UNIVESITATEA ,, DUNĂREA DE JOS” GALAȚI FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE SPECIALIZAREA DREPT REFERAT Expertiza criminalistică… [614069]

1
UNIVESITATEA ,, DUNĂREA DE JOS” GALAȚI
FACULTATEA DE ȘTIINȚE JURIDICE, SOCIALE ȘI POLITICE
SPECIALIZAREA DREPT

REFERAT

Expertiza criminalistică balistică a armelor de foc
și a urmelor acestora

Disciplina: CRIMINALISTICĂ

Realizat de student: [anonimizat], I.F.R.
telefon: [anonimizat] / [anonimizat]
e-mail: [anonimizat]

2

Cuprins

1. Introducere ……………………………………………………………………………………………….. …………. 3
2. Expertiza criminalistică balistică a armelor de foc și a urmelor acestora ……………………… 4
2.1. Examenul tehnic al armei de foc ………………………………………………………………………… 5
2.2. Expertiza criminalistica a urmelor formate de armele de foc ………………………………… . 8
3. Concluzii …………………………………….. ……………………………………………………………………… 12
4. Bibliografie ………………………………………………………………………………………………. ………… 13

3
1. Introducere

Expertiza balistică judiciară “este una dintre cele mai complexe examinări la care sunt
supuse armele de foc, muniția și urmele acestora precum și împrejurările legate de folosirea
lor”1. V. Măcelaru definește balistica judiciară ca ramură a tehnicii criminalistice care
studiază construcția și funcționarea armelor de foc, fenomenele legate de tragere și urmele
determinate de acestea în scopul rezolvării problemelor ridicate de urmărirea penală2.
Balistica judiciară reprezintă o ramura distinct ă a tehnicii criminalistice, destinată examinarii
armelor și urmelor acestora, prin metode și mijloace tehnico -știintifice specializate, în scopul
determină rii împrejură rilor î n care a fost folosită o armă la comiterea unei infracț iuni ș i al
identificării sale.
Problemele pe care expertiza criminalistică a armelor de foc și le propune să le rezolve
sunt complexe și pot viza determinarea modelului, seriei și calibrului armei, identificarea
armei cu care s -a tras, stabilirea stării tehnice a acesteia, tipul de muniție utilizat sau chiar
distanța și direcția de tragere. De asemenea, un rol important în procesul examinării armelor
de foc, în cazul infracțiunilor prin care se aduce atingere vieții și sănătății persoanei, îl are și
medicul legist, medic ce va colabora strâns cu expertul criminalist. Pentru rezolvarea acestor
probleme și pentru clarificarea cu precizie a tuturor aspectelor necesare, în cadrul expertizei
balistice, expertul criminalist se poate folosi metode și mijloace tehnico -științifice pre cum
“microscoapele, îndeosebi microscoapele comparatoare și stereomicroscoapele, striagrafele,
examinările în radiații invizibile (radiații infraroșii, roentgen și gamma) analizele spectrale,
metodele chimice de analiză a urmelor secundare ale tragerii, or i de refacere a seriilor
înlăturate. De mare utilitate sunt, în prez ent microscopul electronic cu baleiaj cuplat cu un
dispozitiv de analiză spectrală cu radiație roentgen și microscoapele mecanice cu baleiaj.”3
Istoria balisticii judiciare este strân s legată de perfecționarea și dezvoltarea tehnicii privind
construcția armelor de foc, de răspândirea acestora pe toate teritoriile lumii, de folosirea
armelor de foc la comiterea diferitelor infracțiuni. Prima încercare de a găsi prin glonț calea
spre arm a incriminată și descoperirea astfel a infractorului a fost făcută de către Henry
Goddard în anul 1835. H. Goddard , facând parte din poliția judiciară londoneză , a urmărit și a
prins un infractor care comisese un omor cu ajutorul unei arme de foc. Pe glonț el a descoperit
o excrescență care s -a potrivit cu o adâncitură din tiparul pentru gloanțe găsit la bănuit.

1 Constantin Nedelcu, Criminalistică Tehnica și tactica criminalistică , Editura Hamangiu, 2014, p. 266
2 V.Măcelaru, Balistica Judiciară , Ed. MI București 1972, pg. 16.
3 Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică , Ediția a V-a, Ed. Universul Juridic, București, 2010, p. 274

4
Rezultatul obținut de H. Goddard a fost în baza insp irației de moment și el nu s -a gândit ca,
din descoperirea sa , să facă o metodă sau să elaboreze un sistem.

2. Expertiza criminalistică balistică a armelo r de foc și a urmelor acestora

În sfera cercetării balisticii judiciare nu intră toate tip urile de arme de foc, ci numai cele
portabile, care sunt cel mai frecvent folosite de infractori. Dintre acestea fac parte: pistoalele,
revolverele, puștile, carabinele, armele de foc și armele de construcție proprie. Investigaț iile
proprii balisticii judiciare s -au restrâ ns numai la a rmele folosite în săvârș irea de infractiuni,
respectiv armament uș or sau arme de fabricație artizanală. În prezent, însă, datorită
diversifică rii ar mamentului de infanterie, de apă rare, sau a celui folosit de gr upe de comando ,
dar și de formaț iuni teroriste , cercetarea criminalistică se diversifică prin forța împrejură rilor.
Investigarea criminalistică a armelor de foc întrebuințate în săvârșirea de infracțiuni,
identificarea lor sau clarificarea modului sau circumstanțelor în care autorul s -a folosit de
acestea, se particularizează față de alte genuri de cercetări traseologice. Fundamentul știintific
al identificării armei de foc după urmele lăsate în timpul tragerii pe tub și glonț se datorează
fenomenelor produse din momentul armării și până la parăsirea țevi i armei de către proiectil.
În acest proces complex , consumat î ntr-un timp foarte scurt, pe tubul cartușului ș i pe proiectil
sunt create, de că tre unele componente ale armei, urme produse de camera de detonare, de
percutor, de peretele frontal al închiză torului , de gheara extractoare si de pragul armator.
Arma de foc este definită ca fiind orice armă portabilă cu țeavă care poate arunca, este
concepută să arunce sau poate fi transformată să arunce alice, un glonț ori un proiectil prin
acțiunea unui combustibil de propulsie; se consideră că un obiect poate fi transformat pentru
a arunca o alice, un glonț sau un proiectil prin acțiunea unui combustibil de propulsie dacă
are aspe ctul unei arme de foc și, ca urmare a construcției sale sau a materialului din care
este confecționat, poate fi transformat în acest scop .1
Expertiza criminalistică a urmelor principale ale unei trageri constă în examinarea
orificiilor de intrare și d e ieșire, a canalelor formate atât pe corpul uman, cât și pe obiectele cu
care glonțul a venit în contact. Totodată, sunt supuse examinării și urmele de ricoșare2.
Examinarea tehnico -criminalistică a armelor de foc urm ărește stabilirea următoarelor d ate:

1 art.2 punctul 2 din Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor
2 Urmele de ricoșare s unt zgârâieturi sau crăpături puțin adânci, create atunci când glonțul este deviat de un
obiect. Ricoșarea se produce la unghiuri de întâlnire între O și 35°. Deraierile unghiului de respingere sunt cu
atât mai mari, cu cât densitatea obstacolului este mai mică. Distanța de zbor a proiectilului este cu atât mai mare
după ricoșare, cu cât viteza proiectilului a fost mai mare și unghiul de ricoșare mai mic.

5
modelul, seria și calibrul ar mei, starea tehnică a armei și dacă poate declanșa tragere a fără
acționarea trăgaciului, tipul de muniție folosită, dacă arma prezintă urmele specifice unor
trageri recente și dacă tuburile și proiectilele ridicate de l a fața locului au fost t rase cu arma
supusă examinării .
Etapele principale ale efectuarii expertize i criminalistice balistice a armelor de foc și a
urmelor acestora sunt:

2.1. Examenul tehnic al armei de foc :

a). Determinarea tipului, modelului și calibrului armei
Stabilirea tipului, modelului și calibrului armei este posibilă , în multe dintre situațiile
întâlnite în practică , prin simpla studiere a inscripțiilor existente pe piesele armei. Există și
situații în care inscripțiile li psesc, fie datorită vechimii armei, fie datorită înlăturării acestora
de către infractor. În aceste cazuri se studiază caracteristicile de construcție ale armei, ca de
exemplu greutatea, lungimea țevii, lungimea totală a armei, sistemele de funcționare, de
blocare, de montare a mecanismelor, de tragere etc. Datele obținute sunt confruntate cu tabele
sau cataloage în care sunt înregistrate caracteristicile armelor . La stabilirea tipului, modelului
și calibrului armei se ivesc de obicei greutăți atunci când p entru expertiză a fost prezentată o
armă de foc al cărui model este puțin cunoscut. În aceste cazuri este necesar să se cerceteze
marcajul de pe piesele armei și anume: inscripțiile de pe armă, marca fabricii, semnele firmei
care a confecționat arma și alt e semne. De exemplu: pistoalele de fabricație străină mai au, în
afară de cifrele ce compun seria armei, diferite inscripții care indică, de obicei, denumirea
pistolului, fir ma și calibrul canalului țevii. În lipsă de asemenea indicații, se procedează la
stabilirea datelor tehnice și a particularităților de construcție ale armei cercetate, iar apoi, cu
ajutorul tabelelor se determină modelul armei. Datele tehnice ale unei arme de foc cuprind:
lungimea totală, greutatea1, calibrul2, lungimea canalului țevii, grosimea peretelui țevii,
numărul, direcția și lățimea ghinturilor. Particularitățile de construcție ale unei arme de foc se
referă la: construcția țevii, sistemul de funcționare3, schema de montare a țevii și a
închizătorului, felul piedicii de siguranță și direcția de aruncare a tuburilor arse.
În ipoteza în care arma nu a fost găsită, este posibilă stabilirea tipului, modului și calibrului

1 cu și fără cartușe
2 calibrul reprezintă diametrul interior al țevii, la armele cu ghinturi se determină după distanța dintre două
câmpuri și se exprimă în mm, la armele de vînătoare, reprezintă un număr convențional, diametrul țevii fiind cu
atît mai mic, cu cit cifra respectivă este mai mare : 12, 16, 18, 20 etc
3 de dare a focului

6
pe baza datelor desprinse din examinarea tuburilor și proiectilelor care au fos t găsite la locul
infracțiunii. Caracteristicile specifice ale tubului de cartuș, cum ar fi prezența sau absența
marginii ieșite din afară , de pe fundul tubului sau șanțul din jurul fundului tubului, prezența
sau absența urmelor lăsate de tub de diferite p iese ale armei , cum sunt: gheara extractoare,
dintele opritor, capul închizător sau furca închizătorului, constituie o bază suficientă pen tru
stabilirea tipului de armă.
Piesele pistolului care lasă urme pe tubul cartușului în timpul tragerii unui foc s unt:
încărcătorul, planul înclinat de alunecare în camera de explozie, marginea de la intrare în
camera de explozie, gheara extractoare, dintele opritor, vârful percutorului și capul
închizătorului.
Există cazuri când examinarea stării tehnice a arme i se realizează asupra armelor ce au
fost găsite și sc oase din fântâni, râuri, unde au stat un timp mai mult sau mai puțin îndelungat.
Dacă arma nu poate fi demontată se va proceda la fotografierea ei cu raze gamma, ceea ce
permite să se stabilească partic ularitățile de construcție ale armei respective.

b). Examinarea muniției
Investigarea criminalistică a muniției are rolul de a stabili tipul, modelul și anul de
fabricație al cartușelor pe baza caracteristicilor, a inscripțiilor fabricilor producătoare,
existente pe rozeta tubului. Examinarea muniț iei folosite la armele de foc, cu care s -au comis
infracț iuni, are rolul de a stabili tipul, modelul și anul de fabricaț ie a cartuș elor, pe baza
caracteristicilor, a inscripțiilor fabricii producă toare, existente pe rozeta tubului. În cazul
muniției interesează, ca și î n cazul arm ei, apartenența de grup a armei, precum ș i calitatea sau
locul de proveniență al muniț iei, gra dul de conservare, prin examene chimice1.
Examinarea de laborator a tuburilor și gloanțelor trase poate conduce la următoarele
constatări:
-starea cartușelor ș i dacă pot fi utilizate pentru tragere;
-modelul c artușului căruia îi aparține glo nțul;
-dacă cartușele fac parte din aceeași serie de fabricație;
-dacă bucata de metal este un glonț deformat sau o parte din el; dacă met alul prezentat este un
glonț, se va preciza felul și modelul glonțului;
-care este cauza deformării glonțului;
-felul și modelul glonțului;

1 Emilian Stancu op.cit., pag. 302

7
-dacă anumite cartușe sau alice se aseamănă cu cele prezentate pentru comparație;
-dacă materialele folosite pentru încărcarea anumitor cartușe de vânătoare1 , se aseamănă cu
cele prezentate pentru comparație;
-dacă pentru fixarea capsei într -un anumit tub a fost folosit vreun aparat special;
-dacă bucățile de plumb sunt confecționate manual;
-dacă alicele artiza nale au fost confecționate cu un anumit instrument;
-dacă anumite alice, modelul de fabricație și compoziția chimică a celor pentru comparație
sunt asemănătoare;
Examinarea2 fizico -chimică a pulberii, produselor de ardere ale împușcăturii, produselor de
descompunere explozivă și ale co mpoziției de percuție din capsă3.
Astfel, trebuie cercetate și rezolvate următoarele probleme: cărui fel de pulberi îi aparține
cea prezentată pentru expertiză4, dacă din țeava arme i respective s -a tras vreun foc cât și felul
și compoziția pulberii cu care s -a efectuat tragerea cu arma respectivă5.

c). Verificarea stării de funcționare a armei
Stabilirea stă rii de funcționare a unei arme este necesară pentru a clarifica două aspecte
esențiale : dacă arma se putea declanșa accidental sau dacă arma, deteriorată fiind, putea
totuși fi folosită la săvârșirea infracțiunii . Pentru stabilirea stării de funcționare, în primul rând
se studiază arma în ansamblul să u, iar mai apoi, urmează a fi studiată fiec are piesă în parte
pentru a afla gradul de uzură și pentru a determina dacă există posibilitatea unei declanșări
accidentale a armei. În cadrul acestor investigații, cea mai des utilizată metodă de cercetare o
constituție cercetarea în radiații de tip gama6 și în radiații roentgen, metode necesare mai ales
în cazul armelor aflate “într -o stare de degradare sau de rugine avansată, a căror manipulare
prezintă pericol pentru expertul balistician ”7. Stabilirea stării de funcționare a unei armei se
impune mai ales atunci când se cercetează împușcătura din lipsă de prevedere, invocându -se
defecte ale armei. Asemenea cazuri sunt rare, dar presupun și cele mai dificile expertize sau

1 tuburi, capse, alice, bure, pulberi
2 Victoria Levinschi, “ Tratat practic de criminalistică ” Serviciul Editorial și Cinematografic, Vol. III, București,
1980, pg. 175 -182.,
3 capsa cartușului este o componentă a cartușului destinată aprinderii pulberii, căreia în urma pe rcuției îi
transmite un impuls term ic. După locul de plasare a capsei cartușului se disting: c apse cu percuție centrală,
laterală și circulară. C apsa cartușului devine obiect purtător al urmei percutorului care poate furniza date pentru
identificarea armei cu care s -a tras.
4 pulberi negre – cu fum – și pulberi coloidale – fără fum
5 acest lucru se poate stabili după resturile pulberii nearse din canalul țevii, d upă resturile de ardere ale pulberii
explozive depuse pe canalul țevii, pe gloanțe, pe bure și obstacole aflate în apropierea armei
6 Prin gammagrafie se stabilește dacă arma este sau nu încărcată , care este starea elementelor componente și dacă
lipseș te vreunul dintre aceste elemente ale armei.
7 Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică , Ediția a V -a, Ed. Universul Juridic, București, 2010 , p. 275

8
constatări tehnico -științifice. Operațiile de examinare se fac într -o anumită ordine. Pentru
cercetarea armelor se recomandă folosirea instrucțiunilor fiecăreia în parte. Examinarea armei
se face în stare montată și apoi în stare demontată. Examinarea armei montate1 se face cu
scopul de a stabili starea de păstrare a pieselor și modul lor d e funcționare. Ultima verificare
urmărește să stabilească dacă mecanism ele de tragere funcționează corespunzător . În acest
scop se verifică dacă , la apăsarea pe trăgaci, cocoșul scapă ușor de pe poziția “armat”. Dacă
arma se află în stare de funcționare, la încetarea apăsării pe trăgaci, mecanismul de tragere
revine în poziția anterioară. Alături de aceste metode, unii specialiști au insistat și asupra
examinarii „sonografice”. Această metodă constă în analiza parametrilor acustici, caracteris –
tici împușcă rii, a celorlalte zgomote produse de mecanismele de tragere2.

2.2. Expertiza criminalistica a urmelor formate de armele de foc :

a) Expertiza urmelor principale ale tragerii
Expertiza criminalistică a urmelor principale ale unei trageri constă în examinarea
orificiilor de intrare și de ieșire , atât pe corpul uman, cât și pe obiectele cu care glonțul a venit
în contact3. Totodată sunt supuse examinării și urmele de ricoșeu.
Expertul în constatarea balistică judiciară trebuie să elucideze unele probleme ce se pot ivi
într-o cauză penală astfel:
-dacă deteriorarea este cauzată de o armă de foc, iar dacă nu este pr ovocată de o armă de foc,
dacă deteriorar ea poate proven i de la schija unui explozibil;
-distanța de la care a fost tras focul în obiectivul ca re a fost dat pentru cercetare;
-direcția canalului glo nțului în obstacolul respectiv;
-stabilirea felului și modelului armei din care s -a tras glonțul care a cauzat deteriorare a
respectivă și care a fost prezentat pentru cercetare;
-stabilirea numărului de gloanțe care au lovit obstacolul respectiv;
-ordinea deteriorărilor ce au fost produse și care dintre orificiile de intrare s -a format primul;
-stabilirea poziției care a avut -o arma și obstacolul, în momentul producerii focului;
-stabilirea capacității de perforație a glonțului tras din arma incriminată ca model de
comparație și care poate ajuta la clarificarea unor probleme puse constatării balistice judiciare.
În cazul orificiilor de intrare și cele de ieșire, m ecanismul de formare a perforărilor în

1 La verificarea armei montată se va observa dacă: pe supraf ața pistolului există rugină, zgârieturi, dacă piesele
componente au crăpături și dacă șplintul extractorului ori capul percutorului sunt deplasate.
2 armare, percuț ie, aruncarea tubului
3 Emilian Stancu, op.cit.pag.309

9
corpul uman este condiționat de forța de izbire a glonțului și de diferența de elasticitate dintre
epidermă și dermă, care fac ca, sub acțiunea contondentă a glonțului, prim a, mai dur ă, să fie
contuzionată, distrusă și antrenată odată cu acesta pe traiect, iar a doua, mai elastică, să se
destindă înainte de a fi despicată.
Proiectilul acționează prin perforare și produce un orificiu rotund al cărui diametru este, de
regulă, ceva mai mic decât al glonțului. Marginile orificiului sunt netede sau fin dințate.
Gloanțele ascuțite formează, de obicei, orificii cu margini netede, iar cele bombate sau
tronconice, margini dințate. Dacă orificiul este într -o zonă în care pielea este s ituată direct pe
os1 diametrul lui este egal cu cel al glonțului. Dacă proiectilul pătrunde în corp într -un unghi
ascuțit, forma orificiului va fi ovală, dimensiunile lui depinzând de direcția fibrelor din piele.
În general, orificiul de i ntrare este ușor de identificat2, canalul rănii împușcate reprezintă
traiectoria pa rcursă de proiectil în corp. În majoritatea cazurilor, canalul se prezintă sub forma
unui tunel, ce unește cele două orificii, a cărui direcție nu e ste însă întotdeauna rectilinie3.
Direcția, dimensiunile și conținutul canalului prezintă interes deosebit pentru rezolvarea unor
probleme de bază ale expertizei4, astfel că examinarea lui trebuie făcută cu deosebită atenție,
prin disecarea, strat cu strat5. La ieșirea din corp, proiecti lul apasă asupra pielii ca o pană, o
despică și formează un orificiu în formă de fantă, în cruce, stelat sau neregulat. Marginile sunt
neregulate, cu sau fără fisuri, răsfirate în afară, dar se pot apropia, fără efort, orificiul
refăcându -se fără pierdere de substanță. Dimensiunile orificiului de ieșire este, de obicei, mai
mare decât a celui de intrare. Mecanismul de formare a perforărilor în obiecte tari este
următorul: sub acțiunea izbirii glonțului, obiectul este supus unei mari apăsări și ca atare, se
îndoaie în direcția de zbor a glonțului. Din cauza acestei izbituri, obstacolul se distruge, în
sensul că particulele de material din obstacol sunt aruncate în afară sau rupte în direcția de
zbor a glonțului.

b). Expertiza urmelor secundare ale tragerii
Cercetarea criminalistică a acestor categorii de urme este destinată descoperirii și
examinării urmelor aparținând factorilor secundari ai tragerii cu o armă de foc, formați în
jurul sau în interiorul orif iciului de intrare a proiectilului, ca și a urmelor specifice de tragere

1 ca exemplu avem cutia craniană
2 Moise Terbancea și Gheorghe Scripcaru – “Patologie medico -legală ”, Ed. Didactică și Pedagogică București,
pg. 174 -181.
3 Moise Terbancea – “Tratat practic de criminalistică ”, Serviciul Editorial Cinematografic, vol. III, București
1980, pg. 184 -185.
4 direcția din care a fost descărcată arma, felul ei, calibrul, felul muniției
5 nu prin sondare a organelor înainte de scoaterea lor din cavități

10
formate pe mâna persoanei care s -a folosit de armă. Urmele secundare formate , indiferent de
distanța de tragere , sunt: inelul de frecare și inelul de metalizare.1
Inelul de frec are sau de ștergere se formează la orificiul de intrare a proiectilului și uneori,
pe o mică porțiune, chiar de -a lungul canalului de pătrunderea. Această urmă suplimentară a
tragerii se creează prin depunerea pe marginea orificiului de intrare a unor part icule de
unsoare, praf, rugină sau oricare altă substanță aflată pe suprafața proiectilului. Analiza
substanțelor depuse în inelul de frecare ajută la stabilirea ordinii în care au fost făcute tragerile
cu o anumită armă.
Inelul de metalizare îl întâlnim atât la gura orificiului de intrare a proiectilului, făcând corp
comun cu inelul de frecare, cât și independent de acesta, când partea mai densă a obiectului
perforat se găsește mai spre interior sau când proiectilul a străbătut succesiv mai multe
obiecte. Constă în principal, din depuneri de particule metalice desprinse de pe suprafața
proiectilului, în momentul perforării unor obiecte cu un anumit grad de densitate, întâlnit, de
exemplu, la străbaterea unor oase plate ale corpului uman. Imprimare a țevii armei pe obiectul
în care s -a tras se întâlnește destul de rar și se datorează apăsării vârfului armei pe obiectul în
care s -a tras. Urmele gurii țevii formate prin lipirea acesteia de corp au un aspect apropiat de
cel al inelului de contuzie. Arsu rile pot fi provocate atât de gazele încinse, cât și de flacăra de
la gura țevii ce ia naștere din contactul gazelor supraîncălzite cu oxigenul din aer2. Arsurile se
instalează în jurul orificiului de intrare și ele sunt tipice pentru tragerile de la foart e mică
distanță, mai ales în cazul armelor automate.Tatuajul este consecința pătrunderii în piele a
resturilor de pulbere nearsă sau în stare de incandescență. Efectul perforant al granulelor de
pulbere nearsă este diferit, uneori creează perforări în îmbr ăcăminte sau pătrunde sub piele3,
alteori lasă numai adâncituri punctiforme sau pot străbate grosimea unui placaj. Această urmă
se formează în jurul orificiului de intrare a proiectilului, pe un diametru mai mare sau mai
mic, în funcție de distanța de trag ere, de natura și forma pulberii, de lungimea țevii armei etc.
Expertiza urmelor secundare ale unei trageri constă în examinarea urmelor ce aparțin
factorilor secundari ai tragerii cu o armă de foc precum, “urmele de funingine, arsurile,
tatuajul, rup turile provocate de gaze, dar și inelele de frecare și metalizare formate.”4
Expertiza criminalistică a urmelor armelor de foc poate fi :
– Expertiza cu ajutorul tehnicii detectării urmelor de metal :
Părțile metalice ale armelor lasă urme pe pie lea umană și pe suprafața îmbrăcămintei,

1 V. Măcelaru , op. cit., pg. 83 .
2 flacăra din interiorul țevii este formată din arderea pulberii și a resturilor din capsă
3 se imprimă în dermă
4 Constantin Nedelcu , op. cit ., p. 269

11
proporționale ca intensitate, cu interacțiunea dintre greutatea, gradul de frecare și durata de
contact cu o armă. Asemenea urme pot fi scoase în evidență prin tratarea cu o soluție de
testare, examinarea și fotog rafierea sub incidența razelor ultraviolete. Sub acțiunea razelor
ultraviolete, urmele rămase pe mâna trăgătorului prezintă fluorescență. Examinarea se face în
felul următor: pe mâini sau pe acele porțiuni din îmbrăcăminte care au putut veni în contact cu
arma se aplică o soluție de testare “T.M.D.T.” (TRACE METAL DETECTION TEHNIQUE),
cu un pulverizator de tip spray. Regiunea de examinat se lasă să se usuce 2 -3 minute.
Porțiunile de pe îmbrăcăminte sau alte materiale, după tratare cu soluție, trebuie lăsate să se
usuce bine. Examinarea sub raze ultraviolete a suprafeței cercetate evidențiază forma și
dimensiunile urmei, iar prin culoarea produsă de fluorescență poate identifica metalul din care
este confecționată arma.1
– Expertiza stereomicroscopică
Pe această cale se examinează marginile perforării, forma acestora2, precum și dacă fibrele
ce alcătuiesc materialul în cauză au fost retezate ori arse. Prin intermediul
stereomicroscopului se urmărește relevarea optică a particulelor de pulbere și funingine.
Particulele de pulbere nearsă, dacă sunt decelate, se prelevă cu ajutorul unei pensete spre a fi
examinate din punct de vedere chimic. Obiectele purtătoare de urme suplimentare se
examinează separat, de jur împrejurul perforației, pe ambele părți. Uneori, se constată
prezența funinginei și pe cel de -al doilea ori al treilea veșmânt cu care era îmbrăcată victima.
– Expertiza chimică
Procedeele chimice se aplică în vederea identificării urmelor suplimentare ale împușcăturii,
pe ba za evidențierii prin reacții chimice a existenței substanțelor componente ale pulberii.
Deoarece cantitatea de urmă, în general, este redusă, sunt rare cazurile în care există
posibilitatea identificării tuturor acestor componente. Prin aplicarea procedeel or chimice
complexe se poate stabili gradul de împrăștiere a particulelor, deci, indirect, și distanța
aproximativă de la care s -a tras. Particulele de pulbere, în procesul tragerii, suferă modificări.
Aceste modificări nu influențează evidențierea urmelor suplimentare prin procedee chimice.
Din contră, chiar când aceste urme au dimensiuni foarte mici, care nu se pot observa cu lupa
sau când ele se află pe suporturi de culoare închisă și cercetarea lor este dificilă, procedeele
chimice complexe devin cele m ai adecvate pentru evidențierea lor.
– Examinarea în radiații infraroșii
Alte tehnici de descoperire sau delimitare a suprafeței în care se află factori suplimentari

1 Ion Anghel – “Tratat practic de criminalistică ” Sv. Editorial Cinematografic, București, 1980, vol. III, pg. 204.
2 rotunjită sau zdrențuită

12
ai tragerii, se bazează pe examinarea în radiații infraroșii, rezultatele fiind obs ervate cu
ajutorul transformatorului electronooptic1 sau fixate prin fotografiere. Hârtia fotografică se
introduce sub obiectul presupus purtător de urmă de funingine2, după care va fi expusă la
radiații infraroșii. Acestea vor străbate obiectul, cu excepț ia locului în care sunt particulele de
funingine impresionând hârtia în funcție de gradul de penetrare.
Expertiza urmelor secundare ale unei trageri cunoaște următoarele etape: e xaminarea
preliminară3,examinarea chimică4,examinarea spectrală5(este utilizată la punerea în evidență
a particulelor de plumb, cupru, stibiu etc. existente în urmele suplimentare amintite anterior,
putându -se astfel stabili și tipul de muniție folosită la tragere6).

Concluzii

Efectuarea expertizei cri minlalistice balistică a armelor de foc și a urmelor acestora
reprezintă o activitate ce reclamă din partea organelor judiciare nu numai cunoștințe de
specialitate în domeniul respectiv, ci și cunoștințe generale din domeniile științei și tehnicii7.
Expert iza balistică -judiciară se înscrie printre cele mai complexe examinări la care sunt
supuse armele, muniția și urmele acestora, în ipoteza săvarșirii de infracțiuni cu arme, prin
care se aduce atingere vieții și sănătății unei persoane . Balistica judiciară își dovedește
eficacitatea, mai ales atunci cînd vine vorba despre cazurile extrem de complicate ale
comiterii faptelor penale.
Pe parcursul dezvoltării progresului tehnico -științific, s -a creat , în paralel , și un sistem
apreciativ în ceea ce privește urmele lăsate de arme pe elementele de muniție, urmele
împușcăturii și valoarea acestora în identificarea armei cu care s -a tras și a autorului
infracțiunii. Toate acestea au avut ca rezultat sporirea experiențe i acumulată de specialiști .

1 permite vizualizarea directă a imaginii infraroșii în cercetările criminalistice, în condiții de laborator, în
microscopie, dar și în cele operative, iar imaginea percepută direct prin intermediul aparaturii electronice poate fi
fotografiată, dacă se consideră nec esar.
2 de exemplu o haină
3 este prima etapă a expertizei și este destinată examinării obiectului purtător de urme suplimentare de tragere
prin intermediul unui microscop.
4 Prin intermediul examinării chimice sunt puse în evidență urmele suplimentare de împușcare existente în juru l
orificiului de intrare în țeava armei și pe mâna sau chiar umărul trăgătorului; urmele de pulbere nearsă
descoperită pe suprafața obiectului asupra căruia s -a tras putând conține nitrați, nitriti, stibiu, sulfuri, crom,
cupru, plumb etc.
5 microanaliza s pectrală și spectrofotometria de absorbție atomică
6 Acest lucru se face prin intermediul spectrofotometriei de absorbție atomică, prin compararea greutății
elementelor de stibiu, cupru și plumb descoperite în urmele ridicate de la fața locului, cu greutat ea elementelor
de același fel aflate în probele de comperatie obținute prin trageri experimentale.
7 Elena Ana Nechita ,Criminalistica,Tehnica și Tactica Criminalistica, ed.Pro Universitaria,București,2009,p.220

13
Bibliografie

1.Elena Ana Nechita, Criminalistică,Tehnica și Tactica Criminalistică, Ed. Pro
Universitaria,București,2009
2.Ion Anghel, Tratat practic de criminalistică , Serviciul . Editorial Cinematografic, București,
1980, vol. III,
3.Moise Ter bancea și Gheorghe Scripcaru, Patologie medico -legală , Ed. Didactică și
Pedagogică București, 1980
4.Moise Te rbancea, Tratat practic de criminalistică , Serviciul Editorial Cinematografic, vol.
III, București, 1980
5.Emilian Stancu, Tratat de Criminalistică , Ediția a V -a, Ed. Universul Juridic, București,
2010
6.Victoria Levinschi, Tratat practic de criminalistică , Serviciul Editorial și Cinematografic,
Vol. III, București, 1980
7.Constantin Nedelcu, Criminalistică Tehnică și tactica criminalistică , Editura Hamangiu,
2014
8.Vasile Măcelaru, Balistica Judi ciară , Ed. MI, București, 1972

https://revista. universuljuridic.ro/ , accesat la 07.05.2020
https://dreptmd.wordpress.com/ , accesat la 06.05.2020
https://expertcriminalist.ro/ , accesat la 06.05.2020
https://www.inec.ro/index.php/activitate/expertize , accesat la 09.05.2020

Legea nr. 295/2004 privind regimul armelor și munițiilor