Univesitatea Babes -Bolyai [620291]

Univesitatea Babes -Bolyai
Facultatea de Stiinte Economice si Gestiunea Afacerilor
Cluj-Napoca
Finante si Banci, Linia Romana, Zi

Lucrare de licenta
Creditarea Intreprinderilor Mici si Mijlocii la Banca
Comerciala Romana Erste Group

Absolvent: [anonimizat]: Conf. univ. dr. Beju Daniela -Georgeta

2020

1
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 2
Capitolul I. IMM -urile si rolul lor in economie ………………………….. ………………………….. ……………….. 3
I.1. Intreprinderile Mici si Mijloci: baza economiei ………………………….. ………………………….. ……… 3
I.2. Intreprinderile Mici si Mijlocii: definitii si clasificare ………………………….. …………………………. 4
I.3. Analiza intreprinderilor din sectorul nefinanciar ………………………….. ………………………….. …… 5
I.4. Sursele de finantare ale IMM -urilor ………………………….. ………………………….. ……………………. 11
I.5. IMM -urile si efectul crizelor financiare asupra acestora ………………………….. ……………………. 12
I.6. Programe pentru stimularea, infintare si dezvoltare a IMM -urilor ………………………….. …….. 13
I.6.1 Start -Up Nation Romania ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
I.6.2 MicroIndustrializare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 14
I.6.3 IMM Invest ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 15
I.7. Efectul pandemiei de Coronavirus in economie ………………………….. ………………………….. ……. 16
Capitolul II. Banca Comericala Romana Erste Group ………………………….. ………………………….. …… 18
II.1. Prezentarea Bancii Comerciale Romane ………………………….. ………………………….. …………….. 18
II.1.1. Scurt istoric si realizari importante ………………………….. ………………………….. ……………… 18
II.1.2. Conducerea si structura organizatorica BCR ………………………….. ………………………….. .. 20
II.1.3. Grupul BCR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 21
II.2. Rezultat e financiare BCR ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 21
II.3. Produsele oferite microintreprinderilor de catre BCR ………………………….. ……………………… 24
II.3.1. Conturi curente – pachetele BCR SUCCES ………………………….. ………………………….. ….. 24
II.3.2. Produse de economisire ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 25
II.3.3 Produse de finantare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 26

2
Introducere

3
Capitolul I. IMM -urile si rolul lor in economie

I.1. Intreprinderile Mici si Mijloci: baza economiei

Intreprinderile Mici si Mijlocii au un rol esential in economia unui stat, acestea fiind o
sursa de locuri de munca si joaca un rol esential in economie. In anul 201 7, in toate statele din
Uniunea Europeana (EU -28) erau aproximativ 25 milioane de Intreprinderi Mici si Mijlocii.
Acestea reprezentau 99.8% din toate intreprinderile din NFBS (sectorul business -urilor
nefinanciare) si generau doua treimi din locruile de mun ca totale din acelasi sector.

Astfel, reiese importanta majora pe care IMM -urile o au in economie. Aceste IMM -uri
angajeaza pana in 250 de angajati, dar majoritatea angajeaza maxim 10. Cifra de afaceri ale acestor
IMM -uri este de maxim 50 milioane de euro .

Intreprinderile Mici si Mijlocii sunt baza economiei europene, asadar este foarte important
ca aceste intreprinderi sa beneficieze de asistenta si suport din partea statelor sau din partea Uniunii
Europene . Fiind vulnerabile la s chimbarile economice, IM M-urile fiind mai primitive in toate
canalele de vanzare, distributie si aprovizionare fata de intreprinderile mari , IMM -urile se
confrunta cu probleme specifice. Aceste provocari specifice de care au parte IMM -urile su nt:
 acces limitat de finantare
 bugetu l pentru Cercetare si Dezvoltare este unul redus
 canalele de vanzare nu sunt dezvoltate
 incapabilitatea de a practica o economie de scara
 competitia pe piata cu companiile mari , IMM -urile fiind dezavantajate deoarece costul de
productie este mai mare compa rat cu companiile mari
 majoritatea IMM -urilor sunt predispuse instabilitatii, fiind volatile la crize economice

4

I.2. Intreprinderile Mici si Mijlocii: definitii si clasificare

Pentru a da context informatiilor trebuie sa intelegem ce sunt IMM -urile si cum sunt
clasificate acestea.

Astfel, o definitie a IMM -urilor este: "Categoria Întreprinderilor Micro, Mici și Mijlocii
(IMM) este formată din întreprinderi care angajează mai puțin de 250 de persoane și care au o cifră
de afaceri anuală netă de pân ă la 50 de milioane de euro și/ sau dețin active totale de până la 43 de
milioane de euro" potrivit articolului 2 al anexei din Recomandarea 2003/361/CE.

O definitie universala a IMM -urilor este un lucru important, deoarece fiecare stat al Uniunii
Europene tre buie sa clasifice intreprinderile intr -un mod comun pentu ca acestea sa poata benificia
de ajutorul UE prin programele lor de asistenta a firmelor micro, mici si mijlocii. Aceasta definitie
universala ajuta si din punct de vedere a realizarii statisticilor pentru fiecare stat membru UE.
Pentru ca aceste statistici sa fie cat mai aproape de adevar, IMM -urile trebuie sa insemne acelasi
lucru in toate tarile pentru a se pune in evidenta concret aportul acesora in economie.

IMM -urile, pe langa definitia mentio nata mai sus, se claseaza in mai multe subcategorii.
Intreprinderile sunt clasificate astfel :

Tabel 1: clasificarea IMM -urilor

Sursa: Recomandarea Comisiei 6 Mai 2003 cu privire la definitia intreprinderile micro, mici, si mijlocii
(2003/361/EC), Jurnalul Oficial al Uniunii Europene , L 124/36, 20 May 2003

5

Acest tabel arata clasificarea completa a IMM -urilor. In functie de aceste criterii,
intreprinderile se regasesc in una dintre cele 3 tipuri: Micro -Intreprinderi, Intreprinderi Mici,
Intreprinderi Mijlocii. Daca o intreprindere depaseste limitele acestor criterii (in special cifra de
afaceri neta) , ea este cl asificata ca fiind Intreprindere Mare.

I.3. Analiza intreprinderi lor din sectorul nefinanciar

Aceasta analiza are ca sursa datele EuroStat. Tarile luate in calcul pentru acest numar
total de intreprinderi la nivelul Uniunii Europene sunt tarile EU28. Adica, am decis sa includ si
Marea Britanie in aceste statistici, deoarece perioada in care s -au colectat aceste informatii este
2011 -2017. Se ia in calcul si Croatia, desi aderarea la Uniunea Europeana a Croatiei a fost in
anul 2013. Nu am luat in calcul tari precum Elvetia, Norvegia, Serbia, Macedonia de Nord, chiar
daca aceste tari au intentia de a adera, sau sunt strans legate de Uniunea Europeana, nu apartin
efectiv Uniunii.

Cum am mentionat anterior , in capitul introductiv, IMM -urile sunt clar majo ritare in
numarul total de intreprinderi in UE. Acest lucru se poate mai bine vizualiza in urmatorul tabel :

Tabel 2 : numarul de intreprinderi existente in functie de numarul de angajati, EU28

Sursa: Eurostat, cod sbs_sc_sca_r2

6
Figura 1: Grafic ponderea in total a numarului de intreprinderi in functie de numarul de angajati

Sursa Eurostat , date prelucrate
Confrom statisticilor, intre anii 2011 -2017 intreprinderile mici si mijlocii reprezentau
partea cea mai mare din totalul intreprinderilor la nivelul EU28. De aici reiese si faptul ca
majoritatea IMM -urilor sunt reprezentate de Micro -Intreprinderi, acestea angajand pana in 10
angajati.

Micro -Intreprinderile reprezinta aproximativ 93% din toatalul intreprinderilor din statele
UE in perioada analizata 2011 -2017, intreprinderile medii (intre 10 -49 de angajati) fiind clasate
pe locul doi ca si pondere. Intreprinderile mari nu formeaza nici 1 % din total.

Se poate observa nesurpinzator o relatie indirecta intre numarul de angajati si cantitatea
efectiva de intreprinderi. De aceea, EuroStat face diferentierea intre Intreprinderile Mici cu 10 -19
angajati si cele cu 20 -49 de angajati, pentru a p une in evindenta aceasta relatie indirecta intre
numarul de angajati si numarul de intreprinderi.

Analizand indicii cu baza in lant , o crestere importanta se gaseste la nivelul Micro –
Intreprinderilor, acestea crescand gradual pana in anul 2016 . Cresterea acestora a fost constanta,

7
mai putin in anul 2017, unde a avut loc o scadere fata de 2016. Impactul cresterii aproximativ
constante a Micro -Intreprinderilor se reflecta si in indicele Intreprinderilor totale, acest indice
urmand trendul de crestere (si sc adere in 2016 -2017) al in dicelui Micro -Intreprinderilor.

Tabel 3: Indici cu baza in lant a numarului de intreprinderi perioada analizata 2011 -2017

Sursa Eurostat, date prelucrate

Media europeana in anul 2017 de pondere a diferitelor clasificari de IMM -uri si companii
mari raportate la totalul intreprinderilor arata astfel:

Figura 2: Ponderea fiecarui tip de intreprinere in numarul total de intreprinderi, statele
EU28, anul 2017

Sursa Eurostat, date prelucrate
In Romania, aceasta pondere este un pic diferita fata de ponderea medie ale celor 28 state
ale Uniunii Europene. Am ales cateva tari pentru a compara mediul de afaceri romanesc cu mediul
altor state din Uninunea Europeana in anul 2017:

8

Tabel 4: Ponderea fiecarui tip de intreprindere in tota lul intreprinderilor, comparatie Romania
versus alte state Europene, an 2017

Sursa Eurostat, date prelucrate
Asadar, Romania se afla sub media UE la nivelul micro -intreprinderilor, 89.01% fata de
93.02%, dar toate celalte tipuri fiind superioare fata de medie. Un lucru similar se observa si in
Germania, tara cu cea mai mica pondere de IMM -uri dintre toate statele EU28, 82.06%.

Un alt lucru care merita analizat este ponderea angajatilor a fiecarui tip de intreprindere in
numarul total de angajati in sec torul nefinanciar. Astfel, desi aproximativ 93% dintre companiile
existente in acest sector sunt Micro , care angajeaza pana in 10 angajati, sunt microintreprinderile
pe primul loc ca pondere de angajati?

Figura 3: Ponderea persoanelor angajate la fiecare tip de intreprindere din sectorul nefinanciar,
medie EU28, anul 2017

Sursa Eurostat, date prelucrate

9
Dupa cum indica graficul de mai sus , raspunsul este nu. Dar, se poate observa ca
majoritatea angajatilor din sectorul nefinanciar lucreaza in cadrul IMM-urilor, companiile mari
reprezentand doar aproximativ 35%. Acest procentaj indica puterea pe care IMM -urile o au in
economia fiecarui stat european, fiind sursa principala de locuri de munca pentru populatie.

Romania, se incadreaza aproximati v mediei europene. Se observa o asemanare intre
ponderea persoanelor angajate la fiecare tip de intreprindere si ponderea fiecarui tip de
intreprindere in totalul intreprinderilor . Astfel, n umarul de persoane angajate unei
microintreprinderi este 22.91% , pondere ma i mica decat media europ eana de 28.52%. Dar,
Romania se claseza peste medie la toate celalate tipuri de intreprinderi.

Figura 4: Ponderea persoanelor angajate la fiecare tip de intreprindere din sectorul nefinanciar,
Romania, anul 2017

Sursa Eurostat, date prelucrate

10
Pentru a accentua importanta IMM -urilor in economia romaniei, vom analiza cifra de
afaceri totala a fiecarui tip de intreprindere in Romania in anul 2017.

Tabel 5: Cifra de afaceri totala generata de fiecare tip de intreprindere, Romania, anul 2017

Sursa Eurostat

Se observa ca intreprinderile mari au o cifra de afaceri superioara fata de celalte 3 tipuri de
intreprinderi . Reiese astfel, in ciuda cantitatii foarte mari de IMM -uri existente, companiile mari
inregistreaza un venit superior, datorita avantajului pe care ace stea le au fata de IMM -uri cand vine
vorba de sursele de finantare, si a diferitelor posibilitati de maximizare a venitului de care
intreprinderile mici si mijlocii nu pot profita.

Daca analizam cifra de afaceri totala a tutoror IMM -urilor versus companiile mari, situatia
se prezinta astfel:

Tabel 6: Comparatie cifra de afaceri totala a IMM -urilor vs Intreprinderi Mari, Romania, 2017

Sursa Eurostat, date prelucrate

In concluzie, d upa analiza tutoror statisticilor de mai sus, este incontestabil ca IMM -urile
sunt esentiale pentru o economie sanatoasa a fiecarui stat european . Existenta lor duce la crearea
multor locuri de munca, contribuie la o parte importanta a PIB -ului tarii si duce la o competitie
sanatoasa intre intreprinderile mici si mijocii si intreprinderile mari, fapt care mareste cali tatea
produselor si serviciilor .

11
I.4. Sursele de finantare ale IMM -urilor

 Capital propriu
Primul tip de finantare a IMM -urilor esete capitalul propriu, adica resursele proprii sau cele
atrase de la parteneri, nu din institutii financiare

 Credit bancar
Acest tip de finantare este unul popular, pentru ca se pot face investitii instante pe banii
care vor fi obtinuti in viitor. Aceasta alegere poate fi si una proa sta deoarece nu este un tip de
finantare flexibil, iar atragerea a multor datorii, fie ele pe termen scurt sau mediu si lung poate rani
afacerea. Unele afaceri se confrunta cu probleme incercand sa obtina credite din partea bancii,
bancile fiind foarte exi gente in procesul de determinare a riscului de neplata a intreprinderii. Astfel
creditele bancare pot sa vina cu anumite garantii, acestea fiind facute pe diverse lucruri din posesia
intreprinderii, acestea fiind ipotecate in cazul de neplata.

 Leasing
Este o forma de creditare pe termen mediu si lung pentru obinerea de echipamente necesare
afacerii. Acest leasing poate fi de doua tipuri: leasing operational si leasing financiar. Diferenta
dintre cele doua tipuri este ca in cadrul leasing -ului operational p oate avea loc un transfer al
dreptului de propietate a bunului care face obiectul leasing -ului la finalul contractului.

 Programe guvernamentale/europene
Acest tip de finantare este unul special, programele sunt in general facute pentru
dezvoltarea anumito r domenii si zone din economie

12
I.5. IMM -urile si efectul crizelor financiare asupra acestora

In perioada crizei din anul 2008, intreprinderile mici si mijlocii s -au confruntat cu probleme
majore. Sectorul IMM -urilor in anul anterior crizei a generat 80% din PIB -ul Romaniei, fiind cel
mai dinamic si important sector al economiei romanesti. IMM -urile sunt considerate ca fiind cele
mai predispuse la schimbari in urma schimbarii economiei, si astfel sunt primele care simt efectele
crizelor financi are.

Criza din anul 2008 a afectat rata de dezvoltare a acestor intreprinderi si s -a observat o
crestere a numarului de falimente, cauza fiind lipsa de resurse pentru a supravetui impactului
negativ.

Pe de alta parte, anumite IMM -uri pot supravetui crizei prin decizii de management corecte,
adica identificarea schimbarii pietelor si sa daca reactioneaza prompt, pot avea de castigat in urma
schimbarilor economice. IMM -urile fata de intreprinderile mari au ca avantaj flexibitatea, IMM –
urile fiind capabile sa implementeze servicii noi si sa lanseze produse noi mai usor. Acestea nu au
strategiile bine definite ca si intreprinderile mari, iar procesul decizional este mult mai rapid,
deoarece nu este nevoie d e multe aprobari din interiorul firmei, astfel deciziile sunt luate mult mai
usor si aceste intreprinderi au posibilitatea sa reactioneze rapid si eficient asupra schimbarilor
pietelor .

Problemele majore rezultate dupa criza economica -financiara cu care se confrunta IMM –
urile sunt:
 crestera rapida a pretului la materii prime, stocuri , energie
 probeleme de creditare, bancile considerand firmele in perioada de criza ca avand risc
ridicat de finantare
 variatia considerabila a cursului monezii
 inflatia

Un so ndaj realizat in perioada crizei economico -financiare din anul 2008 arata ca 83% din
patronii IMM -urilor din Romania se asteptau la un impact negativ asupra intreprinderii lor. Peste

13
60% din ei simteau ca este novie de o relaxare in procesul de creditare, iar 34% erau de parere ca
era nevoie de o reducere a taxelor. Aceste probleme cu care se confrunta arata vulnerabilitatea
IMM -urilor la schimbarile economice, dar si unele avantaje fata de intreprinderile mari.

In concluzie, o intreprindere care se clasif ica ca si IMM va avea probleme rezistand crizelor
si falimentul este o posibilitate reala. Dar, cand ne referim la IMM -uri ca si sector, acesta se va
regenera dupa ce economia revine la normal. Acest lucru inseamna ca un IMM este susceptibil ca
in perioad a crizelor sa dispara, avand ca dupa revenirea la normal acesta sa fie inlocuit cu mici
probleme. Dar, pe termen scurt daca IMM -urile nu primesc ajutor, falimentul acesotra duce la o
instabilitate majora in cadrul unui stat, dat fiind faptul ca 66% din loc urile de munca din sectorul
nefinanciar sunt generate de IMM -uri.

I.6. Programe pentru stimularea, infintare si dezvoltare a IMM -urilor

Sectorul IMM -urilor este unul esential in economia romaneasca, de aceea aceste
intreprinderi au nevoie de ajutor prin diferite programe, fie de la Uniunea Europeana , fie de la
statul roman . Cele mai importante programe de ajutor pentru sectorul IMM -urilor din Romania
sunt:

I.6.1 Start -Up Nation Romania

Este un program de incurajare si stimulare a infintarii si dezvoltarii Intreprinderilor mici
si mijlocii si imbunatarirea performantelor economice ale acestora. Acest program a fost infintat
in anul 2017, si contiuna pana in prezent.

Acest program functioneaza astfel: antreprenorii se inscriu in cadrul acestui program, isi
depun proiectele (un plan de afaceri) care va fi evaluat de AIMMAIP. Fiecare plan de afacere va
fi evaluata in functie de anumite crite rii si i se va atribui afacerii un punctaj. Niste criterii sunt:

 domeniul de activitate , in functie de ce domeniu au punctajul difera. De exemplu in anul
2017, afacerile in domeniul serviciilor aveau acordate 20 puncte, in timp ce in produc tie
aveau acordate 30 de puncte

14
 cate locuri de munca permanente sunt create
 cate locuri de munca sunt acordate grupurilor nefavorizate (absolventi someri)
Astfel, dupa ce se evalueaza dupa fiecare criteriu aceste proiecte primesc un punctaj, iar
dupa clasificarea de screscatoare primele proiecte ca si punctaj primesc contractul de finantare. In
medie, acest program a ajutat la infintarea a aproximativ 10.000 pe an.

Odata cu primirea contractului de finantare, administratorul firmei demareaza procesul de
implementare . Adica, achizitie utilaje/echipamente, angajare angajati, inchiriere/achizitie spatiu.
Acestea sunt achizitionate prin surse proprii sau credite Start -Up Nation de la banci, avand ca
dupa ce finalizeaza investitia si respecta planului de afaceri in urma u nor verificari, sa primeasca
fondurile de la programul Start -Up Nation. Suma maxima de finantare este 200.000 lei, aceasta
finantare nu trebuie rambursabata .

I.6.2 MicroIndustrializare

Este un program de încurajare și de stimulare a dezvoltării întreprinderilor mici și
mijlocii în sectoare prioritare, implementat de către Ministerul Economiei, Energiei și Mediului
de Afaceri (MEEMA) .
Conditiile principale pentru a putea fi eligibil acestui program sunt :
 firma trebuie sa fie infiintata de minim 2 ani
 domeniul de activitate sa fie productia
 societatea sa a iba minim un angajat
 dupa aprobarea proiectului, beneficiarul este obligat sa angajeze alte 2 persoane

Beneficiarii primesc pana in 450.000 de lei pentru finantarea investitiei pe baza planului
de afaceri, fondurile fiind nerambursabile.

Finantarea de la stat va fi de maxim 90%. Adica, beneficiarul trebuie sa suporte minim
10% din valoarea investitiei. La fel ca si la Start -Up Nation, firmele trebuie sa plateasca
investitia din propriile fonduri/c redite urmand ca ulterior sa -si primeasca de la stat suma de
finantare promisa in urma obtinerii contractului de finantare.

15

Asemantor din nou cu programul Start -Up Nation, proiectele castigatoare se aleg in urma
evaluarii unor criterii. Punctajul este de la 0 la 100. Niste criterii sunt: numarul de angajati la
momentul aplicarii, numarul de locuri de munca create in urma indeplinirii investitiei, vechimea
in activitatea specifica investitiei, valoarea aportului propriu in raportat la suma totala a
investitiei.

I.6.3 IMM Invest

Programul IMM Invest este un program dezvoltat recent, scopul acestui program este sa
ajute IMM -urile in perioada de criza cauzata d e pandemia de SARS -CoV -2. Acest program
permite IMM -urilor sa isi asigure lichhiditatile pentru derularea activitatilor sau pentru investitii
prin accesarea creditelor puse la dispozitie de catre acest program.

Statul garanteaeza pana la 90% din valoarea creditelor, aceste credite fiind accesate prin
bancile partenere programului. Dobanda, comisionul de garantare si alte costuri de acordare nu
se platesc, aceste costuri fiind subventionate de la bugetul de stat pana la data de 31.12.2020.

Valoarea maxima a creditelor poate fi pana la 10.000.000 de lei pentru investitii si
5.000.000 de lei pentru capitalul de lucru. Plafonul maxim de garantare fiind 15 miliarde de lei.

Pentru a putea aplica pentru acest program si pentru a accesa aceste credite, beneficia rul
trebuie sa indeplineasca niste conditii:
 Nu se afla in proceduri de insolventa, executare silita, dizolvare, lichidare
 Nu se afla in dificultate (nu a pierdut mai mult de jumatate de capital social/propriu in
ultimii doi ani si mai mult de un sfert din capital in ultimele 12 luni)
 Nu se afla in litigiu
 Nu figureaza cu credite restante in ultimele 6 luni anterioare datei solicitarii garantiei de
stat
 Nu inregistreaza obligatii fiscale restante si alte creante bugetare la bugetul statului

16
Astfel, prin aceste criterii se observa ca acest program ajuta IMM -urile care au avut un
impact direct sau indirect din cauza pandemiei. Cele care aveau probleme anterior nu se
incad reaza acestui program de ajutor al IMM -urilor.

I.7. Efectul pandemiei de Coronavirus in economie

Dupa aparitia virusului SARS -Cov-2 in Europa, restrictiile impuse de fiecare stat din
Uniunea Europeana ca masuri de precautie impotriva virusului au avut un impact semnificativ in
economiile nationale si la nivelul Uniunii Europene.

O con secinta majora a acestei pandemii este lipsa brusca de lichiditati, lucru care afecteaza
intreprinderile mici si mijlocii. IMM -urile sunt cele mai afectate de obicei in perioade de criza si
este esential sa fie sprijinite cu lichiditati penru a ajuta la su pravetuirea acestora. Bancile sunt
traditional sursa principala de lichiditati pentru intreprinderi, dar acestea nu acorda ajutor
intreprinerilor din cauza riscului ridicat din cauza instabilitatii. Astfel, UE sprijina aceste
intreprinderi cu lichiditati p entru a limita impactul pandemiei asupra IMM -urilor.

Statul roman, prin programul IMM Invest ajuta intreprinderile mici si mijlocii din Romania
si prin acordarea de somaj tehnic(persoanele care si -au pierdut locul de munca vor primi 75% din
salar, suma maxima fiind 75% din salariul mediu). L a nivel European, Fondul European de
Investitii a alocat 8 miliarde de EUR pentru finantarea a 100.000 de I MM-uri.

In Romania, conform analizei presedintelui Asociatiei Analistilor Financiar -Bancari, Iancu
Guda, 3 din 10 companii din tara se afla in zona de risc (cheltuielile depasesc veniturile). Acesta
spune de altfel ca masurile anuntate de Guvern sunt in suficiente; plafonul programului IMM Invest
fiind 1 5 miliarde de lei, 2% din PIB -ul Romaniei, in timp ce in alte state ajutorul ajunge si pana la
10% din PIB.

Iancu Guda sustine: „Măsurile luate în prima fază trebuie să fie suficient de puternice ca
să evităm contagiunea, atât din perspectiva epidemiologică (coronavirus) cât și financiară (riscul
de insolvență al companiilor). Dacă nu facem asta, măsurile în runda secundară o să fi e mult mai

17
costisitoare și ineficiente ”. Astfel, accentueaza faptul ca masurile luate pana acum de Guvern nu
sunt suficiente pentru a ajuta sectorul privat.

Presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania
a fost multumit de deciziile luate de Guvern, dar a specificat ca daca situatia se deterioreaza ar
trebui luate mai multe masuri precum: sustinerea de catre sistemul bancar a IMM -urilor si ajustarea
cheltuielilor publice.

Aceasta criza cauzata de pandemia de coronavirus este responsabila cu pierderile de locuri
de munca a multor romani. Starea de urgenta a dus la incapabilitatea desfasurarii activitatii normale
a multor intreprinderi, angajatii acestora fiind disponibilizati sau trimisi in somaj tehnic. Confor m
analizei facuta de Frames, sunt oeste 400.000 de angajati in hoteluri si restaurante, acestia se afla
in situatii delicate, deoarece posibilitatea sa -si piarda locul de munca este ridicata.

Conform Ministerului Muncii si Protectiei Sociale, la data de 2 aprilie 2020, 862.557 de
angajati au aplicat pentru somajul tehnic, iar alti 173.834 de angajati si -au pierdut locurile de
munca. Astfel, un total de 1.036.391 de oameni din sectorul privat se afla intr -o situatie dificila.

Conform unei previziuni facu te de Fondul Monetar International, PIB -ul Romaniei in
2021 fata de inceputul anului 2020 va vedea o scadere de 5% . In timp ce la nivel global
pierderile cumulate ale PIB -ului global in perioada 2020 -2021 cauzate de pandemie vor fin
aproximativ 9 trilioane de dolari, suma care depaseste PIB -urile totale ale Germaniei si Japoniei
adunate.

18
Capitolul II . Banca Comericala Romana Erste Group

II.1. Prezentarea Bancii Comerciale Romane

II.1.1 . Scurt istoric si realizari importante

Banca Comerciala Romana(BCR) face parte din Erste Group. BCR este una dintre cele mai
importante banci din Romania, avand valoare a activelor de 78,39 miliarde de lei , clasandu -se
astfel pe pozitia a doua in topul bancilor din Romania . Timp de 19 ani pana in anul 2019, BCR se
clasa pe locul unu in Romania in acest capitol, fiind depasiti recent de Banca Transilvania dupa ce
acestia au integrat Bancpost in grupul lor.

BCR isi incepe existenta in anul 1990, prin desprinderea activitatilor comerciale de la
Banca Nationala a Romaniei, infiintandu -se astfel Banca Comerciala Romana. Un moment
important in istoria bancii a fost fuziunea cu Bancorex (Banca Comerciala de Comert Exterior) in
anul 1999. In anul 2003, BCR este privatizata si in anul 2006 Erste Group achizitioneaza
aproximativ 62% din actiunile BCR de la Guvernul Roman. Pentru aceste actiuni, Erste plateste
3.75 miliarde EUR.

Totusi inceputul BCR -ului a fost dificil. Banca noua, aceasta se confrunta cu multe
obstacole: trebuia sa isi dezvolte reteau a de unitati, sa -si stabileasca un sediu central, cautarea
personal suficient, atragerea de capital si clienti si crearea de produse si servicii atragatoare pentru
a intra pe piata bancara din Romania.

Analizand rezultatele Bancii Comerciale Romane in zi ua de azi, putem spune ca aceste
dificultati au fost rezolvate de conducerea bancii, astfel ajungand una dintre cea mai importanta si
cu prestigiu banca din Romania.

La momentul desprinderii de BNR, BCR avea 5.300 de angajati si 100 de unitati, aceste
cifre fiind dublate doar dupa 5 ani de activitate. Tot in acest timp s -a dezvoltat si prin diversificarea
si imbunatatirea gamei de produse si servicii bancare.

19
De-a lungul timpului, BCR s -a axat pe digitalizare. La inceputul activitatii in anul 1990,
activitatile bancii erau executate fara tehnici de calcul avansate, iar in ziua de azi dispune de cele
mai moderne echipamente de tehnici de calcul, lucru care permite o flexibilitate mai mare a
operatiunilor bancare. Astfel, BCR a obinut extinderea functiona litatii aplicatilor informatice care
privesc operatiuni valutare, avand astazi un sistem modern de facilitare a tranzactiilor
internationale, si a inceput sa mute mediul bancar pe telefon prin aparitia aplicatiei George, care
ajuta persoanele fizice sa obi nta credite bancare doar prin intermediul aplicatiei.

BCR astazi ofera o gama larga de produse si servicii, desfasurand operatiuni ca si: retail,
corporate, trezorerie si piete de capital, leasing, pensii private. De asemenea, detine cea mai
dezvoltata re tea de bancomate: peste 2.000 de bancomate si 14.500 de POS -uri la comercianti.
BCR detine 19 de centre de afaceri, 17 birouri mobile si 430 unitati retail, acestea fiind localizate
in majoritatea oraselor din tara.

De-a lungul timpului, BCR, realizeaza premiere in piata bancara din Romania, cum ar fi:
 1995 – BCR emite primele carduri de debit din Romania, avand astfel si prima tranzactie
la un bancomat in Romania
 2000 – BCR lanseaza primul credit de trezorerie pentru persoane fizice
 2002 – BCR lanseaza primul credit ipotecar de pe piata bancara din Romania
 2006 – BCR lanseaza programul de practica “Student BCR” care ajuta cu realizarea
practicii pentru studenti, initial fiind doar in Bucuresti
 2018 – BCR lanseaza “George”, platforma digitala de banking

20
II.1.2. Conducerea si structura organizatorica BCR

BCR opteaza pentru o guvernanta corporativa atunci cand vine vorba de luarea deciziilor
importante in cadrul companiei. Guvernanta corporativa este un complex de politici, practici si
procese care au impact atat asupra conducerii si administrarii un ei companii.

Astfel, prin aceasta guvernanta, BCR protejeaza interesele actionaril or si totodata sprij ina
maximizarea valorii companiei pe bursa de actiuni. Aceasta guvernanta corporativa are ca rol
transparentizarea si eficentizarea activitatilor din cadrul companiei, investitorii si potentialii
investitori primind informatii corecte si precise pentru a putea lua decizii de investitie corecte.

Principiile acestei guvernari corporative la nivelul BCR:
1. Respectarea drepturilor actionarilor
2. Responsabilitate sociala corporativa pe termen lung
3. Transparenta informatiilor
4. Definirea rolurilor, compententelor si responsabilitatilor
5. Asigurarea cadrului pentru aplicarea unui sistem eficient de guvernanta corporat iva

Conducerea este formata din Comitetul Executiv. Acest comitet ia decizile de zi cu zi ale
bancii si administreaza riscurile. Comitetul executiv este format din:
 Presedintele executiv: Sergiu Manea
 Vicepresedinte executiv CFO: Elke Meier
 Vicepresedinte executiv Retail & Private Banking: Dana Dima
 Vicepresedinte executiv CRO: Ilinka Kajgana
 Vicepresedinte executiv COO: Ryszard Druzynski

Acest Comitet Executiv este supravegheat de Consiliul de supraveghere, acestia nu sunt
angajati ai bancii. Acest consi liu este cimpus din minim 5 si maxim 9 membrii, acestia fac parte
din adunareae generala a actionarilor. Rolul acestora este de a supraveghea Comitetul Executiv,
monitorizand activitatile si aproba strategiile de afaceri. Astfel, rolul lor este de a respec ta si
reprezenta actionarii BCR si de a se asigura ca activitatile bancii sunt in limite legale.

21

Structura actionaratului BCR se prezinta astfel:
1. Erste Group Bank: 99.8813%
2. Persoane juridice romane: 0.0015%
3. Alti actionari (persoane fizice): 0.1172%

II.1.3. Grupul BCR

BCR face parte din Grupul BCR, acest grup mai cuprinde urmatoarele filiale:

 BCR Banca pentru Locuinte SA: infiintata in anul 2008. Aceasta filiala ofera produse de
conomisire si creditare majoritar pentru persoane fizice, fiind o alternativa la creditele
pentru locuinte si ofera produse de depozit pe termen mediu. BCR detine 99.99% din
capitalul social al societatii.
 BCR Pensii: infiintata in anul 2007. BCR Pensii administreaza fonduril e de pensii private,
pilonul 2 si pilonul 3. B CR detine 99.99% did actiunile BCR Pensii si 99.99% din capitalul
social al societatii.
 BCR Leasing IFN SA: infiintata in anul 2001. Domeniul de activitate este furnizarea de
servicii de leasing. BCR detine 99.97% din capitalul social al societatii.
 BCR Ch isinau SA: infiintata in anul 1998. Este o banca autorizata sa efectueze servicii
bancare in Republica Moldova. BCR este actionarul unic al acestei filiale.

II.2. Rezultate financiare BCR

BCR de la infiintare pana in prezent este o banca in continua dez voltare, inregistrand
rezultate pozitive de la an la an. Este una dintre cele mai importante bancii din Romania, fiind pe
locul doi ca valoare a activelor dupa Banca Transilvania: Banca Transilvania are valoarea totala a
activelor de 96,6 miliarde RON, ia r BCR este pe pozitia a doua cu 78,39 miliarde RON, coform
comunicatelor lor de presa. Aceste date sunt datele de la terminarea primului trimestru al anului
2020.

22
Tabel 7: Rezultate financiare T1 2020 in comparatie cu rezultatele financiare T1 2019

Sursa: bcr.ro, date prelucrate

Aceste date sunt preluate din comunicatul de presa al BCR -ului, date preluate odata cu
incheierea primului trimestru al anului 2020. Se observa astfel o crestere in aprope toate capitolele,
singurele capitole la care BCR inregistreaza rezultate negative sunt Rata de solvabilitate si Venitul
net din comisioane.

23
La sfarsitul anului 2019, BCR avea 3,3 milioane de clienti activi. Si in acest capitol se
inregistreaza o crestere fata de anul anterior, la sfaristul anului 2018 BCR avea 3,1 milioane de
clienti activi.

BCR prin actiunile luate in primul sfert al anului 2020 dovedeste ca este un partener de
incredere al clientilor , atat persoanele juridice cat si persoanele fizice, in peri oada de pandemie in
urma dificultatilor financiare provocate de aceasta . Banca a incercat sa creasca procesul de
digitalizare a activitatilor in acest an pentru protectia atat a clientilor cat si a angajatilor bancii.
Astfel, peste 22.000 de clienti au aplicat pentru amanarea ratelor si peste 1.000 de companii au
cerut de asemenea amanarea acestor rate.

In contextul digitalizarii, BCR a triplat capacitatea de Contact Center, fiind astfel capabili
sa preia 16.000 apelu ri/zi. Aplicatia George, o “inovatie BCR” a ajuns in anul 2020 la 820.000 de
utilizatori, un numar dublu fata de aceasi perioada a anului trecut, numarul tranzactiilor efectuate
pe aceasta aplicatie crescand cu 150%, iar tot prin intermediul ei se pot aco rda credite pentru
persoane fizice. Prin intermediul aplicatiei, s -au acordat 9.000 de credite 100% digital de la
inceputul anului, aceste credite reprezentand 26% din numarul total de credite cu nevoi personale
acordate. Un scop al BCR -ului este de a ofer i posibilitatea acordarii creditelor prin intermediul
George si pentru persoane le juridice, in prezent doar persoanele fizice fiind cele care se bucura de
acest serviciu.

Fata de 31 martie 2019, in anul 2020 in aceasi data stocul de finantari pentru sect orul
IMM -urilor creste cu 11,2%. De asemenea, BCR va acorda credite in cadrul programului IMM
Invest. Suma toatala disponibila pentru creditele aferent acestui program creat in contextul
pandemiei de SARS -CoV -2 este de 4 miliarde RON.

24
II.3. Produsele oferite microintreprinderilor de catre BCR

BCR clasează întreprinderile ca fiind Microîntreprinderi dacă cifra acestora de afacere
este sub 1 milion EUR.

II.3.1. Conturi curente – pachetele BCR SUCCES

Aceste pachete de cont curent oferă toate aspectele necesare pentru un antreprenor să -și
desfășoare activitățile necesare pentru afacerea sa: încasare și plăți, efectuarea operațiunilor de la
distanță, reducerea comisioanelor aferente cardurilor de debit și credit de tip Business, avantaje
non-bancare. Pachetele BCR succes oferă următoarele servicii:

Tabel 8: Serviciile produselor BCR SUCCES

Sursa: bcr.ro

25
Optând pentru aceste servicii, antreprenorii firmelor micro economisesc bani și timp.
Costul unic al acestor pachete este mai mic decât prețul individual al fiecărui serviciu. Timpul este
economisit prin intermediul Internet Banking (Click 24 și e -BCR) .

II.3.2. Produse de economisire

Contul de economii Ideal Micro

Cont de economii in RON, EUR si USD în care compania poate transfera ban i în scopul
asigurarii unei dobânzi îmbunătățite comparativ cu cea a contului curent. Aceasta sumă de bani
poate fi accesată oricând.

Alimentarea conturilor de economii se poate efectua oricand , cu sumele minime stabilite
de catre banca doar prin viramen t. Retragerile pot fi efectuate numai prin virament in contul curent
cu respectarea sumei minime stabilite de catre banca pentru retrageri. Dobanda se calculeaza la
soldul zilnic al contului Ideal Micro si se bonifica lunar.

Tabel 9: Valoarea ratei dobânz ii la conturile Ideal Micro RON

Sursa: bcr.ro
Pentru conturile in dolari, rata dobanzii este mai mica decat cea in lei, iar pentru conturile
in EUR, rata dobanzii este 0 indiferent de soldul contului.

26
Depozit Overnight automat

Depozitul overnight este un depozit a carui scadenta este ziua calendaristica urmatoare
datei constituirii. Aces t produs poate fi accesat si de peersoanele fizice autorizate si de persoanele
juridice care au un cont curent in lei sau in valuta deschis la B CR. Depozitul se realizeaza automat
de catre banca prin virament din conturile curente ale clientului in contul de depozit overnight
automat.

Acest tip de depozit este unul flexibil, prin intermediul acestuie se poate gestiona eficient
lichiditatile afa cerii. Fiind un depozit realizat automat de catre banca, acesta este si o economisire
de timp pentru antreprenor.

Suma minima de constituire a acestui tip de depozit este de: 100.000 RON, 35.000 EUR
sau 50.000 USD.

Depozit la termen in lei/valuta

Acest produs BCR dispune de o gama variata de termene pentru acest tip de depozit: 1, 2,
3, 6, 9, 12 si 18 luni. Nu se percepe comision la deschiderea si alimentarea contului. Banca iti ofera
posibilitatea ca odata cu data scadenta, banii din depozit sa fi e virati in contul curent sau sa se
deschida un depozit la termen pe o perioada egala cu cea stabilita initial. Acest depozit poate fi
folosit pentru garantarea creditelor.

Clientii BCR care pot opta pentru acest produs sunt societatile comerciale cu o cifra de
afaceri anuala mai mica sau egala cu 1 milion EUR. Moneda in care se poate deschide depozitul
este: RON, EUR, USD, GBP sau CHF. Suma minima de constituire a depozitului este de: 5.000
RON, 3.000 USD, 3.000 EUR, 2.000 GBP, 5.000 CHF. Dobanda poate fi cu sau fara capitalizare,
acest lucru fiind la latitudinea clientului.

II.3.3 Produse de finantare

27
II.3.3.1 . Credite pentru activitatea curenta

Overdraft