UNIVESITATA„VASILEALECSANDRIˮDIN BACAU FACULTEADEȘTIINȚEALEMIȘCĂRII, SPORTULUIȘISĂNĂTĂȚII LUCRAREDELICENȚĂ COORDONATOR: Conf.Univ.Dr.RAȚĂMARINELA… [621594]

UNIVESITATA„VASILEALECSANDRIˮDIN
BACAU
FACULTEADEȘTIINȚEALEMIȘCĂRII,
SPORTULUIȘISĂNĂTĂȚII
LUCRAREDELICENȚĂ
COORDONATOR:
Conf.Univ.Dr.RAȚĂMARINELA
ABSOLVENT: [anonimizat]„VASILEALECSANDRIˮDIN
BACAU
FACULTEADEȘTIINȚEALEMIȘCĂRII,
SPORTULUIȘISĂNĂTĂȚII
EFICIENȚAKINETOTERAPIEI
LAADULTULCUAPNEEDE
SOMN
COORDONATOR:
Conf.Univ.Dr.RAȚĂMARINELA
ABSOLVENT: [anonimizat]1.INTRODUCEREÎNPROBLEMATICA
CERCETĂRII
1.1.ACTUALITATEATEMEI
Oameniipetrecaproximativ30%dindurataviețiidormind.Există
dovezicăpredominanțatulburarilorderespiratieînsomnajungedela10
la33%lapopulațiaadultă.
ConformstudiilorefectuatedecătreAmericanAcademyofSleep
MedicineșiSleepResearchSocietyapneaobstructivădesomnrămâne
considerabilsubdiagnosticată,cuaproximativ75%pânăla80%din
cazurirămânneidentificate.Apneaobstructivădesomnnetratatăeste
asociatăcuocalitateredusăaviații,oincidențăcrescutăabolilor
cardiovasculare,insulinorezistenteșidiabet,accidentvascularcerebral,
șiunrisccrescutdemortalitate.Înplus,costurilepentrutratareaapneei
obstructivedesomnsuntestimatelaosumăuluitoareîntre34și69de
miliardededolaripean.
UnstudiualuiJasvinderKaurșiCharuSharma(2011)aarătatcă
exercițiilemusculaturiicăiloraerienesuperioarepoateajutala
ameliorareasimptomelordeapneedesomnobstructivămoderată.
Efectuareaexercițiilororofaringieneșiderespirațieesteuntratamentșio
tehnicăcareîntarestemusculaturagâtului,întăreștemusculaturalinguală
șireducesimptomeledeapneeiînsomn.
Somnuleconsideratunelementesențialînrefacereafuncțiilorvitale.
Estecunoscutfaptulcăsomnulocupăaproapeotreimedinexistențaunui
adult,avândunimpactconsiderabilasupracalitățiivieții.
Sindromuldeapneeînsomnesteoboalărespiratorienocturnă,cuo
prevalențăde2-4%înpopulație,cuefectenegativeasupracalitățiivieții,
consecințecardiovasculare,neurocognitiveșimetaboliceșicurisc
crescutdeaccidenterutiere.
Deșivorbimdeoprevalențăde2-4%înpopulațiagenerală,deefecte
negativeasupracalitățiiviețiișinumeroasecomorbiditățișiconsecințe,
SindromuldeApneeînSomndetipObstructiv(SASO)esterar
diagnosticat.
PaciențiinediagnosticațicuSASOpotdezvoltacomplicațiicardiace
(hipertensiuneaarterialărezistentălatratament,tulburărideritmcardiac),
neurocognitive(depresie,tulburărideatenție)saumetabolice(diabet
zaharattip2).

1.2.MOTIVAREAALEGERIITEMEI

CAPITOLUL2.FUNDAMENTAREATEORETICĂA
PROBLEMEISTUDIATE
2.1ASPECTEDEANATOMIEASISTEMULUIRESPIRATOR
Sistemulrespiratoresteformatdintotalitateaorganelorcareservesc
laefectuarearespirațieipulmonare:preluareaaeruluidinmediulambiant
respectiveliminareadioxiduluidecarbondinsânge.
Privităîntotalitateaei,respirațiacuprindedouăetape:respirația
pulmonarăsaurespirațiaexternăceesteasiguratădeaparatulrespiratorși
respirațiatisularăsaurespirațiainternăcareserealizeazălanivelcelular.
Aparatulrespiratoresteformatdin:căilerespiratoriișiorganele
respiratorii-pămânii.
Căilerespiratoriisuntreprezentatede:cavitateanazală,nazofaringe,
orofaringe,laringe,traheeșibronhii.
Princăilerespiratoriiaerulsepurifică,seîncălzeșteșiseumectează,apoi
aerulpătrundeinalveolelepulmonareinconjuratedeorețeacapilară
alveolarăunde,prindifuziune,arelocmetabolismulgazosdintreaerul
inspiratșisange.
Figura1Aparatulrerspirator
2.1.1Nasul
Nasulestesituatînparteacentralăafeței,proieminent,deformă
triunghiulară.Formașiaspectulnasuluinuafecteazănumaiaspectuldar
șifuncțiarespiratorieceserealizeazălaacestnivel.
Sedeosebescnasulexternșicavitateanazală.
Nasulexternesteoproieminantămediană,deformătriunghiulară,
situatăînmijloculfeței,constituitdinpatruregiuni:rădacinanasului,
dosulnasului,apexulnasuluișinarinele.
Cavitateanazalăseadăposteșteoparteînnasulexternșiseîntindeîn
profunzimeamaxilaruluisuperiorpânălanivelulporțiuniinazalea
faringelui.

2.1.2Cavitateanazală
Cavitateanazalăestesituatăîncentrulmaxilaruluisuperiordeasura
cavitățiibucaleșicomunicăcusinusurileparanazalesituateînjurulei.
Cavitateanazalăestedivizatădeseptulnazalîndouăfosenazale.
Foselenazalesuntdouăcoridoarealungiteantero-posteriorșiturtite
lateral,acesteacomunicăcuexteriorulprinorificiinumitenări.Fiecare
fosănazalăseîmparteîndouăregiunivestibululnazalșifosanazală
propriu-zisă.
Cavitateanazalăesteacoperitădetunicamucoasă.Eaaderăintimla
pericondrușilaperiostulperețilorcavitățiinazaleșipătrundeîn
sinusurileparanazale.
Vestibululnazalesteunconductcudirecțieverticalăușorturtitlateral
estelimitatînjosdenarășiînsusdecrestănumitălimennasice
reprezintămargineainferioarăacartilajuluiseptuluinazal.Vestibululeste
căptușitdepieleșiconțineglandesebaceeșiperi.
2.1.3Foselenazale
Unseptmedianseparăsimetricceledouăfosenazale.Fiecarefosă
nazalăarepatruperețișicomunicăanteriorcuvestibulul,iarposteriorcu
porțineanazalăafaringelui.Perețiifoselornazalesuntcaptușițideo
tunicămucoasășiprezintăperețiosteo-cartilaginoși.
Sinusurileparanazale,reprezintăcavitățilesituateînoaselecraniului
facialșicerebral,cecomunicăcucavitateanazală.Eleauroldeizolator
termicșirezonatoralsunetelor.Sinusurilesuntcăptușitecuotunică
mucoasăsubțirececreșteodatăcuperiostul,darlipsescplexurile
cavernoase.Sinusulmaxilarestecelmaivoluminosșiestesituatîncorpul
maxilarului,areformădepiramidăcuvarfulîndreptatspretuberozitatea
maxilarului,acestasemărgineștecufosapterigopalatină.
2.1.4Faringele
Faringeleesteorganullanivelulcăruiacaleadigestivăse
intersecteazăcucalearespiratorie.Seîntindedelabazacraniuluipânăla
orificiulsuperioralesofaguluicecorespundevertebreiV-VI.
Parteanazalăafaringeluisaunazofaringelereprezintăpartea
superioarăacavitățiifaringienececomunicăanteriorcucavitateanazală.
Peperețiilateraliainazofaringelui,lanivelulextremitățiiposterioare
acornetuluinazalinferior,seaflăorificiilefaringienealetubeiauditive,
princarecomunicăcuurecheamedie.
Parteaoralăafaringeluisauorofaringele,posteriorcorespunde
vertebreiC3,iaranteriorprinistmulfaringian,comunicăcucavitatea
bucală.Istmulfaringianestedelimitat:superiordepalatulmoale,inferior
derădăcinalimbiișilateraldearcurilepalatofaringiene.

Partealaringianăafaringelui,reprezintăceamaiîngustăporțiunea
faringeluișiesteașezatăposteriordelaringe,delanivelulintrăriiîn
laringeșipanălamargineainferioarăacartilajuluicricoid,undefaringele
treceînesofag.
2.1.5Laringele
Laringeleesteunorgantubularcefacepartedincăilerespiratorii.El
esteînacelașitimpsiorganulprincipalalfonației.
Laringeleestesituatînregiuneaantero-medianăagâtului,răspunde
ultimelorpatruvertebrecervicale.Estesituatsubosulhioidșideasupra
traheei.
Funcțiilefaringeluisuntdeprotecțieacăilorrepiratorii,derespirație
șifuncțiedefonație.Laringeleesteconstituitdin:scheletulcartilaginos;
articulațiileșiligamentele;musculatura;tunicamucoasășisubmucoasă.
Laringeleesteformatdinnouăcartilajeuniteprinmembraneși
ligamnete.
Mușchiilaringeluisuntmușchistriațișipotfiîmpărțitiîndouă
categorii:mușchiextinseciceseinserăpepelaringesipeorganelevecine,
peosulhioidșistern(mușchiiinfrahioidieniaigatului)șimușchi
intrinsecisaumușchiiproprii,careauorigineașiinserțiapecartilajele
laringelui.
2.1.6Traheea
Traheeaesteunorgantubular,seîntindedelaașaseavertebră
cervicalăpânălavertebraapatratoracicăundesedivideînceledouă
bronhiiprincipale.Areformătubulară,cupereteleposteriorturtit.
Prezintădouaimpresiunideterminatedeorganeleînvecinate:impresiunea
tiroidianășiimpresiuneaaortică.
Traheeaesteformatădintr-omembranăfibromusculoelastică,în
grosimeacăreiaseaflă15-20deinelecartilaginoase,incompleteîn
Figuranr.2Anatomialaringelui

partealorposterioară.Cartilajeletraheei,suntuniteprininele
fibroelastice,numiteligamenteinelare.
Pereteleposterioraltraheeiestemembranosșifiindînraport
posteriorcuesofagulpermitetrecereaboluluialimentarprinesofag.În
interiorcavitateatraheeiestecăptușitădetunicamucoasăceestesubțire,
aderentășinuformeazăpliuri,eaestebogatăînnodulilimfoizișiglande
mucoase,seroaseșiseromucoase.Membranaexternăatraheeieste
adventiceacareesteformatădințesutconjuctivo-adiposceconținenervi,
vasesangvine,limfatice,nodulilimfoizișifasciculemusculareale
mușchiuluitraheoesofagian,ceuneșteperetelemembranosaltraheeicu
fațaanterioarăaesofagului.
2.1.7Bronhiile
Bronhiileprincipalerezultădinbifurcareatraheeidelanivelul
vertebreiapatratoracică.Seîndreaptăînlateralșiînjosformândun
unghide75-80°.Bronhiadreaptăestemaiscurtă(3cm),mailargă,are
untraiectmaiverticalșiprezintăoprelungireatraheei.Bronhia
principalăstangăareuntraiectmaiorizontal,estemaisubțireșimai
lungă(5cm).
Structurabronhiiloresteasemănătoarecuceaatraheei.Scheletul
bronhieidindreaptaare6-8semiinelecartilaginoase,iaraceleidin
stanga9-12semiinele;acestoradescriindu-seporțiunileextrapulmonară
șiintrapulmonară.
Figuranr.3Structuraanatomicăbronhiolară
2.1.8Plămânii
Plămâniisuntînnumărdedoi,plămânuldreptșiplămânulstâng.Sunt
așezațisimetricîncutiatoracică,deopartesidecealaltăamediastinului.
Inferiorsuntînadiacențăcudiafragmul,antero-lateralșiposteriorcu
pereteletoracic.Plămâniisuntconținuțiînceledouăseroasepleurale

completseparateîntreele.Plămanuldreptestemaiscurtșimailatdecat
celstâng,deoarececupoladreaptăadiafragmuluiocupăopozițiemai
înaltădecâtceastangă.Plămanulstângestemailungșimaiîngust,fiind
determinatdeprezențainimiișiapericardului.Plămânulsedivideînlobi,
plămânulstângavânddoilobi,iarceldrepttreilobi.
Structuraplămâniloresteconstiuitădin:componentabronhială,care
searborizeazăînramificațiidinceîncemaimicișiarerolîncoducerea
aeruluipânălanivelulparenchimuluipulmonar,componenta
parenchimatoasă,reprezentatădetotalitateaacinilorpulmonaricurolîn
realizaeaschimburilorrespiratoriipulmonare,stroma,caredelimitazăși
uneștecelelaltecomponentealeplămânilor,vaseledesânge,șinervii
plămânilor.
Componentabronhiolarăformeazăramificațiiintrapulmonarebogate,
provenitedinramificareabronhiilorprincipale.Bronhiileintrapulmonare
grupeazăînjurullorcelelaltecomponentealeplămânului:parenchimul,
stoma,vaseledesângeșinerviirealizândîmpreunăcuacesteateritorii
intrapulmonare.
Bronhiileintrapulmonaresuntmaivoluminoaseșiauînjurullor
teritoriibronhopulmonaremari,darpemăsurăcebronhiileseîmpartîn
ramuridinceîncemaimiciseorganizeazăînteritoriibronhopulmonare
cuextinderemaireduse.
Ramificațiilebronhiilorpulmonaresuntînnumărdetreipentru
bronhiaprincipalădreaptă(superioară,mijlocieșiinferioară)șiînnumăr
dedouăpentrubronhiaprincipalăstângă(superioarășiinferioară).
Numărulbronhiilorlobarecorespundenumăruluidelobialefiecărui
plămân,bronhialobarăservindlaaerațiaparenchimuluilobar
corespunzător.Bronhiilelobareseîmparteînbronhiisegmentare,acestea
deservescteritoriiledenumitesegmentebronhopulmonare.Bronhiile
lobularesedividînbronhiolerespiratorii,cecontinuasăsedividăîn
ductealveolare,ceseterminăprindilatațiidenumitesăculețialveolari.
Bronhiolarespiratorieșiramificațiileeiformeazăacinulpulmonar,iar
totalitateaacinurilorpulmonareformeazaparenchimulpulmonar.La
nivelulparenchimuluipulmonararelocschimbuldegaze.
Bronhiileintrapulmonareșialveolelepulmonareauurmătoarele
particularități:calibrulbronhiilordescreștepemăsuraramificăriilor,
structurabronhiilorsemodificășianumecăbronhilelobareaucași
bronhiileprincipalearcuricartilaginoase,darepemăsuraramificăriiși
descreșteriicalibruluibronhiiloracesteasefragmenteazășiserăresc.
Bronhiolelelobulareșirespiratoriiprezinăperețifibroelastici,peste
caresedispuncelulemuscularenetede.Elementelemuscularedevin
abundenteformândlanivelulbronhioleilobulareotunică
muscularăcontinuă,carenuestecompactă.Lanivelulbronhiolei
respiratoriitunicamuscularăîncepesăserărească,iarlanivelulductelor

alveolaredispare.Înperețiiducteloralveolareîntâlnimnumaimembrană
fibroelasticăcăptușităcuepiteliu.Alveolelepulmonareauperețiialcătuiți
dinepiteliualveolardispuspeomembranăbazală.Stomaplămâniloreste
unțesutcongunctivo-elasticceformeazălasuprafațaplămânilorolamă
continuădenumitășimembranăsubpleuralășiestecoperitădepleura
viscerală.Lanivelulhiluluipulmonaraceastățesutconjunctivo-elastică
pătrundeînplămânîmpreunăcuțesutulconjunctivmediastinalînsoțind
ramificațiilebronhopulmonaredininteriorullobilorșiasegmentelor,
orindu-selanivelulbronhiilorsegmentare.
2.1.9Pleura
Pleurareprezintăomembranăseroasăceacoperăplămaniișipereții
cavitățiitoracice.Eaareroluldeafacilitamișcăriledealunecareale
plămanilorîntimpulrespirației.Pleuraesteformatădindouăfoițeinchise
înformădesac:pleuravisceralășipleuraparietală.Foițelesecontinuă
întreeleprintr-oliniedereflexie,situatălanivelulpedicululuipulmonar.
Pleuravisceralăacoperădintoatepărțileplămanii,eaestefoarte
aderentălaparenchimulpulmonar,pătrundeînfisuriledintrelobii
plămanilor.Înregiunearădăciniiplămanilorpleuravisceralăse
prelungeștenemijlocitînpleuraparietalăformandligamentulpulmonar.
Acestligamentesteperecheșiseîntindedelarădăcinaplămanuluiînjos
panăaproapedediafragm.
Figuranr5Pleura
Figuranr.4Anatomiaplămânului

2.2Fiziologiaaparatuluirespirator
Cafuncțievitalărespirațiareprezintătotalitateafenomenelorfizice,
chimiceșibiologiceprincareseasigurăscimbuldegazedintreorganism
șimediulînconjurător,necesareprocesuluideoxidaretisulară.Consumul
deoxigensieliminareadedioxidedecarbonreprezintăofuncțiecomună
tuturorființelorvii.
Larealizareatransportuluidegazeînorganismparticipădouă
categoriideprocesefizice:convectiveșidedifuziune.Procesele
convectiveasigurădeplasareamoleculelordegazînorganism,ladistanțe
relativdemari,pecaleaeriană-ventilatorieșiapoisanguină,învederea
schimbăriilorcontinuielanivelpulmonarșitisular.
Proceselededifuziuneasigurătranferulînteritoriulimitatpulmonar
șitisularaloxigenuluișidioxiduluidecarbonînăuntrușiînafara
sistemuluicirculatorînchis.Lanivelcelularoxigenulestefolositîn
complexeproceseoxidativefurnizoaredeenergie,careaucarezultat
formareaunordeșeuribiologiceacăroreliminareesteesențialăpentru
mențiereavieții.
Respirațiaesteunactcomplexceserealizeazăînpatruetape:
ventilațiapulmonarăcereprezintădeplasareaaeruluiînambelesensuri
întrealveolelepulmonareșiatmosferă,difuziuneaoxigenuluiși
dioxiduluidecarbonîntrealveolelepulmonareșisânge,transportul
oxigenuluișidioxiduluidecarbonprinsângeșilichideleorganismului
cătreșidelacelule,reglareaventilațieișialteaspectealefuncției
respiratorii.Întimpcerespirațiapulmonarăasigurăschimbuldegaze
dintreorganismșimediulînconjurătorlanivelpulmonar,funcția
respiratorieasângeluirealizeazătransportulîndublusensalacestorape
calesanguinăînvedereautilizăriioxigenluilanivelcelularși
îndepărtareadioxiduluidecarbonrezultatdincombusiatisulară.
2.2.1Respirațiapulmonară
Respirațiapulmonarăsaurespirațiaexternăsedesfașoarăîndouăfaze:
unamecanică,ventiltorieșialtafizio-chimicăreprezentatădeschimburile
gazoasealveolo-capilare.
Ventilațiapulmonarăesteunprocesciclicprincareserealizează
circulațiaalternativăaaeruluiîntremediulambiantșiaalveolelor
pulmonare,antrenândastfelpătrundereaaeruluibogatînoxigenîn
alveoleșieliminareadioxiduluidecarboncătreexterior.
Componentamecanicăventilatorieesteformatădindouăfazeși
anumedeintroduceraaeruluiînplămânisaufazainspiratorieșide
eliminareaaeruluisaufazaexpiratorie.
Inspirațiaconstăîndeplasareaaeruluiatmosfericînplămânișise
realizeazăprintr-unprocesactiv.Întimpulmișcăriiinspiratoriicontracția

muschilorinspiratoriirealizeazăcreștereavolumuluicutieitoraciceși
consecutivșiocreștereavolumuluipulmonardeterminândaccentuarea
presiuniinegativepleurale,dublatădecreștereavolumului
toraco-pulmonar.Presiuneaintrapleuralăscadedela4-6mmHgînrepaus
la-10,-15mmHgîntimpulinspirului,putândajungela-50,-60mmHg
îninspirulforțat.Datorităcreșteriipresiuniinegativeșivolumului
toraco-pulmonaraerulsedeplaseazăîninteriorulplămânuluispre
teritoruldeschimbalveolo-capilar.Încondițiileîncareorganismulare
nevoiedeocantitatemaimaredeoxigensauatuncicandestepusîn
situațiadeaefectuaoinspiratieforțată,acțiuneaesterealizatădecătre:
mușhiulsternocleidomastoidian,mușhiultrapez,mușhiispatelui,mușhii
scalen,imușhiipectorali.
Expirația-reprezintămișcareaderevenirepasivă(relaxare)a
mușchilorinspiratoriceeacedeterminăoreducereacutieitoracice,cu
consecințepresionaleșivolumetriceinversproporționalecuceledin
timpulinspirului.Presiuneanegativăintratoracicăscadeprogresiv,
ajungândsădepășeascăpresiuneaatmosfericăcu2-4mmHg,ceeace
determinăcaaerulsăiasădinplămânicătreexterior.Înanumitecondiții,
pentrurealizareaexpirațieiforțate,participălarealizareaactuluiexpirator
oseriedemușchiaccesori:mușhiiabdominali,mușhiiintercostaliinterni.
Frecvențarespiratorieestede14-18respirații/min,cuvariațiiîn
functiedesex,vârstă,temperatură,efort,etc..Lanounăscutfrecvența
respirațeiestede40-45respir/min,lafemeide16-18respir/min,iarla
bărbațide14-16repir/min.
Cândnumărulderespirațiiestemaimarede20respirații/minse
numeștetahipnee.Cândfrecvențarespiratoriescadesub14respirații/min
senumeștebradipnee,iarcândrespirațiaseopreștevoit,serealizeazăo
apnee.
S-auconstatatcăexistătreitipurirespiratoriișianume:respirațiede
tipcostalsuperior,întâlnitălafemei;respirațiedetipcostalinferior,
întâlnitălabărbați;respirațiedetipabdominal,întâlnitălacopiiși
sportivi;acesttipestecelmaieconomicos,consumândmaipuținăenergie
înefectuarealucruluirespirator.
Unadintrecelemaisimplemetodedeapreciereaventilației
pulmonareesterealizatădeanumiteaparateprecumspirometrelesau
spirografele.
Mișcărilerespiratoriipotfiînregistrateșicercetateprinmetoda
pneumografiei,graficulobținutreprezintăraportuldintreinspirațieși
expirație(raportulfiindde1:2).
Spirografiaesteometodăfolosităpentrudeterminareacapacității
vitaleșiavolumelorpulmonare.

Volumeleșicapacitățilepulmonare
Volumepulmnare Coresp
ondentValoarea
Volumulcurentreprezintăvolumuldeaercarepătrundeși
iesedinplămâniîncursuluneirespirațiiliniștite.VT500ml
Volumulinspiratorderezervăreprezintăvolumulmaximde
aercepoatefiinspiratdupăoinspirațieobișnuităVIR1.500ml
Volumulexpiratorderezervăserealizeazăprinefectuarea
uneiexpirațiimaximedupăoexpirațieobișnuită.VER1.500ml
Volumulrezidualreprezintăvolumuldeaercarerămâneîn
plămânilasfârșituluneiexpirațiimaxime.VR1.300-1.500
ml
Volumulexpiratormaximpesecundăseobțineîntimpul
unuiexpirforțatdupăuninspirprofund.Volumuldeaer
expiratînprimasecundăreprezintăaproximativ70-80%din
valeareacapacitățiivitale,respectiv.Acestadepindeșide
forțamuscularășidepermeabilitateacăilorrespiratorii.VEMS2800-3000
ml
Tabelul1Volumepulmonare
Capcitățilepulmonarereprezintăînsumareaadouăsaumaimultevolumepulmonare
Capacitățipolmonare Corsp
onden
tFormula
Capacitateainspiratoriereprezintăînsumareavalorilor
dintrevolumulcurentșivolumulinspiratorderezervăVC+VIR
Capacitateaexpiratorieesteegalăcusumadintre
volumulcurentșivolumulexpiratorderezervăVC+VER
Capacitatearezidualafunctionalareprezintăvaloarea
volumuluirezidualșivolumulexpiratorderezervăCRFVR+VER
Capacitateavitalaesteegalăcusumadintrevolumul
curent,volumulinspiratorderezervășivolulul
expiratorderezervăCVVC+VIR+VER
Capacitateapulmonarătotalaesteegalăcusumadintre
volumulcurent,volumulinspirtorderezervă,volumul
expiratorderezervășivolumulrezidual.CPTVC+VIR+VER+VR
Capacitatearezidualăfuncționalăreprezintăvolumulde
aercarerămâneînplamânlasfârșituluneiexpirațiide
repaus.Valoareareprezintăaproximativ50%din
capacitateapulmonarătotală.CRFVER+VR
Capacitateainspiratoriereprezintăvolumuldeaer
cepoatefiintrodusînplămânprintr-oinspirație
maximăcareîncepelasfârșituluneiexpirațiiderepaus.
Valoareaeiesteaproximativ50%dincapacitatea
pulmonarătotală.CIVR+VIR
Capacitateapulmonarătotalăcuprindecapacitatea
vitalăîmpreunăcuaerulrezidualșiareovaloarede
5.000-6.000ml.CPTCV+VR
Tabelul2Capacitățipulmonare

Raportuldintrevolumulexpiratorderezervășicapacitateavitală
poartănumeledeindiceleTiffeneausauindiceleledepermeabilitate
bronșicăcuovaloarecuprinsăîntre0,7-0,8.
2.2.2.Schimbuldegazelanivelulplămânilor
Lanivelulplămânuluiareloc,înpermanență,unschimbdegazeîntre
aeruldinalveoleșigazeledizolvateînsângelevenosceajungelaacest
nivelpecaleavaselorcapilare.Încadrulacestuischimboxigenultrece
dinaerulalveolarînsângelevenos,iardioxiduldecarbonaflatînexces
însângelevenos,treceînaerulalveolar.Decilaplămânisângeleîncărcat
cudioxiddecarbonseoxigeneazăprinprocesuldehematoză,părăsind
plămâniiprinvenelepulmonare.
Difuziuneagazelorsefaceînvirtuteagradientuluidepresiuneparțială
aoxigenuluișiadioxiduluidecarbondeoparteșidealtaamembranei
alveolo-capilare.Sângelesositprinarterapulmonarăesteîncărcatcu
dioxidedecarbonavândopresiuneparțialăde47mmHg.Înaerul
alveolar,dioxiduldecarbonareopresiuneparțialădenumai40mmHg.
Conformlegilorfizice,ddioxiduldecarbonvadifuzadelapresiunea
maimaredincapilarelapresiuneamaimicădinaerulalveolar.
2.2.3Transportulgazelorînsânge
Transportuloxigenului-Oxigenulestetransportatînsângesubdouă
forme:dizolvatînplasmăsaulegatdehemoglobină.Dizolvatînplasmă-
deșiîncantitatemicăoxigenultransportatsubaceastăformăareunrol
funcționaldeosebitreprezentândformaintermediarăobligatorieîn
transferuldeoxigenîntreaerulalveolarșihemoglobinadineritrocitesau
întrehemoglobinășicelulelecătrecareoxigenulesteeliberat;Legatde
hemoglobină;reprezintăformaprincipalădetransportaoxigenului
formândoxihemoglobina.
Transportuldioxiduluidecarbon-Dioxiduldecarbonceesteformat
lanivelulcelualrestetransportatprinsângeîndouămoduri:dizolvatîn
plasmă-cașiîncazuloxigenului,opartedindioxiduldecarboncare
difuzeazădinsprețesuturiprinlichidulinterstițial,însângeeste
transportatdizolvatînplasmă;legatdeanumitegrupărialeproteinelor-
dioxiduldecarbonseleagălanivelulunorgrupărialeproteinelor
plasmatice(compușicarbaminici),inclusivlanivelulHb
(carbohemoglobina),fiindtransportatsubaceastăformășisubformăde
bicarbonat-dioxiduldecarbondifuzatlanivelulțesuturilorînplasmă
pătrundeîninterioruleritrocitelorunde,subinfluențauneienzime,se
hidrateazădândnaștereaciduluicarbonic.

2.3Sindromulobstructivalapneeidesomn
2.3.1Datedespresindromulobstructivalapneeidesomn
Apneeadesomnsemanifestăprinopririinvoluntarederespirație,
„apneeˮ,careaparîntimpulsomnului.Apneeadesomnaparederegulă
lapersoanelesupraponderale,vârstnicesaucaresforăiefoartemult.
Acestepauzederespirațieprindefinițiedureazămaimultde10
secunde(șipotajungelamaimultde30desecunde).Acesteaaparde
maimulteoripenoapte,laofrecvențăvariabilă.Mediciiconsiderăcă
existăoproblemăatuncicândsuntmaimultde5opriripeoră.Încazurile
severe,acesteaaparpânălamaimultde30deoripeoră.
A.Respirațienormală B.sforăit
obstrucțieparțialăC.obstrucțietotală
apnee
Figura2Respirațiaîntimpulsomnului
Cașisimptomealeapneeidesomnesteobosealaînmomentulcând
persoanasetrezește,durereadecapșisomnolențădiurnăexcesivă.
Înmajoritateacazurilor,apneeasedatoreazăslăbiriimușchilorlimbii
șigâtului,carenusuntsuficientdetonicișiblocheazătrecereaaeruluiîn
timpulrespirației.Astfel,persoanaîncearcăsărespire,daraerulnu
circulădincauzaobstrucționăriicăilorrespiratorii.Aceastălaxitate
excesivăestedeosebitdeimportantăpentrupersoaneleînvârstă,alecăror
mușchisuntmaipuțintonici.Persoaneleobezesunt,deasemenea,mai
predispuselaapneedesomn,deoareceexcesuldegrăsimelanivelul
gâtuluiscadedimensiuneacăilorrespiratorii.
Frecvențaapneeidesomnestefoartemarecomparabilcualteboli
cronice,precumastmulsaudiabetuldetip2.Apneadesomnpoateafecta
atâtadulțiicâtșicopiii.Estede2pânăla4orimaifrecventălabărbați
decâtlafemei,înainteadevârstei60deani.Dupăaceastăvârstă,
frecvențaesteaceeașipentruambelesexe.
ConformstudiilorefectuatedeAssociatedProfessionalSleep
Societies(2012)estimeazăfrecvențaapneidesomnobstructivă(maimult
de5apneipeoră)la24%labărbațișila9%lafemei.Aproape9%dintre
bărbațiși4%dintrefemeiaraveaoformămoderatăpânălaseverăde
apneeobstructivădesomn.Dinstudiileefectuates-aobservato
predominanțămaimareasindromuluiobstructivalapneeidesomnla

persoaneledeorigineafro-americanășilaceleasiatice,probabildatorită
caracteristicilorantropometricecranio-faciale.
Persoanelecuunriscridicatdeadezvoltasindromulobstuctivde
apneeînsomnsuntcelecareprezintăamigdalelepalatinemariteși/saucu
polipinazali,greutateexcesivă-obzitate,factoriigenetici(unistoric
familialcusindromobstructivdeapneedesomn),anomaliianatomice
nazo-faringene.
Simptomeleapneeidesomnaparîntimpulsomnuluișiauunimpact
importantîntimpulzilei.Întimpulnopțiisimptomelesemanifestăprin:
sforăitputerniccroniczilnic;episoadedesufocare,gâfâitîntimpul
somnului;oreluarearespirațieizgomotoasă;somnagitat,cumicrotreziri
repetate;somnnesatisfăcător;nicturie(neceitateaurinăriidesepetimpul
nopții).
Întimpulzileisimptomeleapneeidesomnsemanifestăprin:
somnolențădiurnăexcesivă,inexplicatădealțifactori;oboseală(astenie)
șidificultățideconcentrare;cefaleematinală,hipertensiunearterială,
scăderealibidoului;schimbăridepersonalitate,sauproblemecognitive
legatedeobosealacronică,iritabilitate,depresie;tulburăridememorie;
Conformstudiilorafecțiunileasociatealesindromuluiobstructival
apneeidesomnpotfi:obezitatea,afecțiunilecardiovasculare,tulburări
metabilice,tromboembolismpulmonar,sindromulPICKWICK,boli
respiratoriidetipcroniceobstructive.
2.3.2Fiziopatologiasindromuluiobstructivdeapneede
somn
Obstrucțiacăiloraerienesuperioareîntimpulsomnuluieste
caracteristicasindromuluideapneedesomn.Aceastăobstrucțieeste
rezultatuluneicolapscarerezultădintr-undezechilibrudintredouăforțe
opuse:oforțădedeschidereșioforțădeînchidereaacăilorrespiratorii
superioare.
Sediulobstrucțieidiferădelaunsubiectlaaltulfiindsituatfiela
nivelulvăluluipalatinfiededesuptulacestui.Fiecareindividareo
presiunelimităsubnivelulcăreiaseproduceobstrucțiafaringiană.
Lapaciențiicuapneedesomnfaringeleareoelasticitateanormală
fațădepaciențiisănătoșișiantreneazămodificărialesuprafețeide
secțiunedelaacestnivel,cașiocreșterearezistențeilapasajulaerului.
Elasticitateamusculaturiifaringeluiestevariabilăînfuncțiedesex,vârstă,
graduldeobezitatesaufolosireaunoragențifarmacologici.Obezitatea
contribuiefrecventlareducereadimensiunilorcăiloraerienesuperioare,
fieprincreștereadepuneriidegrăsimeînțesuturilemoialefaringelui,fie
princompresiafaringeluidemaselegrasesuperficialedelanivelul

gâtului.
„Întimpulsomnului,maialesîntimpulsomnulparadoxal,tonusul
mușchilordilatatoriaifaringeluiestenul.Acestcolapssevaagravatprin
îngustareacăilorrespiratoriisuperioare(acumularedegrasimi,infiltrare
limfocitară,hipertrofiaamigdalelorși/sauadenoidelor,malformațiiale
căilorrespiratoriisuperioare)șiahipotonieipatologicecrescutăˮ
(Aubertin,2013).Eforturilerespiratoriicarepersistăîntimpulacestei
apneeducelatreziricarevaridicaobstrucțiaprinrestabilireatonusului.
2.3.2.1Factoriifavorizanțiînaparițiasindromuluiobstructivde
apneedesomn
Diferițifactoripotexplicaînchidereatractuluirespiratorsuperior,
cumarfidesincronizareadintreactivitateamușchilordilatatoriai
faringeluișiceaadiafragmuluisauîntârziereatreziriiîntimpulobturării
căilorrespiratoriisuperioare.
Existășialțifactoricarecontribuielaaparițiaapneeidesomncumar
fi:somniferele,consumuldebăuturiseara,obezitatea,pozițiaîntimpul
somnului(decubitdorsal)saufumatul,iarstructurasomnuluiesteprin
urmareunsomnagitatcutrezirifrecvente.
2.3.2.2Factoriianatomici
Maimulteanomaliianatomicefavorizeazăinstalareasindromuluide
apneedesomncumarfi:hipertrofiaamigdalitelor,micro(retro)gnația,
obstrucțianazală,obezitatea,macroglosia,îngroșareasauprelungirea
palatuluimoaleșiauvulei.Acestifactorireducdimensiuneatractului
respiratorsuperiorșicrescrezistență.Aceastăcreșterearezistențeieste
mărităînanumitepoziții,cumarfiflexiagâtuluișiclinostatismși
hiperventilațiareflexăurmeazăapneei.
Diferiteletratamentealesindromuluiapneeidesomnvoraveacascop
eliminareaunuiasaumaimultoradintreaceștifactori.
Figura6Schemacăilorrespiratoriisuperioareșidiferitelezonedeobstrucțiefaringiană
10%dincazuriledeobstrucțieacăilorrespiratoriisedatorează
macroglosiei,responsabilădeobstrucțiafaringelui,așacumsearatăîn
figuraDdinfigura3.

Limbaesteunorgangreușimobil.Esteatâtdevoluminosîncât
uneori,cândestecompletrelaxat,sepoateînclinaînapoișiîmpiedică
trecereaaerului.Sespunecăsubiectul"îșiînghitelimba".Acestfenomen
sepoategăsesiîntimpulanestezieigenerale;cândlimbaesteînclinatăși
poatedeasemeneasăaparășiîntimpulsomnuluiprofund.
Reducereavolumuluibazeilingualearlimitasauchiararelimina
obstrucțiafaringianăparțialresponsabilăpentruapneeadesomn.Chiar
dacă,limbajoacăunrolpredominantînapneeadesomn,palatuluimoale
participădeasemeneaînegalămasură.Esteimplicatîn25%dincazurile
deobstrucțieacăiloraerieneșiîn35%dincazuri,încareoanomaliea
palatuluimoaleesteasociatămacroglosia.Lapaciențiicaresuferăde
sforăit,vibrantvăluluipalatinreprezintăunobstacolinspiratorimportant
careconstrângemuschiirespiratoripentruaobțineodepresiunemultmai
puternicădecâtînmodnormal.Aceastădepresiuneeste,dinpăcate,cu
atâtmaidăunătoarecucâtestemaiintensă,deoareceseaspirăbaza
mușchiuluilingualînapoi.Aceastaseextindemaiapoișilanivelul
laringeluiprinobstrucționareaacestuiamaimultsaumaipuțincomplet,
contribuindastfellaexagerareasuferințeiinspiratorie.
2.3.2.3Factoriineuromusculari
Principaleleanomaliineuromusculareimplicateîndeclanșareaapneei
desomnsunttonulredusdarșiundeficitnervosalmușchilordilatatori
aifaringeluiîntimpulsomnului.Intervențiaacestorfactoriesteagravată
deconsumuldealcoolsaudealcoolșihipnotice.
Întimpulsonuluiindividulîșipierdeanumitecontroale,înspecial
respiratorii.Deaceea,oanomalieacăilorrespiratoriisauamușchilor
respiratoricarearputeacompensatrezirile,poaterezultaîntimpul
somnuluioapneesauoventilațieinsuficientă.Undeficitulnervospoate
induceobstrucțiafaringeluișiafluxuldeaer.Deexemplu,nervul
hipoglosalcareinervazămușchiulgenioglos,extensorallimbii.Acest
mușchiesteconsideratprincipalulmușchidilatatoralspațiulaerian
faringian.
2.4Elementedediagnosticalapneeidesomn
Diagnosticulestebazatpeanamnezapacientuluiîntimpulconsultului,
darșipebazaexamenelorcliniceaprofundateatâtamedicicu
competențăîndisfuncțiilesomnului(pneumolog,neurolog,psihiatru)cât
șimedicidefamilie,endocrinologi,interniști,specialiștiORL,etc.
Discuțiacupacientulesteesențialăpentrususpiciuneaacestei
patologiișiestedepreferatsăserealizezeînprezențaparteneruluide
viață.
Unsemncaracteristicalacesuisindromestesforăitulputernic,care

alterneazăcuepisoadedeapneecuduratadecirca20–30desecunde.
Încetareaepisoduluideapneeestefrecventinsoțitădeunsforăitmai
puternicșidemișcărialeîntreguluicorpurmatedeomicro-trezirede
carepacientulnuesteintotdeaunaconstient.
Cefaleeamatinalăimediatdupătrezirecuduratade1-2oreesteoaltă
acuzăfrecventă.Somnolențaesteconstantă,fiindmaivizibilăcând
persoanaesterelaxată,citindsauuitându-selatelevizor.Intensitatea
somnolențeivariazădelaunpacientlaaltul:formeseverealesindromul
apneeiobstructivedesomnsepotasociacuosomnolențăminimă,în
timpceformeușoaresepotasociacuosomnolențăseveră.Evenimentele
obstructiverespiratoriidintimpulsomnuluisepotasociacutrezirile
bruște,disconfortultoracicnocturn,senzațiadeasfixieresauanxietate.
Demonstareadeteliorăriiatențieisefaceprintr-unchestionarscalade
somnolențăEpworth.Fiecareîntrebareareunscordela0la3despre
risculdesomnolențăcarepoatefiscăzut,moderatsauridicatînunele
circumstanțele.Unscorfinaldemaipuținde10esteconsideratnormal.
Caracteristicileexamenuluiclinic:Laexaminareacăilorrespiratorii
aerienesesevaexaminadacăexistaobstrucțianazalăsauodeviațiede
sept,orinităcronică,micrognație,sautumorăapalatuluimoale.Unalt
criteriuimportantestecircumferințagâtului.Semnealebolilortoroidiene,
obezitate.Semneleclinicealeapneeidesomn,fiecăsuntutilizatesingure
sauîncombinație,nupotficonstituiesinguraabordaredediagnosticare.
Diagnosticulesteconfirmatdeunexamencefalometric,oscanareCTa
fețeișioînregistrarepolisomnografică.
Cefalometriaprinteleradiografieesteoinvestigațieapărțiifrontalea
craniului.Suntinvestigatespațiuldeaerposterior,pozițiamandibulei,
pozițiaosuluihioidșilungimeapalatuluimoale.OscanareCTafețeieste
oinvestigațieceverificăintegritateafoselornazale.
Examinareadereferințăestepolisomnofrafiaceseefectuiazăpe
timpuluneinopțișiînregistreazămaimultevariabile:somnul,ventilația
pulmonară,fluxuldeaer,efortulrespirator,oximetria,înregistrarea
transcutanatăaelectrocardiogramei,înregistrareasforăiturilor.
Severitateatulburărilorrespiratoriipoatefievaluatăprinacest
examencaredeterminănumărulapneelorpeoradesomn.Dacanumarul
apneelorestemaimicde10peorăatuncipacientulestenormal.Dacă
numărulapneelorestecuprinsîntre10și30peoră,atuncipacientul
suferădeunsindromobstuctivdeapneedesomnmoderat.Dacănumărul
apneelorestemaimarede30peora,atuncisindromulobstuctivdeapnee
desomnestesever.
Realizareaacestortesteesteextremdeimportantpentruasestabiliun
bundiagnosticalsindromuluiobstructivalapneeidesomn.Tratamentul
vafiadaptatfiecaruipacientînpatre.

2.5Intervențiainterdisciplinarăînsindromulapneei
obstructivedesomn
Alegereavarianteiterapeuticesefaceînfuncțiedeseveritateabolii,
tinândcontdeindiceledeapnei/hipopnei,detabloulclinicșideprezența
comorbidităților.
Principalaopțiuneterapeuticăpentruapneeaobstructivăeste
presiuneapozitivăadministratăpemascănazală(CPAP),darexistășialte
posibilitățipentruaciențiicarenutolereazăacestdispozitiv.
Înansamblu,tratamentulsindromuluiapneeiobstructivedesomn
cuprindeurmătoareleelementecaresepotaplicamodcomplementarla
acelașipacient:
-terapiacomportamentală
-terapiacupresiunepozitivănazală
-protezemandibulare(dispozitiveintraorale)
-tratamentchirurgical
-medicamente.
2.5.1Terapiacomportamentală
Curadeslăbireesteunelementesențialpentrusuccesultratamentului
sindromulapneeiobstuctivedesomnlapaciențiiobezi.Consecințele
nefastealeobezitățiiasupracăilorrespiratoriisuperioaresedatoreazăîn
bunăpartemodificăriiconformațieiacestoraprindepunereadegrăsime.
Esteunoscutfaptulcăungâtscurtșigros,precumșicreșterea
circumferințeigâtuluisuntfactoripredictivpentrupersoanelecusindrom
obstuctivdeapneedesomn.
Zoungșicol.(2012)audemonstratcăoscădereponderalăde10%
poateducelascădereaindiceluideapnee/hipopneecu26%
Igienasomnului-Pozițiacorpuluiîntimpulsomnului-Omareparte
dinpaciențiicusindromobstuctivdeapneedesomnprezintăofrecvență
maimareaacestorincidenteatuncicânddormîndecubitdorsal.Unefect
beneficdeadiminuaprezențanumăruluideapneiînsomnestedearidica
trunchiulla30-60degradefațădeorizontală.
Evitareameselorcopioaseșiaconsumuluidealcoolînaintede
culcareScăzândcontractilitateamușchilorfaringelui,alcoolulcrește
frecvențaapneelorfenomeulfiindmaipronunțatîntimpulprimelorore
desomn,cândnivelulalcoolemieiestemairidicat.
Evitareaconsumuluidesedative,respectarearitmuluizi-noapteșia
unuiorardesomnstabil,cameradedormitsăfieliniștită,cutemperatură
adecvată(19-20°C).
Întrerupereafumatului-Fumatulcontribuielaaparițiadisfuncției
căilorrespiratoriisuperioareprinedemulmucoaseișicreșterearezistenței

acestora.Odatăcuîntrerupereafumatului,sforăitulpoateînceta,iar
severitateaSAOSpoatediminua.
2.5.2Terapiaprinpresiunepozitivăcontinuănazală(CPAP)
Tratamentulcupresiunepozitivăcontinuăpemascănazalăestede
elecțieînsindromuldeapnee-hipopneeînsomn.Obiectivulsăueste
normalizareasomnului,disparițiaapneilorșiasimptomelorSAOS.
Stabilireaniveluluipresiuniinecesarepentrumenținerea
permeabilitățiicăiloraerienesuperioaresefaceînmodtradiționalîn
laboratoruldepolisomnografie,subcontrolmedical.Perfecționarea
aparatelordepresiunepozitivă(carepotsesizaiminențaopririirespirației
șiîșiautoregleazănivelulpresiunii)apermis,înunelesituații,aplicarea
tratamentuluidirectladomiciliulpacientului.
Componenteleaparatuluicepresiunepozitivăsunt:ungeneratorde
debitaeriancrescut30-120l/min,oturbinăcudebitînaltșipresiunejoasă,
avânînglobatșiuncaptordepresiune,otubulaturăde2-3m,cudiametru
maimarede2cm,mascănazalădinsilicon,ușoradaptabilălafața
pacientului,umidificatordeaerpentruaevitauscareașiiritareamucoasei
nazale.
2.5.3Protezemandibulare
Acestedispozitivereprezintătratamentuldeprimăintențiepentru
sforăitșipentrusindromulobstructivalapneeidesomnușoarăși
Figura7Diferitetipuridegeneratoarededebitaerian
Figura8Tratamentulcupresiunepozitivăcontinuănazală

alternativaterapeuticădeliniaa2-apentrusindromulobstructivalapneei
desomnmoderatsauchiarsever,atuncicândcelelaltemetodeaueșuat.
Protezelemandibularesuntindicatelapaciențitineri,supraponderali
saucuobezitatemoderată.Efectullorbeneficsedatoreazăcreșterii
suprafețeidesecțiuneafaringeluiprinavansareamandibuleisauabazei
limbiișimenținerealorînpozițieanterioarăîntimpulsomnului.
Protezelepotfi:neajustabile,partialajustabilesautotalajustabile–
mandibulaesteavansatăprogresivpânăajungeînpozițiautilăterapeutic.
2.4.4Tratamentulchirurgical
Tratamentulchirurgicalesteindicatlapaciențiicuorectivitateredusă
laCPAP,cumodificărianatomicesusceptibiledecorecțiechirurgicalăși
carenuaucontraindicațiidetipulbolilorcardiovasculare,obezității
excesive,vârsteiavansate,etc.
Scopultratamentuluichirurgicalestedeaîndepărtasurselede
obstrucțiedelanivelulfaringeluipentruaeliberacăileaerienesuperioare.
Existămultipleintervențiichirurgicalepentrutratamentulsindromului
obstructivalapneeidesomn,unelepentruîndepărtareadețesuturimoi,
alteleadresatestructurilorosoase(vălpalatin,amigdale,bazalimbii),fie
urmărindmărireacavitățiibucale.
2.4.5Terapiaocupațională
Deșiterapiaocupaționalăestepregătităpentruarăspundenevoilorde
somnaleadulțilorînvârstăs-aidentificatînmodclarcăodihnașisomnul
esteoocupațiecritică.Existăpuținedovezicareevidențiazăeficacitatea
intervențiilorterapeuțilorocupaționaliînproblemedesomn.Prinabordarea
deficiențelorterapiaocupaționlăesteesențială,terapeuțiipotpromovamai
binesănătateașicalitateaviețiipentrupopulațieageriatrică(Green,2008).
Figura9Protezedeavansaremandibulară

CAPITOLUL3.ORGANIZAREAȘIDESFĂȘURAREA
CERCETĂRII
3.1.OBIECTIVELE,SARCINILEȘIETAPELECERCETĂRII
3.1.1.Obiectivelecercetării
Lucrareaîșipropuneafiunstudiualkinetoterapieiînrecuperarea
sindromuluiobstructivdeapneedesomn,princreareadeprograme
specificepentruaceastăafecțiune.Metodologiacuprindetreistadiide
abordare:evaluareastadiuluiinițialalpacientuluicuapneedesomn,
realizareaprogramuluikinetoterapeuticderecuperareapacientuluicu
apneedesomnșiobținereabeneficiilorobținuteînurmaprocesului
recuperator.
3.2IPOTEZELECERCETĂRII
Sepresupunecăprinimplementareaunuiprogramdekinetoterapie
individualizatșicentaratpesimptomatologiapaientuluisevaîmbunătăți
funcțiarespiartorieșisevacreștecalitateasomnului.
3.3.LOCULDEDESFĂȘURAREACERCETĂRII,CONDIȚIIDE
BAZĂMATERIALĂ
Activitateadecercetares-adesfășuratladomiciliulpacientului,iar
cercetareas-aefectuatasupraunuipacientcudiagnosticdesindrom
obstuctivdeapneedesomn.Cazulafostluatînevidențăinperioada
februarie-aprilie2018.
Numeși
prenumeVârstaDiagnosticclinic
C.M.67aniSindromobstructivdeapneedesomnmoderată;
HipertensiunearterialăgrIcuriscfoarteînaltde
cardiopatieischemică;
DiabetzaharatdegrII,insulinonecesitant;
ObezitateabdominalădegradulII
Tabelulnr3Subiectulluatîncercetare

3.4.METODEDECERCETAREFOLOSITE
Peparcursulcercetăriis-aufolositoseriedemetode,atâtînscopul
asigurăriifundamentuluiștiințific,teoreticaltemei,câtșipentru
recoltarea,înregistrarea,prelucrareaunordatecaresăsusținăactivitatea
desfășuratășirezultateleobținute.
3.4.1Metodadocumentăriiteoretice
Documentareaesteoactivitateindispensabilăîncercetare,fiind
individuală,personală,aparținândfiecăruispecialistînparte,caretrebuie
săcunoascăatâtfonduldebazăaldisciplineidincarefacepartetema,cât
șidatelenoi,încontinuădinamică.Înaceastăideeamalesmaterialelede
specialitatepublicateînstrăinătateacesteafiindcuprinseînlista
bibliografică.
3.4.2Metodaanchetei
Metodaancheteiocupăunlocimportantînobținerearezultatelor
necesareșidecelareainformațiilorobiectivecorectedecelesubiective,
carepotdenaturaconcluziileșiluareaunormăsurieficiente.Amutilizat
metodasubdouăforme:anamneză,careaconstatînstabilireaistoricului
șievoluțieiboliișichestionarul,careînurmaîntrebăriloraconstituit
fundamentulpentrustabilireaprioritățilorșiadirecțiilorprogramului
recuperatorprinkinetoterapie.
3.4.3Metodaobservației
Observațiaestecontemplareaintenționatăaunuisubiect,fenomensau
proces,utilizatăcuscopuldeaculegedateconcrete.Dintretoatetipurile
deobservațieamfolositobservațiadirectășiceasistematică.
Amutilizatobservațiadirectă,întâmplătoareapacientuluiîncondiții
nespecifice,urmărindposturaîntreguluicorp,tipulrespirator,poziția
mandibulei,pronunția.
3.4.4Metodadeevaluare
Evalureaserealizeazăpebazamăsurătorilor,testelorșiaprelucrării
statisticeadatelorobținute.Peparcursulcercetăriiamfolositoseriede
chestionareșimăsurătoriînscopulobțineriiunordatereferitoarela
stadiullacareaajunsbolnavul,prinevaluareaniveluluiinițialcucares-a
prezentatșiniveluluifinalactuallacareaajuns.
Rezultateleexamenuluifuncționalaufostobținutepebaza
măsurătorilordistanțelordintrementon-acromion,tragus-acromion,
menton-manubriusternal,ineon-C7,măsurareaperimetruluitoracicîn
inspirșiexpir,măsurareaperimetruluigâtului.
ScaladesomnolențăEpworthcainstrumentalancheteiconstăîntr-un

chestionarformatdintr-oseriedeîntrebărireferitoarelacalitatea
somnului,împrejurimileîncareadoarmeîntimpulzilei:citindsau
uitându-selatelevizor,cinema,teatru,pasagerîntr-unvehicolpentruo
călătoriedecelpuținooră,vorbindcucineva,sauchiarconducând
mașina.
ChestionarulBerlinfoloseșteîntrebarireferitoarelacâtdedesise
întâmplăpacientuluisăsforăie,dacăsforăitulpacientuluideranjează
persoaneadelângăel,dacăaobservatpersoanadelângaeldacăise
opreșterespirațiaîntimpulsomnului,câtdedessesimteobositdupă
somnsauîntimpulzilei,dacăaadormitlavolansaudacăare
hipertensiunearterială.
3.4.5Metodaînregistrării,prelucrăriișireprezentăriigraficea
datelor
Evalaureaserealizeazăpebazamăsurătorilor,testelorșiaprelucrării
statisticeadatelorobținute.Peparcursulcercetăriiamfolositoseriede
măsurătorișichestionareînscopulobțineriiunordatereferitoarela
stadiullacareaajunsbolnavul,prinevaluareaniveluluiinițialcucares-a
prezentatșiniveluluifinalactuallacareaajuns.
3.5.DESFĂȘURAREACERECETĂRII
intro
3.5.1.Obiectiveurmăriteîntratamentulkinetoterapeutic
Înprocesulderecuperareasindromuluiobstuctivalapneeidesomn
amavutînvedereurmătoareleobiective:
-Reeducarerespiratorieuninazală
-Reeducarerespiratoriediafragmatică
-Tonifiereamusculaturiilinguale
-Tonifiereamusculaturiiinspiratoriișiexpiratorii
-Conștientizareaposturiicorecteacoloaneicervicale
-Reantrenarealaefort
3.5.2.Mijloacekinetoterapeuticefolositeînprocesulrecuperator
Încadrulprogramuluidekinetoterapieamefectuatexerciții
respiratoriipentrureeducarearespirațieiuninazalecuguraînchisă,
exercițiiderespirațiediafragmaticăpentruomaibunăoxigenarea
plămânilor.Exercițiidefonațieșidedeglutițiedarșiexercițiidetonifiere
amuschiuluilingual.

Metodologiaintervenției
Metodeșimijloaceleutilizatepentruatingereaacestorobiective,aufost
sistematizateastfel:
a)Exercițiidefonație
-Înfațauneioglinzipacientullapronunțaliterele„Aˮ,„Eˮ,„Iˮ,„Oˮ,
„Uˮ,cudeschidereaguriicâtmailarg.Pronunțiavafiprelungită,
exageratăapoiintermitentă.Sevarepetade5orifiecarevocală.
-Înfațaoglinziipacientulvapronunțaintermitent-prelungităaliterelor
„Dˮ,„Lˮ,„Nˮ,„Tˮ,„Sˮ,„Zˮ,„Jˮ,„CHˮ.
b)Exercițiiderespirațieuninazală
Pacientulîșiplaseazăundegetpeonarăsivainspiralent,iarapoiva
expiralentșiprofund.Acelașiexercițiusepoatefacecualternareanarilor
îninspirșiexpir.
c)Exercițiidetonifiereamusculaturiilabiale
Pacientulînpozițiadesezândpeunscauninspirăpenascuguraînchisă,
apoiexpirapegură,cubuzelefermînchisepentruațineorezistență
aerului.Sevamențineexpirultimpde5secundereperatde10ori.Acest
exercițiusepoatefaceșicuajutorulunuibalon(pacientulinspirănazal
apoivaexpiraîninteriorulbalonului,apoivaîndepartabalonul)
d)Exercițiiderespirațiediafragmatică
Seașeazăpacientulînpozițiesemișezând(așezatcuspateleîncliat),
kinetoterapeutulîșiplaseazăomanăpetoraceșicealaltăpeabdomen.
Pacientulvainspiralentcubombareaabdomenuluiîntimpceumeriiși
toracelepacientuluirămânnemișcațipeplanulpatului.Pacientulva
expiralentșiprofundcuguraîntredeschisăeliminândtotaeruldin
plămâni.
e)Exercițiilinguale
Pentruomaibunăpoziționarealimbiișipentruechilibrareamusculaturii
lingualedarșiagâtuluipacientulvaexecutaexercițiideizometrie.
Exerciutiul1Folosindoperiuțădedinți,periereavârfuluișiabazei
limbiicumișcăriînainte/înapoi.Decâte5oriînfiecarezonă.
Exercițiul2Exercițiulestepracticatînfațauneioglinzi.Limba
trebuiesăfieconică,prinstrângereabuzelor,limbatrebuiesăfierotundă,
nucaunjgheab.Exercitiultrebuierepetatdezeceori,tinandpozitia
doua-treisecunde.
Existăpatrumodurideafaceacestexercițiuunsucces:
-persoanasepoateajutacubuzelerotunjitecașicumarspune"oh";
-simularealipiriitransversalealimbii,chiarfărăaatingedegetele,
permitecontrolultransversalprinsincinizare
-contactulcuincisiviipermiteajutorsuplimentar;
-paciențilorlisepoatesolicitasăîșilimitezelimbajulîntimpulefortului.

Exercițiul3Pacientulscoatelimbașiîșipoziționeazădouă
indicatoaredreaptașistânga.Vaîndreptalimbasprefiecareparte,fărăsă
atingăindicatorulfăcândizometrietimpde6-9secunde.
Exercițiul4Înfațauneioglinzi,pacientulvaimitapasulunuical.La
inceputmairepdeapoidinceîncemaiușor,darcuunzgomotputernic
pânăcecorpullimbiiajungelapozițiacanaluluideaspirație,iarvârful
limbiiajungeînpalatulosos.Pacientulîșipoatevizializafrenullingualîn
timpuldeschideriigurii.
Exercițiul5Capulpacientuluisevaaflaînpozițieneutrăînraportcu
coloanavertebrală,vârfullimbiifiindașezatpeceamaiposterioarăpapilă
apalatuluiosos,apăsândfoartetare„cașicumațivreasăfacețiogaurăˮ.
Kinetoterapeutulîsivaplasadegetelesubmușchi,(trebuiesăsesimtă
contracțiamuschilor).Presiuneaartrebuiaplicatătimpde2pânăla3
secunde.
Exercițiul6Pacientulîșivapoziționalimbaîninteriorulobrazului
stâng/dreptșivaimpingepânaseformeazăodepresiune,apoivaopune
rezistențăcudegetuldoișitreiînobraz.
Exercițiul7Pacientulculimbaînpozițiederelaxarevaintonagrupul
decuvinte„TRˮ,„GRˮapoi„BRˮ,fărăamodificapozițiacapului,aerul
trebuieîmpinsafarăpentruaprovocaovibrație
Exercițiul8Pacinetulvastacucapulînpozițieneutrăînraportcu
coloanavertebrală,gurapacientuluivafiînchisă,kinetotarapeutulîși
plaseazăomânăsubmandibulapacientului,iarapoivadacomnadadea
deschidegura.Kinetoterapeutulvamenținerezistențăîmpotrivamișcării
dedeschidereagurii.Sevarepetade10ori.
f)Exercițiidedeglutiție
Pacientulmenținelimbaînpozițiederapauscubuzeleînchise,iar
respirațiavafinaso-nazală.Pentruareeducadeglutițiasuntnecesari
partupași:Susțierealimbiipepapielepalatuluidur,astfelsuprafațade
rularealimbiidevinemaimare.Molariisuntîncontact(inițialpentrua
facilitareeducareadeglutiției).deglutițiasevafacefărăamișcavărful
limbii.Buzele,obrajiișibărbiasuntnemișcateînmomentulînghitirii.
Seiaugurimicidelichiddintr-unpaharșisevaținecontdeceipatru
pașipentruinghițire.

CAPITOLUL4.REZULTATELECERCETĂRII
INTERPRETAREALOR
4.1.PREZENTAREAȘIANALIZADATELOR
Pebazarezultatelorobținutelatestareainițialășiceafinalăs-au
realizattabeleconținandvalorilormăsurătoriloraledistanțelordintre
menton-acromion,tragus-acromion,menton-manubriusternal,ineon-
C7,măsurareaperimetruluitoracicîninspirșiexpir,măsurarea
perimetruluigâtului,interpretareachestinaruluiBerlinșiascaleide
somnolențăEpworth.
Evaluareamusculaturiigâtului
Distanța Testareinițială Testarefinală
menton-acromion 14cm
tragus-acromion 11cm
menton-manubriusternal 7cm
ineon-C7 17cm
Perimetruluigâtului 49cm
Îngraficulnr.1suntprezentatevalorileînregistrateînurmaevaluării
inițialesifinaleprivindevaluareamusculaturiigâtului.
Măsurareaperimetruluitoracic(îninspirșiexpir)șiaamplitudiniicutiei
toracice
Inspir Testareințială Testarefinală
axial 117cm
medial 111cm
abdominal 113cm 115
Îngraficulnr.2suntprezentatevalorileînregistrateînurmaevaluării
inițialesifinaleprivindmăsrurareaperimetruluitoracicîninspir.
Expir Testareințială Testarefinală
axial 114cm
medial 111cm
abdominal 112cm 110
Îngraficulnr.3suntprezentatevalorileînregistrateînurmaevaluării
inițialesifinaleprivindmăsrurareaperimetruluitoracicînexpir.

TestareinițialăTestarefinală
Indexdemasăcorporal 35,27 33,1
ScaladesomnolențăEpworth8 6
ChestionarulBerlin 8 6
Timpultotaldesomn(h) 5 8
Îngraficulnr.4suntprezentatevalorileînregistrateînurmaevaluării
chestionarelorspecifice.

4.2.INTERPRETAREAREZULTATELOR
Dingraficulnr.1,latestareamusculaturiigâtuluiseconstatăo
îmbunătațirearotațieicapuluiprinmăsurareadistanțeimenton-
acromion,înclianțieicapuluiprinmăsurareadistanțeitragus-acromion,
flexieicapuluiprinmăsurareadistanțeimenton-manubriusternal,
extensieicapuluiprinmăsurareadistanțeiineon-C7.
Dingraficulnr.2,pentrumăsurareaperimetruluitoracicîninspirse
contatăoevoluțieamusculaturiiinspiratoriiprindiferențeletestării
inițialeșifinale.
Îngraficulnr.3,pentrumăsurareaperimetruluitoracicînexpirse
contatăoevoluțieamusculaturiiexpiratoriiprindiferențeletestăriiinițiale
șifinale.

CAPITOLUL5.CONCLUZII
Peparcursuldesfășurăriicercetăriiamavutpermanentînvedere
realizareaobiectivelorpropuseînetapainițialășiverificareaipotezei
cercetării.
seobservăoîmbunătățireaamplitudiniicutieitoraciceîninspirșiexpir,
a………..musculaturiigâtului,

Bilanțulmorfostaticșimuscularîncadrulapneeidesomn
Înălțimea178cm
Greutatea108kg
IMC35,27

SCALAEPWORTHPENTRUEVALUAREASOMNOLENTEIDIURNE
Folosițiurmătoareascarăpentruaalegecelmaiadecvatnumărpentrufiecaresituație:
0=nuațipiți/adormiținiciodată
1=probabilitatescăzutădeaațipi/adormi
2=probabilitatemoderatădeaațipi/adormi
3=probabilitateridicatădeaațipi/adormi
Acordațiunpunctajfiecăreisituații,lasfârșitsefacetotalul.
Nr.
crtRisc
inexiste
ntRisc
minimRisc
moderatRisc
importan
t
1Așezatșicitindocartesauunziar0123
2Urmărindoemisiunelatelevizor0123
3Asezat,inactiv,într-unlocpublic
(cinema,teatru,salădeașteptare)0123
4Pasagerîntr-unvehiculpentruo
călătoriedecelpuțin1ora0123
5Așezatînpat,dupămasadeprânz0123
6Așezatșivorbindcucineva 0123
7Așezat,dupăomasăfărăbăuturi0123
8Conducandmasina,întimpul
uneiopririacirculatieidecâteva
minute0123
TOTAL:
Pentruunpunctajtotalde10saumaimare,seconsiderăcăpersoanaprezintă
somnolență.
Unpunctajde18saumaimareconducelaconcluziacăpersoanaestecaracterizatăde
osomnolențăaccentuată.
Dacăpunctajulobținutlaacesttestarevaloarea10saumaimare,trebuiesăvăpuneți
problemadacăavețiunsomnnormal,poatefinecesarsăvăîmbunătățiți"igiena"
somnuluiși/sausăconsultațiunspecialistînsomnologie.Toateacesteaspectetrebuie
discutatecumediculdvs.

CHESTINARULBERLIN
Alegețirăspunsulcorectlafiecareîntrebare:
Înălțime,Greutatea(Kg),Vârstă,Sex_____.
CATEGORIA1
1.Sforăiți?
a.da
b.nu
c.nuștiudacăsforăi
Dacaatiraspuns„daˮ
2.Sforăituldumeavoastrăeste:
a.ușormaizgomotosdecâtrespirația
b.lafeldezgomotoscavorbirea
c.maizgomotosdecâtvorbirea
3.Câtdedessforăiți?
a.aproapeînfiecarezi
b.3-4oripesăptămână
c.1-2oripesăptămână
d.1-2oripeluna
e.niciodatăsauaproapeniciodată
4.Sforăituldumneavoastrăaderanjat
vreodatăaltepersoane?
a.da
b.nu
c.nuștiu
5.Aobservatcinevacăviseoprește
respirațiaîntimpulsomnului?
a.aproapeînfiecarezi
b.3-4oripesăptămână
c.1-2oripesăptămână
d.1-2oripeluna
e.niciodatăsauaproapeniciodatăCATEGORIA2
6.Câtdedesvasimțițiobositdupăsomn?
a.aproapeînfiecarezi
b.3-4oripesăptămână
c.1-2oripesăptămâna
d.1-2oripelună
e.niciodatăsauaproapeniciodată
7.Întimpulîncarenudormițivasimțiți
obositsausimțițicănuavețienergia
dumneavoastrăobișnuită?
a.aproapeînfiecarezi
b.3-4oripesăptămână
c.1-2oripesăptămâna
d.1-2oripelună
e.niciodatăsauaproapeniciodată
8.Ațimoțăitsauațiadormitvreodatăîn
timpceconduceațimașina?
a.da
b.nu
Dacăațirăspuns“da”
9.Câtdedesseîntâmplăasta?
a.aproapeînfiecarezi
b.3-4oripesăptămână
c.1-2oripesăptămâna
d.1-2oripelună
e.niciodatăsauaproapeniciodată
CATEGORIA3
10.Avețihipertensiunearterială?
a.da
b.nu
c.nuștiu

Interpretare:
Chestionarulconstăîntreicatergoriideîntrebărilegatederisculdeaprezenta
sindromulobstuctivdeapneedesomn.
Paciențiipotficlasificațicurisccrescutsauscăzutdesindromdeapneedesomn.
Risccrescut-dacăladouădintrecategoriipunctajulestepozitiv.
Riscscăzut-dacădoarlaunadincategoriipunctajulestepozitiv.
Categoriișicotații:
Categoria1-întrebările1,2,3,4și5
Întrebarea1-dacaserăspunduleste„daˮestecotatcuunpunct
Întrebarea2-dacaserăspunduleste„cˮsau„dˮestecotatcuunpunct
Întrebarea3-dacaserăspunduleste„aˮsau„bˮestecotatcuunpunct
Întrebarea4-dacaserăspunduleste„aˮestecotatcuunpunct
Întrebarea5-dacaserăspunduleste„aˮsau„bˮestecotatcudouăpuncte
Categoria1estepozitivădacăpunctajulobținutestemaimaresauegalcu2.
Categoria2-întrebările6,7,8(întrebarea9estecoatatăseparat)
Întrebarea6-dacaserăspunduleste„aˮsau„bˮestecotatcuunpunct
Întrebarea7-dacaserăspunduleste„aˮsau„bˮestecotatcuunpunct
Întrebarea8-dacaserăspunduleste„aˮestecotatcuunpunct
Categoria2estepozitivădacăpunctajulobținutestemaimaresauegalcu2.
Categoria3estepozitivădacălaîntrebarea10seraspunde„daˮsaudacă
pacientulareunindicedemasăcorporalmaimarede30kg/m².

Testareinițială Testarefinală
Indexdemasăcorporal 35,27 33,1
ScaladesomnolențăEpworth8 6
Timpultotaldesomn(h)5 8
Perimetrultoracicabdominal
peinspir113 115
Perimetrultoracicabdominal
peexpir112 111
Potrivitchestionaruluiberlinobosealalatrezitelatestareainițialăfiindde3-4ori
pesăptămânălatestarafinalăfiindaproapeniciodată.
Distanța Testareinițială Testarefinală
menton-acromion 14cm 12cm
tragus-acromion 11cm 10cm
menton-manubriusternal 7cm 5cm
ineon-C7 17cm 15cm
Perimetruluigâtului 49cm 45cm

Bibliografie
HăulicăI.,-„Fiziologieumană"ed.a11-a,Edituramedicală,București,
2000;
https://www.topsante.com/medecine/troubles-du-sommeil/apnee-du-sommeil/apnees-du-sommeil-
on-peut-reeduquer-la-langue-620023
https://www.allianceapnees.org/kinesitherapie-de-la-langue-quel-interet-dans-les-apnees-du-somme
il/
https://www.ks-mag.com/article/9322-kinesitherapie-du-syndrome-d-apnee-du-sommeil
https://www.ks-mag.com/article/9784-la-place-de-la-kinesitherapie-dans-les-apnees-du-sommeil-obs
tructives-a-un-stade-modere-revue-de-la-litterature-1ere-partie
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=5&cad=rja&uact=8&ved=0ahUK
EwiQ28Sgov_WAhWIK1AKHZN4Al8QFghHMAQ&url=http%3A%2F%2Fkinedoc.org%2FKinedoc-war%2
FKinedocDownloadDocument.do%3FnomFichierUser%3DCK2000_201_1_1-8.pdf%26uri%3D22af456d
-0139-45f7-aa23-a3d2e1d7b1ae.pdf&usg=AOvVaw3g3ZDDNllp6yHT9NHrSaJ6
https://www.ahrek.com/JOURNEE%20NATIONAL/8ejournee/8e/SAOS%5B1%5D.pdf
http://up2sv.free.fr/TOPOS/ProtocoleKINE2..pdf
http://www.physiojpp.com/fr/saviez-vous/lapnee-obstructive-du-sommeil
http://www.passeportsante.net/fr/Actualites/Nouvelles/Fiche.aspx?doc=apnee-sommeil-stimuler-lan
gue-kine
https://www.atsjournals.org/doi/full/10.1164/rccm.200806-981OC#readcube-epdf
http://neurobranches.chez-alice.fr/pdf/saos.pdf
https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4561284/
GreenA.Sleep,OccupationandthePassageofTime.BritishJournalofOccupational
Therapy.2008;71(8):339–347.