Universul Rural Prezentare Generala

Cuprins:

Introducere………………………………………………………………………………….. Capitolul I. Elemente etnografice. ……………………………………

Universul rural- prezentare generală…………………………………………

Destine creatoare ………………………………………………………………………

Imaginea satului si a țăranului…………………………………………………..

Capitolul II.

Capitolul I. Elemente etnografice

1.1 Universul rural- prezentare generala

Literatura română este dominantă de mentalitatea rurală , cea mai mare parte dintre scriitori făcând cunoscut locul în care s-au născut, au crescut, s-au educat. Încă din cele mai vechi timpuri, scriitorii au folosit ca principală sursă de inspirație pentru creațiile lor , satul și țăranul , creând astfel tipologii umane autentice , având ca punct de plecare realitatea perioadei și zonei geografice de care aceștia aparțin . Din punct de vedere sociocultural, satul prin puterea lui de conservare a etnicului constituie încă de pe vremea Daciei baza etnogenezei neamului. Vatra, casa, portul, mai ales agricultura și păstoritul, sunt categorii remarcabile ale satului. Întodeauna va fi un spațiu al tradițiilor, al datinilor, trăind toate bucuriile sau necazurile la modul prezent. Satul era o entitate cu anumite reguli, în care oamenii se cunoșteau între ei , avea o structura fixă, biserica de obicei era punctul care marca centrul satului.

Om liber, țăranul este un om minunat atât în interior cât și pe dinafară, care-și muncește cu dragoste pământul . Termenul ,,țăran “ este un nume frumos , chiar dacă în zilele noastre termenul de ,,țăran” are altă semnificație, el rămâne o persoană indepedentă, care își alege singur destinul. Scriitori precum: Ion Creangă, Mihail Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Marin Preda, Octavian Goga, George Cosbuc , si alții, oferă in operele lor o mare importanță satului si un loc aparte țăranului.

Primul roman rural românesc este considerat ,,Amintiri din copilărie” , de Ion Creangă deoarece oferă o imagine a universului rural românesc de la mijlocul secolului al XIX-lea. Ion Creangă este cel care are arta povestirii, fiind un succesor al lui Neculce sau Anton Pann . De remarcat la Creangă este umorul sau, umorul fiind o trăsătură de baza a creației lui, ceea ce dă originalitate operei sale. Chiar dacă este un autor foarte cunoscut, familiar fiecărui cititor încă din anii copilăriei, opera sa este destul de dificilă pentru neinițiați. Opera lui Creangă este o ,,mixtură de memorii” , aceasta cuprinde numeroase evenimente , sentimente din copilărie pe care autorul le redă apelând la umor. ,,Amintiri din copilărie” e un roman folcloric, un roman al vieții rurale moldovenești. Ca și personaje se numără mama lui Ion Creangă, o femeie casnică, superstițioasă, tatăl sau , țăran econom; Davin Creangă , preot cu învățătură puțină; dascălul Vasile îndrăgit de copii și săteni; Smărăndița popii, copila sprintenă și deșteaptă; mătușa Maria, femeia avară . Această imagine a vieții rurale va fi preluată mai târziu de autori precum: Ioan Slavici, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, Marin Preda.

Primul roman realist modern romanesc, aparținând lui Liviu Rebreanu, ,,Ion", prezintă drama țăranului ardelean de la începutul secolului XX , care trăiește într-o societate pentru care pământul nu reprezintă doar un mijloc de existența ci un criteriu al valorii individuale. Eroii lui Liviu Rebreanu, nu au salvare, își pun permanent întrebări legate de existența:iubire, gelozie, moarte; sunt măcinați de întrebări și incertitudini, care le da o stare de neliniște și nesiguranță. Eroul lui Rebreanu nu poartă conflicte doar cu ceilalți , ci cu el însuși. Întâlnim aici setea țăranului după pământ, pentru a-și putea depăși condiția socială, deoarece încă de la începutul romanului, așezarea sătenilor indică statutul social pe care-l au . Romanul surprinde diverse aspecte ale lumii rurale :obiceiuri și tradiții legate de marile momente din viața omului (nașterea, nuntă, înmormântarea), relații sociale, relații de familie. 

Unul dintre cei mai importanți scriitori contemporani, Marin Preda, prezintă în ,,Moromeții" viața liniștită a țăranilor din Siliștea-Gumești, urmărind evenimentele care au loc atât în interiorul faminiei Moromete (conflictele dintre ei, scenă cinei, tăierea salcâmului, fuga celor doi băieți la București) cât și întâmplările care au loc în interiorul satului din Câmpia Dunării (deruralizarea satului, nimicirea gospodăriei rurale). Spre deosebire de Liviu Rebreanu care-și privește personajul din exterior, caracterizat prin fapte și gesturi, Marin Preda își privește personajul mai mult din interior, pune accent pe stările sufletești, urmărind gândurile și sentimentele lui Ilie; din exterior selectează câteva momente care să-i accentueze trăsăturile ( scena cinei, secerișul, confruntarea cu agenții fiscali).