UNIVERSITE DARCHITECTURE ET URBANISME ION MINCU – [625126]

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

1

Creșterea competitivității zonelor
portuare prin implementarea metodelor
de tip “smart”

– Portul Constanța –
2017- 2018
urb. Oana Roxana Petre

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

2 Curprins

I. Introducere 4
1.1 Obiectul studiului: 4
1.2 Întrebări de cercetare: 4
Ce este un oraș smart? 4
Ce este un port smart? 5
Care sunt așteptările unui port smart de la oraș? 5
Cu ce ajută portul orașul smart? 6
Poate exista o relație de simbioză între un oraș smart și un port smart? 6
1.3 Metodologie 6
II. Cercetare teoretică 7
2.1 Oraș -port 7
2.1 Date generale despre porturi 7
2.2 Oraș smart 8
2.3 Port smart 10
2.3.1. Scurt istoric 10
2.3.2. Contextul actual și tendințe 10
2.3.3. Viitorul porturilor 12
2.4 Politici urbane legate de porturi smart 14
2.5 Progr ame și proiecte legate de porturi smart 14
2.6 Actori urbani implicați 15
III. Cercetare asupra documentelor programatice, legislației, reglementărilor relevante,
atât la nivel local cât și european 16
3.1 Nivel internațional și european 16
3.2 Nivel național 17
IV. Studii de caz 18
4.1. Criterii de selecție 18
4.2. Portul orașului Anvers, Belgia 19
4.2.1. Date generale 19
4.2.2. Criterii de alegerea a studiului 21
4.2.3. Puncte forte 21
4.2.4. Relația dintre port și oraș 22
4.2.5. Intermodalitatea și conectivitatea 23
4.2.6. Sustenabilitate 23
4.2.7. Concluzii 24
4.3. Portul orașului Marseille, Franța 24
4.3.1. Date generale 25
4.3.2. Port în schimbare 25
4.3.3. Programe și proiecte pentru viitor 27

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

3 4.3.4. Concluzii 28
4.4. Portul orașului Gothenburg, Suedia 28
4.4.1. Date generale (așezarea regiunii, sistemul urban național, acordarea la
rețelele de transport, istoricul orașului) 28
4.4.2. Strategie și politici 30
4.4.3. Mobilitate, demografie și economie 31
4.4.4. Programe și proiecte 31
4.4.5. Fond construit și viața comunitară 31
4.4.6. Concluzii 31
4.5. Compararea studiilor de caz cu orașul studiat – Constanța, România 31
V. Cercetare aplicată 31
5.1. Concluzii teoretice 34
5.2. Încadrarea subiectului și justificarea subiectului 31
5.3. Zona studiată – analiză și diagnostic 33
5.4. Premise de cercetare – politica integr ată 34
VI. Concluzii 35
VII. Anexe 35
VIII. Bibliografie 40
IX. Webografie 40

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

4 I. Introducere
1.1 Obiectul studiului:
Studiul de față a pornit având ca principală motivație evoluția tehnologică și
impactul aces teia în dinamica dezvoltării globale, în special în ceea ce privește
mediului urban și fenomenul de globalizare1.
Există studii ce preconizează o creștere a populației urbane la nivel global, ce
poate ajunge la o concentrare la nivel general de 70% până în 2050 sau la nivel de
state dezvoltate de 85%. Acest proces are loc atât la nivelul orașelor ca întreg, dar și la nivelul unor zone ce fac parte din oraș.
Era digitală în care ne aflăm, aduce în discuție noi module de afacere și de
asemenea noi specializări și structuri logistice. Acestea concurează și câștigă teritoriu în dauna metodelor tradiționale de lucru, deși majoritatea principiilor au
rămas aceleași. Așadar apare conceptul de oraș “smart”.
Ca și principale caracteristici ale acestei evoluții sunt eficientizarea și
optimizarea bazelor de date, a tehnologiei, a transferului de informație și a metodelor de gestionare a deșeurilor.
În același timp, prin evoluția “smart” doar a unei zone din oraș (ex: port,
centrul orașului, cartiere rezidențiale etc.), orașul se poate ajusta și transforma de la sine, de- a lungul timpului, implementând metode și tehnologii noi . Astfel se formează
o formă de simbioză între cele două entități.

1.2 Întrebări de cercetare:
Ce este un oraș smart?
Orașul smart presupune gestionarea eficientă a expansiunii și evoluției
urbane. Atât din punct de vedere teritorial cât și din punct de vedere social și

1 Globalizare sf [At: MDA ms / Pl: ~zări / E: globaliza ] = Fenomen de transformare a lumii într -o
unitate, care se manifestă la scara întregului glob prin crearea de instituții și organisme politice
suprastatale, printr -o poli tică economică și de securitate comună etc.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

5 economic, dezvoltarea unui oraș cu scopul de a fi smart presupune organizarea unei
strategii bazate pe sustenabilitate.
Ce este un port smart?
Un port smart este adaptat tendințelor dinamicii globale și evoluției
tehnologice. Acesta utilizează metode și sisteme eficiente de colectare a datelor și prelucrare a lor în timp real pentru putea oferi viteze mici de reacție în condițiile apariției unei noi probleme. Prin implementarea unor tehnologii avansate se reduce consumul resurselor ut ilizate, se permite organizarea și eliminarea eficientă a
deșeurilor și reducerea poluării.
Au loc transformări la nivelul transportului (rutier, feroviar, naval, aerian) ce au
ca obiective reducerea timpilor de parcurgere atât în incinta portului, cât și pe traseul
de transport.
Portul smart permite un control mai facil și eficient a datelor de intrare și ieșire
din port prin sisteme centralizate aflate în subordinea instituțiilor specializate. Totodată asigură siguranța circulației fluxului de date prin folosirea sistemului de
stocare “blockchain”
2.
Care sunt așteptările unui port smart de la oraș?
Portul smart se dezvoltă odată cu ajutorul orașului. Politica integrată de
dezvoltare a portului se conturează în funcție de strategia de dezvoltare a orașului. În acest caz este nevoie de cooperare atât la nivelul colectivului specializat, cât și la nivel instituțional.
Importanța și aria de influență a activității portului, prin prisma transportului de
mărfuri de la port către locul de desfacere (fie în ța ră, fie în restul teritoriului
continental), presupune coordonări cu planuri de amenajare teritoriale la nivel local, regional și național. Așadar este nevoie de implicarea autorităților orașului pentru probleme privind obținerea avizelor utilizării unor noi tehnologii, stabilirea sau subsierea unor taxe, colaborarea cu instituții la nivel regional sau național, investiție

2 Un blockchain[1][2][3] este o listă de înregistrări (sau date) în continuă creștere, numite blocuri ,
care sunt legate și securizate cu ajutorul criptografiei .[4] Ca structură de date, un blockchain este
o listă simplu înlănțuită , în care legăturile între elemente se fac prin hash .

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

6 în vederea specializării profesionale, coordonarea cu alte localități pentru
sincronizarea din punct de vedere al emisiilor.
Cu ce ajut ă portul orașul smart?
Crearea unui port inteligent are un rol esențial în lansarea unor modele și
tendințe de dezvoltări sustenabile, inteligente în cadrul orașului.
Așadar, în procesul de transformare a unui port clasic într -unul inteligent, este
neces ară implicarea din partea orașului. Schimbarea, susținerea și evoluția are loc
în domeniului transportului, învățământului, tehnologiei, ecologiei, economiei.

Poate exista o relație de simbioză între un oraș smart și un port
smart?
Orașele și porturile funcționează împreună cu scopul de a se potența
reciproc. Orașele pot ajuta la dezvoltarea porturilor prin rolul autorităților locale și influențele acestora la nivelul autorităților portului.
Indiferent de dimensiunea și importanța portului la nivelului unui oraș, acesta
influențează economia locală și crearea locurilor de muncă.
Interdependența dintre oraș și port înseamnă integrarea modelului de
simbioză industrial, patrimoniu economic -cultural.
(4337 + grafice––de la Ana) – sageti care se si intorc
Prin conectarea palierelor se obține o perspectivă integrată, vitală unui oraș –
port, deoarece un port nu poate funcționa de sine stătător ci crează efectul de cauză- efect.
1.3 Metodologie
Prezenta lucrare este structurată în nouă capitole prin care se elaborează
procesul de studiu și cercetare aplicată pentru subiectul descris mai sus.
În primul capitol are loc introducerea în tema lucrării prin stabilirea motivației
și a întrebărilor de c ercetare ce vor ghida cercetarea teoretică și cercetarea aplicată.
În capitolul al doilea se stabilește partea de reglementări și instrumente
oficiale de planificare și proiectare atât în România cât și în Europa.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

7 Cel de -al treilea capitol implică detal ierea subiectului și definirea teoretică a
acestuia. Lucrările studiate și datele colectate vor ajuta la soluționarea întrebărilor de
cercetare prin oferirea unor răspunsuri și premise.
Capitolul patru abordează subiectul de studiu prin pricina unor subiecte de
caz. Acestea au fost alese în urma cercetării teoretice și a motivației lucrării. Se vor stabili criterii de analiză ce ating subiectul de smart port. În același timp se detaliază
procesul de implementare împreună cu instrumentele și metodele folosi te.
Capitolul cinci prezintă concluziile teoretice și introduce subiectul ales pentru
aplicarea teoriei pentru ca mai apoi să detalieze proiectul propus și instrumentele
folosite.
II. Cercetare teoretică
2.1 Oraș -port
14 dintre cele 20 cele mai put ernice orașe din punct de vedere economic,
sunt orașe- port. 36 din 50 cele mai competitive orașe sunt orașe portuare (grafic de
la Ana)
Orașele- port sunt puncte particulare pentru trade of imports and exports în
spațiul de localizare pentru industrie și s ervicii care dispune de zone atractive pentru
turism și schimb cultural.
2.1 Date generale despre porturi
Conform DEX 2009, portul este “un complex tehnic amenajat pe malul unei
ape navigabile, prevăzut cu instalațiile necesare pentru acostarea, adăpostirea și reparația navelor, pentru transportul de mărfuri și de călători.”
Un număr mare de fabrici au apărut după revoluția burgheză începând cu
secolul al XVII -lea, fapt ce a precedat o creștere rapidă în schimburi de mărfuri
realizate prin intermediul porturilor. Această perioadă a fost marcată de apariția companiilor de transport maritim și operatori de port specializați precum Compania India de Est. În timpul celui de Al Doilea Război Mondial, cartierul Elizabeth Quay din

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

8 New York era echipat cu m acarale de pod, deschizând calea pentru epoca
containerelor.
Apoi porturile au evoluat din centre comerciale în hub- uri logistice. Porturile
moderne au luat formă în secolul XX prin prisma inovației tehnologice,
reglementărilor laxe pentru control și integrarea logisticii au adus noi forțe la conducere. În unele țări pentru a îmbunătăți eficiența și a reduce greutatea fiscală,
porturilor le- au fost încredințate operatori profesioniști.
Porturile pot fi artificiale (ex.: Rotterdam) sau naturale (ex.: New York),
maritime, turistice sau navale. Acestea pot desfășura în cadrul lor activități de tip
administrativ, comerț și servicii, industrie, turism și dezvoltare.
Din punct de vedere al restricțiilor transportului de mărfuri, pot fi porturi
“gratuite” în c are transporturile la nivel regional pot fi gestionate fără prea multe
restricții și taxe, dar și porturi “închise” în care sunt interzise navele de comerț exterior și numai traficul național este permis.
În ceea ce privește economia, porturile au un rol important și contribuie cu un
anumit procent la economia orașului și a țării. În funcție de dimensiunea și capacitatea portului, acesta poate surclasa și prelua priorități de importanță locală și
națională.
2.2 Oraș smart
Un oraș smart spre deosebire un oraș clasic, folosește diferite tipuri de
colectare a datelor prin utilizarea unor tehnologii noi ce pun la dispoziție senzori, dispozitive, baze de date ce procesează informația. Aceste informații vizează atât domeniul social (cetățeni, evenimente, servic ii legate de comunitate etc.) cât și
domenii ce țin de infrastructură (trafic, sistemul de transport, sisteme de infrastructură edilitară, deșeuri etc.), educație și sănătate.
Așadar, conceptul de oraș smart utilizează ICT
3 și alte dispozitive, conectate
toate la o rețea IoT4. Toate acestea optimizează și eficientizează serviciile publice și
conectivitatea cu cetățenii. Ca și efecte principale, ICT reduce costurile și consumul

3 ICT = tehnologie ce integrază infomația și comunicarea, pornind de la telecomunicații, calculatoare
și diferite softuri.
4 Internet of Things (IoT) (eng.) = rețeaua ce cuprinde elemente fizice, automobile, senzori,
dispozitive și care permite ca acestea sa comunice între ele.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

9 de resurse ale serviciilor urbane și crește legătura dintre cetățeni și organism ele
guvernamentale.
Orașul dezvoltă aplicații pentru a crește viteza de reacție în cazul unor
probleme și de actualizare a informației în timp real.
Deși există definiții, termenul de oraș smart (cyberville, digital city, electronic
communities, information city, telecity, wired city etc.) este totuși încă neclar și de
aceea este deschis către interpretări și eventuale ajustări.
Prin prisma mai multor factori de ordin economic, tehnologic sau cli matic,
ideea de oraș smart generează interes și favorizează tranziția către sustenabilitate,
acomodarea la creșterea populației și comerț online.
Ca și exemple ale unor orașe smart, pe listă se regăsesc următoarele: Dubai,
Singapore, Amsterdam, Barcelona, Madrid, Stockholm, Milton Keynes,
Southampton, Dublin New York și așa mai departe. Aici au fost implementate tehnologii și politicii smart.
În ultimii zece ani, Uniunea Europeană a depus eforturi pentru a realiza și
dezvolta strategii și politici de implementare a tehnologiilor prin alocarea bugetelor și punerea în aplicare a programelor și proiectelor inovatoare.
Conform Arup
5, până în lui 2 020, piața mondială pentru servicii urbane smart
va fi 400 de miliarde de dolari pe an.
În concluzie, un oraș smart se poate caracteriza printr -o serie de factori.
Aceștia se referă la aplicarea unor vaste game de tehnologii digitale și electronice pentru binele comunității și al orașului implicit. De asemenea, utilizarea conceptelor
ICT și IoT cresc legătura dintre autorități și cetățeni și se orientează către tehnologii inovatore și sustenabile ce rezolvă probleme ce țin de infrastructură, economie, comunitate și managerierea inteligentă a urban growth- ului
6 ce se desfășoară în
zona metropolitană a orașelor.

5 Arup (Arup Group Limited) = companie mutinatională cu sediul central în Londra ce oferă servicii
profesionale de inginerie, design, planificare, consultanță și managerierea unui proiect pentru toate
aspectele mediului construit.
6 Urban growth (eng.) Exti ndere urbană = expaniunea teritorială și demografică a populației urmane
urbane

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

10 2.3 Port smart
2.3.1. Scurt istoric
În condițiile globalizării, regiunile de coasta din vest dedicate exportului au de
suferit. Globalizarea a scăzut rolul zonelor industriale prin prisma orientării fabricilor
către țări mai puțin dezvoltate, cu forță de muncă ieftină, costuri de transport scăzute
și reglementări mai puțin stricte. (César Ducruet, Port Regions and Globalization, 2010). Din acest motiv, în topul 50 al porturilor de container, primul port din America de Nord se află abia pe locul 18 (Los Angeles), iar primul port din Europa se află pe locul 12 (Rotterdam, Olanda). În același top, Shanghai este lider având o capacitate de 4,5 respectiv de t rei ori mai mare ca cele menționate mai devreme (conform
http://www.worldshipping.org/about -the-industry/global -trade/top- 50-world -container –
ports ).
În același timp, există o altă tendința ce se referă la optimizare tehnologică și
transformare a organizării logistice. Prin prisma inovării tehnologice și diviziune a muncii, industria porturilor cunoaște efecte la nivel global.
2.3.2. Contextul actual și tendințe
În contextul financiar actual, porturile și alți participanți la transportul de
mărfuri voi fi nevoiți să se adopte schimbări și inovări în ceea ce privește modelele de afacere ce poate rezulta în restructurarea și contopirea unor companii de
transporturi și construcția unor nave mai mari.
Așadar, necesitatea inovării și integrării tehnologiei, creează o tendință care
forțează domeniul industrial și al afacerilor să se dezvolte în organizații bazate pe date și înțelegerea acestora.
Optimiza rea și transformarea porturilor implică operațiuni urbane inteligente,
dezvoltarea inteligentă a logisticii pe continent și dezvoltarea coordonată a conectivității între orașe smart și porturi smart. (Anexa 1)
Porturile pot face față mai bine problemelor economice deoarece ele și -au
menținut o creștere relativ stabilă în timpul crizei economice din 2009. În contextul
financiar actual, însă, porturile și alți participanți la transportul de mărfuri voi fi nevoiți
să adopte schimbări și inovări în ceea ce pri vește modelele de afacere ce poate

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

11 rezulta în restructurarea și contopirea unor companii de transporturi și construcția
unor nave mai mari.
Totodată, maximizarea capacității containerelor face necesară optimizarea
terminalelor7 portuare. Acest lucru va av ea un impact asupra profiturilor porturilor și
în consecință vor fi forțate să iși îmbunătățească infrastructura inclusiv danele8 și
zonele de încărcare și descărcare a echipamentului pentru a potrivi nivelurile de
eficiență și minimiza timpul mediu pentru vasele de marfă. De asemenea porturile
vor fi nevoite să își crească nivelul investițiilor în echipamente pentru încărcare de
mare greutate și dezvoltarea unor sisteme mai avansate de IT. În plus, terminalele
operaționale vor fi nevoite să integreze diver se resurse pentru a asigura eficiența în
timpi maximi de operare. (Anexa 2) (Accenture & SIPG, 2016). IoT face parte din al treilea val al industriei informației globale, conectând echipamentele portului cu diferiți participanți și creând astfel fluxuri ma ri de date. Asocierea acestui flux cu
structuri mari de prelucrări a datelor, porturilor vor deveni mai inteligente și gata să
răspundă mai rapid diferitelor evenimente. (Anexa 3)
În același timp, tehnologiile noi digitale ce inițiază schimbări ale structurii
terminalelor portuare, permit eficientizarea energiei folosite, inclusiv energiile
regenerabile. Companii precum Apple sau Facebook deja au creat noi platforme de
afacere folosind ideea de ecosistem centralizat pe instrumentelor tehnologice
folosite cu scopul de a ușura procese de transmiterea informației și reducerea
erorilor. În viitor, porturile vor folosi tehnologii bazate pe senzori, echipamente mobile, analize video, tehnologii RF wireless
9, drone și tehnologii de printare 3D.
Toate acestea facili tează implementarea noilor tehnologii în diferite operațiuni
portuare. (Accenture & SIPG, 2016).
Totodată, există și se vor resimți în continuare schimbări în ceea ce privește
gestiunea deșeurilor și principiile ecologice aplicate în cadrul porturile și r egiunilor
învecinate, cu scopul reducerii poluării și creșterea procentului de reciclare.
Deși de -a lungul timpului localizarea geografică a porturilor era principala
caracteristică ce definea competitivitatea, în ultimii zece ani competiția s -a

7 terminal sn = stație -terminus pentru încărcarea și descărcarea containerelor.
8 dánă1 sf [At: ABC MAR. 46 / Pl: ~ne / E: ngr δυνα ] 1 Porțiune de- a lungul cheiurilor unui port (sau,
mai rar, în mijlocul apei navigabile) amenajată pentru acostarea navelor și manip ularea mărfurilor. 2
Magazie pentru depozitarea mărfurilor într -un port sau la vamă. 3 Grup de două sau mai multe nave
acostate bord la bord la aceeași dană ( 1).
9 tehnologii RF wireless = tehnologie fărăr fir ce utiliteaza frecvența radio

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

12 omogenizat datorită necesității de diversificare și promovare a industriilor
prelucrătoare pentru a se potrivi cu industria logistică și rezultând astfel clustere
industriale10.
2.3.3. Viitorul porturilor
De-a lungul timpului s -au elaborat studii, strategii, progr ame și proiecte
precum E -Harbours11, World Harbour Project12 ce permit comunicarea și
sincronizarea la nivel continental și global pentru o mai bună interconectare.
Strategia ecosistemul unui port include nu numai interesele portului ci si
optimizarea rețe lei de valori logistice ca întreg cu accent pe eficiența și minimizarea
resurselor și colaborarea participanților. De asemenea se iau în calcul și alte criterii cum ar fi experiența utilizatorului , managementul operațiunilor, creșterea și
inovarea, informaț ia și tehnologia.
Experiența utilizatorului cât și a proprietarilor depozitelor sau a actorilor urbani
din centrul logistic este vitală pentru dezvoltarea unui port “conectat”.
Portul smart preia unele din caracteristicile prezente în conceptul de oraș
smart ce vizează accesibilitatea, eficientizarea resurselor, economia și protecția
mediului. Transportul este optimizat pentru reducerea poluării și diminuarea timpilor
de parcurgere a mărfii ce pleacă din port către puncte de desfacere. Acesta este
inteligent, integrat și sustenabil.
Prin toate optimizările precizate mai sus, portului ii crește competitivitatea,
atractivitatea prin tehnologiile utilizate, existând automatizări și aplicări ale
instrumentelor de tip VSM
13 (Figura 1) .

10 cluster indus trial = întregul lanț de valori al unei industrii bine definite începând de la furnizorii de
produse finite până la serviciile de sprijin și infrastructura specializată. Clusterele industriale sunt
concentrate din punct de vedere geografic și interconectat e prin fluxul de bunuri și servicii, care este
mai puternic decât fluxul care le leagă de celelalte economie. (sursă:
https://www.sandag.org/rta/transfer/industrial_clusters.pdf )
11 E-Harbours = Proiect ce simulează absorbția energiei regenerabile în porturi folosind cele mai
recente tehnologii: autovehicule electrice, rețele inteligente, centrale electrice virtuale etc. (sursă:
https://www.shetland.gov.uk/ports/scalloway/documents/PURE%20E%20harbour%20Scalloway%200
4-05-2011%20%5BCompatibility%20Mode%5D.pdf
12 The World Harbour Projec t = Inițiat de Institutul de Științe Marine din Sydney (SIMS), scopul
proiectului World Harbor (WHP) este de a dezvolta porturi urbane sudate printr -o rețea globală de
oameni de știință care să colaboreze. Proiectul reunește instituții și agenții internați onale de cercetare
interesate de sănătatea acestor căi navigabile puternic dezvoltate și provocările din ce în ce mai mari
cu care se confruntă. (sursă: http://www.worldharbourproject.org/about -us/)
13 VSM – Value- stream mapping (eng.) = Harta fluxului de valori

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

13 De asemenea crește impactul său economic asupra orașului, oferind
siguranță cetățenilor. În același timp portul devine eficient în ceea ce privește
resursele utilizate și protecția mediului.

Figura 1: Harta fluxul de valori (WikiCommons, Daniel Penfield, 2004)

Trendul actual se îndreaptă către un ecosistem al portului care este deschis,
interactiv, cu o conectivitate ridicată și care este bazat pe sisteme de colectare și prelucrare a datelor. Colaborarea între port, guvern și instituții de cercetare este
esențială pentru funcționarea ecosistemului. (Anexa 4) (Accenture & SIPG, 2016)
În același timp, porturile “smart” tind să devină orientate către cerere și mai
puțin către ofertă. Porturile nu trebuie să satisfacă cerere companiilor de transport ci
trebuie să satisfacă cererea clienților portului, fiind totuși atente să pună la dispoziție servicii de bună calitatea firmelor ce se ocupă de transportul mărfurilor. Însă este o diferență între a se adapta cerințelor clienților și a stabili cererea ca baza dezvoltării
portului.(sursă:
https://www.porttechnology.org/technical_papers/demand_driven_por
t_development ).
Luând în considerare toate cele menționate în capitolele și subcapitolele
anterioare, un port smart conectat are următoarele obiective: definitivarea unui

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

14 sistem de distribuție și transport cu costuri minime, siguranță și control, realizarea
unei colaborări strânse în cadrul unui ecosistem logistic ce automat adaugă valoare
serviciilor și facilitează comerțul, și nu în ultimul rând dezvoltă porturi sigure, de încredere, ecologice, sustenabile, atractive și competitive.
2.4 Politici urbane legate de porturi smart
Politicile legate de dezvoltarea smart a portului ating domenii precum
infrastructura, mobilitatea urbană, economia, comunitatea locală și a orașului, atractivitatea mediului urban, instituții de cercetare și inovare, spațiul urban ș i
poluare.
1. Politica privind dezvoltarea a mobilității în relația oraș – port
2. Politica privind eficiența energetică a portului
3. Politica privind protecția mediului și reducerea poluării
4. Politica privind specializare învățământului și cercetării în domeniul
activităților maritime
5. Politica privind activitățile terțiare și cuaternare în relația oraș – port
6. Politica privind conversia spațiilor abandonate în urma restrângerii spațiale
a portului
7. Politica privind modernizarea spațiilor publi ce urbane
8. Politica privind înființarea și coordonarea structurilor instituționale
responsabile pentru dezvoltarea portului (maritim, fluvial, turistic)
9. Politica privind optimizarea infrastructurii de ciculație

2.5 Programe și proiecte legate de porturi smart
Portul Hamburg își propune să devină un port "plug- in" prin instalarea unor
puncte de încărcare a energiei la țărm prin care navele să se conecteze în timp ce pelează, de exemplu.
SIPG
14 efectuează teste inteligente pe echipamente care utilizează IoT.
Senzorii reinstalați în echipamentele de încărcare și descărcare – cum ar fi
motoarele, carcasa finală, transmisii sincrone și cilindri, colecteză date despre

14SIPG = Asociația Portului Internațional din Shanghai

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

15 vibrația echipamentului. Aceste date, împreună cu o analiză a calității lubrifianților,
permite companie pentru a oferi sugestii pentru operarea și întreținerea la timp de încărcare și descărcare mari echipament.
2.6 Actori urbani implicați
În primul rând relația și ierarhia în cadrul autorității portuare pot să difere
destul de mult de la un port la altul din varii motive (situația juridică, importanța la
nivel regional, național sau internațional, importanța la nivelul orașului etc.). În
principal, autoritățile trebuie să stabilească și să evalueze puterile, politicile,
sistemele și procedurile pentru a putea fi clar la nivel global cum sunt gestionate riscurile și resursele. Acestea asigură siguranța portului a utilizatorilor acestuia. În toate cazurile, porturile trebuie sa aibe un cod de siguranță ce este aplicat în situații
de urgență.
Majoritatea autorităților portuare se auto- susțin financiar și sunt guvernate, de
obicei, de consilii sau comisii. Acestea percep și impun taxe, dețin terenuri și administrează terminale, căi ferate, aeroporturi sau instalații de irigare.
Din punct de vedere juridic porturile pot fi private, public sau publice-
private aflate în proprietatea statului din care fac parte (Ghidul pentru bunele practici
privind operațiunile maritime portuare, 2016).
În general, porturile au un departament principal ce se ocupă de organizarea,
dezvoltarea, gestionarea tuturor zonelor și a mediului natural din cadrul portului. Acest mare departament este subordonat Ministerului de Transport sau
echivalentul acestuia în funcție de țară.
În ceea ce privește serviciile pentru mărfuri și pentru nave, aceste sunt
realizate prin aplicarea principiilor pieței libere, în principal de către companii
private. Gestionarea fluxului de intrare/ieșire a navelor din port este de obicei alocat unui departament special. Acesta activează zilnic, preluând și procesând date de identificare și informații specifice fiecărei
Un model de structură organizațională a autorităților poate fi cel al portului
Rotterdam, Olanda (Anexa 5 – Organigrama portului Rotterdam)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

16 III. Cercetare asupra documentelor
programatice, legislației, reglementărilor relevante,
atât la nivel local cât și european
3.1 Nivel internațional și european
La nivel global au luat naștere la proiecte și programe precum E -Harbours,
Proiectul Porturi Globale (World Harbour Project), A sociația Internațională a
Porturilor (International Asociation of Ports and Harbours)

E-Harbours. Acesta este un proiect la nivel european ce simulează absorbția
energiei regenerabile în porturi folosind cele mai recente tehnologii: autovehicule
electrice , rețele inteligente sau centrale electrice virtuale.
În cadrul proiectului participă orașele port din regiunea Mării de Nord, având
ca ghidaj experți la nivel european. Prin aceștia, se implementează politici
europene din cadrul Uniunii Europene, creând soluții inovative care permit creștere
economică. (sursă: http://archive.northsearegion.eu/ivb/projects/details/&tid=131&back=yes
)
Legislația europeană publică o s erie de provocări viitoare printr -o notă
emisă în 2013 prin care identifică o serie de propuneri pentru porturile importante pentru funcționarea eficientă a pieței interne și a comisiei europene. Din acestea 83 sunt clasificate ca fiind porturi ale “rețele i centrale”
15.
Se propun proceduri noi, transparente și deschise coordonate printr -o serie
de reguli pentru a preveni abuzuri. Acestea se focalizează pe clienți, asigurarea unui mediu competitiv, servicii mai bune și mai fiabile și mediu de afaceri mai săn ătos.

15 Rețeaua TEN -T este compusă din două niveluri: 1) rețeaua globală va asigura acoperirea
completă a UE și accesibilitatea tuturor regiunilor, care urmează să fie finalizată până în 2030 și 2)
rețeaua centrală care va alimenta rețeaua globală și va acorda prioritate celor mai importante
noduri ale TEN -T, urmând a fi finalizată până în 2050. Criterii de selecție detaliate TEN- T port pot fi
găsite în propunerea TEN -T (COM (2011) 650 finală/2). Număr ul final de porturi TEN -T va depinde
de rezultatul final al procedurii legislative ordinare în curs de desfășurare.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

17 În același timp se dorește o legătură mai bună cu hinterlandul. În acest caz
este importantă conectivitatea prin rețelele TEN -T. Se estimează o creștere de la 4
la 8% a transportului maritim pe distanțe scurte, creând noi locuri de muncă.
Prin creș terea atractivității porturilor, se pregătește un cadru propice pentru
investiții. Propunerile acordă mai multă autonomie autorităților portuare în special în
ceea ce privește tarifele și alocarea resurselor.
În ceea ce privește forța de muncă, comisia estimează o creștere a activității
porturilor ce va crea aproximativ 70000 de locuri de muncă până în 2030.
Aceste proiecte se corelează direct cu politica Uniunii Europene în
domeniul transporturilor.

3.2 Nivel național
La nivel național, legislați a diferă de la țară la țară. De exemplu, în România,
reglementarea și funcționarea porturilor Constanța, Midia și Mangalia sunt asigurate de Compania Națională Administrația Porturilor Maritime S.A. Constanța (C.N. A.P.M. S.A. Constanța) și Autoritatea Nav ală Română, ambele fiind subordonate
Ministerului Transporturilor și Infrastructurii.
Autorizarea serviciilor publice portuare în Portul Constanța este publică,
transparentă, nediscriminatorie și obiectivă. Autoritatea Navală Română eliberează autorizații pentru servicii de siguranță și importanță deosebită pentru port (încprcare, descărcar e, bunkeraj, aprovizionare nave). În schimb pentru autorizarea activităților
ce utilizează infrastructura portuară se eliberează avize de către C.N. A.P.M. S.A. Constanța.
Mai în detaliu, autoritățile principale ale portului sunt: Direcția Regională
Vama lă Constanța, Administrația Canalelor Navigabile, Garda Națională de Mediu –
Comisariatul Județean Constanța, Inspectoratul de Carantină Fitosanitară Vamală Constanța Port, Garda de Coastă, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alim entelor, și Secția Regională de Poliție Transporturi Constanța.
(sursă:
http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do?package_id=comunitate&x=l
oad)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

18
IV. Studii de caz
4.1. Criterii de selecție
Pe baza cercetării teoretice și concluziile rezultate, s -au stabilit criterii de
selecție bazate pe importanța orașelor -port la nivel național dar și internațional,
poziționarea strategică la nivel european, procesul de optimizare al portului către un
port smart, nivelul de implicare al orașului din punct de vedere instituțional, economic
și social precum și dimensiunea și capacitatea portului.
Așadar, au fost alese trei studii de caz: Anvers (Belgia), Marseille (Franța) și
Gothenburg (Suedia).
Se urmăresc aspecte legate de mobilitate și accesibilitate, strategie și politici,
program și proiecte propuse. Este importantă situația actuală și stadiul dezvoltării, deoarece este importantă observarea evoluției în timp atât din trecut cât și în următorii 20 -30 de ani.
În același timp se vor compara informații și date ce țin de metode de tip smart
și modul în care acestea au fost aplicate în diferite situații.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

19 4.2. Portul orașului Anvers, Belgia
4.2.1. Da te generale

Figura : Încadrare teritorială la nivel regional (cf. Google Earth)

Orașul Anvers este localizat în regiunea Flandra din Belgia, având în ianuarie
2017 o populație de aproximativ 520000 de locutori și o suprafață de 204 kmp.
Orașul se întin de în cea mai mare parte de- a lungul malului drept al fluviului Escaut
și este renumit pentru portul său, al doilea cel mai mare port de container din Europa în 2017 (cf. http://www.porteconomics.eu
).
Pe parc ursul ultimelor cinci secole, portul a crescut în popularitate atât la nivel
european, cât și mondial. Datorită capacității mare de stocare, portul actionează ca supermarketul Europei, unde toate tipurile de mărfuri au parte de o manipulare și

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

20 depozitare s pecializată. De -a lungul secolelor, zona a crescut la exact 12.068 ha sau
aproximativ 2000 terenuri de fotbal.
În ceea ce privește autoritatea portuară, aceasta se ocupă de teren, depozite,
gestionarea activităților comerciale, a liniilor de utilități, con ducte și turbine eoliene.16

Figura : Dispunerea spațială a principalelor activități în cadrul portului (cf.
https://www.portofantwerp.com )
După cum se observă în figura de mai sus , principalele activit ăți desfășurate
în cadrul portului sunt cele de industrie, containere și logistică. Există trei zone mari dedicate containerelor, ce sunt localizate în partea intrare în port.

16 https://ro.wikipedia.org/wiki/Anvers

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

21 Activitățile sunt dispuse difuz, fiecare având acces una la cealaltă și
permiț ând astfel o mobilitate și un transfer eficient de date și mărfuri în incinta
portului.
4.2.2. Criterii de alegerea a studiului
În acest studiu de caz se urmărește relația orașului cu dezvoltarea portului cu
succes la nivel global, în relație cu potențialul ambelor entități. În același timp, este
luat în calcul impactul direct al portului asupra orașului în ceea ce privește mobilitatea și conectivitatea la nivel local și regional.
Prin coordonarea strategiilor de dezvoltarea și a politicilor urbane stabilite și
propuse de ambele părți, se ating puncte de interes comune pentru dezvoltarea economiei, a infrastructurii și reducerea poluării.
4.2.3. Puncte forte
În ceea ce privește com petitivitatea și atractivitatea, portul Anvers dispune de
anumite caracteristici ce favorizează creșterea și buna desfășurare a activităților portuare.
Din puncte de vedere al competitivității, situarea la 80 km în interiorul țărmului
permite transportul rapid și ieftin către clienții și fabrici europene.
Portul are legături feroviare directe cu orașe importante din Europa, precum
Bratislava, ceea ce înseamnă mai puțin transport rutier și implicit reducerea poluării. Anvers are peste 500 de destinații di recte în întreaga lume având o conectivitate
ridicată cu companii din toată Europa dar și din lume.
Unul dintre punctele forte ale portului este coordonarea și colaborarea dintre
companiile industriale, cele comerciale și cele logistice. De aceea portul este cunoscut ca fiind un port multifuncțional.
Prezența industriei petrochimice și a amplasării în centrul industrial al Europei
de Vest asigură portului o ofertă stabilă de transport de marfă. Acesta este un motiv important pentru companiile de transpor t intercontinental care aleg portul Anvers.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

22 4.2.4. Relația dintre port și oraș
Din punct de vedere al dimensiunii spațiale, portul este comparabil mai mare
decât orașul în sine. Asta face ca orașul să își construiască strategiile și politicile
urbane în f uncție de prezența și activitatea portului.
În 2017, autoritățile portului împreună cu cele ale orașului investesc financiar
în mobilitate și dau impulsuri suplimentare pentru a menține transportul în și din port cât mai eficient și rapid cu putință. Se urmărește conectivitatea cu restul țării prin sporirea legăturilor feroviare și reducerea numărului de camioane ce realizează transportul prin țară cu 50000 de unități/an.
17
Dezvoltarea inteligentă a orașului se face pe cinci piloni, cu scopul de a
deveni un lider european pentru accesibilitatea prin intermediul internetului. Tot în 2017, s -a realizat Planul de Acțiune Barge prin care autoritățile portuare
au organizat sesiuni de dialog cu companiile portuare pentru a veni cu idei pentru îmbunătățirea mobilității atât pentru deplasarea angajaților în incinta portului, cât și
pentru transportul de marfă. În luna decembrie a acelui an s -a organizat un
eveniment de prezentare și promovare a proiectelor ce vor primit sprijin financiar pentru a îmbunătăți în continuare mobilitatea în port.
Proiectul “Plan ul complet pentru un port competitiv” corelat cu prevederile
Planului regional de utilizare a terenurilor pentru dezvoltarea zonei portului Anvers, pun în discuție subiecte precum lanțuri de aprovizionare
18.
“Managementul lanțului de aprovizionare/distribuție cuprinde planificarea și
managementul tuturor activităților implicate în aprovizionare și procurare, conversie
și ale tuturor activităților de management al logisticii. Ansamblul organizațiilor,
proceselor și activităților informaționale, al produselor și al fondurilor financiare este
focalizat pentru a satisface consumatorul final, care este actorul determinant.” (Popa,
2004)
Așadar, se promovează faptul ca portul Anvers este o platformă unică prin
prisma interacțiunii dintre industrie, logistică și transbordare19 maritimă.

17 https://www.portofantwerp.com/en
18 Lanț de aprovizionare = toate organizațiile și procesele ce se referă la produse și servicii din
perspectiva organizațiilor cumpărătoare. În mod tipic acoperă orice se referă de la materii prime și
ingrediente, până la c onsumație. (Popa, 2009)
19 TRANSBORDÁRE, transbordări, s. f. Trecere a mărfurilor sau a persoanelor dintr -un vehicul (tren,
navă etc.) în altul în cursul unei călătorii (de obicei din cauza întreruperii accidentale a circulației). De

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

23 4.2.5. Intermodalitatea și conectivitatea
Prin prisma localizării în interiorul continentului, nu mai puțin de 60% din
puterea de cumpărare la nivel european este situată pe o rază de 500 km în jurul
orașului. Comunitatea portului a dezvoltat inițiative care cresc competitivitatea și
oferă expeditorilor timpi ridicați de transport al mărfurilor, costuri eficiente cu niveluri scăzute de emisii de CO2 și găsirea cu ușurință a unor conexiuni în interiorul țării.
De asemenea, programul Antwerp Intermodal Solutions promovează
conectivitatea cu hinterland- ul
20.
Obiectivele programului presupun facilitarea noilor servicii intermodale,
creșterea frecvenței serviciilor existente, conectivitatea optimizată cu principalele centre economice di n Europa, extinderea liniilor de cale ferată, realizarea
conexiunilor cu zonele ce nu au deja legături direct cu Anvers și vizibilitatea sportiă a
opțiunilor de transport trimodal
21 prin platforma de conectare “Port of Antwerp”.
Această platformă oferă clie nților portului informații în timp real, opțiuni de transport
în funcție de nevoile lor. ( https://www.portofantwerp.com/en/intermodal -solutions –
connectivity -platform)
4.2.6. Sustenabilitate
Portul este conștient de impactul activităților sale asupra mediului și
persoanelor care lucrează și locuiesc în apropriere, de aceea ca parte a strategiei de
dezvoltare, acesta se bazează pe măsurile durabile ce limitează efectul negativ asupra climei, naturii și mediului.
Programele și proiectele propuse stabilesc rapoarte de sustenabilitatea a
terminalului pentru containere și implementează proiectul “Pierderi Zero de Deșeuri”. De asemenea se dorește utilizarea la maximul a apelor pluviale și promovarea
producătorilor locali. ( https://www.portofantwerp.com/en/sustainability
)

la cealaltă păcătoșenie de stație, unde am făcut transbordare pe liniile largi, nu m -am supărat ca
acuma. SADOVEANU, M. C. 90. (DLRLC, 1955 -1957)
20 HÍNTERLAND, hinterlanduri, s. n. 1. Regiune relativ rigidă din punct de vedere tectonic, situată în
spatele unui sistem muntos cutat. 2. Teritoriu care gravitează spre un centru economic. 3.Regiune
învecinată cu un teritoriu ocupat, folosită ca bază a unor acțiuni expansioniste. 4.Colonie sau țară slab
dezvoltată dependentă economic de metropolă. – Din germ. Hinterland. ( Dex, 2009)
21 transport trimodal = conexiune prin transport rutier, ferovier și naval

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

24 4.2.7. Concluzii
Concluzionând, portul Anvers nu are numai o importanță economică la nivelul
orașului dar și o puternică valoare socială, oferind prin activitatea prosperă,
siguranță și încredere locuitorilor.

4.3. Portul orașului Marseille, Franța

Figura ++++: Încadrarea teritorială a orașului Marseille la nivel regional (cf. Google Earth)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

25 4.3.1. Date generale
Marseille este al doilea cel mai mare oraș din Franța, cu o populație de
820900 de locuitori care ajunge la peste 1550000 în aglomerația ur bană Marseille-
Aix-en-Provence.
Fiind localizat pe coasta Mediteranei, este cel mai mare port comercial al țării.
Aspectul și viața metropolitană oferă identitate portului, acționând ca un
“plămân” pentru economia națională și ca un “centru nervos” pentr u relațiile dintre
țările ce se află în Bazinul Mării Mediterane dar și pentru țările din restul lumii.
În ultimii ani, principala problemă a orașului a fost serpararea clară a portului
de restul spațiului urban și încercarea acestuia de a găsi soluții. A ceastă spațializare
dă naștere unor fracturi și segregări sociale, culturale și economice. Un important
centru de imigrare, Marseille este cunoscută pentru diversitatea sa culturală.
Ca toate porturile, Marseille este de asemena expus direct consecințel or
schimbărilor climatice (creșterea nivelului mării). ( http://www.moreno –
web.net/situation- before- marseille -smart -city-mediterranee- forum/ )
4.3.2. Port în schimbare
Utilizarea noilor tehnologii și dezvoltarea unui ecosistem digital local conduc
la un nou stil de viață și de lucru.
Luând în calcul toate aspectele ce prevestesc schimbarea, Marseille a
început să implementeze și implementează deja o serie de inițiative de reviziure a
imaginii dezvoltării urbane pe termen lung.
În 2015, prin “Planificați orașul cu portul” autoritățile portuare Grand Port
Maritime de Marseille și proiectul Euromediterranee efectuează o transformare semnificati vă a malului mării, ce a avut loc în ultimii zece ani.
Prin demolarea unor poduri de autostradă care separau clădirile, în special
docurile Joliette de pe malul mării și construirea unui tunel, s -a creat un bulevard
urban “Boulevard du Littoral” ( Figura ++++ ) de 2,5 km între Fort Saint -Jean și turnul
CMA- CGM din noul oraș. Proiectul a câștigat concursul pentru “Cel mai bun proiect
de generare urbană” la Premiile MIPIM din 2015.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

26

Figura (Proiectul de amenajare a bulevardului urban ce valorifică potențialu l turistic
al malului de apă)

Figura: Planul simplificat al portului Marseille
sursa: http://www.marseille -port.fr/fr/Page/13702
Această zonă cu o lățime de 45 de metri, oferă o mulțime de spațiu pentru
pietoni și bicicliști și servește în principal facilitățile importante din această zonă a

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

27 proiectului Eutormediterranee și anume Mucem, Villa Mediterranee, Musee de la
Fondation Regards de Provence, Terrasses du Port și Quais d’Arenc.
Marse ille abordează cele cinci provocări -cheie pe care spațiile urbane la
reprezintă în secolul XXI (legate de mediu, economic, social, cultural și durabilitate). În continuare, orașul și implicit portul se vor baza pe factori ce țin de creștere a inteligenței urbane, de inovare socială și de revoluție digitală. (
http://projets –
architecte- urbanisme.fr/euromediterranee- marseille -boulevard- littoral- requalifi/ )
4.3.3. Programe și proiecte pentru viitor
La sfârșitul lui 2017 membrii comitetului director SMART PORT au adoptat o
primă serie de proiecte menite să profite de tranziția digitală în vederea afirmării și consolidării importanței metropolei Air -Marseille Universite, Portul Marseille Fos,
CCIMP, Metropole Aix -Marseille și regiunea PACA.
Primele proiecte selectate se află în domeniile legisticii, energiei, informării
utilizatorilor, tehnologiei digitale, mediului și siguranței. Ele includ:
– Channel 5, un serviciu digital destinat transportatorilor rutieri pentru a facilita accesul la terminalele portuare, condus de MGI cu sprijinul CEA Tech și implicarea operatorilor de terminale, a transportatorilor rutieri și a autorității portuare Marseille Fos
– Alimentarea cu energie electrică a navelor aflate în rezervă, care combină inițiativele autorității portuare Marsilia Fos și proprietarilor de nave pentru a dezvolta un nou mix energetic
– Prototype pilot electric, condus de Syndicat des Pilotes de Port de M arseille –
Fos și de partenerii tehnici
– Port Smart Grid în porturile de vest și de est (Autoritatea portuară Marsilia Fos, Euroméditerranée, Engie, GRT Gaz, RTE etc.)
– Mobile Pax să dezvolte servicii și să faciliteze informațiile pasagerilor (CCIMP, Autoritat ea portuară Marseille Fos, Clubul de la Croisière, proprietarii de nave,
Provence Tourisme, Ville de Marseille, Métropole, CD13 etc.)
– Indicatorul de performanță privind mediul pentru a crea o platformă de schimb și a acționa în acest domeniu (cu Air PACA, Autoritatea portuară Marseille Fos, Un laborator în aer)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

28 – Siguranța informatică pentru a dezvolta soluții pentru a proteja sistemele
critice pentru activitățile portuare (Grupul Naval, Autoritatea portuară din Marsilia, Ports de Toulon, Pôle Mer Méditerranée etc.)
– Scopul proiectului Comunității Portulului Creștin este de a crea un parteneriat între comunitatea academică, comunitatea portuară, autoritățile locale și sponsorii privați pentru a dezvolta programe de cercetare orientate spre
inovare și pentru a s e pregăti pentru locurile de muncă de mâine.
(Nu uita de sursa)
4.3.4. Concluzii
Pentru a rămâne un oraș global, deschis pentru lumea exterioară, Marseille
trebuie să își ajusteze politicile în funcție de noile tendințe tehnologice, de noi
amenjări urbane astfel încât să crească atractivitatea și competitivitatea portului, cât și să el imine segregarea socială.

4.4. Portul orașului Gothenburg, Suedia
4.4.1. Date generale (așezarea regiunii, sistemul urban național,
acordarea la rețelele de transport, istoricul orașului)

Figura ++++. Încadrare în teritoriul a orașului Gothenburg la niv el regional (cf. Google Earth)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

29
Orașul Gothenburg este al doilea cel mai mare din Suedia și al cincilea cel
mai mare din țările nordice. Are o populație de aproximativ 580000 de locuitori în
zona urbană și aproximativ 1 milion de locuitori în zona metropolitană.
Inițial, Gothenburg a fost o colonie fortificată, puternic comercializată, iar
pescuitul era cea mai importantă industrie. De- a lungul timpului portul se dezvoltă în
principalul port al Suediei pentru comerțul de vest și în același timp principal ul punct
de plecare al Suediei pentru emigranții către Statele Unite ale Americii.
În secolul al XIX- lea și XX, Gothenburg evoluează ca oraș industrial modern
și apar companii majore precum SKF Group (1907) și Volvo (1927). (https://en.wikipedia.org/wiki/Gothenburg
)

Figura ++++. Încadrare în teritoriul a orașului Gothenburg la nivelul zonei metropolitane (cf.
Google Earth)

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

30 Orașul este legat direct prin autostrăzi de nordul țării (Oslo, Novegi a –
aproximativ 250 km), sudul țării (Copenhaga, Olanda – aproximativ 250 km) și centrul
țării (Stockholm – aproximativ 500 km).
Din punct de vedere al traficului aerian, Gothenburg este deservit de un
aeroport privat și un aeroport public internațional, ceea ce permit un flux mare de
călători.
Căile ferate din Gothenburg leagă direct orașul de Stockholm, Lund, Oslo și
alte orașe din apropriere.
Gothenburg este un hub logistic intermodal, iar portul are acces către
Norvegia, Olanda și restul Suediei prin intermediul trenurilor și a camioanelor. Cifra
de afaceri este de 36,9 milioane de tone pe an în 2004. (https://en.wikipedia.org/wiki/Gothenburg
)
4.4.2. Strategie și politici
Pentru ca Gothenburg- ul să continue să devină atractiv și durabil,
este necesară coordonarea amenajării teritoriului. Prin urmare, orașul a elaborat
patru documente strategice care împreună au stabilit modul în care urmează să fie
Gothenburg un oraș care oferă o viață mai simplă de zi cu zi pentru cei mai mari
numărul de persoane într -un oraș verde și vibrant.
Orizontul de planificare comun al strategiilor este 2035 (Anexa 1). Se
estimează că Gothenburg va avea la acel moment 150.000 mai mulți rezidenți și 80.000 de locuri de muncă mai multe decât astăzi, și cu asta orașul va fi în centrul unei regiuni a pieței muncii cu mai mult decât 1,75 milioane de locuitori. Planul cuprinzător a fost adoptat în 2009 și reprezintă documentul general de politică pentru folosirea terenului a orașului și punctul de plecare comun.
Strategia de planificare a dezvoltării pentru 2035 indică ce locațiile au condiții
deosebit de bune pentr u dezvoltarea durabilă urbană, în care trăiesc mai mulți
locuitori aproape de supermarket, școala, stația de autobuz – toate lucrurile care fac
viața de zi cu zi un pic mai ușoară. Acest lucru se va realiza făcând mediul deja construit mai dens prin noi construcții.
Viziunea orașului Râu (eng. River City Vision)specifică în ce mod și cu ce
calități zonele centrale de dezvoltare din Gothenburg vor fi construite. Orașul râului va fi deschis spre lume. Va fi inclusiv, verde și dinamic. Acesta va fi conceput pentru

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

31 a aduce orașul împreună, accesul la apă și consolidarea regiunii centrale.(Comitetul
pentru planificare și construcție, 2014)
4.4.3. Mobilitate, demografie și economie
4.4.4. Programe și proiecte
4.4.5. Fond construit și viața comunitară
4.4.6. Concluzii

4.5. Compararea studiilor de caz cu orașul studiat – Constanța,
România
Localizare: Port maritim la Marea Negră conectat la Dunăre – Marea Neagră,
și la Marea Nordului prin Canalul Dunăre- Main -Rin ce face legătura cu Portul
Rotterdam.

V. Cercetare aplicată
5.1. Concluzii teoretice
5.2. Încadrarea subiectului și justificarea subiectului
“Portul Constanța este conectat la Coridorul de Transport Pan- European VII –
Dunarea, care leagă cei doi poli comerciali europeni: Rotterdam și Constanța,
creând o cale navigabilă interioară de la Marea Nordului până la Marea Neagră.
Lungimea acestei căi navigabile este de 2414 km de la Sulina, unde Dunărea se
varsă în Marea Neagră, până la Kelheim, de unde continuă prin Canalul Main -Rin,
traversând Europa până la Marea Nordului. Pe teritoriul României, lungimea căii
navigabile este de 1075 km.

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

32
Legătura Portului Constanța cu Coridorul VII prin Canalul Dunăre- Marea
Neagră creează o alternativă de transport cu 4000 km mai scurtă pentru mărfurile
care vin din Orientul Îndepărtat și Australia prin Canalul Suez și au destinație Europa
Centrală.” (sursă:
http://www.portofconstantza.com/apmc/portal/static.do?package_id=con_intermod_fl
uvial&x=load )
‘“Acesta este împărțit în trei subdiviziuni:
Portul ma ritim, care are o capacitate de operare anuală de 100 milioane de
tone și este deservit de către 140 dane funcționale permițând accesul navelor cu o
capacitate de până la 220.000 tdw.
Portul fluvial permite accesul oricărui tip de navă fluvială având o c apacitate
de operare anuală de 10 milioane de tone. Prin acest port trec zilnic aproximativ 200
de nave fluviale.
Portul turistic este un punct de reper important pentru navele de pasageri care
navighează de- a lungul Mării Negre.” (sursă: IPTANA S.A., 20 15)
Orașul Constanța împlinește o serie de caracteristici ce îi crește potențialul de
a se transforma pe parcursul timpului într -un port smart, având în vedere definirea
conceptului și caracteristicile unui port smart. Conform încadrărilor și a rolului
important pe care îl are atât în incinta Bazinului Mării Negre cât și la nivelul
european, precum și a oportunității de dezvoltare la nivel național, fiind deja un pol
cu potențial metropolitan.
Competitivitatea la nivelul Bazinului Mării Negre și poziționar ea strategică a
orașului în ceea ce privește accesul către piața de desfacere din vestul Europei,
poate crește.
Având în vedere definirea conceptului și caracteristicile unui port smart,
Constanța are potențial. Conform încadrărilor și a rolului important pe care îl are atât
în incinta Bazinului Mării Negre cât și la nivelul european, precum și a oportunității
de dezvoltare la nivel național, fiind deja un pol cu potențial metropolitan, orașul.
Potențial pentru optimizarea și transformarea orașului Constanț a într -un port
smart:

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

33 – Rolul important la nivelul Bazinului Mării Negre (sursă: „Topul porturilor în
funcție numărul de importuri, exporturi și transbordări între 2015 -2017“, Asseporti,
2018
– Pol național cu potențial metropolitan
– Localizare strategi că: Constanța este poarta de est pentru transportul de
mărfuri către Europa
– Cel mai mare port din România

5.3. Zona studiată – analiză și diagnostic
Portul Constanța continuă să fie considerat prima destinație de croazieră
printre porturile de pe Marea Neagră în 2015, statisticile prezentate la Convenția de
la Crucea Seatrade în perioada 13- 16 martie, desfășurate la Fort Lauderdale (SUA)
arată, potrivit unei declarații publicate la portofconstantza.com.
Portul românesc a ocupat primul loc în 2014, at ât în ceea ce privește numărul
de pasageri, cât și numărul navelor care sosesc, portul Constanța sa clasat pe locul 1 printre porturile din Marea Neagră, în fața Portului Sochi (Rusia) și Burgas (Bulgaria), locul 2 și 3.
Potrivit statisticilor publicate de Seatrade Cruise Global, portul Constanța a
fost transferat în 2015 de 31.856 pasageri, Soci – cu 19.501 pasageri, în timp ce
Burgas – cu doar 7.575 pasageri.
Cu toate acestea, numărul persoanelor care au tranzitat portul Constanța este
mult mai mic c omparativ cu 2014, când au fost înregistrate 64.861 de pasageri și
față de 54.226 de pasageri în 2013.

Portul Constanța, porturile Midia și Mangalia și portul turistic Tomis sunt
porturi maritime publice- private aflate în proprietatea statului român, care asigură
reglementarea și funcționarea lor prin sarcinile încredințate și îndeplinite de C.N. Administra ția Porturilor Maritime S.A. Constanța (APM) și Autoritatea Navală

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

34 Română (ANR), ambele instutuții fiind subordonate Ministerul Transporturilor și
Infrastructurii.
Serviciile pentru mărfuri și pentru nave din Portul Constanța sunt realizate în
principal de către companii private, într -un mediu competitiv, în care se aplică
principiile pieței libere.
Coordonarea traficului de nave maritime și fluviale, stabilirea ordinii de
intrare/ieșire și a tranzitului navelor maritime și fluviale în porturile Constanța, Mangalia și Midia, precum și alocarea dânelor se realizează de către Comisia de Coordonare a mișcării navelor maritime și fluviale în porturile maritime Constanța, Mangalia și Midia (CCMN), care își desfășoară activitatea în Portul Constanța. Comisia se întrunește zilnic, iar președenția și secretariatul sunt asigurate de CN
APM SA Constanța, care editează zilnic, pe suport de hârtie și în format electronic, buletinul informativ al navelor maritime și fluviale, ce conține date referitoare la identific area navelor maritime și fluviale, date privind desfășurarea operațiunilor
portuare, precum și date de identificare a mărfurilor.
Autorizarea serviciilor publice portuare în portul Constanța este publică,
transparența, nediscriminatorie și obiectivă.
ANR eliberează autorizații pentru serviciile publice de siguranță și pentru cele
de o importanță deosebită pentru port: încărcare- descarcare, bunkeraj,
aprovizionare nave. Pentru autorizarea activităților care utilizează infrastructura portuară este necesar ă avizarea de către CN APM SA Constanța. Pentru activitățile
la care nu este necesară autorizarea ANR, CN APM SA Constanța acordă permise de lucru în port, pe baza unei proceduri specifice.

5.4. Premise de cercetare – politica integrată

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

35 Orașul Constanț a împlinește o serie de caracteristici ce îi crește potențialul de
a se transforma pe parcursul timpului într -un port smart.
Competitivitatea la nivelul Bazinului Mării Negre și poziționarea strategică a
orașului în ceea ce privește accesul către piața de desfacere din vestul Europei,
poate crește.

VI. Concluzii
VII. Anexe

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

36

Anexa 1 (Procesul de transformare a rolului unui port începând cu anii 1990 și terminând cu
previziunile pentru viitor) sursă: Accenture & SIPG, 2016

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

37
Anexa 2 (Operațiuni ce se datorează încărcaturii oceanice – Exemplu sudul Chinei) sursă:
Accenture & SIPG, 2016

Anexa 3 (Noi tehnologii aplicate în industria portuară) sursă: Accenture & SIPG, 2016

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

38
Anexa 4 (Schema ce reprezintă inovarea și predispizi ția către obținerea inteconectivității în
rețeaua valorilor porturilor), sursă: Accenture & SIPG, 2016

Anexa 1 (Strategia de dezvoltare a orașului Gothenburg 2035, ce are ca scop investiția în
Orașul Râu – portul și expansiunea teritorială controlată pri n dezvoltarea unor puncte

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

39 intermodale) sursa:
https://international.goteborg.se/sites/international .goteborg.se/files/field_category_attachme
nts/development_strategy_goteborg_2035.pdf

Anexa 2 (Strategie de transport a orașului Gothenburg 2035 ce prezintă diferite politici de
transport) sursă: https://goteborg.se/wps/wcm/connect/6c603463-f0b8-4fc9-9cd4-
c1e934b41969/Trafikstrategi_eng_140821_web.pdf?MOD=AJPERES

UNIVERSITATEA DE ARHITECTURA SI URBANISM "ION MINCU" BUCURESTI
UNIVERSITE D’ARCHITECTURE ET URBANISME “ION MINCU” –
“ION MINCU” UNIVERSITY OF ARCHITECTURE AND URBAN PLANNING
Strada Academiei 18- 20, 010014 BUCURESTI, ROMANIA
Telefon : 021 30 77 183, Tel / Fax : 021 – 30 77 180, Fax : (40) 21 – 30 77 109

40
Anexa 5 – Organigrama portului Rotterdam (sursă: https://www.portofrotterdam.com/en/port-
authority/about-the-port-authority/organisation/organisational -structure )

VIII. B ibliografie
IX. Webografie