Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște

Universitatea ,,Valahia” din Târgoviște
Facultatea de Inginerie Electrică, Electronică și Tehnologia Informației
Specializarea: Energetică Industrială
PROIECT DE DIPLOMĂ
RECUPERATOR DE CALDURĂ PE CIRCUITUL GAZELOR DE ARDERE , ZONA REFULARE VG LA CAZANUL TGM 84
Coordonator științific: Absolvent:
Conf. Nedelcu Otilia Pârvulescu Daniel
Târgoviște
-2016-
INTRODUCERE
Gradul de dezvoltare a societății este în strânsă legatură cu gradul de exploatare și folosire a resurselor energetice din toate domeniile de activitate ale acesteia. Cele mai importante etape din istoria umanității sunt în strânsă legătură cu descoperirea și exploatarea unor surse de energie noi.
La inceputul erei industriale, principala materie primă pentru producerea de energie era lemnul. Acesta, având o putere calorică mică și limitată, a fost încă de la început un mare dezavantaj în dezvoltarea industriei, iar omenirea a fost nevoită să se orienteze către materii prime. Odată cu apariția motorului cu ardere internă, omenirea s-a orientat tot mai mult spre folosirea combustibililor fosili. Descoperirea energiei electrice și dezvoltarea într-un timp foarte alert a sistemelor energetice, a dus la folosirea și exploatarea nerațională a resurselor naturale de materii prime.
În dezvoltarea industriei energetice s-au distins urmatoarele etape principale:
prima etapă este caracterizată de folosirea curentului continuu. Prima linie de transport de energie electrica apare în anul 1882. În anul 1884, orașul Timișoara devine primul oraș din lume cu un sistem de iluminat public folosind lămpi cu incandescență în current continuu.
cea dea doua etapă a dezvoltarii industriei energetice este marcată de utilizarea curentului alternativ, reprezentând și cea mai importantă etapă din progresul energetic al societății umane. Curentul continuu prezintă marii dezavantaje în privința costului transportului și a sistemului de redresare.
o ultimă etapă este marcată de dezvoltarea atât la nivel național, dar și internațional, a sistemelor electrice și energoenergetice. Fiecare stat a aplicat o politică energetică proprie în funcție de resursele proprii de care dispunea. Dezvoltarea societății umane a dus la creșterea consumului de energie electrică, cea din urmă reprezentând un barometru al nivelului de dezvoltare și al standardului de viață.
Până în 1989, în țara noastră s-a dus o politică de industrializare intensivă caracterizată printr-un consum energofag de energie electrica.
După 1989, politica energetică s-a schimbat, orientându-se către o politică de consum a energiei electrice mult mai eficientă, fără risipă de energie. Politica de mediu pe plan mondial s-a aplicat și la noi în țară, fiind luate măsuri de reducere a gradului de poluare, a emisilor de noxe din atmosferă. Majoritatea centralelor electrice erau construite în anii 1970-1985, iar dupa 1990 s-au realizat modernizari și îmbunătățiri ale randamentului instalațiilor pe fiecare flux ce concură la producția de energie electrică.
Problemele cele mai stringente pe care le ridică sistemul energetic sunt:
reducerea industriei energofage si a exporturilor neprofitabile de produse energetice;
modernizarea instalațiilor cu tehnologii moderne, compatibile pe plan internațional;
respectarea și aplicarea normelor cu aspect ecologic, neglijate până în anul 1989;
exploatarea optimă a instalațiilor electrice;
implementarea sistemelor de automatizare prin introducerea aparaturii IT în procesul tehnologic;
ridicarea gradului de pregătire al personalului de exploatare a instalațiilor energetice;
proiectarea și retehnologizarea instalațiilor în strânsă corelație cu normele în vigoare și necesarul de consum.
Pentru îmbunătățirea randamentului unei centrale și reducerea poluării pe fluxul de evacuare al gazelor arse s-au montat filtre de particule.
Scopul acestei lucrari constă în montarea unui schimbător de căldură în calea evacuării gazelor arse în atmosferă, cu rol de a reduce temperatura gazelor arse evacuate în atmosferă până aproape de punctul de rouă (aproximativ 85 șC ), obținând în același timp o temperatură mai ridicată a apei de alimentare a generatorului de abur și reducând în același timp consumul de materie primă necesară obținerii parametrilor industriali.
CUPRINS
CAPITOLUL 1
1.Date generale……………………………………………………………………………………… . ..6
CAPITOLUL 2. Descrierea generala a lucrarilor……………………………………..17
2.1 Descrierea lucrarilor………………………………………………………………..17
2.1.1 Amplasamentul……………………………………………………………………17
2.1.2 Topografia………………………………………………………………………..17
2.1.3 Clima si fenomenele naturale specifice zonei…………………………………….17
2.1.4Geologia si seismicitatea…………………………………………………………..17
2.1.5 Prezentarea proiectului pe specialitati……………………………………………..18
2.1.6 Sursele de apa , energie electrica , gaze , si alte asemenea pentru..
lucrari definitive si provizorii …………………………………………………….18
2.1.7 Caile de acces permanente , caile de comunicatii si alte asemenea………….….18
2.1.8 Trasarea lucrarilor…………………………………………………………..…..19
2.1.9 Date tehnice generale ……………………………………………………………19
2.1.10 Antemasuratoare………………………………………………………………..….20
2.1.11 Calculul termic al recuperatorului de caldura cazan 420 t/h TGM 84…………..20
2.2 Memoriu tehnic al lucrarilor pe parte mecanica ………………………………….27
2.2.1 Obiectul si scopul lucrarii ……………………………………………………………27
2.2.2 Domeniul de aplicare……………………………………………………………..…27
2.2.3 Documentatia de referinta ……………………………………………………….…..27
2.2.4 Descrierea lucrarilor …………………………………………………………………..28
2.2.4.1 Date tehnice ………………………………………………………………………..…28
2.2.4.2 Descrierea lucrarilor mecanice …………………………………………..……….30
2.2.5 Cerinte pentru executia lucrarilor de demontare /montare …………………………32
Echipamente si instalatii………………………………………………………………………..32
Cerinte pentru procurarea materialelor si echipamentelor………………………….32
A .Conditii privind desfasurarea programului de executie………………………………….32
B. Controale de calitate , verificari , incercari………………………………………………….33
C. Cerinte pentru executarea lucrarilor…………………………………………………………….33
D. Cerinte pentru executarea probelor si verificarilor………………………………….……..33
E. Cerinte pentru receptia lucrarilor de executie…………………………………………………34
2.2.6. Conditii prealabile…………………………………………………………………………..……34
A . Operatiile de pregatire a lucrarilor de demontare………………………………………. …35
B.Operatiunile de pregatire de demontare…………………………………………………35
C. Operatiunile de pregatire de montare……………………………………………………………..35
D. Actiuni ulterioare…………………………………………………………………………….….35
2.3 Memoriu tehnic . Lucrari pe parte de masura parametrii……………………..……36
2.3.1. Obiectul si scopul lucrarii ……………………………………………………………….….36
2.3.2.Domeniul de aplicare …………………………………………….…………….……36
2.3.3.Documentatia de referinta……………………………………………………………………..36
2.3.4.Descrierea lucrarilor………………………………………………………………………………37
2.3.4.1. Date tehnice……………………………………………………………………………..37
2.3.4.2. Descrierea lucrarilor……………………………………………………………………………39
2.3.5. Cerinte pentru executia pe parte electrica……………………………………………39
Cerinte pentru procurarea de materialelelor si echipamentelor……………………….…..39
E. Conditii privind executarea lucrarilor……………………………………………………………..40
H. Cerinte pentru executarea probelor si verificarilor………………………….…………..40
I. Cerinte pentru receptia lucrarilor de executie…………………………………..………..40
2.3.6. Conditii prealabile…………………………………………………………………………..….41
J. Operatiile de pregatire de demontare………………………………………………….……41
K. Operatiile de pregatire pe parte electrica………………………………………………….….42
L. Actiuni ulterioare……………………………………………………………………………………..42
3. Managementul riscurilor ulterioare ………………………………………………………….42
3.1. Managementul riscului tehnic/tehnologic……………………………………………….42
3.2. Managementul riscului de incendiu. …………………………………………………….44
3.3. Managementul riscului de accidentare si imbolnaviri profesionale. (protectia
muncii)………………………………………………………………………………………………………….47
4. Documentatie de executie , parte de masura parametrii…………………………….48
4.1.Concluzii……………………………………………………………………………………………………49
5. Caiet de sarcini……………………………………………………………………………………………..50
5.1.Generalitati…………………………………………………………………………………………………52
5.2Caracteristici generale…………………………………………………………………………………..55
5.3.Conditii de executie……………………………………………………………………………………..58
5.4.Standarde aplicabile……………………………………………………………………………………..61
5.5.Teste si verificari…………………………………………………………………………………………64
5.6.Documentatie de receptie……………………………………………………………………………..65
6.Borderou documentatie desene…………………………………………………………………………66
6.1.Recuperator gaze arse cazan 420t/h………………………………………………………………..67
6.2.Recuperator gaze stinga,dreapta…………………………………………………………………….68
6.3Racord modificat………………………………………………………………………………………….69
6.4.Recuperator gaze stinga.. …………………………………………………………………………….70
6.5.Placa tubulara……………………………………………………………………………………………..71
6.6.Cadru metalic……………………………………………………………………………………………..72
6.7.Suport suplimentar………………………………………………………………………………………73
6.8.Stilp sustinere recuperator……………………………………………………………………………74
6.9.Schema izometrica………………………………………………………………………………………75
6.10.Schema izometrica…………………………………………………………………………………….76
6.11.Plan fundatii recuperator…………………………………………………………………………….77
6.12.Fundatie…………………………………………………………………………………………………..78
6.13Presetupa…………………………………………………………………………………………………..79
6.14.Schema tehnologica aparate de masura…………………………………………………………80
Bibliografie
CAPITOLUL 1
DATE GENERALE
CET Brazi este o centrală electrică de termoficare construită în anii 1975-1985 pe platforma industrială Brazi cu scopul de a livra energie electrică în sistem, abur la parametrii industriali complexului industrial OMV Petrom și energie termică orașului Ploiești. În acea perioadă, industria se dezvolta într-un ritm alert, fără a se ține cont de consumul mare de materii prime și de poluarea mediului. După anul 1990, odată cu integrarea țării în contextul european, s-a schimbat politica de industrializare și s-a aliniat la politica de mediu europeană privind managementul deșeurilor, poluarea apelor și poluarea aerului prin statutul de politică comunitară odată cu creearea Uniunii Europene și adoptarea Tratatului de la Maastricht, Olanda, de la 1 noiembrie 1993.
Pentru implementarea acestor masuri, în CET Brazi s-au luat o serie de măsuri ce constau în implementarea acestor politici, ceea ce a dus la modernizarea tuturor instalațiilor pe fiecare flux de producție și ridicarea nivelului de pregătire profesională a tuturor angajaților .
Pentru reducerea noxelor și a gazelor cu efect de seră din calea de evacuare a gazelor în atmosferă s-au montat filtre de particule și schimbătoare de caldură, ce au avut ca efect reducerea temperaturii de ardere a gazelor și, în acelasi timp, mărirea temperaturii apei de alimentare a generatoarelor de abur, îmbunătățirea arderii complete a combustibililor și reducerea consumului de combustibil. Pentru montarea unui astfel de schimbător de caldură adaptat cerințelor și instalațiilor respective la generatorul de abur TGM-84 s-au efectuat antemăsuratori la fața locului și s-au studiat diferite tipuri de schimbătoare de căldură pentru obținerea unui randament cât mai mare și temperaturi ale gazelor arse cât mai reduse.
Schimbătoarele de căldura sunt instalații cu rol de transfer termic unde căldura este transmisă de la un mediu la altul prin suprafața despărțitoare sau în mod direct. Instalațiile de schimb de căldură la generatoarele de abur sunt schimbătoare de căldură cu perete despărțitor și se numesc recuperatoare de căldură. Căldura se transmite între cele două medii prin peretele ce le separă, conform principiului al doilea al termodinamicii, de la sistemul mai cald la sistemul mai rece. Transferul termic se realizează în trei moduri:
prin conducție;
prin convecție;
prin radiație.
La schimbătoarele de căldură cu perete despărțitor transferul termic are loc în regim continuu prin convectie si radiatie. Eficacitatea schimbătorului de căldură prin convecție depinde de mai mulți factori:
mișcarea fluidului;
condițiile de contur raportat la suprafața de schimb de căldură;
proprietățile fizico-termice ale fluidului.
Mișcarea fluidului
Mișcarea fluidului este influențată de către densitatea fluidului, aceasta fiind dată de diferența de temperatură între diferite puncte ale acestuia. Dacă mișcarea fluidului este liberă, atunci putem spune că avem un schimb de căldură în convecție liberă. Dacă fluidul se deplasează sub acțiunea unei forțe externe atunci putem spune că avem convecție forțată. Această forță exterioară poate fi dată de o pompă, ventilator, etc.
Mișcarea fluidului este caracterizata de regimul de curgere (criteriul lui Reynolds), definit ca o marime adimensionala a unei proprietăți fizice.
Re = w*d / υ
w – vâscozitatea medie a fluidului; (m/s)
d – diametrul țevilor sau diametrul hidraulic echivalent; (m)
υ – vâscozitatea cinematică. (m²/s)
Regimurile de curgere intâlnite în instalațiile termoenergetice sunt:
regim laminar Re<2320 , caracteristic lichidelor vâscoase; regim tranzitoriu 23201040, caracteristic fluidelor cu o vâscozitate foarte scazută, caracterizată de un schimb de caldură foarte bun.
Propietăți fizico-termice ale fluidului
Propietățile fizico-chimice sunt influențate de temperatura și de presiunea lichidului.
Forma si dimensiunile suprafetei de transfer termic.
Geometria suprafeței schimbului de căldură(geometria schimbătorului) în forma plană, cilindrică sau în fascicul neted sau nervurat și directia de curgere a fluidului. Suprafețele de schimb de căldură pot fi create în fascicul tubular, model „țeavă în țeavă”, sub formă de serpentină sau din plăci profilate. Schimbătoarele din țevi cu suprafața neteda de schimb de căldura se folosesc în medii cu temperaturi de maxim 600 șC a gazelor arse .
Suprafețele exterioare a țevilor pot fi netede sau aciculare (suprafețe extinse). Pe suprafața exterioară a țevilor, gazele pot circula în mai multe sensuri:
fluidele și gazele circulă în același sens;
fluidele și gazele circulă în sensuri contrare;
fluidele și gazele circulă în sensuri încrucișate. (perpendicular unul peste altul)
Curgerea în echicurent (fig 1b ), circulația gazelor și a fluidelor se află în paralel, în același sens. În cazul curgerii în echicurent se realizează cea mai mică medie a diferenței de schimb de căldură, iar temperatura peretelui despărțitor la intrarea gazelor fiind cel mai scăzut.
Curgerea în contracurent (fig 1a), circulația gazelor și a fluidelor se află în paralel, dar în sensuri diferite. În cazul curgerii în contracurent se realizează cel mai mare schimb de căldură, iar temperatura peretelui despărțitor la intrarea gazelor fiind cel mai ridicat.
Curgerea în curent incrucișat(fig .1c), circulația gazelor și a fluidelor se află perpendicular una față de cealaltă, în care se pot distinge trei situații:
cele doua fluide sunt amestecate ( fig .1c)
un fluid este amestecat, celălalt nu (fig 1d)
cele două fluide nu sunt amestecate (fig1e).
Fluidul se consideră „amestecat” atunci când are aceeași temperatură în orice plan pe direcția de curgere.


Fig.1.Tipuri principale de curgere:
contracurent;
echicurent;
curent încrucișat, ambele fluide amestecate;
curent încrucișat,un fluid amestecat și celălalt neamestecat;
curent încrucișat, ambele fluide neamestecate.
Mai poate exista o variantă de curgere a fluidelor în cazul în care există mai multe treceri prin țevi sau manta în cazul curgerii compuse (fig. 2), ceea ce reprezintă o combinație a celor trei tipuri de curgere prezentate anterior.


Fig.3.Curgerea compusă
o trecere prin manta și două treceri prin țevi;
două treceri prin manta și patru treceri prin țevi;
o trecere prin manta și trei treceri prin țevi;
trei treceri prin manta și șase treceri prin țevi.
Descrierea unor tipuri de schimbătoare de căldură prin convecție
Principalele caracteristici ale schimbătoarelor de căldura prin convecție sunt:
transmiterea căldurii de la un mediu la altul se face prin convecție;
recuperează o mare parte din temperatura gazelor provenite din arderea combustibililor;
gazele de ardere sunt separate de fluid printr-un perete metalic;
căldura recuperată este utilă la preîncălzirea apei de alimentare sau a aerului necesar arderii combustibililor.
După modul de realizare a suprafeței de schimb de căldură, schimbătoarele pot fi:
schimbătoare cu țevi netede;
schimbătoare cu proeminențe aciculare;
schimbătoare din placi;
schimbătoare termobloc.
Schimbătoare de căldură cu țevi netede de oțel
Acest tip de schimbător de căldură reprezintă cel mai ieftin model cu două placi tubulare fixe, între care se montează un fascicul de țevi drepte. Materialele din care se construiește acest tip de schimbător de căldură depind de natura fluidului și de condițiile de exploatare. Fasciculul de țevi se execută din țevi de oțel special cu o clasă de precizie foarte bună privind diametrul exterior, deoarece îmbinările sunt de tip îmbinări mandrinate(STAS 9377-90), iar flanșele se execută din oțel carbon.
În acest tip de schimbătoare, drumul parcurs de fluide este foarte lung, iar curgerea se poate organiza în mai multe treceri(de la două până la patru), eficiența fiind foarte scăzută. Din acest motiv, schimbătorul de căldură ar necesita o suprafață foarte mare pentru un randament mai ridicat, iar temperatura maximă a gazelor de evacuare de maxim 600șC. Schimbătorul de căldură cu țevi netede prezintă o etanșare foarte bună între cele două medii de schimb ale căldurii, eventualele fisuri putând apărea la îmbinarea țevilor cu flanșele sau spargerea unor țevi. Pentru a se evita spargerea în zona mandrinării din cauza dilatărilor termice, se vor folosi compensatoare de dilatare. O altă problemă ce apare în exploatare datorită particulelor din compoziția gazelor este că acest tip de schimbător de căldură se murdarește foarte repede, reducându-se astfel suprafața de schimb de căldura. Curățarea acestuia ar necesita demontarea sau folosirea unor soluții de curățare chimică
Modele de schimbătoare de căldură cu țevi de oțel


Fig. 4 Schemă cu două plăci tubulare, cu Fig.5 Schemă cu două plăci cu fascicul drept, cu o singură trecere. fascicul drept, cu două treceri.


Fig.6 Schemă cu o singură placă Fig.7 Schimbător de căldură, țeavă în tubulară, cu fascicul U țeavă
În manta se vor monta o serie de șicane cu rol de a mări viteza de curgere a gazelor, distanța pe care o parcurge si asigura si rigidizarea tevilor, dar acestea nu asigura si o etansare perfecta in interior ceea ce confera sicanelor si un rol de compensator termic.
Pentru a se evita încovoierea țevilor, se vor folosi țevi cu o lungime ce nu va depași 0,8-0,9 m în cazul în care gazele circulă pe exterior(când sunt dispuse pe orizontala) și 3-4 m (când sunt dispuse pe verticală). Pentru protejarea țevilor ce compun fasciculul, regimul de circulație a gazelor va fi în echicurent sau curent incrucișat, astfel încât în zona de intrare, gazele au temperaturi maxime, iar fluidul temperatură minimă.
Dezavantajele acestor tipuri de schimbătoare:
dimensiuni limitate de construcție;
randament scăzut în raport cu unitatea de căldură transmisă;
preîncălzire realizată la valori reduse ale gazelor calde (max. 600șC);
funcționare la temperaturi reduse ale gazelor de intrare datorită dilatărilor termice.
Fig.8 Recuperator cu țevi netede din oțel


Fig.9 Schimbător de căldură cu țevi în plăci tubulare în mantă


Schimbătoare de căldură cu proeminențe aciculare
Confecționarea acestor tipuri de schimbătoare de căldură se execută prin turnare, proeminențele aciculare putând exista atât în interiorul țevii, cât și în exteriorul acesteia, mărind suprafața de schimb a căldurii. În schimb, apar mari pierderi de presiune (un dezavantaj). Construcția schimbătoarelor cu proeminențe aciculare se face în funcție de instalația deservită, aceasta fiind cu maxim patru treceri. Cele mai intâlnite sunt cele cu două treceri, ele asigurând un transfer termic la un randament foarte bun. Utilizarea mai multor elemente duce la pierderea etanșietății recuperatorului.
Avantaje:
eficacitate termică ridicata;
durată de exploatare mare.
Dezavantaje:
etanșare redusă;
pierderi mari de presiune;
micșorarea suprafeței de schimb;
depuneri mari de particule din gazele arse;
mentenanță crescută în privința menținerii suprafețelor aciculare curate.
Recuperatoare de căldură cu serpentine
Recuperatoarele de căldura cu serpentine sunt construite din țevi în formă de serpentină sau în formă elicoidala. Recuperatoarele de căldură cu serpentine confecționate din țevi sunt alcătuite din una sau mai multe serpentine în paralel cu capetele terminalele legate la colectoare. Aceste schimbătoare sunt destinate recuperării căldurii din gazele de ardere, fiind plasate direct în canalele de gaze. Țevile pot fi dispuse în linie sau în eșicher. Modelul de dispunere în eșicher este mult mai eficient decât dispunerea în linie.
În urma studierii fiecărui tip de schimbător de căldura, s-a constatat că o construcție rațională este conditionata de unele cerințe constructive de aceste aparate.
respectarea proceselor tehnologice (încălzire – răcire), ce asigură o bună fiabilitate în exploatare;
construcția trebuie să fie ușor de realizat și mentenanta usor accesibila;
schimbătorul trebuie să fie compact, cu o greutate redusă și un cost redus;
siguranța în exploatare și o schemă de exploatare simplă.
Pentru construcția unui schimbător de căldură cu o eficiență ridicata, un cost redus și o exploatare ușoară, trebuie ținut cont de următoarele aspecte:
suprafața de schimb a căldurii simplă și eficientă;
modul de prindere a țevilor și dispunerea plăcilor tubulare;
tipul pereților despărțitori;
o bună etanșare;
dispunerea pereților de etanșare;
materialele utilizate să fie de o bună calitate;
dimensionarea corectă a schimbătorului de căldura în funcție de parametrii instalației în care se integrează;
asigurarea accesului la mentenanță;
posibilitatea limitării depunerii particulelor pe suprafața de schimb a căldurii.
În urma studierii diferitelor tipuri de schimbătoare de căldura, ținându-se cont de instalația în care urmează a fi amplasat și de parametrii acesteia, s-a ales modelul recuperatorul de caldura cu serpentine.
DENUMIREA OBIECTIVULUI DE INVESTIȚII
„Proiectare, confecție și montaj recuperator de căldură pe circuitul gazelor de ardere, zona refulare VG, stânga – dreapta la cazanul TGM 84“.
AMPLASAMENTUL
Lucrarile se vor executa în cadrul S.C. DALKIA TERMO PRAHOVA
SRL.ROMANIA
TITULARUL INVESTIȚIEI
S.C. DALKIA TERMO. PRAHOVA SRL.
BENEFICIARUL INVESTIȚIEI
S.C. DALKIA TERMO. PRAHOVA SRL.
RECUPERATOR GAZE ARSE CAZAN 420 t/h TGM 84
CAPITOLUL 2
2.1.DESCRIEREA GENERALĂ A LUCRĂRILOR
2.1.1. AMPLASAMENTUL
Centrala electrică de termoficare SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL este amplasată între soseaua de centură a Municipiului Ploiești și Combinatul Petrochimic OMV-Petrom.
2.1.2. Topografia
2.1.3. CLIMA ȘI FENOMENELE SPECIFICE ZONEI
Din punct de vedere climateric central, SC DALKIA TERMO PRAHOVA SRL este situată în zona B, având o presiune de referință a vântului de 0,5kPa la un interval de recurență de 50 de ani. Din punct de vedere al încărcării cu zăpadă central se afla în zona C, cu o greutate de referință Gz=0,5N/m² pentru o perioadă de revenire de 10 ani.
2.1.4.GEOLOGIA ȘI SEISMICITATEA
Clădirea principală este fundată la cota de -6,5m, într-un strat argilos format din mai multe orizonturi de argile prăfoase, prafuri și nisipuri argiloase. Pânza de apă freatică era la aproximativ 4 – 5 m la data construcției centralei. Se consideră că la ora actuală pânza de apă freatică este la un nivel mai ridicat cu aproximativ 1,5 – 2 m față de nivelul inițial.
DATE PRIVIND SEISMICITATEA
Zona seismică de calcul (cf. PE 100/92) -C
Perioada de colt – Tc=1,6sec.
Coeficient- Ks=0,24
2.1.5 PREZENTAREA PROIECTULUI PE SPECIALITĂȚI
În cadrul lucrării de față sunt prezentate lucrările necesare pentru realizarea recuperatoarelor de căldura din gazele de ardere ale cazanului.
Proiectul și caietele de sarcini au fost realizate în conformitate cu legislația in vigoare, respectiv „Instrucțiunile din 02/07/2008 publicate în monitorul official, partea I nr. 524 din 11/07/ 2008 de aplicare a unor prevederi din Hotarârea Guvernului, nr. 28/2008 privind aprobarea documentației tehnico-economice aferente investițiilor publice, precum și a structurii și a metodologiei de elaborare a devizului general pentru obiective de investiții și lucrări de investiții.”
Lucrările necesare pentru realizarea recuperatoarelor sunt în principal lucrări de construcții metalice, montaj de echipamente, dispozitive și conducte de circulație a apei demineralizate și lucrări de montaj ale instrumentelor de măsură.
Ținând cont de cerința temei de proiectare, partea desenată a proiectului a fost concepută ca în cazul unui proiect de execuție, incluzând și detalii de montaj.
Pentru realizarea proiectului s-au consultat cataloage pentru instalații specifice și s-au purtat discuții cu reprezentanții firmelor ce comercializează asemenea echipamente în vederea stabilirii furniturii necesare. De asemenea, s-au stabilit diverse costuri reale ale echipamentelor și ale materialelor utilizate în realizarea recuperatoarelor, cât și în achiziția de instrumente de masură.
Ca urmare proiectul va fi compus din :
Partea I
Memoriu tehnic lucrări de execuție și montaj;
Memoriu tehnic lucrări de fundații;
Memoriu tehnic lucrări pe partea de măsură parametrii;
Planșe și desene.
Partea II
Caiet de sarcini;
Caiet de sarcini pentru execuția lucrărilor;
Caiet de sarcini pentru furnizorii de materiale, semifabricate, utilaje, echipamente tehnologice și confecții diverse.
2.1.6. SURSELE DE APĂ, ENERGIE ELECTRICĂ, GAZE, TELEFON ȘI ALTE ASEMENEA LUCRĂRI DEFINITIVE SAU PROVIZORII
Pentru executarea lucrărilor necesare recuperatoarelor de caldură gaze arse nu sunt necesare surse permanente de apă, gaze sau alte utilitați. De asemenea, nu sunt necesare surse permanente de apă sau gaze pentru funcționarea ulterioară a recuperatoarelor amintite.
Pentru execuția lucrărilor sunt necesare surse de energie electrică, pe perioada execuției, pentru alimentarea instrumentelor tehnologice și echipamentelor de lucru. Aceste surse vor fi asigurate de beneficiar pe bază de contract cu executantul lucrării sau pot fi asigurate surse de alimentare provizorii chiar de către acesta, tot pe baza unor înțelegeri cu beneficiarul .
Pentru funcționarea instrumentelor de măsură sunt necesare surse permanente de alimentare cu energie electrică. Acestea vor fi asigurate de către beneficiar, însă aparatura, cablurile necesare și execuția fac obiectul contractului de execuție al lucrărilor.
Pe baza discuțiilor cu beneficiarul lucrărilor și a datelor culese de la fața locului, au fost stabilite surse de alimentare cu energie electrică pentru alimentarea tabloului cu aparatură de transmitere a datelor. Acestea sunt prezentate în memorialul tehnic pentru lucrari de masură a parametrilor.
2.1.7. CĂILE DE ACCES PERMANENTE, CĂILE DE COMUNICAȚII ȘI ALTE ASEMENEA
În cadrul CET DALKIA sunt drumuri de acces betonate sau asfaltate de la poarta societății, până în apropierea zonelor unde se vor monta recuperatoarele de căldură.
– Coșul de fum, canalele de gaze arse din beton și ventilatoarele de evacuare a gazelor arse pentru recuperatoare;
– Exteriorul cazanului și interiorul sălii cazanului pentru conducta de apă.
Centrala electrica de termoficare are intrarea principală situată la stradă, aceasta fiind asfaltată și cu un acces relativ ușor la principalele căi de acces în șoseaua de centură a Municipiului Ploiești.
2.1.8. TRASAREA LUCRARILOR
Lucrările necesare pentru execuția recuperatoarelor de căldura din gazele de ardere se vor executa strict în incinta centralei, respectiv în locațiile prezentate. Lucrările necesare realizări instalațiilor presupun lucrări de construcții(fundații) și demolarea unor construcții existente. Se va demonta numai partea metalică a canalului de gaze arse, respectiv racordurile metalice dintre ventilatoare si canalul de gaze arse din beton aferente cazanului și numai în zona de introducere a recuperatorului.
Spațiul de lucru aferent se va împrejmui cu bandă controlată pentru delimitarea lucrărilor . Se vor monta conductele tur retur de apă demineralizată, se vor efectua releveele traseului optim a conductelor în spațiile de lucru și se vor stabilii suporții necesari țevilor.
Pentru montajul recuperatoarelor se va utiliza o automacara a cărei capacitate de ridicare va fi de cel puțin 120 tone, deoarece spațiul necesar de calare a macaralei se situează la distanța de 50 m față de locul de montaj al recuperatoarelor (pe aleea principală în dreptul canalelor de gaze arse și pe partea opusă a racordurilor metalice).
2.1.9. DATE TEHNICE GENERALE
Cazanul tip TGM 84 (fabricat în Rusia), având de la PIF un număr de ore de 205.219 ore de funcționare. Anul PIF 1973.
Parametrii nominali :
Debit nominal Dn -420 t/h ;
Presiune nominală Pn- 152 bar;
Temperatură Tn-540 șC
De la ultima reparație de tip RK, cazanul a functionat 27.072 ore. Cazanul de 420 t/h este un cazan de circulație naturală în formă de PI, având două drumuri de gaze și care folosește drept combustibil păcură si gaze naturale.
Principalii parametrii de funcționare sunt:
debit nominal 420 t/h
temperatura nominală 540 șC
presiune nominală 137 bar
presiune în tambur 155 bar
debit minim 210 t/h
Domeniul de sarcina în cadrul căreia se va menține constantă temperatura aburului supraincalzit 50-100%;
temperatura apei de alimentare 230 șC.
Instalația de ardere a cazanului se compune din 12 arzătoare care sunt dispuse pe 3 etaje pe partea frontală a cazanului. Reglarea temperaturii aburului supraîncălzit se realizează prin injecție de condensat propriu. Circulatia pe traseul aer-gaze de ardere se realizează cu două ventilatoare de aer de tip centrifugal dublu aspirant, care sunt amplasate în afara sălii cazanului. Cazanul poate aspira aer de ardere atât din sala cazanelor cât și din atmosferă, fiind prevăzut cu două preîncălzitoare de aer de tip rotativ și cu doua calorifere de aer.
2.1.10. ANTEMASURATOARE
Din datele rezultate din breviarul de calcul s-a stabilit diametrul conductelor ce alcatuiește recuperatorul, numărul de conducte pe o serpentină și numărul de serpentine, adică suprafața totală de transfer termic între gazele de ardere , metalul conductelor și apa care circulă prin conducte.
Pentru realizarea traseului conductelor tur-retur de apă demineralizată s-a realizat un studiu al traseului disponibil existent printre conductele și echipamentele cazanului astfel încât să se realizeze un traseu optim.
Diametrul conductelor de circulație a apei demineralizată s-a calculat pentru o pierdere de sarcină minimă de 2 bari și un debit maxim de 28m³/h, la o presiune de lucru de 4 bari și o temperatură de 60 șC. Datele pe baza cărora au fost dimensionate recuperatoarele au fost preluate din tema de proiectare și din datele culese de la fața locului.
2.1.11. CALCULUL TERMIC AL RECUPERATORULUI DE CALDURA CAZAN 420 T/H
DATE GENERALE
debit apă pentru un canal de gaze Da=0,003472222 m³/s
debit apă minim m=12,5t/h
temperatura apă intrare t=20 șC.
temperatura apă ieșire t2= 60 șC.
presiune apă p=4 bari
debit gaze arse m=102 m³/s
temperatura gazelor la intrare t3=154 șC.
temperatura gazelor la ieșire(calculate) t4=90 șC.
Cantitatea de caldură necesara apei
(Bilanțul pe apa)
Q=m*(i2-i1)(kj/h),2086250=579,513.89(w)
unde :
i1=entalpia apei la 20 șC și p=4 bari, i1=84,1 (kj/J)
i2=entalpia apei la 60 șC și p=4 bari, i2=251 (kj/J)
Temperaturile medii
Dtmax= t3- t1=134 șC
Dtmin = t4- t2= 30 șC


Transferul căldurii printr-un perete plan (a) și cilindric (b)
cu depuneri pe ambele suprafețe ale peretelui


Diagrama temperaturilor în curent încrucișat
t2m=(t1-t2)/2=40 șC
t1m= t2+Dtmed=109,48 șC
Dt g= t3- t4= 64 șC
Dt a= t2-t1=40 ș
t1׳, t1״ – temperatura fluidului termic primar la intrarea, respectiv ieșirea din aparat [0C]
t2׳,t2״ – temperatura fluidului termic secundar la intrarea, respectiv ieșirea din aparat [0C]
Calculul termic al schimbătoarelor de căldură
Metoda diferenței mediei logaritmice de temperatură
(Metoda DTLM)
Ipoteze :
căldura specifică fluidelor își va păstra valoarea constantă între intrarea și ieșirea din schimbator (în calculul practic se va lucra cu valorile căldurii specifice calculate la temperaturile medii ale fluidelor);
coeficientul global de schimb de căldura K rămâne constant pe tot parcursul suprafeței
de schimb a căldurii și, ca atare, și valorile coeficienților de transfer (în realitate, aceștia
variază mai ales, în zonele de intrare ale fluidelor, unde proprietățile acestora variază mult cu temperaturile, folosind, în unele cazuri mai exacte, metode numerice pentru care schimbătorul se împarte pe mai multe tronsoane);
schimbătorul de căldură, acest model nu are pierderi.
Se alege o conductă din OLC cu diametrul exterior De= 60,3mm și Di=52,3mm, din care se va executa serpentina prin care circulă apa. Se consideră ca apa circulă pe un singur drum și că recuperatorul de căldură lucrează în curent încrucișat gazele de ardere trec perpendicular peste țevile recuperatorului.
Numărul de țevi pentru o serpetină Nt = 23 buc.
Numărul de serpentine N = 9,8 (6 serpentine cu 23 de țevi, restul fiind distribuie în spațiul existent conform desenului)
Număr total de țevi NT = 226 buc
Pasul între țevi S1 = 0,152 m
Pasul între serpentine S2 = 0,152 m
Lungimea unei țevi fără cot L1 = 1,688 m
Lungimea de calcul cu cot L2 = 1,942m


Curgerea în curent încrucișat cu ambele fluide neamestecate
a)schema b)variația temperaturii
Calculul coeficientului de convecție apă
αa=A*(Wa)ș’8/diș’²=6360.605877(w/m²K)
unde A=2400 tab 6.
Re=Wa*di/V2 Re=128336.6658
Unde:
Wa=viteza medie a apei în conducte Wa=m1/as =1.617091066(m/s)
di=diametru interior conductă di=0,0523(m)
de=diametru exterior de=0,0603(m)
V2=vâscozitate cinematică apă V2=0,000000659(m²/s)
η=vâscozitate dinamică η=0,0005072(N*s/ m²)
as=suprafața de curgere as=pi* di²/4=0,002147203 (m²)
λa=conductivitatea termică a apei λa=0,645(w/m²K)
cpa=căldura specifică a apei cpa=4187(j/KgșC)
criteriul Prantal Pr2= η*cpa/ λa, Pr2=3,292475039
criteriul Nuselt Nu2 Pr2=0,24* Re ș’8*, Prș’³7=455,3812712
λ0l=conductivitate termica oțel λ0l=50(w/m²K)
Toate aceste valori standard sunt luate din monogramele de specialitate.
Calculul coeficientului de convecție gaze
αg3 =Nug* λg/de=121.58(w/m²K)
Reg=Wg*de/V1 Reg=44465,9
Unde:
Viteza gazelor prin recuperator.
Wg=m2/As=18.89721472(m/s)
Diametrul echivalent al spațiului de circulație al gazelor
Dech=4*S/P=S18S2*4/(π*de)=0,427790334(m²)
V1=vâscozitatea cinematică a gazelor V1=2,56×10¯5
Dg =densitatea gazelor, la temperatura 154șC Vg=0,878 (Kg/m³)
η=vâscozitate dinamică a gazelor η=2,25×10 ¯5 (N*s/ m²)
As=A-(32*de*i1+32*r*3,14* de)=5,39762084 (m²)
λg=conductivitatea termică a gazelor λg=0,0354(w/m²K)
Nug = c ⋅Re c2 ⋅ Pr c3
Nu= – invariantul Nusselt,
Nu= α*d/λ
α =coeficient de covectie termica
d=diametrul tevilor
λ=conductivitate termica (w/m²K)
Pr=- invariantul Prantal
Pr=υ/a
υ =viscozitatea cinematica (m/s²)
ζs=(S²/de)=0,870504576
ζs=factor de emisie al suprafetei
Pentru primul si al doilea rind de tevi
αg1=0,6 αg3=72,95(w/m²K)
αg2=0,9 αg3=109,42(w/m²K)
αgfinal= Σ(αgi)/N=115,3759492(w/m²K)
Cantitatea de căldură cedată de gaze (Bilanț pe gaze al recuperatorului.)
Qg= αgfinal*S*Δtg=612,224.65(w)
S=Nt*N*3,14*de*I2=82.91164925(m²)
Calculul termic al schimbătoarelor de căldură amplasate după focar are drept
scop:
pentru proiectare (dimensionare): determinarea suprafeței de schimb de căldură și temperatura gazelor la ieșirea din schimbător;
pentru verificare: determinarea temperaturilor gazelor și agentului care se încălzește, la ieșirea din schimbătorul de căldură.
Calculul termic al schimbătoarelor de căldură se bazează pe ecuația de bilanț energetic: Φ2 = η⋅Φ1 și pe ecuația de transmitere a căldurii: Φ2 = k ⋅ S ⋅ Δ t med , Φ2
– fluxul de căldură utilă preluată de fluidul rece (apă pentru economizor,
abur pentru supraîncălzitoare și aer pentru preîncălzitor), în W;
η – randamentul schimbătorului de căldură,
η = 1 − qsi/100
unde qsi reprezintă pierderea de căldură către mediul exterior în zona
schimbătorului i respectiv;
Φ 1 – fluxul de căldură cedată de gazele de ardere, în W,
k – coeficientul global de schimb de căldură, în (w/m²K)
S – suprafața de schimb de căldură, în( m2);
Δ tmed- diferența medie logaritmică de temperatură, în 0C;
Hga – entalpia gazelor, în W.
Temperatura de ieșire a gazelor de ardere după recuperator (calculate)
Tegaze=t3-Q/S/αgfinal=92,6 șC (minimul pentru debitul de 12,5 m³/h)
Coeficientul global de schimb de caldura
Ki=1/1(αa+ α gfinal)=113,32
Cantitatea de schimb de caldură în recuperator (Bilanț total)
Q=Ki*St* Δt med.
Q=652,46(w)
Căderea de presiune pe recuperator
Δp gaze =2*N*f *ρ *Wg²=238(Pascali)=23,8(mm CA)
Unde:
Coeficientul de frecare f=0,33*Reg-ș’²=388
Viteza gazelor Wg
Densitatea gazelor ρ
Număr de țevi N
Rezistența de frecare la
curgere a gazelor cu peretele țevii Reg
Din calcule rezultă că recuperatorul corect dimensionat, bilanțul pe apă, gaze și total sunt apropiate ca valori, iar căderea de presiune calculată de 23,8(mmCA), solicită foarte puțin din rezerva de presiune a ventilatorului, care conform diagramei de funcționare este de 500(mmCA). Precizăm că, din datele de funcționare, ventilatorul este încărcat la 60% din capacitatea de presiune la ieșire fără recuperator fiind de 310 (mmCA), încărcarea suplimentară calculată fiind de 7,6% (nesemnicativ).
2.2 Memoriu tehnic pentru lucrari pe parte mecanica
2.2.1 Obiectivul și scopul lucrării
2.2.2 Domeniul de aplicare
2.2.3 Domeniul de referință
2.2.4 Descrierea lucrărilor
2.2.5 Cerințe pentru execuția lucrărilor de montaj
2.2.6 Condiții prealabile
2.2.7 Acțiuni ulterioare
2.2.1 Obiectul și scopul lucrării
Memoriul Tehnic de Lucrări pe partea mecanică este destinat beneficiarului în vederea urmării lucrărilor antreprenorilor, furnizorilor de echipamente și materiale pentru realizarea lucrarilor de montare a echipamentelor și instalațiilor aferente investiției de realizare a recuperatoarelor de căldura de gaze arse din cadrul CET Dalkia . În cadrul acestui memoriu sunt prezentate și lucrările de demontare.
Lucrararea „proiectare, confecționare și montaj recuperator de căldură pe circuitul gazelor de ardere, zona refulare VG, stânga-dreapta la cazanul TGM 84 are ca scop recuperarea căldurii din gazele de ardere evacuate la coș, în vederea realizării unei îmbunătățiri a randamentului termic general a cazanului.
2.2.2. Domeniul de aplicare
Domeniul de aplicare a prezentei documentații tehnice îl constituie realizarea lucrarilor de execuție, și de montare a recuperatorelor de căldură amplasate pe cele două canale de gaze arse aferente cazanului TGM 85. Memoriul se referă numai la lucrările care se vor executa în incinta CET Dalkia. Principalele lucrări sunt lucrări mecanice de execuție, construcții metalice și montare de echipamente.
2.2.3. Documentatia de referință
La baza elaborării memoriului pentru lucrările de montaj, echipamente și instalații, stau următoarele documente:
Tema de proiectare
Documente tehnice procurate de la furnizorii de instrumente de măsură (traductoare de temperatură, presiune și debite), materiale de confecționat echipament energetic (conducte, coturi, table profile);
Relevee și documente realizate la fața locului;
Documentație tehnică (desene și planșe) pusă la dispoziție de către CET Dalkia;
Norme, normative, prescripții de proiectare și standarde (românești și IEC) în vigoare;
Legislația în vigoare referitoare la respectarea normelor de protecție a muncii și PSI;
Legislația în vigoare privind achizițiile publice de produse și servicii.
2.2.4 Descrierea lucrarilor
2.2.4.1 Date tehnice
Principalele caracteristici tehnice ale recuperatoarelor de căldură situate pe cele două canale de gaze arse, pentru fiecare recuperator, sunt :
Debit apă demineralizată m1=12,5 t/h
Temperatura apei de intrare t1=20șC
Temperatura apei de ieșire t2=60șC
Presiune apei la intrare în conductă p=4 bari
Debit gaze arse m2=102m³/h
Temperatura gazelor la intrare t3=154șC
Temperatura gazelor la ieșire (calculate) t4=90-100șC
Cantitatea de caldura recuperată Q=580-612 kV
Recuperatoarele sunt confecționate din țevi de oțel OLC45 K și coturi la 180ș cu diametrul exterior de 60,3 mm și diametrul interior 52,3mm. Acestea sunt dispuse în nouă serpentine sprijinite pe două plăci tubulare cu grosimea de 10mm, distanțate la 80mm una față de cealaltă conform desenului RG-01-02-00, unul pentru canalul din stânga și unul pentru canalul din dreapta.
Fiecare recuperator este introdus în racordul F modificat în partea superioară a acestuia în zona cu deschidere mai mare și este sprijinit pe un suport din țeavă cu diametrul de 89mm, amplasat în centrul de greutate al acestuia, în interiorul racordului F modificat.
Rezemarea întregului subansamblu, acesta având greutatea de 3.400Kg, se face pe un stâlp confecționat din profile U16, fixat pe o fundație nou construită la cota +0.0m. Această fundație preia toată greutatea recuperatorului.
Pentru intervențiile la țevile recuperatoarelor, în caz de avarie sau pentru inspecțiile periodice, racordul F metalic a fost modificat. Părțile laterale ale racordului sunt detașabile, pe zona recuperatorului (pe ambele părți ale acestuia) fixarea lor se face cu șuruburi pe margine, iar etanșarea cu șnur de etanșare termorezistent amplasat între rama racordului și capac.
Detaliile constructive, cotele și detaliile de montaj sunt în documentația desenată. Circulația apei demineralizate prin recuperator este asigurată de căderea de presiune dintre conducta de apă demineralizata a cărei presiune este de 4 bari și conducta de alimentare a degazorului care nu depășește 1,5bari. Căderea de presiune pe conducte este de 1,3bari, iar pe țevile recuperatorului este compensată de creșterea temperaturii de la 20 la 60 șC.
Racordarea recuperatoarelor la conductele de tur apă se face prin două teu-ri cu reducții la conductele de intrare-ieșire din recuperator.
Suprafața necesară de transfer de caldură:
S=Q/K*Δt min.
Q = necesarul de căldură;
K = coeficient de schimb de căldură;
Δt min. = temperatura medie minimă.
K=1/1/πdiάa +1/2πλs*ln di/ di-2gs=1/2πλt *ln de/ di +1/2πλf ln de+2gf/ de
gf = grosime funingine;
gs = grosime strat;
λs = conductivitate termică strat de săruri;
di = diametru interior țeavă;
de = diametru exterior țeavă;
λf = conductivitate funingine.
Pentru construcția schimbatorului de căldura, unele date se iau din monogramele de specialitate astfel încât transferul de căldură să fie maxim, iar pierderile de presiune minime:
viteza de curgere a apei: va=0,1 m/s;
viteza de curgere la gaze: vg=4-10m/s
Număr de țevi pe orizontală
No=L0/P0-2d0+de
L0 – lungimea pe orizontală;
Po – pasul dintre țevi;
d0 – distanța pe orizontală între țevi;
de = diametru exterior țeavă.
Secțiunea de curgere a apei :
Sa=π di²/4*N0*Nv
No = număr de țevi pe orizontală;
Nv = numar de țevi pe verticală;
Secțiunea de curgere a gazelor:
Sg=Lo-No*De*Lt.
Calculul de verificare se face cu ajutorul monogramelor de specialitate cu număr de unități de transfer.


Arânjarea țevilor în linie (a), respectiv eșichier (alternant) (b).
Descrierea lucrărilor mecanice
a. Lucrări de fundație
săpătură fundație;
turnare beton B 25 egalizare fundație;
realizare armătură și cofrare;
turnare fundație.
b. Lucrări de construcții metalice
confecționare recuperatoare;
confecționare rame racord F;
confecționare capace racord;
confecționare suporți și stâlpi.
c. Lucrări de demontare
Demontarea parțială racord F (tronson metalic dintre ventilator și canalul de gaze din beton).
d. Lucrari de montare
montare recuperator în interiorul racordului F modificat;
montare rama exterioară racord;
montare capace racord F modificat;
montare conducte de circulație apă demineralizată;
montare conducte și robineți legatură recuperator;
montare mecanică aparate de masură.
Lucrările de fundații constau în executarea a două fundații cu dimensiunile 130x130x70(cm), câte una sub racordul F modificat, pentru stâlpii de susținere ai recuperatoarelor. Fundațiile sunt solicitate la forțe axiale de compresiune la sarcină maximă de 750daN. Executarea acestora se face conform desenului de execuție RG-04-01 și amplasarea conform desenului Plan fundații RG-04-00. Lucrările de construcții metalice constau în realizarea recuperatoarelor conform desenelor de execuție RG-01-02-00 și RG-01-02-00, din țeavă de oțel OLT 45k și coturi îndoite la cald tot din OLT 45k, sudate cap la cap.
Recuperatoarele de căldură sunt supuse după execuție la proba de presiune de 1,5 bar, presiunea nominală de lucru. Confecționarea ramelor se face din oțel cornier cu aripi inegale de 120x80x8, conform desenului RG-01-01-02. Confecționarea capacelor modificate se face prin adaosul necesar pentru mărirea suprafeței de prindere a acestora cu tablă de 4 mm utilizând părțile laterale din racordul F existent.
Suportul de rezemare al recuperatorului se execută din țeavă cu diametrul de 89mm și grosimea de 8mm, conform desenului RG-01-03. Stâlpul de susținere este o construcție metalică sudată din profile U16 și cornier cu aripi egale 70x70x7.
Lucrarile de demontare constau în decuparea racordului F existent dintre ventilatoare și canalul de gaze arse în părțile laterale conform desenului RG-01-01-00 și a suporților verticali de susținere dintre grinda transversală de deasupra racordului și depozitarea acestora. Pentru aceste lucrări este necesară montarea pe lateralele racordului F existente a unor schele de acces la înălțimea adecvată (4m).
Lucrarile de montaj constau în montarea în interiorul racordului F a recuperatoarelor și fixarea provizorie pe poziție cu ajutorul unor grinzi din profile I16 poziționate pe grinda transversală și canalul de gaze arse. Montarea se face cu o macara de 120-160t sarcină cu braț de cel putin 80m, poziționată pe partea opusă a acestora în spațiul disponibil existent.
Se montează stâlpii de susținere pe fundațiile noi în centrul de greutate al recuperatorului, se sudează pe placa metalică a fundației desen RG-01-000. Se montează cadrele metalice de rezemare din interiorul racordurilor metalice conform desenului de montaj RG-01-00. Acestea se vor așeza peste stâlpii de susținere montați pe fundații.
Dupa centrarea în axul centrului de greutate al recuperatorului, se vor executa toate sudurile de montaj, inclusiv la suporții suplimentari (desen RG-01-04). Se demontează rezemarea provizorie formată anterior din profile I16 și se va verifica așezarea recuperatorului.
Se realizează montarea ramelor stânga și dreapta confecționate pentru fixarea capacelor. Ramele se vor suda pe exteriorul racordului F, atât în exterior cât și în interior, pentru a asigura etanșarea.
Se montează capacele stânga dreapta refacute la dimensiunea ramelor prin strângere cu șuruburi și piulițe M16. Se va introduce șnurul de etanșare printre suruburi pentru o etanșare corectă. Cele două țevi de intrare și ieșire ale recuperatorului scoase în exteriorul racordului F modificat se izolează cu câte o presetupă, astfel încât să permită scoaterea capacelor la demontările ulterioare.
Montarea conductelor tur-retur apă demineralizată se face dupa schema izometrică RG-03-00. Conductele sunt din țeava de P235TR1, trasă pentru presiuni medii și cu diametrul exterior de 114mm, cu o grosime de 4mm. Coturile sunt la 90ș, iar îmbinarea se face prin sudură. La cota +20 se monteă câte un ventil cu sfera de DN100 și 4 robineți cu sfera DN50 pentru izolarea conductelor, plus întreruperea și golirea circuitului de apă demineralizată.
Conductele de racordare la recuperatoare se montează conform desenului RG-03-00, planla 2/2, din țeavă OLT38 cu doua teu-ri cu DN 100 și patru robineți cu sfera DN50, pentru izolarea fiecarui recuperator, stânga, dreapta.
Pentru golirea și umplerea recuperatoarelor cu apă demineralizată se montează câte un robinet cu sfera DN20 și conducte aferente spre canalul de deversare a apelor reziduale.
Aparatele de măsură, respectiv traductoarele de temperatură, presiune, presiune diferențială și debit, se montează astfel:
Traductoarele de temperatură a apei se montează prin ștuț cu filet interior de G1/2” pe coturile conductelor DN100 existente la cota +3,2, la distanță de 2.6m de stâlpul central dintre cele doua recuperatoare (două bucăți).
Traductoarele de presiune pe apă tur – retur se montează prin ștuțuri filetate identice, la distanță de 1m de stâlpul central (două bucăți).
Traductoarele de temperatură intrare –ieșire a gazelor de ardere se montează pe fiecare racord F modificat, unul deasupra compensatorului de dilatare de 0,5m de acesta pe partea stângă, respectiv dreapta în centrul sectiunilor orizontale, prin câte o mufă filetată interior de G1/2 (patru bucăți).
Traductorul de apă demineralizată se montează pe conducta de tur la distanța de 1,5m de stâlpul central prin intermediul a doua flanșe din DN100 sudate pe conductă.
Traductoarele de presiune diferențiala se montează sub racordul F modificat, la distanță de 300mm de compensatorul de dilatare, pe un suport de profil U 80 sudat pe racord, iar prizele de gaze se conectează cu două țevi DN20 a căror prize se vor situa una deasupra compensatorului pe partea laterală spre stâlpul central și una lângă canalul de gaze din beton. Conductele se sudează de tabla racordului și se montează cu filet și mufă în traductor.
2.2.5. Cerințe pentru execuția lucrărilor de demontare/montare echipamente și instalații
CERINȚE PENTRU PROCURAREA NECESARULUI DE MATERIALE
Materialele necesare executării lucrărilor de realizare a recuperatoarelor de căldură din gazele de ardere din cadrul CET Dalkia se vor procura conform datelor prezentate în prezentul proiect. Caracteristicile, cantitatea și sortimentul materialelor prevăzute în proiectul tehnic și caietul de sarcini și datele din specificațiile tehnice sunt obligatorii.
Execuția lucrărilor se va face numai pe baza documentației tehnice a echipamentelor și materialelor prevăzute în proiect. Pentru toate materialele utilizate se va urmării obținerea garanțiilor și a dovezilor calității, precum și a documentațiilor de insoțire a furniturii.
Condiții privind desfășurarea programului de execuție
Realizarea lucrărilor de execuție a recuperatoarelor de căldură din gazele de ardere în condiții optime (calitate, durată de execuție, eficiență) necesită o bună organizare, dotare și corelare a activităților cu cele desfășurate de beneficiar și proiectant.
Ordinea tehnologica de montaj presupusă este următoarea :
Pregătirea tehnologică, convenirea cu beneficiarul a graficului de execuție;
Preluarea amplasamentului în care urmează a se efectua lucrările;
Demontarea părților din racordul F existent;
Executarea fundațiilor;
Montarea recuperatoarelor;
Montarea stâlpilor și a suporților;
Montarea conductelor de apă și a conductelor recuperatoare;
Montare traductoare, cabluri de conexiune și dulap de conexiune și alimentare;
Verificarea calității lucrărilor de montaj (suduri, asamblari);
Refacerea instalațiilor ce au fost afectate de montaj;
Verificări, probe;
Finisaje, vopsitorii, inscripționări;
Verificarea și întocmirea buletinelor de încercări;
Probe funcționale;
Rezolvarea neconformităților.
Toate operațiunile de montare/demontare/execuție/montaj se vor înscrie în durata de execuție angajată cu luarea măsurilor necesare de lucru în instalațiile sub tensiune, de protecție a muncii și împotriva incendiilor.
Durata prezumată de execuție pentru realizarea lucrărilor, și implicit pentru echipamente și subansamble, este specificată în anexe la proiectul tehnic.
Controale de calitate, verificări, încercări
Principalele materiale utilizate vor fi insoțite de documente de certificare a calității întocmite conform dispozițiilor în vigoare. Proiectul va fi prezent pe șantier conform programului de control elaborat de proiectant în colaborare cu beneficiarul și executantul la fezele enumerate de acesta.
Aceasta activitate de control este activitatea de confirmare a controalelor de calitate, verificărilor și incercărilor efectuate de executant pe parcursul realizării lucrărilor de montaj și nu se substituie acestora.
Cerințe pentru executarea lucrărilor
Lucrările de demontare, recondiționare și montare se vor realiza în conformitate cu planurile de execuție. Se va evita ca prin operațiunile respective să se producă deteriorări sau pierderea caracteristicilor nominale de funcționare.
Se vor respecta prevederile din documentațiile de execuție, cerințele din documentațiile furnizorilor de materiale și cele rezultate din tehnologiile de execuție, numele și reglementările de lucru a instalațiilor tehnologice, aplicabile în acest caz.
Cerințe pentru efectuarea probelor și verificărilor
Materialele vor avea testele de tip cit și individuale de furnizorii acestora conform prevederilor standardelor interne, recomandărilor IEC și normelor, prescripțiilor și reglementărilor în vigoare.
Executantul va fi răspunzator în privința testării materialelor achiziționate de el și a testării execuției lucrărilor, pentru activitățile desfășurate de el sau de către subcontractorii săi, ca și când materialele sau lucrările ar fi fost livrate sau executate de către el .
Costul verificărilor și probelor efectuate va fi suportat de executant, dacă este prevăzut în documerntația de execuție.
Probele și verificările neprevăzute și comandate de beneficiar pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă, vor fi suportate de executant dacă se dovedește că materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului.
Cerințe pentru recepția lucrărilor de execuție
La terminarea lucrărilor, executantul va notifica beneficiarului că sunt îndeplinite condițiile de recepție, solicitând convocarea comisiei.
În cazul în care se constată că sunt lipsuri și deficiențe, acestea vor fi remediate în termenele stabilite. După constatarea lichidării tuturor lipsurilor și deficiențelor, la o nouă solicitare a executantului, beneficiarul va convoca comisia de recepție.
Comisia de recepție va constata realizarea lucrărilor în conformitate cu documentația de execuție, cu reglementările în vigoare și cu prevederile din contract.
În funcție de constatările făcute, beneficiarul va aproba sau va respinge recepția. Executantul are obligația ca în, perioada de garanție (care decurge de la data recepției, la terminarea lucrărilor și până la recepția finală), să înlăture toate defecțiunile a caror cauză duce la nerespectarea clauzelor contractului pe cheltuiala sa, în urma unei notificări transmisă de către beneficiar.
CONDIȚII PREALABILE
a) OPERAȚIILE DE PREGĂTIRE A LUCRĂRILOR DE DEMONTARE
Verificarea situației echipamentelor existente, din punct de vedere al modului de fixare și al asamblărilor dintre componente, al rezistenței mecanice;
Verificarea căilor de acces, instruirea echipei din punct de vedere al coordonării lucrărilor;
Verificarea situației alimentării cu energie electrică;
Controlul vizual al întregii instalații.
b) OPERAȚIILE DE PREGĂTIRE DE DEMONTARE
Verificările echipamentelor și instalațiilor înainte de demontare se execută la locul de execuție al lucrărilor. Principalele verificări sunt:
Identificarea echipamentelor, aparatelor și materialelor;
Confruntarea elementelor de fixare cu cele din planuri și cu cele reale din teren.
c) OPERAȚIILE DE PREGĂTIRE DE MONTARE
Verificările echipamentelor înainte de montaj se execută la locul de montaj pentru echipamentele de dimensiuni mari, iar la materiale verificările se execută în depozit, în paralel cu pregătirea lucrărilor de montaj.
Obiectivele care trebuiesc realizate în urma operațiunilor de verificare a echipamentelor și a elementelor de construcție sunt:
Concordanța între construcție și echipamentele noi care trebuie montate;
Execuția îngrădirilor/separatorilor, dacă este cazul;
Montarea inscripțiilor avertizoare pentru protecția muncii și prevenirea incendiilor.
ACȚIUNI ULTERIOARE
După realizarea lucrărilor de montaj, se vor executa următoarele operații:
Execuția remedierilor după constatările facute la probe;
Montarea inscripționărilor avertizoare pentru protecția muncii și prevenirea incendiilor;
Evacuarea sculelor, utilajelor, materialelor auxiliare și a altor corpuri străine;
Asigurarea documentației conforme cu execuția;
Documentațiile tehnice procurate de furnizorii de instrumente de măsură (traductoare de temperatură, presiune și debite), materiale de confecționat echipament energetic (conducte, coturi, table, profile);
Relevee și documentație tehnică (desene, planșe) puse la dispoziție de CET Dalkia;
Norme, normative, prescripții de proiectare și standarde (românești și IEC) în vigoare;
Legislația în vigoare referitoare, respectarea normelor de protecție a muncii și PSI;
Legislația în vigoare privind achizițiile publice de produse și servicii.
2.3 MEMORIU TEHNIC AL LUCRĂRII PE PARTE DE MĂSURĂ PARAMETRI
CUPRINS :
2.3.1 Obiectul și scopul lucrării
2.3.2 Domeniul de aplicare
2.3.3 Documente de referință
2.3.4 Descrierea lucrărilor
2.3.5 Cerințe pentru execuția lucrărilor de montaj
2.3.6 Condiții prealabile
2.3.7 Acțiuni ulterioare
2.3.1 OBIECTUL ȘI SCOPUL LUCRĂRII
Memoriul Tehnic Lucrări pe partea de măsura parametri este destinat în vederea stabilirii echipamentelor și materialelor pentru realizarea măsurării și transmiterii în SCADA a parametrilor tehnici ale recuperatoarelor de căldură din gazele de ardere. Lucrarea ,,Proiectare, confecție și montaj recuperator de căldură pe circuitul gazelor de ardere, zona refulare VG , stânga dreapta, la cazanul TGM84” are ca scop recuperarea căldurii din gazele de ardere evacuate la coșul de fum.
2.3.2 DOMENIUL DE APLICARE
Domeniul de aplicare a prezentei documentații tehnice îl constituie realizarea lucrărilor de montaj și conexiune a instumentelor de măsură pentru parametrii tehnici ai recuperatoarelor de căldură din gazele de ardere în vederea urmării în funcționare, cât și pentru calculul bilanțului termic al acestora. Memoriul se referă numai la lucrările care se vor efectua în incinta CET Dalkia SRL. Principalele lucrări sunt lucrari de montare dulap și de realizare conexiuni electrice.
2.3.3 DOCUMENTAȚIA DE REFERINȚĂ
La baza elaborării memoriului tehnic pentru lucrările de montaj instrumente de măsură stau următoarele documente:
tema de proiectare întocmită de specialiștii SC DALKIA Prahova SRL.
Obiectivele care trebuiesc realizate în urma operațiilor de verificare a construcțiilor și instalațiilor existente sunt:
Concordanța între echipamente, dispozitivele respective și instalația existentă conform documentației existente;
Execuția îngrădirilor/separărilor, dacă este cazul;
montarea inscripțiilor avertizoare pentru protecția muncii și prevenirea incendiilor;
Evitarea, pe cât posibil, a spargerilor în construcție și a modificărilor ulterioare.
2.3.4 DESCRIEREA LUCRĂRILOR
2.3.4.1 DATE TEHNICE
Parametrii tehnici care se vor monitoriza prin instalarea de instrumente de măsura sunt urmatorii:
Temperatura de intrare apă demineralizată, valori min/max.: 20/600 șC;
Temperatura intrare/ieșire din recuperatoare a gazelor de ardere, valori min./max.: 80/180 șC;
Presiune apă de răcire conducta tur – retur, valori min./max.: 0,5/4 bari;
Debit apă demineralizată, valori min./max.: 14/28m³/h;
Presiunea diferențială intrare – ieșire gaze de ardere în recuperator, valori min./max.: 310/500mmCA;
Instrumentele folosite pentru măsurarea acestor parametrii sunt urmatoarele:
Montajul mecanic al traductoarelor folosite pentru măsurarea parametrilor menționați a fost descris în capitolul montaj parte mecanică.
Instrumente de măsură utilizate:
Traductor de temperatură apă demineralizată (Tr1-Tr2) – 2 bucăți;
Traductor temperatură gaze arse (Tr3-Tr6) – 2 bucăți;
Traductor presiune apă (Pr1-Pr2) – 4 bucăți;
Traductor debit apa (Da1) – 1 bucăți;
Traductor presiune diferențială gaze (Pg1-Pg2) – 2 bucăți.
Specificații traductoare
Traductor de temperatură apă total demineralizată (Tr1-Tr2) – 2 bucăți.
Tip : Platinum senzor;
Semnal ieșire : 4-20mA;
Temperatura fluidului : -60/500 șC;
Temperatura mediului : -20/+70 șC;
Presiunea maxima de lucru : 0-15 bari;
Presiunea de calibrare : +/-0,25%;
Lungimea tijei : 18”(450mm);
Material : oțel turnat + cutie conexiuni oțel.
Traductor temperatură gaze arse – 2 bucăți.
Tip : Platinum senzor;
Semnal ieșire : 2-40mA (cu minitransmiter TX92);
Temperatura fluidului : -60/500 șC;
Temperatura mediului : -20/+70 șC;
Presiunea maximă de lucru : 0-15 bari;
Precizia de calibrare : +/-0,25%;
Lungimea tijei : 18”(450mm);
Material oțel turnat + cutie conexiuni oțel.
Traductor presiune apă (Pr1-Pr2) – 2 bucăți.
Tip : electromagnetic;
Tensiune alimentare : 9-30Vcc;
Semnal ieșire : 2-40mA;
Diametru conducta de montaj : 4”(D=114mm);
Temperatura fluidului : -40/85 șC
Temperatura mediului : -20/+70 șC;
Presiunea maximă de lucru : 0-15 bari;
Precizia de calibrare : +/-0,25%;
Material oțel turnat + cutie conexiuni oțel.
Traductor debit apă (Da1) – 1 bucăți.
Tip : magnetic;
Tensiune alimentare : 12-24Vcc/240mA;
Semnal ieșire : 2-40mA (cu FTB700T);
Domeniul debit min./max. : (11GMP/783GMP) sau 48,4m³/h;
Diametru conductă de montaj : 4”(D=114mm);
Temperatura mediului : -20/+70 șC;
Presiunea max. de lucru : 13,8 bari;
Electrod-Hastelloy;
Precizia de calibrare : +/-1%;
Traductor de presiune diferențială gaze (Pg1-Pg2) – 2 bucăți.
Tip : electromagnetic;
Tensiune alimentare : 10-40Vcc;
Semnal ieșire : 2-40mA (la 4mA, +/-0,4mAadj);
Liniaritate : +/-0,25%FSO;
Histerezis : +/-0,1%FSO;
Repetabilitate : +/-0,1%FSO;
Temperatura de lucru : -73/+70 șC;
Temperatura mediului : -20/+70 șC;
Carcasă oțel inox și cutie metalică de conexiune;
Cablu alimentare 10m.
Aparatură transmitere date SCADA
Pentru transmiterea măsurătorilor către sistemul SCADA se folosește un modul analogic cu sistem de transmitere Modbus, de tip ADAM 4017 (2 bucăți), cu următoarele specificații:
Power Consumption : 12W@24VDC;
Watchdog Timer System (1,6sec.) & Comunication;
Supported Protocoles : ASCII commands and Modbas/RTU;
Analog input;
Channeles 8 diferential;
Channel Impedance Yes Configuration;
Input impedance Voltage 20MΩ Curent 120Ω;
Input type mV; V;mA; ±;
Input Range ± 150 mV, ±500mA, ±1V±5V,±10V, ±20mA.
Pentru alimentarea traductoarelor, cât și a modulelor ADAM, se folosesc două surse alimentate în 220/240 Vca cu UPS incorporat.
Specificatii tehnice surse:
Type : Phoeonix Contact;
Cod : 2866640 MINI –DC-UPS 24DC220Vca;
Tensiune intrare : 100Vca-140Vca;
Curent consumat :0,6A;0,85A (pentru 120V);
Tensiune ieșire : 24Vcc-29,5Vcc;
Curent ieșire : 2A ;
Temperatura lucru : 60-70 șC;
Putere 15W.
2.3.4.2 DESCRIEREA LUCRĂRILOR
Lucrări de montare – montarea tabloului electric;
Lucrări electrice – realizarea conexiunilor electrice de la tabloul de traductoare.
Tabloul electric conține cele două surse de alimentare cu UPS incorporat, siguranțele și cele două ADAN 4017+. Acestea se montează pe stâlpul central de beton dintre cele doua recuperatoare la cota +1,5. Cablurile vor ieși din tablou prin presetupe. Tabloul va fi legat obligatoriu la pământ, cu platbandă din oțel galvanizat sau cablu de cupru tip LPC, îmbrăcat în izolație siliconică transparentă cu secțiunea de minim 6mm².
Tabloul face parte din furnitura echipamentului. Se pot folosi și tablouri prefabricate, echipate corespunzator. În acest caz, dimensiunile tabloului nu trebuie să depășească 200 x 300 x 200mm, și va fi executată din tablă subțire din oțel cu grosimea de minim 1,5mm, vopsite electrostatic. Tabloul va avea grad de protecție IP55. Ușa va fi prevazută cu mâner și broască tip yală.
Legăturile de tablou la traductoare se vor executa cu cablu tip CYAbY 2 x 1,5mm. Cablul va fi montat pe rastel metalic și va urma traseul cel mai economic de la traductoare; va fi montat pe rastelele de cabluri existente.
2.3.5 CERINȚE PENTRU EXECUȚIA LUCRĂRILOR PE PARTEA ELECTRICĂ
CERINȚE PENTRU PROCURAREA MATERIALELOR ȘI ECHIPAMENTELOR
Materialele necesare executării lucrărilor pentru instrumentele de măsură ale recuperatorului de căldură din cadrul CET Dalkia se vor procura conform datelor din prezentul proiect;
Caracteristicile, cantitatea și sortimentul materialelor sunt prevăzute în proiectul tehnic, iar memoriul tehnic și caietul de sarcini sunt obligatorii;
Execuția lucrărilor se va face numai pe baza documentațiilor tehnice a echipamentelor și materialelor prevăzute în proiect;
Pentru toate materialele utilizate se va urmări obținerea garanțiilor și dovezilor de calitate, precum și a documentațiilor de insoțire a furniturii.
CONDIȚII PRIVIND DESFĂȘURAREA LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE
Realizarea lucrărilor în condiții optime (calitate, durată de execuție, eficiență) necesită o bună organizare, dotare și corelare a activităților cu cele desfașurate de beneficiar și proiectant.
Ordinea tehnologică a lucrărilor este prezentă în memoriul tehnic pentru lucrări de montaj.
Toate lucrările se vor înscrie în durata angajată (acceptându-se lucrări desfășurate simultan), cu luarea măsurilor necesare de lucru în instalațiile sub tensiune, de protecție a muncii și împotriva incendiilor.
Durata prezumată de execuție pentru realizarea lucrărilor, și implicit pentru echipamente și subansamble, este specificată în anexele proiectului tehnic.
Termenul de livrare sa va stabili prin contract.
CONTROALE DE CALITATE, VERIFICĂRI, ÎNCERCĂRI
Principalele materiale utilizate vor fi însoțite de documente de certificare a calității , întocmite conform dispozițiilor în vigoare.
Proiectantul va fi prezent pe șantier conform programului de control stabilit de acesta în colaborare cu beneficiarul și executantul.
Această activitate de control are rol de confirmare a controalelor de calitate, verificărilor și încercărilor efectuate de executant pe parcursul realizării de montaj și nu se substituie acestora.
CERINȚE PENTRU EXECUTAREA LUCRĂRILOR
Lucrările pe partea electrică se vor realiza în conformitate cu planurile din prezentul proiect. Se va evita ca prin operațiunile respective să se producă deteriorari sau pierderea caracteristicilor nominale de funcționare.
Se vor respecta prevederile din documentațiile de execuție, cerințele din documentațiile furnizorilor și cele rezultate din tehnologiile de execuție, normele și reglementările de lucru ale instalațiilor tehnologice, aplicabile în acest caz.
CERINȚE PENTRU EFECTUAREA PROBELOR ȘI VERIFICĂRILOR
Materialele vor avea testele de tip individual efectuate de furnizorii acestora, conform prevederilor standardelor interne, recomandarilor IEC și normelor, prescripțiilor și reglementărilor în vigoare.
Executantul va fi răspunzător în privința testării materialelor achiziționate de el și a testării execuției lucrărilor, pentru activitățile desfașurate de el sau subcontractanții săi ca și când materialele sau lucrările ar fi fost livrate sau executate de către el.
Costul verificărilor și probele efectuate va fi suportat de către executant, dacă este prevăzut în documentația de execuție.
Probele și verificările neprevăzute și comandate de beneficiar pentru verificarea unor lucrări sau materiale puse în operă, vor fi suportate de executant. Desigur, acest lucru se va întâmpla dacă se dovedește că materialele nu sunt corespunzătoare calitativ sau manopera nu este în conformitate cu prevederile contractului.
CERINȚE PENTRU RECEPȚIA LUCRĂRILOR DE EXECUȚIE
La terminarea lucrărilor, executantul va notifica beneficiarului că sunt îndeplinite condițiile de recepție, solicitând convocarea comisiei.
În cazul în care se constată că sunt lipsuri și deficiențe, acestea vor fi remediate în termenele stabilite. După constatarea lichidării tuturor lipsurilor și deficiențelor, la o nouă solicitare a executantului, beneficiarul va convoca comisia de recepție.
Comisia de recepție va constata realizarea lucrărilor în conformitate cu documentația tehnică de execuție, cu reglementările în vigoare și cu prevederile în contract.
În funcție de constatările făcute, beneficiarul va aproba sau va respinge recepția. Executantul are obligația ca, în perioada de garanție (care decurge de la data recepției, la terminarea lucrărilor și până la recepția finală), să înlăture toate defecțiunile a căror cauză este nerespectarea clauzelor contractului (anexele la contract reprezentate de PT și CS) pe cheltuiala sa, în urma unor notificări transmise de către beneficiar.
2.3.6 CONDIȚII PREALABILE
OPERAȚIUNILE DE PREGĂTIRE A LUCRĂRILOR DE DEMONTARE
Verificarea situației echipamentelor existente din punct de vedere al modului de fixare și al asamblărilor dintre componente, al rezistenței mecanice, verificarea căilor de acces, instruirea echipei din punct de vedere al coordonarii lucrărilor, verificarea situației alimentării cu energie electrică.
Obiectivele care trebuie realizate în urma operațiunilor de verificare a construcțiilor și instalațiilor existente sunt:
Concordanța între echipamente, dispozitivele respective și instalația existentă, conform documentației existente;
Execuția îngrădirilor/separărilor, dacă este cazul;
Montarea inscripționărilor avertizoare pentru protecția muncii și prevenirea incendiilor;
Evitarea, pe cât posibil, a spargerilor în construcție și a modificărilor ulterioare.
OPERAȚIILE DE PREGĂTIRE PE PARTEA ELECTRICĂ
Obiectivele ce trebuiesc realizate în urma operațiunilor de verificare a echipamentelor și a echipamentelor de construcție sunt:
Concordanța între construcție și echipamente noi care trebuie montate;
Execuția îngrădirilor/separărilor, dacă este cazul;
Montarea inscripților avertizoare pentru protecția muncii și prevenirea incendiilor.
ACȚIUNI ULTERIOARE
După realizarea lucrărilor pe partea electrică, se vor executa următoarele operații:
Execuția remedierilor după constatările făcute la probe;
Montarea inscripțiilor avertizoare pentru protecția muncii și prevenirea incendiilor;
Evacuarea instrumentelor utilajelor, a materialelor auxiliare și a altor corpuri străine;
Asigurarea documentației conforme cu execuția;
Controlul vizual al întregii instalații.
MANEGEMENTUL RISCURILOR INDUSTRIALE
MANEGEMENTUL RISCULUI TEHNIC/TEHNOLOGIC
Lista actualelor normative aplicate:
Hotărârea Guvernului României nr. 273/1994 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de construcții și instalații;
Hotărârea Guvernului României nr. 51/1996 privind aprobarea Regulamentului de recepție a lucrărilor de montaj utilaje, echipamente, instalații tehnologice și punerii în funcțiune a capacităților de productie;
Hotărârea Guvernului României nr. 766/1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;
Hotărârea Guvernului României nr. 675/03-07-2002 privind modificarea și completarea HGR nr. 766/ 1997 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea în construcții;
Ordinul Ministrului Industriei și Comerțului nr. 1587/19997 pentru aprobarea categoriilor generatoare de riscuri tehnologice;
Ordonanța Guvernului României nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale;
Legea nr. 440 din 27.06.2002 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului României nr. 95/1999 privind calitatea lucrărilor de montaj utilaje, echipamente și instalații tehnologice industriale;
Ordinul Ministrului Industriei și Comerțului nr. 293/1999 pentru aprobarea Normelor Metodologice privind verificarea calității lucrărilor de montaj utilaje, echipamente si instalații tehnologice industriale;
Ordinul Ministrului Industriei și Comerțului nr. 323/23.10.2000 pentru aprobarea unor regulamente privind calitatea lucrărilor de montaj;
PE-116-2/92 Instrucțiuni de încercări și măsurători în instalațiile electrice din centrale și stații;
Nte 001/03/00 Normativ privind alegerea izolației, coordonarea izolației și protecția instalațiilor electroenergetice împotriva supratensiunilor (inlocuiește PE 109/1992);
PE 013/1994 Normativ privind metodele și normele de calcul a siguranței în exploatare a instalațiilor electroenergetice;
Ordinul nr. 35/6/2002 ANRE pentru aprobarea regulamentului de conducere și organizare a activității de mentenanță;
PE 016/1996 Normativ Tehnic de reparații la echipamente și instalații energetice;
PE 028/1997 Îndrumar privind indicatorii de fiabilitate pentru principalele produse utilizate în industria energetică;
I 7/1998 Normativ pentru proiectarea și executarea instalațiilor electrice cu tensiuni până la 1000Vca;
PE 100/1992 Normativ pentru proiectarea antiseismică a construcțiilor de locuințe, social culturale, agrozootehnice și industriale;
STAS6054/1997 Teren de fundare, adâncimi maxime de ingheț, zonarea teritoriului Romaniei;
Hotărârea nr. 2139/30.11.2004 pentru aprobarea catalogului privind clasificarea și duratele, normele de funcționare a mijloacelor fixe;
Norme tehnice privind delimitarea zonelor de protecție și de siguranță ale capacităților energetice, aprobate prin decizia 61/1999, publicate în monitorul oficial nr. 15/2000.
Prezentarea factorilor de risc tehnic/tehnologic și măsurile de prevenire a acestora
Factorii de risc intrinseci care pot interveni sunt:
Incompatibilitatea materialelor aferente instalației cu condițiile de exploatare impuse (clasă de calitate necorespunzătoare, caracteristici mecanice și elastice necorespunzatoare);
Configurația geometrico – structurală necorespunzatoare/dimensionarea necorespunzătoare;
Defecte de fabricație (neomogenități chimice și structurale, defecte de material, granulație necorespunzatoare);
Montaj necorespunzător (calitate necorespunzătoare a îmbinărilor sudate).
Măsurile de prevenire a factorilor de risc tehnic/tehnologic sunt:
Pentru evitarea folosirii unor materiale cu defecte de fabricație, furnizorul va face:
controale pe lot (pe probe prelevate pe doua elemente);
verificarea compoziției chimice;
încercarea la tracțiune a materialului de bază;
verificarea respectării toleranțelor la diametrul exterior și la grosimea de perete conform standardelor în vigoare);
întocmirea certificatelor de calitate care va insoți furnitura.
Pentru orice abatere de la proiect, la faza de procurare și montaj, se va obține acordul proiectantului.
Factorul uman implicat în faza de exploatare constituie de asemenea un factor de risc important. Aceasta grupează toate erorile umane care se manifestă în activitatea de mentenanță și de exploatare tehnologică.
Erorile umane în exploatare pot fi:
Erori făcute în exploatare tehnologică;
Manevre greșite, interpretarea eronată a unor informații, comunicarea defectuoasă;
Erori făcute în activitatea de mentenanță;
Nerespectarea procedeelor de supraveghere tehnică, control, întreținere, reparații.
Masurile de prevenire a acestor factori de risc sunt;
Instruirea personalului privind exploatarea, întreținerea și repararea instalației;
Verificarea periodică a cunoștintelor personalului;
Testarea psihologică periodică a personalului.
MANAGEMENTUL RISCULUI DE INCENDIU
Lista actelor/normative aplicabile
Legea nr. 307/12.07.2006 privind apărarea împotriva incendiilor, publicată în Monitorul Oficial nr. 633/2006;
Hotărârea Guvernului României nr. 448/2002 pentru aprobarea categoriilor de construcții, instalații tehnologice și alte amenajări care se supun avizării sau autorizării privind prevenirea și stingerea incendiilor;
Hotărârea Guvernului României nr. 678/1998 privind stabilirea și sancționarea contravențiilor la normele de prevenire și stingere a incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 791/1998 pentru aprobarea Normelor metodologice de avizare și autorizare privind prevenirea și stingerea incendiilor;
Ordinul Ministrului Industriei și Comertului nr.32/1999 de împuternicire pentru executarea activităților legate în domeniul prevenirii și stingerea incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr.1023/1990 privind aprobarea dispozițiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea și stingerea incendiilor . I.S.U.-001;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 1080/2000 pentru aprobarea dispozițiilor generale în domeniul prevenirii și stingerii incendiilor.IS.U. -002;
Ordonanța Guvernului României nr. 114/2000 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului României nr. 60/1997 privind prevenirea și stingerea incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 84/14.06.2001 pentru elaborarea scenariilor de siguranță la foc;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 85/14.06.2001 pentru aprobarea metodologiei de certificare a conformității, de agrementare tehnică și de avizare tehnică pentru fabricarea, comercializarea și utilizarea mijloacelor tehnice de apărare împotriva incendiilor;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 87/14.06.2001 pentru aprobarea dispozițiilor generale privind echiparea și dotarea construcțiilor, instalațiilor tehnologice și a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire și stingere a incendiilor I.S.U. -003;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 108/01.08.2001 pentru aprobarea dispozițiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încărcări electrostatice .IS.U.. -004;
Ordinul Ministrului de Interne nr. 138/05.09.2001 pentru aprobarea dispozițiilor generale privind organizarea activității de apărare împotriva incendiilor .I.S.U. -005;
P.E. 009/1993. Norme de prevenire, dotare împotriva incendiilor pentru producerea, transportul și distribuția energiei electrice și termice;
P.E. 118/1999. Normativ de siguranță la foc a construcțiilor;
HGR nr. 486/1993 privind creșterea siguranței în exploatare a construcțiilor și instalațiilor care prezintă surse de mare risc.
PREZENTAREA FACTORILOR DE RISC DE INCENDIU SI A MASURILOR DE PREVENIRE
Factorii de risc de incendiu ai instalației sunt:
Deteriorarea izolației cablurilor și instalațiilor, urme a încălzirii peste limitele admisibile:
Sudarea elementelor noi ale instalației.
Pentru prevenirea riscului de incendiu în timpul montajului, exploatării, întreținerii și reparațiilor, executantul este obligat să respecte legislația prezentă în acest paragraf, aliniatul A, la realizarea următoarelor categorii de lucrari:
Lucrările cu foc deschis se vor executa și vor fi supravegheate numai de către persoanele calificate, experimentate și instruite;
Este interzisă folosirea focului deschis în locurile (zonele, încăperile, instalațiile, echipamentele) în care se utilizează, manipulează, depozitează substanțe combustibile sau care în prezența focului deschis prezintă pericolul de incendiu sau explozie;
La executarea lucrărilor cu foc deschis trebuie să se utilizeze numai echipamente sau aparate în stare bună;
Se vor respecta de asemenea distanțele impuse în ceea ce privește amplasarea locului unde unde se efectuează sudura și amplasarea buteliei de carbid, oxigen sau oxiacetilenă;
Căile de acces, de evacuare și de intervenție trebuie să fie menținute în permanență practicabile și curate;
Spațiile de depozitare, montaj, exploatare, întreținere și reparații vor fi dotate cu instalații sanitare și toate dotările I.S.U., conform legii;
În perioada de montaj, executantul are obligația de a asigura securitatea obiectivelor împotriva incendiilor și de a dota locurile de muncă cu materiale și echipamente de stins incendiu;
Se vor lua toate măsurile impuse de normele lucrărilor cu foc deschis – sudura electrică, tăiere cu flacara;
Materialele utilizate la izolarea instalațiilor vor fi incombustibile și se vor asigura împotriva îmbibării cu substanțe inflamabile: motorină, ulei sau păcură.
Se vor utiliza cabluri cu izolație incombustibilă sau greu combustibilă;
Se vor dimensiona cablurile corespunzator sarcinii maxim admisibile și comportării la scurtcircuit.
3.3 MANAGEMENTUL RISCURILOR DE ACCIDENTARE ȘI ÎMBOLNĂVIRILOR PROFESIONALE (PROTECȚIA MUNCII)
Lista normativelor aplicabile
Legea 319/2006 – Legea securității și sănătății muncii cu normele metodologice de aplicare publicate in MO 882/2006;
PE 703- 1/1981- Norme la protecția muncii la lucrari de montaj in centralele electrice(republicat in 1984)
Ordinul nr. 275/ 17.06.2002 al Ministrului Muncii si Protectiei Sociale privind aprobarea Normelor Specifice de securitate a muncii pentru transportul si distributia energiei electrice.
Pentru executarea lucrărilor prevăzute în cadrul prezentului proiect este absolut necesar respectarea de către executant si beneficiar a prevederilor din Hotărârea 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănatate în munca pentru șantierele temporare sau mobile. În conformitate cu această hotărâre, coordonarea în materie de securitate și sănătate în munca trebuie să fie organizată atât în fază de studiu, concepție și elaborare a proiectului, cât și pe perioada lucrarilor.
Instrumentele coordonarii sunt:
Planul de securitate și sănatate;
Planul propriu securitate și sănătate;
Dosarul de intervenții ulterioare.
Planul de securitate și sănătate trebuie elaborat de coordonatorul în materie de securitate și sănătate în muncă și va cuprinde ansamblul de măsuri ce trebuie luate în vederea prevenirii riscurilor care pot apărea în timpul desfășurării activităților pe șantier.
Prezentarea factorilor de risc de accidentare și îmbolnăviri profesionale. Protecția muncii.
Principalii factori de risc de accidentare și îmbolnăviri profesionale cu care se confruntă orice participant în procesul de munca sunt:
Neutilizarea echipamentului individual de protecție și alte mijloace de protecție acordate obligatoriu și gratuit salariaților, precum și alte categorii de persoane care desfășoară activități, ca persoane juridice sau fizice.
Nerespectarea instrucțiunilor de protecția muncii specifice locului de muncă, respectiv activități depuse de persoane participante la procesul de munca;
Utilizarea de echipamente tehnice necorespunzatoare din punct de vedere al prevederilor din norme, standarde și alte reglementări referitoare la protecția muncii, în sensul că acestea nu trebuie să pună în pericol sănătatea sau viața salariaților;
Utilizarea de echipamente tehnice în lipsa apărăturii de măsură, control, semnalizare și protecție sau în condițiile neîntreținerii acestora în stare ireproșabilă de funcționare;
Nerespectarea instrucțiunilor de exploatare a instalațiilor și echipamentelor tehnice precum și a tehnologiilor de lucru specifice;
Nerespectarea obligațiilor ce-i revin conform legii juridice, în privința stabilirii atribuțiunilor și răspunderilor ce le revin participanților din subordine la procesul de muncă corespunzator funcțiilor exercitate;
Neefectuarea controlului în ceea ce privește cunoașterea și aplicarea de către toți participanții la procesul de muncă, a măsurilor tehnice, sanitare și organizatorice stabilite în conformitate cu prevederile legii în domeniul protecției muncii;
Neinformarea fiecărei persoane, anterior angajării asupra riscurilor la care se expune la locul de muncă, precum și asupra măsurilor de prevenire necesare;
Angajarea de persoane neautorizate pentru exercitarea de meserii la care sunt prevăzute în mod expres, prin norme de protecția muncii, condiții speciale de autorizare;
Nesezizarea sau nesemnalarea la timp a oricăror defecțiuni tehnice sau situații care constituie pericole potențiale de accidentare sau îmbolnăvire profesională;
Nerespectarea cu rigoarea necesară a instrucțiunilor, normelor, procedeelor de mentenanță preventivă;
Nespecificarea în instrucțiunile de lucru a acțiunilor și măsurilor ce trebuiesc întreprinse în cazul producerii accidentelor;
Neadaptarea de măsuri de bună organizare și creerea unor condiții optime de lucru în scopul prevenirii stresului la locul de muncă;
Pierderea continuității instalației de legare la pământ care poate conduce la accidentarea prin electrocutare a personalului;
Lumina iradiată de arcul voltaic la sudarea electrică;
Lucrări cu foc deschis, sudură sau tăiere cu flacara oxiacetilenică;
Folosirea de schele provizorii la montaj și circulația în vecinătatea acestora;
Podețele și scările cu urme de ulei sau motorină.
Principalele măsuri pentru prevenirea riscurilor de accidentare și îmbolnăviri profesionale în perioada montajului, exploatării și întreținerii și reparațiilor sunt următoarele:
Se vor monta balustrade și îngrădiri la platforme, goluri de montaj și scări;
Se vor prevedea avertizoare de pericol în zonele care prezintă pericol de accidentare;
Se vor afișa în locuri vizibile marcaje care să indice sarcina admisibilă pe platforme/scări și se va urmari nedepașirea lor de personal;
Schelele provizorii vor fi bine fixate și marcate pentru sarcini admisibile;
Platformele și scările vor fi menținute în stare curată, neadmitându-se depozitarea pe ele a obiectelor de orice fel;
Personalul care lucrează la înălțime va fi asigurat cu centuri de siguranță și va fi verificat înainte de începerea lucrării dacă este apt pentru astfel de lucrări;
Nu se va lucra sub sarcină ridicată în cârligul instalațiilor de ridicat;
Se vor folosi obligatoriu căștile de protecție și întreg echipamentul corespunzător lucrărilor păstrate (ochelari, mânuși, sorturi etc.);
Se vor monta panouri de protecție împotriva radiațiilor, atât pentru personalul operativ, cât și pentru personalul aflat în zona acestora;
Se va separa eficient sectorul de montaj de cel de exploratare;
Întreprinderea de montaj va pune la dispoziția sudorilor și echipei de montaj întregul echipament de protecție din fondurile acestora;
Beneficiarul va urmări ca executantul să predea locul de muncă curat, inclusiv spațiile în care, în timpul montajului, s-au depozitat provizoriu materialele;
Se va interzice accesul persoanelor străine în zonele de montaj sau exploatare. Recepționarea instalațiilor și darea în folosință poate fi posibilă dacă se constată că s-au respectat prevederile prezentului proiect și condițiile prevăzute de normele de protecția muncii și PSI în vigoare.
Beneficiarul lucrării este obligat să asigure însușirea temeinică de câte întreg personalul de exploatare a măsurilor de prevenire a accidentelor de muncă și îmbolnăvirilor profesionale, precum și respectarea conștientă a măsurilor respective.
La fiecare loc de muncă se vor afișa instrucțiuni cu prevederile ce trebuiesc respectate pentru evitarea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale, precum și interdicțiile privind efectuarea unor manevre sau utilizarea unor metode necorespunzătoare de lucru. În acest scop, beneficiarul va organiza o activitate permanentă de propagandă vizuală, auditivă și audiovizuală a protecției muncii la nivelul centralei și a locurilor de muncă.
Concluzii
Prin introducerea recuperatorului de caldura in circuitul de evacuare a gazelor arse la ventilatoarele de gaze VG stinga –dreapa la cazanul de abur TGM 84 s-au obtinut o serie de imbunatatiri ale randamentului in procesul de productie a energiei electrice in CET Brazi .
Prin introducerea recuperatorului de calcura s-a obtinut:
-reducerea temperaturii de evacuare a gazelor arse in atmosfera .Temperatura gazelor arse inainte de intrare in recuperator la o incarcare a cazanului in procent de 85% de la 152°C la 121°C si incalzirea apei totaldemineralizata de la 13°C la 82°C la un debit de 18,3m³/s .
-apa totaldemineralizata este folosita pentru alimentarea cazanului de abur asfel ca prin ridicarea temperaturii apei de alimentare cu ajutorul gazelor arse se reduce si consumul de materii prime , indeosebi de gaze naturale .
-energia termica obtinuta este de 1,32 Gcal/h.
1Gcal=1,163×10¯³Mwh. Pentru producerea unui Mwh este necesar arderea a aproximativ 180m³de gaze naturale .
Prin reducerea tempeaturii gazelor se obtine si incadrearea in parametrii a noxelor aplicind in acelasi timp implementarea politicii de mediu a Uniunii Europene ,Romania fiind unul din statele semnatare a tratatului , CET-urile fiind sursele cele mai importante de poluare a mediului.
-cumpararea unui numar mai redus de certificate verzi ,oferind posibilitatea tranzactionarii pe piata OPCOM a diferentei de certificate verzi ce revin CET(ordonanta Nr 15/2005).
Aceste avantaje pe care le prezinta aceasta investitie se reflecta in pretul de producere al energiei electrice .
RECUPERATOR CALDURA GAZE ARSE CAZAN 420 t/h Document
Obiectivul lucrarii COFRET LOCAL CL-006
COFRET LOCAL
pentru recuperator gaze arse cazan 420 t/h
CAIET DE SARCINI
CAIET DE SARCINI Pagina 1/5
RECUPERATOR CALDURA GAZE ARSE CAZAN 420t/h Document CL -006
Obiectivul lucrarii COFRET LOCAL CL-006
CUPRINS :
-Generalitati 3
-Caracteristici generale 3
-Conditii de executie 3
-Standarde aplicabiler 4
-Teste de verificari 5
-Documente de receptie 5
CAIET DE SARCINI Pagina 2/5
RECUPERATOR CALDURA GAZE ARSE CAZAN 420 t/h Document CL-006
Obiectivul lucrarii COFRET LOCAL CL-006
Generalitati :
Cofretul local contine :
-sursa de alimentare neintreruptibila pt. traductorii montati pe circuitele
recuperatorului de caldura;
-module analogice cu 8 intrari diferentiale analogice ADVANTECH 4017+ care au
iesire seriala pentru cuplarea la SCADA cu protocoale de comunicare MODBUS.
– sursa de alimentare , neintreruptibila pentru modulele analogice;
-rezistenta incalzire , termostat incalzire , sir de cleme;
2 CARACTERISTICI GENERALE
Caracteristici electrice
Tensiune nominala 220V
Frecventa nominala 50 Hz;
Tensiune de tinere 2kV
Conditii de mediu ;
Temperatura ambianta -25ș/40 șC (AA4)
Umiditate relativa maxima 100%la 20 șC(AB5)
Altitudine 500mdnMN (AC1)
Prezenta apa Neglijabila(AD1)
Corpuri straine mici dla,1mm(AE3)
Substante corozive neglijabile (AF1)
Socuri mecanice usoare (AG1)
Vibratii neglijabile (AH1)
Conditii seismice severitate medie((AP3)
Alte influente neglijabile
Conditii de utilizare
Competenta persoanelor calificate (BAC5)
Contacte cu personal periodic (BC1)
Alte conditii neglijabile (BD1, BL1a)
Conditii pentru constructii
Materiale incombustibile (CA1)
Structura riscuri negljabile
Conditii de mediu pe grupe de aplicatii ;
Depozitare IE12 cf.SR EN 60721 -3-1
Utilizare IE32 cf.SR EN 60721-3-3
CONDITII DE EXECUTIE
Caracteristicile mecanice vor fi conform CEI 60439-1 cap 7.1
3.2 Cofretul local este o constructie metalica autopurtanta , cu dimensiunile indicate in desenul CL-004.Panoul se va executa cu o singura usa pentru acces fata cu balamalele ascunse . Aparatura utilizata este specificata in lista de aparataj CL-003 . Conexiunile intre aparate se vor executa in conformitate cu schema electrica in lista de aparataj CL-001 si diagrama de conexiuni CL-005.
CAIET DE SARCINI Pagina 3/5
RECUPERATOR DE CALDURA GAZE ARSE CAZAN 420 t/h Document CL-006
Denumirea obiectivului COFRET LOCAL CL-006
3.3Acoperirile anticorozive:confectia metalica a tabloului , se va acoperii prin vopsire cu
pulberi in cimp electrostatic –culoare gri RAL 7032.Suprafetele metalice vor fi
degresate inainte de vopsire conform tehnologiei fabricantului .
Elementele de fixare (montanti, traverse , contrapanouri) vor fi zincate.
Organele de asamblare vor fi zincate si pasivizate.
3.4 Gradul de protectie al panoului va fi IP 65.
3.5Protectia impotriva socurilor electrice conform CEI60439 capitolul 7 sectiunea 7.4 si
7.4.2 si paragraful 7.4.3.1 si 7.4.3.2.
Protectia la curenti de scurtcircuit se va asigura conform CEI 439-1 capitolul 5 pentru Isc
max =35kA 1 sec. Si Idin. =80 kAvf, numai pe circuitele de intrare de alimentare
generale 3×400/230 50Hz.
3.6Tipul conductoarelor :MYY-f sau echivalent .Conductoarele vor fi prevazute la capete
cu terminale sau papuci sertizati .
3.7 Culoarea izolatiei pentru conductoare ;
-circuitele de c.a. 230V gri;
-circuitele de c.c. :+24V
-circuitele de c.c. :0 V ;negru.
3.8Cofretul se va prevedea cu bara de impamintare din Cu 30x10mm si surub de legare
la centura de impamintare M8x40 . Surubul se va plasa in stinga jos (vazut dinspre
usa) pe peretele lateral al panoului.
Conductoarele PE vor fi cu izolatie verde –galben
Sectiunea conductoarelor de conexiune
-intre aparate :1,5 mm;
-intre aparate si bara de impamintare :2,5mm²;
-intre usa si elementele de confectie metalica :4mm²;
-intre bara de impamintare si surubul de legare la pamant 10mm²;
Sirurile de cleme pentru testare vor fi pentru o sectiune maxima a conductorului de
6mm²;
STANDARDE APLICABILE
Standardele aplicabile la executie ,testare transport si depozitare sunt urmatoarele :
Nr.standard
DESCRIEREA

CEI60439-1
Ansamblu panouri de alim. si comanda de JT. Partea 1. Ansambluri testate.

SR CEI60364-3
Instalatii el. In cladiri , partea 3; Caracteristici generale.

SR EN 60721-1,2,3
Clasificarea conditiilor de mediu

IEC 60167
Metode de testare pentru determinarea rezistentei de izolatie a materialelor izolante solide

IEC 60243-1
Rigiditatea dielectrica a materialelor izolante .Metode de incercare .

IEC60529
Grad de protectie de carcase inchise.

STAS 12604-87
Protectii impotriva electrocutarii . Prescriptii generale.

STAS 12604/590
Protectia impotriva electrocutarilor. Instalatii electrice fixe. Prescriptii de executare si verificare .


CAIET DE SARCINI Pagina 4/5
RECUPERATOR DE CALDURA GAZE ARSE CAZAN 420t/h Document CL-006
Denumirea obiectivului COFRET LOCAL CL-006
Cofretul se va echipa si cabla conform proiectului. Devieri de la proiect se admit numai cu acordul proiectantului .
Ansamblul panoului se va verifica si testa conform prevederilor standardului CEI 60439-1 cap.8. pentru testele de rutina (de fabrica).Testele din tabel sunt oblgatorii si se vor realiza in conditiile prevazute de standard precum si de procedurile proprii ale fabricantului .
Tabel 1. LISTA TESTELOR DE RUTINA (de fabrica)
Nr.crt.
Descrierea evenimentului.
Conditii de executie
Incercare de lot
Observatii

1
Verificarea existentei si corectitudinii documentelor. De executie si asigurarea calitatii.
Conform proiect
x
Doc. De executie .

2
Respectarii dimensiunilor
Conform proiect
x


3
Verificrea realizarii acoperiirilor anticorozive
Conform proiect
x


4
Verificarea conditiilor a accesului in interiorul panoului a persoanelor neautorizate.
Conform proiect
x
Incuetori panouri


5
Verificarea legaturilor de la aparate si de la elemente de confectie metalica la bara de nul de protectie (PE)si surubul de p.p.
Conform proiect
x


6
Verificarea caracteristicilor electrice ale aparatului montat.
Conform proiect
x


7
Verificarea caracteristicilor dielectrice ale izolatiei cu tensiune marita la 50Hz 1 minut.
Conform proiect si standard CEI 604-39.
x
2kV pt. circ. de c.a. 60V

8
Masurarea rezistentei de izolatie a circuitelor de c.a megohmetrul de 1500V.
Conform proiect si standard CEI 604-39.
x


9
Controlul continuitatii electrice a circuitelor de protectie prin legare la pamint.
Conform proiect
x



5.Documente de receptie.
Panoul va fi livrat cu urmatoarele documente;
-certificat de calitate;
-certificat de conformitate ;
-buletine cu rezultate de la incercarile efectuate in lot de fabrica;
-instructiuni de depozitare,instalare si p.i.f.
CAIET DE SARCINI Pagina 5/5
LISTA APARATAJ COFRET LOCAL CL-002
Nr.ctr.
Simbol
 Denumirea
 Caracteristici tehnice
 Tip- cod
Buc.
Furnizor
Obs.

1

F1, F2

Intrerupator automat modular
2 poli ;
In=10A,Un=230V, 50Hz

PLSM-B6/2




2

F3

Intrerupator automat modular
2 poli ;
In=2A , Un=230V , 50Hz





3

U1,U2

Sursa de putere neintreruptibila
Tensiune intrare:100Vca…240Vca
Tensiune iesire :24Vcc.
Domeniu tens. Iesire: 22,5V…29Vcc.
Curent iesire 2V.






4

G1,G2

Baterie externa
Tensiune nom. intrare:24Vcc
Capacitate nominala:0,8°/h;
Consum curent (sarcina mon) :1°;
Tensiune nom. iesire :24Vcc
Timp functionare:sarcina 1°, 10min;






5

U3,U4

Modul intrari analogice
8 canale intr. analogice diferentiale intrare:4-20mA;
Impedanta intrare 120Ω;
Protocol comunicare Modbus/ RTU.






6

T1

Termostat incalzire
Contact NI;
Domeniu reglaj-10…50șC
Montaj pe sina TS 35;






7

E1

Rezistenta incalzire
Tensiune de lucru :230Vca;
Montaj pe sina TS 35;
Pn=100W;






8

CL

Cutie metalica
Grad de protectie IP35;
Culoare :RAL7032;
Dimensiuni:LxHXA=500x700x300
Contrapanou grs:2mm;
Placa int. Pt. Presetupe;
Disp. Pt. Fixare pe perete;
Balamale interioare.






LISTA APARATAJ COFRET LOCAL CL-003
Nr
Crt.

SIMBOL

Denumirea

Caracteristici tehnice

Tip-cod

Buc

Furnizor

Obs


9
9

x

Sir cleme realizat
din :
-cleme sir;
-capac clema;
-partile clema ;
-opritor ;
-punte izolata;
-eticheta.;

4mm², gri
2,5..4mm², gri;
2,5..4mm², gri;
pentru sinaTS 35 ;
12 poli;
Neinscriptionata pt.
clema 4mm².

WK 4/U
AP2,5-4
TW2,5-4
9708/2S3
IVB WK4
9705A

40
1
5
2
2
40

R.T.S.
Electro




Accesorii montaj








Sina DIN;
Material: otel
Dimensiuni 35x27x15; lung:2m.
Acoperire ; zinc.
TS35
1
R.T.S.
Electro




Presetupe din
poliamida
Grad de protectie IP:68.
PG-16
15
R.T.S.
Electro





Canal cablu
perforat
Material PVCrigid
Culoare ;RAL 7030(gri).
Dimensiuni:40×40;lung :2m.

TipE84
CodPK-
-0481

2
R.T.S.
Electro



ANSAMBLU COFRET LOCAL CL-004
< Dim:300 >


< 5000 >


< Dim 500 >

-G1


-U1


-U2


F1
F2
F3






-U3



-U4



-X1_X40



-G2

-
E1

-T1



Caracteristici tehnice:Cutie metalica cu o usa ,cu contrapanou ;
Dimensiuni500x700x300mm,culoare gri 7032, constructie conform IEC 439-1, grad de protectie IP 65 conf:IEC 439-1, echipare conf CL-003; , iesirea cablurilor prin partea infererioara ;15xPG16.


SIR CLEME X COFRET LOCAL CL-005
FUNCTIE CIRC. AFERENT




OBS.


Mat.
Myf
Tors
Cu;
Vine de la:

X
Ajunge la;
Tors
Cu;
Mat.
Myf



Culoare
Dimens.





Culoare
Dimens.










GRI
1,5mm²



230Vca




TD0,4KV
1
F1-2






2,5mm²



2
F2-2










3
F2-3






0 Vca




4
F1-4






2,5mm²



5
F2-4










6
F3-4

ROSU
1,5mm²



SURSA +24Vpt.
convertor



TR1-“+”Ps
7
U1-“+”









TR2-“+”Ps
8










TR3-“+”Ps
8










TR4-“+”Ps
10










TR5-“+”Ps
11










TR6-“+”Ps
12










Pr2-“+”
13










Pr1-“+”
14










Pd1-“+”
15










Pd2-“+”
16










Da1C-“+”
17







Semnal Analogic
4…20mA de la
convertor



Tr1-“-”Ps
18
U3-Vin4+

NEGRU
1,5mm²






Tr2-“-”Ps
19
U3-Vin3+









Tr3-“-”Ps
20
U3-Vin2+









Tr4-“-”Ps
21
U3-Vin1+









Tr5-“-”Ps
22
U3-Vin0+









Tr6-“-”Ps
23
U3-Vin5+









Pr1-“-“
24
U4-Vin4+









Pr2-“-“
25
U4-Vin3+









Pd1-“-“
26
U4-Vin2+









Pd2-“-“
27
U4-Vin1+









Da1C-“-“
28
U4-Vin0+





Alim.
+/-24Vcc



Da1-“V+“
29
U2-“+”

ROSU
1,5mm²







30
U3-Vs”+”










31
U4-Vs”+”









Da1-“V“
32
U2-”-”

NEGRU
1,5mm²







33
U3-GND








34
U4-GND






Nota :Se vor monta partitii(separatori) intre clemele 3-4, 6-7,17-18, 28-29,31-32.
LISTA CABLURI CL-001
Nr
Ctr.

Simbol

Pleaca de la:

Ajunge la:
Tip
Cablu:
Lung:
(m)

Obs:

1
W1
Alimentare 230V,50Hz
Cofret local CL

CYY-F3x2,5mm²



2
W2
Cofret local CL
Traductor temp. apa tur TR1

CYY-F3x2,5mm²



3
W3
Cofret local CL
Traductor temp. apa tur TR2

CYY-F3x2,5mm²



4
W4
Cofret local CL
Traductor temp. apa tur TR3

CYY-F3x2,5mm²



5
W5
Cofret local CL
Traductor temp. apa tur TR4

CYY-F3x2,5mm²



6
W6
Cofret local CL
Traductor temp. apa tur TR5

CYY-F3x2,5mm²



7
W7
Cofret local CL
Traductor temp. apa tur TR6

CYY-F3x2,5mm²



8
W8
Cofret local CL
Traductor presiune. apa tur Pr1

CYY-F3x2,5mm²



9
W9
Cofret local CL
Traductor presiune. apa tur Pr2

CYY-F3x2,5mm²



10
W10
Cofret local CL
Traductor presiune diferentiala canal
gaze stinga Pd 1

CYY-F3x2,5mm²



11
W11
Cofret local CL
Traductor presiune diferentiala canal
gaze stinga Pd 2

CYY-F3x2,5mm²



12
W12
Cofret local CL
Traductor debit apa Da1

CYY-F3x2,5mm²

Alim.
+24Vcc

13
W13
Cofret local CL
Convertor pulse/analogic aferent traductor dedit
Apa Da 1-C

CYY-F3x2,5mm²




CENTRALIZATOR DOCUMENTATIE COFRET LOCAL CL-000
Nr
Crt:

Document

Nr. desen

Pag:

Nr.file

Revizie/Data

Observatii


1
Schema electrica .Cofret local.
Pagina titlu

CL-001

1

1

0




2
Schema electrica.Cofret local. Circuite alimentare

CL-001

2

1

0



3
Schema electrica .Cofret local.Circuite modul analogic 1

CL-001

3

1

0



4
Schema electrica .Cofret local.Circuite modul analogic 1
CL-001

4

1

0




5
Caiet sarcini
CL-006


5

0



6
Lista aparataj
CL-003

2
0



7
Desen echipare
CL-004

1
0



8
Sir cleme X
CL-005


1

0



9
Lista cabluri
CL-002

1
0




SCHEMA ELECTRICA
COFRET LOCAL
OBIECTIV: RECUPERATOR GAZE ARSE CAZAN
420t/h DALKIA




RECUPERATOR GAZE ARSE CAZAN 420t/h
BORDEROU DOCUMENTATIE
PARTE DESENATA
NR. DOCUMENTATIE : BD-RG-0
Nr.
Crt.

Denumirea

Nr. Document
Nr.
File

Format

Obs.

1
Recuperator gaze arse cazan 420t/h
RG-00
1
A2


2
Recuperator gaze stinga, dreapta
RG-01-00
1
A2


3
Racord F modificat
RG-01-01-00
1
A2


4
Capac stinga,dreapta
RG-01-01-01
1
A3


5
Rama stinga, dreapta
RG-01-01-02
1
A3


6
Recuperator gaze dreapta
RG-01-02-00
1
A2


7
Recuperator gaze stinga
RG1-01-02-00
1
A2


8
Placa tubulara
RG-01-02-01
1
A3


9
Cadru metalic
RG-01-03
1
A3


10
Suport suplimentar
RG-01-04
1
A4


11
Stilp sustinere recuperator
RG-02-00
1
A4


12
Schema izometrica
RG-03-00
1
A1
Pl 1/2

13
Schema izometrica
RG-03-00
1
A1
Pl 1/2

14
Plan fundatii recuperator
RG-04-00
1
A2


15
Fundatie
RG-04-01
1
A2


16
Presetupa
RG-05-00
1
A3


17
Schema tehnologica aparate de masura
ERG-00
1
A4

































BIBLIOGRAFIE
-Aurelian Leca,Emilia Cernea,Mladin Mihaela Stan –Transfer de caldura si
masa-Editura Tehnica Bucuresti 1998;
-Aurel Gaba –Transfer de caldura in instalatiile industriale –Editura
Biblioteca Tirgoviste 2003;
-Visevold.T.Radcenco-Termodinamica generalizata-Editura Tehnica
Bucuresti 1994;
-C.Salceanu-Caldura si Termodinamica -Editura Didactica si Pedagogica
Bucuresti 1968