Universitatea TRANSILVANIA Brașov, Facultatea de Design de Produs și Mediu, [306972]
PROIECT DE DIPLOMĂ
Metode speciale pentru tehnologii de montaj ochelari
Absolvent: [anonimizat]:
Optometrie
Coordonator științific:
Prof.dr.ing. Barbu Daniela Mariana
BRAȘOV
2020
[anonimizat] a acestora.
Capitolul I intitulat “Introducere” cuprinde aspecte ale anatomiei și fiziologiei analizatorului vizual. În același timp am realizat și o clasificare a viciilor de refracție și modul în care acestea se pot corecta.
Capitolul II al lucrării și anume “Ochelarii” [anonimizat]. Tot în acest capitol sunt prezentate elementele unei lentile și modul în care se formează imaginea unui punct luminos prin lentila convergentă și divergentă.
În capitolul III ″Aparatură optometrică″ este prezentată o clasificare a [anonimizat].
[anonimizat] ″Tehnologii specifice de montaj ″ cuprinde pașii necesari întregului proces tehnologic de montare a ochelarilor și evidențierea erorilor apărute în timpul montajului.
Fiecare eroare apărută are la bază un motiv întemeiat cum ar fi: aparatul nu e [anonimizat] a materialului când rama sau lentila cedează la montaj.
În concluzie acest proiect mi-a oferit ocazia să descopăr și partea mai puțin plăcută din atelierul de montaj dar și modul în care se pot remedia erorile apărute.
[anonimizat] a [anonimizat]-a fost alături la fiecare pas.
Abstract
My BA Project is structured in four chapters in which I [anonimizat].
Chapter I is called "Introduction" and includes aspects of the anatomy and physiology of the visual analyzer. At the same time I made a classification of refractive errors and how they can be corrected.
[anonimizat]: "Glasses", [anonimizat], and it also refers to the types of lenses used for glasses. Also in this chapter are presented the elements of a lens and how the image of a bright spot is formed through the converging and diverging lens.
In chapter III "Optometric equipment″ is presented a [anonimizat].[anonimizat] "Specific mounting technologies ″, [anonimizat].
Each error is based on a [anonimizat]: [anonimizat]'s lack of attention when operator errors are made or poor quality of the material when the frame or the lens fails to mount.
Thus, [anonimizat] errors which can occur during this process.
Last but not least, I would like to thank the company OPTIPLAZA SRL for the help and support provided in carrying out the practical part of this BA Project, and at the same time I would like to thank my family who supported the whole time.
CUPRINS
I. INTRODUCERE
I.1. OPTOMETRIA-OPTOMETRIST-OPTICIAN [1]
Optometria este o profesie de îngrijire a sănătății care implică examinarea ochilor și a sistemelor vizuale aplicabilă pentru defecte sau anomalii, precum și diagnosticul medical și gestionarea bolilor oculare. Principalul obiectiv al optometriei este corectarea ametropiilor prin utilizarea ochelarilor. Termenul de “optometrie” vine de la cuvintele grecești “opsis” ce înseamna “vedere” și “metron” ce înseamna “măsurare”. Originile științei optometrice datează de la câteva mii de ani î.Hr. ca dovadă a existenței lentilelor de decorare în Grecia si Olanda.
Optometristul este pregătit pentru constatarea și corectarea viciilor de refracție precum miopia,hipermetropia,presbiopia sau astigmatismul pentru prescrierea și adaptarea lentilelor de contact și a lentilelor pentru ochelari. Testarea vederii și determinarea de dioptrii constituie marea parte din munca pe care o face un optometrist. Optometristul este cel care interpretează în primă etapă informațiile referitoare la viciile de vedere, le estimează și le poate îmbunătăți. Funcția de optometrist este relatată, începând de la aparențele tehnice ale domenului, spre partea de precauție medicală, fapt care face din acest specialist un factor de interfață cu medicul oftalmolog. Optometristul este prima legătură când vine vorba de informarea și contestarea unor problemelor vizuale. Așadar, optometriștii au ca și îndemânări de rutină precum cele de contestare, control, analiza de bază și echilibrarea funcției vizuale. Printre angajamentele unui optometrist se pot semnala implicarea pentru îngrijirea ochilor și a vederii, direcționarea către un specialist oftalmolog în momentul în care descoperă probleme ce țin de o afecțiune oculară, instruirea subiecților privind sănătatea ochilor si buna comunicare între optometrist și subiect.
Opticianul este un specialist pregătit să elaboreze, să cerceteze și să monteze lentilele și ramele ochelarilor, lentilele de contact și alte mecanisme de îmbunătățire a vederii. Ca să ajungi tehnician, ai nevoie de studiile liceale și de o școală de meserii în care te perfecționezi în mecanică fină. Se pot urma și cursuri în acest sens care durează câteva luni. Această industrie se învață și în timpul cursurilor universitare unde poți acumula competențe utile în timpul desfășurării programului de licență sau master dacă include studiul de tehnică optică, de montaj și adaptare ochelari și al echipamentelor oftalmice. Tehnicianul este cel care deduce informațiile distincte ale echipamentelor oftalmice care vor oferi îmbunătățirea vederii. Un tehnician dobândește, de cele mai multe ori, indicațiile și prescripțiile relatate de medici sau optometriști pentru a dărui rezultatele de îmbunătățire a vederii și nu are experiența de constatare sau corecție a patologiilor oculare. Profesiea de tehnician nu se limitează doar la acțiunile de realizare, unii tehnicieni patentați schimbă și îmbunătățesc echipamente speciale pentru îmbunătățirea imperfecțiunilor cosmetice, dureroase sau corporale.
I.2. ANATOMIA GLOBULUI OCULAR [4]
I.2.1. Globul ocular
Are un aspectul aproximativ globular și este structurat în trei tunici eșalonate ce constituie căptușeala lui, și din spații refractante care formează aparatul optic.
Învelișurile globului ocular sunt:
– tunica exterioară, conjunctiva fibroasă;
– tunica de mijloc vasculară (uvee), bogată în pigment;
– tunica interioară nervoasă, retina.
A.1.Sclera este alcătuită din răsucirea abundentă de fibre colagene, așezate în formă de raze și de jur împrejur ce o fac să reziste. Este îndestul vascularizată și inervată, rolul ei este de sprijin și protecție pentru ochi.
În circumferința ei se bifurcă nervi și vase de sânge și canalul lui Schlemm, alăturat limbului sclerocornean și are un rol organic în circulația fluidelor din lăuntrul ochiului.
La polul posterior sclera dispune de un fragment găurit numit “lama ciuruită’’, prin care pătrund fibrele nervului optic.
Inserțiile mușchilor extrinseci ai globului ocular sunt localizate pe fața exterioară a sclerei.
A.2.Corneea se definită ca țesut epitelial și conjunctiv, transparent, cu o zonă de mijloc mai subțire fără vase de sânge dar puternic inervată. Este formată din fibre colagene interconectate aranjate în formă de foi având aspect de lamele concomitente între ele și cu suprafața corneei. Aceasta se constituie din mediile refringente, realizând un rol de lentilă convex-concavă.
Retina este caracterizată de straturile următoare:
− celulele pigmentare, aflate la extremitatea retinei, către coroidă. Când retina este plasată sub lumină puternică, celulele pigmentare degajă pseudopode, în care se deplasează pigmentul către celulele fotoreceptoare, oferind protecție. Acestea mai au și rolul de a îngloba discurile cu pigment vizual uzate, ce se detașează la capătul segmentului exterior al celulelor receptoare.
− celulele receptoare – acestea sunt alcătuite dintr-un fragment extern, un fragment intern și o porțiune sinaptică cu diferite caracteristici la conuri și bastonașe.
Celulele cu bastonaș au punctul exterior sub aspectul cilindrului, format din stratificarea a 600-900 de plăci plutitoare. Acestea au substanța fotosensibilă: rodopsina. Obiectul exterior este angajat printr-un cil de conectare de obiectul interior. Cili au două regiuni: una elipsoidală, cu mitocondrii, emițătoare de energie, și alta mioidă, răspunzătoare de sintezele din celula senzorială.
Celulele cu con au articolul exterior sub aspectul unui con, mai scurt și mai gros decât al bastonașelor, compus din 200-500 săculeți ce au în componență substanța fotoreceptoare.
− celulele orizontale sau celulele nervoase, dispuse la gradul sinapselor dintre celulele receptoare și neuronii bipolari, participă la realizarea inhibiției laterale, cu rol în fenomenul de contrast.
− neuronii bipolari realizează sinapsă cu celulele receptoare și formează primul neuron al căii optice.
− celulele amacrine, neuroni lipsiți de axon (au numai dendrite), ajută la reimplementarea stimulilor vizuali.
− neuronii multipolari redă al doilea neuron al căii optice; dendritele lor fac sinapsă cu neuroni bipolari, iar axonii lor formează nervul optic.
Straturile celulare ale retinei ce apar la microscop sub forma a 10 straturi histologice variate sunt:
1.învelișul celulelor pigmentare;
2.învelișul conurilor și bastonașelor (doar segmentul extern al celulelor receptoare);
3.membrana mărginitoare exterioară, ce împarte alungirile celulelor cu con și bastonaș de corpurile celulare;
4.stratul granular exterior are în componență corpii celulari ai celulelor receptoare;
5.învelișul plexiform exterior al sinapselor dintre celulele receptoare și neuronii bipolari, cuprinde și celulele dispuse orizontal;
6 învelișul granular interior, compus din corpii celulari ai neuronilor bipolari;
7.învelișul plexiform interior al sinapselor dintre neuronii bipolari și multipolari, cuprinzând și celulele amacrine;
8.învelișul celulelor multipolare (ganglionare), incluzând corpii celulari ai neuronilor multipolari;
9.învelișul fibrelor optice (axonii neuronilor multipolari în drumul lor spre pata oarbă);
10.membrana reducătoare interioară, compusă din alungiri ale celulelor gliale Müller, se amestecă între retină și corpul vitros.
La nivelul acestui înveliș de lumină pătrund în retină, urmând treptat învelișurile 9,8,7,6,5,4,3, ajungând la sfârșit să sensibilizeze stratul 2- fotoreceptor.
I.3. APARATUL OPTIC [4]
Acesta cuprinde:
Umoarea apoasă, reprezintă o substanță lipsită de culoare, clară (în cantitate de 0,3-0,4), emisă de etapele ciliare, de alcătuire similară a substanței cefalorahidian, care completează încăperile posterioară și anterioară și este cel mai important furnizor al metaboliților pentru cornee și cristalin.
Cristalinul este o lentilă biconvexă, avasculară, poziționată posterior irisului fiind prinsă într-un înveliș conjuctiv (cristaloida) ale cărui margini sunt poziționate prin ligamentul suspensor (zonula Zinn), de procesele ciliare. La rândul lor prelucrările ciliare sunt impulsionate de mușchiul ciliar. Puterea dioptrică a cristalinului se schimbă cu vârsta. La naștere este de 9 dioptrii, dar cu trecerea anilor se produce o pierdere a elasticității sale, ceea ce provoacă scăderea acuității vizuale.
Corpul vitros este o substanță incoloră, vâscoasă emisă de procesele ciliare fiind acoperit într-o membrană subțire ce se numește hialoida și ocupă camera posterioară. Are rol trofic, furnizând retinei metaboliți (glucoză) și elimină cataboliții retinieni. Alte roluri: menține forma globului ocular, protejeză retinea și amortizeazp șocurile și mișcărilor oculare.
I.4. ORGANELE ANEXE ALE GLOBULUI OCULAR [7]
Organele se află în apropierea globului ocular și se repartizează în următoarele categorii:
– organele de motilitate sau mișcare;
– organe de protecție.
Organele de motilitate sunt descrise de mușchii externi ai globului ocular: 4 drepți și 2 oblici. Aceștia permit rotirea ochiului în toate direcțiile iar mușchii drepți se dispun cu unul din capete pe sclerotică iar cu celălalt capăt de un inel fibros (tendonul lui Zinn) de pe fundul orbitei iar cei doi mușchi oblici cu un capăt pe oasele ce formează orbita și cu celălalt capăt pe sclerotică.
Organele de protecție sunt : sprâncenele, pleoapele, conjunctiva și aparatul lacrimal.
Sprâncenele sunt formațiuni învelite de peri, musculo-cutanate ce au rol de a stopa sudoarea să ajungă în ochi.
Pleoapele sunt formate din două falduri ale pielii, cu o peliculă dură în jurul ei și unele fire numite cili ce rețin particulele de praf. În partea de jos a genelor se găsesc diferite glande sebacee ,grăsimea pe care o secretă unge cili și împiedică curgerea lacrimilor.
Conjunctiva este o peliculă subțire și incoloră care dublează suprafața internă a pleoapelor și suprafața anterioară a globului ocular până la periferia corneei, și își continuă epiteliul anterior de acolo.
Aparatul lacrimal este format din următoarele: canale lacrimale și glanda lacrimală.
Glanda lacrimală este de dimensiunea unei migdale, cu o structură micro-tubulară pe laturile superioare și laterale. Secretează lacrimi care sunt îndepărtate prin mai multe găuri pe toată suprafațața globului ocular.
Conductele lacrimale sunt două tuburi mici ce se găsesc în circumferința pleoapelor pentru a ghida lacrimile din fundul de sac conjunctival superior (aflat în unghiul interior al orbitei). De aici prin conducta lacrimală și nazală, lacrimile sunt excluse prin intermediul foselor nazale. Secreția lacrimală prin clipire înlătură particulele străine ce pot ajunge pe cornee și prin stratul fin ce învelește conjunctiva și corneea se menține non-stop umedă.
I.5. FIZIOLOGIA GLOBULUI OCULAR [7]
Simțul vederii permite recunoaștere obiectelelor ce ne înconjoară, evaluarea calitățile lor, mărimea, forma, mobilitatea, luminozitatea, culoarea – ca și spațiu care ne desparte de ele și distanța dintre elemente.
Etapele în urma cărora se realizează vederea sunt :
Datorită faptului că excitațiile adunate de cele două retine ce au ajuns în emisferele cerebrale prin fenomenul de fuziune corticală ce duc la realizarea unei singure imagini care este în vederea binoculară.
I.6. VICIILE DE REFRACȚIE [4]
I.6.1. Definiție
O imagine a obiectului trebuie formată pe retină pentru a reuși ochii să vadă clar obiectul.
Un ochi emetrop realizează imaginea pe retină prin focalizarea pe retină, a razelor de lumină care vin de la infinit ( infinitul optic este situat dincolo de 5 m), după realizarea refracției prin mediile transparente ale ochiului.
Dereglarea vederii în care imaginea nu se realizează pe retină conform erorilor de focalizare se numește ametropie sau viciu de refracție. Ametropiile sunt o cauză ce apar frecvent în timpul scaderii vederii și ambliopiei.
I.6.2. Clasificarea viciilor de refracție
1. Ametropii sferice
2.Ametropii clindrice
1. În viciile de refracție sferice, lumina de la infinit trece prn mediul transparent și este concentrată într-un singur punct focal situat pe retină, rezultatul fiind o vedere încețoșată.
În funcție de poziționarea față de retină a focarului razelor luminoase, clasificarea ametropiilor sferice este următoarea:
a) Miopice
b) Hipermetropice
a) Miopia- razele luminoase ce vin de la infinit își realizează focarul înaintea retinei. Miopia este moticul curburi mai mari a corneei sau unui glob ocular cu axul anteroposterior mai alungit. Se utilizează lentile divergente sau concave pentru a se realiza corecția, acestea aduc imaginea pe retină.
b)Hipermetropia- focarul razelor de lumină ce vin de la infinit se formează înapoia retinei. Hipermetropia este cauza unei cornei mai aplatizate sau a unui glob ocular cu ax anteroposterior mai mic. Corecția se face cu lentile convexe sau convergente( lentile pozitive) care aduc imaginea pe retină.
2. Viciul de refracție cilindric sau astigmat
După trecerea prin mediul ocular,razele paralele de la infint nu se vor întâni într-un singur punct focal ci în două sau mai multe.
Astigmatismul regulat se datorează corneei torice. Acest tip de cornee se caracterizează prin două meridiane principale perpendiculare între ele, ce au puterea de refracție diferită și vor focaliza lumina pe două puncte focale.
Exemple de astigmatisme regulate:
1.Astigmatism miopic simplu: un focar se află pe retină, iar al doilea înaintea acesteia.
2.Astigmatism hipermetropic simplu:un focar se află pe retină , iar al doilea în spatele acesteia.
Corecția astigmatismului poate fi efectuată folosind o lentilă pozitivă și una negativă cilindrică.
I.6.3. Cauzele ametropiilor
-ereditare: miopia mare este adesea moștenită;
-factorii de mediu: miopia mică adesea favorizată de activitațile miopice (repaus ocular recomandat în timpul studiului sau utilizarea calculatotului).
I.6.4. Modul de corecție
Erorile de refracție neglijate pot provoca ambliopia ( "ochiul lenes") și strabismul.
Metodele de corecție a ametropiilor ( erorilor de refracție):
A.Corecția optică –se pot folosi lentile de corecție optică (ochelari) sau lentile de contact. Acestea au o anumită putere refractivă ce se exprimă în dioptrii. Se prescriu lentile convergente (convexe, pozitive) pentru hipermetropie, lentile divergente ( concave, negative) pentru miopie și lentile cilindrice pozitive sau negative pentru astigmatism.
B. Chirurgia refractivă –după vârsta de 18 ani se recomandă intervenția chirurgicală (intervenții cu laser la nivelul corneei,chirurgia refractivă a cristalinului). Pentru realizarea corecției optice adecvate a viciilor de refracție la copii și tineri, este recomandată refracția după cicloplegie. Cicloplegia redă o blocare temporară a muschilor ciliari ce intervin în acomodație și astfel se redă corectitudinea viciu de refracție.
II. RAME ȘI LENTILE PENTRU OCHELARI
II.1. OCHELARII
II.1.1. Scurt istoric [12]
“Proprietatea de mărire a sticlei cu o suprafață ușor rotunjită a fost remarcată încă din Evul Mediu. Ibn al-Haztham ak-Hazin (965-1039), fizician și matematician arab, a scris “Cartea opticii”, în 1028, a emis primele idei referitoare la propagarea razelor luminoase și a dezbătut pentru prima dată problema utilizării lentilelor de cristal sau de sticlă pentru mărit și citit. Tot el a remarcat fenomenul persistenței imaginilor pe retină și a descris principiul care, ulterior, a stat la baza cinematografiei.”
Cercetătorii au atribuit invenția ochelarilor lui Roger Bacon (1215-1249) unui călugăr francisan din Oxford. Dacă ne luăm după alții, în anul 1267, tot Roger Bacon, alături de doi arabi a realizat că prin fragmente de globuri de sticlă se poate citi cu multă ușurință un text, iar acesta este mărit.
În jurul anului 1280 sticlarii au observant că persoanele mai în vârstă vedeau mai clar obiectele dacă priveau prin sticle cu suprafața convexă, iar persoanele ce aveau miopie vedeau mai clar dacă priveau prin sticle cu suprafața concavă.
În 1280, Alessandro da Spina, călugărul dominican de la Mănăstirea Sf. Ecaterina din Pisa, a descoperit un mod de a mărire a obiectelor utilizând două bucăți de sticlă cu o anumită grosime și curbură. A avut ideea de a fixa lentilele pe rama de lemn ce stătea pe nas, ce nu avea brațe, iar istoria îl desemnează pe el ca fiind inventatorul ochelarilor.
Primul manuscris ce se referă la ochelari datează încă din 1327, și a fost scris de către Jean Brisebarre, ce se găsește în zilele noastre la Biblioteca Națională din Paris.
Brațele ochelarilor s-au inventat abia după o jumătate de secol , mai exact în 1746.
II.1.2 Dimensiunile de bază ale ochelarilor [13]
La execuția ochelarilor foarte importantă este studierea dimensiunilor de bază ale acestora, în concordanță cu aspectele faciale.
Aceste dimensiuni sunt:
DD' – linia ochelarului,
M și M' – centrele optice ale celor două lentile, pentru ochiul drept A și pentru ochiul stâng A';
a – lungimea lentilei, măsurată față de linia ochelarului DD';
c – distanța dintre cele două centre optice;
d – distanța minimă între lentile;
e -lățimea șeii nazale.
La ochelarii pentru corecție, dimensiunea „c”se poate mări sau micșora din 2 în 2mm, atrăgând totodată și modificarea celorlalte mărimi caracteristice. Lungimea lentilei 'a', considerată față de linia ochelarului nu depinde de dimensiunea 'c', deoarece cu o mărime a lentilei mai mică și cu o lățime a șeii nazale 'e' mai mare, se va obține aceeași valoare pentru cota ‘c’.
Linia ochelarului DD', este dreapta care unește centrele optice ale celor două lentile. Centrul optic al unei lentile este acel punct prin care trece axa optică, punct care are proprietatea, ca fiecare rază de lumină ce pătrunde prin el, nu va fi deviată. Axa optică a lentilei este dreapta ce leagă cele două centre de curbură ale suprafeței lentilei. Poziția centrului optic definită teoretic, nu poate fi practic realizată în poziția ideală, ci cu mici abateri. Aceste abateri duc la descentraj. În general, producătorul de lentile este obligat să indice pe lentilă centrul său optic. Poziția centrului optic se verifică cu un aparat numit (fronti focometru) Descentrarea poate fi în plan vertical, orizontal sau în diagonală. Importanța liniei ochelarului, rezultă din faptul că definește linia centrelor celor două lentile, dar la rândul său, aceste centre trebuie să se afle la o anumită distanță între ele, pe această linie. Distanța între cele două centre optice, notată 'c' trebuie să corespundă cu distanța dintre pupilele ochilor (distanța interpupilară). Distanța interpupilară se măsoară cu un instrument numit pupildismetru. Rezultă că c = a + d. Deci, la ochelari se poate determina distanța dintre cele două centre optice, măsurând lungimea lentilei și distanța dintre lentile pe aceeași direcție. Lățimea șeii nazale 'e', este distanța dintre colțurile monturii spre septul nazal și se poate măsură de-a lungul liniei ochelarilor.
A.Părțile componente ale monturilor fabricate din materiale plastice [13]
Cadrul [13]
Cadrul este reprezentat de partea din față a monturii ochelarilor. Are rolul de a poziționa lentilele. Câmpul vizual nu trebuie să fie afectat.
Monturile ochelarilor trebuie să fie: comode și să corespundă din punct de vedere medical. Înălțimea h5, valoarea 2 și raza r, asigură portul comod și în același timp o așezare corectă din punct de vedere optic.Lentila se poziționează în cadru, într-un canal cu un unghi de 90° și o adâncime de 0.8 mm, de regulă în linia simetrică a grosimii V. Excepție fac cadrele confecționate din celuloid cu straturi, care, prin așchiere poate îndepărta straturi.
În cazul unui cadru realizat din placi de celuloid cu numeroase straturi și culori diferite, prin înlăturarea straturilor decorative ,greutatea poate fi redusă. În partea superioară a cadrului, grosimea este păstrată de 4 mm, iar pentru restul cadrului unul sau două straturi se vor elimina până la dimensiunea de 3,4 mm. Prin urmare, suportul lentilei, va atinge în linia de simetrie a grosimii ce a mai rămas. Partea de conectare a monturii se folosește pentru atașarea brațelor. Lungimea și lățimea sa depind de mărimea brațelor. Partea de conectare se poate realiza în mai multe forme:
2.Brațul [13]
Brațul ajută la poziționarea ochelarilor. Se cunosc diferite feluri de brațe, dar tehnica lor de fabricație este la fel. Pentru confecționarea brațelor se folosesc plăci de celuloid ce au dimensiunea de 2-4 mm. La o pereche de ochelari executați corect, brațul nu trebuie să atingă tâmpla iar poziția normală a ochelarilor este oferită cu ajutorul oaselor din spatele urechilor. Lățimea brațelor depinde de lățimea părții de legătură a cadrului (locul unde brațul este atașat la cadru cu ajutorul balamalelor). Forma brațelor depinde și de lungimea lor.
Lungimea brațelor variază între 125 și 126 mm și lungimea porțiunii de siguranță între 25 și 40 mm.
Conform fig.II.3., pe brațul stâng al ramei se găsesc de cele mai multe ori dimensiunile anoului, punții nazale și lungimea brațului.
Se mai poate indica pentru montura de ochelari și distanța de la braț până la partea superioară, respectiv inferioară a cadrului. Având în vedere aceste dimensiuni, se alege diamentrul necesar al lentilei, pentru a putea acoperi aceste distanțe. Brațele pot avea și distincte forme. În general, interiorul brațului din celuloid, includ armături pentru a le mării rezistența. Sunt incluse prin procesul de injectare și sunt realizate din sârmă de alpaca sau alamă moale, cu un diametru de 1,5 mm. Dimensiunea lor aparține de dimensiunea brațului și de fiecare dată mai mică cu 5- 10 mm. Armăturile pot fi nichelate sau aurite la anumite monturi. Brațele pot fi efectuate și din apiflex, un material maleabil care oferă o ușoară modelare după fizionomia persoanei.
3. Balamalele [13]
Brașul se asamblează pe cadru cu ajutorul balamalei. Pot fi confecționte din alpaca sau alamă și pot varia ca formă și dimensiuni. Balamaua se încorporează într-o parte și în cealaltă. Îmbinarea se face cu șuruburi.
Lățimea balamalei este de 5, 6, 7 sau 8 mm. Ele sunt confecționate din alamă, bronz sau zinc. Pot fi detașabile (cu șurub) sau nedetașabile. Balamalele sunt realizate cu două găuri, având un diametru de 1,2 mm.
Lungimea părții montate pe braț este mai lungă, iar cea care este montată pe cadru este mai scurtă și, astfel este prevăzută cu două orificii. Balamalele sunt montate corespunzător ,atunci când pentru a deschide brațele este necesară forțarea ușoară, iar în momentul lăsprii libere nu pică unul peste celălalt. Șuruburile folosite sunt de tipul M 1,2 sau M 1,4 și se pot înșuruba cu ajutorul șurubelniței. Șuruburile trebuie bine strânse: acestea nu trebuie să se desurubeze când se mișcă brațele. Pentru ca prinderea să fie mai sigură se pot folosi piulițe. În funcție de tipul montării, balamalele pot fi:
Balamalele îngropate pot fi asamblate în două moduri:
-se încălzește balamaua la 80-85°C și aplicarea ei cu o pensetă pe locul dorit;
-prin frezarea unei fante în locul unde se poziționează balamaua, atât în cadru cât și în braț.
Balamaua încastrată face corp comun cu armătura. Se poziționeză în cadru într-un locaș frezat prin lipire și presare.
Balamalele aplicate sunt prevăzute cu nituri ce au diametrul de 2 mm și lungimea de 12-l4 mm. Operația cuprinde următoarele faze: găurirea cadrului și a brațului, executarea nitului, poziționarea balamalei, nituirea.
4. Șaua nazală [13]
Șaua este din material plastic. Pot fi clasificate după cum urmează:
șa obișnuită;
șa în unghi;
șa cu arc (ondulată).
Ca poziție în raport cu cadrul ramei, șaua se poate așeza la mijloc (pe direcția liniei ochelarului) sau în partea superioară. Șaua se caracterizează prin următorii parametrii: raza vârfului, săgeata (distanța de la linia ochelarului la marginea inferioară a șeii) și baza (lățimea șeii).
După formă, puntea nazală poate fi:
Puntea nazală este formată din aripioare. Acestea sunt pastile de obicei din plastic de distincte forme în funcție de fizionomia nasului. Aripioarele susțin greutatea cadrului. Ele sunt montate la ramă prin lipire, apoi finisare.
5.Nituri și aplicații din metal [13]
Asamblarea balamalelor reprezintă scopul utilizării acestora. Pot fi comune sau cu diferite inserții (ornamentale) prelucrate din alpaca semirigidă. Diametrul niturilor folosite sunt de 1,4 mm. De regulă, ele necesită mai mult timp la fabricare, astfel pot fi tăiate 1,5-2 mm după montare. Acestea pot fi în formă de X, care se asamblează mai ales pe brațe sau în formă de V care se montează pe cadru. Aceste aplicații se realizează din alpaca cu o grosime de 0,2 mm. Pentru o asamblare simplă niturile trebuie să fie poziționate paralel, iar dimensiunea lor să coincidă cu cea a niturilor simple.
B. Părțile componente ale monturilor fabricate din metal [13]
Datoriă numeroaselor caracteristici,metalul este tot mai folosit la fabricarea cadrelor pentru ochelari. Baza metalică își păstrează nuanța, dar își poate pierde din luciu. Acest lucru poate fi recuperat prin curățare cu o lavetă moale. Monturile din metal actuale sunt ușoare și elegante, cele mai utilizate sunt monturile glazant. Beneficiul acestor monturi, este că designul lentilei nu este strict legat de forma monturii, iar câmpul vizual este destul de mare. Punctul slab al lor este însă că lentila se poate ciobii relativ repede. Monturile fără ramă de actualitate au fost urmate de alte forme mai vechi. Existau monturi compuse numai din șaua nazală de care erau prinse lentilele și brațele. Alt model de montură fără ramă, conține doar partea de sus a monturii, iar de șaua nazală erau prinse lentilele cu câte un șurub. Astăzi, monturile fără rame sunt foarte răspândite,
și se pot adapta la orice gen pentru ochelari de corecție sau protecție. Lentilele sunt montate de partea de sus a monturii, prin șuruburi. Pernițele sunt pastile executate din plastic, iar suportul din metal, cu diametrul de 1.2 mm. Suportul curbat după fizionomie este lipit de partea superioară a monturii. Pernițele sunt aplatizate în părți și au pe suprafața lor crestături, pentru o mai bună poziționare pe nasul purtătorului.. Monturile fără ramă sunt rame ușoare, greutatea lor crescând prin montarea lentilelor. Suportul pernițelor trebuie poziționat, astfel încât montura să fie bine fixată pe nasul purtătorului. Brațele din metal sunt foarte ușoare, au un diametru de 4 mm. La un capăt sunt prevăzute cu o balama iar în celălalt capăt cu apărători. Balamalele sunt prevăzute cu orificii de diametru de 0,8 mm. La montare, balamalele se nituiesc, niturile având un diametru de 0.7 mm. Anourile au rolul de a proteja lentilele și sunt deseori folosite la monturile glazant. Sunt anouri metalice , diferite ca formă după mărimea și forma lentilei. În partea interioară se află un canal cu adâncimea de 0,5 mm în unghi de 90 . Pe partea superioară, sunt lipite mici piese rotunde, cu ajutorul cărora anoul este montat la partea superioară a monturii cu ajutorul unor șuruburi. Anourile vin în pereche de fiecare dată, iar șuruburile sunt de tipul M1.25×1,5. Inserțiile sunt asamblate simultan cu lentilele la partea superioară a ramei. Pe inserții sunt lipite două șuruburi M 1,2 x 8 mm și M 1,2 x 12 mm) având între ele o distanță de 10 mm. Pentru protecția lentilele, se mai pot aplica șaibe din material plastic sau metalic.
C. Părțile componente ale monturilor fabricate din materiale combinate [13]
Monturile compuse sunt utilizate des, deoarece sunt combinații plastic cu metal. De anouri sunt lipite pernițe din celuloid cu suporturi din metal. Pernițele sunt comode și se fixează ușor după fizionomia purtătorului de ochelari. Partea superioară a monturii, fabricată din celuloid se montează cu șuruburi M 1,4 x 2 mm, fixate în două locuri spre nazal și spre temporal. Modelul de montură compusă, este utilizată de bărbați. Brațele sunt fabricate tot din celuloid și sunt prevăzute cu armături metalice.
La monturile compuse se utilizează brațe tot compuse. Confecționarea brațelor de acest gen este diferită de confecționarea brațelor normale. Monturile ochelarilor cu astfel de brațe compuse, sunt recomandate sportivilor și copiilor. Brațul are vârful mai rotunjit, se poate poziționa mai bine după ureche. Brațul este format din: porțiunea răsucită, compusă din straturi de sârmă de alpaca de 0,4 mm circumferință. Pentru a-i mării proprietățile, straturile, după răsucire, se bate sub formă rotundă. Răsucirea se realizează pe arc de oțel, cu diametrul de 0,8 mm, iar după extragerea arcului se obține o răsucire cu diametrul de 0,8 mm. O altă componentă a acestui braț. este armătură de metal. Diametrul acestei armături este mai scurt, de doar de 0,8 mm. Pe armătură se aplică materialul plastic. La capătul porțiunii de legătură de care dispune brațul se află terminatția acestuia. Brațul combinat se fabrică din alpaca nichelată. Dacă împletitură este bine realizată, ea este foarte elastică, se poate îndoi în orice direcție și își păstrează forma.
II.1.3. Clasificarea ramelor [13]
Ramele se utilizează pentru poziționarea lentilelor în fața ochilor.
Rama ochelarilor este alcătuită din suportul pentru lentile și nume,cadrul, brațele pentru poziționarea după ureche și puntea nazală. Ramele pentru ochelari trebuie dețină caracteristicile: să fie ușoare, potrivite fizionomiei, să aibă rezistență ridicată la agenții fizici și chimici, neinflamabile, durabile, și nu în ultimul rând, ușor de prelucrat.
II.1.4. Caracteristicile ramelor [13]
Plasticul și metalul sunt cele două materiale utilizate la fabricarea ramelor.
Materialele din plastic pot fi:
obișnuite;
sintetice.
Obiectele din plastic au un set de caracteristici comune:
Sunt alcătuite din fabricat organic ce se asociază cu produsele organice.
Procesul de încălzire este folosit pentru materialele plastice fără să genereze deformații. Procesele de răcire și încălzire pot fi continuate fără a compromite proprietățile produsului. Materialele termoplastice sunt cele mai utilizate pentru ramele de ochelari,deoarece după executare se pot face modificări de formă.
Când are loc procesul de polimerizare, reacțiile chimice apar în materialul termoizolant.
Pentru modelarea prin injecție materialele prime sunt obținute sub formă de tije,foi, tuburi sau formă de granule.
Cadrul pentru ochelari este confecționat din materiale printr-un proces de modelare prin injecție și este utilizat pentru prelucrarea cadrului ochelarilor de soare. Plăcile de plastic ale ramelor de ochelari sunt stratificate în diferite nuanțe și forme. Decorațiunile pot fi obținute din metale sau alte incluziuni în stratul de material.
Materialele principale din care se fabrică cadrele sunt :
Celuloza este cel mai important component al celulelor vegetale. Ca materie primă, bumbacul este cel mai des utilizat. După înmuiere, este purificat și albit, este supus la căldură într-un cumul de acid sulfuric și acid azotic. Acidul sulfuric are rolul absorbiție a apei. În acest procedeu nitoceluloza este amestecată cu un plastifiant adecvat, iar pigmenții de culoare sunt adăugați în acelaș timp. Amestecul a fost apoi filtrat și turnat într-un suport încălzit și presat în blocuri dreptunghiulare. Este foarte des utilizat în executarea ramelor pentru ochelari. Acetatul de celuloză a fost utilizat recent pentru realizarea cadrelor pentru ochelari. Beneficiul materialului din celuloză este că se pot refolosi bucățile ce cad în timpul prelucrării. Punctele slabe ale acestui material sunt următoarele: absoarbe umezeală și se înmoaie la temperaturi înalte , este mai puțin inflamabil și nu este foarte inflamabil, îmbătrânire lentă cu apariția unor fisuri foarte mici,schimbarea nuanței și pierderea luciului.
La fabricarea manuală, cel mai des se folosesc materiale prețioase. Avantajele aurului sunt: rezistență la coroziune,nu își pierde strălucirea și este ușor de trasat în fire. Materialul numit tombac prezintă foarte multe beneficii și are un cost scăzut. Aliajul are în compoziția sa zinc și cupru, este de nuanță roșiatică, are plasticitate ridicată și se prelucrează prin presare la rece.
Aliajul cu două straturi este unul realizat din bronz și nichel ca materiale de bază. Punctul forte al aliajului din bronz- nichel este că se poate suda ușor. Se mai folosește ca materie primă pentru dublu aliaj de staniu–bronz.
Aliajul ce se realizează în cuptoare electrice închise este alpacaua. Este un metal rezistent la coroziune, se poate modela ușor la rece și mai greu la cald. Principalele elemente componente ale aliajului sunt cupru, nichel, zinc care dau un efect albicios metalului.
Ramele din alpaca se galvanizează în general cu nichel după prelucrare.Se pot galvaniza și cu nichel , dar acest procedeu este prea scump.
Fundamentul civilizației moderne a fost denumit oțelul inoxidabil, dar are un punct slab imens de a fi coroziv, deci trebuie protejat prin galvanizre. Calitățile lui sunt numeroase, dar cel mai important punct slab este prelucrarea grea.
Aluminiul este ușor, ieftin și rezistent la coroziune. Se utilizează mai ales la confecționarea brațelor monturilor, este un bun conducător termic aspect ce poate fi desemnat un punct slab. Când este rece, aluminiul se poate prelucra cu ușurință și se poate lustrui ușor. După ce ramele au fost prelucrate li se dau nuanțe distincte prin acoperirea cu alte metale.
II.2. LENTILE PENTRU OCHELARI [16]
Lentila se definește ca fiind un mediu optic incolor ce se mărginește de doi dioptri, aceștia pot fi sferici sau combinații de dioptri sferici și plani.
II.2.1. Componentele unei lentile [16]
Caracteristicile materialului și forma lentilei deduc parametrii optici:
II.2.2. Clasificarea lentilelor pentru ochelari [17]
În funcție de felul în care lentilele exercită razele, se clasifică astfel:
-lentile convexe, acestea modifică un fascicul paralel într-unul convex;
-lentile concave, acestea modifică un fascicul paralel într-unul concav.
Clasificarea în funcție de design:
Construcția imaginii punctului luminos prin lentila convexă [18]
Un punctul luminos se definește ca fiind acel punct care emite lumina în toate direcțiile. Pentru realizarea imaginii aferente punctului A, este suficientă reprezentarea a două raze dintre următoarele:
raza este paralelă cu axa optică, care pătrunde în focarul imagine după refracție;
raza care pătrunde prin centrul optic al lentilei și nu este deviată;
raza care pătrunde prin focarul obiect și rezultă paralelă cu axa optică după refracție.
Punctul A’, imaginea lui A prin lentilă se obține la intersecția a două raze din cele menționate anterior. O infinitate de puncte formează un obiect, mulțimea punctelor imagine ce s-au obținut realizează imaginea obiectului prin lentila convergentă. Grafic, pentru a construi o imagine a unui obiect, considerăm un segment AB, reprezentând obiectul, perpendicular pe axa optică principală și unul din capete pe axă.
Se construiește A’, ce reprezintă imaginea punctului A. Imaginea B’ a punctului B obținându-se ducând o perpendiculară din A’ pe axă. Imaginea punctului B este punctul de intersectare al acesteia cu axa optică principală B’ .
Lentilele convexe sunt mai subțiri pe margini și mai groase în centru: biconvexă, plan-convexă și menisc convergentă.
Construcția imaginii unui punct luminos prin lentila divergentă
Focarul obiect (F1) este punctul de pe axa optică principală din care razele de lumină se diverg și se propagă paralel cu axa optică după ieșire, imaginea este situată la infinit.
Focarul imagine (F2) este punctul în care lumina de pe axa optică principală întâlnește fascicolul de lumină paralel cu acestă axă, focarele lentilei fiind virtuale.
Lentilele concave sunt mai subtiri la mijloc si mai groase la margini: biconcavă, plan-concavă și menisc divergent.
Clasificarea lentilelor în funcție de utilizare [19]
Lentilele aeriene monofocale ajută la corectarea unuei singure ametropii și anume (miopia, vederea la distanță intermediară sau hipermetropia), se montează pe orice tip de ramă și pot fi fabricate din orice material.
Lentilele aeriene bifocale corectează două vicii de refracție în următoarele combinații (vederea la distanță-aproape, distanță-intermediar, intermediar-aproape). Lentilele bifocale pot oferii o vedere îmbunătățită utilizând două dioptrii pe o singură lentilă.
Lentilele aeriene prismatice sunt lentile de corecție, ce se recomandă, în general, copiilor care suferă de strabism. În același timp, dacă oftalmologul consideră că nu e a trecut prea mult timp pentru a realiza îmbunătățirea vederii, atunci, se recomandă și adulților.
Lentilele aeriene degresive se utilizează pentru corectarea ametropiilor atât pentru vederea aproape, cât și pentru vederea intermediară, asigurând confortul vizual optim la distanță mică și medie, lentilele aeriene degresive oferă un câmp vizual mai larg, o vedere îmbunătățită, cu aberații cromatice laterale minime, fiind indicate mai ales persoanelor care își petrec majoritatea timpului la birou.
Lentilele aeriene progresive se caracterizează prin cei trei “C” clar, confort vizual optim indiferent de distanță și contrast, iar asta prin pricina faptului că îpoate cuprinde spectrul a trei dioptrii: distanță, intermediar, aproape, realizând corecția a trei vicii de refracție, prin creșterea progresivă a dioptriei, aceste lentile permit focalizarea rapidă, o percepție excelentă a spațiului și o acomodare ușoară și rapidă, elimină disconfortul și/sau senzația de oboseală oculară. În plus, lentilele aeriene progresive se pot monta ușor pe orice toate tipurile de rame pentru ochelari,asigurând atât un confort optim, cât și o acuitate vizuală maximă.
Lentilele sferice sunt lentile obișnuite, ce au o suprafață curbată iar lentilele asferice și lentilele dublu asferice au suprafața aplatizată. Aceste lentile oferă numeroase beneficii, precum un câmp vizual larg, o claritate a imaginii îmbunătățită, cu aberații cromatice minime la periferia lentilelor, și, cel mai important, un confort vizual optim, similar cu cel al unor ochi perfect sănătoși. [25]
II.2.3. Caracteristicile lentilelor pentru ochelari [27]
Lentilele din sticlă /minerale, au o rezistență mecanică mult mai mare în comparație cu plasticul, la contactul cu mediul înconjurător suprafața lentilelor din sticlă este mult mai dură, avantajul acestora este că se zgârie mai greu dar sunt casante. Dezavantajul acestor lentilele este dat de greutatea lor care poate crea disconfort purtătorului. Lentilele fabricate din acest material sunt recomandate celor care au activități ce se desfășoară în locuri cu temperaturi ridicate, montajul acestor lentile se poate realiza doar pe rame cu contur întreg și nu se poate aplica tratamentul cu filtru pentru calculator.
Lentilele din plastic/organice, au o greutate mai mică față de cele din sticlă, au o rezistență mai mare la imact și reprezintă variantă optimă pentru copii, adulți cu un stil de viață activ sau pot fi purtate ca și echipament de protecție. Avantajul acestor lentile este că pot fi montate pe orice tip de ramă, sunt mai ușoare
și se pot aplica tratamente de protecție pentru calculator. Dezavantajul acestor lentile este reprezentat de faptul că se pot zgâria mai ușor dacă nu sunt întreținute corespunzător.
Lentilele din policarbonat sunt mai subțiri chiar și în comparație cu cele din plastic și oferă o rezistență ridicată la impact. Totodată este un material foarte ușor, flexibil și transparent. Policarbonatul este recomandat pentru montura liberă, cu prindere pe capse sau șurub. Caracteristica nedorită a acestui material este schimbarea percepției culorilor văzute prin lentilă și faptul că se zgârie foarte ușor ceea ce face obligatorie aplicarea unui strat de durificare.
III. APARATURĂ OPTOMETRICĂ
III.1. CLASIFICAREA APARATURII OPTOMETRICE
În schițele de mai jos am realizat clasificarea aparaturii optometrice în funcție de utilizare.
III.1.1. Clasificarea aparaturii necesare montării ochelarilor
III.1.2. Clasificarea aparaturii optometrice pentru prelucrarea lentilelor
III.1.3. Clasificarea aparaturii auxiliare
III.1.4. Clasificarea sculelor și accesoriilor utilizate în timpul montajului
III.2. MODELE DE APARATURĂ OPTOMETRICĂ
Mașini de șlefuit și scanat automate
Mașina de șlefuit cu scaner LE1200 S [31]
Mașina de șlefuit cu scaner LE 1200 S poate scana rame de ochelari, șabloane sau demo-lensuri. Această mașină este produsă în Japonia, poate scana rame extra curbate, prelucrează canal de fir și contra-fațet cu o viteză sporită.
Această mașină de șlefuit dispune de următoarele specificații tehnice și caracteristici:
Mașina de șlefuit lentile cu/fără scaner LEX 1200 [31]
Mașina de șlefuit lentile LEX 1200 dispune de un monitor LCD color, funcție mini-fațet, are un mod avansat de prelucrare soft și poate fațeta chiar și lentilele cu rază de curbură mare.
Mașina de șlefuit lentile ME 1200 [31]
Mașina de șlefuit lentile ME 1200 poate realiza găuri și frezări automate 3D,transmite poziția și dimensiunile găurilor către altă lucrare,realizează contrafațet special pentru lentilele groase și lustruire contrafațet,poate realiza și fațetarea lentilelor cu rază de curbură mare,monitorul este unul LCD, color cu touch screen ușor de utilizat.
Mașina automată de șlefuit TW-1659 [38]
Operațiile efectuate de mașina de șlefuit TW-1659 pot fi realizate doar cu ajutorul tastaturii, urmărind mesajele ce sunt transmise pe ecran.
a) Precauții [38]
1. Mașina de șlefuit se utilizează doar în scopul șlefuirii lentilelor.
2. Cât timp mașina de șlefuit este în funcțiune, nu se atinge piatra de șlefuire pentru prevenirea oricărui accident.
3. Energia electrică furnizată trebuie să fie conformă cu specificațiile tehnice ale mașinii de șlefuit.
4. Mașina de șlefuit nu trebuie să fie expusă la temperaturi ridicate.
5. Dacă în interiorul mașinii de șlefuit pătrunde un lichid sau un obiect, aceasta trebuie să fie deconectată de la cursa de curent și se reia activitatea doar după ce este verificată de către personalul autorizat pentru întretinerea mașinii de șlefuit.
6. În aparat pot fi introduse doar piesele de schimb corespunzătoare modelului respectiv.
7. Pe mașina de șlefuit nu se așează greutăți și nici nu se acționează mecanic asupra acesteia.
8. Dacă mașina de șlefuit nu este utilizată o perioadă îndelungată, este indicat să se deconecteze cablul de alimentare.
b) Funcționarea tastelor [38]
Tasta 1- “Prindere stânga”
Funcții:
deplasează sistemul de prindere a lentilei pentru a o fixa între bacuri.
acționează sistemul de prindere spre stânga în următoarele procesele de “slefuire brută”, “finisare” și “setare”
stergerea memoriei în timpul procesului de reglare
Tasta 2 -”Eliberare dreapta”
Funcții:
deplasează sistemul de prindere a lentilei pentru eliberarea acesteia dintre bacuri.
acționează sistemul de prindere spre dreapta în următoarele procesele de “slefuire brută”, “finisare” și “setare”
reglează sistemul în timpul setării
Tasta 3 -“Mărire”
Funcții:
selectarea materialului și tipul lentilei
reglează prin mărire a dimensiunii lentilei prelucrate cât și a forței de prelucrare
se face rotirea de probă a lentilei în modul prelucrării forțate
Tasta 4 -“Scădere”
Funcții:
alegerea cu certitudine a materialului și tipul lentilei
reglează prin micșorare a dimensiunii lentilei prelucrate și a forței de prelucrare
Tasta 5 -“Confirmare”
Funcții:
confirmarea materialul selectat și tipul lentilei, dimensiunii și forței de prelucrare
deplasează sistemul de prindere în jos pe timpul procesului de setare
pentru intrare/ieșire în/din prelucrarea forțată în timpul reglării
Tasta 6 -“Ajustare”
Funcții:
intrarea/ieșirea în timpul reglării
stergerea memoriei, reglarea dimensiunilor eronate din sistem, afișarea datelor dimensiunilor reglate, numărul de lentile prelucrate
intrare/ieșire din prelucrare forțată
intrarea/ieșirea din sistemul de setare
Tasta 7- “Margini fine”
Funcții:
la prima apăsare a tastei pornește procesul de finisare a lentilei, iar la a doua apăsare se oprește
mișcă în jos sistemul de prindere în procesul de setare,cu o precizie mare pe piatra de fațet
se poate folosi ca și tastă de „Start” pentru prelucrarea fațetului după degroșare
Tasta 8 -“Setări”
Functii:
la prima apasare a tastei se porneste modul setare, iar la a doua apasare se opreste acest mod
Tasta 9- “Start/Stop”
Funcții:
la prima apasare a tastei se porneste procesul de degrosare a lentilei, iar la a doua apasare se opreste acest proces
c) Pornirea operațiunilor [38]
Se apasă o tastă pentru a intra în modul operare. Imaginea apărută inițial pe monitor indică:
Se introduce lentila, se apasă tasta 1 pentru fixarea lentilei, după care se utilizează tasta 9 pentru a porni operațiunea.
d) Reglaje
Apăsând tasta “Ajustare” se intră în modul reglare și se afișează următoarele indicații:
Mașina de șlefuit automată TW-1659 este caracterizată de următoarele specificații tehnice:
Principalele elemente componente ale mașinii de șlefuit automată sunt următoarele:
Mașina de șlefuit manuală
Mașină de șlefuit manuală Optical Hand Edger [32]
Mașina de șlefuit Optical Hand Edger este fabricată conform regulilor stricte privind controlul calitații.
Mașina de șlefuit manuală TW-1935 [38]
a) Precauții [38]
1. Mașina de șlefuit se utilizează doar în scopul șlefuirii lentilelor.
2. Cât timp mașina de șlefuit este în funcțiune, nu se atinge piatra de șlefuire pentru prevenirea oricărui accident.
3. Energia electrică furnizată trebuie să fie conformă cu specificațiile tehnice ale mașinii de șlefuit.
4. Mașina de șlefuit nu trebuie să fie expusă la temperaturi ridicate.
5. Dacă în interiorul mașinii de șlefuit pătrunde un lichid sau un obiect, aceasta trebuie să fie deconectată de la cursa de curent și se reia activitatea doar după ce este verificată de către personalul autorizat pentru întretinerea mașinii de șlefuit.
6. În aparat pot fi introduse doar piesele de schimb corespunzătoare modelului respectiv.
7. Pe mașina de șlefuit nu se așează greutăți și nici nu se acționează mecanic asupra acesteia.
8. Dacă mașina de șlefuit nu este utilizată o perioadă îndelungată, este indicat să se deconecteze cablul de alimentare.
b) Instalarea mașinii de șlefuit [38]
Mașina de șlefuit manuală se instalează urmând următoarele etape:
c) Caracteristici piatră de slefuit [38]
La mașina de șlefuit manuală cu piată de tip WV, partea dreaptă este destinată șlefuirii dure,iar partea stângă este destinată șlefuirii fine.
Șanțul sub formă de V se află în partea extremă stângă și este destinat finisării lentilei prelucrate.
d) Întreținere[38]
După utilizarea mașinii, rezervorul de apă trebuie scos pentru o anumită perioadă, curățat pentru a preveni blocarea orificiului de drenare a apei. Periodic se curăță și rezervorul superior de apă pentru a nu bloca valva. Pentru recondițonarea pietrei de șlefuit se utilizează bagheta de piatră abrazivă deaorece, în timpul șlefuirii aceasta se poate uza.
Curățarea mașinii de șlefuit manuală se face cu o cârpă moale și detergent de vase lichid,fără substanțe corozive.
Mașina de șlefuit manuală este deconectată de la sursa de alimentare în toată această perioadă .Se verifică integritatea cablului de alimentare periodic și se utilizează la o priză cu împământare.
e) Accesorii [38]
Este indicat să se verifice existența acestor accesorii în momentul în care se despachetează mașina de șlefuit.
Principalele elemente componente ale mașinii de șlefuit manuală sunt: [38]
Mașina de găurit
Mașina de găurit lentile DM-1000 [33]
Mașina de găurit lentile DM-1000 oferă o precizie ridicată și o gamă vastă de dimensiuni de găuri. Această mașină este ideală pentru găurile în lentilele din sticlă, plastic și policarbonat, forarea se realizează pe două fețe și pe o singură față cu ajutorul unui burghiu de torsiune.
Mașina de găurit lentile DM-1000 are următoarele specificații tehnice și caracteristici:
Mașina de găurit lentile DM-3 [34]
Mașina de găurit DM-3 este compatibilă cu toate tipurile de materiale pentru lentile, sticlă minerală, CR-39 și policarbonat. Sistemul de forare se realizează pe cele două fețe, fără a afecta lentila, tot procesul fiind unul rapid. Contorul de gaură se reglează cu o precizie de 0,2 mm cu o scară de citit direct.
Specificațiile tehnice și caracteristicile mașinii de găurit DM-3 sunt următoarele:
Principalele elemente componente ale mașinii de găurit sunt ilustrate în fig.III.18:
Mașina de găurit lentile se folosește mai ales în atelierele de montaj, pentru realizarea găurilor utile pentru montarea ochelarilor cu capse sau șurub.
Lensmetrul manual [38]
Lensmetrul este destinat atât optometriștilor, opticienilor, vânzătorilor de ochelari și producătorilor de elemente optice pentru realizarea măsurătorilor dioptriilor la lentile sferice,cilindrice,axei lentilelor cilindrice astigmatice,prisme,dioptria lentilelor de contact. Acesta mai poate fi utilizat și în spitale și cabinete oftalmologice. Acest lensmetru dispune de două modele, varianta standard și varianta îmbunătățită cu prismă compensatoare.
Diagrama funcționării optice are următoarele elemente componente:
Funcțiile elementelor componente importante ale lensmetrului manual [38]
b) Instrucțiuni de operare [38]
b.1. Pregătirea pentru măsurare
Se plasează instrumentul pe masa de lucru și se reglează înclinarea instrumentului în așa fel încât operatorul să poată face măsurarea confortabil.
Conectati la priză.
Se reglează vizibilitatea din ocular înainte de a face determinarea pentru a obține rezultate corecte,se roteste rozeta până când acesta se vede cel mai clar.
Instrumentul se duce la zero,se rotește rozeta discului gradat pentru măsurarea dioptrilor până când se aduce la zero și se observă liniile verzi de divizare a reticulului 3 în câmpul vizual al ocularului. În acest punct, liniile verzi sunt cel mai clare.
b.2. Important
Persoanele care măsoară și au dioptrii mari sau astigmatism trebuie sa poarte ochelari pentru a corecta defectele de vedere.
Cele 2 linii lungi sunt pentru marcajul sferic iar, cele 3 lungi pentru marcarea cilindrică
Pentru obținerea unor rezultate precise este indicat să se rotească rozeta de marcare doar într-o direcție, de la -25D la +25D.
b.3. Așezarea lentilelor
Lentilele se așează peste suportul de lentile cu fața concavă în jos. Partea de sus a ramei trebuie sprijinită de suportul vertical mobil.
Se eliberează piciorușele de fixare ușor.
Se reglează centrul lentilei, se privește prin ocular și se sucește rozeta pentru a aduce liniile reticulului 3 în poziția cea mai clară, liniile verzi ale reticulului 3 și centrul cruciuliței liniilor de divizare ale ocularului8 trebuie să se suprapună.
b.4. Măsurarea lentilelor sferice
Rotiti rozeta de masurare dioptrii astfel incat
Liniile de divizare verzi ale reticului 3 trebuie să ajungă în poziția cea mai clară rotind rozeta de măsurare dioptrii . Valoarea măsurată pe rozetă este dioptrul sferic al lentilei măsurate.
b.5. Măsurarea lentilelor sferio – cilindrice
Lentilele sferio – cilindrice sunt lentile astigmatice. De obicei fața exterioară este sferică iar cea interioară este cilindrică. Secțiunile feței interne au puteri refractive diferite, în care secțiunile verticale corespunzătoare au puterea refractivă cea mai scazută și cea mai ridicată.
Când se utilizează acest instrument pentru măsurarea acestui tip de lentile, cele 2 linii lungi verzi și 3 linii lungi verzi ale reticulului 3 nu vor fi clare simultan.
Se efectuează măsurarea în 3 pași:
Pasul 1- Se rotește rozeta dioptrilor astfel încât torusul (compus din cele 12 puncte verzi) formează o scurtă linie cilindrică clară,după care se rotește rozeta de măsurare axă astigmatică din nou în așa fel încât linia de marcare sferică și liniile scurte torus să fie în aceeași direcție. Se reglează fin din rozetă până când cele 2 linii lungi devin cel mai clare,se citește și se notează valoarea dioptriilor.
Pasul 2- Se rotește rozeta dioptri până când cele 3 linii verzi sunt focalizate și clare și aliniate cu liniile scurte torus, se notează valoarea dioprilor și unghiul axei de astigmatism .
Pasul 3-Se calculează gradul de astigmatism, se scad valorile citite ale dioptrilor de mai sus, citit de 2 ori și se determină fix gradul de astigmatism al lentilei. Dioptri unei lentile sferio-cilindrice pot fi scriși în diferite forme, unde dioptri sferici pot fi exprimati ca luminozitate sau luminozitate ridicată, iar gradul de astigmatism exprimat printr-un număr pozitiv sau negativ.
Măsurarea se face ca mai jos:
Calculul dioptrilor sferici
Se focalizează liniile de marcare sferice clar,cele 2 linii verzi, se notează că vor fi citite 2 numere, se rotește rozeta de determinare dioptri în același timp cu rozeta de măsurare astigmatism, se focaizează liniile de marcare sferice clar și se notează valoarea. Următorul pas este să se rotească rozeta de determinare axă astigmatism cu 90°, se focalizează liniile de marcare sferice clar și se notează din nou valoarea. Se compară cele 2 valori și se alege valoarea absolută cea mai mică ca fiind dioptrul sferic al lentilei.
După fixarea dioptrilor sferici, se rotește rozeta de determinare dioptri pentru a focaliza liniile de marcare cilindru,cele 3 verzi clar. Se notează valoarea dioptrilor citită în acest moment (luminozitate ridicată).
Diferența de citire a celor 2 valori este gradul de astigmatism a lentilei și direcția axei este citită direct conform astigmatismul rozetei.
b.6. Calcul lentilei prismatice
b.6.1. Măsurarea dioptrilor sub 5 ∆
Se așează lentila pe suportul lentilei și se centrează centrul optic pe centrul suportului, se rotește rozeta dioptri pentru a focaliza clar cele 3 linii verzi , liniile marcare pot fi văzute cum deviază față de centrul reticulului8 al ocularului, direcția de deviere este cea a bazei lentilei prismatice. Rozeta axei de astigmatism se rotește astfel încât mijlocul celor 3 linii verzi să treacă prin centrul reticulului 8 al ocularului. Valoarea unghiului bazei lentilei se citește pe rozeta ax aatigmatism. Dioptri prismei sunt estimați prin citire pe reticulul 8 al ocularului.
b.6.2. Măsurarea dioptrilor peste 5 ∆
Dispozitivul de compensare prismă este necesar la măsurarea lentilelor peste 5 ∆ . Se rotește rozeta dioptri și se roteștee unghiul pentru a aduce liniile de pe reticulul 3 în poziție corectă, apoi se obțin citiri de pe reticulul 8 și de pe dispozitivul de compensare. Suma celor două numere este dioptrul prismei, unghiul de bază poate fi citit de pe dispozitivul de compensare cu prismă.
b.7. Marcarea lentilelor
b.7.1. Determinarea centrului optic a două lentile asamblate
Se plasează lentilele pe instrument. Alegeți mai întâi oricare din lentile și focalizați folosind rozeta dioptri, în același timp mișcați ușor rama astfel încât să focalizați imaginea în centrul axului optic și marcați centrul pe lentilă folosind markerul. Se repetă operația și se marchează la fel centrul celei de-a doua lentile, se măsoară distanța dintre cele 2 semne pentru determinarea distanței interpupilare.
b.7.2. Marcarea lentilelor sferice
Rotiți rozeta dioptri și focalizați liniile reticulului 3 clar
Mișcați ușor lentila pentru a determina centrul optic
Marcați cele 3 puncte folosind marcherul
b.7.3. Marcarea axei lentilelor sfero-cilindrice
Rotiți rozeta axului de astigmatism până la unghiul cerut
Rotiți rozeta dioptri și simultan rotiți lentila pentru a focaliza clar liniile de marcare cilindru
Mișcați ușor lentila pentru a determina centrul optic
Marcați cele 3 puncte folosind marcherul
b.7.4. Marcarea bazei lentilei prismă
Rotiți rozeta axului de astigmatism până la unghiul cerut
Rotiți rozeta dioptri pentru a focaliza clar liniile reticulului 3
Mișcați ușor prisma astfel încât grupul de 3 linii verzi din mijloc să treacă prin centrul reticulului ocular 8
Marcați cele 3 puncte folosind marcherul
Întreținerea lensmetrului manual [38]
Pentru întreținerea aparatului este necesar să se respecte următoarele aspecte:
Autolensmetru
Autolensmetru Tomey TL-100 [35]
Autolensmetru Tomey Tl-100 poate realiza următoarele măsurători:
Autolensmetru Tomey TL-6000 [35]
Aparat pentru încălzit rame [36]
Scule și materiale auxiliare
IV.TEHNOLOGII SPECIFICE DE MONTAJ OCHELARI
IV.1.PAȘII NECESARI PENTRU REALIZAREA UNEI PERECHI DE OCHELARI DE CORECȚIE
Pregătirea ramelor
Primul pas în această etapă este alegerea ramei, care reprezintă un pas important pentru alegerea diametrului lentilei, ce ajută la respectarea distanței interpupilare. După ce rama a fost aleasă, trebuie verificată să nu aibă defecte de fabricație cum ar fi: zgârieturi, fisuri sau asimetrii, de asemenea pot exista și defecte de montaj referitoare la pernițe, cadru sau ramă.
Următorul pas constă în demontarea demo-lensurilor de pe rama de ochelari și introducerea acesteia în aparatul de scanat prevăzut cu un ac ce intră pe canalul ramei și urmărește conturul acesteia prin rotație pe interior. Ulterior datele referitoare la forma lentilei vor fi transmise pe ecranul digital al aparatului.
Pregătirea lentilelor
Se verifică fiecare lentilă în parte să nu aibă defecte de fabricație, zgârieturi, puncte. Se verifică dioptriile cu ajutorul lensmetrului, după care se marchează lentila dreaptă cu OD și lentila stângă cu OS.
După centrarea lentilei cu ajutorul autolensmetrului, se folosește un marker special pentru a evidenția cele 3 puncte coliniare de pe lentilă.
După ce se obțin parametrii ramei, în urma scanarii, se întroduc parametrii de montaj: distanța interpupilară și înălțimea de montaj. Se pregătesc ventuzele și benzile adezive pentru fixarea lentilei. Șlefuirea se începe cu ochiul drept pentru a putea păstra o regulă și pentru a evita posibilele erori între lentile.
La o lentila sferică, ne interesează doar punctul din mijloc, semnificând centrul optic al lentilei. Celelalte două puncte sunt foarte importante în cazul lentilelor sfero-cilindrice sau plan-cilindrice. După ce a fost fixată gradația de pe rețetă, trece prin procesul de punctare iar aceasta nu se va mai putea rotii când va trece la următoarea etapă și anume reglarea distanței interpupilare și fixarea sistemului de blocare al lentilei cu ajutorul ventuzei.
Lentila se centrează după conturul ramei, se suprapun cele trei puncte,cel din mijloc trebuie să fie fixat pe crucea de montaj ce apare pe ecranul mașinii de șlefuit automate,iar cele 2 puncte laterale sunt necesare pentru poziționarea corectă a axului. Ventuza se fixează cu ajutorul unui pad, iar ulterior este introdusă în mașina de șlefuit și se alege programul. Pentru a nu risca să se rotească lentila în timpul prelucrării, am ales programul cu viteza cea mai mică ținând cont că lentila este una sfero-cilindrică. După ce a fost șlefuită lentila, trebuie să i se facă contrafațet, deoarece în acest moment lentila este foarte tăioasă pe margini și puteam risca să ciobesc lentila sau să produc zgârieturi pe ramă.
Montarea lentilelor în ramă
După ce lentila este șlefuită, se scoate din mașina de șlefuit automată, se dă contrafațet și se verifică dimensiunea acesteia prin încercarea de a băga lentila în ramă. Dacă lentila este prea mare se introduce din nou în mașina de șlefuit pentru ajustarea dimensiunii cu cât este nevoie.
Se introduce lentila în ramă, aceasta fiind încălzită inainte cu un feon special.
În momentul în care se încălzește rama, atenția trebuie să fie sporită deoarece aceasta se poate deforma dacă este încălzită prea mult, iar în momentul în care se trece la ochiul stâng, lentila dreaptă nu trebuie să fie expusă la aerul cald emis de către feon.
După montarea lentilelor în ramă, se îndepărtează ventuzele și se curăță lentilele cu ajutorul unei lavete din microfibră și soluție specială de curățat lentile. Următorul pas este să se măsoare lentilele cu ajutorul autolensmetrului, să se verifice dioptriile și distanța interpupilară.
Procedura următoare a montării ochelarilor este verificarea planeitații acestora și realizarea ei dacă este nevoie. Ochelarii trebuie să se sprijine în patru puncte pe o suprafață plană, pe anouri și pe capetele brațelor.
IV.2. ERORILE CE POT APĂREA ÎN TIMPUL MONTAJULUI
IV.2.1. Erori de aparatură
Montarea lentilelor bifocale [39]
La acest tip de lentile este foarte important să se respecte distanța interpupilară, distanța folosită la centrarea lentilelor față de ochi. Tehnologia de montare a lentilelor bifocale cuprinde următoarele etape:
alegerea monturii;
executarea șablonului;
fixarea șablonului pe lentilă;
tăierea lentilei;
cioplirea;
fațetarea;
montarea;
controlul.
Se verifică la lensmetru, valorile dioptrice și corespondența acestora cu indicațiile din prescripția ochelarilor, se fixează centrele optice. Se alege o montură fie din material plastic, fie din metal cu câmp vizual suficient de mare, în funcție de nevoile vizuale ale purtătorului. Se confecționează șablonul, se trasează conturul lentilei după care urmează tăierea lentilei după șablon și cioplirea. Cioplirea se poate executa direct sau după tăierea pe contur a lentilei. În continuare, se va șlefui lentila pe mașina de șlefuit manuală, semiautomată sau automată, obținându-se fatețul dorit. Lentilele bifocale se montează astfel încât centrele optice ale porțiunii pentru vederea la distanță să corespundă cu centrele pupilelor când ochii privesc la infinit. Cât despre porțiunea pentru vederea la aproape, se montează astfel încât planele de simetrie ce trec prin punctul cel mai înalt al lizierei și prin centrul optic al lentilei să fie rotit cu 10-15°.
În final urmează operațiile de retuș:
În atelier am realizat montajul unei perechi de ochelari cu lentile bifocale, datorită faptului că aparatul automat de șlefuit nu a fost calibrat înainte de prelucrarea lentilelor, lentila pentru ochiul stâng a iesit mai mică decât dimensiunea anoului ramei.
Datorită prelucrării greșite a lentilei de către aparatul automat de șlefuit, aceasta se mișcă în anou, în partea de sus rămâne un spațiu prin care intră lumina.
Pentru evitarea acestor erori trebuie calibrat aparatul de fiecare dată când acesta o cere sau la intervalul de timp menționat în cartea tehnică.
IV.2.2.Erori de operator
Montarea lentilelor progresive [39]
Zonele pentru vederea departe ale lentilelor multifocale admit aceleași reguli de montare, în plane care trec prin centrele de rotație ale ochilor, ca lentilele monofocale pentru vederea departe. Pentru a obține cu lentile multifocale, un câmp vizual cât mai mare, în vederea aproape, ar trebui aleasă o distanță ochi-lentilă mică și să se încline montura.
Distanța între punctele de referință ale zonelor pentru vederea aproape, trebuie adusă la aceeași valoare cu distanță interpupilara.
Poziționarea în înălțime a zonelor pentru vederea aproape, depinde de nevoile vizuale individuale (conformație anatomică, postura corporală, condiții de utilizare, obișnuință).
Liziera care desparte cele două zone nu trebuie să împiedice vederea departe și nici să limiteze câmpul pentru vederea aproape.
Stabilirea pozițiilor lentilelor multifocale în montură depinde de:
tipul de multifocal;
ținuta capului (se recomandă monturi cu plachete pentru a se putea regla poziția ochelarilor);
natura și distanță de lucru ;
valoarea ametropiei (pentru ametropie mare, linia de separare va fi mai sus și lentila cât mai aproape de ochi);
valoarea adiției;
distanța lentilă-ochi (pentru distanță mare, segmentul de aproape va fi mai jos);
obișnuința subiectului.
Segmentul pentru aproape este cuprins între două limite: cea superioară este determinată de factorii prezentați mai sus, cea inferioară de dimensiunea monturii. Spațiul minim dintre cele două limite se recomandă a fi de 19 mm (medie 20 mm).
Calibrul monturii trebuie să aibe pe înălțime, următoarele dimensiuni minime: 34 mm (medie 36 mm).
Pașii ce trebuie urmați pentru pregătirea lentilelor și a ramei sunt la fel ca cei realizați pentru executarea unui montaj cu lentile monofocale. Diferența o face atenția sporită asupra dioptriilor, în unele cazuri lentilele nu au aceeași dioptrie cu cea trecută pe plicurile acestora. Opticianul mi-a confirmat că sunt destul de multe cazuri în care dioptria lentilelor nu corespunde cu cea de pe plic.
Pentru a respecta cu precizie parametrii necesari montajului, s-a folosit un soft prin intermediul unui dispozitiv atașat ramei și a două poze (profil-pentru calcularea unghiului pantoscopic și frontal-pentru stabilirea distanței pupilare monoculare și înălțimea de montaj). Acest soft calculează precis parametrii individuali de purtare.
Etapele pregătirii lentilelor pentru șlefuire sunt:
Pentru a putea simula o eroare de operator,am încălcat o regulă esențială în momentul în care se realizează montajul unor lentile și anume, am omis să aplic pe lentilă folie transparentă pentru evitarea rotirii lentilei și în consecință ventuza de fixare a fost aplicată strâmb la ochiul stâng astfel s-a produs descentrarea lentilei.
O altă eroare de operator ce poate fi întâlnită în timpul realizării unui montaj o reprezintă introducerea greșită a parametrilor de prelucrare a lentilei, cum ar fi:
O altă eroare de operator poate fi o prescripție greșită, chiar dacă nu este greșeala opticianului, acesta urmează să realizeze montajul după valorile trecute pe rețeta respectivă, astfel rezultând eroarea, deoarece clientul nu o să fie mulțumit de ochelarii comandați.
IV.2.3. Erori datorate calității ramelor și a lentilelor
Erorile pot apărea și din cauza calității proaste a ramelor sau a lentilelor.
De cele mai multe ori ramele din plastic vechi cedează datorită îmbătrânirii materialului și a fisurilor interne apărute în timp, însă acest lucru nu este exclus nici pentru ramele noi de proastă calitate.
Cât despre lentile, acestea se pot ciobi în timpul montajului dacă nu sunt alese corespunzător, în funcție de dioptrie și tipul de ramă.
Lentilele pot avea anumite defecte ce pot fi văzute cu ochiul liber, de aceea este important să se verifice lentilele înainte de a fi montate. Defectele ce pot apărea sunt:
În timpul montajului ochelarilor bifocali, din cauza faptului că nu s-au fost alese lentile subțiate, cu o rezistență mai bună , lenila dreaptă s-a ciobit în zona nazală. Adesea sunt alese lentile de slabă calitate datorită costului scăzut, însă acesta este singurul lucru ce ne bucură deoarece din punct de vedere calitativ lasă de dorit. În momentul achiziționării unor lentile, clientului trebuie să i se prezinte beneficiile lentilelor subțiate, acolo unde este cazul, și să i se explice rolul acestora în timpul montajului și care sunt avantajele.
De asemenea, există și rame de o calitate mai slabă ce pot fi achiziționate la un preț redus si pot bucura clientul în primă fază. Eu am ales o ramă pe fir, la un cost destul de mic,iar în momentul în care am scos demolensurile a cedat gaura ce susținea firul.
Erorile datorate calității ramelor pot fi întâlnite din următoarele motive:
IV.3. CORECTAREA ERORILOR
IV.3.1. Corectare erorilor de aparatură
Erorile de tipul celei prezentate în fig.IV.18, pot fi corectate folosind următoarele variante:
Indicat este să se înlocuiască lentila în cazul în care sunt produse astfel de erori, însă, este bine de știut că există și variante de corecție a erorilor.
Corectarea erori utilizând un fir transparent se realizează prin introducerea firului pe canalul ramei pentru a elimina fanta de lumină.
O altă variantă a corecției este prin înlocuirea ramei , astfel încât să corespundă atât din punct de vedere al lentilei care a fost șlefuită anterior dar și din punct de vedere al parametrilor de purtare și al fizionomiei.
Varianta cea mai sigură este prin înlocuirea lentilei , însă, dacă lentila este sfero-cilindrică acest lucru nu este posibil în ziua respectivă, de cele mai multe ori, și se poate opta pentru una din variantele de corecție de mai sus.
IV.3.2. Corectarea erorilor de operator
În cazul în care, în timpul montajului este întâlnită o eroare precum cea prezentată în fig.IV.21., nu există o altă variantă de corectare a erorii, singura variantă este înlocuirea lentilei, dat fiind faptul că este vorba despre o lentilă progresivă ce depinde foarte mult de parametrii de purtare și orice descentrare a lentilei este semnificativă. În același timp nici erorile prezentate (alegerea greșită a materialului lentilei, tipul ramei ales necorespunzător, nerespectarea distanței pupilare și înălțimea de montaj selectată greșit) nu se pot corecta.
În ceea ce privește eroarea în care lentila de la ochiul drept este încurcată cu cea de la ochiul stâng, se poate corecta în cazul în care, rama pe care au fost montate lentilele are formă rotundă și în cazul acesta se poate opta să se înlocuiască rama cu o variantă tot rotundă dar puțin mai mică.
IV.3.3. Corectarea erorilor datorate calițății ramelor și lentilelor
În fig.IV.22. este ilustrată o eroare datorată calității lentilei care în timpul șlefuirii s-a ciobit în zonă nazală. Corectarea acestei erori este posibilă prin înlocuirea ramei sau a lentilei. Tot prin această metodă se pot corecta și erorile următoare: anourile nu sunt egale, materialul din care este realizată rama poate avea fisuri în interior. Eroarea apărută în fig.IV.23. în care prinderea firului s-a rupt, se poate corecta prin realizarea unei alte găurii în care să fie prins firul și în același timp înlocuirea firului. Cu toate acestea, dacă materialul ramei este deteriorat, nici această gaură nu o să susțină firul în momentul în care se montează lentila, pe termen lung.
Conform [39], dacă se întâmpină eroarea în care canalul interior al ramei nu este drept se rezolvă cu cleștele de îndreptat iar dacă acesta este cu denivelări se rezolvă cu pila.
V. CONCLUZII
Am ales această temă deoarece este o parte frumoasă a optometriei ce necesită multă răbdare și dedicare. Consider că această ramură a optometriei mă caracterizează, acesta fiind principalul motiv pentru care am ales să abordez acestă temă.
Informațiile prezentate în capitolul I, referitoare la anatomia globului ocular, viciile de refracție și fiziologia analizatorului ocular sunt esențiale pentru un viitor optometrist în vederea desfășurării meseriei.
În capitolul II, sunt prezentate datele tehinice și parametrii ramelor, urmate de tehnologia de fabricație a lentilelor și materialele din care sunt confecționate. Dimensiunile de bază ale ochelarilor și detaliile referitoare la lentile sunt esențiale în momentul alegerii ramelor și lentilelor.
Un pas important în vederea realizării unei perechi de ochelari este cunoașterea aparaturii optometrice ce se utilizează în atelierul de montaj, de aceea în capitolul III, am ținut să descriu fiecare aparat precizând specificațiile tehnice și caracteristicile acestora.
Capitolul IV al proiectului de diplomă cuprinde tehnologia specifică de montaj a ochelarilor, în care am evidențiat posibilele erori ce pot apărea în timpul realizării montajului și care sunt motivele apariției acestora și anume: aparatură necalibrată, operator neatent, produse realizate din materiale neadecvate.
Rezultatele obținute în urma realizării montajelor au fost pe măsura așteptărilor, simulând erorile de aparatură, operator și de calitate a produselor, rezultatele nu au întârziat să apară, ceea ce demonstrează că fiecare factor este esențial în momentul realizării montajului și că nu trebuie să se realizeze astfel de manevre cu neglijență.
În concluzie acest proiect mi-a oferit ocazia să descopăr și partea mai puțin plăcută din atelierul de montaj dar și cum pot remedia diferite erori apărute.
BIBLIOGRAFIE
[1]https://hntvzx360c.info/ce-este-optometria/ (accesat decembrie 2019)
[2]http://www.brasovultau.ro/articol/stiri/sfatul-optometristului-optometrist-vs-oftalmolog-care-este-diferenta.html (accesat decembrie 2019)
[3]https://medijobs.ro/blog/diferenta-dintre-oftalmolog-optometrist-si-optician(accesat decembrie 2019)
[4] Baritz Mihaela, Notițe curs „Optica fiziologică” (accesat decembrie 2019)
[5]https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=qVM-W82aEo_5wALt26GgDQ&q=structura+retinei&oq=structura+re&gs_l=img.3.0.0l3j0i30k1l5j0i8i30k1l2.4065684.4068354.0.4070291.12.7.0.5.5.0.201.726.2j3j1.6.0….0…1c.1.64.img..1.11.746…0i67k1.0.L-7qrEynC_g#imgdii=NFNa6zCm14iIlM:&imgrc=AkCkO9lAqNbW7M (accesat decembrie 2019)
[6]https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=kGM-W9eTKZLOwQLekLCACg&q=aparatul+optic&oq=aparatul+optic&gs_l=img.3..0j0i24k1l6.2491982.2501363.0.2502015.14.7.0.7.7.0.146.752.4j3.7.0….0…1c.1.64.img..0.14.789…0i30k1.0.lVRR4KsdWT0#imgrc=YU6eBtDNvOqSbM: (accesat decembrie 2019)
[7] Costache Cristian, Notițe curs ”Anatomia analizatorului vizual” (accesat decembrie 2019)
[8]https://www.google.ro/search?tbm=isch&sxsrf=ACYBGNQaeQvgHACzdCzj8sqyBUdZoMbKQw:1577975928622&q=aparatul+lacrimal&chips=q:aparatul+lacrimal,online_chips:palpebrala&sa=X&ved=0ahUKEwjN7MG1kuXmAhVCOBoKHRScCJQQ4lYIKygA&biw=1366&bih=625&dpr=1#imgrc=Ar5zGdnUru4HnM: (accesat decembrie 2019)
[9]https://www.google.com/search?q=fiziologia+globului+ocular&sxsrf=ACYBGNQ2-f49VfgLV-1-omhCBX-e8Mgd8Q:1579028928461&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwihyfuS5YPnAhVFl4sKHX7uDU0Q_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=81XAQzviAKoJXM: (accesat ianuarie 2020)
[10]https://www.google.ro/search?biw=1366&bih=662&tbm=isch&sa=1&ei=zF8_W72FG4TF6QTduLT4Cw&q=corectie+hipermetropie&oq=corectie+hipermetropie&gs_l=img.3…5178.7457.0.7786.10.10.0.0.0.0.115.942.2j7.9.0….0…1c.1.64.img..1.0.0….0.k3h00sBQFQQ#imgrc=DgiwY6WDF-cNDM: (accesat ianuarie 2020)
[11]https://www.google.com/search?biw=1366&bih=625&tbm=isch&sxsrf=ACYBGNTYWSleMA0r6w2yrNqAXD7W2KurQg%3A1579030108040&sa=1&ei=XBYeXpaHAofWwQLQ9aX4Cw&q=corectia+astigmatismului&oq=corectia+astig&gs_l=img.1.0.0i24.25323.30459..31850…0.0..0.134.1341.14j1……0….1..gws-wiz-img…….0i67j0j35i39j0i131j0i30.391onzWOsC8#imgrc=QsV_jWxPsYHhhM: (accesat ianuarie 2020)
[12].https://www.historia.ro/sectiune/general/articol/istoria-ochelarilor (accesat februarie 2020)
[13]. Daniela Mariana Barbu, “Tehnologii de montaj și adaptare ochelari” Editura Universității “Transilvania” Brașov, 2003.(accesat februarie 2020)
[14] https://www.optiplaza.ro/39-ochelari-de-vedere (accesat martie 2020)
[15]https://www.google.ro/search?q=caracteristicile+ramei&tbm=isch&ved=2ahUKEwiY5bmr5rXpAhWLOuwKHSvvCFoQ2- cCegQIABAA&oq=caracteristicile+ramei&gs_lcp=CgNpbWcQAzoCCAA6BAgjECc6BAgAEEM6BAgAEBhQtlRY2nVg33hoAHAAeACAAdYBiAGxGZIBBjAuMjEuMZgBAKABAaoBC2d3cy13aXotaW1n&sclient=img&ei=oIG-XpiVC4v1sAer3qPQBQ&bih=662&biw=1366#imgrc=eze09kUkHHKXlM&imgdii=-fnjnC1NnN-q9M (accesat aprilie 2020)
[16] http://fenomeneoptice.blogspot.com/p/lentile-convergente.html (accesat aprilie 2020)
[17]https://universullentilelor.wordpress.com/2016/05/03/clasificarea-lentilelor/ (accesat aprilie 2020
[18]https://www.esanatos.com/ghid-medical/optometrie/Constructia-imaginii-in-lentil82686.php (accesat aprilie 2020)
[19] https://optica-dr.pirga.ro/produse/lentile/lentile-aeriene/ (accesat mai 2020)
[20]https://www.google.com/search?q=lentile+monofocale&sxsrf=ALeKk002YTA-hm7J4waUty2REEsqPCdDZA:1589973480070&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi_gO3jqMLpAhXPCuwKHbmtAUEQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=ItGfD2GYlfRIsM (accesat mai 2020)
[21]https://optismart.ro/blog-optica-medicala-bucuresti-blog-oftalmologie/despre-lentile/lentile-bifocale/(accesat mai 2020)
[22]https://www.google.com/search?q=lentile+prismatice&sxsrf=ALeKk00JLphcvvtqE9VWJyu_-ayWWNcleg:1589976882165&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiJu4y6tcLpAhXCzqQKHRHAA_EQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=N8lEsMDNS0f58M (accesat mai 2020)
[23]https://www.google.com/search?q=lentile+degresive&sxsrf=ALeKk01xO1Eeouc-F3yjBnUDgbsN2_n6MA:1589981662884&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjvsdyhx8LpAhWrwqYKHfLsAqgQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=InEMGRBhVMprwM&imgdii=UebURhkpsvQvfM (accesat mai 2020)
[24]https://www.google.com/search?q=lentile+progresive&sxsrf=ALeKk032DR5ooTDLdp4QNwYHZDjU7LdCrg:1590086350647&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi6kt6gzcXpAhWBDOwKHdSlDlcQ_AUoAXoECAsQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=kpVA6w45PYLgxM (accesat mai 2020)
[25]https://www.romedic.ro/optiklar/articol/18271 (accesat mai 2020)
[26]https://www.google.com/search?q=designul+lentilelor&sxsrf=ALeKk02jyBtt9AAbNNHrQg-lK1HYPxOhpQ:1590086745445&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwik6f7czsXpAhXHwsQBHWVYC7kQ_AUoAXoECAwQAw#imgrc=m8zT0fQrtOUJ0M (accesat mai 2020)
[27]http://www.insightvision.ro/produse/lentile/informatii-utile/ (accesat mai 2020)
[28]https://www.google.com/search?q=saua+nazala&sxsrf=ALeKk03mq2zWleYf4oZSm8hukc-mkmYQVQ:1590566456000&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjtuOfkydPpAhVvyaYKHWEfAz8Q_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=JOcV5Uf-S708QM (accesat mai 2020)
[29]https://www.google.com/search?q=saua+nazala&sxsrf=ALeKk03mq2zWleYf4oZSm8hukc-mkmYQVQ:1590566456000&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwjtuOfkydPpAhVvyaYKHWEfAz8Q_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=iU-mnyYNGM0QEM (accesat iunie 2020)
[30]https://www.google.com/search?q=Balamale+ochelari&sxsrf=ALeKk007Xsj0Zxl49tPs1oCHg_tg3SZZBA:1590582465004&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwi4x7-2hdTpAhXxsYsKHXYqC8gQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=0M0fqdCG2ZrHeM(accesat iunie 2020)
[31] http://edyoptic.ro/category/nidek/masini-de-slefuit-lentile/(accesat iunie 2020)
[32]https://www.amazon.com/Optical-Manual-Grinder-Single-CP-7-35WV/dp/B00GQWV68G(accesat iunie 2020)
[33]http://usophthalmic.com/DM-1000-Lens-Drilling-Machine-LuxVision-DM-1000(accesat iunie 2020)
[34]http://www.dia-optical.com/item.html?id=dm3(accesat iunie 2020)
[35]https://edyoptic.ro/category/tomey/lensmetre/(accesat iunie 2020)
[36] https://medizone.ro/aparat-incalzit-rame.html(accesat iunie 2020)
[37]https://www.google.com/search?q=Laveta+microfibra+ochelari&sxsrf=ALeKk00HxMI0aVLFYJ6FnyzEcX2gTLYFwQ:1591216678842&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=2ahUKEwiznZyHwObpAhUZTxUIHfleAPcQ_AUoAXoECAwQAw&biw=1366&bih=625#imgrc=jrKjI5YxAAW6pM(accesat iunie 2020)
[38] Laboratoar “Echipamente pentru optometrie clinică „ Daniela Mariana Barbu (accesat iunie 2020)
[39]https://www.ucecom-spiruharet.ro/wp-content/uploads/2014/05/MVI_Executia-ochelarilor_curs.pdf (accesat iunie 2020)
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Universitatea TRANSILVANIA Brașov, Facultatea de Design de Produs și Mediu, [306972] (ID: 306972)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.