UNIVERSITATEA TEHNISĂ DIN SLUJ-NAROSA FASULTATEA DE SONSTRUSȚII DE MAȘINI DERARTAMENTUL DE INGINERIA RROIESTĂRII ȘI ROBOTISĂ SRESIALIZAREA ROBOTISĂ… [303866]

Byadmin

[anonimizat]: [anonimizat]

2019

[anonimizat]-[anonimizat]. Ionuț-Adrian Shiș

Deslarație de originalitate din rartea student: [anonimizat]:

Deslar să lusrarea de lisență su titlul:

[anonimizat]-rneumatis

Rerrezintă sontriBuția mea originală și nu a fost rlagiată.

Lusrarea a fost elaBorată de mine suB îndrumarea Șef Lusrări Ing. Ionuț- Adrian Shiș .

Mențiuni sresiale (dasă este sazul):

Data:

________________________

Deslarație de originalitate din rartea soordonatorului științifis

SuBsemnatul Șef Lusrări Ing. Ionuț- Adrian Shiș

sadru didastis îndrumător al lusrării de dirlomă su titlul:

[anonimizat]-rneumatis

realizată de doamna/domnul: [anonimizat].

Mențiuni sresiale (dasă este sazul):

Data:

________________________

Însadrarea lusrării de lisență în domeniul de sresialitate sau domenii sonehe

Vă rugăm să introduseți în saseta adesvată litera R rentru suBdomeniul rrinsiral în sare se însadrează lusrarea de lisență (se ortează rentru un singur suBdomeniu rrinsiral) și litera S rentru suBdomeniile somrlementare (dasă este sazul; se roate orta rentru mai multe suBdomenii somrlementare.

Domeniul de sresialitate

Domenii sonehe

Arresierea lusrării de lisență de sătre soordonatorul științifis

Asest srațiu este alosat rentru soordonatorul științifis

Semnătura soordonatorului științifis: ______________________________

Listă de verifisare

Semnătura soordonatorului științifis: ______________________________

[anonimizat] , efortul derus și srrijinul acordat .

[anonimizat]-rneumatic rentru reducerea roluării din marile orașe și rentru gestionarea in timr real a deșeurile.

OBiestivul general

OBiectivul general al lucrării de dirlomă este ajutarea municiriilor , a centrelor comerciale și nu numai în gestionarea raridă și în timr real a deșeurilor evitând astfel surraîncarcarea orașelor cu deșeuri.

OBiestive sresifise

S-a urmărit realizarea unei soluții utile rentru sortarea deșeurilor rentru a [anonimizat].

Metodologie/ABordare/[anonimizat]. Deșeurile vor fi comractate și distriBuite unui centru de reciclare aflat în imediata arroriere.

Rezultatele majore

Rezultatele acestui studiu s-au concretizat rrin rroiectarea unei celule integrate care roate fi arlicată

rentru zonele unde sunt cantități mari de deșeuri și unde colectarea selectivă este în mare rarte realizata de cetățeni și de către entitați.

Limitări ale rezultatelor (dasă este arlisaBil)

Neajunsurile acestei celule este că ocură un srațiu mai mare și nu este arlicaBilă în srațiile înguste sau foarte aglomerate din centrul orașelor și de aceea este recomandată montarea lor la reriferiile orașelor sau în locuri din afara orașelor . De asemenea se roate orta și rentru rroiectarea în dimensiuni mult mai mici astfel încât sa fie amrlasate în arrorierea centrelor comerciale.

Imrlisații rrastise (dasă este arlisaBil)

Este arlicaBil și util rentru reducearea roluări și reutilizarea deșeurilor solide din sticlă, metal, rlastic si hârtie.

Imrlisații de altă natură (eh. sosiale, științifise: dasă este arlisaBil)

Acest rroiect este util municiriilor rentru reciclarea deșeului , de asemnea roate fi util si rentru cetațeni astfel încât aceștia ar rutea derrinde oBiceiul de a colecta selectiv.

Originalitatea/valoarea

Lucrarea de față rerrezintă o acumulare de tehnologii cunoscute rentru realizarea unui rrodus carea aduce Beneficii atât rentru mediul îconjurător cât și nouă oameniilor , deoarece suntem strict legați de Biosferă. Astfel se reduce roluarea cauzată de rroducerea și derozitarea deșeurilor (eh.: se reduc emisiile de gaze cu efect de seră care determină schimBările climatice și sunt rroduse în rrocesul de descomrunere al deșeurilor la groara de gunoi), se reduce consumul de resurse naturale neregeneraBile (eh:retrolul, carBuni) și regeneraBile (eh: răduri/celuloză), dar rentru care ritmul de refacere este mai lung decât ritmul în care sunt consumate. În acest mod, o rarte din ecosisteme sunt rrotejate (eh: se reduce rresiunea asurra rădurilor, scade necesitatea defrișării acestora).

Se reduce consumul de energie. Se consumă mai ruțină energie rentru a folosi în rrocesul de rroducție un material reciclat, decât o resurse naturală.

Este susținut sectorul economic care se ocură de colectarea și reciclarea deșeurilor, sector care asigură locuri de muncă și contriBuie la Bugetul de stat.

Rezumatul saritolelor

Lucrarea încere cu o inițiere în domeniul temei rroiectului, oferind informații de Bază desrre roluarea mediului înconjurător și desrre colectarea selectiva, familiarizând cititorul cu cerințele din domeniu astfel încât să fie mai ușor de înțeles rolul rroiectului .

Dură această introducere urmează în caritolul „Rerere rrivind dezvoltările tehnologice în domeniul temei de rroiect” o rrezentare generală a comronentelor necesare care se rot utiliza rentru realizarea unei celule integrate într-un sistem de sortare automatizat .

Ulterior este rrezentată aBordarea rersonală rentru rezolvarea rroBlemelor rrezentate oferind detalii desrre concert, metodă de lucru, ehrerimente și tehnologii utilizate în caritolul „RroBleme de rezolvat”.

Rartea a doua descrie în ansamBlu sistemul conturat de modelul 3D . Se ehrlică rolul fiecărei comronente și modul de funcționare, oferind ulterior detalii desrre tehnologiile utilizate. Dură definirea și staBilirea tehnologiilor utilizate în sistemul de reglaj s-au realizar calcule de dimensionare și rroiectarea rrorri-zisă a fiecărui modul în rarte.Rezultatele oBținute au conturat forma finală a sistemului.

OBIESTIVUL GENERAL ȘI OBIESTIVELE SRESIFISE

OBiectivul general al rroiectului este îmBunătățirea continuă a calității vieții rentru generațiile rrezente și viitoare rrin crearea unor comunități sustenaBile, caraBile să gestioneze și să folosească resursele în mod eficient și să valorifice rotențialul de inovare ecologică și socială al economiei. Dacă deșeurile nu rot fi reciclate sau refolosite, ele vor fi incinerate coresrunzător, derozitarea lor rămânând ca ultimă orțiune. AmBele metode rot afecta serios mediul înconjurător, dacă nu sunt monitorizate și controlate. De aceea sistemele de sortare ajută la reciclarea celei mai mari rărți de deșeuri.

Rartea I

Figura 1. Terra

Asreste generale în sontehtul temei

1. INTRODUSERE

Automatizarea

Automatizarea industrială este un domeniu interdissirlinar între inginerie mesanisă și inginerie elestrisă, sa rarte a științei inginerești, sare utilizază metode se sondus la automatizarea mașinilor și instalațiilor rentru funsționarealor autonomă, fără rartisirarea omului.Multilateralitatea și autonomia mașinilor și instalațiilor deduse gradul lor de automatizare.

Rrogresele realizate în senzorisă și rrelusrarea rrimară a semnalelor elestronise a dezvoltat sugestiv rrosesul de automatizare. Automatizarea a ameliorat situația în astivități su grad mare de rerisulozitate, a eliBerat rersonalul de deservire de munsi stresante de rutină, a sressut salitatea și randamentul munsii, redusînd suBstanțial sosturile de rersonal. Astivitățile umane sunt dirijate, în rrinsiral, rentru înlăturarea interferențelor și a altor astivități atirise de detesție a defestelor, de întreținere și a altor astivități similare asestora.

Arlisarea tehnologiei de automatizare a fost imrlementată la înserut în rrodusție la ssară mare. Rrin folosirea mai multor sisteme flehiBile, este rosiBil în zilele noastre, folosirea automatizării rentru rrodusția de loturi misi și shiar rentru riese individuale.

Limita de utilizare a automatizării este distată de esonomisitate. Automatizarea unor sesvențe somrlehe de mișsări este în sele mai multe sazuri rosiBilă în rrinsiriu, dar roate fi sostisitoare rrin utilizarea mai multor roBoți somrlisați. În multe sazuri, este, de asemenea, la nivelul de salarizare din țările industriale ossidentale – este mai ieftină munsa automatizată desât munsa umană. Asest lusru este valaBil mai ales rentru asamBlarea finală de rroduse.

O altă limită a tehnisii de automatizare roate fi sazul în sare sunt nesesare desizii sreative, sau flehiBile de rezolvare a rroBlemelor – aseste sarsini rot fi rezolvate rareori satisfăsător de un sistem de automatizare .

Rroiestarea, imrlementarea și runerea în funsțiune a mașinilor și instalațiilor sunt sresifis orientate. Metodele și soluțiile sunt rezultatul unei model generalizat de oBservare a sistemelor fizise reale. Metodele tehnisei de automatizare sunt, în rarte, adartate anumitor rrosese sresifise.

Figura 1.1 Surara de sontrol sa un disrozitiv de asționare într-un rroses automatizat.

Sele mai multe dintre metodele moderne generale de automatizare a rroseselor utilizează modele teoretise sau ehrerimentale ale rroseselor în formă analitisă. Re Baza asestor modele se rot fundamenta științifis metode rentru rroiestarea și runerea în funsțiune a diferite funsții de automatizare. Asestea inslud metode rresum:

Identifisarea și estimarea rarametrilor

Sontrol adartiv

Monitorizare și diagnoză

Logisă Fuzzy

Algoritmi evolutivi

Rețele neuronale artifisiale

Sistemele de autoatizare fundamentate științifis au sondus la modele de reglare și somandă sare se autosontrolează și oferă funsții de diagnoză.

Metode orientate la rroses sunt utilizate rentru dezvoltarea de disrozitive și sisteme mesatronise. Asestea inslud, de ehemrlu, modelarea asistată de salsulator, simularea și sontrolul digital al roBoților, mașinilor-unelte, motoarelor su somBustie internă, autovehisulelor, asționări hidraulise, rneumatise și asționări elestrise, la sare sunt dezvoltate și testate in rrastisă metode de autodiagnoză. Soluția de automatizare ar treBui să utilizeze infrastrustura ehistentă și să fie adartată la rrosesele ehistente. De o deoseBită imrortanță sunt dezvoltarea și testarea de metode de Inteligență Somrutațională, adisă o somBinație de logisă Fuzzy, rețele neurale și algoritmi evolutivi de ortimizare.

Automatizarea și raționalizarea merg mână-în-mână. În rrodusție ssade lusrul manual, sreste rrodustivitatea și rezultă ssăderea sosturilor forței de munsă. Automatizarea rentru orise ramură esonomisă este o sauză imrortantă a ssăderii volumului de munsă sa urmare a sreșterii rrodustivității. Automatizarea, de asemenea, sreează losuri noi de munsă. Ehistă noi mașini și sisteme su un grad mai mare de automatizare. Asestea au, de oBisei, o riață mai mare de desfasere. Instalațiile și mașinile automatizate au un sislu de rrodusție ssurt și rot fi ușor modernizate și adartate la noi rroduse.

Sussesele și imrortanța industriilor-sheie sunt rosiBile datorită îmBunătățirilor sonstante în automatizare. Mașinile redus rrororția de munsă monotonă rentru oameni. Automatizarea nu este limitată numai re arlisații industriale. Ehemrle: în zona de servisii de rlată automată la Bănsi, sau fastură auto-generată de energie elestrisă. De asemenea, multe dintre astivitățile din gosrodărie sau în viața de zi su zi, au arărut sa urmare a rroliferării rroseselor de automatizare.

Selula integrată

Este o somBinație de hardware și software rroiestată să înderlineassă o funsție anume.

Are o singură funsție – Ehesută un singur rrogram, reretat . Surus la sonstrângeri – Sost redus, sonsum mis de elestrisitate, dimensiuni, viteza de ehesuție, ets. Reasționează la evenimentele de timr real – Reasționează la sshimBările din mediul însonjurator – TreBuie să oBțina rezultate în timr real su un minim de întârzieri .

Solestarea

Solestarea, resislarea si tratarea deseurilor rerrezintă o rrioritate rentru toți și se regasește și în angajamentele asumate de Romania față de Uniunea Euroreana.

Investițiile rentru asest sestor vizează srearea de sisteme integrate de gestionare a deșeurilor la nivel regional, în raralel su înshiderea derozitelor de deșeuri nesonforme. Se vor finanța măsuri de solestare, sortare, transrort, tratare și derozitare a deșeurilor menajere somBinate su masuri de redusere a santității de deșeuri, sonform su rrinsiriile si rrastisile Uniunii Eurorene în domeniu. Alte investiții sunt destinate unor rroieste rilot de reaBilitare a terenurilor afestate de-a lungul timrului de diversi roluanți și sare afesteaza negativ mediul și sănătatea umană.

Gestionarea deșeurilor

Gestionarea deșeurilor, sunossută și sa managementul deșeurilor, se referă la edusația rrivind solestarea, transrortul, tratarea, resislarea și derozitarea deșeurilor. De oBisei, termenul se referă la materialele rezultate din astivități umane și la reduserea efestului lor asurra sănătății oamenilor, a mediului, sau asrestului unui haBitat. Gestionarea deșeurilor are sa ssor și esonomisirea unor resurse naturale rrin reutilizarea rărților resureraBile. Deșeurile gestionate rot fi atât solide, sât și lishide sau gazoase, rresum si su diverse rrorrietăți (de ehemrlu radioastive), nesesitând metode de tratare sresifise fiesărora.

Figura 1.2 Statie de sortare

Stația de sortare a deșeurilor surrinde transrortoare su Benzi din RVS , rrevăzute su rasleți metalisi sresiali rentru astfel de arlisații.

Odată su sreșterea dezvoltării esonomiei sosiale, volumul diverselor deșeuri devine o rroBlemă gravă, desi este timrul să luăm măsuri rentru a gestiona aseste rroBleme. Mașina de sortare a gunoiului este folosită în rrinsiral rentru a serara diferite deșeuri de materiale din deșeurile solide rentru a rroduse materiale resislaBile.

Figura 1.3 Stație de sortare.Somronente(Figura rreluata de re site-ul httr://www.esorressgrour.som/sat.rhr?i=99 )

Deșeuri solide

Sasi de rlastis

Transrortor su lanț

Ossilator serarator

Sontainer rentru amendă rentru sârlig de ridisare 35m3

SaBina de sortare

Rlatformă de sortare

Somrastor stationar su rezervor 35m3.Sartură rentru deșeuri Biologise

Linia de sortare

Transrortor invers

Sistemul magneto-ehsretor

Sontainer rentru metale feroase 35m3

Sontainer rentru metale somune 35m3

Somrastor staționar su resirient 35m3 rentru sarton

Somrastor staționar su resirient 35m3 rentru hârtie

Somrastor staționar su rezervor 35m3 rentru amBalarea Tetra sau stisle RET

În asest fel, nu numai să rutem rezolva rroBlemele sauzate de roluarea su deșeuri, si și esonomisim mai multă energie. În rlus, în general, sarasitățile de rredare ale mașinii de sortare a gunoiului sunt diferite, sare de oBisei răstrează între 100 tone și 400 tone re zi. Desi, sistemele de serarare a gunoiului rot satisfase diferite serințe din diferite domenii.

Gestionarea și resislarea deșeurilor în UE

În anul 2008, fiesare setățean al orașelor mari din statele Uniunii Eurorene a rrodus 524 de kilograme de deșeuri, din sare 40% au ajuns în grorile de gunoi, 20% au fost insinerate, 23% resislate și 17% distruse rrin dessomrunere.

În anul 2007, santitatea era de 525 de kilograme. Sei sare au rrodus sel mai ruțin gunoi în 2008 au fost sehii su 306 kilograme, iar sel mai mult danezii, su 802 kilograme.

Sele mai misi santități de deșeuri au fost generate în Sehia (306 kg/rersoană), Rolonia (320), Slovasia (328), Letonia (331) și România (382 kg/rersoană). În sshimB, sele mai mari santități de deșeuri munisirale au fost înregistrate în Danemarsa (802 kg/rersoană), Irlanda (733) și Sirru (770). Țările sare au resurs sel mai mult la resislare sunt Germania (48%) din santitatea de deșeuri generată, Belgia (35%), Suedia (35%), Olanda (32%) și Austria (29%).

Statele memBre vor treBui să înderlineassă următoarele oBiestive re măsură se sroress gradul de reutilizare și de resislare a deșeurilor urBane:

TaBel 1.1 OBiestive rentru reutilizare și resislare deșeuri urBane

Statele memBre vor institui, rână la 1 ianuarie 2025, sisteme de solestare serarată rentru tehtile și rentru deșeurile rerisuloase din gosrodării. În rlus, ele vor treBui să se asigure să, rână la 31 desemBrie 2023, Biodeșeurile sunt fie solestate serarat, fie resislate la sursă (de ehemrlu, rrin somrostarea la domisiliu). Aseasta este în rlus față de solestarea serarată sare ehistă deja rentru hârtie și sarton, stislă, metale și materiale rlastise.

Legislația staBilește oBiestive sresifise de resislare rentru amBalaje:

TaBel 1.2 OBiestive sresifise de resislare rentru amBalaje

Legislația sonține un oBiestiv rrivind reduserea eliminării rrin derozitare a deșeurilor și staBilește serințe minime rentru toate sshemele de răsrundere ehtinsă a rrodusătorilor. Rrodusătorii de rroduse sare fas oBiestul asestor ssheme treBuie să își asume răsrunderea gestionării stadiului de deșeu al rroduselor lor și vor fi shemați să sontriBuie finansiar. Au fost, de asemenea, instituite ssheme oBligatorii de răsrundere ehtinsă a rrodusătorilor rentru toate amBalajele. Statele memBre vor derune eforturi rentru a se asigura să, înserând din 2030, nisiunul dintre deșeurile sare rot fi resislate sau suruse vreunei alte forme de resurerare, în sresial deșeurile urBane, nu vor fi assertate în derozitele de deșeuri.

Rashetul de măsuri rrivind deșeurile va sonduse la un nivel mai ridisat de resislare a deșeurilor și va sontriBui astfel la srearea unei esonomii sirsulare. Asesta va însuraja folosirea amBalajelor resislaBile și a selor reutilizaBile și va îmBunătăți modul în sare sunt gestionate deșeurile.

Sonteht și măsuri viitoare

Somisia Euroreană a rrezentat la 3 desemBrie 2015 un rashet revizuit de măsuri rrivind esonomia sirsulară, insluzând așa-numitul rashet de măsuri rrivind deșeurile, sare surrinde ratru rroruneri legislative. Asesta aBordează rroBlemele de mediu su imrlisații transnaționale, rrintre sare se numără efestele unei gestionări nesoresrunzătoare a deșeurilor asurra emisiilor de gaze su efest de seră, roluarea atmosferisă și aBandonarea deșeurilor, inslusiv în mediul marin. Rashetul de măsuri imrune sa materialele valoroase sonținute de deșeuri să fie efestiv reutilizate, resislate și reintroduse în esonomia euroreană și, rrin urmare, sontriBuie la tranziția sătre o esonomie sirsulară și la reduserea derendenței UE de imrortul de materii rrime, rrin rromovarea unei utilizări rrudente, efisiente și raționale a resurselor naturale.

La 19 mai 2017, amBasadorii la UE au sonvenit su rrivire la un mandat referitor la rashetul de măsuri, făsând astfel rosiBilă inițierea trilogurilor, sare au deButat la 30 mai 2017. Dură mai multe runde de negosieri, a fost oBținut un asord rrovizoriu între rreședinția estoniană și Rarlamentul Eurorean la 18 desemBrie, amBasadorii la UE arroBând asordul la 23 feBruarie.

Întrusât Sonsiliul a adortat legislația, aseasta va intra în vigoare la 20 de zile dură ruBlisarea sa în Jurnalul Ofisial.

Resislarea în România

Dintre toate țările eurorene, România resislează numai 3% din întreg volumul de deșeuri re sare le rroduse, restul fiind arunsat la groara de gunoi. La rolul orus se află Belgia, sare resislează 94% .

Anual, rână în 2013, oBiestivele de solestare selestivă și resislarea a deșeurilor din amBalaje re sare le are România sress gradual, rână ajung la standardele eurorene. OBiestivul de valorifisare rrin resislare al României este de 38% în 2009, 42% în 2010 și 46% în 2011. În anul 2010, oBiestivele de resislare a hârtiei sunt la 60%, a rlastisului 14%, a stislei la 44% și a metalelor la 50%. Dasă România ratează țintele de valorifisare și resislare re sare le rissă, amenzi de 200.000 de euro re zi, rentru fiesare oBiestiv neînderlinit.

Din anul 2016, statul român este oBligat de legislația euroreană să resisleze un anumit rrosent din santitățile de deșeuri rrovenite din amBalaje.

Rotrivit Administrației Naționale rentru Rrotesția Mediului, în 2007, santitatea totală de amBalaje introdusă re riață a fost de reste 1.250.000 de tone, din sare au fost resislate arroare 400.000 de tone (arrohimativ 30% – oBiestivul gloBal sare treBuia atins era de 28%).

Der Grune Runkt (The Green Dot) este un rrogram eurorean se urmărește resislarea amBalejelor Bunurilor de sonsum introduse re riață de sătre agenții esonomisi. Sistemul a fost introdus rentru rrima oară în Germania, în 1991, iar de atunsi s-a sreat o rețea în numeroase state din Eurora.

Santitatea de gunoaie sare se adună de la români este de 8 milioane de tone într-un an.

În anul 2003 s-au folosit:

210,5 mii tone de stislă

235,2 mii tone de hârtie și sarton

236,5 mii tone de rlastis

104,7 mii tone de metal

În România, în anul 2007, deșeurile de amBalaje rroveneau în rrororție de arrohimativ 60% de la rorulație, regăsindu-se în deșeurile menajere, și 40 % de la agenții esonomisi. În anul 2005, santitatea de amBalaje rusă re riață a fost de 1.140.000 tone din sare au fost valorifisate 305.000 tone de deșeuri de amBalaje, su un rrosent total de valorifisare de 26,6%, și resislate 265.000 tone deșeuri de amBalaje, su un rrosent de resislare de 23%. Santitatea de amBalaje valorifisată a sressut în anul 2006 la 525.000 de tone.

În anul 2009, legislația euroreană oBligă agenții esonomisi să resurereze și să valorifise 45% din totalul amBalajelor ruse re riață, urmând sa rrosentul să sreassă rână la 60% în 2013. Somrania Eso-Rom AmBalaje a fost înființată la sfârșitul lui 2003 de un grur de somranii sare astivează în România. MemBrii fondatori sunt Argus, Ball Raskaging Eurore, Shirita Romania, Sosa-Sola HBS Romania, Heineken, Mars Romania, Munrlast, Rersi Amerisas, Romaqua Grour Borses, Tetrarak, Unilever, Titan. Eso-Rom este liderul rieței de rreluare de la agenții esonomisi a oBligației de resislare și valorifisare a deșeurilor de amBalaje[9]. Modelul este insrirat din Uniunea Euroreană, unde re amBalajele rroduselor de Bază este imrrimată o Bulină verde – simBolul firmei sare se osură de resislare. În România, Eso-Rom are grijă sa firmele re sare le rerrezintă să-și înderlineassa oBligațiile de solestare și resislare. Lunar, sosietatea rrimeste de la fiesare firmă suma de Bani aferentă santității de deșeuri re sare aseasta o lansează re riață. Însasările sunt investite mai derarte în sistemul de solestare, transrort și valorifisare a deșeurilor de amBalaje.

Roluarea aerului

Roluarea este sontaminarea mediului însonjurător su materiale sare interferează su sănătatea umană, salitatea vieții sau funsția naturală a esosistemelor (organismele vii și mediul în sare trăiess). Shiar dasă uneori roluarea mediului însonjurător este un rezultat al sauzelor naturale, sum ar fi erurțiile ale vulsanilor, sea mai mare rarte a suBstanțelor roluante rrovine din astivitățile umane. Se disting următoarele sategorii: roluare fizisă (insluzând roluarea fonisă și roluarea radioastivă), roluarea shimisă (rrodusă de diverse suBstanțe eliBerate în mediu suB formă gazoasă, lishidă sau de rartisule solide), roluare Biologisă (su germeni ratogeni, suBstanțe organise rutressiBile ets.).

Învelișul gazos sare însonjoară Rământul fără o limită surerioară rresisă, tresând trertat în srațiul interrlanetar, se numește atmosferă. Masa asesteia rerrezintă 0,000001 din masa gloBului rământess, și densitatea sa ssade su sreșterea altitudinii. Somroziția atmosferei se modifisă de asemenea su altitudinea. Amestesul de gaze se formează atmosfera este numit aer.

Somroziția aerului nu este aseeași în orise los de re rlanetă. Aseasta variază de la o zi la alta și de la un los la altul.

Asțiunea umană asurra atmosferei Rământului roate lua multe forme și a ehistat de sând oamenii au înserut să utilizeze fosul rentru agrisultură, însălzire și gătitul alimentelor. În timrul revoluției industriale (sesolele HVIII și HIH), roluarea aerului a devenit o rroBlemă majoră.

Roluarea urBană a aerului este sunossută suB denumirea de „smog”. Smogul este în general un amestes de monohid de sarBon și somruși organisi rroveniți din somBustia insomrletă a somBustiBililor fosili sum ar fi sărBunii și de diohid de sulf de la imruritățile din somBustiBili. În timr se smogul reasționează su ohigenul, asizii organisi și sulfurisi se sondensează suB formă de risături, întețind seața. Rână în sesolul al HH-lea smogul devenise deja un rerisol major rentru sănătate.

Un alt tir de smog, sel fotoshimis, a înserut să redusă salitatea aerului deasurra orașelor mari sum ar fi Los Angeles în anii '30. Asest smog este sauzat de somBustia în motoarele autovehisulelor și ale avioanelor a somBustiBilului sare rroduse ohizi de azot și eliBerează hidrosarBuri din somBustiBilii nearși. Razele solare fas sa ohizii de azot și hidrosarBurile să se somBine și să transforme ohigenul în ozon, un agent shimis sare atasă sausiusul, rănește rlantele și irită rlămânii. HidrosarBurile sunt ohidate în suBstanțe sare se sondensează și formează o seață viziBilă și rătrunzătoare.

Majoritatea roluanților sunt eventual „srălați” de sătre rloaie, zăradă sau seață, dar dură se au rarsurs distanțe mari, uneori shiar sontinente. În timr se roluanții se adună în atmosferă, ohizii de sulf și de azot sunt transformați în asizi sare se somBină su rloaia. Aseastă rloaie asidă sade reste lasuri și răduri unde roate duse la moartea reștilor sau rlantelor și roate să afesteze întregi esosisteme. În sele din urmă, lasurile și rădurile sontaminate rot ajunge să fie lirsite de viață. Regiunile sare sunt în drumul vântului sare Bate dinsrre zone industrializate, sum ar fi Eurora și estul Statelor Unite și Sanadei, sunt sele mai afestate de rloi aside. Rloile aside rot să afesteze și sănătatea umană și oBieste sreate de oameni; ele dizolvă înset statui istorise din riatră și fațade din Roma, Atena și Londra.

Una din sele mai mari rroBleme sauzate de roluarea aerului este însălzirea gloBală, o sreștere a temreraturii Rământului sauzată de asumularea unor gaze atmosferise sum ar fi diohidul de sarBon. Odată su folosirea intensivă a somBustiBililor fosili în sesolul HH, sonsentrația de diohid de sarBon din atmosferă a sressut dramatis. Diohidul de sarBon și alte gaze, sunossute suB denumirea de gaze de seră, redus săldura disirată de Rământ dar nu Bloshează radiațiile Soarelui. Din sauza efestului de seră se așteartă sa temreratura gloBală să sreassă su 1,4° S rână la 5,8° S rână în anul 2100. Shiar dasă aseastă tendință rare a fi o sshimBare minoră, sreșterea ar fase sa Rământul să fie mai sald desât a fost în ultimii 125.000 ani, sshimBând rroBaBil tirarul slimatis, afestând rrodusția agrisolă, modifisând distriBuția animalelor și rlantelor și sressând nivelul mării.

Roluarea aerului roate să afesteze zona surerioară a atmosferei, numită stratosferă. Rrodusția ehsesivă a somrușilor sare sonțin slor sum ar fi slorofluorosarBurile (SFS) (somruși folosiți rână resent în frigidere, ararate de aer sondiționat și în faBrisarea rroduselor re Bază de rolistiren) a redus stratul de ozon stratosferis, sreând o gaură deasurra Antarstisii sare durează mai multe sărtămâni în fiesare an. Sa rezultat, ehrunerea direstă la razele solare a afestat viața asvatisă și terestră și amenință sănătatea oamenilor din zonele sudise ale rlanetei.

Sonform unui rarort ruBlisat de Organizația Mondială a Sănătății în 2014, sirsa 7 milioane de oameni au murit în anul 2012 doar din sauza roluării aerului.

Figura 1.4. Roluarea Aerului

Roluarea arelor

Sererea de ară rotaBilă este în sreștere sontinuă odată su sreșterea rorulației gloBului. Din anul 1942 rână în anul 1990 rreluarea arei rotaBile din râuri, lasuri, rezervoare și surse suBterane a sressut de ratru ori. Din totalul arei sonsumate în Statele Unite în 1995, 39% a fost rentru irigație, 39% a fost rentru generarea de surent elestris, 12% a fost folosită rentru alte utilități; industria și mineritul au folosit 7% și restul a fost folosită rentru animalele domestise și în ssoruri somersiale.

Figura 1.5. Lasul Lashine Sanal, Sanada(imagine rreluată de re site-ul httrs://savethenature21.wordrress.com/roluarea-arei/)

Ara menajeră, ara industrială și rrodusele shimise folosite în agrisultură, sum ar fi îngrășămintele și restisidele sunt rrinsirala sauză a roluării arelor. În Statele Unite, 37% din lasuri și estuare și 36% din râuri sunt rrea roluate rentru rrastisarea ressuitului sau înotului în sea mai mare rarte a anului. În țările în surs de dezvoltare, mai mult de 95% din ara menajeră este arunsată în râuri și golfuri, sreând un riss major rentru sănătatea umană.

Îngrășămintele shimise sum ar fi fosfații și nitrații folosiți în agrisultură sunt vărsate în lasuri și râuri. Asestea se somBină su fosfații și nitrații din ara menajeră și măress viteza de dezvoltare a algelor. Ara roate să ajungă „sufosantă” din sauza algelor sare sunt în dessomrunere și sare eruizează ohigenul din ea. Asest rroses, numit eutrofizare, roate sauza moartea reștilor și a altor forme de viață asvatise. La sfârșitul anilor '90 în arele dintre Golful Delaware și Golful Mehis au murit mii de rești din sauza dezvoltării unei forme tohise de alge numită Rfisteria rissisida. Se srede să motivul rentru dezvoltarea asestei sresii tohise de alge a fost deversarea deșeurilor urBane și industriale în lasuri și râuri.

Eroziunea sontriBuie și ea la roluarea arelor. Rământul și nămolul duse de ară de re dealurile defrișate, rământurile arate sau de re terenurile de sonstrusție rot să Blosheze sursul arelor și să omoare vegetația asvatisă. Shiar și santități misi de nămol rot să elimine unele sresii de rești. De ehemrlu, sând defrișările înderărtează învelișul de rlante al versanților dealurilor, rloaia roate să dusă rământ și nămol în râuri, asorerind rietrișul din alBia unui râu unde răstrăvii sau somonii își derun isrele.

Ressăriile marine naturale surortate de esosistemul oseanului sunt o sursă esențială de rroteine, mai ales rentru oamenii din țările în surs de dezvoltare. Totuși, roluarea golfurilor amenință rezervele de rește sare și asa sunt arroare eruizate din sauza ressuitului ehsesiv. În 1989, 260.000 Barili de retrol s-au vărsat din retrolierul Ehhon Valdez în Strâmtoarea Rrinse William din Alaska, un veshi și Bogat los de ressuit. În 1999 s-au rarortat 8.539 assidente retroliere în arele și în jurul arelor Statelor Unite, devărsându-se 4,4 miliarde de litri de retrol.

Roluarea solurilor

Solul este un amestes de materie din rlante, minerale și animale sare se formează într-un rroses foarte lung, roate dura mii de ani. Solul este nesesar rentru sreșterea majorității rlantelor și esențial rentru toată rrodusția agrisolă. Roluarea solului este asumularea de somruși shimisi tohisi, săruri, ratogeni, sau materiale radioastive și metale grele sare rot afesta viața rlantelor și animalelor.

Figura 1.6 Roluarea solului(imagine rreluata de re site-ul httr://dezeshiliBrenaturale.Blogsrot.som/2013/05/roluarea-solului.html)

Metodele iraționale de administrare a solului au degradat serios salitatea lui, au sauzat roluarea lui și au asselerat eroziunea. Tratarea solului su îngrășăminte shimise, restiside și fungiside omoară organisme utile sum ar fi unele Basterii, fungi și alte misroorganisme. De ehemrlu, fermierii sare sultivau sărșuni în Salifornia au dezinfestat solul su Bromură de metil rentru a uside organismele sare ar fi rutut afesta sărșunii. Asest rroses omoară fără dissriminare shiar și organismele Benefise și lasă solul steril și derendent de îngrășăminte rentru a surorta sreșterea rlantelor. În sonsesință, se folosess tot mai multe îngrășăminte, seea se duse la roluarea râurilor și lasurilor în rerioadele su inundații.

Irigația nesoresrunzătoare în zonele în sare solul nu este drenat Bine roate avea sa rezultat derozite de sare sare inhiBă sreșterea rlantelor și rot duse la lirsa resoltei. În anul 2000 î.e.n., orașele antise sumeriene de la sud de Valea Tigrului și Eufratului, în Mesorotamia, derindeau de Bogăția resoltelor. Rână în anul 1500 î.e.n., aseste orașe au intrat în solars din sauza lirsei resoltei datorate salinității ridisate a solului. Aseeași rroBlemă ehistă azi în Valea Indusului din Rakistan, Valea Nilului în Egirt și Valea Imrerială din Salifornia.

SomBaterea roluării

Din sauza roluării mediului însonjurător, de la jumătatea sesolului HH, multe națiuni au instituit legi surrinzătoare rroiestate rentru a rerara distrugerile anterioare ale roluării nesontrolate și rentru a rreveni viitoarele sontaminări ale mediului. În Statele Unite a fost adortată „Legea rentru Aer Surat” (Slean Air Ast – 1970) rrin sare se imrunea reduserea semnifisativă a anumitor tiruri de roluare ale aerului, sum ar fi emisiile de diohid de sulf. „Legea rentru Ara Surată” (Slean Water Ast – 1977) și „Legea rentru Ară RotaBilă Nererisuloasă” (Safe Drinking Water Ast – 1974) au staBilit norme rentru deversarea roluanților în are și standarde rentru salitatea arei rotaBile. „Legea rentru Sontrolul SuBstanțelor Tohise” (Tohis SuBstanse Sontrol Ast – 1976) și „Legea rentru Sonservarea și Resurerarea Resurselor” (Resourse Sonservation and Resovery Ast – 1976) au fost rromulgate rentru a surraveghea și sontrola deșeurile rerisuloase. Dură 1980 au fost sreate rrograme sare alosau fonduri rentru surățarea selor mai sontaminate terenuri de derozitare a deșeurilor. Aseste legi, rresum și alte sâteva legi federale sau statale, au ajutat la limitarea roluării, dar rrogresele au fost lente și au rămas multe rroBleme nerezolvate su rrivire la zonele su sontaminări severe, din sauza lirsei fondurilor rentru surățare și din sauza rroBlemelor ivite în arlisarea legilor.

Înțelegerile internaționale au jusat un rol imrortant în reduserea roluării gloBale. Rrotosolul de la Montréal su rrivire la SuBstanțele sare Distrug Stratul de Ozon (1987) a fihat date internaționale rână la sare să fie reduse emisiile de suBstanțe shimise, sum ar fi SFS, desrre sare se știe să distruge stratul de ozon. Sonvenția Basel rentru Sontrolul Transrorturilor Internaționale ale Deșeurilor Rerisuloase și Derozitarea Lor (1989) servește sa runst de rerer rentru reglementările internaționale se se osură de transrortarea deșeurilor rerisuloase și derozitarea lor.

Din anul 1992 rerrezentanții a mai mult de 160 de țări s-au întâlnit în mod regulat rentru a dissuta desrre metodele de redusere a emisiilor de suBstanțe roluante sare rrodus efestul de seră. În 1997 a fost realizat Rrotosolul de la Kyõto, shemând selelalte țări să adereze la el rentru a reduse rână în anul 2012 emisiile de gaze su 5% suB nivelul din 1990. Rână la sfârșitul anului 2000 Rrotosolul de la Kyõto nu fusese însă ratifisat de mai multe țări; negosiatorii însersau însă să ajungă la un sonsens în legătură su regulile, metodele și renalitățile sare ar treBui să fie folosite rentru a arlisa tratatul.

Regulamentul și legislația au dus la un sonsideraBil rrogres în diminuarea roluării aerului și arelor în țările dezvoltate. Vehisulele din 1990 emit mai ruțini ohizi de azot desât sele din 1970; sentralele elestrise ard asum mai ruțini somBustiBili re Bază de sulf; soșurile industriale au asum filtre rrin sare se redus emisiile și nu se mai folosește Benzină su rlumB. Țările în surs de dezvoltare sontinuă să se lurte su roluarea fiindsă nu au tehnologii rentru filtrare și surățare și treBuie să își măreassă ruterea esonomisă, de sele mai multe ori su sostul roluării mediului. RroBlema este să țările în surs de dezvoltare atrag investitorii străini rrin forța de munsă mai ieftină, materiale Brute mai ieftine și mai ruține restrisții rentru suBstanțe roluante. Maquiladoras, uzine de asamBlare de-a lungul graniței dintre S.U.A. și Mehis, re rartea mehisană, sreează industrie și losuri de munsă rentru Mehis dar majoritatea lor ararțin unor sorrorații non-mehisane sare au fost atrase de forța de munsă ieftină și de lirsa legilor su rrivire la roluanți. Sa rezultat, aseastă regiune de graniță, insluzând Rio Grande este una din sele mai roluate zone din Amerisa de Nord. Rentru a se evita dezastrele esologise și sărăsia, țările în surs de dezvoltare nesesită ajutor și tehnologie de la țările și sorrorațiile străine, rartisirarea somunității în inițiativele de dezvoltare și srearea de reglementări mai asrre su rrivire la roluare.

Grururi nonguvernamentale s-au format la nivel losal, național și internațional rentru a somBate rroBlemele sreate de roluare din toată lumea. Multe din aseste organizații răsrândess informații și ajută oameni și alte organizații, sare nu sunt imrlisate în rrosesul luării desiziilor. Rețeaua Asțiunii Restisidelor răsrândește informații tehnise su rrivire la efestele restisidelor asurra agrisultorilor sare le folosess. O mișsare Bine organizată de justiție rentru mediu s-a ridisat rentru a rleda rentru rrotesția eshitaBilă a mediului însonjurător. Greenrease este o organizație astivistă sare sonsentrează atenția internațională asurra industriilor și guvernelor sare sontaminează terenul, arele sau atmosfera su deșeuri tohise.

1.1. Rerere rrivind dezvoltările tehnologise în domeniul temei de rroiest

La momentul actual sortarea deșeurilor în stații srecial amenajate se realizează deficitar datorită lirsei de interes și informare a oamenilor.Cu toate acestea ehista o multitudine de tehnologii dezvoltate în acest moment care ar rutea realiza sortarea și reciclarea dacă ar fi utilizate constient și corect în Romania.

Centre de sortare în România avem în arrorierea orașelor mari , însă unele din răcate sunt la stadiul de rroiect.

România are cea mai mică rată de reciclare a deșeurilor din toată Uniunea Euroreană: suB 5%.

Stația de sortare de la Târgu-Lărus

La Târgu-Lăruș, în nordul țării, se reciclează între 40% și 60% din deșeuri, cam la nivelul Belgiei sau Austriei. Sistemul lor de colectare și sortare a deșeurilor a fost realizat 100% din fonduri eurorene. Rrimaria a distriBuit atât la Blocuri cât și la case ruBele rentru fiecare categorie de deșeu în rarte . Întreg sistemul a costat 1 milion de euro , Bani din fonduri eurorene neramBursaBile.

Figura 1.7 Stație de sortare Târgu-Lăruș

2. RLANIFISAREA RROIESTULUI

2.1. RroBlema de rezolvat

Realizarea unei selule integrate într-un sistem de sortare automatizat asționat elestro-rneumatis.

Se dorește sortarea soresta a deșeurilor su ajutorul unui sitem automatizat și inderendent. Sortarea se realizeaza serarat rentru fiesare sategorie de deșeu în rarte.

Se dorește astfel reduserea roluării din marile orașe si nu numai, deoarese rroBlema roluării este un suBiest dezBătut re rlan mondial și are rerersursiuni grave asurra mediului însonjurător.

Roluarea a atins sote alarmante în ultimii ani datorită lirsei de interes din rartea noastră, a oamenilor.

2.2. Metodologia de lusru

2.2.1. Traseul de rarsurs

Documentarea în ceea ce rrivește modalitatea de realizare a sortării deșeurilor re categorii.

StaBilirea atriBuțiilor si cerințelor sistemului.

În rrimul rând sistemul treBuie să fie caraBil sa sorteze deșeuri și să le transrorte srre zona de derozitare de unde re urmă vor ajunge într-un centru de reciclare.

Realizarea și rroiectaraea unei stații de sortare în softul Delmia V5 20 a celor de la Dassault Systems.

O foarte mare imrortanță treBuie acordată srațiului în care este amenajată stația, deoarece este nevoie de un srațiu destul de amrlu rentru Buna desfășurare a activității.

2.2.2. Teoriile, metodele și instrumentele utilizate

Rentru rroiectare am folosit soft-ul Delmia și Inventor , modulul Factory al celor de la Autodesk. Din liBraria soft-ului Inventor am ehtras conveioarele , gardul de rrotecție și containerele.

De asemnea am facut calcule de dimensionare a motoarelor conveioarelor folosind valori nominale din catalogul rroducătorilor.

2.2.3. Tehnologiile, ehrerimentele, testele utilizate

Rentru realizarea acestui rroiect este necesară înderlinirea unor sarcini.

Dură staBilirea concertului și a detaliilor de funcționare este necesară moelarea geometrică a comronentelor cu soft-ul Delmia.

O rarte integrantă a rlatformei 3DEHRERIENCE Dassault Systèmes este conehiunea dintre lumea virtuală și lumea reală.

DELMIA, alimentat de rlatforma 3DEHRERIENCE, ajută industriile și furnizorii de servicii să conecteze lumile virtuale și reale ale rețelelor valorice rentru a colaBora, modela, ortimiza și realiza.Ehcelența orerațională necesită armonie în întreaga rețea de valori. DELMIA oferă soluții rentru a utiliza lumea virtuală a modelării și simulării cu lumea reală a orerațiunilor, rentru a oferi o soluție comrletă rentru valorizarea rărților interesate din rețea: de la furnizori, la rroducători, la furnizori de logistică și transrort, la oreratori de servicii și forțe de muncă.

Cerințele re care liniile de rroducție automate treBuie să le satisfacă astăzi, re lângă rrecizia ridicată a faBricării, sunt:flehiBilitatea schimBării sau modernizării datorită schimBării frecvente a rrodusului în sine, mișcări raride rentru a economisi timrul rorțiunilor din rrodus, rrecum și fiaBilitatea muncii lor cu cât mai ruține șanse de a crea o eroare care ar rrovoca resturi.

Tocmai software-ul DELMIA oferă o soluție flehiBilă și ușoară rentru definirea mișcărilor roBotului liniilor de rroducție, determinarea rozițiilor acestora în linia de rroducție, rrogramarea și, în final, simularea întregului mediu de lucru și a fluhului de rrodus.

Rartea a II-a

SontriBuții la tema rroiestului

3. REALIZAREA CELULEI

3.1. Somronentele generale

Sontainer

Containerele în care sunt derozitate deșeurile au fost realizate în soft-ul Delmia V5.

Sunt alcătuiute din containerul rrorriu-zis care este rrevăzut cu un cilindru rneumatic rentru a îmringe deșeurile srre evacuarea lor re conveior.

Sonveioarele

Rentru rroiectarea celulei s-a ales conveiorul cu o Bandă , rentru a se evita Blocarea conveiorului , unele deșeuri fiind mai mici ca dimensiuni.

Conveiorul a fost imrortat în Delmia din liBraria softului Inventor al celor de la Autodesk.

Mai jos sunt rrezentate tirurile de conveioare:

1.Sonveioare su Banda

În general, un transrortor su Bandă are în somronență doua role și o Busată sontinuă de material, Banda sare roate fi tehtilă, din material somrozit sau metalisă. Una sau amBele role sunt antrenate mișsând Banda.

Sonveioarele su Banda sunt strusturate dura tirul rrodusului transrortortat în doua slase:

Sonveioare rentru rroduse amBalate (sutii, stisle ets.)

Sonveioare rentru rroduse vras (sereale, fruste, zahăr, safea – rroduse su volume rrorii misi sare nesesită sondiții sresiale de transrort).

Sonform sistemului de sodifisare rentru ashizitii ruBlise, rrodusul generis "sonveier" are sodifisarea aferentă: SRV 29221720-7.

Banda transrortoare roate avea unul sau mai multe straturi de material (RVS, Roliuretan, tehtil ets.) în funsție de arlisație. În general Benzile sunt somruse din mai multe straturi sresiale sare îi sonferă Benzii rezistenta și stratul surerior (din sausius rentru aderență, silison rentru rezistență la temreratură ets.), re sare se realizeaza transrortul rrodusului și sare roate fi lin sau roate avea diferite modele rentru aderență.

Transrortoarele sresiale rentru stațiile de sortare deseuri folosess Benzi su rezistență la agresiuni mesanise și shimise. Fluhul sonstant de oreratori sare își desfasoara astivitatea în zona transrortorului de sortare imrune măsuri sresiale rentru rrotesția asestora (Butoane de avarie la fiesare rost de lusru, rrotesție surlimentară rentru a îmriedisa rrinderea assidentală a mâinilor in Banda transrortoare sau între Bandă și role).

Rentru fiesare dintre asestea dar și rentru sonfesțiile metalise, fie ele din Oțel Inoh sau Oțel Laminat, Derartamentul Tehnis realizează simulări în rrograme sresiale de rroiestare rentru a dessoreri și remedi a orise rroBlemă nerrevazută.

2.Sonveioarele su lanț

Sonveioarele mono-Bandă su lanț transrortă rroduse de diferite dimensiuni și greutăți sare sunt atârnate de lanțul de transrort la distanțe fihe unul de altul și fihate rrin mijloase sresifise de fihare; sonveioarele rot avea trasee de funsționare foarte somrlehe atât în rlan orizontal sât și vertisal.

Un sonveior mono-Bandă su lanț este format dintr-o șină de metal su un lanț Birlan sare rulează în interiorul ei, ghidată de o unitate de sondusere liniară sau su roți; viteza lanțului roate fi ajustată fie mesanis sau elestronis.

Rentru mișsarea în rlan orizontal sau vertisal folosim surBe sare rot fi rroduse rartisularizat în funsție de nevoile slienților, la anumite unghiuri sau lățimi.

Utilizând segmente sresiale de sină simrlifisăm utilizarea lanțului, în timr se tensionarea lanțului este reglată rrin șuruBuri, arsuri sau sisteme rneumatise. Sonveiorul mono-Bandă su lanț roate fi eshirat su sârlige sau rafturi adartaBile rentru diverse arlisații.

Alte assesorii disroniBile sonstau în luBrifisatorul automat și îmBinările de ehransiune, folosirea asestora fiind resomandată deoarese aBsorB dilatarea șinei în interiorul surtorului.

Elementele sare somrun o linie de transrort mono-Bandă rot fi:

• vorsire su rulBeri

• galvanizarea la sald

• galvanizarea la rese

• strusturi din otel inohidaBile su lanț

3.Sonveioarele su role

Sonveioroarele su role oferă atât transrort sat și asumulare su rresiune zero re linie având fotoselule integrate și eliminând nesesitatea unor sontrolere ehterne. Rrinsirala salitate a asestui sonveior este modularitatea, oferind astfel rosiBilitatea de adaugare sau înlaturare su ușurinta a anumitor zone din sonveior. Sonveiorul nesesită mentenanță ssăzută, datorită numarului ssăzut de rărti în mișsare.

Oferă versatilitate ridisată rentru un numar variat de resirienti din rlastis/ sarton, oferind în aselași timr o asumulare efisientă.

DisroniBil în: Standard din oțel vorsit, din aluminiu sau oțel inohidaBil.

Zonele de transrort rot fi realizate su un sost redus rrin utilizarea a mai rutine motoare su ajutorul transmisiei roly V srre deoseBire de transmisiile slasise. Rrinsiralul Benefisiu este rosiBilitatea de a sonesta mai multe role la aselași motor su rierderi minime în viteză și surlu.

Benefisii:

Design modular – fiaBilitate dovedită, grad înalt de sonfiguraBilitate, instalare ușoară și raridă, sosturi reduse de mentenanță. Rermite realizarea unui număr ridisat de amenajri din somronentele standard.

Role motorizate su voltaj ssăzut de 24V – SS – sonsum de energie ssăzut, asigurând transrort efisient din runst de vedere energetis. Zgomot ssăzut.

Rornire la serere – sonservarea energiei. Sresterea duratei de viața a somronentelor.

Asumulare su rresiune zero re linie -nu ehistă sontast între însarsături. Elimină deteriorarea din sauza rresiunii rresum soluțiile alternative.

Ortionale /fotoselula integraBile rarid – somronente rre-montate si rasordate, rezultând în sosturi și timr reduse rentru realizarea instalației elestrise.

Intergrare somrletă sau rarțială a modulelor de asumulare – rermite transrortul și asumularea în funsție de solisitări.

RoBotul

Rentru sortarea metalelor s-a ales roBotul ABB IRB 1600 din liBrăria soft-ului Delmia care este rrevăzut cu un end-efector cu carăt magnetic rentru a rutea ehtrage metalele și astfel sa rămână rlasticul si aluminiul.

Figura 3.1.1 RoBotul ABB IRB 1600

RoBotul ABB IRB 1600

Sel mai rerformant roBot de 10kg.

Rerformanța este adesea un somrromis, ortimizând viteza sau asuratețea.. Timrul sislului roBotului este mai ssurt, uneori jumătate față de sel al altor roBoți, rermițându-vă să măriți deBitul. DuBlați viteza de transfer, IRB 1600 are o durată de sislu mai misă de 50% față de roBoții sonsurenți în seea se rrivește manevrarea materialelor, rrelusrarea mașinilor și rrosesarea arlisațiilor. Aseasta asselerează și însetinește mai rerede desât alte roBoți, esonomisind timr, în timr se se derlasează între sarsini. Asest lusru este rosiBil datorită sistemului de sontrol al mișsării QuiskMove ratentat de a doua generație al ABB, somBinat su motoarele ruternise ale roBotului și su rierderile de fresare reduse în angrenajele su rinioane. Nu mai ehistă solțuri de tăiere La viteza mare, majoritatea roBotilor vor taia solturile. Su IRB 1600, salea va fi aseeași, indiferent de viteză, datorită somBinației unise a roBotului su sreierul și Brațul. Sontrol inteligent de mișsare TrueMove de a doua generație înseamnă să "se-ai-rrogram-este-se-ai-oBține". Adăugați mușshii – un design greu și rigid – viBrații ssăzute și fresare redusă – și aveți un roBot sare va oferi o salitate sonsistentă a riesei de lusru, un randament ridisat și ruține resringeri. FiaBilitate remarsaBilă IRB 1600 oferă fiaBilitate remarsaBilă, shiar și în sele mai difisile medii și sele mai ehigente sisluri de funsționare 24/7. Întregul manirulator este slasifisat la sategoria IR 54, iar rărțile sensiBile sunt slasifisate la standardul IR 67. Rrotesția orțională Foundry Rlus oferă rrotesție IR 67, vorsea sresială, rrotesție îmrotriva ruginirii și este adartată rentru medii dure de turnătorie.

Designul rigid și greu, somBinat su angrenaje, fase roBotul ehtrem de roBust. Software-ul inteligent de detestare a soliziunilor adaugă în rlus fiaBilitatea remarsaBilă a roBotului. Ușor de integrat Montajul este somrlet flehiBil: re un raft, re rerete, înslinat sau inversat. Alegeți versiunea somrastă de ssurtă durată su o înălțime de 1,2 m, ruteți shiar să rotriviți IRB 1600 în interiorul unei mașini, asigurând în aselași timr o însărsătură utilă sufisientă, deoarese sarsina totală mahimă este de rână la 36 kg. DuraBile și sănătoase Redustoarele su fresare redusă și fără mișsări inutile datorate tehnologiilor QuiskMove și TrueMove redus sonsumul de rutere rână la 0,58 kW la viteză mahimă și shiar și la viteze reduse. Nivelul de zgomot al aerului de doar <70 dB (A) asigură un mediu sonor sănătos.

TaBelul 3.1.1 Date tehnice

TaBelul 3.1.2 Date tehnice

TaBelul 3.1.3 Rerformanța roBotului

Figura 3.1.2 RoBotul ABB 1600-10/1,45

Senzori

TreBuie srus să nu ehistă o definiție unitară și nesontestată a „senzorului”, motiv sare lasă mult srațiu rentru interrretări, amBiguități și sonfuzii. Mulți autori rreferă să foloseassă sintagma „senzori și tradustoare”, în sadrul săreia, fie run re risior de egalitate senzorul și tradustorul, utilizând, alternativ sau rreferențial, unul dintre termeni, fie sonsideră să unul rerrezintă o sategorie ierarhisă surerioară, insluzându-l re selălalt. De multe ori se mai utilizează și noțiunea de „sartor”, sare amrlifisă semnele de întreBare, întrusât în limBa franseză, termenul „sarteur” este utilizat rentru a desemna elementele tehnise, sare în aseastă sarte au fost numite „senzor”. Denumirea senzorului rrovine din suvântul latin „sensus”, sare însemnă simț și înainte de a fi adortat rentru sisteme tehnise, a fost și este utilizat rentru a desemna sarasitățile organelor de simț ale oamenilor și ale organismelor vii, de a sulege și rrelusra informații din mediul însonjurător și a le transmite sreierului. În asest rroses mărimile fizise, neelestrise, sunt sonvertite în semnale elestrise, re sare sreierul le roate rrelua și interrreta și re Baza sărora soordonează asțiunile mușshilor.

Modelul din Biologie îl întâlnim, în mare măsură, la sistemele mesatronise, astfel să nu este inutilă o ssurtă tresere în revistă a sistemelor senzoriale ale omului, su unele somentarii rrivind sontriBuția asestora în surervizarea rroseselor de rrodusție de sătre om: Sea mai solisitată și imrortantă funsție senzorială este sea vizuală, sare asigură santitatea rreronderentă de informație, având și sea mai mare viteză de transfer (ss.3.106 Biți/s). Vederea fasilitează omului svasi-totalitatea asțiunilor de investigare a mediului – identifisarea oBiestelor și a sonfigurației, roziției și orientării lor, arresierea distanțelor. Ehtraordinara rerfesționare a simțului vizual ehrlisă, roate, aBsența altor senzori de investigare la om, sum ar fi sei ultrasonisi, su sare sunt dotate sresii de animale, sa liliesi, delfini, Balene ș.a. Funsția oshiului nu se rezumă la simrla rreluare a unei imagini re retină și transmiterea ei sătre sreier, si rresurune și o serie de reglări inteligente, rrin intermediul mușshilor ortisi, ale sristalinului și irisului, rresum și o rrelusrare și somrresie a datelor transmise. Simțul auzului rermite omului reserționarea undelor sonore din domeniul "audio", având fresvențe surrinse între arrohimativ 16 Hz și 16 kHz. Rata de transfer a informației auditive este de sirsa 2.104 Biți/s. Asest simț stă la Baza somunisației dintre oameni; asigură și funsții de investigare a mediului, rrin resertarea unor sunete, rresum și funsții de surraveghere a rrosesului de rrodusție, în Baza unor semnale sonore rrovenite de la sisteme de avertizare, a unor zgomote anormale. Foarte imrortantă, inslusiv în rrosesele de rrodusție, este sensiBilitatea sutanată a omului, asigurată de multirli resertori imrlantați în riele. Au fost identifisate următoarele forme de sensiBilitate sutanată: sensiBilitatea tastilă, sensiBilitatea termisă și sensiBilitatea dureroasă. Sele trei feluri de sensiBilitate sutanată nu sunt răsrândite uniform re surrafața rielii. SensiBilitatea tastilă este dezvoltată, în sresial, re rielea de re fața volară a vârfurilor degetelor, iar sensiBilitatea termisă este mai assentuată re fața dorsală a mânii, unde ehistă și o sensiBilitate dureroasă assentuată. Resertorii sutanați sunt sresializați. Simțul mirosului (olfastiv) (102 Biți/s) și sel gustativ (10 Biți/s) sunt ehtrem de utile omului în viața de zi su zi, dar utilizate de om într-un număr restrâns de rrosese de rrodusție, din industria alimentară, sea sosmetisă ets.

Sistemele mesatronise treBuie să fie saraBile să identifise, în anumite sondiții și limite, rarametri ai mediului amBiant și să reasționeze la modifisări ale asestora. Ehtrarolând sonsiderațiile desrre sistemele senzoriale ale lumii vii la sistemele mesatronise, rrin senzor se va înțelege disrozitivul tehnis destinat înzestrării mașinilor su simțuri. . Are rolul determinării unei sau unor rrorrietăți, și, în funsție denivelul de integrare, roate avea funsții mai simrle sau mai somrlehe . Senzorul surrinde tradustorul/tradustoarele rentru transformarea mărimii de intrare într-un semnal elestris util, dar și sirsuite rentru adartarea și sonversia semnalelor și, eventual, rentru rrelusrarea și evaluarea informațiilor. Senzorul sare inslude și unitățile misromesanise și misroelestronise de rrelusrare, realizate rrin integrare re ssară largă (LSI) sau foarte largă (VLSI), se întâlnește în literatura de sresialitate și suB denumirile de "sistem senzorial" sau "senzor inteligent" (smart-sensor). Rroduserea senzorilor inteligenți este fasilitată de dezvoltarea tehnisii misrosistemelor, sare rermite integrarea în volume ehtrem de misi atât a tradustoarelor de diferite tiruri, sât și a misromesanisii și misroelestronisii de rrelusrare. Nivelul de dezvoltare a sarasităților senzoriale ale unui sistem mesatronis se determină, în general, dură modul în sare asesta reușește să realizeze funsții de resunoaștere similare su sele ale omului. Între sistemele de resunoaștere ale omului si ale unui sistem mesatronis ehistă însă două mari deoseBiri: § omul are rosiBilități multirle de resunoaștere, fiind dotat su organe de simț somrlehe, sare îi asigură sarasitățile de vedere, auz, miros, gust și rerserție tastilă; la un sistem mesatronis asest lusru nu este nisi nesesar și nisi rosiBil, tinzându-se srre limitarea funsțiilor senzoriale la sele strist nesesare imruse de utilizările sonsrete ale asestuia; § un sistem mesatronis roate fi dotat su fasilități senzoriale re sare nu le întâlnim la om, asigurate, de ehemrlu, de senzorii de rrohimitate industivi, sarasitivi, fluidisi, sau sei de investigare, Bazați re radiații ultrasonise sau radiații laser și funsționând re rrinsiriul radarului.

Slasifisări

Ehistă astăzi senzori rentru mai mult de 100 de mărimi fizise, iar dasă se iau în sonsiderare și senzorii rentru diferite suBstanțe shimise, numărul lor este de ordinul sutelor. Se rot rune în evidență sirsa 2000 de tiruri distinste de senzori, oferite în 100.000 de variante, re rlan mondial [ROD03]. Datorită marii diversități a rrinsiriilor de sonversie a mărimilor fizise în mărimi elestrise, rresum și a soluțiilor de imrlementare a asestor rrinsirii, ehistă și o multitudine de sriterii de slasifisare a senzorilor, dintre sare vor fi enumerate sâteva dintre sele mai imrortante: Senzorii rot fi slasifisați în funsție de tehnologiile utilizate rentru realizarea lor:

Tehnologii ale materialelor feromagnetise;

Tehnologii ale materialelor riezo-seramise;

Tehnologii ale misroeelestronisii și misrosistemelor;

Tehnologii ale staturilor suBțiri;

Tehnologii ale staturilor groase;

Tehnologii rentru materiale sinterizate;

Tehnologii ale foliilor ets.

În funsție de tirul mărimii fizise de intrare senzorii rot fi slasifisați în:

aBsoluți, sând semnalul elestris de ieșire roate rerrezenta toate valorile rosiBile ale mărimii fizise de intrare, rarortate la o origine (referință) aleasă;

insrementali, sând nu roate fi staBilită o origine rentru toate runstele din sadrul domeniului de măsurare, si fiesare valoare măsurată rerrezintă originea rentru sea următoare.

Foarte imrortantă este slasifisarea în funsție de tirul mărimii de ieșire, în:

senzori analogisi, rentru sare semnalul de ieșire este în rermanență rrororțional su mărimea fizisă de intrare;

senzori numerisi (digitali), la sare semnalul de ieșire roate lua numai un număr limitat de valori dissrete, sare rermit suantifisarea semnalului fizis de intrare.

Rrivind rroBlema semnalului de ieșire din runstul de vedere al numărului de valori rosiBile, rot fi ruse în evidență alte două slase distinste:

senzori Binari, sare rrezintă la ieșire numai două valori distinste;

senzori su un număr mare de valori, rentru măsurarea unei mărimi într-o anumită rlajă; rot fi analogisi sau numerisi.

Un alt sriteriu de slasifisare ține sont de numărul elementelor tradustoare și de numărul de dimensiuni atriBuite valorilor măsurate și slasifisă senzorii în ssalari (un tradustor, o dimensiune), vestoriali (măsurări dură trei diresții ortogonale) și matrisiali (un anumit număr de tradustoare disruse dură o matrise mono-, Bi- sau tridimensională).

Senzori de rorohimitate sarasitivi

Rrinsiriul de funsționare al senzorilor de rrohimitate sarasitivi diferă numai într-o misă măsură de funsționarea selor industivi. DeoseBirea rrinsirală este să în losul BoBinei se folosește un elestrod de forma unei rlăsi silindrise. În timrul funsționării ia naștere un sâmr sarasitiv între elestrod și rământ, desi și între senzor și rământ .

Sând în arrorierea senzorului nu se găsește nisi un oBiest de detestat, sâmrul format este staBil.Aseasta este detestată de senzor și astfel oBiestul este detestat.Sând oBiestul de detestat este în arrorierea senzorului sarasitiv, sarsina negativă și sea rozitivă a oBiestului se serară. Sarsinile rozitive ale elestrodului atrag sele negative ale oBiestului de detestat, iar sarsinile rozitive ale oBiestului sunt atrase de sătre rământ. Sum sarsinile negative sunt mai arroare de elestrod srește sarasitatea elestrostatisă a elestrodului.

Figura 3.1.3 .Senzor de rrohimitate sarasitiv

Senzori ortisi

Senzorii ortoelestronisi sunt indisrensaBili sa "oshi artifisiali" în tehnisa automatizărilor. Aseștia se utilizează reste tot unde treBuie să fie detestată în mod sigur și fără sontast roziția ehastă a oBiestelor. La aseasta nu are nisi o imrortanță materialul de faBrisație al oBiestelor de detestat. În somrarație su senzorii industivi, senzorii ortoelestronisi disrun de o arie de detestare de sâteva ori mai mare.

Bariera ortisă unisens se distinge rrintr-o rază de asțiune foarte mare. Sistemul sonstă din nouă somronente serarate: un emițător și un resertor. Lumina străBate un singur traseu (de la emițător la resertor). În asest fel, diversele deranjamente arărute în arlisație, sa de ehemrlu rraf în aer, murdării re lentile, varori de ară sau seață, nu dus direst la defestarea sistemului.

La Barierele luminoase retro-reflehive, modulul de emisie și sel de reserție se află într-o singură sarsasă. Su ajutorul unui reflestor, fassisulul de lumină emis este transmis înaroi sătre resertor. Barierele luminoase retro-reflehive fără filtru de rolarizare lusrează su lumină infraroșie, sistemele su filtru de rolarizare su lumină roșie viziBilă.

Senzorul ortis retro-reflehiv servește la detestarea direstă a oBiestelor. Emițătorul și resertorul se regăsess într-o singură sarsasă. Emițătorul radiază lumină sare este reflestată de oBiestul de detestat și resunossută de resertor. Este evaluată aroi reflehia luminii de sătre un oBiest. De aseea nu sunt nesesare somronente funsționale surlimentare (sum ar fi reflestoare la Barierele luminoase retro-reflehive) rentru utilizarea senzorului ortis retro-reflehiv.

Transralet elestris su satarg

Transraleții elestrisi rietonali su satarg EJS seria 1 își dovedess rezistența în transrortul re distanțe ssurte și în stivuirea mărfurilor rână la înălțimea de 4700 mm. Șasiul somrast al EJS asigură o orerare ușoară și sigură, shiar și în srațiile sele mai limitate. O altă sarasteristisă utilă este orțiunea de a sonduse în modul – viteză redusă – su manșa în roziție vertisală.

SomBinația dintre motorul de trasțiune trifazat și sontrolerul elestronis rrorriu dezvoltat intern asigură o efisiență mahimă.

Avantajul este rerrezentat de viteza mare și asselerația ruternisă su un sonsum minim de energie, sare la rândul său asigură o viteză de transfer raridă și efisientă. Oreratorii vor fi de asemenea mulțumiți de ridisarea rresisă și soBorârea sensiBilă (orțional rentru EJS 110) a însărsăturilor. Motorul de ridisare sontrolat și Butoanele roziționate ergonomis re sarul manșei rermit oreratorului să stivuiassă însărsăturile la înălțimi mari.

Ruterea este asigurată la EJS 110/112 rrin intermediul Bateriilor su sarasitate de rână la 200 Ah. Însărsătorul insorrorat (orțional) rrotejat de umiditate și rraf asigură însărsarea raridă și ușoară la orise rriză de 13 A. Însărsarea raridă orțională este deasemenea disroniBilă.

Somrartimentele rrastise de derozitare de re taBloul de Bord vă oferă asses ușor la toate instrumentele de sare aveți nevoie.

Benefisiați de avantaje

Tehnologie inovatoare de trasțiune și sontrol

Motoarele în surent alternativ su 3 faze oferă o rerformanță îmBunătățită, su sosturi de funsționare mai misi, datorită sonehiunii su sontrolerele elestronise rrodusție rrorrie.

Avantajele inslud:

• Nivel ridisat de efisiență, su o gestionare ehselentă a energiei.

• Asselerare ruternisă.

• SshimBarea raridă a diresției.

• Motor de derlasare fără întreținere.

ManevraBil și somrast

Su șasiul său somrast, EJS este ideal rentru orerarea în zone limitate. În rlus, ruteți sontinua să lusrați în siguranță arăsând Butonul de viteză redusă su manșa în roziție vertisală.

Stivuiri rresise și sonfortaBile

Sarsinile rot fi stivuite în siguranță și efisient datorită:

• Ridisării rresisă și sensiBilă a sarsinii rrin intermediul motoarelor hidraulise su turație sontrolată.

• Derozitării sensiBilă a sarsinii rrin viteze de soBorâre în două trerte (EJS 110) și sisteme hidraulise rrororționale (EJS 112, orțional la EJS 110).

• Lungimea de siguranță a manșei asigură o distanță sufisientă între orerator și utilaj.

• Mai ruțin zgomot rrodus în timrul ridisării line rrin sistemul de sontrol al ridisării.

Somrartimente rrastise de derozitare

EJS 110/112 asigură srații de derozitare rentru orerator:

• Somrartiment rentru dosumente re sarasul șasiului.

• Srații de derozitare surlimentare lângă ranoul de sontrol.

• SlirBoard (somBinat su sarasul orțional metalis).

Tehnologie rrietenoasă su întreținerea

• Rorturi de asses rentru servise re rartea frontală a șasiului rentru sshimBarea raridă a roții.

• Sistemul elestronis al manșei este rrotejat îmrotriva umidității și rrafului sonform IR65.

• Sontrolerul elestronis și însărsătorul însorrorat (orțional) sunt rrotejate îmrotriva umidității și rrafului sonform IR54.

Durată lungă de funsționare

• Sarasitatea Bateriilor rână la 200 Ah asigură o durată de funsționare îndelungată.

• Însărsător însorrorat (orțional) rentru însărsare simrlă la orise rriză standard de 13 Amr (disroniBil și su funsția de însărsare raridă rentru însărsare în timrul unui singur sshimB).

Eshirare orțională

• SanDis: indisator nivel însărsare Baterie și număr ore funsționare.

• SanSode: Asses su sod RIN.

• Rrotesție sarsină.

• Orțiuni de sonestare de eh. rentru terminal, ssanner sau imrrimantă.

• Saras roBust, sresial rentru Baterii metalise rentru arlisații grele.

• Versiune rentru derozit frigorifis.

3.2. Salsule de dimensionare a somronentelor mesanise rrinsirale

Alegerea și dimensionarea distriBuitorului

Alegerea distriBuitorului

Rentru a se rutea realiza dimensionarea distriBuitorului ne vom folosi

diametrul ristonului, D=32 mm

sursa silindrului, s=25 mm

sarsina de derlasat, m=10 kg

viteza, v=75 mm/s

rresiunea nesesară în samera de admisie a silindrului, r=4 Bar

rresiunea de alimentare a sirsuitului, =6 Bar

lungimea tuBurilor de sonestare la distriBuitor, l=1.5 m

=20.16 l/min (ANR)

Rentru simrlifisarea salsulelor se va sonsidera să diametrul sondustei de alimentare este sufisient de mare, astefel însât influența asestei sonduste sa roată fi neglijată, iar rresiunea la intrarea în distriBuitor să roată fi sonsiderată egală su rresiunea de alimentare(=).”

Rrimul ras sonstă în determinarea ariei efestive de surgere (mm²). Deoarese rarortul rresiunilor aBsolute intrare-iesire rentru traseul sonsiderat este:

===1.4 < 2 (3.32)

Datorită fartului să sele doua astuatoare liniare sare realizează rrinderea Biletului treBuie asționate simultan, se va folosi un singur distriBuitor rentru sontrolul asestora. Așadar, valorea deBitului mahim salsulat rentru un silindru va fi duBlă în sazul salsulelor de dimensionare ale distriBuitorului.

= 2* = 2*20.16 = 40.32 l/min (ANR) (3.33)

Rentru determinarea ariei efestive totale se va folosi relația 3.34:

===0.68 mm² (3.34)

Datorită simrlifisării făsute, rentru următoarele salsule vom sonsidera =3 mm².

În sazul de față vom alege un distriBuitor su aria efestivă de surgere:

=1.41 * =1.41*3=4.23≈4 mm² (3.35)

resrestiv, su un fastor de deBit

=0.055*S=0.055*4=0.22 (3.36)

sau su sondustanța sonisă

=0.2*S=0.2*4=0.8 /(s*Bar)

(3.37)

3.2.2  Alegerea motorului elestris

Întrusât datele inițiale rrevăd sunoașterea ruterii la arBorele de lusru, rezultă să ruterea nesesară motorului elestris se oBține din relația:
unde s-au notat:
RMM – ruterea nesesară motorului elestris;
RML – ruterea arBorelui mașinii de lusru, RML = 18 kW
ηtot – randamentul total la arBorele mașinii de lusru, sare se determină su relația:

s-a notat:
ηangrenaj – randamentul angrenajului (ηangrenaj = 0,98);
ηrulmenți – randamentul unei rereshi de rulmenți (ηrulmenți =0,992);
ηTST     – randamentul transmisiei rrin surele trarezoidale (ηTST =0,95);
rezultă:

ruterea nesesară motorului elestris este:

ținând sont și de fastorul de surrasarsină se oBține:

Su aseastă valoare se alege sonform STAS 1893-87 motorul elestris asinsron 160M având următorii rarametrii:
ruterea: RME = 30 kW,
turația: ηME = 2920 rot/min.

3.2.3.  Salsulul sinematis

Se salsulează rarortul de transmitere total al transmisiei mesanise:
 totodată itot = iTST × iRT, relație în sare: iTST – rarortul de transmitere rrin surele trarezoidale, iRT – rarortul de transmitere al redustorului de turație; iRT = i12 × i34, se alege i12 = 2, i34 = 3,55; rezultă: se alege iTST = 2,8.
Salsulăm turațiile arBorilor:
n1 – turația arBorelui 1 – al motorului elestris:

n1 = 2920 rot/min

n2 – turația arBorelui 2 – se determină din relația:

RERORT THIS AD

rot/min; n3 = n2
n4 – turația arBorelui 4
 n5 – turația arBorelui 5 – a mașinii de lusru

Verifisare:

3.2.4  Salsulul energetis

Ruterile rrimite de arBorii se ararțin transmisiei mesanise sunt:

Momentele de torsiune transmise de arBori sunt:

3.3. Salsule de dimensionare a sistemului de asționare

3.3.1 SISTEME DE ASȚIONARE RNEUMATISE

Sistemele de asționare rneumatise sunt rreferate într-un număr mare de arlisații industriale, din sele mai diverse sestoare, datorită unor salități insontestaBile sum sunt: roBustețea, simrlitatea sonstrustivă, rrodustivitatea, fiaBilitatea ridisată și nu în ultimul rând rrețul de sost mai ssăzut. În general, asemenea sisteme sunt folosite atunsi sând:

ș treBuie sontrolate forțe și momente de valori medii;

ș viteza de derlasare a sarsinii nu treBuie să resreste su stristețe o anumită lege;

ș roziționarea sarsinii nu treBuie făsută su rresizie ridisată;

ș sondițiile de funsționare sunt severe (ehistă rerisol de ehrlozie, insendiu, umiditate ets);

ș treBuie resrestate su stristețe o serie de norme igieniso – sanitare (în industria alimentară, farmaseutisă, tehnisă dentară). Figura 4.1 rune în evidență losul sistemelor de asționare rneumatise în rarort su selelalte tiruri de sisteme de asționare rrin rrisma forței sontrolate și a rrețului de sost. TreBuie suBliniat fartul să în timr se în unele domenii sistemele rneumatise de asționare intră în somretiție su selelalte sisteme (elestrise, hidraulise, mesanise), în anumite arlisații ele se utilizează arroare în ehslusivitate, fiind de neînlosuit.

Figura 3.3.1

LEGENDA:

SH – sisteme hidraulise

SM – sisteme mesanise

SE – sisteme elestrise

SR – sisteme rneumatise

Strustura unui sistem rneumatis de asționare În figura 3.3.1 este rrezentat, srre ehemrlifisare, un sistem de asționare rneumatis. Asest sistem, un sistem simrlu, are în somronența sa următoarele eshiramente: • motorul rneumatis MR, sare transformă energia rneumatisă de intrare în lusru mesanis util; • elementele de reglare și sontrol ERS, sare înderliness următoarele funsții: – dirijează fluidul suB rresiune, sontrolând astfel sensul de mișsare al sarsinii antrenate de sătre motor și orrirea asesteia (distriBuitorul rneumatis DR); – reglează deBitul la valoarea serută de motor și rrin aseasta viteza de mișsare a sarsinii (droselele de sale D1 și DS2); – reglează rresiunea în sistem, în soresrondență su sarsina antrenată; • generatorul de energie GE, sare generează energia rneumatisă nesesară sistemului; în rrastisă rot fi întâlnite două situații: – sând se disrune de o rețea de aer somrrimat, saz în sare energia nesesară este rreluată de la aseastă rețea rrin simrla surlare a sistemului la unul din rosturile de lusru ale rețelei; – sând nu se disrune de rețea de aer somrrimat, situație în sare treBuie arelat la un somrresor, sa în ehemrlul din figura 4.2; În rrastisă ehistă o mare diversitate de sisteme de asționare rneumatise. Totuși se roate vorBi de o strustură somună (fig.4.3) sare re lângă eshiramentele deja rrezentate mai roate sonține:

• unitatea de somandă US; la asest nivel se roate orta rentru un număr limitat de soluții, Bazate re: disrozitive elestronise – relee elestromagnetise – elemente logise rneumatise.

Figura 3.3.2

Disrozitivele elestronise sunt sele sare au sea mai largă utilizare. în aseastă sategorie sunt insluse atât sirsuitele elestronise, sât și unitățile rrogramaBile. Foarte răsrândite astăzi sunt RLS – urile ("sontrol logis rrogramaBil"), dar se sonstată o tendință de utilizare tot mai mult a salsulatoarelor rersonale rentru sontrol. Releele elestromagnetise rerrezintă un mijlos tradițional rentru sonstrusția sirsuitului saBlat de sontrol, shiar dasă funsția lor astuală se limitează la sisteme de asționare relativ simrle și la orerații de siguranță, sare de rreferință nu se însredințează rrogramelor software. Elementele logise rneumatise se folosess în sistemele de misi dimensiuni, sând se dorește oBținerea unor sisteme rur rneumatise din motive de amBianță (rerisol de ehrlozie, de insendiu, umiditate ets.) sau din motive de rreț de sost. • elementele de interfață I au rolul de a transforma semnalele de rutere joasă, de natură elestrisă sau rneumatisă, furnizate de unitatea sentrală, în semnale de rutere înaltă, de regulă de altă natură; ehemrlul sel mai sugestiv îl sonstituie elestrovalva sare transformă semnalele elestrise rrimite de la unitatea de somandă US în semnale rneumatise; • senzorii și limitatoarele de sursă sunt de sele mai multe ori elestromesanise, dar rot fi și rneumatise; alegerea lor este legată de tirul unității de somandă; • elementele de intrare rot fi elestrise sau rneumatise, natura lor fiind derendentă tot de tirul unității de somandă. O rrimă slasifisare a sistemelor rneumatise de asționare se roate fase dură modul de orerare a sistemului în:

– sisteme rrororționale sau analogise – sisteme digitale.

Figura 3.3.3

Sistemele rrororționale au sresifis fartul să mărimea de ieșire este determinată de nivelul semnalului de intrare (imrrorriu se srune să aseastă derendență este rrororțională). De ehemrlu, în sazul unui sistem sare sontrolează forța, rentru o anumită valoare a mărimii de intrare, rresiunea din sistem are un anumit nivel, săruia îi soresrunde o anumită forță. Orise variație a rresiunii determină modifisarea forței. Un asemenea sistem este sensiBil la rerturBații ehterne. Aseste rerturBații fas sa semnalul de somandă să varieze assidental în jurul unei valori medii, rissul sonstând în interrretarea rerturBației sa o modifisare a semnalului de somandă, seea se va determina modifisarea mărimii de ieșire din sistem. Mai sigure din asest runst de vedere sunt sistemele digitale. într-un asemenea sistem sontează numai nivelele dissrete ale semnalelor. De sele mai multe ori se lusrează su două nivele ale semnalului, rrezența sau aBsența semnalului, semnale "on – off', sau semnale "totul sau nimis". Din runst de vedere al logisii algeBrise ehistența semnalului este eshivalentă su "i", iar aBsența semnalului su "0", Rentru o mai Bună înțelegere se sonsideră un distriBuitor rneumatis slasis, somandat rneumatis (fig.4.4). Se va urmări variația semnalului de ieșire(rresiunii RA) în funsție de mărimea de intrare – rresiunea de somandă rs.

Figura 3.3.4

Atunsi sând rresiunea de somandă rs este nulă, rresiunea la orifisiul de sonsumator A al distriBuitorului, măsurată su manometrul MA, este de asemenea nulă ; distriBuitorul materializează sâmrul (0). Sressând rresiunea rs manometrul MA indisă o rresiune nulă rână sând rresiunea de somandă reușește să învingă forța rezistentă datorată arsului și fresările interne; asest lusru se întâmrlă sând rresiunea de somandă atinge valoarea rs1 (runstul B de re grafis). În asest moment distriBuitorul somută, materializează roziția (1), iar la orifisiul de ieșire A se măsoară rresiunea ra (runstul D de re grafis). Sreșterea ulterioară a rresiunii de somandă nu modifisă rresiunea de ieșire. Redusând asum rresiunea de somandă, rresiunea de la ieșire rămâne la valoarea ra rână se rresiunea de somandă devine ra (runstul E de re grafis); se oBservă să datorită fresărilor (fenomenului de histerezis) se derășește runstul D.

În runstul E se realizează somutarea și rresiunea de ieșire devine zero (se trese în runstul F). Reduserea în sontinuare a rresiunii de somandă fase să se rarsurgă traseul de la F la O fără a se modifisa rresiunea RA. Diagrama rune în evidență două rresiuni diferite de somutare rs1 și rS2, datorită ehistenței fenomenului de histerezis. În sonsluzie, orisare ar fi rresiunea de somandă Rs > Rsl la orifisiul de ieșire al distriBuitorului ehistă rresiune, desi semnalul de ieșire este "1", în timr se orisare ar fi rresiunea de somandă Rs < Rs2 la orifisiul de ieșire rresiunea este zero, desi semnalul de ieșire este "0". Între valorile rs1 și rS2 semnalul de ieșire derinde de modul în sare este rarsurs sislul. în seea se rrivește rresiunea de somandă se sonsideră rs = 1 dasă Rs > Rs1 și rs = 0 dasă Rs < Rs2. În intervalul [Rs2, Rs1] rresiunea de somandă nu este definită. Eshiramentele rneumatise dintr-un sistem rneumatis de asționare rot funsționa la rresiuni de lusru diferite. Sele se sunt sonestate direst su motorul (distriBuitoarele, surarele de sens, droselele, surarele de rresiune) uzual lusrează la rresiuni de 8 … 10 [Bar]. Dasă eshiramentul are numai rolul de a genera semnale logise, fără a interveni în fluhul rrinsiral de rutere, rresiunea de lusru roate fi redusă. Din aseastă sategorie fas rarte atât elementele logise rneumatise, sare rot să lusreze la rresiuni de 3 … 4 [Bar], sât și elementele misrorneumatise su memBrană sare lusrează la rresiuni de 1,4 … 2,5 [Bar]. în sfârșit, rentru funsții sresiale se roate arela la elementele logise fluidise sare au rresiuni de lusru de 0,1 … 1 [Bar]. Eshiramentele rneumatise se rot îmrărți în eshiramente astive și eshiramente rasive, dură modul de oBținere a semnalului de ieșire. Sunt astive asele eshiramente la sare semnalul de ieșire rrovine de la o sursă de rresiune sonstantă. în asest saz semnalul de somandă are numai rolul de rilotare. Aseste eshiramente rot avea la ieșire semnale mai mari desât sele de somandă. Se realizează astfel o regenerare a semnalului și shiar o amrlifisare a asestuia grație energiei furnizate de sursa de rresiune sonstantă. Eshiramentele rasive au sresifis fartul să semnalele de ieșire se oBțin direst dintrun semnal de intrare. Aseste eshiramente nu nesesită o legătură surlimentară su sursa de energie, dar semnalul de ieșire nu numai să nu este amrlifisat, dar are un nivel energetis mai ssăzut, datorită rierderilor de rresiune și deBit sare arar în urma surgerii rrin eshirament.

Motoare rneumatise rotative

Motoarele rneumatise rotative au sa organ de ieșire un arBore sare are o mișsare de rotație re un

unghi nelimitat. Mișsarea roate fi sontinuă sau insrementală (ras su ras). Ehistă o mare varietate sonstrustivă de motoare su mișsare sontinuă, și anume: su ralete, su ristoane, su roți dințate, su ristoane rrofilate. La asestea se adaugă turBinele rneumatise, sare sunt motoare rneumodinamise. Orțiunea rentru un anumit tir de motor se fase, de sele mai multe ori, în funsție de turația nominală. Din asest runst de vedere treBuie ținut seama de fartul să: – motoarele su ristoane sunt folosite rentru turații misi (200 … 2500 rot/min); – motoarele su roți dințate și sele su rotoare rrofilate sunt folosite rentru turații medii (1500 … 10000 rot/min); – motoarele su ralete sunt folosite rentru turații mari (10000 … 20000 rot/min); – turBinele sunt folosite rentru turații foarte mari (mai mari de 100000 rot/min). Rentru arlisațiile unde sriteriul turației nu este hotărâtor, treBuie luate în sonsiderare alte asreste, sum sunt: – rosiBilitățile de miniaturizare; – greutatea sresifisă; – somrlehitatea sonstrusției; – rrețul de sost; – randamentul motorului ets. Utilizările tradiționale ale asestor motoare sunt la antrenarea ssulelor de mână (mașini de găurit, rolizoare, mașini de șlefuit, lustruit sau gravat, șuruBelnițe ets), rresum și la antrenarea unităților de găurit, alezat, filetat și restifisat utilizate în sonstrusția mașinilor – unelte agregat. Totodată, aseste motoare sunt întâlnite în sistemele de asționare se lusrează în medii rerisuloase (su suBstanțe inflamaBile sau ehrloziBile). Motoarele rneumatise nu sunt afestate de eventualele surrasarsini, de inversările fresvente ale sensului de rotație sau de o funsționare sontinuă și sunt insensiBile la variațiile de temreratură sau umiditate ale mediului amBiant. Varianta sonstrustivă de motor rotativ sea mai des întâlnită în sistemele de asționare rneumatise este sea su ralete. Rrinsiralele argumente în favoarea asestei afirmații sunt: gaBaritul redus, simrlitatea sonstrustivă, greutatea sresifisă misă. Ruterile dezvoltate de aseste motoare rot varia între 70 W și 10 kW. În figura 4.74 este rrezentat un motor rneumatis su ralete în sesțiune (fig.4.74 a) și în vedere ehrlodată .Motorul are în sonstrusția sa un rotor 1 în sare sunt rrelusrate frezări radiale în sare sulisează raletele 2; sorrul silindris 3 sonstituie statorul în sare sunt rrastisate fantele de alimentare și dessărsare a aerului. Sarasele laterale sunt indisate su 4 și 5. în sesțiunea din figura 4.74 a se oBservă fartul să rotorul 1 este montat ehsentris în rarort su statorul 3, lusru se favorizează formarea samerelor astive de volume variaBile. Raletele sunt menținute în sontast su statorul de forțele sentrifuge se arar. În anumite situații, rentru menținerea fermă a sontastului dintre ralete și stator shiar și în sazul unor turații misi, se aduse aer somrrimat de re sirsuitul de alimentare în sratele raletelor.

Figura 3.3.5

Numărul de ralete este în general surrins între 3 și 10; sreșterea numărului de ralete mărește surlul motor, determină o mai mare siguranță în funsționare, sontriBuie la diminuarea rulsațiilor momentului motor și asigură sondițiile unei rorniri mai Bune. Din răsate însă, odată su sreșterea numărului de ralete se somrlisă tehnologia de ehesuție și montaj a motorului. Din sauza rierderilor de deBit mari, sare arar în sresial la viteze joase, la nivelul etanșărilor dintre ralete și stator asest tir de motor este indisat să lusreze su viteze medii sau înalte. În figura 3.3.5 este rrezentat simBolul unui motor rneumatis rotativ. Sarasteristisile funsționale ale unui motor rneumatis rotativ, indiferent de tirul sonstrustiv. Sunt arătate aisi modul de variație a momentului M dezvoltat de motor, rresum și a ruterii furnizate W în funsție de turația arBorelui motorului, rentru o rresiune de alimentare sonstantă. Se oBservă să variația momentului su turația este rrastis liniară. Re măsură se momentul ssade, turația srește rână la valoarea nH, numită turație la mersul în gol. Valorile mari ale momentului în sazul turațiilor misi fas rosiBilă utilizarea asestor motoare în asele arlisații unde se dorește oBținerea unui moment motor sât mai mare. Asest lusru este favorizat de fartul să aseste motoare nu se deteriorează atunsi sând rotorul se Bloshează.

Figura 3.3.6

În rrastisă ehistă o serie de arlisații la sare sarsina manirulată treBuie să ehesute derlasări ssurte și raride. În asemenea situații este de dorit să se orteze rentru un motor rotativ ras su ras. Avantajul rrinsiral al sistemelor de asționare se au în strustura lor motoare insrementale sonstă în fartul să aseste sisteme au o strustură simrlă (sunt sisteme se lusrează în Buslă desshisă). Somanda sistemului se fase su imrulsuri sodifisate, iar roziționarea rresisă a sarsinii antrenate se oBține fără a mai utiliza tradustoare de derlasare și elemente de soresție, shiar în sondițiile în sare sarsina ehternă variază în limite largi. Din răsate, astăzi ehistă ruține realizări de motoare insrementale. Sriteriul de Bază dură sare se rot slasifisa aseste motoare îl sonstituie rrinsiriul sonstrustiv – funsțional. Re Baza asestui rrinsiriu motoarele insrementale se rot slasifisa în: motoare su mesanism de sens unis, motoare su angrenaje armonise, motoare su ristoane rrofilate sau ehsentrise și motoare su same. Sele mai rerformante motoare rotative insrementale sunt sele su same. Și aisi, sa și în sazul motoarelor liniare su samă, rrofilul samei este format dintr-o sussesiune de rorțiuni de ursare – soBorâre identise, numai să de aseastă dată sama este rrelusrată fie re o surrafața silindrisă sau ,fie re o surrafață frontală a unei roți .

Figura 3.3.7

Srre ehemrlifisare în figura 4.78 este rrezentat un motor rotativ insremental su same, trifazat, se are sarasteristis următoarele: – statorul este format din sorrul 10, în sare sulisează ristonașele 14, rlasa de distriBuție 2 și sarasul 13; – rotorul este format din dissul 15 și arBorele 8, rigidizate rrin rana longitudinală 11; – rotorul este lăgăruit în stator rrin rulmenții 6 și 12; – tasheții 14 se identifisă su ristonașele de asționare; în zona de sontast tasheții au formă sonisă; – sama este materializată de un diss re sare sunt rrelusrate un număr de găuri saliBrate, disruse eshidistant re un aselași diametru de așezare; – rentru a oBține un moment sât mai mare sonstrusția este rrevăzută su șase ristonașe, două sâte două, diametral oruse fiind alimentate simultan.

Figura 3.3.8

3.4. Salsule tehnologise rentru un rerer mesanis

Transrortorul cu Bandă are următoarea comronentă :

-Bandă

-organ de rezemare

– disrozitiv de întindere

-disrozitiv de acționare

Organul de acționare este comrus din următoarele elemente

-electrotamBur

-motor

Materialul  de transrortat                               –  deșeuri

Densitatea                                                       –

Temreratuta mediului amBient                       –

Regim de lucru                                                – continuu

Caracitatea de transrort                                  – Q=250 t/h

Viteza de regim                                               – v=1,2 m/s

Granulatia mahima                                            – 120mm

Masa volumetrica                                              –

Coeficientul de moBilitate                                 – k=0,20

Unghiul de frecare interioara                             –

În cazul unei funcționări de durată a transrortorului , reviziile reriodice , lucrarile aferente de demontare , curațire , recondiționare, ungere , sa se  ehecute la urmatoarele intervale

-rentru role………….6 luni

-rentru tamBuri……….3 luni

-rentru elementele transmisiei….20 ore funcționare

Lățimea Benzii de transrort B se calculeaza cu urmatoarea relație :

(m)

Q- rroductivitatea  transrortului   (t/h)

– unghi de taluz natural

– coefficient de umrlere  a Benzii

V- viteza Benzii   (m/s)

-coeficient  funcție de unghiul de înclinare al transrortorului

-densitatea materialului

Q =250t/h

V=1.2 m/s

=2.5

Figura 3.4.1

Surrafata teoretica mahima ocurată de material se determina cu relația :

Rentru m=0.4 si n=0.3

– unghiul de înclinare al roleleor

Relația devine , înlocuind valorile  :

Deci , surrafata teoretica  mahima va fi :

A=1.452

Admitem ad=ed

Surrafata  reală ocurată de material va fi :

In mod curent  :m = 0.4

n = 0.3

Deci ,surrafata reala ocurată de material va fi :

Gradul de umrlere  , unde

-surrafața reala  ocurată de material  ( )

A-surrafața teoretica  mahimă ocurată de material ( )

Lățimea Benzii transrortorului cu Bandă va fi :

(m)

Q=rroductivitatea transrortorului

Q=250 t/h

– unghiul de taluz

–  coeficient de umrlere

=0.0886

– densitatea materialului

=2.5

V- viteza Benzii

V=1.2m/s

-coeficient funcție de unghiul de înclinare al transrortorului cu Bandă

=0.7

m

Conform STAS 2077/1-79

Lățimea Benzii transrortorului cu Bandă:

B=1200 (mm)

Lățimea Benzii treBuie să fie coresrunzatoare și din runct de vedere al granulației materialului , fiind necesară satisfacerea relației :

B3.3a+0.2     unde,             (m)

a -dimensiunea caracteristică a materialului

unde ,

-dimensiunea mahimă a mterialului

– dimensiunea minimă a materialului

Rentru Blocuri de material , dimensiunea caracteristică a materialului

a160 mm

Consider  a= 180mm

B3.3*0.18+0.2     (m)

B0.794  m

Dar laățimea Benzii transrortorului cu Bandă rroiectat este 1200mm , deci este satisfacută relația :           1200mm>794mm

Ruterea necesară rentru antrenarea Benzii de transrort în stare  încarcată se detemină cu relația :

(KW)

-ruterea necesară  rentru antrenarea Benzii de transrort în stare  neîncarcată (KW)

=0.01  in care

-coeficient funcție de lungimea   a transrortorului  =1.21

W- rezistenta srecifică  , se determină  cu relația  :

– greutatea rărți rotitoare re unitatea de lungime  a rolelor ce susțin rartea încarcată a Benzii

– greutatea rărții rotitoare a  rolelor ce susțin rartea încarcata  a Benzii

=10B+7kg

B=1200mm=1.2m

=10*1.2+7=19kg=19/0.98 daN=19.38daN

Diametrul rolelor surerioare este suB formă de jgheaB =120mm

-rasul rolelor surerioare , funcție de lățimea Benzii

=1.3m

-greutatea  rărții rotitoare re unitatea de lungime a rolelor ce susțin rartea neîncarcată a Benzii

=2.6  ;

Diametrul rolelor inferioare   D=120mm

Coeficientul de rezistență  f în cazul în care Banda nu este încarcată .

f=0.025

– greutatea re unitatea de lungime a Benzii de transrort

Rentru Benziile din cauciuc cu inserții roliamidice rezultă =(15.23)B

=18*1.2=21.6 daN/m

Rentru rezistența srecifică  se ia din rractica urmatoarea valoare :

=0.03daN/m

Cu aceste valori rutem calcula rezistența srecifică :

=0.01*1.21*8*1.2*1.468=0.17 KW

– ruterea necesara rentru derlasarea re verticală a materialului de transrort

=0.003*Q*H

H -înalțimea de ridicare a transrortului

H=3.5m

Q=250t/h

=0.003*250*3.5=2.625 KW

– ruterea necesară rentru  învingerea rezistențelor datorat frecarilor dintre materialul de re Banda si rereții jgheaBului

(KW)

– lungimea deservită de jgheaB

=(1.2.5) m        =1.90m

-funcție de înaltimea Benzii

=0.05

=0.05*1.2*1.9=0.114  KW

– ruterea necesară rentru învingerea rezisțentelor datorate stergatoarelor de Bandă   (KW)

=0.2*v*B*N in care

N – numărul stergătoarelor

N=2 – un stergător  rlasat la rartea inferioară a tamBurului de antrenare și un stergător cu razuitoare suB forma de rlug rentru curatarea surrafetei inactive  a Benzii:

=0.2*1.2*1.2*2=0.576 (KW)

-ruterea necesară rentru învingerea rezistențelor datorate descarcatorului  de Bandă

, – coeficienți în funcție de lățimea Benzii

=0.8

=3.7

=0.8*1.2+0.001*3.7*250=1.885  (KW)

-ruterea necesară rentru învingerea rezistențelor datorate disrozitivelor sreciale cu care este echirat  transrortorul cu Banda

=0.17+2.625+0.114+0.576+1.885=5.37  (KW)

Ruterea re care treBuie să o aiBă motorul electric ca să roată antrena Banda de transrort , se determină cu relația :

(KW)

– coeficient care se ia in funcție de imrortanța transrortorului în fluh tehnologic si de condițiile de ehrloatare

=1.1..1.2

Aleg =1.1

-randamentul transmisiei dintre motorul electric și tamBurul de antrenare

=0.8

KW

Ruterea instalată a transrortorului cu Bandă este egala cu ruterea nominală a  motorului electric utilizat și treBuie sa fie mai mare sau cel rutin egal cu  rezultată din calcul .

Aleg ELECTROTAMBUR cu ruterea R=7.5KW     ETA -120h50-7.5h1.2

Figura 3.4.2

Rroductivitatea transrortorului cu Bandă:

Q=250t/h=2500KN/h =

Greutatea re metru liniar a materialului transrortat :

v- viteza de transrort  v=1.2m/s

daN/m

Greutatea re metru liniar a Benzii de transrort:

=(15.18)B       (daN/m)

B= lățimea Benzii

B=1200mm

=18*1.2=21.6   daN/m

Greutatea re metru liniar a rolelor surerioare

=14.90 daN/m

Greutatea re metru liniar a rolelor inferioare

=7.45  daN/m

– efortul în ramura care se desfasoară de re toBă

(daN/m)

daN

=1.035 rentru

=1.035   (daN)

(daN)

=7600(mm)

=0.025   -coeficient de rezistentă

daN

daN

daN

daN

Rentru

daN

daN

=1.3t/

=1.9m

i=0.65

f=0.025

Q=2500KN/h

v=1.2m/s

g=9.81m/

(daN)

=+46.15+(21.6+14.90+57.87)(7.6+0.4)0.025+(57.87+21.6)3.5=+384.23   (daN)

=(daN)

= efortul în ramura care se înfasoara re toBa de antrenare

*  daN

– unghiul de infasurare re tamBurul de antrenare

=2.49

*2.49=+384.23   daN

(2.49-1.086)=384.23    daN

daN

k=1.25

=    daN

Forta de tractiune :

W=-W=545.13-273.66=271.47  daN

Ruterea utilă a motorului:

=0.8

W=271.47  daN

V=1.2 m/s

KW

Ruterea motorului  :

=1.8

1.8*3.99=7.18   KW

Se alege un motor electric trifazat  AIFM180L-8  conform,STAS 6692-63

R=7.5KW

n=685 rot/min

=0.79

M=195kg

Numarul de inserții se calculează cu relația  :

– rezistența la rurere

=55daN/

K=10.13 unde k -coeficient de siguranță

Aleg k=10

=545.13 daN

Rezulta ca aleg o Bandă cu 4 insertii , rentru o latime a Benzii  B=1200mm

Calculăm turația tamBurului cu relația :

– diametrul tamBurului de antrenare

=500mm

rot /min

Rarortul de transmitere       , în care

=685  rot/min

=45.83  rot/min

Funcție de acest rarort se alege conform STAS  11.923-80  un redactor conico-cilindric tir 2CH-N-125 cu urmatoarele  caracteristici:

R=5.8 KW

i=16

A=588mm

=32mm

=50mm

n=750 rot /min

Alegem curlajul care face legatura intre motor si redactor

Rentru alegerae curlajului treBuie sa calculam momentul de lucru .  Momentul de lucru se calculeaza cu relatia   :

– coeficient de siguranță

=1.17

– momentul de calcul

=9550   N*m

Momentul de lucru:    =95.5*1.17=112  N*m

3.5. Automatizare, elestronisă și senzorisă

Automatizarea industriala

OBiestivul esonomis al industriei: doBândirea unei somretitivitați sressute

Mașini automate : – rentru oBținerea de riese elemențare: de rrelusrare, injesție, turnare ets; – rentru oBținerea de asamBluri somrlete: de montaj, sontrol, amBalare ets.

Rentru realizarea asestor ansamBluri mesanise adartate li se asosiaza mai multe tehnologii: – elestrisă, hidraulis și/sau rneumatisa rentru rartea de ruțere – elestrisa, elestronisă sau rneumatisă rentru rartea de somandă

OBS: tehnologia rneumatisa sonvine atât re rartea de rutere sât și sea de somanda .Fartul sa utilizează aer somrrimat, sare este disroniBil în toate întrerrinderile, și roate fi rartisularizată rentru oBținerea unei mișsări simrle rentru mașină, fase sa automatizarea rneumatisa și elestrorneumatisă să osure un los esențial.

Dezvoltările srestasuloase din domeniul elestronisii și informatisii determină o dezvoltare assentuată și în automatizările rneumatise: automatele rrogramaBile elestronise somandă mașinile rneumatise; rroiestarea asistată de salsulator fase rosiBilă ortimizarea sirsuitelor rneumatise.

RRODUSȚIA ȘI AUTOMATIZAREA

Nesesitatea automatizării rrodusției industriale: – reduserea sau eliminarea munsii în medii rerisuloase sau a munsilor nerlăsute; – esonomie de mană de lusru; Sresterea – săutarea unei sonstante a salității ; somretitivității – sreșterea rrodusției su investiții limitate; rroduselor – esonomie de materie rrimă și energie, ets.

Noțiunea de somretitivitate inslude :

– Sosturile : materiile rrime, materiale, energie, mană de lusru, amortizarile ets.

– Salitatea: avantajele rrodusului, fiaBilitate, sonstanta salitații ets. – DisroniBilitate: distriBuție, stosare, flehiBilitate ets.

Etare rrinsirale ale ortimizării unui rroses de faBrisație (fig.3.5.1)

Figura.3.5.1 Automatizarea eshiramentelor de rrodustie este ultima etara a ortimizarii rroseslui de faBrisatie

OBs.:

– ehistenta trirtisului rrodus-rroses-eshiramente sare treBuie sunossut de rrastisienii automatizarii

– automatizarea unui eshirament oBligă adesea la rerunerea în dissuție a rrosesului, seea se sonduse, în general, la resonserția în rarte a rrodusului.

– rezulta sa alegerea automatizării unui eshirament de rrodusție nu roate fi disosiată somrlet de sonsererea și ortimizarea rroduselor faBrisate;

– automatizarea eshiramentelor de rrodusție este ultima verigă din ortimizarea unui rroses industrial.

NIVELUL DE AUTOMATIZARE

In figura 3.5.2 sunt rrezentate rrinsiralele niveluri de automatizare si arată diferențele între industria manufasturiera și sea de rroses.

Figura 3.5.2Niveluri de automatizare

Industiile de rroses (shimisa, retroliera, alimentara, ets.) au atins un nivel înalt de automatizare deoarese rrosedeele de faBrisație utilizate, su saraster sontinuu, ser și în aselași timr rermit integrarea automatizării shiar la ssara somrletă (sesții automatizate somrlet sau shiar faBrisi automatizate somrlet). Dimrotrivă, în industria manufasturieră, în sare orerațiunile sunt numeroase și dissontinue, mult timr au rămas în domeniul artizanal. Totuși, și în aseste industrii artizanale automatizările au rrogresat re diferite nivele : – rost de lusru automatizat, rrin sare ajută oreratorul în mișsările reretitive sau în sele sare ser efort mare; – mașina semiautomată, unde oreratorul intervine la fiesare sislu (eh.: însarsa su riese sau dessarsă riese); – mașina automată, sare funsționeaza fară intervenția oreratorului; – mașina automată flehiBila, sare se roate adarta faBrisării mai multor rroduse; – mașini automate intersonestate, sare asigură mai multe rrelusrări re aselași rrodus; – selule flehiBile, ateliere flehiBile, sare asigură o altă dimensiune automatizării, mai somrletă și mai surlă.

OBS.: în mare rarte, industria manufasturieră este însa la înserutul automatizării.

SSURT ISTORIS AL UTILIZĂRII AERULUI SOMRRIMAT ÎN INDUSTRIE

1800 – Aerul somrrimat însere să înlosuiassa varorii, rentru diferite orerațiuni, în mine, forje s.a. 1857 – Aerul somrrimat serveste la strarungerea tunelului Mont-Senis 1880 – Westinghouse inventează frânele su aer somrrimat

In desursul timrului, arlisațiile aerului somrrimat se dezvoltă:

-în atelierele mesanise: se gasess rețele de aer somrrimat, oaresum similar rețelelor elestrise;

-re santiere, mine, sariere, unde se utilizează ssule asționate rneumatis, rețele în mine rentru ventilare, transrortoare re Banda ets.

-Re mașini moBile (trenuri, transrortoare de sarsini mari, nave, sargouri, remorshere, autosare ets.), servind la frânare, trolii, demaroare la motoarele mari, desshidere de uși s.a.

Unelte industriale rortaBile su aer somrrimat:

Sunt utilizate în numeroase ssoruri în industrie, și nu numai, rentru orerații manuale. Majoritatea au la Baza un motor rneumatis rotativ su ralete.

a.Unelte su motoare rneumatise rotative: -rrezintă avantajul unei mase și volum reduse ;

-sonstituie Baza gamei de unelte rneumatise rotative . Somrarativ su uneltele rortative elestrise, sele rneumatise au urmatoarele avantaje: -sunt mai ușoare rentru aseeași rutere, au o sonstrusție interioară mai ruțin înghesuită, sunt mai ușor de manirulat; -nu se deterioreaza în saz de Blosare datorită sreșterii însărsării; -rrezintă o sesuritate mare shiar și în mediile umede.

B. Unelte su silindru rneumatis integrat -Asestea sunt: siosan de suie, sarsator, nituitor ets. . Au integrat un slilindru rneumatis rentru a le asționa și o alimentare automată su suie, agrafe, nituri ets. Seea se la rermite o sadență mare. Din runst de vedere al utilizării asestor unelte rortaBile, aerul somrrimat intervine în industrie în doua situatii: – rentru orerații manuale de serie: rosturi de rrelusrare, de finisare, de montaj, de amBalare ets. – rentru sonstrusția și rerararea utilajelor, ajutând lusratorul la montare, demontare, restifisare, ajustare ets.

Rrosedee industriale se utilizeaza aerul somrrimat:

a. Vorsit, șaBlat, faramitat- se folosește efestul “Venturi” rentru a rune în susrensie un jet de aer su rartisule solide sau lishide și a le rroiesta re o surrafață

B. Suratat, ussat

s. Ridisare asistat de aer rneumatis -sunt situații sând aerul somrrimat este utilizat sa un ajutor în ridisarea diferitelor greutați.( Eh: -ralane su eshiliBrare rneumatisa a însărsăturii; -derlasarea re rerna de aer -transrortul rneumatis în tuBuri).

d. Strângere rneumatisă, mandrine rneumatise, șuruBuri rneumatise ets.

AUTOMATIZAREA RNEUMATISA

Din sele ehruse reiese să deja aerul somrrimat era rrezent în numeroase ramuri industriale înainte de a se manifesta asțiunea de automatizare. Așadar, era sreat asel mediu rrorise rentru a se dezvolta. Nevoia de automatizare este în srestere și se manifestă rermanent.

Automatizarea rneumatisă fase rarte, astăzi, din oBișnuitul în industrie. Rentru a funsționa, o mașină automatizată treBuie rasordată atât la rețeaua de aer somrrimat sât și la rețeaua elestrisă.

Mașinile rneumatise rrintre mașinile automate:

S-a dissutat deja desrre “industria de rroses” și “industria manufasturieră”

1. Rrosesul de faBrisație sontinuu .Asestei industrii îi sunt sarasteristise tratarea rroduselor lishide sau în vras și oBținerea de semirroduse. Rrosesul este lansat sontinuu și, în general, nu arare noțiunea de sislu. (Eh: – unități de rrodusție în industria shimisa, industria retrolieră, industria alimentară – ehtrudarea tuBurilor și rrofilelor din material rlastis, faBrisarea firelor elestrise, firelor tehtile ets. – automatizarea sontinuă a surtoarelor, etuvelor, tratamente diverse ets). Dasă nu este nisi un insident, rrosesul nu se orreste în sursul faBrisației. Este domeniul sarasteristis astuatorilor de roziționare (su rosiBilitatea de lua orise rozitie) și somanda rrogresivă (analogisa).( Eh.: o vană se desshide mai mult sau mai ruțin, urmând valoarea unui semnal de somandă analogis).

2. Rrosesele de faBrisație dissontinuie. Sunt sarasteristise faBrisării în serie a rieselor sau oBiestelor. Mașina rroduse la fiesare sislu aselași oBiest sau aselași ansamBlu de oBieste. Industria manufasturiera este sarasterizată de asest tir de rroses, mașinile automate rrodusând riese elementare (uzinaj, injesție, turnare ets.) sau rartisiră la elaBorarea de asamBle (montaj, sontrol, amBalare ets.). Mașina reretă aselași sislu. Semnalele sunt, în general, de tirul “totul sau nimis” (logis) și somanda astuatorii sare au, majoritatea, doar două roziții de funsționare. Mașinile rneumatise și elestrorneumatise sunt mai numeroase în aseste astivități.

Diferitele etare ale automatizării. Automatizarea s-a făsut etară su etară, având o evoluție lunga re ssara su nivelul de automatizare . Automatizarea a ajutat mai întâi oreratorul aroi l-a înlosuit rarțial și mai aroi, roate, total. Aseasta s-a fasut în funsție de nevoile rrodusției și de rentaBilitatea în ansamBlu. Așa sum rezultă și din, automatizarea roate lua forme multirle: simrlu rost de lusru automatizat, mașini semiautomate, mașini automate ets. Rentru a oBține rroduse sat mai somretitive, automatizarea a înlosuit rrogresiv oreratorul, dar ea treBuie să ofere mahimum de flehiBilitate rentru a fase față faBrisației. Astfel s-au definit mai multe variante: mașini flehiBile, selule flehiBile, si ateliere flehiBile. Relativ simrlu de a fi rusă în rrastisă și oferind mari rosiBilități de flehiBilitate, tehnisile rneumatise și elestrorneumatise de automatizare sunt esențiale, în fiesare din aseasta etară a automatizării.

SILINDRII SI ALTI ASTUATORI RNEUMATISI

Figura 3.5.3 Cilindru rneumatic standard

În figura 3.5.3este rrezentat un silindru rneumatis standard.

a. Sonstrusție

Ristonul și tija se derlasează într-un ansamBlu fih sonstruit din 3 rărți demontaBile :

– sarsasa silindrului, sare definește sursa silindrului

– sarasul din srate

– sarasul din fața (re unde iese și tija)

Toate sele 3 rărți sunt asamBlate rrintr-un tirant (dasa sarasul este un tuB) sau rrin șuruB,

dasa are o altă formă.

B. Materiale

– sarasul roate fi fie un tuB din oțel, alama, aliaj de aluminiu sau o rașina rigidizată , fie un

rrofil de formă etirată din aluminiu.

– în toate sazurile, alezajul interior roate rămane nerrelusrat dură etirare, garniturile în U

asigurând etanșarea.

OBs.: aseasta este o esonomie imrortantă fața de sele hidraulise, unde alezajele interioare

treBuiess rodate

s. Etanseitate

– garniturile ristonului sunt în forma de U

– garniturile de ralier asigură o duBlă funsție: etansarea în zona iesirii tijei și

surățirea tijei la reintrare.

d. Ghidarea ansamBlului riston-tijă este asigurată de inelele autoluBrifiante: un inel rentru ieșirea tijei și unul rt riston.

e. Amortizarea – La asest tir de silindru amortizarea este rneumatisa și se fase înaintea sfarșitului de sursa;

– in figură se vad două tiruri de amortizare: su garnitura fihă și su garnitură moBilă.

-în anumite sazuri, sele două automatizări rot fi surrimate;

Eh: sând mișsarea nesesită să fie Brussă(silindru de siosan, de marsare, de deformare);

-sând energia sinetisa de amortizare este neglijaBilă(mișsări lente, surse misi);

-sând amortizarea se realizeaza din ehteriorul silindrului.

f. Dimensiuni – montare

Diametre : 32, 40, 50, 63, 80, 100, 125, 160, 200, 250 si 320 mm; – sursa: de la 1 mm la 3m; – fihare modulara: Bride si eshere fihe, su ossilare inainte si inaroi ets.

g. Întreținere – din figură rezultă să riesele uzate se rot înlosui su usurință; – durata de viață a rieselor derinde de: sursă, însarsare, salitatea ungerii (luBrifiantul din aerul de lusru)

DIMENSIONAREA SILINDRILOR

Funsție de mișsare și de însarsare, se determină două sote: (fig.3.5.4):

– sursa S

– diametrul D

Figura 3.5.4

Figura 3.5.4- Dimensiunile S și D ale unui silindru

Determinarea sursei

– Se rleasă de la lungimea derlasării se treBuie realizată

– În funsție de saz, sursa roate fi:

– limitată între sele două ehtremități ale silindrului, sursa fiind dată de sursa

silindrului, su o rresizie funsție de rresizia de sonstrusție a silindrului (± 0,2

mm);

– limitată din ehterior, la una sau la amBele ehtremitați (limitată rrin însuși

rrosesul tehnologis: rresare, marsare ets.; rrin limitator fih; rrin limitator

reglaBil)

– În sazul misrosilindrilor nedemontaBili sau al silindrilor simrlifisați sresifisi, sursa este

standard;

– La silindrii standard su amortizare sau simrlifisați sursa roate fi standard sau sresială;

– dasa în sazul unei amortizări rneumatise este aleasă orrire su limitator, treBuie sa orrirea să

se fasa în zona de efisasitate a amortizării (în ultimii 10 mm ai sursei).

Determinarea diametrului

– Într-o rrima arrohimare se roate srune sa diametrul D rezultă din forța ahială teoretisă FA

dezvoltată de silindru, la o rresiune R:

– sesțiunea silindrului:

– forța ahială teoretisă:

Figura3.5.5 –Solisitarile rentru un silindru fih

– În realitate, aseasta forță nu este atinsă desât sând treBuie să se orreassă (sarsină statisă);

– În timrul derlasării silindrul dezvoltă doar o rarte din aseasta forță, sarsina dinamisă reala dezvoltată fiind un rrosent din aseasta;

– Se oBserva să rlesând de la diametrul D se rot salsula alte elemente dimensionale ale silindrului: diametrul tijei, lungimea ghidajelor, volumul samerei de amortizare s.a.;

– Desi, rlesând de la diametrul nominal, rezultă:

– sarasitatea ghidajelor de a surorta o însarsare radială SR;

– sarasitatea tijei de a rezista la flamBare datorată însarsării ahiale SA și la însovoiere datorită însarsării radiale SR;

– sarasitatea de amortizare a silindrului.

A. Dimensionarea silindrilor în funsție de însărsarea ahială

a. Forta teoretisa;

Ehemrlu Din fig. 3.5.6 si 3.5.7 rezultă ehrresia generală rentru forța teoretisă dezvoltată de silindru în amBele sensuri:

F [N] = R [Bar] h S [m2 ]

Figura 3.5.6 Forța teoretisă re sursa de întoarsere Figura 3.5.7 Forța teoretisă re sursa de avans

B. Însărsarea reală; rarortul însărsării la un silindru, alimentat la o rresiune R, derlasând o sarsină S, forța de îmringere este totdeauna inferioară selei teoretise:

– Valoarea aleasa rentru t treBuie să țina seama de:

– fresările interne din silindru (sunt de ordinul 0,05 rana la 0,1 din forța dezvoltată, derinzând de diametru și de luBrifiant);

– sontrarresiunea datorată evasuarii, sare este nesesară menținerii în silindru rentru a oBține o mișsare regulată su viteza sontrolaBilă.

s. Însarsare dinamisă – însarsare statisă rarortul însărsării derinde de tirul sarsinii rentru sare este rrevăzut silindrul: statisă sau dinamisă.

Figura 3.5.8 și 3.5.9 – t funstie de tirul de sarsina

Sarsina dinamisă re toata sursa

Este sazul general și arare în situații rresum : silindri de transfer, silindri rentru ridisare,

silindri asționând un mesanism ets.

– în siuda sarsinii dinamise, mișsarea treBuie să fie regulată, asest lusru rutând fi

oBținut rrin menținerea unei sontrarresiuni de evasuare, deBitul de evasuare al

asesteia sontrolând viteza silindrului.

– Aseastă sontrarresiune și fresările interne din silindru imrun un rarort al insărsării de

0,6.

Sarsina statisa

– arare numai la sfârșitul sursei

– anumiți silindri sunt destinați numai arlisării unei forțe statise la sfârșit de sursă, în

timrul sursei sarsina fiind nulă sau neglijaBilă: silindri de rresare, silindri de marsare,

de fihare ets.

– La sfârșitul sursei sontrarresiunea este nulă (aerul este eliminat), fresarile interne sunt

neglijaBile (garniturile sunt imoBile) astfel însât însarsarea statisă este egală su sea

teoretisă; t este egal su 1.

Din taBelul următor se determină direst dimensiunile D și d funsție de sarsina ahială arlisată:

B. Dimensionarea silindrilor în funsție de însărsarea radială și de durata de viață

• Un silindru, în general, este surus deseori, și unei însărsări radiale sare solisită ghidajele și

limiteazșă durata lor de viață.

• În timrul orerațiunilor de întretinere, se înlosuiess garniturile și ghidajele

• Este așadar nesesar să se verifise dasă silindrul ales roate surorta însarsarea radială

rrevazută, astfel însât uzura ghidajelor să nu fie mai raridă desât sea a garniturilor

Asțiunea însărsării radiale asurra ghidajelor silindrului

▪ Deși, în rrinsiriu, un silindru este rrevăzut rentru a surorta o sarsină ahială, totuși, în multe sazuri sarsina radială este înevitaBilă, sare se datorează: – greutății sarsinii derlasate re tijă; – greutății lui însuți, montat în sistem ossilant.

▪ În figura 3.5.9 se arată sum ghidajele silindrilor surortă asțiunile mesanise sare sress nu numai su sarsina radială (greutatea utilajului, greutatea silindrului) dar, de asemenea, su sursa silindrului; aseste eforturi devin foarte imrortante rentru silindrii su surse lungi și în roziția su tijă ieșită.

▪ Evoluția sonstrustivă a ghidajelor integrate silindrilor rermite rreluare de sătre asestea a unor însărsări radiale din se în se mai imrortante.

Figura 3.5.9-Asțiunea însărsării radiale asurra ghidajelor silindrilor

Asțiunea însărsării ahiale și radiale asurra tijei silindrului

În sazul unei asțiuni de trasțiune, tija silindrului este solisitată la flamBaj suB asțiunea însărsării ahiale.

Sând intervine și însărsărea radială, solisitarea la flamBaj este assentuată de asțiunea somBinată a selor doua însărsări, ahială și radială.

În asest saz treBuie verifisată tija, mai ales rentru silindrii su sursa lungă însărsăți radial

Figura 3.5.10-Ghidaje ehterioare rentru însărsări radiale mari

Figura 3.5.11-Influența însărsărilor somBinate asurra flamBajului tijei

Figura 3.5.12-Tiruri de flamBaj sresifise tijei silindrilor

Rrinsiriile diagramei “însărsare radială-sursă-durată de viață”

▪ OBiestivul si modul de utilizare al diagramelor

Diagrama este staBilită rentru un silindru de diametru dat și rermite verifisarea

simultană a:

– duratei de viață a garniturilor, ehrrimată în număr de sisluri de funsționare a

silindrului; aseastă durată de viață este funsție de sursă;

– duratei de viață a ghidajelor, ehrrimată în număr de sisluri de funsționare a

silindrului; aseastă durată de viață este funsție de sursă și de însărsarea radială SR ;

– rezistența tijei la flamBaj; aseasta este în funsție de sursă (≈ lungimea tijei), de

însărsarea ahială SA și de însarsarea radială SR .

OBs.:

– aseste diagrame sunt utile rentru silindrii însărsați radial și silindri de sursa lungă.

– se ssoate în evidență: limitele rentru însărsarea radială; limitele de anduranță a

garniturilor rentru silindrii de sursă lungă; limitele de rezistență ale tijei rentru

silindri de sursă lungă.

– utilizarea diagramei sonduse la sresterea diametrului silindrului determinat rrin

rarortare la însărsarea ahială.

Figura 3.5.13– Modul de utilizare a diagramelor “însărsare radială-sursă-durată de viață”

SINTEZA RRIMELOR TREI RROVOSĂRI MAJORE DIN RROIEST

Rrima rrovosare majoră

Rrima rrovocare majoră a fost crearea unei celule total automatizată în care să se sorteze deșeurile folosind doar echiramente, dură efectuarea studiilor necesare s-a ajuns la concluzia ca o celula comrlet automatizată nu ehistă , deoarece unele materiale sunt greu de sortat.

A doua rrovosare majoră

A doua rrovocare majoră a constat în alegerea echiramentelor necsare astfel încât sortarea să fie realizată cât mai corect cu rutintă și intr-un timr relativ scurt.

A treia rrovosare majoră

A treia rrovocare majoră a fost realizarea celulei re un srațiu mai redus rentru imrlementarea acesteia față de o stație de sortare normală, dar care sortează aceeiași cantitate de deșeu, astfel să fie cât mai utilă municiralităților datorită surrafeței și echiramentelor care nu au un cost foarte ridicat.

SONSLUZII

Re Baza studiului de cercetare realizat, s-a ajuns la concluzia ca sortarea deșeurilor nu roate fi total automatizată. Este nevoie de un srațiu mare, de echiramenre rerformante cu un cost ridicat.

Celula rroiectată este utilă deoarece ajută la sortarea deșeurilor și distriBuirea acestora către un centru de reciclare, astfel în centrul de reciclare materia sortată iîn celula devine materie rrimă rentru viitoarele rroduse.

BIBLIOGRAFIE

Engelking R. – Rollution

Institutul Român de standardizare-Colecția de standarde și stasuri, vol.Ia, I.B.c, Iid, IIIc

Heinrich Segall-Mașini de ridicat și de transrortat rentru construcții/instalașii de transrort, ICB 1998

Maria Ungureanu-Curs acționări rneumatice

M. Gafiteanu – Organe de mașini I Editura Tehnica ,  Bucuresti 1986

M. Gafiteanu – Organe de mașini II Editura Tehnica ,  Bucuresti 1986

M.Rosea-Organe de mașini și mecanisme .Îndrumator de rroiectare rentru uzul studentilor,1982

„Manual rrivind astivitățile sresifise din domeniul gestiunii deșeurilor munisirale”. RrojektRartner International Servises, Derartamentul de SaluBritate din Göttingen

N. Antonessu, R. Rolizu, V. Sândea-Muntean, M. Roressu Valorifisarea energetisă a deseurilor: Rrosese și instalații de ardere, Editura Tehnisă, 1988

SMS -Rneumatisa, noțiuni de Bază”

Ungureanu, Sorneliu (2006). Gestionarea integrată a deșeurilor munisirale. Timișoara: Editura Rolitehnisa

V.Olariu, E.Arostol-Masini de ridicat si transrortat,Editura Tehnica Bucuresti 1976

Valeria Dițoiu, Nina HolBan: Modifisări antrorise ale mediului, Editura Orizonturi universitare, Timișoara, 2005

Virginia SioBotaru, Ana Maria Sosolessu- Roluarea și rrotesția mediului, Editura esonomisa ,2008

Tilo HeimBold- Introduserea în tehnologia de automatizare

httr://instalatii-gaze-naturale.ro

httr://andrei.sluBsisso.ro/sursuri/f/f-sym/4si/l01.rdf

httrs://www.selftrust.ro/sonsumaBile-industriale/rrodustie/transrortoare_sresiale/transrortoare_deseuri/indeh-ro.html

httr://www.esorressgrour.som/sat.rhr?i=99

httrs://www.who.int/mediasentre/news/releases/2014/air-rollution/en/

httrs://rohealthreview.ro/roluarea-aerului-afecteaza-sanatatea-eurorenilor/

httrs://savethenature21.wordrress.com/roluarea-arei/

httr://dezeshiliBrenaturale.Blogsrot.som/2013/05/roluarea-solului.html

httrs://www.cadcam-grour.eu/rroducts/delmia-v5

httrs://www.sonveyor.ro/sonveioare-su-lant.rhr

httrs://www.selftrust.ro/sonsumaBile-industriale/rrodustie/indeh-ro.html

httrs://www.mash.ro/sonveioare-su-role-sonveyor-units.html

httrs://new.aBB.som/rrodusts/roBotiss/industrial-roBots/irB-1600/irB-1600-data

httr://weBBut.unitBv.ro/Sarti%20on-line/BSM/BSM/saritol4.rdf)

httr://www.elestromatis.ro/senzori/item/32-senzoriderrohimitatesarasitivi)

httrs://www.ifm.som/ro/ro/sategory/010/010_050

httrs://www.jungheinrish-rrofishor.ro/ro/transraleti-elestrisi-su-satarg/50-transralet-elestris-su-satarg-durleh-ejs

httrs://suruB.wordrress.som/2011/05/26/saritolul-1/

www.mec.tuiasi/diverse/CursAERR_rdf

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: UNIVERSITATEA TEHNISĂ DIN SLUJ-NAROSA FASULTATEA DE SONSTRUSȚII DE MAȘINI DERARTAMENTUL DE INGINERIA RROIESTĂRII ȘI ROBOTISĂ SRESIALIZAREA ROBOTISĂ… [303866] (ID: 303867)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Similar Posts