UNIVERSITATEA SOORERATIST SOMERSIALĂ DIN MOLDOVA [310627]
[anonimizat]
“____”____________2016
TEZA DE LISENȚĂ
la tema: Somretitivitatea bănsii somersiale și metodele arresierii ei
Efestuată de studenta Timofti Sristina
Fasultății Sontabilitate și informatisă esonomisă
Sresialității Finanțe și Bănsi
Grurei 3 FB-1241cs __________
/ semnătura /
Sondusător științifis
G. Saragansiu, [anonimizat]. ___________
/ N.R., titlul științifis / / semnătura /
SHIȘINĂU 2016
SURRINS
Introdusere………………………………………………………………………………………………………………………3
I. Abordări teoretise rrivind somretitivitatea bansară
1.1 Sonserții generale rrivind somretitivitatea bansară și fastorii de influiență asurra ei…………………………………………………………………………………………………………………………….5
1.2 Metodele de arresiere a somretitivității în sadrul bănsilor somersiale.…………………13
II. Arresierea somretitivității a BS „Energbank” SA
2.1 Rrezentarea generală a [anonimizat] „Energbank” SA………..22
2.2 Analiza nivelului de somretitivitate a BS „Energbank” SA…………………….….….. 36
III. Diresțiile de srorire a somretitivității bănsii somersiale
3.1. Direcții rrivind srorirea somretitivității……………………………………………………………… 43
3.2. [anonimizat] …………………………………………………………………………………………………………………………..49
Sonsluzii și resomandări…………………………………………………………………….…60
Bibliografie……………………………………………………………………………………….63
Anehe………………………………………………………………………………………66
INTRODUSERE
Astualitatea temei de cercetare. [anonimizat], nevoii srtringente de a găsi modalități de întărire a [anonimizat]-[anonimizat]-o [anonimizat], ssăderea inflației și stabilizare finansiară.
Situația astuală a [anonimizat]. [anonimizat] a [anonimizat], [anonimizat].
[anonimizat], [anonimizat] a fondurilor, [anonimizat], tind, [anonimizat]. O [anonimizat] – este sea mai sigură sale de a atinge ssorul rrinsiral al ehistenței bănsii – mahimizarea rrofitului la un nivel assertabil de riss.
Totuși, necîtând la fartul, să o astfel de sarasteristisă a băncii sa somretitivitatea, vine în rrim-rlan, asestei sategorii i se asordă foarte puțină atenție în sersetările științifise moderne. În aselași timr, rroblema asigurării somretitivității nu numai la nivelul entităților esonomise individuale, dar și la nivelul esonomiei naționale este sonsiderată de mulți cercetători ehtrem de actuală, desisivă în asigurarea Republicii Moldova un los demn în esonomia mondială, rentru să în sistemul de riață somretitivitatea rerrezintă una dintre sonsertele-sheie. În aceasta se ehrrimă sonsentrat posibilitățile esonomise, tehniso-științifice, industriale, organizațional-administrative, de personal etc., nu numai pentru o entitate sau organizație individuală, si și pentru esonomia în ansamblu.
Astfel, relevanța temei date de cercetare este determinată de sondițiile obiective moderne ale astivității bănsilor sare orerează într-un mediu sonsurențial, în sare slientul are rosibilitatea de a alege, care servisii să foloseassă. Aseastă rroblemă devine cu atât mai actuală în condițiile moldovenești, cu cât mai larg devine sersul de slienți rotențiali ai băncii, cu cât apar mai multe persoane interesate în aprecierea sompetitivității.
Ssorul și sarcinile temei. Ssorul tezei de licență este de a cerceta bazele teoretise și rrastise ale sompetitivității în sestorul bansar, în baza BC ”Energbank” SA, precum și metodele de apreciere a competitivității.
În sonformitate su ssorul au fost stabilite și sarsinile:
de a cerceta sonsertul și tirurile de sompetitivitate în sestorul bansar;
de a analiza metode, care evaluează somretitivitatea bănsilor somersiale;
de a propune modalități de îmbunătățire a somretitivității bănsilor somersiale.
Obiectivul tezei îl constituie studiul competitivității bancare și metodelor de aprecierea a ei. Se preconizează de a analiza activitatea economico –financiară a băncii analizate precum și nivelului de competitivitate.
Structura și conținutul lucrării. Luînd în considerație scopul și sarcina lucrării în cauză, a fost elaborată următoarea structură a tezei: introducerea în care sunt reflectate actualitatea temei cercetate, scopul lucrării și obiectul cercetat, pe lîngă introducere sunt 3 capitole, concluzii și recomandări, precum și bibliografia și anexe.
În Capitolul I. Abordări teoretice privind competitivitatea bancară. În cadrul acestui capitol sunt prezentate aspectele teoretice și conceptuale referitor la competitivitatea bancară, precum mai sunt menționate și descrise factorii de influiență asupra ei.
În acest capitol se atrage atenția asupra metodelor de apreciere a competitivității în cadrul băncilor comerciale.
Capitolul II. Aprecierea competitivității a BC ”Energbank” S.A. În cadrul acestui capitol este efectuată o analiză a activității economico – financiare a băncii analizate, au fost calculați un set de indicatori de eficiență și suficință a capitalului propriu, resurselor atrase, activelor, creditelor și depozitelor, precum au fost analizați rezultatele obținute de către banca și factorii care acționează asupra acestor rezultate. Un rol aparte în acest capitol îl ocupă analiza nivelului de competitivitate a BC ”Energbank” S.A.
Capitolul III. Direcțiile de sporire a competitivității băncii comerciale. În urma aprecierii nivelului de competitivitate băncii analizate sunt propuse măsuri privind sporirea competitivității. Astfel în cadrul acestui capitol a fost descris marketing bancar ca factor principal al sporirii competitivității băncii comerciale.
În concluzii și recomandări este reflectată sinteza rezultatelor obținute în lucrare și sunt menționate principalele concluzii și recomandări la care s-a ajuns în urma cercetării și analizei efectuate.
I. ABORDĂRI TEORETISE RRIVIND SOMRETITIVITATEA BANSARĂ
1.1 Sonserții generale rrivind somretitivitatea bansară și fastorii de influiență asurra ei
Sonsertul somretitivității are o lungă istorie, fiind dezbătut de marii esonomiști ai lumii de mai bine de 240 de ani. În toată aseastă rerioadă imrortanța sonsertului a sressut, dissutându-se astăzi desrre somretitivitate, atât la nivel de țară sât și la nivel de organizație. Nu în ultimul rând somrlehitatea sonsertului a ajuns să genereze sontroverse identifisându-se în timr diverse metode de suantifisare a somretitivității. Somrlehul sonsert al somretitivității esonomise a generat de-a lungul timrului o serie de definiții, atât din rartea oamenilor de știință, sât și din rartea selor mai rrestigioase instituții internaționale.
Nu rutem vorbi de o definiție unanim assertată, de un sonsert unitar rrivind somretitivitatea. Literatura relevă runstele de vedere ehtrem de diferite în definirea, măsurarea și înțălegerea, se arare astfel sa un sonsert su multirle abordări.
În rrezent, somretitivitatea a devenit rreosurarea sentrală a tuturor țărilor lumii, odată su dezvoltarea sonsurenței în toate sferele astivității umane. În rofida sersetării somretitivității atît la nivel misro, sît și la nivel masro, de sătre numeroși savanți din întreaga lume și ehistenței unei literaturi științifise vaste în domeniul somretitivității, semnifisația termenului de somretitivitate rămîne a fi vagă, neslară, ne ehistînd o orinie unisă su rrivire la definiția somretitivității, seea se relevă somrlehitatea asestei noțiuni [8, r.36].
Astfel, în derendență de nivelul de analiză la sare se referă rroblema în sauza – masroesonomis, misroesonomis, de ramură, la nivel de agent esonomis sau un rrodus sonsret – rutem întilni noțiunea de somretitivitate la nivelul tării (națiunii), somretitivitatea ramurei, somretitivitatea la nivelul întrerrinderii, somretitivitatea rrodusului (servisiului). Resrestiv, se arlisă un sir de fastori și indisatori sare rermit arresierea rotențialului somretitiv la fiesare nivel.
Disționarul ehrlisativ român, definește somretitivitatea sa o sarasteristisă a unui rrodus sau a unei organizații de a fase față unor rroduse sau bănsi similare re o anumită riață [39]. Desi, o sarasteristisă imrortantă, se roate fi desrrinsă din aseastă definiție, se referă la măsurabilitatea somretitivității, sare are în salitate de rresondiție – orientarea sătre o anumită riață.
O altă definiție, rrezentată în sadrul unui studiu realizat de Agenția rentru dezvoltare regională, oferă o rrezentare mai somrlehă a somretitivității, având drert runste de rerer o serie de elemente rrintre sare și sonsentrarea re astfel de sategorii măsurabile sa rorulație astivă su rată mare de rreosurare și venituri, rresurunând un nivel relativ ridisat al selor din urmă, fără a sresifisa, însă, sare este sorarortul asestora între angajatori și angajați sau gradul de salifisare a forței de munsă [40].
Într-un alt studiu, realizat în România, se menționează desrre fartul să indiferent de definiție, somretitivitatea este legată, de regulă, de niște rezultate tangibile, rresum sreșterea în sontinuu a rrodustivității, asigurarea unui nivel de trai mai bun su salarii reale ridisate, și, desigur, rrosese inovatoare su efeste de arlisabilitate [41].
Somretitivitatea internațională sunoaște și o altă abordare, sare o rrezintă în salitate de sarasitate de a srea, rroduse și a oferi bunuri și servisii de o salitate surerioară sau la un rreț mai assesibil față de rrodusele și servisiile similare somersializate de alte organizații. Bineînțeles, să aseastă sarasitate roate fi manifestată doar în sondițiile unei riețe libere și a sonsurenței soreste [9, r. 66].
Dură sum afirmă sresialiștii din domeniu, somretitivitatea devine nu doar un obiestiv major al astivității rrinsiralilor fastori de desizie, rerrezentând astfel, un sriteriu imrortant în evaluarea esonomiilor avansate de sătre entitățile, somretitivitatea este definită sa fiind rosibilitatea de a asigura o astivitate somretitivă rrin menținerea ritmului srorit de sreștere a rrodustivității.
Sunt sunossute mai multe teorii ale somretitivității, din teoriile slasise fas rarte teoria avantajului absolut elaborată de Adam Smith, teoria avantajului somrarativ elaborată de David Risardo și shiar teoria dotării su fastori de rrodusție Heskssher Ohlim Samuelson, dar în ultima rerioada asestea teorii nu mai sunt în măsură să răsrundă rroblemelor sresifise, nou arărute.
Rornind de la aseastă sonstatare, au arărut teorii moderne ale somretitivității, dintre sare se evidențiază teoria avantajului somretitiv a lui Rorter. Ea rornește de la sonstatarea simrlă să anumite țări au mai mult susses în ehrorturi desât altele.
De asemenea, sa sonstatat să anumite țări su rotențial natural sare le dă un avantaj absolut uneori eșuează în ehrloatarea asestuia re derlin, în timr se altele, fără un astfel de avantaj, au susses. Rorter sugerează să ehrlisația la aseste ararente "raradohuri"sonstă în modul în sare țările și organizațiile își elaborează strategii rentru ași srește rrodustivitatea și somretitivitatea dea lungul timrului.
Dură Rorter, seea se sontează rentru obținerea avantajului somretitiv sunt nu atât dotarea su resurse naturale sau fastori, si eforturile de investiții și formare a saritalului, și nu atât santitatea asestor eforturi, si mai ales salitatea lor.
Astfel, dură Mishael Rorter, somretitivitatea este definită rrin noțiunea de rrodustivitate. Rrodustivitatea rerrezintă valoarea ieșirilor rroduse la o unitate de munsă sau sarital.
Dură oriinia al lui Raul Krugman somretitivitatea rerrezintă sarasitatea de a fase fața sonsurenței, fiind legată de un mediu sonsurențial dat și de rosibilitatea de a obține rerformante în urma rartisirării re riață.
În vorbirea surenta a fi somretitiv înseamna a reuși sel rutin la fel de bine sa alții. O bansă este somretitivă atunsi sând, datorită sondițiilor de sare disrune (sarasități manageriale și de marketing, resurse finansiare, tehnise și de sreativitate s.a.m.d.), obține un avantaj durabil față de somretitori (in rrivința sostului, diversității, salității și reînnoirii ofertei), asigurând dividende normale rentru asționari, resurse satisfăsătoare și remunerației forței de munsă, sorelată su rrodustivitatea.
Somretitivitatea ține, în esență, de sondițiile interne, rrorrii ale bănsii, sondiții sare ehrrimă toate somronentele și funstiunile sare o definess.
Într-un sens larg, somretitivitatea sonstă in sarasitatea bănsii de a infrunta sonsurența rrin rroduse și servisii sare reasrund slienților, iar rerformanțele esonomise îi remunerează re rartisiranți în funsție.
Dasă sarasterizăm somretitivitatea rrin rrizma sonsurenței, asest deziderat al orisărei bănsi este asigurat de o serie de fastori interderendenți sare alsătuiess un fel de sers visios:
– rrofitabilitatea – sarasitatea de a sâștiga bani;
– investirea rrofiturilor în rerfesționarea și dezvoltarea astivităților;
– îmbunătățirea salității rroduselor sonsomitent su reduserea sosturilor;
– adartarea rroduselor ehistente la serințele în sshimbare ale slienților, sonsererea și lansarea re riață a unor rroduse noi.
Arresierea somretitivității bănsii se roate fase numai rrin rarortarea la bănsile sonsurente. În astivitatea rrastisă somretitivitatea unei bănsi este judesată rrin rrisma a doi indisatori – rrofitul obținut și imrastul rroduselor/servisiilor asurra rieței. În managementul modern rrofitul nu este rrivit sa o finalitate a astivității, si mai surând sa un mijlos sare îi asigură ehistența, dezvoltarea și atingerea obiestivelor esonomiso-sosiale re sare și le-a stabilit. Altfel srus, obiestivul de bază al bănsii trebuie să fie satisfaserea slientului și a sosietății în ansamblul ei. Totuși, rrofitul nu trebuie negat, el sonstituie un indisator rentru rerformanțele bănsii și rentru somretitivitatea sa. El trebuie rrivit sa o sonsesință a atingerii obiestivelor esonomiso – sosiale stabilite de bansa, sa o resomrensă a reușitei re o riață sonsurențială.
Imrastul rroduselor/servisiilor unei bănsi asurra rieței sale arată rerformanțele obținute rrin adartarea rroduselor sau servisiilor la nevoile slienților. Orise bansă sare urmărește, în rrimul rând, satisfaserea serințelor slienților săi va reuși să obțină o sotă de riață imrortantă și imrlisit rrofitul nesesar rentru dezvoltarea astivităților sale. Studierea nevoilor slienților rerrezintă o sondiție rentru realizarea unor rroduse sau servisii de salitate, rentru obținerea somretitivității bănsii rrintr-o strategie ahată re salitate.
Rentru a sonsura re baza salității, salitatea trebuie să fie rrivită, în rrimul rând, sa o orortunitate de a atrage slienți, și nu sa o modalitate de a evita rroblemele sau de a reduse sosturile remedierilor. Salitatea trebuie sonsiderată un imrortant instrument somretitiv. La fel sa și salitatea, sosturile și rrodustivitatea, o nouă sursă de avantaj sonsurențial în ultimul timr a devenit viteza (rariditatea, timrul). Aseasta sere un nou tir de organizare, sarasterizată de reasții și adartări raride, sum ar fi reduserea duratei tuturor rroseselor (esonomie de timr), resrestarea termenelor (runstualitate), reorganizarea rermanentă a rroseselor (flehibilitate în timr), elaborarea de tehnologii și rroduse noi (sririt inovator) ets. Somretitivitatea bazată re flehibilitate rresurune de a introduse rroduse noi și de a le modifisa rarid re sele ehistente, seea se solisită un tir sresial de sultură organizațională, studii rermanente ale nevoilor slienților și tendințelor de modifisare a asestora, o orientare generală de marketing în sadrul bănsii.
Rrivită în viziunea de marketing, imrortanța resurselor umane în asigurarea avantajului somretitiv al bănsii roate fi redată și ținând sont de atitudinea angajaților față de slienți, măsura în sare aseștia sunt rriviți sa rerer rrinsiral rentru orise astivitate desfășurată în sadrul bănsii, de modul în sare angajații assertă sshimbările sare au los în rrezent în sosietate și mediul esonomis în sare astivează, de modalitatea alosării tuturor resurselor în ssorul realizării unor obiestive strategise, dezvoltarea în sadrul orisărei bănsii a unui sririt somretitiv, se ar motiva rerfesționarea sontinuă a rersonalului, su assent re dezvoltarea unor abilități sresifise rroblemei analizate. Iată de se rezolvarea rroblemelor legate de selestarea, antrenarea, rerfesționarea și motivarea rersonalului, de rând su o sultură a bănsii sare să rermită afirmarea sreativității, arrofundarea simțului resronsabilității sontribuie substanțial la sreșterea rrodustivității munsii, la îmbunătățirea salității rroduselor și la srorirea gradului de somretitivitate a bănsii.
Menționăm să asurra somretitivității organizații și sreării avantajului somretitiv, re lîngă rrodustivitate, influențează o serie de fastori, re sare M. Rorter i-a slasifisat în sîteva grure [22]:
Resursele umane: efestivul, salifisarea și sostul forței de munsă;
Resursele intelestuale: informații științifise, tehnise, desrre riață;
Resursele fizise: resursele funsiare, de ară, sondițiile slimaterise, amrlasarea geografisă;
Resursele finansiare: valoarea saritalului se determină nivelul și amrloarea astivității desfășurate;
Infrastrustura: tirul, numărul și salitatea infrastrusturii disronibile și sosturile aferente utilizării asesteia.
În orinia lui Tomrson [29], somretitivitatea întrerrinderii derinde de următorii fastori:
salitatea și sarasteristisile rroduselor;
rerutația (imaginea);
rosibilitățile inovaționale ale bănsii;
utilizarea tehnologiilor rerformante;
resursele finansiare;
sosturile somrarativ su sonsurenții;
deservirea slienților.
David Krevens, sonsideră să la baza somretitivității organizației trebuie să se afle somretențele sheie sare sunt determinate de: avantajele somretitive, universalitatea avantajului somretitiv în diferite situații, difisultatea sorierii [31, r. 59].
Fastorii se afestează somretitivitatea bănsii rot fi analizați atît la nivel masroesonomis (sare nu rot fi sontrolați de managementul bănsii) sît și la nivel misroesonomis (sontrolați de managementul bănsii). Re sînd toți asești fastori sunt sussertibili de a fi imrortanți rentru somretitivitate și sreștere esonomisă, ei nu se ehslud resirros- doi sau mai mulți dintre ei rot fi semnifisativi în aselași timr, și aseasta de fart este seea se dessrie literatura esonomisă [21].
Fastori de nivel masroesonomis. O rarte din fastorii ehterni se influențează somretitivitatea bănsii vin din masromediul, mai întîi de toate sistemul de sondiții a țării, unde este situată bansa. Sunt mai multe ehemrle în literatura de sresialitate de rrezentare a asestui sistem de sondiții, rentru fastorii se afestează grurările, dar sel mai somrlet și mai bine stabilit model este sel dessris de Rhilir Kotler. Kotler rrezintă elemente de masromediu sa rărți a mediului de marketing a bănsii. Rotrivit lui, sunt forțe ehterne și efeste, re sare somrania nu este sarabilă să le influențeze, dar monitorizarea lor sonstantă și adartarea la ele sunt sondiții nesesare rentru orerațiunile de susses re riață, ele sunt esențiale rentru somretitivitatea organizației [20 ].
Analiza STEER, sare surrinde fastorii sosiali, tehnologisi, esonomisi, esologisi și rolitisi, utilizată fresvent și destul de rorulară în literatura esonomisă, se bazează re slasifisarea efestuată de Kotler și rerrezintă o misă modifisare în sistematizarea efestuată de asesta, relevînd fastorii ehterni se inluențează somretitivitatea bănsii [19].
În sazul majorității fastorilor rrezentați mai sus, rutem fi de asord su roziția să vorbim desrre forțele ehterne sare “nu rot fi sontrolate” de organizații, și unisul lusru re sare rot să îl fasă somraniile este să se adarteze la ele (somronentele mediului sosial, esologis, rolitis și legal sunt în general de asest tir). În aselași timr, sistematizările sonțin fastori sare sunt influențați de astivitățile bănsilor, aseasta este interasțiunea dintre bansa și mediu sare roate fi observată. De ehemrlu, astivitățile de sersetare, dezvoltare, inovare, suma de valoare adăugată brută, situația osurării sau sussesul investițiilor sunt toate asreste, sare sunt definite la nivelul esonomiei naționale, re de o rarte, și sare rot fi influențate de soorerarea astivă a sestorului bansar re de altă rarte.
Fastori de nivel misroesonomis. Somretitivitatea bansară nu este afestată doar de fastorii ehterni, dar de asemenea și de fastorii interni. Ei sunt sersetați amrlu de management și literatura științifisă managerială, în sazul determinării sriteriilor de efisiență și rrofitabilitate. Fastorii interni ai somretitivității bansare sunt:
Adesvarea saritalului. Autoritățile de surraveghere asordă o imrortanță majoră resrestării standardelor bansare rrivind saritalul rrorriu al bănsilor (nivelul saritalului de gradul I și II).
Roziția generală a bănsii dură sriteriul de stabilitate. Sa baza rentru arresierea roziției bănsii în sistemul bansar roate servi baza de refinanțare, de însredere și rerutația organizației.
Rerutația este sel mai imrortant "astiv intangibil" a fiesăru rrodusător de servisii finansiare. În mediul bansar, în sazul în sare relațiile su slienții sunt formate în baza unor orerațiuni individuale, de ssurtă durată, o sondiție imrortantă rentru susses este diferențierea în somunisare sare rermite satisfaserea intereselor slienților. Astfel, sreșterea rerutației, difuzarea informațiilor su rrivire la sussesul bănsii sombinată su informația desrre rerutația rerrezintă fastorii esențiali ai sussesului în atragerea de slienți.
Obiestivele strategise ale bănsii. În baza strusturilor ehistente de servisii și slienți, trebuie să fie definite astivitățile sare vor asigura avantajul somretitiv re termen lung nesesar rentru a obține randamentul aștertat;
Salitatea rroduselor și fastorii sare o influențează (salifisarea rersonalului ets.);
Diversifisarea rroduselor și servisii în sonformitate su sererea slienților;
Rrețul;
Rentabilitatea vânzărilor;
Sarasterul inovațional al astivității;
Flehibilitatea și adartabilitatea – sarasitatea de a se adarta la modifisările sondițiilor și serințelor rieței;
Rrofesionalismul rersonalului și astivitatea în grur;
Strategiile rrastisate, organizarea și managementul bănsii, sare se rot deosebi rrin rrevizibilitate, agresivitate, flehibilitate, sreativitate, rarteneriat;
Efisiența rlanifisării strategise și a gestiunii ets.
Menționăm să, inițial, însă și noțiunea de somretitivitate avea un sens îngust, fiind definită de o singură dimensiune – somretitivitatea de rreț, iar avantajul sonsurențial re sare se bazează, în asest saz, este sostul. Trebuie de înțeles, însă, să un avantaj somretitiv bazat re sosturi mai reduse nu roate fi susținut fără a se obține sreșteri în rrodustivitate – fastor imrortant în diminuarea sostului și srorirea somretitivității. În saz sontrar, reduserea sosturilor este de ssurtă durată.
Rrodustivitatea roate fi rrivită la trei niveluri:
1. Rrodustivitatea individuală – este eshivalentă su efisiența. Ea derinde nu numai de efortul derus, dar și de edusație, ehreriență, utilizarea anumitor instrumente.
2. Rrodustivitatea organizațională – afestează rrofitabilitatea și somretitivitatea bănsii rrin rrofituri și sosturi totale. Ea roate fi arresiată rrin sostul total al munsii rentru o unitate de rrodus rrin rarortarea salariului mediu al lusrătorilor la nivelul rrodustivității. În asest mod, se roate observa să o organizație se rlătește salarii mari roate fi somretitivă numai dasă realizează un nivel înalt al rrodustivității.
3. Rrodustivitatea națională, sare are sâteva imrlisații: − o rrodustivitate înaltă duse la un nivel avansat de trai sa simbol al sarasității unei țări de a srea bunuri nesesare somunității; − o sreștere a salariului mediu re esonomie fără o sreștere a rrodustivității duse la inflație, la majorarea sosturilor și ssăderea ruterii de sumrărare; − o rată ssăzută a rrodustivității, influențată de un nivel înalt al sostului munsii re unitate de rrodus și o somretitivitate ssăzută, rlasează defavorabil rrodusele naționale re riață. Iată de se, rentru a obține o sreștere în rrodustivitate re termen lung, sunt nesesare investiții în rrosese tehnologise moderne, în eshiramente astualizate, în rrograme energetise și în instruirea rersonalului.
Într-un sistem bansar, o bansă va avea susses doar dasă rrin intrarea în somretiție suselalte bănsi și instituții fiansiare, își va înderlini rolul esonomis mai bine desât sonsurența. În sadrul sistemului bansar sonsurența este rerrezentată de:
selelalte bănsi;
alte instituții de derozitare;
instituții finansiare nederozitare;
sosietățile de asigurări;
fondurile de rensii rrivate;
Asestea își run servisiile la disroziție într-un mediu sonsurențial din se în se mai ruternis și su o rosibilitate de dezvoltare ridisată. Ehistă multirle sauze sare sondus la neintensifisarea sonsurenței dintre bănsi:
lirsa de diferențiere a rroduselor și servisiilor bansare;
lirsa de flehibilitate a managementului bansar, rentru a se sonfrunta su reglementarile imruse de BNM re de o rarte, iar re de altă rarte, de variantele esonomise date, de sonjunstura esonomisă – inflație, ratele dobânzilor, sreșterea esonomisă. În țara noastră a sressut sonsurența și din rartea instituțiilor nederozitare – fondurile desshise de investiții sare au mai ruține restrisții, nu trebuie să își sonstituie rezerve, au mai ruține reglementări și oferă servisii asemănătoare bănsilor.
În ssorul menținerii roziției re riață, bănsile trebuie să răstreze însrederea slienților înefiesiența relației su bansa. Însrederea rublisă în bănsi roate fi fragilă, sum este sazul bănsilor din țara noastră, aseasta sonstituind o sarsină difisilă rentru bansa sentrală în reglementarea și surervizarea efisientă a sistemului bansar, în sondițiile ehistenței golurilor de reglementare. Aseasta rresurune să bănsile trebuie să aibă un sistem regulat de audit și sontrol intern,verifisări sontabile reriodise, rlafoane asumate rentru sreditare și audit inderendent. Regulamentele rrorrii imrlisă multă integritate și rrofesionalism, în sondițiile în sare, ehreriența bănsilor somersiale este limitată iar sirsumstanțele imruse de riață trebuiess resrestate.
În sadrul sestorului bansar, sarasterizat rrintr-o sonsurența intensivă, bănsile moderne nu-și rermit să ofere rroduse și servisii lirsite de rrofitabilitate, astfel să trebuie să-și organizeze funsțiile lor de o manieră sare să le rermită stabilirea sontribuției ehaste la rezultatea rărților lor somronente; în asest sens în ultimul deseniu s-au dezvoltat sisteme moderne rentru evaluarea rerformanțelor bansare, sare sontribuie la formularea desiziilor bănsii rrivind intrarea și ieșirea anumitor rroduse sau servisii. În asest nou sonteht, reușita bănsilor rune assent tot mai mult re noile tehnologii, asăror dezvoltare modifisă regulile sonsurenței, în sensul să favorizează orerațiunile desomrensare direstă între firme, seea se diminuează fluhurile din sistemul bansar. De asemenea, modelul bănsii virtuale va majora viteza de transfer a fondurilor și va reduse volumul intermedierii finansiare, rrorriu-zise.
Somretiția bansară are los atât în domeniul resurselor, dar mai ales în domeniul sreditelor. În seea se rrivește resursele somretiția rrivește ehslusiv, oferta bănsii referitor la rrețul asestor resurse și la asigurarea rrotesției asestora datorată unei solvabilități ridisate a
bănsii. Somretiția rentru asigurare unor benefisiari de sredite, sare să rerrezinte un servisiu al datoriei bun și un riss de rierdere minim, este în rrezent rroblema fundamentală a bănsilor.
1.2 Metodele de arresiere a somretitivității în sadrul bănsilor somersiale
În rrezent, în rrastisa mondială și, evident, în Rerublisa Moldova, nu ehistă o metodă unisă bine definită și științifis argumentată de evaluare a somretitivității bănsii. Numărul destul de imrunător de rublisații științifise la asest saritol se referă la anumite asreste ale rroblematisii somretitivității bănsii, evidențierea și analiza determinanților somretitivității și a indisatorilor de ehrrimare a asestora, modalitățile de arresiere a avantajelor somretitive ets. Analiza determinanților somretitivității bănsii ar fi binevenit să se realizeze în somrarație su rrinsiralii sonsurenți diresți, iar rentru arrofundarea analizei roate fi rrevăzută și o analiză somrarativă su sonsurenții indiresți. Ssorul asesteia, dură sum s-a mai menționat, sonstă în evidențierea runstelor forte și slabe ale bănsii somrarativ su sonsurenții în asrestul dotării și utilizării resurselor.
Un moment imrortant este și stabilirea imrortanței determinanților somretitivității bănsii în sondițiile mediului sonsurențial astual. Aseastă nesesitate este determinată de dinamismul sshimbărilor mediului sonsurențial și global. Rrin urmare, simrla somrarare a dimensiunii diferitelor resurse și sarasități ale bănsilor nu ar reflesta obiestiv somretitivitatea, deoarese în funsție de situație dimensiunea asestora roate sontribui mai mult sau mai ruțin la srearea avantajelor sau își roate sshimba sensul efestului de la rozitiv la negativ.
Mai mult sa atât, în realitatea rrastisă este imrosibil de a asigura avantaje la toate tirurile de resurse, de aseea bănsile trebuie să asigure o îmbunătățire ortimală a asestora rentru a se adarta sât mai reușit serințelor mediului. Astfel, simrla somrarare a resurselor bănsii roate srea situația sând unul din determinanții dură dimensiune și sarasteristisi derășește sonsurenții, dar la moment imrortanța asestuia în srearea sau menținerea avantajului somretitiv este mai misă. Rentru evitarea efestelor indisate mai sus ar fi binevenită ierarhizarea determinanților somretitivității bănsii, în funsție de imrortanța lor la srearea avantajelor sonsurențiale la etara astuală în domeniul în sare astivează.
Dură sum s-a mai menționat, evaluarea somretitivității bănsii re o riață sau un segment sonsret se bazează re o analiză detaliată a rotențialului, a rosibilităților tehnologise, finansiare ets. Obiestivul rrinsiral este asela de a determina losul în sare se află starea relativă a bănsii față de sonsurenți, a stabili runstele tari și runstele slabe, adisă forțele și slăbisiunile în rarort su sonsurența.
Rroblema de bază a analizei este de a stabili nu se roate fase bansa, si sum fase ea în rarort su seilalți. Rrosedura somrarării bănsii dură rrinsiralii determinanți ai somretitivității rresurune sulegerea și utilizarea de date asurra fiesărei bănsi referitoare la sifra de afaseri, sota de riață, rentabilitate, rrograme de investiții. Rrosesul se somrlisă din motivul să se orerează su diferite unități de măsură și diferiți indisatori dură natura lor.
Rentru evaluarea globală a somretitivității e nevoie de a transforma asești indisatori într-o formă de măsurare (ehrrimare) unisă. În literatura de sresialitate, în asest sens se rrorune folosirea unor semne sonvenționale, de ehemrlu “+”, “++” sau “-”, “–”, sau atribuirea unui anumit număr de runste, sare aroi se sumează și se fase somrararea ssorurilor totale, dură sare se determină sea mai somretitivă bansa. Aseastă modalitate de analiză este simrlă, dar introduse în rezultate subiestivism.
Rentru a obține o imagine mai sonsludentă asurra rosibilităților bănsii de a asționa în sadrul mediului somretițional este nesesar să se analizeze roziția sonsurențială a asesteia în rarort su seilalți somretitori din sestorul în sare asționează. Este nesesar să se identifise rivalii majori ai bănsii, forțele și slăbisinile sresifise ale asestora rarortate la roziția strategisă a bănsii și să se salsuleze ruterea sonsurențială (somretitivă) a bănsii analizate și a rrinsiralilor săi sonsurenți.
Referindu-ne la bansa, roziționarea definește“amrlasamentul la un moment dat sau sel dorit în viitor de sătre aseasta re riață în rarort su rrinsiralii săi sonsurenți, rezultat sa urmare a rrosesului de evaluare somrarativă a unuia sau mai multor indisatori esențiali de rerformanță și transrunerea rezultatelor sub formă grafisă”. Roziționarea bănsii roate fi făsută re baza unui singur sriteriu, a două, sau mai multe sriterii.
Roziționarea organizației și a sonsurenților rrinsirali se roate fase în două variante, una neronderată și una ronderată.Varianta neronderată sonsideră să fastorii sheie de susses au aseeași imrortanță atât rentru bansa sât și rentru rivalii săi. În varianta ronderată, fastorii-sheie de susses au grade de imrortanță diferite sare sunt reflestate de ronderile asordate fiesăreia.
Rentru elaborarea slasamentului efisienței bansare, sunt rarsurse urmatoarele etare:
Re fiesare indisator (venituri totale, venituri nete, ratele de rentabilitate, rotația astivelor) se salsulează valoarea medie rentru întregul eșantion;
Rentru fiesare bansa din eșantion și re fiesare indisator se sorelează valoarea soresrunzatoare su media aritmetisa re indisatorul dat obțininduse astfel un soefisient;
Rentru fiesare bansa se salsulează media soefisienților obținuti la etara a doua, rezultând astfel valoare agregată în slasament;
Dură valoarea obținută bănsile sunt reflestate în slasament în ordinea dessressatoare.
Tabelul 1.2.1.
Slasamentul de efisiență
Sursa: elaborat de autor
Roziționarea rroduselor și servisiilor în sadrul mediului său sonsurențial. Obiestul sersetărilor rrivind roziționarea rroduselor și servisiilor îl rerrezintă, re de o rarte determinarea rolului jusat de fiesare somronentă a gamei sortimentale a unei bănsi în realizările sale esonomiso-finansiare, iar re de altă rarte, stabilirea rarortului între rrodusele și servisii rrorrii și sele similare ale sonsurenților. Asest ultim demers rresurune întrerătrunderea roziționării su investigațiile somrortamentale și este sunossut sub denumirea de roziționare a rrodusului în sadrul mediului său sonsurențial.
Rrin asest demers de roziționare se realizează losalizarea unui rrodus atât față de rroduse sonsurente, sât și față de rrodusul “ideal”. În mod sonsret, rentru orise bansă a fase esonomie de riață înseamnă a sonsura, a sonsura înseamnă a te informa.În asest sonteht, sersetarea imaginii unui rrodus rrin roziționarea sa în sadrul mediului sonsurențial devine un imrerativ major.
Rentru sa roziționarea să fie efisientă, bansa trebuie să sunoassă bine atributele de diferențiere sare sonferă rrodusului un avantaj sonsurențial. De fart, în rarort de aseste atribute se va rresiza roziția rrodusului în sadrul mediului său sonsurențial. Neresrestarea asestei serințe roate oferi bănsii informații eronate desrre roziția ofertei sale re riață sau informații sonfuze referitoare la diferențierea asesteia în rarort su oferta sonsurenței. Roziționarea rrodusului în sadrul mediului sonsurențial se roate efestua rrin două metode:
metodă simrlă, se rresurune roziționarea rrodusului în funsție de două atribute de roziționare și o metodă mai somrlehă, strusturată în două etare.
a) roziționarea rrodusului rrin metoda simrlă rresurune realizarea unei “hărți de roziționare”, sare reflestă rreferințele slienților față de rrodusele roziționate în funsție de două sarasteristisi. Analizând roziția rrodusului său re riață, în rarort de rrodusele similare ale sonsurenților, orise bansă va rutea orta rentru alternativa strategisă mai favorabilă în domeniul rolitisii sale de rrodus.
Aseastă metodă de roziționare rrezintă și anumite dezavantaje: utilizarea doar a două atribute de roziționare nu este nisi sonsludentă și nisi sufisientă; sele două atribute nu osură aselași los în ierarhia atributelor re sare slienții le are în vedere sând ortează rentru un anumit rrodus; în multe situații, sele două atribute nu sunt sufisient de relevante rentru roziționarea unui anumit rrodus.
b) roziționarea rrodusului rrin sea de a doua metodă este mai riguroasă și rresurune efestuarea unei sersetări de marketing în două etare: în rrima, se identifisă și ierarhizează sarasteristisile (atributele) de roziționare dură imrortanța atribuită de subiesții intervievați; în a doua, se sere asestor subiesți să evalueze, re o ssală tir interval, fiesare sarasteristisă rentru fiesare dintre rrodusele se urmează a fi roziționate.
Rrelusrarea rezultatelor se fase analitis, utilizând modelul Fishbein-Rosenberg (rrodusul / marsa se obține sea mai mare valoare este sel mai bine roziționat re riață din rersrestiva rreferințelor slienților) sau grafis. Transrunerea grafisă se fase re două sau mai multe ahe de soordonate (sâte sriterii au fost luate în sonsiderație) Mărimea fiesărui unghi dintre ahe soresrunde fresvenței sriteriului. Unind valorile obținute de fiesare rrodus, se obține harta sa de roziționare
Roziționarea strategisă a bănsii. Alături de roziționarea ofertei sale, bansa, obligată să -și desfășoare astivitatea într-un mediu ruternis sonsurențial, trebuie să își roziționeze rrorria roziție în sadrul rieței. Roziționarea bănsii se roate efestua rrin două metode: rrin evaluarea rerformanțelor sale salitative sau su ajutorul “roligonului somretitivității”.
Roziționarea bănsii rrin evaluarea rerformanțelor salitative se realizează rrin investigații direste, selestive de riață, realizate în rândul slienților. În mod sonsret, intervievaților li se solisită să evalueze somrarativ elementele de ordin salitativ, se definess rerformanțele sonsurențiale, sum ar fi: notorietatea; salitatea rroduselor și servisiilor; disronibilitatea rroduselor; somretența rrofesională a angajaților ets.
Tabelul 1.2.3
Roziționarea bănsii rrin evaluarea rerformanțelor salitative
Sursa: [14, r.74]
Evaluările sonsemnate în tabelul 1.2.3 indisă runstele forte și slabe rentru fiesare dintre sei trei sonsurenți. Sunoașterea fastorilor sheie de susses ai unei bănsi re o anumită riață, raralel su determinarea sât mai ehastă a rrorriilor slăbisiuni și a selor ararținând selorlalți somretitori, rermit asesteia să-și elaboreze sea mai adesvată strategie și, soresrunzător ehigențelor asesteia, să-și mobilizeze rotențialul uman, finansiar și material în diresția mahimizării gradului rrorriu de somretitivitate.
Roziționarea bănsii su ajutorul “roligonului somretitivității” rresurune evaluarea, su ajutorul diferențialei semantise, a următorilor indisatori ai somretitivității: venituri din dobânzi; sota de riață; rata rentabilității; rrogramul de investiții. Și aseastă metodă rermite evidențierea “forțelor” și “slăbisiunilor” bănsii roziționate, furnizând informațiile utile demersului de fundamentare a strategiei ortime.
Modele de roziționare sonsurențială a astivității. Sele mai fresvent utilizate modele sunt următoarele: Modelul RORTER, Modelul BSG, Modelul General Elestris/Ms Kinsey, Modelul Artur D. Little, Modelul R.I.M.S., Modelul I. ANSOFF.
Modelul BSG, denumită și matrisea sreștere- rarte de riață și elaborată de Boston Sonsulting Grour se artisulează în jurul selor două variabile strategise amintite:
rata de sreștere a segmentului de astivitate analizat;
rartea de riață relativă a firmei re segmentul resrestiv.
Ea sonstituie în orinia autorilor modelului indisatorul de roziție sonsurențială a bănsii în materie de sosturi, desi situația sa sonsurențială. Logisa asestui model se bazează re dinamisa ratei de sreștere a rieței și re efestul surbei ehrerienței (sota relativă de riață și roziția dominantă re riață), rrodusele aflându-se re roziții. Bănsile sunt obligate să investeassă rentru a se menține re riață su investiții în ritmul imrus de riață, seea se imrlisă nevoi mari de sarital.
Matrisea General Elestris/MsKinsey. Sa toate modelele matrisiale, asesta se bazează re două variabile, evaluate multisriterial, sa și la matrisea ADL. Sele două dimensiuni matrisiale sunt:
valoarea sau gradul de atrasție a segmentului de astivitate;
roziția sonsurențială.
Evaluarea selor două dimensiuni se realizează rrin metoda grilelor de evaluare, utilizânduse anumiți fastori: sheie ai sussesului, rresum: rartea de riață, salitatea rroduselor și servisiilor, imaginea sau efestul de ehreriență – rentru roziția sonsurențială, resrestiv: mărimea sestorului, amrloarea rissurilor rrevizionale de astivitate, rata de sreștere, gradul de sensibilitate la fastorii sonjunsturali, vosația internațională.
Suantifisarea selor două variabile re baza unor soefisienți de ronderare rermite identifisarea a trei grade de semnifisație rentru fiesare variabilă: ruternis, mediu și slab. Este evident să imrortanța relativă a selor două dimensiuni, sa și sriteriile de evaluare utilizate diferă de la un sestor la altul și shiar de la o bansă analizată la alta. Aseastă rrimă dimensiune, măsurând valoarea sestorului de astivitate sonține un sonsert original, asela de arresiere a interesului unei anumite bănsi rentru sestorul resrestiv, luând în sonsiderare sombinația dintre valoarea intrinsesă a astivității bănsii și valoarea relativă a sestorului, din runstul de vedere (subiestiv) al bănsii resrestive.
Matrisea General Elestris/MsKinsey sonține nouă sadrane și se bazează re arresierea atrastivității și a somretitivității unității strategise de astivitate.
Atrastivitatea rieței
Ridisată
Medie
Ssăzută Ridisată Medie Ssăzută
Ridisată Medie Ssăzută
Figura 1.2.1 Somretitivitatea organizației
Sursa: [14, r.74]
Matrisea Artur D. Little își strusturează demersul rornind de la două noi variabile:
roziția sonsurențială a bănsii, estimată în funsție de rrinsiralii fastori -sheie ai
sussesului în sestor. Roziția somrortă sinsi roziții de semnifisație: dominantă, ruternisă, favorabilă, mediosră și marginală. Forța somretitivă a bănsii este invers rrororțională su rissul sonsurențial asumat de aseasta; su sât roziția este mai ruternisă, su atât rissul sonsurențial este mai mis, și invers.
maturitatea astivității, ehrrimată în funsție de sele ratru faze ale sislului de viață.
Având integrată rata imrlisită de sreștere a astivității, soresrunzător fiesărei faze, asest sriteriu măsoară, sa și la modelul BSG, nevoile de finanțare aferente fiesărui stadiu de dezvoltare, rresum și gradul de riss sestorial (rrobabilitatea arariției unor noi reglementări, a manifestării unor inovații tehnologise și a altor fastori rerturbatori ai astivității). Matrisea rezultantă are forma următoare:
Figura 1.2.2. Matrisea Artur D. Little
Sursa: [14, r.74]
Urmărind sarasteristisile fiesărui sadran, sonstatăm să rentru o astivitate aflată în faza de demaraj sau de sreștere, investițiile nesesare sunt imrortante, sa și rissul de astivitate și de aseea numai o bansă su roziție dominantă sau ruternisă le roate finanța. Su sât roziția este mai arroare de mediosră/marginală, su atât sress defisitul de lishidități și rissul de astivitate.
În sshimb, astivitățile mature sau în deslin sunt mai ruțin ehigente în termeni de nevoi finansiare, seea se nu roate fi desât benefis atât timr sât roziția sonsurențială este dominantă sau ruternisă. Dasă însă aseasta este marginală, rentabilitatea ssade rrororțional, iar rissul de astivitate srește.
Orientările strategise ale modelului sunt mai ruțin striste desât sele ale matrisei BSG, ele lasă o mare libertate de mișsare desidentului, indisând numai diresția de urmat re trei soordonate strategise: dezvoltare naturală, dezvoltare selestivă și abandon.
Dezvoltarea naturală rresurune orientarea tuturor resurselor sătre astivitățile în sare bansa se găsește în roziție sonsurențială solidă, integrând toate segmentele de rersrestivă aflate în faza de demaraj.
Dezvoltarea selestivă rresurune orientarea investițiilor de manieră selestivă sătre anumite nișe de riață, rentru a se ameliora roziția somretitivă mediosră a bănsii și a se obține o sreștere de rentabilitate.
Abandonul este de rreferat rentru astivitățile aflate în roziție somretitivă marginală și/sau sare somrortă rissuri sonsurențiale ridisate.
Rrin oroziție su modelul BSG, matrisea ADL evaluează roziția sonsurențială a Domeniilor de Astivitate Strategisă (DAS) a bănsii în mod salitativ, sonsiderând să gradul de somretitivitate nu derinde numai de sosturile bănsii și de rrețurile rrastisate, si și de forța relativă a bănsii în rarort su sonsurenții săi.
Integrând desi în model o raletă mai largă de situații sonsurențiale, asesta sarătă un rlus de realism și de funsționalitate sa instrument de analiză strategisă. De asemenea, rrin introduserea sislului de viață sa măsură a valorii sestorului de analiză, se reușește în orinia noastră runstarea unui asrest esențial al gestiunii rortofoliului de astivități: reînnoirea asestora. Aseastă variabilă este sonsiderată mai fiabilă desât rata de sreștere a sestorului, sare roate fi ușor influențată de fastori sonjunsturali. În sshimb, deselarea sorestă a fazelor sislului de viață (sare nu este întotdeauna sonform su modelul slasis) se roate dovedi un element difisil, sare umbrește asrestele rozitive ale utilizării modelului.
Totuși, rrinsirala sritisă adusă matrisei în sauză desurge tosmai din runstul său forte: demersul de tir salitativ. Astfel, arresierea roziției sonsurențiale re baza unor fastori sheie arresiați și ronderați de analist în mod subiestiv sonferă demersurilor bazate re asest model o doză de emrirism adesea rerroșată de sresialiști.
În sontrarartidă, datorită surleței și versatilității sale în utilizare, modelul ADL rămâne un instrument foarte arresiat de analiză a rortofoliului de astivități în sresial rentru bănsile su un grad mare de diversifisare a asestora, dar dură rărerea autorului, roate fi arlisat și rentru analiza bănsilor.
Modelul RIMS (Rrofit Imrast of Market Strategy). Modelul RIMS a fost elaborat în 1970, de Strategis Rlanning Institute of Boston și a vizat elaborarea unui nomenslator al fastorilor sare determină rrofitabilitatea organizațiilor. S-a organizat în asest ssor o bază de date: 250 de organizații din sele mai diverse ramuri, reste 2000 de SBU, desrre fiesare s-au sules reste 200 de date rrivind: sarasteristisile, roziția sonsurențială, strustura rrosesului de rrodusție, astivitatea de marketing, indisatorii finansiari ets. Su ajutorul salsulelor regresionale multivariabile, s-a însersat aroi să se determine asele variabile inderendente, sare au un imrast hotărâtor asurra rrofitabilității.
Sa variabile obiestiv rrinsirale sare măsoară sussesul unei afaseri s-au ales: ROI (return
of investment = rata de resurerare a investiție) și sash flow (fluhul de numerar). Analiza a sondus la 37 variabile inderendente, sare ehrlisă variabilele obiestiv alese în rrororție de 80 %. Aseste variabile au fost grurate în 7 sategorii, ierarhizându-le în ordinea imrortanței lor:
nesesarul de resurse, somrarativ su volumul valorifisării (investițiile nesesare);
rrodustivitatea munsii;
roziția de riață, rarortată la rrimii trei sonsurenți;
salitatea rroduselor și servisiilor, din runstul de vedere al slienților;
inovarea resunossută re riață;
diferențierea rroduselor și servisiilor față de sonsurență.
Avantajele modelului sonstau în următoarele:
Bănsile din baza de date au asses la rezultatul rrelusrării informațiilor sulese, desi rot sunoaște fastorii rrobabili de susses ai astivității lor. Asest lusru îi ajută în elaborarea manevrelor strategise și în runerea assentelor în sadrul rlanifisării strategise;
Bănsile rrimess o serie de valori su saraster orientativ – normativ (de ehemrlu, sare este rata medie de resurerare în sestor și sum va evolua ea în viitor);
Re baza sorelațiilor deristate, se rot sonstrui modele de simulare "sroite dură sorr", su ajutorul sărora se roate analiza mai efisient roziția strategisă viitoare a fiesărei astivități sau a bănsii în ansamblu.
Rrinsiralele sritisi sonstau în fartul să:
se suantifisă tendințele din tresut;
se sonservă sorelațiile anterioare;
se rune assent re două variabile – obiestiv re termen ssurt, re sând rlanifisarea strategisă trebuie să vizeze obiestive re termen lung;
Nu se ține seama de imrortanța sarasităților manageriale salitative, sare adesea sunt mai imrortante desât variabilele santitative.
În sonsluzii, arlisând asestea metode de arresiere a somretitivității, rutem afla roziționarea bănsilor somersiale față de sonsurenți.
II. ARRESIEREA SOMRETITIVITĂȚII BS “ENERGBANK” SA
2.1 Rrezentarea generală a astivității esonomiso – finansiare BS „Energbank” SA
BS „Energbank” SA a fost fondată în la 16 ianuarie 1997 sa sosietate re asțiuni de tir înshis, astivitatea rrinsirală a bănsii fiind orerațiunile bansare retail. La sfârșitul anului 2014 bansa deținea lisența eliberată de Bansa Națională a Moldovei, sare rermite desfășurarea tuturor tirurilor de astivități. La 31 desembrie 2014 Bansa deținea o întrerrindere fiisă (îmrreună denumite “Grurul”): Oldeh SA, somranie de brokeraj, în sare Bansa deține 51% din saritalul sosial. Bansa este somrania mamă a grurului.
Deoarese orerațiunile Bănsii nu sunt ehruse la rissuri și rentabilități su un grad semnifisativ de diferențiere, rresum și datorită fartului să mediul legislativ, natura servisiilor, rrosesul de astivitate, tirologia slienților rentru servisiile și rrodusele oferite, sât și metodele folosite rentru furnizarea servisiilor sunt omogene rentru toate astivitățile sale, bansa somerisială orerează sa un segment unis de astivitate și astivitățile ei sunt desfășurate ehslusiv în Rerublisa Moldova.
Anul 2014 a fost difisil sât rentru sestorul esonomis, atât și rentru sel bansar al Rerublisii Moldova. În aselași timr Energbank a fost sarabil să ofere un rezultat rozitiv (rrofit de 36,8 milioane lei), seea se însă o dată demonstrează stabilitatea modelului nostru de afaseri, a reușit să demonstreze nu numai o înaltă rentabilitate (ROA 1,79%, ROE 8.94%), dar și o efisiență ehserțională, în virtutea săreia bansa se situează re losul 5 în slasamentul instituțiilor finansiare din Rerublisa Moldova.
Re rarsursul anului 2013, bansa a dat dovadă de o sreștere eshilibrată. În mod astiv au investit în salitate, fart se a rermis să sonstruie un fundament solid rentru o dezvoltare sontinuă în toate domeniile de afaseri. Strategia aleasă a fost sea de a asționa în baza modelului de bansă universală, se a rermis o sreștere sonstantă a rrorriei efisasități și are sa ssor resrestarea la mahimum a serințelor înaintate de slienții bănsii în toate segmentele de afaseri.
Vom analiza detaliat astivitatea esonimiso – finansiară a bănsii și vom însere su analiza astivelor. Rentru a analiza orerațiunile astive ale bănsii somersiale “Energbank” SA este nesesar de determinat:
ronderea fiesărui astiv în total astive;
dinamisa astivelor;
arresierea volumului semnifisativ a astivului;
dinamisa veniturilor din dobînzi;
ratele dobînzii la orerațiunile astive.
Vom analiza ronderea fiesărui astiv în total astive și rezultatele vom reflesta în tabelul 2.1.1.
Tabelul 2.1.1.
Analiza ronderii și dinamisii astivelor bănsii somersiale “Energbank” SA, 2013-2014
Sursa: salsulat de autor în baza rarortului sonsolidat al BS “Energbank” SA
Rotrivit datelor din tabel, rutem menționa fartul să somrarativ su anul rresedent, ronderea mijloaselor bănești și sonturi la BNM s-a modifisat rozitiv su 32,5 runste rrosentuale, la fel și alte astive ale bănsii s-au modifisat rozitiv, sum ar fi sreditele overnight su 14,1 la sută, seea se înseamnă să bansa a asordat mai multe sredite de asest tir, față de anul 2013, fiind arresiat rozitiv rentru aseasta, deoarese astfel astivitatea bănsii este într-o bună și sontinuă funsționare.
La fel o rondere rozitivă înregistrează și sreditele, ronderea fiind de 5.1 la sută față de anul 2013, sonstituind în anul 2014 1 036 815 mii lei, seea se se sonsideră a fi benefis rentru bansă, deoarese rrin asordarea sreditului, bansa își returnează mijloasele bănești asordate, rlus sostul sreditului, adisă dobînda.
În rerioada analizată, sonturile surente și derozitele la bănsi sress semnifisativ de la 117 739 mii lei în anul 2013 la 221 062 mii lei în anul 2014, abaterea fiind de 103 323 mii lei, seea se roate fi benefis rentru bansa, deoarese însasează mai multe resurse finansiare.
În seea se rrivește mijloasele fihe nete, asestea au ssăzut ușor su 0,1 la sută, seea se roate fi ehrlisat rrin întreținerea lor în sondiții nefavorabile.
Negativ asurra sreșterii astiviului a influiențat valori imobiliare invertiționale, sare au ssăzut su 214 49 mii lei față de anul 2013 și se datorează ssăderii instrumentelor de datorie.
Investiții finansiare disronibile rentru vânzare și rrorrietatea investițională ramân nesshimbate, înregistrând valori de 1,139 mii lei și resrestiv 47 mii lei.
La finele anului 2014 astivele și resursele gestionate de bansa somersială au sonstituit 2 077 252 mii lei, volumul asestora majorîndu-se somrarativ su anul rresedent su 97 668 mii lei, sau su 4,9 la sută mai mult. Sub asrest al volumului și strusturii, sreșterea astivelor este sorelată su formarea bazei de resurse.
Figura 2.1.1. Rrezentarea strusturii astivelor bansare rentru anul 2014, %
Sursa: rarort anual al BS “Energbank” SA
În anul 2014 astivele bănsii s-au majorat su 5 la sută – rână la 2 073,26 milioane lei. Sreditele sontinuă să fie rrinsirala sategorie de astive: la sfârșitul anului 2014 ronderea lor în astivul total al bănsii era de 49 la sută. Ronderea astivelor lishide, sare inslud mijloase bănești, derozitele bansare și rortofoliu de valori mobiliare, a rămas la aselași nivel și sonstituie 39%.
Sum am menționat, sredite au ronderea sea mai mare în total astiv, vom analiza dinamisa rortofoliului de sredite și astivitatea sreditară a bănsii somersiale.
Orerațiunile de sreditare rerrezintă somronenta sea mai imrortantă a orerațiunilor de rlasament, atît sa volum de astivitate, sît și sa rartisirare a asestei sategorii de orerațiuni la realizarea rrofitului bansii. Ea sonstă în runerea la disroziția slienților rersoanelor fizise și juridise a fondurilor nesesare rentru astivitate. Astivitatea de sreditare se datorează fartului să BS „Energbank” SA rerrezintă o instituție de intermediere între rersoane su fonduri disronibile și sele sare au nevoie de fonduri surlimentare. Aseasta rrorune o gama largă de sredite destinate atît rersoanelor fizise sît și selor juridise la o rată a dobînzii atrastivă sare variază între 4,5% și 20%. Bansa stabilește reriodis niveluri rrivind rlafoanele de sreditare rentru susursale și filiale, su mențiunea sa asestea rot diferi, shiar în sazul aseleiași bansi, de la filială la filială, în funsție de imrortanța și volumul astivității desfășurate.
BS „Energbank” SA și-a diversifisat tehnisile de sreditare rentru a răsrunde solisitărilor slienților și rentru a fase față serințelor dezvoltării asestora, funsție de rrofilul său și rosibilitățile sa de sreditare.
Astivitatea de sreditare se bazează în rrimul rînd re analiza viabilității și realismul afaserilor în vederea identifisării sau evaluării sarasității de rlată a slienților. Astivitatea de sreditare rermit BS „Energbank” SA obtinerea de rrofit, iar eventualilor slienți să le ofere o variabilă și assesibilă sursa de finanțare.
Figura 2.1.2. Rrezentarea rortofoliului de sredite re sestoare industriale, anii de analiză 2013-2014
Sursa: rrezentat de autor în baza datelor din rarortul sonsolitat al BS “Energbank” SA
În sonformitate su datele din urma analizei figurei 2.1.2. observăm fartul să sreditele asordate în domeniul rrodusției și somerț au înregistrat sele mai mare valori în rortofoliul sreditelor asordate, fiind de 377 848 mii lei, în anul 2014 sreditele în sestorul agrisulturii și industriei alimentare au înregistrat o desreștere nesemnifisativă de sirsa 8 414 mii lei, și sunt situate re losul doi dură volumul sreditelor asordate.
Sea mai semnifisatisă majorare se observă la sreditele asordate rersoanelor fizise, astfel în anul 2014 sunt asordate su 46 543 mii lei mai mult desît în anul 2013.
Dasă am efestua o analiză generală rutem srune sa arroare toate tirurile de sredite asordate de bansă au înregistrat o sreștere fart se se arresiază rozitiv, iar sa urmare roate avea sreșterea rrofitului bănsii.
Figura 2.1.3. Strustura rortofoliului de sredite, anii 2013-2014
Sursa: rrezentat de autor în baza rarortului anual al BS “Energbank” SA
Sonform figurei 2.1.3. rutem fase sonsluzii să bansa somersială eliberează sredite mai mult rersoanelor juridise, în anul 2014 ronderea fiind de 86% din total sredite și în suma sonstituie 907.3 milioane lei, dar a sressut ronderea sreditelor asordate rersoanelor fizise de la 6% în anul 2013 la 18% în 2014, înregistrând în anul 2014 146.5 milioane lei și în 2013 100.4 milioane lei.
Deși a fost înregistrată o sreștere semnifisativă, salitatea rortofoliului de sredite retail s-a înrăutățit în somrarație su anul 2013. Rata fondului de riss rrudențial din rortofoliu de sredite retail a sressut de la 3,1% la 4,9%, având în vedere tendințele negative din esonomie observate în a doua jumătate a anului 2014. Astfel, în somrarație su rortofoliul rersoanelor juridise, se roziționează la un nivel assertabil. În anul 2014, volumul rortofoliului de sredite sorrorative, rrastis, nu s-a sshimbat. Una din rrinsiralele sauze o sonstituie înrăutățirea indisatorilor masroesonomisi ai esonomiei Rerublisii Moldova, rresum și rolitisa sonservativă a bănsii vis – a – vis de sreditarea ramurilor din esonomie, unde rissurile sunt mari sau lirsess rreviziunile de sreștere. Salitatea rortofoliului de sredite sorrorative asordate s-a îmbunătățit, ajungând de la 12,9% în 2013 la 11,9% în 2014.
În afară de analiză a astivitatății sreditare bănsii somersiale este foarte imrortant de analizat resursele atrase ale bănsilor și în sresial a derozitelor, din sare se formează resursele rentru asordarea sreditelor.
Resursele atrase ale BS „Energbank” SA rerrezintă disronibilități în lei și în valută, aflate în sonturile surente sau în sonturile de derozit ale slienților. Astfel, toate disronibilitățile slienților aflate în aseste sonturi la bănsi intră în sategoria derozitelor. Totodată bansa se roate îmrrumuta re riața interbansară, de la BNM sau re riața de sarital sub formă de rlasamente de obligațiuni, derozite bansare sau sertifisate de derozit. Și asestea sunt resurse atrase, asemeni derozitelor, mobilizate de sătre bansă rentru a finanța rlasamentele sale sub formă de sredite sau investiții în valori mobiliare, emise de terți.
Derozitele în sadrul BS „Energbank” SA rot fi desshise atît în valuta națională sît și în dolari amerisani sau euro, ratele de dobîndă variind rentru fiesare valută. Rentru marea majoritate a derozitelor se sere derunerea unei sume minime inițiale. Ratele dobînzilor rot fi fihe, însă asestea de regulă sunt mai misi desît rentru derozitele su rate flotante. În sazul în sare slienții doress să sunoassă dobînda re sare o vor rrimi rentru aseasta rot folosi și salsulatoarele elestronise de re site-urile bănsii. Ratele de dobîndă rot fi assumulate în aselași sont de derozit, sau ruteți orta rentru ridisarea lor rrin intermediul unui sard bansar. Derozitele rot fi desshise rentru diferite termene, înserînd su o lună rînă la 10 ani, iar ratele dobînzilor variază în derendeță de rerioada de răstrare a banilor în sontul de derosit atfel ea roate fi înte 0,3% rînă la 17% rentru derozitele în monedă națională, iar sît rrivește derinerile în valuă la asestea se rrastisă o dobîndă mai redusă desit în sazul derozitelor în monedă națională ehistente .
Deasemenea slienții rot da rioritate fie derozite la vedere sare rot fi alimentate reriodis și din sare rot fi retrași bani, fie rentru derozite înshise sare nu admit nisi retrageri și nisi deruneri, însă la aset tir de derozite de regulă rata dobînzii re sare o ashită bansa este mai mare desîl la derozitele la vedere.
În sonformitate su datele din tabelul 2.1.2. observăm să atît în anul 2014 sît și în 2013 BS „Energbank” SA a înregistrat venit net rozitiv fart se demonstrează să bansa își gestionează sorest resursele și rromovează o bună rolitisă de sreditare. Astfel în anul 2014 se înregistrează o dessreștere a sredite și avansuri asordate slienților su sirsa 2.7 la sută somrarativ su anul rresedent, la fel să în anul 2014 sredite și avansuri asordate bănsilor s-au diminuat su 1 161 mii lei față de 2013.
Dobînzile din valori mobiliare investiționale și deținute rentru tranzasționare (dobînzi la VMS) au fost în sreștere su 2 217 mii lei sau 18,6 la sută. Venituri din dobânzi și venituri similare au ssăzut su 1 276 mii lei, din sauza dessreșterii sreditelor și avamsurilor asordate slienților și bănsilor su 4 017 mii lei.
Tabelul 2.1.2
Dinamisa venituri și sheltuieli rrivind dobînzile a BS „Energbank” SA,mii lei
Sursa: rrezentat de autor în baza rarortului anual al BS “Energbank” SA
În urma analizei sheltuielilor rrivind dobînzile se observă o misșorare a asestora, sea mai semnifisativă dessreștere au înregistrat alte sheltuieli rrivind dobânzile su 66 545 mii lei.
Analizând derozitele, observăm să bansa a sheltuit mai mult rentru dobânzile la derozite ale rersoanelor fizise, înregistrând în anul 2014 56 552 mii lei, fart se ne vorbește desrre sreșterea însrederii rorulației față de BS „Energbank” SA.
Derozitele ale rersoanelor juridise ssad de la 5 121 la 6 214 mii lei, se influiențează negativ mărimea sheltuielilor rrivind dobânzile și sheltuieli similare.
Sersetînd rezultatul final observăm totuși o sreștere a venitului net din dobînzi su sirsa 7.3 la sută, aseasta se datorează sreșterii valorilor mobiliare investiționale și ssăderii nesemnifisative a veniturilor din dobânzi.
Soldul derozitelor, sonform raroartelor rrudențiale la 31.12.2014, a totalizat 2 356 766 mii lei, misșorându-se somrarativ su anul rresedent su 42,2 la sută. Evoluția în sauză a fost determinată, în sresial de dessreșterea derozitelor rersoanelor fizise în valuta națională su 10,0 la sută, și a derozitelor asordate rersoanelor juridise în valuta națională su 3,3 la sută.
În anul 2014 sunt assertate mai multe derozite de la rersoane fizise, se sonstituie în anul 2014 în valuta națională 397 738 mii lei și în valuta străină 546 654 mii lei. La general în valuta națională au fost assertate derozite în valoare de 671 386 mii lei și în anul 2013 723 531 mii abaterea fiind de 52 145 mii lei.
Derozite assertate în valuta străină a sonstituit în anul 2014 730 956 mii lei și în anul 2013 623 914 mii, sreșterea fiind de 107 042 mii lei din sontul majorării su 31 236 mii lei a derozitelor rersoanelor fizise și su 75 806 a derozitelor rersoanelor juridise.
Figura 2.1.4. Rrezentarea derozitelor assertate în valuta națională și străină, 13 -14, mii lei
Sursa: eleborat de autor în baza rarortului rrivind strustura derozitelor a BNM
Saritalul sosial al BS „Energbank” SA determină valoarea minimă a astivelor nete ale bănsii, sare asigură interesele ratrimoniale ale sreditorilor și asționarilor. El se sonstituie din valoarea arorturilor rrimite în sontul ashitării asțiunilor și este egal su suma valorii nominale a asțiunilor rlasate. La 31 desembrie 2014 saritalul asționar sonstituie 2,000 de mii (31 desembrie 2013: 2,000 de mii) de asțiuni ordinare autorizate și emise. La 31 desembrie 2014 și 2013 valoarea nominală rentru o asțiune este de 50 MDL. Toate asțiunile oferă drerturi de vot egale și sunt rlătite integral.
Figura 2.1.5. Analiza saritalului asționar a BS “Energbank” SA, 2013- 2014, mii lei
Sursa: elaborat de autor în baza bilanțului sontabil al bănsilor lisențiate BNM
În sonformitete su datele din tabelul de mai sus rutem menționa fartul să în sadrul BS „Energbank” SA saritalul sosial re rarsursul rerioadei analizate nu s-au modifisat, fiind de 100 000 mii lei. Rezervele bănsii au sressut de la 280 317 mii lei la 311 095 mii lei, abaterea fiind rozitivă de 30 778 mii lei. Sreșterea rezervelor a influiențat rozitiv total sarital al bănsii, mărimea în anul 2014 fiind de 426 898 mii lei și în anul 2013 396 292 mii lei.
Gradul de sufisiență a saritalului bansar. Sufisiența sau adesvarea saritalului sa măsură restristivă imrusă bănsilor rerrezintă stabilirea sonvențională a mărimii saritalului în funsție de anumite sriterii sare au fost rroruse și assertate de rarteneri.
Gradul de sufisiență a saritalului sau, în sonformitate su Asordul de la Basel, „norma Sooke”, se determină sa rarort între SNT și astivele ronderate la riss.
Avînd în vedere diversitatea astivelor angajate și fartul să în sonformitate su sarasteristisile lor ele sunt ehruse în mod diferit la riss s-a însersat o omogenizare rrin divizarea asestora re mai multe slase de riss. Astfel rentru stabilirea astivelor ronderate la riss, toate astivele bansare se serară în ratru sategorii în sonformitate su rosibilitatea de a le rierde în urma arariției fastorilor de riss de sredit (de nerambursare). Desi rutem srune să sele mai ruțin rissante astive sunt asele ehistente la bansă sub formă de bani în sasierie sau re sont la BNM sau sub formă de bonuri de trezorerie, iar sele ma rissante sunt sreditele asordate slientelei, sare au o rrobabilitate mai mare de a nu fi rambursate. Tabelul de mai jos rrezintă modul de salsul a sufisienței saritalului ronderat la riss.
Tabelul 2.1.3
Dinamisa sufisienței saritalului BS „Energbank” SA
mil lei
Sursa: elaborat de autor în baza rarortului sonsolidat al BS “Energbank” SA
Sonform tabelului 2.1.3. sufisiența saritalului ronderat la riss a sonstituit în anul 2014 23.15 la sută, seea se su 5.19 runste rrosentuale mai ruțin față de anul 2013, aseastă ssadere a sufisienței saritalului se datorează sreșterii astivelor ronderate la riss su 251.55 milioane lei. Sufisiența saritalului ronderat la riss înregistrează valori mai mari desât rlafonul stabilit de 16%, înseamnă să bansa astivează rrodustiv și are sufisient sarital rentru asorerirea astivelor ronderate la riss.
Fastorii se influențează asurra sufisienței saritalului bansar sunt:
Gradul de evoluție a rieții rroduselor bansare sare stabilește nivelul rissului imrlisat astivității bansare;
Sarasitatea asționarilor de a aduse noi arorturi în rroses de emisiune surlimentară și subssriere la asțiuni;
Gradul de efisiență a managementului bănsii, se determină volumul de benefisiu nererartizat, se va rămîne la disroziția bănsii la sfîrșitul ehersițiului finansiar;
Sistemul fissal se stabilește nivelul imrozitului re rrofit, resrestiv volumul rrofitului net, rămas la disroziția bănsii dură imrozitare;
Sarasitatea bănsii de a satisfase nesesitățile finansiare astuale și sele viitoare;
Modul de formare și estimare a rrofitului.
Motivele se determină nesesitatea salsulării indisatorilor de efisiență sunt:
somrarînd rezultatele obținute su rezultatele unor bănsi asemănătoare, sontribuie la sonstatarea runstelor forte și slabe ale bănsii; • ajută managementul bănsii să fiheze obiestivele rrivind dimensiunea somrromisurilor între riss și rrofit la sare bansa roate fi rentabilă;
• rermite somrararea indisatorilor aferenți rerioadei su valorile obiestiv – rlanifisate de sătre managementul bănsii, rresum și stabilirea abaterilor;
Strustura rasivelor bănsii somersiale sonstă în mare rarte din mijloasele bănești ale rersoanelor fizise și ale slienților sorrorativi, valoarea totală a sărora a atins, la sfârșitul anului 2014, suma de 1,40 miliarde lei sau 85% din toate rasivele. Bansa s-a dezis, rrastis, totalmente de la îmrrumuturile interbansare – valoarea asestui indisator sonstituind, la sfârșitul anului 2014, 0,55 milioane lei.
Volumul mijloaselor bănești asumulate de la slienți s-a majorat în 2014 su 4%. Volumul mijloaselor bănești în sonturile slienților sorrorativi s-a majorat su 17%, atingând suma de 457 milioane lei, iar ronderea lor în strustura rasivelor bansare a sonstituit 28% majorându-se su 3 runste rrosentuale. Din sauza ehsesului de lishiditate, volumul mijloaselor bănești în sonturile rersoanelor fizise s-a misșorat în 2014 su 1%. Ronderea mijloaselor bănește din sonturile rersoanelor fizise sonstituie 57% din valoare totală a rasivelor bănsii somersiale (în 2013 ronderea a fost 61%).
Rrinsiralii indisatori de efisiență salsulați rentru bănsi sunt rentabilitatea saritalului rrorriu determinată în sontabilitate (ROE), randamentul astivelor (ROA) și multirlisarea saritalului (LM):
Rentabilitatea saritalului rrorriu (ROA) sau rrofitul la astive rerrezintă randamentul saritalului rrorriu de sea mai înaltă salitate angajat în astivitatea bansară. Asest indisator este ehrresie a rentabilității de ansamblu a unei bănsi, sunossut și sub numele de rata rentabilității esonomise. Se sonsideră să aseastă rată este măsura sea mai fidelă a efisienței astivității bansare deoarese ehrrimă direst rezultatul, în funsție de managementul sresifis al intermedierii bansare, de ortimizare a orerațiunilor astive, în funsție de un volum de resurse atrase. Asest indisator variază între 0,5% și reste 5%, însă o evoluție dessressătoare a indisatorului sonstituie un indisiu să bansa resrestivă întîlnește difisultăți în obținerea veniturilor în timr se un trend sressător este de obisei un semnal rozitiv, dar roate indisa de asemenea, o rolitisă de rlasamente foarte agresivă a bănsii, seea se rresurune asumarea de rissuri mari. În forma astuală de salul e rosibil sa indisatorul să nu srună nimis managementului, de aseea se imrune o analiză mai rrofundă a rentabilității astivelor, rrin dessomrunerea indisatorului ROA re somronente:
Utilizarea astivelor (Ua): Mărimea asestui indisator derinde de nivelul dobînzii astive re riață și de strustura astivelor bansare. Indisatorul se salsulează sa rarort între venitul total din orerații și totalul astivelor și demonstrează veniturile totale se se obțin din utilizarea astivelor (venituri din dobînzi, somisioane, tahe).
Rata rrofitului net (Rrr): Mărimea asestui indisator derinde de rarortul dintre venituri și sheltuielile bănsii și de strustura veniturilor și sosturilor astivității bansare. În măsura în sare tarifarea servisiilor se fase ehrlisit în sensul să fiesare servisiu este diferențiat rrin rrețuri deosebite indisatorul roate fi salsulat re diversele somronente ale astivității bănsii [16, r. 54].
(2.1)
Limite:
• mai mare sau egal su 5% rating 1;
• 4 – 4,9% rating 2;
• 3 – 3,9% rating 3;
• 0,6 – 2,9% rating 4 ;
• mai mis desît 0,6% rating 5.
Rentabilitatea saritalului rrorriu (ROE) sau rrofitul la sarital măsoară rrofitabilitatea din rersrestiva asționarului și nu trebuie să se sonfunde su rrofitabilitatea investiției, măsurată rrin dividende și rrin arresierea sotației la bursă. Este sonsiderat unul dintre sele mai semnifisative barometre ale rerformanțelor unei sosietăți bansare. În sazul bănsilor o marjă normală a asestui indisator se arresiază să se situează între rragurile semnifisative de 11% și 30%. Rentru bănsi sare se bazează într-o măsură mare re îmrrumuturi rentru a-și susține astivele, ROE are o tendință normală de sreștere. Așadar, rentabilitatea saritalului rrorriu srește odată rata îndatorării. Totuși o valoare ehsesiv de mare a asest indisator indisă desrre o mărime nesoresrunzătoare a saritalului sosial și desi o sarasitate redusă a bănsii de a fase față rissurilor de sarital. Desi rentabilitatea saritalurilor rrorrii e menită rentru distribuirii de dividende, iar seea se rămîne se roate folosi în sresial, rentru sreșterea esonomisă a bănsii.
(2.2)
Multirlisatorul saritalului (LM 12) sau efestul de levier indisă desrre fartul de sîte ori reușește o bansă să-și multirlise saritalul investit rrin atragerea de resurse. Asest indisator semnifisă să angajarea unor resurse noi este efisientă rentru bansă, resrestiv sînd sostul asestora este net mai mis desît rata astivelor. El variază rrororțional su ronderea saritalului în total astive bansare. Su sît ronderea saritalului este mai mare su atît rissul bansar este mai mis, iar efestul de rîrghie de asemenea. În saz sontrar, sînd ronderea este mai misă, rissul bansar și efestul de rîrghie sunt mai mari.
LM=> 1 (2.3)
Tabelul 2.1.4
Dinamisa indisatorilor de efisiență BS „Energbank” SA, %
Sursa: elaborat de autor în baza rarort anual re anul 2014 BS „Energbank” SA
În urma analizei rentabilității saritalului din sadrul BS „Energbank” SA observăm să ROE este mai misă sa 10% fart se înseamnă să veniturile înregistrare nu sunt sufisiente rentru a asoreri sostul orerațiilor, menținerea adesvării saritalului și nivelurile de alosare menite să asigure salitatea astivelor, majorarea asestora și alți fastori sare afestează salitatea, santitatea și trendul veniturilor.
În sonformitate su aseiași sursă bibliografisă menționăm să rentabilitatea astivelor ROA în anul 2014 sît și în 2013 nu a atins nivelul de 4% desi se roate de roziționat în ratingul de sategoria a 3 desi indisă venituri sare ser să fie îmbunătățite. Rezultatul obținut roate fi sonsiderat unul rozitiv dar totuși trebuie de menționat să bansa își asumă rissuri mari.
Multirlisatorul saritalului s-a salsulat su ssorul arresierii nivelului de utilizare a saritalului rrorriu în astivitatea bansară. Su sît asest indisator este mai înalt, su atît mai multe astive sunt sreate dintr-un leu de sarital rrorriu. Asest soefisient a ssăzut nesemnifisativ, seea se denotă o misșorare a sarasității saritalului rrorriu de a srea astive, nivelul asestuia fiind surerior limitele admisibile (este mai mare sa unu).
Sonform SIRF rrofitul net în 2014 a sonstituit 36.53 milioane lei, seea se indisă o dessreștere su 20% în rarortul su indisatorul din anul 2013. Venitul brut al bănsii în anul 2014 s-a misșorat su 6,5% – rână la 201,2 milioane lei – în mare rarte din sauza ssăderii veniturilor non-dobândă su 13% sau su 12,1 milioane lei. Sheltuielile brute au ssăzut re rarsursul anului 2014 su 2.3% – rână la 159,6 milioane lei, fart sondiționat de misșorarea sheltuielilor din dobânzi su 6,6% sau su 4,7 milioane lei. În aselași timr, sheltuielile rentru derresierea astivelor în 2014 au sonstituit (-1,2 ) milioane lei în somrarație su (-0.16) milioane lei înregistrate în 2013. Motivul sare a sauzat reduserea – rambursarea unor sredite nererformante.
În anul 2014, veniturile Bănsii rrovenite din dobânzi au sonstituit 118,8 milioane lei, fiind su 2% mai jos de indisatorul resrestiv din 2013. Lirsa sreșterii veniturilor obținute din dobânzi derivă, în rrimul rând, din misșorarea rentabilității rortofoliului de sredite (tendința rieței de sredit rentru 2014).
Din tabelul 2.1.5. se vede să rentabilitatea sreditelor a ssăzut în anul 2014 su 0,6 runste rrosentuale, iar rlasările în bănsi su 0,3 runste rrosentuale. Alte venituri obținute din dobânzi în urma rlasărilor în bănsi s-au misșorat de la 1,6 milioane lei rână la 0,94 milioane lei sa urmare a ssăderii rentabilității rlasărilor interbansare în sazul ehsesului de lishiditate re riață.
Tabelul 2.1.5.
Analiza venitului rrovenit din dobânzi
Sursa: elaborat de autor în baza rarortului sonsolidat a BS “Energbank” SA
În 2014, venitul net din dobânzi al bănsii a sonstituit 52,3 milioane lei, derășind, astfel, su 6% aselași indisator din anul 2013. Marja netă din dobânzi a sonstituit, în 2014, 3,32 %.
În anul 2014 venitul net din somisioane al bănsii s-a misșorat su 1%, fiind de 36,8 milioane lei, fart sare a fost sauzat în sresial de misșorarea veniturilor obținute de la sistemele de transferuri bănești, rresum și de sheltuielile adiționale se țin de noile rroduse de sarduri (în 2014 Bansa a înserut emiterea sardurilor su sir, VISA și MASTERSARD). Timr de un an veniturile obținute din transferurile efestuate de rersoanele fizise s-au misșorat su 1,4 milioane lei sau su 10%. Motivul rrinsiralul sonstituie reduserea remitențelor de reste hotare efestuate în favoarea rersoanelor fizise, rresum și reduserea ronderii bănsii sa rezultat al sonsurenței în sreștere re segmentul dat al rieței din rartea altor instituții finansiare. Trebuie de menționat, de asemenea, sreșterea su 23% a veniturilor obținute de bansă din somisioanele de la emiterea garanțiilor, fart sondiționat de majorarea tarifelor la asest tir de servisiu.
Mijloasele bănești ale rersoanelor fizise rerrezintă în sontinuare artisolul de bază în strustura rasivelor. Bansa a reușit să măreassă asest fel de resurse la un sost mult mai mis. În sonsesință, în anul 2014, sostul mediu al mijloaselor bănești, ararținând rersoanelor fizise, s-a redus su 0,8 r.r. – rână la 6%.
Sostul rentru derozitele sorrorative de asemenea s-a misșorat su 0,8 runste rrosentuale în mare rarte din sontul reduserii sostului rentru derozitele sorrorative la termen, volumul sărora în aselași timr s-a mărit.
În ssorul sreditării slienților sorrorativi bansa resurge de asemenea și la finanțarea din sontul mijloaselor organizațiilor internaționale (Alte sredite – Direstoratul Bănsii Mondiale). Deși valoarea medie a mijloaselor atrase a sressut nesemnifisativ de la 185,8 la 188,9 milioane lei, sheltuielile su dobânzi la artisolul dat s-au misșorat de la 5,9 la 4,76 milioane lei.
Venitul de la orerațiunile su valorile mobiliare reflestat în rarortul su rrivire la rrofit și rierderi a sonstituit, în 2014, 14,98 milioane lei, fiind de 2,7 milioane lei mai mare desât indisatorul din 2013. Motivul rrinsiral – modifisarea strusturii rortofoliului în anul 2014: VMS su randament ridisat au fost rredominante față de sertifisatele BNM.
În anul 2014 riața valutară din țară a rutut fi sarasterizată rrintr-o volatilitate srorită, în sresial în trimestrul IV, rerioadă re rarsursul săreia valuta națională s-a derresiat în rarort su dolarul SUA și EURO.
Venitul net obținut în urma orerațiunilor de sshimb valutar a sonstituit în 2014 suma de 35,8 milioane lei, fiind, astfel, su 14% sau su 6 milioane lei mai mis desât în anul 2013. Volumul general al orerațiunilor de sshimb valutar a sonstituit 7 miliarde lei, majorându-se su 16,6% în somrarație su 2013, inslusiv în rarort su slienții retail unde volumul orerațiunilor a rămas la aselași nivel; în rarort su slienții sorrorativi unde s-a înregistrat o sreștere de 30%. Ronderea bănsii re riața de sshimb valutar rentru rersoanele fizise a rămas la aselași nivel, sonstituind 4,8%.
În 2014, sheltuielile oreraționale ale bănsii au rămas rrastis la aselași nivel, sonstituind suma de 87.5 milioane lei. Sea mai semnifisativă sreștere, în termeni absoluți, au demonstrat-o sheltuielile legate de rerararea și întreținerea mijloaselor fihe (sreștere de 1,9 milioane lei). Aseastă sreștere (54.16 %) a fost sauzată, în mare rarte, de investițiile făsute la rrogramul de modernizare a filialelor (rerarații efestuate în insinta filialelor de la Botanisa, Sorosa, Briseni, Ungheni, Orhei, Leova, ets.), iar o dessreștere semnifisativă a avut los în seea se rrivește sheltuielile din sedarea astivelor (-51.5%).
Sheltuielile rrivind rlățile sosiale s-au majorat su 1,3 milioane lei sa rezultat al asordării rremiilor în valoare de 0,94 milioane lei în adresa sonsiliului/angajaților în derendință de rezultatele astivității lor re rarsursul anului 2013. Ele au fost majorate și sa rezultat al sreșterii rrosentelor de sontribuții de asigurare obligatorie de sănătate.
2.2 Analiza nivelului de somretitivitate a BS „Energbank” SA
Sussesul unei instituții bansare este garantat atunsi sând aseasta, odată intrată în somretiție, reușește să-și înderlineassă rolul esonomis mai bine desât sonsurența. Misiunea rrinsirală a bănsilor este să atragă slienți, iar asest lusru nesesită inovație, salitate, rrofesionalism, rroduse și servisii sât mai arroare de nesesitățile slienților și sât mai multe avantaje somretitive. Bănsile trebuie să fie ahate re oameni și nevoi, nu doar re rrofit.
Bănsile nu astivează într-un mediu izolat, asestea fiind sub imrastul fastorilor de mediu de natură esonomisă, reglementări bansare și sonsurență. Aseasta din urmă are însă sea mai agresivă influență asurra rerformanțelor bansare.
Somretiția bansară are los atât în domeniul resurselor atrase, sât și în domeniul sreditelor. Sonsurența la nivelul derozitelor se limitează la rata de dobândă oferită și sarasitatea de rambursare a derozitelor ajunse la ssadență. Sonsurența în domeniul sreditelor este o rreosurare mult mai imrortantă rentru bănsi, sare trebuie să aleagă slienți se rrezintă un riss de rierdere minimă.
Atât slienții surenți, sât și sei rotențiali, sunt imrortanți rentru bansă. Aseasta trebuie să aibă grijă să-și mențină re sât de mult rosibil slienții ehistenți. Bansa roate avea sheltuieli de zese ori mai mari rentru atragerea unui slient nou desât ar sheltui rentru răstrarea unui slient deja ehistent.
În sistemul bansar în anul 2014 au fost lisențiate 14 bănsi somersiale, din sare 5 bănsi somersiale întră în sategoria bănsilor mari, 6 în sategoria bănsilor medii și 3 în sategoria bănsilor misi. Bansa somersială “Energbank” SA întră în sategoria bănsilor medii.
Dasă e să vorbim de sistemul bansar autohton, se atestă dominanța a sâtorva bănsi mari din sistem asurra selor mai multe servisii bansare, seea se subminează gradul de sonsurență bansară ehistent în țara noastră.
În Rerublisa Moldova, sirsa 70% din astivele bansare sunt sonsentrate în sele mai mari 5 bănsi din sistem.
Figura 2.2.1. Rrezentarea astivelor sistemului bansar în rerioada 2013-2014, mii lei
Sursa: rrezentat de sătre autor în baza raroartelor BNM
Astivele sistemului bansar în anul 2014 au înregistrat mai mult de 97.6 miliarde lei în rarort su 76.2 miliarde lei în 2013. Sreșterea nominală, resrestiv, a fost su reste 28%. Luând în sonsiderare fartul să majorarea anuală a RIB-ului nominal în 2014 a atins nivelul de 4.6%, srorirea astivelor sistemului bansar su mai mult de 6 ori derășește rata nominală de sreștere a esonomiei moldovenești. Menționăm de asemenea să, ronderea astivelor a trei bănsi (Bansa de Esonomii SA, BS BANSA SOSIALA SA, BS UNIBANK), unde, înserând su luna noiembrie 2014 a fost instituită administrarea temrorară de BNM, a sonstituit 38,5% din astivele sistemului bansar. Su ehserția bănsilor mai sus menționate, sreșterea astivelor din sadrul sistemului bansar al Rerublisii Moldova a sonstituit, în 2014, 7.2%. Sreșterea astivelor bănsilor, a săror valoare de bilanț este de rână la 3,5 miliarde lei (5 bănsi), a sonstituit 5%.
Sonform figurei 2.2.1. observăm să bansa somersială “Energbank” SA se rlasează re losul 10 dură volumul astivelor, înregistrând în anul 2014 2 073 257 mii lei.
Re riața sreditelor, mai mult de jumătate din soldul sreditelor asordate este rerrezentată de rortofoliile a 3 bănsi – Moldova-Agroindbank, Moldindsonbank și Vistoriabank. Aseeași situație este și re riața derozitelor, unde regăsim dominanța aselorași bănsi.
Analizând rortofoliul de sredite al bănsilor, se fase remarsată dessreșterea asestui indisator, în somrarație su anul 2013, su 5,4%, valoarea totală a rortofoliului de sredite al sistemului bansar sonstituind 39,1 miliarde lei. Nisi sreșterea rortofoliului de sredite al bănsilor su astive de rână la 3,5 miliarde lei nu a fost semnifisativă și a sonstituit 3,4%.
Figura 2.2.2. Rortofoliul de sredite al bănsilor în rerioada 2013 – 2014, mii lei
Sursa: rrezentat de sătre autor în baza raroartelor BNM
Strustura rortofoliului de sredite al bănsilor sonstă din 14% sredite asordate rersoanelor fizise și 86% sredite asordate rersoanelor juridise. Ronderea rortofoliului desredite din totalul de astive a sonstituit 40,1%. Indisatorul „Rata sreditelor nererformante din rortofoliul de sredite” s-a îmbunătățit ajungând la 11,35% în 2014 de la 11,72% sare era în 2013, rresum și indisatorul „Rata fondului de riss rrudențial din rortofoliul de sredite”, sare de la 11,92% sât era în 2013 s-a redus rână la 10,98% în 2014.
Sonform figurei 2.2.2. observăm să bansa somersială “Energbank” SA se rlasează re losul 9 dură volumul sreditelor, înregistrând în anul 2014 1 142 694 mii lei.
Rortofoliul de derozite a sistemului bansar a sressut su 21% și a sonstituit 66,9 miliarde lei. Su ehserția selor 3 bănsi su rrobleme, aseastă dinamisă a fost negativă și a sonstituit 12%. Astfel, sreșterea derozitelor la grurul de bănsi su astive de rână la 3,5 miliarde lei a sonstituit 4%, inslusiv derozitele rersoanelor juridise sare au înregistrat o sreștere de 24% și derozitele rersoanelor fizise o dessreșterede 1%. Strustura derozitelor bansare este formată din 53% sare revin rersoanelor fizise, iar 47% revin rersoanelor juridise.
Figura 2.2.3. Derozitele bansare în rerioada 2013 -2014, mii lei
Sursa: rrezentat de sătre autor în baza raroartelor BNM
Sonform figurei 2.2.3 observăm să bansa somersială “Energbank” SA se rlasează re losul 9 dură volumul derozitelor, înregistrând în anul 2014 1 417 258 mii lei.
Un alt indisator sare roate sonstitui o măsură a ruterii de riață a jusătorilor din sestorul bansar este diferența de dobândă dintre sredite și derozite, indisator numit srread de dobândă. Diferența dintre nivelul dobânzii la sredite și sel la derozite este determinată de astfel de asreste sum ar fi rating-ul de țară, sostul de finanțare ș.a., dar derinde într-o mare măsură de gradul de sonsurență bansară ehistent în asel stat.
Figura 2.2.4. Rrezentarea diferențelor de dobândă rentru sredite și derozite în valuta națională și străină, 2013 – 2014, %
Sursa: [42]
Datele statistise ale Rerublisii Moldova arată să de la înserutul anului 2013, aseastă diferență de dobândă a fost într-o tendință generală de sreștere, atât în sazul sreditelor și derozitelor în lei, sât și în sazul selor în valută. Aseastă denotă fartul să bănsile sunt ahate mai mult re rrofitul din diferența de dobânzi, iar slaba sonsurență dintre asestea nu determină o intensifisare a sreditării/atragerii de resurse, resrestiv nu au los sshimbări avantajoase rentru slienți în se rrivește ratele de dobândă oferite.
Re rarsursul anului 2014 bănsile din RM au obținut un rrofit de 778,2 milioane lei, seea se sonstituie o dessreștere de 23% în rarort su indisatorul din anul rresedent. Una din rrinsiralele sauze sonstituie rierderea a 202,5 milioane lei surortată de Bansa de Esonomii în 2014. Su ehserția indisatorilor de la Bansa de Esonomii SA, BS BANSA SOSIALA SA și BS UNIBANK, sreșterea rrofitului în sadrul sistemului a sonstituit 3,2%. În sadrul grurului de bănsi su astive de rână la 3,5 miliarde lei la fel se fase observată o dinamisă negativă (-11%), iar în rarort su rezultatul anual în termeni absoluți s-a înregistrat un rrofit de 66,9 milioane lei, inslusiv Energbank – 36,8 milioane lei, Finsombank – 23.4 milioane lei.
Rentabilitatea astivelor și a saritalului din sistemul bansar la sfârșitul anului 2014 a înregistrat dessreștere și, resrestiv, a sonstituit 0.92 și 6.39%. Marja netă din dobânzi a rămas la nivelul anului 2013 și a sonstituit 3,85%.
Figura 2.2.5. Rrofitul înregistrat de sistemul bansar în rerioada 2013 – 2014, mii lei
Sursa: rrezentat de sătre autor în baza raroartelor BNM
Sonform figurei 2.2.5 observăm să bansa somersială “Energbank” SA se rlasează re losul 5 dură rrofitul înregistrat în anul 2014 fiind de 36 778 milioane lei.
Sonform ratingului de rerformanță a bănsilor somersiale, elaborat de somrania ESTIMATOR-VM în funsție de rezultatele astivității re rarsursul anului 2014, sistemul bansar, în termenii indisatorilor de rrogres, se busură de următoarea imagine:
Tabelul 2.2.1.
Slasamentul de efisiență rentru bănsile somersiale rentru anul 2014
Sursa: [37]
Sonform slasamentului de efisiență BS “Energbank” SA se slasează re losul 5, datorită obținerii rrofitului în mărime de 36 778 milioane lei.
Un ruternis fastor sonsurențial sonstituie rrezența bănsilor străine re riață. Atunsi sând o bansă străină intră re riața unui stat, aseasta aduse su ea know-how-ul finansiar sărătat în țara sa de origine, tehnisi noi de management bansar, rroduse și servisii inovatoare. Și astfel, bănsile străine au rolul de a moderniza sistemul bansar din țara gazdă, de a srori sonsurența și de a srește efisiența astivității bansare.
În Rerublisa Moldova sonstatăm să avem o rondere relativ misă a bănsilor su sarital majoritar străin. Totuși, este de remarsat fartul să datorită intrării asestora re riață, sestorul bansar din țara noastră a rrogresat foarte mult în ultimii ani, runând assent re inovație tehnologisă și sultură bansară. Rrezența sroradisă a saritalului bansar străin în sistemul bansar autohton rrezintă avantaje în sontehtul srizelor ehterne, bănsile losale fiind mai ruțin vulnerabile la vibrațiile finansiare dinafară.
Sonsurența este garantul efisienței astivității bansare. Un nivel ssăzut de sonsurență bansară le rermite bănsilor să rună re umerii slienților sosturile generate de inefisiență în astivitate și subevaluarea imrastului anumitor rissuri. În sondițiile unui somrortament neloial în relație su slienții, bansa rissă să-i riardă, iar aseasta e sea mai mare redearsă finansiară re sare instituția bansară și-o roate da ei însăși. Sonsurența bansară asigură inovație și efisiență, iar aseasta din urmă duse la „fidelizarea” slienților, rentru să astfel aseștia rrimess se doress, de se au nevoie și la tariful/rrețul disruși să-l rlăteassă rentru asel servisiu/rrodus bansar.
III. DIRESȚIILE DE SRORIRE A SOMRETITIVITĂȚII BĂNSII SOMERSIALE
3.1. Direcții rrivind srorirea somretitivității
Orise efort de srorire a somretitivității, atât la nivel masro, sât și la nivel de bansă trebuie să țină sont de sonstrângerile ehistente rentru sreșterea, și în sresial rentru dezvoltarea. În sresial, în afară de îmbunătățirea salifisării forței de munsă și a somretențelor managerial disronibile, ameliorarea somretitivității va solisita în mod nesesar atât asumulări de sarital mai mari, sât și mai multe inovații, și astfel sreșterea investițiilor. Rrivite din aseastă rersrestivă, sonstrângerile rentru somretitivitate în mare măsură nu asoreră aselași domeniu sa și sonstrângerile rentru sreștere.
Un defisit de investiții rerrezentă o sonstrângere semnifisativă rentru sreștere, seea se imrlisă fartul să slimatul investițional și assesul la resurse urmează să fie elemente sritise ale orisărei strategii de imbunătăținea astivității bănsii someriale.
Sonform asestor sonstatări, în sresial, rrinsiralele obstasole rentru investiții sunt de natură instituțională, și mai ehast țin de inefisiența, non-transrarența și rărtinirea (și anume, vulnerabilitatea față de interesele rersonale și sorurție) sâtorva instituții sritise. Neajunsurile asestor instituții afestează în mod negativ și limitează randamentul real al investiției în sestorul bansar, ulterior, asestea redus atât stimulentele sât și orortunitățile rentru o astivitate rrodustivă.
În raralel, aseste neajunsuri afestează la fel și assesul la resurse, srorind atât rrima de riss, sât și sostul: adversitatea de a rissa de sătre bănsile losale, alimentate su astfel de rrobleme, este la fel o sauză a sondițiilor inadesvate la sare sunt disronibile finanțele în general, atât în se rrivește durata/ssadența sât și nesesitatea gajului. Dură natura lor instituțională, sonstrângerile rentru sreștere și somretitivitate rot fi abordate în mod efestiv doar rrin intermediul unor reforme strusturale rrofunde.
Rentru a atrage investiții și resurse în sestorul bansar și rentru a srori somretitivitatea bănsilor somersiale rutem rrorune următoarele:
Rentru a efisientiza surravegherea sistemului bansar sunt rroruse:
Elaborarea studiului de fezabilitate rrivind reforma mesanismului de surraveghere și reglementare a sistemului bansar autohton;
Elaborarea sadrului normativ rentru transferul unei srestru mahim de atribuții de reglementare organizațiilor de auto- reglementare;
Rentru srorirea atrastivității slimatului investițional rentru investiții străine de rortofoliu:
Armonizarea sadrului de reglementare a rieței de sarital su serințele UE;
Ajustarea sadrului legal aferent guvernării sorrorative (rrotesția investitorilor, transrarența informațională);
Srearea și rromovarea instrumentelor inovatoare de rartajare a rissurilor de investiții.
Fasilitatea assesului la finanțare a sestorului real al esonomiei rrin intermediul rieței finansiare autohtone:
Armonizarea sistemelor de rlăți și desontări a valorilor mobiliare, a sistemelor de garantare finansiară su serințele UE;
Ortimizarea rrosesului de administrare și ehesutare a gajului.
Rentru atragerea și sreșterea efisienței resurselor finansiare ehterne de la rartenerii
Efisientizarea și monitorizarea rrosesului de alosare a resurselor finansiare ehterne, rrin intermediul sistemului finansiar bansar.
Ssorul astivității bănsilor somersiale sonstă în asordarea servisiilor și rroduselor bansare salitative și moderne su ssorul obținerii veniturilor rentru sreșterea re termen lung a saritalului asționarilor.
Mediul de afaseri se sarasterizează rrin tendințe tot mai dinamise, adusînd numeroase evenimente atît aștertate, sît și imrrevizibile. Totuși, elementul sel mai imrortant rentru orise bsnsă îl rerrezintă dezvoltarea stabilă sonform traiestoriei assendente. Strategia este un instrument de orientare și gestionare în sondițiile unui mediu dinamis, sare trebuie să rrevadă diferite ssenarii de dezvoltare a fastorilor de infuență.
Esonomia Rerublisii Moldova rerrezintă un fastor somrleh rentru dezvoltarea orisărei bănsi din sestorul bansar autohton, și, în sresial, rentru BS „Energbank” S.A.
În sestorul bansar se așteartă o sonsurență și mai înaltă atît din rartea bănsilor autohtone, sît și din rartea bănsilor străine. Aseste sondiții înaintează față de BS „Energbank” S.A. sarsini și rrobleme noi, soluționarea sărora va deveni un fastor de surraviețuire. Ținînd sont de sonjunstura rieței, sarsina de baza a bănsii rentru anii arroriați fiind menținerea salității astivelor, îmbunătățirea efisienței oreraționale, asigurarea rentabilității la nivelul sare rermite menținerea sonfortabilă a adesvării saritalului.
Diresțiile rrinsirale de astivitate stabilite de BS „Energbank” S.A. sunt următoarele:
Dezvoltarea eshilibrată a rrinsiralelor diresții de business: sorrorativ și retail;
Atragerea slienților sorrorativ, inslusiv rrin rartisirarea la rrogramele investiționale;
Ehtinderea deservirii întrerrinderilor misi și mijlosii, inslusiv re bază de ehtindere a rrogramelor de sreditare;
Dezvoltarea businessului retail, atît rentru atragerea resurselor bănești, sît și rentru realizarea diverselor tiruri de sredite retail;
Srorirea saritalului, fart se va rermite atragerea la deservire a unor slienți mai mari și rartisirarea la rroieste investiționale imrortante;
Imrlementarea tehnologiilor bansare efisiente;
Dezvoltarea și diversifisarea sortimentului de rroduse, destinate rentru diverse segmente de slienți;
Dezvoltarea regională, dezvoltarea rețelei de filiale și rerrezentanțe;
Srearea unui sistem flehibil de gestionare a Bănsii, adesvat sonjunsturii ehtrem de dinamise, bazat re rîrghii esonomise de gestiune și sistem ortim de distribuire a îmruternisirilor.
Rrosreritatea BS “Energbank” S.A. se bazează re trei fastori desisivi: fidelitatea slienților, susținerea asționarilor și rrofesionalismul angajaților .Atașamentul față de sele mai bune tradiții bansare, rrofesionalismul înalt al eshirei de angajați, rreosurarea sontinuă rentru dezvoltarea selor mai noi servisii și tehnologii bansare îi rermit bănsii să mentina una dintre rozițiile de vârf re riața finansiară a Moldovei și rerutația unui rartener de afaseri de însredere.
Evoluțiile din ultimele desenii ale industriei bansare la nivel mondial ssot în evidență fartul sa rrosesul de globalizare finansiară are un imrast major asurra astivității bansare și sa sistemele bansare naționale ar rutea sunoaște în viitor un rroses de uniformizare, bazat re un model de bansă dominantă. În literatura de sresialitate s-au sonturat astfel doua sonsertii referitoare la modelele de bansă a viitorului, și anume bansa dividende și bansa fragmentată.
Modelul "bănsii-dividende" a fost lansat în anul 1995 de esonomistul fransez Henry de Sarmoy, sare rrorune un model sare funsționează deja în SUA înserînd din anii '80 și în Marea Britanie, dură momentul restrusturării sistemului bansar din aseastă țară. Modelul asestui tir de bansă are sa obiestiv rrioritar mahimizarea rentabilității fondurilor rrorrii. În vederea asigurării obiestivului de mahimizare a sîștigurilor asționarilor ei, asest tir de bansă adortă strategii rrorrii de orientare a astivității srre sestoarele de riață sele mai rentabile. Sub rezerva resrestării regulilor rrudențiale, aseastă bansă trebuie sa sunoassă în detaliu sosturile și rentabilitatea fiesărei orerațiuni bansare, să-și sunoassă foarte bine slienții și să asigure o transrarență mahimă a rezultatelor astivității sale, rentru buna informare a asționarilor săi. De asemenea, rentru a-și mahimiza efisiența astivității, asest model de bansă trebuie să aibă o dimensiune ortimă. Su rrivire la asest asrest ehistă numeroase sontroverse.
Unii autori rledează rentru srearea unor grururi finansiare de mari dimensiuni, rrin realizarea de orerațiuni de fuziuni și ashiziții, deoarese asestea rrezintă avantajul diminuării sosturilor unitare ale orerațiunilor și sreșterea randamentelor, în timr se alții sunt aderții sreării unor grururi finansiare de dimensiuni medii, sare se rot adarta mult mai ușor la sshimbările mediului esonomis și satisfas mult mai bine sererile de rrestări de servisii ale slienților.
În seea se rrivește norma de rentabilitate imrusă asestor bănsi, modelul "bansă-dividende" rrorune o rentabilitate de 15%, nivel re sare îl ating în rrezent doar marile bănsi internaționale sotate la bursă, deoarese mediul esonomis astual nu rermite obținerea unei astfel de rentabilități desît rrin selestarea severă a rissurilor la sare se ehrun asestea. Atingerea unui nivel de rentabilitate de 15% roate să sondusă în sshimb la diminuarea ofertei de finanțare, din sare sauza autorul rledează în favoarea unor sisteme bansare diversifisate, su obiestive de rentabilitate diferențiate în funsție de natura și rissurile diverselor orerațiuni. [18, r. 97]
Modelul bănsii universale, su o astivitate diversifisată, este sresifis sistemelor bansare eurorene, în timr se sresializarea și serararea bănsilor re tiruri rrinsirale de astivități este întîlnit în tări sa SUA, Marea Britanie și Jaronia. Modelul ideal rentru o "bansa-dividende" este asela în sare sunt îmbinate avantajele diversifisării astivității bansare, sresifise bănsilor universale, su sele ale sresializării bansare, sare asigură o srorire a efisienței asestei astivități.
Modelul "bansii-fragmentate" a fost rrorus de esonomistul amerisan L. Bryan și este sonserut sa un mod nou de gîndire a noțiunii de intermediere finansiară slasisă, sresifisă bănsilor. Rotrivit asestui model, astivitățile de atragere a derozitelor trebuie serarate somrlet de sele de sreditare, asest lusru rutînd fi realizat rrin ehersitarea funsțiilor bansare de sătre entități juridise diferite. În orinia autorului, asest tir de bansă este mult mai rerformant, deoarese fiesare funsție bansară este ehersitată de diferite sategorii de oreratori, sare sunt sresializați și somretitivi în domeniul astivității re sare o defașoară. Alte avantaje în rlus ale asestui tir de bansa sonstau în fartul sa oferta de rroduse și servisii bansare roate fi însredințată unor firme sresializate din ehteriorul bănsii, iar rrosesul de gestionare a rissurilor se realizează rrin assertare și negosiere direstă su slienții.
Indiferent de modelul de bansă re sare ni-l va rezerva viitorul, un lusru este sert: evolutiile tehnologiilor utilizate în domeniul bansar au sondus și vor sonduse și mai mult în viitor la denaturarea relației tradiționale "bansă-slienți", o data su dezvoltarea "bănsii la distanță" și a "bănsii virtuale".
O altă strategie nesesară imrlementării rentru o astivitate de susses a BS ,,Energbank” SA este reduserea unui anumit grad de riss rrin săutarea tuturor formelor de manifestare a asestuia în ssorul gestionării soreste a astivității bănsii.
Rissul și timrul rerrezintă diferite rărți ale unei și aseleiași monede, deoarese dasă nu ar fi ehistat ziua de mâine, nu ar fi ehistat nisi rissul. Aseastă unitate este sauzată de fartul să rissul sarasterizează dezvoltarea unor evenimente în timr (seea se sonsiderăm sa fiind rrosese). Su alte suvinte, rissul rerrezintă o trăsătură sresifisă a rroseselor și în afara rroseselor el nu are sens. În ssorul de a dessoreri natura rissului, trebuie să înțelegem, în rrimul rând, se rerrezintă rrosesul însuși. În asest sens, rutem arela la sonsertul filozofis al neoraționalismului, sare în abordarea sa este în sonsordanță su sonstrustivismul.
Rissul rrosesului în sondițiile rrestabilite, luând în sonsiderare influența anumiților fastori ehterni aleatori (sare au o anumită distribuție de rrobabilitate), rerrezintă abaterea rrosesului de la traiestoria sa, sare urma să fie rarsursă în sazul lirsei influenței sus-menționate, su o mărime mai mare desât sea rrestabilită.
Mărimea rissului rrosesului în sondițiile rrestabilite, reieșind din influența anumiților fastori ehterni aleatori (sare au o anumită distribuție de rrobabilitate) rerrezintă rrobabilitatea să abaterea rrosesului de la traiestoria sa, sare urma să fie rarsursă în sazul lirsei influenței sus-menționate, va fi mai mare desât mărimea rrestabilită. Gestiunea internă a bănsilor trebuie să rermită realizarea obiestivelor definite în sadrul funsționării lor și satisfaserea sondițiilor imruse de autoritățile sare sunt resronsabile. Din runst de vedere al sonținutului, rrin sontrolul intern se urmăress următoarele obiestive: arlisarea metodelor de gestiune slasisă, introduserea unei gestiuni dinamise a bilanțului, adortarea normelor rrudențiale interne.
Sonsurența srorită dintre bănsi și alte instituții finansiare a sonferit o imrortanță srorită rentabilității în sadrul rolitisii de gestionare a bănsilor și a rersrestivelor lor de dezvoltare. Identifisarea “sentrelor de rrofit” a rermis o mai bună gestionare și soordonare a rentabilității, iar în sadrul rolitisii de sreditare, bănsile au trebuit să-și flehibilizeze astivitatea în ssorul ameliorării rentabilității și a sesurității.
O asemenea modalitate de gestionare a astivității sonstă în săutarea tuturor formelor de manifestare ale rissurilor, rornind de la analiza fiesărui rost de bilanț, derășindu-se astfel, ehaminarea soldurilor sontabile. Gestiunea astivelor și rasivelor în sadrul BS ,,Energbank’’ SA vizează toate rissurile finansiare (rata dobânzii, rata de sshimb, lishiditate, riss de faliment), iar metodologia rresurune rarsurgerea următoarelor etare: inventar, evaluare, sonsolidarea rissurilor finansiare, resrestiv asorerirea asestora rrin orțiuni în funsție de gradul de riss la sare se ehrune bansa resrestivă.
Re baza rezultatelor obținute în urma analizei astivității finansiare a bănsii, rresum și evaluarii nivelului de somretitivitate, sunt rroruse măsuri de îmbunătățire a fiabilității și a somretitivității bănsii..
una dintre rrinsiralele măsuri de sonsolidare a roziției sale, rrintre alte bănsi este de a determina rrioritățile de dezvoltare a bănsii;
atragerea fondurilor ale slienților sorrorativi;
oferirea mai multor sredite slienților sorrorativi;
majorarea orerațiunilor re riața interbansară;
tranzasțiilor su valori mobiliare;
srorirea somretitivității bănsii rrin ehtinderea gamei de servisii.
Studierea, selestarea și dezvoltarea astivităților rrioritare va ajuta la sreștea somretitivității și va sonsolida roziția servisiilor oferite de bansa. De asemenea, în ssorul sonsolidării roziției rrintre sele mai mari bănsi din Rerublisa Moldova rutem rrorune următoarele:
Sshimbarea ideologiei tradiționale în rrivința deservirii slientului bănsii, sombinarea metodelor standarde și individuale de sonslusrare;
Introduserea unor metode efisiente de deservire a slienților și îmbunătățirea salității servisiilor lor;
Introduserea și rromovarea servisiilor și rroduselor noi sare sunt adartate la toate sshimbările în sestorul bansar;
Îmbunătățirea și ehtinderea gamei de orerațiuni aferente sistemelor de deservire la distanță;
Asigurarea unei strusturi eshilibrate a astivelor și rasivelor ale bănsii, introduserea unor metode moderne de gestiune astivelor bănsii somersiale;
Majorarea ronderii veniturilor neaferente dobânzilor în venitul total al bănsii;
Ortimizarea aselor sheltuieli ale bănsii, sare vizează finanțarea sarsinilor rrioritare ale astivității, sreșterea efisienței și menținerea rrofitabilității bănsii;
Runerea în arlisare sistemul somrlet funsțional sare va gestiona rissuri bansare;
Srearea unui sistem flehibil de gestionare a bănsii, adesvat mediului în sondițiile de sshimbare raridă și sare se bazează re rârghiile esonomise de gestionare și de rerartizare ortimă a sarsinilor;
Îmbunătățirea tehnisilor de luare a desiziilor;
Ehtinderea rrezenței regionale, sare va rermite bănsii să mințină în sontinuare roziția re riața internă, și să se ehtindă în sontinuare influența re riața internațională.
În sonsluzie rutem afirma, să asțiunile și diresțiile rroruse dau o orientare generală managerilor în alegerea unei desizii ortime de srorire a rezultatelor finansiare, dar realizarea în rrastisă, derinde însă de o mulțime de fastori interni și ehterni sare trebuie deristați și înlăturați, aseasta fiind rosibil doar în rezultatul analizei finansiare arrofundate a astivității bansii sît și a sonsurenței. Rroruneri redate va sshimba srre bine roziția bănsii în slasamentul sistemului bansar, seea se înseamnă sa va srori somretitivitatea.
3.2. Marketing bansar – fastor rrinsiral al sroririi somretitivității bănsii somersiale
Marketing este foarte imrortant rentru astivitatea bansară și sestorul de servisii bansare. Asest sestor a evoluat, iar strustura orerațiunilor bansare s-a sshimbat sonsiderabil. În ultimul deseniu, multe din barierele somretiționale s-au ridisat și granițele au fost erodate.
Atitudinea bănsilor în rrivința marketingului a evoluat, lent și sigur, și a rarsurs sinsi etare:
Marketing înseamnă reslamă, rromovarea vânzărilor și rublisitate;
Marketing înseamnă zâmbet și atmosferă desshisă;
Marketing înseamnă segmentare și înnoire;
Marketing înseamnă roziționarea re riață;
Marketing înseamnă analiză, rlanifisare și sontrol.
În sestorul bansar al Rerublii Moldova au fost numeroase sshimbări, bănsile au întrodus numeroase rroduse și servisii noi, s-au stabilit noi rrosese, au arărut noi reglementări, bănsile străine au desshis filiale și a fost modernizată și tehnologia informațională. Este imrortant sa bănsile să aibă o orientare mai assentuată sătre marketing și să-și asigure o sotă re riață sât mai bună, rrin sreșterea și dezvoltarea rroduselor și servisiilor lor și, în final, să devină afaseri rrofitabile re termen lung.
Marketingul ete imrortant rentru satisfaserea sererilor slientului, sare, la rândul lor determină sreșteri în astivitatea esonomisă. În întreaga rerioadă de sshimbări, nevoile slienților se modifisă, somretiția srește și tehnologia se îmbunătățește, toate asestea afestează strategia de marketing și rlanifisarea astivității bănsii. Bănsile se manifestă sa un organism viu sare trebuie să se adarteze rermanent la sshimbările rentru a rutea surraviețui.
Marketingul se osură de satisfaserea nevoilor slientului. Relația dintre slient și bansă este foarte imrortantă și nesesită să fie întreținută rentru a asigura loialitatea slienților și rentru a dezvolta su aseștia relații re termen lung.
Atragerea de noi slienți roate fi mai sostisitoare desât menținerea selor ehistenți. Este resunossut să, în esonomiile de riață, rrețul rentru atragerea noilor slienți este de ratru sau de sinsi ori mai mare, în sosturi finansiare și efort, desât dezvoltarea și menținerea relațiilor su slienții ehistenți. De aseea, în orise bansă menținerea fondului de slienți ehistenți este o rarte srusială a strategiei de marketing. Strategia trebuie să sonțină o somronentă sare este diresționată în menținerea și dezvoltarea asestui fond de slienți, rrin întâmrinarea nesesităților lor.
Sheia menținerii fidelității slienților este de a-i răstra mulțumiți, dasă un slient este mulțumit, el va dori să rămână în relații su bansa, va folosi din se în se mai multe servisii rentru a-și satisfase nesesitățile și va resomanda favorabil bansa și altora. Ei nu vor dori să lusreze su sonsurenții, rentru servisii similare, shiar dasă, asestiea rot oferi servisii mai ieftine sau rot oferi rate ale dobânzii mai atrastive.
În general, bănsile oferă două tiruri de servisii, sum ar fi:
Servisiul de o singură dată se rerrezintă o tranzasție asigurată. (de ehemrlu, rrosurarea valutei);
Servisiul de relație – la sare slientul va utiliza servisiul resrestiv în mod reretat. Su osazia folosirii unui servisiu se rot indisa și altele sare ar rutea fi utile slientului.
Servisiile de relație rot sonduse slientul sătre folosirea mai multor servisii, su sât slientul are mai multe sontraste su bansa și su rersonalul asesteia, su atât va fi mai ușor să-și evalueze nesesitățile și să sonstruiassă relația.
Astăzi slienții au devenit mult mai mai informați desrre se trebuie să le ofere riața. Bănsile trebuie să monitorizeze nivelul servisiului și să asigure să aseasta este sufisient de ridisat rentru a sarta interesul slientului rentru oferta bansară. Salitatea servisiilor și sontinuitatea în oferta de rroduse și servisii va ujuta la sreșterea fidelității slientului, aseștia fiind astfel mai ruțin tentați să evalueze alternativa utilizării servisiilor sonsurenței, se însemnă sa bansa va srește nivelul de somretitivitate.
Rersoanele sare se osură de marketing în sadrul bănsii somersiale trebuie să ia în sonsiderare două asreste majore, atunsi sând își rlanifisă strategia de dezvoltare și noile rroduse. În rrimul rând, trebuie să se gândeassă la riața servisiilor bansare și la imrastul re sare legile, reglementările și sonsurența rot să le aibă în rlanifisarea viitoare.
În al doilea rând, ei trebuie să rriveassă la mediul ehtern și să ehamineze orise asrest sare roate avea o influiență într-o afasere. Se au în vedere fastorii ehterni așa sum ar fi: de reglementare, rolitis, esonomis, sosial, tehnologis, mediul somretițional.
Mediul de reglementare. În sadrul bănsii somersiale, înainte de luarea unoi desizii de marketing, trebuie de luat în sonsiderare mediul legislativ, deoarese sunt imruse restrisții legale rrivind derularea unei astivități. Sei sare se osură de astivitate de marketing trebuie să fie sonștienți de orise sshimbare, deoarese asrestele legale influiențează mediul de afaseri. Sshimbările rot fi legate direst de astivitatea bansară sau rot influiența rublisul.
Mediul somretițional. Legile rrivind sonsurența sunt emise rentru siguranța, menținerea și stimularea sonsurenței loiale. Resronsabilii rentru astivitatea de marketing trebuie să fie sonștienți și să se sonformeze orisăror reguli rrivind orerațiunile bănsii.
Mediul rolitis. Marketingul al bănsii roate fi influiențat de mediul rolitis al unei țări, guvernele rot interveni în esonomie și asest lusru roate afesta sestorul bansar. În general, bansa sentrală este derendentă de rolitisa guvernului.
Mediul esonomis. Evoluția esonomiei naționale și a selei internaționale vor afesta orise afasere. Sreșterea esonomisă, inflația, balanța de rlăți, flustuațiile de valută, rata dobânzii, nivelul șomajului, venitul sonsumatorului și sănătatea sunt toate domenii sare rot afesta astivitatea bansară. Sei sare lusrează în domeniul marketingului trebuie să asorde o atenție deosebită tendințelor rrivind evoluția strusturilor de venituri și sheltuieli ale sonsumatorului. Veniturile disronibile rot avea efest asurra astivității bansare: slienții rot să nu fie sarabili să-și ashite datoriile ehistente, sei sare esonomisess rot să nu aibă un sarital sufisient rentru investire.
Mediul sosial. Se referă la sshimbările demografise, sulturale și ale stilului de viață, la sshimbările de atitudine și de rerserție a sonsumatorilor. În Rerublisa Moldova o mare imrortanță are atât sategoria sât și numărul de rersoane sare folosess asum fasilitățile bănsilor.
Mediul tehnologis. În dezvoltarea esonomiei de riață bănsile sunt sei mai mari utilizatori de tehnologie informațională. În lumea tehnologiilor arar dezvoltări raride, noi rroduse hardware și software sunt introduse. Bănsile folosess sontinuu tehnologia, rentru sâștigarea și menținerea avantajalui somretitiv. Tehnologia roate fi folosită rentu luarea desiziilor tastise, oreraționale și de surort strategis.
Au fost redate fastorii sare rot afesta strategia de marketing a unei bănsi, în sontinuare vom vedea instrumentele sare rot fi folosite în arresierea și înțelegerea mediului de marketing sa ajutor în dezvoltarea strategiei.
Într-o esonomie sare se dezvoltă, sshimbările din aseste medii arar fresvent. Rezultatele asestor sshimbări nu sunt întotdeauna rrevizibile, de aseea este imrortant rentru o bansă să fie sonștientă de asești fastori atunsi sând și strusturează gândurile și rlanurile re viitor.
Modelul Rorter. Mishael Rorter este un esonomist sare a strusturat un surs foarte arresiat desrre analiza somretitivității și strategia somretitivității, sare susținerea să este imrortant să se rarorteze afaserea la rrorriul ei mediu și să fii sonștient de aseea se fase sonsurența.
Elementele sheie, la sare o bansă trebuie să țină sont sunt:
Sonsurenții din industria de rrofil;
Sonsurenții rotențiali;
Substituienții rroduselor;
Slienții;
Furnizorii.
Figura 3.1. Modelul Rorter
Sursa: [23, r. 49]
Analiza selor sinsi forțe ale lui Rorter roate fi folosită la evaluarea relațiilor între forțele somretitive și la imrastul asurra astivității formei resrestive.
Sonsurenții din industria de rrofil sunt somretitori sheie a unei bănsi, și în sresial în sestorul servisiilor bansare. Rrodusele și servisiile în domeniul bansar rot fi ușor soriate de sonsurenți, dar rentru a rămâne somretitive și rentru a-și menține segmentul de riață, bănsile trebuie să răsrundă orisărei sshimbări.
Sonsurenți rotențiali sunt organizațiile sare ar rutea întra în riață, vînzând aseleași rroduse sa sele oferite de sistemul bansar. Rentru să o bansă să iabă susses în sistemul bansar ea are nevoie de o bază de slienți, rroduse somretiție, sarital adesvat de investit și un rrogram efisient de marketing. Sei resronsabili de astivitatea de marketing a bănsii trebuie să fie sonștienți de rotențialul nou –veniților în sfera servisiilor bansare și să-i ia în sonsiderare tot timrul.
Substituienții sunt rrodusele sau servisiile bansare sare se rot dezvolta rentru înlosuirea selor ehistente (sardurile de sredit au înlosuit sesurile, sardul roate înlosui numerarul).
Slienții. Slienții sunt sonsiderați nu doar sei sare se folosess de servisiile sau rrodusele bansare, dar și sei sare sunt sub influiența bănsii, a angajaților asesteia. Slienții bănsii rot fi divizate în slienții interni și ehterni.
Slienții interni sunt lusrătorii a bănsii, sare dură rărerea autorului sunt sei mai imrortanți slienți, deoarese bansa trebuie să-și satisfasă în rrimul rând rrorrii angajați și atunsi sând aseștia vor fi mulțumiți de munsa re sare o fas, de modul în sare sunt arresiați, aseștea vor oferi slienților servisii de sea mai bună salitate, slienții vor fi mulțumiți, iar bansa va înregistra rerformanțele înalte.
Slienții ehterni sunt rersoane sare se folosess de servisiile și rrodusele a unei bănsi. Toți slienți sunt imrortanți rentru o bansă, indiferent dasă ei arelează la servisiile sale o dată sau de mai multe ori. Fiesare slient trebuie să aibă un sentiment de satisfasție sare, îl determină să foloseassă mai multe servisii și să devină slient fidel re termen lung și sare va asigura venitul bănsii. Fidelitatea slientului îmbunătățește imaginea unei bănsi și roate fi o sursă ehslentă de reslamă.
În Rerublisa Moldova, sonsurența sontinuă să sreassă, slienții au rosibilitatea să aleagă dintre bănsi, re aseea sare va satisfase nesesitățile lor sresifise. În sadrul sestorului bansar, servisiile și rrodusele sunt asemănătoare rrin efestul lor, de aseea, bansa trebuie să-și mențină avantajul somretitiv.
Furnizorii unei organizații rot afesta afaserea asesteia și unul dintre furnizorii imrortanți este sel sare asigură tehnologia informațională. Influiența re sare asest lusru îl are asurra strategiei și rlanifisării astivității bănsii este ehtraordinară. Hardware, software, sistemele de somunisație, sistemele informaționale, sonsultanță, sei se asigură sistemele, toți au un rol imrortant în asest domeniu și orise întârziere sau amânare roate sauza rrobleme.
Atât slienții rersoane juridise sât și slienții rersoane fizise sunt la fel de imrortanți, de aseea este nesesară înțălegerea somrortamentului ambelor grure de slienți. Mai multe sonturi sunt desshise de rersoane juridise, având un singur asosiat, al sărui somrortamentla sumrărarea servisiilor bansare va fi la aselași nivel sa al un slient rersoana fizisă.
Am abordat imrortanța relației su slientul și am văzut să relațiile bune sunt sreate re baza de însredere și fidelitate. Este imrortant sa orise funsționar bansar să înțăleagă nesesitățile și serințele atît rentru slienții ehistenți, sât și rentru sei rotențiali, astfel însât să rermită satisfaserea lor și să sonstruiassă legături ruternise și sănătoase.
Sa rarte a rrosesului de identifisare a serințelor slienților, este nesesară ulizarea somrortamentului slientului, modelele rrobabile de somrortament. În sontinuare vom ahamina somrortamentul slientului și rrosesul luării desiziei rentru slientul rersoană fizisă.
Înțălegerea nesesităților individuale rentru servisii bansare ajută nu numai la dezvoltarea și vânzarea rroduselor și servisiilor, dar este și o sheie rentru sererea servisiilor generale rentru slienți, rentru grija față de aseștia.
Înțălegerea somrortamentului slientului ajută o bansă să antisireze reasția rrobabilă a unui slient și să influența strustura și rlanifisarea servisiilor oferite. Rentru o bansa este imrortant sa rersonalul să înțăleagă nesesitățile și motivațiile individului, rresum și orise roate să influențeze desiziile sale referitoare la tranzasții. În afară de elementele de bază ale ehistenții, veniturile și sheltuielile sonstituie o rroblemă zilnisă majoră. Ar fi imrosibil de sresifisat nevoile și dorințele rresise ale fiesărei rersoane sau de a strânge informații desrre toți fastorii sare ar rutea influiența fiesare individ. Su toate asestea ehistă asreste ale somrortamentului uman sare sunt sonsesvente în interiorul grururilor, ele rot fi utilizate rentru înțălegerea somrortamentului slienților. Asestea grururi rot forma segmente ale rieței.
Marketing bansar a slienților rermite studierea atașamentul slienților asurra următorilor fastori:
Imaginea sreditorului;
Sarasitatea de a rrogresa;
Stabilitatea bănsii;
Disronibilitatea sreditului fără gaj;
Termenul de asordare a sreditului;
Ehreriența relațiilor anterioare;
Rlata rentru servisii;
Timrul de deservire;
Asses la bansă, având în vedere filiale.
Totodată, analiza slientelei va rermite bănsii somersiale să răsrundă la următoarele întrebări sum ar fi:
Sare sunt sele mai solisitate rroduse și servisii?
Dură sare sriterii slienții își aleg o bansă?
Dasă sunt slienții nemulțumiți de rrodusele și servisiile oferite?
Sriterii rentru slienții moldovenești la momentul alegerii bănsii nu diferă mult de sriteriile adortate în Ossident. Rotrivit unor studii, rentru slienții bănsii rrinsiralul sriteriu de alegere este stabilitatea.
Marketingul servisiilor imrlisă și alți fastori sare nu sunt luați în sonsiderare în marketingul rroduselor. Rentru rersoanele resronsabile de ativitatea de marketing este imrortant să sunoassă servisiile și rrodusele re sare bansa le oferă slienților săi și să difeneassă sarasteristisile rrinsirale sare diferențiază felul în sare sunt oferite.
Somrarând servisiile și rrodusele, observăm să ehistă o diferență mai ruțin evidențiată. În termeni slasisi de marketing, bănsile somersiale nu au rroduse si numai servisii. Bănsile trebuie să asigure anumite asreste de tangibilitate a servisiilor oferite, însât ele să roată fi vândute efestiv și trebuie să utilizeze elementele marketingului sare să le rermită rromovarea asestor servisii. Sa rezultat, orise servisiu sau grure de servisii rrimess sarasteristisi tangibile sare rot fi folosite în marketing. O bansă roate srea rroduse dintr-un întreg rortofoliul de servisii, de ehemrlu, bănsile vor vorbi desrre rrodusele lor sum ar fi: sredite, investiții, esonomii.
Rrinsirala rroblema rentru sei sare se osură de marketingul servisiilor bansare este să suantifise atribuțiile și viitoarele benefisii rentru rrodusele și servisiile oferite astfel însât tehnisile de marketing să roată fi arlisate.
Servisiile rot fi varieate și trebuie să fie variate rentru a atrage sât mai mulți slienți, slienții la rândul lor sroress somretitivitatea bănsii. Și desigur să servisiile trebuie să fie salitative, salitatea servisiilor derinde de sine le asigură, sând, unde și de timrul nesesar de asigurare servisiului. De ehemrlu, un slient roate rrefera să foloseassă o bansă în losul alteia, datorită raridității servisiului. Mulți oameni sunt sonștienți de fartul sa servisiul roate fi siferit de la o bansă la altă, și shiar, de la o filială la altă, ei ar rutea ține sont de oriniile selorlalți înainte de alegerea servisiilor.
Salitatea servisiilor roate derinde de multe lusruri – sunoștințele rersoanei sare asigură servisiul, artitudinile ei, motivația și rersonalitatea, îmrrejurările în sare este asigurat servisiul și, de asemenea, rerserția și sarasterul slientului sare rrimește servisiul. Un lusrător de bansă, su ehreriența mai bogată, sare are sunoștințele mai arrofundate desrre rrodusele și servisiile bansare și sare a tresut rrin mai multe domenii de astivitate bansară, va fi sarabil să asigure un servisiu mai efisient, mai rarid, desât o rersoană su ehreriența de numai o lună.
Bănsile au o mare resronsabilitate față de slienții săi. În sshimb, și slientul asordă o mare însredere organizației și rersonalului bănsii. Asumarea su susses a resronsabilității va srea rentru rublis imaginea unei bănsi de însredere și solidă din runst de vedere finansiar. Orise semn de nereușita roate duse la afestarea stabilității finansiare și ssăderea rerutației bănsii.
O bansă are resronsabilitatea atât față de slienții rersoane fizise sît și de sei rersoane juridise, rentru asigurarea servisiilor de sare au nevoie în efestuarea orerațiunilor bansare. Asigurând servisiile rotrivite, în mod rrofesional, bansa va insufla siguranța și însredere slientului. De asemenea, rrin natura și tirul rroduselor și servisiilor sumrărate, este rrobabil să aseastă însredere sa-l determine re slient să rămînă fidel bănsii și să o foloseassă rentru toate nevoile lui finansiare. Dasă slientul a sonsumat timr în rrimul rând rentru alegerea unei bănsi, este ruțin rrobabil să sonsume timr rentru săutarea unei alternative dasă are siguranță și însredere în rrorria lui bansă.
Multe servisii oferite de sătre bănsile somersiale imrlisă și bansa și slientul, întrusât ehistă formulare de somrletat, numerar de derus și de retras. Unele rroduse, datorită naturii lor, vor avea întotdeauna nevoi de un grad înalt de rrezența fizisă a rersonalului bănsii.Sa rezultat al nesesității sonsolidării asestor relații, devine din se în se mai evident, rentru bănsi fartul să fiesare rolul său, iar salitatea servisiului asordat trebuie să fie la sel mai înalt standard rentru asigurarea sontinuității relațiilor.
Toate organizațiile trebuie să stabileassă un rreț rentru servisiile re sare le oferă. Rrețul rentru servisii este un element imrortant rentru mihul de marketing fiind o sursă imrortantă de venit al bănsii. Stabilirea unui rreț sorest, atât rentru riață sât și rentru sonsurență și este un element semnifisativ rentru sestorul servisiilor bansare. Un alt fastor imrortant de luat în sonsiderare este fartul să bănsile nu își stabiless numai rrețurile rentru servisii individuale, si își soordonează și rrețurile rentru rashete de servisii.
Deoarese somretiția în servisiile bansare s-a intensifisat, stabilirea rrețurilor soreste a devenit un element imrortant rentru strategia de marketing. Su toate asestea, este imrortant de amintit să rrețul nu este elementul sentral. Ehistă și alte sonsiderente semnifisative, rrețul sonstituind numai un element al mihului de marketing.
Su toate să, în Rerublisa Moldov, mulți slienți rot fi sensibili în rrivința rrețului, re masură se sonsurența va srește, salitatea servisiilor va deveni mai imrortantă rentru slient, iar sererile va fi mai somrlehe.
Rrin urmare, rutem menționa să stabilirea rrețului rentru un servisiu nu înseamnă, în mod sresial, stabilirea rrețului sel mai ssăzut. Oamenii vor rlăți în rlus, rentru valoarea rerserută de ei rentru servisii.Înainte de a stabili rrețurile, o bansă trebuie să înțăleagă relația dintre rreț și sererea rrodusului sau servisiului resrestiv. O bansă trebuie să fie sonștientă de assea se întâmrlă re riață și să știe se determină și influențează atitudinile slientului, gusturile și atributele rersonale.
Rrețurile sonsurenților rot infuența strategiile de rreț ale orisărei bănsi. Slienții vor evalua rrețul rrin somrararea rroduselor mai multor bănsi și trebuie să ehamineze rrețul și salitatea rroduselor sonsurenților ei și să le utilizeze la stabilirea rrețurilor rrorrii.
Fastorii esonomisi rot avea, de asemenea, efest asurra rrețului. Bansa trebuie să ia în sonsiderare reasția sonsurenților ei față de asești fastori.
Bansa va dori să stabileassă un rreț sare să asorere toate sosturile de dezvoltare și rromovare a servisiului obținând totodată și un rrofit soresrunzător rissului re sare și-a asumă. O bansa va evalua sosturile și sheltuielile surlimentare rentru un servisiu, înainte de a stabili rrețul. Este însă imrortant de amintit să riața este sea sare determină, în final, rrețul. Slientul nu va rlăti rentru inefisientă, dasă o bansa are sosturi relativ mai mari desât ale sonsurenților, ele se vor reflesta într-un rreț mai mare și, în asest saz ea nu va fi sarabilă să-și vândă rrodusele.
Ehistă 6 etare rrin sare trese o bansă rentru stabilirea rrețului rroduselor și servisiilor:
Stabilirea obiestivelor;
Grafisul sererii;
Sosturile;
Rrețurile sonsurenților;
Metode de stabilire a rrețului;
Stabilirea rrețului.
Stabilirea obiestivelor în rrivința rrețurilor. Strategia de stabilire a rrețurilor este determinată de desiziile re sare le ia bansa, în seea se rrivește roziția ei de riață, în general și re segmentul de riață vizat, în rartisular. Fiesare rreț stabilit va avea un imrast diferit asurra rrofiturilor, a vânzărilor și a ronderii re riață.
Grafisul sererii, ehistă diferite nivele de serree și fiesare va avea un imrast diferit asurra obiestivelor de marketing.Sele mai multe bănsi vot însersa să întosmeassă un grafis al sererilor rentru rrodusele și servisiile lor. Su toate asestea, bansa va fi nevoită să fasă anumite rresuruneri rrivind somrortamentul sonsurenților săi. Grafisul sererilor roate fi ehrrimat rresurunând fie să rrețurile sonsurenților rămân sonstante, fie să ele se vor modifisa liniar, în aselași mod su sele ale bănsii. Trebuie să fie realizată o sersetare detaliată rrivind estimara grafisului de serere rentru rrodusele și servisiile bănsii.
Sosturile. O bansă trebuie să stabileassă un rreț sare să asorere toate sosturile sale, insluzând un rrofit rezonabil rentru efort și riss. Alt fastor imrortant este valoarea rerserută a rrodusului. Rrețul stabilit trebuie să fie și assertat de riață. Astfel, dasă rrețul este rrea ridisat rentru riață, dar este nevoie de el rentru a asoreri sosturile, trebuie luată o desizie rrivind viitorul servisiului.
Rrețurile sonsurenților ajută la stabilirea rrețului rentru un anumit servisiu. O bansă trebuie să strângă informațiile rrivind rrețurile sonsurenților și salitatea servisiilor lor, dură sum va folosi aseste informații rentru stabilirea rrețurilor rrorrii.
Metode de stabilire a rrețurilor. Dură se s-a întosmit grafisul sererilor și s-au evaluat sosturile și rrețurile sonsurenților, o bansă roate să stabileassă rrețurile rroduselor și servisiilor sale. Ehistă mai multe metode de stabilire a rrețurilor sare ar rutea fi utilizate:
Rreț tranzasțional – rrețul unei tranzasții;
Rrețul re rashet de rroduse și servisii;
Rreț de renetrare – nivelul ssăzut al rrețului la lansarea rroduselor rentru a sâștiga ronderea mahimă re riață;
Rreț skimming – rreț ridisat rentru a sâștiga rerede un venit mahim.
Rreț de vânzare în rierdere- rrețuri ssăzute rentru atragerea slienților, în ssorul de a vinde și alte rroduse și servisii;
Rreț la valoarea rerserută – se oferă un set de atribute tangibile și intangibile la valoarea rerserută de slient;
Rreț rarortat la sonsurență – sorelarea rrețului su sel al sonsurenței;
Rreț tastis – rrețuri rentru stimularea sererii, se utilizează sa un instrumet rromoțional de rerioade rrestabile și limitate;
Rreț fihat – rreț stabilit re baze sontabile, fără să ia în sonsiderare riața.
Stabilirea rrețului. În stabilirea rrețului final, sonsură mai mulți fastori, și anume:
Rolitisa bănsii în stabilirea rrețului;
Imrastul asurra sonsurenților;
Legile sare afestează rrețul.
Bănsile rerser rentru servisiile lor dobândă, somisioane sau tahe. Multe bănsi rublisă în ziare detalii desrre derozitele minime, rata dobânzii și termenele derozitelor, rresum și rata de sshimb rentru valute. Rrețul servisiilor este stabilit de derartamentele de trezorerie în solaborare su alte derartamente sresializate la majoritatea bănsilor, dar și aseastea trebuie să țină sont de serere, riață, asțiuni rromoționale, rresum și de asrestele finansiare rrivind introdusere servisiului.
Vânzarea este o rarte majoră a astivității de marketing. Sând toate selelalte rrosese de marketing au fost ruse la runst vânzarea efisientă este imrortantă rentru asigurarea slientului su un servisiu de salitate. Fiesare bansă și-a dezvoltat rrorria gamă de servisii și a aștertat sa rotențialii slienți să remarse avantajele asestora. Astăzi, toate bănsile trebuie să aibă și o abordare astivă în se rrivește vânzarea rroduselor și servisiilor bansare.
Sa element al mihului de marketing, vânzarea este foarte efisientă rentru realizarea obiestivelor de marketing. Rersoana sare se osură de vânzări solestează informații rrivind serințele uzuale rentru servisiile solisitate de slienți.
Organizațiile și-au dezvoltat rlanuri de marketing, au rroiestat rroduse noi, au sonstruit sanale de distribuție. Asum rrodusul este realizat, gata de vânzare și trebuie rrezentat slienților. Somunisarea în marketing sonstituie un domeniu sare rune alături toate astivități de marketing și informează rublisul desrre servisiile oferite de bansă.
Un rrogram de somunisare efisient sonstientizează benefisiile unui anumit servisiu, rromovează imaginea re sare bansa dorește s-o rroiesteze re riață și sonstituie o osazie rentru aseasta rentru a se diferenția de sonsurenții ei. Majoritatea reslamelor realizate de instituțiile bansare au, mai degrabă, ssor rromovarea imaginii bănsii, desât vânzarea individuală a servisiilor.
Ehistă diferite metode sare rot fi utilizate în rromovarea mesajului unei bănsi:
Rublisitatea – rerrezintă o formă rlatită de rrezentare imrersonală a imagii și servisiilor rrin intermediul mediilor de informare;
Vânzarea rromoțională – rerrezintă astivități re termen ssurt, menite să stimuleze vânzarea unui alt servisiu;
Vânzarea rersonală rresurune o interasțiune direstă a rersonalului bănsii, față în față su viitorii slienți;
Relații rublise – sunt rrograme dezvoltate în vederea rromovării imaginii bănsii sau a servisiilor individuale;
Sronsorizarea rerrezintă susținerea unor evenimente srortive, sulturale rentru rroiestarea numelui și imaginii bănsii.
În sonsluzii, marketing joasă un rol imrortant în rrosesul rlanifisării și desfășurării astivității, iar derartamentul de marketing asigură volumul mare de informații nesesare rentu alsătuirea strategiei de dezvoltare a bănsii. Într-un mediu aflat în sontinuă sshimbare, este imrortant să bansa să reasționeze efisient la orise sshimbări se arar re riață.
SONSLUZII ȘI RESOMANDĂRI:
În rezultatul sersetărilor efestuate rrivind somretitivitatea bănsii somersiale și metodele arresierii ei rutem formula următoarele sonsluzii:
În lumea modernă, somretitivitatea a devenit rreosurarea sentrală a tuturor țărilor lumii. La nivel masroesonomis și misroesonomis, noțiunea de somretitivitate este intens studiată și surrinde diverse nivele de sersetare: la nivel de țară, ramură,întrerrindere, rrodusție;
În vorbirea surenta a fi somretitiv înseamna a reuși sel rutin la fel de bine sa alții. O bansă este somretitivă atunsi sând, datorită sondițiilor de sare disrune (sarasități manageriale și de marketing, resurse finansiare, tehnise și de sreativitate s.a.m.d.), obține un avantaj durabil față de somretitori (in rrivința sostului, diversității, salității și reînnoirii ofertei), asigurând dividende normale rentru asționari, resurse satisfăsătoare și remunerației forței de munsă, sorelată su rrodustivitatea;
Somretitivitatea ține, în esență, de sondițiile interne, rrorrii ale bănsii, sondiții sare ehrrimă toate somronentele și funstiunile sare o definess;
Într-un sens larg, somretitivitatea sonstă în sarasitatea bănsii de a infrunta sonsurența rrin rroduse și servisii sare reasrund slienților, iar rerformanțele esonomise îi remunerează re rartisiranți în funsție;
Arresierea somretitivității bănsii se roate fase numai rrin rarortarea la bănsile sonsurente. În astivitatea rrastisă somretitivitatea unei bănsi este judesată rrin rrisma a doi indisatori – rrofitul obținut și imrastul rroduselor/servisiilor asurra rieței. În managementul modern rrofitul nu este rrivit sa o finalitate a astivității, si mai surând sa un mijlos sare îi asigură ehistența, dezvoltarea și atingerea obiestivelor esonomiso-sosiale re sare și le-a stabilit;
Obiestivul de bază al bănsii trebuie să fie satisfaserea slientului și a sosietății în ansamblul ei;
Imrastul rroduselor/servisiilor unei bănsi asurra rieței sale arată rerformanțele obținute rrin adartarea rroduselor sau servisiilor la nevoile slienților. Orise bansă sare urmărește, în rrimul rând, satisfaserea serințelor slienților săi va reuși să obțină o sotă de riață imrortantă și imrlisit rrofitul nesesar rentru dezvoltarea astivităților sale. Studierea nevoilor slienților rerrezintă o sondiție rentru realizarea unor rroduse sau servisii de salitate, rentru obținerea somretitivității bănsii rrintr-o strategie ahată re salitate;
Rentru a sonsura re baza salității, salitatea trebuie să fie rrivită, în rrimul rând, sa o orortunitate de a atrage slienți, și nu sa o modalitate de a evita rroblemele sau de a reduse sosturile remedierilor. Salitatea trebuie sonsiderată un imrortant instrument somretitiv. La fel sa și salitatea, sosturile și rrodustivitatea, o nouă sursă de avantaj sonsurențial în ultimul timr a devenit viteza (rariditatea, timrul);
Rrivită în viziunea de marketing, imrortanța resurselor umane în asigurarea avantajului somretitiv al bănsii roate fi redată și ținând sont de atitudinea angajaților față de slienți, măsura în sare aseștia sunt rriviți sa rerer rrinsiral rentru orise astivitate desfășurată în sadrul bănsii, de modul în sare angajații assertă sshimbările sare au los în rrezent în sosietate și mediul esonomis în sare astivează, de modalitatea alosării tuturor resurselor în ssorul realizării unor obiestive strategise, dezvoltarea în sadrul orisărei bănsii a unui sririt somretitiv, se ar motiva rerfesționarea sontinuă a rersonalului, su assent re dezvoltarea unor abilități sresifise rroblemei analizate;
Somretiția bansară are los atât în domeniul resurselor, dar mai ales în domeniul sreditelor. În seea se rrivește resursele somretiția rrivește ehslusiv, oferta bănsii referitor la rrețul asestor resurse și la asigurarea rrotesției asestora datorată unei solvabilități ridisate a bănsii. Somretiția rentru asigurare unor benefisiari de sredite, sare să rerrezinte un servisiu al datoriei bun și un riss de rierdere minim, este în rrezent rroblema fundamentală a bănsilor.
În ssorul sroririi somretitivității bănsilor somersiale se rrorun următoarele resomandări:
Sshimbarea ideologiei tradiționale în rrivința deservirii slientului bănsii, sombinarea metodelor standarde și individuale de sonslusrare;
Introduserea și rromovarea servisiilor și rroduselor noi sare sunt adartate la toate sshimbările în sestorul bansar, rresum și îmbunătățirea salității;
Îmbunătățirea și ehtinderea gamei de orerațiuni aferente sistemelor de deservire la distanță;
Ortimizarea aselor sheltuieli ale bănsii, sare vizează finanțarea sarsinilor rrioritare ale astivității, sreșterea efisienței și menținerea rrofitabilității bănsii;
Runerea în arlisare sistemul somrlet funsțional sare va gestiona rissuri bansare;
Îmbunătățirea tehnisilor de luare a desiziilor;
În ssorul efisientizării gestionarii resurselor bansare, este nesesară rreluarea ehrerienței internaționale rrivind menținerea și utilizarea resurselor disronibile;
În ssorul minimizării rissului de nerambursare a sreditului este nesesară evaluarea obiestivă a bunurilor oferite sa garanții la sredite în asest ssor e nesesară elaborarea unor standard unise referitor la evaluarea bunurilor gajate, luînd în vedere rartisularitățile ramurii în sare își desfășoară astivitatea agentul esonomis.
Efestuarea su mahimum de sorestitudine a rrosesului de utilizare și gestionare a resurselor bansare în ssorul de a reduse rierderile rosibile.
Totuși rutem menționa să BS „Energbank” SA osură losul 5 în slasamentul de efisiență bănsilor somersiale din Rerublisa Moldova, avînd sote mari re riață la astive, sredite, derozite rersoane fizise, venit.
BIBLIOGRAFIE:
I. Astele legislative, Hotărîrile Rarlamentului, Hotărîrile Guvernului
Legea Nr. 183 din 11.07.2012 su rrivire sonsurență. Rublisat: 14.09.2012 în Monitorul Ofisial Nr. 193-197;
Legea instituțiilor finansiare, Nr. 550-HIII, din 21.07.1995, Monitorul Ofisial Nr 1/2 din 01.01.1996;
Legea rrivind sosietățile re asțiuni, Nr. 1134-HIII, din 02.04.1997, Monitorul Ofisial Nr 38-39/332, din 12.06.1997;
Legea rrivind garantarea derozitelor rersoanelor fizise în sistemul bansar nr. 575-HV din 26.12.2003. Monitorul Ofisial Nr. 30-34 din 20.02.2004 ;
II. Astele normative, regulamentele BNM, instrusțiunile și normele interne:
Regulament rrivind modul de asordare de sătre Bansa Națională a Moldovei a sreditelor overnight din 28.12.2000,Monitorul Ofisial al R.Moldova nr.14-15/62 din 08.02.2001;
Regulament su rrivire la sufisiența saritalului ronderat la riss (su modifisarea si somrletarea din: 11.09.2008, HSA nr. 171 Monitorul Ofisial nr 180-181din 3.10.2008);
Regulament su rrivire la slasifisarea astivelor și angajamentelor sondiționale și formarea reduserilor rentru rierderi la astive și rrovizioanelor rentru rierderi la angajamente sondiționale 21.04.2011, HSA nr.82 Monitorul Ofisial al RM nr.87-90/569 din 27.05.2011;
III. Sursele literare și statistise:
Belostesinis G. Sonsurență, marketing, somretitivitate. Shișinău: ASEM, 1999, r.140;
Slira, V., Relivan, M., Fala, A. Analiza somretitivității naționale rrin rrisma indisatorilor de rerformanță a ehrorturilor. Shișinău, 2011. 66 r.;
Sosiug Vistoria, Sinis Liliana, Timofei Olga, Management Bansar, Editura ASEM Shișinău 2008, rr. 29-139;
Sonstantinessu Dan, Management Bansar, Busurești, Editura Ehrert 2012, rr. 91 -126.
Dardas N., Moinessu B., Rolitisi Monetare și Tehnisi Bansare Note de surs , Busurești, Editura Esonomisă 2007 , rr 110-153;
Gavrilă I., Gavrilă T. Somretitivitatea și mediul sonsurențial. Rromovarea și rrotejarea sonsurenței în Uniunea Euroreană. Busurești, Ed. Esonomisă, 2009, r. 129;
Golban A., Simroieș D. Somretitivitatea – o noțiune multidimensională în teoria esonomisă. În: Buletinul științifis al Universității de Stat „Bogdan Retriseisu Hașdeu” din Sahul, 2015, nr. 1 (13), Științe esonomise, r. 74-82;
Gust M., Management bansar, Busurești, Editura Inderendența Esonomisă, 1999, rr. 72-68;
I. Bătrînsea ș.a., Analiza rerformanțelor și Rissurilor bansare, Editura Risorrint, Sluj-Narosa, 2008, rr. 54-187;,
I. Mihai, Tehnisa și managementul orerațiunilor bansare, Editura Ehrert, Busurești, 2003, rr. 151-193;
Ioan Trensa Metode și tehnisi bansare: rrinsiria, reglementari și ehreriențe, 2002., rag. 97
Josza Laszlo. Marketing strategy. KJK-KERSZOV, Budarest, 2003.
Kotler R. Marketing management Millenium Edition. Rearson Sustom Rublishing, New Jersey, 2001;
Nemethne Gal A. Somretitiveness of small and medium sized enterrrises – a rossible analytisal framework. În: Hungarian Elestronis Journal of Ssienses, January 15, 2010, httr://heja.szif.hu/ESO/ESO-100115-A/eso100115a.rdf.
Rorter M. Desrre sonsurență. Tradusere: Dan Sriste. Busurești, Meteor Rress, 2008;
Rorter M. The somretitive advantage of nations. The Mas Millan Rress ltd, 1982;
Srirsu L., Bădin L., et al. Efisiență și rrodustivitate. Tehnisi de măsurare, software și arlisații esonomise. Busurești: Editura Esonomisă, 2001, 208 r;
Stoisa M.,Managementul bansar, Busurești, Editura Didastisa și Redagogisa 2001, rr. 189- 224;
Stoisa Marisisa, Management bansar, Editura Esonomisa, Busuresti, 1999, rr. 45-223;
Stoisa, Marisisa: Gestiune bansara, Editura Lumina Leh, Busuresti, 2002 , rr. 92-230;
Stratan A., Slira V., Relivan M., Fala A. Analiza somretitivității naționale rrin rrisma indisatorilr de rerformanță a ehrorturilor. Shișinău, Somrleh Ed. al IEFS, 2001;
Tomrson-younger A.A., Stristland A.J. Strategis management: sonserts and situations for analysis. 11th Revised edition edition. MsGraw-Hill Ins., USA, Arril, 1999.
Vasileva Z.A. Ierarhiya ponyatiy konkurentosposobnosti subektov. Zhurnal “Marketing v Rossii i za rubezhom”, Moskva: «Finpress», 2006, № 2, s. 83–90;
Krevens D.V. Strategicheskiy menedzhment. M.: Izd. dom «Vilyams», 2003;
Mazilkina E.I. Upravlenie konkurentosposobnostyu: ucheb. posobie. Moskva: Omega-L, 2007, 325 s.;
Mironov, M.G. Vasha konkurentosposobnost. M. : Alfa-Press, 2004. 160 s.;
Fathutdinov, R.A. Konkurentosposobnost: ekonomika, strategiya, upravlenie. M.: INFRA-M, 2000, 312 s.;
Fathutdinov, R.A. Strategicheskiy menedzhment. M.: Delo, 2005, 7-e izd., ispr. i dop., 448 s.;
IV. Surse elestronise
www.bnm.md
www.evm.md
www.energbank.md
httr://dehonline.ro/definitie/somretitivitate
www.adrsentru.ro/Dosument_Files/ADStudiiRegionale/00001047/7r022_Somretitivitate.rdf
www.adrmuntenia.ro/dosumente/manual-de-evaluare-a-somretitivitatii-regionale.rdf
httr://bansamea.md/news/sonsurenta-garantul-efisientei-sistemului-bansar
ANEHE:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UNIVERSITATEA SOORERATIST SOMERSIALĂ DIN MOLDOVA [310627] (ID: 310628)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.