]\UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI Lucrare de licență Coordonator… [601002]

1
]\UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI

Lucrare de licență

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Ing. Romulus IAGARU
Student: [anonimizat]
2015

2
UNIV ERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU
FACULTATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE, INDUSTRIE
ALIMENTARĂ ȘI PROTECȚIA MEDIULUI
SPECIALIZAREA
INGINERIA ȘI PROTECȚIA MEDIULUI ÎN AGRICULTURĂ

Lucrare de licență

TURISMUL BALNEOCLIMATERIC – MIJLOC DE
VALORIFICARE EFICIENTĂ A RESUR SELOR
BALNEOCLIMATERICE

Coordonator științific
Prof. Univ. Dr. Ing. Romulus IAGARU
Student: [anonimizat]
2015

3
C U P R I N S

Introducere………………………………………………………………………… pag 4
1. Turismu l balneoclimateric – mijloc de valorificare a resurslor
balneoclimaterice ………………………………………………………….pag 5
1.1 Factorii naturali de cură și ierarhizarea stațiunii Ocna –
Sibiului…. …………………………………… ……………………… …pag 9
1.2 Resursele balneoclimaterice ale României………………. …pag 16
1.3 Valorificarea resurselor naturale prin turism……….. …..pag 18
2. Metode de diagnoză a resurselor naturale ………………………pag 20
3. Evaluarea resurselor naturale și opțiuni de valorificare a lor ….pag 28
3.1 Descrierea general a arealului Ocna -Sibiului…………pag 28
3.2 Obiectivele cercetării, definirea principalelor direcții de cercetare și a
ipotezelor de lucru……………………………………pag 36
3.3 Metodologia de cercetare , colectare a datelor și structura eșantionului
pentru realizarea studiului………………pag 38
3.4 Diagnoza socio -economică a arealului Ocna -Sibiului……pag 41
3.5 Analiza SWOT…………………………………………..pag 47
4. Opțiuni de valorificare a resurselor balneoclimaterice………pag 53
Concluz ii……………………………………………………..pag 59
Bibliografie……………………………………………………pag 61

4
INTRODUCERE

Turismul medical se detașează în cadrul celorlalte forme de turism datorită
multiplelor beneficii sociale și economice pe care le aduce ca urmare a efectelor
pozitiv e pe care acesta le are asupra stării de sănătate fizică și psihică a oamenilor.

Dintre țările Europei Centrale și de Est, ce au devenit state membre ale
Uniunii Europene, România are avantajul oferit de cantitatea și calitatea factorilor
naturali de cură , unii cu valoare de unicat, dar și dezavantajul unei baze tehnico –
materiale, pe alocuri depășite.
Cu toate acestea, printr -un program realist de dezvoltare generală a
turismului , turismul balnear , la rândul său, se poate repoziționa pe piața turismului
românesc și pe piața turismului balnear european.
Strategiile naționale de dezvoltare a turismului din România, trebuie să
armonizeze strategiile elaborate la nivel regional, local și al fiecărei stațiuni, ținând
cont și de strategiile europene, în vederea e vidențierii bogăției ofertei românești de
acest gen și pentru a trezi interesul turiștilor străini atrași spre stațiunile balneare
din statele dezvoltate ale Uniunii Europene nu numai de calitatea ofertei dar și de
promovarea susținută a acesteia.
Tocmai d e aceea, avantajele deosebite oferite României de importantul
potențial balnear de care dispune trebuie să se transforme într -un avantaj
competitiv, care în condițiile unei strategii adecvate să devină unul dintre
elementele cheie ale turismului românesc.
Pornind de la aceste premise, lucrarea își propune să evidențieze principalele
direcții de dezvoltare a turismului medical în spațiile urbane cu tradiție în domeniu
și, pe baza acestora să contureze posibile strategii de dezvoltare , ce ar permite
turismulu i balnear românesc să devină competitiv.

Prin lucrarea de față „Turismul balneoclimeteric – mijloc de valorificare a
resurselor balneoclimaterice " am încercat să prezint cele mai eficiente căi de
dezvoltare a turismului în stațiunea Ocna Sibiului prin ream enajarea patrimoniului
stațiunii și diversificarea serviciilor turistice oferite.
Lucrarea este o prezentare a turismului și în special a turismului balnear atât
teoretic, dar și practic prin expunerea unor fenomene care stau la baza practicării
acestei fo rme de turism în Ocna Sibiului. Pe lângă acestea ea propune o
diversificare a ofertei turistice, în scopul creșterii atractivității ei atât pe plan
național, cât și internațional.

Pentru România, care dispune de un bogat și variat potențial natural și
antropic, cât: și de o veche tradiție în organizarea călătoriilor – argumente
suficiente pentru înscrierea, în perspectivă, a turismului în ramurile de bază ale
economiei – înțelegerea și stăpânirea mecanismelor acestuia este cu atât mai
important ă.

5
CAPITOLUL 1

TURISMUL BALNEOCLIMATERIC – MIJLOC DE VALORIFICARE
EFICIENTĂ A RESURSELOR BALNEOCLIMATERICE

Turismul își are rădăcinile adânc înfipte în trecut, destul de probabil fiind
faptul că oamenii "au efectuat deplasări de agrement dintr -o zonă în alta imedi at ce
s-au desprins de strămoșii lor"1. Astfel, Evul Mediu este reprezentativ pentru
pelerinajele spre locurile sfinte ale creștinilor, Renașterea și Barocul remarcă
deplasările legate de curiozitățile intelectuale, Iluminismul și Romantismul
generează vo iajele de plăcere, iar la începutul secolului al XIX -lea capitalismul
susține călătoria în scopuri de afaceri.
O dată cu trecerea timpului, turismului i s -au atribuit diverse definiții, una
dintre ele fiind cea a profesorului elvețian W. Hunzinker, a că rui opinie a fost
îmbrățișată de un număr mare de teoreticieni, astfel că turismul este prin
“ansamblul relațiilor și fenomenelor ce rezultă din deplasarea și sejururile
persoanelor în afara locului de reședință atâta timp cât sejurul și deplasarea nu sunt
motivate de o stabilire permanentă sau o activitate lucrativă oarecare”2. Pe o
poziție foarte apropiată se situează și K.Krapf, ceea ce îi conduce pe cei doi autori,
care au fost și inițiatorii Asociației Internaționale a Experțiilor Științifici ai
Turism ului (A.I.E.S.T), la formularea unui punct de vedere comun și mai elaborat,
dar care păstrează, în esență aceleași elemente. Definiția propusă de W. Hunzinker
și K.Krapf privește turismul ca "un ansamblu de fenomene și relații rezultând din
călătoria și șe derea nerezidenților, atâta timp cât acestea nu determină o reședință
permanentă sau nu se leagă de vreo activitate temporară (sau permanentă)
retribuită"3 și are meritul ca fiind o abordare mai riguroasă și mai complexă a
turismului ca fenomen economico -social, constituindu -se în literatură ca element
de referință.
Datorită revoluției industriale și a revoluției transporturilor și implicit a
creșterii timpului liber și a veniturilor individului practicarea turismului s -a extins
considerabil, cunoscând o expansiune foarte rapidă în societate pe plan mondial.
Numărul țărilor în curs de dezvoltare, dar și a celor industrializate, care au început
să dea importanță și să încurajeze activitatea turistică, este în continuă creștere. Am
putea spune, că turismul modern, născut la sfârșitul secolului al XIX -lea, odată cu
dezvoltarea civilizației industriale și datorită creșterii sale deosebite în zilele
noastre a devenit un turism de masă.4 Specialiștii au definit turismul de masă ca
“un fenomen pe scară largă, ce cuprinde toate serviciile standardizate la un preț fix
de vânzare, pentru o clientelă de masă” (Poon, 1993).

1 Nicula Virgil – Turismul din perspectiva secolului XXI, Editura Continent, Sibiu, 2003, pag. 20
2 W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropaeishe Raun, Berne, 194 0.
3 Hunziker W., Krapf K., 1942 pag.21, ajustată în: Hunziker W., 1959 pag.11
4Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului (Note de curs), Alma Mater, Sibiu, 2003, pag.3

6
Creșterea cantitativă a turismului, de -a lungul timpului, a determinat
abordarea sa ca știință distinctă de către unii specialiști. Totuși nu se poate spune
că standardele profesionale, cu privire la dezvoltarea și planificarea industriei
turistice, precum și a posibilităților create pentru învățământul superior, corespund
unei industrii atât de largi. Acest lucru a dus la “o abordare din perspect iva mai
multor științe sociale, precum și din aceea a diferitelor profesii. Șirul de probleme
privind studiul și cercetarea în turism poate fi apreciat prin examinarea pe rând a
naturii turismului în mai multe ipostaze: ca experiență umană; o conduită soci ală;
un fenomen geografic; afacere și sursă de venit; ca industrie.”5
Infinitatea de interdependențe din economia mondială, precum și tehnica
actuală care, comprimând spațiul și timpul, apropie civilizațiile și popoarele, face
ca turismul să devină mijloci tor al accesului întregii omeniri la tezaurul de
civilizație și frumusețe al umanității.6 Existența statelor lumii a determinat
distingerea a trei tipuri de turism, în funcție de efectuarea călătoriei în interiorul
țării, în țările învecinate sau în cele î ndepărtate și anume: turismul intern; turismul
regional; turismul internațional îndepărtat;
Turismul intern (național) reprezintă circulația turistică întreprinsă de
rezidenții unei țări în interiorul granițelor țării respective.
Turismul regional și turis mul internațional îndepărtat fac parte din
turismul internațional global, care presupune călătoria turistică persoanelor în afara
granițelor țării de reședință.7 Scopul principal al călătoriei determină forma de
voiaj, iar turismul ar putea fi clasificat î n funcție de aceasta. Deși scopurile pot să
difere și călătoria poate fi dinamizată de o mare diversitate de dorințe umane și
atitudini mentale, intenția și acțiunea rezultată conturează următoarele forme
distincte de turism8:
 turismul de odihnă și relaxar e – include turiștii care doresc să combine
relaxarea fizică și mentală cu schimbarea temporară a domiciliului.
 turismul cultural – presupune călătorii spre destinații cu vestigii istorice,
monumente, obiecte religioase și alte civilizații, în scopul lărgi rii orizontului
de cunoștințe cu privire la acestea.
 turismul sportiv – este reprezentat de călătoria în scopul participării la
activități sportive (pe plan local, regional sau internațional).
 turismul social și sociologic – se referă la călătoriile, perso anelor cu venituri
reduse, subvenționate de către organisme sociale.
 turismul de afaceri – se referă la călătoria în scop de afaceri, sau la cele
realizate din motive profesionale și care stau la baza turismul comercial .
 turismul politic – este dat de pa rticiparea la evenimente politice sau la mari
sărbători naționale, conferințe politice și economice ori sărbătorirea unor
celebrități.

5 Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura Unive rsității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998,
pag.30.
6 Cristureanu Cristiana – Economia și politica turismului internațional, Editura Abeona, București, 1992
7Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura Universității „Lu cian Blaga”, Sibiu , 1998,
p.41.
8 Kaul R.N. – Dznamics of Tourism, Sterling Publisher Private Limited, New Delhi, 1985, p.12.

7
Deși pe plan mondial tendințele turismului se concentrează asupra turismului
de afaceri, al turismului social și rural, a l turismului de croazieră și al celui
automobilistic, nu putem să nu amintim de turismul balnear , care, pe plan
național, deține un loc fruntaș. Cunoscut încă de pe vremea romanilor, turismul
balneo -medical a înregistrat în ultimul timp o amplă dezvoltare datorită
următoarelor transformări :
 valorificarea la un nivel superior a bogatelor resurse de factori naturali de
cură de care dispune țara noastră;
 modificarea raportului între consumul de energie fizică și consumul de
energie psihică, creșterea venituril or, a duratei timpului liber, dezvoltarea
căilor și mijloacelor de transport, a bazei materiale de tratament, cazare,
alimentație publică și agrement, creșterea dorinței de cunoaștere a altor țări
și popoare;
 oferta turismului balnear devine superioară ofe rtei altor forme de turism prin
calificarea specială a personalului;
 ameliorarea cunoștințelor în domeniul fiziopatomorfismului bolilor cu
corolarul lor asupra măsurilor logice terapeutice;
 creșterea nivelului educativ -științific, în domeniul medical, al p opulației și
modificarea unor mentalități (oamenii devin responsabili în ceea ce privește
îngrijirea propriei sănătăți). Curanții sunt dispuși să revină într -o stațiune
balneară numai în măsura în care efectele post -cură vor fi corespunzătoare.
Bolnavul cr onic poate fi ușor determinat să încerce diverse tratamente dar nu
va rămâne consecvent unui tratament anume. Bolnavul de azi nu mai are
încrederea aproape mistică în calitățile curative ale unuia sau altuia tratament
sau stațiune balneară așa cum se întâm pla cu câteva decenii în urmă. Exista
tendința de înlocuire a tratamentului medicamentos cu tratament prin factori
naturali de cură, prin fitoterapie și mai ales prin tratament preventiv dar
această înlocuire va fi parțială și nu totală. Cura balneară este o completare
la metodele de însănătoșire rapidă și la farmacologie pe care nu le
concurează. Este apreciat și efectul de reabilitare psihică, spirituală și socială
a bolnavilor în urma tratamentului balnear.
Turismul balnear asigură numeroase avantaje de ordin economic și social, pe
lângă cele curative:
 un grad ridicat de ocupare a bazei de cazare tot timpul anului, precum și un
grad ridicat de folosire a forței de munca (această formă de turism fiind puțin
supusă sezonalității);
 relativă stabilitate a cl ientelei;
 atrage în circuitul economic zone sărace în resurse naturale;
 presupune sejururi mai lungi (18 -21de zile), încasări medii pe zi -turist mai
ridicate;
 constituie o terapie a omului în general conform noii concepții despre
turismul balnear îmbinat a cum cu turismul propriu -zis (sănătate + odihnă);
 răspunde unei cereri în continuă creștere atât pe plan internațional cât și
național datorită:

8
– urbanizării (alienării, depersonalizării omului);
– creșterii populației globului, din care, după estimări O .M.S., la nivelul
actualului deceniu, 10 -11% persoane sunt atinse de incapacitate temporară de
muncă sau "sindrom de decondiționare" sau de boli cronice (16,6% suferă de boli
de inimă, 12% de boli respiratorii, 7% de boli ale organelor interne, 12% de boli
ale aparatului locomotor);
 Permite dezvoltarea balneologiei sociale (participarea păturilor sociale cu
venituri modeste care beneficiază de cure balneare total sau parțial plătite de
asigurările sociale). Acest avantaj are ca efect dezvoltarea turismului social
diferit de cel de masă sau de turismul popular (după prof. englezi Burkast si
Medlik). B.I.T.S. definește turismul social ca un ansamblu de raporturi și
fenomene ce rezultă din participarea la turism a păturilor sociale cu venituri
modeste (particip are posibilă sau facilitată datorită unor măsuri cu caracter
social bine definit). După Oscar Snak turismul social este o formă a
turismului pentru mase, practicată de clasele sociale cu posibilități financiare
relativ limitate, formă care se manifestă ca turism familial sau turism pentru
toți.9 L.Desplanques definește activitatea de turism social ca un ansamblu de
activități vizând dezvoltarea turismului în cadrul categoriilor socio –
profesionale cu venituri restrânse. Prof. elvețian W. Hunzicker, referindu -se
la rolul umanitar al turismului, spunea că "omul este adevăratul centru al
turismului iar funcția economică a turismului nu este decât subsidiară, în
timp ce misiunea sa umanitară este iminentă; turismul are largi implicații si
consecințe economice dar prin natura sa el este un factor social".10 Se afirmă
deci că succesul concepției de dezvoltare a turismului balnear va fi asigurat
de simbioza punctelor de vedere medicale, sociale, turistice și economice,
toate acestea vor acționa concentrat în beneficiu l întregii societăți.
 Permite dezvoltarea agroturismului prin extinderea bazei de cazare în case
omologate la particulari. Agroturismul la rândul lui are numeroase efecte
pozitive:
– duce la stagnarea migrației populației din mediul rural spre cel urban si
chiar la atragerea în mediul rural a populației din mediul urban;
– asigurarea unui nivel superior de trai în mediul rural;
– conservă și protejează mediul etnofolcloric tradițional rural;
– permite individualizarea consumului și ofertei;
– face posibilă alimentați a naturală, rațională.

9 Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport -Turism, București, 1975.
10 W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropa eishe Raun, Berne, 1940.

9
1.1 Factorii naturali de cura si ierarhizarea statiunii Ocna Sibiului:

Romania dispune de un exceptional fond de factori terapeutici naturali de
cura. In cadrul acestuia se remarca mofetarile, complexul de factori terapeutici ai
litoralului, in care, pe langa elementele clasice ale talassoterapei, intra namolurile
sapropelice si de turba, ghioluril, apele mezotermale, sulfuroase, etc. Romania
poate organiza in cele peste 160 de statiuni bal neare si localitati ce poseda ape
minera le, ape termo -minerale si mofete, toate cele trei tipuri de asistenta balneo –
medicala: profilatica, curativa, si de recuperare medicala. Dintre acestea, traditie
foarte veche si o mare raspandire le are cel de -al doilea tip de asistenta.11
Turismul balnear se adresează atat celor cu probleme medicale, ci și celor care
vor să se relaxe ze, să -și imbunatateasca condiție fizică, mentală și spirituală. In
urma acestui fapt în ultimele decenii , prin importantele sale efecte , turis mul
balnear a devenit un pilon major al pieței turistice nationale si internaționale, spre
care se centrează importante mijloace materiale și umane, cu implicare tot mai
profundă a științei și tehnicii, a prestării unor servicii turistice ș i medicale
complexe și la un nivel calitativ inalt, menite să satisfacă ce rințele vitale ale
omului , determinate de evoluția condițiilor de viață și a stării de sănătate .
Din păcate, revenirea României în rândul democrațiilor europene, începând cu
anul 1989, a însemnat p entru turismul balnear , intrare a într -o criză profundă, baza
tehnico -materială suferind o degradare continuă. În vederea fundamentării unor
direcții de dezvoltare a turismului balnear, în perspectiva integrării europene, am
efectuat în acest capitol o analiză a poziției stațiunilor baln eare din România pe
baza indicelui de atractivitate, a factorilor naturali de cură și a indicațiilor
terapeutice, urmată de prezentarea modificărilor structurale ale ofertei
balneoturistice românești și necesitatea protecției mediului în arealul stațiunilo r
balneare.12 Turismul balnear este singura formă de turism din țara noastră care se
bazează pe un potențial permanent, de mare complexitate, practic inepuizabil.
România se înscrie printre țările europene cu un fond balnear remarcabil. Avem
șansa ca 1/3 di n apele termale și minerale de pe continent să se găsească în țara
noastră. Această valoare este accentuată de complexitatea factorilor naturali,
respectiv regăsirea în aceeași stațiune a factorilor principali de mediu, alături de o
gamă largă de substanțe minerale de cură, cu efecte polifactoriale benefice și de
existența în România a tuturor tipurilor de substanțe minerale balneare care pot fi
utilizate în întreaga gamă a profilurilor de tratament balneare. În țara noastră există
160 de stațiuni și locali tăți balneare ce dețin resurse minerale de cură, din care 24
sunt considerate de importanță națională cu recunoaștere și pe plan european. Cele
24 de stațiuni de importanță națională au fost ierarhizate pe baza sistemului de
clasificare din România în funcție de gradul de dotare al acestora. Acest gen de
clasificare poate fi considerat limitat și nerealist reflectând înzestrarea la un
moment dat a stațiunilor balneare, de obicei incompletă și mai ales insuficientă

11 Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 134
12Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice
române sti, I.C.T, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1995, pag 5

10
pentru valorificarea complexă și rațională a resurselor balneare. Datorită acestui
fapt, pentru a avea o imagine reală, este necesară alinierea la sistemul internațional
de apreciere a stațiunilor, care face o ierarhizare știin țifică și obiectivă a acestora.13
Această evaluare trebuie să fie făcut ă avându -se în vedere factorii obiectivi ce
caracterizează oferta balneară , în primul rând aspectele cantitative și calitative ale
substanțelor minerale terapeutice și ale mediului ambiant; dotarea cu structuri
turistice care permit valorificarea și dezvol tarea funcției balneare, tradiția
valorificării acestora, gradul de înzestrare cu elemente de infrastructură generală și
turistică și impactul cu turismul la sfârșit de săptămână. Evaluarea calitativă a
ofertei stațiunilor balneare este sintetizată de indicele de atractivitate turistică ce
poate fi calculat pe baza comensurării actorilor ce o definesc, fiecare având o
anumită pondere în atractivitatea total ă a stațiunii, considerată 100%14:
– substanțe minerale terapeutice 30%
– mediu ambiant și antropic 20%
– posibilități de valorificare dezvoltare 10%
– tradiția valorificării 3%
– accesibilitatea 6%
– acces 5%
– infrastructură 5%
– structuri turistice 10%
– dotări de interes general 4%
– impactul la sfârșitul de săptămână 3%
– alte forme de turism 4%
100%
Evaluarea fondului balnear și ierarhizarea stațiunilor în contextul ofertei
balneare generale și în detaliu pe profile de tratament este benefică atât în plan
turistic cât și socioeconomic.
Pe baza indicilor de at ractivitate calculați se poate face o ierarhizare a
stațiunilor balneoturistice în plan general pe de o parte, și în funcție de profilul
patologic al acestora pe de altă parte. În ambele cazuri ierarhizarea nu se suprapune
clasificării actuale a stațiunilo r balneoturistice, în stațiuni de interes național, zonal
și local, care are în vedere în principal, volumul și gradul de dotare al stațiunilor,
precum și durata de exploatarea a acestora (permanentă sau sezonieră).
O primă clasificare a stațiunilor balnea re din România după județele de care
aparțin, numărul de unități și numărul de locuri de cazare, ca și după numărul
aproximativ de locuitori care domiciliază pe raza localității respective a fost
realizată de Ministerul Turismului în anul 2008 și este prez entată în Tabelul nr. 1.1

13 Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a turismului și diversificarea ofertei turistice
românesti, I.C.T, Ministerul Turismului, Bucuresti, 1995, pag 7
14 Colectiv de alab orare, Adaptarea ofertei balneare romanesti la cerintele pietei international, I.C.T. Ministerul
Turismului, Bucuresi, 1993, pag 197

11

Stațiunile balneare din România
Tabelul nr. 1.1
(Nr.
Crt.) Stațiunea Județul Nr.
unități Nr.
camere Nr. locuri
de cazare Nr.
locuitori
1 Slănic Moldova Bacău 40 1.490 3.910 3.558
2 Băile Felix Bihor 21 3.305 6.426 6.426
3 Sângeorz Băi Bistrița -Năsăud 16 1.013 2.089 2.089
4 Băile Herculane Caraș -Severin 19 2.756 6.189 6.189
5 Covasna Covasna 14 1.256 2.545 2.056
6 Băile Tușnad Harghita 66 1.291 2.857 1.490
7 Borsec Harghita 74 1.174 2.863 1.370
8 Sovata Mure ș 84 1.764 3.884 2.277
9 Vatra Dornei Suceava 22 1.275 2.768 2.536
10 Buziaș Timiș 38 1.090 2.382 2.338
11 Călimănești –
Căciulata Vâlcea 57 2.424 5.707 3.964
12 Govora Vâlcea 26 1.269 3.051 2.879
13 Băile Olănești Vâlcea 25 1.485 3.215 2.933
*Sursa: M inisterul Turismului, 2008

Stațiunile balneare de mare interes turistic cu indice de atractivitate între 3.00
și 2.00, împreună cu cele cu un indice de atractivitate favorabil cu valori între 1.99
și 1.50 sunt grupate în tabelul nr. 1.2

Ierarhizarea sta țiunilor în plan general și după gradul de dotare
Tabelul nr. 1.2
Nr.
crt. Stațiuni balneare
de mare
interes turistic Indice
atractivitate
între 3,00 și
2,00 Stațiuni balneare cu
indice de atractivitate
favorabil
(între 1,99 și 1,50) Stațiuni
balne are
de interes
Național
1 Băile Herculane 2,23 
2 Călimănești -Căciulata 2,20 
3 Slănic Moldova 2,18 
4 Eforie Nord -Techirghiol 2,14 
5 Băile -Tușnad 2,12 
6 Vatra -Dornei 2,12 
7 Mangalia Sud 2,11 
8 Covasna 2,11 
9 Borsec 2,10 
10 Băile Olănești 2,09 
11 Băile Govora 2,08 
12 Sovata 2,05 
13 Geoagiu Băi 2,04 
14 Buziaș 2,02 
15 Băile Felix – 1 Mai 2,00 

12
1 Amara 1,96 
2 Sângeorz Băi 1,94 
3 Slănic Prahova 1,90 
4 Neptun 1,88
5 Balvanyos – Turia 1,84 
6 Stâna de Vale 1,83 
7 Sinaia (balnear) 1,82 
8 Moneasa 1,79 
9 Borșa 1,74
10 Ocna Sibiului 1,74 
11 Lacul Săr at 1,72
12 Bazna 1,72
13 Tinca 1,69
14 Lipova 1,65
15 Brădet 1,65
16 Vața Băi 1,53
17 Mangalia Sud 
Sursa :*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței
internaționale , I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993 .

Tabelul nr.1.2 prezintǎ stațiunile de mare interes turistic, cu grad de
atractivitate cuprins între 3.00 și 2.00. Stațiunile din această grupă prezintă un
indice de atractivitate ridicat, dar nici una dintre ele nu înregistrează valori
apropiate de nivelul maxim (3.00), cele mai bine cotate fiind Băile Herculane
(2.23), Călimănești -Căciulata (2.20) și Slănic Moldova (2.18). 15Toate au un
potențial balnear valoros, dar atractivitatea lor turistic ă este influențată negativ,
într-o măsură mai mare sau mai mică, de celelalte componente ale ofertei turistice
cum ar fi: modul defectuos de exploatare a resurselor; gradul scăzut de cunoaștere
al zăcământului; poluarea accentuată a aerului, sonoră; valoar ea estetică redusă a
cadrului natural; structuri de cazare cu uzură fizică și morală avansată; numărul
redus, calitatea și diversitatea necorespunzătoare a structurilor de agrement din
toate stațiunile; calitatea improprie a dotărilor de infrastructură.

15 Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu L. Grigore, Editura Sport -Turism,
București, 197 8

13
Stațiuni balneare de interes turistic național sau zonal în funcție de dotare
Tabelul 1.3
Nr.crt Stațiuni balneare de interes
turistic național sau zonal în
funcție de dotare Stațiuni balneare cu
indice de atractivitate
favorabil (între 1, 99 și
1,50) Stațiuni
balneare
de interes
național
1 Amara 1,96 
2 Sângeorz Băi 1,94 
3 Slănic Prahova 1,90 
4 Neptun 1,88 
5 Balvanyos -Turia 1,84
6 Stâna de Vale 1,83 
7 Sinaia (balnear) 1,82 
8 Moneasa 1,79 
9 Borșa 1,74 
10 Ocna Sibiului 1,74
11 Lacul Sarat 1,72 
12 Bazna 1,72
13 Tinca 1,69
14 Lipova 1,65
15 Mangalia Sud 
Sursa :*** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței
internaționale , I.C.T., Ministerul Turismului, București, 1993

In tabelul nr. 1.3 . sunt prezentate statiunile balneoclimaterice care au un
indice de atractivitate cuprins intre 1,50 – 1,90 si care este favorabil dezvoltării
activității balneoturistice. Pentru a ilustra diferențele între clasificarea aceasta,
bazată pe indicele de atractivitate și clasificarea folosită în România am înscris în
tabel, la coloana 4, stațiunile de interes național. Se observă că cele mai bune
stațiuni din România, din punct de vedere al indicelui de atractivitate, corespund cu
cele de inte res național, spre deosebire de cele cu indice de atractivitate favorabil,
care sunt în număr mai mare decât cele apreciate ca fiind de interes național. Avem
și excepția reprezentată de Mangalia Sud, care nu are un indice de atractivitate
favorabil dar in tră în categoria stațiunilor de interes național datorită gradului de
dotare. Stațiunile cuprinse în această grupă sunt considerate ca stațiuni de interes
național sau zonal în funcție de gradul lor de dotare. Ele au ca elemente de
atractivitate: potenția l balnear valoros sub aspect calitativ și cantitativ; tradiția

14
balneoturistică; condiții de practicare pe o scară extinsă a activităților balneare cu
caracter preventiv și a odihnei active .

Statiuni balneare cu interes turistic limitat
Tabelul 1 .4.
Nr.
crt. Stațiunea Indice
atractivitat
e Nr
.
crt
. Stațiunea Indice
atractivitat
e
1 Sărata Monteoru, Malnaș 1,47 12 Bala 1,28
2 Vâlcele 1,46 13 Băile Turda, Șugaș Băi,
Telega 1,27
3 Săcelu 1,40 14 Băile Szelyke 1,24
4 Valea Mariei 1,39 15 Sascut, Cojocna 1,22
5 Ocnele Mari, Călacea 1,38 16 Ocna Dej 1,19
6 Ocna Șugatag 1,37 17 Jigodin 1,18
7 Boghiș 1,36 18 Sântimbru Băi 1,17
8 Băltățești, Bughea de Sus 1,34 19 Băile Someșeni 1,16
9 Pucioasa 1,31 20 Remetea Băi, Ozunca 1,12
10 Băile Costiui, Oglinzi 1,30 21 Balta Albă, Homorod 1,11
11 Bizușa, Strunga 1,29 22 Dănești 1,10
Sursa : *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la cerințele pieței internaționale ,
I.C.T., Ministerul Turismului, 1993.
În general, aceste stațiuni au potențial cantitativ și calitativ important,
beneficiind de un cadru natural exterior reconfortant. Ele sunt defavorizate de
poziția în teritoriu, de accesibilitatea uneori dificilă, dar mai ales de existența unor
struc turi balneoturistice cu uzură fizică și morală avansată. Analiza indicelui de
atractivitate s -a făcut pentru cele mai reprezentative stațiuni balneare din țara
noastră. În afara acestora, există un număr foarte mare de stațiuni și localități cu
resurse și dotări balneare, unele beneficiind de un cadru natural propice dezvoltării
activităților balneare. Ele au o largă dispersie în teritoriu, fiind localizate mai ales
în apropierea centrelor urbane mai importante. Caracteristicile factorilor naturali de
cură, ca și a celorlalte elemente ale ofertelor balneoturistice creează premisele
dezvoltării lor tot la nivel de interes local, având ca funcțiuni principale,
tratamentul balnear, agrementul sau ambele.

15
Stațiuni balneare de interes turistic redus
(indice de atractivitate sub 1.00)
Tabelul nr. 1.5.
Stațiunea Indice atractivitate
1. Băile Cărbunari 0,99
2.Băile Miercurea Sibiului 0.96
3.Câineni 0,95
4. Beltiug 0.98

Resursele balneoturistice reprezintă componenta determinantă a ofertei
balneare, caracteristicile lor cantitative și calitative determinând modul și nivelul
de organizare și amenajare ale structurilor necesare valorificării lor. Oferta
balneoturistică românească prin diversitatea factorilor naturali de cură permite
tratarea unei game largi de afecțiuni, valorificarea superioară a acestora putând
determina dezvoltarea turismului balnear din țara noastră.16
Oferta turistică reprezintă cantitatea dintr -un anumit produs turistic pe care
agenții economici specializați – deținători de bază te hnico -materială ce intervine în
procesul producției turistice și/sau distribuitori – sunt dispuși să o cedeze
cumpărătorilor la un moment dat, pentru diverse niveluri de preț17
Turismul balneoclimatic și medicina balneară capătă pe zi ce trece noi
valențe, paralel cu dezvoltarea social -economică a țării noastre și cu creșterea și
modificarea structurilor de primire pentru cazare, alimentație publică, tratament și
agrement din stațiuni România dispune de un fond bogat și variat de factori
naturali terapeutici , apa minerală, apa și nămolul unor lacuri, emanațiile de gaze
etc. Factori răspândiți cu generozitate pe aproape întreaga suprafață a țării în
diferite zone climatice.
Dezvoltarea stațiunilor balneara a apărut în condițiile solicitărilor crescânde
de cură ou, factori terapeutici naturali fi ale îmbogățirii fi înnoirii conținutului
medicinii balneare moderne, care își găsește astăzi o fundamentare științifică
pentru multe dintre metodele tradiționaliste folosite în mod empiric în trecut.
Țara noastră dispun e în prezent de peste 160 de stațiuni și localități cu factori
naturali curativi. In multe stațiuni serviciile balneoturistice sunt asigurate de unități
moderne de tipul hotelurilor de cură și complexelor sanatoriale în care serviciile de
cazare, masă, dia gnostic și tratament sunt oferite în cadrul aceleiași clădiri (de
exemplu, la Băile Felix, Băile Herculane, Sovata, Băile Tușnad, Covasna,
Călimănești – Căciulata, Amara, Sângeorz Băi, Eforie Nord, Mangalia, Slănic
Moldova, Vatra Dornei, Băile Govora , Ocn a Sibiului etc.).

16 Adaptare după Ph. Kotler -”Managementul marketingului”, Ed. Teora, București, 1997, p.97
17 I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1996, pag 140

16
1.2 Resursele balneoclimaterice ale Romaniei:

Cercetările hidrogeologice au arătat că subsolul României conține o varietate
de resurse balneare situate în interiorul sau la suprafața scoarței terestre. Aceste
resurse sunt reprezentate î n primul rând de substanțele minerale terapeutice, care
prin proprietățile fizico -chimice răspund necesităților profilactice și medicale de
menținere, consolidare, refacere a stării de sănătate, a capacității de muncă și de
reconfortare fizică și psihică i ndividuală. În al doilea rând, factorii climatici
existenți în România, datorită poziției geografice (radiația solară, circulația
atmosferică, temperatura, umiditatea, aeroionizarea, microclimatul salinelor) fac
din climatoterapie un mijloc eficient, care contribuie în orice stațiune balneară la
completarea ofertei de tratament.
Substanțele minerale terapeutice se regăsesc atât în apele minerale și
termominerale cât și în apa lacurilor terapeutice a nămolurilor și turbelor.

A. Apele minerale.
Apele minerale sunt răspândite pe mai mult de 20% din suprafața țării la
diferite adâncimi, având o largă gamă de proprietăți fizico -chimice și terapeutice în
funcție de geneza lor. Sunt considerate ape minerale terapeutice , apele ivite la
suprafață dintr -o sursă natur ală sau aduse la zi prin foraje și ale căror caracteristici
fizico -chimice pot exercita efecte farmaco -dinamice cu rol terapeutic. O clasificare
fizico -chimică a apelor minerale și termominerale, unanim acceptată pe plan
internațional nu există. În România se folosește o clasificare bazată pe proprietățile
fizico -chimice ale apei minerale. Astfel, apele minerale reci, cuprind:
– ape oligominerale (Călimănești, Slănic – Moldova, Băile Olănești și cu
caracter termal la Băile Felix, Călan, Moneasa, Geoa giu Băi, Vața de Jos);
– ape minerale carbogazoase (Borsec, Zizin, Covasna, Biborțeni, Vatra Dornei,
Buziaș, Lipova, Tușnad, Borsec);
– ape minerale clorurato -sodice pure (Băile Herculane, Someșeni, Ocna
Sibiu lui); mixte (Slănic Moldova, Sâng eorz Băi, Băltățești, Malnaș Băi);
– ape minerale sulfatate (Slănic Moldova, Sărata Monteoru, Vața de Jos,
Amara, Ocna Șugatag, Bălțățești, Băile Govora, Călimănești);
– ape minerale sulfuroase, unele având caracter mixt datorită componentel or
clorurate, sodice, alcaline (Băile Herculane, Călimănești, Băile Olănești, Pucioasa,
Săcele);
– ape minerale feruginoase (Lipova, Homorod, Malnaș Băi, Vâlcele,
Biborțeni, Tușnad, Vatra Dornei);
– ape minerale arsenicale (Covasna, Șaru Do rnei);
– ape minerale iodurate (Băile Olănești, Călimănești,Cozia, Bazna);
– ape minerale radioactive (Băile Herculane, Sângeorz Băi, Borsec).

B. Apele termominerale.
Prezența apelor geotermale și termominerale pe teritoriul României este legată
de tectonică, anomalii hidrogeotermice, conductivitate termică. Acestea nu sunt

17
pure, ci reprezintă diferite concentrații minerale de săruri solubile, existând astfel
ape termale bicarbonate, sulfuroase, clorurate, clorurat -sulfuroase, cu utilizări
multiple în cura externă și se găsesc în stațiunile: Băile Herculane, Călimănești,
Căciulata, Băile Felix, Băile 1 Mai, Călacea și Vața de Jos.

B. Apa lacurilor terapeutice.
România dispune de un total de 3500 lacuri cu caracter permanent din care
63% au o rigine naturală, iar 27% antropice. Prin calitățile farmacologice și
farmacodinamice ale apelor lor, o bună parte din lacuri prezintă interes terapeutic
deosebit.
Din punct de vedere al genezei lacurile terapeutice se împart în trei categorii
distincte: l acuri de liman; lacuri de câmpie; lacuri din masivele de sare.
Principalul lac de liman utilizat în scop terapeutic este lacul Techirghiol care
are trei ramificații, Techirghiol, Tuzla, Urlichioi, cu apă cloruro -magneziană –
sulfurată, utilizată în cură ext ernă. Lacurile de câmpie sunt Amara, Slobozia,
Strachina, Jirlău, Balta Amară, Câmpeni, Movila Miresii, Ianca, Sărat -Brăila.
Toate aceste lacuri au compoziție chimică variată alături de sărurile de natriu fiind
prezenți sulfații de magneziu și calciu. Apel e acestor lacuri sunt utile în curele
terapeutice externe. Lacurile din masivele de sare sunt Sovata, Tg. Ocna, Slănic,
Ocnele Mari, Cojocna. Mineralizarea neomogenă a apelor lacurilor sărate și gradul
diferențiat de încălzire, explică fenomenul de heliote rmie care are caracter
terapeutic. Toate aceste lacuri depun pe fundul lor nămoluri sapropelice care
alături de calitatea terapeutică a apelor sporesc valoarea balneară a acestora și
gama de tratamente balneare ce pot fi aplicate.

C. Nămoluri și turbe.
Nămo lurile reprezintă mâluri care conțin peste 10% substanțe organice, iar
turba este un depozit organic format din resturi vegetale incomplet descompuse, în
condiții de exces de umiditate anacrobiană.. Există nămoluri sapropelice bogate în
hidrosulfură de fie r coloidală (Amara, Lacul Sărat, Techirghiol, Sovata, Ocna
Sibiului) și nămoluri minerale sulfuroase (Săcelu) sau nesulfuroase (Sângeorz Băi).
Valoarea terapeutică a nămolurilor este dată de temperatura, compoziția chimică,
acțiunea mecanică și puterea far macologică a acestora. Turbele prin fracțiunile
organice și minerale pot căpăta valoare terapeutică. Turbării se găsesc în zona
Dornelor, Bihor, Borsec, Mangalia. Tratamente cu nămoluri și turbe se practică în
stațiunile Ocna Sibiului, Vatra Dornei, Govora , Sovata, Amara, Ocnele Mari,
Techirghiol, Eforie Nord, Bazna .

D. Gazele mofetice.
Prin intermediul fisurilor din scoarța terestră și în urma excavării rocilor,
ajung la suprafață gaze libere rezultate din procesele biochimice ale scoarței
terestre. În țara noastră, zona Harghita -Căliman este foarte bine cunoscută pentru
emanațiile gazoase numite mofete . Băile Tușnad, Borsec, Balvanyos, Buziaș,
Covasna sunt stațiunile cele mai importante unde acest factor terapeutic este

18
valorificat în spații amenajate. Solfatarele reprezintă emanații naturale de gaze
unde gazul carbonic include și hidrogen sulfurat. În județele Covasna și Harghita
există emanații carbogazoase -sulfuroase de altitudine, unice în Europa. La Turia,
Șugaș Băi, Harghita sunt prezente asemenea eman ații și utilizate în scop
terapeutic.18

1.3 Valorificarea resurselor naturale prin turism

Din cele mai vechi timpuri componentele mediului înconjurător au devenit
resurse exploatabile pentru activitățile turistice, în ansamblul lor. Comercializarea
acestor re surse intră în sfera de existență a însăși activităților turistice, resurse pe
care nu numai le diseminează în rândul consumatorilor de turism, dar le conferă și
o valoare adăugată importantă. Este firesc, deci, ca pe cale de consecință, aceste
resurse nat urale să majoreze substanțial veniturile realizate din turism, iar ca o
finalitate de analiză economică să sublinieze evidenta interdependență existentă
între turism și mediu19.
România dispune de un bogat și complex potențial turistic. El este alcătuit mai
întâi dintr -o varietate de forme de relief cum ar fi: izvoare de apă minerală si
termală, lacuri folosite pentru agrement, natație și pescuit sportiv, un valoros fond
cinegetic concentrat în păduri de foioase și de conifere, peisaje diverse, de la cel al
crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m altitudine la cele de câmpie, litoral și
Delta Dunării. Ca și regiuni dezvoltate din punct de vedere turistic putem menționa
zona de litoral care dispune de un bogat potențial turistic.
Resursele naturale care c onstituie pentru Romania un adevarat potential
turistic sunt:
1. Potentialul turistic natural: Cuprinde ansamblul condițiilor pe care le
oferă cadrul natural, prin componentele sale – relief, climă, hidrografie,
vegetație, faună, monumente naturale, rezervaț ii, vestigiile arheologice,
monumente istorice, de artă și de arhitectură, arta și tradiția populară,
evenimente cultural -artistice etc. – pentru petrecerea vacanței și respectiv
atragerea unor fluxuri turistice.
2. Atractivitatea cadrului natural: Este dată de trăsăturile care
individualizează componentele acestuia și poate fi definită, în principal,
prin: valoarea peisagistică a unităților de relief existente; varietatea
deosebită a tipurilor genetice și a formelor de relief; calitățile terapeutice,
relaxan te ale unor factori climatici, care se identifică prin tipurile de
bioclimat; calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale
hidrosferei; biodiversitatea floristică și faunistică – care poate oferi
elemente de cunoaștere științifică și ecol ogică, dar poate avea și valoare
estetică, cinegetică etc.

18 Ghidul sta țiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoices cu L. Grigore, Editura Sport -Turism,
București, 1978
19 N. Nicolae Valorificarea patrimoniului touristic in profil territorial, Editura Bucuresti, 2009, pag 57

19
3. Echilibrul teritorial: Includ e infrastructura tehnică a teritoriului,
economia, aspectele sociale și starea med iului, educație i, ocrotirea
sănătății, cultură și culte, căile de acces, rețelele de al imentare cu apă,
gaz, electricitate, rețelele de canalizare și rețelele de telecomunicați i.20

Resursele turistice cuprind ansamblul atractiilor turistice naturale si antropice
dintr -o zona, regiune sau tara. In Romania, cadrul natural este bogat, variat si
complex, cu o structura peisagistica deosebit de armonioasa. Complexitatea
potentialului turistic ca si gradul sau de atractivitate, in general, sunt in stransa
corelatie cu formele de relief si cresc progresiv, de la campie la munte; desigur
litoralul Ma rii Negre si Rezervatia Biosferei Delta Dunarii fac exceptie.21

Acestea fiind spuse, putem afirma ca Romania este o tara dotata cu diverse si
spectaculoase forme de relief, imbinate armonios pe intreg teritoriul sau,
bucurandu -se de o clima favorabila prac ticarii turismului in tot cursul anului,
inzestrata cu o flora si o fauna bogata, cu numeroase monumente istorice, de arta si
arhitectura; ea poate satisface prin resursele sale turistice preferintele diverselor
segmente ale cererii turistice interne si in ternationale.

20 I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, 1996, pag 150
21 Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 130

20
CAPITOLUL 2

METODE DE DIAGNOZĂ A RESURSELOR RURALE

În procesul dezvoltării spațiului rural, trebuie acordată o atenție deosebită
elementelor ce caracterizează ruralul autentic și îi dau: individualitate, specificitate
și autenticitate ce alcătuiesc triunghiul de aur al prote jării și dezvoltării spațiului
rural, și trebuie dezvoltate și valorificate în mod durabil, pentru a le menține
nealterate22.
Potențialul turistic natural (fond turistic natural, ofertă turistică primară) este
alcătuit din totalitatea resurselor turistice p use la dispoziție de cadrul natural:
unități, tipuri și forme de relief; tipuri și subtipuri climatice; ape; etaje de vegetație
sau asociații vegetale – incluzând și modificările produse de intervențiile antropice
– care prin valoarea și atractivitatea lor justifică deplasările de populație pentru
vizitare și care conduc la amenajări de ordin turistic.
În foarte multe situații, componentele cadrului natural au un rol predominant
în determinarea valorii potențialului turistic al teritoriului și dezvoltării industriei
turistice.
Atractivitatea cadrului natural este dată de trăsăturile care individualizează
componentele acestuia și poate fi definită, în principal, prin:
– valoarea peisagistică a unităților de relief existente;
– varietatea deosebită a tipurilor ge netice și a formelor de relief;
– calitățile terapeutice, relaxante ale unor factori climatici, care se identifică prin
tipurile de bioclimat;
– calitatea, repartiția și densitatea elementelor componente ale hidrosferei;
– biodiversitatea floristică și faunistic ă – care poate oferi elemente de cunoaștere
științifică și ecologică, dar poate avea și valoare estetică, cinegetică etc.
Majoritatea școlilor de metodologie insistă ca studiul unei anumite realități
socio -economice să utilizeze „în mod paralel și compleme ntar metode cantitative
și calitative pentru a realiza un plus de cunoaștere”23. Acestea, de regulă, aparțin
managementului strategic și sunt utilizate de către factorii de răspundere ai
dezvoltării rurale, pentru a avea o imagine de ansamblu și a identific a factorii
critici cu impact asupra dezvoltării unui anumit areal24. Alegerea metodelor în
evaluarea strategică a unui areal de caracteristicile acestuia printre care amintim:
tipologia , nivelul educației antreprenoriale și deprinderile populației, mărimea și
structura demografică a acestora, proprietatea asupra pământului, capacitatea de
mobilizare microregională în proiecte de dezvoltare. Pentru a -și putea atinge
obiectivele și a implementa cu succes o strategie, mrnită să pună în valoare
resursele de care dispune un anumit areal, f actorii locali trebuie să facă o analiză

22 Iagăru Romulus, 2012, Managementul strategic al resurselor natural, Editura Universitatii Lucian Blaga, p. 16
23 Kerekes, Kinga și colab. 2010. Dezvol tare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul rural. Editura Accent, Cluj –
Napoca, pp. 33.
24 David, F., R. 2009. Strategic Management, 12th edition, Prentice Hall, New Jersey.

21
profundă a acestuia care să cuprindă cele mai importante dimensiuni ale cadrului
de viață, exprimate printr -un set de șase criterii de analiză: politic, economic,
social, tehnologic, env ironmental (de mediu) și legislativ din spațiul rural
cercetat, adică o evaluare a mediului intern și o evaluare a mediului extern a
căror componente înfluențează direct, respectiv indirect dezvoltarea spațiului
rural cercetat.
Analiza și înțelegerea mediu lui intern constituie un prim pas în formularea
strategiei25. Pentru elaborarea și implementarea strategiilor care să asigure
dezvoltarea spațiului rural este necesară analiza mediului intern și cuplarea
rezultatelor obținute cu cele obținute în analiza med iului extern.
„Mediul extern este definit în literatura de specialitate ca un ansamblu de forțe
externe asupra cărora managementul nu are niciun control, dar care influențează
evoluția și succesul organizațional 26.”
Literatura de specialitate prezintă o di versitate de metode pentru diagnoza
socio economică la nivel tritorial și nu numai, dintre care am ales să prezint în mod
succint următoarele: modelul PESTEL, analiza bazată pe scenarii, modelul Fahey
si Narayanan, modelul VRIO, matricea SWOT, arborele -problemă și arborele –
obiectiv etc.

Modelul PESTEL :
Reprezintă un proces de analiză profundă a componentelor ce influențează
direct, respectiv indirect dezvoltarea spațiului rural cercetat (mediul extern) și
acționează prin analiza următorilor factori: politi c, economic, social, tehnologic, de
mediu (environment), de egalitate și legislativ. Deciziile strategice și operaționale
depind de condițiile tehnologice și, din ce în ce mai mult, de schimbările în nivelul
de cunoștințe și tehnologie. Instrumentul de ana liză strategică PESTEL a fost
dezvoltat, pentru a permite identificarea și înțelegerea forțelor macroeconomice cu
impact asupra dezvoltării și reprezintă un pas important în crearea unei noi
strategii, deoarece fixează cadrul în care se operează și se vor lua decizii. O astfel
de analiză este foarte utilă, mai ales în contextul globalizării, deoarece permite
evidențierea unor aspecte particulare ale comunității studiate care permite
adaptarea mediului economic și conferă rezistență acestuia la schimbările tot mai
frecvente petrecute la nivelul mediului ambiant. Totodată permite factorilor de
răspundere, o mai bună raportare la condițiile concrete, ceea ce influențează
capacitatea acestora de elaborare și implementare a politicilor și strategiilor de
dezvolt are, a colaborărilor și consultărilor cu toți partenerii implicați în procesul
dezvoltării spațiulu rural.

25 Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Management strategic, Editura Sitech, Cra iova, p. 102.
26 Băcanu, B. 1999. Management strategic, Editura Teora, București.
Rabin, J., Miller, G., Bartley, W.H. 2000. Handbook of Strategic Management, 2nd edition, CRC Press, New
York.
Alkhafaji, A.F., Nelson, R.A. 2003. Strategic Management, Formul ation, Implementation and Control in a
Dynamic Environment, Routledge Publisher.

22
Analiza bazată pe scenarii27:
Lynch consideră că scenariul este imaginea unui mediu potențial al
organizației, ale cărui implicații strategice pot astfel să fie investigate. Scenariile
cercetează viitorul, nu îl prezic. Predicțiile pornesc de la o situație prezentă și o
extrapolează în viitor, în timp ce scenariile reflectă situații diferite cu puncte de
plecare alternative. Scopul este nu de a prezi ce, ci de a explora un set de
posibilități, importante din punct de vedere strategic. Organizația își analizează
apoi capacitatea de a face față diferitelor scenarii.

Modelul Fahey și Narayanan de analiză a macromediului28:
În lucrarea „Macroenvironmental Analysis for Strategic Management",
Fahey și Narayanan descriu dimensiunile mediului unei întreprinderi, relevante
pentru elaborarea unei strategii. Autorii consideră că managerii trebuie să realizeze
analiza macromediului lor, pentru a înțelege schimbăril e prezente și cele
potențiale. Fahey și Narayanan subliniază distincția dintre mediul general și cel
relevant pentru o organizație. Acesta din urmă este divizat în patru segmente:
economic (cererea, productivitatea la nivel național, regional și local), po litic,
tehnologic (inovații și alte descoperiri) și social (elemente demografice, stilul de
viață, valori culturale). Modelul analizei macromediului subliniază legăturile din
cadrul segmentelor și dintre segmente. Schimbările unui element al macromediului
atrag schimbări ale altor elemente, deoarece forțele schimbării interacționează,
facându -le pe unele mai puternice sau intrând în conflict cu altele și diminuându -le
puterea29.

Analiza V.R.I.O. :
Pentru ca resursele sau competențele să ducă la un avantaj co mpetitiv
sustenabil, acestea trebuie să fie valoroase, rare, inimitabile și organizate.
O resursă este valoroasă, dacă ajută organizația să valorifice oportunitățile și
să combată amenințările externe. Dacă aceste competențe creează eficiență,
calitate, in ovație sau răspuns favorabil din partea clienților, se poate spune ca
atributul valorii este îndeplinit. Resursele sunt rare, dacă nu sunt deținute pe scară
largă de competitori.
Inimitabilitatea se referă la dificultatea sau imposibilitatea unei alte firm e de
a reproduce acele resurse sau de a găsi un subsituent pentru ele30. Acest atribut
este cel mai greu de realizat, deoarece firmele, care dispun de resurse financiare și
timp, reușesc de cele mai multe ori să imite anumite competențe ale concurenței.
Pe de altă parte, resurse ca reputația sau cultura organizațională sunt intangibile și
inimitabile. O resursă este organizată, dacă întreprinderea o exploatează în
practică, printr -o strategie corespunzătoare.

27 Lynch, R. 2008. Corporate Strategy, 4th edition, Prentice Hall Publisher, London.
28 Faahey, L., Narayanan, V.K., Macroenvironmenrtal Analysis for Strategic Management, The W est Series in
Stretegic Management, West Publishing Company, St. Paul, Minnesota, 1986.
29 Doval, E., 2003. Analiza strategică a mediului concurențial. Editura Fundației România de Mâine, București.
30 Doval, E. 2003. Op. Cit.

23
Resursele care îndeplinesc toate cele patru atrib ute se numesc competențe
nucleu 31. Chiar dacă doar unele dintre aceste atribute sunt realizate, organizația
deține puncte forte, în lupta cu concurenții. Analiza V.R.I.O. se întocmește pentru
fiecare resursă în parte.

Metoda analizei SWOT :
Analiza S.W.O.T . (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) nu este
altceva decât o analiză diagnostic care pune în evidență atât punctele forte, cât și
punctele slabe – din mediul intern, oportunitățile și amenințările din mediul
extern.32 Analiza SWOT este o metodă importantă a managementului strategic nu
numai la nivelul întreprinderii, dar și la nivel teritorial, ea constituie una din
etapele importante ale elaborării strategiei de dezvoltare33.
Analiza SWOT constituie premisa pregătirii strategiilor de dezvoltare , care,
de fapt, susțin evoluția viitoare a politicilor de dezvoltare rurală. Această metodă
analizează atât mediul intern (puncte forte și puncte slabe), cât și mediul extern al
organizației sau domeniului investigat (oportunități și amenințări). În princ ipiu
elaborarea ideilor privind dezvoltarea, realizarea și controlul strategiei se
desfășoară cu antrenarea grupurilor afectate, iar analiza SWOT oferă un bun prilej
pentru asigurarea acestei colaborări. „Persoanele implicate în acest demers pot fi
întrepr inzători și fermieri, membri ai autorităților locale, membri ai organizațiilor
comunitare neguvernamentale, lucrători în infrastructura socială rurală, pensionari
și tineri, manageri din sectorul industriei și serviciilor (incluzând turismul), precum
și cercetători. O astfel de colaborare, este benefică, deoarece poate asigura ca ei să
devină participanți activi în rezolvarea problemelor locale. Orice individ, grup de
persoane, instituție sau firmă care ar putea avea un interes seminificativ în succesul
sau eșecul unui proiect (atât ca implementatori, facilitatori, beneficiari sau
adversari) este definit ca parte interesată (stakeholder)”34. Așadar, părțile interesate
reprezentate de diferitele grupuri (participanți/neparticipanți, susținători/oponenți
etc.) au interese diferite și capacități diferite de a -și impune interesele. Această
particularitate trebuie înțeleasă și recunoscută, în mod explicit, în procesul
identificării problemei, al definirii obiectivelor și al selectării strategiei35.
Particularitatea analizei SWOT constă în faptul că permite studierea
concomitentă atât a caracteristicilor interne cât și a influențelor mediului extern,
ținând cont deopotrivă de factorii pozitivi, și de cei negativi (tabelul 2.3).

31 Prahalad, C.K., Hamel, G. 199 0. The Core Competence of the Corporation, Harvard Business Review, May.
32 Ilieș Liviu, 2008. Bazele economiei întreprinderii, suport de curs Universitatea Babes -Bolyai Cluj -Napoca
Centrul de Formare Continuă siÎnvătământ la Distantă Facultatea de Stiint e Economice ș i Gestiunea Afacerilor,
Cluj Napoca, p. 33. http://www.scribd.com/doc/59221121/Managementul -Firmei
33 K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în medi ul Rural, Editura Accent, Cluj -Napoca
34 K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul Rural, Editura Accent, Cluj -Napoca
35 EC, 2004. Project Cycle Management Guidelines, Aid Delivery Methods, Vol. 1, European Commission,
http:/ /ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/publications/manuals -tools/t101_en.htm, accesat în data de
12.08.2011.

24
Tabelul 2.3. Modelul general al analiz ei SWOT pentru diagnoza situației
existente36

CONDIȚII / FACTORI INTERNI EXTERNI
POZITIVI Puncte tari Posibilități (Oportunități)
NEGATIVI Puncte slabe Pericole (Amenințări)
Sursa: **Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD előcsatlakozási programra
felkészí tő képzés tananyaga kistérségek számára , SCOLAR, Budapest

Cu ajutorul analizei SWOT, se evaluează specificul intern al unui teritoriu,
respectiv punctele sale tari și slabe, după care se analizează influențele externe,
care pot prezenta două situații: un a pozitivă constituind posibilitățile de dezvoltare,
și una negativă constituind amenințări în calea dezvoltării.
Punctele tari reprezintă, resurse care pot fi folosite pentru obținerea unui
avantaj strategic 37, iar punctele slabe atribute interne negative sau chiar
incapacități care pot conduce la eșec în atingerea obiectivelor și care potrivit lui
Katsioloudes38, trebuie neutralizate sau atenuate, altfel spus referindune strict la
spațiului rural reprezintă principalele resurse de dezvoltare rurală, (natur ale,
umane, financiare, productive etc).
Oportunitățile corespund unui fenomen extern susceptibil să aibă o influență
favorabilă asupra dezvoltări spațiului rural. Ca și punctele forte, oportunitățile sunt
temporare, nevalorificarea lor la momentul potriv it afectând dezvoltarea spațiului
rural din punct de vedere strategic.
Amenințările reprezintă situații sau factori care, fără un răspuns adecvat din
partea actorilor locali, conduce la o deteriorare dezvoltării spațiului rural. Atât
oportunitățile cât și amenințările fac parte din categoria factorilor externi și
cuprind elemente macroeconomice, pe care zona rurală nu îi poate controla.
Utilitatea analizei SWOT rezidă din posibilitatea identificării atât de
oportunități potențiale de dezvoltare care pot f i valorificate de către decidenții din
zona rurală, cât și de amenințări potențiale care ar putea inhiba dezvoltarea,
deoarece acționează negativ asupra persoanelor, respectiv instituțiilor din zona
rurală.
Atât oportunitățile cât și amenințările identifi cate într -un anumit areal,
aparțin celor două componente ale mediului ambiant: micromediu, respectiv
macromediu. Componentele macromediului privesc, tendințe de creștere
economică atât la nivel regional, național cât și global, care influențează zona
rural ă în sens general. Pentru studiul acestor componente, se utilizează două
abordări: una care pune accent pe elemente politice, economice, socio -culturale,
tehnologice, ecologice și legale (PESTEL), iar alta, pe cele sociale, economice,

36 Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD előcsatlakozási programra felkészítő képzés tananyaga kistérségek
számára , SCOLAR, Budapest
37 Hiriy appa, B., 2008. Strategic Management for Chertered Accountants, Newq Age Internațional Publisher, New
Delhi, India, p. 16.
38 Katsioloudes, M. 2006. Strategic Management – Global Cultural Perspectives for Profit and Non -Profit
Organizations, Butterworth Hei nemann Publisher, Oxford, UK.

25
politice, tehnologice , educaționale, de piață, de schimbări în mediul de afaceri
(business), de etică și de regulamente (SEPTEMBER). Componentele
micromediului privesc actorii externi, cei mai importanți fiind clienții, competitorii
și furnizorii39.
Combinarea acestor elemente, după cum se observă, în figura 2.6.,
conturează patru cadrane cărora le corespund anumite strategii40.
Puncte forte (S)
F1
F2
F3 Puncte slabe (W)
S1
S2
S3
Oportunități
(O)
O1
O2
O3 1
Strategii SO
Combinația puncte
forte oportunități
(se utilizează forțele
pentru a profita de
oportunități) 2
Strategii WO
Combinația puncte slabe
oportunități
(se depășesc slăbiciunile
folosind oportunitățile)

strategii
active
Amenințări
(T)
A1
A2
A3 3
Strategii ST
Combinația puncte
forte amenințări
(se utilizează forțele
pentru a evita
amenințările) 4
Strategii WT
Combinația puncte slabe
amenințări
(se minimizează
slăbiciunile și se evită
amenințările)

strategii
pasive

strategii de stabilitate
internă

strategii de dezvolta re
Internă

Fig. 2.6. Matricea puncte forte -puncte slabe -oportunități -amenințări (SWOT)41

În primul cadran, se valorifică oportunitățile mediului, pentru care se
beneficiază de punctele forte necesare, aceasta fiind o alternativă strategică activă.
În cadranul al doilea, se adoptă o strategie de exploatare a oportunităților, prin
atenuarea sau eliminarea punctelor slabe. Î n cadranul al treilea, strategia
organizației este pasivă și se concentrează pe contracararea amenințărilor mediului
extern, prin va lorificarea forțelor sale, iar în cadranul al patrulea, strategia este de
contracarare a amenințărilor și minimizare a punctelor slabe, fiind tot o alternativă
strategică pasivă.

39 Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 52.
40 Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Op. cit.
41 Nistorescu T., Sitnikov C. (2009), "Management strategic", ed. Sitech, Craiova, p. 118

26
Potrivit lui Ritson (2008), scopul alternativelor strategice generate de anal iza
SWOT ar trebui să îl reprezinte întărirea punctelor forte, pentru a putea exploata
oportunitățile, contracara amenințările și ameliora punctele slabe ale organizației.

Arborele -problemă și arborele -obiectiv :
Reprezintă metoda care asigură continuitat e analizei SWOT, cu ajutorul
căreia odată evidențiate problemele majore cu care se confruntă locuitorii zonei
rurale se procedează la ordonarea acestora după relațiile de cauzalitate și la
construirea arborelui problemelor. Astfel, se evidențiază aspectel e negative ale
unei situații existente și se stabilesc relațiile „cauză” și „efect” dintre problemele
identificate. Crearea unui arbore -problemă în mod ideal se elaborează în cadrul
unei sesiuni cu un grup de participanți, parcurgând următorii pași42:
 Pasul 1: Organizarea unui brainstorming;
 Pasul 2: Dintre problemele identificate în timpul brainstorming -ului, se
selectează o problemă individuală de pornire, socotită de bază;
 Pasul 3: Se caută problemele legate de problema de pornire;
 Pasul 4: Se stabilește o primă ierarhizare a cauzelor și efectelor, adică
problemele care, în mod direct, cauzează problema de pornire, sunt puse jos, și
problemele, care sunt efecte directe ale problemei de pornire, sunt puse
deasupra;
 Pasul 5: Toate celelalte probleme sunt apo i sortate în același mod – întrebarea
directoare fiind „Care este cauza acesteia?”. Dacă sunt două sau mai multe
cauze care, combinate, duc la un efect se pune la același nivel în arborele
problemei;
 Pasul 6: Se leagă problemele cauză -efect cu săgeți, arăt ând în mod clar
legăturile cheie;
 Pasul 7: Se analizează arborele -problemă și se verifică validitatea și
completitudinea ei. Se pune întrebarea către membrii grupului: „Mai sunt
probleme importante și nemenționate?” Dacă da, acestea se specifică și se
includ într -un loc corespunzător în diagramă;
 Pasul 8: Se copiază diagrama pe o pagină de hârtie ca să fie păstrată ca un act,
și se distribuie pentru comentarii/informații ulterioare.
În acest fel, se realizează ordonarea problemelor în arborele -problemă, car e
afișează în zona centrală principalele probleme ale arealului analizat, și facilitează
o mai bună abordare a elaborării de soluții pentru rezolvarea problemelor
semnalate și construirea în felul acesta a arborelui – obiectiv, ce va prezenta o
structură d iferită de a arborelui.problemă deoarece pentru fiecare problemă vor
exista mai multe soluții de rezolvare. ce prezintă următorul pas în procesul
elaborării strategiei de dezvoltare este formularea clară a obiectivelor.
Arborele -obiectiv este o abordare me todologică folosită pentru a pune în evidență
ierarhia obiectivelor și prezintă relațiile dintre instrumente și obiective, respectiv

42 EC, 2004. Project Cycle Management Gui delines, Aid Delivery Methods, Vol. 1, European Commission,
http://ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/publications/manuals -tools/t101_en.htm, accesat în data de
12.08.2011.

27
instrumente și rezultate. Situațiile negative din arborele -problemă sunt convertite
în soluții, exprimate ca performanțe po zitive. Pașii principali ale procesului sunt154:
 Pasul 1: Reformulează toate situațiile negative ale analizei problemelor în
situații pozitive care sunt dezirabile și în mod realist realizabile;
 Pasul 2: Verifică relațiile instrumente -ținte pentru a fi sig uri de validitatea și
completitudinea ierarhiei (relațiile cauză -efect sunt transformate în legături
instrumente -țintă);
 Pasul 3: Se adaugă noi obiective, dacă acestea par a fi relevante, sau se șterg
obiective care nu par a fi corespunzătoare sau necesare ;
Obiectivele trebuie să fie specifice (Specific), măsurabile (Measurable),
fezabile (Achievable), realistice (Realistic) și derulate după un program de timp
stabilit (Timetable), prescurtat SMART. Obiectivele SMART furnizează actorilor
de dezvoltare rural ă ținte operaționale și acționează ca un mecanism de control în
determinarea gradului de eficiență a managementului de dezvoltare43.

43 Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 54.

28

CAPITOLUL 3
EVALUAREA RESURSELOR BALNEOCLIMATERICE DIN OCNA
SIBIULUI ȘI OPȚIUNI DE VALORIFICARE DURABILĂ A LOR

3.1. Descrie rea generală a arealului Ocna Sibiului :

Ocna Sibiului este o veche localitate transilvăneană, cu o poziție centrală în
cadrul județului Sibiu și al României, la nord -vest de municipiul Sibiu și într -o
zonă turistică de interes internațional.
Orașul are u rmătoarele coordonate: 45o52’ latitudine nordică (pe aceeași
latitudine cu stațiunea turistică Chamonix – Mont Blanc – Franța, asemănătoare
orașelor Montreal – Canada, Harbin – R.P.Chineză, ale căror elemente climatice
diferă în special prin factorii fizico -geografici); 24o05’ longitudine estică
(asemănătoare cu a orașului Riga -Letonia sau a localității Khania – Creta, cu care
trece aproximativ în același timp prin dreptul soarelui, însă razele solare cad sub
unghiuri de incidență diferite, cauzând principala di ferență climatică); altitudinea
față de nivelul mării este de 408 m (zonalitatea pe altitudine este bine reprezentată
spre exemplificare chiar în cadrul județului, până în stațiunea climaterică Păltiniș –
1540 m);
Stațiunea balneară Ocna Sibiului este așeza tă între dealuri domoale, de -a
lungul Văii Visa, într -un peisaj liniștit și pitoresc de unde se văd Munții Făgăraș,
Cindrel și chiar Munții Apuseni. Orașul are o suprafață de 25,2 km , este de formă
alungită pe direcția est -vest și dispune de 5883 ha supra față agricolă (3183 ha teren
arabil, 1100 ha fânețe, 1291 ha pășuni).44
Accesul spre Ocna Sibiului se poate face pe calea ferată 208 (Sibiu – Copșa
Mică) cu două stații: Ocna Băi, la 12 km de la Sibiu și 33 km de la Copșa Mică – și
Ocna Sibiului -Fabrica de c uțite; pe șosea: -D.N.1 – E.64- D.N.7 (E 81) (Sibiu –
Sebeș) din Sibiu – Autogara Turnișor -Aeroport (2 km), apoi spre dreapta pe D.J.106
B (15 km). Pe D.N.14 (Sibiu -Copșa Mică) din Slimnic, pe drum îmbunătățit (16
km). Din D.N.14 B (Blaj), prin Păuca (58 km); cu avionul: Aeroportul Sibiu, apoi
legătura pe calea ferată sau pe cea rutieră.
Orașul Ocna Sibiului este așezat în bazinul superior al râului Visa, la
contactul Depresiunii Sibiului cu Podișul Secașelor și Podișul Hârtibaciului,
încadrat de o mică depres iune alungită, formată din două compartimente: culoarul
râului Visa și bazinetul dolinar, rezultat prin eroziunea torențială și prăbușirea
sterilului de deasupra minelor părăsite din masivul de sare.
Depozitul de sare de la Ocna Sibiului are o grosime de aproximativ 1,5 km.
Forma de stâlp a zăcământului de sare se motivează prin mecanismul ridicării sării,
explicat pentru prima oară de către Ludovic Mrazec în anul 1907 care a introdus în
literatura de specialitate și noțiunea de "cuta diapiră".

44 http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx

29
Sarea se c aracterizează printr -o plasticitate foarte mare, fapt care îi imprimă o
mobilitate tectonică. Ca urmare, in regiunea tectonică, ea străpunge depozitele
sedimentare de deasupra, ajungând la zi sub forma unui sâmbure diapir, la
marginea sudică a anticlinalul ui Ohaba – Presaca – Ocna Sibiului din zonă.
Zăcământul salin de aici are o suprafață de 40 km și o rezervă geologică de 61
miliarde tone. Sarea din aflorimente are o culoare cenușie datorită incluziunilor
argiloase. Dealurile alcătuite din roci sedimentare au spinări rotunjite, domoale și
sunt dispuse în două culmi principale, orientate nord -sud, de o parte si de alta a
culoarului văii Visei. Cele mai înalte sunt în jur de 600 m, în Podișul Amnașului
(Dealul Magului, 624 m). Ocna Sibiului este flancată la v est de profilul dealurilor:
Chicioara Ocnei (574 m), Fața vacilor (499 m), Dealul Cetății (441 m), iar la sud –
vest de Dealul Ricoteciu (549 m). în est se profilează Gorganul (562m), Dealul
Sibiului (506 m), iar la sud Depresiunea Sibiului, cu relief neted (420 m). Versanții
dealurilor despăduriți progresiv (pentru a face loc categoriilor de folosință agricolă
și pentru construcția salinelor) păstrează în totalitate agroterase antropice, dovadă a
unei intense populări a zonei.45
Valea Visei este însoțită în z onă de o singură terasă, de 5 -6 m înălțime
relativă și cu lățime de 200 -300 m, versanții fiind asimetrici: cel stâng este mai
înalt, puternic erodat și instabil, afectat de alunecări și eroziuni torențiale, iar cel
drept mai puțin înclinat și mai stabil. L ocalitatea și stațiunea care formează orașul
Ocna Sibiului s -au dezvoltat cu precădere în lungul văii, ocupând în totalitate
terasa inferioară a acesteia. Albiile afluenților Visei sunt puțin adânci, totul trădând
faza de evoluție avansata a reliefului cu versanții ușor înclinați și cu interfluvii
plane, ceea se reflecta si in denumirile date de localnici: Șesul Mare, Șesul Mic,
Tabăra, Șesul Malurilor, Șesul Lacul lui Vlad. De fapt, în ansamblul său, vatra
orașului se include vastei Depresiuni a Sibiului ș i numai microrelieful condiționat
de vechile exploatări de sare prăbușite dă o notă cu totul aparte.
Masivul de sare (sâmburele diapir) se întinde la marginea sud -estică a
localității. Zona de sare are aspect de dolină deschisă. Apele de infiltrație au
acțiune de dizolvare asupra masivului de sare. Paralel tasarea stratelor de sare a dus
la crearea unor forme asemănătoare cu cele de pe pereții de sare ai Lacului
Brâncoveanu, cu avene sau honuri și lapiezuri. Pe marginea cuvetelor lacustre sunt
prezente fen omene de prăbușire și alunecări de teren. Dizolvarea naturală a
formațiunilor salifere are loc sub o cuvertă constituită din roci permeabile sau în
aflorimente, unde nu există un acoperământ protector.
Aflorimentele de sare cele mai atrăgătoare din punct d e vedere turistic sunt pereții
de sare deschiși de apa Lacului Brâncoveanu și peretele nordic al Lacului Ocnița.
Degradarea suprafeței terenului datorită dizolvării sării este un fenomen destul de
frecvent, ce evoluează în etape, în funcție de energia de r elief, regimul hidrologic
și caracteristicile hidrogeologice ale depozitelor reziduale acoperitoare. Dacă
cotele nivelului hidrostatic din zona de aflorare a masivului de sare se mențin
constante la nivelul lacurilor, atunci viteza de dizolvare a sării sca de la valori

45 Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986

30
neglijabile, datorită îngroșării cuverturii de depozite reziduale și datorită soluțiilor
saturate ce staționează pe spinarea masivului de sare.
La orice schimbare a nivelului hidrostatic local, viteza de dizolvare a sării din
masiv poate creșt e foarte mult în unele puncte, determinând denivelări ale
suprafeței. La scăderea nivelului hidrostatic, viteza de dizolvare a sării din spinarea
masivului crește brusc, din cauza scurgerii apelor saturate care protejează sarea. În
cazul ridicării nivelulu i hidrostatic, începe dizolvarea rapidă prin tăierea orizontală
a sării situată anterior deasupra nivelului hidrostatic. În aflorimentul de sare al
Lacului Brâncoveanu se observă tăieturile orizontale de dizolvare, ce marchează
vechile niveluri hidrostatic e locale.
Dizolvarea naturală a masivului de sare are loc în salturi: după o perioadă
îndelungată de dizolvare lentă și de stabilire a unui echilibru, la orice modificare
naturală sau provocată de om a nivelului hidrostatic local, urmează o dizolvare
rapid ă, însoțită de degradarea suprafeței.
Zona Ocna Sibiului se încadrează în climatul temperat continental de deal și podiș
cu altitudini de 400 -600 m, având unele nuanțe locale, în concordanță cu variațiile
mici ale elementelor meteorologice, constituind un climat de trecere între Podișul
Secașelor și Depresiunea Sibiului. Particularitățile climatice constituie un mijloc
important de prevenire și tratament al unor boli.
Radiația solară însumează 106.820 cal/cm, iar durata medie de strălucire a soarelui
este d e 1955,3 ore/an. Numărul mediu lunar de zile cu confort termic, în iulie, la
amiază, este de 11, iar cel de inconfort prin încălzire, de 8, lunile relaxante fiind
aprilie, mai, septembrie și octombrie. Numărul mediu anual de zile cu cer senin
este de 118, iar cel de zile cu cer acoperit de 120. Temperatura medie anuala este
de 8,9 C, mai mult decât dublă față de stațiunea climaterică Păltiniș, un alt punct de
atracție turistică al județului Sibiu. Amplitudinea termică este de 23,4 C.
Privit în ansamblu, climatul stațiunii și mai ales topoclimatul bazinului depresionar
dolinar prezintă un caracter "de adăpost", favorizând tratamentul balnear.
Elementul cel mai reprezentativ din acest punct de vedere îl constituie insolația
puternică (aproximativ 118 zile s enine într -un an, în special în perioada mai –
septembrie), cumulată și cu calmul destul de frecvent.
Rețeaua hidrografică este colectată de râul Visa, afluent pe stânga al Târnavei
Mari. Bazinul hidrografic al acestui râu este de 555 km și lungimea de 42 km, la
Ocna Sibiului, în cursul superior, debitul fiind mic și variabil. Procesul de
colmatare al albiei este relativ înaintat, scurgerea apei fiind lentă, însa foarte rar, la
debite mari, s -au produs inundații în partea de nord -est a orașului, ceea a
determinat regularizarea albiei în acest sector. În aval de oraș, pe râul Visa și pe
afluentul sau Râura, până la localitatea Loamneș, s -au amenajat zece bazine
lacustre -heleștee pentru creșterea crapului. Nivelul freatic se situează la adâncimea
medie de 1,5 m, apa fiind în general nepotabilă în zona diapirului de sare, și la 3 -4
m pe terasa din amonte a aș ezării, unde apa este potabilă.46
Perimetrul de protecție hidrologică de 53 ha situat la suprafața masivului de sare
cuprinde 14 lacuri antroposaline, situ ate la niveluri diferite, precum și numeroase

46 Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986

31
lacuri mici carstosaline, apărute pe cale naturală. O schiță din anul 1770 precizează
că, pe lângă salinele aflate în exploatare, "erau în acest timp încă 13 saline inundate
de mulți ani". Salinele din această perioadă au fost săpate în masivul de sare după
metoda maramureșeană "tip clopot", cu unul sau două puțuri, și au fost amenințate
deseori de izvoare sau erupții de apă, fiind abandonate definitiv, rând pe rând,
datorită inundațiilor sau chiar spațiului in suficient de mare dintre două ocne.
Abandonarea exploatărilor de sare a avut ca urmare pătrunderea apelor de
infiltrație, dizolvarea părții superioare a calotei și, în special, a pragurilor care
susțineau puțurile, împreună cu o parte a terenului înconjură tor. Astfel pe locul
fostelor exploatări se formau cu timpul excavații pline cu apă, lacuri mai mici sau
mai mari, prezente în Evul Mediu sub denumirea de "vetustissimae fodinae" (mine
foarte vechi). Lacurile au în general suprafețe mici, însă adâncimile s unt mari,
datorita fostelor mine de tip clopot.
Salinitatea crește de la suprafață, unde există un aport de apă dulce din ploaie și din
scurgere superficială, spre adâncime, unde devine maximă la contactul cu masivul
de sare (320 g/l). Aceasta duce la stra tificarea termica a apei (heliotermie) astfel:
sub un strat de 1,5 m de apa puțin concentrata și mai rece urmează până la 2,5 m
un strat de apă caldă care este de fapt orizontul cu temperatură maximă: 30 -35 C, a
cărei temperatură depinde de intensitatea r azelor solare. Sub acest strat
temperatura scade spre adâncime, devenind constantă. Amestecul apei prin
balneație duce la dispariția fenomenului de heliotermie.
Lacurile din ștrand : Lacurile Horea, Cloșca, Crișan s -au format prin
inundarea a șase saline ne atestate documentar. Pe locul lor, în 1770, erau
menționate: Lacul Roșu Interior, Lacul Roșu Exterior, Lacul Verde Interior, Lacul
Verde Exterior, Lacul Femeilor, Lacul Liber. În anul 1844, se foloseau deja pentru
băi, iar în anul 1846, Lacul Cloșca a fost împrejmuit, ceea ce dovedește importanța
lui pentru balneație. Suprafața totală a oglinzii de apa este de 7848,6 m2.
Adâncimile maxime sunt: Lacul Horea -44,5 m, Lacul Cloșca -34,55 m, Lacul
Crișan -44 m. Salinitatea la suprafață este de 69 -72 g/l, iar la adâncime, unde apa
vine în contact cu masivul de sare, atinge 330 g/l. În jurul lacurilor sunt amenajate
cabine, grup sanitar, dușuri și platforme de lemn pentru plajă. Izvoarele minerale
Horea, Cloșca, Crișan, captate in sud – vestul lacului Crișan, în an ul 1888, provin
din nivelul freatic al Dealului Băilor. Apa este clororosodică, bromurată, cu
temperatura de 13oC și mineralizarea de 14 g/l (Crișan), 6 g/l (Cloșca), 3 g/l
(Cloșca). Debitul izvorului Horea este de peste 400 l/24 h; utilizat în tratamente .
Lacurile din parcul stației C.F.R. : Lacul fără fund (Lemnelor) s -a format pe
locul salinei "Francisc Grube", părăsită în 1775 datorită infiltrațiilor de apă.
Suprafața oglinzii de apă este de 1665 m2, iar adâncimea maximă de 32 m.
Salinitatea apei la sup rafață este de 96 g/l, iar la 6 m, la contactul cu masivul de
sare, ajunge la 318 g/l. Lacul este declarat rezervație naturală hidrogeologică,
deoarece manifestă cel mai puternic, față de toate celelalte, fenomenul de
heliotermie. Astfel in zilele de vară temperatura apei la suprafață atinge valori de
24,5 oC, iar la 2,5 m temperatura ajunge la 31,4oC. Sub 3 m temperatura scade la

32
12-14oC, devenind constantă spre adâncime. Lacul este folosit și ca bază de
cercetare științifică.
Lacul Inului (Pânzelor) își are originea pe locul salinei "Josef", exploatată cu
doua puțuri și abandonată în anul 1770, datorită infiltrațiilor puternice prin pereți.
Suprafața 875 m2; adâncimea maximă -46 m. Salinitatea apei la suprafață este de 9
g/l; de la adâncimea de 5,5 m atin ge 320 g/l.
Lacul Mâțelor se află pe locul unei saline neatestate documentar, însă era
exploatată in Evul Mediu târziu, cu sistem clopot, la adâncimea de peste 80 m, prin
doua puțuri. Suprafața este de 1232,5 m2; adâncimea maximă -74,7 m (al treilea
după A vram Iancu si Ocnița). Salinitatea la suprafață este de 34 g/l și crește, la
8,5oC m adâncime, până la 323 g/l.
Lacul Vrăjitoarelor este un lac mic, pe cale de înmlăștinire, cu apa dulce
provenita din precipitații, cu adâncimea de 0,25 m, într -o groapă înt insa, cu
vegetație hidrofilă, pe locul unei vechi saline neatestate documentar.
Lacurile din exterior. Lacul Avram Iancu (Ocna Pustie) s -a format pe locul
salinei "Fodina Maior" ("Grosse Grube"), exploatată în sistem clopot, prin două
puțuri, până la adânc imea de 160 m. Salina a fost abandonata în anul 1849. În
salina părăsită au fost înmormântați 349 luptători revoluționari honvezi căzuți în
luptele cu armatele habsburgice. În anul 1890, în urma unor ploi torențiale, mina a
fost inundată complet, șapte cad avre, conservate de apa suprasaturată în sare, fiind
scoase la suprafață. Au fost înmormântate la marginea lacului, unde s -a ridicat, la
acea vreme, și un monument comemorativ, care mai târziu a alunecat în apele
lacului, datorită dizolvării sării de pe ma l. Adâncimea maximă este de 128 m (cel
mai adânc lac antroposalin din România și printre cele mai adânci din Europa);
salinitatea la suprafață este de 181 -200 g/l; suprafață lacustră: 2649 m2. Este legat
de Lacul Ocnița (împreună au o suprafață de 10137 m2 ).
Lacul Ocnița s -a format pe seama salinei "Fodina Minor" ("Kleine Grube"),
exploatată în sistem clopot până la adâncimea de 136 m, prin două puțuri, și
abandonată în anul 1817, datorită infiltrației apelor. În anul 1899, timp de doua
zile, s -au infiltr at în salina părăsită apele Pârâului Sărat din apropiere. La început,
s-au format trei bazine lacustre, care apoi s -au unit. Din anul 1970, pragul de
separație față de Lacul Avram Iancu s -a erodat și, în prezent, cele două bazine sunt
unite. Suprafața: 749 4,8 m2; adâncime maximă -83 m (al doilea după Avram
Iancu). Salinitatea apei la suprafață este de 170 – 260 g/l. O pompă de suprafață
scotea de la adâncimea de 10 m apa sărată, de 260 g/l, care, printr -o conductă de
800 m, era transportată în stațiune pentr u proceduri medicale la cald. Pe malurile
sudic și vestic erau amenajate plaje de nisip, vestiare, dușuri, bazin betonat pentru
copii și instalații de joacă pentru copii.
Lacul Rândunica (Sf. Ioan) are la origine abandonarea salinei "Nepomuceni
Johann Grub e". Salina a fost exploatată între anii 1722 – 1877, în sistem clopot, cu
două puțuri până la adâncimea de 80 m. În anul 1977, printr -o fisură produsă în
malul vestic, s -a făcut legătura, în cursul unei singure zile, cu lacul subteran din
mina "Ignatiu", ce ea ce a provocat o scădere a nivelului apei cu 3 m. Prin

33
acumularea apei din precipitații, lacul a revenit la nivelul anterior. Suprafața este
de 2149 m2, adâncimea de -46,54 m, iar mineralizarea apei la suprafață de 8 -9 g/l.47
Lacul Brâncoveanu este situat pe locul unei saline ce se află în exploatare
până în anul 1699, când infiltrațiile de apă au determinat părăsirea ei, la adâncimea
de 140 m. Din anul 1866, a început sa se arunce in acest lac sterilul sărat
inutilizabil, scos din salinele ce se aflau în exploatare. În anul 1966, nivelul apei
lacului a avut o scădere bruscă cu 11 m, ca urmare a scurgerii apei printr -o fisură
produsă în peretele de sare, în lacul subteran alăturat din mina "Ignatiu". Lacul este
format în aflorimentul masivului de sare, cu p ereții la 90 , unde se observă
tăieturile orizontale de dizolvare ce marchează vechi niveluri ale apei lacului și
unde apele de precipitații au creat prin dizolvare lapiezuri verticale. Suprafața este
de 567,5 m2, iar adâncimea maximă de 13,6 m. Salinitate a apei la suprafață este de
310 g/l, fiind cel mai sărat lac din Ocna Sibiului și printre cele mai sărate din țară.
În anul 1847 aici s -au construit cabine pe o plută (care azi nu mai sunt), dispunea
de asemenea de plaje de lemn și nisip care azi sunt degr adate; pentru a coborî în
lac are scări din lemn.
Lacul Austel s -a format pe locul unei vechi saline neatestate documentar. În
anul 1922, nivelul apelor sale era mult mai ridicat decât în prezent și a fost coborât
prin drenare artificială, deoarece s -a crezut ca apele sale inundă salina "Ignatiu", ce
se afla în exploatare. Suprafața este de 254 m2 și adâncimea maximă de 2,5 m.
Lacul Gura Minei s -a format prin prăbușirea unui puț din nordul salinei
"Ignatiu", deschisă în anul 1780. Din anul 1786, se contin uă exploatarea sării
diferit de sistemul maramureșean "tip clopot", cu două galerii trapezoidale situate
perpendicular, apa care inunda salina fiind scoasă permanent la suprafață.
Alăturat, se află în curs de formare Lacul Mihai Viteazul, cu originea în tr ei
lacuri mici carstosaline. Suprafața sa este de 504,8 m , în continuarea și la nivelul
Lacului Gura Minei, iar apa este deversată în Lacul Ocnița printr -un canal de
supra -plin.
Lacul Balta cu nămol s -a format într -o excavație în acoperământul sării, unde
s-a depozitat sterilul sărat neutilizat din exploatarea salinei "Ignatiu" (în apropierea
fostei magazii de sare). Constituie sursa de nămol terapeutic pentru stațiunea
balneoclimaterică și pentru turiști. Suprafața 306,92m; adâncimea maximă – 1,05
m. Nămo lul sapropelic conține 58,89 % substanțe minerale, 34,65 % apă și 6,75%
substanțe organice.
Lacul Verde (al poporului) își are originea în două saline apropiate, neatestate
documentar, ce se exploatau concomitent și care au fost abandonate din cauza
infilt rațiilor de apă. Datorită colmatării avansate a lacului, depunerile de nămol
împiedică contactul apei cu masivul de sare. Suprafața este de 3001,3 m2, iar
adâncimea maximă de 3,25 m. Salinitatea la suprafață este de 8 -9 g/l.

47 Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, Bucuresti, 1986

34
Lacurile stațiunii Ocna Sibiu lui
Tabelul nr. 3.1
Nr.
Crt Denumirea
lacului Suprafața
mp Volumul
măsurat mc Adâncime
maximă m Adâncime
medie m Lungimea
m Lățime m
1 Horea 2.585,0 11.813,0 44,5 4,6 99,5 38,0
2 Cloșca 3.525,0 32.466,6 34,5 9,2 86,0 47,5
3 Crișan 1.738,6 28.892,3 44,0 16,6 57,8 41,0
4 Inului 875,0 2.237,6 46,0 2,6 4,0 28,8
5 Fără Fund 1.655,0 11.114,0 33,0 6,7 55,0 47,8
6 Mâțelor 1.232,5 16.547,1 74,7 13,4 45,7 37,8
7 Pentru gheață 508,8 76,3 0,5 0,2 30,0 26,5
8 Vrăjitoarelor 430,0 35,8 0,25 0,1 25,8 22,5
9 Avram Iancu 2.318,3 34.493,3 130,0 16,1 60,0 54,0
10 Ocnița 7.364,5 106.321,8 83,6 14,4 177,5 74,0
11 Balta cu nămol 306,9 184,2 1,1 0,6 31,0 14,0
12 Gura minei 407,5 2.286,5 27,2 5,6 28,3 25,5
13 Rândunica 2.149,4 8.199,1 46,5 3,8 94,5 40,5
14 Brânco veanu 2.567,5 6.994,6 13,6 12,3 29,0 28,0
15 Verde 3.001,3 2.442,3 3,3 0,8 94,3 49,0
Sursa: ** http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx

Ocna Sibiului are o v egetație de pădure de amestec de cvercinee cu alte
foioase (șleau) și cu vegetație de pajiști, cu un biotop caracteristic sărăturilor.
Pădurea de gorun ( Quercus petraea ) și de amestec de cvercinee și alte foioase
s-a restrâns prin defrișări la 13% din supr afața fondului funciar și este răspândită
pe dealurile din vestul localității, unde izvorăște Visa și afluentul acesteia Râura. În
etajul dominant, gorunul se asociază cu stejari, tei, frasini, fagi, pini, molizi,
paltini, ulmi, cireși. Al doilea etaj de a rboret este format din carpen împreună cu
jugastru, măr și păr pădureț. Arbuștii sunt prezenți frecvent prin alun, păducel,
lemn câinesc, sânger etc. Stratul ierbos este format din steluța, păiuș, horști etc.48

48 Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport – Turism, B ucuresti, 1986

35
Pășunile și fânețele naturale valoroase reprez intă 42,9% din suprafața
agricolă, fiind formate, în cea mai mare parte, pe locul pădurilor de gorun defrișate.
Principalele specii sunt: păiuș de livadă, păiuș, iarba vântului, raigras, trifoi alb,
golomăț, timoftica, firuță. În lunci se întâlnesc: rogoz, coada calului, trestie etc.
Biotopul din jurul lacurilor sărate și din împrejurimi formează zone
concentrice bine diferențiate. Suprafețele abrupte argilomarnoase, cu un grad de
acoperire redus, dau un aspect de stepă uscată, cu vegetație răzleață. Printr e
mediile faunistice dominate de insecte, sunt caracteristice biotopului din jurul
lacurilor câteva lepidoptere. În apa sărată biomasa variază de la un lac la altul.
Din bogata faună de interes cinegetic apar: căprioara, mistrețul, iepurele,
viezurele, po târnichea, fazanul, vulpea, lupul, pârșul de ghinda, pisica sălbatică etc.
Dintre păsările comune amintim sturzul cântător, mierla neagră, scorțarul,
ciocănitoarea verzuie, șoimul rândunelelor, pițigoiul mare, cucuveaua pitică,
huhurezul mic.
Lacurile pisc icole amenajate în lunca Visei și a afluentului său Râura sunt
heleștee pentru creșterea crapului comun și a altor varietăți: crap, crap fitofag,
crap-oglindă, lin, caras, somn. Stufărișurile și păpurișurile constituie loc de hrană și
adăpost pentru rațe, gâște și stârci. Este răspândit crustaceul filopod, artemia salină,
care împreuna cu alte nevertebrate, formează prin descompunere nămolul
sapropelic.

36
3.2. Obiectivele cercetării, definirea principalelor direcții de cercetare
și a ipotez elor de lucru

Obiectivul major al cercetarii il constituie proiectarea unor optiuni strategice
de valorificare a resurselor naturale bazate pe economie, conectate la mediul rural
si sustinute de biodiversitate, care sa conduca la o mai buna adaptare dar si
imbunatatire a politicilor de valorificare a resurselor naturale. In cadrul cercetarii s –
a urmarit atat identificarea problemelor prinvind slaba valorificare a resurselor
naturale cat si potentialul pe care acestea din urma il dezvolta. Pentru indeplini rea
obiectivului general au fost stabilite cinci obiective specifice:
I. Adaptarea si imbunatatirea proiectelor de dezvoltare durabila a resurselor
naturale in arealul Ocna -Sibiului;
II. Identificarea alternativelor de dezvoltare si diversificare a activitatilor din
sfera turismului si proiectarea unor masuri strategice conectate la realitatea
spatiului studiat care sa promoveze un ansamblu unitar si coerent de criterii
si principii ale dezvoltarii turismului balnear in vederea utilizarii in mod
eficient a resurs elor naturale, umane, energetice, i nformationale, dar si
materiale;
III. Formularea de recomandari strategice in vederea intensificarii procesului de
adaptare a economiei la cerintele dezvoltarii durabile a turismului balnear in
corespondenta cu valorile si con ceptele globale prind mediul, traditia,
conservarea mediului si a peisajului traditional;
IV. Promovarea unei dezvoltari rurale integrante in vederea reducerii
discrepantelor dintre mediul urban si cel rural, alaturi de imbunatatirea
calitatii vietii prin ment inerea durabilitatii spatiului studiat si sustinerea unor
activitati economice viabile;
V. Cresterea si stabilizarea veniturilor populatiei ca urmare a angajarii in
domeniul turistic dar si intr -o gama larga de activitati conexe cu activitatile
economice exi stente in Ocna -Sibiului.49

In cadrul studiului au fost identificate posibilitatile de integrare a activitatilor
desfasurate in zona Ocna -Sibiului si au fost recomandate directii de actiune privind
consolidarea celor durabile.
Pentru realizarea aestor obie ctive, in cadrul studiului au fost tratate mai multe
directii de cercetare:
 Diagnoza spatiului Ocna -Sibiului;
 Impactul politicilor, programelor si a masurilor de dezvoltare a turismului
balnear din Ocna -Sibiului;
 Cuantificarea factorilor de influenta si p osibilitatea diversificarii activitatilor
economice din Ocna -Sibiului;
 Optiuni strategice si diversificarea activitatilor microeconomice din regiune.

49 Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012,
pag 159

37

Avand la baza teoriile si studiile din literatura de specialitate, dar si
observatiile personale, am form ulat o serie de concluzii specifice:
 In cazul promovarii factorilor locali cu oportunitatile de dezvoltare aferente,
sursele de finantare si accesul la ele, rolul parteneriatelor dintre sectorul
public si cel privat accentueaza manifestarea unui dinamism e conomic?
 Prin valorificarea eficienta a resurselor naturale – in cazul de fata cele
balneoclimaterice – vom intensifica procesul de dezvoltare si deversificare
economica a spatiului Ocna -Sibiului?
 Daca la baza elaborarii politicilor de dezvoltare sta specifi citatea si
strategiile de atractivitate, printr -o abordare de tip “bottom -up” vor fi create
premisele unei dezvoltari si diversificari durabile a activitatilor economice
din spatiului studiat ?
 Daca se adopta strategia de reducere a marginalizarii teritoria le si de
extindere a infrastructurii, informatiei si a TIC dezvoltarea si diversificarea
activitatilor turistice este intensificata?

38
3.3. Metodologia de cercetare, colectare a datelor și structura
eșantionului pentru realizarea studi ului

Multitudinea problemelor, necesare de abordat, atunci când se pune în
discuție cercetarea valorificării resurselor balneoclimaterice, solicita o metodologie
de cercetare care se poate adapta specificitatilor teritoriale. Conform specialiștilor,
o astfel de metdologie poate fi studiul de caz, aceasta din urmă confirmând multe
proiecte și studii de cercetare atât la nivel național cât și internațional.
Valorificarea resurselor balneoclimaterice este o problemă complexă care
solicită validarea mai multo r ipoteze, metode de lucru care sunt utilizate atât
calitativ cât și cantitativ precum: studiul datelor statistice în domeniu (rapoarte,
strategii, studii de caz, monografii), interviuri semistructurate cu factori locali
cheie și interviuri structurate pentru colectarea datelor, analiza PESTEL, analiza
SWOT și analiza relevantei oportunităților și amenințărilor pentru punctele forte
și slabe identificate. Aplicarea studiului de caz afișează o structură schematica a
cercetării în teren conform fig. 3.2 și d etaliază obiectivele acesteia, formulează
întrebări și specifică metodă de colectare a datelor.50

Fig. 3.2 Structura metodologica a cercetarii de teren

50 Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012,
pag 1 60 Analiza secundara
a datelor si a
literaturii de
specialitate Interviuri
semistructurate cu
factori locali – cheie Interviuri structurate
pentru obtinerea
Analiza SWOT, PESTEL,SOR Studiul datelor in domeniu

39
Culegerea datelor din teren a fost posibila prin combinarea mai multor
metode. In acest sens s -a procedat la aplicarea unui studiu de caz – instrument de
cercetare cantitativa foarte important, care, impreuna cu informatiile obtinute din
analiza secundara a datelor si a literaturii de specialitate (rapoarte, monografii,
strategii, studii) a permis conturarea unui studiu mai realist. Totusi folosirea acestei
metode nu a fost suficienta, deoarece nu ofera o imagine realista asupra arealului
studiat din punct de vedere al activitatilor economice , oportunitatea dezvoltarii,
astfel a fost nevoie de o dublare a activitatilor de colectare a datelor cantitative prin
organizarea unui interviu semistructurat cu factorii locali cheie. Metodele utilizate
in acest scop su fost:focus -grupul, observatia, studiu de caz.
 Focus -grupul: este o met oda de intervievare construita pentru a evidentia
raspunsuri la anumie probleme de la un numar mic de intervievati. Specificul
metodei este dat de participarea concomitent sau etapizat a mai multor factori
cheie intr -o sesiune si recrutarea in scurt timp a unui volum mare de informatii
calitative prin tehnica “inteligentei impartite”. Informatiile colectate, reprezinta
experiente ale paricipantilor, iar compararea acestora la o intelegere mai buna a
fenomenului supus analizei.51 Specialisti recomanda ca util izarea acestei metode
sa se faca in situatiile in care temele de abordat genereaza opinii contradictorii si
apare necesitatea de a purta discutii in interiorul grupului. Procdura de lucru in
cadrul interviului de grup consta in utilizarea unui ghid de inte rviu unde sunt
inserate intrebari pe teme corespunzatoare obiectivelor cercetatorului. Numarul de
participanti la intalnirile focus -grup este limitat, participantii formeaza o echipa si
abordeaza teme cunoscute dinainte. Derularea unei intalniri focus -grup este
constituita din urmatorii pasi:
1. Selectarea participantilor – trebuie sa conduca catre constituirea unor
grupuri in interiorul carora sa existe omogenitate. Numarul de
participanti, in general, variaza de la 6 pana la 10 pe grup. De obicei,
participant ii nu se cunosc dinaninte;
2. Proiectarea ghidului de interviu – se recomanda sa fie fundamentata pe o
atenta definire si o buna delimitare a temelor abordate. Ghidurile pentru
fiecare grup vor fi diferite, iar majoritatea intrebarilor deschise;
3. Alegerea si instruirea facilitatorilor – facilitatorul trebuie sa dovedeasca
creativitatea si motivatia lui si sa aiba o buna relatie cu participantii;
4. Cursul discutiei – discutia poate fi lansata intr -un mod relativ deschis prin
introducerea temei sesiunii si prin pune rea unei intrebari simple de
interes general. Ghdiul de interviu ii amintste facilitatorului toate
punctele estentiale care trebuie discutate;
5. Analiza si raportarea rezultatelor – este etapa finala care consta in
interpretarea si compararea informatiei prim ite de la participanti si
cautarea opiniilor comune si divergente in cadrul fiecarui grup.52

51 Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012,
pag 163
52 EC, 1999. Evaluating socio -economic programmes. Principal evaluation techniques and tools, Means Collection
Vol. 3, Luxembourg: O ffice for Official Publications of the European Communities

40
 Observatia: este o metoda calitativa suplimentara folosita in cercetarea de
teren, ce poate aduce un plus de cunoastere datorita faptului ca cercetatorul poate
studia fenomenul in cadrul sau natural.53 Observatia participativa consta in faptul
ca investigatorul culege date prin participarea intr -o zona a vietii sociale.
Observatorul nu incepe testarea ipotezelor, ci intra in arena cu o minte deschisa.
Presupunerea e ca ipotezele adecvate nu pot fi formulate fara intelegerea situatiei
si a mentalitatii membrilor grupului. Observatia ne -participativa reprezinta o
metoda bazata pe neimplicarea personala a cercetatorului in fenomenul studiat,
astfel evitandu -se implicare a emotionala si o subiectivitate mai insemnata in
procesul studiului.54
 Studiu de caz: este metoda care permite o abordare complexa si profunda a
unei probleme in situatii in care nu exista informatii destule si este necesara
realizarea unui studiu explorato riu. Studiul de caz este o metoda de analiza
holistica aplicabila situatiilor complexe si infatiseaza intr -un mod complet o
situatie data pentru a obtine o imagine exacta a fenomenelor actuale si pentru a
intelege cauzele ce le -au determinat55 scopurile dec larante ale studiului de caz
sunt de a:
1. Ilustra, fapt pentru care studiul de caz devine un instrument utilizat
pentru a adauga realism unei evaluari, prezentat intr -o forma narativa;
2. Explora sau de a prezenta ipoteze pentru cercetari viitoare,
identificand diferite puncte de vedere ale partilor interesate;
3. Analiza critic, de a verifica si valida afirmatii referitoare la un
program, sau strategie;
4. Evalua modul de implementare, respectiv de a controla difuzarea de
servicii si mecanismele ei, deseori in diferi te locuri;
5. Analiza impactul programelor si a intelege caracterul unor procese ce
produc diferite efecte.

53 Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012,
pag 163
54 www.sage -ereference.com/socialscience/Article_n896.html
55 Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012,
pag 163

41

3.4. Diagnoza socio economică a arealului Ocna Sibiului

Componentele ruralului din Ocna -Sibiului, sunt reprezentate de componenta
sociala si componenta economica. Fiecare dintre acestea este structurata pe
subcomponente, astfelt incat spatiul rural ia forma unei retele arboricole de legaturi
si coneziuni care mijlocesc fluxuri de materie, energie si informatie in diferite
directii si de diferi te intensitati. Componenta fizica a sistemului rural din Ocna –
Sibiului contine substratul geologic, relieful, clima, reteaua hidrografica, vegetatia,
fauna si solurile; componenta sociala contine populatia rurala si habitatul rural, iar
componenta economi ca cuprinde resursele naturle, agricultura, industria rurala,
transporturile, comertul si turismul rural.
Orașul Ocna Sibiului are o activitate economică redusă și puțin variată.
Terenurile agricole sunt lucrate în cea mai mare parte cu mijloace modeste. În
localitate funcționând o cameră agricolă cu 2 specialiști.
Activitatea industrială este slab reprezentată, la nivelul localității desfășurându -și
activitatea doar câteva unități cu profil industrial (fabrică de mobilă, croitorie,
tacâmuri, patiseruie), cea mai importantă unitate industrială fiind S.C. ICOS S.A.,
amplasată la intrare în localitate și are ca domeniu de activitate confecționarea de
tacâmuri inoxidabile. Sectorul de prestări servicii este slab reprezentat în oraș cu
număr redus de angajați, pondere nesemnificativă în cifra de afaceri a orașului;
majoritatea fiind de reparații auto. Scăderea veniturilor localnicilor determină
solicitarea din ce în ce mai mică a prestărilor de servicii.
Resursa naturală de bază, care constituie suportul dezvo ltării economice a
orașului Ocna Sibiului, sunt complexul de lacuri sărate . Cele 52 lacuri
antroposaline și castrosaline au o suprafață totală de 35.741 mp cu un volum de apă
acumulată de 265.699 mc. Suprafața totală a zonei lacurilor este de 60 ha, fiin d
zonă protejată. Prezența lacurilor sărate la Ocna Sibiului a dus la creșterea
turismului. Acest tip de activitate are un potențial mare de dezvoltare. Dezvoltarea
localității din punct de vedere economic este atragerea de investitori în turism.
Din tot alul de 2774 persoane apte de muncă 2718 lucrează, din care 1888 persoane
în agricultură (lucrează terenurile proprietate personală). Economia localității este
reprezentată de S.C. ICOS S.A. cu 35 angajați și S.C. FASCINATIA LOCUINȚEI
SRL cu peste 25 angaj ați. Restul fac naveta la Sibiu. Numărul total de agenți
economici existenți pe teritoriul orașului Ocna Sibiului la data de 31.12.2005 este
prezentat în Tabelul nr. 3.1.
În zonă se dezvoltă Zona industrială Ocna Sibiului ZIOS, pe o suprafață de
circa 60 h ce va funcționa în regim de parc industrial privat. Aceasta este o
oportunitate majoră pantru dezvolarea orașului prin atragerea de investitori,
creșterea gradului de ocupare al forței de muncă locale și realizarea de venituri
suplimentare importante la b ugetul local.

42
Numărul total de agenți economici existenți pe teritoriul orașului Ocna
Sibiului la data de 31.12.2005
Tabelul nr. 3. 1
Domeniu Nr. agenți
economici Pondere
% Prognoza 2010
% Prognoza
2014
%
Total industrie 2 28 35 45
– din care :
– industrie extractivă x X x x
– industrie prelucrătoare 1 22 25 30
– ind. alimentară și a
băuturilor x X x x
– ind. textilă și a prod.
textile x X x x
– ind. de confecții și
îmbrăcăminte x X x x
– ind. pielăriei și
încălțăminte x X x x
– ind. prelucrăr ii lemnului x X x x
– producția de mobilier 1 6 8 12
– ind. celulozei și hârtiei x X x x
– edituri , poligrafie x X x x
– industrie chimică x X x x
– ind. prod. minerale,
nemet. x X x x
– ind. Metalurgică x X x x
– construcții metalice x X x x

43
– mașini și echipamente x X x x
– mașini și aparate
electrice x X x x
– servicii 27 35 40 45
Din care :
– recuperări deșeuri x X x x
– energie electrică 1 27 3 3
– energie termică procesare
și distribuire 1 X x
– distribuție gaze 1 X x x
– distri buție apă
(alimentare apă,
canalizare, epurare) 1 X x x
– unități de salubritate 1 1 2 2
Alte servicii ( atelier foto,
servicii auto, service uz
casnic etc) 5 x x x
Comerț 16 X x x
Turism 1 1 3 5
** Sursa: http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Strategiadedezvoltare.aspx

1. Diagnoza politica:

Dezvoltarea spatiului urban cat si rural este marcata de momentul aderarii tarii
noastre la Uniunea Europeana (1 iau arie 2007), fapt care semnalizeaza inceputul
unei noi ere in economia si dezvoltarea rurala a tarii noastre. Acest moment
influenteaza dezvoltarea spatiului atat urban, cat si cel rural pe cel putin doua
directii: in sensul adaptarii economiei rurale in ve derea integrarii pe piata interna a
Uniunii Europene, dar si a adoptarii in totalitate a Politicii Agricole Comune, ceea
ce constituie un puternic factor de presiune asupra autoritatilor locale. Considerate
motoare ale economiei, orasle sunt catalizatori p entru creativitate si inovare.
Diversele dimensiuni ale vietii urbane – economica, sociala, culturala si de mediu –

44
sunt strans legate intre ele, iar succesul in materie de dezvoltare urbana poate fi
atins numai prin intermediul unei abordari integrate.56
Una dintre problemele majore cu care se confrunata orasul Ocna Sibiului si care
necesita investitii financiare din partea autoritatilor locale si judetene este
regenerarea urbana, sau mai bine zis creearea unor locuri de munca mai bine
platite; cresterea dor intei de investitii in zona de catre investitori straini; atragerea
de fonduri rambursabile si nerambursabile din partea Uniunii Europene pentru
dezvoltarea orasului. Un accent crescut din partea autoritatilor locale trebuie pus si
pe dezvoltarea orasului prin prisma protectiei mediului, prin amenajrea de spatii
verzi, inlocuirea actualului iluminat public cu surse regenerabile de energie,
actualizarea gradului de eficienta energetica a locuintelor. “Climatul politic este
caracterizat de elementele prezenta te, iar evaluarea acestuia este importanta in
stabilirea strategiilor nationale de dezvoltare a spatiilor rurale si urbane. ”57

2. Diagnoza economica:

Mediul economic este alcatuit dintr -un ansamblu de elemente care compun viata
economica a spatiului in care actioneaza atat firmele, cat si micii intreprinzatori si
producatori in cazul orasului Ocna Sibiului. Orasul are o activitate economica
redusa; terenurile agricole sunt lucrate de catre locuitorii orasului, iar lipsa unui
spatiu destinat comercializarii p roduselor agricole ingreuneaza situatia economica
a orasului. Lipsa investitorilor straini in zona atrage dupa sine o scadere a
veniturilor locuitorilor si migratia acestora catre orase mai mari. Sursa naturala de
baza a veniturilor a locuitorilor o repre zinta agricultura si prezenta complexului de
lacuri sarate din zona. Prezenta acestora din urma in zona a dus la o dezvoltare
rapida a orasului din punct de vedere economic, deoarece au functionat ca un
magnet in cazul investitorilor.58

3. Diagnoza sociala:

Mediul social alaturi de cel economic reprezinta baza analizelor privind
dezvoltarea locala. In ultima perioada tendinta populatiei este de diminuare, de
aceea pentru a veni in sprijinul locuitorilor, autoritatile locale si -au propus in
perioada 2014 -2020 atragerea de fonduri privind modernizarea infrastructurii
tehnico -edilitare si sociale. In urma acestor atrageri de fonduri, orasul va prezenta
o valoare in crestere a populatiei, valoare ce se mentinea constanta de la ultimul
recesamant realizat in anu l 200259. Tendinta de declin demografic de datoreaza mai
multor factori cum ar fi: potentialul economic care nu poate asigura ocuparea
resurselor de munca; plecarea populatiei de altor etnii in tara de origine; lipsa
investitorilor in zona. Masurile care ar trebui luate in considerare sunt:

56 www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 -2020iulie2013.pdf
57 Romulus Iagaru, Managementul strategic al resurselor natural, Editura Universitati Lucian Blaga, 2012, pag 172
58 www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 -2020iulie2013.pdf
59 www.eurofinantare.info/Documente/Stra tegie -centru -2014 -2020iulie2013.pdf

45
Cresterea calitatii sistemului de invatamant prin reabilitarea si modernizarea
scolilor, gradinitelor din zona;
Cresterea si dezvoltarea sistemului de sanatate – accesul locuitorilor la servicii de
sanatate de calitate con form Ununii Europene;
Reabilitarea si modernizarea infrastructurii specifice intreventiilor in situatii de
urgenta60

4. Diagnoza tehnologica:

Mediul tehnologic este un element cheie in analiza pestel, deoarece acesta are un
rol important asupra bune functio nari a orasului. Accesul rapid la drumul
European E81; dezvoltarea infrastructurii de comunicare, date si voce; prezenta
sistemului de canalizare in oras sunt cateva din elementele cheie prezente in orasul
Ocna Sibiului. Totusi autoritatile locale doresc sa modernizeze reteaua de transport
prin extinderea retelelor rutiere,accesul in satul Toparcea sa fie facut pe drum
modernizat.

5. Diagnoza mediului:

“Consecintele multiple ale poluarii au determinat, in ultimele decenii, ca protectia
mediului sa devina un a dintre cele mai importante si mai serioase probleme ale
umanitatii. Astfel, societatea trebuie sa faca eforturi pentru a reduce impactul
negative exercitat de cresterea economica asupra mediului inconjurator”61
In cele ce urmeaza vom analiza domeniile de interes major ale orasului Ocna –
Sibiului, in vederea identificarii posibilelor avantaje si dezavantaje ce intervin in
calea dezvoltarii durabile.

 Politic:
 Politici sociale corespunzatoare
 Adaptarea economiei la cerintele Uniunii Europene;
 Creearea unui p arteneriat intre investitorii locali si autoritatile locale;
 Atragerea investitorilor;
 Creearea unui mediu de afaceri propice dezvoltarii acesteia;

 Economic:
 Prezenta politicilor economice, fiscale, bugetare;
 Forta de munca crescuta;
 Infrastructura dezvol tata pentru initierea si dezvoltarea mediului de afaceri;
 Rata de activitate crescuta -turism, agricultura;
 Rata crescuta a somajului

60 www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 -2020iulie2013.pdf
61 www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 -2020iulie2013.pdf

46

 Social:
 Numarul populatiei in crestere;
 Nivelul de educatie la nivel liceal -prezenta unui liecu in oras;
 Structura pe vars te este in crestere – populatia tanara depaseste cea varstnica;
 Tendinta populatiei de migrare catre orasele mai mari;
 Interesul crescut pentru cautarea unui loc de munca este in crestere – peste 32
% dintre localnici isi cauta un loc de munca

 Tehnologic:
 Derularea programelor de dezvoltare a infrastructurii;
 Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare a orasului cu apa;
 Infrastructura de comunicare dezvoltata – acces la internet, telefonie fixa si
mobila;
 Receptivitatea autoritatilor locale fata de in ovatiile digitale;
 Existenta planului urbanistic in format digital

 Enviromental:
 Deschiderea administratiei locale fata de politicile privind mediul
inconjurator;
 Gestionarea eficienta a deseurilor pentru protectia factorilor de mediu;
 Amenajarea centru lui pentru colectarea selectiva a deseurilor menajere;
 Atragerea de fonduri si programe de dezvoltare a protectiei mediului

 Legislativ:
 Reglementari ale autoritatilor locale privind: protectia mediului; ONG -urile;
impozitarea; cresterea competitivitatii in mediul de afaceri; sanatatea publica
 Promovarea incluziunii sociale din partea autoritatilor locale

Rezultatele obtinute in urma aplicarii analizei Pestel sunt prezentate mai sus si
cuprind criteriile majore de diagnoza( Politice, Economice, Sociale, Tehnologice,
ale Mediului, Legislativ).

Din cele prezentate se desprinde concluzia ca intreprinderile in spaiul rural
Ocna -Sibiului cu unele exceptii manifesta o evolutie buna in directia dezvoltarii si
diver sificarii lor, porinind de la i deea ca un rol i mportant in realizarea acestui
obiectiv revine serviciilor, care inre gistreaza cresteri mai ales la nivelul
transporturilor (in special transporturile rutiere) , turismului, respectiv
agroturismului, telecomunictiilor, dar fara a se reusi valorifcarea impor tantului
potential turistic al arealului Ocna -Sibiului.

47

3.5 Analiza SOWT

Analiza S.O.W.T. (Strengths, Weaknesses, Opportunities, Threats) nu este
altceva decat o analiza diagnostic care pune in evident atat punctele forte, cat si
punctele slabe – din m ediul intern, oportunitatile si amenintarile din mediul extern.62
Analiza SOWT este o metoda importanta a managementului strategic nu numai la
nivelul intreprinderii, dar si la nivel territorial, ea constituie una din etapele
importante ale laborarii stra tegiei de dezvoltare.63
Analiza SOWT constituie premisa pregatirii strategiilor de dezvoltare, care, de
fapt, sustin evolutia viitoare a politicilor de dezvoltare rurala. Aceasta metoda
analizeaza atat mediul intern(puncte forte si puncte slabe), cat si med iul extern al
organizatiei sau domeniului investigat(oportunitati si amenintari).64
Analiza prezenta tă are scopul de a pune în eviden ță elementele de sprijin
pentru elaborarea unei strategii de dezvoltare locală și ur mărește în general
principalele domenii și sub- domenii de evaluare a situației economice și
sociale a orașului Ocna Sibiului. Având în vedere numărul mare de puncte slabe
identificate, în raport cu cele tari, se poate aprecia că strategia care va fi propu să
ar trebui să pună accentul într-o primă etapă, pe contracararea slăbiciunilor,
înainte de a urmări valorificarea și maximizarea atu-urilor. Pe de altă parte,
existen ța unor oportuni tăți ale mediului extern (programe, interes turistic etc.)
poate încuraja o strategie pro-activă din acest punct de vedere, conducând astfel
la o strategie de tip minim – maxim, respectiv minimizare slăbiciunilor și
maximizarea oportuni tăților.
România se află în fața celei mai importante oportunități de dezvoltare, în
context ul disponibilizării Instrumentelor Structurale și al integrării crescânde într –
o economie tot mai globalizată. Viitorul României este acela al unei economii
dinamice, competitive și inovative, funcționând în structurile economice, sociale și
politice ale Uniunii Europene și ale economiei globale.
Orașul Ocna Sibiului trebuie să fie pregătit să valorifice avantajele potențiale
asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor
economice, sociale și instituționale, pentru a maxim iza beneficiile acestor procese
și a gestiona schimbările și impactul inevitabil asupra populației. Prin urmare, toate
aspectele societății trebuie orientate către o creștere economică sustenabilă.
 Punctele tari reprezinta resursele care sunt folosite in v ederea obtinerii
avantajului din punct de vedere a l dezvoltarii a mediului intern;
 Punctele slabe sunt atributele negative care pot conduce la esecul
dezvoltarii mediului intern ;

62 L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 43
63 K. Kerekes Dezvoltare rurala. Ocuparea fortei de munca in m ediul rural, Editura Accent, Cluj -Napoca, 2010, pag
51
64 L. Ilies, Best practices in project mana gement, Editura ASE, 2008,pag 46

48
 Oportunitatile reprezinta punctele care influenteaza favorabil dezvoltarea
mediului intern. Ne fiind valorificate la momentul oportun,acestea pot
afecta dezvoltarea mediului intern;
 Amenintarile sunt acele situatii care pot conduce la o degradar e a
dezvoltarii mediului intern.
Atat oportunitatile cat si amenintarile fac parte din c ategoria factorilor care
influenteaza mediul intern din exterior, adica ei cuprind acele elemente
macroeconomice pe care mediul intern in unele situatii nu ii poate controla.
Utilitatea acestei analize reiese din posibilitatea recunoasterii potentialelor
oportunitati de dezvoltare care pot fi valorificate, cat si a posibilelor amenintari care
ar putea impiedica dezvoltarea, deoarece acestea influenteaza negativ asupra
mediului intern.
Atat oportunitatile cat si amenintarile identificate intr -un anumit are al, apartin
celor doua componente ale mediului ambiant: micromediu, respectiv macromediu.
Componentele macromediului privesc, tendinte de crestere economica atat la nivel
regional, national cat si global, care influenteaza zona rurala in sens general. Pent ru
studiul acestor componente, se utilizeaza doua abordari: una care pune accent pe
elementele politice, economice, social -culturale, tehnologice, ecologice si legale
(PESTEL), iar pe alta, cele sociale, economice, politice, tehnologice, educationale,
de p iata, de schimbari in mediul afaceri, de etica si de
regulamante(SEPTEMBER).65

65 R. Iagaru Managementul strategic al resurselor naturale, Editura Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 152

49
Puncte tari Puncte slabe
Imagine și un nume cunoscut la nivel
național Lipsa strategii de promovare a or așului
Centru urban cu servicii de interes inter –
comunal
(spital, liceu, bănci, jude cătorie, po ștă,
notariat, târg, administrație financiară) Orașul nu are un aspect atractiv și primitor
(curățenia, într eținerea caselor, flori, lipsa
toaletelor publice în or aș)
Centru de interes comercial – organizare târg
săptămânal Lipsa unor studii de pi ață pentru valorificarea
resurselor locale
Forță de mun că cu educ ație superioa ră și
medie
Lipsa personalului calificat în agricultu ră si
turism
Forța de mun că existentă calificată
diversificat: constructori, fierar i, șoferi,
mecanici, tâmplari, confe cții textile și
pielărie și relativ tâ nără Liceul teorectic din localitatea nu mai
functioneaza
Forță de mun că cu tendi nțe de stabilitate (în
sensul păstrării unui loc de mun că) Lipsa de activită ți economice cu valoare
adăugată
ridicată Stoc de animale (bovine, ovine) Valoarea biologica redusa a produselor agricole
Produ cție semnificativă de cereale Lipsa de inform ații pentru produ cătorii agricoli

Crescătorilor de animale le lipsesc cun oștințele
pentru cr eșterea uno r animale productive
Dezvoltarea activită ților de transport de
persoane și mărfuri (sector care a creat locuri
de mun că în ultimii ani) Lipsa unor servicii turistice: inform ații /trasee,
marketing, le gătura cu pensiuni /hotel (oferta
de servicii de turism constă doar în cazare si
hrană)
Creșterea numărului de vizitatori ai
ansamblului de lacuri Ocna Sibiului, în
ultimii ani Standarde și diversificare scăzute ale serviciilor
de turi sm și alimenta ție publi că existente
(categorii de clien ții, tipuri de servi cii)
Număr mare de vi zitatori /turi ști în sezonul
cald
(depă șesc capacită țile de cazare existente) Activită țile turistice au un caracter sezonier
(mai- septembrie)
Statutul juridic clar al proprie tății private
(titluri de proprietate acordate în propo rție de
100%) Slaba rela ționare între sectoare (public, privat,
cetățeni), inexistența unor parteneriate public –
private
Optimismul locuitorilor și legătura puternica
pe care o au cu localitatea Lipsa unei strategii coerente de promovare a
localității și a z onei
Disponibilitatea administr ației locale de a -și
îmbună tăți performa nțele manageriale Performan ța scăzută a administr ației publice
(nu întotdeauna finalizea ză unele ini țiative
bune)

50
Existenta proiectului in curs de derulare
”Reabilitarea infrastructu rii pentru cresterea
atractivitatii statiunii balneare Ocna Sibiului”
in valoare de 4 milioane euro Lipsa serviciilor de management al d eșeurilor
(colectare gunoi) în satul apartinator Toparcea
Existenta proiectului in curs de derulare
„Extinderea zonei lacurilor naturale,
reabilitarea parcului balnear al statiunii Ocna
Sibiului” valoare 3,5 milioane euro Deși potențialul pomicol este mare, nu există
centre de colectare și valorificare a fructelor
„Modernizarea si eficientizarea Serviciului
de voluntar iat pentru situatii de urgenta din
oradul Ocna Sibiului – proiect depus spre
finantare, valoare 100.000 euro Decalaj între pregătirea oferită de școală și
cerințele pieței muncii, în special în meseriile
din construcții, industria ușoară, prelucrare
lemn, posibilități reduse de practică școlară
Organizarea unor evenimente, de exemplu
„Sarbatoarea Salinelor” Acces limitat la oportunită ți de finan țare
(inform ații, scriere proiecte, in ițiativă)
Mediu asociativ bine conturat (Asociația
Valea Secaselor și al te asociații și fundații
cu caracter cultural, civic, educațional,
umanitar sau profesional)
Spor natural negativ, populație în scadere
Unitatile de invatamant se afla intr -o stare
corespunzatore Infrastructura școlară invechită cu dotări
tehnico -sanitare si aparatura didactica precare
Existenta dispensarelor medicale Starea și dotarea unitatilor medicale este
invechita, necorespunzatoare
Unitatile de invatamant au teren și sală de
sport proprii Insuficienta implicarea a scolii in parteneriate
cu alte unitati de invatamant
Existența unei infrastructuri culturale (Casa
de cultură cu 300 locuri si Camin Cultural in
Toparcea) Lipsa fondurilor pentru reabilitarea centrelor de
cultură
Păstrarea tradițiilor culturale datorită
prezenței în oraș a uno r ansambluri
folclorice, atât la Casa de Cultură cât și în
cadrul Clubului copiilor Insuficienta susținere a vieții culturale de către
societatea civilă și ONG -uri
Oportunități Amenințări

51

Finanțări pentru investiții prin Instrumentele
structurale Emigra rea forței de muncă calificată în special
în Italia, Grecia, Spania, Germania, Franța
Existența de programe de sprijin pentru
incadrarea șomerilor Scăderea natalității, îmbătrânirea populației,
reducerea sporului natural și a numărului de
locuitori
Burs a locurilor de muncă pentru comunități
dezavantajate Schimbările frecvente și contradictorii ale
cadrului legislativ
Dezvoltarea turismului in zona Sibiului,
programul Sibiu 2007 Capitala culturala
europeana Diminuarea interesului tinerilor pentru cult ură,
artă, tradiții, folclor
Existența unor programe la Ministerul
Transporturilor Constru cțiilor și Turismului
pentru stațiunile și zonele turistice de interes
turistic na țional Ușurința cu care tinerii adoptă valorile așa -zis
„occidentale” și renunță la cele autohtone
Lipsa unei strategii de valorificare a resurselo r
naturale locale
Dezvoltarea sistemului de asigurări de
sănătate private Lipsa unui baze de date cu operatorii in turism
la centru de informare turistica
Statiunea Ocna Sibiului este inca drara de
catre HG 299/ 2005 ca si statiune turistica
de interes local Centrul istoric al or așului este neintr eținut și
elemente de patrimoniu par țial distruse

52
CAP IV
OPȚ IUNI DE VALORIFICARE A RESURSELOR
BALNEOCLIMATERICE

Inca de la aparitia sa sub forma organizata, turismul s -a aratat a fi un fenomen
scio-economic, in deplina ascensiune, determinat de dorinta si nevoia umana de
odihna, recreere, cunoastere, refacere fizica si mental a, foarte necesare in conditiile
covilizatiei actua le.
In contextual implicatiilor economice se inscribe si contributia turismului la
dezvoltarea unor zone mai putin bogate in resurse cu valoare economica mare,
capabile sa asigure dezvoltarea unor intreprinderi sau industrii puternice, dar cu
importante s i attractive resurse turistice naturale si antropice. Acestea din urma pot
atrage fluxuri turistice interne si international si duc la aparitia si dezvoltarea
localitatilor ca statiuni turistice.66
Exista doua categorii principale de resurse turistice si ca re alcatuiesc
potentialul touristic al unui teritoriu: resurse naturale (forme de relief deosebite,
tinuturi de climat favorabile hidrografic, fond floristic, forestier, faunistic atractiv)
si resurse antropice (reprezentate de multitudinea de monumente is torice, muzee,
case memorial, edificii religioase, valori etnografice).
Estimarea obiectiva a valorilor de potential touristic se poate incepe prin
stabilirea rolurilor si functiilor pe care le au in teritoriu in raport cu un system de
criterii de ordin ca litativ si cantitativ. Astfel, in evolutia sa, turismul favorizeaza
utilizarea pe plan local a diferitelor resurse, a disponibilitatilor de forte de munca,
avand ca effect benefic stabilizarea acesteia, cu reducerea fenomenelor de migrare
spre mediul urban . 67 Punerea in valoare a acestor resurse turistice joaca un rol
important in valorificarea si dezvoltarea unor judete, zone, localitati, prin
amenajari si structure turistice, contribuind la ridicarea economica si cultural a
teritoriilor respective. De ase menea se asigura atat realizare dotarilor tehnico –
edilitare necesare sustinerii ativitatilor turistice cat si favorizarea procesului
continuu de urbanizare si dezvoltare a serviciilor publice.
Turismul balneoclimateric si medicina balneara capata pe zi ce trece noi
valente, paralel cu dezvoltarea social -economica a tarii noastre cu cresterea si
modernizarea structurilor de primire pentru cazare, alimentatie publica, tratament
si agrement din statiuni. Romania dispune de un fond bogat si variat de factori
naturali terapeutici: apa minerala, apa si namolul unor lacuri, emanatiile de gaze,
etc., factori raspanditi cu generozitate pe aproape intreaga suprafata a tarii in
diferite zone climatice. Varietatea mare a acestor factori se datoreaza asezarii
geografice si structurii geologice complexe a scoartei pamantului tarii noastre.68
Dupa ce de -al doilea razboi modial, baza materiala a statiunilor de tip
tratament a cunoscut o dezvoltare si modernizare fara precedent, din cauza

66 Bran Fl orina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 59
67 Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului, Alma Mater, Sibiu, 2004;
68 Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Edi tura Economica, Bucuresti, pag 85

53
societatii moderne care este supusa u nui ritm de viata mai alert, solicitarea in
activitati tot mai complexe, in conditiile industrializarii si urbanizarii.
Dezvoltarea statiunilor balneare a aparut in conditiile solicitarilor crescande
de cura cu factori terapeutici naturali si ale imbogatir ii si innoirii continutului
medicinii balneare modern, care isi gaseste astazi o fundamentare stiintifica pentru
multe dintre metodele traditionaliste folosite in mod empiric in trecut.69
In societatea moderna,oamenii si -au modificat stilul de viata, atat i n ceea ce
priveste conditiile de munca, prin reducerea efortul ui fizic datorita mecanizarii si
automatizarii proceselor de productie; desfasurarea activitarilor intr -un mediu
confortabil, cat si din punct de vedere al conditiilor de locuit, cu un microclim ate
mentinut in limitele restranse ale confortului termic in timpul anului; de asemenea,
omul modern si -a redus efortul fizic in privinta deplasarii utilizand tot mai mult
mijloacele de transport, in conditiile evolutiei tot mai rapide spre urbanizare.
In prezent, atat pe plan modial, cat si in Romania, in politica de ocrotire a
sanatatii populatiei se pune un accent tot mai mare pe medicina omului sanatos,
pentru metinerea starii fizice si psihice, ca una dintre conditiile de baza ale
nivelului de civiliza tie. Acest lucru reliefeaza si mai mult importanta medicinii
preventive, pentru preintampinarea aparitiei bolilor cronice.
Inainte de a face o prezentare si o analiza asupra valorificarii turismului
balnear, se impune o trecere in revista a principalelor m otive care determina atat
actul plecarii in vacanta si calatorie, cat si destinatia catre care se orienteaza
turistul.

Ponderea medie a destinatiior de vacanta

Tabelul nr 3.2
statiune de litoral
statiune montana
satiune balneara
agroturism, turism
rural
**Sursa: Institutul de
Cercetare pentru Turism (2013) si Institutul de Marketing si Anchete Sociologice (2014)
Litoralul si muntele raman punctele forte ale turismului romanesc, in ultimii
ani mentinandu -se in primele locuri. Pe locul trei se gaseste ponderea turismului

69 Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport -Turism, București, 1975

54
balnear care se mentine pe locu l trei dinainte de 1990. Din codificarea motivelor
care conduc la o activitate turistica au fost inregistrate urmatoarele optiuni:
 Odihna, recreere, destindere……62,5 %
 Distractie,divertisment……28,6%
 Soare, plaja, sporturi nautice……21,0%
 Sporturi d e iarna……3,7%
 Excursii, drumetii……10,9%
 Ingrijirea si mentinerea sanatatii……16,3%
 Dorinta de schimbare a decorului……14,8%
 Cunoastere, informare cultural……12,3%
 Nu au practicat activitti turistice……2,6%
Dupa cum se observa, principal motivatie turistica ram ane odihna, recreerea
avand ponderea cea mai mare din totalul subiectilor intervievati.
Din cele prezentate de Institutul de Cercetare pentru Turism se pot desprinde
urmatoarele concluzii care reprezinta si principalele caracteristici ale cererii
turistice :
1. Dinamismul care se manifesta prin dese oscilatii, uneori bruste si neasteptate
si care se datoreaza in principal labilitatii motivatiilor, precum si a altor
factori (familiali, personali, sociali );
2. Diversitate si eterogenitate exprimate prin intermediul unor elemente date de
pesonalitate, stil de viata, gusturi, mediul social -economic al potentialilor
clienti;
3. Sezonalitatea accentuate determinate de prezenta unor factori socio –
economici, psiho -sociali, culturali, naturali.
4. Elasticitatea fata de inportanti factori (economici, psihologici, conjuncturali,
geografici) datorita faptului ca activitatile turistice satisfac in principal
cerintele personale ale turistilor.

În conditiile dezvoltarii durabile a Romaniei, valorificarea superioara a
resurselor turisti ce se impune cu preganta, ca in orice domeniu economic. Aceasta
presupune atat o valorificare complexa si eicienta in contextual unuit turism
intensive, cat si o protejare si conservare a valorilor turistice, multe dintre ele
epuizabile intr -un viitor apro piat.
Practica a dovedit ca turismul romanesc a cunoscut pana in prezent o
dezvoltare conjuncturala si extensiva, fara o conceptie unitara cuprinzand toate
categoriile de resurse, si adresandu -se in aceeasi masura, turismului intern si celui
internationa l. Aceasta conceptie a condus pe de -o parte, la faramitarea investitiilor
la nivel teritorial, realizandu -se totodata,”produse turistice” (montane,
balneoturistice, cultural, etc.) si, mai ales, necopetitive pe piata externa, iar pe de
alta parte, obiectiv e turistice si zone cu un potential touristic reprezentativ sau cu o
valoare de unicat au fost lasate in afara turismului.70

70 Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica, Bucuresti, pag 145

55
Folosit a ca un instrument de organizare,conducere si metoda de cercetare in
turism , analiza -diagnostica apare in urma necesitatii ob iective de armonizare a
resurselor naturale cu obiectivele stabilite, in conditii de inalta eficienta economica
si sociala. Aceasta din urma, se foloseste de urmarirea si depistarea sistematica a
fenomenelor noi aparaute in turism, inscriindu -se intre inst rumentele pe care stiinta
conducerii le pune la dispozitia factorilor de decizie.
Principalele categorii de resurse turistice din Romania genereaza si formele de
baza ale turismului romanesc: turism montan (odihna, sporturi de iarna, dumetie,
speoturism, a lpinism, cunoastere stiintifica, etc.); balnear (cura balneara, climatim,
odihna); de litoral (odihna, balneo -medical, agreement, sportiv); vanatoare si
pescuit; turism sportiv si de agreement; turism cultural (de cunoastere, educativ –
instructiv); de aface ri; stiintific; de congrese, etc.
Factorii naturali de cura din Romania au fost utilizati pentru tratament de
aproape 2000 de ani, prin descoperirea si folosirea in scopuri terapeutice a apelor
minerale de la Baile Herculane de catre daci si romani. Ulteri or, s-au dezvoltat si
alte statiuni balneare ca Baile Felix si Vatra Dornei, apoi Calimanesti –
Caciulata,Ocna -Sibiului, care au capatat faima international inca din secolele
trecute.
Romania dispune in prezent de peste 150 de statiuni si localitati cu facto ri
naturali de cura. In multe dintre ele s -au construit complex sanatoriale modern, in
care serviciile de cazare, masa, diagnostic si tratament sunt oferite in cadrul
aceleiasi cladiri. (Baile Felix, Baile Herculane, Sovata, Baile Tusnad, Covasna,
Mangalia , Ocna -Sibiului, Calimanesti -Caciulata). Statiunile balneoclimaterice
dispun si de o gama larga de procedure terapeutice pe masura varietatii factorilor
de cura, ca si baze de tratament modern si complexe, care satisfac cerintele
turismului intern si inter national.
Din analiza modului de valorificare a factorilor naturali de cura s -au desprins
urmatoarele:
 Folosirea cu precadere a surselor de ape minerale (local si a namolului);
 Utilizarea preponderenta a apelor minerale pe profilul statiunilorbalneare si
partiala fata de polivalenta terapeutica a acestor ape;
 Dezvoltarea statiunilor balneare traditionale s cu factori curativi
reprezentativ, paralel cu statiuni de importanta locala, fara o fundamentare
hidrologica balneomedicala;
 Utilizarea incomplete a fact orilor de cura traditional sau recent pusi in
evident, folosirea mai redusa a noilor produse medicale realizate pe baza
factorilor naturali de cura.
 Cu toata bogatia, varietatea si valoarea terapeutica a factorilor naturali de
cura din Romania, ca si efic ienta lor incontesabila, si unanim recunoscute pe
plan international, valorificarea acestora in balneoturism este sub posibilitati.
Astfel, baza de cazare pentru turism in statiunile balneare reprezinta circa 20
% din totalul tarii, iar ponderea turistilor straini 10 %, daca ne referim strict
la activitatea de cura balneara.

56
Turismul balnear joaca un rol important in diversificarea economiei unei tari
aparand principalele activitati specifice: industria agrementului, agentiile de voiaj,
productia de artizan at si imprimand noi valente activitatilor existente: agricultura,
constructiile, industria alimentara, serviiile culturale.
Turismul balnear reprezinta o sursa principal a de valorificare superioara a
resurselor balneoclimaterice prin:
 Prin intermediul ace stui turism sunt valorificate toate elementele cadrului
natural: frumusetea peisajului, calitatile curative ale apelor (minerale ,
termale, sarate), lacurilor terapeutice, gazelor mofetice, lacurilor terapeutice,
namolul folosit in scop terapeutic, factori i naturali de cura, monumentelor de
arta, edificiile istorice;
 Contribuie in mod e ficient la circulatia baneasca realizata atat de turismul
national cat si de cel international;
 Este un pilon important in generarea de noi locuri d e munca si atenuarea
somaj ului;
 Este o ramura energo -intensiva – ea utilizeaza in principal resurse
inepuizabile;
 Asigura o dezvoltare echilibrata a zonei;
Turismul balnear, de sănătate și înfrumusețare, este una din tendințele la nivel
european în ceea ce privește petrecerea conced iilor sau a timpului liber. Sudul
Transilvaniei propune și o astfel de sursă de interes turistic prin factorii curativi din
stațiuni balneoclimaterice aflate în plin proces de relansare ca produse turistice
bine definite. Elementele care atrag turiștii în stațiunile balneoclimaterice în
general și la Ocna Sibiului în special, sunt:
 factorii curativi de excepție – apa sărată, aerosolii / aerul sărat de la Ocna
Sibiului (și secundar nămolul din această zonă
 bazele moderne de tratament care exploatează element ele balneo – există un
complex bine dotat pentru tratarea diverselor afecțiuni, dar care oferă și
produse specifice de „wellness”, alături de o varietate de servicii de
agrement (sport, relaxare)
 posibilitățile de agrement oferite de lacurile sărate – mulți localnici, dar și
oameni din județele vecine vin la Ocna Sibiului mai ales în timpul lunilor de
vară
 pe lângă posibilitățile de tratament, stațiunea oferă și un cadru natural
pitoresc, relaxant;
 apropierea de principalele centre urbane ale județului (de Sibiu, respectiv
relativ aproape de Sighișoara), care favorizează vizitele de o zi, fără
înnoptare
 produsele turistice de tratament „balneo” sau de spa / wellness oferite în
România sunt atractive pentru turiștii străini nu numai pentru renumele lor,
dar ș i pentru tarifele relativ scăzute comparativ cu cele din țara de origine
sau din alte țări cu tradiție în domeniu. Turiștii de toate vârstele, mai ales
persoanele de vârsta a treia, cu afecțiuni tratabile în centrele balneo,
reprezintă și la Ocna Sibiului un segment consistent; cei mai mulți străini

57
sosesc din țări ca Germania sau Franța, iar recent se pare că Ocna Sibiului a
devenit interesantă pentru turiștii israelieni;
 mulți dintre vizitatorii lacurilor sărate sunt localnici obișnuiți să vină în mod
regulat „la băi”; Ocna Sibiului atrage și români din toate zonele țării: Cluj,
Mureș, București, Dolj, Timiș, Dâmbovița, etc.

Un segment aparte este reprezentat de turiștii care vin la tratament în
stațiunile balneoclimaterice, pentru aceștia posibilitate a identificării unor interese
alternative fiind mai limitată. Cu toate acestea, se pot distinge o serie de interese
mixte predominante pentru turiștii din sudul Transilvaniei, prezentate în cele ce
urmează:
 „călătoria în timp", parcurgerea „istoriei vii” a unor locuri – turism al
tradițiilor și cultural -istoric deopotrivă, de multe ori cu o componentă activă
(vizitarea pe jos a satelor, tur al muzeelor etc.);
 cultură și relaxare – fără a neglija faptul că relaxarea este o componentă a
oricărei deplasări tur istice, aceasta poate avea o importanță mai mare sau
mai mică pentru turiști; contactul cu principalele obiective culturale ale
zonei, dublat de alegerea unor activități de agrement în restul timpului este o
ipostază întâlnită pe scară largă în cazul orașu lui Ocna Sibiului, un segment
reprezentativ fiind turiștii de vârsta a doua și a treia sosiți cu ocazia
tratamentelor balneare;
 turism pentru omul modern și activ” – presupune o vacanță cu activități cât
mai diversificate, fiind în general nevoie ca nucle ul să îl reprezinte un oraș
mare (de exemplu, ziua vizitarea Sibiului, excursii pe munte sau prin sate,
iar serile rezervate teraselor sau cluburilor);
 cunoaștere și învățare – mulți străini sosesc cu gândul de a afla cât mai multe
despre România și poporu l român, deci combină interesele culturale cu
interacțiunea cu localnici, respectiv cu o componentă educațională –
ocupațională (află cum se face mâncarea în sate și eventual participă la alte
meșteșuguri etc.); pentru contactul cu arta populară și pentru în vățarea unei
meserii sosesc și elevii sau tinerii din taberele tematice;
 business și agrement – participanții la un eveniment în interes de serviciu,
organizat în afara zonei de reședință (seminar, training, ședință națională de
vânzări) caută tot mai mult posibilitățile de relaxare după ziua de muncă
(muzee, excursii sau pur și simplu o plimbare și o cafea într -un local).
Posibilitățile privind interesele mixte ale turiștilor nu se opresc aici, existând și
concepte inovatoare care sunt încă într -un stadiu incipient de dezvoltare sau idei cu
potențial, cum ar fi „cicloturism spre obiectivele turistice culturale”, „excursie
călare prin satele tradiționale” sau „schi și baie în aceeași zi la Bâlea și Ocna
Sibiului”.

58
CONCLUZII SI PROPUNERI

Turismul medica l și cel balnear reprezintă o tendință în creștere cu implicații
economice majore atât pe plan global cât și pe plan național. Beneficiile aduse au
fost recunoscute de aproape toate instituțiile importante din lume, iar numeroși
cercetători acordă din ce în ce mai multă atenție acestui segment de servicii.
Orasul Ocna Sibiului dispune de resurse naturale și antropice de mare calitate,
de o cultură și tradiții distincte care o diferențiază de celelalte stațiuni balneare ale
României constituindu -se în așa n umitele puncte tari, evidențiate în analiza SWOT
și care ce pot fi fructificate în scopul creșterii calității experienței turistice.
Analiza de față pune în eviden ță elementele de sprijin pentru finalizarea
implementării obiectivelor prpuse pe baza unei strategii de dezvoltare locală și
urmărește în general principalele domenii și sub- domenii de dezvoltare
economică și socială a orașului Ocna Sibiului. Având în vedere numărul mare
de puncte slabe identificate prin analiza SWOT , în raport cu cele tari, se poate
aprecia că strategia a pus accentul, într -o primă etapă, pe contracararea
slăbiciunilor, înainte de a urmări valorificarea și maximizarea atu-urilor. Pe
de altă parte, existen ța unor oportuni tăți ale mediului extern (progr ame, interes
turistic etc.) poate încuraja o strategie pro-activă din acest punct de vedere,
conducând astfel la o strategie de tip minim – maxim, respectiv minimizare
slăbiciunilor și ma ximizarea oportuni tăților.
Ocna Sibiului trebuie să fie pregătit a să valorifice avantajele potențiale
asociate acestor schimbări. Există provocări importante în adaptarea sistemelor
economice, sociale și instituționale, pentru a maximiza beneficiile acestor procese
și a gestiona schimbările și impactul inevitabil asupr a populației. Prin urmare, toate
aspectele societății trebuie orientate către o creștere economică sustenabilă.
Analizând localizarea, relieful, clima, istoricul localității, resursele naturale,
în special lacurile sărate, se desprinde în mod firesc ideea că Ocna Sibiului are un
mare potențial turistic ce a fost exploatat în trecut și trebuie fructificat și în viitor.
Stațiunea balneo -climatericǎ Ocna Sibiului are un potențial ridicat de practicare a
turismului balnear datoritǎ faptului cǎ aici întâlnim o diversitate de resurse
balneare (ape minerale, ape sǎrate, nǎmol fosil și topoclimat sedativ) și o bazǎ de
tratament dotatǎ cu aparaturǎ modernǎ și condusǎ de personal medical calificat.
Reabilitarea parcului balnear, amenajarea în scop turistic a obiecti velor naturale
(instalații de iluminat, modernizarea grupurilor sanitare, crearea punctelor de
colectare a gunoiului menajer),
Pentru dezvoltarea stațiunii balneo -climaterice Ocna Sibiului este necesar ca
aceasta sǎ promoveze o ofertǎ turisticǎ puternicǎ care sǎ fie accesibilǎ, sǎ respecte
raportul calitate -preț și sǎ fie diversificatǎ pentru a atrage mai multe categorii de
turiști .
Proiectul de dezvoltare durabilǎ a zonei lacurilor de la Ocna Sibiului,a urmărit
dezvoltarea a comunitǎții din zona lacurilo r din Ocna Sibiului prin utilizarea

59
eficientǎ a resurselor naturale, promovarea turismului, a valorilor culturale
tradiționale, conservarea peisajului.
Principalele obiective ale acestui proiect urmăresc:
 promovarea localitǎții Ocna Sibiului prin turism: c rearea unui brand specific
zonei lacurilor sǎrate și difuzarea acestuia prin atenta selecționare a
instrumentelor adecvate de comunicare;
 sensibilizarea administrației publice locale cu privire la problemele de
infrastructurǎ din turism, în special a cǎilo r de acces în zonele cu potențial
turistic ridicat;
 introducerea conceptului de dezvoltare durabilǎ la scarǎ localǎ și regionalǎ și
promovarea creǎrii de capacitǎți locale în domeniu;
 dezvoltarea sistemului de formare profesionalǎ în turism prin diversific area
și integrarea ofertei educaționale la nivelul mediu și superior;
 reabilitarea, modernizarea și extinderea structurilor de primire și a unitǎților
conexe (piscine, ștranduri, piste cicloturism, amenajǎri pentru practicarea
pescuitului sportiv, terenuri de golf, tenis, paint -ball etc.);
 dezvoltarea turismului balnear – îmbunǎtǎțirea, modernizarea și dotarea
bazelor de tratament, inclusiv a salinelor terapeutice, dezvoltarea rețelelor de
captare și transport a izvoarelor minerale și saline etc;
 promovarea turismului de nișǎ, dedicat tineretului prin diseminarea de
informație .

60
BIBLIOGRAFIE

1. Nicula Virgil – Turismul din perspectiva secolului XXI, Editura Continent,
Sibiu, 2003, pag. 20
2. W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Westereuropae ishe Raun,
Berne, 1940.
3. Hunziker W., Krapf K., 1942 pag.21, ajustată în: Hunziker W., 1959 pag.11
4. Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritoriului (Note de curs), Alma
Mater, Sibiu, 2003, pag.3
5. Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanis me, Editura
Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998, pag.30.
6. Cristureanu Cristiana – Economia și politica turismului internațional, Editura
Abeona, București, 1992
7. Cosmescu Ioan – Economia turismului: Principii și mecanisme, Editura
Universității „Lucian Blaga”, Sibiu, 1998, p.41.
8. Kaul R.N. – Dznamics of Tourism, Sterling Publisher Private Limited, New
Delhi, 1985, p.12
9. Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport -Turism,
București, 1975.
10. W.Hunziker, Individual und Sozial Turism in Weste reuropaeishe Raun,
Berne, 1940.
11. Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator,
Editura Economica, Bucuresti, pag 134
12. ***Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a
turismului și diversificarea ofertei turistice românesti, I.C.T, Ministerul
Turismului, Bucuresti, 1995, pag 5
13. ***Colectiv de elaborare,Studii la modernizare, dezvoltare durabilă a
turismului și diversificarea ofertei turistice românesti, I.C.T, Ministerul
Turismului, Bucuresti, 1995, pag 7
14. ***Colecti v de alaborare, Adaptarea ofertei balneare romanesti la cerintele
pietei international, I.C.T. Ministerul Turismului, Bucuresi, 1993, pag 197
15. *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la
cerințele pieței internaționale , I.C.T., Ministerul Turismului, București,
1993.
16. Ghidul stațiunilor balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu
L. Grigore, Editura Sport -Turism, București, 1978
17. *** Colectiv de elaborare, Adaptarea ofertei balneoturistice românești la
cerințele pieței internaționale , I.C.T., Ministerul Turismului, București,
1993
18. Adaptare după Ph. Kotler -”Managementul marketingului”, Ed. Teora,
București, 1997, p.97
19. I. Istrate Economia turismului si mediul inconjurator, Editura Economica,
1996, pag 140

61
20. Ghidul stațiunil or balneoclimatice din România, L. Munteanu C. Stoicescu
L. Grigore, Editura Sport -Turism, București, 1978
21. N. Nicolae Valorificarea patrimoniului touristic in profil territorial, Editura
Bucuresti, 2009, pag 57
22. I. Istrate Economia turismului si mediul inco njurator, Editura Economica,
1996, pag 150
23. Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator,
Editura Economica, Bucuresti, pag 130
24. Iagăru Romulus, 2012, Managementul strategic al resurselor natural, Editura
Universitatii Lucian Blaga, p . 16
25. Kerekes, Kinga și colab. 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă
în mediul rural. Editura Accent, Cluj -Napoca, pp. 33.
26. David, F., R. 2009. Strategic Management, 12th edition, Prentice Hall, New
Jersey
27. Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Mana gement strategic, Editura Sitech,
Craiova, p. 102.
28. Băcanu, B. 1999. Management strategic, Editura Teora, București
29. Rabin, J., Miller, G., Bartley, W.H. 2000. Handbook of Strategic
Management, 2nd edition, CRC Press, New York.
30. Alkhafaji, A.F., Nelson, R.A. 2003. Strategic Management, Formulation,
Implementation and Control in a Dynamic Environment, Routledge
Publisher.
31. Lynch, R. 2008. Corporate Strategy, 4th edition, Prentice Hall Publisher,
London.
32. Faahey, L., Narayanan, V.K., Macroenvironmenrtal Analysis f or Strategic
Management, The West Series in Stretegic Management, West Publishing
Company, St. Paul, Minnesota, 1986.
33. Doval, E., 2003. Analiza strategică a mediului concurențial. Editura
Fundației România de Mâine, București.
34. Doval, E. 2003. Op. Cit
35. Prahal ad, C.K., Hamel, G. 1990. The Core Competence of the Corporation,
Harvard Business Review, May
36. Ilieș Liviu, 2008. Bazele economiei întreprinderii, suport de curs
Universitatea Babes -Bolyai Cluj -Napoca Centrul de Formare Continuă
siÎnvătământ la Distantă Facultatea de Stiinte Eco nomice și Gestiunea
Afacerilor,Cluj Napoca, p. 33.
37. http://www.scribd.com/doc/59221121/Managementul -Firmei
38. K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul
Rural, Editura Accent, Cluj -Napoca p. 50
39. K. Kerekes, 2010. Dezvoltare rurală. Ocuparea forței de muncă în mediul
Rural, Editura Accent, Cluj -Napoca p. 51.
40. EC, 2004. Project Cycle Management Guidelines, Aid Delivery Methods,
Vol.1,Europe anCommission,

62
41. http://ec.europa.eu/europeaid/multimedia/publications/publications/manuals –
tools/t101_en.html
42. Kulcsár L. (coord.), 1999. A SAPARD el őcsatlakozási programra felkészítő
képzés tananyaga kistérségek számára , SCOLAR, Budapest
43. Hiriyappa, B., 2008. Strategic Management for Chertered Accountants,
Newq Age Internațional Publisher, New Delhi, India, p. 16.
44. Katsioloudes, M. 2006. Strategic Manag ement – Global Cultural
Perspectives for Profit and Non -Profit Organizations, Butterworth
Heinemann Publisher, Oxford, UK
45. Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 52.
46. Nistorescu, T., Sitnikov, C., 2009. Op. cit.
47. Nistorescu T., Sitnikov C. (2009), "Manage ment strategic", ed. Sitech,
Craiova, p. 118
48. Kerekes, Kinga și colab. 2010. Op. cit. p. 54
49. http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
50. Simion Baltes, Nicolae Nist or – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport –
Turism, Bucuresti, 1986
51. Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport –
Turism, Bucuresti, 1986
52. Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport –
Turism, Bucuresti, 1986
53. http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Asezare.aspx
54. Simion Baltes, Nicolae Nistor – Ocna Sibiului: file de cronica, Ed. Sport –
Turism, Bucuresti, 1986
55. Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 159
56. Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editura
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 160
57. Iagaru Romulus, M anagementul strategic al resurselor naturale, Editua
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
58. EC, 1999. Evaluating socio -economic programmes. Principal evaluation
techniques and tools, Means Collection Vol. 3, Luxembourg: Office for
Official Publi cations of the European Communities
59. Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
60. www.sage -ereference.com /socialscience/Article_n896.html
61. Iagaru Romulus, Managementul strategic al resurselor naturale, Editua
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 163
62. www.eurofi nantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 –
2020iulie2013.pdf
63. Romulus Iagaru, Managementul strategic al resurselor natural, Editura
Universitati Lucian Blaga, 2012, pag 172
64. www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 –
2020iulie2013.pdf

63
65. www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 –
2020iulie2013.pdf
66. www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 –
2020iulie2013.pdf
67. www.eurofinantare.info/Documente/Strategie -centru -2014 –
2020iulie2013.pdf
68. L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 43
69. K. Kerekes Dezvoltare rurala. Ocuparea fortei de munca in mediul rural,
Editura Accent, Cluj -Napoca, 2010, pag 51
70. L. Ilies, Best practices in project management, Editura ASE, 2008,pag 46
71. R. Iagaru Managementul strategic al resurselor naturale, Editura
Universitatii Lucian Blaga, Sibiu, 2012, pag 152
72. http://www.primariaocnasibiului.ro/OcnaSibiului/Strategiadedezvoltare.aspx
73. Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator,
Editura Economica, Bucuresti, pag 59
74. Glăvan Vasile – Amenajarea turistică a teritor iului, Alma Mater, Sibiu,
2004
75. Bran Florina & Rosu Anca, Economia turismului si mediul inconjurator,
Editura Economica, Bucuresti, pag 85
76. Snak Oscar – Economia și organizarea turismului, Editura Sport -Turism,
București, 1975
77. Bran Florina & Rosu Anca, Econ omia turismului si mediul inconjurator,
Editura Economica, Bucuresti, pag 145