UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU FACULTATEA DE Ș TIIN Ț E SOCIO-UMANE DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI DIDACTIC MODUL PSIHOPEDAGOGIC… [613195]

UNIVERSITATEA „LUCIAN BLAGA” SIBIU

FACULTATEA DE
Ș
TIIN
Ț
E SOCIO-UMANE

DEPARTAMENTUL PENTRU PREGĂTIREA PERSONALULUI

DIDACTIC

MODUL PSIHOPEDAGOGIC NIVEL II

LUCRARE DE DISERTA
Ț
IE

ROLUL INTELIGEN
Ț
EI EMO
Ț
IONALE ÎN PREGĂTIREA
VIITORILOR PROFESORI

ÎNDRUMĂTOR

ABSOLVENT: [anonimizat].
univ.
dr.
Carmen
CHI
Ș
IU
​
COMANICIU
L.R.
David

Lucian

Sibiu, 2019

NOTĂ

Prezentul
material
reprezintă
tema
pentru
diserta
ț
ia
sus
ț
inută
la

încheierea
programului
educa
ț
ional
de
formare
psihopedagogică
a

profesorilor,
prin
promovarea
celor
doi
ani
de
studiu
în
cadrul
Facultă
ț
ii
de

Ș
tiin
ț
e
Socio-Umane,
Departamentul
pentru
Pregătirea
Personalului

Didactic, Modul Psihopedagogic Nivelul al II – lea, U.L.B.S., Sibiu.

Aduc
mul
ț
umiri
pentru
îndrumare
ș
i
suport
coordonatorului
ș
tiin
ț
ific,

Conf.
Univ.
Dr.
Carmen
CHI
Ș
IU,
alături
de
întreaga
apreciere
pentru

colectivul
de
cadre
didactice
universitare,
care
mi-au
îndrumat
pa
ș
ii
de-a

lungul anilor de studiu.

AUTORUL

Masterand: [anonimizat]

2

CUVÂNT
​
:

„
​
Cei
care
sunt
sclavii
impulsurilor
–
a
ș
adar,
cei
lipsi
ț
i
de
autocontrol
au
mult
de

suferit
din
punct
de
vedere
moral.
Capacitatea
de
a
controla
impulsurile
stă
la
baza
voin
ț
ei
ș
i

caracterului.
În
mod
similar,
rădăcina
altruismului
se
găse
ș
te
în
empatie,
în
capacitatea
de
a
citi

emo
ț
iile
celorlal
ț
i.
Ș
i
dacă
există
două
atitudini
morale
de
care
timpurile
noastre
ar
avea
nevoie,

ele sunt cu siguran
ț
ă autoîn frânarea
ș
i compasiunea.
​
”
​
(Goleman, 2008)

3

CUPRINS

INTRODUCERE …………………………………………………………………………………………….

5

1.
BAZE CONCEPTUALE ……………………………………………………………………….

6

1.1.
Emo
ț
iile
​
…………………………………………………………………………………………..

6

1.2.
Inteligen
ț
a emo
ț
ională
​
……………………………………. ………………………………

7

1.3.
Definirea conceptelor
​
………………………………………………………………………

7

1.3.1.
Autocunoa
ș
terea
​
……………………………………………………………………

7

1.3.2.
Autocontrolul
​
………………………………………………………………………..

7

1.3.3.
Empatia
​
………………………………………………………………………………..

8

1.3.4.
Managementul rela
ț
iilor interpersonale
​
…………………………………..

8

1.4.
Inteligen
ț
a emo
ț
ională a cadrelor didactice
​
……….. ………………………………

8

1.5.
Exemplu de studiu
​
……………………………………………………………………………

9

2.
METODOLOGIA CERCETĂRII …………………………………………………………

10

2.1. Scop
​
………………………………………………………………………………………………………….

10

2.2. Obiective
​
……………………………………………………………………………………………………

10

2.3. Ipoteză
​
………………………………………………………………………………………………………

10

2.4. Designul cercetării
​
…………………………………………………………………………………….

10

2.4.1. Lotul experimental
​
………………………………………………………………..

10

2.4.2. Descrierea experimentului
​
…………………………………………………….

10

2.4.3. Metoda de cercetare
​
………………………………………………………………

11

2.4.4. Instrumente folosite
​
………………………………………………………………

11

3.
ANALIZA
Ș
I INTERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII ….

12

4.
CONCLUZII, RECOMANDĂRI
Ș
I PERSPECTIVE …………………………….

29

BIBLIOGRAFIE …………………………………………………………………………………………….

31

4

INTRODUCERE

Lucrarea
de
fa
ț
ă
î
ș
i
propune
să
eviden
ț
ieze
rolul
inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale
(I.E.)
în
pregătirea

viitorilor
profesori
ș
i
efect ele
generate
de
o
inteligen
ț
ă
emo
ț
ională
dezvoltată
asupra
procesului
de

predare-învă
ț
are
ș
i a rela
ț
iei profesor-elev.

Vom
prezenta
atât
aspecte
teoretice
dar
ș
i
practice,
care
ț
in
de
importan
ț
a
de
ț
inerii
de
către

profesori
a
unui
nivel
ridicat
al
inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale,
aplecându-ne
mai
cu
seamă
asupra

definirii
clare
a
conceptelor
I.E.,
cre
ș
terea
nivelului
I.E.
ca
sprijin
în
dezvoltarea
competen
ț
ei

pedagogice,
stabilirea
diagnozei
stării
actuale
a
problemei
cercetate,
identificarea
modalită
ț
ilor
de

interven
ț
ie pentru a amelio ra sau rezolva problema cercetată.

Motivul
alegerii
acestei
teme
derivă
din
dorin
ț
a
de
a
face
cunoscută,
de
a
pune
accentul
pe

importan
ț
a
dezvoltării
I.E.
la
viitoarele
cadre
didactice
dar
ș
i
pe
importan
ț
a
îmbunătă
ț
irii
nivelului

I.E.
la
cadrele
didactice
actuale,
crescând
astfel
receptivitatea
fa
ț
ă
de
rezolvarea
acestor
aspecte,

generând
astfel
o
cre
ș
tere
calitativă
a
procesului
de
predare-învă
ț
are
ș
i
totodată
crescând
nivelul
de

performan
ț
ă
al
învă
ț
ământului
românesc
prin
îmbunătă
ț
irea,
cu
această
ocazie,
a
rela
ț
iei

profesor-elev
fapt
care
v-a
avea
efecte
benefice
asupra
motiva
ț
iei
elevilor
în
ceea
ce
prive
ș
te

învă
ț
area.

În
acest
context,
Daniel
Goleman
afirmă
în
cartea
sa
intitulată
„Inteligen
ț
a
Emo
ț
ională”
la

pagina
23,
că
inteligen
ț
a
emo
ț
ională
este
„un
element
esen
ț
ial
al
legăturii
dintre
sentimente,

caracter
ș
i
instincte
morale .”
(Goleman,
2008)
Altfel
spus,
pentru
a
explica
totodată
ș
i
I.Q.-ul
ș
i

I.E.-ul
într-o
formă
comparativă,
putem
spune
că
I.Q.-ul
este
util
în
identificarea
scopurilor

personale,
pe
când
I.E.-ul
se
reflectă
în
capacitatea
de
autogestionare
a
emo
ț
iilor
ș
i
în
comunicarea

eficientă
cu
ceilal
ț
i,
astfe l
încât
scopurile
să
fie
îndeplinite.
(Inteligenta
emo
ț
ională,
2018)

Inteligen
ț
a
emo
ț
ională,
cuprinde
4
componente:
2
intrapersonale
precum
sunt
a)
con
ș
tientizarea

propriilor
emo
ț
ii
ș
i
b)
Monitorizarea
ș
i
gestionarea
propriilor
emo
ț
ii
precum
ș
i
2
componente

interpersonale:
c)
Empatia
care
reprezintă
în
ț
elegerea
persoanelor
cu
care
interac
ț
ionăm
ș
i
d)

Monitorizarea
ș
i îmbunătă
ț
irea rela
ț
iei cu cei din jur. (Inteligenta emo
ț
ională, 2018)

În
ultima
perioadă,
prin
intermediul
tehnologiei
din
ce
în
ce
mai
accesibile
ș
i
cu
ajutorul

surselor
media
informa
ț
iile
cu
privire
la
aspectele
negative
ale
învă
ț
ământului
se
propagă
ș
i
ajung

la
urechile
tuturor,
cu
o
frecven
ț
ă
destul
de
mare.
De
multe
ori,
aceste
aspecte
negative
reprezintă

probleme
care
ț
in
mai
mult
de
slaba
dezvoltare
a
I.E.
în
rândul
profesorilor.
Prin
aceste
lucruri
se

face
referire
la
situa
ț
ii
precum
cedarea
unor
profesori
sub
greutatea
impulsurilor
fie
că
vorbim
de

impulsul
de-a
manifesta
violen
ț
ă
fizică
ș
i/sau
verbală,
cum
au
fost
cazuri
frecvente
de
copii
lovi
ț
i

5

sau
abuza
ț
i
verbal,
fie
că
vorbim
de
impulsuri
de
natură
sexuală
cum
a
fost
scandalul
recent
cu

profesorul
de
engleză
care
a
sărutat
o
elevă
de
15
ani,
fie
că
ne
bazăm
pe
cazuri
mai
pu
ț
in
ș
ocante

ș
i
care
putem
spune,
din
păcate,
că
sunt
destul
de
banale
la
nivelul
oricărei
institu
ț
ii
de
învă
ț
ământ,

cum
sunt
cazurile
de
profesori
care
cu
subiectivism
pedepsesc
prin
note
mai
scăzute
decât
meritul,

refuză
să
asculte
ș
i
să
în
ț
eleagă
cumulul
de
evenimente
care
definesc
personalitatea
elevului,

umilesc,
ironizează,
ignoră
cu
bună
ș
tiin
ț
ă
elevii.
Desigur
că
există
ș
i
excep
ț
ii
în
rândul

profesorilor
dar
scopul
acestei
lucrări
este
să
facă
lumină
asupra
cazurilor
indezirabile
cu
scopul

de-a promova I.E. ca o solu
ț
ie a unora dintre aceste situa
ț
ii negative.

Aplecându-ne
asupra
evitării
cazurilor
indezirabile
men
ț
ionate
mai
sus,
dar
ș
i
asupra

evitării
problemelor
conexe
care
pot
să
apară
în
urma
unei
slabe
dezvoltări
a
caracteristicilor
care

definesc
nivelul
inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale,
prin
intermediul
acestu i
studiu,
se
propune
o
aten
ț
ie

sporită
asupra
importan
ț
ei
dezvoltării
I.E.,
prin
eviden
ț
ierea
acestui
fapt,
chestionarea
unui
grup

ț
intă
cu
privire
la
aceste
aspecte
ș
i
propunerea
unor
solu
ț
ii
vis-a-vis
de
elementele
problematice

ale
situa
ț
iei
actuale
izvorât e
din
incapacitatea
sau
subdezvoltarea
auto-în
ț
elegerii,
autocontrolului,

empatiei
ș
i comunicării efi ciente.

Lucrarea
de
fa
ț
ă
se
structurează
pe
4
capitole
principale,
cuprinzând
aspecte
teoretice
ș
i

practice
legate
de
conceptele
definitorii
ale
inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale
ș
i
de
tema
abordată,
cre
ș
terea

nivelului
inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale
ca
sprijin
în
dezvoltarea
competen
ț
ei
pedagogice,
obiectivele
care

vizează
măsurarea
ș
i
au
rol
de-a
diagnostica
actuala
stare
a
problemei
cercetate,
obiectivele
care

vizează
identificarea
modalită
ț
ilor
de
interven
ț
ie
pentru
ameliorarea/rezolvarea
problemei

cercetate,
ipoteza
referitoare
la
faptul
că
identificarea
scopului
învă
ț
ării
duce
la
apari
ț
ia
ș
i

men
ț
inerea
motiva
ț
iei
pentru
a
învă
ț
a
ș
i
implicit
la
cre
ș
terea
performan
ț
elor,
descrierea
lotului

experimental,
experimentului,
a
instrumentelor
ș
i
a
metodei
folosite,
analiza
ș
i
interpretarea

rezultatelor
cercetării,
precum
ș
i
conlcuzile
apărute
în
urma
acestui
studiu,
recomandările
ș
i

perspectivele oferite.

1.
BAZE CONCEPTUALE

1.1.
Emo
ț
iile

Pentru
a
facilita
în
ț
elegerea
I.E.
trebuie
în
primul
rând
să
în
ț
elegem
ce
sunt
emo
ț
iile,
cum

apar
ș
i
care
este
modalitat ea
de
control
a
acestora.
Conform
teoriei
evaluării
cognitive,
emo
ț
iile

reprezintă
o
modalitate
de
apreciere
senzitiv-cognitivă
asupra
gradientului
de
mul
ț
umire
sau

nemul
ț
umire
cu
privire
la
nivelul
de
îndeplinire
a
unei
nevoi,
al
unui
obiectiv.
Fericirea,
de

exemplu
evaluează
nivelul
de
satisfac
ț
ie
legat
de
îndeplinirea
unei
nevoi
pe
când,
în
mod
similar,

6

sentimentul
de
triste
ț
e
este
evaluarea
cognitiv-senzorială
a
gradului
de
insatisfac
ț
ie.
(Thagard,

2010)

Conform
teoriei
percep
ț
iei
somatice
reflectată
în
modificări
fiziologice
resim
ț
ite
de

organism,
emo
ț
iile
reprezi ntă
o
sumă
de
modificări
fiziologice
de
un
anumit
gradient,
precum

accentuarea
bătăilor
inimii,
cre
ș
terea
temperaturii
interne
ș
i
schimbări
hormonale
ca
răspunsuri

fiziologice
ale
stimulării
căilor
neuronale
din
amigdala
ș
i
insula,
păr
ț
i
ale
creierului.
Însă
o

abordare
mai
completă,
sugerează
luarea
în
considerare
în
explicarea
emo
ț
iilor,
a
ambelor
teorii.

(Aubie, 2008)

1.2.
Inteligen
ț
a emo
ț
ională

Majoritatea
oamenilor
care
au
habar
despre
inteligen
ț
a
emo
ț
ională,
consideră
că
I.E.
este

mai
importantă
decât
IQ-ul
în
ceea
ce
ț
ine
de
succesul
în
via
ț
a
personală
ș
i
în
carieră,
întrucât

capacitatea
de-a
„citi”
expresiile
ș
i
reac
ț
iile
umane
non-verbale
precum
ș
i
răspunsul
adecvat,

pre-meditat,
la
acestea
ne
pot
propulsa
în
sferele
succesului,
indiferent
de
tipul
de
succes
la
care

facem
referin
ț
ă.
A
ș
adar,
aceste
aptitudini
specifice
maturizării
emo
ț
ionale
ar
trebui
să
facă
parte

din
lista
de
lucruri
esen
ț
iale
care
trebuiesc
stăpânite,
a
fiecăruia
dintre
noi.
În
lipsa
capacită
ț
ii
de

în
ț
elegere
a
celorlal
ț
i,
a
autocontrolului,
a
empatiei
ș
i
a
capacită
ț
ii
de-a
negocia
corespunzător,

posibilită
ț
ile
noastre,
ca
indivizi,
de-a
atinge
succesul
sunt
nefavorabile
dacă
nu
imposibile.

(Steve, 2018)

Mai
simplu,
inteligen
ț
a
emo
ț
ională
reprezintă
o
calitate
complexă
a
cărei
dobândire
asigură

gestionarea
eficientă
a
propriilor
emo
ț
ii
ș
i-a
rela
ț
iei
cu
cei
din
jur
în
func
ț
ie
de
experien
ț
ele
ș
i

provocările
avute
ș
i
depă
ș
ite
în
trecut.
În
absen
ț
a
unei
educa
ț
ii
specifice
în
acest
sens,
inteligen
ț
a

emo
ț
ională
survine
în
urma
maturizării
emo
ț
ionale
care
este
efectul
depă
ș
irii
provocărilor
pe
care

via
ț
a
ni
le
pune
în
cale,
provocări
în
urma
cărora
dobândim
un
bagaj
de
cuno
ș
tin
ț
e
ș
i
o
experien
ț
ă

specifică.
Maturitatea
emo
ț
ională,
a
ș
adar
de
ț
inerea
unei
inteligen
ț
e
emo
ț
ionale
dezvoltate,
devin

indicatori esen
ț
iali ai unei v ie
ț
i de calitate, adică a ceea ce numim „ succes”. (Radu, 2017)

1.3.
Definirea conceptelor

Inteligen
ț
a
emo
ț
ională
fiind
complexă,
se
compune
din
4
caracteristici
principale.
Două

dintre
aceste
caracteristici
sunt
de
natură
intrapersonală
iar
celelalte
două
sunt
de
natură

interpersonală.
Din
categoria
caracteristicilor
de
natură
intrapersonală
fac
parte
Autocunoa
ș
terea
ș
i

Autocontrolul
iar
din
categoria
caracteristicilor
de
natură
interpersonală
fac
parte
Empatia
ș
i

Managementul rela
ț
iilor in terpersonale. (Radu, 2017)

1.3.1.
Autocunoa
ș
terea

7

Autocunoa
ș
terea
este
reprezentată
de
abilită
ț
i
introspective
precum:
capacitatea
unui

individ
de
a
determina
propriile
puncte
forte
ș
i
limitări,
auto-con
ș
tientizarea
emo
ț
iilor
cauzatoare

de
efecte
comportamentale
care
la
rândul
lor
generează
un
impact
asupra
persoanelor
cu
care

individul
interac
ț
ionează
la
acel
moment,
capacitatea
de
introspec
ț
ie
analitică.
(Inteligenta

emo
ț
ională, 2018)

1.3.2.
Autocontrolul

Autocontrolul
reprezintă
capacitatea
introspectivă
a
unui
individ
de-a
percepe
ș
i
în
ț
elege

propriile
emo
ț
ii
ș
i
de-a
controla
modalitatea
de
manifestare
a
acestora.
Acesta
este
reprezentat
de

abilită
ț
i
introspective
precum:
capacitatea
de-a
fi
dinamic
ș
i
u
ș
or
adaptabil
la
schimbări,

rezisten
ț
a la stres
ș
i la elemente care provoacă frustrare. (Inteligen ta emo
ț
ională, 2018)

1.3.3.
Empatia

Empatia
este
considerată
de
către
cercetătorii
emo
ț
iilor
ca
fiind
abilitatea
de-a
sim
ț
i
ceea
ce
alte

persoane
simt,
adică
emo
ț
iile
lor,
în
paralel
cu
abilitatea
aceluia
ș
i
individ
de-a
extrapola/de-a

intui/de-a
ș
i
atribui
acele
emo
ț
ii
la
un
asemenea
nivel
încât
„simte”/con
ș
tientizează
ceea
ce

gândesc
acele
alte
persoane
la
un
moment
dat.
(Empathy,
2018)
Mai
simplu
spus,
reprezintă

capacitatea
unuia
de-a
observa
emo
ț
iile
altora
ș
i
de-a
în
ț
elege
ce
gândesc
ș
i
simt
ace
ș
tia.
(Radu,

2017)

1.3.4.
Managementul rela
ț
iilor interpersonale

Managementul
rela
ț
iilor
interpersonale
reprezintă
abilitatea
unui
individ
de-a
utiliza
cuno
ș
tin
ț
ele

despre
emo
ț
ii
pentru
gestionarea
eficientă
ș
i
cu
succes
a
rela
ț
iilor
cu
ceilal
ț
i
indivizi
prin

„citirea”
semnalelor
non-verbale
ș
i
oferirea
de
răspunsuri
adecvate.
Printre
abilită
ț
ile
extrem
de

utile
în
privin
ț
a
manage mentului
reala
ț
iilor
interpersonale
men
ț
ionăm:
utilizarea
eficientă
a

tacticilor
persuasive,
abilitatea
de-a
transmite
mesaje
clare,
abilitatea
de-a
ghida
ș
i-a
inspira
alte

persoane,
capacitatea
de-a
ini
ț
ia
ș
i-a
controla
schimbarea,
abilit atea
de
rezolvare
a
conflictelor

prin
intermediul
în
ț
elege rii
ș
i
negocierii,
abilitatea
de-a
consolid a
rela
ț
ia
cu
ceilal
ț
i,
capacitatea

de colaborare
ș
i cooperare în privin
ț
a atingerii unor obiective com une. (Steve, 2018)

1.4.
Inteligen
ț
a emo
ț
ională a cadrelor didactice

Profesia
de
cadru
didactic,
de
la
sine
implică
rolul
deosebit
de
important
pe
care
profesorii
îl
au
în

privin
ț
a
socializării
zilnice
ș
i
a
suportului
oferit
în
sensul
dezvoltării
I.E.
în
rândul
elevilor.

Astfel,
dezvoltarea
profesională
continuă
în
rândul
profesorilor
este
o
necesitate,
dată
fiind

complexitatea
ș
i impredic tibilitatea situa
ț
iilor variate care pot apărea. (Čotar Konrad, 2014)

8

Ț
inând
cont
de
faptul
că,
profesia
didactică
necesită
aptitudini
avansate
care
ț
in
de

autocunoa
ș
tere,
autocontro l,
empatie
ș
i
managementul
eficient
al
rela
ț
iilor
interpersonale,
este

evidentă
nevoia
acută
de
pregătire
sistematizată
a
viitorilor
profesori
în
privin
ț
a
dezvoltării

inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale,
tocmai
pentru
a
fructifica
la
maximum
abilită
ț
ile
profesorilor
ș
i
a
atinge

performan
ț
ele
ș
colare dezirabile. (Čotar Konrad, 2014)

Conform
lui
Salovey
ș
i
Mayer,
I.E.
este
o
formă
de
inteligen
ț
ă
socială
care
implică

capacitatea
de-a
observa
atât
propriile
emo
ț
ii
cât
ș
i
emo
ț
iile
celorlal
ț
i,
să
le
diferen
ț
ieze
respectiv

să
le
recunoască
ș
i
să
utilizeze
informa
ț
ia
astfel
ob
ț
inută,
pentru
a-
ș
i
ghida
gândirea
ș
i
faptele.

(Salovey, 1990)

A
ș
adar,
ț
inând
cont
de
faptul
că
o
I.E.
dezvoltată
la
profesori
presupune
îmbunătă
ț
irea

rela
ț
iilor
profesor-elev
ș
i
claritate
în
comunicare
printre
altele,
claritate
care
duce
la

con
ș
tientizarea
scopului
învă
ț
ării
de
către
elevi,
acestea
fiind
aspecte
care
la
rândul
lor
generează

cre
ș
terea
motiva
ț
iei
de-a
învă
ț
a,
se
poate
afirma
că
o
I.E.
dezvoltată
la
profesori
generează
o

cre
ș
tere a performan
ț
ei
ș
colare. Astfel I.E. are un rol esen
ț
ial în pregătirea viitorilor profesori.

„
​
I.E.
determină
poten
ț
ialul
nostru
de
a
deprinde
fundamentele
stăpânirii
de
sine.
Iar
competen
ț
a

noastră
emo
ț
ională
deter mină
cât
de
mult
din
respectivul
poten
ț
ial
am
acumulat
sub
forme

traductibile
în
abilită
ț
i
aplicabile
practic.”
​
Trebuie
​
însă
avut
în
vedere
faptul
că
I.E.
este

imperativ
necesară
pentru
a
dovedi
o
anumită
competen
ț
ă
dezirabilă
în
sfera
profesională,
dar
nu

este suficientă. (Goleman, 2008)

1.5.
Exemplu de studiu

Conform
unui
studiu
ș
tiin
ț
ific
efectuat
pe
un
e
ș
antion
de
3000
de
copii,
cu
vârste
cuprinse

între
7
ș
i
16
ani,
între
mijlo cul
anilor
70’
ș
i
mijlocul
anilor
80’,
indicatorii
bunăstării
emo
ț
ionale
în

rândul
copiilor
studia
ț
i,
au
înregistrat
un
declin
drastic.
Acest
lucru
s-a
reflectat
în
faptul
că,

respectivii
copii
„
​
erau
mai
tulbura
ț
i
ș
i
aveau
mai
multe
probleme,
de
la
singurătate
ș
i
anxietate
la

neascultare
ș
i văicăreli.
​
”.

La
o
evaluare
ulterioară,
în
anul
1999,
au
fost
observate
îmbunătă
ț
iri,
rezultatele

evaluărilor
fiind
mai
bune
decât
ale
grupului
de
la
finalul
anilor
80’,
fiind
totu
ș
i
observată
o

tendin
ț
ă ascendentă. (Golem an, 2008)

Există
îngrijorarea
că,
în
zilele
noastre,
copiii
au
de
suferit
sub
aspectul
I.E.
deoarece

progresul
economic
ș
i
tehnologic
îi
privează
de
acele
experien
ț
e
de
care
au
nevoie
pentru
a-
ș
i

dezvolta
inteligen
ț
a
emo
ț
ională.
Astfel,
sub
umbrela
acestor
îngrijorări
întâlnim
argumente

precum
faptul
că
„
​
părin
ț
ii
lor
petrec
mai
mult
timp
la
serviciu
decât
genera
ț
iile
trecute,
cre
ș
terea

9

mobilită
ț
ii
a
întrerupt
legăturile
cu
familia
extinsă
ș
i
timpul
liber
a
devenit
atât
de
îngrădit
ș
i

hiperorganizat.
​
”. (Goleman, 2008)

Acest
lucru
se
crede
deoarece
în
mintea
celor
îngrijora
ț
i
s-a
format
o
corelare
de
tip

„cauză-efect”
în
ceea
ce
prive
ș
te
interac
ț
iunea
zilnică
a
copiilo r
cu
părin
ț
ii
ș
i
rudele
lor
prin

intermediul discu
ț
iilor
ș
i jocurilor la care ace
ș
tia iau parte. (Goleman, 2008)

Potrivit
lui
Daniel
Goleman,
pe
lângă
factorul
constituit
de
progresul
economic,
mai
există

ș
i
cel
tehnologic.
Astfel,
se
consideră
că
odată
cu
interac
ț
iunea
tot
mai
frecventă
a
copiilor
cu

tehnologia,
implicit
cu
„mediul
virtual”,
ace
ș
tia
priva
ț
i
fiind
de
interac
ț
iunea
reală,
ar
putea
ajunge

să
se
simtă
mai
confortabil
în
fa
ț
a
computerelor
decât
în
fa
ț
a
propriilor
semeni,
fiind
astfel
„
​
priva
ț
i

de abilită
ț
ile de a crea rela
ț
ii interpersonale.
​
”. (Goleman, 2008)

Chiar
dacă,
în
ultimii
ani
nu
par
a
se
fi
modificat
multe
sub
acest
aspect,
tendin
ț
a
generală

pare
a
fi
în
cre
ș
tere,
conform
lui
Daniel
Goleman
în
cartea
sa
„Inteligen
ț
a
Emo
ț
ională”.

„
​
Fundamentele IE (…) se traduc prin succes în carieră.”
​
(Goleman, 2008)

2.
METODOLOGIA CERCETĂRII

2.1.
Scop

Scopul
acestei
lucrări
este
de-a
eviden
ț
ia
rolul
I.E.
în
pregătirea
viitorilor
profesori
ș
i

efectele
generate
de
o
inteligen
ț
ă
emo
ț
ională
dezvoltată
asupra
procesului
de
predare-învă
ț
are
ș
i
a

rela
ț
iei
profesor-elev,
prin
accentuarea
importan
ț
ei
dezvoltării
I.E.
la
viitoarele
cadre
didactice

lăsând
deschisă
sugestia
de
îmbunătă
ț
ire
a
acestui
aspect
ș
i
la
cadrele
didactice
care
deja

profesează
ș
i
dispun
de
poten
ț
ial
de
îmbunătă
ț
ire,
fiind
luate
în
considerare
ca
efect
al

îmbunătă
ț
irii
situa
ț
iei
din
acest
punct
de
vedere,
îmbunătă
ț
irea
rela
ț
iilor
profesor-elevi,

con
ș
tientizarea
scopului
învă
ț
ării,
cre
ș
terea
motiva
ț
iei
de-a
învă
ț
a
culminând
cu
cre
ș
terea

performan
ț
elor
ș
colare
ș
i academice.

2.2.
Obiective

a)
Clarificarea
teoretică
a
subiectului
principal
al
acestei
lucrări
ș
i
a
conceptelor/caracteristicilor

acestuia.

b)
Stabilirea importan
ț
ei caracteristicilor care
ț
in de I.E. în pregătirea viitorilor profesori.

c)
Scoaterea
în
lumină
a
situa
ț
iilor
indezirabile
din
rela
ț
iile
profesor-elevi,
survenite
în
urma
unei

insuficiente dezvoltări ale aspectelor care
ț
in de I.E.

d)
Utilizarea
metodei
investiga
ț
iei
pentru
efectuarea
unui
chestionar
asupra
unui
lot
experimental

de
peste
100
de
cadre
didactice,
în
scopul
eviden
ț
ierii
nivelului
actual
de
cuno
ș
tin
ț
e
despre
I.E.

10

ș
i
importan
ț
a
ei,
în
rândul
responden
ț
ilor
dar
ș
i
de-a
arăta
actualul
nivel
de
I.E.
al
acestora,

de-a
accentua
necesitatea
dezvoltării
I.E.
în
pregătirea
viitorilor
profesori
precum
ș
i

propunerea de solu
ț
ii de către responden
ț
i.

e)
Analiza,
interpretarea
ș
i
reprezentarea
grafică
a
rezultatelor
ob
ț
inute
prin
intermediul

chestionarului ante-men
ț
ionat.

f)
Stabilirea
concluziei/-lor,
recomandărilor
ș
i
a
perspectivelor
în
partea
finală
a
acestei
lucrări
de

cercetare,
subliniind
importan
ț
a
I.E.
în
pregătirea
viitorilor
profesori
dar
ș
i
al
rolului
I.E.
în

cre
ș
terea performan
ț
elor
ș
colare.

2.3.
Ipoteză

Dacă
profesorilor
le
lipsesc
capacită
ț
ile
specifice
unui
nivel
ridicat
al
inteligen
ț
ei

emo
ț
ionale, atunci comunic area profesor-elev este greoaie
ș
i ineficientă.

2.4.
Designul cercetării

2.4.1.
Lotul experimental

Lotul
experimental
de
persoane
chestionate,
adică
grupul
ț
intă,
este
format
dintr-un
număr

de
peste
100
de
cadre
didactice.
Legătura
dintre
persoanele
din
grupul
ț
intă
ș
i
mediul
ș
colar
sau

academic
este
esen
ț
ială
pentru
a
chestiona
doar
acele
persoane
care
pot
furniza
informa
ț
ii
ancorate

în realitate.

2.4.2.
Descrierea experimentului

Experimentul
din
cadrul
prezentei
lucrări
de
cercetare
a
fost
efectuat
utilizând
platforma
de

cloud
online
cu
func
ț
ie
de
stocare,
sincronizare
ș
i
modelare
date,
cunoscută
sub
denumirea
de

Google
Drive.
Din
cadrul
acestei
platforme
s-a
utilizat
op
ț
iunea
de
creare,
distribuire
ș
i

interpretare
chestionare,
compunându-se
ș
i
distribuindu-se
un
astfel
de
chestionar,
orientat
pe

identificarea
nivelului
de
popularizare
al
conceptului
de
I.E.
ș
i
ale
particularită
ț
ilor
acestuia,

evaluarea
nivelului
inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale
a
grupului
ț
intă,
ob
ț
inerea
de
păreri
ș
i
sugestii
privind

îmbunătă
ț
irea
nivelului
I.E.
la
profesori
având
ca
scop
final
cre
ș
terea
performan
ț
elor
ș
colare
ca

urmare
a
îmbunătă
ț
irii
rela
ț
iei
profesor-elev.
Grupul
ț
intă
a
fost
format
dintr-un
număr
de
peste

100
de
cadre
didactice.
Persoanele
chestionate
au
fost
contactate
prin
intermediul
surselor
de

comunicare
disponibile
online,
prin
conversa
ț
ie
directă
ș
i
prin
abordare
la
telefon,
iar
chestionarul

a
fost
trimis
fie
prin
e-mail
fie
prin
alte
canale
de
comunicare
online,
spre
a
fi
rezolvat.
Datele

rezultate
în
urma
acestui
studiu
au
fost
modelate
în
tabele
ș
i
în
reprezentări
grafice
spre
a
face

informa
ț
ia mai condensată
ș
i mai accesibilă, precum
ș
i interpretate.

2.4.3.
Metode de cercetare

11

Metoda
utilizată
este
investiga
ț
ia
prin
intermediul
chestionării
unui
lot
experimental
format

din
peste
100
de
persoane
cu
experien
ț
ă
în
predare.
Am
ales
această
metodă
datorită
u
ș
urin
ț
ei
de

utilizare,
a
timpului
necesar
redus
pentru
interpretarea
ș
i
analizarea
datelor
colectate
ș
i
mai
ales
a

riscului
redus
de-a
interpreta
în
mod
eronat
datele
colectate.
Sub
aspectul
timpului
necesar
redus,

această
platformă
online
oferă
rezultatele
ș
i
interpretarea
datelor
în
timp
real
reducând
totodată
ș
i

erorile
umane
care
ar
fi
putut
surveni,
deci
crescând
acurate
ț
ea
datelor
rezultate.
De
asemena,

această
metodă
necesită
resurse
financiare
ș
i
tehnologice
la
un
nivel
accesibil
majorită
ț
ii

persoanelor.
Pentru
accesarea
platformei
GoogleDrive
sunt
necesare
un
dispozitiv
de
tip
PC,

laptop,
tabletă
ori
telefon
mobil,
o
conexiune
de
internet
stabilă
ș
i
de
ț
inerea
unui
cont
pe
platforma

Google.

2.4.4.
Instrumentele folosite

Instrumentele
folosite
în
această
lucrare
sunt
cele
furnizate
de
platforma
de
stocare,

sincronizare
ș
i
modelare
de
date
online
de
tip
„cloud”
de
la
compania
Google,
cunoscută
sub

numele
de
GoogleDrive.
S-a
utilizat
func
ț
ia
de
creare
a
unui
chestionar
prin
intermediul
acestei

platforme
iar
datele
ob
ț
inute
în
urma
rezultatelor
acestui
chestionar
au
fost
modelate
în
meta-date

ca
mai
apoi
transformate
în
informa
ț
ie
accesibilă
majorită
ț
ii
persoanelor
indiferent
de
nivelul

acestora
de
pregătire
în
domeniu,
iar
apoi
au
fost
transpuse
în
tabele
respectiv
în
reprezentări

grafice.

3.
ANALIZA
Ș
I INT ERPRETAREA REZULTATELOR CERCETĂRII

Acest
capitol
a
fost
realizat
în
urma
analizării
ș
i
interpretării
răspunsurilor
date
de

responden
ț
i
în
chestionaru l
adresat.
Graficele
au
fost
generate
de
platforma
de
cloud
„Google

Drive”
prin
intermediul
căreia
a
fost
compus
ș
i
chestionarul,
fiind
apoi
editate
de
autor,
din
dorin
ț
a

ca
aceste
reprezentări
să
ofere
cititorului,
la
o
primă
vedere,
toate
informa
ț
iile
necesare,
expuse

succint.

Fig. nr. 1 – Analiza popularită
ț
ii conceptului de Inteligen
ț
ă Emo
ț
ională (original)

12

Conform
fig.
nr.
1,
doar
unui
singur
respondent
nu
îi
era
cunoscut
termenul
de
„Inteligen
ț
ă

Emo
ț
ională”.
Restul
de
126
de
responden
ț
i
cunosc
conceptul
ș
i
chiar
particularită
ț
ile
acestuia,

după
cum
vom
vedea.
Astfel,
putem
afirma
despre
conceptul
de
I.E.
că
este
cunoscut
în
rândul

persoanelor cu experien
ț
ă în predare.

Fig. nr. 2 – Analiza cuno
ș
tin
ț
elor responden
ț
ilor despre componentele de bază ale I.E. (original)

În
acest
caz
au
fost
oferite
9
variante
de
răspuns,
aparent
similare,
dispuse
aleatoriu,
pentru

a
testa
cuno
ș
tin
ț
ele
responden
ț
ilor,
astfel
încât
să
nu
le
fie
facil
să
deducă
răspunsul
corect,

ignorând
răspunsurile
evident
gre
ș
ite.
Variantele
corecte
de
răspuns
sunt:
Autocunoa
ș
terea,

Monitorizarea
propriilor
emo
ț
ii,
Empatia
ș
i
Gestionarea
rela
ț
iilor
cu
cei
din
jur.
Astfel,
observăm

că
din
totalul
de
127
de
responden
ț
i,
sumele
celor
care
au
ales
corect
sunt
următoarele:
104
au
ales

Autocunoa
ș
terea,
109
–
Monitorizarea
propriilor
emo
ț
ii,
95
–
Gestionarea
rela
ț
iilor
cu
cei
din
jur,

82 – Empatia.

13

Fig.
nr.
3
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
asupra
măsurii
necesită
ț
ii
I.E.
la
cadrele
didactice.

(original)

Din
cele
6
variante
graduale
de
exprimare
a
măsurii
necesită
ț
ii
I.E,
conform

responden
ț
ilor,
67,7%
dintre
ace
ș
tia
au
răspuns
cu
„foarte
mult”,
29,1
%
au
răspuns
cu
„mult”
ș
i

2,4
%
au
ales
„a
ș
a
ș
i
a
ș
a”.
Astfel,
observăm
că
cei
mai
mul
ț
i
consideră
I.E.
ca
fiind
absolut

necesară cadrelor didactice.

Fig.
nr.
4
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
asupra
gradului
de
corelare
a
nivelului
I.E.
cu

eficien
ț
a comunicării profe sor-elev. (original)

În
cadrul
acestei
întrebări,
responden
ț
ii
au
apreciat
că
nivelul
de
dezvoltare
a
I.E.

influen
ț
ează
eficien
ț
a
comunicării
profesor-elev,
într-o
măsură
semnificativă.
Astfel,
58,3
%
au

ales „foarte mult”, 34,6% au ales „mult”, 5,5% – „a
ș
a
ș
i a
ș
a”
ș
i 1,6% „pu
ț
in”.

Fig.
nr.
5
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
despre
gradul
influen
ț
ării
rezultatelor
ș
colare,
a

comunicării eficiente profesor-elev. (original)

14

După
cum
putem
observa,
74,8%
dintre
responden
ț
i,
sunt
de
părere
că
o
comunicare

eficientă
între
profesor
ș
i
elev
poate
genera
îmbunătă
ț
irea
rezultatelor
ș
colare
„foarte
mult”,
23,6%

„mult”
ș
i
doar
1,6%
au
ales
„a
ș
a
ș
i
a
ș
a”.
Niciun
respondent
nu
a
ales
variantele
ce
exprimă
măsuri

mai
mici.
Astfel,
98,4%
din
responden
ț
i
consideră
că
rezultatele
ș
colare
pot
fi
îmbunătă
ț
ite
în

urma unei comunicări eficiente profesor-elev.

Fig.
nr.
6
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
despre
corelarea
invers
propor
ț
ionată
a
I.E.
cu

apari
ț
ia situa
ț
iilor indezirabile privitoare la rela
ț
ia profesor-elev. (original)

În
acest
caz,
putem
observa
că
responden
ț
ii
sunt
de
părere
că
există
o
corelare
invers

propor
ț
ională
semnificativ ă
între
nivelul
I.E.
al
profesorului
ș
i
situa
ț
iile
indezirabile
care
pot

apărea
în
rela
ț
ia
dintre
cadrul
didactic
ș
i
elevi.
Astfel,
26,8%
au
ales
„foarte
mult”,
35,4%
au
ales

„mult”, 26% – „a
ș
a
ș
i a
ș
a”, 7,9% – „pu
ț
in”
ș
i doar 0,8%, adică 1 respondent a ales „deloc”.

15

Fig.
nr.
7
–
Analiza
legăturii
dintre
nivelul
crescut
al
I.E.
ș
i
frecven
ț
a
redusă
a
situa
ț
iilor

indezirabile, izvorâte din rela
ț
ia profesor-elev. (original)

Conform
acestei
analize,
majoritatea
responden
ț
ilor
(69,2%)
cred
că
un
nivel
mai
dezvoltat

al
I.E.
la
cadrele
didactice
reduce
„foarte
mult”
situa
ț
iile
indezirabile
sau
chiar
le
elimină.
34,6%

alegând
„foarte
mult”,
acela
ș
i
număr
de
responden
ț
i
consideră
„mult”
în
aceea
ș
i
situa
ț
ie,
26,8%

din responden
ț
i, au ales „a
ș
a
ș
i a
ș
a”, 3,1% – „pu
ț
in”
ș
i un respondent a ales „deloc”.

Fig. nr. 8 – Analiza părerii responden
ț
ilor despre propriul nivel de dezvoltare al I.E. (original)

Din
totalul
responden
ț
ilor,
74,8%
au
răspuns
afirmativ,
0,8%
(1
respondent)
a
răspuns

negativ
ș
i 24,4% din respon den
ț
i au ales „Nu
ș
tiu!”.

În
continuare,
responden
ț
ii
au
fost
introdu
ș
i
celei
de-a
doua
păr
ț
i
a
chestionarului.
În
cadrul

acestei
păr
ț
i,
responden
ț
ii
au
avut
ș
ansa
de
a
parcurge
un
test
standard
de
Inteligen
ț
ă
Emo
ț
ională,

denumit
„Scala
de
Maturitate
Emo
ț
ională
Friedmann”.
Acest
lucru
a
permis
observarea
mai

16

multor
aspecte,
printre
care
pe
de
o
parte
s-a
putut
observa
cât
de
corect
s-au
auto-evaluat

responden
ț
ii,
în
cadrul
analizei
de
la
„Fig.
nr.
8
–
​
Analiza
părerii
responden
ț
ilor
despre
propriul

nivel
de
dezvoltare
al
I.E.”,
​
ș
i
pe
de
altă
parte,
cel
mai
important
aspect,
s-a
putut
identifica

nivelul de dezvoltare a Inteligen
ț
ei Emo
ț
ionale a responden
ț
ilor din grupul
ț
intă.

Fig.
nr.
9-34
–
Întrebările
Scalei
de
Maturitate
Friedmann
ș
i
răspunsurile
responden
ț
ilor.

(original)

17

18

19

20

21

22

Tabel
nr.
1
–
Nivelul
de
maturitate
emo
ț
ională
al
responden
ț
ilor,
evaluat
prin
Scala
de
Maturitate

Emo
ț
ională Friedmann.
​

​
(original)

REZULTATE

RESPONDEN
Ț
I

Peste 25: Perfect maturizat emotional

4

22-24: Maturizare bună

56

20-21: Nivel corespunzător de maturizare

36

23

18-20: Nivel mediu de maturizare.

22

16-18: Situa
ț
ie spre limită, tendin
ț
ă spre

dezechilibru

4

14-15: U
ș
oară imaturitate emo
ț
ională.

3

12-14: Reac
ț
ii adolescentin e, imature.

1

10-12: Reac
ț
ii infantile, pu erile.

0

0-10: Infantilism.

0

Figura
35
reprezintă
datele
din
„
​
Tabelul
nr.1
–
Nivelul
de
maturitate
emo
ț
ională
al

responden
ț
ilor, evaluat pri n Scala de Maturitate Emo
ț
ională Friedmann.” exprimate grafic.

Fig. nr. 35 – Nivelul I.E. al responden
ț
ilor. (original)

Se
observă,
în
urma
completării
Scalei
de
Maturitate
Emo
ț
ională
Friedmann,
faptul
că

responden
ț
ii au următoarel e nivele de maturitate emo
ț
ională:

–
Din
totalul
responden
ț
ilor,
3,2%
(4
responden
ț
i)
sunt
perfect
maturiza
ț
i
emo
ț
ional,

având un scor de peste 25.

–
44
,4%
(56
responden
ț
i)
au
un
nivel
de
maturizare
emo
ț
ională
bună,
scorul
lor
fiind

încadrat între 22
ș
i 25.

–
28,6%
(36
responden
ț
i)
au
un
nivel
corespunzător
de
maturizare
emo
ț
ională,
având

scorul încadrat între 20
ș
i 22.

24

–
17,5%
(22
responden
ț
i)
au
un
nivel
mediu
de
maturizare
emo
ț
ională,
scorul

acestora fiind încadrat între 18
ș
i 20.

–
3,2%
(4
responden
ț
i)
au
o
maturizare
emo
ț
ională
aflată
chiar
spre
limită,

prezentând
tendin
ț
ă
spre
dezechilibre.
Ace
ș
tia
au
avut
un
scor
încadrat
între
16
ș
i

18.

–
2,4%
(3
responden
ț
i)
au
prezentat
o
u
ș
oară
imatur itate
emo
ț
ională,
având
un
scor

încadrat între 14
ș
i 16.

–
0,8%
(1
respondent)
a
prezentat
un
nivel
scăzut
de
maturitate
emo
ț
ională,

caracterizat
prin
„
​
reac
ț
ii
adolescentine,
imature.”
​
Scorul
acestui
respondent
fiind

încadrat între 12
ș
i 14.

–
Niciun
respondent
nu
a
avut
nivelul
de
maturizare
mai
scăzut
de
atât,
de
ș
i
există

posibilitatea
de
a
se
putea
ajunge
la
scoruri
încadrate
între
10
ș
i
12
sau
chiar
la

0-10, caracterizate de „
​
reac
ț
ii infantile, puerile”
​
respectiv „
​
infantilism”.

Următoarele
aspecte
observate,
reprezintă
continuarea
primei
păr
ț
i
a
chestionarului.
În

această
parte,
responden
ț
ii
au
fost
chestiona
ț
i
cu
privire
la
posibilii
factori
care
ar
fi
putut
contribui

la
nivelul
lor
actual
de
maturizare
emo
ț
ională,
aflat
anterior
prin
efectuarea
Scalei
de
Maturizare

Emo
ț
ională Friedmann.

Fig.
nr.
36
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
despre
grad ul
de
influen
ț
ă
al
modulului

psihopedagogic asupra actualului lor nivel de maturizare emo
ț
ională. (original)

Conform
acestei
analize,
11%
(15
responden
ț
i)
consideră
că
modulul
psihopedagogic
a

influen
ț
at
„foarte
mult”
nivelul
lor
actual
de
maturizare
emo
ț
ională,
12,3%
(16
responden
ț
i)
au

ales
„mult”
ș
i
31,5%
(40
responden
ț
i)
au
ales
„a
ș
a
ș
i
a
ș
a”.
Suma
acestora
reprezintă
55,9%
(71

25

responden
ț
i),
care
conside ră
că
modulul
a
avut
o
influen
ț
a
de
la
medie
spre
foarte
mare
asupra

actualului
lor
nivel
de
maturizare
emo
ț
ională,
ceea
ce
înseamnă
că
mai
bine
de
jumătate
dintre
ei

au fost „ajuta
ț
i” în acest se ns de către programul de pregătire psihopedagogică.

Comparativ,
17,3%
(22
responden
ț
i)
au
răspuns
cu
„deloc”
la
întrebarea
„
​
În
ce
măsură

considera
ț
i
că
nivelul
dumneavoastră
actual
al
I.E.
se
datorează
programului
de
pregătire

profesională
a
viitorilor
profesori?”,
​
8,7%
(11
responden
ț
i)
au
răspuns
cu
„foarte
pu
ț
in”
ș
i
18,1%

(23
responden
ț
i)
au
răspun s
cu
„pu
ț
in”.
Astfel,
însumat,
26,8%
(34
responden
ț
i)
cred
că
modulul

psihopedagogic
le-a
influen
ț
at
„pu
ț
in”
spre
„foarte
pu
ț
in”
actualul
nivel
de
maturizare
emo
ț
ională.

Restul
de
17,3%
(22
responden
ț
i)
consideră
că
modulul
psihopedagogic
nu
a
constituit
un
ajutor
în

sensul maturizării lor emo
ț
ionale.

Fig.
nr.
37
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
despre
gradul
de
influen
ț
ă
al
interac
ț
iunii
cu

familia asupra actualului lor nivel de maturizare emo
ț
ională. (original)

În
urma
acestei
analize,
constatăm
că
35,4%
(45
responden
ț
i)
consideră
că
interac
ț
iunea

cu
propria
familie
le-a
influen
ț
at
„foarte
mult”
actualul
nivel
de
maturizare
emo
ț
ională,
41,7%
(53

responden
ț
i)
alegând
op
ț
iunea
„mult”,
14,2%
(18
responden
ț
i)
alegând
op
ț
iunea
„a
ș
a
ș
i
a
ș
a”,
7,1%

(9
responden
ț
i)
alegând
op
ț
iunea
„pu
ț
in”
ș
i
1,6%
(2
responden
ț
i)
alegând
op
ț
iunea
„foarte
pu
ț
in”.

Niciun
respondent
nu
a
ales
op
ț
iunea
„deloc”.
Astfel,
putem
constata
că
cea
mai
mare
pondere
a

responden
ț
ilor
consideră
interac
ț
iunea
cu
propria
familie
ca
fiind
un
factor
semnificativ
în
ceea
ce

prive
ș
te actualul lor nivel d e maturizare emo
ț
ională.

Fig.
nr.
38
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
despre
gradul
de
influen
ț
ă
al
experien
ț
ei
lor

sociale asupra actualului lor nivel de maturizare emo
ț
ională. (original)

26

Conform
figurii
actuale,
cei
mai
mul
ț
i
dintre
responden
ț
i
consideră
că
experien
ț
ele

sociale
avute
de-a
lungul
timpului
le-au
influen
ț
at
într-o
foarte
mare
măsură
actualul
nivel
de

maturizare
emo
ț
ională.
Astfel,
55,1%
(70
responden
ț
i)
au
ales
op
ț
iunea
„foarte
mult”,
38,6%
(49

responden
ț
i)
au
ales
op
ț
iunea
„mult”,
5,5%
(7
responden
ț
i)
au
ales
„a
ș
a
ș
i
a
ș
a”
ș
i
doar
0,8%
(1

respondent) a ales op
ț
iunea „pu
ț
in”.

Fig.
nr.
39
–
Analiza
concep
ț
iei
responden
ț
ilor
despre
gradul
de
influen
ț
ă
al
auto-educării

emo
ț
ionale asupra actualu lui lor nivel de maturizare emo
ț
ională. (original)

Conform
acestei
analize,
50,4%
(64
responden
ț
i)
consideră
că
auto-educarea
în
scopul

dezvoltării
I.E.
le-a
influen
ț
at
„foarte
mult”
actualul
nivel
de
maturizare
emo
ț
ională,
de
asemenea

33,9%
(43
responden
ț
i)
au
ales
op
ț
iunea
„mult”,
12,6%
(16
responden
ț
i)
au
ales
„a
ș
a
ș
i
a
ș
a”
pe

când
doar
2,4%
(3
responden
ț
i)
au
ales
op
ț
iunea
„pu
ț
in”.
Niciun
respondent
nu
a
ales
op
ț
iunile

„foarte
pu
ț
in”
sau
„deloc”.
Astfel,
putem
concluziona
că
marea
majoritate
a
responden
ț
ilor,
adică

27

84,3%
din
responden
ț
i
au
ales
„mult”
ș
i
„foarte
mult”,
deoarece
consideră
că
auto-educarea
din

punct
de
vedere
al
I.E.,
a
constituit
un
factor
extrem
de
important
pentru
actualul
lor
nivel
de

maturizare emo
ț
ională.

Fig.
nr.
40
–
Analiza
necesită
ț
ii
de
completare
a
modulului
psihopedagogic,
printr-un
program

sistematizat de dezvoltare a I.E.

Conform
acestei
analize,
95,3%,
ceea
ce
se
traduce
în
121
de
responden
ț
i,
consideră

necesară
introducerea
în
cadrul
modulului
psihopedagogic,
a
unui
program
sistematizat
pentru

dezvoltarea
aptitudinilor
specifice
unei
inteligen
ț
e
emo
ț
ionale
dezvoltate.
De
asemenea,
4,7%
(6

responden
ț
i),
nu
consideră
că
este
necesară
implementarea
unui
astfel
de
program,
în
cadrul

modulului psihopedagogic.

În
continuare,
în
„
​
Tabel
nr.
1
–
Solu
ț
iile
propuse
de
responden
ț
i.
(original)”,
​
vă

prezentăm
solu
ț
iile
propus e
de
responden
ț
ii
din
grupul
ț
intă.
Acestea,
fiecare
în
parte,
au
fost

analizate,
contabilizate
ș
i
sortate
în
func
ț
ie
de
repetitivitatea
ș
i
relevan
ț
a
lor
pentru
această
lucrare,

astfel
că,
în
final
s-a
ajuns
la
un
număr
de
10
propuneri
principale,
întâlnite
frecvent
printre

sugestiile responden
ț
ilor.

Tabel nr. 1 – Solu
ț
iile prop use de responden
ț
i. (original)

NR
.

SOLU
Ț
II

NR.

PROPUN
ERI

1.

Programe + Cursuri pentru dezvoltarea IE, dezvoltare personală, Anger

46

28

Management, Monitoring IE propriu, workshop-uri, Cursuri psihologie.

2.

Mai multă practică în cadrul modulului psihopedagogic. Modul mai amplu.

14

3.

Comunicare profesor-elevi + feedback.

12

4.

Sesiuni periodice individuale cu un psiholog, gratuite.

10

5.

Autoperfec
ț
ionare + d ezvoltare continuă

9

6.

Schimb de experien
ț
ă profesor – profesor

7

7.

Criteriu de acceptare în învă
ț
ământ: Testarea I.E! + Testare psihologică

obligatorie

5

8.

NIMIC

5

9.

Profesori mai devota
ț
i.

2

10.

Îmbunătă
ț
irea statutul ui cadrelor didactice

2

Figura
41
reprezintă
exprimarea
grafică
a
datelor
din
„
​
Tabel
nr.
1
–
Solu
ț
iile
propuse
de

responden
ț
i. (original)”

Fig nr. 41- Solu
ț
iile propus e de responden
ț
i. (original)

29

Conform
acestei
analize,
solu
ț
iile
propuse
de
responden
ț
i,
în
privin
ț
a
dezvoltării
aptitudinilor
care

definesc o I.E. dezvoltată, sunt:

–
46
de
responden
ț
i
sugerează
faptul
că
sunt
necesare
programe
specializate
ș
i
cursuri
pe

tema
dezvoltări
I.E.
care,
printre
altele,
să
cuprindă
ș
i
cursuri,
seminarii
ș
i
workshop-uri

pentru dezvoltarea personală, managementul furiei precum
ș
i cursuri de psihologie.

–
14
dintre
ace
ș
tia
au
sugerat
că
este
nevoie
de
mai
multă
practică
în
cadrul
modulului

psihopedagogic,
respectiv
un
modul
mai
amplu
sub
aspectul
experien
ț
ei
dobândite
în

cadrul acestuia.

–
12
responden
ț
i
consideră
că
trebuie
să
devină
o
practică
normală
comunicarea
dintre

profesor
ș
i
elevi,
mai
relaxată,
informală,
în
scopul
de-a
ob
ț
ine
un
feedback
real,
continuu,

neîngrădit
de
formalită
ț
i,
din
partea
elevilor,
despre
dorin
ț
ele
acestora
cu
privire
la
modul

desfă
ș
urării procesu lui de predare.

–
10
responden
ț
i
consideră
că
sunt
absolut
necesare
sesiunile
periodice,
gratuite,
individuale,

de
consiliere
psihologică
a
studen
ț
ilor
de
la
modul
respectiv
a
cadrelor
didactice,
atât
în

timpul
modulului
psihopedagogic
cât
ș
i
în
timpul
activită
ț
ii
ulterioare
de
predare,
dacă
este

cazul.

–
9
responden
ț
i
sunt
de
părere
că
o
solu
ț
ie
eficientă
pentr u
dezvoltarea
I.E.
o
reprezintă

auto-perfec
ț
ionarea , învă
ț
area
ș
i dezvoltarea continuă.

–
7
responden
ț
i
consideră
că
schimbul
de
experien
ț
ă
profesor-profesor
reprezintă
o
solu
ț
ie

eficientă în acest sens.

–
5
dintre
responden
ț
i
au
sugerat,
abordarea
unei
formalită
ț
i
care
să
pună
presiune
pe

dezvoltarea
aptitudinilor
specifice
I.E.,
prin
introducerea
unor
noi
criterii
obligatorii
a

căror
îndeplinire
să
facă
diferen
ț
a
dintre
cei
care
reu
ș
esc
ș
i
cei
care
nu
reu
ș
esc
să
ocupe
un

loc
în
învă
ț
ământ.
Formalită
ț
ile
sugerate
sunt:
Testarea
obligatorie
a
I.E.
a
viitorului
cadru

didactic, respectiv, testarea psihologică a acestuia.

–
5 responden
ț
i au răs puns cu „Nimic”.

–
2 responden
ț
i au sp us că este nevoie de „
​
profesori mai devota
ț
i”

–
2
responden
ț
i
au
men
ț
ionat
că
„
​
îmbunătă
ț
irea
statutului
actual
al
profesorilor”
​
poate
fi
un

mod alternativ de-a duce la dezvoltarea I.E. a cadrelor didactice.

4.
CONCLUZII, RECOMANDĂRI
Ș
I PERSPECTIVE

Pentru
a
concluziona,
dacă
profesorii
dispun
de
capacită
ț
ile
specifice
unui
nivel
ridicat
al

inteligen
ț
ei
emo
ț
ionale,
atunci
comunicarea
dintre
profesor
ș
i
elevi
este
efectuată
cu
eficien
ț
ă,

30

scopul
învă
ț
ării
este
în
ț
eles,
ceea
ce
duce
la
apari
ț
ia,
cre
ș
terea
ș
i
men
ț
inerea
motiva
ț
iei
elevilor
de

a
participa
activ
în
procesul
de
predare-învă
ț
are
a
ș
adar
de-a
învă
ț
a,
fapt
care
duce
la
cre
ș
terea

performan
ț
elor
ș
colare.

Educa
ț
ia
în
scopul
dezvoltării
I.E.
a
fost
ș
i
este
încă
un
„lux”,
conform
lui
Daniel
Goleman

în
cartea
sa
intitulată
„Inteligen
ț
a
emo
ț
ională”,
fiind
mai
greu
accesibil
oamenilor
de
rând,
mai

ales
copiilor
din
ș
coli
publice
ș
i
care
provin
din
familii
dezor ganizate.
(Goleman,
2008)
De

asemenea,
după
cum
spune
Daniel
Goleman,
capacită
ț
ile
de
în
ț
elegere
a
propriilor
emo
ț
ii,

autocontrolul,
empatia
ș
i
managementul
rela
ț
iilor
cu
cei
din
jur,
sunt
caracteristici
esen
ț
iale
ale

oricăror
oameni
înclina
ț
i
spre
succes,
indiferent
de
domeniul
în
care
activează
sau
de
scopurile

stabilite.
(Goleman,
2008)
În
acest
sens,
recomandăm
sub
egida
esen
ț
ialită
ț
ii,
cu
celeritate,

următoarele posibile îmbunătă
ț
iri:

A.
Introducerea dezvoltării I.E. ca obiectiv de bază în pregătirea viitorilor profesori.

B.
Introducerea dezvoltării I.E. ca obiectiv de bază în pregătirea didactică a tuturor elevilor.

C.
Includerea
ca
obiectiv
ț
intă
a
dezvoltării
I.E.
sub
forma
unei
componente
secundare
conexe

materiilor
ș
colare p redate.

D.
Introducerea
unei/unor
materii
specializate
în
dezvoltarea
personală
în
cadrul
modulului

psihopedagogic, obligatoriu de urmat pentru viitorii profesori.

E.
Introducerea
unei/unor
materii
specializate
în
dezvoltarea
personală
în
cadrul
programei

ș
colare din ciclurile gimnazial, liceal
ș
i postliceal.

F.
Efectuarea
de
activită
ț
i
în
scopul
dezvoltării
celor
patru
caracteristici
principale
ale
I.E.,
la

elevi,
în
cadrul
unor
ore
de
dirigen
ț
ie,
de
către
diriginte
în
colaborare
cu
psihologul
ș
colii

ș
i cu consilierul edu ca
ț
ional.

G.
Participarea
activă
a
profesorilor
ș
i
elevilor
la
cursuri,
seminarii,
workshop-uri
sau
tabere

organizate în scopul de-a dezvolta
ș
i îmbunătă
ț
i cele patru caracteristici principale ale I.E.

Rezultatele acestei lucrări vor fi popularizate astfel:

–
Postarea
lucrării,
pe
platforme
online
precum
sunt
www.academia.edu
respectiv

www.scribd.com
ș
i
distribu irea
linkurilor
aferente
pe
platformele
de
socializare.
Aceste
platforme

online
sunt
baze
de
date
care
con
ț
in
lucrări
ș
tiin
ț
ifice,
articole
ș
i
căr
ț
i,
puse
gratis
la
dispozi
ț
ia
unei

comunită
ț
i
interna
ț
ionale
de
studen
ț
i,
academicieni,
profesori,
cercetători
ș
i
ter
ț
e
persoane

interesate de varii domenii de cercetare.

–
Punerea
la
îndemână
a
lucrării
în
forma
finală,
fiecărui
respondent
al
chestionarului

utilizat.

31

– Punerea la îndemână a lucrării în forma finală, fiecărei persoane interesate de aceasta.

– Publicarea lucrării de cercetare în volume sau reviste de specialitate, dacă este cazul.

Perspectivele
indică
cu
speran
ț
ă
spre
un
viitor
în
care
dezvoltarea
I.E.
ar
putea
fi
o
practică

standard
în
ș
coli
ș
i
în
companii,
iar
trăsăturile
I.E.,
precum
dezvoltarea
con
ș
tiin
ț
ei
de
sine,

controlul
emo
ț
iilor
distruc tive
ș
i
empatia
vor
fi
trăsături
standard
la
locul
de
muncă
ș
i
totodată

obligatorii
pentru
avansul
în
carieră,
fapt
care
ar
face
societatea
ș
i
locurile
de
muncă
mai

stimulatoare. (Goleman, 2008)

BIBLIOGRAFIE

Aubie,
P.
T.
(2008).
Emotional
consciousness:
A
neural
model
of
how
cognitive
appraisal
and

somatic
perception
interact
to
produce
qualitative
experience.
​
Consciousness
and

Cognition, 17
​
, 811-834. doi:10.1016/j.concog.2007.05.014

Čotar
Konrad,
S.
&.
(2014,
December).
The
importance
of
teacher's
emotional
intelligence
in
a

teacher's
professional
development.
​
Didactica
Slovenica,
29
​
,
3-17.
Retrieved
from

https://www.researchgate.net/publication/269405709_The_importance_of_teacher's_emoti
onal_intelligence_in_a_teacher's_professional_development

32

Empathy.
(2018).
​
Greater
Good
Magazine
​
.
Retrieved
iunie
28,
2018,
from

greatergood.berkeley.edu:

https://greatergood.berkeley.edu/topic/empathy/definition#what-is

Goleman,
D.
(2008).
​
Inteligen
ț
a
emo
ț
ională
(ed.
3).
(G.
Arsen e,
Ed.,
&
I.-M.
Nistor,
Trad.)

Bucure
ș
ti, România : Curtea Veche Publishing.

Inteligenta
emotionala
​
.
(2018).
Preluat
pe
iunie
27,
2018,
de
pe
psihoconsultanta.wordpress.com:

http//:psihoconsultanta.wordpress.com/leadership/inteligenta-emotionala/

Radu,
G.
(2017,
6
15).
​
inteligenta-emotionala
​
.
Retrieved
6
28,
2018,
from

programarea-succesului.ro: https://programarea-succesului.ro/inteligenta-emotionala/

Salovey,
J.
D.
(1990,
March
1).
Emotional
Intelligence.
​
Imagination,
Cognition
and
Personality,

9
​
(3), 185-211.

Steve,
B.
(2018,
aprilie
4).
​
What
is
Emotional
Inteligence
(EQ)?
Retrieved
iunie
27,
2018,
from

PsychCentral.com: https://psychcentral.com/lib/what-is-emotional-intelligence-eq/

Thagard,
P.
(2010,
aprilie
15).
​
What
are
emotions?
Retrieved
iunie
28,
2018,
from

Psychologytoday.com:

https://www.psychologytoday.com/us/blog/hot-thought/201004/what-are-emotions

33