UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALA ȚI FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: FINAN ȚE ȘI BĂNCI LUCRARE DE LICEN ȚĂ… [624052]
UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALA
ȚI
FACULTATEA DE ECONOMIE
ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR
SPECIALIZAREA: FINAN
ȚE ȘI BĂNCI
LUCRARE DE LICEN
ȚĂ
Coordonator
științific,
Prof. univ. dr.
BĂRBU
ȚĂ
–
MI
ȘU NICOLETA
Absolvent: [anonimizat]
201
8
1
CUPRINS
Introducere
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……………………
3
Capitolul 1 . Particularită
ți ale operațiunii de leasing
…………………………..
…………………….
5
1.1 Istoricul, apariția
și evoluția operațiunii de leasing
…………………………..
……………….
5
1.2. Avantajele
și limitele leasing
–
ului
…………………………..
…………………………..
…………
8
1.3. Legătura dintre operațiunea de leasing și contractul de leasing
…………………………
12
1.4. Cadrul legislativ în contextul operațiunii de leasing
…………………………..
……………
14
1.5. Procesul derulării operațiunilor de leasing în România
…………………………..
……….
15
1.6. Aria de aplicabilitate a operațiunilor de leasing în România
…………………………..
…
19
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SECTORULUI DE ACTIVITATE
……………………….
23
Ș
I A FIRMEI ARCELORMITTAL S.A.
…………………………..
…………………………..
………
23
2.1. Particulari
tă
ți ale industriei siderurgice
…………………………..
…………………………..
..
23
2.2. Evolu
ția sectorului de siderurgie în România între anii 2011
–
2016
……………………
24
2.3. Prezentarea ge
nerală a firmei ARCELORMITTAL S.A.
…………………………..
…….
27
2.4. Piața, clienții și furnizorii
…………………………..
…………………………..
………………….
29
2.5. Conducerea firmei
și structura acționariatului
…………………………..
……………………
31
Capitolul 3. Analiza performan
ței financiare a firmei
…………………………..
…………………..
35
ARCELORMITTAL S.A. în perioada 2011
–
2016
…………………………..
……………………….
35
3.1. Analiza performan
ței firmei pe baza contului de Profit și Pierdere
…………………….
35
3.2. Analiza performan
ței firmei pe baza ratelor
…………………………..
………………………
43
Capitolul 4. Finan
țarea prin leasing la compania
…………………………..
…………………………
55
ARCELOR MITTAL S.A Gala
ți
…………………………..
…………………………..
…………………
55
4.1. Ana
liza politicii de investiții a S.C. ARCELORMITTAL S.A. în perioada
…………
55
2011
–
2016
…………………………..
…………………………..
…………………………..
………………..
55
4.2. Bugetarea investiției
…………………………..
…………………………..
…………………………
56
4.3. Analiza de bonitate în vederea obținerii finanțării prin leasing
………………………….
57
4.4. Derularea operațiunii de leasing
…………………………..
…………………………..
…………
59
4.5. Determinarea costului operațiunii de leasing
…………………………..
……………………..
63
4.6. Efectele operațiunii de leasing asupra Bilanțului Contabil
…………………………..
…..
63
4.7. Efectele operațiunii de leasing asupra Contului de Profit și Pierdere
………………….
66
Concluzii
și propuneri
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……
75
Bibliografie
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………
76
Index tabele și figuri
…………………………..
…………………………..
…………………………..
……..
79
Anexe
…………………………..
…………………………..
…………………………..
…………………………
81
2
3
Introdu
cere
În această lucrare
am tratat tema privind
Leasing
–
ul tehnică alternativă de finanțare
a investițiilor
, realizând un studiu de caz pe baza situațiilor financiare ale firmei ArcelorMittal
Galați care are ca activitate: producția de metale feroase sub
forme primare și de feroaliaje.
Am ales ace
a
stă temă în urma participării la Școala de vară în perioada iulie
–
septembrie
2017
organizată
de compania ArcelorMittal Galați
.
Fiind în cadrul companiei în postura de
as
istent al proiectului
: Leasing
–
ul operațion
al, am
analizat
eforturi
le
privind atenția și munca
minuțioasă pe care o depun angajații pentru buna desfășurare și organizare a activității.
În capitolul 1
intitulat
:
Particularități ale operațiunii de leasing
sunt prezentate
particularitățile operațiunii
de leasing pornind de la istoricul, apariția și evoluția operațiunii de
leasing urmate de avantajele și dezavantajele pe care le comportă o astfel de operațiune fiind
în strânsă legătură cu, contractul de leasing.
Am încheiat apoi cu procesul derulării op
erațiunilor de leasing în România și aria de
aplicabilitate a acestora.
Capitolul 2
:
Prezentarea sectorului de activitate și a firmei ArcelorMittal S.A
prezintă
succint particularită
țile industriei siderurgice urmat
e
de evoluția sectorului siderur
gic în
România în perioada 2011
–
2016
,
fiind favorabilă trecerea la prezentarea generală a firmei
ArcelorMittal Galați în ceea ce privește: piața, clienții,
furnizorii cât și conducerea firmei
ș
i structura ac
ționariatului aspecte destul de importante pentr
u analizarea performanțelor
firmei.
Capitolul 3
, privind Analiza performanței financiare a frimei ArcelorMittal S.A în
perioada 2011
–
2016
prezintă performanțele și riscurile firmei
analizate
pe baza contului de
profit și pierdere. Noțiunile teoretice refer
itoare la contul de profit și pierdere sunt
î
n strânsă
legatură cu soldurile intermediare de gestiune, fapt pentru care am realizat o scurtă prezentare
a acestora.
Prezentarea studiului de caz este realizată
î
n capitolul 4
:
Finan
țarea prin leasing la
compan
ia
ArcelorMittal S.A Galaț
i
și cuprinde analiza politicii de investiții a S.C.
ARCELORMITTAL S.A. în perioada 2011
–
2016. Acesta este format din informațiile legate
de investițiile realizate de firmă în ultimii 6 ani. Pentru bugetarea investiției privind
a
chiziționarea de mașini a fost necesar
ă
o evaluare a factorilor cantitativi și calitativi și analiza
scoring prin care firma este
î
ncadrată
î
ntr
–
o anumită clasă de risc/performanță. Odată finalizată
evaluarea, a urmat apoi derularea efectivă a contractulu
i de leasing incluzând totodată
4
prezentarea contractului de leasing a societă
ții
Arval BNP Paribas Group
ș
i Arcelor Mittal,
condi
țiile specifice încheierii contractului de leasing, consecințele și riscurile contractului de
leasing
precum
și determinarea c
ostului operațiunii de leasing.
Ca urmare a investiției realizate am analizat efectele operațiunii de leasing asupra
bilanțului contabil cât și efectele
asupra
contului de profit și pierdere făcând o previzionare pe
6 ani.
În capitolul 5 sunt prezentate co
ncluziile și propunerile referitoare la tema lucrării. S
–
a
constatat faptul că investiția realizată diminuează în bilanțurile viitoare considerabil atât
resursele din casa
și conturile la bănci cât și profitul net cu aceeași sumă a redevenței anuale.
În c
ontul de profit și pierdere, ca modificări asistăm la cre
șterea cheltuielilor cu
redeven
țe, locații de gestiune, chirii din cadrul cheltuielilor de exploatare pe perioada
contractului de leasing, iar după achizi
ția bunului la valoarea reziduală va fi
înreg
istrată
cheltuiala cu amortizarea.
5
Capitolul 1 . Particularită
ți ale operațiunii de leasing
Practicarea operațiunilor de leasing o întâlnim încă din istoria îndepărtată a omenirii.
Cu timpul, acestea au suferit modificări, cele din zilele noastre fii
nd mult diferite fa
ță de
variantele ini
țiale.
1.1
Istoricul, apariția
și evoluția operațiunii de leasing
Aristotel sus
ținea ideea că “bogăția nu se măsoară prin titlurile de proprietate, ci prin
efectiva utilizare a unor bunuri, chiar dacă sunt proprieta
tea altora”.
1
Deci, putem afirma faptul
că, încă din antichitate, oamenii au remarcat că profiturile sunt ob
ținute prin utilizarea unui
lucru, având mai pu
țină importanță cine deține titlul de proprietate.
În
țările orientale precum Mesopotamia, Egipt, Fen
icia au apărut diverse forme de
folosin
ță ale operațiunilor de leasing. Aflate în strănsă legătură cu activitățile manifestate la
acea vreme, scopul acestor opera
țiuni îl constituiau uneltele necesare practicării agriculturii,
iar participan
ții erau, pe de
–
o parte, clasele bogate însemnând clerul
și, pe de altă parte,
agricultorii cărora li se închiriau unelte, pământ etc.
Un exemplu sugestiv în acest sens este
prezentat în Codul de legi al regelui babilonian Hammurabi, în anul 1750 î.Ch., când se
desfă
șur
a opera
țiunea de arendare utilizată de către greci și romani. Aici, sclavii aduși din
Africa nu erau vându
ți, ci închiriați pentru a munci, aceasta constituind o formă a leasingului
opera
țional. De asemenea, în 201 î.Ch., în orașul samaritean Ur, posesorii
de unelte agricole le
închiriau fermierilor, notând aceste activită
ți pe plăci de argilă.
Cele dintâi reglementări ale leasingului au fost descoperite în vechea Romă, prin anul
550 î.Ch., în Codul lui Justinian, unde se făcea diferen
ța între leasingul ope
ra
țional și leasingul
financiar.
Potrivit altor sugestii, activită
țile de leasing au fost întreprinse și în obștile sătești din
Rusia
și din
ț
ările din Europa Răsăriteană.
2
Dar, apari
ția primelor acțiuni ale leasingului ca
no
țiune modernă s
–
au manifestat s
pre sfâr
șitul secolului al XIX
–
lea, în SUA. Astfel, în 1877
aparatele de telefon au fost închiriate abona
ților, iar acest contract urma să fie numit “LEASE”.
1
Aristotel, Retorica , Cartea I/Cap.V, citat după D.Clocotici, Gh.Gheorghiu ,
Opera
țiuni de leasing
,Ed,Lumina
Lex, 1998, pag.18.
2
Puiu,
Al.,
Management în afacerile economice
interna
ționale
, Ed. Independen
ța Economică, București , 1992,
pag.25.
6
“Leasingul financiar “ este strâns legat de omul de afaceri D.P.Bootle din California,
care împreu
nă cu câ
țiva amici, au pus bazele în 1952 “United States Leasing Corporation “,
fiind prima societate pregătită temeinic în opera
țiuni de leasing al echipamentelor mobiliare,
societate care a ajuns astăzi la din cele mai puternice în domeniu.
Debutul acest
eia a fost reprezentat de experien
ța personală a lui D.P.Bootle, când era
managerul unei companii de produse alimentare.D.P.Bootle având câ
știguri de pe urma
comenzilor foarte profitabile
și neavând utilajele necesare și nici banii de care avea nevoie, a
d
ecis să închirieze un sistem similar contractului “ lease” utilaje pentru o lungă perioadă de
timp. În momentul acela, Bootle a realizat că această variantă eficientă de finan
țare are șanse
mari de izbândă în viitor
și a pus astfel baza proprei afaceri.
Cu
sediul în San Francisco, întreprinderea “US Corporation “, a avut un capital ini
țial
de 20.000 USD, aloca după doar doi ani opera
țiuni de leasing pentru diverse echipamente în
valoare de 3 mil.USD. Astfel, au luat avânt societă
țile de leasing în SUA.
În 1
959, acestea
operau cu 300 mil.USD, în 1967 cu peste 5 mld. USD în 1970, cu circa 7 mld.USD, ritmul
mediu anual al opera
țiunilor de leasing în SUA ridicându
–
se la 10
–
15 %
.
3
Această sporire
rapidă a opera
țiulior de leasing, după cel de
–
al Doilea Război Mon
dial s
–
a realizat gra
ție
nevoilor de capital pentru restructurarea industriei bazate pe producerea armanentelor. Această
restructurare reflecta investi
ții mari care în majoritatea cazurilor erau susținute din credite.
Dar, atribuirea de credite presupunea
asumarea unor riscuri de către bănci, investitorii
nefiind în posibilitatea de a constitui garan
ții corespunzătoare cerute de către acestea. În acest
caz cea mai potrivită garan
ție pentru ca băncile să diminueze riscul neachitării creditelor de
către debi
tor, nu acordau credite, ci (ele sau societă
țile de leasing finanțate de către bănci)
cumpărau bunurile de investi
ții și cedau dreptul de folosință beneficiarilor contra unei sume
plătite la anumite termene stabilite. Dreptul de proprietate era la bancă, i
ar în cazul în care
chiria
șul nu își stingea obligațiile stabilite prin contract, atunci proprietarul apela la luarea
bunuruilor ce îi apar
țineau, urmând să găsească un alt beneficiar.
4
Folosul era pentru ambele
păr
ți: banca reducea riscul plasării banilor
în afaceri dubioase, iar clien
ții au înțeles astfel că,
pentru ei nu dreptul de proprietate asupra bunurilor conta, ci mai degrabă, dreptul de folosin
ță.
Leasingul a cunoscut o mare dezvoltare în SUA
și datorită facilităților fiscale mari date
în acest s
ens.
3
Voiculescu,
D. ,
M. Cora
ș ,
Leasing
, Ed.
Științifică și Enciclopedică, București , 1985 , pag 37
4
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, derulare, contabilitate, efi
ciență,
Editura Economică,
București, 2005
7
În Europa, leasingul a ajuns mai târziu, ini
țial în Anglia și apoi răspândindu
–
se mai cu
seamă î
n
țările occidentale ( Germania, Franța
, Olanda, Belgia). Se fondează astfel, bazele
juridice specifice fiecărei
țări, iar terminologia a luat contact cu n
oi nuan
țări, de exemplu, în
Fran
ța a apărut sub denumirea de „credit
–
bail “.
După anul 1970, leasingul apare
și în Asia și în America Latină, fiind din ce în ce mai
rare
țările în care nu se practică sub o formă sau o alta. În țările socialiste, leasingul
a fost
utilizat
și reglementat prima dată în Cehoslovacia prin anii 1980, iar apoi a fost utilizat în țări
ca Polonia
și Bulgaria. În Ungaria leasingul se extinde prin mijlocul anilor 1980.
5
La finele
anului 2002 , pe glob au existat
șapte asociații multin
a
ționale de leasing reprezentate în
Tabelul 1.1:
Tabelul 1.1. Asocia
ții multinaționale de leasing
*Denumirile asocia
ților sunt păstrate în limba engleză
** n.a.(non available dates)
–
nu dispunem de date
Sursa:
Autor:
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de s
ucces
–
concept, derulare, contabilitate, eficiență,
Editura
Economică, București, 2005
În 1983, s
–
a organizat primul congres al lumii privind opera
țiunile de leasing, desfășurat
la Hong
–
Kong. Obiectivul principal al acestor organiza
ții internaționale și
al reunilor
interna
ționale privind leasingul urmărește unificarea reglementărilor cu privire la operațiulie
de leasing. Astfel, s
–
a constituit proiectul UNIDROIT asupra leasingului financiar
interna
țional.
6
5
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, derulare, contabilitate, eficiență,
Editura Economică,
București, 2005
6
Proiectul a fost elaborat încă din 1981 sub denumirea “ Preliminary draft uniform r
ules on the suigeneris from
of leasing transaction as adopted by the UNIDROIT Study Group on the leasing contract”.
8
1.2. Avantajele
și limitele leasing
–
ului
Leasi
ngul a devenit o necesitate datorită dezvoltării rapide al progresului tehnic
și al
concuren
ței, dezvoltare care distruge posibilitățile de autofinanțare ale agenților economici sau
de creditare.
Pentru participan
ții operațiunilor de leasing, o asemenea f
ormă implică atât avantaje cât
ș
i dezavantaje.
A
șadar, avantajele leasingului pentru beneficiar sunt enumerate mai jos
7
:
Mecanismul de plată prin ratele de leasing constituie un avantaj pentru utilizator
prin economisirea în faza
ini
țială a capitalului p
ropriu
, plata unui avans nefiind o
condi
ție obligatorie;
Nu necesită garan
ții suplimentare;
Flexibilitatea, ce derivă din posibilitatea formulării mai multor variante de leasing;
Constituie o cale de acces la tehnologii avansate
și de emancipare a activit
ă
ții;
Perioada de închiriere poate fi stabilită astfel încât întreprinderea să fie dotată în
permanen
ță cu mașinile cele mai moderne și cu cel mai bun randament;
Posibilitatea de a negocia felul de e
șalonare a ratelor (rate mai mici la început );
Primirea
de utilaje pe perioade scurte, pe care nu se justifică achizi
ția (operații de
hire
–
renting);
Posibi
litatea folosirii în continuare
,
ș
i după încheierea contractului a ma
șinilor,
utilajelor, fiind necesar însă chirii mai reduse;
Posibilatea de a cumpăra bun
ul la încheierea contractului la un pre
ț mai scăzut dat
de valoarea reziduală;
Cheltuielile cu redeven
țele plăti
te societă
ților de leasing sunt, în țările dezvoltate
,
în totalitate deductibile din profitul impozabil. Există
și varianta potivit căreia
aceas
tă deductibilitate trebuie să
țină seama de reglementările în ceea ce privește
impozitul pe profit,
și anume cheltuielile deductibile să fie aferente veniturilo
r
ob
ținute de utilizator prin exploatarea utilajelor obținute prin leasing, în caz contrar
reali
zându
–
se un act contrar de evaziune fiscală;
8
Pentru bunurie rezultate din import, plata taxelor vamale
și a accizelor se calculează
doar la valoarea reziduală (în România, potrivit reglementărilor legale în vigoare,
7
Constantinescu, C. C.
–
Leasing financiar. Realitate și perspectivă
, Editura Economică, București, 2006
8
Traian Hasna
ș,
Opera
țiunile de
leasing
și contabilizarea lor
,Revista “Tribuna Economică “, nr.35/1998, pag.45
9
acestea nu pot calcula la o valoare rez
iduală sub 20% din valoarea de intrare a
bunului);
Graficul de plă
ți al unei operațiuni de leasing este mult mai flexibil decât al unui
credit bancar;
Daca apreciem leasingul ca o metodă de privatizare, managerii capabili vor putea fi
atra
și în această acț
iune de mare complexitate, managerii care, neavând capital, nu
ar fi putut spera la asemenea afaceri economice;
Admite depă
șirea anumitor dificultăți legate de legislație, de exemplu atunci când
legisla
ția națională interzice anumite importuri de utilaje
;
Cre
ște mobilitatea adaptării proceselor de fabricație în funcție de variația cererii pe
pia
ța internă și externă.
9
Avantajele leasingului pentru furnizor sau producător :
Este o tehnică de marketing eficientă, ce contribuie la progresul exporturilor cât
ș
i
la dezvoltarea acestora;
Se atrag noi beneficiari care nu pot achita întreaga sumă în cazul vânzărilor cash
sau nici avansul în cazul vânzărilor pe credit;
Dobândirea de noi clien
ți prin faptul că un anumit echipament este inițial închiriat;
pentru a
–
l
asigura pe client de randamentul său, iar în situa
ția unui rezultat pozitiv,
acesta va cumpăra echipamentul;
10
Promovarea bunurilor de calitate superioară, dar cu pre
țuri mari;
Rata profitului este, de obicei
, mai mare în cazul leasingului decât în vânzări
le
tradi
ționale.
11
Avantajele leasingului pentru
finan
țator
(societatea de leasing):
Ob
ținerea unor venituri suplimentare din revânzarea sau reînchirierea mașinilor
utilajelor care i
–
au fost returnate după terminarea perioadei de închiriere de bază
;
Men
ține
rea drepturilor de proprietate asupra bunurilor în regim de leasing, putându
–
se utilize ca
și garanții pentru noi împrumuturi
;
Valorile de achizi
ție a bunurilor sunt mai reduse pentru că societatea de leasing are
posibilitatea să cumpere bunuri în condi
ții
mai convenabile dacă se specializează
9
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, derulare, contabilitate, eficiență,
Editura Economică,
București, 2005
10
M. Negrus,
Finanțarea schimburilor internaț
ion
ale
, Politici.Tehnici, Ed. Huma
nitas, Bucureș
ti, 1991, pag. 141
–
144
11
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, derulare, contabilitate, eficiență,
Editura Economică,
București, 2005
10
pe anumite bu
nuri. Aceasta, lucrând cu acela
ș
i furnizor, poate primi o reducere de
pre
țuri (volum discount)
;
Ratele de rentabilitate rezultate din leasing sunt, de obicei, ridicate.
12
Avantajele leasingului pentru stat
apar în situa
ția privatizării societăților de stat prin
leasing în sensul că se păstrează temporar proprietatea asupra unită
ților econimice, ele având
posibilitatea de a fi definitiv privatizate după ce clientul
și
–
a dovedit însu
șirile managerial,
dovedin
d astfel că întreprinderea are
șanse reale de dezvoltare. Leasingul poate fi aplicat cu
succes
și în procesul de privatizare a întreprinderilor de stat din țările fost comuniste
.
13
Această metodă de privatizare prin leasing se potrive
ște cu atât mai mult c
u cât lipsa de
fonduri din economie face dificilă achizi
ționarea imediată a bunurilor din proprietatea statului.
În sensul aplicării acestei metode, întreprinzătorii trebuie să fie con
știenți de faptul că
beneficiile unei întreprinderi nu se realizează din
proprietatea în sine asupra instala
țiilor și
echipamentelor, ci prin utilizarea lor
14
.
Pe lângă aceste avantaje, leasingul prezintă
și anumite limite, aducând totodată anumite
riscuri.
Limitele
și riscurile
leasingului pentru
beneficiar
:
Este folositor
numai în condi
țiile în care se poate exploata obiectul contractului de
leasing în toată perioada de închiriere;
De obicei este mai costisitor decât cumpărarea pe credit, iar varianta pentru o astfel de
opera
țiune se justifică doar dacă sumele eliberate p
ot fi investite în alte domenii
profitabile;
Opera
țiunea devine cu adevărat avantajoasă în situații numericește limitate (se are în
vedere în special leasingul financiar);
În ceea ce prive
ște leasingul financiar, este imposibil rezilierea contractului înai
nte de
termen, chiar dacă bunul devine ineficac
e rezilierea contractului poate
avea loc numai
prin achitarea unei penalită
ți semnificative din partea utilizatorului, care să
–
i asigure
finan
țatorului profitul sperat și să acopere riscul de a nu putea găsi u
n client pentru
bunul în cauză;
12
Ariton, D.
–
Finanțele întreprinderii
, Editura Fundației U
niversitare “Dunărea de Jos”, Galați, 2002
13
Voiculescu, D.,
Din
experien
ța mondială în privatizarea întreprinderilor
de stat, Ed.Tehnică, Bucure
ști , 1990,
pag.35
14
Puiu, Al.,
Valen
țele leasingului
în România , Revista “ Tribuna Economică “, nr 42/1996, p
ag . 29
11
Avantajul reducerii impozitului datorat prin includerea ratelor de leasing pe cheltuieli
deductibile este deseori mult estimat, putând contribui la decizii gre
șite privind unele
oferte de leasing;
Are anumite condi
ții restri
ctive în ceea ce prive
ște obligațiile de întreținere a bunului
mai ales în cazul leasingului opera
țional.
15
Limitele
și riscurile
leasingului pentru
societatea de leasing
:
Bunurile închiriate prezintă riscul de a fi deterioarate prin folosirea necorespu
nzătoare
a lor de către beneficiar;
Există situa
ții în care un bun folosit o perioadă scurtă de timp sa nu
–
și mai găsească
solicitan
ți;
Este necesară o instruire specială a pe
rsonalului atât la furnizor, cât
și la beneficiar
privind gestionarea bunului înc
hiriat în special pentru faza ini
țială și finală a încheierii
contractului de leasing;
Desfă
șurarea operațiunilor de leasing presupune un număr mare de consilieri și analiști
financiari, crescând astfel costul tranzac
țiilor;
16
Riscurile pot spori pe măsura
cre
șterii numărului beneficiarilor, a pretențiilor privind
solvabilitatea, a cre
șterii perioadei pe care pot acționa factori aleatori, a creșterii
ponderii tranzac
țiilor transnaționale;
Impedimentul recuperării bunului în cazul rezilierii contractului;
Se
pot ivi pierderi în situa
ț
ia neincluderii
în contract
a unor prevederi referitoare la
actualizarea pre
țului în cazul în care mărimea dobânzilor inclusă în ratele de leasing nu
acoperă nivelul infla
ției, mai ridicat decât cel programat.
Limitele
și riscuri
le
pentru
furnizor (producător)
sunt acelea
și cu ale societății de
leasing în cazul în care practică leasingul direct. Hotărârea privind utilizarea leasingului este
deci efectul optimizării a numero
și factori, dintre care
unii cu ac
țiune contradictorie.
A
ș
adar,
leasingul se dovede
ște a fi o formă modernă de finanțare și circulație a mărfurilor, cu
perspective însemnate de extindere în afacerile economice interne
și internaționale.
17
15
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, derulare, contabilitate, eficiență,
Editura Economică,
București, 2005
16
Turcu, E.
–
Contractul de leasing
, Editura Hamangiu, 2008
17
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, der
ulare, contabilitate, eficiență,
Editura Economică,
București, 2005
12
1.3. Legătura dintre operațiunea de leasing și contractul de leasing
Est
e important să facem deosebirea dintre opera
țiunea și contractul de leasing.
Leasingul nu se limitează la contractul de leasing, ci este alcătuit din mai multe contracte, motiv
pentru care poartă denumirea de opera
țiune. Altfel spus, atunci când ne referim
la totalitatea
raporturilor juridice, vom avea opera
țiunea de leasing, iar atunci când ne referim la actul
încheiat între compania de leasing
și beneficiar, vom folosi noțiunea de contract de leasing.
18
Operațiunea de leasing reprezintă un complex de rapo
rturi juridice care cuprinde, pe
lângă contractul propriu
–
zis de leasing, toate celelalte consecințe legale izvorând din încheierea
contractului. Operațiunea de leasing este, prin urmare, o tranzacție tripartită, la care iau parte
un producător sau un furn
izor de bunuri, un finanțator, anume societatea de leasing, și un
utilizator, indiferent că este vorba despre o persoană fizică sau o persoană juridică. Referirea
la operațiunea de leasing implică și contractele accesorii pe care participanții le încheie,
printre
altele: contractul de vânzare
–
cumpărare între furnizor și finanțator, contractul de asigurare a
bunului ce formează obiectul leasingului, mandatul dintre finanțator și utilizator.
Ca noțiune, „contractul de leasing” în sens strict ar cuprinde, în
lumina celor prezentate
mai sus, doar actul bilateral încheiat între finanțator și utilizator. Cu toate acestea, autorii care
susțin și aplică diferența dintre contractul și operațiunea de leasing nu fac o delimitare clară
între cele două noțiuni, tratând
obiectul leasingului sau societățile de leasing, precum și
delimitarea dintre leasing și alte contracte numite din dreptul românesc în cadrul capitolului
destinat operațiunilor de leasing
19
, deși aceste elemente sunt în legătură directă cu contractul
stric
to sensu.
De subliniat că în common
–
law nu se face deosebire între contractul de leasing și
operațiunea de leasing, tocmai datorită importanței practice reduse a unei astfel de distincții.
Abordarea legislativă din common
–
law a leasingului este una predo
minant pragmatică
și privește operațiunea în special din punctul de vedere al efectelor sale. Nici în dreptul
comerțului internațional nu se diferențiază între contractul și operațiunea de leasing. Art. 1 din
Convenția UNIDROIT asupra leasingului financiar
internațional, semnată la Ottawa la
2.05.1988 se referă la „tranzacția de leasing”, abordarea pragmatică fiind similară celei din
common
–
law.
18
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
19
D. Clocotici, G. Gheorghiu,
Operațiunile de leasing
, Ed. Lumina Lex, București, 2
000; G. Tița
–
Nicolescu,
Regimul juridic al operațiunilor de leasing
, Ed. All Beck, București, 2003; op. cit., pp. 24
–
27, 32
–
49
13
În literatura juridică franceză
20
s
–
a arătat că operațiunile de leasing se bazează pe un
grup de convenții, fiin
d un ansamblu de contracte în dependență unilaterală și structură
complexă, dintre care contractul principal este contractul de leasing, în jurul căruia se formează
contractele accesorii. Considerăm că tratarea separată a acestor contracte de
co
n
t
exul care
le
leagă, în lipsa unei clare delimitări prin lege sau în literatura de specialitate, și în absența unei
importanțe practice deosebite, nu apare ca fiind necesară.
Și în doctrina din România s
–
a afirmat, cu totul justificat, că disocierea rigidă între
op
erațiunea de leasing și contract nu este întotdeauna pertinentă, atâta timp cât nu se poate face
abstracție de totalitatea drepturilor dobândite și obligațiilor asumate înainte sau după realizarea
acordului de voință, chiar dacă singurele părți implicate a
r fi utilizatorul și finanțatorul.
Aceste drepturi și obligații se află în strânsă interdependență, numai abordarea lor ca
un întreg fiind de natură să conducă la soluții conforme cu scopul încheierii contractului
21
.
Deși diferențierea teoretică între con
tract de leasing, operațiune de leasing și leasing în general
are o valoare certă, terminologia fiind utilizată ca atare și în prezenta lucrare, apreciem că, cel
puțin din punct de vedere practic, relevanța distincției nu apare ca fiind la fel de important
ă. În
acest sens, este acceptat
22
că definiția legală
23
, deși se referă explicit la operațiune, conturează
în realitate doar contractul de leasing.
Din moment ce nu există dificultăți reale în a ști dacă referirea se face la contract sau
la operațiune, co
nsecințele practice ale distincției devin puțin relevante. Este motivul pentru
care am optat pentru o abordare având ca punct de plecare și de focalizare contractul de leasing
propriu
–
zis, analiza efectelor acestuia presupunând cu necesitate și tratarea ce
lorlalte elemente
ale operațiunii în general
24
.
Aspecte care la o primă vedere privesc exclusiv operațiunea de leasing, și anume,
avantajele, limitele, modul de formare și de derulare a leasingului, sunt în realitate consecințe
ale formării contractului
de leasing, iar apoi ale efectelor sale.
20
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
B.
Teyssie, în G. Tița
–
Nic
olescu, op. cit., pag. 45, nota nr. 1.
21
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
G.
Tița
–
Nicolescu, op. cit., pag. 41
22
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Edit
ura CRIMM, București, 1997
G.
Tița
–
Nicolescu, op. cit., pag. 41
23
Definiția legală a operațiunii de leasing se regăsește la art. 1 alin. (1) din O.G. nr. 51/1997
24
Potrivit unei definiții doctrinare relativ recente a contractului de leasing, acesta este „mi
jlocul juridic prin care
poate lua naștere o operațiune de leasing”; G. Gheorghiu, B. Vrabie, I. Hațegan, art. cit., în R.D.C. nr. 7
–
8/2005,
p. 30.
14
În aceeași ordine de idei, varietățile de leasing, deși reprezintă o consecință a operațiunii
în integralitatea ei, pot fi privite ca varietăți ale contractului de leasing din punct de vedere al
efectelor acestuia.
1.4. Cadrul legislativ în contextul operațiunii de leasing
În România, înainte de 1989, era folosit leasingul cu toate că nu era cunoscut sub
această denumire.Acest tip de opera
țiuni era utilizat de marile întreprinderi producătoare pentru
a
–
și vinde
produsele la export
.
Domeniile cele mai importante în care era folosit erau:
construc
ții de mașini, mașini pentru construcții rutiere, containere, vapoare.
Unele dintre societă
țile românești care s
–
au ocupat cu închirierea înainte de 1989 au
fost: Arcom Bu
c
u
re
ști, Tractorul Brașov, Forexim, iar dintre societățile străine cu care se lucra
se aflau: Interpool (USA),
Contrans GmbH (Germania), VTG Wien (Austria),
Ermefer Geneva
(Elve
ția).
Primele reglementări legale ale leasingului au fost date prin OG nr. 51/
28.08.1997
privind opera
țiunile de leasing și societățile de leasing,
republicată ulterior în temeiul art.VII
din Legea nr.99/1999 privind unele măsuri pentru accelerarea reformei economice. (15)
25
Republicarea acestei reglementării a luat în considerare pu
nerea în practică a
îmbunătă
țirilor majore aduse operațiunilor de leasing, prin Legea nr.99/1999, privind
asigurarea unui cadru economico
–
legal care să vizeze perfec
ționarea celui existent.
Cea mai oportună îmbunătă
țire adusă în acest sens urmărește adopt
area principiului
primordialită
ții economicului asupra juridicului care presupune preluarea în bilanțul contabil
al locatarului a bunului ce face obiectul leasingului financiar, apreciind că acesta preia, în mare
măsură,riscurile
și beneficiile de la loc
ator.
26
De asemenea, există o diferen
țiere mai evidentă a celor două categorii de leasing
,criteriul principal de diferen
țiere fiind transferul riscurilor și beneficiilor de la locator la
locatar.
Ca rezultat a reglementării leasingului în România, acesta
a luat o tot mai mare
amploare, astfel încât, din septembrie 2002, a devenit membră LEASEUROPE, sub tutela
ANSLR.
27
25
Publicată în M.O. nr . 9/12.01.2000
26
Andreica, M., Andreica, C., Muștea
–
Șerban, I., Muștea
–
Șerban, R.
–
D
ecizia de finanțare în leasing
, Editura
Cibernetica MC, București, 2003
27
Statutul Uniunii Nationale a Societatil
or de Leasing din Romania, art.
2,disponibil la:
www.unslr.ro/prezentare/pag.1html
, ac
cesat la data de 17.02.2018
15
Pentru aceasta se impun și câteva cerințe:
Perfecționarea și armonizarea reglemetărilor juridice, economice și fiscale cu
privire la afaceril
e de leasing. Este agreabilă ideea codificării prevederilor legale
în domeniul leasingului, dar acest
a
este încă un ideal și în țări cu tradiții vechi
în economia de piață;
Necesitatea punerii de acord a dreptului fiscal cu principiile normelor
internațion
ale
.
1.5. Procesul derulării operațiunilor de leasing în România
De obicei, opera
țiunea de leasing este realizată de către beneficiar. Acesta,
în func
ție
de op
țiunea sa de dotare cu un anumit echipament, va prospera piața bunului, va solicita oferte
de l
a producători
și va selecta cea mai avantajoasă ofertă din prisma raportului performanțe
–
pre
ț de livrare.
Dacă însă oferta nu va avea detalii relative la condi
țiile de livrare, instalare, garanție și
service post
–
garan
ție, beneficiarul va solicita direct d
e la ofertan
ți aceste informații.
Pentru a beneficia de la început de informa
țiile complete, beneficiarul va elabora
scrisori de inten
ție sau cereri de oferte, solicitând astfel toate informațiile utile pentu a lua cea
mai oportună decizie.
După selectarea
unei variante de dotare, beneficiarul îl va putea contacta direct pe
furnizor pentru a
–
i expune inten
ția de a achiziționa bunul în sistem leasing și să îi solicite un
termen mai mare de valabilitate o ofertei (suficient pentru a găsi o societate de leasi
ng dispusă
să finan
țeze ).
28
Următoarea etapă realizată de către beneficiar este abordarea societă
ții de leasing în
vederea cunoa
șterii condițiilor de finanțare oferite și, evident, al alegerii societății cu condițiile
cele mai oportune. Astfel, va emite ce
reri de închiriere de echipamente către anumite societă
ți
de leasing în care va preciza inten
ția de a intra în posesia bunului dorit, destinația bunului,
caracteristicile, datele funizorului, pre
țul de livrare, data estimată a livrării.
Solicitarea va fi î
nso
țită de un dosar cu informații relative la activitatea firmei
beneficiarului
și un plan de afaceri.
Câteva dintre documentele necesare a fi incluse în dosarul de finan
țare a achiziției unui
bun în sistem leasing sunt amintite mai jos:
28
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
16
O scurtă prezentar
e a evolu
ției activității firmei și a experienței echipei manageriale;
Copii după actele legale de constituire a firmei;
Bilan
țul contabil vizat de Ministerul Finanțelor (cu anexele și raportul de gestiune pe ultimii
2
–
3ani);
Balan
ța de verificare a ultime
i luni calendaristice;
Situa
ția patrimoniului;
Studiul de fezabilitate sau planul de afaceri aferent proiectului de finan
țare;
Situa
ția creditelor și a angajamentelor de plată;
Fluxul de numerar previzionat pe durata loca
ției (în cazul în care nu este expl
icat în planul
de afaceri ).
29
Cu ajutorul acestor documente, societatea de leasing va analiza bonitatea firmei
(solvabilitatea, lichiditatea etc.)
și, desigur, fezabilitatea proiectului de finanțare. De asemenea
,
prezintă o importan
ță majoră și evaluarea t
uturor riscurilor care pot să apară în cazul acceptării
tranzac
ției și a posibilităților de diminuare a
e
fectelor lor. În final
,
societatea de leasing va
trimite beneficiarului acceptul de principiu sau refuzul. A
șadar, în această etapă precontractuală
apa
r următoarele rela
ții între participanții la operațiune (Figura 1.1. și 1.2.).
Figura 1.1 Cerere de ofertă
Oferta proforma
Cerere de ofertă
Oferta proforma
Cerere de ofertă
Sursa:
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de fina
nțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
29
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
Furnizor 1
Furn
izor i
Furnizor
Beneficiarul
17
Figura 1.2 Cerere de încheiere
Sursa: Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura CRIMM, București, 1997
Beneficiarul va emite o cerere de înc
hiriere iar finanțatorul își va da consimțământul de
principiu sau va refuza oferta făcută de beneficiar.
După acceptul de principiu a cererii de închiriere, societatea de leasing (finan
țatorul)
va pregăti contractarea bunului
și închirierea acestuia. În a
cest sens, încredin
țează benefiarului
un proiect de contract (nu cel definitiv ) care va cuprin
de promisiunea unilaterală de v
ânzare a
bunului la sfâr
șitul perioadei de locație dacă acesta își va manifesta intenția în acest sens.
Societatea de leasing va î
mputernici beneficiarul să negocieze cu furnizorul condi
țiile
contractului de vânzare
–
cumpărare a bunului referitoare la specifica
țiile, livrarea, instalarea,
garantarea
și întreținerea acestuia dacă apar diferențe față de clauzele din oferta proforma.
Ca
rezultat al negocierilor dintre beneficiar
și furnizor, acesta din urmă emite oferta
fermă, societatea de leasing va emite către furnizor o comandă clară care va fi suportul
contractului dintre cele două păr
ți. Furnizorul confirmă primirea comenzii și soli
cită cel mai
probabil un avans.
În cazul în care există societă
ți de leasing specializate pe un anumit produs, beneficiarul
se va adresa direct acestora, ca mai apoi pe baza unui contract de împuternicire dintre beneficar
ș
i finan
țator să fie contactat fur
nizorul de către primul
și să negocieze clauzele de livrare și
specifica
ția produsului.
Urmează apoi elaborarea contractului de leasing de vânzare
–
cumpărare
și al celui de
leasing. În acest sens furnizorul va emite factura, garan
ția și contractul de servic
e către
finan
țator, care va efectua plata respectând clauzele din contract.
În momentul predării bunului se va efectua recep
ția de către beneficiar, eventual și
finan
țator, care va confirma în procesul
–
verbal respectarea condi
țiilor de calitate ale bunului
precum
și cele prevăzute în contract.
18
Totodată are loc
și încheierea contractului de leasing între beneficiar și societatea de
leasing, iar benefiarul va efectua prima plată.
Pentru a preveni pierderile provocate de degradarea, distrugerea sau furtul bunu
lui,
precum
și cele datorate incapacității de plată a beneficiarului, se va face o asigurare generală a
tranzac
țiilor printr
–
un contract cu o societate specializată.
Pe scurt, rela
țiile dintre părțile participante la operațiunea de leasing în faza de
contr
actare sunt reprezentate astfel (Figura 1.3.):
Figura 1.3 Participanții la procesul de leasing
Încheie contract
Emite polița
Emite factura
Decontează
Încheie contractul
Proces verbal de recepț
ie
Încheie contract
Livrează bunul
Sursa : Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Edit
ura CRIMM, București, 1997
Pe durata închirierii beneficiarul efectuează plata ratelor către societatea de leasing ,iar
la finele tranzac
ției, plata prețului rezidual
–
dacă va dori achizi
ționarea bunului. În caz contrar
livrează bunul către societatea de
leasing (Figura 1.4.):
Figura 1.4 Relația dintre beneficiar și societatea de leasing
Societatea de leasing
Beneficiar
Furnizor
Societatea de
asigurare
19
Sursa : Elaborat de autor
1.6. Aria de aplicabilitate a operațiunilor de leasing în România
Leasingul, prin eficacitatea sa, îndepline
ște în intervale de timp foa
rte scurte necesarul
de fonduri pentru investi
țiile agenților economici. Prin leasing, agenții economici evită
procedurile complicate ale contractării de credite bancare, proceduri care rezultă din
imobilizarea unor elemente din patrimoniul societă
ții sa
u cel privat pentru constituirea de
garan
ții.
Pia
ța leasingului din România este reprezentată de două mari asociații: ASLR (
Asocia
ția Română de Leasing și ALB ( Asociația de Leasing și Servicii Financiare NeBancare
). ASRL este o organiza
ție profesională
non
–
profit, apolitică
și independentă, conform
legisla
ției române în vigoare. A fost inființată în februarie 1996, în concordanță cu Legea nr.
21/1924.
Obiectivele principale ale ASRL sunt următoarele:
30
apără
și reprezintă interesele companiilor românești
de leasing;
promovează cooperarea între aceste companii;
analizează legisla
ția operațiunilor de leasing în România și adoptă o poziție comună în
ceea ce prive
ște elaborarea și aplicarea regulilor;
pentru îndeplinirea acestor obiective, asocia
ția colaboreaz
ă cu autorită
țile interne și
interna
ționale;
sus
ține cele mai recente concepte, tehnici și metode din industria de leasing;
organizează simpozioane
și mese, rotunde în sprijinul acestor obiective;
30
Statutul Uniunii N
atiunii a Societatil
or de Leasing din Romania, art.
2, disponibil la :
www.unslr.ro/prezentare/pag.1html
, accesat la data de 16.02.2018
20
în privin
ța legislației, ASRL susține interesele companiilo
r române
și exprimă diverse
puncte de vedere bazate pe practica actuală, ce trebuie luate în considerare în procesul
de elaborare a reglementărilor. Pentru a sprijini activitatea companiilor de leasing,
ASRL s
–
a implicat în mod eficient în procesul de elab
orare a legisla
ției aferente acestui
domeniu.
Pia
ța de leasing în cadrul ASRL este structurată astfel:
firme de leasing afiliate unor bănci, în număr de 2 ( Porsche Leasing Romania IFN SA,
RCI Leasing Romania IFN SA), reprezentând 6%;
firme de leasing afil
iate unor producători sau furnizori de produs, în număr de 2 ( Eurial
Leasing IFN SA, Toyo Motor Leasing IFN SA), reprezentând 6%;
firme de leasing independente, în număr de 28, reprezentând 88%.
31
ALB a luat fiin
ță în 2004 sub numele de „Asociație de Le
asing Bancar”, fiind destinată
companiilor de leasing ce erau subsidiare ale băncilor. Primii membrii fondatori sunt companii
de leasing care sunt afiliate unor grupuri financiare
și bancare mai mari.
Începutul anului 2006 a fost marcat de emiterea Ordonan
ței Guvernamentale nr.
28/2006, ce a adus o prima recunoa
ștere și explicație a leasingului financiar drept activitate de
creditare, în timp ce companiile de leasing financiar au fost astfel numite drept institu
ții
financiare nebancare. Drept urmare, ALB
și
–
a lărgit orizontul pentru această categorie de
institu
ții financiare nebancare, și a fost redenumită „Asociația de Leasing și Servicii Financiare
NeBancare”.
32
O asocia
ție
reflectă imaginea industriei pe care o r
eprezintă,
și trebuie să trimită
o
imagine
reală, complet transparentă a mediului de afaceri
și a celui administrativ. În același
context al spiritului de echipă, pe parcursul primului sau an de activitate, asocia
ția a conceput
campionatul de bowlli
n
g al companiilor de leasing, care este organizat
în fiecare trimestru.
Statistic, obiect al leasingului îl formeaza în special echipamentul de calcul, aparatele
si instrumentele de masură, mijloacele de transport, ma
șinile unelte, mașinile agricole.
Utilizatorul poate alege pentru cumpărarea bunului îna
inte de sfar
șitul perioadei de leasing,
dacă par
țile convin astfel și dacă utilizatorul achită toate obligațiile contractuale.
În România, obi
ect al contractului de leasing î
l constituie în special autovehiculele.
Conform prevederii art. 5 lit. c). din Or
donan
ța nr. 70/1994, modificată prin Legea nr. 90/1998,
redeven
ța platită va fi calculată ținând seama de marja de profit și de amortizarea integrală a
31
***
http://www.leasing.ro/files/uploads/Piata%20de%20leasing%20in%20Romania%202005(1).pdf
, accesat
la data 17.01.2018
32
***
http://www.alb
–
romania.ro/prezent
are.php
, accesat la data 17.01.2018
21
bunului sau cel pu
țin a unei părți din valoarea de intrare a acestuia; în acest caz, regimul de
amortiza
re va fi stabilit, în concordan
ță cu Legea nr. 15/1994 privind amortizarea capitalului
imobilizat în active corporale
și necorporale.
33
În general, condi
țiile în care societatea de leasing asigură finanțarea bunurilor sunt în
principal următoarele:
durata
contractului este între 12
–
36 luni, negociabil;
dobânda pentru finan
țare este cea practicată de băncile finanțatoare, adică o dobândă
reală de 28
–
36% pe an din valoarea totală a contractului pentru lei
și 15
–
22%
pentru valută. Dobânda suferă modifică
ri la o varia
ție de plus, minus 4% pentru soldul
rămas neachitat pentru lei
și 2% pentru valută.
Pentru finan
țare în EURO nivelul de creditare este proporțional dobânzilor
practicate
pe pia
ța interbancară
(10
–
1
5%). Ratele de leasing se achită
în lei; ava
nsul este de 30% din
valoarea bunului iar restul ratelor se divizează descrescător pe luni în func
ție de dobânda
aplicată la sold. Valoarea reziduală este de 1
–
20% din valoarea bunului. Bunul se asigură
„FULL CASCO” sau TOTAL după caz; asigurarea sau al
te taxe sunt suportate de utilizator în
favoarea societă
ții de leasing.
Cât prive
ște tipul de leasing care s
–
a utilizat cel mai mult în România, leasingul
financiar continuă să reprezinte principala direc
ție de derulare a contractelor. Aceasta poate și
dat
orită faptului că este mai bine definit în legea leasingului, este mai u
șor de administrat și
urmărit prin structurile de stat.
Societă
țile de leasing, în România, au înregistrat o puternică dinamică în ultimii ani.
Rela
ția lor cu sistemul bancar este strâ
nsă, fiind dovedită atât de structura ac
ționariatului cât și
de originea surselor atrase.Prin natura sa, activitatea de
leasing
mic
șorează riscul de credit prin
costurile de recuperare mai mici ale expunerilor neperformante
și nu manifestă probleme
sistemi
ce atât timp cât sistemul bancar apreciază corect riscul aferent activită
ții societăților de
leasing creditate.
34
Potrivit prevederilor O.G. nr. 51/1997 republicată, societă
țile de leasing din România
sunt societă
ți comerciale (înființate în conformitate cu
prevederile Legii nr. 31/1990
republicată)
și este necesar sa dispună încă de la înființare de un capital social minim, subscris
ș
i vărsat integral de 500 de milioane lei.
33
***
http://www.cdep.ro/pls/legis/legis_pck.htp_act?ida=16429&frame=0
, accesat la data 17.01.2018
34
Bărbuță
–
Mișu, N.
–
Finanțele între
prinderii
, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 2009;
22
În legătură cu principalele categorii de societă
ți de leasing care se regăsesc și a
c
ționează
pe pia
ța românească, se pot identifica urmatoarele:
Societă
țile de leasing subsidiare băncilor
,
care au apărut
și s
–
au dezvoltat pentru că
societă
ților bancare nu le era permis să se implice în mod direct în tranzacțiile de leasing. Acest
t
ip de
organiza
ții au la dispoziț
ie resurse semnificative
provenite de la societatea mamă
sau alte
societă
ți din grup, în condiții preferențiale. Reprezintă principalii operatori din piața națională,
controlează pia
ța, reușind să impună condiții financiare, eleme
nte de structurare a unei
tranzac
ții complexe, precum și ritmul de dezvoltare al pieței.
Societă
țile de leasing captive
sunt societa
țile afiliate organizațiilor producătoare sau
celor care vând un anumit tip de produse. Schemele de l
easing oferite de acest
ea sunt î
n general
fixe, flexibilitate
a fiind practic exclusă
în favoarea simplită
ții, optimizării volumelor și
abilită
ților de a combina mijloace diferite de producție cu tehnici de comercializare și finanțare
specializate
și integrate.
Opera
țiunile desfă
ș
urate prin dealeri specializa
ți oferă, de regulă, mai multă siguranță,
reprezentând pentru utilizatorul final cea mai bună informare referitoare la obiectul opera
țiunii
de leasing.
Societă
țile de leasing independente pot fi:
cu profil dedicat (un
ilateral
)
, oferind servicii de leasing pentru o anumită categorie de
produse (de regulă vehicule);
cu profil diversificat, oferind servicii complexe pentru o gamă largă de produse
și
proiecte investi
ționale.
Pentru a se afirma pe pia
ță, societățile indepen
dente promovează dinamismul,
operativitatea
și capacitatea de a acoperi segmente de nișă rămase neexploatate.
Prin urmare, observăm că leasingul are o istorie vastă, încă din timpul primelor forme
de manifestare, ca mai apoi să evolueze pe plan local
și co
ntinental, în prezent având tendința
de globalizare.
35
Nu puține au fost tendințele de expansiune ale leasingului, care a cunoscut forme
diferite aflate în strânsă legătură cu cerințele specifice ale beneficiarilor de leasing.
Astfel, leasing
–
ul poate fi pr
ivit ca “mecanism de dezvoltare” atât pe plan economic cât
și social, oferind finanțare pentru diverse domenii de activitate precum producție, consum și
invesții și mai ales asigură noi locuri de muncă.
36
35
Tulvinschi, M.
–
Leasingul
–
tehnică de finanțare pe termen lung
, Revista finanțe publice și con
tabilitate, v.
17, nr. 4, 2006;
36
Coca Constantinescu, C.
–
Leasing financiar realitate ș
i perspectivă
, Editura Economică, București, 2006;
23
CAPITOLUL 2. PREZENTAREA SECTORULUI DE ACTIVITATE
ȘI A FIRMEI ARCELORMITTAL S.A.
Societatea ArcelorMittal Galați acoperă aproximativ 39% din cererea internă de
produse plate din oțel, furnizând oțel de calitate superioară pe o piață internă în creștere, precum
și pe piețele de export.
2.1. Particulari
tă
ți ale industriei siderurgice
Industria siderurgică este una din cele mai dezvoltate ramuri industriale din lume,
realizând peste 75% din valoarea întregii industrii metalurgice
37
. Siderurgia utilizează minereu
de fier, fierul vechi, cocsul, gazele natur
ale, fondanți.
Uniunea Europeană este al doilea mare producător de o
țel din lume, cu o producție de
peste 177 de milioane de tone de o
țel pe an, reprezentând 11 % din producția globală. De
asemenea, siderurgia face parte dintr
–
o serie de lan
țuri de valor
i industriale
și este strâns legată
de multe sectoare industriale din naval, precum industria auto, construc
țiile, industria
electronică, industria mecanică
și ingineriaelectrică.
Aceasta are o importantă dimensiune transfrontalieră: există 500 de locuri
de produc
ție
în 23 de state membre, ceea ce face din industria siderurgică o industrie cu adevărat europeană.
Sectorul siderurgic european se află astăzi într
–
o situa
ție foarte dificilă. Criza economică
actuală a condus la o scădere semnificativă a activit
ă
ții de producție și a cererii de oțel asociate,
care rămâne cu 27 % sub nivelurile de dinaintea crizei
.
38
Ca urmare, mai multe unită
ți de producție s
–
au închis sau
și
–
au redus produc
ția, cu
pierderile corespunzătoare de locuri de muncă, în ulti
mii ani pier
zându
–
se până la 40.
000 de
locuri de muncă.
39
În consecin
ță, presiunea restructurării și a reducerii capacității de producție va rămâne
una dintre principalele provocări pentru această industrie în viitorul apropiat.
Industria siderurgică europeană se confr
untă cu
efectele simultane ale cererii reduse
și
ale supracapacită
ții pe o piață a oțelului globalizată
, precum
și cu
pre
țurile ridicate ale energiei
;
37
Prelucrarea o
țelului, disponibil la
https://www.scribd.com
, accesat la data de 15.01.2018
38
Plan pentru o industrie sideru
rgică competitivă
și durabilă în Europa
,
disponibil la
http://publications.europa.eu/resource/cellar/135c0c6e
–
53ec
–
4c29
–
8966
–
ac90df633a90.0021.
02/DOC_1
,
accesat la data de 15.01.2018
39
Prevenirea și controlul integrat al poluării în industria fontei și oțelului
,
disponibil la
https://biblioteca.regielive.ro/proiecte/chimie
–
generala/prevenirea
–
si
–
controlul
–
integrat
–
al
–
poluarii
–
in
–
industria
–
fontei
–
si
–
otelului
–
360412.html
,accesat la data de 15.01.2018
24
industria siderurgică trebuie să investească pentru
a se adapta la economia ecologică
și pentru
a fabrica
produse inovatoare.
Comisia Europeană consideră că este esen
țial ca
Europa să rămână o regiune
producătoare de o
țel importantă, din motive economice, sociale și de mediu, precum și pentru
securitatea aprovizionării.
Preocuparea pentru v
iitorul industriei
siderurgice î
n UE s
–
a manifestat în țări cu tradiție
în acest domeniu, printre care și România. Ministrul Varujan Vosganian s
–
a implicat activ în
formularea unui set de politici coordonate la nivel european. Comunicarea Comisiei din 11
iunie 2013 vizează a
specte privind stimularea cererii de oțel, îmbunătățirea accesului la pie
țele
externe
și asigurarea condițiilor de concurență echitabilă pentru importurile de materii prime și
exporturile de produse siderurgice, monitorizarea piețelor de deșeuri, prețul en
ergiei, punerea
în aplicare a politicilor privind schimbările climatice, stimularea inovării, utilizarea fondurilor
structurale, pentru a atenua impactul social al restructurării sectorului siderurgic etc.
Referitor la industria metalurgică (industria side
rurgică
și industria metalurgică
neferoasă) CAEN 24, la nivelul Uniunii Europene, cu circa 18.000 firme în care au activat circa
1.000.000 de salariați, s
–
a realizat valoare adaugată de circa 60,7 miliarde Euro la nivelul anului
2010, iar productivitatea a
parenta a muncii exprimată în valoare adaugată /angajat a fost de
60682 Euro/angajat.
În acest context industria metalurgică din România a realizat o valoare adaugată de
circa 562 milioane Euro (0,93% din cea realizată la nivel UE) cu o productivitate apar
entă a
muncii de circa 14800 Euro /angajat ( respectiv numai 25% din media UE).
40
2.2. Evolu
ția sectorului de siderurgie în România între anii 2011
–
2016
Industria metalurgică din România este privatizată în propor
ție de 100%, iar ponderea
capitalului stră
in este de aproximativ 80%. Industria siderurgică din România este o ramură
industrială deosebit de importantă pentru economia națională, deoarece aceasta este
multiplicator de: valoare adaugată brută, produc
ție industrială, locuri de muncă, generator de
i
mpozite
și taxe etc.
40
Industria
metalurgică
disponibil
la
:
http://www.minind.ro/presa_2013/august/Sinteza_consultari_ME_Industria_metalurgica_21082013.pdf
,
accesat
la data de 15.01.2018
25
La nivelul anului 2015 s
–
a remarcat o cre
ștere în domeniul siderurgic. Astfel, producția
de o
țel brut în România a înregistrat o creștere cu 4,8% față de nivelul de 3,19 milioane de
tone din 2014. În anul următor, în România, produc
ț
ia de o
țel s
–
a redus cu 1,1% fa
ță de anul
anterior când s
–
a produs 3,42 milioane tone.
Consumurile de materi
i prime în sectorul metalurgic
au înregistrat valori fluctuante în
perioada 2014
–
2016.
Tabelul 2.1 Consumurile de materii prime în sectorul meta
lurgic 2014
–
2015
Mii tone
Denumire produs
Consumurile de materie primă
Minereu de fier
și
concentrate
Fontă total
(inclusiv fontă
veche)
Feroaliaje
Aglomerat feros
Pelete
2014
2015
2014
2015
2014
2015
2014
2015
2014
2015
Aglomerat feros
1936
2404
Fontă de furnal
35
8
2166
2662
425
453
O
țel brut de
convertizor
–
–
1625
1933
28
29
O
țel brut electric
1
1
16
17
28
27
Piese turnate din
fontă
2
2
Sursa:
http://www.insse.ro
În anul 2015,
s
–
a înregistrat o cre
ștere cu 18,7% față de 2014 a consumului de fontă
–
total (inclusiv fontă veche), fiind înso
țită de o creștere a producției de oțel brut de convertizor
cu 16,7%. S
–
au observat cre
șteri ale consumurilor de minereuri de fier și concentrat
e, dar
și
cre
șterea consumurilor de aglomerat feros (+22,9%) care au condus spre o creștere a producției
de fontă de furnal cu 18,9%. De asemenea, se observă o scădere a consumului de feroaliaje,
pentru ob
ținerea de oțel brut electric, cu 6,4%, scădere ca
re se reflectă
și în producția de oțel
brut electric cu 13% fa
ță de anul 2014.
26
Tabelul 2.2 Consumurile de materii prime în sectorul metalurgic 2015
–
2016
Mii tone
Denumire produs
Consumurile de materie primă
Minereu de fier
și
concentra
te
Fontă total
(inclusiv fontă
veche)
Feroaliaje
Aglomerat feros
Pelete
2015
2016
2015
2016
2015
2016
2015
2016
2015
2016
Aglomerat feros
2404
2313
Fontă de furnal
8
3
2662
2593
453
496
O
țel brut de
convertizor
–
–
1933
1917
29
25
O
țe
l brut electric
1
–
17
23
27
21
Piese turnate din
fontă
2
1
Sursa:
http://www.insse.ro
În anul 2016, comparativ cu anul 2015, s
–
au înregistrat scăderi ale consumului de
minereuri de fier
și concentrate, pr
ecum
și a consumurilor de aglomerat feros (
–
2,6%), care au
condus spre o scădere a produc
ției de fontă de furnal cu 0,3%. De asemenea, se observă o
scădere cu 22,7 % a consumului de feroaliaje, pentru ob
ținerea de oțel brut electric, scădere
care se reflec
tă
și în producția de oțel brut electric cu 1,4% față de anul 2015.
Tabelul 2.3 Produc
ția maxim posibilă (capacitatea) la principalele produse din sectorul
metalurgic 2014
–
2016
–
mii tone
–
Denumire produs
Capacită
ți de producție
2014
2015
2016
Produse plate laminate la cald
2302
2488
2524
Fontă
și feroaliaje
1684
2015
2046
Produse lungi laminate la cald
2004
2219
1796
Produse ob
ținute direct prin
laminarea la cald
4305
4708
4320
Sursa:
http://www.insse.ro
În perioada 2014
–
2016, s
–
a observat o cre
ștere a capacităților de producție, în aproape
toate sectoarele metalurgice. Cele mai mari cre
șteri ale capacităților de producție în 2015 s
–
au
27
înregistrat pentru fontă
și feroaliaje (+19,6%) iar în 2016 capacită
ț
ile de produc
ție privind fonta
ș
i aliajele au crescut cu 1,6%, pentru produse lungi laminate la cald cu 10,8% în 2015 , iar 2016
cu 1,4%.
Din punct de vedere al utilizării capacită
ților de producție, în anul 2015 se constată că
în sectoarele cocserie, fo
ntă
și feroaliaje, capacitățile sunt utilizate în proporție de 96,2%, față
de 96,8% în anul 2014, iar instala
țiile de producere a oțelului brut sunt utilizate la 66,6% din
capacitate fa
ță de 70,6% în anul 2014, observându
–
se o scădere atât în sectoarele
de
cocserie,
fontă, feroaliaje cât
și instalațiile de producere a oțelului brut față de anul anterior.
În 2016, în sectoarele de cocserie, fontă
și feroaliaje, capacitățile sunt utilizate în
propor
ție de 94,4% (față de 96,2% în anul 2015), iar instalațiile d
e producere a o
țelului brut
sunt utilizate la 70,8% din capacitate (fa
ță de 68,1% în anul 2015).
2.3. Prezentarea generală a firmei ARCELORMITTAL S.A.
Cu o capacitate anuală de a produce aproximativ 115 milioane de tone de o
țel și cu
222.000 de angaja
ți
în 60 de
țări ale lumii, ArcelorMittal este cel mai mare producător global
de o
țel și minerit. Cu o prezență industrială în 19 țări, compania este leader în toate piețele
globale de
o
țel inclusiv industriile auto
,
ale produselor elec
trocasnice
și ambalaj
e metalice
,
cu
tehnologii de vârf în dezvoltare
și cercetare și rețele de distribuție foarte bine dezvoltate.
41
În România, compania are 6 unită
ți ,incluzând Galați (produse plate), Tulcea (carieră
de calcar), Ia
și, Roman (țevi din oțel fără sudură), Hunedo
ara (produse lungi)
și Romportmet
(port captiv pe Dunăre)
și mai multe societăți de servivii funcționale.
Numărul total de angaja
ți ArcelorMittal în Români este de aproximativ 10.000 de
persoane inclusin 6
.
500 în Gala
ți,
pilotul produc
ției românești și alt
e 50.000 de locuri de muncă
indirecte. ArcelorMittal se numără printre cei mai mari exportatori din România.Peste 70% din
totalul produc
ției merge la export.
42
Situat în sud
–
estul României, ArcelorMittal Gala
ți este cel mai mare combinat integrat
din
țară ș
i lider în fabricarea produselor siderurgice, cu o capacitate de produc
ție de 3 milioane
tone o
țel. Unitatea reprezintă un pilon impo
rtant al comunită
ții din Galați
,
cunoscut drept
„ora
șul siderurgiștilor”.
41
Raport de re
sponsabilitate corporativă 2015, disponibil la
http://galati.arcelormittal.com/aboutus/reports.aspx?sc_lang=ro
–
RO
, accesat la data de 01.02.2018
42
***
http://galati.arcelormittal.com/?sc_lang=ro
–
RO
28
Despre necesitatea construirii unui combinat side
rurgic la Gala
ți s
–
a discutat pentru
p
rima dată
în 1958, însă decizia a fost luată în 1960. Construc
ția a început în iulie 1961, iar
primul obiectiv de produc
ție important, respectiv Laminorul de Tablă Groasă nr. 1, a fost
inaugurat doi ani mai târziu.
Fi
gura 2.1. ArcelorMittal Galați S A
Sursa:www.google.ro,accesat la data de 02.02.2018
Produc
ția integrată a început în iulie 1968, când au fost finalizate toate capacitățile de
produc
ție importante și a fost elaborată prima sarjă la Oțelăria nr. 1. Iniți
al, Combinatul a fost
o companie de stat, iar în anul 1991 s
–
a transformat în societate pe ac
țiuni pentru ca, 10 mai
târziu, Grupul LNM Holdings
43
, să cumpere acțiunile statului
.
Un scurt istoric a companiei ArcelorMittal Gala
ți este prezentat mai jos:
1960
–
a fost luată decizia privind ridicarea unui Combinat Siderurgic la Gala
ți;
1961
–
au început lucrările de construc
ții;
1966
–
au fost elaborate primele șarje, astfel Combinatul începe să producă folosind o
uzină de aglomerare, oțelăria și un furnal (de
1700 metri cubi );
1991
–
Combinatul devine societate comercială pe acțiuni
și primește numele SIDEX;
2001
–
LNM Holdings NV cumpără ac
țiunile SIDEX de la statul român, devenind
Mittal Steel;
2006
–
Mittal Steel
și Arcelor fuzioneză
–
numele combinatului se
schimbă în
ArcelorMittal Gala
ți;
2009
–
ArcelorMittal Gala
ți devine centru al Flat Carbon Europe
–
Divizia de Sud;
43
În prezent Grupul LNM Holdings poartă denumirea ArcelorMittal, primită de la asociații principali.
29
2014
–
ArcelorMittal Gala
ți și ArcelorMittal Skopje formează o divizie de afaceri în
Europa de Sud Est.
Suprafa
ța combinatului este de 1.600 ha
dintre care 80% sunt ocupate de clădiri
industriale, iar construc
ția acestuia s
–
a făcut în două etape.
La momentul actual ArcelorMittal Galați funcționează cu următoarele sectoare:
o uzină de aglomerare;
un furnal în operare constantă, iar unul este scos
din funcțiune;
oțelăria;
un laminor de tablă groasă;
un laminor de benzi la cald;
un laminor de benzi la rece;
o linie de zincare;
două linii de turnare continuă;
o linie de acoperire organică.
44
2.4. Piața, clienții și furnizorii
Odată cu creșterea vâ
nzărilor pe piața internă, ArcelorMittal Galați vizeză extinderea
produselor sale.
Piața
–
considerații generale
Pia
ța pe care activează în prezent combinatul siderurgic din Galați este una dificilă, iar
o parte din produc
ția realizată se exportă în Turcia
, însă grupul ArcelorMittal continuă să
investească în modernizarea combinatului, pentru a reduce costurile
și pentru a menține
competitivitatea. De asemenea, societatea a început să exploreze noi piețe, cum ar fi Grecia,
țările balcanice. Astfel, s
–
au fo
rmat echipe pentru a dezvolta noi piețe, iar accentul se pune pe
îmbunătățirea contribuției prin schimbarea orientării către piață
–
produs
–
client.
Compania ArcelorMittal Gala
ți livrează o gamă largă de produse fabricate din oțel,
dintre care putem enumera:
o
țel pentru nave (de exemplu: nave petroliere, nave port container, barje, nave de
suport);
o
țel pentru turbine eoliene;
44
***
http://galati.arcelormittal.com/about
–
us/arcelormittal
–
profile.aspx?sc_lang=ro
–
RO
30
o
țel pentru construcții industriale, comerciale și rezidențiale, inginerie civilă;
o
țel pentru conducte (petrol și gaz);
o
țel pentru
electrocasnice;
o
țel pentru formarea la rece și ambutisare;
o
țel pentru echipament minier și echipament de construcție;
o
țel pentru conducte de uz general (de exemplu: conducte industriale și conducte de
apă);
o
țel pentru vase sub presiune.
45
Clienți
Pentru
a îndeplini nevoile clien
ților combinatul siderurgic de la Galați a recurs la
identificarea
și dezvoltarea de soluții eficiente ceea ce a
a
dus
și plus valoare pentru fiecare
client.
În prezent, clienții cu care ArcelorMit
tal Galați asigură materia primă
pentru proiectele
următorilor clienți:
Livrări pentru Proiectul Scorpio al DMHI;
Furnizor pentru cel mai mare pod suspendat din Turcia;
Furnizor pentru
Șantierul Naval DAMEN;
Furnizor pentru Metabet Pitești;
Furnizor pentru VEF SA Focșani;
Energie verde
folosind o
țelul de la combinatul siderurgic din Galați;
Furnizor de zgură pentru comunită
ți din Galați.
Furnizori
Aducând în atenție importurile, societatea ArcelorMittal Galați importă materii prime
din țările Europei de Est precum Rusia, Ucraina, Polonia
, Kazakhstan, pe cale ferată sau barje,
precum și din alte țări cum sunt: India, Australia, Brazilia, SUA, pe cale maritimă.
În 2015, costurile pentru achizi
ționarea de bunuri și servicii s
–
au ridicat la 883.000.000
Euro,iar cea mai mare parte a banilor pr
ovin din economia românească.
46
45
Raport de responsabilitate corporativă 2015, disponibil la
http://galati.arcelormittal.com/aboutus/reports.aspx?sc_lang=ro
–
RO
, accesat la data de 01.02.2018
46
Raport de responsabilitate corporativă 2015, disponibil la
http://galati.arcelormittal.com/aboutus/reports.aspx?sc_lang=ro
–
RO
, accesat la data de 01.02.2018
31
În privin
ța relației dintre ArcelorMittal Galați și furnizorii săi se evidențiază anumite
aspecte ce urmăresc responsabilitatea codului de aprovizionare, calitatea materiei prime
achizi
ționată, excelența operațională și mai a
les utilizarea de practici etice în afaceri.
La baza perfec
ționării relației cu furnizorii se situează o permanetă colaborare de
management responsabil care asigură livrarea materiei prime
și prestarea serviciilor solicitate
de calitate
și valoare adăuga
tă. Furnizorilor li se cere să în
țeleagă codul combinatului de
sourcing responsabil sau să îndeplinească standarde echivalente.
47
2.5. Conducerea firmei
și structura acționariatului
Compania ArcelorMittal Galați a suferit în ultimii ani câteva modificări
în privința
structurii acționariatului.
Consiliul d
e administrație al Societății s
–
a constituit în 2011 din 5 membri, conform
prevederilor din Actul Constitutiv. Componența Consiliului de Administrație este următoarea:
Dl.Robrech Himpe
–
Președinte ;
Dl.Thie
rry Alain Francois Le Gall
–
membru;
Dl. Charles Raphael Frank Jr.
–
membru;
Dl.Simon Francis Evans
–
membru;
Dl.Carl J.M.G. De Mare
–
membru.
Schimbări în structura Consiliului de Administrație sunt amintite mai jos:
Până la date de 31.10.2011, mandatul de Direct
or General al Societății a fost deținut de
dl. Thierz Alain Francois Le Gall. Mandatul dlui Le Gall a încetat prin acordul părților, la data
de 1 noiembrie 2011, d
–
lui Eric Jules Ladislas Remisy. La data de 8 februarie 2012, mandatul
dlui Eric Remisz a înc
etat prin acordul părților, ca urmare a solicitării domniei sale de a se
retrage din funcția de Director General din motive personale și, începând cu data de 8 februarie
2011, funcția de Director General este deținută de dl. Bruno Paul Renr, care a deținut
anteior
funcția de Șef Departament Tehnic al Societății.
Schimbările ce au avut loc în structura Capitatului Social sunt următoarele:
ArcelorMittal Holdings AG (numită anterior LNM Hodings NV, LNM Holdings AG,
Mittal Steel Holdings AG) a achiziționat de
la AVAS în anul 2001, 91,6% din pachetul de
47
Raport de responsabilitate corporativă 2014, disponibil la
http://ga
lati.arcelormittal.com/aboutus/reports.aspx?sc_lang=ro
–
RO
, accesat la data de 01.02.2018
32
acțiuni al ArcelorMittal Galați și și
–
a mărit ponderea în capitatul social al Societății la 99,7%,
până la sfârșitul anului 2011 prin contribuiția la majorarea capitatului social.
La 31 decembrie 2011, capitalul
social al ArcelorMittal Galați S.A.este de
2.455.523.235 RON, împărțit în 982.209.294 acțiuni nominative, cu o valoare nominală de 2,5
RON fiecare, ca urmare a unei majorări de capital social în valoare de 101.052.000 RON
(reprezentâd echivalentul sumei de
30 milioane USD,
virată în contul societății de către
acționarul majoritar), înregistrat la Registrul Comerțului Galați în anul 2011.
În anul 2012, în data de 7 iunie, Dl
.
Robrecht Himpe demisionează din funcția sa de
Preșendinte al Consiliului de Adminis
trați
e. În luna septembrie 2012, Dl. C
arl J.M.G. De Mare
demisionează din funcția sa de președinte al consiliului iar în locul dânsului este ales Dl.Sanjay
Samaddar. Mandatul acestutia expiră la data de 18 iulie 2016.
Consiliul de Administrație al Societăț
ii este format din 5 membri, conform prevederilor
din Actul Constitutiv. Componența Consiliului de Administrație este următoarea:
Dl. Sanjay Samaddar
–
Președinte;
Dl.Thierry Alain Francois Le Gall
–
membru;
Dl. Charles Raphael Frank Jr.
–
membru;
Dl.Simon Fran
cis Evans
–
membru;
Dl.Carl J.M.G. De Mare
–
membru.
Schimbări în conducerea executivă a Societății:
La data de 8 februarie 2012,
mandatul d
–
lui Eric Remisz a încetat prin acordul părților,
ca urmare a solicitării domnie
i sale de a se retrage din func
ț
ia de Di
rector General din motive
personale și, începând cu data de 8 februarie 2012, funcția de Director General este deținută de
dl. Ribo Bruno Paul Rene, care a dețiunut anterior funcția de Șef Departament Tehnic al
societății.
La 31 decembrie 2012, capitalul s
ocial al ArcelorMittal Galați S.A.este de
2.455.523.235 RON, împărțit în 982.209.294 acțiuni nominative, cu o valoare nominală de 2,5
RON.
În anul 2013, în data de 25 octombrie, Adunarea Generală a acționarilor a aprobat
numirea dlui Surojit Kumar Ghosh în
funcția de administrator ca urmare a expirării ma
ndatului
de administrator dlui C
harles Raphael Frank Jr., precum și realegerea d
–
lor Simon Francis
Evans și Carl J.M.G. De Nare în funcția de administrator al societății.
Consiliul de Administrare al Societ
ății este format din 5 membri, conform prevederilor
din Actul Constitutiv. Componența Consiliului de Administrație este următoarea:
33
Dl. Sanjay Samaddar
–
Președinte;
Dl.Thierry Alain Francois Le Gall
–
membru;
Dl. Surojit Kumar Ghosh
–
membru;
Dl.Simon Francis
Evans
–
membru;
Dl.Carl J.M.G. De Mare
–
membru.
La finele anului 2013, capitalul social al ArcelorMittal Galați S.A.este de
2.455.523.235 RON, împărțit în 982.209.294 acțiuni nominative, cu o valoare nominală de 2,5
RON. În anul 2014 nu au fost înregistrate
schimbări în conducerea executivă a societății.
Luând în considerare posturile vacante de membru al Consiliului de Administrație al
Societății, ca urmare a demisiilor dlui.Thierry Francois Le Gall și dlui.Surojit Kumar Ghosh
din luna decembrie 2014, prin
Hotărârea Consiliului de Administrație din data de 19.01.2015,
au fost numiți, în calitate de membri interimari în Consiliul de Administrație,
până la întrunirea
primei Adunări Generale Ordinare a Acționarilor Societății (AGO
A), dna. Logghe Lieve Maria
H.
ș
i dl. Ribo Bruno Paul Rene.
Prin Hotărârea AGOA din data de 30.05.2015, s
–
au aprobat, printre altele, numirea
dnei.Logghe Lieve Maria H și a dlui. Ribo Bruno Paul Rene, în funcția de membri în Consiliul
de Administrare al Societății, pentru un mandat de
4 ani, în
cepând cu data hotărârii AGOA.
Ca urmare a celor de mai sus, componența Consiliului de Administrașie este
următoarea:
Dl. Sanjay Samaddar
–
Președinte;
Dl.Ribo Bruno Paul Rene
–
membru;
Dl. Logghe Lieve Maria H
–
membru;
Dl.Simon Francis Evans
–
membru;
Dl.Carl J.M.G. De Mare
–
membru.
Atât la finele anului 2015 cât și sfârșitul lui 2016, capitalul social al societății este de
2.455.523.235 RON, împărțit în 982.209.294 acțiuni nominative, au o valoare nominală de 2,5
RON, structura sintetică a acționariatu
lui Societății fiind următoarea :
34
Tabelul 2.4 Structura acționariatului
Acționari
Nr.acțiuni deținute
Valoare acțiuni RON
Indici %
ArcelorMittal Holdings
AG
979.279.481
2.448.198.702,5
99,7017
Lista acționari persoane
juridice
42.227
105.567,5
0,004
3
Lista acționari persoane
fizice
2.887.586
7.218.965
0,294
982.209.294
2.455.523.235
100
Sursa: Elaborat de autor după date din raportul annual al întreprinderii SC ARCELORMITTAL GALAȚI
S.A
Prin urmare, pe parcursul celor șase ani analizați (2011
–
201
6), capitalul social al
societății rămâne constant având un număr de 982.209.294 acțiuni nominative, cu o valoare
nominală de 2,5 RON.
35
Capitolul 3. Analiza performan
ței financiare a firmei
ARCELORMITTAL S.A. în perioada 2011
–
2016
Societatea ArcelorMi
ttal Galați este cel mai mare producător de oțel din România,
având un rol semnificativ în economia națională.
Compania produce și comercializează o gamă largă de produse plate din oțel ca, de
exemplu, șleb, tablă, bandă laminată la cald, bandă laminată l
a rece și tablă zincată.
3.1. Analiza performan
ței firmei pe baza contului de Profit și Pierdere
Situată în estul României, societatea ArcelorMittal Galați numără aproximativ 5.600 de
angajați și este cel mai mare combinat integrat din țară și lider în
fabricarea produselor
siderurgice, cu o capacitate de producție de 3 milioane tone oțel.
Galațiul, cunoscut drept "orașul siderurgiștilor", este situat pe malurile Dunării.
Compania are șase unități în România, incluzând Galați, Tulcea
–
cariera de var, I
ași, Roman,
Hunedoara și Romportmet
–
operator portuar la Dunăre. Prezentarea evoluției cifrei de afaceri
în perioada 2011
–
2016 este realizată în Tabelul 3.1.
și Figura 3.1.
Tabelul 3.1 Evoluția cifrei
de afaceri a S.C.ARCELORMITTAL
S.A.
Nr.
Crt.
Ani
CA
I
ndici
1
2011
4.663.330.401
–
2
2012
5.418.682.167
116%
3
2013
3.713.378.235
69%
4
2014
3.592.087.513
97%
5
2015
3.803.508.731
106%
6
2016
3.466.867.877
91%
Sursa: Prelucrarea proprie după contul de profit și pierdere, anii 2011
–
2016 pentru S.C. A
RCELORMITTAL
S.A
36
Figura 3.1
Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011
–
2016
Sursa: Prelucrare proprie după contul de profit și pierdere, anii 2011
–
2016 pentru S.C. ARCELORMITTAL
S.A
Cifra de afaceri a societății ArcelorMittal a avut o evoluț
ie neuniformă. Anul 2012 a
cunoscut o creștere a cifrei de afaceri cu 16 %. Acest procent nu s
–
a menținut și în 2013 întrucât
combinatul a resimțit criza care a afectat piața metalurgică mondială având o scădere a cifrei
de afaceri cu 31%.
Cifra de afacer
i dă semne de redresare, astfel că, în 2015 se remarcă o creștere cu 6%,
urmând ca, în 2016 să scadă cu 9%.
Tabelul 3.2 Prezentarea evoluției Rezultatului NET în perioada 2011
–
2016
Nr.
Crt.
Ani
Profitul net
Indici
1
2011
–
620.130.335
–
2
2012
–
231.066.
763
–
37,26%
3
2013
–
741.659.810
–
321%
4
2014
–
482.230.382
–
65%
5
2015
–
297.616.460
–
62%
6
2016
–
271.358.373
–
91%
Sursa: Prelucrarea proprie după contul de profit și pierdere, anii 2011
–
2016 pentru S.C. ARCELORMITTAL
S.A
.
4,663,330,401
5,418,682,167
3,713,378,235
3,592,087,513
3,803,508,731
3,466,867,877
0
1,000,000,000
2,000,000,000
3,000,000,000
4,000,000,000
5,000,000,000
6,000,000,000
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
37
Evoluția rezultatului (
Tabelul 3.2) net se află în strânsă legătură cu evoluția cifrei de
afaceri. Astfel, orice modificare apărută în evoluția cifrei de afaceri se simte asupra rezultatului
net întrucât acesta reprezintă diferența dintre veniturile totale și cheltuielile totale
, iar ponderea
cea mai mai mare în veniturile totale o au veniturile din vânzarea mărfurilor.
Figura 3.2 Evoluția Rezultatului net al companiei ARCELORMITTAL S.A
.
,
pentru perioada 2011
–
2016
Sursa: Prelucrarea proprie după contul de profit și pierdere
, anii 2011
–
2016 pentru S.C. ARCELORMITTAL
S.A
.
Rezultatul net (Figura 3.2) a înregistrat o cre
ștere în anul 2012 față de 2011, dar fără a
ob
ține profit. Pierderile financiare au atins apogeul în 2013, rezultatul net fiind afectat de
creșterile exploziv
e ale prețurilor pentru energie. În 2014 respectiv 2015 situația privind
evoluția rezultatului net s
–
a mai ameliorat datorită spijinului acordat de către grupul mamă, dar
rezultatul final a fost tot pierdere.
Rezultatul financiar este
negativ în perioada
2011
–
2016
din cauza valorilor superioare ale
cheltuielilor financiare.
–
620,130,335
–
231,066,763
–
741,659,810
–
482,230,382
–
297,616,460
–
271,358,373
-800,000,000
-700,000,000
-600,000,000
-500,000,000
-400,000,000
-300,000,000
-200,000,000
-100,000,000
0
2010
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2017
38
Tabelul 3.3 Prezentarea contului de profit și pierdere al companiei ARCELORMITTAL S.A.
Nr.
crt
Venituri
/cheltuieli și
rezultate
(miliarde lei)
Exercițiu
financiar
Indici
(%)
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2012
2013
2014
2015
2016
1
Venituri din
exploatare
–
Total
4.928.126.452
5.175.683.536
3.767.009.055
3.596.056.682
3.763.989.918
3.428.174.044
105,02
72,78
95,46
104,67
91,08
2
Cheltuieli
din
exploatare
–
Total
5.494.
710.775
5.287.799.297
4.450.224.644
4.033.892.220
4.017.364.204
3.653.181.007
96,23
84,16
90,64
99,59
90,93
3
Rezultatul
din
exploatare
(1
–
2)
–
566.584.323
–
112.115.761
–
683.215.589
–
437.835.538
–
253.374.286
–
225.006.963
–
19,79
–
609,38
–
64,08
–
57,87
–
88,
80
4
Venituri
financiare
–
Total
160.452.868
135.768.710
121.569.745
74.281.590
79.217.031
54.783.745
84,62
89,54
61,10
106,64
69,16
5
Cheltuieli
financiare
–
Total
213.998.880
254.719.713
180.103.969
118.676.433
123.459.205
101.135.155
119,03
70,71
65
,89
104,03
81,92
6
Rezultatul
financiar (4
–
5)
–
53.546.012
–
118.951.002
–
58.534.223
–
44.394.843
–
44.242.174
–
46.351.410
222,15
49,21
–
75,84
–
99,66
–
104,77
7
Rezultatul
curent
(3 + 6)
–
620.130.335
–
231.066.763
–
741.659.810
–
482.230.382
–
297.616.460
–
271.358.373
37,26
320,97
–
65,02
–
61,72
–
91,18
8
Venituri
extraordinare
–
Total
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
9
Cheltuieli
extraordinare
–
Total
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
39
Nr.
crt
Venituri
/cheltuieli și
rezultate
(miliarde lei)
Exercițiu
financiar
Indici
(%)
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2012
2013
2014
2015
2016
10
Rezultatul
extraordinar
(8
–
9)
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
11
Venituri
totale
(1 + 4 + 8)
5.088.579.320
5.311.452.246
3.888.668.801
3.670.338.272
3.843.206.949
3.482.957.789
104,38
73,21
94,39
104,71
90,63
12
Cheltuieli
totale
(2 + 5 + 9)
5.708.709.655
5.542.591.009
4.630.328.611
4.152.568.654
4.140.823.409
3.754.316.162
97,09
83,54
89,68
9
9,71
90,66
13
Rezultatul
brut
(11
–
12)
–
620.130.335
–
231.006.763
–
741.659.810
–
482.230.382
–
297.616.460
–
271.358.373
37,25
321,06
–
89,68
–
99,72
–
90,67
14
Impozitul pe
profit
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
15
Rezultatul
net
(13
–
14)
–
620.130.335
–
231.066.7
63
–
741.659.810
–
482.230.382
–
297.616.460
–
271.358.373
37,26
320,97
–
65,02
–
61,72
–
91,18
Sursa: Prelucrarea proprie după contul de profit și pierdere, anii 2011
–
2016 pentru S.C. ARCELORMITTAL S.A.
40
Tabelul 3.4 Soldurile intermediare d
e gestiune pentru ARCELORMITTAL
S.A
.
Nr.
crt.
Denumire
indicator
Exercițiu financiar
Indici (%)
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2012
2013
2014
2015
2016
1
Producția
vândută (Pv)
4.639.424.127
5.400.707.200
3.709.422.689
3.572.221.292
3.776.562.817
3.450.470.167
116,41
68,68
96,30
105,
72
91,37
2
Venituri din
vânzarea
mărfurilor
(Vvmf)
23.906.274
17.974.967
3.955.546
19.866.220
26.945.914
16.397.710
75,19
22,01
502,24
135,64
60,85
3
Cifra de
afaceri
(CA)
4.663.330.401
5.418.682.167
3.713.378.235
3.592.087.513
3.803.508.731
3.466.867.
877
116,20
68,53
96,73
105,89
91,15
4
Cheltuieli
privind
mărfurile
(Chmf)
24.804.502
20.744.360
2.548.586
13.318.276
14.579.204
11.951.377
83,63
12,29
522,58
109,47
81,98
5
Marja
comercială
(MC)(2
–
4)
–
898.228
–
2.769.395
1.406.960
6.547.944
12.366.710
4
.986.333
–
308,32
–
50,80
465,40
188,86
40,32
6
Venituri
aferente
costului
producției
î
n
curs de
execuție
–
sold C
–
sold D
222.177.037
290.244.987
38.981.673
0
13.290.875
0
143.855.064
0
50.993.663
130,64
13,43
34,10
1082,36
35,45
7
Producția
imobilizată
(Pi)
761.846
2.410.034
2.145
0
0
0
316,34
0,09
0
0
0
8
Producția
exercițiului
(Pe)
4.862.363.010
5.112.872.247
3.748.406.507
3.558.930.417
3.632.707.753
3.399.476.504
105,15
73,31
94,95
102,07
93,58
41
Nr.
crt.
Denumire
indicator
Exercițiu financiar
Indici (%)
2011
2012
2013
2014
2015
2016
2012
2013
2014
2015
2016
9
Consumuri
intermediare
(Ci
)
–
ch cu
materii
prime și
materiale
consumabile
–
alte ch
materiale
–
alte ch
externe
–
ch privind
prestațiile
externe
4.644.080.935
3.322.190.923
130.360.571
664.975.184
526.554.257
4.509.406.976
2.771.373.729
498.416.389
767.133.622
472.483.236
3
.686.882.733
2.474.429.575
63.490.269
692.016.096
456.946.793
3.470.447.628
2.248.398.976
59.263.262
660.162.342
502.623.048
3.347.645.197
2.175.293.922
13.985.005
574.613.313
583.752.957
3.117.585.266
2.015.199.414
12.055.697
537.151.254
553.1
78.901
97,10
83,42
382,34
115,36
89,73
81,76
89,29
12,74
90,21
96,71
94,13
90,87
93,34
86,06
123,55
96,46
96,75
23,60
87,04
116,14
93,13
92,64
86,20
93,48
94,76
10
Valoarea
adăugată
(VA)
(5 + 8
–
9)
217.383.847
600.695.876
62.930.734
95.030.733
297.429.266
286.877.571
276,33
10,48
151,01
312,98
96,45
11
Subvenții de
exploatare
(Sbve)
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
12
Ch cu alte
impozite,
taxe și
vărsăminte
asimilate
(Itx
)
26.536.733
20.835.543
19.147.673
19.338.875
15.783.802
19.201.849
78,52
91,90
101,00
81,62
121,66
13
Ch cu
personalul
(Chper)
398.166.738
358.909.637
334.006.992
302.745.833
292.866.431
290.484.518
90,14
93,06
90,64
96,74
99,19
14
Excedentul
brut din
exploatare
–
207.319.624
220.950.696
–
209.223.931
–
227.053.975
–
11.220.970
–
22.808.796
–
106,57
–
94,69
–
108,52
–
4,94
–
203,27
Sursa: Prelucrarea proprie după contul de profit și pierder
e, anii 2011
–
2013 pentru S.CarcelorMittal S.A
42
Din datele tabelului 3.3
, se desprind următoarele :
Soldurile intermediare de gestiune au înregistrat valori fluctuante în perioada 2011
–
2016, iar ritmurile de creștere diferă din cauza decalajelor dintre dinamica elementelor luate în
calcul.
Cifra de afaceri
a crescut în 2012 cu
16,2% fa
ță de 2011, ca urmare a creșterii
produc
ției vândute, care are o pondere semnificativă în cifra de afaceri, cu 16,41% și reducerii
veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 24,81%, care au o pondere nesemnificativă. În anul
următor s
–
a înregistrat o
scădere cu 31,47% din cauza reducerii atât a produc
ției vândute cu
31,32%, cât
și a veniturilor din vânzarea mărfurilor cu 77,99 %.
Cu toate acestea, cifra de afaceri are tendințe de ameliorare în 2014 cu o scădere de
doar 3,27% fa
ță de 2013, ca urmare
a cre
șterii veniturilor din vânzarea mărfurilor de 5,02 ori
ș
i reducerii cu numai 3,70% a produc
ției vândute. În anul 2015 cifra de afaceri a crescut cu
5,89% fa
ță de 2014 ca urmare a creșterii atât a producției vândute cu 5,72%, cât și a veniturilor
din v
ânzarea mărfurilor cu 35,64%, urmând să scadă în 2016 ca urmare a reducerii ambelor
venituri, respectiv cu 8,63%
și 39,15%.
Marja comercială
prezintă valori negative în perioada 2011
–
2013 deoarece
cheltuielile privind mărfurile au crescut semnificativ. C
reșterea alarmantă a cheltuielilor
prezintă riscul neprofitabilității societății. Totuși, scopul societății pentru optimizarea
veniturilor în activitatea curentă prinde contur, în sensul că, în 2014, marja comercială se
ameliorează și înregistreză valori
pozitive, respectiv cre
ștere cu 365,4%, cu mult peste medie
datorate creșterii veniturilor din vânzărea mărfurilor cu 402,24%.
Cu toate acestea, în anul următor, marja comercială cre
ște doar cu 88,86% din cauza
faptului că veniturile cresc cu 35,64%, iar
cheltuielile cresc cu 9,47% față de anul 2014. În
2016, marja comercială se reduce substanțial, cu 59,68%, scădere datorată reducerii atât a
cheltuielilor privind vânzarea mărfurilor cu 18,02% cât și a veniturilor privind vânzarea
mărfutilor cu 39,15%.
Pr
oducția exercițiului
a crescut în 2012 cu 5,15% față de anul 2011, ca urmare a
creșterii veniturilor aferente costului de producției în curs de execuție cu 30,64%. În anul 2013
s
–
a înregistrat o scădere cu 26,69% din cauza reducerii semnificative a veni
turilor în curs de
execuție cu 86,57%.Cu toate acestea, producția exercițiului are tendințe de ameliorare în 2014,
unde înregistrează o scădere cu doar 5,05% față de 2013 ca urmare a creșterii veniturilor
aferente costului producției. În 2015, producția ex
ercițiului a crescut cu 2,07% față de 2014 ca
urmare a creșterii producției vândute cu 982,36%, urmând să scadă în 2016 cu 6,42% ca
urmare a reducerii veniturilor cu 64,55%.
43
Valoarea adăugată
a crescut în 2012 cu 176,33% ca urmare a creșterii marjei
come
rciale și a reducerii consumurilor intermediare cu 2,9%. În anul următor s
–
a înregistrat o
scădere cu 89,52% ca urmare a diminuării consumurilor intermediare cu 18,24%. Cu toate
acestea, valoarea adăugată are tendințe de îmbunățire în 2014 și înregistreză
o creștere cu
51,01% față de anul anterior. În 2015, valoarea adăugată crește cu 212,98%, datorită creșterii
producției exercițiului cu 2,07%, urmând să scadă în 2016 cu 3,55% din cauza scăderii atât a
consumurilor intermediare cu 6,87% cât și a producției
exercițiului cu 6,42%.
Excedentul brut de exploatare
prezintă valori negative datorate creșterii cheltuielilor
cu persoanalul și a cheltuielilor cu alte impozite, taxe și vărsăminte.
3.2. Analiza performan
ței firmei pe baza ratelor
Indicatorii de lic
hiditate măsoară capacitatea societă
ților de a
–
și onora obligațiile pe
termen scurt, pentru realizarea calculelor fiind utilizate activele circulante (cele mai lichide)
și
datoriile cu o scaden
ță mai mică de un an. Datele necesare se regăsesc în bilanțul c
ontabil.
Rata de lichiditate generală
Rata lichidității generale exprimă capacitatea firmei de a face față obligațiilor curente
pe seama capitalului circulant. Lichiditatea generală este raportul dintre activele circulante
și
datoriile curente (datorii mai
mici de 1 an). Se recomandă ca indicatorul de lichiditate generală
să fie cuprins între 2
și 2,5.
RLG
=
(Active curente/Datorii curente)
Tabelul 3.5 Evoluția ratei de lichiditate generale
Indicator
An
Active curente
[1]
Datorii curente
[2]
Rata lichid
ității generale
[3]=[1]/[2]
2011
2.295.033.038
1.138.258.285
2,02
2012
1.955.234.748
716.865.018
2,73
2013
1.720.027.346
888.401.223
1,94
2014
1.604.912.387
967.592.492
1,66
2015
1.156.236.088
843.046.654
1,37
2016
1.320.586.574
1.229.932.726
1,08
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
Valoarea ratei de lichiditate depă
șește 1 pe toată perioada, dar este inclusă în intervalul
favorabil numai în anul 2011, ceea ce ne dovede
ște că, cel puțin pe termen scu
rt, întreprinderea
are capacitatea de a
–
și achita datoriile exigibile, arătând un grad de siguranță, concretizat în
44
existen
ța unui fond de rulment permanent care îi permite întreprinderii să facă față problemelor
apărute în mi
șcarea activelor circulante sa
u unor deprecieri a valorii acestora. În perioada 2013
–
2016, rata lichidită
ții generale este cuprinsă între 1,08 și 1,94 ceea ce arată o capacitate redusă
de transformare a activelor circulante în lichidită
ți pentru plata datoriilor exigibile pe termen
scu
rt. În anul 2012 rata lichidită
ții generale depășește intervalul favorabil, înregistrând valoarea
de 2,73 ce ce poate arăta fie o valorificare necorespunzătoare a stocurilor, fie o încasare mai
dificilă a crean
țelor.
Rata de lichiditate redusă
Rata lichid
ității reduse are aceeași semnificație ca și lichiditatea generală, dar elimină
din calcul stocurile, care uneori pot fi greu vandabile. O diferen
ță de rezultate foarte mare între
lichiditatea generală
și lichiditatea redusă ne spune că stocurile existente
ale firmei sunt foarte
mari. Valorile favorabile ale acestei rate sunt cuprinse între 0,8
și 1.
RLR
=
(active
curente
–
stocuri
)/datorii
curente
Tabelul 3.6 Evoluția ratei de lichiditate redusă
Indicator
An
Active circulante
[1]
Stocuri
[2]
D
atorii curente
[3]
Rata lichidității reduse
([1]
–
[2])/[3]
2011
2.295.033.038
1.540.414.271
1.138.258.285
0,66
2012
1.955.234.748
1.020.249.253
716.865.018
1,30
2013
1.720.027.346
1.158.417.198
888.401.223
0,63
2014
1.604.912.387
1.040.738.249
967.592.4
92
0,58
2015
1.156.236.088
788.551.953
843.046.654
0,44
2016
1.720.027.346
902.311.369
1.229.932.726
0,34
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
Figura 3.3 Evolu
ția ratelor de lichiditate
Sursa: Elaborat
de autor
0%
50%
100%
150%
200%
250%
300%
2011
2012
2013
2014
2015
2016
202%
273%
194%
166%
137%
108%
66%
130%
63%
58%
44%
34%
Rata lichidității generale %
Rata lichidității redusă %
45
Rata lichidității reduse înregistrează valori scăzute în 2011, respectiv 0,66, ceea ce ne
arată că societatea prezintă riscul neachitării imediate a datoriilor curente. Situația se
ameliorează în 2012 unde depășește pragul minim de 0,88 și ajunge
la 1,30 sugerând faptul că
firma poate achita datoriile care trebuie plătite într o perioadă mai mică de un an. În perioada
următoare, 2013
–
2016,lichiditatea redusă se află sub pragul minim de 0,8 ceea ce sugerează
imposibilitatea acoperirii datoriilor c
urente din activele circulante.
Rata de solvabilitate pe termen mediu și lung
Rata solvabilității pe termen mediu și lung
reflectă capacitatea unei întreprinderi de a
face față tuturor scadențelor sale, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung
:
R
STML
=(Total Activ/Datorii Totale)
Tabelul 3.7 Evoluția solvabilității pe termen mediu și lung
Indicator
An
Total Activ
[1]
Datorii totale
[2]
Rata solvabilității pe
termen mediu și lung
[3]=[1]/[2]
2011
3.748.148.181
1.543.554.156
2,43
2012
3.
536.135.871
1.115.892.723
3,17
2013
2.694.856.212
1.274.860.659
2,11
2014
2.313.829.903
1.334.005.578
1,73
2015
2.022.580.410
1.191.702.773
1,70
2016
1.726.929.691
1.556.281.795
1,11
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC A
RCELORMITTAL S.A
Figura 3.4 Evoluția ratei de solvabilitate
pe termen mediu
și lung (2011
–
2016)
Sursa: Elaborat de autor
243%
317%
211%
173%
170%
111%
0%
50%
100%
150%
200%
250%
300%
350%
2011
2012
2013
2014
2015
2016
46
Rata solvabilită
ții generale în 2011 trece de pragul de 1,50 dovedind că intreprinderea
de
ține capacitatea de a
–
și achita obligații
le băne
ști, imediate și îndepărtate, față de terți,urmând
ca în 2012 să crescă până la 3,17 ceea ce reflectă capacitatea societății de a face față tuturor
scadențelor sale, atât pe termen scurt cât și pe termen mediu și lung. În 2013 rata solvabilității
generale se dimuează din cauza creșterii datoriilor totale ale firmei
și atinge valoarea 2,11,
urmând ca în următorii doi ani să scadă treptat. În 2016 rata solvabilității este sub 1,50 reflectă
riscul companiei de a transforma activele în lichidități în
vederea onorării obligațiilor de plată.
Rata de rentabilitate economică
Rata rentabilită
ții economice exprimă capacitatea unei firme, de a degaja o acumulare,
un rezultat economic prin mijloacele economice angajate pentru ob
ținerea acestuia. Ea măsoară
performan
țele resurselor angajate în procesul de exploatare fără a lua în considerare
mecanismul de finan
țare (proveniența surselor de finanțare), rezultatul extraordinar și incidența
fiscală (impozitul pe profit). Este vorba despre o rată a rentabilită
ți
i economice brute care ia în
considerare excedentul brut din exploat
are sau rezultatul exploatării.
Re = (Profit brut / Capital permanent) * 100
Tabelul 3.8 Evoluția ratei de rentablitate economică
Indicator
An
Profit brut
[1]
Capital permanent
[2]
Ra
ta de rentablitate
economică %
[3]=[1]/[2]
2011
620.130.335
3.572.878.084
17,36%
2012
231.006.763
3.352.152.391
6,89%
2013
741.659.810
2.534.383.037
29,26%
2014
482.230.382
2.154.809.941
22,38%
2015
297.616.460
1.840.206.805
16,17%
2016
271.358.373
1
.546.541.381
17,55%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
47
Figura 3.5 Evoluția ratei de rentabilitate economică 2011
–
2016
Sursa: Elaborat de autor
Rata rentabilității economice s
–
a diminuat în 201
2 cu 10,47 % față de anul 2011.
Această evoluție a fost influențată semnificativ (și defavorabil) de rata rentabilității comerciale.
În 2013 rata rentabilității economice se majorează și ajunge la 29,26% ceea ce sugerează
eficiența mijloacelor materiale și
financiare alocate pentru desfasurarea activității
întreprinderii.
Cu toate acestea, rata rentabilității economice se reduce în 2014 cu 6,88% față de anul
anterior și expune întreprinderea la riscul privind independența de mecanismul de finanțare, de
imp
actul activității extraordinare cât și de politica fiscală. În 2015, modificarea vitezei de
rota
ție a activelor circulante a determinat scăderea cu 6,21% a ratei analizate față de anul
anterior.
Situația se înrăutățește în perioada următoare, iar în anul
următor rata de rentabilitate
economică ajunge la 17,55% ceea ce exprimă o reducere a gradului de remunerare a
capitalurilor angajate în activitatea întreprinderii.
Ratele de rentabilitate comercială
Ratele de rentabilitate comercială
masoară performanțe
le comerciale ale activității unei
firme, independent de modul de finanțare și de sistemul fiscal sau exploatarea firmei, fiind
legate de prețuri, vânzări și reprezentând diferența dintre prețul mărfurilor vândute și costul
acestora.
1.
Rata marjei comerciale
măsoară câștigul rezultat din vânzare, pentru oricare
din componentele comerciale ale afacerii: produse, clienți, canale și zone de
desfacere.
17.36%
6.89%
29.26%
22.38%
16.17%
17.55%
0 %
5 %
10 %
15 %
20 %
25 %
30 %
35 %
2011
2012
2013
2014
2015
2016
48
R
MC
= MC / Vvmf
(rata marjei comerciale)
Tabelul 3.9 Evoluția ratei marjei comerciale 2011
–
2016
Indicator
An
Marja comercială
[1]
Venituri din vânzarea
mărfurilor
[2]
Rata marjei comerciale %
[3]=[1]/[2]
2011
–
898.228
23.906.274
–
3,75%
2012
–
2.769.395
17.974.967
–
15,40%
2013
1.406.960
3.955.546
35,56%
2014
6.547.944
19.866.220
32,96%
2015
12.366.710
26.945.
914
45,89%
2016
4.986.333
16.397.710
30,40%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
.
Figura 3.6 Evoluția ratei marjei comerciale 2011
–
2016
Sursa: Elaborat de autor
Rata marjei comerciale are valori negative
în 2011 și 2012 ceea ce înseamnă că
societatea înregistreză pierderi. În anul 2013, rata marjei comerciale este pozitivă, în valoare
de 35,56% ceea ce sugerează faptul că marja comercială este
suficient
de
mare
astfel incat sa
acopere
costurile
directe
de
suport ale vanzarii (cheltuieli cu personalul, cheltuieli materiale
si cu servicii terti pentru activitatile de promovare, stocare, distributie etc) si
costurile
indirecte
de suport ale firmei (management general, activitati administrative).
Valoarea pozi
tivă se menține și în 2014 având o scădere cu doar 2,6% față de anul
anterior. În 2015 se înregistreză cea mai mare valoare pentru perioada analizată 45,89 % ceea
ce înseamnă profitabilitatea vânzării produselor societății, urmând ca în 2016 rata marjei să
se
reducă ajungând la 30,4% din cauza scăderii veniturilor din vânzarea mărfurilor c
u 39,14%
fa
ță de anul anterior.
-20 %
-10 %
0 %
10 %
20 %
30 %
40 %
50 %
2011
2012
2013
2014
2015
2016
–
3.75%
–
15.40%
35.56%
32.96%
45.89%
30.40%
49
2.
Rata marjei brute de exploatare
se
determină raportând rezultatul din
exploatare (Rexp) la cifra de afaceri (CA), după relația care urmeaz
ă:
R
EBE
= EBE / CA
(rata marjei brute de exploatare)
Tabelul 3.10 Evoluția ratei marjei brute de exploatare
Indicator
An
Excedent brut de
exploatare
[1]
Cifra de afaceri
[2]
Rata marjei brute de
exploatare%
[3]=[1]/[2]
2011
–
207.319.6
24
4.663.330.401
–
4,4%
2012
220.950.696
5.418.682.167
4,1%
2013
–
209.223.931
3.713.378.235
–
5,6%
2014
–
227.053.975
3.592.087.513
–
6,3%
2015
–
11.220.970
3.803.508.731
–
0,3%
2016
–
22.808.796
3.466.470.167
–
0,6%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din
bilan
țul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
.
Figura 3.7 Evoluția ratei marjei brute de exploatare 2011
–
2016
Sursa: Elaborat de autor
De
–
a lungul celor șase ani se remarcă o scădere a eficienței activității de exploatare,
rata având valori negative p
e toată perioada, cu excep
ția anului 2012 când a înregistrat valoarea
de 4,1%.
3.
Rata marjei nete de exploatare
determină raportând rezultatul din exploatare
(Rexp) la cifra de afaceri (CA), după relația care urmează:
R
RNE
= RE / CA
( rata marjei nete de e
xploatare)
-8 %
-6 %
-4 %
-2 %
0 %
2 %
4 %
6 %
2011
2012
2013
2014
2015
2016
50
Tabelul 3.11 Evoluția ratei marjei de exploatare
Indicator
An
Rezultatul exploatării
[1]
Cifra de afaceri
[2]
Rata marjei de exploatare
%
[3]=[1]/[2]
2011
–
566.584.323
4.663.330.401
–
12,15%
2012
–
112.115.761
5.418.682.167
–
2,07%
2013
–
683
.215.589
3.713.378.235
–
18,4%
2014
–
437.835.538
3.592.087.513
–
12,19 %
2015
–
253.374.286
3.803.508.731
–
6,66%
2016
–
225.006.963
3.466.470.167
–
6,49%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
Figura 3.8 Evol
uția ratei marjei de exploatare 2011
–
2016
Sursa: Elaborat de autor
De
–
a lungul celor șase ani se remarcă o ineficien
ță a activității de exploatare. Valorile
negative fluctuante exprimă exprimă incapacitatea
î
ntreprinderii de a realiza profit și expunerea
la riscul de a rezista concurenței pe piață.
4.
Rata marjei nete
se
determină raportând rezultatul net (Rnet) la cifra de afaceri
(CA), după relația care urmează:
RNE = RNE / CA
(rata marjei nete)
-20
-18
-16
-14
-12
-10
-8
-6
-4
-2
0
2011
2012
2013
2014
2015
2016
–
12.15
–
2.07
–
18.4
–
12.19
–
6.66
–
6.49
51
Tabel 3.12 Evoluția ratei marjei nete de exploatare
Indicator
An
Rezultatul net al
exploatării
[1]
Cifra de afaceri
[2]
Rata marjei nete de
exploatare %
[3]=[1]/[2]
2011
–
620.130.335
4.663.330.401
–
13,29%
2012
–
231.066.763
5.418.682.167
–
4,26%
2013
–
741.659.810
3.713.378.235
–
19,97%
2014
–
482.230.382
3.592.087.513
–
13,42%
2015
–
297.616.460
3.803.508.731
–
7,82%
2016
–
271.358.373
3.466.470.167
–
7,83%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
Figura 3.9 Evoluția ratei marjei nete de exploatare
2011
–
2016
Sursa: Elaborat de autor
Valorile negative fluctuante ale ratei marjei nete de exploatare exprimă incapacitatea
î
ntreprinderii de a realiza profit net din activitate și expunerea la riscul de a rezista concurenței
pe piață.
Rata de îndatorare
generală
Rata de îndatorare generală măsoară ponderea datoriilor în patrimoniul firmei și
exprimă gradul de dependență a întreprinderii de resurse financiare provenite de la terți:
RÎG=Total datorii/Capital propriu
-20%
-15%
-10%
-5%
0%
2011
2012
2013
2014
2015
2016
–
13.29%
–
4.26%
–
19.97%
–
13.42%
–
7.82%
–
7.83%
52
Tabel 3.13 Evoluția ratei de îndator
are generală
Indicator
An
Total datorii
[1]
Capital propriu
[2]
Rata de îndatorare
generală %
[3]=[1]/[2]
2011
1.543.554.156
3.167.582.213
48,73 %
2012
1.115.892.723
2.953.124.686
37,79%
2013
1.274.860.659
2.147.923.601
59,35%
2014
1.334
.005.578
1.788.396.855
74,59%
2015
1.191.702.773
1.491.550.686
79,89%
2016
1.556.281.795
1.220.192.312
127,54%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
.
Creșterea tot mai accentuată a ratei de îndatorare gener
ală indică o situație alarmantă,
manifestată printr o dependență de credite. Ponderea din 2016 indică faptul că, activele
societății sunt insuficiente pentru a contribui la finanțarea datoriilor sale totale.
Valoarea ratei de îndatorare generală în anul 2
011 este de 48,73% ceea ce demonstreză
capacitatea companiei de a
–
și mări volumul creditelor sub rezerva existenței unui flux de
lichidități corespunzător, urmând ca în 2012 să se înregistreze valori accepabile 37.79% ceea
ce permite pe viitor suportar
ea serviciului datoriei. Cu toate acestea începând cu 2013 situația
devine din ce în ce mai alarmantă întrucât trece pragul de 50% și înregistrează 59,35%. În anii
următori 2014
–
2015 rata de îndatorare generală crește considerabil atingând ,74,59% respecti
v
79,89 % ceea ce sugerează faptul că societatea depinde mai mult de creditorii săi. Cea mai
alarmantă situație este în anul 2016 când rata îndatorării este 127,54% sugerând riscul mare la
care este expusă atât societatea cât și creditorii săi, deoarece t
oate datoriile din bilanț dau
drepturi asupra companiei unor terți.
Rata de îndatorare financiară
Rata de îndatorare financiară indică ponderea datoriei pe termen lung în capital propriu,
mai exact arată modul de finanțarea a capitalului permanent pus la
dispoziția companiei și
anume surse proprii sau surse străine.
RÎF=Datorii financiare pe termen scurt /Capital permanent
Capital permanent= Capital propriu + Datorii financiare pe termen mediu și lung
53
Tabel 3.14 Evoluția ratei de îndatorare financiară
Indicator
An
Datorii financiare pe
termen scurt
[1]
Capital permanent
[2]
Rata de îndatorare
financiară %
[3]=[1]/[2]
2011
1.138.258.285
3.572.878.084
31,86%
2012
716.865.018
3.352.152.391
21,39%
2013
888.401.223
2.534.383.037
35,05%
2014
967.592.49
2
2.154.809.941
44,9%
2015
843.046.654
1.840.206.805
45,81%
2016
1.229.932.726
1.546.541.381
79,53%
Sursa: Date prelucrate
și calculate din bilanțul întreprinderii SC ARCELORMITTAL S.A
Rata de îndatorare financiară în anul 2011, indică o rezervă în ape
larea la credite cu o
pondere de 31,86% urmând ca în 2012 rata de îndatorare să ajungă la 21,39% ceea ce exprimă
faptul că activele societății contribuie la finanțarea datoriilor sale totale.
Cu toate acestea, rata de îndatorare financiară se menține în c
ondițiile normale în jur
50% în anii 2014 și 2015,urmând ca în 2016 să se manifeste o situație alarmantă, în sensul
expune
rii la o dependență de credite.
Figura 3.10 Evolu
ția ratelor de îndatorare 2011
–
2016
Sursa: Elaborat de autor
În perioada 2011
–
201
5 rata de îndatorare financiară se află sub nivelul normal de 50%,
însă datorită cre
șterii datoriilor pe termen scurt, depășește pragul de 50%, ba mai mult, în 2016
această rată are o creștere accentuată cu 33,72 % față de anul precedent.
0%
20%
40%
60%
80%
100%
120%
140%
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Rata de îndatorare generală %
Rata de îndatorare financiară %
54
După centralizar
ea rezultatelor ob
ținute în urma analizei performanței firmei pe baza
ratelor putem desprinde următoarele concluzii
și anume: societatea este expusă riscului privind
pre
țul materiilor prime. ArcelorMittal urmărește să mențină o politică adecvată a aprovizi
onării
cu stocuri pentru a reduce riscurile.
De asemenea, observăm că societatea se expune la riscul lichiditate fapt ce comportă
o gestiune prudentă a acestuia, prin continua monitorizare a fluxului de numerar estimat
și real
ș
i prin corelarea scaden
ț
elor activelor
și pasivelor finaciare. Politica companiei referitoare la
lichidită
ți este de a păstra suficiente active astfel încât să își poată achita obligațiile la datele
scaden
țelor.
Prin natura activită
ții sale, combinatul siderurgic de la Galați e
ste expus unui risc redus
de modificare a fluxurilor de trezorerie prognozate
și de fluctuare a valorii instrumentelor
financiare.
Putem include, de asemenea
și riscul de credit ca una dintre părțile instrumentului
financiar să nu execute obliga
ția asumat
ă, cauzând celeilalte păr
ți o pierdere financiară.
Conducerea societă
ții consideră că a exclus valoarea expunerii la riscul de credit prin
implementarea politicilor grupului:
Vânzările ArcelorMittal se desfă
șoară prin intermediul ArcelorMittal Flat
Carbon
Europe;
Cash pooling cu ArcelorMittal Treasury.
Acestea sunt concluziile la care a ajuns conducerea companiei ArcelorMittal Gala
ți,
concluzii în urma cărora a decis efectuarea investi
ției privind achiziționarea unui număr de 5
ma
șini marca Skoda Octavia S
tyle .
Odată stabilit acest lucru, următorul pas îl reprezintă alegerea celei mai bune finan
țări
55
Capitolul 4. Finan
țarea prin leasing la compania
ARCELOR MITTAL S.A Gala
ți
În urma diagnosticului
și a analizei economice
–
financiare, realizate în capitolul
anterior
precedente, s
–
a constatat că firma poate face fa
ță unei investiții de achiziționare a unor
autovehicule.
4.1. Analiza politicii de investiții a S.C. ARCELORMITTAL S.A. în perioada
2011
–
2016
În anul 2010 Societatea a demarat proiectul de reconstr
ucție a Furnalului nr.5, proiect
care a fost finalizat la sfârșitul lunii octombrie 2011. Această invesție de peste 80 milioane de
Euro a fost derulată de către o puternică echipă locală de proiect, sprijinită de experți din cadrul
diviziei
FlatCarbon Eur
ope a Grupului
ArcelorMittal.Cu cele mai bune tehnologii
implementarea la nivel mondial, noul Furnal nr.5, reînzidit, are o durată de viață estimată la
cel puțin 15 ani. Obiectivul acestei
investiții
este să contribuie la scăderea costurilor variabi
le
ale
Societății, consolidându
–
i astfel competivitatea. Furnalul nr.5, cel mai mare din România,
poate produce peste 2 milioane de tone de fontă anual.
ArcelorMittal Gal
ați a investit în perioada 2011
–
2012, aproximativ 7 milioane de Euro
pentru Modernizarea Foa
rfecii de Ajustare de la Laminorul de Tablă Groasă nr.2, țintind astfel
să extindă oferta de produse, să furnizeze calitate și servicii superioare clienților.
ArcelorMittal Galați a investit în 2012, peste 1,2 milioane de Euro la Mașinile de
Aglomerare nr.
5 și nr.6 pentru îmbunătățirea performanțelor acestora. Proiectul a inclus
design
–
ul, uzinarea și construirea unei instalații de injectare a varului în procesul de aglomerare.
Această investiție reduce costurile și permite combinatului să folosească minere
uri mai ieftine
fără, însă, a afecta calitatea fontei lichide. Investiția a adus economii importante prin folosirea
unui nivel mai înalt de concentrate în locul minereurilor scumpe.
În 2013 compania a investit de 2 milioane de Euro în modernizarea completă
de
Rectificări Cilindri din LTG2, investiție care are un impact pozitiv imediat și important în
îmbunătățirea calității tablelor groase.
În anul 2014, a fost pusă în funcțiune mașina de șarjare la furnalul nr.5. Principalele
obiective de atins după imple
mentarea noii tehnologii la Furnalul
nr.
5 au constat în sporirea
productivității, reducerea costului total cu combustibilul și creșterea utilizării obiectivului de
producție la 96% prin prelungirea duratei de viață a ech
ipamentului. În acest proiect s
–
au
56
i
nvestit 7,26 milioane de Euro (4,98 milioane de Euro în anul 2014).Societatea a investit 5,8
milioane de Euro în Mașina de planat la cald care asigură planeitatea produselor LTG 2 și
îmbunătățește calitatea acestora.
De asemenea, o altă investiție în valo
are de 5,9 milioane de Euro (1,57 milioane de
Euro în anul 2014) a fost atribuită pentru cazanul nr.8. Scopul investiției este creșterea
consumului de gaz de furnal (produs intern) și reducerea consumului de gaz natural.
În 2015 s
–
a investit într
–
un sistem
de vopsire organică a tablei la rece în valoare de 7,24
milioane Euro .
Investiția vizează să satisfacă exigențele clienților din segmente precum: acoperișuri,
sisteme de scurgere, panouri sandwich, panouri răcitoare și frigidere ind
ustriale și altele.
Totodată, s
–
au realizat investiții la Linia de zincar
e în valoare de
2,36 milioane de Euro, în
scopul creșterii calității produselor din tablă zincată, cât și cu impact în produsele vopsite
organic.
De asemenea, o altă investiție s
–
a realizat la mașina de
planat la cald din Laminorul de
Tablă Groasă însumând valoarea de 3,8 milioane de Euro. Această investiție a avut drept scop
diversificarea portofoliului de produse cu o valoare adăugată mai mare, care anterior n
u puteau
fi realizate folosindu
–
se mașina
existentă. Planeitatea tablei groase este esențială
în relația
industrii
–
client cum ar fi: construcții navale, țevi de fluide energetice, turbine eoliene,
construcții civile și altele.
4.2. Bugetarea investiției
ArcelorMittal Galaț
i vizează achiziționar
ea unui număr
de 5 autotu
risme model Skoda
Octavia Style
; fiind unul dintre cele mai populare modele de pe pia
ța auto din România.
Modelul
și
–
a câ
știgat aprecierea datorită design
–
ului, interiorul pe care îl oferă
și performanțele
sale tehnice.
Pentru achi
zi
ția autot
urismelor se achită avansul de
20
% din valoarea acestora
. Cu
m
pre
țul de catalog este
de 75.000 EUR
48
fără TVA, reprezentând 348.975 lei suma ob
ținută va
fi de 60.000 EUR (279.180 LEI ) fiind achitată prin leasing.
Datele tehnice ale ma
șinilor
curpind următoarele: Transmisie:DSG, Cutie Automată
de viteze, Cilindree : 1598 cmc, Putere: 85/115 (kW/CP), Combustibil:D (B=Benzină, D=
48
Calculat la cursul BNR din data de 18.04.2018, curs Euro/Leu = 4,6530
57
Diesel), Norma de poluare: EU6, Consum mediu: 4l/100 km, Emisii CO
2
= 105 g/km, Nr.
Locuri: 5, Nr.u
și: 4.
Figura 4.1 Au
tomobil
Skoda Octavia Style
Sursa:
http://www.rentacar
–
topcars.ro/afisare.php?id=36
accesat la data de 12.04.2018
4.3. Analiza de bonitate în vederea obținerii finanțării prin leasing
Pe
ntru finanțarea investiției societatea ArcelorMittal Galați solicită băncii BRD un
leasing pentru achiziționarea unui număr de 5 mașini necesare pentru desfășurarea activității
curente.
În continuare am analizat evoluția factorilor calitativi cât
și can
titativi în perioada 2011
–
2016.
Se vor utiliza următorii factori cantitativi
î
n evaluarea periodică a performanței
financiare:
Lichiditatea curentă; Lcr =
Cifra de afaceri anuală;
Solvabilitatea; S =
Grad de
î
ndatoare operațio
nal; G
î
op =
Grad de acoperire a dobânzii; Gad =
Rata activelor fixe; Ractf =
58
Tabelul 4.1. Evaluarea factorilor cantitativi
Nr.
crt.
Criterii de
apreciere %
Categorii de credite
Categ.A
Categ. B
Categ. C
Categ.
D
Categ. E
Limite
Punctaj
Limite
Punctaj
Limite
Punctaj
Limite
Punctaj
Limite
Punctaj
1.
Lichiditatea
curentă
>80
10p
>75%
8p
>65%
6p
≥60%
4p
<60%
0p
2
Cifra de
afaceri
≥50mii
EUR
10p
25
–
50
mii
EUR
5p
10
–
25
mii
EUR
3p
<10
mii
EUR
0p
–
–
3
Solvabilit
ate
>50%
4p
30
–
50%
3p
20
–
30%
2p
<20%
0p
–
–
4
Grad de
îndatorare
<15%
6p
<20%
5p
<25%
3p
≤30%
2p
>30%
0p
5
Grad de
acoperire a
dobânzii
>200%
10p
>150%
8p
>125%
6p
≥100
%
3p
<100%
0p
6
Rata
activelor
fixe
≥10%
10p
≥8%
8p
≥5%
6p
≥3%
4p
<3%
0p
Sursa: Pr
eluat din norma internă a BRD.
Sunt analizate informațiile introduse
î
n sistem și pe baza acestora sunt calculați următorii
indicatori:
Tabelul 4.2. Calculul indicatoriilor, realizat de sistem, al companiei ARCELORMITTAL S.A.
Data referin
ță
12.2014
12.2
015
12.2016
Rezultat
Punctaj
Rezultat
Punctaj
Rezultat
Punctaj
Lichiditatea
curentă
165,87%
10p
137,15
10p
107,37
10p
Cifra de afaceri
3.592.087.513
10p
3.803.508.731
10p
3.466.867.877
10p
Solvabilitate
57,28%
4p
55,59
4p
43,95
3p
Grad de
îndatorare
26,94%
2p
22,16
2p
35,48
0p
Grad de acoperire
a dobânzii
952%
10p
669%
10p
602%
10p
Rata activelor
fixe
72%
10p
84%
10p
94%
10p
Total punctaj
46p
46p
43p
Sursa: Elaborat de autor
59
Evaluarea factorilor calitativi :
Indicatorii calitativi ce sunt luați
î
n calcul sunt:
Vechimea companiei
–
este important ca societatea să aibă o anumită vechime pentru
a inspira
î
ncredere;
Grad de acoperire cu garanț
ii lichide sau ușor lichidabile;
Calitatea acționariatului
–
reprezintă stabilitatea ș
i seriozitatea acționariatului;
Calitatea managementului
–
se referă la longevitatea și pregătirea administratorului și
performanțele pe care acesta le
–
a avut de
–
a lungul anilor.
Fiecare indicator este
definit de mai multe crite
rii și primeș
te un punctaj. Pe baza
punctajului se
î
ncadrează
î
ntr
–
o categorie de performanță.
Analiza scoring realizată pe baza evaluării factorilor cantitativi și calitativi,
î
ncadrează
firma
î
n categoria de performanță A, deoa
rece a obținut punctaj de 43 puncte. Însă, analiza realizată
de sistem
î
i acordă firmei credit și
î
i indică categoria de performanță determinată pe baza ultimei
situații financiare prezentate, aceasta fiind B, având criteriul de eligibilitate A1.
Diferenț
a dintre cele două analize se datorează faptului că sistemul ține cont și de alte
informații la care nu avem acces și ne atenționează asupra faptului că firma nu este client al băncii.
4.4. Derularea operațiunii de leasing
Derularea unei opera
țiuni de le
asing presupune parcurgerea unor etape care comportă
anumite caracteristici în func
ție de specificul diferitelor forme de leasing.
Inițial va fi emisă cererea de ofertă de către companie furnizorului. Acesta din urmă va
lansa combinatului de la Galați fact
ura proforma.
ArcelorMittal Galați se adresează societății Arval BNP Paribas Group cu o cerere de
închiriere și cu dosarul de finanțare. Societatea Arval BNP Paribas Group va studia dosarul
primit și în funcție de anumite criterii își va exprima acordul
sau nu, privind finanțarea.
Odată ce furnizorul a acceptat cererea, urmează etapa de alegere a automobilelor ce vor
fi cumpărate, trans
mițând oferta către solicitanți
. După ce compania ArcelorMittal a convenit
asupra modelului de automobil dorit, societat
ea de leasing face comanda pentru acestea și
încheie contract cu furnizorul.
Odată pregătite vehicululele pentru livrare, Arval va informa compania ArcelorMittal,
care va ridica vehiculul în termen de 5 zile lucrătoare de la primirea informării de la Arval
,
printr
–
un reprezentant împuternicit în scris în acest sens, comunicat, în prealabil, către Arval.
60
Vehicululele vor fi livrate la loca
ția convenită de ambele părți în scris, în perimetrul orașelor
Gala
ți și Brăila. Pentru solicitări specifice, contra cos
t
și în limitele restricțiilor de circulație în
vigoare, Arval va putea organiza livrarea vehiculelor la sediul companiei .
Etapa achiziționării automobilelor prevede remiterea facturii de către furnizor împreună
cu garanția și contractul de service către
societatea de leasing. Furnizorul se obligă să livreze,
instaleze și să întrețină bunurile închiriate.
Durata de închiriere
și obligația corelativă de plată a ratei totale de leasing vor începe
de la data livrării vehiculului sau, în cazul în care Locatar
ul nu ridică vehiculul în termenul
men
ționat mai sus, din ziua în care vehiculul este pus la dispoziția companiei.
La încheierea contractului, combinatul de la Galați are la dispoziție variantele: fie vinde
sau returnează vehiculele, fie prelungește contra
ctul de închiriere.
4.4.1. Prezentarea contractului de leasing a societă
ții
Arval BNP Paribas Group
și Arcelor Mittal
Societatea Arval Service Lease România S.R.L, cu sediul social în Str. Gheorghe
Ț
i
țeica,Sector 2, București, înregistrată la Registrul
Comer
țului cu numărul J40/10936/2006,
cod fiscal RO18824870, Capital social: 6.204.600 RON, deschis la BNP PARIBAS Fortis
SA/NV Bruxelles Sucursala Bucure
ști, și S.C. ArcelorMittal Galați
S.A., având sediul în gala
ți
, C
alea Smîr
dan, nr. 1 , România, înreg
istr
ată la Registrul Comer
țului Galați cu nr. J17/21/1991,
având codul fiscal nr.RO1639739, reprezentată legal de Dl. Ribo Bruno
–
CEO
și de Dna. Toader
Anca
–
Director Cumpărări, denumită în continuare Locatar,
au încheiat contract cadrul de
leasing opera
țion
al de vehicule, cu servicii de gestiune flota.
Arval BNP Paribas Group se obligă să închirieze vehiculele conform specifica
țiilor din
contract prezentând ferm condi
țiile de închiriere și condițiile economice (rata de leasing). Nicio
clauză din contractul
de leasing nu poate fi interpretată în sensul transferului proprietă
ții
vehiculelor către ArcelorMittal, nici pe perioada derulării contractului , nici ulterior, în cazul
încetării sale.
Înainte de livrarea vehiculului, ArcelorMittal poate solicita să i se
furnizeze un vehicul
temporar pentru a asigura mobilitatea utizatorului până la data livrării.Acest vehicul va fi
utilizat în conformitate cu condi
țiile contractuale generate ale Arval, iar prețul acestuia va fi
convenit de păr
ți prin semnarea condițiil
or generale
și a formularului de închiriere pe termen
scurt.
61
Data livrării fiecărui vehicul va fi comunicată locatarului de către Arval
și se va baza
pe data comunicată de distribuitorul de vehicule.
4.4.2. Condi
țiile specifice încheierii contractului de
leasing
Condi
țiile specifice încheierii contractului de leasing sunt prezentate mai jos:
Locatarul va utiliza vehiculul cu maximă digilen
ță și într
–
un mod corespunzător, în
conformitate cu orice reglementare legală
și instrucțiune de folosire emisă de con
structor.
Locatarul se va asigura de conducerea
și tratarea vehiculului de către conducătorul auto cu
maximum de pruden
ță și digilență.
Locatarul nu va transmite în niciun mod dreptul de folosin
ță asupra vehiculelor, total sau
par
țial, nu va subînchiria că
tre o altă persoană juridică sau fizică sau asociere de persoane
juridice sau fizice
și le va folosi drept garanție sau afecta de alte sarcini, cu excepția situațiilor
reglementate expres prin Contract.
Locatarul va efectua, pe cheltuaiala Arval, inspec
ți
ile tehnice periodice (ITP) ale vehiculelor
închiriate,conform normelor din România, la Registrul Auto Român (R.A.R.) sau la un centru
autorizat, agreat de comun acord, în scris, cu Arval. Locatarul asigură prezentarea vehiculului
în centrul autorizat agre
at cu Arval, în data
și ora convenite, însă înainte de data expirării
inspec
ției tehnice periodice, inscripționată pe certificatul de în matriculare al vehiculului,
Locatarul fiind răspunzător pentru orice consecin
ță a nerespectării prezentei clauze.
Locat
arul nu va folosi vehiculul pentru a transporta un număr mai mare de persoane/sau o
cantitate mai mare de mărfuri decât se prevede în certificatul de înmatriculare sau în
instruc
țiunile de utilizare a vehiculului emise de constructor.Totodată, Locatatul nu
va utiliza
vehiculului pentru transportul mărfurilor periculoase, transportul persoanelor contra
–
cost,
concursuri sau evenimente sportive, remorcare (cu excep
ția cazului în care vehiculul este dotat
în modcu o bară de remorcare)
și în limita greutății ma
xime admise la remorcare de către
constructor. Locatarul va fi răspunzător pentru orice consecin
ță și/sau daune cauzate
Locatorului sau ter
ților, derivând din nerespectarea prezentei clauze.
Locatarul nu va interveni în nici un mod asupra indicatorului de
kilometraj al vehiculului.
Locatarul va plăti taxele de autostradă, de pod, de parcare
și orice alte taxe aferente utilizării
vehiculului.
Locatarul poate instala pe vehicul echipamente sau accesorii cu condi
ția aprobării prealabile,
scrise, de către Arval
.Locatarul va răspunde de instalarea corectă
și conformitatea cu legea a
62
acestor echipamente
și accesorii. Orice costuri de reparație sau orice costuri aferente
vehiculului de înlocuire, generate de ac
țiuni de instalare de echipamente sau accesorii, vor fi
suportate de către locatar, Arval nu va autoriza în niciun caz instalarea echipamentelor care
schimbă caracteristicil
e de omologare ale vehiclului în
chiriat
și/sau cauzează deteriorarea
permanentă a vehiculului.
De la data livrării vehiculului, conform pr
ocesului verbal de predare
–
primire, Locatarul va
suporta toate rsicurile aferente utilizării
și custodei vehiculului închiriat, cu excepția
evenimentelor neprevăzute
și de neînlăturat (care șin de forța Majoră), inclusiv, dar fără a se
limita la, furt, abu
z de încredere, defec
țiune mecanică, avarierea vehiculului sau a uneia dintre
piesele sau accesoriile acestuia. Locatarul va plăti societă
ții arval diferența dintre dauna
constată
și despăgubirea achitată de societatea de asigurare în cazul pierderii, avar
ierii sau
distrugerii vehiculului închiriat.
4.3. Consecin
țele și riscurile contractului de leasing
În cazul unei defecțiuni majore sau a unui accident în urma căruia vehiculul a fost
încadrat ca daună totală, dacă reparațiile costă peste 40% din valoar
ea de piață a vehiculului
înainte de accident, Arval are drept să denunțe unilateral Contractul pentru vehiculul respectiv,
comunicând acest fapt Locatarului, prin scrisoare recomandată, în maxim 3 zile lucrătoare de
la data raportului menționat . Denunțar
ea unilaterală a Formularului aferent vehiculului
respectiv va produce efecte în termen de 1 (una) zi lucrătoare de la data confirmării de către
Locatar a primirii notificării.
Dauna va fi evaluată la un atelier ales de către Arval sau de către un expert a
l acestuia,
care va întocmi un raport scris în acest sens.În cazul în care Locatarul solicită un vehicul nou,
tarifele de închiriere se vor baza pe condițiile în vigoare la data noii cereri.
În cazul producerii oricărui eveniment (ex.vehicul lovit/zgâriat
etc. în parcare/autor
necunoscut
și /sau în caz de accident (din culpă sau nu) și/sau în caz de furt și/sau tentativă de
furt soldat /e cu avarierea vehiculului, produs,e pe teritoriul României, Locatarul/conducătorul
auto este o
bligat să inform
e
ze Arval
despre
acestea, în termen de cel mult 48 ore de la
producere,
și să obțină și să pună la dispoziția Arval, după caz, fie procesul verbal de la unitatea
de poli
ție competentă, cu respectarea termenului legal, fie formularul de constatare amiabilă
de acciden
t, complet corespunzător.
63
4.5. Determinarea costului operațiunii de leasing
În continuare vom determina costul operațiunii de leasing ținându
–
se cont de
următoarele elemente: Redeven
ța anuală = 17.560 euro; Perioada de rambursare= 4ani;
Valoarea investit
iei
= 75.000 euro; Avans = 15.000 euro; Perioada de amortizare= 10 ani;
Impozitul /profit (t) = 16% Amortizarea = 75.000/ 10= 7.500 euro; Economii din impozit
privind amortizarea = 16% * 7.500 euro= 1.200 euro; Economii din impozit privind redevența=
16% *
17.560 euro= 2.809,6 euro;
Economii din impozit privind val. reziduală= 16% * 25.000/(10
–
4)= 666,67 euro; Marja de
profit societății de leasing 15%.
Tabelul 4.3. Costul operațiunii de leasing
Ani
Redevența
Econ. din imp.
privind
redevența
Pierderea
di
n
amortizare
Valoarea
reziduală
Econ. din imp.
privind amort.
val. reziduale
TOTAL
2017
–
17.560
2.809,6
–
1.200
–
15.950,4
2018
–
17.560
2.809,6
–
1.200
–
15.950,4
2019
–
17.560
2.809,6
–
1.200
–
15.950,4
2020
–
17.560
2.809,6
–
1.200
25.000
–
40.950,4
2021
666,67
666,67
2022
666,67
666,67
2023
666,67
666,67
2024
666,67
666,67
2025
666,67
666,67
2026
666,67
666,67
Sursa: Elaborat de autor
Formula pentru determinarea costului operațiunii de leasing este următoarea:
I=
n
i
i
EI
i
n
L
n
i
i
L
i
i
a
EIch
a
VR
a
A
T
CH
1
1
1
1
1
I=
+
+
+
+
+
+
+
+
+
=
4,65%.
4.6. Efectele operațiunii de leasing asupra Bilanțului Contabil
În c
ontinuare am previzionat bi
lanțul pe perioada 2017
–
2022
pent
ru a vedea exact cum se
reflectă
operațiunea de leasing.
64
Tabelul 4.4. Evolu
ția structurilor patrimoniale de activ în perioada 2017
–
2022
ACTIV
Exercițiu financiar
31.12.2017
31.12.2018
31.12
.2019
31.12.2020
31.12.2021
31.12.2022
Concesiuni, brevete și alte
drepturi
6.748.140
6.748.140
6.748.140
6.748.140
6.748.140
6.748.140
Avansuri și imob.necorp.în
curs
32.737
32.737
32.737
32.737
32.737
32.737
TOTAL
IMOB.NECORPORALE
6.780.877
6.780.877
6.780.877
6.780.877
6.780.877
6.780.877
Terenuri și construcții
1.068.347.337
1.068.347.337
1.068.347.337
1.068.347.337
1.068.347.337
1.068.347.337
Instalații tehnice și mașini
1.076.324.908
1.076.324.908
1.076.324.908
1.076.441.158
1.076.305.533
1.076.3
05.533
Mobilier și aparatură birotică
10.110.346
10.110.346
10.110.346
10.110.346
10.110.346
10.110.346
TOTAL IMOB. CORPORALE
2.154.782.591
2.154.782.591
2.154.782.591
2.154.898.841
2.154.763.216
2.154.763.216
Titluri imobilizate
5.547.604
5.547.604
5.
547.604
5.547.604
5.547.604
5.547.604
Creanțe imobilizate
6.767.709
6.767.709
6.767.709
6.767.709
6.767.709
6.767.709
TOTAL ACTIVE
IMOBILIZATE
2.173.878.781
2.173.878.781
2.173.878.781
2.173.995.031
2.173.859.406
2.173.859.406
Materii prime
480.332.946
480.332.946
480.332.946
480.332.946
480.332.946
480.332.946
Produse finite și mărfuri
261.366.234
261.366.234
261.366.234
261.366.234
261.366.234
261.366.234
Produse în curs de execuție
292.400.775
292.400.775
292.400.775
292.400.775
292.400.775
292.400.
775
TOTAL STOCURI
1.034.099.955
1.034.099.955
1.034.099.955
1.034.099.955
1.034.099.955
1.034.099.955
Clienți
30.546.981
30.546.981
30.546.981
30.546.981
30.546.981
30.546.981
Debitori
3.266.400
3.266.400
3.266.400
3.266.400
3.266.400
3.266.400
Efecte
de primit
328.569.181
328.569.181
328.569.181
328.569.181
328.569.181
328.569.181
TOTAL CREANȚE
362.382.562
362.382.562
362.382.562
362.382.562
362.382.562
362.382.562
Investiții financiare pe termen
scurt
42.887.557
42.887.557
42.887.557
42.887.557
42.8
87.557
42.887.557
Casa și conturile la bănci
1.015.527.591
1.015.527.591
1.015.527.591
1.015.411.341
1.015.609.245
1.015.609.245
TOTAL ACTIVE
CIRCULANTE
2.454.897.665
2.454.897.665
2.454.897.665
2.454.781.415
2.454.979.319
2.454.979.319
TOTAL ACTIV
4.62
8.776.446
4.628.776.446
4.628.776.446
4.628.776.446
4.628.838.725
4.628.838.725
Sursa: Elaborat de autor
65
Tabelul 4.5. Evolu
ția structurilor patrimoniale de pasiv în perioada 2017
–
2022
PASIV
Exercițiu financiar
31.12.2017
31.12.2018
31.12.2019
31.12.202
0
31.12.2021
31.12.2022
Capital social
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
Prime de capital
0
0
0
0
0
0
Rezerve
126.830.391
126.830.391
126.830.391
126.830.391
126.830.391
126.830.391
Rezerve din reevalua
re
223.874.422
223.874.422
223.874.422
223.874.422
223.874.422
223.874.422
Rezultat reportat
Sold creditor
526.324.804
526.324.804
526.324.804
526.324.804
526.324.804
526.324.804
Rezultatul exercițiului
147.534.806
147.534.806
147.534.806
147.534.806
14
7.597.085
147.597.085
Repartizarea profitului
0
0
0
0
0
0
TOTAL CAPITAL PROPRIU
3.480.087.658
3.480.087.658
3.480.087.658
3.480.087.658
3.480.149.937
3.480.149.937
Împrumut din emisiunea de
obligațiuni
0
0
0
0
0
0
Împrumuturi bancare pe termen
mediu și
lung
125.027.705
125.027.705
125.027.705
125.027.705
125.027.705
125.027.705
Alte împrumuturi financiare
12.363.326
12.363.326
12.363.326
12.363.326
12.363.326
12.363.326
TOTAL DATORII PE
TERMEN MEDIU ȘI LUNG
137.391.031
137.391.031
137.391.031
137.391.
031
137.391.031
137.391.031
Furnizori
310.836.718
310.836.718
310.836.718
310.836.718
310.836.718
310.836.718
Furnizori de imobilizări
8.752.256
8.752.256
8.752.256
8.752.256
8.752.256
8.752.256
Efecte de plată
0
0
0
0
0
0
Datorii salariale
36.757.756
36.757.756
36.757.756
36.757.756
36.757.756
36.757.756
Datorii privind contrib.. sociale
40.988.785
40.988.785
40.988.785
40.988.785
40.988.785
40.988.785
Impozit pe profit
0
0
0
0
0
0
Creditori diverși
1.578.963
1.578.963
1.578.963
1.578.963
1.578.963
1.578.963
Credite la bănci pe termen scurt
612.383.279
612.383.279
612.383.279
612.383.279
612.383.279
612.383.279
TOTALDATORII PE TERMEN
SCURT
1.011.297.757
1.011.297.757
1.011.297.757
1.011.297.757
1.011.297.757
1.011.297.757
TOTAL PASIV
4.628.776.446
4.628.776.446
4.628.776.446
4.628.776.446
4.628.838.725
4.628.838.725
Sursa:Elaborat de autor
66
În urma previzionărilor realizate se deduc următoarele: în primii 4 ani , valoarea activelor
imobilizate nu se modifică datorită acestui leasi
ng opera
țional.
În schimb, se va diminua Casa
și
conturile la bănci în activ
și Profitul net în Pasiv cu aceeași sumă a redevenței anuale. În anul 2021
va fi intrarea echipamentelor la valoarea reziduală. Concomitent în activ vom avea diminuarea cu
aceea
și
sumă la Casa
și conturile la bănci.
Apoi, echipamentele se vor amortiza, ducând la diminuarea activelor imobilizate în activ
cu valoarea amortizată
și la diminuarea activelor imobilizate în activ cu valoarea amortizată și la
diminuarea profitului net în P
asiv, cu valoarea a
mortizării
4.7. Efectele operațiunii de leasing asupra Contului de Profit și Pierdere
În Contul de Profit
și Pierdere, ca modificare vom avea creșterea cheltuielilor cu redevențe,
loca
ții de gestiune, chirii din cadrul cheltuielilor de
exploatare pe perioada contractului de leasing,
iar după achizi
ția bunului la valoarea reziduală vom avea cheltuiala cu amortizarea.
.
67
Tabelul 4.6. Evolu
ția elementelor din Contul de profit și pierdere în perioada 2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Nr.
Crt.
Venituri /cheltuie
li și rezultate
(miliarde lei)
Exercițiu financia
r
2017
2018
2019
2020
2021
2022
1
Venituri din exploatare
–
Total
3.234.678.024
3.234.678.024
3.234.678.024
3.234.678.024
3
.234.678.024
3.234.678.024
2
Cheltuieli din exploatare
3.564.896.980
3.564.896.980
3.564.896.980
3.564.896.980
3.564.896.980
3.564.896.980
3
Cheltuieli cu redeventa /amortizarea
leasing
81.654
81.654
81.654
81.654
19375
19375
4
Cheltuieli din exploatar
e
–
Total
3.564.978.634
3.564.978.634
3.564.978.634
3.564.978.634
3.564.916.355
3.564.916.355
5
Rezultatul din exploatare (1
–
2)
–
330.300.610
–
330.300.610
–
330.300.610
–
330.300.610
–
330.238.331
–
330.238.331
6
Venituri financiare
–
Total
68.783.031
64.8
97.746
69.345.461
65.897.746
66.345.461
66.789.670
7
Cheltuieli financiare
–
Total
103.127.433
98.735.286
100.230.746
98.615.286
99.230.746
99.789.008
8
Rezultatul financiar (4
–
5)
–
34.344.402
–
33.837.540
–
30.885.285
–
32.717.540
–
32.885.285
–
32.999.33
8
9
Rezultatul curent
(3 + 6)
–
364.645.012
–
364.138.150
–
361.185.895
–
363.018.150
–
363.123.616
–
363.237.669
10
Venituri extraordinare
–
Total
11
Cheltuieli extraordinare
–
Total
0
0
0
0
0
0
12
Rezultatul extraordinar (8
–
9)
0
0
0
0
0
0
13
Venituri totale
(1 + 4 + 8)
3.303.461.055
3.299.575.770
3.304.023.485
3.300.575.770
3.301.023.485
3.301.467.694
14
Cheltuieli totale
(2 + 5 + 9)
15
Rezultatul brut
(11
–
12)
3.668.106.067
3.663.713.920
3.665.209.380
3.663.593.920
3.664.147.10
1
3.664.705.363
16
Impozitul pe profit
17
Rezultatul net
(13
–
14)
–
364.645.012
–
364.138.150
–
361.185.895
–
363.018.150
–
363.123.616
–
363.237.669
68
În continuare am analizat anumiți indicatori economico
–
financiari p
entru a observa cum
anume influențează operațiunea de leasing activitatea companiei ArcelorMittal Galați.
Rentabilitate economică
Re = (Profit brut / Capital permanent) * 100
Tabelul 4.7. Evoluția ratei de rentabilitate economică 2017
–
2022
Indicator
An
Profit brut
[1]
Capital permanent
[2]
Rata de rentablitate
economică %
[3]=[1]/[2]
2017
364.645.012
3.617.478.689
10,08
2018
364.138.150
3.617.478.689
10,06
2019
361.185.895
3.617.478.689
9,98
2020
363.018.150
3.617.478.689
10,03
2021
363.123.616
3.6
17.540.968
10,03
2022
363.237.669
3.617.540.968
10,04
Sursa: Elaborat de autor
Figura 4.2. Evolu
ția ratei de rentabilitate economică 2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Rentabilitatea economică se menține în perspectivă în jurul ratei de 10% ceea ce
sugerează
eficiența mijloacelor materiale și financiare necesare petru desfășurarea activității societății în
viitor.
Rentabilitate financiară
Re = (Profit net / Capital propriu) * 100
9.9
9.95
10
10.05
10.1
2017
2018
2019
2020
2021
2022
10.08
10.06
9.98
10.03
10.03
10.04
69
Tabel 4.7. Evoluția ratei de rentabilitate financiară 2017
–
2022
Indicator
An
Profit net
[1]
Capital propriu
[2]
Rata de rentablitate
financiară %
[3]=[1]/[2]
2017
–
364.580.918
–
364.758.901
1
2018
32.808.105
32.810.123
1
2019
21.184.802
21.186.821
1
2020
–
192.945.056
–
192.943.036
1
2021
–
226.222.747
–
226.220.72
6
1
2022
–
280.906.358
–
280.904.336
1
Sursa: Elaborat de autor
Figura 4.3. Evolu
ția ratei de rentabilitate financiară 2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Rata rentabilității financiare se men
ține în perioada următoare 2017
–
2022, cu o pondere
consta
ntă de 1% ceea ce reflectă faptul că
,
corelația între
profit, ca rezultat al activităț
ii
întreprinderii, și capitaluri, este o sursă de finanțare a activității întreprinderii.
Lichiditate generală
RLG
=
(Active curente/Datorii curente)
1
1
1
1
1
1
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
70
Tabelul 4.8. E
voluția ratei de lichiditate generale 2017
–
2022
Indicator
An
Active curente
[1]
Datorii curente
[2]
Rata lichidității generale
[3]=[1]/[2]
2017
2.454.897.665
1.011.297.570
2,42
2018
2.454.897.665
1.011.2
97.570
2,42
2019
2.454.897.665
1.011.297.570
2,42
2020
2.454.781.415
1.011.297.570
2,42
2021
2.454.979.319
1.011.297.570
2,42
2022
2.454.979.319
1.011.297.570
2,42
Sursa: Elaborat de autor
Figu
ra 4.3. Evolu
ția ratei de lichiditate generală 2017
–
2022
Sursa:Elaborat de autor
Valoarea ratei de lichiditate depă
șește 1 pe toată perioada previzionată, ceea ce ne
dovede
ște că, cel puțin pe termen scurt, întreprinderea are capacitatea de a
–
și achita
datoriile
exigibile, arătând un grad de siguran
ță, concretizat în existența unui fond de rulment permanent
care îi permite întreprinderii să facă fa
ță problemelor apărute în mișcarea activelor circulante
sau unor deprecieri a valorii
acestora.
Rata de l
ichiditate redusă
RLR
=
(active
curente
–
stocuri
)/datorii
curente
2.42
2.42
2.42
2.42
2.42
2.42
2017
2018
2019
2020
2021
2022
71
Tabelul 4.9. Evoluția ratei de lichiditate redusă 2017
–
2022
Indicator
An
Active circulante
[1]
Stocuri
[2]
Datorii curente
[3]
Rata lichidității reduse
([1]
–
[2])/[3]
2017
2.454.897.665
1.034.099.955
1.011.297.570
1,4
2018
2.454.897.665
1.034.099.955
1.011.297.570
1,4
2019
2.454.897.665
1.034.099.955
1.011.297.570
1,4
2020
2.454.781.415
1.034.099.955
1.011.297.570
1,4
20
21
2.454.979.319
1.034.099.955
1.011.297.570
1,4
2022
2.454.979.319
1.034.099.955
1.011.297.570
1,4
Sursa: Elaborat de autor
Figura 4.4. Evolu
ția ratei de lichiditate redusă 2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Rata lichidi
tății reduse înregistrează valori pozitive în perspectivă
și ajunge la 1,40
sugerând faptul că firma se va confrunta cu riscul de a fi în incapacitatea de rambursare pe loc
a datoriilor ținând cont de încasările existente.
Rata lichidită
ții imediate
RLI=Disponibilită
ți/ Datorii pe termen scurt
1.4
1.4
1.4
1.4
1.4
1.4
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
72
Tabelul 4.10. Evoluția ratei de lichidiate imediată 2017
–
2022
Indicator
An
Disponibilită
ți
[1]
Datorii pe termen scurt
[2]
Rata de lichiditate
imediată %
[3]=[1]/[2]
2017
1.015
.591.685
1.011.297.757
1,00
2018
925.357.617
940.190.400
0,98
2019
917.636.191
905.386.670
1,01
2020
917.618.631
917.724.222
1,00
2021
917.617.964
937.083.360
0,98
2022
917.617.298
1.014.601.350
0,90
Sursa
:Elaborat de autor
Figura 4.5. Evo
lu
ția ratei de lichiditate imediată 2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Lichiditatea
imediată
analizată
pentru
perioada
2017
–
2022
este
în
2017
și
2020
egală
cu
1
ceea
ce
sugerează
faptul
că
societatea
este
capabilă să î
și plătească datoriile curente
din
activele curente care fac parte din calculul acestui indicator
,
iar
pentru
anii
2018,
2021,2022
scade
sub
1
ceea
ce
sugereză
o
viteză
de
rota
ție
rapidă,
fără
a
sugera
că
firma
ar
avea
dificultă
ți
financiare.
Rata de îndatorare generală
RÎG=Total dato
rii/Capital propriu
0.84
0.86
0.88
0.9
0.92
0.94
0.96
0.98
1
1.02
2017
2018
2019
2020
2021
2022
1
0.98
1.01
1
0.
…
0.9
73
Tabelul 4.11. Evoluția ratei de îndatorare generală 2017
–
2022
Indicator
An
Total datorii
[1]
Capital propriu
[2]
Rata de îndatorare
generală %
[3]=[1]/[2]
2017
1.148.688.788
3.480.087.658
33
%
2018
1.148
.688.788
3.480.087.658
33
%
2019
1.148.688.788
3.480.087.658
33
%
2020
1.148.688.788
3.480.087.658
33
%
2021
1.148.688.788
3.480.149.937
33
%
2022
1.148.688.788
3.480.149.937
33
%
Sursa: Elaborat de autor
Figura 4.5. Evolu
ția ratei de îndatorare generală
2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Rata de îndatorare prognozată pentru perioada 2017
–
2022 se menține cu ponderea de
33% ceea ce ne demonstr
ează capacitatea companiei de a
–
și mări volumul creditelor sub
rezerva existenței unui flux de lichidități core
spunzător.
Rata autonomiei financiare
RAF= Capital propriu /Total pasiv
33%
33%
33%
33%
33%
33%
2016
2017
2018
2019
2020
2021
2022
2023
74
Tabelul 4.12. Evolu
ția ratei autonomiei financiare 2017
–
2022
Indicator
An
Capital propriu
[1]
Total pasiv
[2]
Rata autonomiei
financiare %
[3]=[1]/[2]
2017
3.480.087.658
4.628.840.540
0,75
2018
3.480.087.658
4.545.387.349
0,77
2019
3.480.087.658
4.530.885.046
0,77
2020
3.480.087.658
4.530.892.486
0,77
2021
3.480.149.937
4.530.891.153
0,77
2022
3.480.149.937
4.530.889.909
0,77
Sursa: Elaborat de aut
or
Figura 4.6. Evolu
ția ratei de autonomie financiară 2017
–
2022
Sursa: Elaborat de autor
Potrivit analizei ratei de autonomie financiară,
se poate observa ca ponderea
capitalurilor proprii în total pasiv bilan
țier es
te de 77 % , ceea ce ne spune că si
tua
ția financiară
a firmei tinde spre
o autonomie mai mare,
și faptul că societatea
poate recurge
la alte
împrumuturi care ar putea
duce la dezvoltarea continuă a acesteia
.
R…
0.74
0.75
0.76
0.77
0.78
2017
2018
2019
2020
2021
2022
0.75
0.77
0.77
0.77
0.77
0.77
75
Concluzii
și propuneri
Societatea are ca obiective extinderea pieței produselor s
ale, odată cu creșterea
vânzărilor pe plata internă. În plus, societatea a început să exploreze noi piețe. S
–
au format noi
echipe pentru a dezvolta aceste noi piețe, iar accesntul se pune pe îmbunătățirea contribuției
prin schimbarea orientării către piață
–
produs
–
client. Societatea a pus accent pe strategia de
îmbunătățire a contribuției comerciale și se îndreaptă într
–
o direcție bună.
Privind în ansamblu, se estimează că în perspectivă 2017
–
2022 piața va rămâne în
continuare foarte volatilă, totuși odată
cu stabilizarea Furnalului 5 în 2016 și a încheierii
contractului de furnizare electrică conducerea Societății se așteaptă ca productivitatea să
crească în perioada următoare, corelată cu îmbunătățirea costurilor, avându
–
se în vedere
simasurile adoptate de
companie pentru îmbunătățirea costurilor fixe.
Principala provocare a companiei în viitor rămân costurile legate de energia electrică și
costurile privind plata datoriilor la scadență odată cu inițierea leasingului. În prezent, prețurile
de vânzare pentru
produsele Societății sunt vulnerabile, iar compania trebuie să fie prudentă
deoarece se confruntă cu presiunea cheltuielilor cu materiile prime.
Încă din anul 2009 ArcelorMittal Galați a inițiat un nou program de transformare numit
ARC2012, continuat cu A
RC 2020E, asistență pentru acest program fiind acordată de
consultanți externi și de experți din cadrul combinatelor din Europa de Vest ale Grupului
ArcelorMittal. Programul are rezultate pozitive și se pot vedea îmbunătățiri semnificative în
ceea ce prive
ște costurile și calitatea însă această îmbunătățire nu este suficientă și, pentru a
atinge potențialul programul va continua și în următorii ani.
În urma operațiunii de leasing desfășurate, au fost întocmite în baza principiului
continuității activității,
care presupune faptul că, societatea își va continua activitatea și în
viitorul previzibil.
Pentru a evalua aplicabilitatea acestei prezumții am analizat previziuni referitoare la
intrările viitoare de trezorerie.
Pe baza acest
or analize, deducem faptul
că, s
ocietatea va putea
să
–
și continue activitatea în viitorul previzibil și, prin urmare, aplicarea principiului
continuității activității în întocmirea situațiilor financiare este justificată.
Prin natura obiectul
ui
său de activitate, societatea este exp
usă riscului privind pre
țul
materiilor prime, iar ideal ar fi ca pe viitor compania să urmărească men
ținerea unei politici
adecvate a aprovizionării cu stocuri pentru a reduce riscurile.
76
De asemenea o altă propunere ar fi crearea unei baze corespunzătoare
de gestionare a
riscului privind lichidită
țile pentru a răspunde cerințelor de finanțare a Societății pe termen
scurt, mediu
și lung.
Un alt obiectiv este acela de îmbunătă
țire continuă a performanțelor de mediu, prin
monitorizarea sistematică a factorilor
de mediu, precum
și o utilizare eficientă a resurselor
naturale, energetice
și solului.
Aceasta va întări performan
ța afacerii Societății și va oferi un viitor sustenabil tuturor
personelor implicate, fie că sunt angaja
ți, clienți, furnizori, acționari sa
u păr
ți interesente.
Dinamica organiza
ției din care facem parte, rolul de lider mondial pe piața oțelului,
schimbările rapide care se produc sau care se preconizează, puterea de adaptabilitate la aceste
schimbări
și capacitatea de a transforma ziua de mâi
ne, sunt câteva dintre provocările care
trebuie să aibă ca element suport inves
ția în oameni.
O prioritate esen
țială ar fi creșterea calității procesului de formare prin implementarea
unui sistem de management al calită
ții pentru trei domenii: training pr
ofesional pentru adul
ți,
activită
ți practice pentru studenți și organizarea și planificarea programelor de training.
Bibliografie
77
1.
Achim, M. V.
–
Leasing: o afacere de succes
–
concept, derulare, contabilitate,
eficiență,
Editura Economică,
București, 2005.
2.
Andreica, M.
–
Leasing
–
cale de finanțare a investițiilor pentru IMM
, Editura
CRIMM, București, 1997.
3.
Aristotel, Retorica, Cartea I/Cap.V, citat după D.Clocotici, Gh.Gheorghiu,
Opera
țiuni de leasing
,Ed,Lumina Lex, 1998.
4.
Ariton, D.
–
Finan
țele întreprinderii
, Editura Fundației Universitare “Dunărea de
Jos”, Galați, 2002
5.
Bărbuță
–
Mișu, N.
–
Finanțele întreprinderii
, Editura Didactică și Pedagogică, R.A.,
București, 2009.
6.
Constantinescu, C. C.
–
Leasing financiar. Realitate și perspectivă
, Edi
tura
Economică, București, 2006.
7.
D. Clocotici, G. Gheorghiu,
Operațiunile de leasing
, Ed. Lumina Lex, București,
2000; G. Tița
–
Nicolescu,
Regimul juridic al operațiunilor de leasing
, Ed. All Beck,
București, 2003.
8.
M. Negruș,
Finanțarea schimburilor interna
ționale
, Politici.Tehnici, Ed.
Humanitas, București, 1991.
9.
Puiu, Al.,
Valen
țele leasingului
în România , Revista “ Tribuna Economică “, nr
42/1996.
10.
Puiu, Al.,
Management în afacerile economice interna
ționale
, Ed. Independen
ța
Economică, Bucure
ști , 1992.
11.
Traian Hasna
ș,
Opera
țiunile de leasing și contabilizarea lor
,Revista “Tribuna
Economică “, nr.35/1998.
12.
Tulvinschi, M.
–
Leasingul
–
tehnică de finanțare pe termen lung
, Revista finanțe
publice și contabilitate, v. 17, nr. 4, 2006;
13.
Turcu, E.
–
Contractul d
e leasing
, Editura Hamangiu, 2008.
14.
Voiculescu, D. , M. Cora
ș ,
Leasing
, Ed.
Științifică și Enciclopedică, București ,
1985.
15.
Voiculescu, D. , Din
experien
ța mondială în privatizarea întreprinderilor
de stat,
Ed.Tehnică, Bucure
ști , 1990.
Webografie
16.
www.unslr.ro
78
17.
www.scribd.com
18.
www.leasing.ro
19.
www.alb
–
romania.ro
20.
www.publications.europa.eu
21.
www.cdep.ro
22.
www.minind.ro
23.
www.insse.ro
24.
www.galati.arcelormittal.co
m
79
Index tabele și figuri
Tabele
Tabelul 1.1. Asocia
ții multinaționale de leasing
Tabelul 2.1 Consumurile de materii prime în sectorul metalurgic 2014
–
2015
Tabelul 2.2 Consumurile de materii prime în sectorul metalurgic 2015
–
2016
Tabelul 2.3 Produc
ția m
axim posibilă (capacitatea) la principalele produse din sectorul
metalurgic 2014
–
2016
Tabelul 2.4 Structura acționariatului
Tabelul 3.1 Evoluția cifrei de afaceri a S.C.ARCELORMITTAL.S.A.
Tabelul 3.2 Prezentarea evoluției Rezultatului NET în perioada 2011
–
2016.
Tabelul 3.3 Prezentarea contului de profit și pierdere al companiei ARCELORMITTAL S.A.
Tabelul 3.4 Soldurile intermediare de gestiune pentru ARCELORMITTAL.S.A
Tabelul 3.5 Evoluția ratei de lichiditate generale
Tabelul 3.6 Evoluția ratei de lichidita
te redusă
Tabelul 3.7 Evoluția solvabilității pe termen mediu și lung
Tabelul 3.8 Evoluția ratei de rentablitate economică
Tabelul 3.9 Evoluția ratei marjei comerciale 2011
–
2016
Tabelul 3.10 Evoluția ratei marjei brute de exploatare
Tabelul 3.11 Evoluția r
atei marjei de exploatare
Tabelul 3.12 Evoluția ratei marjei nete de exploatare
Tabelul 3.13 Evoluția ratei de îndatorare generală
Tabelul 3.14 Evoluția ratei de îndatorare financiară
Tabelul 4.1. Evaluarea factorilor cantitativi
Tabelul 4.2. Calculul indi
catoriilor, realizat de sistem, al companiei ARCELORMITTAL
S.A.
Tabelul 4.3. Costul operațiunii de leasing
Tabelul 4.4. Evolu
ția structurilor patrimoniale de activ în perioada 2017
–
2022
Tabelul 4.5. Evolu
ția structurilor patrimoniale de pasiv în perioada
2017
–
2022
Tabelul 4.6. Evolu
ția elementelor din Contul de profit și pierdere în perioada 2017
–
2022
Tabelul 4.7. Evoluția ratei de rentablitate economică 2017
–
2022
Tabelul 4.8. Evoluția ratei de lichiditate generale 2017
–
2022
Tabelul 4.9. Evoluția ratei
de lichiditate imediată 2017
–
2022
Tabelul 4.10. Evoluția ratei de lichidiate imediată 2017
–
2022
Tabelul 4.11. Evoluția ratei de îndatorare generală 2017
–
2022
80
Tabelul 4.12. Evolu
ția ratei autonomiei financiare 2017
–
2022
Figuri
Figura 1.1 Cerere de ofertă
Figura 1.2 Cerere de încheiere
Figura 1.3 Participanții la procesul de leasing
Figura 1.4 Relația dintre beneficiar și societatea de leasing
Fig
ura 2.1. ArcelorMittal Galați S.
A
.
Figura 3.1
Evoluția cifrei de afaceri în perioada 2011
–
2016
Figura 3.2 Evolu
ția Rezultatului net al companiei ARCELORMITTAL S.A
Figura 3.3 Evolu
ția ratelor de lichiditate
Figura 3.4 Evoluția ratei de solvabilitate
Figura 3.5 Evoluția ratei de rentabilitate economică 2011
–
2016
Figura 3.6 Evoluția ratei marjei comerciale 2011
–
2016
Figura 3.7 Evoluția ratei marjei brute de exploatare 2011
–
2016
Figura 3.8 Evoluția ratei marjei de exploatare 2011
–
2016
Figura 3.9 Evoluția ratei marjei nete de exploatare 2011
–
2016
Figura 3.10 Evoluția ratelor de îndatorare 2011
–
2016
Figura 4.1 Automobil
Skoda Octavia Style
Figura 4.2. Evolu
ția ratei de rentabilitate economică 2017
–
2022
Figura 4.3. Evolu
ția ratei de lichiditate generală 2017
–
2022
Figura 4.4. Evolu
ția ratei de lichiditate redusă 2017
–
2022
Figura 4.5. Evolu
ția ratei de îndatorare generală 20
17
–
2022
Figura 4.6. Evolu
ția ratei de autonomie financiară 2017
–
2022
81
Ane
xe
Anexa 1. Contul de profit
și pierdere al întreprinderii S.C. ARCELORMITTAL S.A.
GALAȚI
DENUMIRE INDICATOR
2011
2012
2013
2014
2015
2016
Cifra de afaceri netă
4.663.330.401
5.418
.682.167
3.713.378.235
3.592.087.513
3.803.508.731
3.466.867.877
Venituri din vânzarea mărfurilor
23.906.274
17.974.967
3.955.546
19.866.220
26.945.914
16.397.710
Produc
ția vândută
4.663.424.127
5.400.707.200
3.709.422.689
3.572.221.293
3.776.562.817
3.4
66.867.877
Venituri aferente costului produc
ției în curs
de execu
ție
–
Sold C
222.177.037
38.981.673
–
Sold D
290.244.987
13.290.875
143.855.064
50.993.663
P
roduc
ția realizată pentru scopurile sale
proprii
și capitalizată
Alte venituri din exploatare
41.857.168
44.836.322
14.737.002
17.260.044
104.336.251
12.288.854
Venituri din exploatare
–
TOTAL
4.928.16.452
5.175.683.536
3.767.099.055
3.596.056.682
3.763.989.918
3.428.174.044
Cheltuieli cu materiile prime
și materialele
consumabile
3.322.190.923
2.771.373.729
2.474.429.575
2.248.398.976
2.175.293.922
2.015.199.414
Alte cheltuieli materiale
130.360.571
498.416.389
63.490.269
59.263.262
13.985.005
1
2.055.697
Alte cheltuieli externe (cu energia
și apa)
664.975.184
767.133.622
692.016.096
660.162.342
574.613.313
537.151.254
Cheltuieli privind mărfurile
24.804.502
20.744.360
2.548.586
13.318.276
14.579.204
11.951.377
Reduceri comerciale primite
Cheltuieli cu personalul
398.166.738
358.909.637
334.006.992
302.745.833
292.866.431
290.484.518
Salarii
și indemnizații
240.076.432
224.447.640
215.709.223
232.855.047
231.333.808
229.335.621
Cheltuieli cu asigurările
și protecția socială
93.372.288
8
4.627.916
78.808.693
69.890.786
61.532.623
61.148.897
82
Ajustări de valoare privind imobilizările
corporale
și necorporale
292.831.211
341.054.036
359.509.853
263.438.032
188.732.888
194.271.475
Cheltuieli
301.199.694
406.053.178
399.572.963
263.535.666
20
4.285.699
195.082.832
Venituri
8.368.483
64.999.142
40.063.110
97.634
15.552.811
811.357
Ajustări de valoare privind activele
circulante
52.172.503
–
53.170.260
11.747.352
–
24.454.306
85.305.879
–
3.373.235
Cheltuieli
232.163.756
132.777.380
66.904.893
51
.354.908
143.023.681
87.507.955
Venituri
179.991.253
185.947.640
55.157.541
75.809.214
57.717.802
90.881.190
Alte cheltuieli de exploatare
644.233.471
582.231.322
510.051.797
544.342.599
645.762.431
590.220.152
Cheltuieli privind presta
țiile externe
526
.554.257
472.483.236
456.946.793
502.623.049
583.752.958
553.178.901
Cheltuieli cu alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate
26.536.733
20.835.543
19.147.673
19.338.875
15.783.802
19.201.849
Alte cheltuieli
47.066.373
85.154.226
29.040.605
22.380.675
4
6.225.671
17.839.402
Ajustări privind provizioanele
–
35.024.328
1.106.462
2.424.124
–
33.322.793
26.225.131
5.220.355
–
Cheltuieli
177.132.583
183.547.651
133.937.379
124.055.233
165.907.167
130.387.997
–
Venituri
212.156.911
182.441.189
131.513.255
157
.378.026
139.682.036
125.167.642
Cheltuieli de exploatare
–
TOTAL
5.494.710.775
5.287.799.297
4.450.224.644
4.033.892.221
4.017.364.204
3.653.181.007
PROFITUL SAU PIERDEREA DIN
EXPLOATARE
–
profit
566.584.323
112.115.761
683.125.587
–
–
–
–
pier
dere
5.128.172
1.946.921
1.946.681
437.835.539
253.374.286
225.006.963
Venituri din interese de participare
5.215.005
Venituri din dobânzi
3.905.362
757.317
931.396
1.748.945
1.895.876
1.240.742
Alte venituri financiare
1
55.324.696
133.821.789
119.
194.611
67.317.640
77.321.155
53.543.003
83
Venituri financiare
–
TOTAL
160.452.868
133.705.584
121.569.745
74.281.590
79.217.031
54.783.745
Cheltuieli privind dobânzile
22.476.430
44.881.638
40.607.892
45.984.914
37.857.509
37.360.322
Alte cheltuieli fin
anciare
191.522.450
209.830.019
139.496.077
72.691.519
85.601.696
59.501.933
Cheltuieli financiare
–
TOTAL
213.998.880
254.719.713
180.103.969
118.676.433
123.459.205
101.135.155
PROFITUL SAU PIERDEREA
FINANCIAR(Ă)
–
profit
–
pierdere
53.5
46.012
118.951.002
58.534.223
44.394.843
44.242.174
46.351.410
PROFITUL SAU PIERDEREA
CURENT(Ă)
–
profit
–
pierdere
620.130.335
231.066.763
741.659.810
Venituri totale
5.088.579.320
5.311.452.246
3.888.668.801
3.670.338.272
3.843.206.949
3.482.957.789
Cheltuieli totale
5.708.709.655
5.542.519.009
4.630.328.611
4.152.568.654
4.140.823.409
3.754.316.162
PROFITUL SAU PIERDEREA BRUT(Ă)
–
profit
–
pierdere
620.130.335
231.066.763
741.659.810
482.230.382
297.616.460
271.358.373
IMPOZITUL PE PROFIT
PROFITUL SAU PIERDEREA NETĂ A
EXERCI
ȚIULUI FINANCIAR
–
profit
–
pierdere
620.130.335
231.066.763
741.659.810
482.230.382
297.616.460
271.358.373
Sursa: Prelucrarea proprie după contul de profit și pierdere, anii 2
011
–
2016 pentru S.C. ARCELORMITTAL S.A.
GALAȚI
84
Anexa 2. Bilan
țul contabil al întreprinderii S.C. ARCELORMITTAL S.A.
GALAȚI
DENUMIRE INDICATOR
2011
2012
2013
2014
2015
2016
ACTIVE IMOBILIZATE
IMOBILIZĂRI NECORPORALE
–
concesiuni,breve
te, licen
țe, mărci
comerciale, drepturi
și valori similare și
alte imobilizări necorporale
10.752.397
6.748.140
7.849.663
6.471.154
7.092.388
6.618.529
TOTAL
10.752.397
6.748.140
7.849.663
6.471.154
7.092.388
6.618.529
IMOBILIZĂRI CORPORALE
–
tere
nuri
și construcții
1.162.758.691
1.068.347.336
826.494.472
723.941.037
678.841.627
659.024.748
–
instala
ții tehnice și mașini
1.254.787.067
1.101.886.490
960.036.821
841.906.251
842.502.018
782.452.310
–
avansuri
și imobilizări corporale în curs
de exec
u
ție
158.382.542
89.896.893
50.738.629
91.260.631
138.574.437
161.572.982
–
alte instala
ții, utilaje și mobilier
3.410.602
10.110.346
8.766.238
7.814.486
6.741.918
5.696.911
TOTAL
2.579.338.902
2.270.241.065
1.846.036.160
1.664.922.404
1.693.819.673
1.62
2.349.715
IMOBILIZĂRI FINANCIARE
–
actiuni de
ținute la entități afiliate
4.547.604
4.547.604
4.547.604
4.547.604
4.547.604
171.820
–
investitii de
ținute ca imobilizări
9.062.601
11.799.716
–
–
–
alte împrumuturi
7.166.727
6.767.709
6.405
.029
6.
224.969
6.022.770
5.560.307
85
TOTAL
20.776.932
23.115.029
10.952.633
10.772.573
10.570.374
5.732.127
ACTIVE IMOBILIZATE
–
TOTAL
2.610.868.231
2.300.104.235
1.864.838.456
1.682.166.130
1.711.482.435
1.634.700.371
ACTIVE CIRCULANTE
–
materii prime
și
materiale consumabile
714.360.891
478.332.946
555.872.778
452.019.920
386.992.114
518.599.258
–
produc
ția în curs de execuție
424.998.378
292.400.775
300.202.010
306.352.013
208.763.100
221.577.090
–
produse finite
și mărfuri
367.011.862
239.366.234
277
.543.439
274.623.721
169.663.900
117.767.545
–
avansuri pentru cumpărări de stocuri
34.043.140
10.149.298
24.798.971
7.742.595
23.132.839
44.367.476
TOTAL
1.540.414.271
1.020.249.253
1.158.417.198
1.040.738.249
788.551.953
902.311.369
CREAN
ȚE
–
c
rean
țe comerciale
16.841.878
28.256.601
16.913.234
13.808.138
270.635.717
374.910.985
–
avansuri pentru servicii
5.655.267
2.266.400
1.878.811
6.198.645
–
sume de incasat de la societatile din
cadrul grupului
629.313.193
330.546.981
325.566.181
397.845.1
76
22.532.741
3.597.860
–
alte crean
țe
98.503.892
58.306.268
63.500.151
140.041.786
70.763.053
35.016.687
TOTAL
750.314.230
419.376.250
407.858.377
557.893.747
363.931.511
413.525.532
INVESTI
ȚII PE TERMEN SCURT
–
alte investi
ții pe termen scurt
TOTAL
CASA
ȘI CONTURI LA BĂNCI
4.304.537
515.609.245
153.751.771
6.280.392
3.752.624
4.749.673
ACTIVE CIRCULANTE
–
TOTAL
2.295.033.038
1.
955.234.747
1.720.027.346
1.604.912.387
1.156.236.088
1.320.586.574
86
DATORII DE PLĂTIT ÎNTR
–
O
PERIOADĂ DE
PANA LA UN AN
–
avansuri încasate în contul comenzilor
10.217.009
9.236.657
9.353.428
4.735.399
4.649.123
5.988.277
–
datorii comerciale
–
furnizori
505.297.031
349.833.718
392.008.324
487.819.605
760.624.095
1.142.328.011
–
sume datorate societati
lor din cadrul
Grupului
550.782.311
302.833.718
440.050.686
413.354.407
2.299.628
5.098.168
–
alte datorii, inclusiv datorii fi scale
și
datoriile privind asigurările sociale
71.961.934
55.076.426
46.988.785
61.683.081
75.473.808
76.518.270
TOTAL
1.138.2
58.285
716.865.018
888.401.223
967.592.492
843.046.654
1.229.932.726
ACTIVE CIRCULANTE NETE/
DATORII CURENTE NETE
1.137.279.950
1.236.031.637
830.017.756
631.663.773
305.970.385
87.944.343
TOTAL ACTIVE MINUS DATORII
CURENTE
3.748.148.181
3.536.135.871
2.
694.856.212
2.313.829.903
2.022.580.410
1.726.929.691
TOTAL PROVIZIOANE
162.582.057
166.417.280
145.273.550
147.844.280
174.812.516
174.501.755
VENITURI ÎN AVANS
41.490.214
28.292.283
24.433.088
23.327.087
10.299.390
14.314.274
–
subven
ții pentru inves
ti
ții
5.560.884
11.828.772
10.727.774
7.975.292
5.706.741
5.188.828
–
venituri înregistrate în avans
35.929.330
16.463.511
13.705.314
15.351.796
10.299.390
14.314.274
TOTAL
CAPITAL
ȘI REZERVE
–
capital subscris vărsat
2.455.523.235
2.455.52
3.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
TOTAL
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
2.455.523.235
REZERVE DIN REEVALUARE
611.003.349
523.874.422
335.599.498
254.190.469
220.902.209
204.204.866
87
–
reze
rve legale
143.575.296
143.575.296
143.575.296
143.575.296
143.575.296
143.575.296
–
rezerve statutare sau contractuale
–
rezerve reprezentând surplusul realizat
din rezerve din reevaluare
1.483.780.805
1.587.518.968
1.708.921.855
1.790.330.884
–
–
–
alte rezerve
24.332
24.332
3.355.095
3.355.095
4.125.386
4.125.386
TOTAL
1.627.380.433
1.731.118.596
1.855.852.246
1.937.261.275
147.700.682
147.700.682
PROFITUL SAU PIERDEREA
EXERCI
ȚIULUI FINANCIAR
–
Sold C
Sold
D
–
Sold D
620.130.335
231.06
6.763
741.659.810
482.230.382
297.616.460
271.358.373
Repartizarea profitului
–
–
–
–
–
–
CAPITALURI PROPRII
–
TOTAL
CAPITALURI
–
TOTAL
3.167.582.213
2.953.124.686
2.147.923.601
1.788.396.855
1.492.550.686
1.220.192.312
Sursa: Prelucrarea proprie
după Bilan
țul contabil, anii 2011
–
2016 pentru S.C. ARCELORMITTAL S.A.
GALA
Ț
I
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UNIVERSITATEA “DUNĂREA DE JOS” DIN GALA ȚI FACULTATEA DE ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR SPECIALIZAREA: FINAN ȚE ȘI BĂNCI LUCRARE DE LICEN ȚĂ… [624052] (ID: 624052)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.