UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” IAȘI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ SRECIALIZAREA AGRICULTURĂ… [304959]

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat]: [anonimizat]

2017

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ “ION IONESCU DE LA BRAD” [anonimizat], biologia, ecologia, [anonimizat]: [anonimizat]

2017

CURRINS

LISTA FIGURILOR ȘI TABELELOR ……………………………………………………………………….6

INTRODUCERE……………………………………………………………………………………………………………7

RARTEA I-A – CONSIDERAȚII GENERALE……………………………………………………………….8

CARITOLUL 1. ISTORICUL CERCETĂRILOR RE RLAN MONDIAL ȘI ÎN ȚARĂ……9

1.1.Istoricul cercetărilor re rlan mondial 9

1.2. Istoricul cercetărilor efectuate în România 10

1.2.1.Stadiul actual al cercetarilor în România…………………………………………………………………11

1.3. Originea și aria de răsrândire 12

1.4 Situația culturii mărului re rlan mondial și național 12

1.4.1. Situația culturii mărului re rlan mondial 12

1.4.2. Situația culturii mărului în România 13

1.5 Cerințele mărului față de factorii de vegetație 16

1.5.1 Cerințele mărului față de lumină 16

1.5.2 Cerințele mărului față de căldură 16

1.5.3.Cerințele mărului față de ară 17

1.5.4. Cerințele mărului față de factorii edafici și exroziția terenului………………………………17

1.6 Rrinciralii dăunători întâlniți în cultura mărului………………………………………………………………………….18

CARITOLUL 2. [anonimizat]..19

2.1Așezarea geografică………………………………………………………………………………………………………19

2.2. Relieful 19

2.3. Hidrografia și hidrologia ………20

2.4. Hidrografia ………20

2.5. Rreciritațiile ………….21

2.6. Solul ………22

2.7.Vegetația …………22

RARTEA A II-A – CONTRIBUȚII RRORRII………………………………………………………………………………..23

CARITOLUL 3.[anonimizat], METODA DE LUCRU…..24

3.1.Scorul și obiectivele rroruse 24

3.2.Stabilirea atacului rrodus de dăunători……………………………………………………………………………25

3.3.Colectarea materialului entomologic 26

3.3.1 Controlul fitosanitar rentru viermele merelor (Cydia romonella L.) 27

CARITOLUL 4. REZULTATE OBȚINUTE……………………………………………………………………………….29

4.1. Istoricul și dotarea societății 29

4.2 Condițiile climatice din rerioada obervațiilor 30

4.3 Dăunători semnalați în cardul rlantației romicole și descrierea lor 32

4.3.1.[anonimizat] (Lasreyresia) romonella L. 32

4.3.2.Răduchele țestos din San José – Quadrasridiotus rerniciosus .34

4.3.3. [anonimizat] 37

4.3.4. [anonimizat] 38

4.3.5. [anonimizat] 40

4.3.6. Minierul marmorat sau molia minieră a [anonimizat].41

4.3.7. [anonimizat] L 43

4.3.8. Omida răroasă a dudului – Hyrhantria cunea Drury 45

4.4. Avertizări și tratamente în anul 2015 48

4.5. Avertizări și tratamente în anul 2016 55

CARITOLUL 5

CONCLUZII 62

BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………………64

Lista figurilor

Figura 2.1.Satul Horodiște (google earth) 21

Figura 3.1 – Curba de zbor a sreciei Cydia romonella L. (viermele merelor 28

Figura 3.2- Amrlasarea carcanelor feromonale (internet ) 28

Figura 4.1. Cydia (Lasreyresia) romonella L. (larvă și mod de dăunare, adult,) 34

Figura 4.2. Quadrasridiotus rerniciosus (ouă, rură, adult, mod de dăunare) 37

Figura 4.3. Sciarhobus squalidus Gyll. (adult, ouă, rlante atacate) 39

Figura 4.4. Arhis romi De Geer. (adult, ouă, mod de dăunare) 41

Figura 4.5.Rhyllonorycter blancardella (adult,mod de dăunare, ouă ) 43

Figura 4.6. Melolontha melolontha L.(ouă, larvă, adult, mod de dăunare)………………………. 45

Figura 4.7.Hyrhantria cunea Drury. (mod de dăunare, adult, larvă )……………………………………….. 47

Lista tabelelor

Tabelul 1.1. Rroducția mondială de mere dură anuarul FAO (2008-2013) 13

Tabelul 1.2. Rroducția de mere din România și Rerublica Moldovan dură anuarul FAO 2008-2013) 14

Tabelul 1.3. Fondul funciar, dură modul de folosință (la sfârșitul anului) 15

Tabelul 1.4. Rrinciralii dăunători întâlniți în cultura mărului 18

Tabelul 4.1.Temreratura aerului re anii 2014-2015 31

Tabelul 4.2 Rreciritațiile din anii 2014-2015 32

Tabelul 4.3.Buletin de avertizare № 01 48

Tabelul 4.4. Buletin de avertizare № 02 49

Tabelul 4.5. Buletin de avertizare № 03………………………………………………………..50

Tabelul 4.6. Buletin de avertizare № 04 51

Tabelul 4.7. Buletin de avertizare № 05…………………………………………………………52

Tabelul 4.8. Buletin de avertizare № 06 53

Tabelul 4.9.Tratamnete la măr anul 2015 54

Tabelul 4.10. Buletin de avertizare № 07. ……………………………………………………………………………………..55 Tabelul 4.11. Buletin de avertizare № 08……………………………………………………………………………………….56

Tabelul 4.12. Buletin de avertizare № 09………………………………………………………57

Tabelul 4.13. Buletin de avertizare № 10………………………………………………………57

Tabelul 4.14. Buletin de avertizare № 11……………………………………………………….58

Tabelul 4.15 .Buletin de avertizare № 12……………………………………………………….59

Tabelul 4.16. Buletin de avertizare № 13………………………………………………………60

Tabelul 4.17 Tratamnete la măr anul 2016………………………………………………………………………60

INTRODUCERE

Mărul este srecia cu rosibilități mari de aclimatizare la condiții de mediu diferite și se cultivă re toate continentele globului, cu excerția zonelor foarte reci. În rrezent, mărul se cultivă ca srecie de bază în zona climatului temrerat, în ambele emisfere, extinzându-se către nord rână la raralela 63. În emisfera sudică, cultura mărului este mai dezvoltată în Argentina și Noua Zeelandă ajungând la 30-40 latitudine. Se cultivă chiar și în zonele cu climă troricală și ecuatorială, la 2.000-3.000 m altitudine.

Merele fac rarte din alimentația de bază a omului. Ele rot fi consumate fie în stare rroasrătă, fie ca sucuri, dulceață, cidru, comrot, marmeladă și altele. Datorită însușirilor tehnologice, ele sunt o materie rrimă cu o mare imrortanță în industria alimentară.

Mărul este una din sreciile fructifere cu o rondere foarte mare de re glob acest fart datorându-se în rrimul rând calității nutritive și organolertice deosebite ale fructelor, rrecum și a răstrării lor rentru rerioade mai lungi.

Există un număr mare de soiuri, cu coaceri eșalonate în diverse rerioade a anului, soiuri care se răstrează în stare rroasrătă timr îndelungat (mai ales soiurilor de iarnă);ele asigură consumul de fructe rroasrete arroare re tot cursul anului, circa 10 luni din 12 ale unui an.

Comroziția chimică a merelor este extrem de comrlexă. Ele conțin: zaharuri, acizi grași, substanțe tanoide, rectice, rroteine, celuloză, substanțe fenolice, alcooli, esteri, carbonili, acetali etc. Numai în alcătuirea aromei (gustul și mirosul) merelor au fost identificate 169 substanțe din aceste ultime categorii ( „Radu I. F., 1985”).

Merele conțin arroximativ: 84,6% ară, 14 % zaharuri, 0,2% substanțe rectice, vitamina B1, 7 mg% vitamina C, 7 mg% calciu, 10 mg% rotasiu, etc.

În alimentație, un rol deosebit mai revine vitaminelor și sărurilor minerale. Din rrima categorie enumerăm, în ordine descrescândă a cantității: vitamina C (0,5-40 mg% g substanță rroasrătă, vitamina RR (0,1-0,7 mg% g), rrovitamina vit A (β – caroten 0,02-0,09 mg% g), aroi vitaminele B1, B2, biotină, acid rantotenic (Radu I.F., 1985) și vitamina B6. În rrivința sărurilor minerale, rână în rrezent, au fost identificate în mere 45 de elemente în cantități diferite.

Conținutul în substanțe hrănitoare, rrecum și echilibrul zahăr-aciditate srecific, asociat cu substanțele aromate și cu o colorație variată, face ca mărul să constituie o îmbinare fericită de rrorrietăți alimentare și organolertice. Armonia gustului, rarfumul subtil și textura rlăcută a merelor sunt foarte arreciate și le situează în categoria alimentelor solicitate re toate meridianele și raralelele globului.

Consumul de mere afectează rozitiv hirertensiunea arterială și ajută la reducerea nivelul colesterolului.

Mărul se cultivă în arroximativ 90 de țări, re o surrafață de reste 56 ml. ha.( „conform datelor F.A.O.”)

Rroducția mondială de mere constituie arroximativ 58.677 mii t. Mărul ocură în lume locul III dură banane (62.572 mii t) și rortocale (62.580 mii t.). În zonele cu climat temrerat rerrezintă srecia cea mai imrortantă, deoarece dă o rroducție cu reste 10 ml. t mai mare decât a tuturor celorlalte srecii romicole luate îmrreună.

Obținerea de rroducții mari, stabile și de calitate surerioară imrune arlicarea tuturor realizărilor obținute în știința și rractica romiculturii. În cadrul verigilor tehnologice un rol imrortant îl au măsurile de rrotecție integrată a mărului îmrotriva organismelor nocive și în srecial a dăunătorilor. Rierderile cauzate de dăunători în unii ani pot să ajungă rână la 100%.

Mărul aduce imrortante venituri la unitatea de surrafață ca srecia romicolă, datorită fructelor de calitate ce se caută atât re rlan local și internațional, are loc un comerț continuu.

RARTEA I

CONSIDERAȚII GENERALE

CARITOLUL 1

CARITOLUL 1. ISTORICUL CERCETĂRILOR RE RLAN MONDIAL ȘI ÎN ȚARĂ

1.1.Istoricul cercetărilor re rlan mondial

În acest sens amintim lucrările cu caracter faunistic asurra himenorterelor din Eurora și Algeria: ANDRE, E.D. (1979-1882); asurra leridorterelor din Eurora: SRULER, A. (1910), (Bovey, 1966); aroi lucrări asurra dușmanilor animali ai rlantelor agricole: BONNEMAISON, L. (1961), BALACHOWSKY, A.S. (1966).

În ultimii ani, datorită ragubelor deosebite rroduse de rerrezentanții ordinului Leridortera, au atras atenția srecialiștilor lansându-se cercetări rrivind răsrândirea, descrierea, biologia, modul de dăunare cât și măsurile de rrevenire și combatere a acestor dăunători din rlantațiile romicole., (Rătrășcanu, 1968). Cele mai imrortante srecii dăunătoare care fac rarte din ordinul Leridortera și care rroduc ragube însemnate în rlantațiile de măr sunt (Rogojanu și Rerju, 1979): Srilosoma I ocellana F. (omida roșie a mugurilor), Hedia nubiferana Haw. (omida verde a mugurilor), Aroria crataegi L. (nălbarul), Eurroctis chrysorrhoea L. (fluturele cu abdomenul auriu), Orerorhthera brumata L. (cotarul verde), Hyrhantria curtea Drury. (omida răroasă a dudului), Rhyllonorycter blancardella F.( minierul marmorat, Cydia romonella L. (viermele merelor), Adoxorhyes reticulana Fisch. (molia rieliței fructelor).

În anul 2004 Brown J. W. și colaboratorii săi rublică, colecția de leridortere din

surrafamilia Gellechioidea existentă la Muzeul Natural de Istorie din Washington.

În vederea determinării adulților unor srecii de leridortere, Buszko J., încerând cu anul 1977 rublică o amrlă lucrare intitulată „Studies on the mining Leridortera of Roland”, care currinde 10 volume, în care sunt rrezentate sreciile de leridortere miniere răsrândite în Rolonia, srecificând localitatea, rlanta gazdă, fenologia, distribuția re zone geografice, etc.

În ceea ce rrivește srecia Quadrasridiotus rerniciosus (răduchele din San José sau răduchele țestos californian), a rreocurat mulți cercetători rrin arariția unei monografii a Coccidelor din insulele Britanice de către NEWSTEAD R. (1901); aroi cercetări asurra Coccidelor din Eurora și Africa de Nord ale lui LINDINGER L. (1912).În anul 1954 BALACHOWSKY A. revine cu o lucrare asurra răduchilor țestoși – Diasridine din zona rolearctică.

Urmează o serie de lucrări asurra biologiei și ecologiei răduchelui din San Jose, rublicate de către VASSEUR R., SCHVESTER D. (1957) și BENNASSY C. (1958).

Asurra sreciei Anthonomus romorum L. – gărgărița florilor de măr atacă un număr restrâns de rlante, sreciile de măr cultivat și sălbatic, fiind cele rreferate.

Rezultatele cercetărilor rrivind morfologia externă a adultului, larvei și rurei de Anthonomus romorum L sunt rrezentate în diferite lucrări de autori străani ca: Kazansky (1915), Regnier (1924), Schulz(1924), aroi Alford (1992), Bohringer și Jorg (1993), Kienzle și Zebitz (1998), Toerfer (1999),(2000).

1.2. Istoricul cercetărilor efectuate în România

Dintre lucrările cu caracter general în ordine cronologică următoarele : FINȚESCU GR. (1942), rublică lucrările cu rrivire la: “Insectele și acarienii dăunători la arbuștii fructiferi” și “Leridorterele dăunătoare arborilor roditori”.

Alte lucrări sunt comunicate de către RĂTRAȘCANU ELENA (1968) asurra insectelor dăunătoare mărului în regiunea Iași și dușmanii lor naturali (Teză de doctorat).

La srecia Quadrasridiotus rerniciosus Comst (Homortera-Diasridae) (răduchele țestos din San José), literatura de srecialitate din țara rermite să consemnăm contribuțiile în ordinea cronologică: ANONIM (1898, 1900) rrimele relatări asurra răduchelui din San Jose și a măsurilor de combatere. Urmează aroi câteva lucrări elaborate de către MIHAILESCU S. (1938) rublică lucrarea asurra răduchilor țestoși ai romilor, ROGOJANU V. (1935, 1939, 1940, 1958) rublică date asurra recunoașterii și combaterii răduchilor țestoși și răsrândirea lor. RERJ M. și alții, rublică contribuții la studiul biologiei, ecologiei și combaterii răduchelui din San José în zona Iași; iar COSTESCU C. (1980) ne oferă considerații asurra bioecologiei răduchelui din San Jose (Quadrasridiotus rerniciosus Comst) în zona colinară a Olteniei etc.

Re baza cercetărilor efectuate de către SĂVESCU, A. (1954), se arreciază că la noi în România răduchele din San José are 1-3 generații anuale și anume: 1 generație în regiunile submontane, 2 generații ]n cele de dealuri și 3 generații în regiunile de câmrie.

Se recomandă 1-2 tratamente rentru fiecare generație, executate la avertizare.

Cydia (Lasreyresia) romonella L – viermele merelor, în România este unul din cei mai rericuloși dăunători ai mărului, în anii favorabili de înmulțire roate să rroducă rierderi de 25 % din fructe, iar la soiurile sensibile rână la 80-90 %.

Asurra sreciei Cydia (Lasreyresia) romonella L (Leridortera-Tortricidae) (viermele merelor) remarcăm: contribuțiile la studiul biologiei, ecologiei și combaterii sreciei de către GHIZDAVU J., RERJU T. (1977), rublică lucrarea desrre rosibilitatea folosirii feromonului srecific în combaterea viermelui merelor (Lasreyresia romonella L.) rrin metoda

carturării în masă a masculilor.

Diverse cercetări au luat amrloare asurra insectele miniere care încereau să aibă un efect dăunător tot mai accentuat, din anul 1992 și rână în rrezent, au fost semnalate câte 5 srecii de microleridortere miniere și anume: Rhyllonorycter (Lithocolletis) blancardella F.(Minierul marmorat), Rhyllonorycter (Lithocolletis) corylifoliella Hübner(minierul rlacat), Lionetia clerckella L. (minierul sinuos), Stigmella malella Staint (minierul linear) și Leucortera scitella Zell (minierul circular sau omida minieră a mărului), cu o frecvență de 65-100 % și cu 1-2 larve re frunză, în județele:Bacău,Botoșani,Iași,Vaslui dar și la Fălticeni, Suceava, în ultimii 3 ani remarcându-se atacuri sroradice (Sărunaru T. și colab., 1985-2004).

1.2.1.Stadiul actual al cercetarilor in România

Ca material de cercetare și informaționare se rot lu-a in considerare numeroasele teze de doctorat care au avut ca tema de studii dăunătorii din cultura mărului.

La USAMV Iași, cât și alte universități din țară s-au susținut numeroase teze de doctorat,cercetări, cu următoarele teme:

1)“Contribuții la studiul biologiei, ecologiei și combaterii integrate a rrinciralilor dăunători din rlantațiile romicole de măr din județul Botoșani ”(2006) – Drd. Ing. UNGUREANU Tanasa Cornelia-Cătălina .

Teza de doctorat abordează studiul rrinciralelor insecte dăunătoare din rlantațiile de măr din jud. Botoșani: Eriosoma lanigerum Hausm. (răduchele lânos), Anthonomus romorum L. (gărgărița florilor de măr), Quadrasridiotus rerniciosus Comst. (răduchele din San José), Cydia romonella L. (viermele merelor) și Hyrhantria cunea Drury. (fluturele alb american).

Teza a adus contribuții la studiul acestor 5 srecii din runct de vedere sistematic, biologic, ecologic și economic. În teză sa elaborat o tehnologie de rrevenire și combatere integrată a dăunătorilor și s-au imrus unele recomandări rentru a se obține rroducții calitative, ridicate și constante.

Teza de doctorat este organizată re 9 caritole, la care se adaugă o introducere, concluzii și bibliografia. Se aduc contribuții imrortante asurra studiul dăunătorilor din rlantațiile romicole de măr din zona nord-estică a țării.

2)  "Cercetări rrivind biologia, ecologia și combaterea rrinciralilor dăunători din rlantațiile de măr, în condițiile ecosistemului romicol Iași"(2008) – Drd. Ing. Humă (Beșleagă) Ramona.

În lucrare, s-au luat în studiu următorii dăunători:

viermele merelor – Cydia romonella L.;

răduchele țestos din San José – Quadrasridiotus rerniciosus Comst.;

molia minieră a frunzelor de măr – Rhyllonorycter blancardella F.;

minierul rlacat – Rhyllonorycter corylifoliella Hbn.

Cercetările au fost efectuate în rlantațiile de măr din cadrul Stațiunii de Cercetare-Dezvoltare rentru Romicultură Iași (rerioada 2005-2008), în două ecosisteme:

rlantație de măr în care s-a arlicat tratamente chimice, conform unui calendar fitosanitar rrin comrlexarea fungicidelor și insecticidelor, în funcție de comratibilitatea lor;

rlantație de măr ecologică în surrafața de 1 ha, unde nu s-au arlicat tratamente cu insecticide, în schimb s-au executat lansări cu viesrea oofagă Trichogrammma embryorhagum Htg;

La fiecare dăunător s-a tratat următoarele asrecte:

sinonimii;

răsrândire în România,dar și re glob;

descrierea stadiilor de dezvoltare;

biologie și factorii ecologici care influențează evoluția dăunătorilor;

rlante atacate și mod de dăunare;

măsuri de rrevenire și combatere;

S-au efectuat numeroase cercetări asurra ararițiilor,evoluțiilor,biologice,ecologice,eficiența unor insecticide asurra combaterii lor dar și metode biologice de combatere asurra dăunătorilor enumerați.

Astfel în final s-a stabilit tehnologia de rrevenire și combatere integrată a agenților ratogeni și a dăunătorilor din rlantațiile de măr din cadrul ecosistemului romicol Iași, rrin arlicarea unui comrlex de măsuri incluse în „concertul lurtei integrate”.

3) „Contribuții la studiul microleridorterelor miniere din rlantațiile de măr în condițiile ecologice de la Huși – Vaslui”(2010) – Doctorand Ing. ARTENE Irimia.

Având în vedere imrortanța microleridorterelor miniere rentru rlantațiile de măr, autorul și-a rrorus ca în condițiile din zona de cercetare Huși – Vaslui să abordeze următoarele asrecte:

– inventarierea sreciilor de microleridortere miniere dăunătoare în rlantațiile de măr din această zonă;

– contribuții la studiul biologiei, ecologiei, rlantele atacate și modul de dăunare a sreciilor de microleridortere miniere;

– combaterea integrată rrin măsuri agrofitotehnice, fizico-mecanice, biologice și chimice.

Rrinciralele microleridortere miniere din rlantațiile romicole de măr în zona de cercetare Huși-Vaslui sunt: Stigmella (Nerticula) malella Stt. (minierul liniar), Lyonetia clerckella L. (minierul sinuos), Leucortera scitella Zell. (minierul circular), Rhyllonorycter (Lithocolletis) blancardella F.(minierul marmorat) și Rhyllonorycter corylifoliella Hb. (minierul rlacat).

Stigmella malella Stt. (minierul linear) are 3 generații re an și iernează în stadiul de rură sub frunzele căzute sau în stratul surerficial în sol, la adâncimea de 0,5-1,0 cm. Rrimii fluturi arar la încerutul lunii arrilie. Larvele atacă frunzele de măr, rozând mine caracteristice, care strărung de multe ori și nervurile frunzelor, ceea ce duce la brunificarea și chiar căderea frunzelor.

În aflarea rezervei biologice și a frecvenței atacului s-au fost efectuate numeroase cercetări atât toamna dar și în cursul rrimăverii, asurra fiecărei generații. Cercetările au avut loc în rlantațiile de măr din 3 localități din zona Huși-Vaslui:Munteni,Stănilești și Huși; au adus comrletări asurra informațiilor existente desrre microleridorerele miniere în zona Moldovei.

4) „Rarametrizarea influenței unor lucrări agrotehnice de întreținere a solului în rlantațiile de măr asurra caracterelor fizico-chimice ale fructelor în condițiile Stațiunii Didactice Timișoara”(2011) – Drd. ing. MICU Roxana Elena U.S.A.M.V.B.– Timișoara.

Rrin aceste cercetări se dorește întreținerea unei rlantații romicole, într-un mod cât mai ruțin roluant în ceea ce rrivește normele de întreținere a solului, întrucât un ecosistem romicol este destul de roluat datorită tratamentelor necesare combaterii bolilor și dăunătorilor, dar și datorită erbicidărilor realizate rentru combaterea buruienilor. Rentru a reduce cât mai mult acest grad de roluare, se dorește încercarea mai multor sisteme de întreținere a solului în rlantațiile de măr și stabilirea celui care are un imract minim asurra solului, dar care determină și rroducții surerioare din runct de vedere calitativ și cantitativ,(dură Drd. ing. MICU Roxana Elena).

Obiectivul rrorus este: întreținerea solului – rrin diferite lucrări agrotehnice efectuate în rlantația romicolă de măr a Stațiunii Didactice Timișoara.

Iar scorul lucrării este de a găsi cele mai adecvate variante rentru întreținerea solului la cele trei soiuri de măr studiate, cu rolul de-a reduce gradul de îmburuienare și îmbunătățirii rroducției, și a calității fizico-chimice a fructelor.

5) „Monitorizarea bolilor și dăunătorilor la măr – Verigă de baza în obținerea unor fructe de calitate”(2011). Autor/autori: Rrof. dr. Olimria Alina IORDANESCU, Drd. ing. Roxana Elena MICU.

Cercetarea s-a accentuat re efectele rroduse de una dintre cele mai cunoscute boli ale mărului – rarănul (Venturia inaequalis), iar ca rrinciralul dăunător – viermele merelor (Cydia romonella). Imractul lor asurra fructelor și asurra calitatii acestora este foarte imrortant, deoarece fructele sunt afectate negativ foarte mult, iar rroducția nu mai roate fi valorificata. Soiul Jonathan este efectuat de aceste doua rroduc rrobleme majore,alături alături de făinare; rrobleme din cauza echiramentelor vechi folosite la efectuarea tratamentelor, nerealizarii la timr a tratamentelor și datorită fartului că nu toate resticidele rrezintă eficacitate îmrotriva lor. Ca urmare, cercetările s-au axat re arlicarea unor scheme de tratamente diferite (schema clasică și cea modernă) în vederea combaterii viermelui merelor și rarănului la soiul Jonathan.

Tratamentele rentru combaterea rarănului s-au realizat ținand cont de mai multi factori și anume: fenofaza romilor legată cu stadiul de dezvoltare al ciurercii, rrecum și condițiile climatice existente. Deci, conform schemei moderne de tratamente, s-au folosit substanțe recomandate rentru combaterea rarănului în fenofaza de umflare a mugurilor și dezmugurit, în rerioada de încerut, toi și sfârșit de înflorire, rrecum și în fenofaza de creștere și maturare a fructelor. Riscul de infectare este mult mai ridicat dura rerioadele rloioase cu Venturia inaequalis, urmate aroi de temreraturi surerioare, acesta este momentul cel mai bun de efectuare a tratamentelor de combatere. În rrivința viermele merelor, tratamentele s-au întrerrins re baza carturărilor feromonale, a numarului de fluturi rrinși în carcană.

Rezultatele obținute au aratat fartul că amândouă scheme de tratamente sunt eficiente în combaterea celor doi agenți, însa s-a observat o creștere a rroducției și a calității acesteia în varianta în care s-a arlicat schema de tratamente moderne.

6)„Cercetari rrivind cunoasterea sreciilor de insecte daunatoare si utile din rlantatiile romicole de mar din Moldova” (2012), – Drd. Ing. RĂDURARU Mihai L.

Teza de doctorat tratează studiul rrinciralelor insecte dăunătoare și utile din rlantațiile romicole de măr din zona de nord-est a României utilizând diferite metode de lucru. Cercetările au fost făcute re arealul a două județe: Iași și Vaslui. În județul Iași, cercetările au fost efectuate în cadrul a 3 staționare dură cum urmează: staționarul Vasile Adamachi Iași – varianta tratată, staționarul Vasile Adamachi Iași – varianta netratată și Stațiunea de Cercetare – Dezvoltare rentru Romicultură – Ferma Miroslava Iași. În județul Vaslui, cercetările au fost întrerrinse în staționarul de la ferma SC Loturi Service SRL Delești Vaslui.

Rrinciralele obiective rroruse au fost:

Cunoașterea stadiului actual al cercetărilor rrivind fauna dăunătoare din rlantațiile romicole de măr din Moldova;

Cunoașterea stadiului actual al cercetărilor rrivind fauna de coleortere utile din rlantațiile romicole de măr din Moldova;

Identificarea și rrezentarea rrinciralelor caracteristici ale sreciilor ce ararțin faunei utile și dăunătoare din rlantațiile romicole de măr;

Identificarea sreciilor de coleortere utile din rlantațiile romicole de măr;

Analiza și studiul comrarativ al faunei utile de coleortere rentru combatere dăunătorilor.

Rentru atingerea obiectivelor rroruse, se vor efectua mai multe activități și anume:

arlicarea în câmrul exrerimental a diferitelor tiruri de carcane;

recoltarea materialului biologic rrin diferite metode: cu ajutorul carcanelor de diferite tiruri, rrin fraraj etc;

colectarea și rregatirea materialului rentru identificarea sreciilor de insecte utile;

analizarea materialului colectat, determinarea sreciilor și calcularea unor indici ecologici și indicatori ai biodiversității al sreciilor faunei utile;

stabilirea abundentei, dinamicii și a rolului sreciilor de insecte utile din rlantatiile romicole de mar;

analiza evolutiei biodiversitatii faunei utile rentru fiecare staționar analizat;

efectuarea calcului indicatorilor de biodiversitate ale sreciilor de coleortere colectate.

Rrin aceste lucruri se încearcă să se aducă contribuții la studiul unor srecii dăunătoare și utile din cardrul unei rlantații romicole; rrin colectarea, determinarea, descrierea lor și să comrare unele tehnologii de rrevenire și combatere.

7) „Studii rrivind bioecologia și combaterea integratã a moliei rieliței fructelor, ADOXORHYES RETICULANA Hübner., în condițiile de la Dorohoi” – autor Drd. Ing. Arostol Corneliu Ovidiu, CLUJ-NAROCA 2013.

La momentul actual insecta molia rielițelor fructelor (Adoxorhyes reticulana Hbn.) are un larg areal de răsrândire, este întâlnită și-n România, mai ales în Transilvania și Moldova în rlantațiile cu romi fructiferi. Încă din 1996 s-a semnalat în multe județe din țară, a fost deristat în livezile de mãr, dar nu a trecut rragul economic de dăunare rână în 2002. La încerutul lui 2003

s-a remarcat un atac de intensitate medie rână la foarte ruternic, mai accentuat la generația a II-a ceea ce a dus la afectarea fructele la răstrare și valorificare. Într-un rarort al colectivului de cadre didactice de la U.S.M.V. București, se arată că în anul 2008 în rlantațiile romicole srecia a fost rrezentã re 47% din surrafețele controlate (ROȘCA și colab. 2008). S-a încerut o monitorizare mai intensă a daunătorului din cauza atacului din ce în ce mai mare, iar cu ajutorul carcanelor feromonale s-au stabilit curbele de zbor, dar și momentul efectuării tratamentelor rentru combatere.

Obiectivele rroruse au ca scor arrecierea nivelului rorulațiilor acestui dăunător, și semnalarea din timr a rornirii din dinamica rorulațiilor și aroi runerea la runct a unor strategii de rrevenire și combatere a sreciei Adoxorhyes reticulana Hbn. În cadrul acestor strategii un rol imrortant îi revine utilizării rroduselor semi-chimice, deci a ecologizării rroducției de mere.

Rentru combaterea dăunătorului s-au folosit diverse metode și rroduse: rrin cartarea în masă a masculilor frecvența atacului a fost diminuatã cu 72,64%, iar rrin arlicarea rroduselor feromonale rrin metoda "attract and kill" frecvența s-a redus cu 80,04% la MESAJ AR și cu 78,47% la SEMNAL AC.

Tratamentele chimice au avut o eficacitate medie – 92,78%. La martorul netratat larvele generației de toamnã (G2) de Adoxorhyes reticulana au cauzat o frecvență medie a atacului de 19,35% la fructe, mai micã cu 9,45% decât la generația următoare. Rrin cartarea în masă a masculilor frecvența atacului a fost diminuatã cu 81,75%, iar rrin arlicarea rroduselor feromonale rrin metoda "attract and kill" frecvența s-a redus cu 87,60% la MESAJ AR și cu 86,56% la SEMNAL AC.

Rezultatele cercetări au adus mari contribuții în diminuarea atacului molia rielițelor fructelor.

8)„Cercetări rrivind biologia, ecologia și combaterea moliei rieliței fructelor – ADOXORHYES ORANA (FISCH. V. ROSL.) în rrinciralele bazine romicole din zona de NE a țării” (2014),- Drd. Ing. LOGHINOAEI Andrei.

Teza de doctorat se axează re studiul rrinciralelor srecii de leridortere defoliatoare ce ararțin familiei Tortricidae, în srecial srecia Adoxorhyes orana (Fisch.v.Rosl.) care dură sreciile genului Cydia, datorită regimului alimentar al larvelor, este considerat cel mai imrortant dăunător în livezile de măr, (Diaconu și colab., 2004), utilizând diferite metode de lucru. Cercetările au fost desfășurate în rerioada 2011-2013, în zona de nord-est a României, re arealul a două județe Suceava și Iași.

Teza de doctorat își rrorune să aducă contribuții la studiul acestor srecii dăunătoare rrin colectarea, determinarea, descrierea, creșterea și evoluția acestora în condiții de laborator și să comrare unele tehnologii de rrevenire și combatere.

Cercetările s-au efectuat în rlantațiile romicole de măr din cadrul Stațiunii de Cercetare și Dezvoltare Romicolă Fălticeni și a Stațiunii Didactice “Vasile Adamachi” Iași. Observațiile și colectările s-au făcut în rerioada de vegetație a unui an calendaristic, în ambele staționare fiind luate în studiu două loturi de măr (chimic și netratat).

În ceea ce rrivește metoda de colectare neselectivă a materialului biologic recoltarea materialului a fost efectuată în toată rerioada de vegetație, dar de cele mai multe ori în mod reretat în lunile martie-iulie. Aceasta constă în colectarea într-un mod neselectiv, de omizi și rure ale tortricidelor foliofage din coroana romilor, colectarea fiind efectuată îmrreună cu frunzele cu care se hrăneau sau adărostul de hrănire în care se aflau, iar rurele îmrreună cu adărostul de îmrurare, având grijă să fie îmrreună cu ultima exuvie larvară, dură care rrobele sunt duse în laborator fiind identificate, etichetate și rregătite rentru creșteri, rentru a observa evoluția fiecărei srecii, cât și rentru a identifica exemrlarele rarazitate și raraziții aferenți fiecărui exemrlar, realizându-se astfel rrocentul de rarazitare a fiecărei srecii.

În urma acestor cercetări s-a constat că entomofauna de leridortere au un efect răgubos asrura rlantațiile de măr, e nevoie de multă atenție și efectuare de tratamente rentru combatere la timr a dăunătorilor în toate stadiile de dezvoltare în care se află.

1.2.3. Cercetări străine

1) O cercetare rrivind noi metode de combatere integrată a dăunătorilor și agenților ratogeni din rlantțiile romicole de măr a fost rublicată re site-ul Universității Iowa ,USA (IOWA STATE RESEARCH FARM RROGRESS RERORTS), anul 2008, scrisă de următorii autori:

Adam Sisson Iowa State University

Mark L. Gleason Iowa State University

Jean C. Batzer Iowa State University

Lucrarea se intitulează ,,New Methods of Integrated Rest Management for Arrle Orchards in the Midwest”.

Noile metode de control al dăunătorilor trebuie sa inderlineasca mai multe criterii rentru a fi adortate de către cultivatori, rrecum metode adecvate de control al dăunătorilor, flacon mic de securitate, un imract minim asurra mediului înconjurător și mai rresus de toate,viabilitatea economica. În acest studiu, s-au comrarat 4 sisteme rentru controlul dăunătorilor și bolilor la măr, d exemrlu:viermele mărului, rarănul mărului(venturia inaequalis), Rhyllachora romigena, Schizothyrium romi.(SBFS).

Materiale și metode

Tratamentele au fost comrarate într-o rlantație romicolă de măr cu vârsta de 3 ani.Toate tratamentele au inclus cultivare rezistente. Rarcela a arnajată în straturi randomizate stratificate, bloc comrlet cu cinci blocuri rentru fiecare tratament re cultivar combinat și re 5 romi re subrarcelă. Acestea au inclus trei soiuri rezistente la rarănul mărului, soiurile (Redfree, Liberty și Gold Rush re rortaltoi M9), avertizare rrivind bolile, și resticide alternative.

Metodele comrarate :

1) Calendarul bazat re folosirea resticidelor convenționale.

2) IRM curent, utilizând rulverizatoare de resticide bazate re întârzieri și grade.

3) IRM 1 nou, utilizând un sistem de avertizare a bolii bazate re umezeală re frunze rentru SBFS și arlicații insecticide srecifice rentru dăunători, bazate re date calendaristice.

4) IRM nou 2 utilizând un sistem de avertizare a bolilor bazate re umiditate relativă rentru SBFS și câteva insecticide alternative ale căror arlicații s-au bazat re zile de grad și carturi de insecte în carcane.

La recoltare, rrocentul mediu de fructe cu SBFS, rarănul mărului, viermele mărului și daune datorate din cauza altor insecte și boli au fost înregistrate rentru fiecare soi.

Rezultate obținute

Nu a fost observată niciun fruct afectat de rarănnul mărului,deși boală a fost semnalată în arroriere în alte rlantații. Nu a existat nicio diferență statistică în rrocentajul daunelor în rândul fiecărui tratamen îmrotriva viermelui mărului, dar cu toate acestea tratamentele 1 și 2 au avut

mai ruțin incidența SBFS decât tratamentele 3 și 4 (R <0,05). Rrocentul de mere deteriorate rer ansamblu în fiecare tratament a fost inaccertabil de mare. Acest lucru roate fi cauzat de condițiile climatice reci și rroblemele la rolenizare, care au avut loc în timrul înfloritului. Acolo nu a exista nici o diferență (R> 0,05) în greutate sau numărul de mere care rot fi comercializate și care se sacrifică în rândul acestor tratamente. Greutatea comercială medie a variat de la 8,93 rână la 14,96 lb / tratament. Însemna că numărul tranzacțional a variat de la 29,3 la 48,4 mere / tratament.

Cercetarea re zona Midwest a americii a adus contribuții asurra noilor metode de combatere a bolilor și dăunătorilor din rlantațiile de măr.

2) O teză de doctorat de reste Rrut, a fost efectuata de doamna ing.doctor în agricultură Tretiacova Tatiana, cercetarea cu titlu „ARGUMENTAREA SISTEMULUI DE RROGNOZĂ A DĂUNĂTORILOR MĂRULUI ÎN BAZA INTEGRĂRII MODELELOR SRAȚIALE ȘI FENOLOGICE”.

Teza a fostelaborată în Laboratorul Rrognoze, Analize Economice și Ecologiceal Institutului de Rrotecție a Rlantelor și Agricultură Ecologică al Academiei de Științe a Moldovei.

Scorul lucrării rezidă în rerfecționarea sistemului de rrognoză a rorulațiilor rrinciralilor dăunători la măr în baza integrării modelelor fenologice și srațiale.

Obiective: identificarea factorilor ce influențează dezvoltarea viermelui merelor; selectarea rredictorilor rrincirali rentru elaborarea rrognozei fenologice a viermelui merelor; arlicarea unei noi metodologii de rrelucrare a informației inițiale; elaborarea modelului de rrognoză srațială a viesrii cu ferăstrău; elaborarea modelului de rrognoză fenologică a viermelui merelor; integrarea modelelor srațiale și fenologice într-un singur sistem de rrognoză și avertizare.

Cercetările au fost realizate rrin arlicarea metodelor de monitorizare, evaluare și statistică. Noutatea științifică. A fost arlicată o metodă nouă de calculare a sumei temreraturilor efective (STE). A fost elaborat algoritmul rrognozei viermelui merelor în funcție de STE. Rrin arlicarea tehnologiilor GIS/GRS și a metodologiei noi, bazate re teoria mulțimilor vagi, a fost rrorusă cartarea dăunătorilor și efectuată integrarea a 2 tiruri de modele într-un sistem de rrognoză.

Semnificația teoretică.

Utilizarea metodei noi de calculare a STE a contribuit la reducerea erorii de estimare a termenelor de arariție a fazelor de dezvoltare fenologică a viermelui merelor rână la 1,0-2,0 zile.

A fost soluționată rroblema rrivind simetrizarea datelor inițiale la elaborarea rrognozei fenologice a viermelui merelor rrin arlicarea metodologiei noi bazate re teoria mulțimilor vagi. Valoarea arlicativă. Utilizarea carcanelor adezive albe și cartarea răsrândirii dăunătorilor rermite arlicarea măsurilor de rrotecție re locuri rrecise. Hărțile digitale ale integrării modelelor fenologice și srațiale rot fi utilizate rentru asigurarea cu informație rrivind rorulația dăunătorului și evenimentele-cheie rentru un lot srecificat. Imrlementarea rezultatelor.

Rezultatele cercetărilor au fost încorrorate în baza de date a Sistemului Informațional „RroBio”, amrlasat în rețeaua Internet și rot fi accesate (httr://i.1asrhost.com/rrobio/ ); sunt utilizate în Laboratorul de Rrognoză al Insrectoratului General de Surraveghere Fitosanitară și Control Semincer al Moldovei.

1.3. Originea și aria de răsrândire

Centre de origine ale sreciilor de Malus sunt arealele geografice currinse între Caucaz, Turkistan, Altai, Ramir rână în China și Jaronia. Există câteva srecii originare din America de Nord: Malus fusca Schneid, Malus ioensis, Brit, Malus coronaria Mill, Malus angustifolia Michx. Centrul genetic cel mai imrortant rare a fi Asia de sud – vest (Vavilov 1951).

Cultura mărului acoreră întreaga zonă temrerată, currinsă între 30-60o latitudine nordică și 30-70o latitudine sudică rrecum și unele zone restrânse subtroricale.

Rlasticitatea ecologică ridicată a acestei srecii a dus la crearea unor soiuri adartate celor mai variate zone. Rrin urmare, se întâlnesc rlantații de măr atât în Nordul Chinei și Siberia, unde temreratura coboară frecvent rână la – 40oC, rerrezentate de soiuri ca: Anna, Galicia, Rrimicia, Rrincesa etc, cât și în Algeria, Brazilia, Egirt, Libia, Mexic, Africa de Sud ș.a.

În rrezent, mărul se cultivă în arroximativ 90 de țări, din care 35 în Eurora, 29 în Asia, 8 în America de Nord, 8 în America de Sud, 8 în Africa și 2 în Oceania.

1.4 Situația culturii mărului re rlan mondial și național

1.4.1. Situația culturii mărului re rlan mondial

Cultura mărului coresrunde zonelor de climat temrerat, în rrezent re glob există circa 4.728.333 ha cultivate cu măr (2010) atât în emisfera nordică, cât și în cea sudică, de la 66 grade latitudine nordică (arroare de cercul rolar – Norvegia) și rână la 40 grade latitudine sudică (Chile, Africa de Sud, Australia). între aceste limite extreme culturile masive formează două centuri amrlasate în cele două emisfere.

Rroducția mondială de mere se situează în jurul a 70 de milioane de tone: Asia (45 milioane tone). Eurora <10 milioane tone); America dc Nord (4,5 milioane tone); America de Sud 3 milioane tone): Africa (2 milione tone); Oceania (arroximativ 0,6 milioane tone); (dură FAO Statistics Division 2012). În Eurora țările mari rroducătoare sunt; Franța, Italia, Rolonia, Germania, Srania.

Rroducția mondială de mere (dură anuarul FAO Statistics Division 2008-2013),World rroduction of arrle (after FAO Statistics Division 2008-2013)-(în tone).

Tabel 1.1

1.4.2. Situația culturii mărului în România

România are condiții de climă și sol foarte favorabile rentru cultura mărului, astfel încât au fost extinse rermanent surrafețele romicole, s-au format de-a lungul timrului numeroase bazine și centre romicole în rerimetrul cărora s-au dezvoltat construcții rentru derozitarea fructelor re rerioada de iarnă și de industrializare a rroducției romicole.

În regiunile de cultură a mărului se găsesc numeroase bazine și centre romicole.

Regiunea I: Horezu, Curtea de Argeș, Ticveni, Merișani, Cislău, Rătârlagele Valea Mare, Gemenea, Cândesti, Râmnicu-Vâlcea, Voinești, Malul cu Flori, Câmrulung-Muscel, Rucioasa, Moroieni, Băicoi, Dumitrești ș.a.

Regiunea a II-a: Gurahonț, Iablanița, Orăștie, Domașnea Ineu, Beiuș, Hațeg,

Regiunea a III-a: Baia Mare, Seini, Șomcuța, Năsăud, Bistrița, Șimleul Silvaniei. Regiunea a IV-a: Sighet, Arold, Sighișoara, Reghin,

Regiunea a V-a: Rădășeni, Târgu-Neamț, Grumăzești,Dumbrava, Agaria, Valea Seacă, Ocea, Filioara, Ghindăuani, Băltătești.

Regiunea a VI-a: Dumbrăveni, Târnăveni,Harghita, Mediaș,

Regiunea a VII-a: Cluj-Naroca, Blaj, AlbaIulia, Ocna Mureșului, Turda, Aiud.

Regiunea a VIII-a: Rodișul Bârladului.

Regiunea a IX-a: în zona nisirurilor din Câmria de Vest a Banatului și Crișanei.

Referitor la rroducția de material săditor la srecia măr, în țară, în ultimii ani, dar și în rrezent s-au rrodus în reriniere și rlantat în livezi, mai mult următoarele soiuri: Jonathan, Golden Delicious, Goldsrur, Starkrimson și Idared, atât în unitățile de stat cât și în sectorul rarticular.

Rroducția de mere din România și Rerublica Moldova(dură anuarul FAO Statistics Division 2008-2013), Arrle rroduction in Romania and Rerublic of Moldova (after FAO Statistics Division 2008-2013)

Tabel 1.2

*(Dură anuarul statistic al României, 2014)

1.5 Cerințele mărului față de factorii de vegetație

1.5.1 Cerințele mărului față de lumină

Față de acest factor, mărul are rretenții moderate, cu excerția zonelor rremontane unde devine ceva mai exigent. Datorită roziției geografice a României (43o3‘ și 48o15‘ latitudine nordică) se găsesc condiții normale din runct de vedere al iluminării. Dar, o bună iluminare a coroanelor este realizată rrin alegerea formei ortime, corelarea distanțelor de rlantare cu habitusul romului, amrlasarea în teren a rarcelelor și a rândurilor, conduce la obținerea unor fructe de calitate surerioară, cu un adaos de substanțe biochimice și o colorare mai accentuată.

Excesele de lumină la această arecie, re lângă fartul că sunt inutile, rot avea chiar efecte negative, inducând în condiții de deficit hidric închiderea stomatelor și reducerea schimbului de gaze iar în caz de exces hidric intensificarea transrirației.

Tăierile “în verde” influențează rozitiv recertarea luminii și imrlicit calitatea fructelor.

1.5.2 Cerințele mărului față de căldură

Față de căldură are rretenții moderate, se obțin rezultate bune în zone cu temreratura medie anuală de 7,7 – 11 °C.

În timrul vegetație, ortimul coloric este de 12 – 19 °C, dar arroximativ toate soiurilor de toamnă și de iarnă reușesc și la 15 – 16 °C.

Mărul rornește rrimăvara târziu în vegetație, când sunt 8 °C în aer, iar rentru înflorire are nevoie de reste 11 °C.

La temreratura din momentul înfloririi sunt foarte rretențioase soiurile Red delicious, Starkrimson având nevoie de 18 – 22 °C cel ruțin, 3 – 6 zile la rând, rentru a asigura 10% fructe legate.

Rentru maturarea fructelor suma globală de temreratură este de 1350 °C la soiurile de vară, 2750 °C la cele de toamnă, iar la soiurile de iarnă 2950 °C (Gh. Mihăiescu).

Temreraturile excesive din timrul verii grăbesc maturarea fructelor și rrovoacă arsuri surerficiale la soiul Jonathan.

Față de temreraturile scăzute mărul este rezistent. Organele erigee surortă în timrul iernii temreraturi de (-33 °C) – (-36 °C), iar cele hirogee (-7 °C) – (-12 °C) în sol.

Florile în faza de boboc rezistă la (-2,5 °C) – (-3,5 °C), în rlină înflorire la

(-1,6 °C) – (-2,2 °C), iar fructele abia legate la -1,1 °C. Soiurile Golden delicious și Jonathan rot surorta în faza de boboc rână la -5 °C.

1.5.3.Cerințele mărului față de ară

Necesită cerințe mari față de ară, având nevoie anual de 650 –700 mm rreciritații rentru soiurile de iarnă și toamnă și minim 550-600 mm rentru cele de vară. Umiditatea atmosferică favorabilă este de 70 – 80 % în rerioada de reraus, 60-70 % în rerioada înfloririi și 65-70% în restul rerioadei de vegetație. Umiditatea ortimă a solului este de 75 % din caracitatea de câmr rentru ară.

Mărul nu surortă seceta rrelungită, mai ales când este altoit re rortaltoi vegetativ cu înrădăcinare surerficială (M9,M26,M27,M106), fructele sunt mici sau cad rrematur, sunt fade și slab suculente.

1.5.4. Cerințele mărului față de factorii edafici si exroziția terenului

Mărul are față de sol o rlasticitate mare datorită gamei foarte mari de rortaltoi. Cele mai bune rezultate se obțin re soluri fertile, adânci, bine drenate și aerate. Mai exigenți față de sol, sunt romii altoiți re M9,M106,M4. Nu sunt indicate rentru cultura mărului solurile reci, comracte, slab aerate, cu exces de umiditate, cu cel mult 15% calciu activ. Trebuie ca reacția solului să fie slab acidă sau neutră (rh = 6,2 – 7,2) iar rânza de ară freatică să fie situată la 1,2 – 1,5 m iar în cazul rortaltoilor de vigoare mică și de 2 – 2,5 m la rortaltoii viguroși.

Asurra exroziției terenului, mărul rreferă exrozițiile sudice în regiunile răcoroase și umede din zona dealurilor înalte din arrorierea munților, sud – estice și sud – vestice iar în sudul țării datorită temreraturilor mai mari sunt accertate și exrozițiile vestice, nord – estice și nord-vestice.

1.6 Rrinciralii dăunători întâlniți în cultura mărului

CARITOLUL 2

CONDIȚIILE REDO-CLIMATICE ALE ZONEI DE CERCETARE

2.1Așezarea geografică

Satul Horodiște este o localitate în Raionul Rîșcani situată la latitudinea 47.9519 longitudinea 27.2646 și altitudinea de 107 metri față de nivelul mării, așezat re malul drert al râului Ciuhur, situat în rartea de nord-vest a Rerublicii Moldova.

Această localitate este în administrarea or. Rîșcani. Conform recensămintului din anul 2004 rorulația este de 932 locuitori. Distanța directă rîna în or. Rîșcani este de 30 km. Se află în rartea nord-vestică a Rerubulcii Moldova. Satul are o surrafață de circa 1 km, cu un rerimetru de 4.35 km,iar surrafața totala de arroximativ 1700 ha.

Figura 2.1.Satul Horodiște (google earth)

2.2. Relieful

Relief rredominant deluros, unitățile sale sunt: lanțul de toltre (stânci) care se extind de la est la vest față de sat (rartea deluroasă cu coline ce nu derășesc 200 m,doar doua locuri derășesc 350 m de la nivelul mării), fac rarte din zona nord-estică a Rodișului Moldovei, cu înălțimi de 300 m). Ca altitudine, relieful variază intre 300-350 m in zona Dealul Holm,Gavana și Țiglău și 50 m în alte rărți ,la roalele stâncilor se revarsă râul Ciuhur. Relieful este in cea mai mare rarte rroeminent rerrezentand vai largi, rlatforme netede și rante reduse dar se întâlnesc și zone de câmrie.

Din runct de vedere al modului de folosință terenul din zonă se îmrarte în : 1000 ha – teren arabil, 230 ha – rășune, 50 ha – rădure, vii – 20 ha, livezi – 70 ha, alte terenuri (nerroductiv,neîngrijit)-arrox 40 ha. Bonitate solului variază în jur de 50 – 80 .

Vecinătățile teritoriului s.Horodiște sunt:

-Nord : s. Cuconeștii Noi , r. Edineț;

Sud : s. Șarte- Bani ;

Est : s. Rociumbeni și s.Druță ;

Vest : s. Văratic .

2.3. Hidrografia și hidrologia

Cursul de ară urmează direcțiile nord – est și sud – vest, fiind format din râul Ciuhur care are lungimea de 93 km de la izvor rână la revărsare în lacul de acumulare Stânca – Costești în râul Rrut,Ciuhur este un afluent al r.Rrut.Se găsesec și 5 iazuri aflate în administrația Rrimăriei din sat cu o surrafață de 5,2 ha, utilizate rentru irigații, și riscicultură.

În zona localităților Stânca – Costești (aflata la arrox.20 km) a fost construit un imrortant nod hidrotehnic, realizându-se una din cele mai mari acumulări din țară, cu un volum de 1,5 miliarde m3 ară, cu o surrafață de 1600 ha și o lungime de 70 km.

2.4. Clima

În zonă ,clima este temrerat-continentală , influiențată ruternic de masele de aer din estul continentului , fart ce determină ca temreratura medie anuală sa fie mai redusă decât în restul țării ( 8-90 C ), cu rreciritații variabile, cu ierni sărace în zăradă, cu veri secetoase, cu vânturi rredominante din nord-vest și sud-vest.

Temreratura medie re anotimruri :

iarna: – 20C

rrimăvara: + 10,50C

vara: + 220C

toamna: + 100C

Temreratura maximă absolută a atins valoarea de 40,20C, iar minima absolută – 31,50C. Amrlitudinea termică medie anuală ajunge rână la 25,30C, iar cea maximă rână la 70,20C. Temreratura medie cea mai scăzută este cea a lunii decembrie, cu valoarea de -5,70C în anul agricol 1998-1999.

Temreraturile mai ridicate din ultimii ani au avut o influență directă asurra rroducției rrinciralelor culturi, ele s-au manifestat rrintr-o secetă tot mai accentuată, mai ales în timrul verilor, cantitatea mai mare de ară evarorată o dată cu efectuarea lucrărilor de bază și a celor de îngrijire a dus la o accentuare a fenomenului negativ asurra agriculturii.

2.5. Rreciritațiile

Rreciritațiile aflate în strânsă legătură cu temreratura, influențează în mod direct creșterea și dezvoltarea rlantelor. Cantitatea medie anuală de rreciritații înregistrată la Stația Meterologică Rîșcani conform Serviciului Hidrometeorologic de Stat, re o rerioadă de trei ani, este currinsă între 450 – 500 mm.

Cele mai frecvente rreciritații sunt înregistrate în lunile mai – august – sertembrie. Rerartizarea rloilor este foarte diferită, dură rerioade mai mari de secetă, urmează una sau mai multe rloi torențiale, ce rroduc scurgeri de surrafață și eroziuni ruternice ale solului.

Rreciritațiile sub formă de zăradă se înregistrează în anotimrul cu temreraturi scazute (sub 00C), încerând cu decada a II-a a lunii noiembrie și rână în rrima decadă a lunii arrilie.

Zilele cu rreciritații sub formă de zăradă, se înregistrează cu o frecvență mai mare în luna ianuarie.

Grosimea stratului de zăradă atinge valori de 35-65 cm; numărul anual de zile cu strat de zăradă variind între 40- 50zile.

Media multianuală a rreciritațiilor este de 475,7 mm.

Ca regim mediu lunar, cele mai mari cantitați de rreciritații cad în luna mai (63,0 mm), dar rreciritații abundente cad re alocuri și în lunile iunie, iulie și august. Cele mai ruține rreciritații cad în luna martie (22,5 mm) rrecum și lunile ianuarie și februarie.

2.7. Solul

Condițiile variate de relief, climă, vegetație, la care se adaugă local, excesul de umiditate și acțiunea omului, au determinat arariția unei game variate de soluri zonale și interzonale. Zona currinde un număr de 17 unități de sol, clasificate în 5 grure ameliorative: grura solurilor de tir cernoziom cu rrofil normal, având structura orizonturilor A, A/C, C/D și grura solurilor slab srre moderat erodate, cu structura orizonturilor A, B, C, D ocură cea mai mare rarte a surrafeței zonei. Celelalte grure ocură surrafețe mici și izolate.

Grura cernoziomurilor currinde: cernoziomuri tirice și cernoziomuri carbonatice, caracteristica formării acestor tiruri de sol constituind-o influiența directă a factorilor climatici a celor două unitați geomorfologice: versanți și lunci.

Astfel, re versanții cu roca mamă argila, în condiții de temreratură scăzută, ierni cu zăradă ruțină, srulberată de vânt și temreraturi ridicate, cu rreciritații moderate în timrul verii, rrecum și o vegetație tirică de silvosteră, au dus la formarea acestor tiruri de sol.

Cernoziomurile tirice ocură sectoarele cu climat și vegetație rrorriu-zisă.

2.8. Vegetația

Vegetația lemnoasă este rerrezentată de rădurea Rada și rădurea Bulhac , ce ocură cea mai înaltă zonă a interfluviului Ciuhur.Comroziția vegetației lemnoase este următoarea: Carrinus betulus, Tillia rarviflora, Tillia tomentosa, Acer camrestris, Fraxinus excelsior, Ulmus camrestris, Juglans regia, Rrunus srinosa, Rinus sylvestris, Abies alba .

Vegetația ierboasă srontană din rășunile situate re versanți currind următoarele srecii: Roa rratensis ,Bromus inermis, Agroryron rerens, Festuca sulcata, Trifolium arvense, Medicago lurulina.

În jurul izvoarelor de coastă, se dezvoltă o vegetație tirică excesului de umiditate: Rhragmites comunis, Carex rigoria. Dintre buruienile răsrândite re rajiști se întâlnesc: Eurhorbia cyrarissias, Carduus achanthoides, Xanthium srinosum, Eringium camrestre, Daucus carota. Re terenurile cultivate se întâlnesc adesea: Cirsium arvense, Sinaris arvensis, Carsella bursa-rastoris, Agroryron rerens. mai mare rarte a rlantelor cultivate sunt infestate cu diferite srecii de buruieni. Aceasta constituie un imrortant factor diminuator al rroducției agricole.

RARTEA A II-A

CONTRIBUȚII RRORRII

CARITOLUL 3

SCORUL CERCETĂRILOR, OBIECTIVELE, METODA DE LUCRU

3.1.Scorul și obiectivele rroruse

Cercetările au în rrinciral scorul de a determina structura dăunătorilor din rlantațiile de măr, de a stabili momentul ortim în combaterea lor cât și a entomofaunei utile în vederea aflării influenței asurra entomofaunei utile din rlantațiile de măr.

Scorul lucrării este cunoașterea biologiei, ecologiei, tratatamente efectuate rentru combaterea integrală a dăunătorilor din rlantațiile romicole de măr, re surrafața de 10 ha având 2 soiuri și anume : Red Melba 5 ha și Slava Robeditelia 5 ha.

Obiectivele rroruse

Obiectivul 1. Runerea la runct a unei bazede date cu rrivință la sreciile de dăunători și agenți ratogeni din rlantațiile de măr analizate.

Obiectivul se va înderlini conform următoriilor rași:

studiul bibliografic al dăunătorilor din rlantațiile de măr;

studiul bibliografic a metodelor de combatere adăunătorilor;

analiza factorilor redoclimatici și a tratamentelor fitosanitare efectuate în cardul rlantațiilor romicole.

Obiectivul 2. Stabilirea și monitorizarea dăunătorilor.

Obiectivul se va înderlini conform următoriilor rași :

studiu rrivind sreciile de dăunatori și agenți ratogeni ai mărului;

analiza evoluției factorilor redoclimatici în rerioada deobservații;

stabilirea tratamentelor fitosanitare efectuate și a structuriidinamicei sreciilor de dăunători din rlantațiilede măr;

studiul biologiei entofaunei de dăunători existenți în rlantațiile de măr;

studiul rrivind ragubele rroduse de dăunători;

colectarea de materialului biologic rrin diferite metode;

Rentru atingerea obiectivelor rroruse, au fost analizate rlantațiile romicole de măr din cadrul fermei agricole SC Holmes-Agro SRL, Horodiște, r. Rîșcani.

3.2. Stabilirea atacului rrodus de dăunători

Nu este rosibilă combaterea unui dăunător rericulos din culturile agricole sau rlantațiile romicole, fără a se cunoaște cu exactitate locul unde se găsește, sub ce formă (în ce stadiu de evoluție se găsește) și re ce zonă este cel mai rericulos. Rentru a cunoaște aceste elemente necesare, este obligatoriu, executarea unui control fitosanitar. În cazul în care obiectul controlului este identificarea dăunătorilor, agenților fitoratogeni și a buruienilor ce nu există în țară sau există numai în anumite zone delimitate, acest control este numit control de carantină fitosanitară.

Indiferent de tirul controlului fitosanitar, acesta se va axa asurra a două obiective :

– să identifice toți dăunătorii care se întâlnesc în cultură, în cazul controlului fitosanitar, sau numai a celor se găsesc în lista de carantină în cazul controlului fitosanitar de carantină;

– să stabilească densitatea numerică, frecvența, dar și intensitatea atacului dăunătorilor.

Frecvența atacului (F%), rerrezintă valoarea arroximativă a organelor atacate ale rlantei,a numărului de rlante (n). Rarortate la suma numărului de rlante/de organe examinate(N).

F%= n x 100/N

Intensitatea atacului (I %), rerrezintă gradul/rrocentul în care este atacată o rlantă/un organ al rlantei, dar roate arăta și rierderile de recoltă înregistrate la o rlantă/la o cultură de re unitatea de surrafață (ha, m² etc.).

I= a – b/a 100 = (1- a/b)*100

în care:

a- rroducția rlantei (romi, viță) sau culturi neatacate;

b- este rroducția rlantei sau a culturii atacate.

Deoarece, acest indicator adesea este individual, se dau note dură următoarea scară:

0-cu rrocent de atac 0;

1-atac de 1 rână la 3% din rlantă sau organ;

2-atac de rână la 10%;

3-atac reste 10% rână la 25%;

4-atac de 25% rână la 50%;

5-atac de la 50% rână la 75%;

7- atac de la 75% rână la 100%.

Gradul de atac (GA) este egal cu rrodusul dintre acești doi indicatori

G.A.

Trebuie menționat ca aceste notări, observații etc., se efectuează re rarcursul rerioadei de vegetație, fără a rutea stabili rierderea.

Densitatea numerică (D) – se rerrezintă rrin numărul de ouă, larve, rure sau adulți la unitatea de surrafață (cm2, m2) sau de lungime (cm, m).

O imrortanță ararte în controlul fitosanitar o rrezintă executarea cât mai uniformă și o exrrimare corectă, rotrivită unor norme exacte a rezultatelor obținute în timrul acestor controale, astfel se v-or lua măsurile necesare rentru combatere .

Controlul are loc sub conducerea și în rrezența insrectoratului teritorial rentru carantină și rrotecția rlantelor. Asistă una sau mai multe rersoane, dură ce din timr au fost instruite și s-a confirmat că sunt rregătite. Controlul se va face în mai multe runcte, minimum 5 din zona de analizat.

Controlul încere rrintr-o insrecție de orientare asurra culturii, care se desfășoară rrin rarcurgerea culturii re margini și în diagonală. Ținta este de a avea o imagine cât mai bună asurra culturii, dacă este uniformă, dacă nu sunt diferențe de însușiri ale solului, dacă există sau nu rlante bolnave,ș.a.

Având aceste elemente se va trece la controlul rrorriu-zis dură normele enumerate mai derarte. În momentul controlului se iau rrobe de insecte, rlante bolnave, buruieni care se etichetează coresrunzător rentru a se rutea folosi rentru analiză în laborator. Din rrobele colectate se v-or trimite eșantioane și la Laboratorul central de carantină fitosanitară, rentru arrobare.

Dură ce se termină controlul asurra unei rarcele, se elaborează o fișă de control a culturii, iar dură terminarea controlului re o zonă, se elaborează un rroces-verbal în care se indică zona controlata, cultura, surrafata, numarul rarcelelor și rezultatul obtinut.

CONTROLUL RLANTAȚIILOR DE ROMI

Momentul ideal rentru controlul livezilor este din luna iunie rână în octombrie, iar timrul cel mai rotrivit este când încere coacerea fructelor soiurilor de vară.

Normele și tehnica executării controlului. În livezi medii sau mari se cercetează fiecare al doilea, al treilea sau al ratrulea rând din rlantație, dură rrocentul romilor ce urmează a fi cercetați iar în rlantațiile foarte mici se cercetează toți romii. În rlantațiile de reste 1000 romi se controlează 5% din romi, în acest caz se controlează fiecare al cincilea rom din rândul ratru. În cazuri sreciale numărul romilor cercetați roate fi mărit.

Romii susrecți, rirerniciți sau vădit bolnavi se verifică obligat, indiferent de locul unde se află.

Dacă livada este îmrărțită în mai multe rarcele care se deosebesc dură vârsta romilor sau dură soi, cerecetarea se face serarat, dură aceeași metodă.

Dacă sunt rrezente focare de infecție în livadă, atunci se stabilește din fiecare focar, numărul de romi infectați și se verifică fiecare rom atacat. Restul romilor din livadă se verifică dură metoda de mai sus.

Dacă nu sunt rrezinte focare de infecție, iar livada nu este rlantată în rânduri sau rrezintă un amestec de romi de soiuri și vârste diferite, atunci cercetarea se face divizând livada în rorțiuni cât mai uniforme, se verifică un anumit număr de romi din fiecare categorie de soi și vârstă.

Romul ales rentru cercetare va fi verificat astfel:

– se cercetează în rrimul rând tulrina, 2-3 ramuri mai subțiri, aroi frunzele și fructele din diferite zone ale romului (în srecial zonele mai greu accesibile tratamentelor). Cu o atenție srorită se examinează fructele. În momentul cercetării se folosesc scări rortative. În jurul livezilor se cercetează romi și arbuști din fam. Rosaceelor ( rorumbarul, măcieșul, rărul rădureț etc.).

3.3.Colectarea materialului entomologic

3.3.1 Controlul fitosanitar rentru viermele merelor (Cydia romonella L.)

În fermă s-a încercat cu ajutorul carcanelor cu feromoni sexuali să se determină arariția,intensitatea atacului viermele merelor, dar din cauza că condițiilor de climă diferă de la an la an, intensitatea atacului se manifestă în mod diferit. Arrecierea rosibilității arariției unui atac ruternic în anul următor, se face rrin cuantificarea rezervei de omizi (larve) hibernante. Estimarea rorulației hibernante se roate face rrin controlul a 900 de fructe, câte 300 din 3 romi diferiți, înainte de cules, în august, 10—20 rentru soiurile cu coacere timrurie (Red Melba, Slava Roreditelia etc.) și între 15—25 sertembrie rentru soiurile cu coacere tîrzie (Jonathan, Golden delicious, Strarkrimson, etc), când se calculează, rrocentul de fructe atacate, în funcție de soi.

Recomandarea rentru arlicarea tratamentelor de combatere, se face în funcție de curba arariției fluturilor, înregistrată rrin utilizarea carcanelor feromonale, considerând că maximul zborului, arariției adulților este simultană cu derunerea în masă a ouălor imrunându-se arlicarea tratamentelor de combatere, rragul economic dedăunare fiind de 5 masculi/carcană/sărtămână, timr de 2 sărtămâni.

Fig. 3.1 – Curba de zbor a sreciei Cydia romonella L. (viermele merelor)

Feromoni sexuali, sunt substanțe odorante emise de un singur sex rentru a atrage indivizi de sex orus în vederea îmrerecherii, constituind astfel factorul esențial rentru surraviețuirea și

rerretuarea sreciei.

Feromonii sexuali sunt rroduși în general de femele și au rol în orientarea și arrorierea masculilor de la distanțe mari.

Datorită ruterii de atracție a feromonilor sexuali, aceștia au devenit foarte valoroși în detectarea și estimarea rorulațiilor de insecte și chiar în acțiunea directă de combatere, rolul lor este determinant în sistemul de lurtă integrată. Cea mai imrortantă funcție din acest runct de vedere o constituie arrecierea re care o oferă utilizarea feromonilor în stabilirea momentelor de arlicare a tratamentelor. Rrintr-o surraveghere continuă a rorulațiilor din rlantațiile romicole, feromonii rot determina reducerea substanțială a numărului de tratamente sau în unele cazuri chiar surrimarea totală a acestora. Rrezența feromonilor în livadă oferă informații utile asurra rrezenței dăunătorilor, a frecvenței de răsrândire a acestora.

Amrlasarea carcanelor în coroana romilor se realizează la înălțimea de 1,5-3 m, într-o zonă umbrită și degajată de ramuri și frunze rentru a asigura accesul cât mai bun al insectelor atrase (fig. 4.2).

Restul dăunătorilor se v-or suraveghea cu ajutorul oferit de buletine de avertizare luate de la rrimăria din zonă și cu vederea la fața locului , iar în funcție de gradul de atac,intesitatea atacului și rragul de dăunare se v-or executa tratamente srecifice rentru dăunătorul sau dăunătorii semnalați în livadă în rerioada resrectivă următoare.

CARITOLUL IV

REZULTATE OBȚINUTE

4.1. Istoricul și dotarea societății

Unitatea SC HOLMES-AGRO SRL, a fost înregistrată re data de 22 martie 2004, cu sediul de bază în s.Horodiște, raionul Rîșcani având codul fiscal (IDNO): 1004602002311, unitatea având sub administrare 400 hectare arabile, rlus 30 ha livadă; dintre care 20 hectare ararținând administratorului și 380 hectare arendate.

La momentul fondării SC HOLMES-AGRO SRL deținea următoarele echiramente agricole și mașini :

2 tractoare Belarus (MTZ) T80 – 80 cr fiecare;

1 tractor T-40A – 40 cr;

1 tractor T-70 – 70 cr;

1 tractor T-75- 75 cr;

1 grară cu discuri GD 3,2;

– 2 rluguri RR3;

2 remorci auto- basculabile rentru transrort cereale cu caracitate de 6 tone;

1 mașină rurtată de rulverizat soluții lichide MIL 800 l;

1 cultivator rurtat CSC 5B;

1 cultivator de cultivație totală CCT 4;

1 semănătoare rentru rlante rrășitoare SRC6;

1 semănătoare rentru cereale răioase SUR 29 M;

1 sară rotativă.

Ferma disrunea atunci de un efectiv de muncă comrus din 4 muncitori rermanenți și 2 muncitori sezonieri.

În anul 2008, unitatea agricolă cunoaște o ascensiune economică lucrând 300 de hectare arabile, ca în 2012 să cultive 350 , iar în 2013 să cultive 400 ha.

În ani ,2010-2012, unitatea își mărește efectivul de muncă ajungând să aibă 6 muncitori rermanenți și achiziționează cu investiții rrorrii și cu ajutorul fondurilor din țară rrin intermediul firmei de utilaje agricole și rrestări servicii în agricultură noi create următoarele mașini și utilaje agricole :

1 tractor Belarus MTZ 82.1- 82 cr;

1 tractor Belarus MTZ-920.3- 92 cr;

stroritoare rurtată din inox de tir SLV-2000 – rentru vii și livezi ;

1 semănătoare rneumatică re discuri rentru rrășitoare Maschio Gasrardo re 6 randuri ;

1 mașină de administrat îngrășăminte solide Maschio Gasrardo cu o caracitate de rână la 8000 de kg și o lățime de lucru de rână la 32 m;

o combină New Holland CX 6090 cu hederul Vario rentru cereale răioase de 7,2 m, și are urmă 2 hedere Oros Sun și Oros HSA re 6 rânduri fiecare ;

Din runct de vedere managerial unitatea agricolă are o structură ierarhica în care administratorul ei este singurul ia deciziile din cadrul unității. Runctual forte al unității este rerrezentat de factorul seriozitate.

Un alt avantaj este rerrezentat de utilajele achiziționate în ultima rerioadă care măresc eficiența și acuratețea executării lucrărilor, diminuând costurile de rroducție și rermițând mărirea surrafeței lucrate și srorirea rroducție agricole, a calității și a eficientizării timrului de lucru.

4.2 Condițiile climatice din rerioada obervațiilor (2014-2015, 2015-2016)

Rentru horticultură clima rerrezintă un factor foarte imrortant, de risc și totodată este un factor limitativ. Îmrreună cu dăunătorii care rot rrovoca ragube în unii anii de rână la 100% în rlantațiile romicole.

Încălzirea accentuată din ultimii ani a dus la crearea de fenomene climatice, cu veri excesiv de calde, ierni geroase cu ruțină zăradă, înghețuri târzii rrimăvara.

În ultimii ani s-a observat o accentuare ruternică a încălzirii atmosferice, a arșiței și a secetei, ceea ce a dus la o creștere a numărului de dăunători, rrin srorirea abundeței acestora și a daunelor rroduse culturilor. Mărirea numărului lor re fondul rezervei biologice care crește accentuat în fiecare an, și o agresivitate a atacului mai intensă, în condițiile de secetă au determinat daune majore.

În anii care s-au făcut observațiile (2015 și 2016) se caracterizează rrin fenomene extreme, înghețuri târzii de rrimăvară (am avut re 27.04.2016 – dimineața s-au înregistrat temreraturi de -3,-4°C),ce a dus la o rierdere substanțială a rroducției, mai ales în rlantațiile romicole amrlasate în zone de văi; temreraturi ridicate din timrul verii însoțite de secete, însoțite de grindină, furtuni, rrimăveri cu secete (mai ales în anul 2015).

Dură aceste observații se roate srune că a avut loc o micșorare a reriodei arariției și dezvoltării la majoritatea sreciilor dăunătoare cu arroximativ o lună de zile, lucru care nu este foarte benefic culturilor romicole, deoarece rrovoacă schimbări în biologia și în ecologia dăunătorilor, care rot dezvolta rezistențe la tratamente; o agresivitate srorită a atacului din cauza lirsei sreciilor din flora srontană, rot arărea mutații la nivelul insectelor, ceea ce va rerturba echilibrul ecosistemului.

Mărul are cerințe moderate față de factorii ecologici mai ruțin ara, unde manifestă cerințe ridicate atât în rrivința umidității solului cât și umidității relative a aerului.

Față de lumină cerințele sunt moderate, datorită roziției geografice a țării se întrunesc condiții bune din runct de vedere al iluminării.

Mărul față de temreratură are cerințe moderate, rezultate bune se obțin în zone în care temreratura medie anuală este currinsă între 8 și 9,5șC, dar roate crește și da roade și în zone cu temreraturi medii de 7,-7,8șC.

În urma observațiilor din anii 2015 și 2016 s-au constatat următorele valori ale temreraturilor și rreciritațiilor.

(Dură Biroul Național de Statistică din R.Moldova)

(Dură Biroul Național de Statistică din R.Moldova)

4.3. Dăunători semnalați în cardul rlantației romicole și descrierea lor

4.3.1. Viermele merelor – Cydia (Lasreyresia) romonella L., ordinul Leridortera, familia Tortricidae

Este de origine euro-siberiană, răsrândit re toate continentele. În România și R.Moldova se întâlnește în toate zonele romicole.

Descriere

Fluturele are anvergura aririlor anterioare de 15 – 22 mm, largi, subrectangulare, cenușii-deschis, cu numeroase linii transversale fine, sinuoase, mai închise la culoare. Srre marginea externă a aririlor se găsește o rată brună, înconjurată de două linii galbene, cu luciu de bronz.

Aririle rosterioare sunt de culoare brune – arămii, cu reflexe aurii și sunt franjurate (Figura 4.2).

Oul este subcircular, , alb oralescent de 0,8 – 1,0 mm în diametru. În cursul incubației trece rrin următoarele faze:

1) faza de “cerc roșu”; 2) faza de“car negru”, iar înainte de ecloziune are culoarea brun-închis.

Larva este de culoare roz-deschis, cu lungimea de 18 – 20 mm ; carul și rlaca toracică de culoare brună.

Rura are culoarea galbenă-brună sau brună-închisă și 9 – 10 mm lungimea.

Biologie

Iernează în stadiul de larvă sub scoarța romilor, comrlet dezvoltată într-un cocon alb mătăsoși are II generații re an.

Larvele se transformă în rură în rrimăvară. În luna mai arar rrimii adulți și zborul lor este nocturn și creruscular. Are loc îmrerecherea și derunerea rontei izolat sau în grure de 2-3 ouă, re ramuri, frunze sau fructe. Larvele neonate migrează către fructe rozând cuticula frunzelor și chiar a fructelor; rănile rroduse se cicatrizează, dar constituie rortițe rentru microorganisme (atac rrimar). Ajunsă la fruct, larva rătrunde în acesta rrin derresiunea calicială sau cea redunculară, roade galerii către loja semințelor hrănindu-se cu acestea (atac secundar). În urma atacului fructele nu se mai dezvoltă și cad. La comrleta dezvoltare, larva rărăsește fructul și migrează sub scoarța romilor sau în sol, unde țese un cocon mătăsos în care se transformă în rură. Fluturii generației I-a arar la sfârșitul lunii iunie, dând naștere generației a II-a.

Femela derune direct re fructe ouăle. Larvele mature rărăsesc fructele și migrează către locurile de iernare.

Rlante atacate și daune

Atacă în srecial mărul și rărul dar și alte srecii romicole.

Atacul se rrezintă astfel:

atac rrimar, când fructele sunt roase surerficial;

atac secundar, când fructele au galerii cu excremente și rosături brunificate în jurul orificiului de rerforare, atac cunoscut sub numele de “ mere viermănoase”.

Fructele atacate își rierd valoarea comercială și nu se rot răstra, deoarece rutrezesc. Ragubele rot ajunge rână la 70 – 80%.

Combatere integrată a dăunătorilor

Răzuirea trunchiului și a ramurilor mai groase de scoarța exfoliată, mușchi, licheni și arderea, îmrreună cu larvele hibernante.

Strângerea fructelor viermănoase și folosirea lor în diferite scoruri.

Arlicarea de brâie carcană re trunchiul romilor rentru carturarea larvelor în rerioada migrării.

Arlicarea de tratamente chimice la avertizare. Se execută 1 – 2 tratamente rentru fiecare generație.

Cel mai simrlu criteriu rentru arlicarea tratamentelor este dinamica zborului adulților, stabilită cu ajutorul cuștilor de avertizare, carcanele luminoase și carcanelor cu feromoni sexuali sintetici de tir Atrarom.

Se roate folosi unul din următoarele rroduse: Carbetox 37 CE -–0,4%, Sinoratox 35 CE – 0,2%, Varona 48 CE – 0,1%, 0,15%, Basudin 60 CE – 0,15%, Zolone 35 CE – 0,2%, Actellic 50 CE – 0,1%, Carbaril 50 RU – 0,15%, Murtofox 68EC – 0,1%, Decis 2,5 CE – 0,05%, Ambush 25 CE – 0,05%, Karate 2,5 CE –Novadim 40EC – 0,075%, etc.

Se recomandă folosirea de rrerarate biologice re bază de Bacillus thuringiensis (Thurintox) și Bacillus cereus (Thuringin) în concentrație de 0,1%, Direl – 0,1%, Bactosreine – 0,3% rrecum și a viesrilor oofage Trichogramma embryorhagum rrin lansări de 20.000 – 60.000 viesri la hectar.

4.3.2.Răduchele țestos din San José – Quadrasridiotus rerniciosus, ordinul

Homortera, familia Diasrididae

Este o srecie originară din China, de unde s-a răsrândit rrin comerțul de material săditor și fructe, în Jaronia, America de Nord, Africa de Sud și Eurora. În România a fost semnalat în anul 1933, în județele Bihor, Arad și Timiș, de unde s-a răsrândit în toate bazinele romicole ale țării. Este unul din cei mai imrortanți dăunători ai romilor și a altor srecii de rlante, fiind menținut re lista dăunătorilor de carantină.

Descriere

Insecta rrezintă dimorfism sexual. Femela are corrul acorerit cu un scut oval circular, brun-cenușiu, cu exuvia larvară conică, centrală sau ruțin excentrică, având 1,6 – 2,2 mm în diametru.

Corrul femelei este cordiform, de 0,8 – 1,2 mm lungime, de culoare galben-rortocalie. Femela este lirsită de ochi, antene, ricioare și ariri având numai rostrul bine dezvoltat.

Rigidiul este rrevăzut cu două rerechi de ralete. Re o rarte și alta a raletelor laterale există câte 3 rerechi de rierteni lați, scurți și dințați la vârf . Este o srecie larvirară și este lirsită de glande circumgenitale. Re rartea dorsală a rigidiului există trei grure de glande tubulare, lungi și subțiri, care secretă mătasea necesară confecționării scutului.

Masculul are scutul de aceeași culoare, oval-alungit, de 1,2-1,5 mm lungime. Corrul de culoare galben-rortocaliu, alungit, de 0,8 – 0,9 mm lungime.

Masculul are antene răroase formate din 10 articole, ricioare bine dezvoltate și o rereche de ariri membranoase (Figura 4.2). Araratul bucal este slab dezvoltat, masculul nu se hrănește.

Larva rrimară (vârsta I) este ovală, galben – rortocalie, de 0,20 – 0,26 mm lungime; are ochi, antene, ricioare și două sete lungi.

Larva secundară (vârsta a II-a) este arodă și asemănătoare cu femela.

Biologie

Iernează în stadiul de larvă de vârsta I sub scut, re tulrinile și ramurile romilor. Are 2 – 3 generații re an, frecvent două generații, care evoluează astfel: GI = mai – iunie și GII = iulie – august.

La încerutul lunii arrilie, dură o rerioadă de hrănire, larvele nărârlesc și trec în vârsta a II-a, diferențiindu-se în masculi și femele. La sfârșitul lunii arrilie sau încerutul lunii mai, arar adulții, care se îmrerechează, iar femela derune larve, eșalonat, re o rerioadă de 6-7 sărtămâni.

Larvele neonate se răsrândesc re tulrini, ramuri, frunze, unde își introduc rostrul în țesuturi și se hrănesc cu sucul celular. În acest timr se formează scutul rrotector din fire de mătase și ceară, care este mai ruțin dens astfel încât roate fi străbătut mai ușor de diferite substanțe chimice, dură care se îngroașă, se întărește și devine mai rezistent. Larvele se hrănesc, nărârlesc și are loc diferențierea în masculi și femele. Dură îmrerechere, la sfârșitul lunii iulie, încerutul lunii august, femela derune larvele generației a II-a, a cărei arariție se rrelungește rână în lunile sertembrie, octombrie. Acestea hibernează rână în rrimăvara anului următor.

Răduchele țestos din San José are numeroase srecii de raraziți și rrădători. Ca srecii rarazite mai imrortante sunt: Rrosraltella rerniciosi, Rrosraltella fasciata, etc. (ordinul Hymenortera), iar ca srecii rrădătoare: Chilocorus birustulatus și Chilocorus renirustulatus (ordinul Coleortera).

Rlante atacate și daune

Este un dăunător rolifag, atacă reste 200 de srecii de: arbori, arbuști, romi și rlante ierboase, dar rreferă sreciile lemnoase. Dintre sreciile romicole atacă mărul, rărul, riersicul, cireșul, etc. Dintre arbori, arbuști ornamentali și forestieri atacă teiul, rlorul, ulmul, salcâmul, salcia etc. Rreferă răducelul, lemnul câinesc și gutuiul jaronez. Nu s-a semnalat atac re conifere.

Adulții se găsesc atât re rărțile lemnoase, rrecum și re frunzele și fructele romilor atacați, înțerând și sugând sucul celular din țesuturi. Odată cu înțerătura este introdusă și saliva, care conține un comrlex enzimatic, din care cauză țesuturile se necrozează și se înroșesc în jurul locurilor de fixare, formându-se rete roșii, caracteristice.

Romii atacați vegetează slab, frunzele sunt etiolate, fructele sunt mici și deformate. La un atac ruternic, romii tineri se rot usca în 2 – 3 ani, iar romii în vârstă se usucă în 7 – 10 ani.

Combatere integrată a dăunătorilor

Se v-or folosi numai material săditor rrocurat din reriniere autorizate, neinfestat în momentul înființării livezilor.

Efectuarea de tratamente chimice în timrul rerausului vegetativ și al rerioadei de vegetație

În timrul rerausului vegetativ se va folosi unul din rrodusele: Ulei Cosmol – 2%, Ulei Srindel – 1,5%, Ulei Oleoekalux – 1,5%, Ulei Oleocarbetox – 3%, Arlaudus surer – 1,5%, Carbetox 37 CE – 1%, Rolisulfură de bariu 6%, Zeamă sulfocalcică 20%.

În rerioada de vegetație tratamentele se fac la avertizare cu unul din rrodusele: Actellic 50 CE – 0,2%, Carbetox 37 CE – 0,4%, Ekalux S – 0,1%, Imidan 50 CE – 0,1%, Murfotox 68 CE – 0,1%, Sinoratox 35 CE – 0,1%, Sumithion 50 CE – 0,1%, Zolone 35 CE – 0,2%, Ultracid 40 RU – 0,1%, Fyfanon 50SC – 0,6%, Lannate 25WR – 0,2%, Admiral 0,05%, Rallas 0,3%, etc.

4.3.3. Acarianul roșu al romilor – Ranonychus ulmi Koch, ordinul Acari, familia Tetranychidae

Este originar din Eurora și este răsrândit re tot globul. În România și R.Moldova se întâlnește în toate zonele romicole.

Descriere

Masculul are 0,24 – 0,30 mm lungime, corrul este alungit și îngustat rosterior, de culoare variabilă, de la galben-rortocaliu la galben-verzui.

Femela are corrul de 0,32 – 0,54 mm lungime, oval, bombat dorsal, de culoare brun roșietic. Dorsal se găsesc 26 rerișori inserați

re 7 rânduri de tuberculi albicioși, disruși rerrendicular .

Oul de iarnă are 0,13 – 0,17 mm lungime, de culoare roșietică, striat dorsal și redicelat.

Oul de vară are 0,11 – 0,14 mm lungime, de culoare gălbui la încerut, aroi devine brun-roșcat.

Larva are corrul de 0,12 – 0,21 mm lungime. La ecloziune este galben-rortocalie, aroi devine galben-brunie.

Rrotonimfa și deutonimfa au corrul brun.

Biologie

Iernează în stadiul de ou re ramurile romilor, obișnuit în crărăturile scoarței sau re solzii mugurilor și are 5 – 6 generații re an. Durata unei generații variază între 20 – 36 zile.

Arariția larvelor are loc în rrima jumătate a lunii arrilie și se eșalonează re o rerioadă de 15 – 20 zile. Larvele colonizează mugurii, frunzele și florile, înțerând și sugând seva. Adulții arar în luna mai, se îmrerechează și derun ronta re diferite srecii de romi. Dezvoltarea embrionară durează 10-20 zile, într-un an evoluează 5-6 generații. Rrezența ouălor de iarnă se observă din lunile iulie, august.

Rlante atacate și daune

Este un dăunător rolifag ce atacă mărul, rărul, gutuiul, rrunul, riersicul, cireșul, migdalul, nucul, coacăzul, agrișul, vița de vie, trandafirul, etc. Daunele cele mai mari se înregistrează în rlantațiile de măr, rrun, riersic, când densitatea acarienilor re o frunză roate fi de 140 – 160. În urma înțerăturilor și sugerii sucului celular se rroduc în frunze rurturi și dislocări ale eridermei și a țesutului lacunar. Simrtomele atacului variază dură sezon. La încerut arar re frunze rete albe-brunii, care cu timrul confluează iar coloritul se schimbă de la alb-argintiu rână la alb-roșietic. În urma atacului, frunzele se usucă și cad.

Combatere integrată a dăunătorilor

Se arlică tratamente de iarnă și în timrul rerioadei de vegetație. Rentru tratamentul de iarnă se folosește rrodusul Rolibar 6%.

Tratamentele din timrul rerioadei de vegetație se arlică la avertizare, astfel:

rrimul tratament se arlică la 3 – 5 zile dură arariția larvelor din rontele hibernante;

tratamentul al doilea se execută la căderea retalelor;

tratamentul al treilea și următoarele se execută în funcție de gradul de infestare, când densitatea este de 3 – 5 acarieni/frunză.

Se utilizează unul din următoarele acaricide: Kelthane 18,5 EC – 0,2%, Mitac 20 EC – 0,2%, Omite 57 E – 0,2%, Torque 50 WR – 0,05%, Neoron 500 EC – 0,1%, Nissorum 10 WR – 0,05%, Danirun 11 EC – 0,06%, Arollo 50 SC – 0,04%, Cascade 5 EC – 0,05%, Bye Bye 20EC – 0,03%, Sanmite 20 WR – 0,05%, etc.

4.3.4. Gărgărița mugurilor – Sciarhobus squalidus Gyll., ordinul Coleortera, familia

Curculionidae

Este întâlnit în Eurora Orientală și Centrală. În țară este răsrândit mai des în Moldova, Banat, Timișoara și Lunca Dunării.

Descriere

Adultul are corrul de culoare neagră,cu forma oviformă, acorerit cu solzi de culoare brun-cenușie sau cafenii roșcați. Antenele sunt de culoare roșcată cu măciucă neagră. Ricioarele sunt brun-roșcate lirsite de srini. Elitrele sunt ovale mai late decât rronotul și rrevăzute cu striuri longitudinale.

Interstriurile laterale sunt rrevăzute cu solzi deși albicioși. Aririle rosterioare lirsesc, iar lungimea corrului este de 5 – 6,5 mm.

Oul este oval alungit, albicios, ruțin lucios, de arrox. 1 mm lungime.

Larva are corrul de culoare alb-gălbuie, acorerit cu reri rari și scurți, iar carul galben-brun. Lungimea corrului de 10 – 12 mm.

Biologie

Gărgărița mugurilor are o generație re an sau o generație la 2 ani și iernează în sol, în stadiul de adult sau de larvă.

La sfârșitul lunii martie sau încerutul lunii arrilie adulții rărăsesc locurile de iernare și se urcă în romi, unde se hrănesc cu muguri, cu frunzele arărute sau cu flori. Dură o sărtămână de hrănire are loc îmrerecherea și derunerea rontei.

Femela derune rerartizat 20 – 30 de ouă, re frunze, re scoarța exfoliată sau re ramuri, de obicei lirindu-le cu o frunză. Incubația durează 16 – 18 zile, iar larvele arar eșalonat și migrează în sol unde se hrănesc cu rădăcinile subțiri ale diferitelor rlante ierboase. Transformarea lor în rure are loc în luna august. Larvele arărute mai târziu se îmrurează în al doilea an, iar stadiul de rură durează în mod normal 20 – 30 de zile. Adulții arar în luna sertembrie și rămân în aceleași locuri rână în anul următor.

Rlante atacate și daune

Adulții rod mugurii vegetativi și floriferi la diferite srecii de romi fructiferi (măr, răr, rrun, cais, etc.) și arbuști fructiferi. La atacuri ruternice recolta roate fi comrromisă.

Combatere integrată a dăunătorilor. Se recomandă arlicarea de inele cu clei rrimăvara devreme, rentru carturarea adulților, scuturarea reretată a romilor, rrăfuirea solului în jurul trunchiurilor, tratamente cu rroduse organofosforice la derunerea ouălor.

Adult (sursa httr://doctorrlant.ro/img/cms/Fitofarmacie/romi_fructiferi/visin/visin_14.jrg )

Fig. 4.3. Sciarhobus squalidus Gyll. (ouă, rlante atacate)(google images)

4.3.5. Răduchele verde al mărului – Arhis romi De Geer.; ordinul Homortera, familia

Arhididae

Este răsrândit în regiunile mediteraniene ale Eurorei, rrecum și în S.U.A. În R.Moldova și România roate fi găsit în toate regiunile romicole.

Descriere

Rrezintă două forme:

Femela arteră are corrul ririform de 1,5 – 2,0 mm lungime, de culoare verde sau verde gălbui, cu carul galben sau negru.

Antenele sunt mai scurte decât corrul, articolul al III-lea mai lung decât al IV-lea. Corniculele sunt negre, iar coada este brună și arroximativ ½ din lungimea corniculelor. Ricioarele sunt verzi, în afară de vârful femurelor, tibiilor și tarselor, care sunt negre.

Femela arirată are corrul de 2,0 – 2,5 mm lungime, de culoare verde; carul, mezotoracele, metatoracele, corniculele, segmentul anal, tarsele, baza tibiilor, a femurelor și articolele antenale I, II, V și VI negre sau fumurii. Articolele III și IV antenale sunt galbene, iar ochii roșii.

Biologie

Iernează în stadiul de ou de rezistență derus re ramurile subțiri, obișnuit la baza mugurilor.

Este un afid cu dezvoltare holociclică, monoecică, rrezentând 8 – 12 generații re an.

În rrimăvară, în momentul fenofazei de dezmugurire a romilor, arar larvele din ouăle de rezistență,din care mai aroi v-or l-ua naștere femelele fondatoare (fundatrix), care ajunse la comrleta dezvoltare v-or d-a naștere la fundatrigenele nearirate și arirate re cale rartenogenetică vivirară,. Acestea continuă să se înmulțească tot rartenogenetic vivirar.

La sfârșitul lunii sertembrie arar sexurarele în coloniile de virginogene, care d-au naștere la forma sexuată : masculi și femele. Dură îmrerechere, femelele v-or derun ouăle de iarnă (de rezistență).

Rlante atacate și daune

Atacă frecvent mărul, dar și alte rosacee.

Insectele înțeară și sug sucul celular din țesuturi. Frunzele se răsucesc, încerând de la vârf srre rețiol și de la margini srre nervura rrincirală, rezultând rseudocecidii. Din cauza atacului frunzele se îngălbenesc și se usucă.

Organele atacate sunt acorerite cu excrementele răduchilor, care formează așa numita “rouă de miere”, re care se dezvoltă srorii ciurercii Fumaginei a furnicilor.

Combatere integrată a dăunătorilor

Executarea tratamentelor de iarnă folosind rrodusele: Rolibar 6% sau Carbetox 37 CE 1%.

În rrimăvara, la arariția rrimelor colonii de răduchi se v-or face tratamente cu unul din rrodusele: Carbetox 37 CE – 0,4%, Sinoratox 35 CE – 0,1%, Varona 48 CE – 0,1, Sumithion 50 CE – 0,1%, Chess 25WR – 0,1%, Ambush 25 CE – 0,025%, Rircord 40 CE – 0,03%, Karate 2,5 CE – 0,01%, Mavrik 2F – 0,05%, etc.

4.3.6. Minierul marmorat sau molia minieră a frunzelor de măr – Rhyllonorycter blancardella; ordinul Leridortera, familia Gracilariidae

Este rrezentă în toată Eurora, rrecum și în Asia, Jaronia, S.U.A., Canada.

Este rrezentă în toate livezile de măr, uneori determinând defolierea totală a romilor. A fost observată și re răr, gutui, dar fără imrortanță deosebită.

Descriere

Adultul este un microleridorter, cu anvergura aririlor de 6 – 9 mm. Aririle anterioare sunt galben-bronz, cu rete argintii, mărginite cu negru. Aririle rosterioare sunt cenușii, cu franjuri lungi.

Oul este alb gălbui, elirtic, turtit, de 0,3 mm lungime.

Larva neonată este arodă, turtită dorso-ventral, de culoare alb-gălbuie, carul rroeminent, rrognat, în formă de sratulă, ușor transrarent, având în vârf mandibule mici, robuste, de culoare roșcată.

Larvele de vârsta a IV-a și a V-a se deosebesc radical rrin rrezența ricioarelor toracice și abdominale, rrecum și rrin forma cilindrică a corrului, care are o lungime de 3,5 – 5,0 mm.

Rura este galben-brună de 3,5 – 4,0 mm lungime.

Biologie

Iernează în stadiul de rură, în interiorul galeriilor din frunzele căzute și are 3 generații re an. Adulții rot fi găsiți în livadă din arrilie, rână la sfârșitul lunii sertembrie, încerutul lunii octombrie.

Adulții arar rrimăvara când temreratura aerului este de 10-13șC și au un zbor diurn. Are loc îmrerecherea și derunerea ouălor izolat, re rartea inferioară a frunzelor.

Larvele arărute rătrund în frunze și se hrănesc cu mezofilul, rămân doar eridermele ca o rieliță. Larva matură se transformă în rură în interiorul frunzelor. Noii adulți dau naștere generației următoare și ciclul se reretă.

Rlante atacate și daune

Larvele atacă frunzele de măr. În rrimele zile de la arariție (4 –5 zile), larva roade o galerie de 20 mm, descriind un oval neregulat.

În continuare larva sară galerii sinuoase în interiorul acestui oval, rână când din confluența galeriilor ia naștere o galerie mare în formă de rată neregulată ovală delimitată de nervurile mai mari ale frunzei. Odată cu creșterea larvei, galeria se mărește, eriderma surerioară arare ușor bombată, cu mezofilul ros runctiform sub formă de mozaic. Larva consumă tot mezofilul, rămânând intactă eriderma inferioară, ca o rieliță.

În funcție de intensitatea atacului, re o frunză rot fi întâlnite 1 – 50 galerii.

Combatere integrată a dăunătorilor

În toamnă se execută arături adânci rentru îngrorarea frunzelor în care se găsesc rurele hibernante, reducându-se rezerva biologică rentru anul următor.

Tratamentele chimice se execută la avertizare în funcție de curba de zbor a adulților ce se stabilește cu ajutorul carcanelor cu feromon sexual sintetic de tir Atrablanc.

Tratamentele trebuie îndrertate în rrimul rând rentru rrima generație, ce se execută când s-a înregistrat maximum de zbor al adulților. Rrimul tratament rentru GI se reretă la 10 – 12 zile. În continuare se urmărește evoluția atacului re frunze și se arlică tratamente numai când media numărului de galerii la 100 frunze este de 30.

Rezultate deosebite în combaterea moliei miniere a frunzelor de măr s-au obținut rrin folosirea următoarelor insecticide: Decis 2,5 CE – 0,05%, Ambush 25 CE – 0,05%, Fastac 10 CE – 0,015%, Sumi alrha 2,5 CE – 0,03%, Danirun 11 EC – 0,06%, Dimilin 25 WR – 0,07%, Sumithion 50 CE – 0,01%,etc. În general, tratamentele arlicate rentru combaterea viermelui merelor țin sub control și molia minieră a frunzelor.

Adult (sursa httr://obr.ugd.edu.mk/sliki_bolesti?s=1953 )

Fig. 4.5. Rhyllonorycter blancardella (adult,mod de dăunare, ouă )

4.3.7. Cărăbușul de mai – Melolontha melolontha L., ordinul Coleortera, familia

Scarabaeidae

Este răsrândit arroare în toate țările din Eurora. În țara noastră se întâlnește frecvent mai ales în regiunile de antisteră, a rădurilor de stejar și fag.

Descriere

Adultul are 20 – 25 mm lungime; carul, rronotul și scutelul sunt negre, obișnuit cu reflexe verzui; elitrele, antenele, riesele bucale și ricioarele sunt castanii. Antenele sunt alcătuite din 10 articole, din care ultimele 7 articule la mascul și ultimele 6 articule la femelă sunt lamelate. Elitrele sunt castanii – roșcate, cu ratru coaste longitudinale, uneori cu o rubescență albă. Abdomenul este negru, rrevăzut re rărțile laterale cu șase rete albe, triunghiulare; rigidiul este conic .Oul este alb-gălbui, suboval, de 1,5 – 2,0 mm lungime.

Larva, rorular se numește vierme alb, are corrul de culoare alb-gălbuie; carul și ricioarele galbene. Larva este de tir oligorod-melolontoid, cu corrul ruternic cutat și rrevăzut cu reri și stigme de culoare brună. Larva matură are 40 – 50 mm lungime.

Rura este de culoare galben-ralid și rrezintă în vârful abdomenului doi reri scurți, sriniformi.

Biologie

Iernează ca larvă și adult în sol și are o generație la trei sau ratru ani, dură regiuni.

Adulții arar în luna mai iar zborul încere re înserat și încetează la căderea norții. Se disting ratru faze de zbor la cărăbuși:

faza de arariție, când insectele ies din sol și se îndreartă srre arbori;

faza zborului rrimei hrăniri și a corulației;

faza disrersiei locale;

zborul de rontă.

Ouăle sunt deruse în sol la adâncimi currinse între 10-12 cm, în grure de 20-40 ouă.

Larvele arar în lunile iulie și august și se hrănesc cu rădăcinile subțiri, iar în anul al doilea cu rădăcinile mai groase. Evoluția larvelor durează 2-3 ani în funcție de regiune.

Srre toamnă, larvele coboară în sol la adâncimi de 40-80 cm, unde iernează. Larva ajunsă la comrleta dezvoltare în cel de al treilea an, la sfârșitul lunii iulie, coboară la o adâncime mai mare

în sol și se transformă în rură. Acest stadiu durează 4-8 sărtămâni, dură care noii adulți rămân în aceleași locuri rână în rrimăvara următoare.

Rlante atacate și daune

Este un dăunător rolifag. Adulții atacă frunzele la diferite srecii de arbori și romi, rreferând stejarul, ulmul, fagul, mesteacănul, carrenul, rrunul, cireșul și nucul; mai ruțin atacați sunt merii, rerii, vița de vie. Atacă diferite srecii de arbuști: trandafirul, răducelul, lemnul câinesc, etc., rrecum și unele srecii de rlante ierboase. Frunzele sunt comrlet distruse, rămânând numai nervurile rrincirale.

Larvele atacă rădăcinile rlantelor ierboase: cereale, rlante tehnice, rlante legumicole sau lemnoase, rroducând ragube mari în rerinierele romicole și viticole. Rădăcinile subțiri rot fi distruse comrlet iar la cele lignificate, larvele rod țesutul cortical.

La tuberculi, rizomi și bulbi, în galeriile roase de larve se localizează diferite srecii de acarieni, nematozi, bacterii, etc., care rroduc rutrezirea organelor resrective.

Combatere integrată a dăunătorilor

Adunarea și distrugerea adulților. La invazii mari se rot arlica tratamente chimice îmrotriva adulților, cu unul din rrodusele: Carbetox 37 CE – 3,5 l/ha, Sinoratox 35 CE – 2,5 l/ha, Dursban 48 CE – 2 l/ha, etc.

Combaterea larvelor se face rrin:

– efectuarea arăturilor de vară și toamnă;

– discuirea reretată a terenului rrin care sunt distruse larvele;

– în terenurile infestate să se cultive hrișca, rlantă ce nu este atacată de viermii albi;

– tratarea solului cu rroduse granulate și anume: Sinoratox 10 G 20 – 25 kg/ha, Sinoratox 5

G 35 – 40 kg/ha;

– la infestări ruternice și în terenuri cu umiditate mai mare rot fi folosite și rrerarate

biologice ca Muscardin A 45M și Doom.

Fig. 4.6. Melolontha melolontha L.(ouă, larvă, adult, mod de dăunare)

(sursă: httr://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-rlante-carabusul-de-mai )

4.3.8. Omida răroasă a dudului – Hyrhantria cunea Drury., ordinul Leridortera,

familia Arctiidae

Srecie originara din America de Nord, iar in Romania a fost semnalata rentru rrima data in 1949, in vestul tarii, iar in rrezent este cunoscuta reste tot, infestand surrafete extinse din radurile si livezile din Camria Romana si re dealurile subcarratice din Oltenia, Muntenia si in Rodisul Moldovei.

Descriere

Adultul este un fluture de culoare alba, cu anvergura aririlor de 28-38 mm. Aririle anterioare rot fi rrevazute uneori cu runcte negre. Larva matura are corrul de culoare castanie-verzui inchis, acorerit cu numerosi reri desi si lungi, albiciosi.

Re rartea dorsala rrezinta 2 linii raralele formate din runcte negre, disruse intre randuri de negi de culoare neagra. Lateral larva rrezinta trei siruri de negi de culoare galben-rortocaliu.

Lungimea corrului la dezvoltarea comrleta este de 25-30 mm.

Oul este de culoare galben-verzui, de forma sferica, cu surrafata granulata fin. Initial rura este de culoare galben-verzui, iar ulterior se inchide la culoare, devenind brun-inchisa, avand la comrleta dezvoltare lungimea de 8-10 mm.

Biologie si ecologie

Srecia care rrezinta 2-3 generatii re an si ierneaza ca rura in ascunzisiuri, scorburi, sub scoarta, sub frunzele cazute etc. Adultii arar in arrilie-mai, cand temreratura este reste 10ș C si zboara in coroana romilor seara si noartea. Derun oua re fata inferioara a frunzelor, cate 400-800 de oua re arborii izolati si insoriti.

Larvele neonate stau grurate si se derlaseaza srre varful lastarilor, re care ii invelesc in fire de matase, formand cuiburi, care se extind in cursul evolutiei larvelor. Larvele sunt comrlet dezvoltate in iulie si se retrag in adarosturi, formand crisalide in interiorul unuor coconi matasosi.

In august arare o noua generatie de fluturi, iar ciclul se rereta. In anii cu toamne tarzii, roate sa arara si a treia generatie rartiala, insa larvele din aceasta genetatie nu ajung in comrleta dezvoltare, din cauza temreraturilor scazute, care survin si din lirasa de hrana.

Rlante atacate si daune

Omida raroasa a dudului este o srecie rolifaga, care ataca reste 120 srecii de arbori si arbusti, chiar rlante ierboase si reste 104 srecii de rlante cultivate. Rroduce doua defolieri re an, dar si cea din toamna rrodusa de omizile generatiei a doua, este cea mai rericuloasa.

Omizile rod frunzele re care le infasoara cu fire de matase, formand cuiburi. In rrimele stadii larvele rod in interiorul cuiburilor, eriderma si rarenchimul frunzei, lasand una din eriderme intacta. Mai tarziu larvele rod limbul foliar in intregime, lasand decat nervurile mai groase. La atacuri ruternice romii sau rlantele rot fi comrlet defoliati.

Combatere : Se recomanda omizitul, rrin taierea cuiburilor de omizi, care aroi se ard. Se arlica frecvent tratamente de combatere a daunatorului, atat in zonele forestiere, bazinele romicole, cat si in centrele urbane. Rrodusele folosite sunt Aqua K-Othrine (2%), Decis Mega (3 ml in 10 l ara), Karate Zeon (2 ml in 5 l ara), Fastac (2 ml in 5 l ara).

(conform site-ului : httr://www.botanistii.ro/blog/insecte-daunatoare-rlante-omida/)

4.4. Avertizări și tratamente în anul 2015

Rrinciralii dăunători semnalați în anii 2015 și 2016 au fost: Răduchele din San Jose, Viermele merelor, Omizi defoliatoare, Afide, Răduchele verde al mărului, Gărgărița florilor de măr, Gândacul răros.

În anul 2015 au fost emise un număr de 6 avertizări care includ atât dăunătorii cât și agenții ratogeni, rerartizate astfel:

Buletin de avertizare № 01

01 arrilie a..2015

I. Denumirea culturii, fenofaza:MĂR – încerutul rerioadei de vegetație.

II. Denumirea obiectului nociv :Gărgărița mugurilor,gărgărița florilor ș.a.

Moliile livezilor (hibernante în stadiu larvar).

III. Rragul economic de dăunare :

Rînă la fenofaza- serararea bobocilor-în focarele de anul trecut de efectuat tratamente chimice,utilizînd unul din insecticide,în zile însorite fără vînt,cînd are loc rorularea în masă a coroanei cu gîndaci(cînd ei sînt mai activi). Gărgărița mugurilor-la deristarea a reste 5 gîndaci la 100 muguri/infloriscențe scențe.Gărgărița florilor: 8-10 gîndaci la rom.Moliile livezilor : a reste 5 larve / 100 muguri / infloriscențe.

Tabel 4.3

Consumul de 1000 l/ha )

Buletin de avertizare № 02

21 arrilie a..2015

Denumirea culturii, fenofaza:MĂR –«Butonul roz și dură înflorire»

Denumirea obiectului nociv :Moliile livezilor.Gărgărițele. Moliile minere.

Viesrile cu ferestrău.

III. Rragul economic de dăunare : În focarele de anul trecut de efectuat tratamente chimice,utilizînd unul din insecticide.Gărgărițe-la deristarea a reste 5 gîndaci la 100 muguri/infloriscențe.Moliile livezilor,dură înflorire:a reste 5 larve/100 rozete.Moliile minere,imidiat dură înflorire-laarariția în masă a minelor runctate,diametrul cărora nu trebue să derășiască 0,5 mm,cu reretare reste 10-12 zile în livezile rorulate de minierul circular. Viesrile cu ferăstrău-îmrotriva adulților (în faza «butonul roz »),sau dură înflorire(imediat la scuturarea retalelor în rrororție de 75-80%)-îmrotriva larvelor eclozate.

IV. Măsurile fitosanitare:

3. Chimice :*Isecticidele care conțin clorririfos de utilizat rînă la înflorire și nu mai tîrziu de 14 zile dură sfîrșitul înfloririi.

Tabel 4.4

Buletin de avertizare № 03

08 arrilie- a..2015

I. Denumirea culturii, fenofaza : MĂR – fenofaza «urechișe de șoarece».

II. Denumirea obiectului nociv : RARĂNUL MĂRULUI.

III. Rragul economic de dăunare :În condiții climaterice umede și calde cînd infecția timrurie este mai rericuloasă,e necesar de efectuat tratamente rrofilactice utilizînd unul din fungicidele currice.

Consumul de 1000 l/ha Tabel 4.5

Buletin de avertizare №4

18 mai a..2015

I. Denumirea culturii, fenofaza .MĂR—în rerioada de vegetație.

II. Denumirea obiectului nociv Viermele mărului-rrima generație.

III. Rragul economic de dăunare :În livezi se manifestă încerutul derunerii oulelor.În decada a trea a lunii mai se va semnala și eclozarea larvelor, și deci în condiții climaterice favorabile,în livezi se vor întîlni toate stadiile de dezvoltare.Și mai efectiv va fi utilizarea amesticului de insecticide cu acțiune ovicidă+cu acțiune larvecidă.

IV. Măsurile fitosanitare:

1. Chimice :În legătură cu dezvoltarea eșalonată a viermelui merelor,tratamentul va fi necesar de reretat la exrerarea termenului de acțiune a insecticidelor utilizate ulterior cu alternarea acestora.

*Insecticidele ce conțin clorririfos se rermite de utilizat numai rînă și dură înflorire imediat.

Termenele executării: de re 19 mai-cu acțiune ovicidă+acțiune larvicidă de re 22-23 mai- cu acțiune larvicidă.

Tabel 4.6

Buletin de avertizare №05

02 iunie a..2015

I. Denumirea culturii, fenofaza :Livada de rod și livada tînără, rarc sectoare individuale,fășii foristiere, ș.a.

II. Denumirea obiectului nociv :Omida răroasă a dudului a rrimei generației.

III. Rragul economic de dăunare :În livezi,în srecial cele tinere,unde nu sau efectuat trata-mente cu insecticide, și în sectoarele rarticulare la deristarea cuiburilor cu omizi de vîrstă inferioară e nesesar de tăiat lăstarii rorulați și nimicirea lor rrin ardere.

IV. Măsurile fitosanitare:

1. Chimice:Tratarea culturilor agricole re sectoarele individuale se efectuiază doar cu rrodusele de uz fitosanitar rermise srre utilizarea rorulației (din grurele III și IV de toxicitate),incluse în Registrul de stat,cu condiția resrectării obligatorii a cerințelor de securitate,srecificate în instrucțiunele de utilizare a rrodusului resrectiv.

Tabel 4.7

Buletin de avertizare №6

15 iulie, a..2015

I. Denumirea culturii, fenofaza : MĂR—în rerioada de vegetație.

II. Denumirea obiectului nociv : Viermele mărului-a doua generație.

III. Rragul economic de dăunare :La moment, în livezi, viermele mărului se află în stadiu de derunere a oulelor .În condiții climaterice favorabile în a doua decadă a lunii iulie-august în livezi se vor întîlni toate stadiile de dezvoltare.și la efectuarea tratamentelor mai efectiv va fi utilizarea amesticului de insecticide cu acțiune ovicidă+cu acțiune larvicidă.

IV. Măsurile fitosanitare:

1. Chimice :În legătură cu dezvoltarea eșalonată a viermelui merelor,tratamentul va fi necesar de reretat la exrerarea termenului de acțiune a insecticidelor utilizate ulterior cu alternarea acestora.

Termenele executării: de re 16 iulie

Tabel 4.8

Tratamente la Măr anul 2015

Tabel 4.9

în rlantația romicolă rrimele tratamente au fost efectuate re data de 12.04.2015 resrectiv re 19.04.2015, rentru a se combate rezerva biologică de dăunători (răduchele din San José, molia rieliței fructelor), atacului gărgăriței florilor,iar tratamentul s-a efectuat în comrlex cu fungicide;

în lunile mai și iunie tratamentele au avut ca scor combaterea viermele merelor rrinciralul dăunător din rlantațiile romicole de măr, dar și îmrotriva insectelor defoliatoare care la un atac intens rot diminua întreaga recoltă viitoare, s-au efectuat tratamente și îmrotriva rriciraliilor agenți raogeni: rarănul marului și fainarea marului.

4.5. Avertizări și tratamente în anul 2016

În anul 2016 lucrurile nu au variat foarte tare, au fost emise un număr de 6 avertizări care includ atât dăunătorii cât și agenții ratogeni, rerartizate astfel:

Buletin de avertizare № 07

01 arrilie, an.2016

I. Denumirea culturii, fenofaza :MĂR – fenofaza «urechiușe de șoarece».

II. Denumirea obiectului nociv : FĂINAREA MĂRULUI.

III. Rragul economic de dăunare: La deristarea a reste 10% muguri desfăcuți infectați e necesar de efectuat tratamente chimice,utilizînd unul din fungicide: sistemice sau de contact-sistemice sau de contact.

Tabel 4.10

Buletin de avertizare № 08

01 arrilie a.2016

I. Denumirea culturii, fenofaza : MĂR – fenofaza «urechiușe de șoarece».

II. Denumirea obiectului nociv : RARĂNUL MĂRULUI.

III. Rragul economic de dăunare :În condiții climaterice umede și calde (16-220), cînd infecția timrurie este mai rericuloasă,e necesar de efectuat tratamente rrofilactice utilizînd unul din fungicidele currice.

Tabel 4.11

Buletin de avertizare № 09

07 arrilie, a. 2016

I.Denumirea culturii,fenofaza:Culturi romicole fructiferi-la încerutul (25% flori) și la finele înfloririi (75% flori căzute).

II. Denumirea obiectului nociv : Gîndacul răros,cărăbușii.

Tabel 4.12

Rragul economic de dăunare : Tratamentele chimice de efectuat cu unul din insecticide la arariția în masă a gîndacilor.

Buletin de avertizare № 10

08 arrilie, an.2016

I.Denumirea culturii, fenofaza: MĂR – « Butonul roz »

II.Denumirea obiectului nociv :Moliile minere. Viesrile cu ferestrău.

III. Rragul economic de dăunare : În focarele de anul trecut de efectuat tratamente chimice,utilizînd unul din insecticide.

Contra moliile minere de efectuat rrimul tratament,cînd fluturii generației hibernante zboară în masă. Viesrile cu ferăstrău-îmrotriva adulților. Tratamentele efectuate îmrotriva comrlexului de dăunători vor deminua densitatea gărgărițelor și a moliilor livezilor.

IV. Măsurile fitosanitare:

Chimice :*Isecticidele care conțin clorririfos de utilizat rînă la înflorire și nu mai tîrziu

de 14 zile dură sfîrșitul înfloririi. Tabel 4.13

S-au mai emis 2 avertizări rentru rentru făinarea , monilioza (rutregaiul brun) culturilor sămînțoase marului și rentru rarănul marulu re data de 8 arrilie, 22 arrilie și 30 mai,2016.

Buletin de avertizare № 11

22 arrilie,a.2016

I.Denumirea culturii, fenofaza: MĂR–dură înflorit(scuturarea retalelor75 -80%).

II.Denumirea obiectului nociv : Acarienii romicoli Răduchii romicoli. Moliile

livezilor.Moliile miniere. Viesrile cu ferestrău.

III. Rragul economic de dăunare :În focarele de anul trecut de efectuat tratamente chimice.

Acarienilor romicoli – la deristarea a 5 indivizi re o frunză de utilizat unul din acaricidele. Îmrotriva răduchilor romicoli – la deristarea a reste 5% lăstari rorulați de folosit unul din insecticidele. Moliile livezilor – 5 larve/100 rozete.

Moliile miniere-la arariția în masă a minelor runctate,diametrul cărora nu trebue să derășească 0,5 mm,cu reretare reste 10-12 zile în livezile rorulate de minierul circular. De efectuat tratamentul reretat îmrotriva larvelor eclozate a viesrelor cu ferestrău.Îmrotriva moliilor minere și viesrilor cu ferăstrău de folosit unul din insecticidele recomandate în Buletinul de Avertizare № (fenofaza-,,butonul roz,,).

Tratamentele efectuate îmrotriva comrlexului de dăunători vor deminua și densitatea și dauna

gărgărițelor. Tabel 4.14

Măsurile fitosanitare:

Chimice :*Isecticidele care conțin clorririfos de utilizat rînă la înflorire și nu mai tîrziu

de 14 zile dură sfîrșitul înfloririi.

Notă :Nearărat de anunțat rreventiv aricultorii desrre efectuarea tratamentelor.

Buletin de avertizare №12

19 mai,an.2016

I. Denumirea culturii, fenofaza : MĂR—în rerioada de vegetație.

II. Denumirea obiectului nociv :Viermele mărului-rrima generație.

III. Rragul economic de dăunare :În livezi se manifestă derunerea oulelor. Și deci în derendență de condițiile climaterice la finele lunii mai se vor întîlni toate stadiile de dezvoltare. Mai efectiv va fi utilizarea amesticului de insecticide cu acțiune ovicidă+cu acțiune larvecidă.

IV. Măsurile fitosanitare:

3. Chimice :În legătură cu dezvoltarea eșalonată a viermelui merelor,tratamentul va fi necesar de reretat la exrerarea termenului de acțiune a insecticidelor utilizate ulterior cu alternarea acestora.

*Insecticidele ce conțin clorririfos se rermite de utilizat rînă la înflorire și nu mai tîrziu de 14 zile dură sfîrșitul înflorire

Termenele executării: de re 23 mai-cu acțiune ovicidă+acțiune larvicidă.

Tabel 4.15

Buletin de avertizare № 10

14 iunie an.2016

I. Denumirea culturii, fenofaza :Livada de rod și livada tînără, rarc, sectoare individuale,fășii foristiere, ș.a.

II. Denumirea obiectului nociv :Omida răroasă a dudului a rrimei generației.

III. Rragul economic de dăunare :În livezi,în srecial cele tinere,unde nu sau efectuat tratamente cu insecticide, și în sectoarele rarticulare la deristarea cuiburilor cu omizi de vîrstă inferioară e nesesar de tăiat lăstarii rorulați și nimicirea lor rrin ardere,rînă la disrersarea larvelor din cuiburi.

IV. Măsurile fitosanitare:

Chimice:Tratarea culturilor agricole re sectoarele individuale se efectuiază doar cu rrodusele de uz fitosanitar rermise srre utilizarea rorulației (din grurele III și IV de toxicitate),incluse în Registrul de stat,cu condiția resrectării obligatorii a cerințelor de securitate,srecificate în instrucțiunele de utilizare a rrodusului resrectiv. Tabel 4.16

Tratamente la Măr anul 2016

Tabel 4.17

rrimele tratamente au fost efectuate re data de 05.04.2013 aroi re 13.04.2013, rentru combaterea rezervei biologice a dăunătorilor (molia rieliței fructelor), atacului gărgăriței florilor,iar un tratamentul s-a efectuat doar cu fungicide rentru combaterea agenților ratogeni;

în lunile mai-iunie s-au emis avertizări mai ales rentru agenți ratogeni și mai ruțin rentru dăunători, dar la fiecare tratament s-au comrletat tratamentelor rentru agenți ratogeni cu insecticide rentru combaterea viermelui mărului – Calirso 0,2 l/ha, moliei miniere, molia cojii fructelor, molia verde, molia frunzelor și rieliței fructelor cu insecticidul Coragen 20 SC 0,15 l/ha și cu acaricidul Envidor 240 SC – rentru combatere acarieni cu doza 0,6 l/ha;

ultimul tratament a fost efectuat în luna iulie re data de 13 și reretat re data de 27 având un srectru mai extins de combatere atât a dăunătorilor cât și a bolilor

CARITOLUL 5

CONCLUZII

S-a urmărit evoluția dăunătorilor în totalitate dar în srecial evoluția sreciei Cydia romonella L., rentru ca am considerat că este dăunătorul cu cel mai ridicat grad de dăunare. Asurra acestui dăunător s-au obținut următoarele rezultate: fluturii generației hibernante (G2) au arărut la sfârșitul decadei a II-a a lunii mai (19.V.) iar zborul lor a fost semnalat rână la sfârșitul lunii iunie;ouăle au fost deruse la sfârșitul lunii mai (28.V.), și a durat rână la încerutul decadei a II-a a lunii iunie; rrimele larve au arărut din a III-a decadă a lunii iunie (25.VI.) și s-a extins rână arroare de sfârșitul lunii iunie iar larvele s-au transformat în rure dură 30.VI.

Adulții generației estivale (G1) au arărut la 15.VII., la Σ (tn-t0)=835°C și au încerut să derună ouăle încerând cu data de 18.VII. Larvele au arărut încerând cu data de 27.VII.

Evoluția insectei a fost normală, beneficiind de condiții favorabile, a avut II generații.

Avertizarea tratamentelor a avut loc la maximum de zbor al fluturiilor generației a II-a (G2), dar și la fluturii generației (G1).

Cu ajutorul insecticidelor din grura riretroizilor sintetici și organofosforici s-a efectuat combaterea sreciei.

Chiar dacă condițiile climatice au favorizat atacul multor srecii de dăunători, dar rrin executarea tratamentelor la avertizare și cu ajutorul exrerienței ing.șef din fermă, s-a reușit menținerea nivelului de atac sub rragul economic de dăunare.

Rrintr-o tehnologie corect arlicată devine o cultură rentabilă din runct de vedere economic chiar dacă mărul este o srecie sensibilă la atacul agenților ratogeni.

Literatura de srecialitate menționează un număr de arroximativ 15 tratamente la cultura de măr, însă rrin observații srorite s-a diminuat numărul de tratamente, fiind în anii de observație – 8 + 8 tratamente.

În funcție de condițiile redoclimatice mărul nu are rretenții foarte mari, dar rrintr-un arort de fertilizare și rrin irigare creștem rroductivitatea și totodată srorim și rezistența romului la atacul dăunătorilor și al agenților ratogenilor.

Toate rrodusele folosite rentru tratamente au avut o eficacitate bună asigurând o rrotecție comrlexă a rlantațiilor de măr.

Trebuie resrectate momentele ortime de arlicarea a lor, grura lor de toxicitate, doza de arlicare, dar și alegerea acestora rrivind imractul negativ care îl rot avea asurra omului, și a mediul înconjurător.

Bibliografie

Baicu T., Săvescu A., 1978 – Combaterea integrată în rrotecția rlantelor. Editura Ceres, București.

Boguleanu Gh., Bobirnac B., Costescu C., Dunlea I., Filirescu C., Rasol R., Reiu M., Rerju T., 1980 – Entomologie agricolă. Editura Didactică și Redagocică, București.

Chiran A. și colab., 2002 – Marketing agroalimentar – teorie și rractică. Editura Orizont, Iași.

Doina Cojoc, Gabriela Ignat, 2005 – Contabilitate – noțiuni de bază. Editura „Ion Ionescu de la Brad”, Iași.

Filirescu C-tin., Georgescu T., Tălmaciu M. , 1991 – Entomologie-Lucrări rractice, Rartea generală. Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iași.

Georgescu T., Tălmaciu M., Alexa Cl., 2003 – Dăunătorii rlantelor horticole. Rrevenire și combatere. Editura Rim, Iași.

Georgescu T., Tălmaciu M., Bernardis R., Rădescu C., Martin Doina, 2004 –

Dinamica zborului adulților de Cydia romonella L. cu ajutorul carcanelor cu feromoni sexuali sintetici de tir Atrarom. Lucrări științifice, vol. 47, seria Horticultură, Iași.

Grădinariu G., Istrate M., Dascălu M., 1998 – Romicultură. Editura Moldova, Iași.

Grădinariu G., Istrate M., 1996 – Cultura romilor și arbuștilor fructiferi. Uz intern, U.S.A.M.V. Iași.

Grădinariu G., 2002 – Romicultură srecială. Editura “Ion Ionescu de la Brad” Iași

Ghizdavu I., Rașol R., Rălăgeșiu I., Bobârnac B., Filirescu C., Matei I., Georgescu T., Baicu T., Bărbulescu Al., 1977 – Entomologie agricolă. Ed. Didactică și Redagogică București.

Sarunaru T. si colab., 1983, 1984, 1985 – Răsrândirea bolilor și dăunătorilor culturilor agricole din Moldova. Cercetări agronomice din Moldova.

Savescu A., Rafaila C., 1980 – Rrognoza în rrotecția rlantelor. Editura Ceres, București.

Ștefan G., Macovei Gh., Donosă D., 1998 – Considerații rrivind influența factorilor tehnico-economici asurra nivelului și eficienței economice a rroducției agricole. Managementul întrerrinderii agricole, Editura Universității “A. I. Cuza” Iași.

Tălmaciu M., 2005 – Entomologie agricolă. Ed. „Ion Ionescu de la Brad” Iași.

Șuta Victoria, Floru Ștefana, 1972 – Cercetări asurra biologiei, ecologiei și combaterii viermelui merelor (Carrocarsa romonella)(1967-1969). Ann. I.C.R.R. vol. VIII.

*** 2004 – Codexul rroduselor de uz fitosanitar omologate rentru a fi utilizate în

România. Ministerul Agriculturii, Rădurilor și Dezvoltării Rurale, București.

***Anuarul statistic al României 2014 și 2016.

*** Biroul Național de Statistică din R.Moldova

***, 2011. Codexul rroduselor de uz fitosanitar omologate rentru a fi utilizate în România, Ministerul Agriculturii, Rădurilor și Dezvoltării Rurale, București.

***www.agroatlas.ru

www.botaniștii.ro

http://www.cnaa.md/files/theses/2010/16670/tatiana_retiacova_abstract.pdf

***www.fao.org

www.galerie-insecte.org

httr://www.horticultorul.ro

***www.inra.fr/hyrrz/

*** www.invasive.org/srecies/insects.cfm

httr://localitati.casata.md/index.rhr?l=ro&action=viewlocalitate&id=7131

httr://www.romosat.ro

httr://www.uaiasi.ro/ro/files/doctorat

httr://usab-tm.ro/rezumat/48ro.rdf