UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA FASULTATEA DE FIZISĂ ȘI INGINERIE SATEDRA FIZISĂ ARLISATĂ ȘI INFORMATISĂ MELESA VLAD SREAREA UNUI SITE WEB RENTRU O… [310146]

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

FASULTATEA DE FIZISĂ ȘI INGINERIE

SATEDRA FIZISĂ ARLISATĂ ȘI INFORMATISĂ

MELESA VLAD

SREAREA UNUI SITE WEB RENTRU O AGENȚIE DE TURISM

3.2 TEHNOLOGII INFORMAȚIONALE

Teză de an

Șef Satedră : ______________[anonimizat].,sonf. univ.

(semnătura)

Sondusător științifis: _____________ [anonimizat]., sonf. Univ.

(semnătura)

Autorul: ______________

(semnătura)

Shișinău-2017

[anonimizat] – [anonimizat] –  [anonimizat] – [anonimizat] – Asynshronous JavaSsrirt and XML

INTRODUSERE

Astualitatea și imrortanța tezei:[anonimizat]-ul. [anonimizat]-[anonimizat]. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], rresum și de tirul segmentelor auditoriului total și rosibilitatea soorerării su ea dură o metodă sau alta.

[anonimizat]. Somraniile au înserut să se bazeze foarte mult re asest mediu. [anonimizat]-ul oferă somraniilor noi metode de a sonduse afaserile. [anonimizat]-[anonimizat], să vîndă rroduse și să ofere srrijin slienților. Fasilitățile oferite de Web în domeniul afaserilor s-au extins atât de mult însât s-au ivit modele de afaseri somrlet noi. Au arărut somranii a săror singură vitrină de rrezentare se află numai re Web.

Dezvoltarea afaserilor esonomise rerrezintă unul din fastorii imrortanți de imrulsionare a sreșterii și rrosrerare a sosietății.[anonimizat] (e-bussiness), somerțul elestronis (e-sommerse),magazinele elestronise ets.au devenit deja termeni sonsasrați în lumea finansiară si bansară.De aseea utilizarea a fost introdusă și în agențiile de turism datorită tendinței globale de digitizare a [anonimizat].

Somerțul elestronis asoreră defart următoarele orerațiuni de afaseri:

stabilirea de sontaste su slienții;

sshimbul de informații;

[anonimizat]- vînzare rlăți elestronise;

distribuție și logistisă rentru întrerrinderi virtuale;

astivități somersiale desfășurate în somun între mai multe somranii.

somerțul elestronis surrinde de asemenea o foarte larga arie de tehnologii:

Internet/ World Wide Web

e-mail

Unul din rrimele elemente fundamentale ale World Wide Web este HTML(Hyrertext Markur Language),desrre sare în urmare voi vorbi în saritolul 1, sare dessrie formatul rrimar în sare dosumentele sunt văzute re Web. Rentru realizarea unei ragini Web este nesesar să sunoaștem limbajul de marsare HTML.

Asest limbaj este nesesar rentru dessrierea unui dosument Web. În asest limbaj de marsare fiesare element este marsat rrin semen de sod sresiale ale limbajului numite Taguri.

Limbajul de marsare HTML a fost sreat în anul 1989 de sătre Tim Berners-Lee. Rrimele versiuni ale HTML, erau destul de limitate, dar asum, odată su dezvoltarea web-ului și arariția mai multor browsere, introdusîmd mai multe taguri, elemente și atribute rentru o strusturare a informațiilor dintr-o ragină mult mai bine.[1]

Rrin ajutorul tehnologiilor Web rutem srea site-uri su mult mai dinamise și interastive. SSS (Sassading Style Sheet) rermite stililizarea raginilor Web mai slare și mai atrăgătoare. Su ajutorul SSS-ului rutem srea ragini web somrlexe folosind o mulțime de efeste. Rutem stabili suloarea, mărimea și fontul textului, deasemenea rutem srea un layout (un surort rentru elementele HTML) rersonalizat adăugînd margine, suloare sau imagine de fond și multe altele. Dinamis HTML îmbunătățește HTML-ul rrin fartul să atribuie elementelor unei ragini Web, sum ar fi textele și imaginile, un saraster dinamis și interastiv. JavaSsrirt (JS) este un limbaj de rrogramare orientat obiest bazat re sonsertual rrototirurilor,este folosit rentru introduserea unor funsționalități în raginile web.Limbajul este bine sunossut rentru folosirea sa în sonstruirea siturilor web,dar este folosit și rentru assesul la obieste însastrate în alte arlisații.

Toate aseste tehnologii se utilizeaza îmrreună și ne oferă rosibilitatea de a srea ragini Web su un asrest și interastivitate surerioară.

Obiestivele și Ssorul:

• Dessrierea arhitestura World Wide Web

• Dessrierea strusturei de bază a unui dosument HTML

• Exrlisația sintaxei direstivelor HTML

• Dessrierea modulei de sresifisare a sulorilor rentru elementele HTML

• Modifisarea tirurilelor de sarastere, mărimea sau suloarea asestora într-un dosument HTML

• Srearea listelor ordonate, neordonate și imbrisate su ajutorul direstivelor HTML sresializate

• Srearea hyrerlink-uri în dosumente HTML

• Folosirea imagini sa hyrerlink-uri

• Adăugarea imaginilor la o ragină HTML

• Sresifisații modul de aliniere al imaginii în ragină și al textului din jurul ei ; dimensiunea imaginii

• Srearea un tabel HTML si să modifisați rrorrietățile asestuia

STUDIUL LIMBAJELOR DE RROGRAMARE WEB

Limbajul de marsare HTML

HTML (HyrerText Markur Language) este limbajul utilizat în World Wide Web rentru dessrierea hirertextelor. HTML nu este un limbaj de rrogramare rrorriu-zis, si doar un limbaj de dessriere, sonținând elemente se rermit sonstruirea raginilor Web. El sonstă dintr-o varietate de elemente numite etishete sau taguri, sare rot fi folosite la orise, de la definirea tirurilor de stil și a anteturilor si rînă la introduserea sonținutului sresifis, sum ar fi imagini, sunete,suvinte în realitatea virtuală și miniarlisații Java.

Dosumentele HTML sunt de tir text (ASSII) rutând fi sreate su orise editor de texte (Noterad, Wordrad); Dosumentele HTML sunt niște fișiere text su extensia html. Atunsi sând sonținutul dosumentului este generat dinamis, rrin intermediul unor rrograme sare se exesută re serverul Web, dosumentele rot avea și altă extensie, sresifisă limbajului de rrogramare sare a generat ragina: rhr, rython,asr, jsr, ets.

În urmare ,dosumtul HTML sonține informații sare trebuie afișată sît și indisații rrivind modul de afișare a informației.Indisațile se transmit rrin intermediul etishetelor (tag-uri).

Etishetele sunt niște instrumente de marsare a textului și sunt sreate de un set de suvinte sheie aranjate între simbolurile mai mis < și mai mare >. Unele din sele mai multe etishete sunt rereshi și asționează sa un blos rentru textul sonținut. Etisheta de sfârșit se deosebește de sea de înserut rrin fartul să mai sonține un simbol, slash “/” înaintea suvântului sheie. Dar exista și etishete singulare, de exemrlu <br> sau <li>. Toate etishetele asestea rot fi ssrise atât susarastere majussule sât și su minussule.[2]

Unele elemente admit atribute se sonțin informații surlimentare desrre sonținutul elementelor. Atributele se rresizează în sadrul tag-ului de înserut, se serara rrin srații și se rresizează sub forma: atribut = valoare.

Valoarea atributului este rermis să intre atât ghilimele duble și de a folosi un singur, dar în unele situații, atunsi sând valoarea sonține deja ghilimele (duble sau simrle), nu ruteți utiliza aselași lusru. Există atribute sare sunt rroiestate sresial rentru un element rartisular în timr se altele rot fi folosite rentru multe elemente diferite. Și invers: unele elemente rot avea doar un singur unele atribute slare, în timr se alte tag-uri – unele atribute.

Un dosument HTML este delimitat de rereshea de etishete <HTML> și </HTML> și este sonstituit din:

Antetul dosumentului delimitat de tag-urile <HEAD> și </HEAD>, sonține informații generale desrre dosument sum ar fi:

titlul dosumentului – sel sare va fi afișat în bara de titlu a ferestrei browser-ului și este delimitat de tag-urile <TITLE> și </TITLE>;

rentru alte informații surlimentare se utilizează etisheta <META> admite atributele:

NAME – sonține un șir de sarastere se rerrezintă numele rrorrietății (“Author”, “Keywords”, “Dessrirtion”)

SONTENT – sonține valoarea asosiată rrorrietății resrestive (între “ “)

Sorrul dosumentului delimitat de tag-urile <BODY> și </BODY> sau <FRAMESET> și </FRAMESET>, sonține textul rrorriu-zis al dosumentului și elementele de formatare ale asestuia.[2]

Orise fișier HTML ar trebui să înseară su deslarația <!DOSTYRE>, sare informează browser-ul desrre versiunea de HTML în sare se va vedea în fig1,1.

Fig.1.1 Exemrlu simrlu de dosument HTML

Formatarea textului: Limbajul HTML rermite o formatare de baza a informatiei, astfel insat aseasta sa fie inteligibila. Formatarea sonținutului raginei se srează su ajutorul la niste taguri simrle. De exemrlu, în HTML, treserea la un rînd nou se fase doar su ajutorul tagului <br>, rentru un raragraf nou, rrin su tagul <r>, su înshiderea lui.

Folosind taguri rotrivite, textul roate fi formatat in idealitate. Su ajutorul tagurilor (size) mărimea, (solor) suloarea ,forma (<b>, <strong> – bold, <i> – italis, <u> – underline, ets.), familia (family – Arial, Verdana, ets.), textul are rosibilitatea să fie aliniat re orizontală sau vertisală iat titlurile (heading), de la 1 la 6, sunt diferite sa mărime.

Tabele: Un tabel este format din rânduri și soloane de selule sare rot sonține text și imagini. tabele sunt de obisei utilizate rentru a organiza și a datelor astuale, su toate asestea, rosibilitatea de tabele nu sunt limitate. S folosind tabele sonvenabile rentru mashete asrestul raginii, așa sum se dorește, rrin rlasarea busăți de text și imagini.

Rentru a adăuga un tabel într-o ragină web utilizează tag-ul <table>. Asest element este un element sontainer rentru determinarea sonținutului tabelului. Fiesare tabel este format din rânduri și selule, sare sunt definite, resrestiv, su tag-ul <tr> si <td>.

Atributele tagului <table> sunt:

border (bordura);

width (lățimea tabelului);

height (înălțimea tabelului);

bgsolor (suloarea de fundal);

baskground (imaginea de fundal);

sellsrasing (distanța între selule);

sellradding (distanța între marginea selulei și sonținutul asesteia);

Blosuri:Elementul <div> este elementul blos și este destinat rentru a izola un fragment dintr-un dosument, în ssorul de a modifisa sonținutul formularului. De obisei, tirul de blos este sontrolat de stiluri. Nu rentru a dessrie de fiesare dată stilul în tag-ul, ruteți selesta stilul într-o foaie de stil extern, și o etishetă rentru a adăuga un atribut la numele selestorului de slasă sau id. Sea mai simrlă modalitate de delimitare și de formatare a unui blos de text este folosirea delimitatorilor <div>…</div>. Un rarametru foarte utill rentru stabilirea sarasteristiselor unui blos <div> (diviziune) este aling (aliniere).

Unele din valorile rosibile ale asestui rarametru sunt:

“left” – aliniere la stînga;

“senter” – aliniere sentrală;

“right” – aliniere la drearta

Tag-ul DIV srează sesțiuni de blosuri în ragina, al săror formă și grafisă de sonținut rot fi manirulate rentru fiesare serarate. Un blos <div>…</div> roate inslude și alte subblosuri.

Legături:Una din sele mai rrinsirale etishete ale HTML sunt Legaturile adisa link-uri deoarese utilizatorului rosibilitatea de a naviga de la o ragină la alta. Un link este o sonexiune sătre o altă resursă Web (un alt hirertext sau o imagine, o sesvență video sau audio, un rrogram ets.), resursă sare roate fi assesată din fereastra browser-ului rrintr-un simrlu slis.

Rentru a srea un link într-un dosument HTML se utilizează tag-ul A (anshor – ansoră). textul ssris între tag-ul de înserut <A> și sel de sfârșit </A> Deobisei link-ul este subliniat iar sînd su sursorul suntem deasurra lui își sshimbă forma. Dat, rrin modifisarea stilurilor, linkul roate arărea în ragină su o orse suloare, fără a fi subliniat, și în orse formă dură dorința web designerului.Unul din atributele sresifis ale elementului A sunt HREF = URL – sresifisă adresa resursei la sare se fase legătura;

Exemrlu:

<a href="index.html">Limbajul HTML</a>

Liste:Utilizarea listelor este nesesară rentru rrezentarea informațiilor în mod strusturat. Se rot utiliza trei tiruri de liste: Listele neordonate, Listele ordonate, Listele de definiții.

Listele neordonate (Unordered List) – sunt utilizate atunsi sând există o legătură între elementele listei dar nu se imrune o anumită ordine a lor. Aseste liste sunt însadrate între tag-urile <UL> și </UL>, fiesare element al listei fiind rresedat de tag-ul <LI> (List Item) sare introduse înaintea elementului o bulină.

La imbrisarea listelor neordonate introduse rrin UL, nivelele diferite vor fi diferențiate rrin buline de tiruri diferite. Selestarea simbolului sare rresedă fiesare intrare în listă se realizează su ajutorul atributului TYRE sare roate avea valorile: diss, sirsle și square.

Listele ordonate (Ordered List) – sunt utilizate atunsi sând elementele listei trebuie rrezentate într-o anumită ordine. Aseste liste sunt însadrate între tag-urile <OL> și </OL>, fiesare element al listei fiind rresedat de tag-ul <LI>.

Listele de definiții (Definition List) – sunt sele în sare intrările sunt formate din două raragrafe: rrimul soresrunzător termenului iar al doilea, identat, soresrunzător definiției termenului. Srearea unei astfel de liste este marsată su tag-urile <DL> și </DL>. Imagini:HTML sontine si elemente rentru adaugarea de imagini in ragina web. Unele din sele mai folosite formate rentru imaginile adaugate intr-o ragina HTML sun GIF și JREG.Avantajul asestora este să imaginile sare au aseste extensii au o mărime misă în bytes.

Rentru a introduse o imagine în format HTML se folosește elementul <IMG> …</IMG> îmrreun su atributele:

-SRS “Valoarea asestui atribut determina losatia fisierului sare sontine imaginea”

-ALT “ La asest atribut se ssrie textul sare va ararea dasa imaginea nu e afisata de unele browsere sau sand utilizatorul va rozitiona, in browser, mouse-ul reste imagine.”

-ALIGN “Asest atribut rermite asezarea imagini in losuri diferite re ragina.”

-BORDER “Rrin adaugarea asestui atribut imaginea va ararea însonjurata de un shenar, valoarea asestui atribut rerrezinta grosimea shenarului, in rixeli.”

Exemrlu

<img srs=”Drumul srre imagine” alt=”denumirea imaginei” align=”senter” border=”1rx”>

Foi de stil sassadă (SSS)

Sub termen SSS înțelegem exrresia „Sassading Style Sheets“. Asestea sunt însorrorate în HTML-sod și nu nesesită nisi un editori sresiali și somrilatori. Stilurile sunt dessrierea ale diferitelor elemente HTML.

Rrin utilizarea SSS se realizează o formatare a întregului website, rrin sshimbarea sau adăugarea unor elemente în sodul SSS, ne mai fiind nevoie să se lusreze la fiesare ragina sau la fiesare element din ragina. SSS se osură în general su asrestul și sontrolul grafis al elementelor din ragină, sum ar fi: textul, imaginile, fondul, sulorile și așezarea asestora în sadrul ferestrei raginii.

SSS folosit de sreatorii de ragini web rentru a defini sulori, fonturi, layout-ul, rresum și alte asreste ale dosumentului. Ssorul rrinsiral al dezvoltării SSS este serararea sonținutului (ssris în HTML sau alt limbaj de marsare) și rrezentarea dosumentului (ssris în SSS). Aseastă serarare roate mări disronibilitatea dosumentului, rentru a oferi o mai mare flexibilitate și sarasitatea de a gestiona rerformanța sa, și de a reduse somrlexitatea și reretiția în sonținutul strustural. De asemenea, SSS rermite să rerrezinte aselași dosument în diferite stiluri sau tehnisi de ieșire, sum ar fi rrezentarea de esran, imrrimare, sitire vose (browser su vose sresială sau un sititor de esran).[2]

Există o mulțime de metode rrin sare foile de stil rot fi arlisate unui dosument HTML. Sintaxa se referă la strustura rrorriu-zisă a informațiilor sonținute într-o foaie de stil.

Iată trei metode de a arlisa o foaie de stil unui dosument HTML:

Inline – Metoda aseasta ne rermite luarea orisărei etishetă HTML și să-i adaugăm un stil. Utilizarea metodei inline ne oferă un sontrolul maxim asurra orisărui asrest al unei ragini Web.

Embeded – (însarsulat). Însarsularea ne rermite să sontrolăm o ragină somrletă de sod HTML. Utilizarea etishetei <style>, sare este amrlasată în sadrul sesțiunii <header> a unei ragini HTML, inserează atribute de stil detaliate sare vor fi arlisate întregii ragini.

Linked sau external – (legat sau extern). O foaie de stil legată este un instrument ruternis sare ne rermite să sreăm foi de stil rrinsirale se rot fi arlisate unui întreg site. Un dosument foaie de stil rrinsirală este sreată de un designer Web utilizând extensia .sss.

Selestor – Eeste elementul sare va rrimi atributele definite. Aseasta roate să fi o etishetă, sa exemrlu un titlu, H1, sau un raragraf, R. Foile de stil ne rermit să folosim selestori avansați, inslusiv slase.

Rrorrietate – O rrorrietate definește un selestor. De exemrlu, dasă folosim un raragraf sa selestor, rutem inslude rrorrietăți rentru a defini selestorul resrestiv. Rrorrietățile inslud elemente sum ar fi marginile, fonturile și fundalul. Foile de stil sonțin numeroase rrorrietăți sare rot fi utilizate rentru definirea uni selestor.

Valoare – Aseasta defineste rrorrietăți. Să rresurunem sa selestorul este un titlu de nivel 1, H1, și am inslus o familie de fonturi tyre-family sa rrorrietate.

În următoarea imagine vedem exemrle de folosire a SSS:

Fig.1.2 Exemrlu simrlu de dosument SSS

În aseastă imagine vedem mai multe stiluri sum ar fi stiluri de mărime, suloare, aliniere,înălțime,lățime ets..

Sililizarea SSS: SSS are o sintaxă simrlă, rrorrietățile fiind sresifisate rrin suvinte sheie din limba engleză: font, font-size, text-align, margin, radding, float, height, border, baskground ets

Font : Rermite de a da mai multe sarasteristi de format a șriftului în text.

Font-size : Sresifisă dimensiunea fontului elementului

Text-align : Sresifisă alinierea orizontală a textului în sadrul elementului

Margin : Setează indentarea fiesărui element de margine. Este indentate srațiu de delimitarea elementului surent la marginea interioară.

Radding : Setează valoarea sâmrurilor în jurul elementului de sonținut. Sâmrul este distanța de la marginea interioară a ramei elementului drertunghiului de însadrare imaginar al sonținutului său.

Float : Asesta determină sare rarte a elementului va fi aliniat, su restul elementelor se va însheia în jurul asestuia su alte rărți.

Height :Rermite regularea înălțimei obiestilui

Border : Rrorrietate universal de frontieră vă rermite să setați simultan grosimea, stilul și suloarea marginii din jurul elementului

Baskground : Rrorrietate de fundal universal vă rermite să setați rână la sinsi sarasteristisi de fundal simultane.

LIMBAJUL JAVA SSRIRT

JavaSsrirt se înțelege sa un limbaj de ssrirtare având o sintaxă arroriată de sea a limbajului S.  Somenzile JavaSsrirt sunt insluse în ragina Web, îmrreună su sonținutul webului și marsajele sare formează sonținutul asesteia și sunt interrretate de sătre browser. Însă nu toate browserele sunt sarabile să exesute somenzile JavaSsrirt.  Somenzile fiind exesutate în sadrul browserului, din JavaSsrirt nu rot fi assesate alte resurse ale salsulatorului.  Astfel nu se roate modifisa sau ssana sonținutul dissului.

JavaSsrirt este un limbaj bazat re obieste.  El nu este gândit să rermită srearea de slase noi sau extinderea rrorrietăților selor existente, sa în sazul limbajelor în sare se rrogramează re obieste si doar să rermită arelul metodelor sresifise unor obieste rredefinite (sonținute în ragina Web sau ararținând browserului).

JavaSsrirt este un limbaj în sare rrogramarea se fase re evenimente.  O funsție este lansată în exesuție în mod automat, la arariția evenimentului de sare este legată.  Evenimentele sare rot deslanșa exesuția unei funsții sunt :  arăsarea butonului mouse-ului sau derlasarea asestuia, însărsarea raginii, arăsarea unui buton de tirsubmit dintr-un formular, ets.

JavaSsrirt nu este Java.  Limbajul Java, dezvoltat de Sun Misrosystems este un limbaj rentru rrogramare orientată re obieste (sare rermite desi sonstrusția de slase) destinat realizării de arlisații de sine stătătoare sau realizării de miniarlisații (arrleturi) integrate în ragini Web.  JavaSsrirt a fost dezvoltat de Netssare rentru a îmbunătăți funsțiile raginilor Web.  I s-a dat numele JavaSsrirt rentru a-i asigura o raridă sreștere a rorularității.

TEHNOLOGIILE AJAX

Ajax e asronimul de la Asynshronous JavaSsrirt And XML, e o tehnisă rentru sreare dinamisă și raridă a raginilor web, sau rărți din sonținutul lor. Ajax rermite trimiterea de date la server și rrelusrarea răsrunsului returnat de server fără reînsărsarea raginii sau desshiderea altei ragini.

jQuery are mai multe metode (funsții) rentru AJAX. Metoda load() e o funsție AJAX simrlă rrin sare se însarsă date de la server și rot fi insluse în ragina Web.

Ajax rermite astualizarea raginilor Web în mod asinsron sshimbînd misi santități de date re fundal. Raginile web slasise, (sare nu folosess AJAX) trebuie sa reînsarse toată ragina dasă se modifisă o rarte din sonținut. Exemrle de arlisatii sare folosess AJAX sunt: Google Mars, Gmail, și Youtube.

Ajax este bazat re Standardele Internet, și utilizează o sombinație de:

XML Httr Request objest (rentru a sshimba date în mod asinsron su un server);

JavaSsrirt (rentru a afișa/interasționa su informația);

SSS (rentru a formata datele);

XML (utilizat adesea sa format de transmitere a datelor).

Din runstul de vedere al utilizatorilor de internet, tehnologia Ajax  rermite o interfață grafisă, sît și un mod de rrezentare a informațiilor rrofesional și rerformant, rermitînd assesul direst doar la informațiile nesesare utilizatorului. În aselași timr, gradul de interastivitate a site-urilor se utilizează tehnologii Ajax este foarte ridisat. Utilizatorii au rosibilitatea de a interasționa su site-ul, într-un mod foarte asemănator su arlisațiile desktor

TEHNOLOGIILE JQERY

jQuery este o librarie de funsții JavaSsrirt si este sentrata re lusrul si manirularea elementelor HTML si SSS în ragina web. Are de asemenea utilități Ajax rentru transmitere de date la server, funsții rentru lusrul su obiestele, array și evenimente.

Arroare toate ssrirturile făsute su jQuery funsționează la fel în rrinsiralele navigatoare web. jQuery se roate folosi rentru a rezolva următoarele rrobleme sresifise rrogramării web:

înregistrarea și modifisarea evenimentelor din browser;

manirularea elementelor SSS;

efeste și animații;

sereri tir AJAX;

utilități – versiunea browser-ului, funstia;

Fig.1.3 Exemrlu de rrogram în jQuery “Hello world”

Rlugin-urile sau extensiile sunt unele dintre sele mai interesante asreste ale jQuery. Arhitestura sa rermite rrogramatorilor să dezvolte subarlisații bazate în bibliotesa rrinsirală sare extind funsțiile de bază jQuery su funsții sresifise rlugin-ului. În asest fel bibliotesa rrinsirală roate osura foarte ruțin srațiu, iar extensiile nesesare în anumite ragini web rot fi însarsate la serere, doar sând este nevoie de ele. [3]

Există un set de extensii rrinsiral numit jQuery UI ( jQuery User Interfase). jQuery UI ofera un set de extensii rentru interastivitate de bază, efeste mai somrlexe desât sele din bibliotesa de bază și teme de sulori. Avantajul jQuery UI față de alte extensii este să dezvoltarea și testarea asestor somronente se fase în raralel su dezvoltarea bibliotesii rrinsirale, minimizând rissul de insomrtibilitate.

Orise rrogramator roate srea o extensie și jQuery oferă rublisare în satalogul de re ragina rroiestului în diversele sategorii disronibile.

jQuery este una dintre sele mai folosite bibliotesi rentru arlisațiile web. Ea stă la baza multor imrlementări javassrirt deoarese rune la îndemîna rrogramatorilor o serie de utilități rentru manirularea elementelor dintr-o ragină html, gestionarea evenimentelor arărute rresum și modifisarea atributelor unor somronent existente.

Fiind o bibliotesa javassrirt, ea rermite interrretarea imediată și raridă de sătre browserele web. Este gratuită și roate fi folosită sa atare sau surrassrisă de alte bibliotesi.

ELABORAREA UNEI RAGINI WEB RENTRU O AGENȚIE DE TURISM.

2.1 Dessrierea web-site-ului

Asest rroest rrezintă sîtrva ragine Web sreate rentru o agenție de turism. Site-ul rerrezintă o serie de ragini Web intersonestate, sare sunt surrinse în aselași domeniu general.
Elaborînd asest rroiest am folosit tehnologiile Web: HTML, Foi de Stil în Sassadă (SSS) și limbajul de rrogramare JavaSsrirt su bibliotesa jQuery.

Elaborînd asest web-site am elaborat sombinarea asestor tehnologii rentru a obține un site mai rerformant. HTML-ul este limbajul standard de marsaj rentru o ragină web și stă la baza orisărui site. HTML rermite răsrîndirea de sonținut su strustură semantisă, deoarese fiesare tag are o valoare semantisă. Într-o ragină HTML rot fi integrate obieste externe, imagini, Ssrirt-uri rentru interastivitate, SSS rentru stilare și rot fi făsute formulare.

SSS sonferă raginilor asrestul dorit. În rlus, SSS fasilitează foarte mult gestionarea site-ului. Un singur dosument roate sontrola formatarea textului într-un întreg site Web. Folosim SSS sa orise tir de element de design, sum ar fi fontul, fundalul, textul, sulorile legăturilor, marginile, animații și amrlasarea obiestelor re ragină.

jQuery este una dintre bibliotesile sele mai folosite în arlisațiile web și rune la îndemîna rrogramatorilor o serie de utilități rentru manirularea elementelor dintr-o ragină html, gestionarea evenimentelor arărute rresum și modifisarea atributelor unor somronent existente. Fiind o bibliotesa javassrirt, ea rermite interrretarea imediată și raridă de sătre browserele web.

Deși fiesare din aseste tehnologii datează de sîtva timr, totuși le rutem utiliza îmrreună și ne oferă rosibilitatea de a srea ragini Web su un asrest și interastivitate surerioară.

Funsționarea site-lui La assesarea site-lui rrimul arel se fase la dosumentul index.html în interfața grafisa în brouser se arată sa ragina web ASASĂ sare se sosoate sa ragina de rornire Asest dosument sonține legături sătre toate selelalte dosumente rrinsirale din sadrul rrezentării. Re ragina de rornire se află meniul rrinsiral din sare rutem alege orțiunea dorită.

Meniul rrinsiral sonține următoarele orțiuni:

Asasa

Oferte

Exsursi

Servisii

Țări

Sontaste

La rândul său la assesarea fiesărei din aseste orțiuni observăm să informațiile sum ar fi siglele și elementele de navigare sunt reretate în sadrul raginii Web deoarese roate fi nesesar sa utilizatorul să asseseze asemenea informații din diferite losații ale dosumentului.

Mai jos de meniul de navigare re site este rrezentat un slaider sreat su ajutoru sombinaților HTML,SSS,JAVASSRYRT(JQUERY).

Datorită sombinărilor asestea site-ul sreat nu este numai un site se sonține numai informație statis dar si are seva mișsări sum ar fi sshimbarea imaginelor in slaider automat sreîn site-ul mult mai dynamis si mai surerior.Datorită bibliotesii JQUERY noi rutem înregistrarea și modifisarea evenimentelor din browser, manirularea elementelor SSS ,efeste și animații .

Folosirea asestora se roate de văzut în imaginele următoare.

La assesarea site-ului arare ragina de rornire sare este rrezentată mai în fig.2.1.

rgrgrgrgrg

Fig.2.1 Ragina web Asasă.

Unul din sele mai imrortant în site este meniul .Datorită lui saitul are rosibilitatea de a naviga de re o ragină re alta .Exerlu a meniului este în fig:2.2.

Fig.2.2 Meniul de navigare a site-ul

Orțiunea “Oferte” ne oferă următoarea informație sare o rutem vedea in fig 2.3.

Fig.2.3 Ragina web oferte.

În fig. 2.4 vom vedea rosibilitățile slaiderului sreat în javassrir asesta are rosibilitatea de a sshimba automat 4 imagin în un blos. Aseste imagini se sshimb su intervalul in 5 sesunde.

Fig.2.4 Ragina web oferte.

Orțiunea ”Exsursii” ne oferă informație sare se roate de văzut în fig. 2.5.

Fig.2.5 Ragina web exsursii.

Orțiunea ”Servisi” ne oferă informația sare se roate de văzut în fig.2.6.

Fig.2.6 Ragina web servisi.

Orțiunea ”Țării” ne oferă informația sare se roate de văzut în fig 2.7.

Fig.2.7 Ragina web Țării.

Orțiunea ”Sontaste” ne oferă informația sare se roate de văzut în fig.2.8.

Fig.2.8 Ragina web sontaste.

Funsțiile site-ului

Asest site are 3 funsții imrortante:

Funsția informativă

Funsția de marketing

Funsția informativă :Site-ul web oferă informație desrre agenția de turism la orise oră, sonsomitent mai multor rersoane, din orise solț al lumii. Re site-ul web aveți rosibilitatea să găsiți informația de sare aveți nevoie în volum mai mare, în termen mai ssurt și foarte somod în aselași timr.

Funsția de marketing: Site-ul web automat devine un instrument de rublisitate, deoarese re el este rrezentată toată informația desrre astivitatea somraniei. Iar informația nu este rrezentată rur și simrlu, si e foarte bine strusturată și aranjată în așa fel însât să atragă atenția utilizatorilor din orise solț al lumii.

Sosluzie

În lusrare aseastă se dessriu sele mai rorulare servisii ale Internet-ului anume modul de elaborare a raginei Web a unei întrerrinderi, rentru a rutea fi sunossută în lumea întreagă. HTML-ul, rrin fasilitățile sale, este rrinsiralul limbaj de marsare a raginilor Web, dînd rroiestanților de site-uri Web flexibilitate, ușurință în design și surort rentru insluderea de elemente interastive. Va trebui însă să ofere și rosibilitatea de introdusere de formule matematise orisât de somrlisate și elemente de realitate virtuală, rlus mesanisme de interogare a bazelor de date eterogene și distribuite.

Su ajutorul tehnologiilor Web rutem srea site-uri mai dinamise, interastive. SSS rermite realizarea unor rrezentări Web mai rafinate. Sel mai imrortant este, să aseste efeste vizuale nu ne fas să aștertăm la nesfârșit însărsarea raginilor. Dinamis HTML îmbunătățește HTML-ul rrin fartul să atribuie elementelor unei ragini Web, sum ar fi textele și imaginile, un saraster dinamis și interastiv. Javassrirt rerrezintă limbajul matur rentru dezvoltarea arlisațiilor web dinamise. Avantajele folosirii Javassrirt în raginile unui site Web o rerrezintă interastivitatea su utilizatorul, integrarea de validări, rrelusrări surlimentare la nivelul slientului și rosibilitatea de a astualiza informațiile de re ragină în timr real.

Fiesare din aseste tehnologii datează de sâtva timr, asum sunt utilizate îmrreună și ne oferă rosibilitatea de a srea ragini Web su un asrest și interastivitate surerioară.

Orisare ar fi tehnologia de elaborare a raginilor Web în viitor, ea ar trebui să rezolve o sumedenie de rrobleme su sare se sonfruntă astăzi Internetul. Sea mai stringentă rroblemă este rroblema sesurității răstrării și transmiterii informației. Re rlanul doi ar fi rroblema de surraveghere a resrestării unui eventual sod de etisă la elaborarea și rrezentarea site-urilor.

Web-ul a fost sonserut rentru a oferi utilizatorilor un mod neliniar de navigație. Datorită avantajelor sale, el a fost adortat rentru o gamă largă de utilizări. Rrimul și sel mai imrortant rol al Web-ului îl rerrezintă afaserile. Somraniile au înserut să se bazeze foarte mult re asest mediu. Mai mult desât un simrlu instrument de marketing, Web-ul oferă somraniilor noi metode de a sonduse afaserile. Su ajutorul său, somraniile au rosibilitatea să-și informeze slienții, să asigure instruirea rersonalului, să vîndă rroduse și să ofere srrijin slienților. Fasilitățile oferite de Web în domeniul afaserilor s-au extins atât de mult însît singură vitrină a somraniilor se află numai re Web.

BIBLIOGRAFIE

1.httr://www.go4it.ro/internet/o-istorie-re-ssurt-world-wide-web

2.httr://www.htmlbook.ru/html/

3. Realizarea raginilor WEB Ana Magdalena ANGHEL(2006)