UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE CAROL DAVILA [624967]

„UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE „CAROL DAVILA”
BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MEDICINĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI
ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A
INFEC ȚIEI HIV ÎN ROM ÂNIA

COORDONATOR ȘTIIN ȚIFIC :
PROF. DR. LUMINOS MONICA ABSOLVENT: [anonimizat]:
ASIST. UNIV. DR. ANGELICA VIȘAN

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

2

CUPRINS

INTRODUCERE
1. Motivatia alegerii temei
2. Obiectivele lucrarii
PARTEA GENERALA
Capitolul I: NOTIUNI GENERAL E
1.1. Definitia infectiei HIV
1.2. Structura virusului
1.3. Ciclul de replicare al virusului HIV
1.4. Caile de transmitere ale infectiei HIV
Capitolul II: FACTORI, PROTOCOL, CONSILIERE SI TESTARE INFECTIE HIV
(de gandit la alta denumire)
2.1. Factori care influenteaza transmiterea materno -fetala
2.2. Protocolul aplicat pentru reducerea transmiterii materno -fetale a infectiei HIV
2.3. Consilierea pacientilor in vederea testarii infectiei HIB
2.4. Testarea infectiei HIV
Capitolul III: INFECTIA HIV LA NIVEL NATIONAL SI INTERNATIONAL
3.1. Situatia femeilor cu infectie HIV in Europa
3.2. Situatia pacientilor cu infectie HIV in Romania
Capitolul IV: CONSUMUL DE DROGURI
4.1. S ituatia consumului de droguri in Europa
4.2. Situatia consumului de droguri in Romania
4.3. Efectele consumului de droguri in societate
4.4. Efectele consumului de droguri de catre mam a gravid a

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

3

Capitolul V: CERCETARE STIINTIFICA
5.1 Obiectivele studiului
5.2 Scopul studiului
5.3 Materiale si metode
5.4 Discutii si date epidemiologice
5.5 Concluzii
Capitulul VI: CONCLUZII FINALE
Bibliografie

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

4

INTRODUCERE
MOTIVAȚIA ALEGERII TEMEI

Principalul motiv pentru alegerea acestui subiect își are originea în dorința de a înțelege și
aprofunda notiunile despre Infectia HIV , o afecțiune complexa, cu implicatii majore medicale,
sociale si economice, si de a realiza o analiză a factor ilor determinanti ce pun în pericol atât viața
mamei cât și a copilului.
Pacientii cu infectie HIV beneficiaza in prezent de servicii medicale complexe, cuprinse
sub denumirea de “Cascada ingrijirilor” , sub atenta s upraveghere a medicului infectionist,
care coordoneaza colaborarea interdisciplinara cu colegii din alte specialitati.
In conditiile in care infectia HIV reprezinta o mare provocare, prin complexitatea si
implicatiile profunde asupra societatii, consumul de droguri de catre acesti pacienti aduce
probleme suplimentare, reprezentate de modul de viata dezord onat, aderenta scazuta la
tratament, accesul redus la ingrijile medicale de care pot beneficia, riscul ridicat de transmitere
a infectie i catre membrii anturajului sau ai familiei .
De asemenea, p rezența infecției HIV la femeia gravidă impune prezența și intervenția
medicului obstetrician , atât din punct de vedere al urmăririi acesteia pe toată durata sarcinii cât și
al realizării nașterii, având ca scop principal minimizarea ratei de transmitere a infecției la nou –
născut. Fenom enul consumului de droguri, ce ia amploare si in tara noastra, afecteaza in mare
masura si populat ia de sex feminin seropozitiva, cu influente nefaste atat asupra evolutiei starii
de sanatate a acesteia , cat si asupra cresterii riscului de transmitere a infectiei pe cale materno –
fetala.
Această lucrare iși propune să analizeze efectul consumului de droguri asupra ratei de
transmitere materno -fetale a infectiei HIV.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

5

OBIECTIVELE LUCRĂRII

Principalele obiective ale acestei lucrări sunt:
1. analiza caracteristicilor demografice ale pacientelor cunoscute cu infectie HIV, care au nascut
in anul 2017;
2. analiza caracteristicilor demografice ale pacientelor consumatoare de droguri si cunoscute cu
infectie HIV;
3. importanta consumul ui de droguri in viata pacientelor seropozitive (asocierea altor infectii
virale, conditiile socio -economice, prezenta unui cadru familial stabil si suportiv, aderenta la
complexul de ingrijiri medicale de care ar putea beneficia si in special aderenta la t ratament);
4. efectele consumului de droguri asupra ratei de transmitere verticale a infectiei HIV;
5. efectele consumului de droguri asupra starii de sanatate a nou -nascutilor;
6. masuri necesare pentru scaderea consumului de droguri de catre femeile gravide seropozitive;
7. masuri necesare pentru scaderea ratei de transmitere materno -fetala a virusului HIV la
persoanele consumatoare de droguri.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

6

CAPITOLUL I
NOȚIUNI GENERALE

1.1. DEFINIȚIE
Virusul imunodeficienței umane ( HIV ) este un lentivirus (un subgrup de retrovirus ) care
provoacă infecția cu HIV și în timp sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA). [ Weiss RA (Mai
1993). "How does HIV cause AIDS?". Science, Pag. 260 , Douek DC, Roederer M, Koup RA (2009). "Emerging Concepts in th e
Immunopathogenesis of AIDS". Annual Review of Medicine, Pag. 60]
HIV este definit de infectarea celulelor vitale în sistemul imunitar uman, cum ar fi celule
T ajutatoare (în mod specific celule T – CD4 ), macrofage și celule dendritice, ducand la scăder ea
nivelului celulelor CD4 printr -o serie de mecanisme: printre care pirotoza celulelor CD4 infectate
abortiv, apoptoza celulelor neinfectate, eliminarea directă a celulelor infectate și uciderea celule
CD4 infectate de către limfocitele citotoxice CD8 car e recunosc celulele infectate. [Cunningham AL,
Donaghy H, Harman AN, Kim M, Turville SG (2010). "Manipulation of dendritic cell function by viruses". Current Opinion in Mic robiology.,Pag:
524–529.]
In momentul in care numărul de celule CD4 scade sub un niv el critic, se pierde imunitatea
mediată de celule și organismul devine progresiv mai sensibil la infecții oportuniste, ceea ce duce
la dezvoltarea SIDA .[ Garg H, Mohl J, Joshi A (Nov 9, 2012). "HIV -1 induced bystander apoptosis". Pag: 3020 –3043]
Sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA) este cea mai severă manifestare a unui
spectru clinic de boală provocată de infecția cu virusul imunodeficienței umane (HIV). Sindromul
este definit de dezvoltarea unor infecții oportuniste grave, neoplasme sau alte manife stări care pun
în pericol viața, care rezultă din imunosupresia progresivă indusă de HIV [Mandell, Bennett, and Dolan
(2010), Cap. 118 ].
Astfel momentul declansarii SIDA poate fi confirmat fie de numarul de celule CD4 sub
pragul de 200 unitati / μL, fie ca apariția unor boli specifice în asociere cu o infecție HIV. [Mandell,
Bennett, and Dolan (2010), Cap. 118 ]. În absența tratamentului specific, aproximativ jumătate dintre
persoanele infectate cu HIV dezvoltă SIDA în decurs de zece ani [Mandel l, Bennett, and Dolan (2010), Cap. 118 ].
Cele mai frecvente condiții inițiale care atestă prezența SIDA sunt pneumonia pneumocystis
(40%), cașexia caracterizată prin slăbirea organismului (20%) și candidoză esofagiană [28]. Alte
semne frecvente includ infecții recurente ale tractului respirator [Mandell, Bennett, and Dolan (2010), Cap. 118 ].

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

7

ISTORIC
In anul 1981 s -a facut prima data referire la acesta boala denumita initial GRID (gay rel ated
immunodeficiency), insa in anul 1982 aceasta afectiune primeste denumirea de SIDA. Tot in acest
an s-a inregistrat un prim caz de transmitere a virusului HIV de la mama la fat, rezultatul fiind
decesul copilului in urma complicatiilor aparute1.
Doctorul Luc Montagner de la Institutul Pasteur din Paris, in anul 1983, a descoperit un
anumit virus care in cele din urma s -a dovedit a fi agentul etiologic al SIDA, iar in anul 1986 acest
virus este denumit HIV( Human Immunodeficiency Virus ). 1
In urma tuturor studiilor si cercetarilor facute in ultimii 15 ani se consta ca originea
virusurilor care produc sindromul de imunodeficienta umana HIV -1 si HIV -2 au aparut pe cale
naturala . 1

1.2. STRUCTURA HIV
S-a constatat ca virionul de HIV -1 contine miezul viral, fiind inconjurat de un strat lipidic
si continand proteinele virale de suprafata (gp120) si transmembranare (gp41). Gp120 contine
determinanti virali ce intervin în legarea de receptorii de suprafatã ai celulei gazdã, iar Gp41
contine un domeniu hidrofobic N -terminal,care este pregat it sa initieze procesul de fuziune dintre
virus si membrana celulară si o terminatie transmembranară si citoplasmatică pe care o ancoreazã
în stratul dublu lipidic2.

Figura 1

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

8

Sursa: Notiuni generale despre HIV/SIDA _ Dr. Elisabeta Benea
Miezul viral este alcătuit din două copii de ARN genomic viral si molecule asociate ARNt,
si din proteine mature produse de gag si pol 2.
Genomul este flancat d e două formatiuni complet neobisnuite pentru acizii nucleici virali,
dar caracteristice ARN -ului celular – o secventă repetitivă cunoscută sub denumirea de terminatie
repetitivă lungă (LTR). Genomul este localizat în regiunea centralã a ADN -ului proviral s i
codează cel putin 9 proteine 2
Este important de retinut ca HIV este un virus ARN, genomul fiind continut intr -un ARN
monocatenar, avand nevoie de revers transcriptaza pentru transcrierea lui in ADN.

1.3.CICLUL DE REPLICARE A VIRUSULUI HIV:
Virusul Imunodeficientei Umane este limfotrop si neurotrop, infectand celulele care au la
suprafata receptori specifici: limfocite T helper, macrofagele sanguine si tegumentare,
oligodendrocitele, celulele stem din maduva osoasa si neuronii.
Afinitatea pentru receptorul CD4 este determinate de Gp120. In urma procesului de
aderare la celula tinta, are loc o modificare conformationala a anvelopei virale cu expunerea Gp41,

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

9

fiind urmata de fuziunea acestei anvelope virale cu membrana celulei ce urmeaza a fi infectata.
Eliberarea ARN -ului viral in celula tinta are loc dupa fuziune. 3
In cazul in care limfocitul T CD4 este activat, are loc o copier e a ARN -ului viral
monoc atenar eliberat, dand nastere ADN -ului dublucatenar proviral si fiind transportat si integrat
in nucelul celulei gazda cu ajutorul unei integraze virale. Prin copierea ADN -ului proviral integrat
are loc replicarea virala cu formarea de molecule de ARN de t ip ARN -mesager si ARN -viral, cel
dintai ducand la sinteza proteinelor virale in ribozomii citoplasmatici ai celulei gazda. Ulterior se
produce ansamblarea virionului, care este eliberat din cel ula gazda prin “inmugurire” ducand la
formarea anvelopei virale . Astfel, acest process de replicare se repeat pana la moartea celulei
gazda, iar noile particule virale infecteaza noi cellule cu receptor CD4 . 3
Etapele ciclului replicativ al HIV sunt urmatoarele 3:
– atasarea la celula gazda
– penetrarea in celula gazda
– reverstranscrierea
– integrarea în nucleul celulei
– transcriptia si translatia
– asamblarea si înmugurirea.
Figura 2

Atașare Legare de coreceptor Fuziune

Sursa: Wikipedia

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

10

Exista trei tipuri de interrelatii intre virus si celula gazd a: 3
– Infectie latenta, care din punct de vedere clinic este asimptomatica ; ciclu repplicarii
este intrerupt , iar virusul este la adapost de imunitatea umorala si celulara un timp mai
indelungat.
– Infectie cronica in care replicarea virala este limitata;
– Infectie litica in care replicarea virala este masiva precum si incarcatura virala, iar
celula gazda este dist rusa.
Anticorpii au rolul principal in distrugerea celulelor straine din organism, si de aceea sunt
produsi de catre sistemul imunitar. Virusul HIV ataca si distruge limfocitele T4 eliberand in sange
milioane de copii ale sale, iar rezultatul acestei actiu nii asupra corpului uman, este de a distruge
sistemul imunitar, nemaiputând proteja corpul uman impotriva bolilor . 2

2. CAILE DE TRANSMITERE A VIRUSULUI HIV:
Există trei căi importante de transmitere a Virusului Imunodeficienței Umane(HIV ): 1
– prin contact sexual (heterosexual sau homosexual): implică schimbul de fluide (secreții
vaginale, spermă, sânge) cu o persoană infectată;
– parenteral – prin contact direct între sângele unei persoane infectate cu sângele unei
persoane sănătoase (cel mai frecvent în rândul consumatorilor de droguri injectabile);
– transmitere verticala – perinatala – de la mama infectată la făt: în timpul sarcinii, la
naștere sau după naștere prin alăptare.
La nivel global ponderea modalitatilor de transmitere ale virusului HIV este urmatoarea:
– Heterosexual – 71%;
– Homosexual/Bisexual – 10-15%;
– Injectare de droguri – 7%;
– Sânge și derivate – 5%;
– Necunoscută – 2%.
2.1. Transmiterea prin contact sexual
Transmiterea virusului HIV prin contact sexual este cea mai frecventă cale de transmitere,
de aceea toate raporturile sexuale neprotejate sunt considerate potențial infectante. Există însa

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

11

anumite diferențe în cazul transmiterii acestei infecții în funcți e de practicile sexuale ale
indivizilor, astfel:
– În cazul unui raport fie el heterosexual, fie homosexual anal , riscul de transmitere crește
semnificativ datorită fragilității mucoasei anale, fiind de 5 ori mai mare fată de raportul
sexual vaginal.
– În cazu l raporturilor heterosexuale vaginale , riscul de transmitere este diferit în funcție de
sexul persoanei infectate: de la femeie la bărbat 0,033% – 0,1%, iar de la bărbat la femeie
0,1% – 0,2%.
– În cazul sexului oral riscul este scăzut, fiind prezent în cazu l existenței unor leziuni la
nivelul mucoasei bucal e. 1
2.2. Transmiterea parenterala
Această metodă de transmitere este posibilă în urmatoarele cazuri:
– folosirea instrumentelor medicale nesterile,
– utilizarea in comun a seringilor de catre consumatorii de droguri injectabile;
– prin rănirea sau penetrarea mucuoasei sau a pielii cu diferite instrumente nesterile, cum ar
fi acele pentru realizarea ta tuajelor sau cele folosite în realizarea găurilor în urechi, foarfeci
pentru manchiură sau pedichiura și nu în ultimul rând expunerea pielii sau a mucoasei
vătămate la sangele infectat;
– în cazul unor transfuzii de sânge ( se cunoaște faptul că înainte de a fi donat, sângele este
testat, dar în cazul în care persoana infectată se află în acea perioadă numită “fereastră
imunologică” testul va ieși negativ pentru că organismul nu a produs încă anticorpii
specifici);
– în cazul transplantului de organ e 1
2.3. Transmiterea pe cale verticală ( materno -fetală )
Transmiterea virusului de la mamă infectată la făt poate avea loc fie în timpul sar cinii, fie
în timpul nașterii ( contactul tegumentelor și a mucoasei conjunctivale a nou -născutului cu sângele
sau secrețiile vaginale materne infectate) , fie postpartum, în timpul alăptatului. De aceea în cazul
lipsei masurilor de preventie, riscul de transmitere de l a mamă infectată la făt este cuprins între
25% și 40% . 1

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

12

3. FACTORII CARE INFLUENTEAZA TRAN SMITEREA VERTICALA5:
3.1. Materni
Nivelul încărcăturii virale î n momentul în care este confirmat diagnosticul și nivelul
evidențiat după naștere reprezinta cei mai important i factor i de risc pentru transmiterea materno –
fetală , fiind astfel in direct a proporționalitate cu riscul de transmitere verticală.
Un rol important este atribuit și statusului clinic o-imunologic matern:
– gravidele în stadii avansate de boala și cele cu niveluri CD4 sub 500 celule/mmc au risc
crescut de transmitere a bolii pe cale verticală. Cele cu CD4 peste 500 celule/mmc au risc
de transmitere de 20%, iar cele cu CD4 sub 200 celule/mmc au risc de 50%.
– de asemenea s -a constat că primoinfecția HIV dezvoltată în cursul sarcinii este asociată cu
risc crescut de transmitere verticală.
3.2. V irali
– tipul de virus HIV 1 sau 2
3.3. Placentari
– Există un risc crescut în cazul în care este alterată integritatea placentară: medicamente ,
fumat sau corioamniotita;
– Alte boli cu transmitere sexuala sau infectii materne.
3.4. Neo-natali și fetali
– vârsta fătului în momentul expunerii, prematuritatea având un risc crescut;
– răspunsul imun al fătului fată de virus;
– integritatea tegumentelor și greutatea la naștere, corelate cu ma turitatea gestațională.
3.5. Obst etricali
– manevrele obst etricale, dar și procedurile invazive din timpul sarcini i și din timpul nașterii
prezintă un risc crescut de trasnsmitere verticală;
– ruptura prematură de membrane și contactul fătului cu secrețiile vaginale și sângele
matern reprezintă factor i de risc. S -a constat că pentru fiecare oră de la ruperea
membranelor , riscul de transmitere a infecției HIV crește cu 2 -5%;

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

13

3.6. Alăptarea la sân
– riscul de transmitere este cuprins între 10% și 40% ;
– s-a ajuns la concluzia că riscul de a fi infectați pentru copiii alimentați la sân este de
12,12% mai mare decât al copiilor alimentați artificial;
– de asemenea un risc crescut se identifică și în cazul existenței leziunilor orale ale nou –
născutului (afte, stomatite), fisurilor mamare, deficitului de vitamina A , precum și nivelul
viremiei în laptele matern și durata alăptarii peste 6 luni.
–
4. PROTOCOLUL RECOMANDAT PENTRU REDUCEREA TRANSMITERII
MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV
Datorită recoman dărilor privind testarea si tratamentul femeilor gravide, alaturi de
profilaxia perinatală, rata de transmitere a infectiei HIV a suferit modificari considerab ile în
ultimii 25 de ani .
Acest rezultat este obtinut in urma instituirii si aplicarii protoc olului destinat reducerii
transmiterii mat erno-fetale a infecției HIV, ce cuprinde mai multe măsuri5:
1. Testarea universală a tuturor gravidelor;
2. Reducerea încărcăturii virale materne – plasmatice și genitale, prin administrarea
terapiei antiretrovirale in timpul sarcinii și nașterii;
3. Tratamen tul infecțiilor oportuniste și al bolilor cu transmitere sexuală;
4. Consilierea gravidei privind reducerea comportamentului la risc (prostitutie),
reducerea numărului de parteneri sexuali, evitarea contactului sexual neprotejat în
timpul sarcinii;
5. Reducerea expunerii fătului la sfârșitul sarcinii și în timpul travaliului și înainte de
ruperea membranelor, prin efectuarea operației cezariene deja programate;
6. Profilaxia post -expunere – pasajul transplacentar al medicamentelor ARV administrate
mamei și inițiere a TARV (terapie antiretrovirala) la nou -născut, continuat și după
naștere timp de 6 săptămâni;

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

14

7. Reducerea expunerii post -natale, prin alimentație exclusiv artificială, contraindicarea
fermă a alaptatului la sân împreuna cu ablactarea mamei;
8. Consiliere contr aceptiva ;
9. Monitorizarea copilului pentru a determina cât mai rapid statusul infecției HIV;
10. Evaluarea pentru posibile toxicități pe termen scurt și lung în urma expunerii la ARV
“in utero” și după naștere;
11. Profilaxia pentru pneumonia cu Pneumocystis jirovec i;
12. Evalurea coinfecțiilor materne;
13. Vaccinarea nou -născutului și a sugarului expus infecției HIV;
14. Suportul pshihologic, social și medical familiilor cu infecție HIV.
Dacă înainte de aplicarea acestui protocol șansele de a trasmite infecția HV erau
aproximativ 40 -50%, iar în urma instituirii acestor măsuri riscul a ajuns la 2%.

5. CONSILIEREA PACIENTILOR IN VEDEREA TESTARII INFECTIEI HIV
Un aspect esential în procedura de testare a infectiei HIV este reprezentat de consilierea
pacientelor înainte și după testare. În momentul consilierii pre -testare , femeile ar trebui să se
simtă motivate pentru a fi testate, susținute, informate și determinate sa revina in clinica pentru
a afla rezultatele testului. Iar in cazul rezultatelor pozitive, vor intra in evidenta sectiei de boli
infectioase, unde vor urma etapele corespunzatoare ale Cascadei îngrijirilor pacientilor cu
infectie HIV 4.
Modelul de consiliere post -testare depinde de rezultatele testelor, iar unul dintre cele mai
importante obiective este schimbarea comportamentului. De exemplu, un rezultat negativ al
testului a fost asociat cu creșterea activității de risc ridicat și ar trebui, prin urmare, să fie gestiona t
cu discuții înainte și după test.
Pentru multe femei, practica actuală de testare HIV nu reușește să stabileasca diagnosticul
de infecție HIV suficient de devreme pentru c a tratamentul să fie cel mai eficient. Motivația și
consecințele testării diferă pentru bărbați și femei și trebuie dezvoltate programe de testare
timpurii și eficiente care să răspundă nevoilor specifice ale femeilor și ale bărbaților. Trebuie luate
în considerare setările cele mai potrivite pentru testare, ținând seama de cerințele p rivind timpul
și resursele profesioniștilor din domeniul sănătății. De asemenea, tipul de strategie de testare

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

15

trebuie luat în considerare cu atenție – avantajele testelor de opt -out trebuie să fie echilibrate cu
necesitatea de a respecta drepturile pacien tului și de a respecta buna practică medicală . Sunt
necesare, de asemenea, strategii care vor schimba practica specialiștilor non -HIV. Femeile ar
putea fi mai predispuse decât bărbații în fi afectate de orice schimbare a politicii privind testarea
HIV în d iferite situații, având în vedere că intră în contact cu sistemul de sănătate mult mai des. 4
Există o lipsă de informații privind testarea HIV la femeile din Euro pa. O strategie de
testare opt -out în setarea pretenatală este bine stabilită, deși nu este întotdeauna respectată, deși
politicile de testare în alte setări sunt mult mai reduse . Sunt necesare studii suplimentare pentru a
defini mai bine nevoile femeilor și strategiile optime de testare în diferite culturi și regiuni4

Figura 3: Bariere cunoscute privind testarea HIV cu care se confruntă furnizorii de servicii
medicale4:

Rolul testării opt -out4
Terminologia privind testarea HIV este inconsecventă în întreaga Europă, dar poate fi
definită pe larg în trei categorii:
– obligatorie, în cazul în care trebuie efectuat un test HIV (cum ar fi donarea sângelui);
Îngrijire prenatală
– Instruire neadecvată
– Dubii că testarea HIV este
benefică pentru toate femeile
– Dubii că testarea HIV ar trebui
promovată

Nivelul standardului
– Lipsa resurselor (finanțare,
personal, spațiu de lucru)
– Nu există recomandări, sau
lipsește conștientizarea și
gradul de cunoaștere al
conținutului actualelor orientări
– Lipsa implicării sau su sținerii
politice
– Discriminarea legală a
populației cu risc ridicat
Practică generală
– Discomfort sau anxietatea în
preajma HIV
– Preferința de a trimite
pacient ul la un centru de
control al bolilor cu transmitere
sexuală

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

16

– testul opt -out sau testare a de rutină, în cazul în care un test este oferit și recomandat, dar
indivizii au posibilitatea de a -l refuza;
– testul opt -in, în care perso anele trebuie să solicite proactiv un test HIV.
Deși probabil nu este o opțiune practică în toate zonele, testarea opt -out ar trebui să fie
recomandată și este adoptată progresiv în Europa, cel mai frecvent în timpul screening -ului
prenatal .4
Există o serie de avantaje clare pentru testarea opt -out. În mod esențial, crește rata de
testare HIV și facilitează diagnosticarea mult mai devr eme. Un avantaj fundament al al testării de
rutină în setul prenatal este că un diagnostic HIV primit în timpul sarcinii reduce riscul transmiterii
la nou -născut. Acest lucru se realizează prin implementarea unor strategii eficiente de prevenire a
transmit erii verticale, inclusiv terapie antiretrovirală, mod de naștere și evitare a alăptării. Un
avantaj final al testelor opt -out este faptul că asigurarea testarii fără discriminare poate îmbunătăți
acceptarea acestuia în rândul pacienților prin reducerea sen timentelor de invinovatire fata de
comportamentul cu risc ridicat .4
Un dezavantaj potențial al abordării de testare "opt -out" este că ar putea submina
încrederea dintre pacient și furnizorul de servicii de sănătate și, in un ele cazuri, pacienții ar fi mai
puțin probabil să se întoarcă pentru rezultatele testelor. Pe baza premisei că testarea opt -out poate
însemna testarea involuntară, o revizuir e recentă a examinat etica testării HIV la femeile gravide
pentru prevenirea transmiterii verticale . Autorii vizează echilibrarea nevoilor reale ale mamei față
de drepturile copilului nenăscut, ajungând la concluzia că, pe baza disponibilității unor
medica mente foarte eficiente pentru salvarea vieții, furnizorii de servicii de sănătate au datoria de
a oferi femeilor însărcinate testul HIV opt -out, precum și intervențiile disponibile pentru
prevenirea transmiterii pe cale verticală. Astfel este recomandat tuturor femeilor însărcinate într –
o fază incipientă a sarcinii sau cât mai curând posibil, dacă aceștia se prezintă pentru îngrijire
prenatală într -o etapă ulterioară, să efectueze testarea pentru virusul HIV.5
6. TESTAREA INFECTIEI HIV
Există trei categorii de teste pentru diagnosticarea infecției cu HIV6:
1. Testele pentru anticorpi antiHIV – este un test indirect care indică prezența în
organism a anticorpilor împotriva HIV, și nu a virusului propriu -zis. Prezența anticorpilor
demonstreza că persoana este p urtătoare a virusului imunodeficienței umane. Se pot testa în
diverse lichide biologice: sânge, salivă, urină.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

17

Testul HIV standard poartă numele de test ELISA (Enzime -Linked -Immunosorbent
Assay). De la momentul infectării cu HIV, organismul are nevoie de o perioadă de 3 -6 luni pentru
a produce anticorpii care vor fi identificați cu ajutorul acestui test. Aceasta înseamnă că deși o
persoană este purtătoare a virusului HIV, organismul nu produce imediat anticorpii specifici care
sunt depistați prin testare.
Perioada dintre momentul infectării și apariția anticorpilor anti – HIV se numește
„fereastră imunologică” . Așadar, dacă o persoană se testează la câteva zile de de la infectare sau
chiar și o luna rezultatul nu va fi 100% sigur. În toată perioada de ferea stră imunologică persoana
respectivă, dacă este seropozitivă, este contagioasă și poate transmite virusul. Ulterior trebuie să
repete testul la 3 și la 6 luni de la prima testare. Nou -născuții din mame seropozitive au anticorpii
anti-HIV ai mamei care au t recut prin placentă în timpul sarcinii. În cazul lor, testul standard HIV
va fi întotdeauna pozitiv. Dacă copilul nu este infectat, anticorpii anti -HIV dispar în maximum 18
luni și testul HIV devine negativ. Dacă copilul este infectat, organismul începe să producă proprii
anticorpi anti -HIV și testul rămâne pozitiv și după 18 luni. De aceea, pentru nou -născuții din mame
seropozitive e nevoie de alt gen de test.
2. Testul de evidențiere a antigenului . Antigenele sunt componente virale care provoacă
producere a de anticorpi. Aceste teste se folosesc în special în testarea donatorilor de sânge pentru
că detectează HIV mai repede decât testele standard de anticorpi.
3. Testele care evidențiază acidul ribonucleic viral –detectează virusul HIV, chiar și la
o săptă mână de la infectare. Un astfel de test se efectuează nou -născuților din mame seropozitive.
Se mai folosește și pentru a monitoriza cantitatea de virus din sânge (încărcătura virală), în scopul
de a determina eficienta tratamentului. Testele de evidențiere a ARN nu se pot folosi uneori din
momentul depistarii infecției cu HIV pentru că sunt mai scumpe decât testele de anticorpi si
necesită dotarea unitatii sanitare cu laborator de genetica.
7. SITUATIA FEMEILOR CARE TRAIESC CU HIV IN EUROPA
În prezent, femeile reprezint ă aproximativ o treime dintre cazurile nou diagnosticate cu
infectie HIV în Europa, calea de transmitere fiind prepondere nt cea heterosexuală. Unele
categorii sociale , cum ar fi populatia de migranti, cea care practica sex come rcial și cea care
utilizeaza droguri intravenoase, pot prezenta un risc crescut de infecție cu HIV. Femeile care
trăiesc cu HIV se confruntă cu o serie de situații și provocări d iferite față de cele ale bărbaț ilor.
Cele mai importante dintre acest ea sunt sarcina și maternitatea. T otuși, situațiile familiale și
sociale vor fi diferite pentru femei comparativ cu bărbații și pot afecta modul în care indivizii

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

18

apelează la îngrijire și la modul de gestionare a bolii. Îmbunătățirea suprave gherii HIV și studiul
situațiilor cu care se confruntă femeile care trăiesc cu HIV va ajuta la identificarea unor strategii
îmbunătățite care să sprijine îngrijirea acestei populații de pacienți7
La nivel global, mai mult de jumătate dintre persoanele care trăiesc cu HIV sunt f emei,
insa in Europa, numă rul femeilor seropozitive a crescut în ultimul deceniu, iar femeile reprezintă
în prezent aproximativ o treime din tre cazurile diagnosticate in ultimii ani – 18,180 cazuri noi de
femei în 2010, comparativ cu 36,019 bărbați – deși există variații locale substanțiale această
proporție. Mai multe date devin disponibile, dar rămâne o nevoie de a înțelege mai bine diferențele
dintre situațiile și provocările cu care se confruntă bărbații și femeile care trăiesc cu HIV. (5,6)
Această nevoie se manifestă la mai multe nivele. Datele privind tratamentul femeilor care
trăiesc cu HIV sunt putine, și se pare ca doar un sfert sau mai puțin dintre pacienții înscriși în
studiile clinice sunt femei8. Este vital ca noi să nu extrapolam pur și simplu datele din aceste studii
către femei. Situațiile cu care se confruntă femeile care trăiesc cu HIV diferă de cele c u care se
confruntă pacientii de sex masculin , în moduri relevante din punct de vedere clinic. De exemplu,
răspunsurile similare la tratament au fost raportate la bărbați și femei, dar, în comparație cu
bărbații, subiecții de sex feminin par să aibă o expunere mai mare la terapie, să fie mai sensibili
la efectele adverse și mai probabil să întrerupă terapia (7,8). Unele dintre provocările unice cu care
se confruntă femeile care trăiesc cu HIV sunt asociate cu etape de viață distincte – de exemplu
anii de vârstă fertilă sau debutul menopauzei, iar altele sunt determinate de factori demografic i.
Multe femei care trăiesc cu HIV în Europa sunt emigrante , în timp ce altele sunt prostituate sau
utilizatoare de droguri intravenoase (UDI). Provocările culturale, sociale și psihologice pe care
aceste situații le generează sunt complexe și interdepende nte. Probleme precum imaginea
corporală, stima de sine, prezența rețelelor de susținere și negocierea activității sexuale – toate
acestea vor afecta experiența femeilor care trăiesc cu HIV. Ca ur mare, o abordare multifactoriala
este cea mai eficientă moda litate de a înțelege nevoile unei femei care trăiește cu HIV. (9,10,11,12,13)
7.1. Estimarea prevalentei infectiei HIV în rândul femeilor din Europa
Sondajele privind prevalența HIV, în special atunci când se bazează pe numărul de indivizi
nou diagnosticați, ar trebui privite cu o anumită precauție. Testarea și raportarea infecției cu HIV
variază între țările europene și poate fi inconsecventă, incompletă sau să lipsească, în special
pentru pacienții care au id ei preconcepute privind infec ția HIV, așa cum se întâmplă în cazul
femeilor. 9

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

19

Creșterea recentă a numărului de femei care trăiesc cu HIV în Europa, de exemplu, este
determinată de o prev alență sporită în Europa de Est. I n ultimul deceniu, numărul infecțiilor nou
diagnosticate cu HIV la femeile din Europa de Vest a scăzut ușor (Figura 2). S -a estimat că în
Uniunea Europeană în ansamblu, cel puțin 30% a persoanelor cu HIV sunt nediagnosticate; multe
dintre aceste persoane nediagnosticate sunt probabil femei10

Figura 4. Distribuția raportului bărbați -femei în numărul cazurilor HIV raportate pe țări

Sursa: Antiviral Therapy 2013; 18 Suppl 2: 11 -17 (10.3851/IMP2646)

Figura 5 Suedia
România
Belgia
Franța
Luxemburg
Portugalia
Danemarca
UE/ZEE
Bulgaria
Polonia
Cipru
Olanda
Malta
Slovenia
Ungaria0 5 10 15 20Raport bărbați -femei
Raport bărbați -femei

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

20

Sursa: Antiviral Therapy 2013; 18 Suppl 2: 11 -17 (10.3851/IMP2646)

7.2. Căile de transmitere la nivel european
În mod nesurpinzător, creșterea numărului de femei care trăiesc cu HIV coincide cu o
creștere a ratei de transmitere heterosexuală a virusului HIV. În Europa, transmisia heterosexuală
este de departe modul predominant de transmitere a HIV la femei, variind de la 58,9% din cazur i
în Europa Centrală la 73,9% în Europa de Vest (Figura 3). Prevalența altor căi de transmitere
variază mai mult la nivel regional: 31,9% dintre femeile cu HIV în Europa de Est sunt raportate
ca fiind infectate ca urmare a utilizării de droguri injectabile , față de 7,2% în Europa de Vest și
2,1% în Europa Centrală, în timp ce 13,6% femei din Europa Centrală sunt raportată ca fiind
infectate ca urmare a infecției nosocomiale, comparativ cu 0,1% în ambele regiuni. Rata ridicată
a infecțiilor nosocomiale cu HI V în Europa Centrală rezultă în mare măsură din epidemia majoră
din România în 1989, unde mii de copii instituționalizați au contractat HIV prin transfuzii de
sânge. Majoritatea acestor cazuri nu au fost diagnosticate decât după un deceniu mai târziu, astf el
încât ratele de prevalență nu au fost inculse până în perioada de raportare 2004 -2010. (6, 15)
Creșterea transmiterii heterosexuale a HIV se poate reflecta p rin faptul că, în unele țări sau
sectoare ale societății, femeile și fetele nu au întotdeauna c unoștințele sau oportunitățile de a se
asigura că sunt protejate de riscul de transmitere.
Figura 6. Calea de transmitere HIV pentru femeile diagnosticate cu HIV în Europa, 2004 -2010 2004 2005 2006 2007 2008 2009 201002000400060008000100001200014000160001800020000Noi diagnostice ale infecțiilor cu HIVNoi infecții ale femeilor în regiunea europeană a OMS, 2004 -2010
Vest Centru Est Total

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

21

Sursa: Antiviral Therapy 2013; 18 Suppl 2: 11 -17 (10.3851/IMP2646)

8. SITUATIA INFECTIEI HIV LA NIVEL NATIONAL
Primul caz de HIV/SIDA din România a fost diagnosticat în 1985, iar din 1989 au fost
semnalate cazuri la copii. Numai în 1990 au fost diagnosticate peste 1000 de persoane infectate,
cea mai mare parte fiind copii.
La sfarsitul anului 2001, au fost raportate la OMS si UNAIDS 6500 cazuri de infectie
HIV/SIDA, dintre care 4000 (61,5%) la copii si 2500 (38,5%) la adulti. Calea de transmitere a
fost raportata ca fiind nosocomiala la 50,5 % din cazuri (fiin d responsabila pentru majoritatea
cazurilor de infectie depistata la copiii nascuti in perioada 1987 -1990), prin transfuzii la
22,6% din cazuri, necunoscuta la 15,1% din cazuri, heterosexuala – 7,8% din cazuri,
homo/bisexuala – 0,4% din caz uri, iar perinatal – 3,4% din cazuri. [Dr. Elisabeta Benea – “
Notiuni generale despre HIV/SIDA” – curs – Romanian Angel Appeal ]
Principalele caracteristici ale HIV/SIDA în România sunt2 :
• preponderența infecției în rândul copiilor, majoritatea cazurilor fiind reprezentată de
copii născuți în perioada 1988 -1990.
• peste 70% din totalul copiilor au fost infectați pe cale nozocomială (în timpul unor
intervenții medicale) sau prin transfuzii de sânge. 7.2
2.131.973.9
58.960.7
2 30.6 13.5
0 0.113.6
0.115.818.9
6.7
Vest Regiunea Central Europeana Est0.010.020.030.040.050.060.070.080.0Pacienti 2004 -2010, %
UDI Heterosexual MC Transfuzie Nosocominal Altele

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

22

• creșterea numărului de cazuri nou diagnosticate în rândul adulților, și în special în rândul
tinerilor.
• perspectiva creșterii cazurilor de transmitere verticală (de la mamă la făt) și prin droguri
injectabile, odată cu creșterea numărului de adulți seropozitivi și a consumatorilor de droguri.
• sporirea numărului de persoane seropozitive care necesită îngrijire medicală și tratament.
Nu există estimări oficiale ale numărulu i real de persoane seropozitive dar, conform
raportului Băncii Mondiale care citează surse UNAIDS, acesta poate fi de 5 -10 ori mai mare decât
al celor înregistrați. Din punct de vedere medical și al tratamentului ARV, copii sunt considerați
doar pacientii cu vârste de până la 14 ani inclusiv, după 14 ani fiind considerați (și raportați)
adulți.

Figura 7

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea și Evaluarea Infecției HIV/SIDA în România –INBI “Prof.Dr.M.Balș”
O aten ție sporit ă trebuie acordat ă apari ției virusului HIV la cons umatorii de droguri
injectabile. Studiile efectuate in cadrul Institutul ui Național de Boli Infec țioase “Prof Dr.
Matei Bal ș” în perioada anului 2017 relev ă faptul c ă persoanele cu cea mai mare predispozi ție
au varste cuprinse între 30 – 50 de ani:

Materno -Fetala BSB/Bisexual Utilizari de droguri
IVHeterosexual Necunoscut020406080100120140
260
34135
5 30361
0DISTRIBUȚIA CAZURILOR NOI DE INFECȚIE HIV/SIDALA COPII ȘI ADULȚI,
DEPISTATE ÎN PERIOADA 01.01 –30.06.2017, DUPĂ CALEA PROBABILĂ DE
TRANSMITERE
Masculin Feminin

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

23

Figura 8

Sursa: Compartimentul pentru Monitorizarea si Evaluarea Infectiei HIV/SIDA in Romania – INBI “Prof. Dr. Matei Bals”

9. SITUATIA CONSUMULUI DE DROGURI IN EUROPA
Dezvoltarea si evolutia tarilor europene sunt influentate, dar si impactate de consumul de
droguri, Europa fiind unul din producatorii principali de astfel de medicamente precum ecstasy ,
cannabis , dar si multe altele, exportand produse in toate partile lumii.11
Piața europeană a drogurilor continuă să evolueze, cu o gama larga de substanțe
psihoactive noi care au aparut pe parcursul ultimul ui deceniu. Schimbările recente de pe piața
drogurilor ilicite,în mare măsură legate de globalizare și de noile tehnologii includ inovația în
metodele de producție și trafic de drog uri, precum si stabilirea de noi rute de trafic și piețe online .12
Plante de canabis ("marijuana") și rășină de canabis("Hașiș") sunt cele două produse
principale de canabis găsite pe piața europeană a drogurilor, în timp ce uleiul de canabis este
relativ rar. Produsele de canabis reprezintã cea mai mare pondere (38%) a pieței de droguri ilicite
în Uniunea Europeană, cu o valoare minimă estimate 9,3 miliarde EUR . Insa cel mai frecvent
opioid pe piața drogurilor din UE este heroina, cu o valoare minimă estim ată de 6,8 miliarde
EUR O. Din punct de vedere istoric, heroina importată a fost disponibilă în Europa în două forme,
dintre care cea mai comună este heroina brună (forma sa chimică de bază), originară în principal
din Afganistan.12
Până la sfârșitul anului 2017, Asociatia Europeana de Droguri monitoriza mai mult decât
670 de substanțe psihoactive care au fost identificate în Europa , dintre care 51 – pentru prima data.
15-19 ani
3%20-24 ani
8%25-29 ani
5%
30-34 ani
31% 35-39 ani
32%40-49 ani
21%Cazuri noi de infectie HIV/SIDA (Ianuarie -Iunie 2017) cu transmitere
prin utilizare de droguri I.V. pe grupe de varsta
15-19 ani 20-24 ani 25-29 ani 30-34 ani 35-39 ani 40-49 ani

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

24

Aceste substanțe nu sunt acoperite de controalele internaționale privind drogurile , alcătui nd o
gamă largă de medicamente, cum ar fi canabinoide sintetice, stimulente, opioide și
benzodiazepine . În cele mai multe cazuri sunt comercializ ate ca înlocuitori "legali" pentru droguri
ilicite, în timp ce altele sunt destinate grupurilor mici care doresc să le exploreze pentru posibile
efecte noi.12
Consumul de droguri în Europa cuprinde acum o gamă mai largă de substanțe decât în
trecut. Pe langa consumatorii de droguri, consumul de polidroguri este de asemenea comun si
prezinta mai multe modele de utilizare, plecand de la consumul experimental si ajungand la
dependenta de astfel de substante . Prevalența consumului de canabis este de aproximativ de cinci
ori mai mare decât cea a altor substanțe. În timp ce utilizarea de heroină și alte opiacee rămâne
relativ rară, acestea continuă să fie drogurile cel mai frecvent asociate cu cele mai nocive forme
de utilizare , inclusiv consumul de droguri injectabile.12
Asociatia Europeana privind consumul de droguri estimeaza ca m ai mult de 92 de milioane
de persoane cu varste cuprinse intre 15 si de 64 de ani din Uniunea Europeană au încercat droguri
ilegale în timpul vieții lor. Experiența consumului de droguri este mai frecvent raport ată de sexul
masculin (56,0 milioane) decât cel feminin (36,3 milioa ne). Cel mai frecvent utilizat drog este
canabis ul (53,5 milioane de bărbați și 34,3 milioane de femei) , fiind urmat d e cocaina, cu estimări
mult mai mici raportate pentru utilizarea pe pa rcursul vieții (11,8 milioane de bărbați și 5,2
milioane de femei) . De asemenea sunt folosite si MDMA (9,0 milioane de bărbați și 4,5 milioane
de femei) și amfetamine (8,0 milioane de bărbați și 4,0 milioane de femei). Nivelurile de utilizare
a canabisulu i pe toată durata vieții diferă considerabil între țări, variind de la aproximativ 41% din
adulți in Franța la mai puțin de 5% în Malta. Pe parcursul anului trecut , consumul de droguri a
fost concentrat asupra tinerilor cu varste cuprinse int re 15 si 34 de ani, respectiv aproximativ 18,9
milioane de adulti tineri, sexul masculin fiind reprezentat de 2 ori mai mult fata de cel feminin.12
In urma rapo rtului anual al Observatorului European pentru Droguri și Toxicomanii
(OEDT), privind situația drogurilor în Europa in anul 2016 -2017, care se bazează pe informațiile
primite de EMCDDA (European Monitoring Centre for Drugs and Drug Addiction) s -au sintet izat
urmatoarele date11:
Canabis :
• 78,9 milioane sau 23,3% din adulți (15 -64 de ani) au consumat canabis pe parcursul vieții ;
• 19,3 milioane sau 5,7% din adulți (15 -64 de ani) au consumat canabis în ultimul an ;
• 14,6 milioane sau 11,7% din tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat canabis în ultimul an.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

25

Cocaină:
• 15,6 milioane sau 4,6% din adulți (15 -64 de ani) au consuma t cocaină pe parcursul vieții ;
• 3,4 milioane sau 1% din adulți (15 -64 de ani) au consumat cocaină în ultimul an ;
• 2,3 milioane sau 1,9% din tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat cocaină în ultimul an .
Amfetamine:
• 12 milioane sau 3,5% din adulți (15-64 de ani) au consumat amfetamine pe parcursul vieții ;
• 1,6 milioane sau 0,5% din adulți (15 -64 de ani) au consumat amfetamine în ultimul an ;
• 1,3 milioane sau 19% dint tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat a mfetamine în ultimul an.
Ecstasy:
• 12,3 milioane sau 3,6% din adulți (15 -64 de ani) au consumat ecstasy pe parcursul vieții ;
• 2,1 milioane sau 0,6% din adulți (15 -64 de ani) au consumat ecstasy în ultimul an;
• 1,8 milioane sau 1,4% din tinerii adulți (15 -34 de ani) au consumat ecstas y în ultimul an.
Opioide:
• 1,3 milioane de consumatori problematici de opioide (15 -64 de ani) ;
• Principalul drog menționat în aproximativ 40 % dintre toate cererile de tratament pentru
consumul de droguri din Uniunea Europeană ;
• 644.000 de consumatori de opioide au primit tratament de substituție ;
• Din totalul deceselor înregistrate în Europa la grupa de vârsta 15 -39 de ani, 3,4 % sunt cauzate
de supradoze, iar opioidele sunt prezente în 82 % din cazurile de supradoză fatală.
In pr ezent principala problema legata de consumul de droguri este reprezentata de
administrarea acestora prin injectare. Consumatorii de d roguri injectabile sunt cei ce prezinta cel
mai mare risc de probleme de san atate, reprezentate de efectele supradozelor si infectiile trans mise
prin sange. 33% dintre consumatorii de droguri cu heroina ca drog primar au mentionat ca folosesc
ca metoda de administrare injectarea, dintre cei ce au ca drog primar amfetamina doar 47%
folosesc injectarea ca mod de administrare si doar 1% din cei c e au ca drog primar cocaina au
aceasta metoda de administrare.12
Figura 9
Injectarea de heroină, cocaină sau amfetamine ca drog principal de către persoanele admise la tratament pentru prima
dată: procentajul celor care raportează injectarea ca principală cale de administrare

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

26

Sursa: European Drug Report. Trends and Developmen ts 2018
Persoanele care consumă droguri, în special cele care folosesc ca metoda de administrare
injectarea , sunt expuse riscului de a dobandi anumite boli infecțioase prin folosirea în comun a
seringilor . Astfel, aceasta metoda de administrare detine un rol principal în transmiterea pe cale
parenterala a unor infecții precum virusurile hepatit ice B sau C, dar și a virusul ui imunodefi-
cienței umane (HIV). În 2016, în Uniunea Europeană au fost notificate 1 027 de cazuri noi diag-
nosticate cu infectie HIV în urma co nsumului de droguri injectabile , ceea ce reprezintă 5 % din
totalul persoanelor diagnosticate cu HIV si avand cale de transmitere cunoscută.. Numărul de
cazuri noi cu infectie HIV în rândul consumatorilor de droguri injectabile a scăzut în majo ritatea
țărilor, înregistrând o scădere generală de 51 % între 2007 și 2016. Totuși, consumul de droguri
injectabile rămâne o modalitate importantă de transmitere în unele țări: în 2016, conform datelor
raportate la Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC), mai mult de un sfert
dintre noile îmbolnăviri cu HIV diagnosticate au fost atribuite consumului de droguri injectabile
în Lituania (47 %), Luxemburg (29 %) și Letonia (27 %). În România și Grecia, deși numărul
noilor infectări cu HIV at ribuite consumului de droguri injectabile a continuat să scadă în 2016,
el rămâne peste nivelul raportat înainte de focarele din 2012.12
Potrivit in formațiilor disponibile, jum ătate dintre noile cazuri cu infectie HIV atri buite
consumului de droguri injectabile, din Uniunea Europeană , in 2016 , au fost diagnosticate tardiv –
atunci când virusul afectase deja semnificativ sistemul imunitar. În Grecia și România,
aproximativ 2 din 3 cazuri noi de HIV asociate consumului de droguri injectabile au fost
diagnosticate tardiv. Depistarea tardivă a infecției cu HIV este asociată cu întârzieri în inițierea
terapiei antiretrovirale și cu un nivel ridicat al morbidității și al mortalității. Politica de testare și
tratament pentru HIV , prin care terapia antiretrovirală este iniț iată imediat după confirmare, are
ca rezultat o red ucere a numărului de cazuri secundare și este deosebit d e importantă în rând ul
grupurilor cu comportament cu risc crescut , si in special a utilizatorilor de droguri intravenoase.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

27

Diagnosticarea timpurie precum și inițierea imediată a terapiei antiretrovirale le ofe ră celor
infectați sansa la o viață normal ă.12
Consumul de droguri ilegale reprezintă un factor important si recunoscut care contribuie
la gravitatea globală a bolilor , fiind asociat cu probleme de sănătate acute și cronice, agravate de
diverși factori precum proprietățile substanțelor, calea de administrare, vulnerabilitatea persoanei
și contextual social în care sunt consumate drogurile. Printre problemele cornice, se regasesc
dependenț a și bolile infecțioase asociate consumului de droguri, iar dintre problemele acute, cea
mai importanta se refera la efectele supradozelor.12
In Europa, tratamentul consumatorilor consta in prevenirea consumului de droguri și a
problemelor legate de acesta în rândul tinerilor reprez entand obiectivul principal al strategiilor
naționale în materie de droguri la nivel european și se poate realiza p rintr-o gamă largă de metode.
Exista s trategi i universale și axate pe mediu care vizează populația în ansamblu, prevenire
selectivă ce se adresează grupurilor vulnerabile care pot fi mai susceptibile de a se confrunta cu
problemele associate consumului de droguri si prevenirea indicată se axează pe persoanele aflate
în situație de risc . Majoritatea tratamentelor pentru consum de droguri sunt furnizate în regim
ambulatoriu, centrele specializate de tratament ambulatoriu constituind cel mai mare furnizor de
servicii de acest tip din punctul de vedere al numărului de consumatori tratați .12
Parcursul urmat de consumatorii de droguri de -a lungul tratamentului este adesea
caracterizat de utilizarea unor servicii diferite, de admiteri multiple la tratament și de o durată
variabilă a tratamentului. Cel mai mare grup care urmează tratament specializat și consumă cea
mai mare parte a resurselor de tratament disponibile, în special sub forma tratamentului de
substituție , este reprezentat de consumatorii de opioide . O perspectivă asupra acestui parcurs este
oferită de rezultatele unei analize a datelor privind tratamentul specializat, efectuată în 2016 în 9
țări europene. Dintre cei 370 000 de pacienți menționați ca fiind sub tratament în aceste țări pe
parcursul anului respectiv, aproape 20% primeau tratament pentru prima dată în viață; 27%
fuseseră readmiși, după ce primiseră tratament într -un an anteri or, iar peste jumătate se aflau sub
tratament continuu de mai mult de un an. Cei mai mulți dintre consumatorii aflați sub tratament
continuu erau bărbați cu vârsta spre 40 de ani, care urmau tratamentul de peste trei ani și se
confruntau cu probleme legate de consumul de opioide, în special de heroină. (28,29)

10. SITUATIA CONSUMULUI DE DROGURI IN ROMANIA

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

28

Prevalența consumului de substanțe ilicite în rândul populației adulte din România a crescut
constant în perioada 2004 -2017, deși rămâne scăzută în comparație cu alte țări europene.
Cannabisul rămâne medicamentul cel mai frecvent utilizat, iar utilizarea acestuia este concentrată
în rândul adulților tineri cu vârste cuprinse între 15 și 34 de ani. În 2016, s-au constatat de două
ori mai mulți dintre c ei cu vârste între 15 și 34 de ani decât în 2013 care au indicat că au consumat
canabis în ultimele 12 luni. În general, bărbații raportează consumul de canabis mai frecvent decât
femeile.13 In 2017, 3,9% dintre tinerii cu varste cuprinse intre 15 si 34 d e ani au declarat ca au
consumat droguri in ultimul an, 3,3% consumand cannabis.14
Datele din cel mai recent studiu privind populația generală indică faptul că aproximativ 2,5%
dintre adulții români au încercat cel puțin o dată o singură dată în viața lor o nouă substanță
psihoactivă, deși utilizarea regulată rămâne rară și este concentrate mai mult în rândul tinerilor.12
Dupa cum am mentionat si mai sus, cannabisul este drogul cel mai frecvent utilizat, fiind
urmat de consumul de NSP ( Noi Substante Psihoactive ) care se afla pe locul doi si apoi de
consumul injectabil de opiacee si heroina.13
Indiferent de perioada de timp care se analizeaza , consumul de canabis este mai frecvent
în rândul bărbaților, valorile înregistrate fiind de două ori mai mari, comparativ cu nivelul observat
în cazul femeilor. Astfel, 7,9% dintre bărbați și 3,8% dintre femei au consumat cel puțin o dată în
viață canabis, 4,3% dintre bărbați și 2% dintre feme i au consumat în ultimul an.13
Cea mai mică vârstă de debut ce a fost declarată este de 14 ani, iar media vârstei de debut
este de aproximativ 21 de ani. Peste o treime dintre cei ce s -au declarat consumatori (35%) au
început acest tip de consum la vârsta adolescenței (sub 19 ani), în timp ce, 43% dintre cei
chestionați au declarat debut ul în consumul de canabis la vârste tinere, 20 -24 ani. Unul din 10
(10%) adulți tineri (15 -34 ani) au încercat de -a lungul vieții să fumeze canabis, unul din 20 (5,8%)
au fumat în ultimul an .Ca și în cazul populației generale, raportul bărbaților tineri consumatori
de canabis la femeile consumatoare din aceea și categorie de vârstă, înregistrează valoarea 2 pentru
consumul experimental sau recent și chiar 3 pentru consumul actual 13.

Figura 10. Caracter istici ale consumul de cannabis in populatia generala:

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

29

Sursa: Asociatia Nationala Antidrog

O importanta deosebita trebuite acordata consumului de droguri pe cale injectabila, heroina
fiind principalul drog care se administreaza astfel. In urma unui studiu efectuat de Asociatia
Nationala Antidrog pe anul 2016, exista 3544 persoane admise la tratament pentru consumul de
droguri din tre care 967 au declarat ca isi administrau injectab il drogul 13.
Prin analiza consumatori lor actuali de droguri injectabile din sistemul de tratament se observa
următoarele caracteristici 13:
– se evidentiaza o preponderență a bărbaților (83,1%);
– grupele de varsta se concentreaza intre 25 si 34 de ani (57,5%);
– se constată o semnificativă concentrare a cazurilor în zona București -Ilfov (90,6%);
– cel mai frecvent drog utilizat este heroin a (93,5%);
– debutul în consum ul injectabil de droguri este cuprins intre 15 si 19 ani (44%);
– au o perioadă medie de latență în consum (de la debut până la momentul admiterii la
tratament specializat) de 10 ani ;
– 71,5% sunt beneficiari cu un istoric îndelungat de consum injectabil (mai mult de 10 ani),
față de doar 2,4% consumatori noi (mai puțin de 2 ani de consum injectabil);
– 80,1% din cazuri au declarat o frecvență zilnică a consumului anterior admiterii l a tratament,
iar 34,8% au declarat consum combinat de mai multe droguri, în aceeași perioadă;
– unul din 10 subiecți a utilizat în comun ace și seringi în ultimele 30 de zile;

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

30

– cei mai mulți dintre consumatori sunt absolvenți de studii gimnaziale (29,7%), urmați de
absolvenți de liceu (23,8%).
– majoritatea (62%) a mai fost în tratament pentru consum de droguri;.
– în 58% dintre cazuri asistența a fost acordată în regim ambulatoriu, față de 41,7% în sistem
rezidențial, respectiv 0,3% în detenție.
Cele mai frecvente boli infectioase asociate consumului de droguri sunt reprezentate de
infectia cu HIV, VHB si VHC. Astfel s -a ajuns la concluzia ca b ărbații înregistrează prevalențe
mai reduse pentru HIV față de femei și valori mai mari ale prevalenței pentru VHC și VHB , iar
pentru HIV cele mai ridicate valori ale prevalentei se evidentiaza in cazul celor din grupa de varsta
sub 25 de an ce prezinta un istoric scurt de injecatre, sub 2 ani sau sub 5 ani ani, fiind urmati de
cei care prezinta o perioada lunga de injectare de peste 10 ani.
De asemenea, tot in urma studiului efectuat de ANA ( Asociatia Nationala Antidrog) se
constata faptul ca d in perspectiva caracteristicilor socio -demografice, a istoricului și
comportamentelor de consum , populația de consumatori d e droguri injectabile aflați în tratament
si cu status serologic pozitiv la HIV prezinta următorul profil 13:
– sexul masculin reprezinta aproxim ativ 63,3% ;
– vârsta între 25 -34 ani reprezinta 53,3% ;
– aproximativ 83,3 % participa la tratament pentru consum de heroină ;
– 82,6 % prezinta un istoric îndelungat de injectare – de peste 10 ani ;
– 60% s -au prezentat anterior la tratament ;
– inainte de a se prezenta anterior la tratament, 83,3 % au declarat utilizarea zilnic a drogului
injectabil ;
– durată medie de latență a consumului (de la debut până la prima admitere la tratament) este de
10 ani ;
– 26,7 % au utilizat în comun echipamen t de injectare ;
– prezintă co -infectare cu VHC în 86,6% din cazuri, respectiv cu VHB în 10% din cazuri,
– 36,7 % prezinta studii gimnaziale si 30% studii primare ;
– 50% locuiesc în majoritatea cazurilor într -o locuință stabilă ;
– 36,7 % prezinta rezid enta in spatii temporare sau pot locuiesc chiar sip e strada ;

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

31

-40 % locuie sc cu familia ;
-93,7 % au rezidenta in Bucuresti ;
– un singur caz se află în detenție.

11. EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI IN SOCIETATE
Creșterea globală în ceea ce privește drogurile ilicite reflectă și, în același timp, contribuie
la tensiunile internaționale. Cauzele unor astfel de tensiuni sunt destul de clare : schimbările rapide
în alinierea politică, familile mai puțin numeroase și coeziunea în comunitate, creșterea șoma jului
și a subocupării locurilor de muncă, marginalizarea economică și socială și creșterea criminalității.
Scopul acestui subcapitol se bazează mai mult pe examinarea socială și economică a impactului
abuzului de droguri dintr -o perspectivă națională și i nternațională mai largă.
Cel mai important aspect din care trebuie privit acest subiect este cel legat de familie și
comunitate. În mod evident, familile pot avea o influență cât se poate de puternică asupra formării
atitudinilor, valorilor și comportamen tului copiilor. Însă, influența anturajului poate fi mult mai
puternică decât cea a familiei, mai ales în timpul anilor de formare a copilului.
În literatura de specialitate există numeroase rapoarte în ceea ce privește viața familială
perturbată de uzul drogurilor. De exemplu, în Irlanda s -a constatat15 că viața familială ce prezintă
anumite perturbări sau nereguli constituie un factor major pentru abuzul de droguri în rândul
persoanelor tinere, și că mai mult de 10% dintre tinerii între 15 și 20 de ani di n nordul Dublin -ului
sunt dependenți de heroină. De asemenea, multe dintre femeile care deși nu sunt consumatoare de
droguri, se dovedesc a fi afectate din cauza abuzului de droguri al partenerilor de viață. Problemele
partenerilor lor pot afecta femeile d in mai multe puncte de vedere, precum apariția unor dificultăți
în relațiile interpersonale, pot provoca instabilitate, violență, abuz asupra copiilor, privarea lor de
școală și mai ales pot cauza un risc sexual destul de ridicat, punându -se accentul pe in fecția cu
HIV.
În momentul de față, deși s -au efectuat numeroase statistici, proporția din populația totală
a consumatorilor de droguri este încă necunoscută. Oricare ar fi această proporție, consumul de
droguri este mult mai des întâlnit în problemele de sănatate decât în cauzele ce conduc la o rata a
mortalității crescută. Însă, experții16 au descoperit că femeile însărcinate ce consumă cocaină au o
rată mai mare de avort spontan decât restul. Chiar dacă unele dintre aceste femei consumatoare
ajung cu sar cina la termen, nou -născuții lor pot prezenta comportament depresiv și chiar
răspunsuri slabe la stimuli. Într -o discuție despre victimile abuzului de droguri, un

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

32

comentator17(pag. 52) a constatat că uzul de droguri maternal este o parte substanțială și apa rent
crescătoare a cauzelor privind nou -născuții nesănătoși. Victima directă a consumului de droguri
maternal de tip pasiv este, în principal, copilul, însă există și victime indirecte deoarece fiind
afectată atât funcția cognitivă, cât și controlul impuls urilor, ratele de criminalitate în rândul
cunoscuților vor crește în momentul în care copii devin adolescenți. De asemenea, în afară de
consecințele directe, îngrijirea copiilor abandonați sau luați de către stat de la părinții dependenți
de droguri implic ă costuri sociale și economice considerabile.
Virusul imunodeficienței umane(HIV), necunoscut înainte de anii 1980, este acum o
epidemie pentru care nu există un tratament cunoscut și nici vaccin. Virusul este răspândit prin
contact sexual, sânge contami nat ( de exemplu în timpul transfuziilor), de la mamă la copil pe
perioada sarcinii, dar și prin utilizarea de seringi contaminate sau prin folosirea echipamentului
pentru injectare. Oricare ar fi cauzele acestui virus, efectele sunt devastatoare și sunt î ntâlnite din
ce în ce mai des în lumea în curs de dezvoltare.
Potrivit unui studiu realizat de un cercetător18, injectarea cu droguri a fost identificată în
80 de țări, iar infecția cu HIV a fost descoperită în 52 de țări dintre acestea. Acesta a afirmat c ă
prevenirea HIV trebuie să ia în considerare intervențiile care ajută la descurajarea injectării de
droguri. Potrivit acestui cercetător, injectarea de droguri este un fenomen relativ recent în multe
țări, acest fenomen fiind răspândit cel mai mult în țăr ile sarace sau în zonele în care se produc
droguri ori în țările ce constituie rute pentru transbordarea drogurilor. Dintre personele care își
administrează droguri prin injectare, proporția celor care sunt infectați cu virusul HIV variază de
la o țară la alta, acesta fiind între 1 -5% în UK, 20% în Germania, 30 -80% în Italia, 40 -60% în
spania și 58% în Franța19(pag3).
Însă, numeroase studii asupra rezultatelor psihoterapiei au demonstrat că oamenii se pot
schimba cu succes cu ajutorul unui tratament profesi onal. Un cercetător20 a concluzionat că
personalul din domeniul sănătății generale ar trebui să beneficieze de formare pentru a putea face
față problemelor ce implică dependența de droguri. Cu toate acestea, chiar dacă s -ar oferi o
îngrijire specializată pe ntru dependenți, costurile acesteia ridică multe semne de întrebare pentru
cei din sectorul public, dar și privat. Multe dintre persoanele consumatoare de droguri nu își permit
să plătească costurile de îngrijire sau chiar există posibilitatea ca aceștia s ă nu fie nici măcar
asigurați. Prin introducerea unor programe de tratamente specializate, ar fi posibilă reducerea
numărului de consumatori, iar eforturile pentru scăderea atât a ofertei, cât și a cererii de droguri
ar avea un succes mi mare deoarece cei care consumă regulat droguri sunt într -un număr mai mare
decât cei care doresc doar să experimenteze.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

33

O altă problemă ce nu trebuie neglijată este legătura existentă între uzul drogurilor și
numărul ridicat de infracțiuni sau chiar criminalitate. Un aspe ct al acestei legături este cauzalitatea
temporală, mai exact se pune întrebarea care este cauza și care este efectul. Astfel consumul de
droguri poate precede o infracțiune sau poate fi invers. Mulți dintre cercetătorii din SUA au
concluzionat că sunt var iații privind această problemă, însă unele delicvențe sau infracțiuni preced
adesea dependența de droguri, existând o legătura destul de evidentă între abuzul de droguri și
comportamentul criminal sau atitudine sociale ostile. Astfel, utilizarea ilicită a drogurilor,
delicvența și criminalitatea sunt văzute mai mult ca fiind interdependente în ceea ce privește
comportamentul consumatorilor. De aceea, drogurile și criminalitatea nu pot fi luate în considerare
separat, mai ales dacă acestea apar într -un set c omun de circumstanțe, acest lucru fiind susținut de
numeroase studii din Statele Unite Ale Americii. Un sondaj național din SUA a examinat relația
dintre consumul de droguri și comportamentul criminal. Rezultatele au arătat c infracțiunea este
puternic cor elată cu consumul de droguri, însă vârsta este cel mai important factor de corelație
pentru implicarea criminală21.
Conform unui raport din 2016 privind piețele drogurilor din UE, realizat de către
Observatorul European pentru Droguri și Toxicomanie (OEDT) și de Europol, europenii cheltuie
aproximativ 24 de miliarde de euro în fiecare an pentru procurarea de drocuri ilegale, ceea ce
conduce la concluzia că consumul de droguri reprezintă una din principalele activități care pot
genera profit pentru criminalit eatea organizată din Europa. Acest lucru se datorează și faptului că
piețele online evoluează foarte mult, inclusiv cea a “internetului întunecat ”( dark web ), oferind
tot mai multe oportunit ăți pentru consumatori, respectiv dependenți de intrare în posesi e a
drogurilor.
Se încearcă pe cât se poate de mult prevenirea consumului. Aceasta poate fi împărțită pe
diferite niveluri sau strategii, de la prevenirea de proximitate (adică strategiile care vizează
societatea în ansamblu), la prevenirea indicată (adică la strategiile care se concentrează asupra
persoanelor individuale expuse riscurilor). Astfel, majoritatea intervențiilor de prevenire vizează,
în principiu, consumul de substanțe și mai ales problemele asociate acestei dependențe, precum
violența, dar ș i efectele de tip sexual, mai exact transmiterea unui virusuri destul de grave, cum ar
fi HIV -ul.

12. EFECTELE CONSUMULUI DE DROGURI DE CATRE MAMA GRAVIDA
Fenomen aproape necunoscut până acum 15 ani (primele cazuri de intoxicație cronică cu
opiacee, spitalizate în România datează din 1995), consumul de droguri are repercursiuni directe

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

34

asupra persoanei consumatoare, dar poate afecta sănătatea și integrarea s ocială a nou -născutului
acesteia. Astfel, pe fondul creșterii consumului de droguri în România în perioada post –
decembristă, încep să apară și primele cazuri de nou -născuți cu mame consumatoare de droguri,
neonatologii confruntându -se cu o problematică nou ă în ceea ce privește diagnosticul și alegerea
conduitei terapeutice ce trebuie adoptată în astfel de situații. Efectele consumului de droguri
asupra mamei sunt reprezentate de anemii, malnutritie, complicatii cornice ale injectarii si igiena
defectuoasa a cavitatii orale.
Consumul ilicit de opiacee in timpul sarcinii duce la aparitia riscul ui unei creșteri a
complicațiilor obstetricale pentru mamă și potențiale pericole pentru copil, atat inainte, cat și după
naștere. Ingrijirile obstetricale sunt punctul -cheie pentru screening, diagnostic precoce, consiliere
și inițierea tratamentului la femeile gravide care folosesc droguri ilegale (marijuana, hașiș,
cocaină, heroină, droguri halucinogene) . Din cauza faptului ca majoritatea gravidelor nu recunosc
consumu l de droguri si nici nu isi planifica sarcina, există un acces redus la ingrijirile obstetricale.
Conform literaturii actuale, marijuana (canabis) este substanța cel mai frecvent utilizată in timpul
sarcinii. Dintre femeile care folosesc marijuana, aproxim ativ 50% continuă utilizarea in timpul
sarcinii22.
Una dintre cele mai importante probleme asociate consumului de droguri la părinți este aceea
că mamele consumatoare de droguri nasc adesea copii dependenți de droguri. În plus, aceștia
prezintă în majoritatea cazurilor patologie medico -psiho -socială, fiind predispuși la tulburări de
dezvoltare, atât cognitive, cât și somatice, au probleme de nutriție și o stare excesivă de
iritabilitate.
Manifestările clinice ale abuzului de droguri variaza și diferă in funcție de droguri, doza
uzuală, supradozaj, retragerea drogului. Din cauza modificărilor fiziologice ale sarcinii și
manifestărilor clinice ale tulburărilor coexistente sarcinii, diagnosticarea pacientelor care prezintă
anomalii clinic grave este dificila (d e exemplu, supradozajul de coc aină și amfetamină poate
provoca hipertensiune arterială și convulsii, simptomatologie similară preeclampsiei/
eclampsiei )22.
Pe de altă parte, po trivit specialiștilor, mortalitatea infantilă este mai ridicată în rândul nou –
născuților proveniți din mame consumatoare de droguri. În acest sens, opiniile experților au
relevat că administrarea drogurilor în timpul sarcinii crește foarte mult riscul de a pariție a
malformațiilor congenitale, de naștere prematură, de greutate mică la naștere sau chiar de pierdere
a sarcinii.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

35

Totodată, consumul de droguri ilicite este asociat cu morbiditate și mortalitate crescută în
rândul nou -născuților și expune, în spec ial în cazul consumului pe cale injectabilă, și la alți factori
de risc care sunt nocivi atât pentru mame, cât și pentru feții acestora, cum ar fi transmiterea
virusurilor HIV, HVC și HVC, precum și a altor boli infecțioase (sifilis).
De regulă, copiii năs cuți din mame consumatoare de droguri prezintă la naștere sindromul de
abstinență neonatală (sevraj), care poate dura de la o săptămână la 1 lună. Sindromul de sevraj
apare in primele 24 -72 de ore de la nastere si se caracterizeaza prin diaree, varsaturi, plans
nejustificat, stare de agitatie, convulsii si hipertonicitate. Pe lângă aspectele de ordin medical, apar
și cele de ordin social, cel mai frecvent dintre acestea fiind abandonul nou -născuților în spita l.
Principiile de ingrijire prenatală ar trebui să fie personalizate și să cuprindă: incurajarea
intreruperii consumului de droguri, expunerea riscului asociat utilizării substanțelor ilicite și a
efectului asupra mamei și fătului pe termen scurt și lung, evaluare multidisciplinară, testare pentru
bolile cu transmitere sexuală, supraveghere și examinare ecografică fetală antepartum .
Simptomele severe de sevraj rezultate in urma intreruperii bruște a consumului de opioide pot
duce la avort, in primul trimestru de sarcină, sau la travaliu prematur, in al t reilea trimestru .
Tratamentul de electie pentru femeia gravida de dependenta de opioide este reprezentat de terapia
de substitutie psihosociala cu metadona 22.
Scopul principal al tratamentului pentru dependența de opiacee la femeile gravide este
stabilizarea pacientelor, pentru a evita fluctuația permanentă a concentrațiilor plasmatice și
consecințele fetale asociate. Recomandarea standard in ceea ce privește femeile insărcinate cu
dependență documentată de heroină este ca acestea să fie menținute pe parcursul sarcinii sub
substituție, cu un opioid sintetic (metadonă). In plus, reducerea circumstanțelor de apariție a
complicațiilor asigură condiții mai sigure și mai stabile pentru dezvoltarea sarcinii, pentru
ingrijirea prenatală și postnatală 22.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

36

PARTEA SPECIALĂ

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

37

OBIECTIVELE STUDIULUI
– identificarea riscurilor fetale și neonatale ale toxicomaniei materne;
– punerea în practică a unei atitudini corecte în cursul perioadei neonatale în concordanță cu
experiența țărilor care se confruntă de mult timp cu această problemă;
– importanta formar ii unei echipe de profesioniști pentru o unitate de toxicodependență cu
rol de primire, evaluare (probleme medicale, psihol ogice, sociale), orientare (în rețea)
tratament, cercetare, învățamânt)

SCOPUL STUDIULUI
– diminuarea impactului medico -social al consumului de droguri ilegale asupra nou născu-
tului

MATERIALE SI METODE
În scopul atingerii obiectivului s -a efectuat un studiu retrospectiv asupra cazurilor de nou –
nascuti din mame purtatoare de virusul HIV internati în sectia de Imunodepresie Copii, INBI
“Prof. Dr. Matei Bal s “ la Institutul Național de Boli Infecțioase din perioada 1 ianuarie 2017 – 31
decembrie 2017.
Metoda studiului s -a bazat pe datele menționate în biletele de externare din arhiva
institutului.
Au fost analizate urmatoarele aspecte și criterii:
Date despre mame:
– vârstă ;
– sex ;
– locul de rezidentă ;
– stare civilă ;
– statusul socio -economic ;
– numărul de copii ;
– numărul de scheme ;
– examen toxicologic al urinei ;

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

38

-analiza datelor de serologie, bacteriologie și biochimie .

Date despre nou -născuți:
– tipul nașterii ;
– vârsta gestațională ;
– greutate la naștere ;
– scor APGAR ;
– modalitate de alimentație ;
– examenul toxicologic al urinei .

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

39

DISCUȚII ȘI DATE EPIDEMIOLOGICE:
1.Analiza datelor demografice și epidemiologice privind mamele cu infec ție
HIV care au nascut în 2017

S-au constat următoarele procente:
– sub 18 ani 1% ;
– între 18 și 24 de ani 8% ;
– între 25 și 29 de ani 72% ;
– peste 30 de ani 19% .
1%
8%
72%19%Fig. 1 -Distribu ția pe categorii de v ârstăa mamelor infectate cu HIV
<18 18-24 25-29 >30

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

40

Astfel, această diagramă subliniază faptul că intervalul de vârstă 25 -29 reprezintă mai mult
de jumătate (62,72 %) din eșantionul de 86 de mame analizat în perioada anului 2017.

Există:
– 69% mame ce provin din mediul urban
– 31% mame ce provin din mediul rural
În ceea ce privește mediul de rezidență, se poate observa că predomina mediul urban în
proporție de 69% din totalul de cele 86 de cazuri incluse în acest studiu, neavand situații de
mame cu HIV și consumatoare de droguri “ fără domiciliu”.
69%31%Fig. 2 -Distribu ția în func ție de mediul de reziden ță
Urban Rural

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

41

Nivelul educațional este reprezentat în procente astfel:
– fără studii 11% ;
– studii liceale 70% ;
– studii superioa re 19% .
Desi s -a constat că predomină femeile din mediul urban, în aceasta figură se poate
observa că majoritatea de 70% prezintă doar studii liceale, existând un număr de 8 mame cu 4
clase și 24 de mame cu 8 clase. Astfel nivelul de scolaritate este scăz ut, precum și accesul
mamei la informații privind importanța acestei infecții, a consumului de droguri și mai ales
importanța profilaxiei nou -născutului. 11%
70%19%Fig.3 -Distribu ția cazurilor în func ție de nivelul educa țional
Fara studii Studii liceale (I-XII) Studii superioare

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

42

Diagrama de mai sus eviden țiaza faptul c ă:
– 23% din mame prezintă un loc de muncă ;
– 77% din mame nu au loc de muncă .
Alături de nivelul educațional scăzut, lipsa unui loc de munc ă confer ă insecuritate
economic ă și dependen ța de sus ținerea familiei sau a partenerului de via ță.
23%
77%Fig.4 -Distribu ția cazurilor în func ție de existen ța unei
ocupa ții
Cu loc de munca Fara ocupatie

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

43

În urma analizării statusului civil am observat că există o diferență procentuala mică
privind statusul marital, între pacientele cuprinse în acest studiu .
Existen ța unui cadru familial confer ă stabilitate emo țional ă și economic ă, asigur ând în
general condi țiile suportive necesare îngrijirii atât nou-nascutului, c ât și mamei. R emarc ăm
astfel că pentru unele paciente exist ă aceste conditii familiale, însă pentru un număr apropiat
de paciente nu exist ă un cadru familial stabil.

54%46%Fig. 5 -Distribu ția cazurilor în func ție de starea civil ă
Casatorita Necasatorita

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

44

S-au constat următoarele rezultate :
– 82% din tre mame au fost diagnosticate înainte de sarcină ;
– 12% din tre mam e au fost diagnosticate după nastere ;
– 6% – nu s -a specificat momentul diagnosticării .
În urma analizării acestor date, constat ăm că majoritatea paciente lor ( 82% ) au fost
diagnosticate pozitiv înainte de sarcină, ceea ce ne sugerează că acestea au accesat serviciile de
supraveghere și îngrijire antenatală, că sunt cooperante, beneficiind de TARV atât în timpul
sarcinii cât și postpartum. 82%12%6%Fig. 6 -Distribu ția cazurilor în func ție de momentul detect ării infec ției
HIV
Inainte de sarcina Dupa sarcina Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

45

Gradul de ade rență exprimat în procentaje:
– 62% prezintă un grad de aderență bun ;
– 14% prezintă un grad de aderență slab ;
– 24% nu au specificat .
Din aceast ă diagram ă se poate observa c ă exista o majoritate de aproximativ 62% care
prezint ă o aderent ă bună la trata ment. Acest lucru scade considerabil transmiterea materno -fetală
a virsului HIV la nou -născuți, ajungând chiar la un procentaj de 2%.
62%
14%24%Fig. 7 -Distribu ția mamelor în func ție de gradul de aderen ță
Bun Slab Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

46

S-au constat urmatoarele procente:
-62% mame cu o singură sarcină ;
-25% mame cu 2 sarcini ;
-4% mame cu 3 sarcini ;
-5% mame cu 4 sarcini ;
-2% mame cu 5 sarcini ;
-2% mame cu mai mult de 5 sarcini .
Se poate observa că majoritatea ( 62%) mamelor purt ătoare de virusul HIV sunt la prima
sarcină, fiind urmată de mame cu 2 sarcini în proporție de 25%. 62%25%4%5%2%2%Fig. 8 -Distribu ția mamelor în func ție de num ărul de sarcini
12345>5

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

47

S-au constat urm ătoarele valori procentuale:
-13% cu valori CD4<200 ;
-44% cu valori CD4 201 -500 ;
-43% cu valori CD4>500 .
Testul de sânge prin care se urmărește cantitatea de celule CD4 este un element
important în decizia medicului de a începe un tratament ARV și de asemenea de a urmări
evoluția acestuia.În urma analizării acestor date se poate observa că doar 13% prezintă valori
scăzute ale celulelor CD4, existând astfel riscul ca boala să evolueze către SIDA și apariția altor
infecții în organism precum VHB, VHC, et c. De asemenea se recomandă începerea
tratamentului ARV înainte ca valoarile CD4 să ajungă sub 200, întrucat cele ce incep
tratamentul cu valori ale CD4 sub 200 au risc de deces crescut într -un timp foarte scurt.
13%
44%43%Fig. 9 -Distribu ția mamelor în func ție de valoarea CD4
<200 201-500 >500

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

48

S-au constat următoarele valori procentua le:
– 55% din mame prezintă o încărcătură virală nedetectabilă ;
– 15% din mame prezintă o încărcătură virală între 1 și 450 ;
– 9% din mame prezintă o încărcătură virală între 451 și 10000 ;
– 9% din mame prezintă o încărcătură virală între 10001 și 10000 0 ;
– 12% din mame nu au specificat încărcătură virală .
Testele încărcăturii virale estimează numărul particulelor HIV din sânge, care se face
căutând genele HIV. De asemenea am constat că încărcătura virală la femeile netratate împreună
cu valorile celul elor CD4 ne pot ajuta să estimăm riscul dezvoltării simptomelor în viitor. Astfel
că, doar cele ce au o încărcătură virală mai mare pot dezvolta simptomele mai rapid, deși au
același număr de celule CD4.
După cum se observă din această diagramă, 55% din nu mărul de mame din acest studiu
prezintă încărcătură virală nedectabilă, acest lucru fiind asociat cu un risc foarte redus de
dezvoltare SIDA și de a dezvolta rezisten ță la medicamentele pe care acestea le administrează în
prezent.
Încărcătura virală între 10001 și 100000 prezentă la numai 9% din mame sugerează
faptul că acestea au dezvoltat rezistență la anumite medicamente.
55%
15%9%9%12%Fig. 10 -Distribuția mamelor în funcție de valoarea î ncărcatur ii
virale(VL)
Nedetectabil 1-450 451-10000 10001-100000 Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

49

Fig. 11 – Num ăr cazuri nou depistate HIV / SIDA la utilizatoarele de droguri intravenoase

După cum se poate observa în graficul de m ai sus num ărul total de cazuri analizate este
de 86 de mame dintre care 14 sunt consumatoare de droguri intravenoase.

0102030405060708090
201786
14
Numar total cazuri IDU
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 11 -Compara ție valori CD4 între mame consumatoare de
droguri injectabile și mame neconsumatoare
<500 >500 Nu exista date

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

50

În urma analizei acestei diagrame se poate observa c ă în cazul mamelor consumatoare de
droguri injectabile raportul CD4 mai mic de 500/mmc este de cel pu țin 60%, ceea ce indic ă un
risc crescut și de alte infec ții secundare, necesit ând începerea terapiei ARV.

Se poate observa c ă în cazul mamelor consumatoare de droguri injectabile exist ă doar un
procent de 10% în care încărcătura v irală este nedetectabil ă, în timp ce la mamele purtatoare de
virus HIV dar neconsumatoare de droguri exist ă un procentaj de aproximativ 55% în care
încărcătura viral ă nu poate fi detectat ă. Asadar consumul de droguri favorizeaz ă apari ția SIDA și
de asemenea are un impact major asupra activi tății virusului HIV în sângele acestora.

1428291 5
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 12 -Compara ție valori VL între mame consumatoare de
droguri injectabile și mame neconsumatoare
Nedetectabil Detectabil Nu exista date

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

51

S-au constat urmatoarele:
-14% din mame prezintă infecție cu virusul hepatitei B ;
-8% din mame prezintă infecție cu virusul hepatitei C ;
-78% din mame nu prezint ă nici o altă infecție .

VHB
14%
VHC
8%
Negativ
78%FIG. 13 -ALTE INFEC ȚII
71%29%Fig. 14 -Alte infec ții prezente la mamele consumatoare de droguri
VHC Nu prezintă

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

52

În urma analizei acestei diagrame se poate observa c ă 71 % din mame cu virus HIV și
consumatoare de droguri prezint ă ca și coinfec ție secundar ă infec ția cu virusul hepatic de tip C .

Procentele factorilor de risc implicați în TMF sunt urm ătoarele:
– 41% cohortă ( 1987 -1990 ) ;
– 20% parteneri multipli ;
– 16% parteneri cu HIV+ ;
– 11% utilizatori de droguri intravenoase ;
– 6% transfuzii ;
– 6% sursa necunoscută . 6%
11%
16%
20%41%6%Fig. 15 -Factorii de risc implica ți în TMF
Transfuzii Utilizatori de droguri IV Parteneri cu HIV+
Parteneri multiplii Cohorta 1987-1990 Necunoscut

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

53

În urma analizării acestei diagrame se poate observa că majo ritatea (41%) mamelor
infectate cu virusul HIV provin din perioada anilor 1987 -1990, atunci c ând a avut loc accidentul
epidemiologic al nou -născuților și anume infectarea acestora.

Consumul de droguri influen țează în mod negativ inclusiv activitatea prof esional ă,
numărul mamelor cu un loc de munc ă stabil fiind cel putin dublu în cazul celor neconsumatorare
comparativ cu mamele consumatoare de droguri injectabile.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 16 -Compara ție între mame consumatoare de droguri și
mame neconsumatoare în func ție de ocupa ție
DA NU Nespecificat
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 17 -Comparatie între mame consumatoare de droguri și
mame neconsumatoare în func ție de starea civil ă
Casatorite Necasatorite Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

54

O familie unit ă oferă un suport moral favorabil men ținerii virusului HIV în limite
nepericuloase fiind reg ăsita în peste 5 8% din cazurile mamelor ce nu sunt consumatoare de
droguri . Și în acest caz consumul de droguri reduce raportul mamelor c ăsătorite la aproximativ
20% eviden țiind impactul negativ al drogurilor.

Aderen ța la tratament este un alt aspect influen țat de consumul de droguri, doar 40% din
mamele consumatoare urm ând un tratament adecvat, spre deosebire de mamele neconsumatoare
care se ridic ă la un procent de aproximativ 60%.
Așadar, consumul de droguri afecteaz ă considerabil aderen ța la tratament fiind factorul cel
mai important și unica metod ă prin care HIV poate fi încetinit și mentinut în limite normale.
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 18 -Compara ție între mamele consumatoare de droguri și
mamele neconsumatoare în func ție de tratament
DA NU

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

55

După cum se poate observa și în această diagramă, aproximativ 15% din tre mamele
consumatoare de droguri injectabile au ales să nască natural, comparativ cu doar 5% în cazul
mamelor neconsumatoare. Dat fiind faptul că o naștere naturală crește riscurile de infectare ale
nou-născutului putem concluziona că utilizarea substanțelor stupefiante influențează deciz ia
mamei într -un mod negativ, afectând indirect și sănătatea bebelușului.

0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 19 -Compara ție între mamele consumatoare de droguri și
mamele neconsumatoare în func ție de tipul na șterii
Natural Cezariana
0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
IDU NeconsumatoareFig. 20 -Compara ție între mamele consumatoare de droguri și
mamele neconsumatoare în func ție de studii
Fara studii 4 clase 8 clase 12 clase Superioare Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

56

Raportul mamelor f ără studii este dublu în cazul consumatoarelor de droguri (aproximativ
21%), însă diferen ța major ă între acestea se remarc ă în intervalul 4 -12 clase în care putem observa
că 40% din mamele consumatoare au maxim 4 clase și 10% maxim 12 clase, în timp ce în cazul
celor neconsumatoare ponderea ciclului primar (maxim 4 clase) este reg ăsit în doar 5% din cazuri,
ciclul gimnazial și liceal în 60% din cazuri, observ ându-se și un procent însemnat de mame cu
studii superioare (20%).
Din nou putem observa efectul negativ al consumului de droguri în dezvoltarea intelectual ă
și social ă a acestora.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

57

2. Analiza datelor demografice și epidemiologice privind nou-nascu ții
mamel or cu infec ție HIV care au n ăscut în 2017

Din această diagramă se poate observa că 55% din numărul nou -născuților din mame cu
HIV sunt de sex masculin, iar 45% reprezintă sexul feminin. 55%45%Fig. 21 -Distributia nou -născuților în func ție de sex
Masculin Feminin

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

58

În urma acestui studiu se poate observa că 92% din mame au optat pentru nașterea prin
cezariană și doar 8% au ales nașterea pe cale naturală.
Conduita intrapartum are ca deziderat limitarea intervalului de timp în care nou -născutul
vine în contact cu sângele sau alte lichide biologice materne cu încărcătură virală mare , astfel că
gravidelor cu status sero -pozitiv se recomandă nașterea prin cezariană. Aceasta prezintă
numeroase avantaje, precum:
– reduce semnificativ (cu 70 -80%) riscul transmiterii verticale în compara ție cu na șterea pe cale
vaginală, la pacientele care nu alăptează; observația este valabilă și în cazul pacientelor cu
TARV în cursul sarcinii;
– asigură un nivel maxim al ARV -urilor în circulația fetală;
– beneficiul nu este păstrat în cazul intervenției chirurgicale de urgență;
– se efectuează la toate gra videle HIV pozitive, la 37 -38 de săptămâni,pe membrane intacte și în
afara travaliului.
– reduce riscul transmiterii verticale și în cazul gravidelor cu încărcătură virală mică – sub 1.000
de copii/ml.
– nu necesită întreruperea TARV .
8%92%Fig. 22 -Distribu ția nou -născuților în func ție de tipul na șterii
Naturala Cezariana

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

59

Aceasta diagram ă subliniaz ă importan ța tipului de na ștere la mame purtatoare de virus
HIV. Astfel se poate observ ă că exist ă un procent de 100% asociat statusului HIV pozitiv la nou –
nascu ți. De asemenea este eviden țiat și faptul c ă mai bine de 50% din mamele ce au ales
nașterea natural ă știau de prezen ța acestui virus încă dinaintea sarcinii, precum și faptul c ă
aproximativ 15% sunt utilizatoare de droguri i njectabile. Sub tratament se afl ă doar aproximativ
30% , ceea ce confirm ă și evidenti ază o aderen ță scazut ă la tratame nt. 0%10%20%30%40%50%60%70%80%90%100%
Status HIV cunoscut
anterior sarciniiIDU Sub tratament Status HIV pozitiv la nou-
nascutiFig. 23 -Distribu ția mamelor care au n ăscut natural
DA NU

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

60

Aceasta diagramă ne arată că doar 2% din mamel e cu status sero -pozitiv au recurs la
alimentarea exclusiv naturală a nou -născuților, iar restul de 98% au ales alimentarea de tip
artificial.
Alimentația pe cale artificială contribuie substanțial la t ransmiterea virusului HIV la nou –
născut, de aceea face parte din protocolul gravidelor sero -pozitive. De asemenea s -a constat că
drogurile ARV penetrează în mod diferit în laptele matern, având o concentrație mai mare față
de plasma și putând dezvolta tulp ini rezistente. Antepartum, dar și postpartum mama trebuie
consiliată pentru a nu alăpta.
2%98%Fig. 24 -Distribu ția nou -născuților în func ție de tipul de
alimenta ție
Natural Artificial

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

61

Așa cum este ilustrat în această diagram ă, procentajul nou -născuților în funcție de vârsta
gestațională este următorul:
– 1% cu 24 -30 săptămâni ;
– 2% nespecificat ;
– 4% cu 31 -33 de săptămâni ;
– 10% cu 34 -35 de săptămâni ;
– 27% cu 36 -37 de săptămâni ;
– 56% cu peste 38 de săptămâni.
Se poate observa că există o majoritate de 56% care au vârsta gestațională de peste 38 de
săptămâni, însă există și un procentaj des tul de mic de nou -născuți prematur, aproximativ 5%.

1%4%10%27%56%
2%Fig. 25 -Distribu ția în func ție de v ârsta gesta țional ăa nou –
născuților
24-30 31-33 34-35 36-37 >38 Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

62

Fig. 26 Fig. 27

Consumul de droguri este un factor de risc în dezvoltarea f ătului, put ându-se observa
faptul c ă procentul na șterilor premature este mult mai mare în cazul mamelor consumatoare de
droguri injectabile ( 57%), ceea ce evidentiaz ă o cre ștere de aproximativ 50% a riscului de a
naște prematur.

42%
58%Distribu ția nou -născuților din
mame neconsumatoare de droguri
în func ție de v ârstagesta țional ă
Prematur (22-37 saptamani)
La termen (>38 saptamani)57%43%Distribu ția nou -născuților din
mame consumatoare de droguri
în func ție de v ârsta gesta țional ă
Prematur (22-37 saptamani)
La termen (<38 saptamani)

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

63

Greutatea la naștere a nou -născuților exprimată în procente:
-7% cu o greutate mai mică de 2000 g ;
-25% cu o greutate cuprinsă între 2001 și 2500 g ;
-37% cu o greutate cuprinsă între 2501 și 3000 g ;
-31% cu o greutate mai mare de 3000 g.
Astfel, se poate observa că predomină nou -născuții cu o greutate cuprinsă între 2501 și 3000 g,
și doar 7% din nou -născuți prezintă o greutate mai mică de 2000 g. Cea mai mare greutate a fost
de 3800 g, iar cea mai mică de 1750 g.

7%
25%
37%31%Fig. 28 -Distribu ția nou -născuților în func ție de greutatea la
naștere
<2000 2001-2500 2501-3000 >3000

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

64

Greutatea nou -născuților din mame consumatoare de droguri este reprezentat ă în
procente astfel:
-57 % au o greutate între 2001 și 2500 grame ;
-14 % au o greutate sub 2000 grame ;
-29 % au o greutate de peste 2500 grame .
Astfel, în urma analizei acestei diagrame se constat ă un procent destul de ridicat de
aproximativ 20% a nou -născuților subponderali, sub 2000 grame. Acești bebelusi vor avea
nevoie de îngrijiri neonatale speciale în primele s ăptămâni de via ța, fiind expu și la numero și
factori de risc.

14%
57%29%Fig. 29 -Distributia nou -născuților din mame consumatoare de
droguri în func ție de greutatea la na ștere
< 2000 grame 2001 -2500 grame > 2501 grame

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

65

Procentajul nou -născuților în functie de scorul APGAR este următorul:
-5% prezintă un scor APGAR mai mic de 7 ;
-74% prezintă un scor APGAR între 8 si 9 ;
-15% prezintă un scor APGAR peste 9 ;
-6% nu au specificat un scor APGAR .
Se poate observa că aproximativ 74% au prezentat un scor APGAR cuprins între 8 și 9 și doar
5% un scor mai mic de 7, cel mai mic scor fiind de 3 și cel mai mare de 10.

5%
74%15%6%Fig. 30 -Distribu ția nou -născuților în func ție de scorul APGAR
<= 7 Intre 8 si 9 > 9 Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

66

Aceasta diagram ă eviden țiază scorul APGAR al nou -născuților din mame consumatoare de
droguri astfel:
-15 % prezint ă un scor APGAR mai mic de 7 ;
-85 % prezint ă un scor APGAR între 8 si 9.
Astfel se poate observa c ă nu exist ă un scor APGAR de 10 la nou -născuții din mame
consumatoare de droguri.
15%
85%Fig. 31 -Distribu ția nou -născuților din mame consumatoare de
droguri în func ție de scorul APGAR
<= 7 Intre 8 si 9 > 9

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

67

Această diagram ă eviden țiază că majoritatea nou -născuților ( 92% ) au primit profilaxie
postpartum și doar 8% nu au beneficiat de profilaxie.
Principalele etape ale profilaxiei postpartum sunt reprezentate de :
-administrarea medicamentelor antiretrovirale at ât nou -născutului, dar și mamei în timpul
sarcinii ;
-nașterea prin cezariană ;
-evitarea alăptării.
8%
92%Fig. 32 -Distribu ția nou -născuților în func ție de profilaxia postpartum
NU DA

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

68

Prin aceast ă diagram ă se eviden țiază faptul c ă toti nou -născuții din mame consumatoare de
droguri injectabile au primit profilaxie postpartum. 0%
100%Fig. 33 -Distribu ția nou -născuților din mame consumatoare de droguri
în func ție de profilaxia postpartum
NU DA

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

69

Se poate observa că 8 8% din nou -născuți au beneficiat de profilaxie imediat după naștere și doar
12% au beneficiat de profilaxia abia după naștere.
Dintre nou -născuții ce au primit profilaxia după naștere avem urmatoarele date:
– 2 nou -născuți au primit la doar o zi dup ă naștere;
– 5 nou -născuți au primit la dou ă zile dup ă naștere;
– un nou -născut a primit la trei zile dup ă naștere;
– un nou -născut a primit la 5 zile dup ă naștere.
88%12%Fig. 34 -Distribu ția nou -născuților în func ție de momentul profilaxiei
postpartum
La nastere Dupa nastere

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

70

Procentajul nou-născuților în funcție de tipul de tratament este următorul:
-94% beneficiază atât de Epivir cât și de Retrovir ;
-4% beneficiază doar de Retrovir ;
-2% nu au specificat tipul de tratament.
Profilaxia ARV se instituie în maternitate de către medicul neo natolog împreuna cu medicul
infecționist, în primele 6 -12 ore de viață timp de 6 săptămâni.
94%4%2%Fig. 35 -Distribu ția nou -născuților în func ție de tipul de tratament
Epivir + Retrovir Retrovir Nespecificat

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

71

În urma analizei valorilor CD4 ale nou -născuților observăm urm ătoarele date:
-3% prezintă CD4 sub 1000 ;
-26 % prezintă CD4 între 1001 și 2000 ;
-42 % prezintă CD4 între 2001 și 3000 ;
-29% prezintă CD4 peste 3000 .
3%
26%
42%29%Fig. 36 -Distribu ția nou -născuților în func ție de valoarea CD4
<1000 1001-2000 2001-3000 >3000

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

72

În urma analizei valorilor CD4 ale nou -născuților din mame consumatoare de droguri injectabile
se constat ă urmatoarele:
-14% au valori sub 2000 ;
-50% au valori între 2001 și 3000 ;
-36% au valori peste 3000.

14%
50%36%Fig. 37 -Distribu ția nou -născuților din mame consumatoare de droguri
în func ție de valoarea CD4
<2000 2001-3000 >3000

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

73

În urma analizei nou -născuților în funcție de valoarea încărcăturii virale la momentul
nașterii am observat următoarele :
-93% prezintă o încărcătură virală nedectabilă ;
-3% prezintă o încărcătură virală sub 20000 ;
-2% prezintă o încărcătură virală între 20001 și 50000 ;
-2% prezintă o încărcătură virală peste 50000 .

3%2%2%
93%Fig. 38 -Distribu ția nou -născuților în func ție de valoarea încărcăturii
virale la na ștere
<20000 20001-50000 >50000 Nedetectabil

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

74

Cele mai frecvente complica ții neurologice sunt :
– Vasculopatie lenticulo -striat ă
– Retard psiho -motor
– Microcefalie și hidrocefalie congenital ă
Cele mai frecvente complica ții cardiace sunt :
– Defect septal atrial (DSA)
– Persisten ța canalului atrial (PCA)
Sindromul de sevraj reprezint ă totalitatea semnelor și simptomelor care apar în urma întreruperii
expunerii la drog a nou -născutului survenit ă după naștere. Semnele comune ale acestuia sunt :
– Trremur continuu;
– Hipotermie;
– Tulbur ări ale ritmului cardiac;
– Respira ție accelerat ă;
– Plâns pi țigăiat;
– Dificult ăți mari în alimenta ție.

5
4 4
3
0123456
Neurologice Cardiace Sindrom sevraj NormalEfectele drogurilor asupra f ătului
Numar nou-nascuti

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

75

Rata transmiterii materno -fetale a virusului HIV din mame infectate este de aproximativ 3%. 70
97.22%2
2.78%Rata transmiterii virusului HIV la copiii expu și perinatal la infec ția
HIV
Neinfectați Infectați

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

76

În concluzie , impactul consumului de droguri este unul major, rata transmiterii materno -fetale a
virusului HIV în cazul consumatoarelor de substanțe stupefiante fiind de 7%.

Neinfectați
13nn
93%Infectați
1nn
7%Rata transmiterii virusului HIV la copiii expu și perinatal la infec ția
HIV și consumul de droguri al mamei
Neinfectați Infectați

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

77

CONCLUZII STUDIU DE CAZ

În urma acestui studiu, realizat cu date provenind din perioada anului 2017 de la 86 de
mame infectate cu HIV dintre care 14 fiind consumatoare de droguri, am constat c âteva aspecte
definitorii comune ce ne ofer ă un context social și economic în analiza ap ariției, transmiterii și
dezvoltarii virusului, at ât la mame, c ât și la nou -nascuti.
Vârsta medie a mamelor care sunt infectate cu virusul HIV este cuprinsă între 25 și 29 de
ani și reprezintă un procent de 72%, iar în plus peste două treimi (69%) provin d in mediul urban,
iar cele care nu au un loc de munca sunt în procent de 77% din totalul studiului.
Factori precum detectarea infecției HIV înainte de sarcină (82%), alături de un grad de
aderență bun (62%), nașterea prin cezariană (90%) și alimentația arti ficală a nou -născutului (98%)
au condus la scăderea ratei de transmitere materno -fetală de la 50%, în anii 2000, la aproximativ
2% în 2017.
Conform figurii 23, s -a observat faptul că din cauza alegerii unei nașteri pe cale naturală,
s-a înregistrat un pro cent de 100% în ceea ce privește statusul HIV pozitiv la nou -născuți, ceea ce
înseamnă că acest tip de naștere favorizează transmiterea materno -fetală.
Un aspect important al studiului îl reprezintă consumul de droguri injectabile în randul
mamelor. În cele ce urmează, se vor constata o multitudine de efecte negative ale acestuia.
Am observat faptul că nivelul educațional este foarte scăzut în cadrul mamelor
consumatoare de droguri injectabile, aproximativ 30% având doar 4 clase, spre deosebire de
proce ntul mult mai mic (5%) ce reprezinta mamele neconsumatoare, iar un alt lucru remarcabil
este faptul că nu există consumatoare care să fi optat de studii superioare.
Consumul de droguri influentează în mod negativ două aspecte foarte importante în rândul
nou-născuților, și anume nașterea lor prematură, care se regăsește într -un procent mult mai mare
la consumatoare ( 57%) față de cele care nu consumă(4 2%) , dar și privind aspectul greutății
deoarece 71dintre nou -născuții consumatoarelor sunt subponderali.
În ceea ce privește impactul consumului de droguri asupra scorului APGAR, acesta este
minim, neînregistrându -se diferențe semnificative între mamele consumatoare și cele care nu
consumă, singurul aspect căruia îi trebuie acordată o atenție mărită fiind acela că pentru nou –
născuții consumatoarelor nu există un scor APGAR de 10.
Făcând o comparație între valorile de CD4 ale mamelor consumatoare de droguri
injectabile și neconsumatoare, se observă diferențe considerabile ale valorile de peste 500/mmc

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

78

deoarece pr ocentul pentru mamele neconsumatoare este dublu (cu aproximativ 20% mai mult)
față de celelalte, iar valorile sub 500/mmc sunt mai mari cu aproape 10% la IDU.
Relevant pentru studiul efectuat este și comparația valorilor VL între cele două categorii,
remar cându -se o diferență majoră, și totodată importantă, mai mare cu aproximativ 45% pentru
valorile de încărcătură virală nedetectabilă înregistrate la mamele neconsumatoare.
Pentru consumatoare, starea civilă este un factor determinant deoarece faptul că ace stea
sunt necăsătorite favorizează consumul de droguri, la fel ca și neexistența unui loc de muncă.
În urma studiului de caz efectuat, s -a constat si o creștere de la 3% la 7% a transmiterii
virusului HIV printre consumatoarele de droguri injectabile. Pe l angă acest aspect, s -a ajuns la
concluzia că mamele sunt impactate în mod negativ de consumul de stupefiante, atât la nivel
social, economic, cât și din punct de vedere medical, acesta din urmă fiind cel mai important
aspect al lucrării.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

79

CONCLUZII FINALE

Pentru ca un individ sa fie infectat cu HIV virusul trebuie sã fie înglobat la locul
contaminãrii de cãtre celulele din prima linie a sistemului imun: macrofage, monocite sau celule
dendritice, iar apoi HIV infecteazã celulele cu memorie, dupã prezentarea acestuia de cãtre
sistemul monocito -macrofagic .
Pacienții infectați cu HIV care se prezintă cu întârziere sau care au amânat accesul la
îngrijire prezintă un risc crescut de mortalitate și sunt mai susceptibili de a avea un răspu ns redus
la tratament, comparativ cu cei care se prezintă la început .
Prostituatele și utilizatorii de droguri injectabile sunt populații cu risc crescut de a se
infecta cu HIV .
Transmiterea virusului HIV prin contact sexual este cea mai frecvent ă metod ă de
transmitere .
O parte esențială în procedura de testare a virsului HIV este reprezentată de consilierea
înainte și după testare. În momentul consilierii înainte de testare, femeile ar trebui să se simtă
motivate pentru a fi testate și ar trebui să se simtă în mod corespunzător susținute, informate și
motivate să se întoarcă pentru rezultatele testului și să fie semnalate pentru îngrijirea HIV, dacă
este necesar.
Situațiile cu care se confruntă femeile care trăiesc cu HIV pot implica intersectarea mai
multor factori importanți; experiența fiecărei femei despre HIV este diferită, iar îngrijirea ar trebui
să reflecte acest fapt.
Sarcina este o opțiune tot mai des luată în calcul pentru femeile care trăiesc cu HIV, dar
poate fi totuși o dilemă emoțională. F emeile care trăiesc cu HIV sunt probabil preocupate de riscul
transmiterii virusului la copilul lor și pot fi, de asemenea, îngrijorate de faptul că sarcina în sine
poate complica gestionarea bolii. Discuțiile medicilor despre maternitate ar trebui să fie complete
și să sublinieze că există un tratament eficace care să protejeze atât mama, cât și copilul, pe baza
îndrumărilor unde acestea sunt disponibile .
Obiectivul fundamental al reducerii transmiterii materno -fetale este reprezentat de
existența unui pr otocol care se realizează prin asocierea mai multor măsuri .

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

80

Alaptarea la s ân a nou -nascutului prezinta un risc de transmitere a virusului HIV intre 10%
si 40 %, de aceea una din principalele masuri luate in vederea reducerii transmiterii materno -fetale
a virsului HIV este contraindicarea ferma a alaptatului la san impreuna cu ablactarea mamei.
Efectele drogurilor asupra fetusului sunt de la diminuarea creșterii intrauterine, naștere
prematură și, mai ales, sindromul de abstineneță a nou -născutului, toate aceste elemente ducând
la o mortalitate perinatală importantă .

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

81

BIBLIOGRAFIE
1 Informare și sensibilizare în problematica HIV/ SIDA: manual pentru uz didactic / Fundația
"Romanian Children's Appeal" România; Andreea Blaglosov, Cătălina Constantin, Florin Lazăr
2 Notiuni generale despre HIV/SIDA _ DR. Elisabeta Benea
3 Curs universitar Boli infectioase ( pentru studentii facultatilor de medicina dentara) – Sub
redactia Conf. Dr. Monica Luminos
4 Antiviral Therapy 2013; 18 Suppl 2:19 -25(doi: 10.3851/IMP2637)
5 Naste rea la gravida HIV pozitiva, Bucuresti 2011, Mariana Mardarescu, Mihai Mitran,
Petrisor -Doru Pana
6 Informare_sensibilizare_HIV_SIDA_Manual_uz_didactic_Fundatia_RCA_2007.pdf
7 Antiviral Therapy 2013; 18 Suppl 2: 11 -17 (10.3851/IMP2646)
8 D’Arminio Monforte A, Aderson J, Olczak A.What do you know about antiretroviral treatment
of HIV in women? Antivir ther 2013; 18 Suppl 2:27 -34
9 Johnson M, Afonina L, Haanayama O. The challenges of testing for HIV in women:
experience from the UK and other European countrie s. Antivir Ther 2013; 18 Suppl 2:19 -25
10 European Centre for Disease Prevention and Control. HIV/AIDS surveillance in Europe:
2010. Available from
http://ec dc.europa.eu/en/publications/Publications/111129_SUR_Annual_HIV_Report.pdf
11 https://www.drugabuse.gov/related -topics/hivaids
12 European Drug Report. Trends and Developments 2018
13 Asociatia Nationala Antidrog – www.ana.gov.ro
14 https://ec.europa.eu/romania/news/20170706_raport_tara_romania_droguri_2017_ro
15 Denise Kandel, "Adolescent marijuana use: Role of parents and peers", Science 181: 1067 –
108 1, 1973.

IMPACTUL CONSUMULUI DE DROGURI ASUPRA TRANSMITERII MATERNO -FETALE A INFECȚIEI HIV ÎN ROMÂNIA – ȘTEFAN ELENA ANDREEA

82

16 Ira J. Chasnoff et al., "Cocaine use in pregnancy", New England Journal of Medicine 313 (1
I): 666 -669, 1985.
17 Charles P. O'Hara, "Behavioral effects of phencyclidine and cocaine on infants exposed in
utero, as measured by the Neonatal Behavioral Assessment Scale". Ph.D. Dissertation,
California School of Professional Psycho logy, 1987
18 Gerry V. Stimson, "The global diffusion of injecting drug use: implications for HIV
infection", Presentation for VIII International Conference on AIDS/III -STD World Congress, 22
July 1992, London.
19 INCB, Report of the INCB for 1992, Vienna, 1 992.
20 S. W. Acuda, "Community participation and the role of primary health care in treatment and
rehabilitation of drug dependent persons", unpublished paper, Harare, Zimbabwe.
21 Lana Harrison, and Joseph Gfroerer, "The intersection of drug use and crimin al behavior:
Results from the National Household Survey on Drug Abuse", Crime and Delinquency, vol. 38
(4) 422 – 443.
22 Impactul materno -fetal al consumului de droguri – Liana Ples, Romina -Marina Sima, Delia
Carp, Anca Rîcu, Mircea Octavian Poenaru, Anca Dan iela Stănescu