Universitatea De Medicină Și Farmacie (autosaved) [303666]

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„CAROL DAVILA” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MOAȘE ȘI ASISTENTE MEDICALE

SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Ș.L.DR.MALIȚA MĂDĂLINA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE

„CAROL DAVILA” BUCUREȘTI

FACULTATEA DE MOAȘE ȘI ASISTENTE MEDICALE

SPECIALIZAREA TEHNICĂ DENTARĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ

„[anonimizat]”

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

Ș.L. DR.MALIȚA MĂDĂLINA

ABSOLVENT: [anonimizat]

2018

CUPRINS

Introducere…………………………………………..

I. R.P.F.U- Microprotezele…………………………

I.1.Definiții…………………………………………………

I.2.Caracteristici………………………………………..

I.3.Clasificare……………………………………………..

II.Zirconia……………………………………………………….

II.1.Generalități/Proprietăți……………………………..

II.2.Avantaje/Indicații…………………………………….

II.3.Dezavantaje/Contraindicații…………………………..

III. [anonimizat]………………………

III.1.[anonimizat],……………………………………………….

III.2. [anonimizat],………………………………………………………………

III.3.Amprentarea câmpului protetic,…………………………

III.4.Obținerea modelului,………………………………………….

III.5.[anonimizat]…….

III.6.[anonimizat],…..

III.7.Frezarea piesei protetice…………………………………….

III.8.Sinterizarea………………………………………………………

III.9.Prelucrarea/adaptarea microprotezei………………….

III.10.Glazura…………………………………………………………

IV.Cazuistica………………………………………………………………

IV.Caz clinic 1……………………………………………………….

IV.Caz clinic 2………………………………………………………..

IV.Caz clinic 3…………………………………………………………

Concluzii……………………………………………………………………..

Bibliografie…………………………………………………………………..

[anonimizat], tehnicienii dentari.Îmbunătățirea continuă a [anonimizat]-urilor noi tot mai performante care permit realizarea pe scară industrială a sute de restaurări cu o [anonimizat] o adaptare marginală perfectă.

[anonimizat] a blocurilor preconfecționate industrial, o standardizare a calității, o [anonimizat], o reducere spectaculoasă a [anonimizat], prelucrarea unor materiale deosebit de inovative.

Tehnologia CAD-CAM este sinonimă în prezent cu restaurări protetice obținute prin tehnlogie de frezare. Dacă ne uităm la semnificația cuvintelor, CAD reprezintă modelare cu ajutorul computerului (computer aided design) și CAM reprezintă manufacturare cu ajutorul computerului (computer aided manufacturing).

Există astăzi pe piață sute de sisteme CAD/CAM, cu cele două componente: CAD(Computer Aided Design) și CAM(Computer Aided Marufacturing).Aceste sisteme având trei componente de bază:

1.o unitate de achiziție a imaginii(scanerul)

2.un software care va realiza design-ul restaurării pe modelul virtual

3.un aparat de frezare care va produce restaurarea din discuri de oxid de zirconiu

Fiind o tehnică relativ nou aparută la noi în țară, greu accesibilă nu numai tehnicienilor dentari datorită prețului ridicat de achiziție a componentelor necesare dar și pacineților datorită costurilor mari ale produsului finit. Frezarea computerizată a zirconiului nu are o răspândire prea mare la nivel național deși acest sistem are două mari avantaje: timpul semnificativ redus de producție și un nivel ridicat de productivitate.

Actorul principal în tehnologia CAD-CAM este oxidul de zirconiu.În prima parte a acestei lucrări voi vorbi despre restaurările fixe unidentare,în general, despre zirconiu și despre etapele realizării unei restaurări fixe unidentare din zirconiu.Iar în ultima parte vă voi prezenta 3 cazuri clinice puse în practică într-un laborator din România.

R.P.F.U – MICROPROTEZELE

I.1.Definiții

Restaurările protetice fixe se mai numesc și piese protetice conjuncte sau microproteze.Acestea se definesc ca piese protetice de mică dimensiune, de mare precizie, realizate cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară pentru a reface: forma, marimea, culoarea unui dinte sau a unei părți a acestuia, și poziția dintelui pe arcadă.

Materialele folosite la restaurările coronare ar trebui să posede proprietăți similare cu smalțul, dentina,țesuturile dentare pe care trebuie să le înlocuiască.În momentul actual, nici unul din materialele pe care le găsim pe piață nu îndeplinește toate aceste condiții. În aceste condiții, medicul stomatolog trebuie să aleagă soluția optimă de restaurare, punând în balanță indicațiile, avantajele și dezavantajele fiecăruia.

Alegerea unui anumit tip de material și design al restaurării depinde de mai mulți factori:

1. gradul de distrucție coronară

2. estetica

3. controlul plăcii bacteriene

4. retenția

5.aspectul financiar

1. Dacă dintele este afectat de o distrucție coronară mare, astefl încât structurile restante trebuie să aibă rezistență și protecție, atunci se va prefera o restaurare indirectă, metalică, ceramică sau mixtă, în locul obturațiilor din amalgam sau compozit.

2. Gradul de vizibilitate al dintelui ce urmează să fie restaurat se referă la aspectul estetic, iar alegerea tipului de restaurare depinde și de doleanțele pacientului.

3. Controlul plăcii bacteriene este esențial în alegerea tipului de restaurare coronară.Dacă pacientul nu prezintă o igienă bucală satisfăcătoare, controlabilă, nu se va indica o restaurare fixă.

4.Din punct de vedere al retenției, coroana de înveliș metalică este fără îndoială cea mai retentivă.Problema retenției intervin în cazul dinților scurți, sau în cazul dinților stâlpi ai unei proteze parțiale mobilizabile.

5. Aspectul financiar este foarte important si trebuie luat în considerare, deoarece în situația clinică când nu există un for( respectiv o societate de asigurări, guvernul, armata, etc) care să suporte costul și pacientul trebuie să suporte toata cheltuiala, varianta terapeutică aleasă trebuie să fie în deplin consens cu posibilitățile financiare ale acestuia.

Functiile protezei fixe unidentare

Korber sintetizează funcțiile protezei fixe unidentare astfel :

·                  Transmiterea fiziologică a forțeor masticatorii din punct de vedere al intensității și în sensul acestora la nivelul desmodonțiului;

·                  Adaptarea reliefului ocluzal / incizal conform suprafețelor ocluzale ale antagoniștilor;

·                  Să nu realizeze prematurități statice și interferențe în dinamica mandibulei;

·                  Să participe la realizarea stopurilor ocluzale multiple, simetrice și simultane concomitent și impreuna cu restul dinților naturali;

·                  Să participe la procesul de analiză și sinteză a stimulilor proveniți de la proprioceptorii desmodontali prin recunoașterea corpilor străini și a unor particularităti alimentare in vederea sincronizării mișcărilor mandibulei în cursul masticației si a unor mecanisme de protecție în general;

·                    Să contribuie la secționarea, repectiv la triturarea eficientă a alimentelor în cursul masticației;

·                    Prin designul si calitatea suprafetelor lor sa protejeze parodontiu marginal si sa faciliteze autocuratirea;

·                    Sa contribuie la mentinerea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO);

·                    Sa nu perturbe oprirea miscarii terminale a mandibulei pe parcusul efectuarii contactelor dento-dentare din relatie centrica (RC);

·                    Sa satisfaca toate cerintele biostatice in special la nivelul zonelor de sprijin;

·                    Sa contribuie la mentinerea curburii arcadelor unde se insera sau pe care le reconstituie in totalitate.

·                    Sa refaca aspectul fizionomic.

Indicații:

· Distructii coronare în suprafata și profunzime prin complicații ale proceselor carioase;

·  Coroane cu obturații voluminoase, pereți de smalț subtiri sau subminați în iminenta de fractura;

·  Procese de atriție și abrazie;

·  Leziuni coronare prin distrofii de gradul I si II;

·  Corecția anomaliilor de formă, volum și / sau pozitie ori discromii;

·  Imobilizarea unor dinti mobili în cazul unei punți fiind utilizate ca și elemente de agregare;

Contraindicații:

·    La pacienții mai tineri sub 20 de ani -prin șlefuire se pot deschide camerele pulpare deoarece sunt mai mari pana la aceasta vârstă;

·   Dinți cu mobilitate avansată;

·   Coroane dentare prea scurte;

·   Igienă orală nesatisfăcătoare;

·   Dinți fără antagoniști;

·   Implantare deficitară, cu "rădăcina utilă" prea scurtă;

·   Procese patologice apicale netratate ori incorect tratate;

·   Leziuni adânci , prea extinse;

·   Unele afecțiuni generale;

·   Psihoze acute;

·   Maladii cardiovasculare (infarct miocardic recent, bradicardie, tahicardie);

·   Afecțiuni infecto-contagioase curente, riscul contaminării cu boli infecto-contagioase;

·   Astm bronșic- medicație beta stimulantă;

·   Bolnavii cu neoplazii în perioada terapiei de iradiere, administrarea de citostatice;

·   Sarcina necesită temporizarea terapiei protetice;

I.2. Caracteristici

-sunt piese protetice cu volumul cel mult egal cu cel al coroanei unui dinte,de dimensiuni reduse,

-sunt realizate cu ajutorul laboratorului de tehnică dentară,

-sunt piese protetice cu o precizie ridicată,

-sunt fixate prin cimentare sau agregare adezivă,

-morfologic refac: forma, mărimea, culoarea, poziția dintelui pe care se aplică dinte stâlp,

-funcțional refac: masticația, fonația, fizionomia, igiena, transmiterea fiziologică a presiunilor masticatorii,

-permit menținerea dimensiunii verticale de ocluzie (DVO) și a poziției de relație centrică (RC), a stopurilor ocluzale, a contactelor normale dento-dentare și a curbelor de ocluzie fără apariția contactelor premature sau a interferențelor ocluzale.

-protejează țesutul dentar subiacent, parodonțiul marginal și de susținere al dintelui stâlp.

I.3.Clasificarea

Criteriile de clasificare sunt :

– materialul din care se confecționează

– tehnologia de realizare

– întinderea piesei protetice

-poziționarea in profunzime sau in suprafață a piesei protetice.

După materialul din care sunt confecționare protezele frixe unidentare pot fi :

metalice – nobile – cu conținut crescut de aur,

– cu conținut redus de aur,

– seminobile – paladiu-argint (Palliag),

– paladiu-argint, aur (Pallidor),

– nenobile : nichel- crom sau cobalt-crom

nemetalice – acrilice (polimerice-PMMA)

– diacrilice , – compozite, – ceramice

mixte – metalo-polimerice,

– metalo-diacrilice,

– metalo-compozite,

– metalo-ceramice.

După tehnologia de realizare protezele unidentare pot fi realizate :

-prin turnare – piesele protetice metalice și ceramice,

-prin ambutisare – piesele protetice metalice,

– prin ambutisare și turnare – piesele protetice metalice,

– prin galvanizare – piesele protetice metalice,

-prin sinterizare – piesele protetice metalice,

-prin polimeriare – la rece, – la cald, – la cald si presiune (termo-baro-polimerizare)

– in mediu umed,

– in mediu uscat; piesele protetice din rășini acrilice

– fotopolimerizare, piesele protetice din rășini diacrilice

– coacere (ardere), piesele protetice ceramice

– injectare (presare)- piesele protetice ceramice,

– electo și sonoeroziune – piesele protetice ceramice,

– frezare prin copiere mecanică – piesele protetice ceramice,

– frezare computerizata – piesele protetice ceramice,

– turnare-polimerizare – piesele protetice metalo-acrilice,

– ambutisare-polimerizar – piesele protetice metalo-acrilice,

– turnare-fotopolimerizare – piesele protetice metalo-diacrilice,

– galvanizare-fotopolimerizare – piesele protetice metalo-diacrilice,

– turnare-coacere – piesele protetice metalo-ceramice,

– turnare-foto-termo-baro-polimerizare – piesele protetice metalo-diacrilice,

După aspectul fizionomic sau estetic protezele unidentare sunt :

– fizionomice – estetice, protezele confecționate din rășini acrilice polimerice și diacrilice,

precum și cele confecționate din mase ceramice (integral ceramice),

– nefizionomice – inestetice, piesele protetice confecționate din aliaje metalice,

– partial fizonomice – parțial estetice, piesele protetice confecționare din aliaje metalice pe

care s-a placat materialul fizionomic polimeric, diacrilic sau ceramic care acopera parțial

structura metalică nefizionomică – inestetică.

O categorie aparte o reprezintă lucrările protetice unidentare mixte (metalo-acrilice sau

metalo-ceramice) cu aspect total fizionomic -estetic la care componenta metalică

nefizionomică este complet (in totalitate) acoperită de material estetic, fizionomic acrilic,

diacrilic sau ceramic.

După intinderea piesei, restaurarile protetice fixe unidentare se clasifică :

– incrustatiile – simple ,duble, triple, cvadruple,

– coroanele parțiale – ., ., 4/5, 7/8 (9/10), ecuatoriale,

– coroanele de acoperire – de inveliș, totale

– reconstituirile corono-radiculare RCR sau DCR,

– coroanele de substituție.

II.Zirconia

II.1.Generalități

Oxidul de zirconiu este un material ceramic foarte rezistent de culoare alb-fildes. Din punct de vedere chimic, el este compus din elementul rar Zirconium si oxigen, având formula ZrO2. El mai este denumit oxid de Zirconiu sau Zirconoxid.

Chimistul german MH Klproth în 1789 a descoperit oxidul de zirconiu, dar acest material, cu proprietăți remarcabile, a fost ulterior redescoperit în ultimii două zeci de ani.În stomatologie sunt folosite mai mule tipuri de oxid de zirconiu ca substitut pentru alte metale. Acest material a fost remarcat în domeniul medical pentru proprietățile sale extraordinare precum rezistența mare la flexiune și duritate.

Zirconiul in stomatologie

Zirconiul devine rapid materialul de elecție pentru realizarea coroanelor dentare. Rezistența deosebită la presiune face ca acest material să suporte solicitarile masticatorii și uzura zilnică fără a se fractura. O altă caracteristică este că are o transluciditate similară cu cea a dinților naturali.

Datorită absenței suportului metalic, lumina este reflectată de o coroană de zirconiu la fel ca la un dinte natural. Astfel,din punct de vedere estetic, zirconiul are cel mai bun efect, ceea ce este foarte important dacaă sunt restaurați dinții frontali și mai ales dacă se vor învecina cu dinți naturali.

Absenta coroziunii este o altă calitate majoră a zirconiului. Astfel, reacțiile gingivale cum ar fi lizereul (dunga cenușie) din jurul marginii coroanelor metalo-ceramice nu mai apar. De asemenea, lipsește gustul metalic atât de deranjant.

Zirconiul este inert și din punct de vedere termic. El nu conduce căldura astfel încât variațiile termice nu sunt transmise pulpei dentare (nervului) și astfel scade riscul apariției iritației pulpare. Este motivul pentru care este folosit și în industria aerospațială ca scut termic la rachete.

Realizarea structurii interne de către computer prin frezarea dintr-un bloc solid de oxid de zirconiu face ca precizia viitoarei lucrări să fie garantată. Datorită adapatării extrem de precise a coroanelor de zirconiu, acestea pot fi cimentate cu materiale biocompatibile care nu produc iritatii pulpare.

Ca și alte materiale de coroană dentară obișnuite, este ceramică. Zirconia este fabricată din zirconiu, un metal cu proprietăți similare cu titanul.

Zirconia are multe proprietăți care o fac o alegere bună pentru materialul coronar dentar. Unele dintre aceste proprietăți benefice includ:

-o culoare naturală,albă;

-duritate mare;

-rezisteță la fracturi ridicate ( zirconiul este dificil de spart)

-rezisteță la uzurră;

-rezistență la oxidare;

-fără coroziune chimică;

-transluciditate.

Proprietăți fizice și chimice ale oxidului de zirconiu:

Numele complet al Zirconiului folosit în tehnica dentară este „Dioxid de Zirconiu Tetragonal, stabilizat parțial cu Yttriu”.

Oxidul de zirconiu prezintă o duritate ridicată, putând fi utlizat pentru protecția împotriva uzurii abrazive. Temperatura maximă a straturilor de zirconiu depuse prin pulverizare în jet plasmă este foarte ridicată 2400-2500șC. Oxidul de zirconiu stabilizat prezintă o bună rezistență la coroziune, rezistență și rezistivitate electrică.

Proprietăți fizice:

– duritate 1200 HV

– rezisteță la compresie 2000 Mpa

– rezistență la îndoire 1000 Mpa

– modul de elasticitate 210 Gpa

– rezistență absolută la coroziune

– mărimea particulei <0,6 ym

– densiate extem de maere

– positate 0

– puritate 99,9%

– temperatura de topire: 2715șC

– compatibilitate biologică excelentă : absolut bio-inert

– transulcența lucrării oferă posibilitatea unor rezulate cosmetice excelente

– oxidul de zirconiu este fabricat si optimizat industrial, astfel încât calitățile materialului rămân neschimbate de-a lungul întregului proces de producție.

– este materialul optim pentru coroane: fără gust, radio-opac, nu irită gingiile pentru că nu este nevoie de cimenturi adezive.

II.2.Avantajele coroanei din Zirconia

– poate fi ușor modificat, remodelat și recolorat;

– asemănarea cu smalțul dinților naturali datorită culorii și translucenței;

– nu este nevoie de o bază metalică;

– rezistența culorii este superioară coroanelor ceramice, compozite sau acrilice;

– sunt biocompatibile;

– rezistență crescută la temperaturi extreme calde și reci. Astfel, acestea reduc frecvența de hipersensibilitate asociată cu alte tipuri de coroane;

– sunt extrem de durabile. Zirconia este de aproximativ cinci ori mai puternică decât porțelanul. Din această cauză, zirconia ar putea fi o alegere mai bună pentru pacienții care au avut probleme cu alte materiale ale coroanei sau care au probleme cu măcinarea dinților, își mestecă excesiv gingiile, își mușcă unghiile etc.

Un alt beneficiu al coroanelor de zirconiu este faptul că medicii stomatologi le pot face în cabinet.Deorece acestea sunt frezate din blocuri solide de zirconiu, ele necesită mai puțin echipament, timp și materiale pentru a le produce.Stomatologii pot face asta fără ajutorul unui laborator de tehnică dentară. Așadar, un medic stomatolog poate avea o coroniță la gata în două zile.

Dacă o comandă trebuie să treacă printr-un laborator dentar, va dura câteva zile sau săptămâni înainte ca coroana finită să ajungă la cabinetul stomatologic. În timpul așteptării, pacientul va trebui să poarte o coroană temporară. După sosirea coroanei permanente, pacientul trebuie să se întoarcă apoi la dentist pentru o a doua întâlnire pentru a se cimenta coroana definitivă.

II.3.Dezavantajele coroanei din Zirconia

În timp ce lista de dezavantaje la zirconiu este scurtă, este demn de remarcat. Niciun material nu este perfect pentru toată lumea. De asemenea, trebuie remarcat faptul că zirconia, în timp ce este testată temeinic în diverse industrii, este un material mai nou pentru coroane dentare decât ceramica și metalul compozit. Dezavantajele cunoscute ale coroanelor din zirconiu includ:

– translucență limitată.zirconia nu este la fel de translucidă ca porțeleanul sau disilicatul de litiu (IPS) și, prin urmare, nu arată la fel de mult ca dinții naturali ca și celelalte materiale. Unii dentiști sugerează folosirea zirconiului pentru dinții posteriori (molari) și IPS pentru dinții anteriori (din față).

– financiar. Zirconia este, în general, una dintre cele mai scumpe tipuri de coroană. Cu toate acestea, costul variază foarte mult de la medicul dentist la medicul dentist.

Indicații în segmentele anterioare și posterioare:

-elemente de sprijin din 2 bucăți

-coroane primare cronice și telescopice

-punți cu mai multe elemente (dar nu mai mult de două elemente intermediare între coroane de sprijin)

-punți cu elemente suspendate în consolă, cu minim 2 dinți de sprijin (până la al doilea premolar)

Contraindicații:

-se interzice utilizarea acestui produs medical la pacienți cu hipersensibilitate la oxidul de zirconiu (Y-TZP) sau la unul din celelalte ingrediente

-bruxism sau comportamente parafuncționale refractare (pentru cadrele placate ceramic)

-spațiu disponibil insuficient

-stâlpi endodontici

-implanturi endoosoase

-punți de tip incrustații.

III. Etapele clinico-tehnice de realizare

III.1.Examenul clinic al pacientului,diagnosticul și stabilirea planului de tratament

Examenul clinic al pacientului este cuprins din 3 etape: examenul subiectiv (anamneza) , examenul obiectiv si examenele complementare.Datele culese se înscriu într-o fișă care are valoare juridică, științifică, medico-socială( ajută la comunicarea dintre medic-pacient și ajută la evoluția tratamentului în timp) și administrativ-statistică.

Examenul subiectiv (anamneza) include:

1.Datele personale (nume, vârsta, sex, profesie, adresa etc),

2.Motivele prezentării la cabinet (dureri,simptome) ,

3.Istoricul afecțiunii/tratamente anterioare.

Examenul obiectiv:

1.Examenul exobucal: simetria facială, dimensiunea verticală, etc

2.Examenul funcțional: tonus muscular, deschiderea cavității orale, examen ATM

3.Examenul endobucal:

-examinarea igienei bucale a pacientului

-examenul dentar: examinarea tuturor dinților în special cei aflați în zona care necesită refacerea protetică.

-examenul ocluzal

-examenul parodontal: examinarea gradului de mobilitate a dinților, examinarea gingivală.

Examenele complementare sunt indicate de medicul stomatolog în urma anamnezei și a examenului obiectiv. Cele mai cunoscute sunt radiografia dentară, tomografia computerizată.

Planul de tratament se stabilește în urma analizării tuturor datelor de la toate examinările în paralel cu pretențiile pacientului și situația acestuia. Pentru reușita acestuia trebuie să existe o buna comincare între medic și pacient, astfel că medicul va ține cont de doleanțele pacientului dar și pacientul va înțelege că medicul stomatolog are mai multe cunoștințe medicale ca el.

III.2. Pregătirea dintelui de suport-dintelui stâlp al piesei protetice

Șlefuirea dinților reprezintă o operațiune prin care se îndepărtează o anumită cantitae din substanța dentară pentru a obține o formă specifică peste care se va putea adapta viitoarea lucrare dentară.Structura dentară ce se obține la finalul procesului de șlefuire se numește bont dentar sau dinte șlefuit.

Fig.3.1

Tipuri de bonturi: există cazuri când medicul stomatolog se folosește de dintele natural, pe care îl șlefuiește, sau cazuri când se montează anumite dispozitive peste care se va adapta lucrarea protetică.Există două tipuri de bonturi articiale: pivotul dentar și implantul dentar.

Etapele de preparare a unui dinte natural pentru o viitoare coroană sunt următoarele:

1.Șlefuirea reducțională a suprafeței ocluzale

2.Șlefuirea fețelor vestibulară și orală

3.Șlefuirea reducțională a fețelor proximale

4.Rotunjirea muchiilor

5.Șlefuirea la nivelul zonei terminale

6.Finisarea.

III.3.Amprentarea câmpului protetic

Amprenta este o reproducere în negativ a câmpului protetic.Este una dintre cele mai importante etape în reușita unei lucrări dentare.Amprenta clasică se realizează dintr-un material în stare plastică care se aplică într-o portamprentă, acoperind câmpul protetic, așteptându-se priza.Portamprenta este un suport rigid care poate fi standard, care au dimensiuni prestabilite în numere de la 0 la 4, sau individuale, realizate în laboratorul de tehnică dentară după amprentarea preliminară a câmpului protetic, turnarea modelului preliminar și ulterior realizarea lingurii individuale.

Fig.3.2 amprente în portamprenta Fig.3.3. amprente în portamprente

standard metalică individuale

Alegerea materialelor de amprentă și a metodei de amprentare în tehnica convențională se face pe baza anumitor criterii:

-gradul de fidelitate a materialului de amprentă

-timpul de priză al materialului

-stabilitatea dimensională a materialului de amprentă

-posibilitatea de conservare și necesitatea de turnare repetată a modelului-particularitățile câmpului protetic în strânsă legătură cu particularitățile protezei fixe pe care dorim să o realizăm.

Metode de amprentare :

-Bifazic- 2 timpi: 1-Chitos 2-Fluid- în lingură standard

-Monofazic – 1 timp: Chitos+Fluid în lingură standard

-Monofazic – 1 timp: Mediu+Fluid în lingură individuală

-Monofazic – 1 timp: Fluid în lingură individuală

III.4.Obținerea modelului

Înainte de turnarea modelului, atât medicul cât și tehnicianul verifică calitatea amprentei, defectele vizibile ale amprentei:

-prezența unor spații între cele două mase de amprentat

-existența unor incluziuni de aer

-lipsa de aderență a materialelor de amprentă la linguri, și implicit deplasarea materialului

-lipsuri în amprentă

Turnarea modelului se face cu gips extradur în etapele următoare:

-dezinfectarea amprentei

-dozarea gipsului cu apa distilată conform indicațiilor producătorului

Fig.3.4

-timpul de amestecare la vacuum-malaxor este indicat tot de producător

-așezarea amprentei cu impresiunile în sus pe măsuța vibratorie,

Fig.3.5

-după tunarea și terminarea prizei gipsului, se demulează amprenta și se soclează

Modelele de lucru pentru protezele unidentare fixe trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

-redarea detaliată a câmpului protetic, mai exact a șanțului gingival și a gingiei interdentare

-posibilitatea de mobilizare a bonturilor, pe care să le putem scoate și introduce la loc în soclu

-poziționarea spațială unică a bonturilor

-paralelismul bonturilor

-păstrarea integrității modelului până la finalizarea piesei protetice

-posibilitatea duplicării modelului de lucru.

III.5.Scanarea modelului,realizarea modelului virtual

Scanerul crează un fișier digital ce conține imaginea tridimensională a modelului scanat, în format STL.Scanerul de față este un model InEos X5 Sirona și este o componentă indispensasbilă în procesul CAD-CAM.Astfel rolul sau este de a transforma modelul clasic în model virtual pe care tehnicianul poate realiza design-ul viitoarei piese protetice.

Fig.3.6 Fig.3.7

III.6.Realizarea design-ului viitoarei piese protetice

În prima fază am selectat fișa pacientului și am luat la cunoștință cerințele lucrării protetice.

Fig.3.8

Prima etapă a lucrării protetice este selectarea limitei preparației. Programul folosit este Exocad. Cu ajutorul funcțiilor automate software-ul detectează automat linia marginală, pe care poți face unele modificări.

Fig.3.9

Pasul doi a fost determinarea spațiului pentru ciment, spacer-ul virtual.Acest specer este aplicat automat pe bonturile ce vor deservi ca suport pentru elementele de zirconiu.

Fig.3.10

Pasul trei îl reprezintă design-ul în sine.Modelajul virtual al viitoarelor piese protetice.Acesta este ultimul pas al modelării CAD după care lucrarea este salvată și transmisă ulterior mașinii de frezat (CAM).

III.7.Frezarea piesei protetice

Primul pas în tehnica CAM (Computer Aided Milling) este poziționarea pe discul de zirconiu (blank) a pieselor protetice.După poziționarea elementelor de zirconiu, vor fi amplasate pe fiecare tije.

Fig.3.13

Fig.3.14

Mașina de frezat utilizată este produsă de compania Sirona și se numește InLab MC X5.Mașina frezează în cinci axe astfel toate detaliile realizate în design vor fi prezente pe lucrarea protetică.

III.8.Sinterizarea

În această fază, elementele de zirconiu se contractă cu aproximativ 20% liniar, dar aceasta este compensată cu o frezare supradimensionată. Cuptorul de sinterizare operează la temperaturi foarte ridicate , iar în urma tratamentului termic duritatea lucrării de zirconiu crește foarte mult, depășind-o pe cea a metalului.

Fig.3.15

III.9.Prelucrarea/adaptarea microprotezei

Fig.3.16

III.10.Glazurarea

Glazura elementelor de zirconiu reprezintă ultima etapă în realizarea lucrării protetice. După sinterizarea și prelucrarea micilor erori care apar (puncte de contact mai strânse, sau contacte dure ocluzal) se glazurează lucrarea în funcție de culoarea indicată de medicul stomatolog pe trimitere (înregistrată cu cheia de culori și pozele sunt atașate trimiterii).

Fig.3.17 Fig.3.18

Capitolul IV- CAZUISTICĂ

CAZ CLINIC 1

CAZ CLINIC 1.Pacienta s-a prezentat la cabinetul de medicină dentară pentru aplicarea a două implante pe care vor fi aplicate două coroane din zirconiu.

Conform legii drepturilor pacientului nr.46/2003 actualizată în 2018 cu art. 19, pacienta cazul nr.1 și-a dat acordul folosirii pozelor pentru cercetarea în cauză.

Caz clinic 2

Pacienta s-a prezentat la cabinetul stomatologic pentru a-și reface două coroane în zona laterală, respectiv 2.6 și 3.7. Coroanele vor fi realizate pe bont natural șlefuit.Materialul folosit fiind zirconiul.

Caz clinic

Concluzii

Lucrarea pe care am realizat-o pune în lumină toate avantajele utilizării tehnlogiei CAD-CAM în confecționarea microprotezelor prin prezentarea de informații despre zirconiu, restaurările protetice fixe unidentare și etapele de realizare a piesei protetice finite.

Tehnica CAD-CAM în realizarea restaurărilor protetice fixe unidentare de tipul zirconia all este o lucrare de diplomă care aduce în atenția tehnicienilor dentari și a doctorilor stomatologi importanța și viitorul tehnicii de frezare computerizată a zirconiului.

Prin această lucrare de licență am vrut să conturez viitorul meu în cadrul meseriei de tehnician dentar, un viitor plin de inovație și de lucruri noi ce așteaptă a fi descoperite.Proiectul meu propune folosirea anoi tehnici revoluționare ce deja au schimbat radical lumea tehnicii dentare și nu în ultimul rând lumea stomatologică.

Tehnica dentară a evoluat de la epoca cerii și a lucrului manual și a intrat într-o nouă eră digitală a proiectării pe calculator și de fabricarea asistată de un calculator a piesei protetice. Sunt noi oportunități, de a lucra mai mult, mai eficient și mai calitativ folosind un calculator.Materialele folosite și aparatura sunt în dezvoltare contiuă ceea ce mă face să mă gândesc la un viitor strălucit al tehnicii dentare.

Am ales această tema cu gândul că în viitor fiecare laborator de tehnică dentară va putea dispune măcar de o tehnologie de proiectare CAD, design-ul lucrărilor în format STL urmând a fi trimis către diferite centre de frezare computerizată a zirconiului , astfel se va crea un circuit eficient.

Bibliografie

1.David Vichente Dumitru, Ada Catalina Epistatu, Irina Ioana Donciu – „Restaurările protetice fixe”- curs pentru Colegiul de tehnică dentara, Ed.București 2006.

2. Dorin Bratu și Robert Nussbaum- „Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe”. Editura Signata Timișoara

3.Corina Marinela Cristache EET- „CAD-CAM O tehnologiea mileniului trei în stomatologie”. Editura didactică și pedagogică București 2016.

4.Florin Lăzărescu- „Incursiune în estetică dentară”. București 2013.

5. www.scrigroup.com/sanatate/EXAMENUL-CLINIC-AL-PACIENTULUI92459.php

6. https://www.infodentis.com/lucrari-dentare-fixe-etape-clinice/slefuirea-generalitati.php

7. http://www.wrdental.com/blog/2017/12/30/all-about-zirconia-crowns-what-187937

8. http://dentalclinica.ro/oxidul-de-zirconiu/

9. https://www.aegisdentalnetwork.com/id/2008/04/clinical-treatment-options-zirconia-and-computer-aided-design-computer-aided-manufacturing-cad-cam-dentistry

.