Universitatea de Artă şi Design, Cluj-Napoca [306225]

INTRODUCERE

De ce creăm? O [anonimizat]-am stabilit.

Creăm pentru a ne exprima emoțiile și pentru a [anonimizat] a [anonimizat] o anumită funcție. [anonimizat], [anonimizat]-o stabilim pe aceasta în funcție de ceea ce creăm și cum îndeplinim această acțiune.

Obiectele aveau în primă fază rolul de a-și îndeplini sarcina pentru care au fost create, „frumosul” fiind un aspect secundar. [anonimizat] p entru folosința lor (fie ele doar obiecte de mobilier sau ustensile), cat și pentru decorarea spațiului. Mai tarziu acest meșteșug s-a [anonimizat], [anonimizat], și erau realizate în special pentru scopul de a [anonimizat]-și ulterior un loc și in biserici pentru a înfățișa evenimente descrise în lucrarile religioase.

Tema de disertatie aleasă se bazează pe textul biblic aparținând Noului Testament „Apocalipsa lui Ioan”, reprezentând ultima carte a acestui canon. Cuvântul „apocalipsă” are semnificația de „reveliație”

[anonimizat] a Mantuitorului asupra adversarilor bisericii și a religiei, curățând planeta de păcat.

Am ales această temă datorită flexibilității pe care o oferă. Descrierile asupra evenimentelor ce „vor fi” sunt pe cât de vii pe atât de vagi, „Apocalipsa lui Ioan” [anonimizat].

Am fost mereu fascinată de acest concept al „sfârșitului”, a ce va fi cand nu va mai fi. [anonimizat] „traduse” [anonimizat] a fost scrisă (cca. 81-96 AD).

Tema de disertație „Revelatii” propune interpretarea etapelor apocalipsei reprezentate în Cartea Revelațiilor (Apocalipsa lui Ioan) și transpunerea lor în mediul grafic prin realizarea de concepte de personaj. Aceste personaje vor sintetiza fiecare etapă a apocalipsei, reprezentând o însumare vizuală a celor relatate în profeție.

[anonimizat]. Acest subiect poate fi înțeles și transpus în diverse variante: mot-a-[anonimizat]. Prismă prin care aceste întâmplări se pot înfățișa este infinită și cu siguranță necunoscută.

[anonimizat]-un mediu contemporan. Considerând tragediile la nivel global putem realiză o [anonimizat]. [anonimizat] s-a considerat că întâmplările devastatoare marcante din ultimul timp pot fi traduse că fiind unele din semnele apocalipsei, trăgând concluzia că această a început deja, numai că nu în aceeași măsură dramatică precum sunt prezentate în profeție, ci la un ritm mult mai lent. Luând în considerare acest lucru am ajuns la decizia de a incorpora aceste evenimente/personaje în contemporan, având ca subiect de inspirație aceste catastrofe mai mult sau mai puțin naturale.

Principalul subiect de studiu a fost conturarea celor patru călăreți ai apocalipsei a€“ care iarăși propune un spectru larg de interpretări. Se necesită un proces intens de gândire asupra stabilirii unui profil potrivit fiecăruia dintre cei patru călăreți, fiecare fiind complex prin ceea ce ar putea înfățișa. Mi-am conturat caracteristicile ce pot fi incorporate în aceste reprezentări.

Că mod de reprezentare am ales transfigurarea personajelor în artă conceptuală, transformând temă în una de actualitate, aplicabilă în industria menționată anterior, având astfel și un caracter practic. Pe lângă artiștii studiați anterior că și bază de inspirație (Kris Kuksi, Jake și Dinos Chapman, Zdzislaw Beksinski) voi mai adaugă că și referințe următorii: Chet Zar, Matteo Massagrande, Hieronymus Bosch, Gustave DorA©, William Blake. Aceștia au utilizat cu precădere subiectul apocalipsei sau variante ale acestora, fie interpetand revelațiile, fie folosindu-se de aceast concept pentru a realiza imagini puternice, cutremurătoare, încărcate de simboluri și emoții puternice.

ELABORAREA TEMEI

SUPORT LITERAR

Biblia, numită și Sfânta Scriptură este cuvântul lui Dumnezeu și reprezintă cartea pentru toți, cartea tuturor.

„Toată Scriptura este insuflată de Dumnezeu și de folos spre învățătură, spre mustrare, spre îndreptare, spre înțelepțirea cea întru dreptate,

Astfel ca omul lui Dumnezeu să fie desăvârșit, bine pregătit pentru orice lucru bun”.

(II Timotei 3,16-17)

Aceasta se raportează la Scripturile sacre din iudaism și creștinism și reprezintă o culegere din mai multe documente numite "cărți", scrise într-un interval de timp de aproximativ 1000 de ani.

Biblia a fost inițial formată din scripturile iudaice și creștine, formându-se inițial Biblia ebraică, apoi fiind adăugate evangheliile și creându-se Biblia creștină sau Sfânta Scriptură ce a fost tradusă în toate limbile pentru a fi accesibilă tuturor.

Biblia este formată din două mari cărți: Vechiul Testament format din Geneza sau Formarea, Cărțile lui Moise, Pildele lui Solomon, Psalmi, etc. Și Noul Testament format din evangheliile după cei patru mari evangheliști Marcu, Matei, Luca și Ioan, iar la sfârșitul Noului Testament ne este prezentată Apocalipsa dupa Ioan.

Noul Testament perfecționează revelația făcută de Dumnezeu prin Legea lui Moise și prooroci, tocmai din perioada Vechiului Testament.

Apocalipsa Sfântului Ioan este ultima carte ce aparține Noului Testament și unica ce aparține în întregime literaturii apocaliptice. Autorul este numit Ioan Teologul, iar tărâmul scrierii este luat ca fiind Insula Patmos din Marea Egee.

St. John the Evangelist on Patmos by Hieronymous Bosch, circa 1489

Mesajul cărții reprezintă marea victorie escatologică a lui Iisus Hristos împotriva vrăjmașilor.

Uneori, autorul Apocalipsei este numit Ioan din Patmos, deoarece acesta se intitula drept Ioan și de asemenea afirmă că era în Patmos când a avut prima viziune.

Interpretări teoretice ale apocalipsei

Una din interpretările teoretice ale apocalipsei este „Apocalipsa-un mesaj prevestitor de violență”. Cartea Apocalipsei poate fi citită în mai multe conținuturi și poate fi interpretată și adaptată vremurilor contemporane, putând fi percepută adesea ca „o dramă care se derulează pe tărâm terestru, în timp ce corurile sale psalmodiază în spațiul celest al scenei, în scop consolatoriu”. (V. Stagiamos).

Viziunea avansată depășește tabloul istoric al prezentului, înfățișând un viitor de asuprire și de tulburare, al Antichristului ce oferă omenirii o înșelătoare și pur-terestră fericire și, reușește să realizeze lumea sub biciul său. Antichristul dându-se drept Mesia, îi execută pe toți cei care i se opun și îi reclamă înșelătoria. În cele din urmă acesta este distrus de către divinitate, ca pe urmă să vină judecata de apoi care alungă răul de pe pământ.

Michelangelo Buonarroti-Judecata de apoi,1541

O a doua intepretare teoretică asupra Apocalipsei este: Apocalipsa ecologică.

Aceasta reprezintă poluarea puternică a aerului pecum și a apelor: „vărsarea celor șapte cupe ale mâniei și cele șapte urgii ce vin asupra pământului”, „…marea s-a prefăcut în sânge ca de mort, și orice suflare de viață a murit…”, „la fel în râuri și în izvoare apele s-au prefăcut în sânge” (Ap.16, 2-4).

Această acțiune de devastare a vieții de pe pământ este înmânată în totalitate îngerilor. Primul înger dezlănuțuie nimicirea vegetației: „Și a trâmbițat întâiul înger, și s-a pornit grindină și foc amestecat cu sânge și au căzut pe pământ; și a ars din pământ a treia parte, și a ars din copaci a treia parte, iar iarba verde a ars de tot” (8, 7).

Al doilea înger împreună cu al treilea răspândesc poluarea apelor și în acest fel omoară o treime din populația pământului: „din făpturile cu viață în ele, care sunt în mare…” (8, 9).

Al cincilea înger pornește poluarea aerului: „Și a deschis fântâna adâncului și fum s-a ridicat din fântână, ca fumul unui cuptor mare, și soarele și văzduhul s-au întunecat de fumul fântânii” (9,2).

O a treia interpretare teoretica a Apocalipsei este: Apocalipsta ecoclimatică.

Rândurile Apocalipsei din viziunea ecologică a lui Ioan pot fi citite și interpretate drept schimbările climatice actuale, după anumite date comunicate de oamenii de știință.

Temperaturile ridicate, secarea râurilor și uscarea vegetației pe câmpuri sunt doar câteva dintre aceste aspecte. Ar mai fi de adaugat și topirea gheții din vestul Antarcticii și animalele pe cale de dispariție.

Pământul va deveni astfel, un deșert nemărginit.

REPREZENTĂRI ÎN ARTĂ A APOCALIPSEI

Eduard von Steinle

Eduard von Steinle (2 iulie 1810, Viena – 19 septembrie 1886, Frankfurt) a fost un pictor istoric și un membru al Mișcării Nazarene.

Cei 4 călăreți ai Apocalipsei- Eduard von Steinle

Viktor Vasnetsov

Viktor Vasnetsov (15 mai 1848-23 iulie 1926) a fost un artist rus ce a fost specializat în subiectele mitologice și istorice. Este considerat co-fondatorul picturii folclorice si romantice moderniste.

Four Horsemen of the Apocalypse – Conquest, War, Famine & Death, an 1887 painting by Viktor Vasnetsov

Benjamin West

Benjamin West (10 octombrie 1738-11 Martie 1820) a fost un artist anglo-american, pictor al scenelor istorice în jurul și după timpul Războiului American de independență.

Death on a Pale Horse, 1796 – Benjamin West

PREZENTAREA CELOR PATRU CALAREȚI AI APOCALIPSEI

Cei patru călăreți ai Apocalipsei sunt prezentați în cartea Apocalipsei lui Ioan, de la sfârșitul Noului Testament. Deși sunt o mulțime de interpretări distincte pentru cei patru călăreți care stau pe cei patru cai de culori alb, roșu, negru și gălbui, aceștia sunt priviți drept reprezentând: Ciuma, Războiul, Foametea și Moartea.

CALAREȚUL ALB‚ MESIA, FALS PROFET, CIUMA

„Când a rupt Mielul cea dintâi din cele șapte peceți, m-am uitat și am auzit pe una din cele patru făpturi vii zicând cu un glas ca de tunet: „Vino și vezi!” M-am uitat și iată că s-a arătat un cal alb. Cel ce stătea pe el avea un arc; i s-a dat o cunună și a pornit biruitor și ca să biruie.” (Apocalipsa 6.1)

Călarețul alb are asupra sa un arc și pe cap are o diademă a triumfului.

Acesta este interpretat ca fiind duhul sfânt sau un îndrumător spre calea cea dreaptă. În cultul popular, calul alb este considerat o boală infecțioasă, ciuma, iar ultima sa interpretare drept reprezentând Antichristul.

Miniatură dintr-un Manuscris despre Apocalipsă

CALAREȚUL ROȘU, RĂZBOIUL

„Când a rupt Mielul a doua pecete, am auzit pe a doua făptură vie zicând: „Vino și vezi.” Și s-a arătat un alt cal, un cal roșu. Cel ce stătea pe el a primit puterea să ia pacea de pe pământ, pentru ca oamenii să se înjunghie unii pe alții, și i s-a dat o sabie mare.”

Calul roșu simbolizează războiul. Călarețul este prezentat ca ținând în mână o sabie și cu o postură parcă pregătită de luptă. Calul roșu mai poate fi interpretat și ca sângele ce va fi vărsat în luptă.

Miniatură dintr-un Manuscris despre Apocalipsă.

CALAREȚUL NEGRU, FOAMETEA, LEGIUITORUL

„Când a rupt Mielul pecetea a treia, am auzit pe a treia făptură vie zicând: „Vino și vezi!” M-am uitat și iată că s-a arătat un cal negru. Cel ce stătea pe el avea în mână o cumpănă. Și, în mijlocul celor patru făpturi vii, am auzit un glas care zicea: „O măsură de grâu pentru un leu! Trei măsuri de orz pentru un leu! Dar să nu vatămi untdelemnul și vinul!””

Călărețul negru reprezintă foamea și are asupra sa o balanță ce indică modul în care a fost pâinea cântărită pe timpul foametei. Calul negru mai poate fi privit ca un legiuitor. De asemenea poate fi un simbol al bogăției, al avuției și al capacității nimicitoare a deosebirilor dintre clasele unei societăți.

Famine Horsemen of Apocalypse-Eduardo Garcia 2013

CALAREȚUL PALID, MOARTEA

„Când a rupt Mielul pecetea a patra, am auzit glasul făpturii a patra zicând: „Vino și vezi!” M-am uitat și iată că s-a arătat un cal gălbui. Cel ce stătea pe el se numea Moartea, și împreună cu el venea după el Locuința morților. Li s-a dat putere peste a patra parte a pământului, ca să ucidă cu sabia, cu foamete, cu molimă și cu fiarele pământului.”

Călărețul palid reprezintă moartea. În scrierea biblică este singurul călăreț ce nu are o armă asupra sa, deși în ilustrații este prezentat ca având o coasă sau o sabie. Calul călărețului palid este descris ca având o culoare galben-verzuie, ceea ce ne sugerează că această culoare reprezintă culoarea și aspectul bolnăvicios al unui cadavru.

The Pale Horseman by WavingMonsterStudios

CONCEPT ART

Arta conceptuală este o formă de ilustrație folosită pentru a transmite o idee ce urmează a fi folosită la, dar nu limitată de, filme, jocuri video, animație sau comic books, înainte de a se transfigura în produsul final.

Concept art-ul mai face referire la dezvoltarea vizuală (visual development) sau design de concept. Acest lucru se poate aplica atat in comerț, modă, arhitectură, design industrial. Nu se știe însă cine a popularizat acest termen, făcând trimitere la designul de pre-producție, însă se face referirle la acesta de către Disney,începand cu anii 1930.

Un concept artist este o persoană care realizează designul vizual pentru un obiect, character, acestea nereprezentand însă rezultatul final al proiectului din care face parte. Calitățile pe care trebuie sa le posede un concept artist sunt abilitațile de graphic designer, posiblitatea de a lucra cu deadline-uri, iar principala caracteristică pentru a-și realiza scopul este posibilitatea de a interpreta idei și cum pot fi implementate pentru proiectul în sine, având în vedere faptul ca subiectul asupra caruia se intervine, nu le este sub control.

Recent, concept art-ul a ”îmbrățișat” folosința tehnologiei digitale, pictura digitală fiind tot mai accesibila în timp prin punerea pe piață a tabletelor grafice, ceea ce oferă o imensă flexibilitate și un mod de lucru mai efficient, imitând mediile tradiționale utilizate anterior în concept art: pictura în ulei, pictura în acrilic, marker sau creion.

Fluența acestor programe de pictură digitală de cele mai multe ori devine modul de selecție în ceea ce privește abilitațile artistului. Concept art-ul, deși doar o ustensila dintr-un proiect mult mai vast, are propria frumusețe având in vedere ca cei ce lucreaza în aceste domenii au avut un trecut ca și artiști plastici.

ARGUMENTAREA LUCRĂRILOR

Lucrările sunt realizate pe pânză cu dimensiuni de 80 x 140 cm, iar tehnica folosită este pictura în acrilic.

Am ales acest mediu, deoarece acesta este unul flexibil, care permite o varietate de tușe asemănătoare altor tehnici, fiind vopseluri care pot oferi multă versatilitate în exprimarea plastică. Am ales înfățișarea acestor patru caractere, deoarece consider că se află în centrul acțiunii cărții „apocaliptice”. Sunt piesele de puzzle care intră în joc și pun toate celelalte elemente în mișcare, fiind cei ce aduc distrugerea, cei care vestesc sfârșitul.

Deși sunt înfățișați ca fiind călăreți, am ales să creez aceste personaje în funcție de ceea ce simbolizează, mai mult decât reprezentarea mot-a-mot a ceea ce este descris în textul biblic, lucruri pe care le consider, de altfel, simbolice.

Modul în care am dorit să expun aceste personaje s-a schimbat radical de-a lungul timpului, având conflictul de a nu intra în sfera clișeului. Inițial am decis să realizez lucrările în format digital, în forma unor ilustrații, ulterior ajungând la concluzia că cea mai bună soluție ar fi să aleg tehnica pe care am îndrăgit-o cel mai mult de-a lungul timpului, ce îmi oferă flexibilitatea de care am nevoie și care mă ajută să redau un aspect mult mai plastic și mai personal lucrărilor, culorile acrilice.

Voi înfățișa astfel câteva schițe preliminare ce au contribuit mai mult sau mai puțin în lucrările finale.

Ideea principală o reprezenta fragilitatea omului și oglindirea sa în creștinism (fapt înfățișat prin coroana de spini). Această schiță ar fi putut încorpora atât ideea morții cât și a falsului profet.

Această schiță reprezintă pierderea inocenței, dualitatea bine-rău, prezența păcatului și lupta interioară împotriva acestuia.

Ulterior am ajuns la concluzia că cea mai bună soluție ar fi reprezentarea lor în manieră conceptualistă asemănătoare concept art-ului, menită a servi în industria jocurilor video ca sursă de inspirație.

CONQUEST

„Conquest” este reprezentată printr-o femeie îmbrăcată în alb, făcând referire la calul alb ce apare în profeție. Diadema ce-i înfășoară capul aduce aminte de simbolismul acestui prim călăreț: atât ca salvator cât și ca fals profet, considerând și elementele ce se aseamănă unor aureole, prezente de obicei, la sfinți în icoanele bisericești.

Modul de reprezentare a diademei are un caracter avangardist. Arcul și săgețile sunt „instrumentele” ce ne sunt prezentate în textul biblic ca aparținând acestui prim călăreț, cu simbolul cuceririi.

Luând în considerare faptul că în anumite interpretări călărețul alb este văzut ca semnificând o „ciumă”, am ales să reprezint arma menționată anterior ca fiind ușor „mutagenă”, deși având per total un aspect cât de cât elegant, îi sunt incorporați ochi înroșiți și parcă obosiți, reprezentând chin și izbândire asupra celor cotropiți.

Cu toate acestea am ales să îi ofer o înfățișare calmă și un chip frumos, antitezic cu ceea ce reprezintă, tocmai pentru faptul că este o entitate înșelătoare, apărând în chipul unui salvator, a unei femei cu chip angelic, dar cu motive mult mai înrădăcinate de cucerire și distrugere.

WAR

Sabia este obiectul ce nu putea să lipsească acestui caracter. „War” este și de această dată un subiect feminin, și am ales acest lucru, deoarece în societate mai rar este reprezentat un războinic în chip de femeie, sexul frumos fiind în cultura populară preponderent un simbol al fragilității.

Consider această înfățișare ca un mic element surpriză. Conceptul în sine este însă unul standard, călărețul calului roșu fiind înconjurat de un fundal roșcat, arzând și un peisaj post-apocaliptic, deșertic, este îmbrăcată în armură, cu inserție de material sângeriu, având o postură parcă gata de atac, inspirând agilitate conferindu-i un aspect înfiorător.

FAMINE

Foametea este descrisă în textul biblic ca fiind un călăreț ce ține în mână o balanță. Această balanță ocupă un loc central în această lucrare. Am ales ca personajul în cauză să aibă un aspect tribal, triburile izolate de lumea modernă fiind forțate să-și drămăluiască resursele.

Aici conceptul este destul de la obiect și de la sine înțeles. Aliura femeii ce e mai mult sau mai puțin reprezentată printr-o gimnastă, întărește ideea de echilibru și disciplină.

Balanța este aurie, culoarea bogăției, făcând referire la alt aspect al profeției, acela de scumpire a resurselor, în urma instalării foametei și a înstăririi celor intitulați de a conduce masele.

Părul este împodobit cu spice de grâu, fiind principala sursă alimentară și agronomică a lumii și de altfel și una din cele mai importante.

DEATH

Moartea vine călărind pe un cal palid. Această lucrare are ca bază vizuală contrastul între culoare și non-culoare.

Am ales ca personajul acestui tablou, de data aceasta un bărbat, să fie înfățișat „palid”, lipsit de culoare, realizat în alb-negru în antiteză cu mantia de culoare roșie ce amintește de vărsarea de sânge.

Coasa, de această dată, nu mai intervine în prim plan precum arcul prezent în „Conquest”, sabia în „War” sau balanța la „Famine”, ci își face apariția doar în mod simbolic, în forma unui pandantiv reprezentând mai mult un suvenir decât o armă a genocidului.

M-am axat mai mult pe ideea de „colecționar de suflete”, decât a unui monstru scheletic așa cum este pururi reprezentat. Acest fapt poate fi văzut în multitudinea de chipuri ce sunt sudate în corpul acestuia având principalul rol de a sugera eradicarea omenirii, a agoniei și disperării induse de acest act și a nesiguranței a ceea ce privește destinația acestor suflete.

Fundalul negru are unicul rol de a scoate în evidență centrul de interes al lucrării.

Fotografii de referință utilizate în crearea lucrărilor

Tasastock, @ Deviantart.com

Everyone92, @ Deviantart.com

Alastock, @ Deviantart.com

Wakenthedeadstock, @ Deviantart.com

Jaded-ink, @ Deviantart.com

Sunspirits, @ Deviantart.com

SURSE DE INSPIRAȚIE

Aceste entități au inspirat artiști plastici de-a lungul vremii și au fost transfigurați în beletristică, în filme și seriale și incorporați în jocuri video, atât în mod fizic cât și ca simple simboluri.

Cei patru călăreți ai apocalipsei au fost prezenți în serialul „Supernatural (2005-prezent)”. Creatorul serialului Eric Kripke, i-a introdus pe Pestilence, War, Famine și Death în al cincilea sezon al acestui serial.

Fiecare călăreț (Death, Famine, War și Pestilence) au venit spontan în existență atunci când moartea, foamea, confruntarea și bolile au intrat în lume. Death, a apărut în existență din momentul în care Dumnezeu a creat prima formă de viață, deoarece nu poate fi viață fără moarte.

War- Titus Welliver

Famine – James Otis

Pestilence – Matt Frewer

Death – Julian Richings

Din filmografie putem aminti „Horsemen (2009)”, ce are ca subiect un detectiv ce încearca sa afle misterul unui ucigaș in serie ce își orchestrează crimele în funcție de ce inspiră fiecare din călăreți.

Printre textele de beletristică ce s-au inspirat din cei patru călăreți ai apocalipsei putem enumera benzile desenate de la Marvel, ce au incarnat personajele deja existente ca fiind câte unul dintre călăreți (acest lucru fiind realizat precum numirea gradelor militare), dar și crearea a altor personaje noi menite sa aducă distrugere și să îndeplineasca antiteza erou-antierou.

„Four Horsemen of the Apocalypse” realizată de Michael Mendheim, Simon Beisley și colaboratorii lor, povestesc aventurile unei organizări formată pentru a păzi cele șapte petece divine. În urma unor catastrofe sociale și naturale, personajul principal ajunge în iad, unde împreuna cu încă trei camarazi decide să salveze lumea de la pieire.

Darksiders este un joc video RPG ce își desfășoara povestea prin ochii lui War și Death. Premisa acestora pleaca de la faptul că War, călărețul roșu al apocalipsei, este păcălit sa vină pe pământ și acest lucru declanșează apocalipsa. Cei doi (in serii diferite) luptă pentru a restaura cele 7 petece, iar pământul devine un câmp de bătălie, guvernat de îngeri și demoni de asemenea.

War, Darksiders

Death, Darksiders

CONCLUZIE

Ansamblul de lucrări își dorește să înfățișeze personificarea călăreților apocalipsei precum personaje fantastice și nu doar aparținând strict unui text biblic, ci mai degrabă a unei povești, ce poate fi centrul izvorârii imaginației, fără a impune granițe.

Este de la sine înțeles de ce conceptul sfârșitului lumii este unul atât de fascinant și acest lucru se datorează faptului că omul este o ființă curioasă, însetată de cunoștințe, dar și creativă.

Imi doresc ca lucrările expuse sa iși îndeplinească scopul de a face parte din ceea ce numim concept art, fiind doar o mică parte din ce ar putea fi expus din întreaga carte – „Apocalipsa lui Ioan” din Biblie.

Consider ca acest text este o provocare, atât din punct de vedere interpretativ cât și creativ. Modul în care sunt expuse în textul biblic pot lasa mana liberă multor erori, riscand realizarea de clișee. Sper totuși că am reușit sa trec peste acest obstacol.

În cele din urma, lucrarea de disertatie reprezintă propria viziune acestor texte, realizate intr-o tehnică ce îmi face placere sa utilizez, inspirată din lucrurile văzute anterior in arta altor mari pictori, dar și in fabricațiile moderne ale mass mediei. Îmi doresc sa se simta amprenta propriilor idei in aceste picturi și conceptul sa fie înțeles.

BIBLIOGRAFIE

„Apocalipsa lui Ioan”, Noul Testament, Biblia Creștin-Ortodoxă

„Apocalypse Explained”, Emanuel Swedenborg

http://www.discoverrevelation.com/Rev_Links.html

http://www.discoverrevelation.com/

http://www.pbs.org/wgbh/pages/frontline/shows/apocalypse/explanation/brevelation.html

www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/apocalipsa-lui-ioan-o-profe-ie-catastrofei-ecologice

http://www.ducu.de/rel04.htm

https://en.wikipedia.org/wiki/Eduard_Von_Steinle

http://ro.orthodoxwiki.org/Sf%C3%A2nta_Scriptur%C4%83

https://en.wikipedia.org/wiki/Viktor_Vasnetsov