Universitatea Creştină 22 [608772]

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BRAȘOV

LUCRARE DE LICENȚĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Conf. univ. dr. SUCIU GHEORGHE

BRAȘOV
2017

2
UNIVERSITATEA CREȘTINĂ "DIMITRIE CANTEMIR"
FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE BRAȘOV
SPECIALIZAREA: FINANȚE ȘI BĂNCI

DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII
LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

Absolvent: [anonimizat]:
Conf. univ. dr. SUCIU GHEORGHE

BRAȘOV
2017

3

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ
„DIMITRIE CANTEMIR” ABSOLVENT: [anonimizat] – BRAȘOV Forma de învățământ: IF/FR
Specializarea: Durata studiilor: 3 ani
FINANȚE ȘI BĂNCI Promoția: 2017

CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC:
VIZA FACULTĂȚII:
CONF. UNIV. DR. SUCIU GHEORGHE

LUCRARE DE LICENȚĂ

1. TITLUL:
DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

2. STRUCTURA LUCRĂRII:
Introducere
Cap. I : Rentabilitatea întreprinderilor
1.1 Particularități ale prestatoare de servicii saul lucrări
1.2 Situațiile financiare, oglinda activității entităților
1.3 Conceptul de rentabilitate și indicatorii de apreciere
1.4 Ratele de rentabilitate la entitățiile prestatoare de servicii
Cap. II : Diagnosticul rentabilitășii la SC B.C.R. ROMÂNIA S.A
2.1 Prezentarea SC B.C.R. ROMÂNIA S. A.
2.2 Situațiile financiare ale SC B.C.R S.A. în perioada 2012 -2016
2.3 Diagnosticul rentabilității la S.C B.C.R ROMÂNIA S.A
2.4 Analiza altor indicatori economic -o financiari la S.C B.C.R ROMÂNIA S.A.
Concluzii și propuneri
3. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ:
1. Suciu Gh. “Analiză economico -financiară”, Ed. Infomarket, Brașov, 2009;
2. Robu V., Anghel I., Șerban E.C. “Analiza economico -financiară a firmei”, Ed. Economică, București,
2007;
3. Dragotă V., Obreja B.L. ”Management financiar”, Ed. a II-a, Vol. I, Ed. Economică, București, 2012.
4. ORDIN MFP 1802/2017
5. . Suciu Gh. ”Diagnostic financiar. Concepte”, Ed. Universitară, București, 2013

4

* Pentru fiecare criteriu de apreciere se trece semnul X, corespunzător calificativului și notei acordate.
** Nota acordată de conducătorul științific se calculează cu relația: Suma totală a notelor acordate / 10

5. Declarația pe proprie răspundere privind autenticitatea lucrării de licență
Subsemnatul / subsemnata
……………………………………………………………………………………………………. declar pe proprie
răspundere, sub rezerva sancțiunilor legale și morale , că la redactarea lucrării mele de licență
nu am folosit decât sursele bibliografice menționate în text și în bibliografia de la finalul
lucrării de licență. Declar că nu am mai prezentat această lucrare în fața unei alte comisii de
examen de licență.

Semnătura absolvent: [anonimizat]:
4. APRECIEREA LUCRĂRII DE LICENȚĂ
Lucrarea de licență este/nu este unitară, are/nu are o structură corespunzătoare, rezolvă/nu rezolvă
problemele enunțate în temă, este/nu este de nivel științific ridicat/mediu/satisfăcător/ nesatisfăcător,
conține/nu conține contribuții și interpretări personale, nu este/este copiată după o altă lucrare
simil ară, și în consecință poate/nu poate fi susținută în fața comisiei de licență.
Nota acordată are la bază următoarele criterii de apreciere:
Nr.
crt. Criterii de apreciere Calificative / Note acordate*
Foarte
bine Bine Satisfă –
Cător Nesatis
–
făcător
10 9 8 7 6 5 4
1. Actualitatea, complexitatea și originalitatea temei lucrării
de licență
2. Documentarea din literatura națională și internațională

3. Documentarea practică pentru realizarea studiului de caz

4. Utilizarea unor surse statistice din țară și din străinătate

5. Prelucrarea și sistematizarea informațiilor din literatura de
specialitate
6. Prezentarea informațiilor și rezultatelor în tabele statistice
și sub formă grafică
7. Elaborarea și fundamentarea economică a propunerilor

8. Concluziile finale ale lucrării și contribuția personală a
autorului
9. Utilizarea surselor bibliografice și modul de trimitere la
sursele bibliografice
10. Modul de tehnoredactare a lucrării și utilizarea
diacriticelor
Suma pe coloană a notelor acordate pe criterii:
Suma totală a notelor acordate:
Nota acordată**:
Semnătura conducătorului științific:

5
CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 6
CAPITOLUL I RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERILOR ………………………….. …………….. 7
1.PARTICULARITĂȚI ALE ENTITĂȚILOR PRESTATOARE DE LUCRĂRI SAU
SERVICII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 7
1.1.1 Diagnosticul financiar ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 8
1.2 Situatiile financiare, oglinda activității entităților ………………………….. ………………………….. 8
1.3 Conceptul de rentabilitate și indicatorii de apreciere ………………………….. ……………………. 11
1.4. Ratele de rentabilitate la entitățile prestatoare de servicii ………………………….. …………….. 13
14.1Caraceristici ale entităților prestatoare de servicii ………………………….. ……………………….. 13
1.4.2 Rate de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 17
CAPITOLUL II : DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII LA FIRMA S.C BANCA
COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A ………………………….. ………………………….. ………………………… 23
2.1 Prezentarea firmei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 23
2.1.1 Scurt istoric ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 23
2.1.2 Organigrama băncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 24
2.1.2 Structura băncii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 27
2.1.3 Evoluția Băncii Comerciale Române de -a lungul timpului ………………………….. …………. 28
2.2 Situațiile financiare ale Băncii Comerciale Române în anul 2016 ………………………….. ….. 31
2.3 Diagnosticul rentabili tății ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 37
2.3.1 Analiza comparată a rentabilității în anii 2015 -2016 ………………………….. …………………. 42
2.4 Analiza altor indicatori financiari la B.C.R România S.A. ………………………….. ……………. 43
2.4.1 Topul băncilor din România ………………………….. ………………………….. ………………………. 47
CONCLUZII ȘI PROPUNERI ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 49
Propuneri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 58
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 59

6

INTRODUCERE

Elaborarea acestei lucrări se justifică din dorința de a prezenta o imagine corectă a
situației patrimoniale a societățiilor comerciale prestatoare de servicii sau executare de
lucrări.
Lucrarea de față este structurată în 3 capitole. În capitolul întâo sunt prezenetate
noțiuni generale despre diagnostic, ratele de rentbilitate și indicatori economico -financiari
folosiți pentru a determina situția patrimonială a entității.
În capitolul al doilea este prezentat istoricul Băncii Comerciale Române, structura
acesteia, organigrama, o fisă a postului și evoluția ei pe piața bancară de la deschidere până în
prezent.
Tot în capitolul al doilea folosind datele din bi lanț am prezentat și calculat ratele de
rentabilitate ale băncii, printre care și rata de solvabilitate, lichiditate, gradul de îndatorare și
alți indicatori bursieri.
Am realizat de asemnea o analiză comparată a acestor indicatori din dorința de a
oferi un diagnostic pertinent.
În capitolul al treilea sunt prezentate câteva concluzii și propuneri atât ale analizei, cât
și al diagnosticului rentabilității.

7
CAPITOLUL I RENTABILITATEA ÎNTREPRINDERILOR

1. 1. Particularități ale entităților prestatoare de lucrări sau servicii

Potrivit legislației comunitare, prin entitate se înțelege ” orice întreprindere angajată
într-o activitate economică, adică o activitate constând în oferirea de b unuri sau prestarea de
servicii pe o piață dată, independent de statutul său juridic sau de modul de finanțare”.1
Pentru ca, condițiile să fie îndeplinite nu este necesar ca entitatea să aibe ca principal
obiectiv obținerea de profit. În funcție de aria în care activează, entitățiile pot fi fizice sau
juridice.
În cadrul acestora sunt create condiții foarte bune de desfăsurare a activității, având ca
scop creșterea productivității angajațiilor și plata contribuțiilor la bugetele statului.
Deci entitățiil e pot fi considerate niște organisme vii care se nasc, trăiesc și mor. Ele
gestionează un ansamblu de resurse fizice și financiare și au ca obiect principal o bținerea de
profit2.
Entitățiile sunt cunoscute și sub denumirea de într eprinderi sau firme
comer ciale. Conform profesorului Nicolescu întreprinderile reprezintă” organisme cu vocație
industrială sau comercială cu un centru de profit și o singură activitate de bază ”( Nicolesucu
ș.a, 2008). Astfel putem spune că acestea au rol esențial în economie, deo arece duc la
creșterea competitivității, forței de muncă și capitalului investit.
În ceea ce privește firma comercială, profesorul Suciu este de părere că aceasta
”poate să cuprindă mai multe unități care prestează activități identice, localizate în div erse
zone geografice sau filiale care fac afaceri diferite în aceași zonă”. Activitatea entității
generează două categorii de fluxuri:
 fluxuri de cheltuieli reprezentate de intrarea factorii de producție;
 fluxuri de venitruri, reprezentate de ieș irea fa ctorilor de
producție (Suciu,2009).
Analizând piața românească, observăm că majoritatea entităților prestatoare de servicii
au ca formă juridică de funcționare : societatea cu răspundere limitată. Conform ultimelor

1 http://www.legi -internet.ro/legislatie -itc/altele/legea -concurentei.html , accesat la 01.12.2016
2 Suciu G, Analiza economico – financiară, Editura Infomarket, Brașov 2009, pag. 2

8
statistici, în anul 2017 pe piața românea scă și -au început activitatea alte 11.656 de societăți cu
răspundere limitată, numărul lor fiind în scădere cu 18% comparativ cu anul 2016.3
1.1.1 Diagnosticul financiar
Cuvântul “diagnostic” provine din grecescul ” diagnostikos și înseamnă “a avea
capacitatea de a discerne”. Împrumutat din medicină în analiza financiară, diagnosticul
sugerează necesitatea consultării periodice a organizației pentru a -i analiza starea,
dinamiscmul și capacitatea de a se adapta schimbărilor care apar în mediul exterior ei. În
comparație cu diagnosticul medical, diagnosticul financiar nu se limitează doar la problemele
întâmpinate de entitate, ci găsește și o soluție.
Premisele diagnosticului sunt următoarele:
– orice entitate este un organism viu care parcurge toate etapele existenței: nașterea,
creșterea, maturitatea și moartea;
– în oricare d in etapele parcurse, entitatea se poate confruntă cu disfuncționalități
cauzate de factori interni și/sau externi;
– pentru creșterea longevi tății și bunăstării entității este necesară supravegherea stării
de sănătate și prevenirea apariți ei unor anomalii funcționale4
1.2 Situatiile financiare, oglinda activității entităților

O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic fi nanciar, care ofere
posibilitatea adoptării unor decizii și stabilirea unor previziuni financiare, se bazează în primul
rând pe date și informații provenite din situațiile financiare ale întreprinderii , însă nu se poate
baza numai pe aceasta. Ea trebuie să înceapă prin adunarea mai multor informații:
 informații generale pe plan economic, fiscal și monetar;
 informații asupra sectorului de care aparține întreprinderea;
 informații de ordin economic și juridic asupra întreprinderii5
Informațiile generale fac referire la situația generală a economiei la un momendat,
fiind influențată de conjuncturiile favorabile sau nefavorabile, acestea pot fi legate de criza
economică, rata inflației sau numărul tranzacților realizate pe burse.
Informațiile sectoriale fac referire la tipologia produselor, tehnologia folosită în
procesul de fabricație care pot influența direct sau indirect rentabilitate entității.

3 https ://www.news.ro/economic/registrul -comertului -romanii -au-infiintat -17-251-firme -primele -doua -luni-
2017 -11-3-putine -fata-aceeasi -perioada -anului -trecut -numarul -srl-uri-scazut -au-inregistrate -multe -pfa-uri-
1922404922002017031116853653 , accesat la 01.12.2016
4 Achim M.V, Diagnostic Financiar – Contabil, Editura Economică, Cluj -Napoca 2015, pag.4
5 Petrescu S, Ghid teoretico – aplicativ, Ediția a -II-a revizuită, Editura CECCAR, București 2008, pag.19

9
Informațiile economice și juridice, pot fi publice sau secrete și au un impact major
asupra entității.
Diagnos ticul financiar nu poate pleca decât de la documentele reprezen tative ale unei
imagini fidele a întreprinderii, care poate fi prezentată partenerilor economici și sociali interni și
externi. Astfel, imaginea fidelă a patrimoniului unei întreprinderi este oferită de contabilitatea
generală, care ne pune la dispoziție informațiile necesare analizei financiare care cuprind
următoarele documente egale ca importanță:
 Bilanțul,
 Contul de profit și pierdere,
 Situația modificărilor capitalului propriu,
 Situația fluxurilor de trezorerie,
 Notele explicative l a situațiile financiare anuale6
Instrumentul universal de lucru, potrivit standardelor internaționale și naționale de
contabilitate, în care se găsesc informațiile cu privire la patrimoniu și la performanțe, î l
constituie bilanțul contabil, componentă de bază a situațiilor financiare pe care orice
întreprindere trebuie să le elaboreze cel puțin anual.
Bilanțul contabil constitu ie, deci, pu nctul de pornire în orice evaluare de activ sau de
întreprindere, dar numai punct de pornire .
A neglija bilanțul contabil ca punct de pornire în orice e valuare de activ sau
întreprindere este o abord are eronată; experții contabili cunosc metodele directe și tehnicile
convenționale de repartizare a tuturor posturilor din bilanțul contabil până la ultimul atelier sau
subdiviziune a întreprinderii. Pe de altă parte, a evalua un activ sau o î ntreprindere pe baza
bilanțului contabil constituie o abordare chiar mai eronată din multe puncte de vedere, dar cel
mai important îl constituie faptul că bilanțul , fiind întocmit după anumite reguli ș i principii
referitoare la evaluare, face ca patrimoniul să nu fie exprimat în valori de piață , iar
performanțele să nu fie cel e care s -ar fi obținut în condițiile normale ale pieții.7
Dacă bilanțul contabil descrie situația patrimoniala a unei întreprinderi la un moment
dat, indicând și mărimea rezultatului este necesară prezența unui alt instrument care să explice
modul de constituire a rezultatului și să permită desprinderea unor concl uzii legate de
performanțele activității întreprinderii. Acest instrument este contul de profit și pierdere sau
contul de rezultate. El grupează fluxurile reale și financiare și pune în evidența operațiunile

6 Ibidem, pag.20
7 Toma M, Inițiere în evaluarea întreprinderii, Ediția a –III-a revizuită, Editura CECCAR, București 2009,
pag.27

10
realizate de întreprindere în cursul exercițiulu i. Contul de profit și pierdere, prin conținutul
sau, oferă informații asupra activității industriale, comerciale sau financiare a întreprinderii și
despre modul cum această își gestionează afacerile prin dimensiunea veniturilor, cheltuielilor
și rezultate lor pe care le generează.
Contul de profit și pierdere sau contul de rezultate este parte integrată a bilanțului
contabil al întreprinderii. Contul de rezultate reflectă fluxurile de venituri și cheltuieli de
gestiune de la începutul până la încheierea ex ercițiului.8
Contul de profit sau pierdere este important în procesul de analiză a rentabilității unei
întreprinderi, deoarece:
 permite determinarea rezultatului global al activității într -o anumită perioadă;
 permite determinarea rezultatului pentru fiecare tip de operațiune realizată și
analiza influenței fiecărei componente de structură implicate în realizarea rezultatului global 9
(Chebac ș.a, 2010).
Situația modificărilor capitalului propriu prezintă detaliat toate variațiile pe care le -au
suferit capitalurile proprii între momentul de început și cel de sfârșit al exercițiului financiar,
permițând analiza capacității de menținere a capitalului și a rezultatului final (profitul sau
pierderea).
Situația fluxurilor de trezorerie oferă informații referitoare la capa citatea entității de a
genera numerar și echivalente din activitatea de exploa tare și din activitatea investițională,
precum și la modul de utilizare a acestora. 10
Notele explicative trebuie:
a) să prezinte informații despre reglementările contabile care au stat la baza întocmirii
situațiilor financiare anuale și despre politicile contabile folosite;
b) să ofere informații suplimentare care nu sunt prezentate în bilanț, contul de prof it și
pierdere și, după caz, în situația modificărilor capitalurilor proprii și/sau situația
fluxurilor de numerar, dar sunt relevante pentru înțelegerea oricărora dintre acestea.
Trebuie să se menționeze, totodată, dacă situațiile financiare anuale au fost întocmite
în conformitate cu Legea contabilității nr. 82/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, și cu prevederile cuprinse în prezentele reglementări11

8 http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Contul -de-profit -si-pierdere64.php , accesat la
01.12.2016
9 http://documentslide.com/documents/analiza -si-diagnostic -financiar -56d77b238bed9.html , accesat la
01.12.2016
10 Petrescu S., Analiza și Diagnosticul Financiar -Contabil, Editura CECCAR, Ediția a -II-a, București 2008,
pag.22
11 OMFP 1802/2014, Capitolul VI, Secțunea 6.1

11
1.3 Conceptul de rentabilitate și indicatorii de apreciere

Rentabilitatea poate fi definită ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține profit prin
utilizarea factorilor de producție.
Deci, rentabilitatea este una dintre formele cele mai sintetice de exprimare a eficiențeii
întregii activității economico -financiare a întreprinderii, respectiv a tuturor factorilor de
producție, din toate stadiile circuitului economic.12
Dintre cele mai importante informații financiare care pot genera obiective noi în
politică financiară a întreprinderii, un rol major îl are r entabilitatea.
Rentabilitatea este o noțiune generală care măsoară raportul dintre rezultate și
mijloacele de obținere a acestora. Optimizarea mijloacelor este pusă în relație directă cu
obiectivul întreprinderii.
Pentru menținea și creșterea potențialului economic al întreprinderii, cointeresarea
acționarilor sau asociaților, angajaților, creditorilor și statului este necesar un anumit nivel al
rentabilității.13
Obiectivele majore ale întreprinderii constau atât în mărirea averii participanțil or la
viața acesteia (acționari, salariați, creditori, stat), cât și în creșterea valorii sale, necesară
asigurării propriei dezvoltări. Realizarea acestui obiectiv este condiționată de desfășurarea
unei activități rentabile, care să permită în primul rând remunerarea factorilor de producție
(munca și capitalul ) indiferent de proveniență, precum și realizarea unui14.Întrucât profitul are
un caracter static, specialiștii sun t de părere că trebuie să se ia în considerare și alți indicatori
ca:
 valoarea adăugată a acționarilor ( VAA);
 valoarea adăugată sub formă de cash -flow(CVA);15
 rentabilitatea economică;
 rentabilitatea financiară.

1. Valoarea adăugată a acționarilor – reprezintă profitul obținut de aceștia raportat la
capitalul investit. Se calculează după următoarea formulă:

12 Suciu G, Analiza economico – financiară, Editura Infomarket, Brașov 2009, pag.107
13 http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/INDICATORI -DE-APRECIERE -A-RENT79.php , accesat la
01.12.2016
14 Petrescu S., Analiza și Diagnosticul Financiar -Contabil, Editura CECCAR, Ediția a -II-a, București 2008,
pag.31
15 Ibidem 3, pag. 49

12

2. Valoare adăugată sub formă de cash -flow- se referă la raportul dintre sumele plătite
creditorilor și împrumuturile luate de la aceștia.Formula după care se calculează este
următoarea:

3. Rata de rentabilitate economică reprezintă remunerarea brută a capitalurilor investite,
atât proprii cât și împrumutate (capital investit = capitaluri proprii + împrumuturi pe
termen lung + împrumuturi pe termen scurt și ACTIVUL ECONOMIC = imobilizări
brute + NFR globală + disponibilități) și arată cât profit brut revine unei unități de
capital investit.Se calculează după formula16:

Pe lângă asta este necesar să calculăm și indicatori ca:
 Lichiditatea;
 Solvabilitatea;
 Gradul de îndatorare;
Lichiditatea – este indicatorul care măsoară capacitatea firmei, la un moment
dat, de a-și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor curente ale
firmei. Se calculează după formula:

17

16 http://www.rasfoiesc.com/ business/marketing/INDICATORI -DE-APRECIERE -A-RENT79.php , accesat șa
01.12.2016
17 http://abctrainingconsulting.ro/blog -posts/lichiditatea -generala/ , accesat la 01.12.2016

13

Solvabilitatea – evidențiază capacitatea unei societăți de a face față scadențelor pe
termen lung și mediu și depinde de mărimea acestor datorii și de costul îndatorării. Prin
urmare, în măsura în care activul real este suficient ca să îi permită plata tuturor datoriilor,
societatea este solvabilă. Astfel, solvabilitatea urmărește capacitatea acesteia de a-și achita
obligațiile totale din resurse totale, pe baza acestui indicator putându -se evalua riscul
incapacității de plată pe termen lung (insolvabilitatea sau risc de faliment).18 Se calculează
după următoarea formulă :

Gradul de îndatorare – este un indicator general al îndatorării și calculează proporția
în care activul total este finanțat din alte surse decât cele proprii, cum sunt credite, furnizori,
datorii la stat. Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea val ori mai mici
sau egale cu 1. În condiții normale de activitate gradul de indatoare trebuie să se situeze în jur
de 50%. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite și împrumuturi iar peste 80%
o dependența de credite, situație alarmantă.19 Se calculează folosind formula:

1.4. Ratele de rentabilitate la entitățile prestatoare de servicii
14.1Caraceristici ale entităților prestatoare de servicii
Analizând piața românească de servicii am constatat că majoritatea firmelor
prestatoare au ca domenii de actvitate următoarele sectoare:
 Asigurări
 Bancar
 Construcții
 Consultanță
 Contabilitate

18 http://legestart.ro/interpretarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-contextul -situatiilor -financiare -anuale/ , accesat
la 01.12.2016
19 https://www.goldring.ro/gradul -de-indatorare -teorie.html , accesat la 01.12.2016

14
 Curierat
 IT
 Juridic
 Turism
a) Servicii de asigurări
Piața asigurărilor a avut, în ultimii douăzeci și cinci de ani, o evoluție interesantă și
spectaculoasă, cel puțin în intervalul 1990 -2000, când numărul companiilor de asigurări și al
celor de intermediere creștea de la o zi la alta, în timp ce standardele de securitate financiare
rămăseseră la nivelul anului 1990.
În anul 2000, în piață erau prezente 73 de companii de asigurare, multe dintre acestea
fiind însă subcapitalizate, și peste 800 de societăți care jucau rolul de agenți, da r și de brokeri
de asigurare. Anul acesta există 38 de companii de asigurare și 448 de brokeri activi.20
Piața asigurărilor din România a înregistrat în anul 2016 un total al primelor brute
subscrise, cumulat pentru societăti de asigurare și sucursale, d e 10,05 miliarde de lei, în
creștere cu 10% comparativ cu anul precedent. Segmentul de asigurări generale a
înregistrat o creștere în anul 2016 comparativ cu 2015 cu 11% iar segmentul de
asigurări de viată a înregistrat o creștere de 6,7% .
Valoarea primelor brute subscrise de către societătile de asigurări și de sucursale, doar
pe teritoriul României, a fost de 9,93 miliarde de lei, în creștere cu 12% comparativ cu anul
precedent (8,86 miliarde lei). Asigurările auto, clasă A3 (Asigurăr i de mijloace de transport
terestru, altele decât cele feroviare) și clasă A10 (Asigurări de răspundere civilă pentru
autovehicule), reprezintă 74% din totalul primelor brute subscrise aferente asigurărilor
generale și 60% din totalul pri melor brute subscrise de societătile de asigurări și de
sucursale în anul 2016.
Subscrierile aferente celor două clase de asigurări generale au crescut în 2016, în
special cele pentru clasă A10 care au înregistrat un avans de aproximativ 26% fată de aceeași
perioadă a anului trecut. Spre deosebire de piață europeană de asigurări care este dominată de
segmentul asigurărilor de viață (circa 61% conform datelor Insurance Europe pentru anul
2014), în România acesta reprezenta doar aproximativ 18% din primele brute subscrise, piață
fiind dominată de asigurările generale, respectiv cele auto. Cea mai mare creștere față de

20 http://www.piatafinanciara.ro/piata -asigurarilor -intre-cantitate -si-calitate/ , accesat la 01.12.2016

15
aceeași perioad ă a anului precedent au inregistrat‐o asigurările de sănătate cu aproximativ
70%.21
În prezent principalii ofertanți de pe piața serviciilor de asigurări sunt :
 Allianz -Țiriac Asigurări, cu o cotă de piață de 13,08%;
 Omniasig VIG, cu o cotă de piață de 11, 54%;
 Asirom Vienna Insurance Group, cu o cotă de piață de 11,42%22
b) Servicii bancare
Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea
disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități
economice eficiente.
În România, în perioadă 2006 -2016 sistemul monetar -financiar este puternic dominat
de sectorul bancar acesta reprezentând cel mai important intermediar financiar. În perioadă
mai sus amintită, sistemul bancar românesc se caracterizează printr -un nivel scăzut de
monetizare și intermediere financiară. Poziția d ominantă a sectorului bancar în cadrul
sistemului monetar financiar din România se explică printr -o serie de factori cum ar fi:
insuficiență dezvoltare a piețelor de capital, moștenirea economiei cu planificare centrală în
care băncile erau acelea ce conta bilizau activitatea întreprinderilor economice fără
independentă financiară etc.
Servicii bancare puse la dispoziția clienților de către bănci sunt :
 evidența operațiunilor în conturi curente;
 operațiunile de casă;
 operațiunile privind instrumentele de plată și de credit;
 emiterea de scrisori de garanție bancară, etc. 23
Prinicpalii jucători de pe piața bancară sunt:
BCR, Banca Transilvania și BRD sunt primele trei bănci de pe piața românească în
funcție de active, concentrau anul trecut 42,5% din activele sistemului bancar, aproape 40%
din credite, peste 48% din depozite și aproximativ ,70% din profitul între gului sector bancar.
BCR a rămas liderul pieței bancare anul t recut, reușind să câștige teren și să ajungă la
o cotă de piață de circa 16,5%.
Podiumul bancar local a înregistrat în 2016 o schimbare is torică, Banca Tran silvania
depășind BRD -SocGen în to pul celor mai mari bănci de pe piața lo cală du pă active și urcând

21 Autoritatea de supraveghere financiară, Evoluția piețelor financiare nebancare, 2016, pag.46
22 http://www.1asig.ro/Piata -Asigurarilor -2.htm , accesat la 01.12.2016
23 http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/FB/FB_III_PSB.pdf , accesat la 01.12.2016

16
pe locul doi, o po ziție care a fost ocupată tradițional până în 2015 de instituția de credit cu
capital francez.
La nivel agregat, sistemul bancar avea anul trecut active totale nete de aproape 394
mld. lei. BRD și Banca Transilva nia au reușit să crească creditarea anul trecut, în timp ce
soldul împrumu turilor acordate de BCR a fost în ușoară scădere față de 2015. În schimb, pe
partea de depozite toate cele trei bănci au reușit să câștige teren.
Banca Transil vania a raportat cel mai mare profit pentru 2016, de 1,2 mi liarde de lei,
în timp ce grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piața locală, a obținut un profit
net de 1,04 mld. lei, iar BRD a obținut un profit net de 728,3 mil. lei, cel mai bun rezultat
anual de după 2009 .24
c) Serviciile de consultanță
Serviciile de consultanță furnizate de sectorul privat au devenit, în ultimii ani, un
segment important al economiei internaționale și naționale .
În anul 2016 cele mai ofertate servicii de consultanță sunt serviciile de consultanță
în dezvoltarea societăților și pregătirea de proiecte și proiectare, estimare a costurilor,
precum și serviciile de analiză sau consultanță tehnică.
Firmele de consultanță din țară își furnizează serviciile prin unul, două, trei și mai
multe p uncte de lucru, ponderea cea mai mare având -o firmele cu un singur punct de
lucru, 2,3% din fi rmele de consultanță din țară au mai multe puncte de lucru. 73,8% din
firmele din consultanță din.25
Principalii jucători de pe piața consultanței în anul 2016 sun t :
 PricewaterhouseCoopers,
 Ernst& Young, KPMG
 Deloitte & Touche26
d) Servicii IT
România se bazează pe o piață de software și servicii în IT în care lucrează 80.000 de
programatori sau ingineri de softwar e și în care afacerile se ridică la circa un miliard de euro.
În România există, la oră actuală, un număr de 80.000 de programatori sau ingineri
software. Numărul acesta este la jumătate din cel consemnat în Silicon Valley, unde estimările
sunt de 170.000 de persoane specializate care lucrează în domeniu.

24 http://www.zf.ro/banci -si-asigu rari/podiumul -bancar -anul-trecut -cei-trei-mari-jucatori -din-piata -bancara -in-
2016 -bcr-banca -transilvania -si-brd-controleaza -circa -40-din-activele -bancare -si-din-creditare -16178499 , accesat
la 01.12.2016
25 http://www.adrnordest.ro/user/file/news/15/studiu_consultanta/studiufin_site.pdf , accesat la 01.12.2016
26 http:/ /www.zf.ro/analiza/consultantii -cine-sunt-cat-castiga -si-de-la-cine-2908954 , accesat la 01.12.2016

17
Cei 80.000 de specialiști din România produc de un miliard de euro, în timp ce în
Silicon Valley valoarea ajunge la 800 de miliarde.27
Principalii jucători din cadrul pieței sunt :
 Bytedefender ;
 Bittnet System
 IBM
1.4.2 Rate de rentabilitate
Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau
pierdere) și un indicator care reflectă un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse
consumate) sau un stoc (capital propriu, active totale).28 Rata rentabilității este o mărime
relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său aduce profit. În ansamblul
indicatorilor economico -financiari rata rentabilității se situează printre cei mai sintetici
indicatori de eficiență ai activității întreprinderii29 . În prof it și rata rentabilității se reflectă
rezultatele activității întreprinderii din toate stadiile circuitului economic. Comparativ cu
costurile pe produs, care reflectă rezultatele din stadiul producției, rata rentabilității le
sintetizează și pe cele din st adiul distribuției. Rata rentabilității, ca indicator de eficiență,
poate căpăta forme diferite, după cum se ia în considerare profitul brut sau profitul net la
numărător, sau se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de
producție.30
Avantaje ale utilizării ratelor :
 măsoară într -o manieră directă și sintetică performanțele întreprinderii ;
 permite comparații pertinente în timp și spațiu ;
 permite aprecierea locului entității în mediul său de activitate ( Suciu, 2009).
În co ntinuare vom analiza ratele de rentabilitate financiare și economice, grupa în
următoarele categorii :

1. Rate de analiză a structurii activului
a) Rata activelor imobilizate ( ) se calculează ca31 :

27 http://www.business24.ro/internet/stiri -internet/piata -de-software -si-servicii -in-it-din-romania -afaceri -de-un-
miliard -de-euro-1551918 , accesat la 01.12.2016
28 Vâlceanu Gh.,Robu V., Georgescu N., Analiză economico -financiară, Editura Economică, București, 2004 ,
pag. 269
29 Gheorghiu Al., Analiză economico -financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004,
pag. 195
30 http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf , accesat la 01.12.2016
31 Stan S.V, Anghel I, Evaluarea întreprinderii, Ediția a -V-a revizuită, Editura Iroval, București 2013, pag.89

18

b) Rata actvelor circulante( ) reprezintă ponderea activelor circulante în totalul
activelor din bilanțul contabil și se calculează conform relației32 :

c) Rata creanțelor( ) comerciale reflectă relațiile cu clienții și are influență asupra
lichidității imediate a firmei. Un nivel ridicat al acesteia poate crea dificultăți generând
de regula blocaje financiare. Aceasta se calculează ca raport procentual între creanțele
comerciale și total activ33 :

2. Analiza structurii pasivului
a) Rata stabilității financiare( ) exprimă contribuția surselor aflate la dispoziția
întreprinderii pe o perioada mai mare de 1 an la acoperirea mijloacelor economice ale
întreprinderii .Se calculează ca34 :

35
b) Rata autonomiei financiare globale( ) exprimă independența financiară a
societății. Creșterea ponderii capitalului propriu al societății în pasivul bilanțier, are
efecte benefice asupra autonomiei financiare totale, astfel cu cât capitalurile propr ii
sunt mai mari cu atât mai puțin societatea apelează la credite pentru finanțarea
investițiilor. Se calculează ca36 :

32 http://www.creeaza.com/afaceri/economie/ANALIZA -ACTIVELOR -CIRCULANTE -C123.php , accesat la
01.12.2016
33 http://www.scritub.com/economie/Evolutia -principalilor -indicat1359584.php
34 http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -ECHILIBRULUI -FINANCIAR63155.php , accesat la
01.12.2016
35 Ibidem 32, pag.90
36 http://www.contzilla.ro/rata -autonomiei -financiare -formula -interpretare -exemplu/ , accesat la 01.12.2016

19

c) Rata de îndatorare globală( ) măsoară ponderea datoriilor totale în patrimoniul
firmei. Arată în ce măsură sursele împrumutate și cele atrase participă la finanțarea
activității. Valoarea maxim admisă a acestui indicator este de 66%, deși se consideră
că o valoare de 5 0% ar fi mai sigură. Îndepărtarea de această valoare semnifica o
reducere a îndatorării firmei, respectiv o creștere a autonomiei financiare. În dinamică
indicatorul ar trebui să se reducă permanent pe seamă modificării datoriilor într -un
ritm mai lent dec ât modificarea pasivului, cea mai favorabilă situație fiind datorată
rambursarilor de datorii pe termen mediu și lung, respectiv reducerii creditelor de
trezorerie, cedând locul capitalurilor proprii.
Creșterea indicatorului reflectă o situație normală c ând se contractează credite pe
termen mediu și lung (cu condiția că firmă să beneficieze de efectul de levier) și cresc
datoriile de exploatare ( că efect al relaxării termenelor de plată) Se calculează cu formulă37:

d)Rata datoriilor de exploatare ( ) se calculează ca38 :

3. Analiza lichidității și solvabilității
a) lichiditatea curentă( ) este indicatorul care măsoară capacitatea firmei, la un
moment dat, de a -și acoperi datoriile pe termen scurt prin valorificarea tuturor activelor
curente ale firmei. S e calculează ca39 :

37 http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -ECHILIBRULUI -FINANCIAR63155.php , accesat la
01.12.2016
38 http://www.rasfoiesc.com/busines s/economie/Analiza -structurii -pasivului88.php , accesat la 01.12.2016
39 http://abctrainingconsulting.ro/blog -posts/lichiditatea -generala/ , accesat la01.12.2016

20
c) solvabilitatea patrimonială( este un indicator care se determină prin raportarea
capitalului social la totatul elementelor patrimoniale, inclusiv capitalul social.S e
calculează ca40 :

3. Analiza gestiunii
a) Rotația activului total ( se referă atât la activele imobilizate cât și la cele
circulante. Rată se determină având în vedere cifră de afaceri :

Calculate în mai multe variante, în funcție de factorii raportului efect-efort, ratele de
rentabilitate servesc la efectuarea comparațiilor în timp, în spațiu sau cu valori standard
acceptate sau elaborate de organisme de spe cialitate, și pot fi determinate în următoarele variante
(Petrescu b, 2008) :
1) Rata rentailității activelor (RO A) – este unul dintre indicatorii principali de
rentabilitate ai unei companii, și măsoară eficientă utilizării activelor, din punctul de vedere al
profitului obținut. Dacă în cazul rotației activelor totale este vorba de câți lei de vânzări se
obțin de pe urmă unui leu de active, rentabilitatea activelor arată câți lei aduce sub formă de
profit un leu investit în active. Se poate spune că este un indicator mai important și mai
complet, pentru că scopul final al oricărei afaceri este obținerea de profi t.41Se calculează
folosind formula:

2) Rentabilitatea capitalului angajat(ROCE) – este un raport financiar care
măsoară profitabilitatea unei companii și eficiența cu care este utilizat capitalul său. ROCE se
calculează ca42:

40 http://www.scritub.com/economie/contabilitate/CAPACITATEA -DE-PLATA -SOLVABILI341310129.php ,
accesat la 01.12.2016
41 https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -de-rentabilitate -companii , accesat la 01.12.2016
42 http://w ww.investopedia.com/terms/r/roce.asp , accesat la 01.12.2016

21
3) Rentabilitatea capitalurilor proprii(ROE) – este raportul dintre venitul net al
unei afaceri pe parcursul unui an la capitalurile proprii săi în cursul acelui an. Este o măsură a
rentabilității investițiilor ale acționarilor. Acesta arată venitul net ca procent din capi tal
acționar. Se calculează după formula43 :

4) Rotația activului imobilizat – măsoară eficientă utilizării activelor fixe
(imobilizate), și este asemănătoare cu rotația activului total. În acest caz este însă vorba de
raportul dintre cifră de afaceri netă și activele imobilizate. Este un indicator extrem de u til,
pentru că arată care este rezultatul, privit prin prismă cifrei de afaceri, al banilor investiți în
active pe termen lung (fabrici, utilaje, clădiri și terenuri, etc.). Dacă rată de rotație este una
ridicată, înseamnă că activele fixe sunt folosite e ficient și că fiecare leu investit în acestea are
că rezultat o sumă convenabilă obținută din vânzări.44
Se calculează după formula:

5) Rotația activului total (RAT) – Acest indicator arată de câte ori sunt
transformate activele în vânzări pe parcursul unui an, sau mai simplu cifră de afaceri la 1 leu
active. C u cât acest indicator este mai mare cu atât este mai bun. În general, sectoarele
caracterizate de o rată de rotație a activelor mai mare au o marjă de profit mai mică și invers,
cele cu marje de profit mai ridicate au rațe de rotație a activelor mai mici.45
Se calculează folosind formula:

6) Rata rentabilității economice(RE) – o asemenea rată pune în evidența
performanțele utilizării activului total al unei întreprinderi, respectiv a capitalului investit. În

43 http://accountingexplained.com/financial/ratios/return -on-equity , accesat la 01.12.2016
44 Ibidem 15
45 https://www.goldring.ro/indicatori -de–masurare -a-lichiditatii.html , accesat la 01.12.2016

22
literatură de specialitate există mai multe modele de calcul și analiză a raței rentabilității
economice. Printre acestea, cele mai des utilizate sunt46 :

46 http://www.qreferat.com/referate/economie/ANALIZA -RATELOR -DE-RENTABILITA438.php , accesat la
01.12.2016

23
CAPITOLUL II : DIAGNOSTICUL RENTABILITĂȚII LA FIRMA S.C
BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A

2.1 Prezentarea firmei
2.1.1 Scurt istoric
Banca Comercială Română a luat naștere în anul 1991, prin preluarea operațiunilor
Băncii Naționale, preluând un număr de active în valoare de 273 miliarde lei.
În primii ani de la funcționarea sa, Banca Comercială Română a desfășurat mai
degrabă activitatea unei instituții de creditare, orientată spre companii și mai târziu spre
mariile lanțuri de retail.
În data de 21 octombrie 1999, Banca Comercială Română a fuzionat prin absorție cu
Bancorex, preluând activele sănă toase ale băncii de stat intrată în faliment, acesta fiind un
moment crucial pentru poziționarea BCR ca lider de piață după active, poziție pe care și -o
menține și în prezent, în pofida ero dării cotei de piață în ultimii ani.
Procesul de privatizare a băncii a început în 2003, când statul român a vândut 25% din
acțiunile BCR către instituțiile financiare internaționale BERD și IFC, pentru aproximativ 210
de milioane de euro, pachet pe care l -au vândut după numai trei ani de șapte ori mai scump.
Ulterior, în decembrie 2005, controlul BCR a fost preluat de către grupul austriac
Erste, cu prezență puternică în Europa Centrală și de Est, în ceea ce a fost catalogată drept cea
mai mare privatizare din istoria României.Aus triecii au scos din buzunar 3,75 miliarde de
euro pentru pachetul de 62% din acțiunile BCR, banca fiind evaluată astfel la circa 6 miliarde
de euro. Statul român a vândut 37% din acțiuni, restul până la 62% fiind participațiile BERD
și IFC.47În prezent situația acționariatului s -a mai schimbat, Erste deținând un pachet
majoritar de peste 90%, iar SIF Oltenia de peste 6%, așa cum reiese din tabelul de mai jos :
Tabelul 2.1 Situație acționariat BCR
Acționar Acțiuni deținute(%)
Erste Group Bank AG , Graben 21, 1010 Wien 93,5783
SIF Oltenia 6,2973
Acționari persoane juridice române
(inclusiv SIF Muntenia și SIF Banat -Crișana care mai
dețin câte o acțiune fiecare) 0,0015
Alți acționari (persoane fizice) 0,1229
Sursa : site -ul băncii

47 http://www.zf.ro/wikizf/banca -comerciala -romana -s-a-8085033 , accesat la 01.02.2017

24
2.1.2 Organigrama băncii

Oganigrama este o reprezentare grafică a activităților pe care banca le desfășoară.
Două tipuri de organigramă pot fi utilizate:
a) Organigrama ierarhică reprezintă structura de ansamblu a băncii, evidențiind
subdiviziunile organizatorice ale băncii și raport urile dintre ele, numărul nivelurilor
ierarhice. Acest tip de organigramă permite izolarea responsabilităților prin
identificarea factorilor de decizie și modul de transmitere a deciziilor, dând o imagine
de ansamblu asupra funcționării și dimensiunii bănc ii.

Figura 2.1 Organigrama ierarhică a B.C.R48
b) Organigrama funcțională (fig2.2) permite identificarea activităților băncii și
nivelurile ierarhice de exercitare a acestor activități. În bancă, principalele activități pot fi
grupate astfel: – activita tea de exploatare, asigură relațiile directe cu clientela. Aceste activități
se exercită în principal prin unitățile teritoriale ale băncii. Misiunea principală a acestei
activități este aceea de a vinde produse și servicii clienților băncii.
– activitate a de producție tratează operațiile inițiate de exploatare: evidența conturilor
clienților, calculul dobânzilor, comisioanelor;
– activitatea de asistare, secondează exploatarea49

48 http://www.scritub.com/economie/finante/Bancile -comerciale -veriga -de-b73692.php , accesat la 01.02.2017

25

Fig.2.2 Organigrama funcțională a B.C.R.50

În continuare vom prezenta și o fișă a postului unui bancher de la Banca Comercială
Română.
FIȘA POSTULUI
CONSULTANT BANCAR
I DENUMIREA POSTULUI: Consultant Bancar
1. Poziția în COR (Clasificarea Ocupațiilor în România):
2. Poziția postului în ie rarhia Băncii: funcție de execuție
3. Obiectivul specific al muncii: Asigură desfăsurarea în condiții normale a activitătii
de vânzare produse și servicii bancare.
II. INTEGRAREA ÎN STRUCTURĂ ORGANIZATORICĂ A BĂNCII
Poziția postului în cadrul struct urii organizatorice:
A. Postul imediat superior: Director Direcția Marketing și Vanzări/ Directorul unitătii
Postul imediat inferior: nu este cazul
B. Subordonări: directă fată de Directorul Direcției Marketing și Vanzări/ Directorul
unitătii.
Are î n subordine: nu este cazul
Este înlocuit de: nu este cazul

49 http://academiacomerciala.ro/cursuri/Management//An%20III/Sem.%20II%20 –
%20Gestiune%20bancara//Capitolul%201.pdf , accesat la 01.02.2017
50 Ibidem 2

26
Relații:
A. Ierarhice: cu Directorul Direcției Marketing și Vanzări și Directorul Unitătii;
B. Funcționale: cu compartimentele sucursalelor/ agențiilor, respectiv cu toate
direcțiile și departamentele Centralei
C. De reprezentare: reprezintă Bancă, în cadrul și în afară ei, în conformitate cu
limitele de reprezentare stabilite de statutul bănc ii și alte norme interne, cu scopul promovării
și apărării intereselor băncii.
III. ATRIBUȚIILE ȘI SARCINILE POSTULUI DE MUNCĂ
Planificare: planifică, analizează, controlează și răspunde de activitatea de vanzăre
produse și servicii bancare.
Avizări :
Desfăsurarea activitătii:
-are obligația cunoașterii tuturor produselor și serviciilor băncii, planifică, analizează,
controlează și răspunde de activitatea de vanzări a acestora în teritoriu;
-are că obiectiv principal vânzarea cârdurilor și a serv iciului internet banking, precum
și gestionarea acestora;
-are obligația de îndeplinirea a sarcinilor cu privire la îndeplinirea buget -ului de
vanzări însușit;
-răspunde de activitatea pe care o desfăsoară și actionează pentru aplicarea
prevederilor din normele și procedurile băncii și a altor dispoziții primite de la conducerea
băncii / respectiv conducerea unitătilor teritoriale privind activitatea de vanzăre produse și
servicii bancare.
-identifică, cuantifică, monitorizează și controlează riscurile d e piată, contribuind la
stabilitatea, siguranță și eficientă băncii.
-desfăsoară activitatea de analiză a concurenței de pe piață locală și se ocupă de
culegerea de informații din piată, în vederea adaptării produselor și serviciilor băncii la
cerințele clienților;
-are atribuții de cunoaștere, pregătire, prezentare și vân zare profesionistă a tuturor
produselor/ serviciilor băncii în vederea creșterii portofoliului de clienți și a surselor atrase.
-asigură consultantă de specialitate clienților, oferind informații referitoare produsele
și serviciile băncii, simulări de raț e, etc.
-furnizează formulare și asigură consultantă în completarea formularelor aferente
serviciilor oferite de bancă ( deschidere cont, cereri emitere cârd, etc. )

27
-urmăreste modul de aplicare a normei interne privind standardele de cunoaștere a
clien telei ;
-stabilește legături continue între conducerea sucursalei și agenții economici din rază
de acțiune a unitătii băncii;
-se deplasează în teren, pentru promovarea produselor și serviciilor băncii, precum și
pentru atragerea de noi clienți, având în vedere permanent bonitatea și calitatea acestora;
-acordă consultantă bancară clienților băncii ;
-face propuneri privind imbunătătirea produselor și serviciilor oferite de bancă;
-face propuneri privind imbunătătirea normelor de acordare, urmărire și rambursare a
creditelor angajate de clienți;
-realizează orice alte sarcini51

2.1.2 Structura băncii

Structura Băncii Comerciale Române este dată de domeniile în care își exercită
activitatea și anume : locuințe, pensii, administrarea fondurior private, linia de business și
leasingul. Pornind de la acest aspect, Grupul BCR are în componența sa următoarel e
departamente, prezentate în tabelul de mai jos :

Tabelul 2.2 Departamente ale BCR
BCR Banca pentru locuințe
BCR pensii, societate pentru administrarea fondurilor de pensii
BCR leasing
BCR SEIF

1.BCR Banca pentru locuințe este subsidiara grupului BCR specializată în
economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost lansată în iulie
2008, în anul 2009 a încheiând 134.000 de contracte în valoare de 3,5 miliarde lei 52
2.BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a
fost înființată în luna iunie 2007, cu un capital social inițial de 50.000.000 RON. BCR
PENSII a avut o activitate extrem de dinamică pe piața pensiilor private din România ce a

51 http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_22239/fisa -post-consultant –
bancar.html , accesat la 01.02.2017
52 http://adevarul.ro/economie/investitii/bcr -banca -locuinte -incepe -dea-primele -credite -an-
1_50ad61317c42d5a663940da8/index.ht ml, accesat la01.02.2017

28
determinat consolidarea poziției companiei pe piață. În 2009, BCR PENSII a f inalizat
preluarea Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii, și
tot în 2009 a intrat pe piața pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative
BCR PRUDENT, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii
obligatorii Prima Pensie și OTP. BCR deține 99,99% din acțiunile BCR Pensii, Societate de
Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.53
3.BCR Leasing S.A. s-a înființat în martie 2001, ca o completare a ofertei de finanț are
a Grupului Banca Comercială Română destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice și
persoanelor fizice autorizate, pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată. BCR
LEASING IFN S.A. oferă servicii de leasing financiar intern pentru ach iziționarea de bunuri
de folosință îndelungată, respectiv: leasing pentru achiziționarea de autovehicule, flote,
echipamente și utilaje industriale, aparatură medicală, software și echipamente I.T. etc.,
precum și leasing pentru imobile cu destinație indus trială sau comercială. BCR Leasing este
controlată în proporție de 89,03% de BCR, în timp ce Financiara SA deține 10% din capital,
iar restul de 0,97% este deținut de către persoane fizice.54
4. Linii de business – pentru persoane fizice, BCR oferă următoarele servicii: cont
curent, produse de econimisire, credite garantate și negarantate, internet și phone banking,
„Primește pensia în cont curent”, direct debit, standing order, plăți prin mandat, cecuri de
călătorie, SEIF BCR – casete de valori și s aci sigilați, transferuri de sume în valută. Pentru
companii și organizații, BCR oferă finanțare și co -finanțare pentru infrastructură, pentru
programele de finanțare internațională: PHARE/SAPARD/EBRD/EU, credite pentru IMM –
uri, finanțarea comerțului, factoring, cash management pentru companii mari, soluții de e –
payment (taxe locale, transfer bancar, multi -cash).55
2.1.3 Evoluția Băncii Comerciale Române de -a lungul timpului
În anul 1990, se pun bazele Băncii Comerciale prin preluarea acțiuniilor Băncii
Naționale așa cum am amintit anterior.
După câțiva ani în care funcționează ca o instituție de creditare, în anul 1998 BCR își
deschide prima filială peste hotare, la Chișinău.
Văzând că bănciile erau tot mai active pe piața românească, deoace mulți cetățeni
făceau împrumuturi, în anul 1999 BCR, vrea să acapareze mai mult din piață și absoarbe
firma Bancorex.

53 https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Comercial%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83 , accesat la 01.02.2017
54 https://www.bcrlocuinte.ro/ro/despre -noi/Grup -BCR , accesat la01.02.2017
55https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/TCGA/Contract_Cadru_pentru_Servicii_Bancare_Pentru
_persoane_fizice.pdf accesat la 01.02.2017

29
În anul 2001, se gândește să î nființeze BCR Leasing deoarece exista o cerere mare pe
piața bancară românească și puține bănci ofertante.
În anul 2003 datorită lipsei de lichidități și competiției din acest domeniu, BCR vinde
pachetul majoritar de acțiuni către BERD și IFC.
Pentru că pi ața financiar – bancară din România era în plină ascnesiune, în anul 2004
BCR este prima bancă din țară care implementează automate de schimb valutar, acestea aveau
scopul de a reduce timpul petrecut de client pentru a sta la coadă pentru a schimba valută.
În anul 2006, Erste Bank vine cu propunerea de a cumpăra pachetul majoritar a BERD
și IFC pentru suma de 3,75 miliarde euro. În urma negocierilor Banca Comercială este
preluată de Erste Bank. În anul 2007 cei de la Erste Bank aduc și pe piața românească F ondul
de pensii.În anul 2008, BCR vine cu un nou serviciu și anume acordarea creditelor “Prima
casă”.
În anul 2009, în plină criză financiară datorită lipsei de lichidități și dorinței de a -și
consolida poziția emite obligațiuni, în urma cărora obține veni turi în valoare de 3 miliarde
euro.În ceea ce privește inovația din sectorul bancar, BCR se remarcă prin :
 Introducerea cardurilor în anul 1994 ;
 Emiterea primelor carduri de debit de tip VISA/Mastercard în anul 1995;
 Prima tranzacție la un ATM, tot în an ul 1995 ;
 Lansarea primului credit ipotecar pentru persoanele fizice în anul 2000;
 Acordarea de credite ipotecare clienților din domeniu corporate și retail în anul
2003;
 Utilizarea în rețeaua proprie de POS -uri și ATM -uri a cardurilor cu CHIP
SMART în anu l 2005;
 Lansarea programului de practică STUDENT în anul 2006 ;
 Crearea unei birou ”EU Office“ destinat acordării de credite europene
neambursabile ;56
În ceea ce privește evoluția profitului la BCR pe piața bancară observăm în figura de
mai jos că :

56 https://www.bcr.ro/ro/despre -noi/istor ic, accesat la 01.02.2017

30

Figura 2.1 Evoluția profitului în perioada 2007 -2016

În anul 2007, constatăm faptul că banca înregistrează o profit de aproximativ 782,9
milioane lei . În anul 2008 banca înregisre ază o scădere a profitul ui cu aproximativ 9,7%
comparativ cu anul anterior.
Creșterea cea mai substanțială apare în anul 2009, când Banca Comercială Română
atinge pragul de 1.000.000.000 lei profit .
Datorită situației precare din economia mondială, așa zisa “ Criză economică”, și -a
făcut apariția și în țara noastră ducând la scăderea profitului a băncii cu aproximativ 10% în
anul 2010 comparativ cu anul 2009.
În anul 2011 constatăm că recesiunea se resimte și pe piața capitalului, deoarece
profitul băncii este în scădere cu aproxi mativ 25%, comparativ cu 2010.
Anul 2012, reprezintă anul cel mai critic înregistrat vreodată de către Banca
Comercială Română, deoarece consta tăm o pierdere de 276 milioane lei , pierdere ce se
datorează provizioanelor constituite.
Constatăm că în a nii 201 3, 2014 profitul are o creștere constantă, iar în anii 2014,2015
o creștere accelerată.

-400.000.000-200.000.0000200.000.000400.000.000600.000.000800.000.0001.000.000.0001.200.000.000
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Profit (lei)

31
2.2 Situațiile financiare ale Băncii Comerciale Române în anul 2016

Anterioar am amintit că cele mai importante situații financiare, care redau într -un mod
fidel imaginea companiei sunt : bilanțul, contul de profit și pierdere, modificările capitalului
propriu și fluxurile de trezorerie.La data de 31.12.2016 Banca Comercială Română prezenta :

Tabelul 2.3 Bilanț contabil formă simplificată al BCR
Indicatori ( mii lei) 31.12.2016 31.12.2015
Numerar și plasamente la bănci centrale 11.911,9 9.441,8
Active financiare – deținute în vederea tranzacționării 633,2 248,1
Active financiare – disponibile la vînzare 5.574,1 7.203,3
Active financiare – deținute până la maturitate 13.904,2 10.154,4
Credite și avansuri acordate instituțiilor de credit 552,8 204,4
Credite și avansuri acordate clienților 32.291,1 32.450,8
Fond comercial și alte imobilizari necorporale 289,3 234,3
Alte active 365,7 423,8
Total active 67.518,6 62.360,0
Pasive financiare deținute pentru tranzacționare 38,4 35,1
Depozite bănci 9.654,7 11.247,2
Depozite client 48.235,2 42.626,0
Obligațiuni emise și alte fonduri împrumutate 637,2 912,2
Alte passive 709,0 536,2
Total capitaluri proprii atribuibile 6.808,4 5.875,3
Total pasive și capital 67.518,6 62.360,0
Sursa : bilanțul contabil, sume exprimate în milioane lei

În continuare vom prezenta și contul de profit și pierdere :

Tabelul 2.4 Contul de profit și pierdere simplificat
Indicatori ( mii lei) 2016 2015
Cifra de afaceri 3.762. 593 4.055. 744
Cheltuieli operaționale 1.786,7 1.992,6
Deprecierea activelor financiare altele decât la valoarea justă prin
profit/pierdere 708,9 725,2
Rezultat net atribuibil acționarilor companiei mama 314,3 308,4
Rezultat operational 2.868,2 3.074,9
Venit operational (1.570,5) (1.513,4)
Venitul net din comisioane 1.297,7 1.561,5

32
Venitul net din dobânzi 280,0 72,9
Venitul net din tranzacționare 1.045,6 918,9
Sursa : Rapoarte financiare57

În ceea ce privește modificarea capitalurilor proprii avem următoarele informații :

Figura 2.2 Modificarea capitalurilor proprii

Veniturile din taxe si comisioane se situeaza la nivelul de 395.260 mii lei, in timp ce
cheltuielile cu taxe si comisioane sunt in suma de 58.685 mii lei, generand un venit net de
336.575 mii lei. Activitatile generatoare de venituri si cheltuieli din taxe si comisioane sunt:

Tabelul 2.5 Situație capitaluri proprii
Indicatori (mii lei) % 06.2015 % 06.2016 (%)
Plăți 13,5% 44.180 9,1% 30.665 -30,6%
Activitatea de creditare 12,0% 39.301 13,3% 44.858 14,1%
Alte comisioane 74,5% 243.780 77,6% 261.052 7,1%
Total 100,0% 327.261 100,0% 336.575 2,8%
Sursa : site -ul oficial al firmei

57 https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/Investitori/Transparenta -si-
publicare/Raport_de_Transparenta_2016.pdf , accesat la 01.02.2017

33
Deci se observă o scăder a plăților cu 30,6% comparative cu anul 2015. Și activitatea
de creditare a înregistrta o creștere cu 14,1% comparative cu anul 2015.Veniturile obținute
din alte comisoane bancare, după cum se observă în tabel au n crescut cu 7,1% în anul 2016
comparativ cu anul 2015. În ceea ce privește situația fluxurilor de trezoreri e, avem
următoarele informații :

Tabelul 2.6 Situația fluxurilor de trezorerie
ACTIVE (mii lei) 31.12.2015 31.12.2016 (%)
Numerar și plasamente 9.255.487 8.924.307 -3,6%
Active financiare – deținute
pentru tranzacționare 248.108 1.011.959 >100%
Instrumente financiare derivate 78.814 109.954 39,5%
Alte active deținute pentru
tranzacționare 169.294 902.005 >100%
Active financiare desemnate ca
fiind evaluate la valoarea justă
prin profit sau pierdere 22.246 21.423 -3,7%
Active financiare disponibile în
vederea vânzării 6.256.238 5.488.495 -12,3%
Investiții păstrate până la
scadență 8.818.660 9.685.748 9,8%
Credite și avansuri acordate
instituțiilor de credit 184.631 1.931.886 >100%
Credite și avansuri acordate de
instituții clienților 32.548.724 31.857.710 -2,1%
Imobilizări corporale 235.921 258.856 9,7%
Imobilizări necorporale 224.239 224.049 -0,1%
Investiții în entități associate 7.509 7.509 0,0%
Creanțe din impozit current 131.826 154.148 16,9%
Creanțe din impozit amânat 398.530 291.716 -26,8%
Active imobilizate și grupuri
destinate cedării, clasificate
drept deținute în vederea
vânzării 38.037 14.606 -61,6%
Alte active 1.090.757 1.069.072 -2,0%
TOTAL ACTIVE 59.460.913 60.941.484 2,5%
DATORII
Datorii financiare deținute în
vederea tranzacționarii 35.102 46.056 31,2%
Instrumente financiare derivate 35.102 46.056 31,2%
Datorii financiare evaluate la
cost amortizat 52.241.984 53.299.709 2,0%

34
Depozite de la instituții bancare 10.837.456 10.771.726 -0,6%
Depozite de la client 39.973.916 41.201.767 3,1%
Alte datorii financiare 518.376 533.654 2,9%
Provizioane 795.869 778.236 -2,2%
Alte datorii 244.969 213.417 -12,9%
TOTAL CAPITALURI
PROPRII 6.142.989 6.604.066 7,5%
TOTAL DATORII ȘI
CAPITALURI PROPRII 59.460.913 60.941.484 2,5%
Sursa58 : situații finanicare în 2016

După cum se observă numerarul și plasamentele au înregistrat o scădere de 3,6%
comparativ cu anul 2015. Și activele financiare desemnate la valoare justă au înregistrat o
scădere de 3,7% comparativ cu anul 2015.
Activele financiare destinate vânzării s -au depreciat cu 12% comparativ cu anul 2015
datorită condițiilor pieței. Creditele și avansurile au scăzut și ele cu 2, 1% în anul 2016
comparativ cu anul 2015. Active imobilizate și grupuri destinate cedării, clasificate drept
deținute în vederea vânzării au înregistrat o scădere de aproximativ 61% în anul 2016,
comparativ cu anul 2015, ceea ce înseamnă că numărul lor s -a redus datorită situației
flucutuante de pe piața imobilizărilor, mulți ofertanți, puțini clienți.Instrumentele finciare
derivate au avut o creștere de 39% în 2016 comparativ cu anul 2015 datorită creșterii
numărului de acțiuni vândute pe piața capitalului.
În ceea ce privește evoluția activului total, putem spune că aceasta est e una constantă
așa cum se observă în graficul de mai jos.

Figura 2.3 Evoluția activ total în perioada 2010 -201659

58 https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare , accesat la 01.02.2017 010.000.00020.000.00030.000.00040.000.00050.000.00060.000.00070.000.00080.000.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Evoluție activ total(lei)

35
În anul 2011, spre deosebire de 2010 banca înregistrează o scădere a activului t otal de
0,9%.
În anul 2012 observăm o creștere de 1,04% comp arativ cu anul 2011.
Anul 2013 reprezintă anul în care banca începe să întregistreze o scădere drstică a
activului total de 9,1%.
Această tendință se menține în anul 2014, unde se în registrează o scădere de 8,8% a
activului total.
Anii 2015, respectiv 2016 aduc creșteri ale activului total de 1, 01% și 10,8%.
Și rezultatul operațio nal a avut o evoluție fluctuantă așa cum observăm i n figura de
mai jos.

Figura 2.4 Rezultat operational în perioada 2010 -201660
După cum se știe rezultatul operational reprezintă pr ofitul brut al băncii înainte de
impozitare.
În anul 2011 comparativ cu anul 2010 banca a înregistrat o creștere a rezultatului
operational de 1%. În anul 2012 dtorită pierderilor provenite din datoriile cu provizioanele,
banca a înregistrat o pierdere de 1222 miliarde le i.
Începând cu anul 2013 rezultatul operaț ional începe să aibe o creștere constantă de
15,3 % în anul 2014.
În anul 2015, coparativ cu anul 2014, observăm o scădere ușoară a profitului
operațional de 8,7%.

59 Sursa Situațiile financiare consolidate în perioada 2010 -2017
60 Sursa : Site -ul oficial al băncii , ziarul financiarul -1.500.000.000-1.000.000.000-500.000.0000500.000.0001.000.000.0001.500.000.0002.000.000.0002.500.000.0003.000.000.000
2010 2011 2012 2013 2014 2015 2016Rezultatul operațional (milioane lei)

36
Anul 2016 aduce o scădere a profitului operational cu 7,8% comparative cu anul
2016.
În ceea ce privește evoluția numărul salariaților avem următoarele informațiii în figura
de ma i jos :

Figura 2.5 Evoluție număr angajați61

„BCR mai avea la jumătatea lunii ianuarie 6.723 de angajați, față de peste 11.000 în
2006, când austriecii au preluat controlul asupra băncii. În centrală lucrează circa 3.000 de
oameni.
La sfârșitul trimestrului I din 2012, când Tomas Spurny își începea mandatul de CEO
al BCR, banca încă avea aproape 9.000 de salariați, potrivit datelor raportate de Erste Group.
Ulterior a fost implementat un program dur de reducere a personalului pentru creșterea
eficienței operațiunilor. Erste a anunțat că numărul angajaților cu normă întreagă la nivelul
întregului grup BCR a scăzut cu circa 1.500 anul trecut, respectiv cu 17%, ajungând la 7.300,
inclusiv personalul în leasing.
BCR, cel mai mare jucător din sistemul bancar românesc, ocupă poziția a doua în
clasamentul subsidiarelor Erste, realizat în funcție de numărul de angajați, grupul aus triac
controlând instituții de credit în șapte țări din Europa Centrală și de Est.
Astfel, BCR avea la fin ele anului 2015 un număr de 7.065 de angajați, după Cehia
care avea 10.501 salariați. Podiumul este ocu pat de Slovacia cu un număr de 4.205 angajați.

61 http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/bcr -este-a-doua -cea-mai-mare-subsidiara -a-erste -dupa -numarul -de-
angajati -profit -per-angajat -de-27-000-de-euro-in-2015 -cu-60-peste -medie -15092993 , accesat la 01.02.2017 0200040006000800010000
2012 2013 2014 2015 2016Numărul de salariați
Numărul de salariați

37
La indicatorul profit per angajat, banca lo cală afișa la finele lunii decembrie 27.000 de
euro/angajat , fiind pe locul al treilea. Pe pri mul loc în funcție de profitul per angajat se po zi-
ționează Cehia (47.000 de euro per anga jat), urmată de Slovacia (44.000 de euro per angajat).
La nivelul întregului grup activează apro ximativ 46.500 de salariați, în creștere cu 1%
față de nivelul anului precedent, potrivit da telor din raportul grupului austriac. Prin urmare,
profitul mediu per angajat în Erste a fost de 16.000 de euro în 2015.„ 62
2.3 Diagnosticul rentabilității

Diagnosticul rentabilității se realizează prin int ermediul a două categorii de rate de
eficienț ă:
 rate de rentabilitate economică;
 rate de rentabilitate financiară.
Atât mărimea lor în termeni absoluți, cât, mai ales, descompunerea acestor rațe pe
factori de influența oferă infor mații fiabile pentru detectarea stării rentabilității
întreprinderii.63

Tabelul 2.7 Indicatori bilanțieri în perioada 2015 -2016
Indicatori/ An ( mii lei) 2015 2016
Active circulante 550.234 634.564
Active imobilizate 460.160 480.950
Capital permanent 2.952.565 2.952.565
Capital propriu 1.339.135 1.457.664
Creanțe 530.358 306.322
Datorii curente 518.376 708.132
Datorii de exploatare 157.999 -2.153
Stocuri 181.908 135.009
Total Active 59.460.913 64.068.225.00
Total active circulante 1.090.757 1.069.072
Total capitaluri proprii 6.142.989 6.892.233
Total datorii 46.477.092 14.233.092
Total venituri 2.652.719 2.403.553
Sursa: Bilanțul contabil
Pornind de la datele din tabelul de mai sus vom calcula :

62 http://www.zf.ro/zf -24/supraperformanta -la-taierile -de-costuri -numarul -de-angajati -ai-bcr-a-intrat -sub-pragul –
de-7-000-12215963 ,
http://www.zf.ro/banci -si-asigurari/bcr -este-a-doua -cea-mai-mare -subsidiara -a-erste -dupa -numarul -de-angajati –
profit -per-angajat -de-27-000-de-euro-in-2015 -cu-60-peste -medie -15092993 , accesat la 01.02.2017
63 http://www.stiucum.com/economie/economie -generala/Diagnosticul -financiar -al-rent95889.phpm , accesat la
01.012.2017

38
a) Rata activelor imobilizate
Folosind formula :

Obținem
Tabelul 2.8 Rata activelor imobilizate
Indicator/An 2015(%) 2016 (%)
RAI 0.773 0.751

Potrivit rezultatelor din tabel putem spune că activele imobilizate dețin o pondere
foarte redusă în totalul activelor societății, deoarece ssopul acesteia este de a arage lichidități
și nu de a imobiliza active corporale și necorporale.
b) Rata activelor circulante o vom calcula după formula:

Constatăm că și activele circulante au o pondere scăzută de 0,925% în anul 2015,
respectiv 0,990% în anul 2016 în totalul activelor.Acest lucru se datorează specificului
activității desfășurate de bancă și anume prestarea de servicii.
În acest caz banca se concentrează pe imobilizările financiare și pe atragerea a cât mai
multe lichidități.
c) Rata creanțelor o calculăm ca :

Tabelul 2.9 Rata creanțelor
Indicator/An 2015 2016
RCR 0.49 0.29
(%) 48.62 28.65

39
Creanțele au o pondere ridicată în totalul activelor circulante, de 48,62% în anul
2015, și de 28,65% în anul 2016.
d) Rata stabilității financiare se calzulează ca:

Figura 2.6 Capitaluri permanente ( mii lei)
Analizând figura de mai sus constatăm că ponderea capitalului social este aproximativ de 48%
din totalul capitalurilor prorii ceea ce înseamnă că sursele aflate la dispoziția băncii acoperă
într-o foarte mare măsură mi jloacele economice ale acesteia

e) Rata autonomiei financiare, se calculează ca :

Se observă faptul că, capitalul propriu al băncii are o pondere scăzută de 21,80% ăn
anul 2015, respectiv 21,15% în anul 2016 în totalul capitalului propriu, ceea ce înseamnă că
banca încă mai apelează la credite pentru finanțarea investiților.
f) Rata de îndatorare globală o vom calcula ca :
48.06 42.83 Pondere capital permanent în total capital

Capital permanent

40

În tabelul de mai jos observăm că :
Tabelul 2.10 Rata de îndatorare globală

Ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei este de 75,58% în anul 2015, și de
20,65% în anul 2016. În anul 2015, putem spune că 75,58% din capitalul propriu reprezentau
surse împrumutate, din ele banca finanțându -ți activitatea. În anul 2016, putem observa că
nivelul surselor împrumutate din totalul capitalurilor proprii ajunge la 20,16%, ceea ce putem
spune că banca și -a finanțat activitatea din surse proprii comparativ cu anul 2015.
Creșterea indicatorului în anul 2015 reflectă o situație norma lă când se contractează
credite pe term en mediu și lung (cu condiția ca firmă să beneficieze de efectul de levier) și
cresc datoriile de exploatare ( că efect al relaxării termenelor de plată) .
Scădera acestui indicator în anul 2016 se datorează restituir ii unor credite
împrumutate.
g) Rata datoriilor de exploatare o vom calcula folosind formula :

Și vom obține:

Constatăm că ponderea datoriilor de exploatare în totalul datoriilor este foarte redusă,
și chiar negativă în anul 2016, ceea ce înseamnă că banca îți concentrează atenția spre alte
actvității.
h) Lichiditatea curentă se calculează ca :

Indicator/An 2015 2016
Rig 7.56 2.06

41

În general, o lichiditate curentă mai mic ă decât 0.8 e un semnal negativ, deoarece
capacitatea băncii de a -ți plăti datoriile este foarte scăzută, ea fiind nevoită să apeleze la
împrumuturi.64
În anul 2015, valoarea optimă este de 1, ceea ce înseamnă că banca își finanțează o
parte din imobilizări din sursele împrumutate.
i) Solvabiliatea patrimonială se calculează ca:

Vom obține următoarele date înregistrate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.11 Solvabilitatea patrimonia lă
Indicator/An 2015 2016
Sp 0.48 0.43
(%) 48.06 42.84

În anul 2015 rata solvabilității era de 48,06% ceea ce înseamnă că datoriile privind
dobânzile de la creditele împrumutate erau destul de mari.
În anul 2016, putem spune că rata solvabilității a scăzut cu aproximativ 6%, fapt care
se datorează restituirii unor sume împrumutate.
j) Rotația activului total se calculează ca :

Vom obține:

Tabelul 2.12 Rotația activului total
Indicator/An 2015 2016
Rat 0.04 0.03
(%) 4.46 3.75

64 https://www.tradeville.eu/tradepedia/lichiditate -curenta , accesat la 01.02.2017

42

Rata de rotație a veniturilor în activul total este redusă , ceea ce înseamnă că
capacitatea băncii de a genera venituri este redusă.

2.3.1 Analiza comparată a rentabilității în anii 2015 -2016

Este necesar să realizăm o analiză comparată a ratelor de rentabilitate, pentru a ne
putea forma o imagine corectă a situației patrimoniale a băncii, și totodată pentru a propune
anumite soluții.
Tabelul 2.12 Indicatorii rentabilității în anii 2015 -2016
Indiactori/Ani 2015(%) 2016(%)
RAI 0,77 0,75
RAC 0,92 0,99
RCR 48,62 28,65
RSF 48 43
RAFG 21,80 21,15
RIG 75,58 20,65
RDE 0,33 -0,01
LC 1 0,71
SP 48,06 42,84

Rata activelor imobilizate a scăzut de la 0,774 în anul 2015 la 0,751 în anul 2016, ceea
ce înseamnă că gradul de investire a capitalului a ascăzut de o perioada la alta.
Acest lucru se datorează creșterii activelor imobilizate așa cum observăm în tabelul
2.7.
Rata activelor circulante a crescut de la 0,925 în anul 2015, la 0,990 în anul 2016,
ceea ce înseamnă că gradul capitalului investit în active a crescut de la o perioadă la alta.
Acest lucru a fost posibil deoarece valoarea activelor circulante a crescut de la o
perioadă la alta.
Creșterea volumului a activelor circulante se datorează :
 Scăderii stocurilor cu 7,42% în anul 2016;
 Scăderea creanțelor cu 57,75% în anul 2016;
Scăderea creanțelor poate fi datorată și volumului de activitate, care a fost în scădere
în anul 2016, datorit ă creanțelor incerte ce au apărut, și cheltuielilor cu creditele acordate.
Modificarea ponderii activelor circulante în totalul activelor este eficientă deoarece un
volum ridicat al activelor circulante duce la creșterea volumului cifrei de afaceri.

43
Rata stabilității finaniciare reflectă măsura în care dispune de resurse financiare față de
capitalul permanent.
În anul 2015 constatăm că rata stabilității financiare era de 48%, acest lucru ne arată
faptul că banca dispun de de o marjă de siguranță ridicată, ceea ce îi oferă posibilitatea să își
finanțeze activitățiile de exploatare.
Rata autonomie financiare globale, era de 21,80% în anul 2015, și de 21,15% în anul
2016, acest lucru ne arată cum resursele externe participă pe termen scurt la formarea
pasivul ui total.
De asemnea această rată ne arată că banca nu are autonomie totală, tocmai datorită
faptului că este o companie cottă la bursă, unde avem acționari mjoritari și minoritari, iar
deciziile se iau de aceștia la Adunarea Generală a Acționarilor.
Rata de îndatorare globală, era de 75,58% în anul 2015, ceea ce înseamnă că datoriile
totale finanțează patrimoniul băncii.
Îna nul 2016, aceasta a scăzut la 20,65%, datorită restituirii creditelor.
Rata datoriilor de exploatare a scăzut de la 0,339 la 0,015% în anul 2015 ceea ce
înseamnă că banca și -a concentrat atenția spre plata a cât mai multe credite luate împrumut de
la alte bănci.
Lichiditatea curentă se află la o valoare optimă în anul 2015, ceea ce înseamnă că este
capabilă să suporte creditele împrumu tate, însă în anul 2016 aceasta depășește intervalul luân
valoarea de 0,71, astfel banca nu este capabilă să își plătească datoriile pe termen scurt din
activele circulante sau curente.
Banca tine să acumuleze penalități care vor duce la creșterea datoriilor fianciare,
diminuarea profitului net și înrăutățirea relației cu terții.
Solvabilitatea patrimonială, etse de 40,06% în anul 2015, și de 42,84% în anul 2016
ceea ce înseamnă că o parte din capitalul propriu este fin anțat din împrumuturile băncii .
2.4 Analiza altor indicatori financiari la B.C.R România S.A.

Pentru a putea stabili un diagnostic financiar corect este necesar să calculăm și alți
indiactori financiari.
Tabelul 2.13 Indicatori luați din bilanț exprimați în lei
Indiactori/Ani (mii lei) 2015 2016
Activ bilanțier 1.372.442 1.503.259
Active imobilizate 460.160 480.950
Active necorporale 550.234 634.564
CA 2476053 2855538

44
Capital împrumutat 637.192 637.192
Capital permanent 2.952.565 2.952.565
Capital propriu 1.339.135 1.457.664
Capitaluri investite de acționari 64.040.200.000 64.040.200.000
Cheltuieli cu dobânzile -691.208 -500.380
Cheltuieli în avans -362.048 -387.745
Costul capitalului investit 6.256.238 4.845.303
Creanțe 530.358 306.322
Datorii curente 812.717 796.565
Datorii financiare 637.192 637.192
Disponibilități bănești 2.257.658 4.322.634
Disponibilități bănești 637.192 637.192
Dividende plătite acționarilor 9.255.487 11.648.878
Profit brut 1 .055.703 1.006.041
Profit net 963.427 886.086
Rezultat operational 1.516.500.00 1.297.700
Socuri 181.908 135.009
Total active 59.460.913 64.068.225.00
Total active 59.460.913 64.068.225.00
Total datorii 46.477.092 14.233.092
Sursa: bilanțul contabil din 2016
a) În continuare vom calc ula valoarea adăugată a acționarilor, ea reprezintă profitul
obținut de aceștia raportat la capitalul investit. Se calculează după următoarea formulă:

Constatăm faptul că rata de recuperare a capitalurilor investite este de 0,0145% în anul
2015 și 0,0182% în anul 2016.
b) Valoare adăugată sub formă de cash -flow se calculează după formula:

În tabelul de mai jos vom obține următoarele date:

45
Tabelul 2.14 Valoarea adăugată a cash -flow
Indicatori/An 2015 2016
CVA -85% -79%

Luând datele din tabelul de mai sus constatăm că valoarea adăigată a cash -flow-ului
are o valore negativă atât în anul 2015, cât și în anul 2016.
Spre deosebire de anul 2015, în anul 2016 rata valorii cash-flow-ului este mai mică.
De aici concluzionăm faptul că cheltulelile cu dobânzile la creditele împrumutate de la
alte bănci sunt foarte ridicate, ceea ce înseamnă că în anii ce vor urma, în condișia în care
banca a atras credite pe termen mediu și lun g, cheltuielile vor ave o valoare constantă ca
pondere în datoriiile financiare.
c) Rentabilitatea economică se calculeză ca:

Vom obține :

Rentabilitatea economică aracterizează eficienț a mijloacelor utilizate î n procesul
prestării serviciilor bancare , indiferent de faptul, daca acestea sunt formate pe seama surselor
proprii sau împrumutate de finanț are. Mărimea acestui coeficient poate fi si negativa atunci
cind întreprinderea suporta pierderi.
Rata economica poate fi majorata fie prin creșterea numarului de rotații al activelor,
fie prin creșterea ratei prof itului, fie prin ambele cai.
d) Gradul de îndatorare
Se calculează folosind formula

Vom obține următoarele

46
Tabelul 2.15 Gradul de îndatorare
Indicatori/An 2015 2016
Gî 0.32 0.30
(%) 32.24 30.42

Indicatorul este inversul solvabilității patrimoniale și poate avea valori mai mici sau
egale cu 1. În condiții normale de activitate gradul de indatoare trebuie să se situeze în jur de
50%. O limită sub 30% indică o rezervă în apelarea la credite și împrumuturi iar peste 80% o
dependența de credite, situație alarmantă.
În cazul nostru observăm faptul că în anul 2015 gradul de îndatorare al băncii era de
32,24%, ceea ce însemnă că aceasta se finanțeaz ă din surse proprii și nu este dependentă în
totalitate de creditele împrumutate.
e) Rata rentailității activelor (ROA) – este unul dintre indicatorii principali de
rentabilitate ai unei companii, și măsoară eficientă utilizării activelor, din punctul de
vedere al profitului obținut. Se calculează ca:

Vom obține:

Deci putem afirma faptul că 1 leu investit în anul 2015 în aduce băncii un profit de
70%, pe când aceași sumă investită în anul 2016 aduce un profit de 59%.
f) Rata capitalului angajat se calculează după formula:

Vom obține următoarele date reprezentate în tabelul de mai jos:
Tabelul 2.16 Rata capitalului angajat
Indicatori/An 2015 2016
ROCE 0.45 0.45
(%) 44.77 44.63

47
Rata capitalului angajat în anul 2015 este de 44,77% ceea ce înseamnă că datoriile pe
termen lung în ponderea capitalului duc la creșterea profitului brut. Pentru fiecare leu
împrumutat avem o rată a profitului de 44,77 % în anul 2015, respectiv 44,63% în anul 2016.
g) Rentabilitatea capitalurilor proprii(ROE) – este raportul dintre venitul net al unei
afaceri pe parcursul unui an la capitalurile proprii săi în cursul acelui an. Este o măsură
a rentabilității investițiilor ale acționarilor. Acesta arată venitul net ca pr ocent din
capital acționar. Se calculează după formula :

Deci profitul net în anul 2015 are un procent de 72% din capitalul acționar, iat în anul
2016 vem un procent de 61% din capitalul acționar .
2.4.1 Topul băncilor din România

a) După numărul de active în anul 2016
Tabelul 2.17 Clasament bănci în funcție de active
Loc Banca 2015 (mld. lei) 2016 (mld. lei)
1 BCR 62,36 67,5
2 BANCA TRANSILVANIA 47,38 51,5
3 BRD 49,1 50,6
4 REIFFEISEN BANK 31,44 33,5
5 UNICREDIT BANK 30,6 –
6 CEC BANK 27,53 –
7 ING BANK 23,37 28
8 ALPHA BANK 15 14,65
9 BANCPOST 11,38 –
10 GARANTI BANK 9,58 9
11 OTP BANK 8,58 8,6
Sursa : banking news
După prezentarea rezultatelor financiare, BCR își menține poziția de lider în sistem,
conducând detașat clasamentul bancar. Astfel, banca a raportat la finele anului trecut active în
valoare de 67,5 miliarde de lei , după ce la finele lui 2015 înregistrase active de 62,36
miliarde de lei, creșterea de la un n la altul fiind astfel de peste 5 miliarde de lei.

48
Deși banca a acordat credite noi în valoare de 8 miliarde lei, potrivit rezultat ului
bilanțier nu de aici rezultă avansul pe active, ceea ce denotă că mare parte din aceste
împrumuturi au fost de fapt refinanțări. Astfel, potrivit bilanțului, creditele și avansurile
acordate clientelei au scăzut ca sold de la un an la altul, de la 32, 45 miliarde de lei, în 2015, la
32,29 miliarde de lei, în 2016. În schimb, activele financiare deținute până la maturitate
ale BCR au crescut cu aproape 4 miliarde de lei. În creștere au fost și numerarul și
plasamentele la bănci centrale, avansul de la un an la altul fiind de peste 2,5 miliarde de lei.
Din 2015 până la finele lui 2016, activele Băncii Transilvania au crescut cu 4,4
miliarde de lei, până la 51,77 de miliarde de lei. Astfel, anul trecut, Banca Transilvania a
reușit să depășească cu un miliard de lei, ca active, BRD , trecând pe poziția secundă în
sistemul bancar.Creșterea s -a obținut datorită avansului pe creditare, soldul împrumuturilor și
avansurilor acordate clientelei înregistrând un plus de 2 miliarde de lei de la un an la altul. De
asemenea, titlur ile de valoare disponibile spre vânzare au consemnat un avans de circa 3
miliarde de lei de la un an la altul.
Creștere pe active din 2015 până în 2016 a obținut și BRD SocGen, creditoru l cu
capital francez pe care ne obișnuiserăm să -l vedem pe poziția a doua în sistemul bancar
românesc. BRD a prezentat rezultatele pe grup, dar a dat și informații în privind activele
băncii.Astfel, dacă în 2015 banca raporta active în valoarede 49,1 miliarde de lei, în 2016 a
consemnat 50,6 miliarde de lei, așadar un plus de 1,5 miliarde de lei. La avansul acestora a
contribuit în special creșterea soldului creditului net, cu 3,2%, pân ă la 28,5 miliarde de lei.
Plusul obținut pe partea de creditare nu a fost însă suficient pentru ca BRD să se
mențină pe locul secund în sistemul bancar. Banca Transilvania , poziționată pe locul 3 în
sistem în 2015,
Ocupanta locului patru în sistemul bancar, în 2015, Raiffeisen Bank , a raportat pentru
anul trecut active de 7,38 miliarde de euro, față de 6,95 miliarde de euro, în anul anterior,
creșterea fiind de 6 procente.
Transformate în lei, activele Raiffeisen Bank însumau anul trecut 33,5 miliarde de lei, în timp
ce în 2015 nivelul era de 31,4 miliarde de lei.
Creșterea soldului cr editelor a susținut și avansul pe active în condițiile în care „anul
2016 a fost unul bun pentru creditare, cu o creștere a portofoliului de credite cu 10%, de la
4,24 miliarde euro in 2015 până la 4,65 miliarde euro în 2016. Finanțările nou aprobate au
ajuns la 2,5 miliarde euro, din care o treime au fost acordate persoanelor fizice. Creditele de
consum au înregistrat o evoluție foarte bună, în timp ce evenimentele legislative din ultima

49
perioadă au afectat negativ creditele noi pentru achiziții de locuinț e”, a precizat creditorul în
comunicatul de prezentare a rezultatelor financiare.
CEC Bank , ocupanta locului 6 în topul bancar din punct de vedere al activelor, în anul
2015, n u și-a prezentat încă rezultatele financiare, acestea fiind încă în curs de auditare.
Pe locul 7 se afla în 2015 ING Bank România care în 2016 a crescut spectaculos din
punct de vedere al creditării, în timp ce UniCredit Bank, poziționată pe locul 5 în topul anului
2015, a pus accentul pe depozite, resursele atrase de la clienți înregi strând un avans de
22%. ING Bank a raportat active de circa 6,42 miliarde de euro, așadar ușor peste 28 miliarde
de lei. La finele lui 2015, UniCredit Bank avea active de 30,6 miliarde de lei.
Alpha Bank România, creditorul grec ce ocupa locul 8 din punc t de vedere al activelor
în 2015, a înregistrat în 2016 dețineri totale de 3,24 miliarde de euro, respectiv 14,64 miliarde
de lei. Rezultatul este în ușoară scădere față de anul anterior, când Alpha Bank a înregistrat
active de circa 15 miliarde de lei. Alpha Bank a reușit să treacă pe profit anul trecut, și a pus
accentul în special pe creditarea persoanelor fizice. Fiind un creditor ipotecar tradițional,
banca a atins un sold de aproape un miliard de credite ipotecare.
Un alt creditor elen, Bancpost , a raportat pentru 2015 active de 11,39 miliarde lei,
poziționaându -se pe locul 9. Tot la finalul anului 2015, în top 10 bancar, pe ultima poziție,
urca banca turcească Garanti Bank. La finele lui 201 6, banca a raportat active în valoare de
7,37 miliarde de lire turcești, adică aproximativ 9 miliarde de lei. Cu un an în urmă, în 2015,
banca înregistra active de 9,58 miliarde de lei.
Deși a consemnat o scădere de active, banca a raportat un rezultat pes te ocupanta
locului 11 din 2015, OTP Bank, care avea în 2016 active de 8,6 miliarde de lei.65

b) Dup numărul de clienți
Tabelul 2.18 Clasament bănci în funcție de numărul de clienți în anul 2016
Loc Banca Număr clienți(milioane)
1 BCR 2,8
2 CEC BANK 2,7
3 BANCA TRANSILVANIA 2,25
4 BRD 2,25
5 REIFFEISEN BANK 2,1
6 ING BANK 1,1
7 BANCPOST 1

65 http://www.bankingnews.ro/tag/top -banci , accesat la 01.02.2017

50
Topul celor 7 bănci ( BCR , BRD , Banca Transilvania , Raiffeisen Bank , CEC
Bank , ING Bank și Bancpost ) care dețin peste un milion de clienți a suferit în ultimii doi ani
modificări considerabile, generate, pe de o parte, de decizia CEC Bank de a-și curăța
portofoliul istoric prin eliminarea clienților inactivi de foarte multă vreme și, pe de altă parte,
de saltul considerabil consemnat de Banca Transilvania , pe fondul creșterii organ ice dar și a
preluării Volksbank .
În primăvara anului 2014, atunci când publicația online www.bankingnews.ro a
prezentat ultima analiza privind numărul de clienți, CEC Bank era lider, cu 3,4 milioane de
persoane, urmată de BCR (3,2 milioane) și BRD (2,27 milioane). Între timp, chiar dacă a
pierdut 400.000 de clienți, BCR a reușit să surclaseze CEC Bank , care și -a revizuit baza de
clienți, prin excluderea tuturor acelor conturi istorice inactive. Astfel, BCR a ajuns la 2,8
milioane de clienți, iar CEC Bank la 2,7 milioane (2,6 milioane persoane fizice și 0,14
milioane persoane juridice).
O altă schimbare a topului este dată de urcarea Băncii Transilvania pe podium, care a
ajuns la un portofoliu de 2,25 milioane de clienți, de la 1,76 milioane cât număra în primăvara
anului 2014. De altfel, Banca Transilvania este instituția de credit din România care a
înregistrat cea mai mare creștere a numărului de clienți, cu aproape jumătate de milion de
conturi, dintre care aproximativ 190.000 au venit de la Volksbank .
BRD a coborât pe locul al patrulea, în urma diminuării portofoliului cu aproximativ
20.000 de clienți. Practic, dacă în primăvara lui 2014, BRD avea 2,27 milioane de clienți, un
an mai târziu numărul s -a restrâns la 2,23 milioane (minus 40.000). Între timp, pe parcursul
anului 2015, BRD a reușit să adauge peste 16.000 de clienți, consemnând un număr total de
2,25 milioane de clienți.
Raiffeisen Bank a avut o evoluție pozitivă în ultimii doi ani, c onsolidându -și
portofoliul de clienți cu puțin peste 100.000 de persoane, de la 2 milioane la peste 2,1
milioane. Același trend pozitiv a fost urmat și de ING Bank , care se apr opie de 1,1 milioane
de clienți. Cea de -a șaptea bancă care a făcut obiectul analizei noastre, Bancpost , și-a
menținut numărul de puțin peste un milion de clienți.66
c) După numărul de carduri
Cardurile alcătuiesc cel mai interesant segment al industriei bancare din România,
evoluția portofoliilor băncilor locale din ultimii ani dezvăluind un tablou efervescent. Pe nicio

66 http://www.bankingnews.ro/topul -bancilor -clienti.html , accesat 01.02.2016

51
altă nișă a activității bancare nu se observă o concuren ță mai acerbă și o disponibilitate mai
pronunțată spre dezvoltare și inovație.
Ultimii șase ani au adus modificări importante pe piața cardurilor din țara noastră,
efectele crizei financiare marcând în mod diferit evoluția portofoliilor celor mai mari bănc i
locale. Intervalul 2009 – 2015 a constituit pentru unele instituții de credit o piatră de încercare
în dezideratul de a -și menține numărul de carduri active, în timp ce pentru altele a fost extrem
de productiv.
Cei mai importanți jucători de pe această p iață sunt, previzibil, cele mai mări banci
autohtone, respectiv Banca Transilvania , Raiffeisen Bank , BCR , BRD, ING
Bank , Bancpost și CEC Bank , fiecare dintre aceste instituții reușind să depășească pragul de
un milion de instrumente de plată. Pe de altă parte, trebuie subliniat că numai Banca
Transilvania , Raiffeisen Bank , BCR și BRD sunt băncile care se pot lăuda cu portofolii mai
mari de 2 milioane de carduri.
De altfel, cele patru instituții de credit acoperă împreună peste 60% din piața de
carduri, cu cele pest e 9 milioane de instrumente de plată emise. Potrivit datelor Băncii
Naționale a României, la finalul anului 2015, românii dețineau aproape 15 milioane de
carduri, dintre care circa 2,5 milioane cu funcție de credit.
Cu cele peste 2,57 milioane de carduri a ctive, Banca Transilvania a devenit, începând
de anul trecut, liderul pieței de profil. Banca de la Cluj a devansat Raiffeisen Bank , care ocupa
poziția de lider în 2014. Interesant este faptul că cele două instituții de credit se aflau la finalul
anului 2009 pe locurile trei și patru în topul băncilor după numărul de
carduri, BCR și BRD ocupând atunci primele două poziții. Practic, în ultimii șase ani s -a
produs rocada între cele două tandemuri.
La finalul anului 2015, Banca Transilvania avea în portofoliu 2,4 milioane de carduri
destinate persoanelor fizice, din care circa 280.000 de carduri de credit. Portofoliul Băncii
Transilvania era completat cu cele aproximativ 171.000 de instrumente de plată deținute de
persoane juridice. Pe lângă faptul că Banca Transilvania posedă supremația pieței de carduri
în general, instituția de credit este lider și pe nișa cardurilor de debit destinate consumatorilor
retail și pe segmentul cardurilor de business.67
d) După profit
Conform Mediafax „c u un profit de 2,4 miliarde Banca Transilvania și -a adjudecat
primul loc în topul celor mai profitabile bănci din România, fiind susținut și de includerea

67 http://www.bankingnews.ro/top -banci -carduri -2015.html , accesat la 01.02.2017

52
câștigului după achi ziția Volksbank România (1,65 miliarde lei). Activele administrate de
Banca Tran silvania au crescut cu 32% în 2015, ajun gând la 47 miliarde lei. Practic, BT a
realizat un profit de 5,1 lei la fiecare 100 lei active administrate, echivalentul unui ROA de
5,1%.
Numărul de clienți ai Băncii Transilvania a crescut cu 14%, până la 2,15 milioane.
Câști gurile din comisioane au fost în 2015 în valoare de 457 milioane lei, echiva lentul unui
profit de 212 lei per client.
Veni turile din dobânzi i -au adus băncii 1,3 miliarde lei anul trecut.
Capitalizarea bursieră a Băncii Transil vania este de 8,35 miliarde lei (1,85 miliarde
euro), o acțiune TLV fiind cotată la 2,7550 lei. De la începutul anului, acțiunile băncii s -au
apreciat cu 13,58%.
Erste Bank, grupul bancar prezent în șapte țări din Europa, are prin BCR 511 agenții în
România și 2,9 m ilioane de clienți. BCR este a treia sursă de clienți a Erste. După ce în 2014
suferise o pierdere de 2,6 mi liarde lei, BCR a reușit să revină pe profit, raportând un câștig de
963 milioane lei, iar având în vedere cele 60 miliarde lei active în administr are, cele mai
multe din România, corespunde un ROA de 1,60%, de peste trei ori mai mult față de cel al
întregului grup (0,48%).
Câștigurile din dobânzi i -au adus băncii 1,99 miliarde lei. Banca a mai încasat 752
milioane lei din comisioane, echivalentul a 259 lei per client.
La nivel global, Erste a avut active în administrare de 199,7 miliarde euro în 2015, iar
cele 13,4 miliarde euro active din Romînia reprezintă 6,7% din totalul activelor.
Pe de altă parte, cele 218 milioane euro raportate drept profit d e către BCR reprezintă
20% din ponderea câștigului total realizat de Erste, și -anume 968 de milioane de
euro.Acțiunile Erste Bank, listate atât pe bursa de la București, cât și pe cea de la Viena, au
scăzut cu 18,46% la începutul acestui an.
BRD, a doua ce a mai valoroasă banca dupa capitalizarea bursieră, are active în
administrare de 49 miliarde lei, raportând un profit de 467 milioane lei, echivalentul unui
ROA de 0,9%.Deși banca a înregistrat un profit operațional de 1,2 milirde lei, costul ridicat al
riscului, în valoare de 654.659 lei, a micșorat profitul net al societații.Conform bugetului pe
exercițiul financiar 2016, BRD estimează o creștere de aproximtiv 5% a venitului bancar.
Câștigurile din dobânzi au adus băncii 1,5 miliarde lei, în timp ce din c omisioane a
încasat 749 milioane lei. Având în vedere că banca are 2,25 milioane de clienți, comisionul
per client a fost de 332 lei în 2015.

53
Societe Generale, actionarul majoritar al BRD, cu o deținere de 60%, are active în
administrare de 1.334 miliarde euro, cele 11 miliarde de euro active administrate de BRD
reprezentând 0,82% din totalul activelor bancare ale grupului. Profitul Societe Generale a fost
de 4 miliarde euro în 2015. Profitul de 106 milioane euro înregistrat de banca BRD
reprezentând 2,65% din câștigurile totale ale grupului.
Capitalizarea bursieră a BRD este de 6,78 miliarde lei ( 1,50 miliarde euro ), o acțiune
fiind cotată în ultima ședință de tranzacționare cu 9,59 lei. Titlurile BRD au scăzut cu 19,59%
de la începutul acestui an.
Cele m ai mari trei bănci de pe piața locală românească au active în administrare în
valoare de 155,2 miliarde lei, aproximativ 41% din totalul activelor sistemului bancar local.
După un 2014 complicat pentru întreg sectorul, în 2015 profiturile băncilor s -au
apreciat considerabil. ROA întregului sistem bancar din țara noastră a fost de 1,35%, după ce
în 2014 a fost de -1,32%. „68

68 http://www.mediafax.ro/economic/banca -transilvania -conduce -in-topul -celor -mai-profitabile -banci -din-
romania -15339303 , accesat la 01.02.2017

54

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

O analiză financiară efectuată în scopul realizării unui diagnostic fi nanciar, care ofere
posibilitatea adoptării unor decizii și stabilirea unor previziuni financiare, se bazează în primul
rând pe date și informații provenite din situațiile financiare ale întreprinderii , însă nu se poate
baza numai pe aceasta. Ea trebuie să înceapă prin adunarea mai multor informații:
 informații generale pe plan economic, fiscal și monetar;
 informații asupra sectorului de care aparține întreprinderea;
 informații de ordin economic și juridic asupra întreprinderii.
Informațiile ge nerale fac referire la situația generală a economiei la un momendat,
fiind influențată de conjuncturiile favorabile sau nefavorabile, acestea pot fi legate de criza
economică, rata inflației sau numărul tranzacților realizate pe burse.
Informațiile sectoriale fac referire la tipologia produselor, tehnologia folosită în
procesul de fabricație care pot influența direct sau indirect rentabilitate entității.
Informațiile economice și juridice, pot fi publice sau secrete și au un impact major
asupra entit ății.
Diagnosticul financiar nu poate pleca decât de la documentele reprezen tative ale unei
imagini fidele a întreprinderii, care poate fi prezentată partenerilor economici și sociali interni și
externi. Astfel, imaginea fidelă a patrimoniului unei întreprinderi este oferită de contabilitatea
generală, care ne pune la dispoziție informațiile necesare analizei financiare care cuprind
următoarele documente egale ca importanță:
 Bilanțul,
 Contul de profit și pierder e,
 Situația modificărilor capitalului propriu,
 Situația fluxurilor de trezorerie,

55
Economia de piață presupune existența unui sistem bancar care să asigure mobilizarea
disponibilităților monetare ale economiei și orientarea lor spre desfășurarea unor activități
economice eficiente.
În România, în perioadă 2006 -2016 sistemul monetar -financiar este puternic dominat
de sectorul bancar acesta reprezentând cel mai important intermediar financiar. În perioadă
mai sus amintită, sistemul bancar românesc se caracterizează printr -un nivel scăzut de
monetizare și intermediere financiară. Poziția d ominantă a sectorului bancar în cadrul
sistemului monetar financiar din România se explică printr -o serie de factori cum ar fi:
insuficiență dezvoltare a piețelor de capital, moștenirea economiei cu planificare centrală în
care băncile erau acelea ce conta bilizau activitatea întreprinderilor economice fără
independentă financiară etc.
Servicii bancare puse la dispoziția clienților de către bănci sunt :
 evidența operațiunilor în conturi curente;
 operațiunile de casă;
 operațiunile privind instrumentele de p lată și de credit;
 emiterea de scrisori de garanție bancară, etc.
Prinicpalii jucători de pe piața bancară sunt:
BCR, Banca Transilvania și BRD sunt primele trei bănci de pe piața românească în
funcție de active, concentrau anul trecut 42,5% din activele sistemului bancar, aproape 40%
din credite, peste 48% din depozite și aproximativ ,70% din profitul întregului sector bancar.
BCR a rămas liderul pieței bancare anul trecu t, reușind să câștige teren și să ajungă la
o cotă de piață de circa 16,5%.
Podiumul bancar local a înregistrat în 2016 o schimbare is torică, Banca Tran silvania
depășind BRD -SocGen în to pul celor mai mari bănci de pe piața lo cală du pă active și urc ând
pe locul doi, o po ziție care a fost ocupată tradițional până în 2015 de instituția de credit cu
capital francez.
La nivel agregat, sistemul bancar avea anul trecut active totale nete de aproape 394
mld. lei.BRD și Banca Transilva nia au reușit să cre ască creditarea anul trecut, în timp ce
soldul împrumu turilor acordate de BCR a fost în ușoară scădere față de 2015. În schimb, pe
partea de depozite toate cele trei bănci au reușit să câștige teren.
Banca Transil vania a raportat cel mai mare profit pen tru 2016, de 1,2 mi liarde de lei,
în timp ce grupul BCR, care include cea mai mare bancă de pe piața locală, a obținut un profit

56
net de 1,04 mld. lei, iar BRD a obținut un profit net de 728,3 mil. lei, cel mai bun rezultat
anual de după 2009.
În anul 199 0, se pun bazele Băncii Comerciale prin preluarea acțiuniilor Băncii
Naționale așa cum am amintit anterior.
După câțiva ani în care funcționează ca o instituție de creditare, în anul 1998 BCR își
deschide prima filială peste hotare, la Chișinău.
Văzând că bănciile erau tot mai active pe piața românească, deoace mulți cetățeni
făceau împrumuturi, în anul 1999 BCR, vrea să acapareze mai mult din piață și absoarbe
firma Bancorex.
În anul 2001, se gândește să înființeze BCR Leasing deoarece exista o cerere mare pe
piața bancară românească și puține bănci ofertante.
În anul 2003 datorită lipsei de lichidități și competiției din acest domeniu, BCR vinde
pachetul majoritar de acțiuni către BERD și IFC.
Pentru că piața financiar – bancară din România era în plină asc nesiune, în anul 2004
BCR este prima bancă din țară care implementează automate de schimb valutar, acestea aveau
scopul de a reduce timpul petrecut de client pentru a sta la coadă pentru a schimba valută.
În anul 2006, Erste Bank vine cu propunerea de a c umpăra pachetul majoritar a BERD
și IFC pentru suma de 3,75 miliarde euro. În urma negocierilor Banca Comercială este
preluată de Erste Bank. În anul 2007 cei de la Erste Bank aduc și pe piața românească Fondul
de pensii.În anul 2008, BCR vine cu un nou se rviciu și anume acordarea creditelor “Prima
casă”.
În anul 2009, în plină criză financiară datorită lipsei de lichidități și dorinței de a -și
consolida poziția emite obligațiuni, în urma cărora obține venituri în valoare de 3 miliarde
euro.În ceea ce prive ște inovația din sectorul bancar, BCR se remarcă prin :
 Introducerea cardurilor în anul 1994 ;
 Emiterea primelor carduri de debit de tip VISA/Mastercard în anul 1995;
 Prima tranzacție la un ATM, tot în anul 1995 ;
 Lansarea primului credit ipotecar pentru persoanele fizice în anul 2000;
 Acordarea de credite ipotecare clienților din domeniu corporate și retail în anul
2003;
 Utilizarea în rețeaua proprie de POS -uri și ATM -uri a cardurilor cu CHIP
SMART în anul 2005;
 Lansarea programului de practică STUDENT în anul 2006 ;

57
 Crearea unei birou ”EU Office“ destinat acordării de credite europene
neambursabile ;
Rata activelor imobilizate a scăzut de la 0,774 în anul 2015 la 0,751 în anul 2016, ceea
ce înseamnă că gradul de investire a capitalului a ascăzut de o pe rioada la alta.
Acest lucru se datorează creșterii activelor imobilizate așa cum observăm în tabelul
2.7.
Rata activelor circulante a crescut de la 0,925 în anul 2015, la 0,990 în anul 2016,
ceea ce înseamnă că gradul capitalului investit în active a cre scut de la o perioadă la alta.
Acest lucru a fost posibil deoarece valoarea activelor circulante a crescut de la o
perioadă la alta.
Creșterea volumului a activelor circulante se datorează :
 Scăderii stocurilor cu 7,42% în anul 2016;
 Scăderea creanțelor cu 57,75% în anul 2016;
Scăderea creanțelor poate fi datorată și volumului de activitate, care a fost în scădere
în anul 2016, datorită creanțelor incerte ce au apărut, și cheltuielilor cu creditele acordate.
Modificarea ponderii activelor circulante în to talul activelor este eficientă deoarece un
volum ridicat al activelor circulante duce la creșterea volumului cifrei de afaceri.
Rata stabilității finaniciare reflectă măsura în care dispune de resurse financiare față de
capitalul permanent.
În anul 2015 co nstatăm că rata stabilității financiare era de 48%, acest lucru ne arată
faptul că banca dispun de de o marjă de siguranță ridicată, ceea ce îi oferă posibilitatea să își
finanțeze activitățiile de exploatare.
Rata autonomie financiare globale, era de 21, 80% în anul 2015, și de 21,15% în anul
2016, acest lucru ne arată cum resursele externe participă pe termen scurt la formarea
pasivului total.
De asemnea această rată ne arată că banca nu are autonomie totală, tocmai datorită
faptului că este o companie c ottă la bursă, unde avem acționari mjoritari și minoritari, iar
deciziile se iau de aceștia la Adunarea Generală a Acționarilor.
Rata de îndatorare globală, era de 75,58% în anul 2015, ceea ce înseamnă că datoriile
totale finanțează patrimoniul băncii.
Îna nul 2016, aceasta a scăzut la 20,65%, datorită restituirii creditelor.
Rata datoriilor de exploatare a scăzut de la 0,339 la 0,015% în anul 2015 ceea ce
înseamnă că banca și -a concentrat atenția spre plata a cât mai multe credite luate împrumut de
la alte bănci.

58
Lichiditatea curentă se află la o valoare optimă în anul 2015, ceea ce înseamnă că este
capabilă să suporte creditele împrumutate, însă în anul 2016 aceasta depășește intervalul luân
valoarea de 0,71, astfel banca nu este capabilă să își plătească datoriile pe termen scurt din
activele circulante sau curente.
Banca tine să acumuleze penalități care vor duce la creșterea datoriilor fianciare,
diminuarea profitului net și înrăutățirea relației cu terții.
Solvabilitatea patrimonială, etse de 40,06% în anul 2015, și de 42,84% în anul 2016
ceea ce înseamnă că o parte din capitalul propriu este finanțat din împrumuturile băncii.

Propuneri

În primul rând recomandăm reducerea datoriilor prin plta creditelor restante tocmai
pentru a crește nivelul solvabilității bănci.
Dezvoltarea portofoliului prin atragerea a cât mai multe investiții din partea
acționarilor și potențialilor clienți.
Consolidare capitalului propriu și reducerea sumelor împrumutate prin implementarea
unui management al costurilor.
În al doilea rând, creșterea valorii de piță a companiei prin emiterea unui număr cât
mai ridicat de acțiuni.
Creșterea autonomiei globale prin implementarea unui sistem de cost controling setat
pe operațiun bancare, care să arate eficiența sau ineficiența activităților desfășurate de aceasta.

59
Bibliografie

1. Achim M.V, Diagnostic Financiar – Contabil, Editura Economică, Cluj -Napoca 2015
2. Autoritatea de supraveghere financiară, Evoluția piețelor financiare nebancare , 2016
3. Chebac N, Antochi V, Analiză și diagnostic financiar , Editura C.H. Beck, Galați 2010
4. Gheorghiu Al., Analiză economico -financiară la nivel microeconomic , Editura
Economică, București, 2004
5. Niculescu M, Diagnosticul financiar , Editura Economică, Volumul II, București 2005
6. OMFP 1802/2014 , Capitolul VI, Secțunea 6.1
7. Petrescu S, Ghid teoretico – aplicativ , Ediția a -II-a revizuită, Editura CECCAR,
București 2008
8. Prescu S, Analiză financiară aprofundată , Studii de caz, Iași 2015
9. Răilean N.A, Diagnosticul și estimarea potențialului economic al întreprinderii în
condițiile dezvoltării durabile , Teză de doctorat, Chișinău 2007
10. Stan S.V, Anghel I, Evaluarea întreprinderi i, Ediția a -V-a revizuită, Editura Iroval,
București 2013
11. Suciu G, Analiza economico – financiară , Editura Infomarket, Brașov 2009
12. Toma M, Inițiere în evaluarea întreprinderii , Ediția a –III-a revizuită, Editura
CECCAR, București 2009
13. Vâlceanu Gh.,Robu V., Georgescu N., Analiză economico -financiar ă, Editura
Economică, București, 2004

Bibliografie web

1. http://abctrainingconsulting.ro/blog -posts/lichiditatea -generala/
2. http://abctrainingconsulting.ro/blog -posts/lichiditatea -generala/
3. http://academiacomerciala.ro/cursuri/Management//An%20III/Sem. %20II%20 –
%20Gestiune%20bancara//Capitolul%201.pdf
4. http://accountingexplained.com/financial/ratios/return -on-equity
5. http://adevarul.ro/economie/investitii/bcr -banca -locuinte -incepe -dea-primele -credite –
an-1_50ad61317c42d5a663940da8/index.html ,
6. http://documentslide.com/documents/analiza -si-diagnostic -financiar –
56d77b238bed9.html ,
7. http://legestart.ro/interpretarea -indicatorilor -de-solvabilitate -in-contextul -situatiilor –
financiare -anuale/
8. http://www.1asig.ro/Piata -Asigurarilor -2.htm
9. http://www.adrnordest.ro/user/file/news/15/studiu_consultanta/studiufin_site.pdf
10. http://www.avocatnet.ro/content/forum%7CdisplayTopicPage/topicID_22239/fisa –
post-consultant -bancar.html ,
11. http://www.business24.ro/internet/stiri -internet/piata -de-software -si-servicii -in-it-din-
romania -afaceri -de-un-miliard -de-euro-1551918
12. http://www.contzilla.ro/rata -autonomiei -financiare -formula -interpretare -exemplu/
13. http://www.creeaza.com/afaceri/economie/ANALIZA -ACTIVELOR -CIRCULANTE –
C123.php
14. http://www.investopedia.com/terms/r/roce.asp
15. http://www.legi -internet.ro/legislatie -itc/altele/legea -concurentei.html ,
16. http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/8.pdf
17. http://www.piatafinanciara.ro/piata -asigurarilor -intre-cantitate -si-calitate/
18. http://www.qreferat.com/referate/economie/ANALIZA -RATELOR -DE-
RENTABILITA438.php

60
19. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Analiza -structurii -pasivului88.php
20. http://www.rasfoiesc.com/business/economie/C ontul -de-profit -si-pierdere64.php
21. http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/INDICATORI -DE-APRECIERE -A-
RENT79.php
22. http://www.rasfoiesc.com/business/marketing/ INDICATORI -DE-APRECIERE -A-
RENT79.php
23. http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -ECHILIBRULUI –
FINANCIAR63155.php
24. http://www.scritub.com/economie/ANALIZA -ECHILIBRULUI –
FINANC IAR63155.php
25. http://www.scritub.com/economie/contabilitate/CAPACITATEA -DE-PLATA –
SOLVABILI341310129.php ,
26. http://www.scritub.com/economie/Evolutia -principalilor -indicat1359584.php
27. http://www.scritub.com/economie/finante/Bancile -comerciale -veriga -de-b73692.php
28. http://www.seap.usv.ro/~ro/cursuri/FB/FB_III_PSB.pdf
29. http://www.stiucum.com/economie/economie -generala/Diagnosticul -financiar -al-
rent95889.phpm
30. http://www.z f.ro/analiza/consultantii -cine-sunt-cat-castiga -si-de-la-cine-2908954
31. http://www.zf.ro/banci -si-asigu rari/podiumul -bancar -anul-trecut -cei-trei-mari-jucatori –
din-piata -bancara -in-2016 -bcr-banca -transilvania -si-brd-controleaza -circa -40-din-
activele -bancare -si-din-creditare -16178499
32. http://www.zf.ro/wikizf/banca -comerciala -romana -s-a-8085033
33. https://ro.wikipedia.org/wiki/Banca_Comercial%C4%83_Rom%C3%A2n%C4%83
34. https://www.bcr.ro/content/dam/ro/bcr/www_bcr_ro/TCGA/Contract_Cadru_pentru_S
ervicii_Bancare_Pentru_persoane_fizice.pdf
35. https://www.bcr.ro/ro/despre -noi/istoric
36. https://www.bcr.ro/ro/investitori/rapoarte -financiare ,
37. https:/ /www.bcrlocuinte.ro/ro/despre -noi/Grup -BCR ,
38. https://www.goldring.ro/gradul -de-indatorare -teorie.html
39. https://www.goldring.ro/indicatori -de–masurare -a-lichiditatii.html
40. https://www.news.ro/economic/registrul -comertului -romanii -au-infiintat -17-251-
firme -primele -doua -luni-2017 -11-3-putine -fata-aceeasi -perioada -anului -trecut –
numarul -srl-uri-scazut -au-inregis trate-multe -pfa-uri-
1922404922002017031116853653 ,
41. https://www.tradeville.eu/tradepedia/indicatori -de-rentabilitate -companii
42. https://www.tradeville.eu/tradepedia/lichiditate -curenta ,