UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ

UNIVERSITATEA „BABEȘ-BOLYAI” CLUJ-NAPOCA FACULTATEA DE SOCIOLOGIE ȘI ASISTENȚĂ SOCIALĂ SPECIALIZAREA ASISTENȚĂ SOCIALĂ
PREVENIREA CONSUMULUI DE
DROGURI ÎN MEDIUL ȘCOLAR
Coordonatorștiițific:
LectorUniv. Dr. Eugen Băican
Absolvent:
Ionuț Răzvan Zaharia
Cluj-Napoca
2017
Partea I. Fundamentarea teoretico-metodologică și designul proiectului de cercetare și
intervenție psihosocială
Capitolul 1. Preliminarii teoretico-metodologice
1. Problematica abordată și scopul lucrării…………………………………………………………………….6 Încadrări paradigmatice și teorii științifice relevante……………………………………………………7 1.1. Paradigma structural-funcționalistă……………………………………………………………………..7 1.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri……………………………………………………8
Capitolul 2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării
1. Aspecte generale privind consumul de droguri în România………………………………………….9 2. Prevenirea consumului de droguri în România………………………………………………………….14
2.1. Strategii naționale antidrog – A.N.A………………………………………………………………….14 2.2. Organizații nonguvernamentale cu derulare de activități antidrog…………………………15
3. Programe de prevenție a consumului de droguri în rândul adolescenților……………………..17 3.1. Programe bazate pe politici antidrog………………………………………………………………….17 3.2. Programe de înțelegere a mecanismelor, pentru schimbarea atitudinilor………………..17 3.3. Tipuri de programe de prevenție și nivele de abordare a consumului de droguri……..18
4. Consumul de droguri la elevi și tineri – provocări și răspunsuri………………………………….19 4.1. Motivații ale consumului de droguri………………………………………………………………….20 4.2. Rolul mass-media în consumul de droguri în rândul adolescenților……………………….22
4.2.1. Influențe negative ale mass-mediei în consumul de droguri…………………………22 4.2.2. Strategii de prevenire a consumului de droguri în mass-media…………………….23
4.3. Educația antidrog în școli. Diseminarea informației și conștientizarea riscurilor……24 4.3.1. Educația prin egali…………………………………………………………………………………..25 4.3.2. Reguli ce trebuie urmate atunci când informăm cu privire la substanțe…………..25
4.4. Rolul familiei în prevenirea consumului de droguri……………………………………………26 4.4.1. Necesitatea întăririi prevenției antidrog prin intermediul familiei………………..27 4.4.2. Ce? Cum? Cât le spunem adolescenților despre droguri?……………………………28
Capitolul 3. Designul metodologic al proiectului de cercetare șiintervenție psihosocială
1. Problematica abordată și scopul proiectului de cercetare……………………………………………29
2. Localizarea proiectului, repere organizaționale…………………………………………………………29 3. Etapa cercetării de investigare și evaluare inițială……………………………………………………..30 3.1. Ipotezele și obiectivele cercetării………………………………………………………………………30 3.2. Populația cercetată și lotul de subiecți investigați………………………………………………..30 3.3. Metode și instrumente folosite în cercetare………………………………………………………..30
4. Etapa intervenției psihosociale………………………………………………………………………………..32 4.1. Problema socială abordată în intervenția psihosocială………………………………………….32 4.2. Obiectivele operaționale ale intervenției…………………………………………………………….32 4.3. Grupul țintă și beneficiarii direcți și indirecți……………………………………………………..32 4.4. Metode și instrumente folosite în intervenție………………………………………………………33
5. Etapa cercetării de evaluare finală…………………………………………………………………………..33 5.1. Ipotezele cercetării de evaluare finală………………………………………………………………..33 5.2. Populația cercetată și lotul de subiecți investigați………………………………………………..33 5.3. Metode și instrumente folosite în cercetare………………………………………………………..33
Partea a II-a. Prezentarea rezultatelor implementării cercetării și intervenției
psihosociale pe modelul cercetării-acțiune participiativă
Capitolul 4. Prezentarea rezultatelor cercetării de investigare și de evaluare inițială
1. Progmatica cercetării-acțiune participative……………………………………………………………….34 2. Rezultatele cercetării-acțiune participative……………………………………………………………….35
2.1. Prezentarea voluntarilor abstinenți, Teen Challenge, România…………………………….. 35 2.1.1. Prezentarea mărturiilor voluntarilor și obținerea feedback-ului inițial………….36
2.2. Desfășurarea activității de prevenire antidrog în liceul „Alexandru Borza”……………..40 2.2.1. Cls. a X-a B: Etnobotanicele – Marketing-ul otrăvii………………………………….40 2.2.2. Cls. a IX-a C: Etnobotanicele – Marketing-ul otrăvii…………………………………41 2.2.3. Clasa a X-a D: . Marijuana – o frunză controversată………………………………..42 2.2.4. Cls. a IX-a A și a IX-a B: . Marijuana – o frunză controversată…………………43 2.2.5. Clasa a X-a C: Drogurile – cele două fețe…………………………………………………44 2.2.6. Clasa a X-a A: Drogurile – cele două fețe………………………………………………..45
2.3. Evaluarea activității de prevenire antidrog din liceul „Alexandru Borza”………………..46
Capitolul 5. Prezentarea rezultatelor intervenției psihosociale
1. Campania de prevenire antidrog……………………………………………………………………………..49
2. Prezentarea lecțiilor din cadrul intervenției………………………………………………………………51 3. Structura lecțiilor din cadrul intervenției………………………………………………………………….52 3.1. Etnobotanicele – Marketing-ul otrăvii……………………………………………………………….52
3.2. Marijuana – o frunză controversată………………………………………………………………….54 4. Concluzii parțiale………………………………………………………………………………………………….58
Capitolul 6. Prezntarea rezultatelor în etapa cercetării de evaluare finală
1. Evaluarea atitudinii elevilor cu privire la consumul de droguri……………………………………59 2. Studiu de caz: elev consumator de droguri aflat în stare de abstinență…………………………60
Partea a III-a. Evaluarea șivalorificarea rezultatelor obținute
1. Limitele cercetării și intervenției ……………………………………………………………………………65 2. Concluzii de ansamblu în planul cercetării și în planul intervenției……………………………..65 3. Recomandări de ordin aplicativ………………………………………………………………………………67
3.1. Recomandări în planul cercetării ștințifice………………………………………………………..67 3.1.1. Susținerea lecțiilor despre etnobotanice și la clasa a VIII-a………………………67 3.1.2. Încheierea lecției printr-un brainstorming………………………………………………67 3.1.3. Desfășurare a lecțiilor care conțin mărturii……………………………………………..68 3.1.4. Așezarea în formă de U a băncilor…………………………………………………………68 3.1.5. Lecții pentru părinți……………………………………………………………………………..69
3.2. Recomandări în planul politicilor și serviciilor în domeniu…………………………………69 3.2.1. Introducerea unor ore de educație antidrog în curricula școlară…………………69 3.2.2. Cursuri de specializare pentru profesorii doritori…………………………………….69
BIBLIOGRAFIE………………………………………………………………………………………………………70
ANEXE
Anexa nr. 1 – Glosar de termeni……………………………………………………………………………………73 Anexa nr. 2 – Definirea și clasificarea drogurilor……………………………………………………………76 Anexa nr. 3 – Proiecte și campanii ale A.N.A. ……………………………………………………………….79 Anexa nr. 4 – Organizații cu derulare de activități antidrog………………………………………………81 Anexa nr. 5 – Exemplificare fișă de observație………………………………………………………………83 Anexa nr. 6 – Mărturia lui C. ……………………………………………………………………………………….85 Anexa nr. 7 – Mărturia lui I. ………………………………………………………………………………………..87 Anexa nr. 8 – Mărturia lui D. ………………………………………………………………………………………88 Anexa nr. 9 – Etnobotanicele – marketingul otravei………………………………………………………..89 Anexa nr. 10 – Marijuana – o frunză controversată ………………………………………………………..95 Anexa nr. 11 – Fișă de observație pentru clasa a X-a B………………………………………………….99 Anexa nr. 12 – Fișă de observație pentru clasa a IX-a C………………………………………………..101 Anexa nr. 13 – Fișă de observație pentru clasa a X-a D…………………………………………………103 Anexa nr. 14 – Fișă de observație pentru clasa a IX-a A și a IX-a B……………………………….105 Anexa nr. 15 – Fișă de observație pentru clasa a X-a C…………………………………………………107 Anexa nr. 16 – Fișă de observație pentru clasa a X-a A…………………………………………………109
ParteaI. Fundamentareateoretico-metodologicășidesignulproiectului de cercetareșiintervenție psihosocială
Capitolul 1. Preliminarii teoretico-metodologice
1. Problematica abordată și scopul lucrării
Drogurile și-au făcut apariția în istoria omenirii încă din cele mai vechi timpuri. Practic, drogurile și dependențele au însoțit specia umană de la începuturile ei și o vor însoți în continuare. Problemele cu care toate societățile, din ziua de astăzi, se confruntă în legatură cu drogurile și dependențele asociate, au fost și sunt în continuare majore. Aceste probleme au în vedere nu doar perspectiva medicală, de sănătate, ci si aspectele sociale, ele făcând referire și la problemele sociale, afectarea familiei și implicațiile economice, referitor la forța de muncă. (Băican E., Note de curs, 2014)
Problema științifică abordată, în cadrul acestui proiect de cercetare și intervenție psihosocială, este reprezentată de consumul de droguri în mediul școlar. Faptul că vârsta de la care adolescenții încep să experimenteze, este în continuă scădere, face ca această problemă să ia noi proporții. Am ales această temă de cercetare deoarece traficul și consumul ilicit de droguri în rândul adolescenților reprezintă o problemă de actualitate și de mare importanță atât pentru actuala generație cât și pentru viitoarele generații, iar diversitatea de droguri de pe piața românească este în continuă creștere. Societatea românească nu este încă pregătită să facă față amploarei acestui fenomen, iar sursele la care au acces oamenii pentru a afla mai multe date despre efectele nocive ale consumului de droguri sunt insuficiente și de puține ori veritabile.
Un factor important în alegerea acestei teme a fost faptul că, începând din primul semestru al anului II de facultate, am ales să-mi desfășor stagiile de practică în cadrul Asociației Preventis, din Cluj-Napoca. Această asociație susține campanii antidrog în școlile și liceele din Cluj-Napoca. Astfel, am reușit să înțeleg mai bine în ce constă prevenirea în rândul elevilor, cum se lucrează cu adolescenții, în mediul școlar, curiozitățile acestora legate de droguri precum și modul în care decurg lucrurile atunci când ei solicită ajutorul din partea specialiștilor.
Lucrarea de față își propune să dezbată necesitatea educației antidrog în mediul școlar, în strânsă legătură cu percepția pe care o au elevii, de la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” din orașul Cluj-Napoca, despre actualul program antidrog derulat în cadrul acestei școli.
6
2. Încadrări paradigmatice și teorii științifice relevante
2.1. Paradigma structural-funcționalistă
Funcționalismul a cunoscut deplina sa dezvoltare în secolul al XX- lea, având ca reprezentanți principali pe Talcott Parsons, R. Merton și Kingsley Davis.
Conform lui T. Parsons (1992) paradigma sociologică reprezintă o sistematizare a cunoștințelor relative la un sistem social dat.
Funcționalismul cosideră că unitatea fundamentală de analiză este societatea și nu individul, atât structurile cât și funcțiile societale fiind considerate sisteme a căror interdependență asigură echilibrul întregului ansamblu social.
Funcționalismul structural afirmă faptul că organizarea sau structura unei societăți îi ofera acesteia sursa de stabilitate. Robert Merton rezuma postulatele funcționalismului structural astfel:
Øo societate poate fi cel mai bine reprezentată ca un sistem de elemente interdependente; o organizare de activități interconectate, transformate în pattern-uri;
Øo astfel de societate tinde natural către o stare de echilibru dinamic; dacă apare un dezechilibru, diverse forțe se vor activa și vor tinde să readucă stabilitatea;
Øtoate activitățile din societate contribuie la starea ei de echilibru; toate formele de acțiunile-pattern joacă un rol în menținerea stabilității sistemului;
Øunele dintre activitățile denumite pattern-uri sunt indispensabile pentru continuitatea existenței acesteia și există premise funcționale ce întâmpină necesitățile esențiale ale sistemului, fără de care acesta nu ar supravietui. (DeFleur, M., Ball S., 1999)
În cadrul sistemului social al societății, mijloacele de comunicare de masă se bazează
pe acțiuni repetitive, devenite pattern-uri. Între media și celelalte sisteme sociale există dependențe structurale care contribuie la echilibrul social al societății. Comunicarea de masă face parte din componentele fundamentale ale structurii sociale. Aceasta poate avea și un caracter de disfuncționalitate prin dezechilibrul pe care l-ar putea provoca prin instigarea la diferite acțiuni antisociale.
7
2.2. Teorii sociologice privind consumul de droguri
Teoriile sociologice consideră că dependența față de un drog este mai mult un proces
social decât un proces între proprietățile fizice ale drogului și impactul pe care acestea îl au asupra organismului uman. Din această perspectivă, tot ce are legătură cu fenomenul de dependență, inclusiv consumul de droguri, este considerat un fenomen social, ce variază în funcție de anumite variabile sociale, cum ar fi: vârsta, statutul social, cultura, stilul de viață etc. Teoriile sociologice asupra adicției pornesc în căutarea cauzelor de la factorii de mediu, relații și condiții sociale.
Teoria învățării sociale
Conform teoriei învațării sociale, efectele consumului de droguri sunt modelate și învățate de către noul inițiat de la consumatorii mai vechi de droguri. De cele mai multe ori, individul devine dependent în urma îndemnurile unor prieteni consumatori. În acest mod, raționalizările utilizate pentru a justifica acest consum de droguri precum și senzațiile care trebuie să decurgă din acesta, sunt învățate de la alte persoane. (Rădulescu, 1999)
Teoria comportamentuluiplanificat
Teoriile comportamentale au avut un mare impact începând cu anii ’80, iar dintre acestea s-a remarcat și teoria comportamentului planificat a lui Ajzen (1988). Și în prezent este acceptată posibilitatea de predicție crescută a comportamentului plecând de la atitudinile și credințele subiectului sau de la comportamente anterioare sau relaționate cu acestea cum ar fi normele, intențiile comportamentale, etc.
Teoria comportamentului planificat poate fi aplicată cu succes în explicarea și predicția fenomenului consumului de droguri legale sau ilegale. Rezultatele studiilor care utilizează această teorie constituie un suport semnificativ pentru adecvarea politicilor sociale destinate consumatorilor. (Sidoriuc, Mays & Tomiță, 2009)
Teoria comportamentuluideviant
Dependența față de droguri este pusă în relație cu formele de adaptare la condițiile sociale și arată că individul dependent de droguri a încercat să urmărească în mod eronat scopuri culturale înalt valorizate de către societatea în care traiește și pe care nu le poate atinge ca urmare a unor blocaje existente în folosirea unor mijloace legitime.
În consecință, el este nevoit să recurgă la mijloace ilegitime (ilicite). Din cauza faptului că nu are acces la scopurile propuse de către societate și nici la mijloacele legitime necesare atingerii acestora, individul se va adapta la această stare de discrepanță între scopuri și mijloace prin evaziune sau retragere din viața socială, care îi permite să facă abstracție de scopurile culturale și de mijloacele legitime. (Rădulescu, 1999)
8
Capitolul 2. Fundamentarea teoretico-metodologică a lucrării
1. Aspecte generale privind consumul de droguri în România
Contextulsocio-economic și cultural al apariției drogurilor în România
În perioada postdecembristă, România a trecut de la stadiul de țară de tranzit pentru droguri la una din piețele importante de desfacere. La îndeplinirea acestui lucru au contribuit mai mulți factori precum: tranziția spre o societate democratică, deschiderea totală a frontierelor de stat, trecerea la economia de piață și poziția geografică a României în „ruta balcanică” dinspre țările producătoare către cele consumatoare.
Din cauza factorilor legați de sărăcie, scăderea controlului social și slaba organizare a sistemului de asistență socială comunitară, a fost generată o creștere a variatelor riscuri precum traficul și consumul de droguri. Tentația consumului a început să atragă segmente diverse din populație, iar în evoluția traficului și consumului de droguri România tinde să devină una din piețele de desfacere importante pentru marile țări „consumatoare”.
Pentru diminuarea ofertei de droguri și combaterea traficului, a fost și este în continuare o nevoie acută a dezvoltării activităților de educare, informare, prevenire, tratament și reinserție socială. (Vasilescu, Lucian, Dorobăț, Liliana & Cicu G., 2004)
Date statistice privind evoluția traficului și consumului de droguri în România în perioada 1990-2002:
Date statistice preluate din H.G. 154/6.02.2003 pentru aprobarea Strategiei Naționale Antidrog
9
După anii 2000, politica națională în domeniul drogurilor, abordată în cadrul societății
românești poate fi structurată pe direcții de acțiune, pe tendințe de dezvoltare și pe necesități
viitoare. În urma datelor furnizate de poliție au putut fi identificate câteva categorii de persoane traficante de droguri care nu au legătură cu statutul social sau gradul de sărăcie (cum s-ar fi crezut): elevi, studenți, personane din medii artistice, cetățeni străini. (Dima T., Dobrinoiu V., Hotca M., PopescuD., PopescuG. & Podea A., 2008)
Conform statisticilor A.N.A 2016, canabisul și etnobotanicele sunt unele dintre cele mai utilizate droguri ilicite din România.
Canabisul
Ce este canabisul?
Canabisul este asemănător cu tutunul, de culoare verzuie sau maronie, realizat din vârfurile înflorite (mugurii) și frunzele uscate ale plantei de canabis (cânepă).
Rășina de canabis sau „hash” este secreția uscată (neagră sau maro) obținută din vârfurile înflorite ale plantei de canabis, care se transformă într-o pulbere sau este presată în plăci sau turte.
Uleiul de canabis sau „uleiul hash” este un lichid extras din materialul vegetal uscat sau din rășină.
Cum se consumă?
Toate formele de canabis sunt de obicei fumate. Rășina de canabis și ulei pot fi, de asemenea, înghițite sau preparate în ceaiuri sau prăjituri.
Cum afectează consumatorii?
Canabisul poate provoca consunatorilor să simtă stări placute, de relaxare sau euforice. Însă poate produce și stări precum: amețeală, amorțeală, panică, frică, paranoia, moleșeală, greață sau somnolență. Consumatorii pot experimenta, de asemenea, un sentiment de vedere, miros, gust și auz mai intense.
Care sunt riscurile asociate consumului de canabis?
Pe termen scurt, consumatorii au apetitul și pulsul crescut. Consumatorii prezintă și probleme în îndeplinirea unor sarcini fizice și intelectuale, cum ar fi conducerea unui vehicul și gândirea logică. În cazul unui dozaj mare, percepțiile consumatorilor legate de sunet și culoare pot fi intense, în timp ce gândirea lor devine lentă și confuză. Dacă doza este foarte mare, efectele canabisului sunt similare cu cele ale halucinogenelor și poate cauza anxietate, panică sau episoade psihotice.
10
Persoanele care consumă canabis pe o perioadă îndelungată de timp riscă să dezvolte o
dependență psihologică, până la punctul în care își pierd interesul pentru toate celelalte
activități (sindromul amotivațional), cum ar fi munca și relațiile sociale. Studii recente din Marea Britanie arată existența unei legături între consumul de canabis și creșterea numărului de cazuri de schizofrenie.
Fumul de canabis conține cu 50% mai mult gudron decât țigările cu conținut mare de gudron, fapt care crește riscul consumatorilor pentru cancer pulmonar și alte boli respiratorii. (http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-droguri-2016.pdf, 08.06.2017)
Conform celor mai recente studii realizate de A.N.A., atât în populația școlară, cât și în cea generală, în România, canabisul este cel mai consumat drog și în special în rândul tinerilor. Este confirmat faptul că tinerii reprezintă o populație cu risc crescut în consum, 81,1% dintre cei care au consumat canabis experimentând în intervalul 15-24 ani, (49,9%) au experimentat consumul de canabis între 15 și 19 ani, iar 31,2%, între 20 și 24 ani.
Vârsta de debut în consumul de canabis, în funcție de grupa de vârstă (Sursa: A.N.A.):
Canabisul se află pe locul doi (după opiacee) în cererea de tratament ca urmare a
consumului (38%). Este pentru prima oară când canabisul și heroina înregistrează același procentaj (38%) în ceea ce privește drogul principal pentru care se solicită asistență, în aceeași perioadă de timp analizată.
Consumatorii de canabis care au accesat serviciile de tratament fac parte din populația tânără, 71% dintre persoanele admise la tratament pentru consum de canabis având vârsta cuprinsă în intervalul 20-29 ani.
11
SNPP – „Etnobotanicele”
Conform rezultatelor studiului GPS 2013, după canabis, pe poziția a doua în „topul”
celor mai consumate droguri în România, se situează substanțele noi cu proprietăți psihoactive (SNPP), cunoscute și sub denumirea de „etnobotanice”.
Vârsta de debut în consumul de SNPP, în funcție de grupa de vârstă (Sursa: A.N.A.):
În anul 2014, au fost înregistrate 857 cazuri de urgențe medicale din cauza consumului de etnobotanice (consum singular sau în combinație), însemnând o creștere cu 28,5% față de anul anterior, când au fost înregistrate 668 de cazuri.
La nivelul țării, unitățile teritoriale care înregistrează o problematică semnificativă a cazuisticii de urgență cauzată de consumul de astfel de substanțe sunt Municipiul București, Iași, Cluj-Napoca și Galați, unde se cumulează aproape două treimi (60,0% față de 61,2% în 2013) din toată cazuistica înregistrată la nivel național.
Cea mai mică vârstă de debut, declarată de către cei care au experimentat consumul de etnobotanice, a fost 12 ani. Peste 70% dintre respondenți au debutat consumul la vârste mai mici de 19 ani, 16,9% au început acest tip de consum între 20 și 24 ani, în timp ce, doar 13% dintre aceștia au experimentat consumul de etnobotanice după 25 ani. (http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-droguri-2016.pdf, 08.06.2017)
Zonele de risc
Analiza repartiției urgențelor medicale la nivelul unităților teritorial-administrative ale țării, în raport cu ponderea numărului de cazuri de urgență înregistrate, conduce la gruparea județelor și la delimitarea unor zone de risc, după cum urmează:
12
– Zonă de risc foarte mare (ponderi peste 10%): București, Cluj;
– Zonă de risc mare (ponderi între 5% și 9,9%): Galați, Iași;
– Zonă de risc mediu (ponderi între 1% și 4,9%): Mureș, Timiș, Dolj, Brăila, Constanța, Botoșani, Bihor, Dâmbovița, Prahova, Sibiu, Bacău, Caraș-Severin, Mehedinți;
– Zonă de risc mic (ponderi între 0,5% și 0,9%): Buzău, Vaslui, Giurgiu, Hunedoara, Sălaj, Argeș, Neamț, Gorj, Satu-Mare;
– Zonă de risc foarte mic (ponderi sub 0,5%): Alba, Vâlcea, Arad, Călărași, Covasna, Harghita, Olt, Ialomița, Suceava, Vrancea, Brașov, Teleorman, Maramureș, Tulcea, Bistrița-Năsăud, Ilfov. (sursa:A.N.A.)
Toate drogurile ilegale au efecte fizice imediate și pot împiedica dezvoltarea psihică și emoțională, în special în rândul tinerilor. Drogurile suprimă un potențial pe care utilizatorii nu îl vor mai recupera, deoarece se schimbă dezvoltarea unor mecanisme naturale de adaptare. Unele dintre efectele fizice ale drogurilor pot parea interesante, însă pentru scurt timp. Persoanele care consumă droguri sunt confuze, au ochii roșii, transpiră foarte mult, nu le pasă de aspectul lor fizic și există riscul de a deveni dependente. Consumatorii de droguri provin din toate categoriile sociale, pot fi femei sau bărbați, tineri sau bătrâni, angajați sau șomeri, bogați sau săraci, de la oraș sau de la sat; consumul de droguri poate afecta pe oricine. (http://insp.gov.ro/sites/cnepss/wp-content/uploads/2016/01/Analiza-de-situatie-droguri-2016.pdf, 08.06.2017)
Clasificarea drogurilor
(Țical G., 2003) – pentru detalii a sevedea anexele nr. 1și nr. 2
13
2. Prevenirea consumului de droguri în România
2.1. Contextulînființării Agenției Naționale Antidrog
A.N.A. a luat ființă în 2003, prin instituționalizarea cadrului de lucru al Comisiei Interministeriale Antidrog, pentru a asigura la nivel național coordonarea unitară a luptei împotriva traficului și consumului ilicit de droguri, pe baza unei strategii naționale, cu scopul de a asigura elaborarea, dezvoltarea și promovarea politicilor în domeniul reducerii cererii și ofertei de droguri. Astfel, a fost creată posibilitatea abordării problematicii drogurilor din perspectivă interdisciplinară, în colectivul noii instituții colaborând specialiști din mai multe domenii precum: medici, juriști, psihologi, sociologi, asistenți sociali, farmaciști, chimiști, specialiști în domeniul educației și al prevenirii criminalității etc. A.N.A. își desfășoară activitățile în toată țara prin intermediul rețelei naționale de centre C.P.E.C.A (Centru de Prevenție, Evaluare și Consiliere Antidrog), în fiecare județ aflându-se câte un sediu central.
Agenția Națională Antidrog arată faptul că infracționalitatea legată de consumul și traficul de droguri se află în continuă creștere. De asemenea, comiterea acestor infracțiuni, legate de regimul drogurilor ilicite, se petrece de cele mai multe ori după începerea consumului propriu-zis. Acest fapt demonstrează că vârsta consumatorilor este mai scăzută decât vârsta persoanelor cercetate și arestate pentru infracțiuni legate de regimul drogurilor ilicite. În unele cazuri consumul debutează incă din adolescență. (Simache D., 2010)
Strategii naționale antidrog ale A.N.A.
Obiectivele specifice propuse sunt de natură a genera până în anul 2020 un impact favorabil asupra sănătății, ordinii și siguranței publice. În acest sens, planurile de acțiune aferente strategiei detaliază și stabilesc concret măsurile și intervențiile din domeniul reducerii cererii și ofertei drogurilor, pornind de la o abordare coerentă și eficientă.
Noua strategie include o nouă abordare la nivel de politici naționale în domeniul drogurilor, prin accentuarea importanței demersurilor evaluative și analitice, rigurozității științifice și colaborării cu mediul profesional și academic. Strategia națională antidrog 2013-2020 urmărește să: reducă nivelul consumului și dependenței de droguri, contribuie la reducerea disponibilității drogurilor pe piață; promovează cunoașterea fenomenului prin evaluarea sistematică a tendințelor și provocărilor din domeniul drogurilor, în vederea fundamentării răspunsului instituțiilor și structurilor societății civile; asigură cadrul necesar dialogului și cooperării între instituțiile implicate și sectorul neguvernamental.
(http://www.emcdda.europa.eu/system/files/publications/4507/TD0116919ENN.pdf, 04.06.2017) – pentru mai multe detalii a sevedea anexa nr. 3
14
2.2. Organizații nonguvernamentalecu derulare de activitățiantidrog
Asociația Preventis Cluj-Napoca
Asociația Preventis este o organizație nonguvernamentală, non-profit și neaparținând nici unui cult religios. A fost înființată în anul 2005 la inițiativa unui grup restrâns de tineri profesioniști, format din medici și psihologi. (http://www.preventis.ro/cine-suntem/scurta-descriere, 19.04.2017)
Misiunea:
Misiunea Asociației constă în educarea, motivarea și echiparea copiilor și tinerilor pentru a lua decizii bune care să contribuie la sănătatea lor fizică, intelectuală, emoțională și spirituală pentru a se dezvolta la potențialul maxim cu care au fost înzestrați.
Viziunea asociației:
Asociația își dorește să contribuie la nașterea unei generații tinere, în armonie cu sine, care poate face față într-un mod sănătos provocărilor vieții. (http://www.preventis.ro/cine-suntem/misiune-si-viziune, 19.04.2017)
Domenii de activitate:
Prevenirea abuzului de substanțe:
Øprevenție universală (în școli, în organizații care asistă copii și tineri, în tabere, biserici, pe stradă, în media și în mediul online);
Øprevenție selectivă (mentorat unu-la-unu pentru copiii cu vârstele cuprinse între 8-14 ani, cu multipli factori de risc pentru consum).
Consiliere în adicții:
Øindividuală sau terapie de familie, în regim ambulator;
Øconsilierea se adresează tinerilor cu vârste cuprinse între 14 și 29 ani care consumă droguri sau alcool și care doresc sprijin în a renunța la consum.
Instruire în adicții:
Øseminarii de instruire în adicții pentru: părinți profesori și diverși specialiști (psihologi și medici școlari, asistenți sociali, psihopedagogi etc.).
Servicii de mentorat unu-la-unu:
Ømentorat unu-la-unu pentru copii (8-14 ani) cu multipli factori de risc pentru consum și consiliere precum și sprijin oferit tinerilor care întâmpină alte probleme psihosociale necorelate cu consumul de droguri, cum ar fi depresia, anxietatea sau conflictul familial. (http://www.preventis.ro/cine-suntem/domenii-de-activitate, 19.04.2017)
15
Centrul de recuperare Teen Challenge România
Teen Challenge este o organizație cu o activitate de peste 50 de ani și se găsește în
peste 82 de țări. Programul de reabilitare este conceput așa încât tânarul să fie ajutat și responsabilizat începând cu cele mai simple obiceiuri (alimentare, ritmul zi/noapte, igienă personală), până la cele mai complexe probleme (educație, stabilitate emoțională, reintegrare socială, viață spirituală, dezvoltarea aptitudinilor și abilităților). Centrul urmărește crearea unei atmosfere de familie cuo abordare profesionistă pentru a înlesni creșterea stimei de sine și a sentimentului de autosuficiență.
Obiectivele programului:
Øeliberarea de comportamentele specifice adicției; Øcâștigarea independenței în societate fără ajutorul drogurilor; Øreintegrarea socio-profesională;
Øviață spirituală activă; Ørecuperarea emoțională; Øformă fizică bună.
Durata programului:
Recuperarea durează un an, perioadă în care participanții la program nu au voie să se părăsească incinta centrului. În perioada sărbătorilor aceștia pot să își viziteze părinții. În interiorul centrului trebuie să urmeze un program: se trezesc la o anumită oră, se culcă la o anumită oră, masa se ia cu program, își gătesc singuri și își fac singuri curat.
Activități:
Participarea la cursuri, muncă (proiecte speciale sau întreținerea Centrului care este făcută de ei), activități sportive și participarea la programul de capelă. Săptămânal se participă la servicii bisericești. În prezent, centrul poate găzdui 20 de persoane.
Condiții de acceptare:
Ødorință și motivație puternică de a scăpa de dependență;
Ødorința trebuie să fie în primul rând a celui dependent și nu a familiei;
Østare de sănătate care să permită participarea la program.
(https://www.teenchallenge.ro/despre-centru, 20.05.2017) – pentru mai multe detalii despre organizații cu
derulare de activități antidrog a sevedea anexa nr. 4
16
3. Programe de prevenire a consumului de droguri în rândul adolescenților
3.1. Programele bazate pe politici antidrog
Aceste programe au în vedere ansamblul de măsuri de ordin legislativ ce vizează monitorizarea fenomenului adicției și construirea unui cadru instituțional ce urmărește reducerea ofertei de droguri și reducerea cererii de droguri.
3.2. Programe de înțelegere a mecanismelor, pentru schimbarea atitudinilor Modelul interactiv al stresului
Acest model a fost elaborat și promovat de specialistul olandez Herman, în anul 1988. În cadrul acestui model accentul este pus pe capacitatea individului de a-și dezvolta o rețea de suporturi sociale prin deprinderile sociale. Principalul factor preventiv în riscul pentru consum, în acest caz, este suportul social. Individul este protejat prin mecanismele suportului social care prin intermediul deprinderilor sociale îl fac pe individ să mențină relații sociale.
Modelul etapelor schimbării
Acest model structurează dinamica psiho-comportamentală a persoanei aflată în criză
fiind pusă să ia o hotărâre cu privire la situația în care se află. Individul trece prin stadiul pre-contemplativ și trebuie să conștientizeze de o maniera sistematică problema pe care o are, în două stadii: stadiul de decizie și stadiul de schimbare.
Prochaska și Diclemente au etapizat comportamentul unei persoane aflate în adicție în: Øprecontemplarea (preproblematizarea situației);
Øcontemplarea (problematizarea ca atare a situației); Ødecizia (hotărârea de a produce o schimbare); Øschimbarea (acțiunea de schimbare propriu-zisă);
Ørecăderea (stabilizarea și recăderea din situația de stabilizare).
Acestea necesită o cercetare de evaluare inițială prin care se urmărește depistarea cauzelor ce au determinat debutul consumului și ulterior se formează reperele pentru a derula intervenția. După finalizarea intervenției se face o evaluare finală pentru depistarea acțiunilor funcționale, cât și a celor nefuncționale. Aceste tipuri de programe se desfășoară pe termen lung și sunt mai scumpe, însă rezultale obținute sunt de multe ori foarte bune. (Băican E., Suport de curs, 2014)
17
Situații care necesită programe de prevenție
În funcție de fazele consumului de droguri, putem enumera următoarele situații:
Øconsumul ca experiență;
Øconsumul pentru opținerea efectelor pozitive scontate;
Øconsumul social;
Øconsumul pentru a limita disfuncțiile;
Øetapa dependenței.
3.3. Tipuri de programe de prevenție și nivele de abordare a consumului de droguri
Programe de prevenție bazatepe politicile sociale ale drogurilor
Aceste tipuri de programe constau în elaborarea de pachete de legi, programe și proiecte de legi, care au ca scop reducerea cererii de droguri pe piață și reducerea ofertei. Acest tip de program se axează pe cumpărător, existând două tipuri de măsuri: descurajarea cererii și descurajarea cumpărării (prin programe polițienești și informare).
Programe focalizate pe specificul conținutului acestui tip de activitate
Din perspectiva sociologiei, a asistenței sociale și a psihologiei, apar trei conținuturi și
trei instanțe cunoscute pentru a preveni consumul de droguri:
Øcunoștințele (pentru a preveni anumite comportamente indezirabile); Øatitudinile (o informație este utilă dacă se traduce la nivelul conduitei în atitudini); Ø comportamentul propriu-zis. (Băican E., Suport de curs, 2014)
Nivele de abordare în prevenția consumului ilicit de droguri
Ønivelul individual: prin consiliere se urmărește evitarea debutului ca și consumator.
Ønivelul cominicării publice: se poate face pe stradă sau prin mass-media.
Ønivelu construcției instituționale: constă în crearea de rețele și instituții care să
acopere ansamblul de nevoi în materie de prevenție (centre de informare, de zi,
etc).
Ønivelul combinat: cuprinde toate cele trei nivele anterioare și reprezintă fazele de
maturitate ale programelor de prevenție, iar performanța este cea mai mare.
18
Nivele de prevenție
Prevenția primară
Se adresează persoanelor care înca nu consumă droguri, având ca scop prevenirea consumului. Încadrul acestui nivel de prevenție se lucrează pe politicile sociale care urmăresc să descurajeze oferta și cererea de droguri. Prevenția primară se face pe două nivele:
Ømacro (afișe, panouri, radio și televizate sau forumuri comunitare);
Ømicro (consiliere individuală, grupuri de consiliere, de învățare și dezvoltare personală, cu deosebire învățarea de abilități sociale).
Prevenția secundară
Se adresează celor care au debutat ca și consumatori, prevenția constând în consiliere timpurie. Este focalizată pe grupuri de risc (copiii străzii, copiii din familiile de consumatori), iar abordarea trebuie să fie una personalizată, trebuie lucrat cu fiecare individ în parte, prin consiliere individuală. Se lucrează și cu metodele de grup.
Prevenția terțiară
Vizează persoanele dependente, însă nu își propune rezolvarea dependenței ca atare, ci
implicațiile secundare ale acesteia:
Øimplicații medicale ( HIV, sănătatea mentală)
Øimplicațiile comportamentale (previne comportamentul infracțional prin programe de suport comunitare). (Băican E., Suport de curs, 2014)
4. Consumul de droguri la elevi și tineri – provocări și răspunsuri
Consumul de droguri se află în strânsă legătură cu comiterea de infracțiuni și implicit abandonul școlar, dublat de valori semnificative ale neșcolarizării. Problema consumului de droguri la elevi și tineri conține o încărcătură negativă, atât la nivel de individ cât și la nivel de societate. (Neacșu Ioan, Mareș R., Nica M., 2002)
Se poate vorbi de existența unei multitudini de factori interni și externi care influiențează comportamentul unui individ. Comportamentul indivizilor este orientat spre satisfacerea unei necesități interne sau externe iar problemele apar atunci când nevoile nu sunt satisfăcute iar odată cu trecerea timpului acestea se accentuează.
19
4.1. Motivații ale consumului de droguri
Cauzele și codițiile favorizante ale consumului de droguri au la bază motivații multiple
și diverse. Astfel, putem vorbi de influiența mai multor factori motivaționali interni, care se manifestă cu frecvență sporită:
· curiozitate, îndeosebi pentru experiențe noi, inedite; încă de la naștere și până spre sfârșitul perioadei pubertar-adolescentine, comportamentul copilului este dominat de dorința de explorare și cunoaștere a mediului înconjurător; dacă la început universul copilului esre limitat la cadrul familial și adiacent acestuia, spre adolescență universul său se mărește considerabil; prin urmare, este necesar ca părinții să mențină o relație strânsă cu copilul, bazată pe comunicare sinceră și deschisă, pentru a-i descoperi nevoile; trebuie să existe o educație antidrog încă de la o vârstă fragedă deoarece aceasta este etapa când se dobândesc obiceiuri care sunt relevante perntru consumul de droguri (alcool, tutun, cafea, foarte des întâlnit în mediul familial și restâns);
· teribilismul, extravaganța, bravajul, dorința de a impresiona sau de a atrage atenția, prietenilor sau chiar familiei, conducându-i pe tineri la adoptarea unor comportamente riscante; pentru a ieși din anonimat mulți dintre adolescenți recurg la acte menite să atragă atenția fără a se gândi la consecințe; formarea unei atitudini prosociale a adolescentului are la bază comunicarea adecvată, neîngrădită în familie, cât și în școală, precum și în grupurile sociale frecventate de acesta;
· căutarea plăcerii și înlăturarea stărilor depresive sau frustrărilor; sunt persoane care prin mijloace prosociale, de autocontrol și eficiență socială reușesc să treacă peste stările de frustrare, suferință, depresie, dar sunt și persoane care găsesc un refugiu în alcool și droguri ilegale; soluția pentru ca persoanele mai slabe să-și formeze o tărie de caracter constă într-o educație în acest sens și dezvoltarea unor mecanisme de apărare proprii.
· refugiul, detașarea de probleme, evadarea din realitate (reversul este unul tragic deoarece în loc să scape de probleme, odată cu încetarea acțiunii drogului și revenirea la starea inițială, persoana se afundă tot mai mult în problemele deja existente, creându-și în același timp altele); în acest sens, demersurile educative ale părinților și educatorilor/ profesorilor trebuie să cristalizeze la nivelul conștiinței copilului/elevului ideea că viața trebuie acceptată și trăită cu părțile sale bune și rele iar problemele trebuiesc înfruntate alături de părinți și cei dragi și nu pot fi evitate; (Trufan D., 2005)
· emanciparea- dorința de a fi la modă, cauzată de ignoranța privind efectele nocive ale acestor substanțe; drogul a ajuns să fie considerat „un stil de viață” (prezența masivă a
20
tinerilor în baruri și cafenele), iar tutunul și alcoolul pot fi considerate droguri de trecere la
consumul de droguri ilegale – în acest caz, acțiunile educative trebuie să vizeze elaborarea
unei scări de valori a generației tinere, identificarea acelor atitudini și valori individuale prosociale și promovarea lor.
Factorii motivaționali externi ce au o incidență sporită asupra modului de manifestare a
personalității se referă la:
· anturajul – dorința tânărului de a se afla în preajma anumitor persoane îl determină să abdice de la propriile valori și să se supună grupului pentru a nu fi abandonat de către grupul său; este necesară conștientizarea importanței propriei opinii și menținerea propriilor valori fie și împotriva grupului din care face parte persoana;
· lipsa comunicării și a prietenilor conduce la singurătate, monotonie, tristețe; drogul văzut ca „modalitatea unică de supraviețuire”este în realitate „ bariera“ dintre persoană și ceilați, cauzând probleme de sănătate fizică și mentală; stimularea comunicării cu tânărul reprezintă principala sursă de prevenire a consumului; prin comunicare el va asimila informații referitoare la efectele drogurilor de ordin fizic, psihologic, social, cauzele recurgerii la consumul de droguri, informații privind consecințele consumului precum și informații privind legalitatea acestora jutându-l astfel să se orienteze spre acele decizii conștiente care să îi permită dezvoltarea într-un mod sănătos;
· problemele familiale, tinerii ce provin din familii dezorganizate sau cu vicii, sunt vulnerabili în fața consumului de droguri; violențele fizice repetate, consumul de băuturi alcoolice de către părinți conduc de multe ori pe cel neviciat (copilul) la un comportament asemănător sau identic, în viitor; în cazurile în care copilul nu este supravegheat și îndrumat în acțiunile pe care le întreprinde acasă, la școală sau în comunitate, poate înțelege greșit această libertate și ajunge să se asocieze cu alții în săvârșirea de infracțiuni (furt, tâlhărie, consum și trafic de droguri)
· lipsa informației sau deținerea unor informații eronate despre droguri atrage după sine consecințe nedorite; cu cât fenomenul respectiv este cunoscut în amănunt ce este, ce efecte are, are șanse crescute de a fi evitat; de aceea, începând din familie și continuând în școală dar și prin contribuția celorlalte instituții ale statului sau neguvernamentale cu rol în educație, informația trebuie să ajungă deopotriva la copil, părinte, profesor, înainte ca fenomenul respectiv să influiențeze persoana. (Trufan D., 2005)
21
· constrângerea și manipularea, o parte dintre consumatori sunt constrânși să recurgă
la acest drog în urma presiunii anturajului, a unor membri de familie consumatori sau în urma
coruperii de către un dealer; odată intrat într-un cerc de acest gen este greu ca persoana să mai iasă fie din cauza amenințărilor fie din cauza dependenței.
Pentru a putea preveni este important să se cunoască factorii motivaționali interni și externi, ce pot determina un adolescent să consume droguri precum și implicațiile de ordin fizic, psihic sau social pe care presupune consumul ilicit de droguri. (Trufan D., 2005)
4.2. Rolul mass-media în consumul de droguri în rândul adolescenților
Mass-media are o influiență puternică asupra comportamentului elevilor, tinerilor din ziua de astăzi. Astfel, muzica, filmele, emisiunile TV, internetul, toate au impact mai mic sau mai mare în formarea personalității adolescenților care oscilează în alegerea unui model de viață. Unele dintre acestea promovează un stil de viață nesănătos, promiscuitate, perversiuni sexuale, consum de droguri, acte infracționale etc.
4.2.1. Influiențe negative ale mass-mediei în consumul de droguri
Modelele promovate în mass-media sunt foarte ușor de urmat de copii și adolescenți
deoarece aceștia încă nu și-au conturat pe deplin personalitaea, sunt curioși și dornici de a explora lucruri noi și de a ieși în evidență.
Muzica „de cartier” cu versuri și videoclipuri neadecvate în care se promovează un stil de viață nesănătos, promiscuitate, perversiuni sexuale, consum de droguri poate influiența foarte mult formarea personalității adolescentului. Unele filme promovează același stil de viață depravat ca fiind „cool” iar internetul conține o multitudine de site-uri cu informații eronate, incomplete sau unele au o atitudine pro-marijuana, fiind menționate doar părțile pozitive ale acestei plante controversate.
Educația civică din școală sau cea familială nu trebuie să ignore aceste aspecte ale vieții cotidiene iar copilul/ adolescentul trebuie educat astfel încât să fie capabil să selecteze și să-și însușească adevăratele calități umane și valori culturale.
De asemenea, mass-media ar trebui să promoveze mai mult stilul de viață sănătos precum și să ofere informații corecte despre implicațiile consumului de droguri. (Trufan D., 2005)
22
4.2.2. Strategii de prevenire a consumului de droguri în mass-media
Mass-media poate reprezenta un intrument foarte eficient în convingerea persoanelor de
a adopta un stil de viață sănătos.
O strategie importantă de prevenire a consumului de droguri prin intermediul mass-mediei constă în posibilitatea organizării unui număr mare de campanii antidrog atât în mediul online cât și în cel offline. Mass-media oferă oportunitatea de disemniare a informațiilor corecte și relevante despre problematica consumului de droguri într-un mod eficient și eficace cu un mare impact asupra societății de astăzi, dependentă de tehnologia existentă.
În America, de exemplu, campaniile antidrog din mass-media ce vizează schimbarea comportamentului de risc sunt considerate instrumente auxiliare critice la programele antidrog din școli și intervenția în comunitate. (Zili Sloboda Z., Bukoski William J., 2006)
Se poate vorbi despre trei principii foarteutile în abordarea intervenției în mass-media: o crearea unei campanii cu mesaj care să aibă impact pe o perioadă mai lungă de
timp; mesajul transmis trebuie să fie unul care să atragă atenția audienței țintă și să fie diseminat la scară cât mai largă; acest lucru implică existența unor resurse financiare suficiente pentru a transmite mesajul în toate mijloacele de comunicare mass-media dorite (internet, T.V., radio, ziare) precum și abilități de marketing în atragerea unor sponsorizărizări;
o utilizarea strategiilor de segmentare pentru direcționarea mesajelor către publicul/audiența considerată cu risc; această tehnică este considerată eficientă și eficace în diseminarea mesajelor din campaniile antidrog pentru cei ce au nevoie de prevenire;
o folosirea cercetării calitative și cantitative în proiectarea mesajelor și selectarea canalelor de transmitere; folosirea simultană a cercetării calitative și cantitative este esențială în determinarea relevanței nevoilor, valorilor, credințelor, și atitudiinii publicului țintă precum și mijloacele de comunicare cel mai des folosite de către aceștia; (Zili Sloboda Z., Bukoski William J., 2006)
Concluzionez menționând câteva dintre cele mai eficiente canale offline și online pentru diseminarea mesajelor antidrog: televiziunea, radioul este încă ascultat de foarte mulți tineri, construirea unor site-uri care să conțină informații clare și complete despre efectele consumului de droguri precum și alte informații generale despre droguri, facebook-ul instagram și twitter fiind considerate cele mai folosite rețele sociale de către tinerii români.
23
4.3. Educația antidrog în școli. Diseminarea informației și conștientizarea riscurilor
Siguranța mediului școlar este o condiție esențială a asigurării calității procesului
educațional. Astfel, poziția școlii ca instituție, va fi una proactivă față de problematica drogurilor în școală prin: asigurarea unui mediu securizant, asigurarea unei educații de calitate, asigurarea sănaătății globale a celor care instruiesc, se instruiesc sau sprijină acest proces
Derularea unui program de revenire în școală constă în dezvoltarea unor atitudini și practici de către întreaga populație aflată într-o formă de învățământ cu scopul de a adopta un stil de viață sănătos, fără tutun, alcool și droguri atât în programele școlare cât și în timpul liber. (Bellu-Bengescu C. , NeacșuI., Alexeanu-Buttu M., 2009)
4.3.1. Educația prin egali- folosirea voluntarilor în campaniile antidrog
Influiența adulților asupra tinerilor este semnificativ mai mică decât a celor de vârstă
apropiată astfel fiind recomandat lucrul cu voluntarii.
Educația prin egali implică împărtășirea și transmiterea informației în ceea ce privește drogurile, încearcă să influiențeze cunoștințele, atitudinile sau comportamentul grupului țintă, printr-un mesager, similar grupului, cu aproximativ aceleași caracteristici (vârstă, sex, pregătire educațională, etc), experiențe realativ similare.
Un tânărul voluntar implicat în procesul de educație prin egali (elev/student) este un tânăr ce posedă caracteristicile necesare pentru a fi considerat egal, credibil, influient și care a fost format corespunzător. Astfel, acesta poate îndeplini diferite roluri: sursă de informații, faciliator, consilier, mediator, negociator, fiind astfel implicați în organizarea activităților precum cea a educației preventive privind consumul de droguri, a efectelor consumului de droguri.
Acest tip de educație își propune să corecteze (în cazul informațiilor eronate) și să îmbogățească cunoștințele elevilor despre: efectele psihosociale și fizice ale drogurilor, gradul de periculozitate al utilizării drogurilor, alternativele și resursele comunitare de suport etc.
Se are în vedere îmbunătățirea deprinderilor și abilităților de a recunoaște și răspunde problemelor legate de consumul de droguri atât în familie, cât și în cercul de prieteni și cunoștințe, precum și evitarea tentației utilizării drogurilor.
De asemenea, în ceea ce privește comportamentul se urmărește prevenirea /reducerea consumului de droguri, prevenirea trecerii la utilizarea unor droguri mai puternice, încurajarea solicitării unui sprijin calificat și reducerea consumului de droguri în școli, în cercul de cunoștințe.
24
În concluzie, educația prin egali poate fi considerată nu doar o metodă de educare, dar
și o strategie de prevenire, tinerii paricipând la stagii de pregătire oferite de specialiștii adulți,
învață metode și tehnici de intervenție, își dezvoltă abilități precum ascultarea activă, comunicarea, au posibilitatea să contribuie la implicarea și responsabilizarea comunității din care fac parte. (Neacșu I., Alexeanu-Buttu M., Simache D., Nica M., 2004)
4.3.2. Rguli ce trebuie urmate atunci când informăm cu privire la substanțe
Un mod de informare corect are un set de reguli ce trebuiesc respectate pentru ca
informarea să fie eficientă. Acest lucru presupune ca înainte de a informa:
Øcine trebuie să informeze și când (persoana care transmite informația trebuie să fie percepută ca o persoană apropiată, credibilă, cu opinii fiabile și dezinteresate, iar informația este cel mai bine asimilată atunci când este solicitată, răspunde nevoilor cerute de elevi);
Øtrebuie verificate cunoștințele elevilor, ce știu și ce doresc să cunoască ( ce știu cu privire la consumul de droguri și ce îi interesează să afle despre acest subiect, ce stereotipuri sau informații eronate dețin și trebuiesc corectate);
Cum se informează în mod corect:
Øutilizarea abilităților de comunicare;
Ømoderatorul trebuie să îi provoace pe elevi să gandească înainte de a-i informa iar
aceștia să aute activ întrebări și răspunsuri (în timpul procesului de informare este bine să
menținem interesul și să primim feedback în mod constant, prin intermediul întrebărilor le care provoacă gândirea);
Ø folosirea de materiale creative, noi, care să capteze atenția (mesajele utilizate condiționează eficacitatea mesajului);
Øeste indicată solicitarea feedback-ului cu privire la informația transmisă (dispoziție la răspunderea oricărui tip de întrebare);
Despre ce informăm:
Ø informația se adaptează în funcție de vârsta și la informațiile pe care
moderatorul le află din discuții despre ce cunosc și ce doresc să afle ( ideea fundamentală
este de a aborda problema substanțelor care sunt consumate de majoritatea grupului și evitarea stârnirii curiozității cu privire la alte substanțe; un criteriu important îl constă vârsta: între 7-14 ani se abordează problema alcoolului și tutunului iar între 15-18 ani se abordează problema alcoolului, tutunului și canabisului);
25
Ø informative doar atât cât este necesar, nu mai mult (ideile care se vor
transmise trebuie să fie clare și relevante);
Ø folosirea unor mesaje simple și exemple apropiate (pentru o eficacitate crescută nu este nevoie de căutarea unor exemple extreme care sunt îndepărtate geografic, cultural ci se apelează la cunoștințele sau modul de viață din zona respectivă) (CicuG., 2004)
Ø acordarea a mai puțin timp informării cu privire la aspectele farmacologice și mai mult asupra consumului, motivației consumului, intereselor economice implicate etc. (interesează mai puțin discursul despre substanță și se vizează mai mult riscurile associate consumului de diverse substanțe, cum se produce trecerea de la uz la abuz și la dependent, influiența exercitată de factorii culturali și interesele economice etc.);
Ø concentrarea mai mult pe avantajele de a nu consuma, decât pe prejudiciile aduse de consum (persoanele au tendința de a abandona sau respinge mai ușor un comportament atunci când percep avantajele comportamentului alternative);
Ø informarea cu obiectivitate fără tendințe de exagerare sau dramatizare, distorsionare, căutarea sentimentului de teamă (informația poate fi percepută de adolescent ca neinteresantă și puțin credibilă); (Cicu,G. 2004)
4.4. Rolul familie în prevenirea consumului de droguri
Foarte mulți părinți din România nu cunosc amănunte despre cauzele și efectele consumului de substanțe, negative dar și pozitive, majoritatea considerând acest subiect ca fiind unul tabu, prin urmare orice dezvăluire ar putea influiența negativ viața copiiilor săi. Astfel, copii ajung să afle doar partea frumoasă a consumului de droguri de la prieteni, cunoștințe și mass-media.
Este necesară sensibilizarea, conștientizarea și motivarea părinților în vederea implicării active și oferirea de programe de prevenire care să permită părinților să devină activi în prevenirea consumului de droguri în cadrul familiei.
Trebuie avut în vedere faptul că relația familială desfășurată conform stilurilor diferite de creștere influiențează comportamentul copiilor și poate duce la favorizarea anumitor trăsături de personalitate și implicit la vulnerabilitatea față de consumul de droguri. Aceste stiluri de crștere pot fi împărțite în două dimensiuni principale: controlul părintesc (gradul în care părinții stabilesc limitele comportamentului copiilor lor) și căldura părintească (gradul de afecțiune sau valorizare a copiilor).
26
Astfel, se poate vorbi despre existența mai multor modele de părinți:
Ø părinți autoritari (exercită un control foarte strict asupra acestora și le arată puțină
afecțiune sau aprobare iar când acțiunile acestora intră în conflic cu punctul de vedere al părinților copiii sunt aspru pedepsiți fără a încerca să afle motivele comportamentului); (Cicu G., 2004)
Øpărinții permisivi (nu pun accent pe disciplină, arătând copiilor lor o dragoste necondiționată; au cerințe foarte mici de la copiii lor oferindu-le libertate totală în decizii și activități);
Øpărinți democratici (sunt pe rând receptivi și exigenți, acceptând și încurajând progresiv autonomia copiiilor; întrețin o comunicare deschisă, sinceră cu copiii lor);
Øpărinții indiferenți sau neglijenți (nu exercită niciun fel de control asupra copiilor dar nici nu le oferă afecțiune);
Dintre modelele menționate, s-a observat că acei copii care au părinți democratici au și cea mai bună adaptare psihologică, o stimă de sine adecvată, foarte multă încredere în propriile forțe și sunt competenți din punct de vedere social. (Cicu G., 2004)
Este foarte important ca familia să fie o sursă pozitivă, de susținere și afecțiune și nu o sursă de stres care crește vulnerabilitatea față de consumul de droguri sau de dezvoltarea altor probleme de comportament.
4.4.1. Necesitatea întăririi prevenției antidrog prin intermediul familiei
Familia are un rol fundamental de integrare socială. În interiorul familiei copiii învață despre normele societății în care trăiesc, deprind anumite valori sociale și învață cum să stabilească relații cu cei din jurul lor. (Alecu Gh. , 2003)
Deoarece la început universul copilului este limitat aproape în întregime la cadrul restrâns familial și adiacent acestuia el trebuie pregătit pentru momentul în care universul său se va lărgi și va intra în contact cu o multitudine de lucruri noi, unele bune altele rele, pentru care trebuie să fie pregătit.
Copiii, în general, doresc să-și petreacă timpul liber într-un mod distractiv. De aceea, este necesar ca părinții să-și îndrume copiii, de la o vârstă fragedă, să-și dezvolte un sistem de selecție a cercului de prieteni conform cu propriile valori și mod de gândire, evitând acele prietenii care îi pot influiența negativ.
De asemenea, este important să existe o educație în ceea ce privește consumul de droguri, începând cu drogurile legale (tutun, alcool, cafea) des întâlnit în mediul familial restrâns și extins, și culminând cu consumul ilicit de droguri (marijuana, etnobotanice, etc.).
27
În momentul în care ei intră în contact cu drogurile, în mediul exterior, trebuie să fie bine
informați asupra deciziei de a risca să se supună efectelor nocive. (Trufan D., 2005)
Astfel, consider că este necesar ca părinții, la rândul lor, să fie bine informați în legătură cu problematica consumului ilicit de droguri pentru a răspunde întrebărilor adolescentului și pentru a-i creea o atitudine antidrog înainte ca acesta să fie dezinformat de către prieteni cunoștințe, sau mass-media. Pentru ca acesta să ia o decizia bună trebuie să aibă încredere în părnții săi, în cunoștințele lor cu privire la diverse subiecte de interes pentru el și valorile sociale pe care aceștia i le inspiră în mod constant încă de la naștere.
4.4.2. O problemă esențială: Ce? Cum? Cât le spunem adolescenților despre droguri? Pentru rezolvarea în mod constructiv, a problemei consumului ilicit de droguri, părinții
trebuie să nu evite discuțiile despre consumul de droguri, fie consumul ilicit, fie cel existent și în interiorul familiei (tutun, alcool, cafea). Este important ca părintele să nu ezite să răspundă copilului de fiecare dată când acesta întreabă despre droguri și să îi inspire încrederea că toate curiozitățile sale sunt legitime și că vor fi explicate și nu pedepsite.
Comunicarea între copil și părinte nu trebuie înfrânată ci din contră, menținută și încurajată, consumul de droguri de orice fel fiind un subiect mult prea important pentru a fi pus sub tăcere. Dacă se evită aceste discuții iar semnele transmise de către copil către părinte sunt ignorate atunci consecințele sunt nefaste atât asupra dezvoltării copilului, a turnurii pe care o ia viața sa din momentul începerii consumului ilicit de droguri cât și indirect asupra familiei. (Alecu Gh., 2003)
Părinții trebuie să discute sincer și deschis cu copiii lor, despre efectele negative, accentuând efectele nocive. Cu toate acestea, este important ca și părțile pozitive precum utilizarea marijuanei în actul medical pentru calmarea durerii sau buna dispoziție să fie aduse în discuție deoarece oricum vor afla despre acestea din alte surse. În momentul în care li se aduc numai contraargumente, nemenționânu-se și efectele pozitive iar ei observă din diverse surse online că se folosește, spre exemplu în medicină, se simt mințiți și interpretează acest lucru ca un exces de severitate din partea părintelui. Astfel, ei își pierd încrederea în părinte și se orientează spre cei pe care ei îi consideră ca fiind sinceri și care în realitate îi pot influiența negativ. (Trufan D., 2005)
O comunicare permanentă, întărită de afecțiune, sinceritate și încredere din partea părinților poate fi una dintre cele mai bune strategii în domeniul prevenirii abuzului de droguri.
28
Capitolul 3. Designul metodologic al proiectului de cercetare șiintervenție psihosocială
1. Problematica abordată și scopul proiectului de cercetare
Problematica abordată în cadrul acestui proiect de cercetare este cea a consumului ilicit de droguri în rândul elevilor. Faptul că în rândul adolescenților se perpetuează ideea că anumite droguri precum marijuana sunt naturale, nu dăunează sănătății și nu provoacă dependență, având drept consecință creșterea continuă a numărului de consumatori.
Scopul cercetării de față este de a dezbate necesitatea unei educații antidrog în mediul școlar, în strânsă legătură cu percepția pe care o au elevii, de la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza”, despre actualul program antidrog derulat în cadrul acestei școli. Cercetarea își propune, ca scop secundar, testarea ipotezelor formulate.
2. Localizarea proiectului, repere organizaționale
Cercetarea s-a desfășurat în perioada 9-17 mai 2017, în cadrul Liceului Tehnologic „Alexandru Borza”din orașul Cluj-Napoca. Participanții cercetării au fost elevii claselor a IX-a A, B și C, respectiv a X-a A, B, C și D din cadrul liceului sus-menționat. Lecțiile cu caracter informativ, despre efectele nocive ale consumului de droguri, au avut loc în sălile de curs ale acestor clase.
În derularea programului de educație antidrog și implicit a cercetării am avut în vedere respectarea principiilor etice. A fost respectată procedura impusă de unitatea școlară, elevii fiind informați cu privire la faptul că în cazul în care doresc să facă propriile mărturii li se va respecta anonimatul și li s-a cerut acceptul pentru participare.
Etapizarea calendaristică
Øevaluare inițială (09-17 mai, 2017);
Øintervenția psihosocială (09-31 mai, 2017);
Øevaluarea finală (01-02iunie, 2017)
29
3. Etapa cercetării de investigare și evaluare inițială
3.1. Ipotezele și obiectivele cercetării Ipotezele cercetării
ØAccesul elevilor la informații nespecializate despre droguri creează confuzie în rândul acestora.
ØAtitudinile pro marijuana din mas-media încurajează consumul de droguri în rândul elevilor.
ØLipsa educației antidrog din cadrul familiei și din mediul școlar influențează luarea deciziei de a consuma droguri.
Obiectivele cercetării:
ØIdentificarea nivelului de cunoștințe al elevilor în ceea ce privește drogurile;
ØIdentificarea tipului de atitudine față de consumul de droguri;
ØIdentificarea percepției pe care o au elevii asupra programului de educație antidrog.
3.2. Populația cercetată și lotul de subiecți investigați
Øpopulația cercetată: elevii Colegiului Tehnic “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca.
Ølotul de subiecți investigați: elevii claselor a X-a B, a IX-a C, a X-a D, a IX-a A, a IX-a B, X-a C, a X-a A.
3.3. Metode și instrumentefolosite în cercetare
Pentru această lucrare am ales să folosesc o cercetare de tip calitativ. Astfel, am ales să
folosesc cercetarea-acțiune participativă este o abordare de cercetare în comunități care pune accentul pe participarea și acțiune. Aceasta are ca obiectiv principal schimbarea socială pozitivă, fiind una dintre puținele metode care are la bază participarea, înțelegerea fenomenelor și schimbarea prin colaborare, motive pentru care consider că este potrivită pentru realizarea lucrarării de față.
(http://www.utgjiu.ro/revista/lit/pdf/2012-01/9_ANDREEA_MIHAELA_VADUVA.pdf, 13.06.2017 ).
30
Un alt motiv important al optării pentru cercetarea acțiune participativă constă în
faptul că acest model de cercetare este benefic în dezvoltarea programelor de prevenire a
consumului de droguri deoarece atitudinile și comportamentele legate de droguri variază în funcție de factorii de mediu din comunități. De asemenea, sporește eficacitatea programelor de prevenire antidrog prin promovarea implicării atât a elevilor cât și a moderatorului care susține procesul de educare antidrog.
(https://academic.oup.com/her/article/18/3/363/592295/Participatory-Action-Research-creating-an, 12.06.2017) Am ales metoda observației participative, considerând că este foarte utilă în selectarea
informațiilor necesare pentru a studia fenomenul consumului de droguri în rândul adolescenților, având în vedere dinamica foarte rapidă a acestui fenomen. Această metodă nu necesită resurse materiale și logistici sofisticate, fiind economică și comodă. Ea permite studierea unui comportament sau fenomen în timpul desfășurării și poate fi realizată cu succes și de către persoane mai puțin specializate. (Neacșu I., Alexeanu-Buttu M., Simache D., Nica M., 2004)
Cercetătorul este văzut ca un educator, ajută comunitatea să înfrunte cu succes problemele, iar procesul cercetării are beneficiul de a oferi oamenilor posibilitatea de a-și conștientiza propriile resurse și abilități. (R. Stoecker, 1999)
Ca și observator participant consider că rolul pe care l-am îndeplinit a fost unul cetral fiind moderator al discuțiilor despre efetele nocive ale consumului de droguri. Observația a fost una incognito deoarece elevii nu au știut că sunt observați. Utilizarea abordării de tip retrospectiv a oferit cadrul necesar folosirii experienței acumulate pe perioada celor doi ani de stagiu de practică, în care am îndeplinit rolul de moderator, folosind educația prin egali în campaniile antidorg demarate în școli.
Având în vedere complexitatea subiectului abordat, am ales să utilizez ca instrument de cercetare fișa de observație pentru a surprinde în ansamblu și cât mai bine felul în care elevii se raportează la consumul de droguri.
Structura fișei de observație:
Ødate generale: numele școlii, clasa în care s-a desfășurat activitatea, numele observatorului, ora, data și denumirea lecției;
Øorganizarea procesului de prevenție: reacțiile elevilor, nivelul lor de cunoștințe legate de subiectul drogurilor, diferențele dintre lecțiile cu mărturii și cele fară mărturii, dacă elevii doresc să păstreze legătura cu noi pentru a afla mai multe informații despre efectele nocive ale drogurilor;
Øinteracțiunea elevilor: dacă elevii sunt receptivi și dacă au colaborat cu moderatorul și voluntarii. (pentru mai multe detalii a sevedea anexa nr. 5)
31
4. Etapa intervenției psihosociale
4.1. Problema socială abordată în intervenția psihosocială
Problema științifică abordată, în cadrul acestei intervenții psihosociale, este reprezentată de consumul de droguri în rândul elevilor. Faptul că majoritatea consumatorilor încep să experimenteze de la vârsta adolescenței iar, în momentul actual, vârsta de la care se începe consumul de droguri este în continuă scădere, face ca această problemă să ia noi proporții. De asemenea, există foarte puține surse de informare despre problematica drogurilor și efectele nocive ale consumului pe parcurs scurt și lung de timp dintre care multe nu sunt veridice și duc la dezinformarea adolescenților.
4.2. Obiectivele operaționale ale intervenției
ØConștientizarea de către elevi a efectelor nocive asociate consumului de droguri pe
termen scurt și lung;
ØÎnțelegerea și conștientizarea riscului adictiv al consumului de etnobotanice și
marijuana asupra adolescenților;
ØCorectarea percepțiilor eronate cu privire la consumul de etnobotanice și marijuana;
ØFormarea unei atitudini antidrog a elevilor participanți la curs;
ØDiminuarea riscului de consum de droguri în rândul adolescenților din mediul școlar.
4.3. Grupul țintă și beneficiarii direcți și indirecți
Grupul țintă:
Øelevii Colegiului Tehnic „ Alexandru Borza” din Cluj-Napoca.
Beneficiarii:
Øbeneficiarii direcți: elevii claselor a X-a B, a IX-a C, a X-a D, a IX-a A, a IX-a B, X-a
C, a X-a A;
Øbeneficiarii indirecți: elevii, profesorii liceului și familiile beneficiarilor direcți.
32
4.4. Metode și instrumentefolosite în intervenție
Intervenția în asistență socială are un rol foarte important, deoarece vizează procesul
prin care se întreprind o serie de acțiuni planificate pentru a schimba o anumită situație. În această intervenție, am ales să pun accent pe nevoia de informare a adolescenților cu privire la efectele nocive ale consumului de droguri.
Metoda de intervenție:
Ø grupul educativ și de informare;
Instrumentul folosit în intervenție:
Øplanul de activitate de informare, sensibilizare și consiliere în problema drogurilor
5. Etapa cercetării de evaluare finală
5.1. Ipotezele cercetării de evaluare finală
ØAccesul elevilor Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” la informații nespecializate despre droguri creează confuzie în rândul acestora;
ØElevii de la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” sunt încurajați să consume droguri din cauza atitudinilor pro marijuana din mass-media;
ØLipsa educației antidrog din cadrul familiei și din mediul școlar îi influențează într-un mod negativ pe elevii de la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza”;
5.2. Populația cercetată și lotul de subiecți investigați.
Øpopulația cercetată: elevii Colegiului Tehnic “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca;
Ølotul de subiecți investigați: elevii claselor a X-a B, a IX-a C, a X-a D, a IX-a A, a
IX-a B, X-a C, a X-a A.
5.3. Metode și instrumentefolosite în cercetare
Pentru etapa cercetării de evaluare finală am ales să folosesc metoda observației
participative iar utilizarea abordării de tip retrospectiv a oferit cadrul necesar folosirii experienței acumulate pe perioada celor doi ani de stagiu de practică, în care am îndeplinit rolul de moderator, folosind educația prin egali în campaniile antidorg demarate în școli. Intrumentul folosit este fișa de observație.
33
Partea a II-a. Prezentarea rezultatelor implementării cercetării și intervenției
psihosociale pe modelul cercetării-acțiune participiativă
Capitolul 4. Prezentarea rezultatelor cercetării de investigare și de evaluare inițială
1. Progmatica cercetării-acțiune participative
Cercetarea acțiune pe care am realizat-o a avut loc în cadrul activităților desfășurate de
către Asociația Preventis. Organizarea constă în grupuri de informare, sensibilizare și consiliere în problema drogurilor. În conținutul lor, aceste activități includ ascultarea și participarea unor voluntari de la Centrul de Reabilitare Teen Challenge Romania. Tematica activităților se stabilește în funcție de drogul pe care l-a consumat voluntarul în trecut.
Tematicile activităților: ØEtnobotanicele – Marketingul otravei; ØMarijuana – o frunză controversată;
ØDrogurile – cele două fețe (discuții generale).
În perioada 9-17 mai2017, am desfășurat cercetarea acțiune în patru clase, timp de opt ore (câte două ore la fiecare clasă), prin intermediul lecțiilor antidrog pe care le-am susținut. În perioada de cercetare acțiune, am îndeplinit rolul de moderator al lecțiilor, fiind însoțit de către un voluntar de la Preventis. Pentru buna desfășurare a activității, m-am folosit de experiența pe care am acumulat-o în cei doi ani ca și voluntar practicant. De asemenea, am urmat structura lecțiilor (anexele 8 și 9) concentrându-mă pe colectarea datelor, prin observarea reacțiilor pe care elevii le au.
În timpul desfășurarii activitaților, în perioada în care voluntarul însoțitor oferea informații, eu completam fișele de obsrvație, aducând completări ulterioare în momentul în care ajungeam acasă.
34
2. Rezultatele cercetării-acțiune participative
În cercetarea de tip calitativ, cercetarea-acțiune participativă, interpretarea datelor se
face concomitent cu colectarea lor. Astfel, voi prezenta datele obținute de la începutul cercetării până la final, cu menționarea faptului că voi folosi ca și punct de pornire în interpretarea datelor obținute, pe parcursul cercetării, experiența acumulată în ce doi ani de practică.
2.1. Prezentarea voluntarilor abstinenți, Teen Challenge, România
În perioada 29 – 31 mai, 2017, Asociația Preventis împreună cu șapte voluntari de la Centrul de Reabilitare Teen Challenge România, a susținut o campanie de prevenire a consumului de droguri în: 8 licee din Cuj-Napoca, 1 liceu din localitatea Baciu, în sediul Organizației Creștine Ecce Homo, în Biblioteca Goga și în sediul sediul Fundației Creștine Prison Fellowship România. Campania a cuprins un număr de 40 de ore, câte o ora la fiecare locație în parte și la fiecare clasă din liceele care au participat.
Organizarea campaniei antidrog din perioada 29-30 mai, 2017
La fiecare clasă a fost trimisă câte o echipă de voluntari formată din:
Øun moderator al Asociație Preventis;
Øun voluntar Teen Challenge care a susținut marturia;
Øun translator pentru mărturiile făcute în limba engleză.
Pentru buna desfășurare a cercetării, am citit împrealabil mărturiile a trei dintre
voluntarii de la Teen Challenge, voluntarii care au fost cu mine la orele în care am fost moderator.
35
2.1.1. Prezentarea mărturiilor voluntarilor și obținerea feedback-ului inițial
Mărturia lui C.
C. și-a început mărturia printr-o scurtă prezentare. Are 29 de ani și locuiește în București. Provine dintr-o familie cu o situație financiară destul de bună, fapt care îi permitea zilnic să se bucure de o sumă destul de mare de bani. El a mărturisit elevilor că a fost dependent timp de 13 ani. Legătura sa cu drogurile a început la vârsta de 14 ani când a intrat într-o grupare de suporteri înrăiți a unei echipe de fotbal locale. Fiind cel mai mic, simțea o dorință nestăvilită de afirmare și de a le fi pe plac. Pentru a se simți membru al acestui grup a început să bea, să fumeze, să tâlhărească, să comită acte de violență. Din cauza acestui comportament a fost reținut de către poliție, în mai multe rânduri.
Pentu a nu se simți respins, în momentul în care a realizat că în anturajul său se consumă droguri a început și el să consume. Astfel, de la vârsta de 15 ani viața sa a luat o altă turnură: a încetat să mai meargă la școală, iar în momentul în care familia sa a sesizat că el era mai mult pe străzi decât în casă a început să-și pună întrebări. De asemenea, din cauza consumului excesiv de heroină, amfetamină, ketamină, marijuana și pastile amestecate cu alcool a slăbit extrem de mult, într-o perioadă foarte scurtă de timp. A mărturisit faptul că odata cu trecerea timpului a realizat modul în care a fost schimbat de droguri: „devenisem un animal, fără scrupule, fără sentimente, mințeam și înșelam pe toată lumea, inclusiv propria familie”. După 3 ani de consum, în care nu a realizat situația în care se afla, a vândut aurul și lucrurile de valoare din casă și chinuit de sevraj i-a smuls bunicii sale cerceii din ureche iar surori sale mai mici i-a luat lanțul de la gât și telefonul. Astfel a ajuns ca propria familie să-l renege și să ajună să locuiască în scări de bloc pe câteva cartoane. Prietenii l-au părăsit, a renunțat la școală, starea sa de sănătate s-a înrăutățit. Când a realizat starea de degradare în care ajunsese din cauza consumului de droguri a decis că trebuie să caute ajutor. Pentru a se recupera a fost internat în diverse spitale de dezintoxicare, a mers și în străinătate și a reușit ca într-o perioadă de 8 ani de zile, cu foarte mari eforturi și multe recăderi, să se reabiliteze. C. susține că în prezent „pot spune că sunt cu adevărat liber, fără vicii, fără dependențe. Am doi ani de când nu a mai consumat absolut niciun fel de drog, nu mai fumez și nu mai beau.” Dar în ciuda faptului că a reușit să se recupereze, faptele sale au avut consecințe care l-au marcat pe viață „în urma consumului de heroină, am rămas fără două degete, fără dantură, și cu hepatita C.” Mărturia sa se încheie cu afirmația „Dacă aș avea ocazia să pot da timpul înapoi, cu siguranță că nu aș mai lua decizia de a consuma droguri, deoarece drogurile mi-au furat absolut tot ce a fost mai frumos în viața mea, acele momente când trebuia să mă bucur de adolescență s-au transformat într-un cosmar.” (pentru mai multe detalii a se vedeaanexa nr. 6)
36
Mărturia lui I.
I. și-a început mărturia prin a se prezenta, are 23 de ani și locuiește în Craiova. El mărturisește că a început să consume droguri de la vârsta de 15 ani. El a povestit că prima dată când a fumat etnobotanice nu a simțit nimic deosebit în timp ce prietenii lui se distrau, lucru ce l-a determinat să fure bani de la mama sa și să fumeze alături de noul său anturaj.
Odată cu trecerea timpului s-a intensificat și consumul și a început să se neglijeze fizic. Astfel, a realizat faptul că umbla cu încălțămintea ruptă, uneori ajungea desculț acasă și avea stări dese de depresie și nervozitate. A încetat să mai frecventeze școala, considerând că îi sunt suficiente cele 8 clase absolvite.
Cu toate lucrurile negative din viața sa se consideră norocos de faptul că are o familie care îl iubește și care nu l-a părăsit deși le-a creat nenumărate probleme. Astfel, tatăl său și-a pierdut locul de muncă din cauză că nu se mai putea concentra la locul de muncă și i-a furat banii clienților săi.
I. a mărturisit că drogurile l-au împins să facă lucruri pe care nu credea că le va face vreodată. A slăbit foarte mult din cauza drogurilor ajungând la 44 de kg. În momentele în care nu consuma „mă simțeam ca atunci când ești răcit tare, numai că nu mă durea în gât sau chestii de genul.” În mod constant se simțea plictisit și starea sa se degrada pe măsură ce timpul trecea „în fiecare dimineață scuipam sânge în chiuvetă. De multe ori am simțit că mor din cauza unei supradoze: mi se lua tot aerul și aveam dureri fizice” a mărturisit I. Cu cât se accentuau stările de sevraj a ajuns să atace și să fure de la bătrâni, lucru pentru care a fost arestat.
Recuperarea a fost foarte grea, cu multe recăderi dar cu perseverență a reușit să se recupereze. Mărturia sa s-a încheiat cu câteva cugetări „Acum văd că este foarte simplu și înțelept să nu te apuci de droguri. Să nu te bazezi niciodată că tu ești altfel, pentru că drogurile te duc în altă parte decât ai vrut: fie la pușcărie, fie în mormânt.” (a se vedeaanexa nr. 7)
37
Mărturia lui D.
D. este un tânăr de 25 de ani din America, California. El și-a început mărturisirea menționand faptul că provine dintr-o familie de creștini, lucru evident important pentru el. Copil fiind mergea la biserică și făcea sport, practicând wrestling de performanță de la vârsta de 5 ani până la 18 ani. Din clasa a VI-a a intrat într-un anturaj nou, rebel și a început să fumeze marijuana și să consume alcool. Consideră că l-a influențat faptul că, pe măsură ce creștea, conștientiza faptul că părinții și ceilalți adulți se simțeau bine când beau alcool. În timpul liceului a consumat marijuana și alcool în mod regulat, după care a început să experimenteze cocaină, ecstasy, anestezice. Mărturisește cu regret faptul că drogurile și petrecerile le-a plătit cu prețul pierderii unei burse la o facultate cu profil sportiv specializată pe wrestling.
În ultimul an de liceu a încercat heroină urmând 5 ani și jumătate de dependeță, timp în care a fost reținut de poliție din cauza acțiunilor sale de procurare a drogurilor și-a pierdut prietenii iar familia a refuzat să îl mai vadă până nu s-a recuperat deoarece era considerat o dezamăgire. În cele din urmă „am atins nivelul cel mai de jos când am ajuns să nu am adăpost pentru a doua oară după ce mi-am pierdut locul de muncă din cauza adicției.” Tatăl său l-a implorat să intre într-un program de reabilitare dar el nu avea încrederea că odată ce programul se încheia nu ar fi revenit la vechile obiceiuri.
În momentul în care s-a întâlnit cu consilierul programului au avut o discuție care l-a făcut să se răzgândească și să accepte programul de recuperare: „Ești gata să-ți schimbi viața? I-am spus că programul nu avea să îmi schimbe viața dacă nu o schimbam eu însumi. Apoi, m-a întrebat dacă eu cred că Dumnezeu mă poate schimba. Aceasta a fost prima rază de speranță care a apărut după mult timp. Da, el poate face orice, e Dumnezeu. Apoi am realizat că el era singura mea speranță și am recunoscut față de mine însumi că nu puteam săiau singur decizia de a renunța.”
D. a terminat programul Teen Challenge și s-a dedicat muncii grele de a-i ajuta pe cei care se luptă să învingă această adicție. De asemenea, după recuperare, a reluat relațiile cu familia de care este acum mai apropiat ca niciodată. A urmat cursuri în cadrul Institutului Team Challenge din Los Angeles și momentan face un internship în cadrul Team Challenge România. Pe viitor dorește să continuie colaborarea cu Team Challenge. (pentru mai multe detalii a se vedeaanexa nr. 8)
38
Feedback-ul inițial
Elevii de la Liceul Tehnologic „Aexandru Borza” au avut ocazia să asculte trei
mărturii și să vadă în fața lor trei persoane care au suferit și încă suferă în urma consumului ilicit de droguri pe termen lung.
Consider că momentul mărturiilor a reprezentat punctul culminant al lecției, având cea mai mare încărcătură emoțională. În timpul mărturiei, pentru elevi a fost un șoc când au vazut că C. și-a pierdut două degete din cauza drogurilor (un elev chiar și-a pus mâna la ochi). Elevii au mărturisit că au fost impresionați de faptul că au putut vedea pe viu cum consumul de droguri poate afecta corpul uman din punct de vedere fizic. De asemenea, au fost vizibil impresionati de poveștile de viață a lui D. Și I. și le-au adresat multe întrebări foștilor consumatori, atât despre părțile pozitive, pe care le-au experimentat, ale consumului de droguri cât și cele negative.
La finalul campaniei antifrog, din Liceul Tehnologic „Alexandru Borza”, am purtat o discuție de aproximativ 10-15 minute cu câțiva elevi. În această discuție mi-au adresat mai multe întrebări legate de subiectele dezbătute în clase și au mărturisit faptul că și-ar dori ca aceste lecții să fie susținute și pentru profesori. Consideră că în acest mod s-ar contribui la continuitatea și îmbunătățirea rezultatelor.
Am putut observa faptul că, la unele clase la care am îndeplinit rolul de moderator, la finalizarea mărturiei elevii puneau multe întrebări despre miturile marijuananei și au susținut că este nevoie să li se aducă mai multe informații despre aceste lucruri.
Nu în ultimul rând, personal am observat la mai multe clase (pe parcusul celor doi ani de când sunt în cadrul asociație), că destul de mulți elevi doresc să afle date științifice despre cum se manifestă drogurile: ce se întâmplă cu creierul, cum efectează fizic și psihic, de ce apare dependența (toleranța, sevrajul, etc.). Acest tip de explicații, pentru unii din ei, pare mai convingator și mai interesant.
39
2.2. Desfășurarea activității de prevenire antidrog în liceul „Alexandru Borza”
2.2.1. Cls. a X-a B: Etnobotanicele– Marketing-ul otrăvii
Prima mărturie a fost făcută în data de 29 mai 2017, pentru clasele a X-a B și a IX-a C, din Liceul Tehnologic Alexandru Borza. La prima oră din campania antidrog au participat elevii clasei a X-a B, iar denumirea lecției a fost „Etnobotanicele – Marketing-ul otravei”.
La recomandarea mea, dirigintele clasei nu a asistat la oră. I-am recomandat acest lucru deoarece am observat faptul că atunci când se află în clasă un profesor, elevii sunt mai reținuți. Se tem că pot fi judecați greșit dacă își exprimă opiniile și atunci când este cazul nu mai recunosc dacă au consumat și ei. Procesul de instruire s-a desfășurat frontal, deoarece băncile au fost aranjate una în spatele celeilalte, pe trei randuri. În primele 10-15 minute, în perioada introducerii și a brainstorming-ului au fost reținuți în a face afirmații însă au acceptat cooperarea și au comunicat cu noi. După terminarea brainstorming-ului, elevii au devenit mai comunicativi punând întrebări legate de subiect. De asemenea, am observat că dețineau un nivel mediu de cunoștințe despre efectele drogurilor și erau interesați să afle mai multe și să li se confirme sau infirme informațiile pe care ei le dețin.
La această clasă cel care a făcut mărturia a fost I. și a durat aproximativ 15 minute. Pe parcursul mărturiei elevii nu au deranjat desfășurarea activității și au fost foarte atenți la volutar. I. a folosit un limbaj comun, ușor de înțeles. Pentru acestă oră a fost aleasă această mărturie deoarece I. a fost consumator de etnobotanice. A povestit cum s-a apucat să consume, la ce vârstă, cât timp a consumat și cum a ajuns în stare de abstinență.
Pe parcursul mărturiei I. a folosit și un video de 2 minute care a fost făcut de cei din anturajul în care era atunci când consuma etnobotanice. În film apare I. care a fost filmat cu telefonul, de cei din anturaj, în timp ce trecea printr-o criză de panică din cauza faptului că se afla sub influența etnobotanicelor. Filmul a avut un impact puternic asupra elevilor care au vizionat cu atenție, iar după terminarea lui, au rămas tăcuți pentru o perioadă. Cu toate că impactul a fost unul major și imaginile foarte explicite, am observat că unii elevi (destul de puțini) nu erau convinși că filmul este 100% real, crezând că I. doar exagera în acele imagini.
În finalul activității, împreună cu I. am povestit cum a decurs recuperarea lui în cadrul centrului de recuperare Teen Challenge. Majoritatea elevilor au concluzionat că procesul de recuperare prin care trebuie să treacă un dependent de droguri este foarte dificil și de lungă durată. De aceea, distracția de câteva ore poate duce la pierderea câtorva ani din viață sau chiar la moarte. (pentru mai multe detalii a se vedea anexa nr. 11)
40
2.2.2. Cls. a IX-a C: Etnobotanicele – Marketing-ul otrăvii
În 29 mai 2017, după finalizarea activității de la clasa a X-a B, în aceeași sală am
desfășurat activitatea cu clasa a IX-a C, din Liceul Tehnologic „Alexandru Borza”. Și în acest caz, la recomandarea mea, dirigintele clasei nu a participat la oră pentru a nu inhiba elevii.
Procesul de instruire s-a desfășurat frontal, din cauza modului în care erau aranjate băncile. În comparație cu clasa a X-a B, elevii erau mai agitați. La început au fost mai galagioși și i-am lăsat 1 minut să își termine activitățile pe care le desfășurau în acel moment (vorbitul la telefon, terminarea sandvișului, sau a sticlei cu apă). Cred că erau mai agitați din cauza faptului că era ultima oră din programul lor și erauprezenți la școală de la 8 dimineață. Activitatea a avut loc de la ora 13.
După finalizarea brainstorming-ului, au continuat să fie la fel de agitați și unii dintre ei au încercat să fie mai glumeți cu noi și colegii lor. Pentru a le capta atenția și a transmite informațiile, m-am folosit de avantajele pe care consider că le am în susținerea acetui tip de activități, față de un profesor: vârsta apropiată de elevi pentru a putea fi considerat egal și faptul că am instruirea corespunzătoare, aduc informații corecte, complete și credibile. De asemenea, a contat și faptul că le cunosc jargoanele și am abordat o atitudine relaxată: nu am stat la catedră, am stat în fața lor în picioare, uneori m-am așezat pe bancă sau pe catedră, iar la începerea mărturiei m-am așezat alături de ei în bancă (în mod strategic), lângă elevii care deranjau mai mult ora.
În timpul mărturiei, I. a făcut la rândul lui mai multe glume cu elevii, spre final devenind mai sobru și serios, accentuând faptul că drogurile i-au distrus adolescența și că la vârsta de 23 de ani a ajuns să fie „coleg” cu ei, fiind și el elev, în clasa a X-a. În finalul mărturiei a povestit împreună cu mine, cum a decurs recuperarea lui.
După terminarea mărturiei, elevii au devenit mai serioși și spre surprinderea mea, unii dintre ei au dorit să afle mai multe date despre cum pot lua legătura cu Asociația Preventis. Au dorit acest lucru deoarece au spus că știu persoane care au nevoie de ajutor și că ar dori să fie voluntari.
La plecare, la ieșirea din școală, am fost așteptați de un grup de 4 elevi care au cerut informații suplimentare despre efectele pe care le au mai multe droguri diferite. Au dorit să știe mai multe despre Preventis și Centrul Teen Challenge. De asemenea ne-au întrebat dacă o să mai venim pe la ei și au spus că și-ar dori să mai participe la astfel de activități. (pentru mai multe detalii a sevedea anexa nr. 12)
41
2.2.3. Clasa a X-a D: . Marijuana – o frunză controversată
A doua mărturie a avut loc în data de 30 mai 2017, pentru clasele a X-a D și simultan
pentru clasele a IX-a A și a IX-a B, din Liceul Tehnologic Alexandru Borza. La prima ora din această zi au participat elevii clasei a X-a D, iar lecția s-a numit „Marijuana – O frunză controversată”.
Procesul de instruire s-a desfășurat frontal, deoarece băncile au fost aranjate una în spatele celeilalte, pe trei randuri. Activitatea a început la ora 11, fără ca dirigintele clasei să fie prezent. Elevii s-au bucurat de faptul că nu au mai participat la ora de engleză și împreună cu ei am făcut câteva glume pe acest subiect, pentru a-i ajuta să se destindă. Astfel au avut timp necesar ca fiecare să finalizeze ce nu terminase în acel moment și să începem lecția în momentul în care toată lumea era atentă, pregătită. Am început prin a ne prezenta în fața elevilor, eu și voluntarul de la Teen Challenge care mă însoțea și le-am explicat despre ce urmează să vorbim.
Braingstorming-ul s-a desfășurat foarte bine. Elevii au avut foarte multe lucruri de spus și am fost nevoit să selectez ideile care mi s-au părut cele mai interesante. După desfășurarea brainstorming-ului am observat că elevii dețineau un nivel ridicat de cunoștințe despre droguri în general, însă amestecau foarte mult ideile despre marijuana pe care le dețineau. Unii dintre ei credeau că marijuana tratează cancerul și că ajută la creativitate. De la aceștia am primit multe întrebări despre marijuana, cum ar fi: De ce e legală în unele țări?; Dacă tratează cancerul?; Dacă ajută la creativitate?; Dacă produce moarte? sau dacă provoacă dependență?
Voluntarul care a susținut mărturia la această clasă este D., care a venit într-un schimb de experiență de la Teen Challenge California. Acesta a povestit cum consumul de alcool și marijuana din adolescență la condus la consumul de heroină. De asemenea, a spus că a fost un sportiv de performanță și că, din cauza drogurilor, nu a mai putut continua să practice niciun fel de sport. În finalul mărturiei a vorbit puțin și despre efectele heroinei.
După finalizarea mărturiei, elevii i-au pus întrebări lui D. despre cum e privită problema consumului de droguri în America. În urma povestirilor, elevii au concluzionat că indiferent de orașul sau țara în care locuiești riscurile sunt prezente și efectele aceleași. (pentru mai multe detalii a sevedea anexa nr. 13)
42
2.2.4. Cls. a IX-a A și a IX-a B: . Marijuana – o frunză controversată
A doua oră, din data de 30 mai 2017, s-a desfășurat simultan pentru clasele a IX-a A
și a IX-a B, din Liceul Tehnologic Alexandru Borza, iar lecția susținută s-a numit „Marijuana – O frunză controversată”. Activitatea a avut loc în aceeaș sală în care a fost și clasa a X-a D, după ce aceștia au terminat cursurile. Lecția a fost susținută fară să fie prezent în clasă niciun profesor, iar procesul de instruire s-a desfășurat frontal, deoarece băncile erau aranjate una în spatele celeilalte, pe trei randuri.
Deoarece era ultima oră din program, am remarcat că elevii erau obosiți și din această cauză erau și mai agitați. Am observat că, în general, la ultima oră din program elevii sunt mai nerăbdatori și mai agitați, probabil din cauza oboselii. Din cauza faptului că au participat două clase concomitent, elevii au intrat în sală cu o întârziere de 5 minute. Cu toate că elevii erau obosiți, au fost foarte interesați de subiect, deoarece auziseră de la colegii lor de liceu care participaseră cu o zi înainte la campanie, că le-a plăcut. Din cauză că elevii au ajuns cu întârziere, brainstormig-ul s-a desfășurat într-un ritm alert și am încercat să notez pe tablă cât mai multe lucruri. Am remarcat faptul că elevii considerau ca surse veritabile aceleași mituri pe care le-am regasit la majoritatea claselor în care am fost: că marijuana nu creează dependență, că tratează cancerul sau ca ajută la creativitate („Te face mai deștept.”).
Voluntarul care a susținut mărturia la această clasă a fost tot D., care a venit într-un schimb de experiență de la Teen Challenge California. Acesta a povestit cum consumul de alcool și marijuana din adolescență la condus la consumul de heroină și cum din cauza consumului de droguri nu a mai putut continua să practice nici un fel de sport. Încă de la vârsta de 5 ani a practicat lupte și ajunsese la nivel profesionist. Însă, la finalul liceeului când a început să consume heroină, a renunțat la sport. În finalul mărturiei a vorbit puțin și despre efectele heroinei.
După finalizarea mărturiei elevii i-au pus întrebări lui D. despre cum e privită problema consumului de droguri în America. În urma povestirilor, elevii au concluzionat că indiferent de locul în care locuiești riscurile sunt prezente și efectele aceleași.
După terminarea activității, am fost rugat de un elev să discutăm în particular. Acesta a mărturisit că se află în stare de depresie, din cauză că murise cineva din familia lui și că se simte singur. A mărturisit că este o persoană retrasă și că refuză să își facă prieteni. Cu toate că discuția nu a fost legată de subiectul activității, am ascultat ce a avut de spus. Mi-am dat seama că avea nevoie să discute cu cineva. În final a izbucnit în plâns și i-am spus că admir curajul pe care l-a arătat, spunând ce îl frământă. De asemenea, i-am spus cum poate lua contact cu Asociația Preventis și cum poate fi ajutat de aceștia. (pentru detalii, anexa nr. 14)
43
2.2.5. Clasa a X-a C: Drogurile – cele două fețe
În data de 31 mai 2017, activitățile s-au defășurat pentru clasele a X-a C și a X-a A,
din Liceul Tehnologic Alexandru Borza. La prima ora din campania antidrog au participat elevii clasei a X-a C, iar denumirea lecției a fost „Drogurile – cele două fețe opuse”. În carul acestei lecții s-au purtat discuții referitoare la efectele consumului de droguri în general, dar în mod special al consumului de etnobotanice, marijuana și heroină.
La recomandarea mea, ca și moderator, dirigintele clasei nu a participat la oră pentru a nu inhiba elevii. Procesul de instruire s-a desfășurat frontal, deoarece băncile erau aranjate una în spatele celeilalte. În primele 10-15 minute am desfășurat introducerea și brainstorming-ul. Am făcut prezentarea mea și a voluntarului de la Teen Challenge care m-a însoșit și am explicat ce urma sa facem în următoarele 50 de minute. Elevii au acceptat cooperarea și au comunicat prietenos. După terminarea brainstorming-ului au început să pună întrebări legate de subiect. De asemenea, am observat că dețineau un nivel mediu de cunoștințe despre efectele drogurilor și erau interesați să afle mai multe. Ca și în celelalte cazuri, cele mai multe controverse au fost legate de efectele marijuanei. Cu ajutorul ideilor notate pe tablă în timpul brainstorming-ului, am reușit să aduc lămuriri legate de miturile marijuanei.
După terminarea brainstorming-ului a avut loc mărturia. Cel care a făcut mărturia a fost C. și a durat aproximativ 15 minute. Pe parcursul mărturiei, elevii nu au deranjat desfășurarea activității și au fost foarte atenți la volutar. C. a folosit un limbaj comun, ușor de înțeles. Acesta a mărturisit că a început să consume droguri de la 14 ani. După 6 ani de consum din care ultimii 4 a consumat heroină și s-a luptat cu dependența, și-a pierdut două degete din cauza complicațiilor survenite în urma unei infecții provocate după un consum îndelungat de heroina prin injectare. Prin exemplificare personală, el a arătat unul din efectele fizice grave ale consumului îndelungat de heroină. Și în acest caz, primii pași către consumul de heroină a fost prin a începe să consume alcool, țigari simple și marijuana. În timpul mărturiei, pentru elevi a fost un șoc când au vazut că C. și-a pierdut două degete din cauza drogurilor (un elev chiar și-a pus mâna la ochi). De asemenea, a arătat că și-a distrus dantura, pierzânduși o parte din ea, din cauza folosirii heroinei pe cale bucală. În finalul mărturiei lui C. am povestit cum a decurs recuperarea lui în cadrul centrului de recuperare Teen Challenge.
În finalul activității, elevii au mărturisit că au fost impresionați de faptul că au putut vedea pe viu cum consumul de droguri poate afecta corpul uman din punct de vedere fizic. După terminarea orei, împreună cu C., am mai discutat cu elevii timp de 10 minute, până când s-a terminat pauza și a trebuit să primim următoarea clasă, în aceeași sală. (pentru mai multe detalii a sevedea anexa nr. 15)
44
2.2.6. Clasa a X-a A: Drogurile – cele două fețe
În 31 mai 2017, după finalizarea activității de la clasa a X-a C, în aceeași sală am
desfășurat activitatea cu clasa a X-a A, din Liceul Tehnologic Alexandru Borza. Și în acest caz, la recomandarea mea, dirigintele clasei nu a participat la oră pentru a nu inhiba elevii.
Procesul de instruire s-a desfășurat frontal, din cauza modului în care erau aranjate băncile. În comparație cu clasa a X-a A, elevii erau mai agitați. Deoarece a fost ultima ora din orarul lor, elevii erau mai obosiți, fapt care le-a afectat capacitatea de a se concentra. Am făcut prezentarea mea și a lui C. și am explicat ce urma să discutăm în următoarele 50 de minute. Elevii au acceptat cooperarea și au comunicat prietenos. Am aflat de la ei că nu erau toți prezenți și au spus că unii dintre ei mai obișnuiesc să plece de la ultima oră. Conform spusele lor, au lipsit 6 elevi.
În următoarele 5-10 minute am desfășurat brainstorming-ul și am observat că elevii aveau cunoștințe de nivel mediu despre efectele drogurilor. Elevii au fost liniștiți și curioși să afle dacă informațiile pe care le dețin sunt sau nu corecte. Mi-au spus că au auzit de la celelalte clase despre aceste activități și că au așteptat cu interes să venim și la ei.
După terminarea brainstorming-ului a avut loc mărturia. Cel care a făcut mărturia a fost tot C. și durata a fost de aproximativ 15 minute. Pe parcursul mărturiei elevii nu au deranjat desfășurarea activității și au fost foarte atenți. C. a folosit un limbaj comun, ușor de înțeles. Și la această clasă, în momentul în care C. a arătat ce a pățit la mână și cum i-a fost afectată dantura din cauza heroinei, elevii au fost impresionați.
După terminarea mărturiei elevii au dorit să afle mai multe detalii despre cum a ajuns C. să consume heroină. Împreună cu acesta, le-am explicat cum consumul de alcool, țigări și marijuana a funcționat ca o punte care a dus la dorința de a încerca ceva mai puternic, în acest caz heroina. În finalul activității, am recunoscut doi elevi care au venit să ne vadă și la această oră, deși nu erau din clasa respectivă. De asemenea, am observat că am fost recunoscut și de alți elevi în curtea școli, deoarece am mai fost la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” pe data de 9 mai.
Fiind ultima oră din această campanie, la final am purtat o discuție cu psihologul școlii. Acesta a dorit să afle mai multe lucruri despre etnobotanice și marijuana și a cerut informații. Acest lucru m-a bucurat și am aflat astfel că sunt diriginți care discută cu elevii despre problema consumului de droguri, însă nu știu prea multe. De aceea, cred este necesar să se desfășoare acest tip de activitate și cu profesorii. (pentru mai multe detalii a se vedeaanexa nr. 16)
45
2.3. Evaluarea activitățiide prevenire antidrog din liceul „Alexandru Borza”
Din ceea ce am observat în cele șapte clase la care am fost, în general, elevii percep
subiectul drogurilor ca fiind unul intrigant și interesant. Cu toate acestea, cei care au mai participat la ore de educație antidrog consideră că programele desfășurate nu sunt destul de interactive pentru a le menține atenția pe tot parcursul orei iar informațiile sunt adeseori insuficiente și nu sunt destul de convingătoare, uneori plictistoare. Acest lucru poate afecta rezultatele dorite.
În mare parte, percepția lor referitoare la consumul de droguri este aceea că nu îi afectează. Ei consideră că se pot opri oricând doresc și că acest lucru ține doar de voința proprie. În varii cazuri, prin întrebările pe care le pun, elevii urmăresc să afle cum ar putea „gusta” din efectele drogurilor, dar fără să fie afectați, să cadă în capcana dependenței de droguri. Personal, cred că în aceste cazuri, un rol important îl joacă perioada adolescenței caracterizată de curiozitate, teribilism și dorința de a impresiona, de a atrage atenția ceea ce ii conduce pe tineri la adoptarea unor comportamente riscante;
Când participă la orele despre droguri, elevii, se așteaptă să fie „certați” din cauza curiozităților pe care le au. De foarte multe ori, cei care au un caracter mai rebel contrazic spusele moderatorului care se află în fața lor aducând ca argumente exemple de personalități din mass-media care consumă droguri și nu prezintă semne de dependență sau diverse informații găsite de ei pe internet: „Marijuana tratează cancerul”, „LSD-ul te face mai deștept”, etc.
După activitățile susținute într-un număr de aproximativ 40 de clase timp de 80 de ore, în cei doi ani de practică, în funcție de cunoștințele despre efectele consumului de droguri pe care elevii le dețin, personal, le-am clasificat în: clase cu nivel de cunoștințe scăzut, mediu și ridicat. Majoritare sunt clase cu nivel mediu de cunoștințe. Am observat că în cazul celorlalte clase nu există un echilibru al cunoștințelor. Sunt clase care dețin prea multe informații din pricina mediului din care provin sau a experiențelor personale și clase care nu dețin niciun fel de informații despre droguri, din cauza mediului hiperprotectiv din care provin.
În ceea ce privește prima ipoteză de cercetare „Accesul elevilor la informații nespecializate despre droguri, creează confuzie în rândul acestora”, consider că a fost confirmată deoarece o mare parte dintre elevi au concepții false despre consumul de droguri, formate în urma accesării diverselor site-uri, ce dezbat acest subiect controversat. Multitudinea de surse ce conțin informații eronate provoacă confuzie în rândul elevilor. Majoritatea confuziilor au legătură cu consumul de marijuana. De exemplu, unii elevi susțin lucruri precum: marijuana tratează cancerul, nu creează dependență, te ajută la creativitate, etc.
46
Toate acestea confirmă a doua ipoteză, „Atitudinile pro marijuana din mas-media încurajează
consumul în rândul elevilor”.
Într-adevăr, este cunoscut faptul că există marijuana medicinală, însă este diferită de cea recreațională. Nu toate site-urile conțin explicații complete iar mulți dintre elevii care se informează din aceste surse ajung să creadă faptul că aceasta tratează cancerul, neștiind de fapt că este un „tratament din compasiune” (pentrumai multe detalii a se vedeaanexa nr. 10).
Un alt exemplu este faptul că multe personalități din industria muzicală, din România și în special din S.U.A., promovează consumul de marijuana prin versurile melodiilor sau prin videoclipurile pe care le fac. În acest mod, curiozitățile tinerilor sunt alimentate, iar atitudinea lor față de persoanele adulte devine una defensivă, considerând că aceștia le interzic să se bucure de plăcere pentru că nu înțeleg, nu sunt informați despre aspectele „benefice” ale drogurilor.
Referitor la cea de-a treia ipoteză: „Lipsa de educație antidrog din familie și din mediul școlar are o influență majoră în luarea deciziei de a consuma droguri”, este de asemenea confirmată.
Elevii au fost de părere că prin participarea lor la aceste lecții au aflat informații importante despre efectele negative ale drogurilor precum și despre presupusele efecte „pozitive”. Astfel și-au corectat mai multe dintre informațiile eronate pe care le dețineau și acum sunt în măsură să decidă dacă își asumă sau nu aceste riscuri. Consider că, lămurind neînțelegerile existente referitor la acest subiect, prin explicații științifice, logice (li se explică efectele asupra creierului, reacțiile chimice etc.), elevii conștientizează acum mai mult riscurile la care s-ar expune și se vor gândi de două ori, înainte de a încerca să le consume. Aceștia au susținut faptul că acasă nu discută cu părinții despre acest subiect și că aceștia „oricum nu sunt în măsură să discute așa ceva că nu știu decât faptul că fac rău” și foarte rar cu profesorii. Au apreciat faptul că au primit explicații științifice și că s-au purtat discuții deschise, sincere cu ei.
În urma discuțiilor purtate cu profesorii am observat că aceștia nu dețin informații suficiente sau corecte despre consumul de droguri, deși susțin că și ei discută cu elevii despre acest subiect. De asemenea, i-am întrebat ce părere au părinții despre acest tip de campanie de informare, de educația antidrog și am aflat că majoritatea le consideră utile însă, există și câțiva care consideră că o discuție cu copiii pe acest subiect nu îi ajută ci doar le stârnește curiozitatea.
47
Cercetând în detaliu reacțiile elevilor, din cadrul liceului „Alexandru Borza” din Cluj-
Napoca, în legătură cu derularea acestor campanii antidrog și analizând nivelul lor de
cunoștințe în ceea ce privește problematica drogurilor, concluzionez prin a menționa faptul că există o necesitate reală a educației antodrog, în mediul școlar. Prin acestă metodă, consider că este posibilă corectare percepțiilor greșite, formulate în urma dezinformării din diverse surse online sau offline, pe care le au elevii despre droguri și consumul de droguri precum și conștientizarea pericolelor la care aceștia se expun încă din primul moment în care încearcă să experimenteze. De asememenea am reușit testez ipotezele formulate, pe fondul experienței de doi ani în care am făcut campanii în mai multe școli din Cluj-Napoca precum și înafara acestuia, toate trei fiind, în final, confirmate.
Cercetând în detaliu reacțiile elevilor, liceului „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, în legătură cu derularea acestor campanii antidrog și analizând nivelul lor de cunoștințe în ceea ce privește problematica drogurilor, concluzionez prin a sublinia faptul că există o necesitate reală a educației antodrog, în mediul școlar. Prin acestă metodă, consider că este posibilă corectarea percepțiilor greșite, formulate în urma dezinformării din diverse surse online sau offline, pe care le au formate elevii despre droguri și consumul de droguri, precum și conștientizarea pericolelor la care aceștia se expun încă din primul moment în care încearcă să experimenteze. De asememenea, am reușit să testez ipotezele formulate, pe fondul experienței de doi ani în care am făcut campanii în mai multe școli din Cluj-Napoca, toate trei ipotezele fiind, în final, confirmate.
48
CAPITOLUL 5. Prezentarea rezultatelor intervenției psihosociale
Prevenirea abuzului de substanțe:
Prevenire universală: în școli, pe stradă și în mediul online. Instruire în adicții:
În cadrul activității de instruire în adicții, am participat la seminariile de instuire susținute de echipa celor de la Asociația Preventis, cu privire la substanțele care produc dependență și la modalitățile în care pot să abordez acest subiect cu elevii, în cadrul lecțiilor ce urmau să se desfășoare, în campaniile de prevenire antidrog din școli. Seminariile la care am participat au fost abordate într-o manieră interactivă și s-au discutat aspecte legate de: Ømarijuana și conținutul etnobotanicelor (Ce se ascunde dincolo de etichete?);
Øsemne și simptome de consum la adolescenți (Putem recunoaște un consumator?); Ømodalități de abordare ale adolescentului consumator/suspectat de consum.
1. Campania de prevenire antidrog:
În campania de prevenire antidrog s-a desfășurat activitatea de împărțire a unui număr impresionant de carduri informative în școli, în cămine studențești din campusul universitar B. P. Hașdeu și în câteva spitale, cu scopul de a informa oamenii despre adicții și efectele lor.
În perioada 09-31 mai 2017, am susținut, pentru un număr de 7 clase (a IX-a și a X-a), lecții care au abordat efectele nocive ale abuzului de marijuana și etnobotanice. Pentru fiecare clasă, am alocat câte o oră pe săptămână, timp de două săptămâni consecutiv. În prima săptămână am vorbit despre etnobotanice, iar în a doua despre marijuana. Pentru fiecare lecție s-a folosit structura celor de la Asociația Preventis și filmulețe care arată cum putem fi afectați de consumul droguri. Au fost prezentate și câteva interviuri video ale unor foști consumatori care se află, în prezent, în stare de abstinență.
În perioada 29-31 mai a.c., am susținut lecțiile la liceul “Alexandru Borza”, împreună cu trei beneficiari de la Centrul de Reabilitare Teen Challenge Romania, care au susținut mărturii despre cum au ajuns să fie dependenți de droguri și ce fac ei în cadrul acestui centru pentru a se recupera. În acest mod, elevii au putut asculta trei întâmplări reale și diferite, ale unor oameni apropiați de vârsta lor.
Unul dintre aceștia, a venit în schimb de experiență de la Teen Challenge U.S.A. din statul California și a povestit despre problemele cu care se confruntă consumatorii de acolo. În urma povestirilor, elevii au concluzionat că, indiferent de orașul sau țara în care locuiești, riscurile sunt prezente și efectele sunt aceleași.
49
A doua persoană, care și-a susținut mărturia, a consumat pentru prima oară droguri, la
vârsta de 14 ani, când a intrat într-o într-un grup de suporteri înflăcărați ai unei echipe de
fotbal din București. Fiind cel mai mic din grup și-a dorit foarte mult să fie apreciat și acceptat. După 6 ani de consum, din care în ultimii 4 ani a consumat heroină și s-a luptat cu dependența, și-a pierdut două degete din cauza complicațiilor survenite în urma unei infecții provocate ca urmare a unui consum îndelungat de heroina prin injectare. Prin exemplificare personală, acesta a prezentat o serie dintre efectele fizice grave ale consumului îndelungat și în exces al herionei. Conform statisticilor Teen Challenge România, acesta a precizat că în București sunt înregistrați peste 200 de mii de dependenți de droguri.
A treia persoană a povestit cum debutul de droguri, în cazul lui, a apărut la vârsta de 15 ani din dorința de a fi acceptat în anturajul dorit. Această dorință s-a manifestat în urma unei stime de sine foarte scăzute, din cauza faptului că familia lui avea o situație financiară precară, locuind cinci persoane într-o cameră. În clasa a V-a a început să fumeze, să consume alcool și să nu îl mai afecteze situația precară a familiei sale iar din clasa a IX-a a început să consume și droguri. După ce timp de doi ani a consumat etnobotanice, nu și-a mai finalizat studiile și a rămas până în prezent într-o relație tensionată cu familia.
După susținerea lecțiilor, am participat la o întâlnire de evaluare a campaniei, în care s-a analizat modul de desfășurare al activităților, fiecare voluntar propunând o serie de îmbunătățiri a programului.
Observații
După finalizarea intervenției, am concluzionat următoarele:
Øfilmulețele au un impact destul de mare și au ca efect captarea atenției elevilor;
Øelevii sunt mai deschiși atunci cand profesorul nu se află în clasă, în timpul orei antidrog;
Øunii profesori doresc să participe la oră, fiind interesați și dorind să afle cât mai multe
lucruri despre problematica drogurilor.
Concluzii
În urma acestor campanii rezultatele au fost observabile, deoarece elevii erau interesați de subiect, fiind atenți la discuții, nederanjând ora, punând întrebări și considerând utile informațiile prezentate. De asemenea, în urma discuțiilor purtate cu unii profesori aceștia au apreciat seminarul ca fiind deosebit de util, practic și interesant.
50
2. Prezentarea lecțiilor din cadrul intervenției
Scopul lecțiilor:
Prevenirea consumului de droguri în rândul adolescenților prin dezvoltarea unei atitudini precaute față de consumul de droguri, oferindu-le informații cu privire la efectele nocive ale consumului de droguri și conștientizarea faptului că dependența poate fi mai puternică decât voința unei persoane.
Obiective specifice:
Øevaluarea cunoștințelor elevilor în ce privește drogurile;
Øcunoașterea efectelor pozitive și negative asociate cu consumul de droguri pe termen scurt și lung;
Øcunoașterea restricțiilor impuse prin lege consumului de droguri;
Øînțelegerea și acceptarea faptului că restricțiile impuse de lege consumului reprezintă o formă de protecție;
Øînțelegerea și conștientizarea riscului adictiv;
Øînțelegerea și conștientizarea riscurilor asociate cu consumul de droguri la o vârstă fragedă; Øconștientizarea opțiunii de a refuza oferta de consum venită din partea anturajului; Øtemperarea curiozității față de efectele pozitive ale consumului de droguri;
Øînțelegerea motivațiilor consumului de droguri;
Øconștientizarea faptului că dependența de droguri afectează toate aspectele vieții: gândirea, emoțiile, comportamentul și voința persoanei.
Resurse necesare:
Øinfocarduri, angajament scris, brățări personalizate, bomboane, materiale video, proiector,
laptop, acces la internet, stick-uri, cretă/marcăre și tricouri personalizate.
51
3. Structura lecțiilor din cadrul intervenției
Fiecare lecție a durat 50 de minute și s-a desfășurat după următoarele două structuri:
3.1. Etnobotanicele – Marketing-ul otravei
Activitatea nr. 1: Despre etnobotanice (5 min.) Introducere (3-5 min.):
Moderatorii se prezintă pe rând, spunându-și numele, ocupația, alte aspecte personale, organizația pe care o reprezintă, tema campaniei, durata și structura interacțiunilor (câte o oră în două săptămâni consecutive). Evaluarea cunoștințelor elevilor privind etnobotanicele, brainstorming (Ce spun diverse voci din jurul nostru despre etnobotanice?). Moderatorul va solicita elevilor să enumere toate informațiile pe care le au privind drogurile etnobotanice, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu ele. Acestea vor fi notate cu creta pe tablă, de preferință într-un mod aleatoriu.
Activitatea nr.2:Transmitere de informații despre etnobotanice (10-15 min.) Transmiterea de informații despre efectele etnobotanicelor are loc prin corectarea
percepțiilor eronate ale elevilor cu privire la consumul de etnobotanice (Ce sunt de fapt etnobotanicele?). Etnobotanicele sunt droguri sintetice. Acestea odată introduse în organism modifică felul în care consumatorii gândesc, simt și se comportă. Ele produc dependență, iar persoanele vor fi nevoite să continue să le consume și atunci când ajung să le provoace probleme. Prin urmare, titulatura de „etno”, respectiv „botanice” ține de marketing și nu de adevăr. Această denumire a fost aleasă pentru a induce publicului larg ideea de plante naturale lipsite de riscuri și a ascunde ceea ce este de fapt, mix de substanțe otrăvitoare.
Moderatorul va dialoga cu elevii pentru a transmite informații precum: etnobotanicele sunt substanțe relativ nou apărute pe piață; în România au fost identificate prima dată în perioada 2007-2008; denumirea lor oficială este SNPP (substanțe noi cu proprietăți psihoactive). Analizele de laborator au arătat că în compoziția lor se găsesc substanțe sintetice formate din amestecuri de prafuri sau de plante uscate, stropite cu diferite substanțe chimice. Aceste substanțe chimice, denumite și „designer drugs” sau „research drugs” sunt produse în laboratoare clandestine din precursori care provin în general din China.
Activitatea nr. 3: Vizionarea animației “Nuggets”(3 min)
Imagini video, animate, sugestive despre efectele dependenței provocate de droguri.
52
Activitatea nr. 4: Corectarea percepțiilor eronate (20 minute)
Mitul1: „Etnobotanicele teajută să tedistrezi”
Moderatorul subliniază faptul că etnobotanicele, ca toate celelalte droguri, au două fațete care nu pot fi separate: cele ale unor senzații care pe moment pot fi plăcute și cele ale consecințelor negative deosebit de distructive care apar în timp. Nimeni nu poate alege să experimenteze doar efectele pozitive și să nu fie afectat de cele negative.
Mitul 2: „Cine consumă etnobotanice este mai popular”
Popularitatea câștigată prin consumul de droguri este temporară. Dacă la început un consumator poate fi privit cu o oarecare admirație pentru curajul de a face lucruri interzise și pentru experiențele pe care le are, în timp, devine respins și ocolit de ceilalți. Acesta ajunge să ceară bani pentru a-și cumpera droguri sau să comită infracțiuni pentru a-și întreține dependența, are stări de vomă, devine paranoic sau delirează și pot ajunge la psihiatrie.
Mitul 3: „Poți evita efectele negativeale etnobotanicelor dacă știi cum să le iei”
Falsa senzație de control asupra drogurilor îi face pe consumatori să fie inconștienți și ignoranți cu privire la pericol. Nimeni nu își propune să devină dependent și totuși mulți devin. Nu există o „rețetă” sigură care să explice cum se iau fără să apară efectele negative.
Mitul 4: „Etnobotanicele nu dau dependență”
Etnobotanicele acționează asupra creierului. Dependența este o boală în care persoana a pierdut controlul asupra drogurilor și nu se mai poate opri din consum chiar dacă acest lucru îi face rău. Dependența nu ține de caracter sau voință, este pur și simplu o modificare a funcționării creierului și se poate manifesta în cazul oricărui consumator de droguri.
Joc interactiv – „Tu cum spui NU?”
Moderatorii vor propune elevilor un joc cu scopul de a dezvolta / îmbunătăți abilitățile elevilor de a refuza oferta de consum venită din partea unor cunoscuți. Elevii vor fi ajutați să transpună la nivel de intenție comportamentală informațiile și atitudinile pe care le-au dobândit pe parcursul discuției.
Încheiere:
Moderatorii pot încheia cu următoarea concluzie: „vor exista multe voci în jurul nostru care ne vor invita să consumăm. Azi am vorbit foarte multe lucruri despre etnobotanice și efectele lor grave asupra corpului și a minții, însă: etnobotanicele sunt ca o monedă și au două fațete. Pe o fațetă a monedei există efectele pozitive (de obicei pe termen scurt), iar pe cealaltă fațețe efectele negative (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung). Niciodată NU vom reuși să facem ca o monedă să nu mai aibă două fațete. La fel este și cu etnobotanicele.” (pentru mai multe detalii a sevedea anexa nr. 9)
53
3.2. Marijuana – o frunză controversată
Este ce-a de-a doua lecție, care se suține în a doua săptămână, dupa ce în prima
săptămână a fost susținută lecția despre etnobotanice. Introducere (5 min.):
Exercițiu interactiv de conectare cu elevii – moderatorul aruncă o bucată de hârtie mototolită spre un elev, invitându-l să spună un lucru pe care își dorește să îl realizeze în viață, apoi elevul va arunca mingea mai departe unui alt elev. La rândul său, acesta va arunca mingea mai departe unui alt elev, activitatea desfășurându-se într-un ritm cât mai alert.
Activitatea nr. 1: Brainstorming (Ce spun diverse voci din jurul nostru despre marijuana?) (5 minute)
Moderatorul va solicita elevilor să spună ce știu despre marijuana, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu informațiile. Acestea vor fi notate cu creta pe tablă într-un mod aleatoriu. Moderatorul poate ajuta elevii prin întrebări să își amintească cât mai multe informații despre: compoziție, efecte, costuri, persoanele care consumă, consecințe etc.
Se poate concluziona: „în general, mesajele pe care le auzim despre marijuana sunt confuze sau chiar contradictorii, unii consideră etnobotanicele foarte atractive, pe când alții susțin că sunt foarte periculoase; care este adevărul?”
Activitatea nr. 2: Corectarea percepțiilor eronate (30-35 min.):
În funcție de nivelul de cunoștințe al elevilor din fiecare clasă, moderatorul decide dacă va dezbate cu elevii toate miturile incluse în lecție sau doar o parte din ele. Moderatorul poate afirma: „în continuare, aș dori să aflu părerea fiecăruia dintre voi despre câteva afirmații despre marijauna pe care le voi face.”
Moderatorul este încurajat să formuleze cât mai multe întrebări de tipul: ØCe face dintr-o substanță să se numească drog?;
ØCe determină ca un drog să fie tare sau slab?;
ØCare sunt cele mai grave riscuri ale consumului de marijuana?; ØCum știm despre o substanță dacă produce sau nu dependență?;
ØPoate o persoană, prin voință puternică, să se recupereze din dependență?; ØCunoașteți persoane care s-au vindecat de cancer fumând marijuna?; ØCe însemnă „tratament din compasiune”?, etc.
54
Se urmărește clarificarea următoarelor mituri:
Mitul 1: „Marijuana este un drog slab”
Ceea ce determină ca un drog să fie considerat slab sau puternic este strâns legat de compoziția, gravitatea efectelor pe termen scurt și lung, precum și de intensitatea dependenței pe care o produce. Efectele marijuanei sunt diferite de cele care apar în urma consumului de etnobotanice, heroină sau cocaină. Nu poate să te omoare direct, însă efectele imediate în urma consumului po fi: vărsături, amețeli, leșin, confuzie, bătăi puternice ale inimii, afectarea memoriei, lipsa concentrării și capacității de învățare, dificultăți în gândire și rezolvarea de probleme, etc. După un consum îndelungat pot să apară panică, paranoia sau psihoze. Efectul cel mai frecvent întâlnit al consumului de marijuana este delăsarea/sindromul amotivațional.
Prezentarea sindromului amotivațional (urmărește să creeze o legătura cu activitatea din introducere): o stare în care persoana își pierde interesul față de lucrurile care înainte îi făceau plăcere (hobby-uri, pasiuni), dar și față de activitățile obișnuite (igiena personală, aspect fizic, școală, relația cu prietenii sau partenera/partenerul) și față de planurile de viitor (vise, obiective, proiecte de viitor, etc.).
Mitul 2: „Marijuana devine legală în multețări, deci nu este periculoasă”
Începând din anul 1996, 23 de state americane au legalizat marijuana pentru uz medicinal, însă putea fi consumată doar de persoanele cu vârsta peste 21 de ani. În Olanda, Spania și Elveția marijuana a fost legalizată pentru uz recreațional, însă doar de persoanele majore și doar în anumite condiții. În unele state din Europa, marijuana a fost decriminalizată (tolerată), adulții având voie să dețină cantități mici de marijuana fără a li se intenta un proces penal sau fără riscul de a fi arestați. Decriminalizarea nu înseamnă că fiecare persoană poate fuma marijuana oricând și oriunde și sub nicio formă nu este permis consumul de către minori.
Mitul 3: „Marijuana poate să vindece cancerul”
Folosirea marijuanei în scopuri medicale se bazează pe mai multe studii care au demonstrat că substanțele din cannabis numite cannabidioli (CBD) sunt eficiente în liniștirea grețurilor, a vărsăturilor, a durerilor și contracțiilor musculare sau în creșterea poftei de mâncare la pacienții care fac tratament pentru cancer sau SIDA. De aceea, tratamentul cu marijuana este considerat un tratament „din compasiune” (pentru mai multe detalii a se vedea anexa nr.10), acordat pacienților care au dureri mari. Totuși, din cauza riscurilor asociate tratamentului cu marijuana, prescrierea acesteia ca medicament este strict controlată prin lege.
55
Mitul 4: „Un adolescent poate să fumeze marijuana și să aibă note bune în continuare”
Consumul de marijuana poate cauza probleme serioase în ceea ce privește învățarea,
deoarece puterea de concentrare asupra cititului este grav afectată. În adolescență creierul este încă în dezvoltare iar consumul de marijuana scade capacitatea de reținere, memoria și atenția, ceea ce poate avea ca și consecință scăderea performanței școlare.
Activitatea nr. 3: Marijuana – drog sau iarbă?
„Părerile colegilor mei, despre marijuana, sunt foarte împărțite: unii susțin cu tărie că este doar o iarbă care nu îți face rău, pe când alții pretind că este totuși un drog puternic. Până la urmă care este adevărul?” – întrebare pe care am regăsit-o la fiecare clasă vizată.
Marijuana este un drog mult mai puternic în prezent decât a fost în trecut
În anii ’80 în culturile de marijuana s-au identificat concentrații de THC (substanța psihoactivă) de sub 4%. La începutul anilor 2000 concentrația medie de THC a ajuns la aproximativ 10%, iar în unele cazuri concentrația a ajuns și la maximum de 37%.
Marijuana produce dependență
Din cauza faptului că marijuana dezvoltă toleranță și manifestă simptome de sevraj, în cazul încetării consumului, putem spune că marijuana creează dependență. Astfel se explică de ce sunt persoane internate în centre de dezintoxicare din cauza dependenței de marijuana, fară să fi încercat alte droguri.
Marijuana este toxică și are efectenegativeasupra sănătății
Consumul de marijuana este asociat cu: tulburări ale memoriei și concentrației, afectarea imunității, boli respiratorii, risc de atac cerebral, depresie și efecte asemanatoare schizofreniei.(http://www.supradozadeadevar.ro/marijuana-%E2%80%93-drog-sau-iarba1361516118, 20.05.2017) – (pentru mai multe detalii a sevedeaanexa nr. 10)
Activitatea nr. 4: Angajamentul personal (aprox. 3 min.)
Elevii vor fi invitați să semneze un angajament de a nu consuma droguri. Angajamentul va fi completat, datat și contrasemnat de doi „martori” (colegi, moderatorii campaniei, părinți, profesori etc). Elevii vor fi motivați să îl păstreze la vedere (pe birou, lipit pe un perete al camerei etc.) pentru a-și întări în timp decizia asumată în urma acestei campanii.
56
Observații ale lecțiilor desfășurate în perioada 29-31 mai 2017:
Øelevii au colaborat: au pus întrebări și nu au deranjat ora;
Øreacțiile elevilor de după încheierea orelor: unii dintre ei rămâneau inclusiv în pauză
ca sa pună întrebări suplimentare;
Øelevii și-au manifestat dorința de a mai participa la astfel de lecții;
Øpersonal am mai fost la Liceul Tehnologic „Alexandru Borza” în data de 9 mai și am
fost recunoscut de elevi;
Øla unele clase la care nu am mai fost, în calitate de moderator, la finalizarea mărturiei
elevii puneau întrebări despre lucrurile pe care noi le spunem de obicei în desfășurarea
lecțiilor;
Ømulți elevi doresc să afle date științifice despre cum se manifestă drogurile (ce se întâmplă cu creierul, cum afectează fizic și psihic, etc);
Øpsihologul Liceului Tehnologic „Alexandru Borza” a dorit să afle mai multe lucruri despre etnobotanice și marijuana și a cerut informații.
Reacții neobișnuite ale elevilor în timplul și după susținerea lecției:
Øpentru elevi a fost un șoc în momentul în care au vazut că unul dintre foștii
consumatori și-a pierdut două degete din cauza drogurilor (un elev chiar și-a pus mâna la ochi);
Øla una dintre clase un elev a ramas cu noi pe parcursul întregii pauze și i-au dat lacrimile în timp ce făcea propria mărturisire;
Øam recunoscut câțiva elevi care au venit să ne asculte lecțiile și la alte clase deși fusesem deja la ei la clasă;
Øun grup de patru elevi ne-a oprit după lecție și ne-au cerut sfaturi și informații suplimentare în cazul în care au un cunoscut care consumă și doresc să îl ajute.
57
4. Concluzii parțiale
În urma analizării rezultatelor intervenției, concluzionez prin a menționa faptul că
intervenția a fost una de succes. La încheierea celor două lecții antidrog per clasă, despre etnobotanice și marijuana, consider că majoritatea elevilor participanți au înțeles informațiile primite. Aceștia au spus că au înțeles în ce constau riscurile consumului de etnobotanice și marijuana de la o vârstă fragedă și cum afectează acestea dezvoltarea adolescentului și că acum știu care sunt efectele nocive asociate consumului de droguri pe termen scurt dar mai ales pe termen lung. Au avut ocazia să asculte trei mărturii și să vadă în fața lor trei persoane care au suferit și încă suferă în urma consumului ilicit de droguri pe termen lung. Dacă până în acest moment au crezut că dependența ține doar de voință sau de caracter au aflat că dependența poate fi mai puternică decât voința unei persoane. Dependența de droguri afectează toate aspectele vieții: gândirea, emoțiile, comportamentul și voința persoanei. De asemenea li s-a întărit faptul că este mai ușor să previi decât să tratezi.
Consider că momentul mărturiilor a reprezentat punctul culminant al lecției, având cea mai mare încărcătură emoțională. Dacă la acest moment se adaugă datele științifice, cerute de mulți dintre elevi, despre manifestarea drogurilor (ce reacții au loc în creier în momentul consumului și după o perioadă îndelungată de consum, cum poate afecta consumul de droguri perosoana din punct de vedere fizic și psihic sau când și cum se manifestă dependența) precum și corectarea percepțiilor eronate în privința drogurilor este posibilă dezvoltarea atitudinii antidrog care se dorește de la aceștia. Acest lucru este posibil deoarece li se explică clar, pe înțelesul lor dar în același timp științiific (considerat mai convingător și mai interesant) dar și au în fața lor persoane care povestesc lucruri reale, trăite de ei. Personal, cred că folosind aceste metode elevii pot ajunge să își tempereze curiozitatea și să conștientizeze efectele nocive ale consumului ilicit de droguri fără să trebuiască să le experimenteze pe propria piele.
Aceste considerații sunt întărite de faptul că la finalul orei, la varii clase, elevii au dorit să dezbată acest subiect și în pauză, unii dintre ei au făcut câteva mărturisiri, alții au cerut sfaturi sau informații suplimentare pentru a-și ajuta un prieten care a început să consume droguri. Deși în domeniul prevenției nu se poate face o evaluare clară a rezultatelor pentru a se verifica dacă riscul consumului de droguri în rândul elevilor, la clasele unde am făcut intervenția, va scădea, pot afirma cu tărie faptul că acești elevi se vor gândi de două ori înainte de a încerca să consume. Vor avea în minte lucrurile pe care le-au văzut, le-au auzit în cadrul acestor lecții, vor cunoaște consecințele la care se expun și vor putea lua o decizie în cunoștință de cauză.
58
Capitolul 6. Prezntarea rezultatelor în etapa cercetării de evaluare finală
1. Evaluarea atitudinii elevilor cu privire la consumul de droguri
În cele șapte clase din Liceul Tehnologic „Alecsandru Borza”, în care am fost, am observat că elevii, în general, sunt interesați de problematica drogurilor. Inițial, majoritatea considerau că dacă experimentează consumul de droguri de câteva ori, nu vor deveni dependenți și nu îi poate afecta.
Am mai observat faptul că părerile lor erau puternic influiențate de mijloacele mass-media offline dar mai ales cele online, care fie încurajează consumul de droguri, fie dezinformează cu privire la acest subiect. Ca rezultat, elevii oscilau între o atitudine neutră și una pro marijuana, aducând ca argumente informațiile găsite pe internet.
Ulterior, în urma participării la lecțiile despre consumul de droguri și mai ales după ce au auzit și au văzut ei înșiși ce efecte poate avea consumul asupra unei persoane (din punct de vedere fizic, psihic, social) părerile au început să se schimbe spre o atitudine precaută față de experimentarea consumului de droguri deoarece au început să înțeleagă riscurile la care s-ar expune.
59
2. Studiu de caz: elev consumator de droguri aflat în stare de abstinență
Data evaluării: 12.07.2016 Intervalul evaluării:
martie – mai 2016 Date generale: Numele: T.
Vârstă: 18 ani Statut: elev
Statut juridic: persoană fizică/necăsătorit Domiciliu: Cluj-Napoca
Conținutul evaluării:
În perioada martie-aprilie 2016 (la inițiativa doamnei profesor Sorina Poledna), în cadrul programului de mentorat la care m-am oferit voluntar, în colaborare cu Serviciul de Probațiune Cluj-Napoca am efectuat săptămânal un număr de șase întâlniri cu T. Acesta a fost acuzat de mai multe infracțiuni și a fost înscris în Serviciul de Probațiune timp de șase luni (pana la sfârșitul lunii mai, 2016). M-am oferit voluntar în cadrul acestui proiect deoarece am aflat că T. a avut probleme din cauza consumul de droguri, iar eu activez în cadrul Asociației Preventis ca și practicant. Această organizație se ocupă cu prevenirea și consilierea în adicții. De asemenea, am fost informat de faptul că T. a fost beneficiar al serviciilor oferite de Asociația Preventis și astfel am putut culege informații suplimentare din istoricul lui.
Prima întâlnire
Prima întâlnire a avut loc într-un birou din cadrul Serviciului de Probațiune. În această întâlnire am făcut cunoștință cu T. și cu mama lui. Li s-a explicat de către consilierul de probațiune faptul că Serviciul de Probațiune colaborează cu Facultatea de Sociologie și Asistență Socială și doresc să experimenteze acest tip de mentorat unu la unu, împreună cu studenții. În final, am stabilit acordul de colaborare și mi s-a explicat rolul pe care urma să îl îndeplinesc în acest proiect.
60
A II-a întâlnire
În cea de-a doua întâlnire l-am informat pe T. despre rolul meu în cadrul acestui
proiect, acest lucru fiindu-i neclar, iar ulterior mi-a făcut câteva mărturisiri despre problema sa cu drogurile, situația școlară, relațiile cu familia sa etc. Nu am insistat să aflu foarte în detaliu și lăsându-l pe el să povestească atât cât se simte confortabil. Din cele aflate, am observat ca se consideră o victimă și că cei din jurul lui nu îl înțeleg. După această întâlnire am vorbit mai des la telefon și și-a exprimat dorința de a ne reîntâlni.
A III-a întâlnire
În cea de-a treia întâlnire, am efectuat o vizită la domiciliu pentru a observa mai bine mediul în care T. își petrece timpul. În urma acestei vizite, am aflat că locuia singur deoarece mama lui considera că este o metodă bună de a-l responsabiliza. De asemenea, am observat că a început să se deschidă mai mult față de mine oferindu-mi mai multe detalii despre trecutul său cum ar fi: cum a ajuns în cadrul serviciilor de probațiune sau relația familia.
Cum a ajuns în cadrul serviciilor de probațiune
A ajuns în cadrul serviciilor de probațiune în urma săvârșirii mai multor infracțiuni de
furt și acte de violență în care a fost implicat. La fiecare săvârșire a infracțiunii se afla sub influența consumului de droguri.
Relația cu famila
Am aflat că avea o relație bună cu tatăl său deși acesta nu putea fi fizic alături de el deoarece este plecat de mulți ani din țară. Cu mama, avea o relație mai tensionată deoarece o acuza pentru faptul că ea a fost cea care l-a internat la dezintoxicare. Îmi mărturisise că în acel loc i-a fost foarte greu și că a fost afectat de tratamentele medicamentoase la care a fost supus. A spus și că din cauza acelor medicamente avea stări de amețeală și că acesta era motivul pentru care lipsea foarte des de la școală și nu își făcea mereu temele.
Are doi frați cu care păstrează legătura. Fratele mai mare lucrează ca polițist în București și urma să se mute în Cluj-Napoca. T. susține că deși nu vorbesc zilnic se înțeleg destul de bine și evită să discute despre perioada când consuma droguri. Fratele lui mai mic locuiește în Cluj-Napoca împreuna cu mama lui. T. a spus că nu prea vorbește cu el și că este nevoit să îl ia de la școală fiindcă „sunt obligat de cei de la probațiune” în programul impus.
61
Situația școlară
La acel moment era în clasa a XI-a și repetase deja un an de zile. Se transferase la fără
frecvență și era în urmă cu temele. Refuza să le facă spunând că a pierdut prea mult din materia predată și nu o mai poate recupera.
A IV-a întâlnire
În cea de-a patra întâlnire am fost împreuna cu T. la școală și am stabilit împreună cu dirigintele clasei lui programul pe care urma să îl parcurgă în luna mai: pană pe data de 10 mai trebuia să își finalizeze eseurile pentru obținerea notelor, iar până la sfârșitul lunii respective, dacă dorește (deoarece este talentat la desen), să realizeze niște desene tematice pentru lunile anului, desene care pot intra în revista școlii. De asemenea, am cerut o copie a listei activităților extra școlare pe care le putea face în luna aprilie. În final, dirigintele mi-a oferit numărul său de telefon și m-a rugat să îl informez despre cum decurg lucrurile cu T.
Pe tot parcursul întâlnirii, T. a manifestat o atitudine schimbătoare, trecând deseori de la o atitudine cooperantă la una ușor sfidătoare. Am putut observa lipsa lui de cooperare cu sistemul școlar când dirigintele a spus că până în acel moment T. nu prea își făcea temele sau când le făcea nu le lua în serios. Acestea nu erau făcute la ,,potențialul lui”, după cum a susținut dirigintele.
A V-a întâlnire
În cea de-a cincea întalnire am purtat discuții legate de sărbătorile de Paște și despre ceea ce urma să facem în vacanță. A fost o întalnire în care am preferat mai mult să ascult, deoarece am observat că nu era într-o starea prea bună. Probabil că relația pe care o are cu mama lui îl deprimă în preajma sărbătorilor.
A VI-a întâlnire
În întâlnirea cu numărul șase am discutat despre cum și-a petrecut fiecare vacanța. Din această întalnire am aflat că a petrecut sărbătorile alături de fratele lui mai mare și că are o relație bună cu acesta. De asemenea, am fost plăcut surprins de faptul că a insistat să îi spun ce stiu eu despre etnobotanice, știind că în cadrul stagiului de practică desfășuram activități de campanie antidrog și dețin mai multe informații. Practic, i-am prezentat subiectele pe care le susțin la clase cu elevii.
L-am întrebat despre situația lui școlara, având în vedere că în întâlnirile anterioare am purtat discuții cu diriginta lui, însă a evitat în totalitate să vorbească despre acest subiect. Bănuiam că nu și-a îndeplinit cerințele, lucru care mi-a fost confirmat mai târziu.
62
Aspecte problematice:
După cele șase întâlniri și mai multe convorbiri telefonice, am putut observa faptul că
în cazul lui T. aspectul școlar este problematic. În convorbirile purtate față în față, prin metoda observației, am remarcat faptul că evită discuțiile legate de acest subiect. După mai multe încercări de a afla situația lui școlară, am obținut câteva răspunsuri ambigui și contradictorii. De asemenea, am acordat atenție reacțiilor lui din timpul celei de-a patra întâlniri cu diriginta sa. Acesta a manifestat o atitudine schimbătoare, trecând deseori de la o atitudine cooperantă la una ușor sfidătoare. Am putut observa lipsa lui de cooperare cu sistemul școlar și prin modul în care și-a făcut temele pentru școală. Acestea nu erau făcute la ,,potențialul lui”, după cum a susținut dirigintele. În finalul discuțiilor cu doamna dirigintă, T. a primit șansa de a reface temele, fapt care arată dorința de cooperare a profesorilor, care pot fi o resursă în finalizarea cu succes a programului de probațiune.
Un alt aspect problematic îl constă relația pe care o are cu familia lui. În urma discuțiilor purtate, am concluzionat faptul că o consideră vinovată pe mamă pentru o parte din faptele care l-au adus în situația din prezent. Deseori acuză pe cei din jur că l-au forțat să facă lucruri care i-au făcut rău (de exemplu: faptul că a mers la dezintoxicare) și susține că din cauza efectelor asupra psihicului său, nu reușește să îndeplinească cerințele pe care le are pentru școală. Însă, nu ezită atunci când este doar cu mine, să spună că poate să facă ceea ce i se cere însă nu vrea.
De asemenea, am aflat că există o reticență din partea fratelui și a mamei de a locui împreuna cu T. (care o perioadă a locuit singur) deoarece le este teamă. Faptul că în trecut a manifestat un comportament violent, a determinat teama familiei lui.
T. refuză să meargă la psiholog (acuzând experiențele pe care le-a avut în trecut cu psihologii) și în anumite momente arată o stimă de sine extrem de crescută, considerând ca nu este înțeles și că nu are nevoie de ajutor.
Principalele riscuri: Øabandonul școlar;
Øreînceperea consumului de droguri; Øcomiterea altor infracționalități.
63
Recomandări:
§ Este foarte important să se afle dacă a mai consumat droguri în ultimul timp (T.
susține că este în abstinență de 1-2 ani). În funcție de aceste date prioritățile se pot schimba, deoarece în multe dintre infracțiunile se afla sub influența drogurilor;
§ Cred ca este indicat ca T. să nu mai locuiască singur, ci împreună cu familia, pentru a-i apropia mai mult de aceștia și pentru a putea fi ținut mai ușor sub observație. Astfel, se poate observa mai ușor motivul pentru care nu își îndeplinește cerințele;
§ Trebuie să i se explice modul în care ar putea să îl ajute o asociație care se ocupă de persoanele care consumă droguri;
§ Nu în ultimul rând, consider că este foarte important să se insiste ca el să mențină contactul cu școala și să reia ședințele cu un psiholog.
Resurse posibile:
– Deoarece încă este susținut de către părinți, aceștia pot fi prima resursă pentru T.; – Fratele lui mai mare, care este mai apropiat de el ca vârstă;
– diriginta lui care și-a manifestat dorința de cooperare; – Colaborarea cu un psiholog.
Concluziile studiului:
Consider că starea psihică, pe care o are T. este afectată din cauza consumului de droguri de la o vârstă fragedă (13 ani). Deoarece perioada adolescenței este o perioadă critică pentru dezvoltarea individului, procesul dezvoltării a fost afectat de prezența drogurilor. De aceea, este prioritară evitarea reînceperii consumului și reluarea ședințelor cu un psiholog. Un alt factor care ar putea fi util pentru T. este reînscrierea lui într-o asociație care se ocupă de consumatorii de droguri. El a fost în trecut beneficiar al serviciilor Asociației Preventis, însă ulterior a renunțat.
T. a colaborat cu mine deoarece am manifestat o atitudine prietenoasă în care, în mare parte, am folosit ascultarea activă și nu am acordat sfaturi fiindcă am observat că nu cerea și nu dorea acest lucru. Consider ca avantaj faptul ca sunt mai apropiat de vârsta lui și că nu am îndeplinit un rol oficial care să îmi permită să îi influențez pedeapsa. Am încercat ca prin destăinuirile lui să îl determin să realizeze și să accepte de unul singur faptul că are nevoie de ajutor. La sfârșitul lunii mai 2016 T. a reușit să termine cu succes programul de probațiune, iar la terminarea anului școlar a promovat în clasa a XII-a.
64
Partea a III-a. Evaluarea și valorificarea rezultatelor obținute
1. Limitele cercetării și intervenției Limitele cercetării
Rezultatele observației pot fi influențate de către observator atât prin nivelul propriu de cunoștințe, în cazul meu faptul că am o experiență de practică de doi ani de zile în acest domeniu, cât și prin abilitățile de cercetare pe care le deține prin atitudini și manifestări subiective. De asemenea, faptul că anumite comportamente sau evenimente care apar cu frecvență rară sunt greu de observat este o altă limită a cercetării de față, precum și posibilitatea ca potențialii consumatori elevi să nu fi participat la aceste lecții.
Limitele intervenției
Succesul unei intervenții este influiențat în mod direct de calitățile moderatorului de a coordona desfășurare a activităților. Alți factori care ar putea influiența negativ buna desfășurare a intervenției sunt: așezarea băncilor una în spatele celeilalte; participarea profesorilor la orele antidrog, poate influența interacțiunea dintre moderator și elevi; desfășurarea lecțiilor în ultima oră din orar este afectată de oboseala elevilor; lipsa din unele săli de curs a unui proector pentru difuzarea filmulețelor; lipsa accesului la internet din unele săli de curs; dificultăți de traducere a termenilor de specialitate pentru linia maghiară; faptul că numărul de participanți este restricționat de numărul de locuri disponibil în sălile de curs; activitățile se desfășoară doar pe durata a cincizeci de minute.
2. Concluzii de ansamblu în planul cercetării și în planul intervenției
Pe parcursul, acestui proiect de cercetare și intervenție psihosocială, am observat faptul că resursele existente cu privire la problematica drogurilor, în România, sunt foarte puține și majoritatea sunt mai vechi de 10 ani.
Diversitatea de droguri de pe piața românească este în continuă creștere, iar societatea românească nu este încă pregătită să facă față amploarei acestui fenomen. De asemenea, sursele la care au acces elevii, pentru a afla mai multe date despre efectele nocive ale consumului de droguri, sunt insuficiente și de puține ori veritabile.
Astfel, după ce am cercetat în detaliu reacțiile elevilor, din cadrul liceului „Alexandru Borza” din Cluj-Napoca, în legătură cu derularea acestor campanii antidrog și analizând nivelul lor de cunoștințe în ceea ce privește problematica drogurilor menționez faptul că există o necesitate reală a educației antidrog, în mediul școlar.
65
Consider că este foarte important să se acționeze în sensul corectării percepțiilor
greșite pe care le au elevii referitor la problematica drogurilor, formate în urma informării din
surse care nu sunt veridice și astfel, să înțeleagă în ce constau riscurile consumului ilicit de droguri de la o vârstă fragedă și cum afectează acestea dezvoltarea adolescentului, să afle efectele nocive asociate consumului de droguri pe termen scurt, dar mai ales pe termen lung.
Din observațiile proprii, făcute în partea de cercetare precum și în partea de intervenție, subliniez faptul că elevii trebuie să fie informați corespunzător, cu detalii științifice dar explicate clar, pe înțelesul lor, despre problematica drogurilor. Un impact foarte mare îl constă momentul în care au în fața lor o persoană care a consumat droguri să le spună povestea sa, punând accent pe felul în care consumul de droguri afectează toate aspectele vieții: fizic, gândirea, emoțiile, comportamentul și voința, viața socială. Personal, consider că îndeplinirea acestor condiții, în educația antidrog în mediul școlar, contribuie la formarea unei atitudini precaute față de consumul de droguri. Este primordial ca elevii să înțeleagă faptul că este mai ușor să previi decât să tratezi.
De asemenea, pentru obținerea unor rezultate dezirabile în lupta împotriva consumului de droguri consider că nu este suficientă doar educația antidrog în mediul școlar. Legătura între familie – școală – comunitate este un element cheie, în formarea atitudinii antidrog în rândul elevilor, deoarece fiecare dintre acestea își pune adânc amprenta asupra adolescenților, aflați în formare. Conștientizarea efectelor negative de către elevi cresc șansele alegerii unui mod de viață sănătos și înfruntării problemelor pe care le au, cerând ajutorul celor din jur. Este necesară adoptarea unei poziții proactive atât la nivel de comunitate, prin diverse strategii, campanii andirog, dar și la nivel de individ, valorile fiind insuflate de către cei apropiați (părinți, prieteni, colegi, profesori).
Pentru maximizarea rezultatelor este recomandată o colaborare între familie, școală și comunitate precum și răspândirea, cu ajutorul mass-mediei, a informațiilor corecte în ceea ce privește consumul ilicit de droguri.
66
3. Recomandări de ordin aplicativ.
3.1. Recomandări în planul cercetării ștințifice
3.1.1. Susținerea lecțiilor despre etnobotanice și la clasa a VIII-a
La un moment dat, în cadrul unei ședințe a Asociației Preventis, s-a pus în discuție scoaterea lecțiilor despre etnobotanice la clasa a VIII-a, însă personal am susținut menținerea lor deoarece vârsta la care au început adolescenții să devină consumatori de etnobotanice se află în continuă scădere. Au fost înregistrați adolescenți care au debutat în consum la vârsta de 12 ani. De asemenea, mulți elevi încep să consume în primii ani de liceu. Prin susținerea lecțiilor la clasele a VIII-a, aceștia ajung la liceu informați.
3.1.2. Încheierea lecției printr-un brainstorming
Principiul brainstormingului este: cantitatea generează calitatea. Pentru a ajunge la idei
viabile și inedite este necesară o productivitate creativă cât mai mare.
Prin folosirea acestei metode se provoacă și se solicită participarea activă a elevilor, se dezvoltă capacitatea de a trăi anumite situații, de a le analiza, de a lua decizii în alegerea soluțiilor optime și se exersează atitudinea creativă și exprimarea personalității.
Avantaje: aflarea rapidă a cunoștințelor elevilor despre subiect; stimulează participarea activă; aplicabilitate largă, în multe domenii; costurile reduse necesare folosirii metodei.
Limitele brainstorming-ului: depind de calitățile moderatorului de a coordona discuția; poate fi solicitant pentru participanți; oferă doar soluții posibile, nicidecum realizarea efectivă. (http://forum.portal.edu.ro/index.php?act=Attach&type=post&id=2253107, 25.06.2017)
Exemple de teme: Ce părere aveți despre….?; Ce s-ar întâmpla dacă….?; Ce l-ați sfătui pe X din mărturie?; Ce ați face în locul lui?; Cum credeți că privește problema X, Y, Z? (acestea pot fi instituții, părinți, cel din mărturie, etc.)
Desfășurarea brainstorming-ului:
Se alege tema și se solicită exprimarea în enunțuri scurte, a tuturor ideilor legate de rezolvarea unei probleme. Se pot face asociații în legătură cu afirmațiile celorlalți, fără referiri critice. Toate informațiile se înregistreză în scris și se lasă o pauză de câteva minute pentru „așezarea” ideilor emise. Ideile emise se reiau, iar grupul găsește criterii de grupare a lor pe categorii care repezintă posibile criterii. Grupul se împarte în funcție de idei pentru dezbatere, însă se poate desfășura și fără a se mai împărți.
În această etapă are loc analiza critică și se selectează ideile originale sau cele mai aproape de a fi fezabile. În final se afișează ideile rezultate de la fiecare grup, în forme cât mai variate și originale: cuvinte, propoziții, imagini, desene, etc., pentru a fi cunoscute de ceilalți.
67
3.1.3. Așezarea în formă de U a băncilor
În școlile în care am demarat campanii antidrog în cei doi ani de practică, am observat
că băncile sunt aranjate una în spatele celeilalte. Din această cauză, recomand ca înainte de începerea lecției, pe cât este posibil, băncile să fie aranjate în U. În acest fel, elevii sunt mai bine conectați între ei și pot fi și mai ușor de observat. Moderatorul interacționează mai ușor cu ei și poate face parte din acel “U” fară a sta în fața lor ca un profesor. Elevii sunt mai deschiși atunci când discută cu cineva care nu abordează un comportament oficial, față de ei.
Așezarea în formă de U a băncilor favorizează „educația prin egali”. Aceasta implică împărtășirea și transmiterea informației în ceea ce privește drogurile, încearcă să influiențeze cunoștințele, atitudinile sau comportamentul grupului țintă, printr-un mesager, similar grupului, cu aproximativ aceleași caracteristici (vârstă, sex, pregătire educațională, etc), experiențe realativ similare.
Scopul practic al educației prin egali constă în îmbunătățirea deprinderilor și abilităților de a recunoaște și răspunde problemelor legate de consumul de droguri atât în familie, cât și în cercul de prieteni. (Ioan Neacșu, 2004)
3.1.4. Desfășurare a lecțiilor care conțin mărturii
În cadrul lecțiilor care conțin mărturii recomand să li se explice celor care fac
mărturiile, mai concret, că aceste ore sunt despre elevi și nu despre ei. Susțin acest lucru deoarece, au părut că doreau să acapareze îndreaga oră la care participau. De asemenea, am remarcat o atitudine ușor sfidătoare față de persoanele cu studii considerând că ei sunt mai în măsură să vorbească despre acest subiect datorită experiențelor personale.
Am putut observat și faptul că la unele clase, unde nu am mai fost în calitate de moderator, la finalul mărturiei ei puneau întrebări despre mituri cum ar fi cel conform căruia marijuana tratează cancerul, precum și alte lucruri pe care trebuiau să le cunoască. De aceea, recomand ca înainte de a merge cu mărturii clasele respective să urmeze lecțiile sau dacă au facut-o în prealabil, cei care susțin le susțin să pună accent mai mult pe mituri și efectele negative ale consumului excesiv de droguri (dependență, sevraj, etc.) Nu în ultimul rând, personal, am observat la mai multe clase, pe parcusul celor doi ani de când sunt în cadrul Asociației Preventis, că destul de mulți elevi doresc să afle date științifice despre cum se manifestă drogurile: ce se recții au loc în creier în momentul consumului și după o perioadă îndelungată de consum, cum poate afecta consumul de droguri perosoana din punct de vedere fizic și psihic sau când și cum se manifestă dependența. Această formă de a explica este considerată, de către o parte dintre elevi, a fi mai convingatoare și mai interesantă.
68
3.1.5. Lecții pentru părinți
Pe perioada celor doi ani de susținere a orelor antidrog, la diverse clase și școli, am
avut ocazia să iau contact cu diriginții, profesorii acestor clase. O mare parte dintre aceștia au fost interesați să afle mai multe lucruri despre problematica drogurilor și au mărturisit faptul că doresc să discute cu elevii în privința acestui subiect dar că nu dețin cunoștințele necesare. Din acest motiv recomand susținerea unor lecții antidrog, separat, pentru profesorii interesați, lecții susținute de către o persoană adultă capabilă să interacționeze cu aceștia la un nivel diferit celui folosit pentru elevi.
3.2. Recomandări în planul politicilor și serviciilor în domeniu 3.2.1. Introducerea unor ore de educație antidrog în curricula școlară
Cu cât elevii dețin informații mai multe despre ce sunt drogurile și ce efecte poate avea consumul de droguri asupra lor din punct de vedere fizic, psihic și social, șansele să dezvolte o atitudine precaută față de consumul de droguri cresc. Lipsa sau deținerea unor informații eronate despre droguri are drept consecințe creșterea șanselor ca ei consume droguri în viitor. Având în vedere faptul că în România, în general, nu se face educație antidrog în familie, necesar să se pună accentul pe educația antidrog în mediul școlar, dar și prin contribuția celorlalte instituții ale statului sau neguvernamentale cu rol în educație, pentru ca informația trebuie să ajungă la elevi înainte ca fenomenul să îi influiențeze.
3.2.2. Cursuri de specializare pentru profesorii doritori
O mare parte dintre profesorii cu care am interacționt, în acești doi ani de când susțin
campanii antidrog, mare parte dintre aceștia au fost interesați să afle mai multe lucruri despre problematica drogurilor și au mărturisit faptul că doresc să discute cu elevii în privința acestui subiect dar că nu dețin cunoștințele necesare. Din acest motiv recomand introducerea unor seminarii de instruire în adicții pentru educarea profesorilor cu privire la substanțele care produc dependență și la modalitățile în care pot aborda subiectul cu elevii.
69
Bibliografie
1. Alecu, Gh., (2003), Manual de educatie antidrog: pentru invatamantul preuniversitar, Constanța, Editura Companiei Nationale Administratia Porturilor Maritime;
2. Andreica-Săndică, B., (2011), Drogul, Cluj-Napoca, Editura Casa Cărții de Știință;
3. Băican, E., (2014), Note de curs Prevenție, terapie și reabilitare în adicții, Cluj-
Napoca;
4. Bellu-Bengescu, C., Neacșu, I., Alexeanu-Buttu, M., (2009), Ghidul volunatrului
care acționează pentru prevenirea și reducerea consumului de droguri în școli, București, Editura Universitară;
5. Cicu, G., (2004), Prevenire și consiliere antidrog: manual de formare în prevenirea antidrog, București, Editura Ministerului Administrației și Internelor;
6. Defleur M., (1999), Teorii ale comunicării de masă, Iași, Editura Polirom;
7. Dima T.., Dobrinoiu V., Hotca M, Popescu D., Popescu G., Podea A., (2008), Prevenirea și combaterea traficului și consumului de droguri în România, București, Editura Hamangiu;
8. Gilles Ferreol, (2000), Adolescentii si toxicomania, Iași, Editura Polirom;
9. Neacșu, I., Mareș, R., Nica, M., (2002), Prevenirea și reducerea consumului de
droguri în școală: un model acțional, București, Editura Semne;
10. Neacșu I., Alexeanu-Buttu M., Simache D., Nica M., (2004), Ghid metodologic
pentru ONG-uri și instituții implicate în prevenirea consumului de droguri, București, Editura Semne;
70
11. Padwa H., Cunningham J., (2010), A. Reference Encyclopedia. ABC-CLIO, editors.
Addiction;
12. Rădulescu, R. M. (1999), Devianță, criminalitate și patologie socială, București:
Editura Lumina Lex;
13. Sidoriuc, S., Mays L. & Tomiță, M., (2009), Consumul de droguri din perspectiva
teoriei comportamentuluiplanificat, Timișoara, Editura SPECTO;
14. Simache, D., (2010), Comunicarea în consumul de droguri. Cine? Cum? De ce? București, Editura Universitară;
15. Stoecker, R. (1999), Are Academics Irrelevant? Roles for Scholars in Participatory Research, American Behavioral Scientist , Vol. 42, No. 5, February;
16. Trufan D., (2005), Mie-mi pasă. Manual de educație antidrog, Alexandria, Editura
Tripoalex;
17. Țical G., (2003), Manual antidrog: prevenirea și combaterea traficului și
consumului de droguri: elemente de identificare și efectele drogurilor: curs universitar, Târgoviște, Editura Pildner & Pildner;
18. Vasilescu, Lucian, Dorobăț, Liliana, Cicu Gabriel, (2004), Dependența de heroină, București, Editorul materialului Fundația de Îngrijiri Comunitare;
19. Zili Sloboda Z., Bukoski William J., (2006), Handbook of drug abuse prevention,
New York, Editura Springer.
71
Surse online:
20. Văduva, M. A., 2012, Cercetarea-acțiune – metodă folosită în diferite domenii de
activitate, Analele Universității “Constantin Brâncuși” din Târgu Jiu, Seria Litere și Științe Sociale, citit de la: http://www.utgjiu.ro/revista/lit/pdf/2012-01/9_ANDREEA_MIHAELA_VADUVA.pdf;
21. https://academic.oup.com;
22. http://www.ana.gov.ro;
23. http://www.edu.ro;
24. http://www.emcdda.europa.eu;
25. http://insp.gov.ro;
26. http://www.preventis.ro;
27. http://www.supradozadeadevar.ro;
28. https://www.teenchallenge.ro.
72
ANEXE
Anexa nr. 1
Glosar de termeni
Toxicomania
Este necesar ca toxicomania să fie abordată din perspectiva următoarelor trei aspecte: substanță, persoană și moment sociocultural. Prin urmare, toxicomania reprezintă „întâlnirea dintre o personalitate, un produs și un moment socio-cultural” (Simache D., 2010, apud Olievenstein, 1977).
Abordarea actuală a toxicomaniilor reconsideră în primul rând rolul consumatorului, care este perceput ca personalitate unică și complexă. Una din laturile acestei complexități este modul în care reacționează la o substanță sau alta. Momentul sociocultural, este definitoriu atât pentru explicarea modului de apariție și a toximaniei, cât și pentru identificarea modalităților optime de rezolvare a acestei probleme atât pentru individ cât și pentru societate. Datorită abordării complexe și interconectate a toxicomaniei din cele trei perspective, biologic, psihologic și social, se consideră că putem vorbi în acest moment despre un model biopsihosocial de abordare a toxicomaniei. (Simache D., 2010, apud D. Cornier, cf. P. Angel& R. Valeur, 2000)
Dependența de o substanță
Sindromul de dependență de o substanță este definit de ambele manuale (DSM și ICD)
ca un grup de fenomene fiziologige, cognitive și comportamentale, care se dezvoltă după consumul repetat de alcool sau alte substanțe și care tinde să fie perpetuat de la sine. (Săndică B., 2011) O caracteristică importantă a sindromului de dependență este prezența sau dorința imperioasă de a consuma substanța psihoactivă.
Conștientizarea subiectivă a compulsiei de a consuma substanța este cel mai des întâlnită în momentul în care se încearcă încetarea consumului sau controlul asupra acestuia. (Săndică B., 2011)
73
Adicția
Termenul „adicție” provine din latinul „adicere” (a adora, a se dedica), iar în secolul
XVII semnifica robia unui servitor la un stăpân sau un obicei care nu poate fi întrerupt, ambele implicând o pierdere a libertății de acțiune. În secolul XX termenul a fost folosit pentru a descrie obișnuința și utilizarea excesivă a unei substanțe. (Carson DeWitt R., Gottschalk J., 2003.) Acest termen, de multe ori, face referire la dependența de substanțe psihoactive care acționează asupra sistemului nervos central, provocând stări în general plăcute. Cercetările au demonstrat faptul că se poate vorbi dspre dependență și în cazul unor activități care în timp devin obiceiuri cum ar fi: jocurile de noroc, mâncatul în exces, utilizarea internetului, etc. Aceste tipuri de comportament pot genera probleme similare celor cauzate de substanțele psihoactive. (Padwa H., Cunningham J., 2010.)
Pentru diagnosticarea și clasificarea tulburărilor produse de abuzul de droguri există diferite sisteme. Două dintre manualele cu recunoștință internațională care fac acest lucru sunt: Manualul de diagnostic și statistică a tulburărilor mentale (DSM) și Clasificarea tulburărilor mentale și de comportament – simptomologie și diagnostic clinic, care este revizuită și publicată de Organizația Mondială a Sănătații (ICD).
Conform (DSM): abuzul de substanță este utilizarea repetată a unei substanțe care conduce la una sau mai multe probleme sociale ș profesionale.
Conform ICD:consumul dăunător de substanțe este un model repetitiv de consum, dar care nu îndeplinește criteriile pentru sindromul de dependență, complicațiile psihice putând fi cauzate de diferite episoade depresive secundare induse de substanțe.
Toleranța
Toleranța apare atunci când organismul reușește să metabolizez și să neutralizeze cantități tot mai mari de drog și devine tot mai rezistent la acesta. În timp este nevoie de creșterea dozei pentru a obține aceleași efecte. Toleranța se manifestă atât în plan somatic cât și în plan psihic. Un toxicoman poate ajunge să suporte doze care pentru persoanele care nu consumă droguri ar fi fatale. În cazurile în care toleranța este foarte ridicată se poate ajunge și la supradoză.
Toleranța evoluează împreună cu dependența și nu pot exista una fară cealaltă. Toate plăcerile vieții sunt susceptibile de a cauza dependență și clasificarea s-ar putea face pe principiul categoriilor de plăceri umane. Însă toate au în comun abuzul, dependența, toleranța și sevrajul. (Băican E., suport de curs)
74
Sevrajul
Adicția/dependența se manifestă prin faptul că persoana nu mai poate funcționa
normal în plan bio-psihosocial fără a se folosi de utilizarea drogului. Aceasta se manifestă pe două palnuri: somatic și psihic.
În plan somatic se manifestă prin interacțiunea dintre substanțele psihoactive din drog cu neurotransmițătorii (hormonii naturali ai creierului responsabili de stările individului), toate substanțele psihoactive din droguri tind să ia locul hormonilor naturali ai creierului și afectează abilitatea acestuia de a-și produce aceste substanțe în mod natural.
În plan psihic adicția se manifestă prin stări de depresie, insomnii, stări de agitație, nervozitate, etc. O persoană dependentă gravitează la nivel mental în jurul drogului respectiv și din această paote fi dispusă să facă aproape orice pentru obținerea lui.
Simtomele sevrajului diferă în funcție de drogul consumat. Când o persoană manifestă stări de sevraj, acest lucru indică faptul că perosana este dependentă. În funcție de manifestarea sevrajului, specialiștii pot constata tipul de drog care a produs efectele. De asemenea, nu poate exista dependența fără sevraj. În caz de dependență se face terapie și reabilitare pentru a se trata manifestările sevrajului. În formele avansate de dependență, sevrajul reprezintă o adevărată ”tiranie mentală”, iar în funcșie de drogul folosit, pot să apară și dureri fizice ale corpului.
75
Anexa nr. 2
Definirea și clasificarea drogurilor
Solvenți
Tipuri de solvenți folosiși de toxicomani: cleiuri, dizolvanți, benzinele, solvenții puri,
gazele propulsoare de aerosoli, în mare parte substanțe care se folosesc în viața casnică. Efectele lor produc greață, dureri de cap, tulburări de memorie și de comportament, iar pe plan fizic: leziuni ale ficatului, ale rinichilor, ale aparatului respirator și ale sistemului nervos, ca în final, unele afecțiuni potând duce la deces. (Gilles Ferreol, 2000)
Canabinoidele
Canabinoidele sunt droguri care au efecte perturbatoare asupra sistemului nervos central și fac parte din clasa drogurilor psihodisleptice. Planta din care sunt produse este cânepa (cannabis sativa), iar substanța chimică din această plantă care este responsabilă pentru declanșarea efectelor „hight” ale drogului a fost identificată a fi delta-9-tetrahidrocannabinolul, abreviat de obicei THC. (Porot A. Și Porot M., 1999) Efectele consumului de canabis produc beția cannabică. Aceasta fost descrisă ca având trei faze:
Øprima este faza de excitație euforică și apare la o oră sau două de la ingerare, subiectul manifestând o senzație de bunăstare fizică și morală;
Øfaza a doua este de exaltare senzorială și afectivă, uneori produce halucinații, iar noțiunile de timp și spațiu sunt perturbate (timpul se dilată și distanțele se măresc);
Øultima fază este extatică, iar după câteva ore de la sfârșitul ei subiectul de multe ori adoarme. (Abraham șicolaboratorii, 2004)
Folosirea uzuală a cannabisului duce la sindromul de dependență, moment în care din cauza sevrajului, pot surveni episoade de agitație, stări de anxietate, insomnii și depresie. În cazul consumatorilor cronici, tratarea intoxicației cronice impune dezintoxicare și izolare. (Edwards, 2006) La patru saptămâni de la oprirea consumului poate să apară sindromul amotivaționalcare se manifestă prin lipsa ambiției și a motivației de a termina lucrurile. (http://www.ukcia.org/research/PersonalityTraitAbsorption.php, 06.06.2017)
Cocaidele
Planta din care sunt produse este arborele Erythroxylon coca., iar extragerea lor se face din frunzele arbustului. Cocaidele sunt droguri cu efect stimulator asupra sistemului nervos central și fac parte din clasa psihoanalepticelor. Efectele cocainei oferă senzația
76
creșterii performanțelor fizice, până la epuizarea totală a rezervelor psihice ale individuluiâ,
iar nevoia de somn și de foame sunt neglijate. În cazul cocainei, dependența psihică se
instalează mai repede în comparație cu alte tipuri de droguri. Din punct de vedere fizic, dependenții de cocaină prezintă o dezintegrare fizică totală în care pot apărea leziuni cerebrale grave, precum encefalomalacia („înmuierea substanței cerebrale”, care duce la demență). (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm, 06.06.2017)
Opioidele
Opiul este extras din secreția capsulelor coapte a macului alb (Papaver somniferum).
În compoziția acestuia se regasesc aproximativ 40 de substanțe active diferite (alcaloide), printre care și morfina (10% ). Opiumul este în general fumat în pipe speciale și în cazuri mai rare ingerat sau injectat. Efectele nocive sunt vărsături, amețeli, insomnie, cefalee, probleme respiratorii precum și alte disfuncționalități organice care pot genera decesul consumatorului în urma sincopei cardiace. Consumul de opiu generează toleranță, dependență psihică și fizică. (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm, 06.06.2017)
Morfina este cel mai activ compus al opiului și este utilizată frecvent în medicină pentru calmarea durerilor bolnavilor incurabili, datorită efectelor alangezice puternice pe care le are. Efectele morfinei produc pasivitate, amorțeală și euforie, iar pe termrn lung sunt asemănătoare cu cele ale opiului, putând provoca moartea prin stop respirator și poate să apară dependența psihică, fizică și toleranța. (Bercheșan și Pletea, 1998)
Heroina este cel mai puternic alcaloid al opiului și din cauza efectelor pe care le are asupra sistemului nervos central, nu se mai fabrică licit în nicio țară din lume, această măsură a fost impusă de către Organizația Mondială a Sănătății. Efectele constatau hemoragii, pneumonii infecțioase, hepatită virală sau septicemie. Din cauza folosirii în comun a seringilor între toxicomani, cel mai mare pericol pe care îl prezintă consumul de heroină este infectarea cu HIV. Sindromul de sevraj se manifestă prin hipersecreție lacrimală, nazală, sudoripară, crampe abdominale, diaree, spasme, dureri musculare și deshidratare intensă. Supradoza poate fi fatală consumatorului prin depresiune respiratorie marcantă, stare de șoc sau comă. (http://www.ana.gov.ro/rom/tipuridroguri.htm, 06.06.2017)
77
Drogurile psihedelice
L.S.D.-ul este incolor, inodor și insipid și acționează și în cantități de micrograme.
Efectele apărute: tulburări vizuale și auditive, dezinhibarea vorbirii și modificări ale noțiunii de timp. Experiența poate dura între șase și douăsprezece ore. (Richard și Senon, 2005) Noțiunile de timp și spațiu sunt distorsionate și se fac ușor treceri de a starile euforie la anxietate și invers. (Vintilă, 2004)
Amfetaminele accelerează funcționarea organismului și produc tulburări de vorbire, stări de euforie, iar dozele mari pot duce chiar la colaps fizic. Deseori, consumatorul are impresia că poate îndeplini acțiuni de care oamenii nu sunt capabili, precum un super-erou. Provoacă dependență și sevraj care se manifestă prin: depresie profundă și epuizarea severă care poate provoca somn ce durează până la 24 de ore. (Vintilă,2004)
Ecstasy (MDMA) este confecționat sub formă de comprimate cafenii sau albe și are ca efecte o perioadă de dezorientare de aproximativ 30 de minute, urmată de o perioadă de stimulare euforică ce poate dura până la 6 ore. În final se produce o stare de epuizare și de depresie de aproximativ opt ore, care uneori poate favoriza utilizarea altor droguri pentru înlăturarea efectelor. (Richard și Senon, 2005)
Medicamentele (barbituricele și tranchilizantele)
Acestea sunt două familii de medicamente calmante sunt utilizate de către toxicomani pe cale bucală sau prin injecții intravenoase. Efectele lor pot duce la dependență fizică și la o tolarență care necesită creșterea dozei, ulterior putând conduce la supradoză. Pericolul supradozei de ascest tip este faptul că poate produce comă și în final moarte. (Gilles F., 2000)
78
Anexa nr. 3
Proiecte și campanii ale A.N.A.
Proiecte:
Ø„Clase fără fumat” (anul școlar 2004-2005); (http://www.ana.gov.ro/clase_fara_fumat.php, 19.04.2017)
Ø„Sunt vigilent – independent – puternic, fără alcool” (1 februarie – 31 iulie 2006); (http://www.ana.gov.ro/vip_fara_alcool.php, 19.04.2017)
ØProiectul RO-0047 „Formare familială în abilități educative privind prevenirea consumului de tutun, alcool și droguri” (2009-2011 în județele Ilfov, Constanța și Bihor); (http://www.ana.gov.ro/eu_si_copilul_meu.php, 19.04.2017)
ØDemocrație, orașe și droguri” (mai 2008 – aprilie 2011); (http://www.ana.gov.ro/democratie.php, 18.04.2017)
Ø „Fred Goes Net-Intervenții timpurii pentru consumatorii de droguri care au fost identificați/depistați pentru prima oară” (1 ianuarie -1 decembrie 2011); (http://www.ana.gov.ro/fred_goes.php,19.04.2017)
Ø „Eu și copilul meu” (2011-2012); (http://www.ana.gov.ro/eu_si_copilul_meu.php, 19.04.2017)
Ø„Prea rebel să fii condus”, (2012); (http://www.ana.gov.ro/prea_rebel.php, 19.04.2017)
Ø „NECENZURAT”, proiect de prevenire a consumului de droguri implementat în școlile din România (semestrul al II-lea al anului școlar 2012 – 2013); (http://www.ana.gov.ro/stire93.php, 19.04.2017)
Ø “Deschide ochii! Fără riscuri în plus!”, (1-31 august 2013, în Vama Veche); (http://www.ana.gov.ro/deschide_ochii.php, 18.04.2017)
Ø „Între tradiție și modernism”, (aprilie – mai 2016, în parteneriat de Centrul de prevenire Evaluare și Consiliere Antidrog Harghita și Asociația Pentru Securitate Comunitară și Antidrog – Filiala Harghita);
(http://www.ana.gov.ro/stire248.php, 18.04.2017)
Ø „Colorează-ți generația fără droguri”, (parte a proiectului „Bacău-Capitala Tineretului din România 2017”);
(http://www.ana.gov.ro/stire341.php, 19.04.2017)
79
Campanii:
Ø”Mesajul meu antidrog” (campanie demarată încă din anul școlar 2003-2004);
(http://www.ana.gov.ro/mesajul_meu_antidrog.php, 19.04.2017)
Ø „DESCHIDE OCHII!” a reprezentat prima campanie națională de prevenire a consumului de droguri implementată de Agenția Națională Antidrog (mai-septembrie 2005); (http://www.ana.gov.ro/deschide_ochii.php, 19.04.2017)
Ø „Marea: singura noastra dependență”, a fost prima mare campanie estivală de prevenire a consumului de droguri (vara anului 2005); (http://www.ana.gov.ro/marea_singura_dependenta.php,19.04.2017)
Ø„Drogurile – iluzie cu sens unic”, acest documentar constituie o modalitate extrem de eficientă de informare a publicului asupra riscurilor și consecințelor consumului de droguri (8 mai – 31 decembrie 2006);
(http://www.ana.gov.ro/drogurile_iluzie_sens_unic.php, 19.04.2017) Ø„Litoral fără droguri” (vara anului 2006, timp de trei săptămâni);
(http://www.ana.gov.ro/litoral_fara_droguri.php, 19.04.2017)
Ø„Pune cărțile pe masă!”, campania națională de conștientizare a riscurilor consumului de alcool (31 ianuarie – 1 martie 2009);
(http://www.ana.gov.ro/pune_cartile_pe_masa.php, 19.04.2017)
Ø ALTERNATIVE – „În comunitatea ta, drogurile nu își au locul”, (1-8 mai 2011); (http://www.ana.gov.ro/alternative.php, 19.04.2017)
Ø„Absentul”, (26 iunie – 31 decembrie 2011); (http://www.ana.gov.ro/absentul.php,19.04.2017)
Ø“Când drogurile apar, prietenii dispar!” (15 februarie-15 martie 2012); (http://www.ana.gov.ro/facebook.php, 18.04.2017)
Ø31 mai – Ziua Mondială fără Tutun (A.N.A. folosește acest prilej pentru a iniția campanii de informare și sensibilizare asupra riscurilor consumului de tutun); (http://www.ana.gov.ro/31mai.php, 19.04.2017)
80
Anexa nr. 4
Organizații cu derulare de activități antidrog
Instituții guvernamentale:
– Ministerul Public: Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism; (http://www.diicot.ro/)
– Ministerul Sănătății; (http://www.ms.ro/)
– Inspectoratul General al Poliției RomâneȘ Direcția de Combatere a Criminalității Organizate (Serviciul Antidrog); (http://www.politiaromana.ro/crima_organizata.htm)
– Ministerul Justiției: Direcția de Probațiune; (http://www.just.ro/Sections/Direc%C5%A3ii/Direc%C5%A3iadeProba%C5%A3iune/tabid/ 172/Default.aspx)
– Ministerul Justiției: Administrația Națională a Penitenciarelor; (http://www.anp-just.ro/) – Ministerul Finanțelor Publice: Autoritatea Națională a Vămilor; (http://www.customs.ro/) – Ministerul Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului; (http://www.edu.ro/index.php) ØMinisterul Muncii, Familiei și Protecției Sociale; (http://www.mmuncii.ro/ro/) ØAutoritatea Națională pentru Sport și Tineret; (http://www.anst.gov.ro/)
ØDirecția Generală Protecția Copilului; (http://www.copii.ro/) ØOficiul National de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor. (http://www.onpcsb.ro/html/oficiu.html, 17.04.2017)
Organizații non-guvernamentale:
București
ØAsociația de luptă antidrog (A.M.A.);
(e-mail office@antidrogama.ro, telefon/fax 0314/329438, mobil 0724352495) ØAsociația pentru femeile cu adicții din România;
(e-mail adinutaduta.apfar@gmail.com, telefon 0727855856) ØAsoiația pentru lupta împotriva alcoolismului și toxicomaniilor;
(e-mail office@aliatong.ro, telefon/fax 021/334.84.06) ØAsociația română pentru dezvoltare și cooperare europeană;
(e-mail anca.cernea@gmail.com, telefon 0742002212)
81
ØFederația Internațională a comunităților educative-Secțiunea România;
(e-mail fice_ro@yahoo.com, ficeromania@hotmail.com, fice@home.ro, telefon/fax
021/330.08.12, 021/320.29.67, mobil 0722464638) http://www.ana.gov.ro/parteneri_ong.php, 17.04.2017
ØSalvați copiii; (Str. Ing. Cristian Pascal nr. 25-27, et.2, sector 6, București Tel: 212.61.76. sau 212.61.77)
ØAsociația ADOLESCENTUL;
(Str.Moise Nicoara, nr.8, București Tel: 323.80.17 sau 321.21.44) ØAsociația MESAGERII SĂNĂTĂȚII;
(Str. Doamna Ghica nr.3, bloc 2, ap.19, sector 2, București)
ØFICE (Federația Internațională a Comunităților Educative din România); (Tel: 330.08.12) ØASOCIAȚIA ROMANA ANTIDROG (A.R.A.); (Str. Atanasie Simu, nr.6, București, Tel:
252.25.08 sau 252.58.78)
ØALIAT (Alianța de Luptă Împotriva Alcoolismului și Toxicomaniei);
(Centrul ,,Risc minim” – Spitalul Alexandru Obregia, București, Tel: 255.09.29) ØOPEN DOORS; (Institutul de boli Infecțioase ,,Prof. Dr. M. Balș”, Str. Dr. Grozovici nr.1,
sector 2, București, Tel. 212.26.43) ØARAS (Asociația Română Anti SIDA);
(B-dul Gării Obor nr.23, et.2, ap.8, sector 2, București, Tel: 252.41.41 sau 252.41.42) ØAsociația pentru Siguranță Comunitară și Antidrog – România; (Adresa: Municipiul
București, B-dul. Iuliu Maniu, nr.53A, bl.18P, ap.43, sector 6., Tel contact: 031.415.70.95-secretariat, Tel/fax: 031.415.70.98, Tel mobil: 0745.200.888, e-mail: comănescugheorghe@yahoo.com asca.romania@yahoo.com)
Constanța
ØAsociația STAY ALIVE; (Sos. Mangaliei, nr.3, Constanța, Tel: 0241.588.114)
Timișoara
ØAsociația TIMISIENSIS XXI; (Str. Aries, nr 19, et.1 Timiș, Tel: 0256.487.580)
Sibiu
ØAsociația CRUCEA ALBASTRĂ. (Str. Bihorului nr.4, Sibiu, Tel: 0269/212.777)
(https://nudroguri.wordpress.com/160, 17.04.2017)
82
Anexa nr. 5
Fișă de observație
1 . Numele școlii:
2. Clasa:
3. Numele observatorului:
4. Data:
Ora inițială: Ora finală:
|Denumirea lecției
|
Procesul de instruie este organizat în felul urmator :
Frontal ____; Perechi___; Grupe mici _____; Echipe mari de elevi: Cerc____Semicerc____Pătrat
Organizarea procesului de prevenție
|
Elevii acceptă cooperarea cu moderatorul
|Da
|Nu
|
Elevii comunică prietenos cu moderatorul
|Da
|Nu
|
Elevii răspund la întrebări legate de subiect
|Da
|Nu
|
Elevii pun întrebări legate de subiect
|Da
|Nu
|
Unii elevi comentează cu privire la subiect
|Da
|Nu
|
Elevii prezintă interes față de subiect
|Da
|Nu
|
Elevii dețin cunoștințe despre subiect
|Da
|Nu
|
Elevii au fost mai interesați de subiect când au existat mărturii ale unor foști consumatori
|Da
|Nu
|
Elevii și-au maifestat mai mult interesul când au vizionat și filmulețe
|Da
|Nu
|
Unii elevi au recunoascut că știu pe cineva care consumă
|Da
|Nu
|
Unii elevi au fost interesați în a păstra legătura cu Asociația
|Da
|Nu
|
Unii elevi își manifestă dorința de a mai participa la astfel de lecții
|Da
|Nu
|
83
Interacțiunea elevilor
|
Fiecare elev are posibilitatea de a-și exprima liber opinia
|Da
|Nu
|
Elevii ascultă activ opiniile colegilor
|Da
|Nu
|
Elevii sunt receptivi
|Da
|Nu
|
Unii elevi împărtășesc cunoștițe despre topic
|Da
|Nu
|
Elevii au făcut propriile mărturii
|Da
|Nu
|
Unii elevi au pus întrebări și după finalizarea orei
|Da
|Nu
|
Unii elevi au distras atenția colegilor
|Da
|Nu
|
Reacțiile elevilor când le sunt prezentate consecințele consumului de substanțe.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Partea din lecție care a captat cel mai mult atenția elevilor.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
Îndeplinirea scopului și obiectivelor propuse.
–––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––––
84
Anexa nr. 6
Mărturia lui C.
Marturie
Numele meu este C. am 29 de ani si sunt din Bucuresti.Am consumat droguri si am
fost dependent 13 ani.Am crescut intr-o familie care mi-au facut toate poftele, mama lucre la primarie iar tatal meu era sofer pe tir primeam foarte multi bani de la ei, asta pana au inceput problemele in famile din cauza drogurilor. La varsta de 14 ani am intrat intr-un grup de ultrasi ai unei echipe de fotbal.Cum in acel grup majoritatea erau mai mari decat mine acest lucru ma facea sa fiu dornic de afirmatie sis a fiu primul la tot ce era mai rau, crezand ca doar asa sunt aceptat de ei si sunt pe placul lor.Am inceput sa beau sa fumez sa talharesc lume sa bat lume nevinovat,doar pentru a fi acceptat in acel grup.Am fost de nenumarate ori retinut de politie si chiar retinut pentru perioade scurte. Dupa un timp foarte scurt in anturajul respective au inceput sa se consume droguri, lucru pe care eu nu il faceam , si deoarece nu faceam acel lucru am inceput sa ma simnt respins iar eu cum eram dornic de afirmatie am inceput sa consum si eu, aveam 15 ani si din acel moment viata mea s-a schimbat , binenteles ca in rau si nu in bine.La scoala am inceput sa nu prea mai merg acasa eram mereu absent lucru la care familia au inceput sa isi puna intrebari.Dintr-un baiat corpulent intr-o perioada foarte scurta am slabit foarte mult.Am inceput sa consum heroina dar iin foarte scurt timp consumam tot ce se putea amfetamina ketamina marijuana si tot felul de pastille amestecate cu bautura.La inceput drogurile imi dadeau senzatia de suprematie de euforie gasisem cu adevarat cea ce cautam, din copilul dornic de afirmatie ajunsesem respectat si bine vazut in anturaj pentru cea ce faceam, aceasta find doar o minciuna pentru ca eu devenisem un animal, fara srupule fara sentimente minteam si inselam manipulam pe toata lumea inclusive propria familie.Dupa vreo 3 ani de consum in care credeam ca nu am nici o problema am realizer defapt cum ajunsesem, familia aflase ca ma droghez dupa ce au descoperit ca le lipseste tot aurul din casa inclusiv verighetele, furam tot ce prindeam din casa, i-am furat bunici mele si cercei din ureche fiind disperat din cauza sevrajului de droguri, surori mele care era mai mica ca mine lantul de la gat si telefoanele de nenumarate ori.Acste lucruri facandu-mi familia sa ma renege m-au dat afara din casa ajungand sa dorm prin scari de bloc pe cateva cartoane. Prieteni fugeau de mine si ma ocoleau, l-a scoala am renuntat si starea de sanatate nu era foarte buna.Cand am realizat ca am ramas fara prieteni fara relati sanatoase si respins de familie am decis ca trebuie sa ma las de droguri, dar pe cat de usor am intrat in acea lume pea tat de greu imi era acum sa ies din
85
ea.pana am reusit sa scap cu adevarat de dependennta am trecut de nenumarate ori prin spitale
de dezintoxicare, am fost plecat de nenumarate ori in afara tari doar pentru a ma rupe de cea
ce faceam si a incerca sa renunt la droguri, lucru care nu m-a ajutat deloc, de cate ori plecam din tara stateam cuminjte o perioada iar cand reveneam in tara o luam de la capat.M-am chinuit peste 8 ani sa pot scapa cu adevarat de droguri perioada in care ajunsesem pe strazi flamand, murdar si respins chiar si de cei din anturajul meu.Cand nimeni nu imi mai dadea nici o sansa si toti ma respingeu am auzit de un program residential in care foarte multi baieti cu aceasi problema ca a mea au reusit sa renunte la droguri ,si-au restaurat vietile.Am hotart intr-un final sa intru in acest program care nu este deloc usor mai ales pentru cineva cu o lunga dependent de droguri.In present pot spune ca sunt cu adevarat liber si fara vici si dependente, am 2 ani de cand nu am mai consumat absolut nici un fel de drog, nu mai fumez si nu mai beau.Chiar daca am reusit nu pot spune ca am scapat de repercursiunile drogurilor , in urma consumului de droguri am ramas fara 2 degete am ramas fara dantura si m-am ales cu hepatita C, oameni ce ma cunosc inca au retineri la adresa mea si inca nu si-au recapatat increderea pe deplin in mine.Daca as avea ocazia sa pot da timpul inapoi cu siguranta nu as mai luat acelesi decizi pe care le-am luat in copilarie cand am vrut sa fiu cineva,pentru ca drogurile mi-au furat absolut tot cea ce a fost mai frumos in viata mea, acele momente cand trebuia sa ma bucur de adolescent, s-au transformat intr-un cosmar.
86
Anexa nr. 7
Mărturia lui I.
Numele meu este I., am 23 ani și sunt din Craiova. Am început să consum droguri la vârsta de 15 ani. Pot să spun că anturajul m-a împins spre drogurile etnobotanice și chiar prima dată când am tras, nici măcar nu eram conștient că fumam droguri; credeam că era o țigară care arăta mai bine. Prima dată când am consumat nu am simțit absolut nimic, dar am observat că prietenii ăștia pe care nici nu îi cunoșteam se simțeau atât de bine și faptul că îi vedeam pe ei cum se distrează, m-a făcut ca după cîteva zile să fur niște bani de acasă și să îi caut. A doua oară când am consumat într-adevăr am simțit ceva, dar faptul că eram acceptat în acel anturaj m-a făcut să îi caut și să mă droghez din nou.
Cu trecerea timpului, de la consumul de o dată pe săptămână rapid am ajuns să consum în fiecare zi. Cred că am realizat că sunt un dependent când am privit puțin la mine și am observat că nu mă mai îngrijesc deloc; mergeam cu încălțămintea ruptă în picioare, dar nu mă interesa. Lucrul legat de haine se întâmpla destul de des, de mai multe ori am venit acasă chiar și desculț. În rest, eram plictisit, depresiv și foarte nervos și stările acestea creșteau pe zi ce trece. Cred că am fost foarte norocos că am avut părinți care m-au iubit foarte mult, pentru că trebuia să fiu dat afară din casă și să trăiesc pe stradă după câte le-am făcut. Tatăl meu și-a pierdut chiar și locul de muncă din cauză că nu se mai putea concentra și eu pe de altă parte mai furam și banii clienților lui. La mine în familie se formase o tristețe, nu mai râdea nimeni, toți sufereau din cauza mea. Un lucru pe care ți-l fac drogurile e că ajungi să faci fel și fel de lucruri pe care nu credeai că le vei face. Pe atunci când consumam aveam 44 de kg. Atunci când nu consumam mă simțeam ca atunci când ești răcit tare, numai că nu mă durea în gât sau chestii de genul. Eram plictisit, amețit, în fiecare dimineață scuipam sânge în chiuvetă. De multe ori am simțit că mor din cauza unei supradoze: mi se lua tot aerul și aveam dureri fizice și psihice. Am inceput să fur bani de la bătrâni și am fost și arestat pentru asta.
Am avut și momente în care conștientizam unde mă aflam și vroiam să pun stop, dar de fiecare dată a fost așa de greu, mă simțeam groaznic și am făcut doar scurte pauze. Pentru a te lăsa îți trebuie motivație și trebuie definitiv să renunți la anturaj. Ca să scap de droguri, eu am stat un an de zile în programul Teen Challenge, unde nu a fost deloc ușor.
Acum văd că este foarte simplu și înțelept să nu te apuci de droguri. Să nu te bazezi niciodată că tu ești altfel, pentru că drogurile te duc în altă parte decât ai vrut: fie la pușcărie, fie în mormânt.
87
Anexa nr. 8
Mărturia lui D.
My name is D. and I am 25 years old. I was raised in a Christian household. I went to church and played sports growing up. I was a talented wrestler from the age of 5 until my senior year of high school. When I was in 6th grade I began to hang out with a rebellious crowd. I started smoking weed and drinking alcohol in 7th grade. I saw my parents and other adults drinking while growing up and it appeared to be fun. It was fun for a long time. Throughout high school I smoked a lot of weed and drank alcohol almost every weekend. I began to experiment with other drugs: cocaine, ecstasy, and prescription pain killers. Drugs and partying robbed me of my potential and cost me the opportunity of receiving a college scholarship for wrestling. My senior year I tried heroin and it was the beginning of a 5 and a half year addiction that caused me to go in and out of jail, steal a lot, lose friends, and my family to no longer want to see or talk to me until I was clean because I was a disappointment. I finally hit rock bottom when I was about to become homeless for the second time after losing my job because of my addiction. I was miserable and hopeless. My Dad implored me to enter into Teen Challenge. I was convinced that it would not help. It was only a temporal fix. After completing the program I was going to return to the same miserable life and struggles that caused me to be an addict. When I met with the induction counselor he asked, „Are you ready to change your life?” I told him that the program wouldn’t change my life if I couldn’t even change it myself. He then asked if I believe that God can change me. This was the first ray of hope I had experienced in so long. I replied, „Yes, He can do anything, He is God.” I then realized that He was my only hope and admitted to myself I could not quit on my own. I completed Teen Challenge’s 1 year program in September 2015 in Riverside, California. Ever since I have been serving in the program, helping others who struggle with addiction, and encouraging them that there is hope and a future for them. My relationship with my family has been reconciled and is better than ever. I attended Teen Challenge Ministry Institute in Los Angeles and graduated March 2017. I am currently doing an internship here in Romania and working with Teen Challenge to fight the drug epidemic that plagues the world today. I plan on furthering my education in teaching and counseling and continuing to work with Teen Challenge.
88
Anexa nr. 9
ETNOBOTANICELE – MARKETING-UL OTRAVEI
||
|2016/2017
|
||
INTRO: Structura sesiunii:
a. Introducere: § Prezentarea
moderatorilor, a tematicii și structurii campaniei
§ Exercițiu interactiv de cunoaștere a elevilor
b. Despre etnobotanice: § Evaluarea cunoștințelor
elevilor privind etnobotanicele
§ Transmitere de informații despre etnobotanice
§ Vizionarea animației “Nuggets”
§ Corectarea percepțiilor eronate ale elevilor cu privire la consumul de etnobotanice
§ Joc interactiv
§ Prezentarea moderatorilor și a campaniei
Moderatorii se prezintă pe rând, spunându-și numele, ocupația, alte aspecte personale (dacă doresc), organizația pe care o reprezintă, tema campaniei, durata și structura interacțiunilor (câte o oră în 2 săptămâni consecutive).
§ Exercițiu de cunoaștere – „Să ridice mâna toți cei care…”
Moderatorul poate spune ceva de genul: Înainte de a intra în tema noastră aș dori să știu și eu câte ceva despre voi. Pentru aceasta o să vă rog să ridicați mâna toți cei pentru care afirmațiile pe care le voi face sunt corecte. Sunteți pregătiți?
Să ridice mâna toțicei care…
– Așteptați vacanța!(aceasta este o afirmație mai ușoară pentru încălzire)
– Ați luat vreun 10 semestrul acesta. J – Ați luat vreun 4 semestrul acesta. L
– Ați luat vreodată amendă pentru că ați circulat fără bilet.
– Puteți să vă mișcați urechile. (se va cere o
demonstrație)
– Sunteți îndrăgostiți în această perioadă!!!
– Cunoașteți pe cineva care consumă droguri. – Aveți vreo dependență.
Scopul activității este realizarea unei minime conectări între moderatori și elevi și ar trebui să se realizeze în ritm alert (max. 5 minute). Abordați o atitudine de bună dispoziție și un ton relaxat. Afirmațiile de mai sus pot fi adaptate/ înlocuite cu altele care s-ar putea potrivi mai bine fiecărei clase de elevi.
89
Următoarele efecte ale etnobotanicelor ar putea fi cunoscute de elevi:
Efecte pozitive:
veselie (nemotivată), râs necontrolat, senzații interesante – „filme”, relaxare, popularitate, detașare (amorțeală plăcută), somn sauenergie, poftă de mâncare sau scădere în greutate, prieteni consumatori, distracție, bravură, etc.
Efecte negative:
vărsături, senzații de rău sau leșin, palpitații, stare de somnolență accenturată sau insomnii, sete intensă, agitație, nervozitate, agresivitate, dezhidratare severă, panică (frică intensă necontrolată), halucinații – „filme”, senzații de urmărire, senzația de pierdere a minții – „prăjirea creierului”, depresie, scăderea concentrării și a memoriei, note mici, nevoie de bani, minciună, secrete, manipulare, probleme cu familia, pierdere gravă în greutate, infracționalitate, probleme cu poliția, implicare în activități riscante (sex neprotejat, conducerea mașinii înstare de intoxicație), tulburări de personalitate și de comportament, dependență, spitalizare (la urgențe saula psihiatrie), schizofrenie, tentative de suicid, moarte…
DESPREETNOBOTANICE:
Activitatea 1: Evaluarea cunoștințelor elevilor privind etnobotanicele – Brainstorming: Ce spun diverse voci din jurul nostru despre etnobotanice? (5 minute)
Moderatorul va solicita elevilor să spună toate mesajele care au ajuns la ei privind drogurile etnobotanice, indiferent dacă sunt sau nu de acord cu ele. Acestea vor fi notate cu creta pe tablă, de preferință într-un mod aleatoriu, nu organizat pe coloane sau categorii. Moderatorul poate ajuta elevii prin întrebări să își amintească cât mai multe informații recepționate despre: compoziție, efecte, costuri, persoanele care consumă, consecințe etc.
Se poate concluziona astfel:
În general, mesajele pe care le auzim despre etnobotanice sunt confuze sau chiar contradictorii: unii consideră etnobotanicele foarte atractive, pe când alții susțin că sunt foartepericuloase. Undeeste adevărul?
Activitatea 2: Transmitere de informații – Ce sunt de fapt drogurile etnobotanice? (5 minute)
Moderatorul va dialoga cu elevii pentru a transmite următoarele informații:
Etnobotanicele sunt substanțe relativ nou apărute pe piață. Atât în Europa cât și în România au fost identificate prima dată prin 2007-2008. Denumirea lor oficială este SNPP – substanțe noi cu proprietăți psihoactive.
Etnobotanicele au fost comercializate la început în pachețele mici, sub denumiri de genul: „plante uscate aromatizatoare”, „îngrășământ pentru plante”, „sare de baie”. De aceea ele au fost la început legale. Nici o țară nu ar interzice astfel de produse.
Conținutul real însă, s-a dovedit a fi cu totul altceva decât scria pe etichetă! Analizele de laborator au stabilit că este vorba despre substanțe sintetice formate din amestecuri
de prafuri sau de plante uscate, stropite cu diferite
90
substanțe chimice. Aceste substanțe chimice, denumite și „designer drugs” sau „research drugs” sunt produse în
Etnobotanicelesunt droguri sinteticecare,o dată introduse în organism,modificăfelulîn care consumatoriigândesc,se simt șise comportă.Eleproduc dependență,iarpersoanelevor finevoitesăcontinuesăle consumechiardacă ajung să aibămari neplăceridincauza lor.
Prinurmare,titulaturade „etno”,respectiv„botanice” ținedemarketing,nude adevăr!Aceastaa fost aleasă pentrua induceîn eroare, pentrua faceca aceste substanțeotrăvitoaresăpară naturaleșilipsitederiscuri! Foartemulțitineriaufost înșelați!
laboratoare clandestine din precursori care provin în general din China. Ele sunt de fapt droguri sintetice, experimentale, produse cu scopul de a mima (imita) drogurile ilegale, mai ales pe cele de tipul marijuanei sau al amfetaminelor.
În ultimul timp au fost scoase pe piața neagră și substanțe sintetice care imită structura și efectul heroinei sau al ketaminei (vestitul Terminator – care este un anestezic folosit în tratamentul cailor, vacilor sau altor animale mari). Toate aceste substanțe sunt insuficient cunoscute și nu au fost testate pentru consumul uman, pentru a le urmări efectul, mai ales dacă sunt consumate pe termen lung.
Câtă vreme nu s-a știut prea bine ce sunt de fapt etnobotanicele, ele au putut fi comercializate legal în “magazinele de vise”, deschise în cele mai populate zone
ale orașelor din toată Europa. Dar când o țară interzicea o
serie de substanțe dovedind efectul lor nociv asupra
Etnobotaniceleproduc dependențădatorităfaptuluică afecteazăacellocdincreier, numit sistemullimbic, responsabilcuplăcerea.Astfel, la o dozăde etnobotaniceo persoanăpoateaveaîn creier
reacțiichimiceintense(se
oamenilor, laboratoarele clandestine sintetizau și puneau pe piață substanțe noi („new formula”) cu efecte similare drogurilor, testate doar pe șobolani, dar și… neaflate pe lista de „interzise”. Instituțiile care monitorizează substanțele psihoactive în Europa susțin că în fiecare săptămână apar 1-2 substanțe noi de acest tip. Până în prezent au fost identificate peste 500 de astfel de substanțe chimice. Dar la
început au fost legale. Pe măsură ce aceste substanțe au
produc cantitățifoartemaride început să fie consumate de unii și efectele asupra
dopamină,“substanțaplăcerii”) șidin acest motivcreierul reținecă prinsubstanța respectivăpoateaveaplăcere maimare decât în modobișnuit prinactivităținormale(alergat, jucat,râs, mâncat ciocolată, etc).Dinacest motiv,creierulși psihiculvorceredinnouși din nouacea stare pecare creierul
o produce.
creierului au devenit tot mai evidente, din ce în ce mai multe țări le-au interzis total pentru a-și proteja cetățenii. În special efectele psihice care apăreau erau foarte distructive. Aceste substanțe sunt ilegale la acest moment!!
Activitate 3: Vizionarea animației „Nuggets” (5 minute)
Moderatorii vor propune elevilor vizionarea unei animații foarte sugestive și interesante care are legătură cu
tematica efectelor și dependenței provocate de droguri.
91
Atenționare pentru moderator privindmitul 1:
Este recomandat ca moderatorul să recunoască aspectele pozitive imediate ale consumului de etnobotanice (distracție, râs necontrolat, energie, senzații noi, relaxare, detașare etc). Acestlucru va reduce confuzia care apare la mulți adolescenți între mesajele pozitive pe care le văd/aud de la prietenii consumatori și mesajele negative transmise de diverse campanii din comunitate.
––––––––––––
Atenționare pentru moderator privindmitul 3:
Efectele etnobotanicelor asupra unei persoane depind de o multitudine de factori, imposibil de controlat: vârstă, greutate, sex, metabolism, tip de personalitate, circumstanțele consumului, frecvența și doza luată, predispoziții genetice spre boală, boli psihice la rude etc.
Un alt aspectfoarte important ține de procesul normal de maturizare a creierul adolescenților – acesta se încheie abia la 20-25 de ani, fapt care îl face excesivde vulnerabil la consumul de droguri înainte de această vârstă.
După vizionare, moderatorii pot pune următoarele întrebări: § Ce anume v-a impresionat cel mai tare în filmuleț?
§ Despre ce credeți că a fost vorba?
§ Care ar fi ideea de bază a filmulețului?
Activitatea 4:Corectarea percepțiilor eronate cu privire la etnobotanice – Mituri (20 minute)
Elevii vor fi invitați să dezbată afirmațiile de mai jos și să le evalueze critic. Funcție de nivelul de cunoștințe al elevilor din fiecare clasă, moderatorul va decide dacă va dezbate cu elevii toate miturile de mai jos sau doar o parte dintre ele.
Moderatorul poate spune ceva de genul: În continuare, având filmulețul de mai devreme în minte, aș dori să aflu părerea fiecăruia dintre voi despre câteva afirmații despre etnobotanice pe care le voi face. Pentru aceasta, vom proceda în felul următor:
Moderatorul va citi pe rând afirmațiile de mai jos și va solicita fiecărui elev să își spună părerea, prin indicarea cu degetul mare astfel: în sus (dacă consideră că afirmația este adevărată), în jos (dacă consideră că afirmația este falsă) și în lateral (dacă nu știe răspunsul).
1. Etnobotanicele te ajută să te distrezi. Răspunsul corect este: FALS
Moderatorul subliniază faptul că etnobotanicele, ca toate celelalte droguri, au două fețe care nu pot fi separate: cele ale unor trăiri pozitive imediate și cele ale consecințelor negative deosebit de distructive care apar mai târziu. Nimeni nu poate alege să experimenteze doar efectele pozitive și să nu fie afectat de cele negative, așa cum nimeni care mănâncă ciuperci otrăvitoare nu poate să se bucure doar de gustul bun al “tocăniței de ciuperci”, fără să fie otrăvit în cele din urmă. Consumatorii de etnobotanice pot să se distreze la început, dar niciodată lucrurile nu se
opresc aici dacă vor continua să consume.
92
2. Cine consumă etnobotanice este mai popular. Răspunsul corect este: FALS
Atenționare pentru moderator privindmitul4:
Vorbind despre dependență, unii delimitează două forme: fizică și psihică.
În general, etnobotanicele nu dau dependență fizică (dureri osoase saumusculare, stare de rău, grețuri și vărsături, tremurături, diaree, febră la oprirea dozelor), dar aceasta ar fi fost mult mai ușor de tratat decâtdependența psihică.
Consumul de prafuri (dar nu numai) poate produce dependență psihică încă de la primul consum, mai ales în cazul etnobotanicelor care conțin metamfetamine – un drog care provoacă dependență puternică.
Dependența psihică este obsesia de a consuma. Dacă se încearcă oprirea consumului, apar simptome de sevraj:neliniște intensă, agitație, agresivitate, insomnie, depresie. Etnobotanicele produc i nstalarea rapidă a toleranței, care îi face pe consumatori să aibă nevoie de tot mai mult/ tot mai des/substanțe tot mai tari, pentru a obține aceleași efecte ca la primele doze.
Popularitatea câștigată prin consumul de droguri are viață foarte scurtă. Dacă la început un consumator poate fi privit cu o oarecare admirație pentru curajul de a face lucruri interzise și pentru experiențele pe care le are, nimeni nu mai aplaudă când persoana le tot cere bani ca să își cumpere droguri, varsă, devine paranoică (delirează), ajunge la psihiatrie, este exmatriculată, sau fură de la toți ca să își întrețină dependența.
3. Poți evita efectele negative ale etnobotanicelor dacă știi cum să le iei.
Răspunsul corect este: FALS
Nu există un mod „corect” (lipsit de riscuri) de a lua etnobotanice, așa cum nu există un mod corect în care te poți arunca de pe bloc sau poți mânca ciuperci otrăvitoare fără să mori. Falsa senzație de control asupra drogurilor îi face pe consumatori să fie inconștienți și ignoranți cu privire la pericol. Nimeni nu își propune să devină „drogat” sau dependent și totuși mulți devin așa. Poate cineva să ofere o „rețetă” sigură cum se iau etnobotanicele pentru ca să nu se întâmple nimic grav?? Așa ceva nu există. Ce este OK pentru cineva, poate fi prea mult pentru altcineva.
4. Etnobotanicele dau dependență. Răspunsul corect este: ADEVĂRAT
Etnobotanicele acționează asupra „turnului de control” al unei persoane – creierul. Dependența este o boală a creierului, în care persoana a pierdut controlul asupra drogurilor și nu se mai poate opri din consum chiar dacă acest lucru îi face rău. Aceasta nu ține de caracter sau voință – este pur și simplu o modificare a funcționării creierului care i se poate întâmpla oricui consumă
droguri.
93
Instrucțiuni pentru moderator privind desfășurarea activității 5:
1. „Aseară am fumat etnobotanice cu trei prieteni și a fost super mișto! Nu am mai trăit așa ceva niciodată! Trebuie neapărat să încerci și tu! Diseară ne întâlnim iar. Ce zici?Te bagi?Chiar trebuie să vii și tu!”
Activitatea 5:Joc interactiv – „Tu cum spui NU?” (5 minute)
Moderatorii vor propune elevilor un joc care are ca scop dezvoltarea/îmbunătățirea abilității elevilor de a refuza oferta de consum venită din partea unor cunoscuți. Elevii vor fi ajutați să transpună la nivel de intenție comportamentală informațiile și atitudinile pe care le-au dobândit pe parcursul discuției.
Desfășurarea jocului: unul dintre moderatori va juca rolul unui consumator de etnobotanice și va exprima în fața clasei atitudini pro etnobotanice (folosind situațiile din caseta alăturată).
Elevii vor fi invitați să exprime reacții contra celor
2. „Am o sursă pentru etnobotanice super ieftine și tari! Am niște halucinații de-a dreptul nebunești. Dar îmi plac!”
3. „Etnobotanicele chiarmă ajută să uitde probleme. Totuși, cred că am să încerc să fumez doar în weekenduri. Nu aș vrea să devin dependent.”
4. „Cândfumez etnobotanice nu îmi mai pasă de nimic. Mă simt înlargul meu și parcă toate se rezolvă.”
5. „Am auzit tot felul de lucruri despre etnobotanice de la Preventis ăștia. Cum că dau dependență, că poți să mori și să ai probleme la mansardă dacă fumezi. Nu-i deloc așa!Eu fumez și mă ajută să mă distrez și să mă simtbine.”
spuse de moderator, formulând cât mai multe răspunsuri posibile. Un exemplu de răspuns ar fi: „Ai înnebunit? N-am nici o intenție să vin! Am auzit că poți să mori de la așa ceva!”. După ce elevii au găsit câteva răspunsuri, moderatorul enunță o nouă situație pro consum. Exercițiul va continua în felul acesta până ce se vor epuiza reacțiile contra din partea elevilor sau până ce moderatorii consideră că este suficient.
ÎNCHEIERE (5 minute):
Moderatorii pot încheia cu următoarea concluzie:
Vor exista multe voci în jurul nostru care ne vor invita să consumăm. Azi am vorbit foarte multe lucruri despre etnobotanice și efectele lor grave asupra corpului și a minții, însă am dori să rămâneți cu ideea aceasta: etnobotanicele sunt ca o monedă cu două fețe. Pe o față a monedei există efecte pozitive (de obicei pe termen scurt), iar pe cealaltă față efecte negative (atât pe termen scurt, cât și pe termen lung). Niciodată NU vom reuși să facem ca o monedă să nu mai aibă două fețe. La fel este și cu etnobotanicele. Oricât am crede că putem controla efectele negative, acest lucru nu este posibil. Mai devreme sau mai târziu ele vor apărea. Astfel, noi vă încurajăm să cântăriți bine câștigurile și pierderile și să decideți înspre binele vostru să nu consumați! Nimeni altcineva nu va
putea lua decizia aceasta în locul vostru!
94
Anexa nr. 10
MARIJUANA – O FRUNZĂ CONTROVERSATĂ
||
|2016/2017
|
Structura sesiunii: Introducere (5 min):
c. Introducere:
§ Exercițiuinteractivde conectarecu elevii
d. Despre marijuana:
§ Corectareapercepțiilor eronatecu privirela consumuldemarijuana
e. Încheiere:
§ Angajament deabstinență față deconsumulde
droguri
Se va iniția o activitate interactivă cu scopul de a realiza o conectare pozitivă cu elevii. Moderatorul va arunca o minge mică (sau o bucată de hârtie mototolită) spre un elev, invitându-l să spună un lucru pe care își dorește să îl realizeze în viață – o dorință, o pasiune, un vis, un plan, un proiect etc. Apoi elevul va arunca mingea mai departe unui alt elev, activitatea desfășurându-se într-un ritm cât mai alert. Acest exercițiu va pregăti discuția pe tema consumului de marijuana și a consecințelor ei asupra vieții tinerilor.
Activitatea 1: MITURI – Corectarea percepțiiloreronate cu privire la marijuana (30 min)
Pentrudezbaterilecuelevii referitoarelamituri, moderatorulesteîncurajat să formulezecât maimulte întrebări de tipul:
Sugestiideîntrebări referitoarelaMitul1:
Elevii vor fi invitați să dezbată afirmațiile de mai jos și să le evalueze critic. În funcție de nivelul de cunoștințe al elevilor din fiecare clasă, moderatorul va decide dacă va dezbate cu elevii toate miturile de mai jos sau doar o parte dintre ele.
Moderatorul poate spune ceva de gen ul: În continuare, aș
dori să aflu părerea fiecăruia dintre voi despre câteva
afirmații despre marijauna pe care le voi face. Pentru
§ Ceface dintr-osubstanțăsă senumeascădrog?
§ Cedeterminăcaun drog să fietaresau slab?
§ Care sunt celemaigrave
aceasta, vom proceda în felul următor:
Moderatorul va citi pe rând afirmațiile de mai jos și va solicita fiecărui elev să își spună părerea, prin indicarea cu degetul mare astfel: în sus (dacă consideră că afirmația este adevărată), în jos (dacă consideră că afirmația este
falsă) și în lateral (dacă nu știe răspunsul).
riscurialeconsumuluide marijuana?
1. Marijuana este un drog slab.
Adevărul: Marijuana este diferită (mai slabă) decât
etnobotanicele, heroina sau cocaina. Ea este totuși considerată drog. Ce determină ca un drog să fie considerat slab sau puternic?
95
Răspunsul are de-a face cu compoziția, gravitatea efectelor pe termen scurt și lung, precum și cu
§ CeesteTHC-ul?
§ Cum știm despreosubstanță dacă producesau nu dependență?
§ În ce felsunt diferite drogurilede cafeacare produceșiea dependență?
§ Poateo persoanăsă selase deun drog decare este dependent prinvoință
puternică?
intensitatea dependenței pe care o produce.
Marijuana este naturală: Adevărat. Dar „natural” nu înseamnă pur și simplu sănătos sau lipsit de pericol. Cine obișnuiește să mănânce ciuperci otrăvitoare? Doar sunt „bio”! Cocaina și heroina provin și ele din plante dar sunt droguri foarte periculoase. Așa că, planta de marijuana nu este doar o frunză care poate fi consumată fără riscuri serioase.
Să facem o paralelă cu roșiile. Ceea ce cumpărăm iarna din supermarket-uri este foarte diferit de roșiile bio care cresc în grădinile de legume ale bunicilor. Roșiile din
supermarket poartă în ele influența omului care, prin
procedee genetice sau chimice, modifică conținutul roșiilor naturale, astfel încât ele să crească mai repede, mai aspectuoase, în toate anotimpurile și să nu se strice. La fel este și cu canabisul. Oameni specializați modifică chimic și genetic canabisul pentru a obține hibrizi cu o concentrație crescută de THC – substanța cu efect de drog din plantă. Dacă acum 30 de ani marijuana avea o concentrație de THC de 5% în medie, în prezent această concentrație este de 13-18%! Pe piața neagră s-au identificat și produse cu THC 36%! O concentrație mai mare de THC înseamnă efecte mai puternice și riscuri mai mari.
Efectele marijuanei: Marijuana nu poate să te omoare direct – dar există consecințe care numai „slabe” nu pot fi numite! Iată câteva care pot să apară imediat după consum: vărsături, amețeli, leșin, confuzie, bătăi puternice ale inimii, afectarea memoriei, concentrării și capacității de învățare, dificultăți în gândire și rezolvarea de probleme. După un consum mai de durată pot să apară panică, episoade înfricoșătoare de paranoia sau psihoze, inclusiv schizofrenie. Dar poate că efectul cel mai evident al consumului de marijuana este delăsarea – o nepăsare / indiferență legată de toate aspectele vieții: de la spălatul și pieptănatul părului, la haine, învățat, sport și tot ce ține de planurile de viitor. Pur și simplu persoana rămâne la un nivel jos…și nici nu îi pasă de
asta.
96
Sugestiideîntrebări legatede Mitul2:
§Care ediferențaîntre
legalizareșidecriminalizare?
Dependența este de două feluri: fizică și psihică. Ideea e că anumite droguri, cum ar fi heroina sau alcoolul, dau atât dependență fizică cât și psihică. Asta înseamnă că atunci când creierul nu-și primește doza cu care s-a obișnuit, reacționează producând simptome de sevraj fizice și psihice neplăcute. Cu marijuana lucrurile sunt puțin diferite. Simptomele de sevraj sunt mai mult psihice –
neliniște, gol interior, anxietate, depresie, nervozitate,
§Ceînseamnăcă marijuana insomnie și ideea fixă că persoana vrea să consume. estelegalăînunelețări? Mulți consumatori cred că voința lor este suficient de
§De cedoar tineriimajoripot consumamarijuanaîn țările
undes-alegalizat?
puternică să învingă aceste simptome neplăcute. În realitate s-a dovedit însă că simptomele de sevraj sunt greu de suportat. Astfel că, persoana sfârșește prin a lua o nouă
doză, care în traducere înseamnă… dependență.
2. Marijuana devine legală în multe țări, deci nu este periculoasă.
Adevărul: Începând cu 1996, 23 de state americane au Sugestiideîntrebări legalizat marijuana pentru uz medicinal. Alaska, referitoarelaMitul3: Colorado, Oregon și Washington au legalizat recent și
consumul recreațional, dar doar pentru persoanele de
§ Cunoaștețipersoanecares-au vindecat decancer fumândmarijuna?
§ Ceînsemnă„tratament din
compasiune”?
peste 21 de ani! În Olanda, Spania și Elveția de asemenea marijuana a fost legalizată pentru uz recreațional, dar doar persoanele majore pot face acest lucru în anumite condiții clar impuse. În unele state din Europa, marijuana a fost decriminalizată (tolerată), adică oamenii au voie să dețină cantități mici de marijuana fără a li se intenta un proces
penal sau fără riscul de a fi arestați. Decriminalizarea NU
înseamnă că fiecare persoană poate fuma marijuana
Sugestiideîntrebări
referitoarelaMitul4:
oricând și oriunde, și sub nici o formă nu este permis
consumul de către minori sau vânzarea!
3. Marijuana poate să vindece cancerul.
§ Ceparticularitățiare creieruladolescențilorîn comparațiecu aladulților?
§ Ceefectearemarijuana asupra concentrăriiși
memoriei?
Adevărul: Ar fi minunat să fie așa, dar nu este! Folosirea marijuanei în scopuri medicale se bazează pe mai multe studii care au demonstrat că substanțele din cannabis numite cannabidioli (CBD) sunt eficiente în liniștirea grețurilor, a vărsăturilor, a durerilor și contracturilor musculare sau în creșterea poftei de mâncare la pacienții care fac tratament pentru cancer sau au SIDA. Din păcate,
aceste substanțe nu vindecă cancerul sau alte boli grave, ci
doar liniștesc simptomele neplăcute. De aceea, unii consideră tratamentul cu marijuana un tratament „din compasiune” acordat pacienților care suferă. Totuși, din cauza riscurilor asociate tratamentului cu marijuana,
97
Dependența în creier
Creierulestecelmaicomplex șimisteriosorganalomuluiși celmai important.Practictot ceeace facem,gândim sau simțimestecoordonat de creier.Ceanume seîntâmplă în creiercând seinstaleazăo dependență?
Sistemullimbicesteo structură a creieruluicareare legăturăcu abilitateadea simțiplăcere,bucuriesau alte emoțiipozitive.De fiecaredatăcând o persoană faceo activitateplăcută (mănâncăciocolată,aleargă, seplimbăîn natură,se plimbă cu persoanadragă, etc.)acest sistem seactiveazășise produce dopamina!
Dopaminaestesubstanțacare neface să nesimțim bine.În funcțiedetipuldedrog consumat,dopaminapoatesă fieprodusăîn cantitățide2 până la 10 orimai maredecât în mod normal!Esteca o “inundație”dedopaminăîn creier, manifestatăprintr-o starede bine.
Petermenlung,persoanava dorisă experimentezedin nouși dinnouacea stare, consumândtot mai mult drogulrespectiv.Eava deveni incapabilăsămaisimtă plăcereîn absența “inundației”dedopamină. Viațarealăîși va pierde farmecul,șitot interesul persoaneisevaîndrepta asupra repetăriiconsumului dedrog.
prescrierea acesteia ca medicament este strict controlată prin lege.
4. Un adolescent poate să fumeze marijuana și să aibă note bune în continuare.
Adevărul: Consumul de marijuana poate cauza probleme serioase în ceea ce privește învățarea, în special în adolescență. În această perioadă creierul este încă în dezvoltare, iar consumul de marijuana scade capacitatea de concentrare, memoria și atenția, ceea ce va duce la… note mai mici. S-ar putea ca persoanele să fie mulțumite de rezultatele lor școlare – dar nu vor ști niciodată dacă marijuana le-a inhibat adevărata capacitate pe care o aveau. De asemenea multe studii pe adolescenți au demonstrat că fumatul de marijuana o dată pe săptămână contribuie la scăderea IQ-ului.
În plus, marijuana produce ceea ce se numește „sindrom amotivațional” (delăsarea / nepăsarea) – o stare în care persoana își pierde interesul față de lucrurile care înainte îi făceau plăcere (hobby-uri, pasiuni), dar și față de activitățile obișnuite (igiena personală, îmbrăcat frumos, școală, chiar prieteni sau iubiți/iubite) și față de planurile de viitor (vise, obiective, proiecte de viitor).
Activitatea 2: Angajamentul personal (3 min) / Brățăripersonalizate
Elevii vor fi invitați și motivați să semneze un angajament de a nu consuma droguri. Angajamentul va fi completat, datat și contrasemnat de doi „martori” (colegi, moderatorii campaniei, părinți, profesori etc). Elevii vor fi motivați să îl păstreze la vedere (pe birou, lipit pe un perete al camerei etc.) pentru a-și
întări în timp decizia asumată în urma acestei campanii.
98