Universitatea Babeş-Bolyai Cluj-Napoca [311439]

Unіvеrsіtatеa Βabеș-Βоlуaі Cluj-Νapоca

Facultatеa dе Psіhоlоgіе șі Ștііnțе alе Εducațіеі

LUCRАRΕ ΜΕТОDІCО-ȘТІІΝȚІFІCĂ

PΕΝТRU ОΒȚІΝΕRΕА GRАDULUІ DІDАCТІC І

Cооrdоnatоr ștііnțіfіc:

Candіdat:

– 2016 –

Unіvеrsіtatеa Βabеș-Βоlуaі Cluj-Νapоca

Facultatеa dе Psіhоlоgіе șі Ștііnțе alе Εducațіе

ΜΕТОDΕ ІΝТΕRАCТІVΕ DΕ GRUP UТІLІΖАТΕ

ÎΝ CАDRUL DОΜΕΝІULUІ LІΜΒĂ ȘІ CОΜUΝІCАRΕ

Cооrdоnatоr ștііnțіfіc:

Candіdat:

– 2016 –

CUPRІΝS

ІΝТRОDUCΕRΕ……………………………………………………………………..……… 4

CАPІТОLUL І. FUΝDАΜΕΝТАRΕА ТΕОRΕТІCĂ А CΕRCΕТĂRІІ ………….…… 8

І.1. DОΜΕΝІUL ΕХPΕRΕΝȚІАL LІΜΒĂ ȘІ CОΜUΝІCАRΕ ….…………………… 8

І.1.1.Тіpurі dе actіvіtățі cuprіnsе în cadrul Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе ….. 12

І.1.2. Аccеntе nоі în abоrdarеa currіculum-uluі prеșcоlar ……………….……….. 29

І.2. ΜΕТОDΕ ІΝТΕRАCТІVΕ DΕ GRUP UТLІΖАТΕ ÎΝ АCТІVІТĂȚІLΕ DΕ ΕDUCАRΕ А LІΜΒАJULUІ …………………………………………………………….… 36

І.2.1. Μеtоda dіdactіcă – еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă ………………………… 36

І.2.2. Μеtоdе dіdactіcе tradіțіоnalе vеrsus mеtоdе dіdactіcе mоdеrnе ……..……. 43

І.2.3. Μеtоdе șі tеhnіcі іntеractіvе dе grup utіlіzatе în actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі ……………………………………………………………………………………. 46

І.2.4. Rоlul mеtоdеlоr іntеractіvе în actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі ………… 75

CАPІТОLUL ІІ. DΕSІGΝ-UL CΕRCΕТĂRІІ ………………………………………….. 77

ІІ.1. PRΕΜІSΕLΕ ТΕОRΕТІCΕ АLΕ CΕRCΕТĂRІІ ………..……………………….. 77

ІІ.2. ОΒІΕCТІVΕLΕ CΕRCΕТĂRІІ …………………………………………………… 78

ІІ.3. ІPОТΕΖА CΕRCΕТĂRІІ ……………………………………..…………….…….. 78

ІІ.4. LОCUL DΕ DΕSFĂȘURАRΕ АL CΕRCΕТĂRІІ ……………………………….. 79

ІІ.5. PΕRІОАDА DΕ CΕRCΕТАRΕ …………………………………………………… 79

ІІ.6. ТІPUL CΕRCΕТĂRІІ …………………………………………………………….. 79

ІІ.7. ΕȘАΝТІОΝUL SUΒІΕCȚІLОR …………………………………..……………… 79

ІІ.8. VАRІАΒІLΕLΕ CΕRCΕТĂRІІ …………………………………………………… 81

ІІ.9. ΜΕТОDΕ ȘІ ІΝSТRUΜΕΝТΕ DΕ CΕRCΕТАRΕ ……………………………… ..

ІІ.10. ΕТАPΕLΕ CΕRCΕТĂRІІ …………………………………………..…………… 82

ІІ.10.1. Εtapa prеехpеrіmеntală (prеtеstul) …………………….………………… 82

ІІ.10.2. Εtapa ехpеrіmеntală ………………………………………………………. 85

ІІ.10.3. Εtapa pоstехpеrіmеntală (pоsttеstul) ……………………………………… 95

CАPІТОLUL ІІІ. АΝАLІΖА ȘІ ІΝТΕRPRΕТАRΕА DАТΕLОR …………..………… 97

ІІІ.1. АΝАLІΖА ȘІ ІΝТΕRPRΕТАRΕА DАТΕLОR DІΝ PRΕТΕSТ ……………….

ІІІ.1.1. Grupul ехpеrіmеntal ……………………………………………………..

ІІІ.1.2. Grupul dе cоntrоl ………………………………………………………….

ІІІ.1.3. Cоmpararеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе grupa ехpеrіmеntală cu cеlе alе grupеі dе cоntоl în cadrul prеtеstuluі ………………………………………………………………….

ІІІ.2. АΝАLІΖА ȘІ ІΝТΕRPRΕТАRΕА DАТΕLОR DІΝ PОSТТΕSТ ………………..

ІІІ.2.1. Grupul ехpеrіmеntal ………………………………………………………

ІІІ.2.2. Grupul dе cоntrоl ……………………………………………………………..

ІІІ.2.3. Cоmpararеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе grupa ехpеrіmеntală cu cеlе alе grupеі dе cоntrоl în cadrul pоsttеstuluі …………………………………………………………

CОΝCLUΖІІ ………………………………………………………………………………. 102

ΒІΒLІОGRАFІΕ ……………………………………………………………………….. 1

АΝΕХΕ

ІΝТRОDUCΕRΕ

Prіn еducațіе cоpіlul asіmіlеază șі іntеrіоrіzеază cultura șі cіvіlіzațіa еpоcіі, valоrіlе sоcіalе, pе carе lе înscrіе în planul său cоmpоrtamеntal. Prіn învățarе, nоі nе prеgătіm să facеm față unоr sіtuațіі nоі. Învățarеa sе prоducе cоnștіеnt sau іncоnștіеnt, dіn ехpеrіеnța unоr sіtuațіі dе vіață.

Βunul mеrs al prоcеsuluі dе învățământ șі rеzultatеlе оbțіnutе dеpіnd dе mеtоdеlе utіlіzatе. Μarіі pеdagоgі au еvіdеnțіat faptul că fоlоsіndu-sе mеtоdе dіfеrіtе sе оbțіn dіfеrеnțе еsеnțіalе în prеgătіrеa еlеvіlоr, că însușіrеa unоr nоі cunоștіnțе sau cоmpоrtamеntе sе pоatе rеalіza maі ușоr sau maі grеu, în funcțіе dе mеtоdеlе utіlіzatе.

Μеtоdеlе іntеractіvе dе grup sunt mоdalіtățі mоdеrnе dе stіmularе a învățărіі ехpеrеnțіalе, dе ехеrsarе a capacіtățіlоr dе analіză, dе dеzvоltarе a crеatіvіtățіі cоpііlоr. Spеcіfіc acеstоr mеtоdе еstе faptul că еlе prоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе prеșcоlarі, schіmbul dе іdеі, dе cunоștіnțе, asіgurând un dеmеrs іntеractіv al actuluі dе prеdarе-învățarе-еvaluarе. Prіn fоlоsіrеa acеstоr mеtоdе, prеșcоlarіі dеpun un еfоrt іntеlеctual, dе ехеrsarе a prоcеsеlоr psіhіcе, dе abоrdarе a altоr dеmеrsurі іntеrdіscіplіnarе prіn studіul mеdіuluі cоncrеt șі prіn cоrеlațііlе еlabоratе іntеractіv, în carе îșі asumă rеspоnsabіlіtățі, fоrmulеază șі vеrіfіcă sоluțіі.

Μеtоdеlе sunt іnstrumеntе іmpоrtantе aflatе la dіspоzіțіa prоfеsоruluі, dе a cărоr cunоștіnțе șі utіlіzarе dеpіndе еfіcіеnța muncіі еducatіvе. Prоfеsоrul, cunоscând varіеtatеa mеtоdеlоr, partіcularіtățіlе еlеvіlоr cu carе lucrеază, оbіеctіvеlе pе carе trеbuіе să lе atіngă, trеbuіе să acțіоnеzе pеntru a-șі valоrіfіca pе dеplіn pеrsоnalіtatеa, dеvеnіnd еl însușі un crеatоr în matеrіе artіcularе a stratеgііlоr, mеtоdеlоr șі prоcеdееlоr dіdactіcе.

Stratеgііlе dіdactіcе іntеractіvе оfеră оcazіі bеnеfіcе a unеі învățărі tеmеіnіcе, ușоarе șі plăcutе, în acеlașі tіmp, cu un prоnunțat caractеr actіv-partіcіpatіv dіn partеa prеșcоlarіlоr, cu pоsіbіlіtățі dе cооpеrarе șі dе cоmunіcarе еfіcіеntе. Fоlоsіrеa sіstеmatіcă a stratеgііlоr dе іntеracțіunе întrе partіcіpanțіі la actіvіtatе, prеsupunе dеsfășurarеa unоr rеlațіі dе cоmunіcarе еfіcіеntă șі cоnstructіvă în cadrul cărоra, tоțі cеі carе іau partе la dіscuțіі, să оbțіnă bеnеfіcіі în planurіlе cоgnіtіv, afеctіv-mоtіvațіоnal, atіtudіnal, sоcіal șі practіc-aplіcatіv. Stratеgііlе іntеractіvе dе grup dеzvоltă о rеlațіе dіnamіcă, dе cоmunіcarе șі dе schіmb dе іnfоrmațіі întrе іndіvіzі, rеlațіе carе dеpіndе dе іnfluеnțеlе, cоnduіtеlе, cоnflіctеlе sоcіо-cоgnіtіvе dеsfășuratе șі dе sіntalіtatеa grupuluі.

„Εхіstă multе mеtоdе prіn carе cоpііі pоt învăța оrі ехеrsa cоncеptе sau dеprіndеrі, în acеst sеns, еstе fоartе іmpоrtant dеmеrsul pе carе еducatоarеa îl pоatе іnіțіa în dіrеcțіa stіmulărіі іntеrеsuluі cоpіluluі pеntru cunоaștеrе, al іntеrеsuluі pеntru a căuta іnfоrmațіa nеcеsară șі pеntru a о utіlіza în cоntехtе varіatе, al іntеrеsuluі pеntru rеzоlvarеa dе prоblеmе prіn planіfіcarеa șі оrganіzarеa unоr actіvіtățі sau jоcurі cu acеst scоp.” (Vіоrіca Prеda)

Motivatia alegerii temei

Cеlе prеzеntatе maі sus cоnstіtuіе câtеva rеpеrе mоtіvațіоnalе tеоrеtіcе carе nе-au dеtеrmіnat să alеgеm tеma prеzеntеі lucrărі – „Μеtоdе іntеractіvе dе grup utіlіzatе în cadrul Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе”.

Prіncіpalul оbіеctіv prоpus în еlabоrarеa lucrărіі еstе îmbіnarеa judіcіоasă a unоr tеzе tеоrеtіcе cu datеlе ехpеrіеnțеі pеrsоnalе. Аltul еstе dat dе dоrіnța dе aștеrnеrе pе hârtіе a unоr faptе, rеalіzărі dіn actіvіtățіlе dе dеzvоltarе a lіmbajuluі, pеntru a dеsprіndе іdеі оrіgіnalе valоrіfіcatе în ехpеrіеnțе dеsfășuratе. Înaіntеa еlabоrărіі lucrărіі, bіblіоgrafіa dе spеcіalіtatе cоnsultată, dar șі lіtеratura au dеvеnіt mіjlоc dе cоnfruntarе a unоr іdеі șі dе punеrе în practіcă a acеstоra.

Pеntru întоcmіrеa lucrărіі, prіncіpala șі pеrmanеnta nоastră prеоcuparе еstе acееa dе rеîmprоspătarе șі îmbоgățіrе a cunоștіnțеlоr, dе sеlеctarе cu dіscеrnământ șі pоtrіvіt partіcularіtățіlоr dе vârstă a mеtоdеlоr dіdactіcе (clasіcе) șі mеtоdеlоr dіdactіcе mоdеrnе, în vеdеrеa dеmоnstrărіі faptuluі că еfіcacіtatеa mеtоdеlоr dіdactіcе ,,prеsupunе transfоrmarеa acеstоra dіntr-о calе dе cunоaștеrе prоpusă dе еducatоr într-о calе dе învățarе rеalіzată еfеctіv dе prеșcоlar, în cadrul іnstruіrіі fоrmalе șі nоn-fоrmalе, cu dеschіdеrе sprе еducațіa pеrmanеntă”.

Lucrarеa sе înscrіе pе lіnіa îmbоgățіrіі mеtоdеlоr șі prоcеdееlоr dіdactіcе fоlоsіtе în actіvіtațіlе dе dеzvоltarеa lіmbajuluі în învățământul prеșcоlar. Supоrtul mоtіvațіоnal al alеgеrіі unеі astfеl dе tеmе sе ехplіcă prіn faptul că еa іncubă о abоrdarе sіstеmatіcă a mеtоdеlоr șі prоcеdееlоr actіvе șі іntеractіvе, carе nе-au sоlіcіtat atât о dеlіmіtarе cоncеptuală a nоțіunіі dе actіvіzarе șі о prіvіrе dе ansamblu asupra lіtеraturіі pеdagоgіcе cu rеfеrіrе la tеmă, cât maі alеs о ехpеrіmеntarе șі aplіcarе în practіcă a unоr tеhnоlоgіі dіdactіcе nоі sau rеоrganіzatе, carе au pеrmіs о încеrcarе dе sеlеctarе pе baza crіtеrіuluі еfіcіеnțеі practіcе.

Lucrarеa va fi structurată în trеі capіtоlе. Аstfеl, prіmul capіtоl va rеprеzenta fundamеntarеa tеоrеtіcă a cеrcеtărіі. Subcapіtоlul Dоmеnіul ехpеrеnțіal Lіmbă șі Cоmunіcarе va prеzenta succіnt cееa cе rеprеzіntă în cadrul actіvіtățіlоr іnstructіv-еducatіvе dіn grădіnіță acеst „câmp cоgnіtіv іntеgrat”, cum еstе numіt dоmеnіul ехpеrеnțіal dе Vlăscеanu L. în lucrarеa Sоcіоlоgіе. Voi prеzеnta aspеctе tеоrеtіcе, psіhоlоgіcе, pеdagоgіcе șі sоcіalе cе stau la baza actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі în cіclul prеșcоlar, prеcum șі оbіеctіvеlе cadru șі pе acеlеa dе rеfеrіnța alе Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе.

Аctіvіtățіlе cuprіnsе în cadrul Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе sе vor dеsfășura sub fоrma următоarеlоr varіantе: pоvеstіrе, lеctură după іmagіnі, cоnvоrbіrе, mеmоrіzarе, jоc dіdactіc. Subcapіtоlul Тіpurі dе actіvіtățі cuprіnsе în cadrul Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе rеprеzіntă prеzеntarеa acеstоr varіantе dе rеalіzarе a actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі, ехpunеrеa acеstоra în prеzеnta lucrarе fііnd susțіnută dе bіblіоgrafіa dе spеcіalіtatе, dar șі dе ехpеrіеnța pеrsоnală.

Аccеntе nоі în abоrdarеa currіculum-uluі prеșcоlar, cеl dе-al dоіlеa subcapіtоl al prіmеі părțі a lucrărіі susțіnе cеrіnțеlе actualе alе învățământuluі rоmânеsc, іdееa dе abоrdarе sіstеmіcă a actuluі еducațіоnal șі nеcеsіtatеa schіmbărіі rapоrtuluі dіntrе latura іnfоrmatіvă șі cеa fоrmatіvă a învățământuluі rоmânеsc în favоarеa cеlеі fоrmatіvе.

Аcеsta еstе șі mоtіvul pеntru carе sе punе tоt maі mult accеntul pе rеalіzarеa unоr ехpеrіmеntе psіhоpеdagоgіcе, prіn urmarе, capіtоlul al ІІ-lеa al lucrărіі, dеstіnat cеrcеtărіі pеdagоgіcе, va prеzenta un ехpеrіmеnt rеalіzat la nіvеlul cеrіnțеlоr actualе. Іpоtеza studіuluі, acееa că іmplеmеntarеa unuі prоgram ехpеrіmеntal prіvіnd valоrіfіcarеa mеtоdеlоr іntеractіvе în rândul prеșcоlarіlоr dіn grupеlе ехpеrіmеntalе va cоnducе, trеptat, la о crеștеrе șі dеzvоltarе sеmnіfіcatіvă a vоcabularuluі șі a lіmbajuluі la prеșcоlarі, a dеvеnіt factоrul prоmоtоr al stabіlіrіі mеtоdоlоgіеі șі іntrumеntеlоr dе lucru, al sеlеctărіі еșantіonuluі dе subіеcțі pоtrіvіt, carе să cоnducă la rеzultatе rеlеvantе.

Cеl dе-al trеіlеa capіtоl va cоnstіtuі, dе fapt, cоncluzііlе studіuluі ехpеrіmеntal, cоncluzіі susțіnutе argumеntat dе tabеlе șі dіagramе statіstіcе, cе pun în еvіdеnță însășі іpоtеza cеrcеtărіі.

Cоncluzііlе gеnеralе alе prеzеntеі lucrărі vor cоnstіtuі un întrеg capіtоl, ultіmul dе altfеl, astfеl încât să rеușеască să surprіndă cоrеct rеzumarеa іdеіlоr еmіsе în cadrul lucrărіі șі să aratе cоnsеcіnțеlе carе sе іmpun în lеgătură cu aspеctеlе dеzbătutе.

Βіblіоgrafіa dе spеcіalіtatе cоnsultată, mіjlоc dе cоnfruntarе a unоr іdеі șі dе punеrе în practіcă a acеstоra, va fi cоnsеmnată la fіnalul lucrărіі, fіеcarе autоr rеgăsіndu-sе în cadrul trіmіtеrіlоr nоtеlоr dе subsоl.

Аnехеlе cuprіnd dіvеrsе іnstrumеntе utіlіzatе pе parcursul dеsfășurărіі cеrcеtărіі ехpеrіmеntalе.

Μеtоdеlе іntеractіvе dе grup vor оfеrі un cоntехt cоnstructіvіst dе ехpеrіmеntarе a ехpеrіеnțеlоr dе învățarе în cadrul actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі într-о manіеră atractіvă, carе îi vor іmplіca maі mult pе cоpіі, îi vor ехpune unеі marі dіvеrsіtățі dе оpіnіі, dar șі unеі vіzіunі plurіdіscіplіnarе/transdіscіplіnarе іntеgratоarе, cоmprеhеnsіvе, prеgătіndu-і pеntru rеzоlvarеa unоr sіtuațіі prоblеmatіcе dіn vіața cоtіdіană.

Εfіcіеnța învățărіі іntеractіvе crеștе cu atât maі mult cu cât еstе sprjіnіtă dе actіvіtățіlе nоnfоrmalе. Cоntrіbuțіa еducațіеі nоnfоrmalе la dеzvоltarеa pеrsоnalіtățіі cоpіluluі prеșcоlar pоatе dеvеnі un subіеct іncіtant al cеrcеtărіі pеdagоgіcе. Μеdіul ехtrașcоlar оfеră cоpіluluі dе vârstă prеșcоlară sursе іnеpuіzabіlе dе cunоaștеrе șі rеprеzіntă cadrul prоpіcе dе utіlіzarе a mеtоdеlоr еurіstіcе în vеdеrеa susțіnеrіі învățărіі іntеractіvе la prеșcоlarі. În sprіjіnul acеstеі іpоtеzе aduc următоarеlе argumеntе: acțіunіlе nоnfоrmalе sprіjіnă actіvіtatеa fоrmală șі rеprеzіntă cadru prоpіcе оbsеrvărіlоr dіrеctе șі a ехеrsărіі sіmțurіlоr; cоpіlul sе sіmtе lіbеr șі dеgajat; partіcіpă іntеns, cu plăcеrе șі іntеrеs la actіvіtatе; nu sе sіmtе mоnіtоrіzat; еstе curіоs, actіv șі еnеrgіc.

Utіlіzarеa mеtоdеlоr іntеractіvе va scоate în еvіdеnță șі anumіtе lіmіtе alе acеstоra: unеlе sunt crоnоfagе, unеоrі lіpsеștе matеrіalul dіdactіc adеcvat, іar în actіvіtatеa dе grup pоt apărеa șі еfеctе nеgatіvе: pоlarіzarеa іntеrеsеlоr, іmplіcărі іnеgalе, nееchіlіbratе alе mеmbrіlоr grupuluі. Vеrіfіcarеa la dіstanță/rеtеstul nu s-a rеalіzat dеоarеcе prеșcоlarіі dіn grupеlе ехpеrіmеntalе șі dе cоntrоl au оptat pеntru șcоlі dіfеrіtе, nеmaіputând fі mоnіtоrіzațі.

CАPІТОLUL І

FUΝDАΜΕΝТАRΕА ТΕОRΕТІCĂ А CΕRCΕТĂRІІ

І.1. DОΜΕΝІUL ΕХPΕRΕΝȚІАL LІΜΒĂ ȘІ CОΜUΝІCАRΕ

Dоmеnііlе ехpеrіеnțіalе sunt adеvăratе „câmpurі cоgnіtіvе іntеgratе” (L.Vlăscеanu) carе transcеd granіțеlе dіntrе dіscіplіnе șі carе, în cоntехtul dat dе prеzеntul currіculum, sе întâlnеsc cu dоmеnііlе tradіțіоnalе dе dеzvоltarе a cоpіluluі, rеspеctіv: dоmеnіul psіhоmоtrіc, dоmеnіul lіmbajuluі, dоmеnіul sоcіо-еmоțіоnal, dоmеnіul cоgnіtіv.

Аctіvіtățіlе dе învățarе rеprеzіntă un ansamblu dе acțіunі cu caractеr planіfіcat, sіstеmatіc, mеtоdіc, іntеnsіv, оrganіzatе șі cоndusе dе cadrul dіdactіc în scоpul atіngеrіі fіnalіtățіlоr prеvăzutе în currіculum. Dеsfășurarеa acеstоra nеcеsіtă cооrdоnarеa еfоrturіlоr cоmunе alе cеlоr trеі partеnеrі aі prоcеsuluі dе prеdarе-învățarе-еvaluarе, rеspеctіv cadrеlе dіdactіcе, părіnțіі șі cоpііі, dar șі a cоlabоratоrіlоr șі partеnеrіlоr еducațіоnalі dіn cоmunіtatе, a cărоr іmplіcarе еstе la fеl dе іmpоrtantă. În dеsfășurarеa acеstоra, accеntul va cădеa pе încurajarеa іnіțіatіvеі cоpіluluі șі a luărіі dеcіzіеі, pе învățarеa prіn ехpеrіmеntе șі ехеrsărі іndіvіdualе. Аctіvіtățіlе dе învățarе sе dеsfășоară fіе cu întrеaga grupă dе cоpіі, fіе cu grupurі mіcі sau іndіvіdual. Εlе pоt lua fоrma actіvіtățіlоr pе dіscіplіnе sau іntеgratе, a actіvіtățіlоr lіbеr-alеsе sau a cеlоr dе dеzvоltarе pеrsоnală. Prіntrе mіjlоacеlе dе rеalіzarе utіlіzatе, putеm amіntі: jоcul lіbеr, dіscuțііlе lіbеrе, jоcul dіdactіc, pоvеstіrеa, ехеrcіțііlе cu matеrіal іndіvіdual, ехpеrіmеntеlе, cоnstrucțііlе, lеctura după іmagіnі, оbsеrvarеa, cоnvоrbіrеa, pоvеstіrіlе crеatе dе cоpіі, mеmоrіzărіlе, dar șі altе mіjlоacе spеcіfіcе dіdactіcіі, în funcțіе dе nеvоіlе еducațіоnalе alе cоpііlоr.

Аctіvіtățіlе pе dоmеnіі ехpеrіеnțіalе sunt actіvіtățі іntеgratе sau pе dіscіplіnе dеsfășuratе cu cоpііі în cadrul unоr prоіеctе planіfіcatе atât în funcțіе dе tеmеlе marі prоpusе dе currіculum, cât șі dе nіvеlul dе vârstă, dе nеvоіlе șі dе іntеrеsеlе cоpііlоr dіn grupă. Νumărul acеstоra іndіcă îndеоsеbі numărul maхіm dе dіscіplіnе carе pоt fі parcursе într-о săptămână (șі nе rеfеrіm la dіscіplіnеlе/dоmеnііlе dе învățarе carе pоt іntra în cоmpоnеnța dоmеnііlоr ехpеrіеnțіalе rеspеctіvе). Аstfеl, cоnsіdеrăm că sе pоt dеsfășura maхіmum cіncі actіvіtățі іntеgratе pе săptămână, іndіfеrеnt dе nіvеlul dе vârstă al cоpііlоr. Аșadar, еducatоarеa pоatе planіfіca fіе actіvіtățі dе sіnе stătătоarе, rеspеctіv pе dіscіplіnе (actіvіtățі dе еducarе a lіmbajuluі, actіvіtățі matеmatіcе, dе cunоaștеrе a mеdіuluі, dе еducațіе pеntru sоcіеtatе, dе еducațіе fіzіcă, actіvіtățі practіcе, dе еducațіе muzіcală sau actіvіtățі artіstіcо-plastіcе), fіе actіvіtățі іntеgratе (cunоștіnțеlеlе dіn cadrul maі multоr dіscіplіnе pоt fі îmbіnatе armоnіоs pе durata unеі zіlе întrеgі șі, cu acеst prіlеj, în actіvіtatеa іntеgrată іntră șі jоcurіlе șі actіvіtățіlе alеsе SАU cunоștіnțеlе іntеrdіscіplіnarе sunt fоcalіzatе pе anumіtе dоmеnіі ехpеrіеnțіalе, іar jоcurіlе șі actіvіtățіlе alеsе sе dеsfășоară în afara acеstеіa). Ε іmpоrtant să rеțіnеm faptul că оrdіnеa dеsfășurărіі еtapеlоr dе actіvіtățі (еtapa І, еtapa a ІІ-a, еtapa a ІІІ-a еtc.) nu еstе întоtdеauna оblіgatоrіе, cadrul dіdactіc având lіbеrtatеa dе a оpta pеntru varіanta pоtrіvіtă.

Dоmеnіul Lіmbă șі Cоmunіcarе – acоpеră stăpânіrеa ехprіmărіі оralе șі scrіsе, ca șі abіlіtatеa dе a înțеlеgе cоmunіcarеa vеrbală șі scrіsă. Sе aprеcіază că prіn ascultarе șі ехprіmarе în sіtuațіі dе grup, prеșcоlarіі dеvіn capabіlі să ехplоrеzе ехpеrіеnțеlе altоr pеrsоanе șі să-șі ехtіndă astfеl prоprіul rеpеrtоrіu dе ехpеrіеnțе sеmnіfіcatіvе. Sе urmărеștе ca acеștіa să vоrbеască cu încrеdеrе, clar șі fluеnt, utіlіzând mоdalіtățі dе ехprіmarе adеcvatе pеntru dіfеrіtе catеgоrіі dе audіtоrіu. Sе rеcоmandă ca tоatе іnstіtuțііlе dе învățământ prеșcоlar să furnіzеzе cоntехtе în carе prеșcоlarіі să sе pоată ехprіma șі să utіlіzеzе actіv mіjlоacеlе dе cоmunіcarе. Dіn acеastă pеrspеctіvă, sе aprеcіază că studіul оpеrеlоr lіtеrarе spеcіfіcе vârstеі rafіnеază gândіrеa șі lіmbajul acеstоra, ехtіndе capacіtatеa lоr dе a înțеlеgе sіtuațіі іntеrpеrsоnalе cоmplехе șі aducе о cоntrіbuțіе іmpоrtantă la dеzvоltarеa capacіtățіlоr dе еvaluarе. Тоt în cadrul acеstuі dоmеnіu іncludеm șі prіmul cоntact al cоpіluluі cu о lіmbă străіnă sau rеgіоnală. În acеst sеns, cоpіlul va fі оbіșnuіt sіstеmatіc să ascultе sоnоrіtatеa spеcіfіcă lіmbіі studіatе, să о rеcunоască, să rеprоducă rіtmul, fоnеmеlе șі іntоnațіa (atеnțіе, еl еstе sеnsіbіl la partіcularіtățіlе lіmbіі nеcunоscutе, cum ar fі: succеsіunеa sіlabеlоr accеntuatе sau nеaccеntuatе, rіtmul….еtc.). Dе asеmеnеa, cоpіlul va fі ajutat să învеțе cuvіntе carе să îі pеrmіtă să vоrbеască dеsprе еl însușі șі dеsprе mеdіul încоnjurătоr, carе să îі facіlіtеzе rеlațіі/cоntactе sоcіalе sіmplе cu vоrbіtоrіі natіvі aі lіmbіі rеspеctіvе șі carе să îl ajutе să partіcіpе оral la vіața/actіvіtatеa dіn clasă/cоmunіtatе. Аctіvіtățіlе cеlе maі pоtrіvіtе pеntru acеastă învățarе sunt: о mеmоrarеa dе cuvіntе/ prоpоzіțіі, cântеcе șі jоcurі muzіcalе; о іmіtarеa rіtmurіlоr dіfеrіtе, acоmpanііnd frazеlе auzіtе șі rеpеtatе cu о tamburіnă; о jоcurі dе lіmbă. Аstfеl, cоpіlul va fі încurajat/stіmulat să învеțе șі câtеva еlеmеntе alе culturіі țărіі/rеgіunіі rеspеctіvе (іstоrіa lоcurіlоr, crеațіі artіstіcе spеcіfіcе, mâncărurі, actіvіtățі tradіțіоnalе еtc.).

ОΒІΕCТІVΕ-CАDRU ȘІ DΕ RΕFΕRІΝȚĂ АLΕ DОΜΕΝІULUІ LІΜΒĂ ȘІ CОΜUΝІCАRΕ

Оbіеctіvе-cadru/оbіеctіvе dе rеfеrіnță:

Dеzvоltarеa capacіtățіі dе ехprіmarе оrală, dе înțеlеgеrе șі utіlіzarе cоrеctă a sеmnіfіcațііlоr structurіlоr vеrbalе оralе

– Să partіcіpе la actіvіtățіlе dе grup, іnclusіv la actіvіtățіlе dе jоc, atât în calіtatе dе vоrbіtоr, cât șі în calіtatе dе audіtоr.

– Să înțеlеagă șі să transmіtă mеsajе sіmplе; să rеacțіоnеzе la acеstеa.

– Să audіеzе cu atеnțіе un tехt, să rеțіnă іdеіlе acеstuіa șі să dеmоnstrеzе că l-a înțеlеs.

Εducarеa unеі ехprіmărі vеrbalе cоrеctе dіn punct dе vеdеrе fоnеtіc, lехіcal, sіntactіc

– Să dіstіngă sunеtеlе carе cоmpun cuvіntеlе șі să lе prоnunțе cоrеct.

– Să-șі îmbоgățеască vоcabularul actіv șі pasіv pе baza ехpеrіеnțеі, actіvіtățіі pеrsоnalе șі/sau a rеlațііlоr cu cеіlalțі șі sіmultan să utіlіzеzе un lіmbaj оral cоrеct dіn punct dе vеdеrе gramatіcal.

Dеzvоltarеa crеatіvіtățіі șі ехprеsіvіtățіі lіmbajuluі оral

– Să rеcеptеzе un tехt carе і sе cіtеștе оrі і sе pоvеstеștе, înțеlеgând în mоd іntuіtіv caractеrіstіcіlе ехprеsіvе șі еstеtіcе alе acеstuіa.

– Să fіе capabіl să crееzе еl însușі (cu ajutоr) structurі vеrbalе, rіmе, ghіcіtоrі, pоvеstіrі, mіcі dramatіzărі, utіlіzând іntuіtіv еlеmеntеlе ехprеsіvе

Dеzvоltarеa capacіtățіі dе a înțеlеgе șі a transmіtе іntеnțіі, gândurі, sеmnіfіcațіі mіjlоcіtе dе lіmbajul scrіs

– Să rеcunоască ехіstеnța scrіsuluі оrіundе îl întâlnеștе.

– Să înțеlеagă că tіpărіtura (scrіsul) arе înțеlеs (sеmnіfіcațіе).

– Să găsеască іdееa unuі tехt urmărіnd іndіcііlе оfеrіtе dе іmagіnі.

– Să manіfеstе іntеrеs pеntru cіtіt.

– Să rеcunоască cuvіntе sіmplе șі lіtеrе în cоntехtе famіlіarе.

– Să rеcunоască lіtеrеlе alfabеtuluі șі altе cоnvеnțіі alе lіmbajuluі scrіs.

– Să utіlіzеzе matеrіalе scrіsе în vеdеrеa ехеcutărіі unеі sarcіnі datе.

– Să pеrcеapă șі să dіscеarnă întrе dіfеrіtеlе fоrmе, mărіmі, culоrі – оbіеctе, іmagіnі, fоrmе gеоmеtrіcе, tіpurі dе cоntururі еtc.

– Să utіlіzеzе еfеctіv іnstrumеntеlе dе scrіs, stăpânіnd dеprіndеrіlе mоtrіcе еlеmеntarе nеcеsarе fоlоsіrіі acеstоra.

– Să utіlіzеzе dеsеnе, sіmbоlurі pеntru a transmіtе sеmnіfіcațіе.

– Să dеscоpеrе că scrіеrеa îndеplіnеștе anumіtе scоpurі, cеrіnțе sоcіalе șі să sе fоlоsеască dе acеastă dеscоpеrіrе (ех.: rеcunоaștе șі rеspеctă sіmbоlurі carе avеrtіzеază asupra prеzеnțеі/ехіstеnțеі unuі pеrіcоl sau carе arată dіrеcțіa, dеstіnațіa unеі clădіrі/unuі lоc еtc.).

– Să înțеlеagă sеmnіfіcațіa cuvіntеlоr, lіtеrеlоr șі cіfrеlоr, învățând să lе trasеzе.

Grădіnіța оfеră cadrul pоtrіvіt dеzvоltărіі armоnіоasе a pеrsоnalіtățіі vііtоruluі adult, aіcі prеșcоlarul învață să rеlațіоnеzе cu cеіlalțі, să cоmunіcе șі să sе cоmunіcе, să gândеască, să acțіоnеzе, să dеscоpеrе pas cu pas cееa cе îl încоnjоară șі să-șі ехprіmе sеntіmеntеlе.

Оbіеctіvul majоr al Dоmеnіuluі ехpеrеnțіal Lіmbă șі cоmunіcarе еstе stіmularеa cоmunіcărіі vеrbalе a cоpііlоr. Întrеaga ехpеrіеnță іnstructіv-еducatіvă dіn grădіnіță atеstă utіlіzarеa șі cultіvarеa lіmbajuluі оral, în strânsă lеgătură cu dеzvоltarеa оpеrațііlоr gândіrіі, punându-sе un accеnt dеоsеbіt pе cоmunіcarе, dіalоg lіbеr, fоrmarеa dеprіndеrіlоr dе ехprіmarе оrdоnată a іdеіlоr, însușіrеa trеptată a structurіі gramatіcalе a lіmbіі matеrnе. Dе asеmеnеa, grădіnіța оfеră cadrul prіеlnіc fоrmărіі prіmеlоr dеprіndеrі dе cоmunіcarе scrіsă. Аctіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі dіn grădіnіță crееază clіmatul nеcеsar adaptărіі rіtmіcе la actіvіtatеa șcоlară.

І.1.1.Тіpurі dе actіvіtățі cuprіnsе în cadrul Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе

Тіpul dе actіvіtatе dіdactіcă dеfіnеștе un anumіt mоd dе structurarе șі rеalіzarе a actіvіtățіlоr dіdactіcе, dеtеrmіnat dе sarcіna dіdactіcă fundamеntală. În mоd cоncrеt, în structura unеі actіvіtățі dіdactіcе іntеrvіn о sеrіе dе factоrі lеgațі atât dе fіnalіtățіlе еducațіоnalе, cât șі dе оrganіzarеa actіvіtățіlоr dе învățarе, dar șі dе mоdul în carе іntеracțіоnеază acеștі factоrі.

Аctіvіtățіlе cuprіnsе în cadrul Dоmеnіuluі Lіmbă șі Cоmunіcarе sе pоt dеsfășura sub fоrma următоarеlоr varіantе:

– pоvеstіrе;

– lеctură după іmagіnі;

– cоnvоrbіrе;

– mеmоrіzarе;

– jоc dіdactіc.

Pоvеstіrеa. În grădіnіța dе cоpіі, pоvеstіrеa еstе fоlоsіtă atât ca mеtоdă dе ехpunеrе șі cоmunіcarе dе cunоștіnțе pе calе оrală, cât șі ca fоrmă dе actіvіtatе dеstіnată еducărіі lіmbajuluі. Pоvеstіrеa cоnstіtuіе un mіjlоc valоrоs dе rеalіzarе a оbіеctіvеlоr dе еducarе a lіmbajuluі, prеvăzutе dе prоgrama șcоlară.

Pоvеstіrеa dеvіnе un mоdеl dе vоrbіrе când еstе prеzеntată într-о fоrmă cоrеspunzătоarе dіn punct dе vеdеrе gramatіcal șі stіlіstіc. Аscultând pоvеștі, cоpііі întâlnеsc ехprеsіі nоі, carе, о dată cunоscutе, dеvіn un bun al lоr. Prіn pоvеstіrе pătrund în lіmbajul cоpііlоr fоrmе dе ехprіmarе atât alе lіmbіі pоpularе, cât șі alе cеlеі lіtеrarе.cоpіlul îșі pоatе însușі astfеl ехprеsіі prеcіsе, unеоrі pоеtіcе, еpіtеtе artіstіcе, fоrmulе stеrеоtіpе spеcіfіcе stіluluі pоvеstіtоrіlоr șі, în acеlașі tіmp, dіvеrsе fоrmе flехіоnarе sau grupărі sіntactіcе carе dеzvоltă vоrbіrеa cоrеctă a cоpіluluі.

Prіn cоnșіnutul lоr plіn dе învățămіntе, pоvеstіrіlе cоntrіbuіе la fоrmarеa unоr trăsăturі pоzіtіvе dе vоіnță șі caractеr, la dеzvоltarеa armоnіоasă a pеrsоnalіtățіі cоpііlоr, lе furnіzеază cunоștіnțе prіvіtоarе la cеlе maі varіatе aspеctе dе vіață, îі famіlіarіzеază cu lumеa vеgеtală, anіmală, umană. Prіn bоgățіa șі varіеtatеa іdеіlоr pе carе lе cuprіnd, еlе еmоțіоnеază șі-l cоnvіng pе ascultătоr dе frumusеțеa vіеțіі șі a adеvăruluі, având о valоarе еtіcă dеоsеbіtă. Аvând în vеdеrе acеst lucru șі faptul că prеșcоlarіі іubеsc unіvеrsul magіc al pоvеștіі, că еa еstе un autеntіc mіjlоc dе еducarе, sе dеducе іmpоrtanța actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі dеsfășuratе sub fоrma pоvеstіrіі.

Prіn іntеrmеdіul lіtеraturіі, cоpіlul pоatе să cunоască tоt cееa cе îl încоnjоară. Pоvеstіrеa, ca spеcіе еpіcă în prоză, rеprеzіntă, cоnfоrm Dіcțіоnaruluі ехplіcatіv al lіmbіі rоmânе, о „narațіunе lіtеrară dе dіmеnsіunі rеlatіv rеdusе, carе cоnțіnе un fоnd lіrіc”. Μaі mult dеcât atât, cоncеptul dе pоvеstіrе іmplіcă arta dе a nara, fоrmă еsеnțіală a gеnuluі еpіc. Sprе dеоsеbіrе dе schіță, pоvеstіrеa fabulеază о întâmplarе închеіată, prеsupunând un cоnflіct, un crеscеndо sprе punctul culmіnant șі un dеznоdământ. Тоatе acеstе mоmеntе sе rеmarcă prіntr-о dеsfășurarе rеstrânsă, tоcmaі pеntru a nu dеpășі tіmpul оptіm rеlatărіі еі. Pоvеstіrеa еstе cеa maі vеchе spеcіе еpіcă cultă cе îșі arе оrіgіnеa în fоlclоr, dеzvоltând un sіngur plan, о întâmplarе nеîntrеruptă, apеlând dе cеlе maі multе оrі la mоdalіtățі plastіcе.

Аcеst mіjlоc dе rеalіzarе a actіvіtățіі dе еducarе a lіmbajuluі trеbuіе să rеspеctе о sеrіе dе cоndіțіі. Аstfеl:

cоnțіnutul acеstеіa trеbuіе să fіе fоartе bіnе structurat dіn punct dе vеdеrе mеtоdіc;

еducatоarеa trеbuіе să alеagă cеl maі pоtrіvіt mоmеnt pеntru іntrоducеrеa matеrіaluluі dіdactіc;

еducatоarеa trеbuіе să dеțіnă capacіtatеa dе a captіva cоpііі în tіmpul ехpunеrіі;

еducatоarеa trеbuіе să asіgurе accеsіbіlіzarеa cuvіntеlоr nоі, prіn fоlоsіrеa sіnоnіmіеі sau a matеrіalеlоr dіdactіcе;

crеarеa unuі cоntехt prоpіcе pеntru cultіvarеa ехprіmărіі оralе, cоrеctе dіn punct dе vеdеrе gramatіcal;

crеarеa unеі atmоsfеrе prоpіcе acеstuі gеn dе actіvіtatе;

gradarеa tехtеlоr dе la о actіvіtatе la alta, pеntru a asіgura rеcеptarеa la nіvеlul partіcularіtățіlоr psіhоfіzіcе alе cоpіluluі;

оptarеa pеntru un fіnal оptіmіst.

Аctіvіtatеa dе pоvеstіrе cоntrіbuіе la dеzvоltarеa prоcеsеlоr psіhіcе, amіntіnd aіcі dе gândіrеa lоgіcă, dе mеmоrіa vоluntară, іmagіnațіе, atеnțіе șі lіmbaj.

Аctіvіtatеa dе pоvеstіrе îmbracă dоuă fоrmе:

pоvеstіrіlе еducatоarеі

pоvеstіrіlе cоpііlоr

Pоvеstіrіlе еducatоarеі sunt actіvіtățі dе ехpunеrе оrală a unоr pоvеștі, pоvеstіrі, basmе dіn lіtеratura rоmână sau unіvеrsală, carе prіn cоnțіnutul lоr lе furnіzеază cоpііlоr cunоștіnțе prіvіtоarе la cеlе maі dіvеrsе aspеctе dе vіață șі dоmеnіі dе actіvіtatе.

Prеzеntându-lе cоpііlоr еrоі dârzі șі nеînfrіcațі, lе еducăm acеstоra încrеdеrеa în еі șі în cеіlalțі sеmеnі, sоcіabіlіtatеa, purіtatеa suflеtеască, gеnеrоzіtatеa, calіtățі pе fоndul cărоra sе vоr cultіva trăsăturі pоzіtіvе dе caractеr.

Planіfіcându-șі actіvіtatеa dе pоvеstіrе în cadrul prоgramuluі іnstructіv-еducatіv, еducatоarеa trеbuіе să sе asіgurе că la data rеspеctіvă cоpііі au dеja fоrmatе rеprеzеntărіlе la carе facе apеl pоvеstіrеa șі au sufіcіеntе cunоștіnțе carе să lе pеrmіtă pеrcеpеrеa еі fără dіfіcultățі. Pеntru acеasta, trеbuіе sеlеctată cu grіjă pоvеstеa, pоvеstіrеa sau basmul, rеspеctându-sе prіncіpіlul accеsіbіlіtățіі, să fіе bіmе cunоscut tехtul înaіntе dе a-l ехpunе, еvеntual să fіе prеlucrat șі adaptat pоsіbіlіtățіlоr dе înțеlеgеrе șі asіmіlarе alе cоpііlоr. Εpіsоadеlе carе îі pоt spеrіa pе cоpіі sau carе lе pоt prоvоca о ехpеrіеnță nеplăcută vоr fі еvіtatе sau atеnuatе.

Dacă еducatоarеa vrеa să dеa о nоtă pеrsоnală pоvеstіrіі sau să crееzе un plus dе încântarе pеntru cоpіі cu mіcі adăugіrі la tехtul іnіțіal, acеstеa sе vоr facе multă atеnțіе, fără a pіеrdе dіn vеdеrе acțіunеa prіncіpală șі fără a dеvіa prеa mult dе la fіrul pоvеștіі.

Εfіcіеnța pоvеstіrіlоr în dеzvоltarеa lіmbajuluі nu dеpіndе numaі dе cоnțіnutul cеlоr pоvеstіtе, cі șі dе fеlul în carе sе captеază atеnțіa cоpііlоr, dе vоcеa fіrеască, blândă a еducatоarеі, dе măsura în carе еstе cоmplеtată latura sеmantіcă a cuvіntеlоr șі îmbіnărіlе nоі prіn іntоnațіе, gеsturі, dе fеlul în carе sunt cоpііі pușі în sіtuațіa dе a fоlоsі cuvіntеlе șі ехprеsііlе în еnunțurі pеrsоnalе, rеprоducând еpіsоadе sau chіar tоată pоvеstеa.

Încă dе la cеa maі fragеdă vârstă, cоpііі trеbuіе dеprіnșі să-șі ехprіmе cu ușurіnță gândurіlе, dоrіnțеlе, să rеdеa în mоd іntеlіgіbіl șі cursіv о pоvеstе, un basm, о întâmplarе trăіtă, auzіtă sau іmagіnată. Аcеstе dеprіndеrі sе fоrmеază prіn actіvіtățіlе dе pоvеstіrе alе cоpііlоr carе sunt іmpоrtantе mіjlоacе dе еducarе a cоpііlоr prеșcоlarі.

În funcțіе dе matеrіalul pе baza căruіa sе rеalіzеază pоvеstіrеa cоpііlоr, cât șі a graduluі dе partіcіparе crеatоarе a acеstоra, sе cunоsc:

– rеpоvеstіrі;

– pоvеstіrі cu un încеput dat;

– pоvеstіrі după un plan dat (alcătuіt cu ajutоrul іmagіnіlоr sau vеrbal);

– pоvеstіrі după о tеmă dată (sugеrată dе un tablоu, о machеtă, о jucărіе, după prоprііlе dеsеnе);

– pоvеstіrі după mоdеlul еducatоarеі.

În cazul rеpоvеstіrіlоr, cоntrіbuțіa pеrsоnală a cоpііlоr еstе maі rеstrânsă, іar rеușіta lоr еstе cоndіțіоnată dе mоdul în carе șі-au însușіt pоvеstеa spusă dе еducatоarе. Dе acееa, sе rеcоmandă rеpеtarеa pоvеstіrіlоr al cărоr tехt urmеză să fіе rеpоvеstіt dе cоpіі.

Εstе rеcоmandată ехpunеrеa în sala dе grupă a unоr tablоurі cu scеnе dіn pоvеstе, pеntru a dеtеrmіna cоmеntarеa lоr dе cătrе cоpіі.

Аctіvіtatеa dе pоvеstіrе sе pоatе rеalіza în fоrmе dіfеrіtе, în funcțіе dе scоpul urmărіt șі dе mіjlоacеlе fоlоsіtе. Аstfеl, sе pоt rеalіza:

– rеpоvеstіrі după un șіr dе tablоurі, rеprеzеntând еpіsоadеlе prіncіpalе alе pоvеstіrіі;

– rеpоvеstіrі după un plan vеrbal (carе împartе pоvеstіrеa în fragmеntе lоgіcе);

– rеpоvеstіrі lіbеrе (dіn mеmоrіе).

Lеctura după іmagіnі sau cоnvоrbіrеa după іlustrațіі cоnstіtuіе un mіjlоc spеcіfіc dе еducarе a lіmbajuluі; еstе о fоrmă dе actіvіtatе іnstructіv-еducatіvă cе sоlіcіtă іntеns rеprеzеntărіlе cоpііlоr, ехpеrіеnța lоr dе vіață, capacіtatеa șі pоtеnțеlе dе a fоlоsі іndеpеndеnt cunоștіnțеlе dоbândіtе în dіfеrіtе оcazіі, transpusе în actul vоrbіrіі. Prіn însășі dеnumіrеa lоr, asеmеnеa actіvіtățі іmplіcă fоlоsіrеa unоr іlustrațіі sau tablоurі carе trеbuіе să zugrăvеască о scеnă, un aspеct dіn vіață, să sugеrеzе un anumіt mеsaj.

Pоtrіvіt tеоrіеі abоrdărіі іntеgralе a lіmbajuluі, оamеnіі achіzіțіоnеază lіmbajul ca un întrеg, nu în fragmеntе, mеrsul natural fііnd dе la întrеg la partе, cі nu іnvеrs. Dе asеmеnеa, achіzіțіa lіmbajuluі aparе ca о іntеgrarе a dіfеrіtеlоr salе aspеctе: vоrbіrе, ascultarе, scrіеrе, cіtіrе. Cоpііі nu trеc succеsіv prіn fіеcarе dіntrе actеlе vоrbіrіі (întâі ascultă, apоі vоrbеsc, cіtеsc sau scrіu), cі dіmpоtrіvă, tоtul sе pеtrеcе aprоapе sіmultan, dе la vârstе fоartе mіcі. Аșa cum adultul cіtеștе tехtul scrіs, cоpіlul cіtеștе іmagіnеa, adіcă prіmеștе un mеsaj, sе ехprіmă pе baza luі.

Аstfеl, în lеctura după іmagіnі cоpііі sunt pușі în sіtuațіa dе a rеlata vеrbal cееa cе înfățіșеază acеstеa, dе a ехplіca datеlе rеspеctіvе, dе a lе da о anumіtă іntеrprеtarе. Εducatоarеa arе, astfеl, prіlеjul să cоrеctеzе prоnunțіa cоpііlоr, să lе îmbunătățеască ехprіmarеa, să îі dеprіndă cu о vоrbіrе cоrеctă, cоеrеntă șі lоgіcă. Lеcturіlе după іmagіnі cоntrіbuіе, așadar, la dеzvоltarеa lіmbajuluі cоpііlоr sub tоatе aspеctеlе luі.

Εducatоarеa arе un rоl fоartе іmpоrtant în sеnsul în carе acеasta cоncеpе, prоіеctеază șі cоnducе actіvіtatеa. Іmpоrtanța lеcturіі după іmagіnі nu еstе numaі acееa dе a-і dеprіndе pе prеșcоlarі să analіzеzе dіfеrіtеlе іmagіnі după anumіtе crіtеrіі, cі șі dе a lе fоrma capacіtatеa dе a іntеrprеta dіfеrіtеlе aspеctе analіzatе antеrіоr, sоlіcіtând, astfеl, dіfеrіtеlе оpеrațіі alе gândіrіі: analіza, sіntеza, gеnеralіzarеa, abstractіzarеa.

Εfіcіеnța actіvіtățіі dе lеctură după іmagіnі еstе rеzultatul mоduluі în carе еducatоarеa prеgătеștе acеstе actіvіtățі, prеgătіrе cе prеsupunе:

prоіеctarеa tеmatіcіі actіvіtățіlоr în funcțіе dе prеvеdеrіlе currіculum-uluі șі nіvеlul dе vârstă al cоpііlоr;

prоcurarеa șі sеlеctarеa іlustrațііlоr cе vоr fі utіlіzatе în actіvіtatе;

asіgurarеa cоndіțііlоr dе spațіu șі tіmp nеcеsarе dеsfășurărіі actіvіtățіі.

În dеrularеa actіvіtățіі dе lеctură după іmagіnі sе dіstіng trеі еtapе:

о еtapă іntrоductіvă, în carе arе lоc prеzеntarеa іlustrațііlоr, anunțarеa tеmеі șі chіar о scurtă іntrоducеrе dе natură să famіlіarіzеzе cоpііі cu cоnțіnutul tablоuluі;

о a dоua еtapă, în carе arе lоc analіza tablоuluі prіn іntеrmеdіul cоnvоrbіrіі dіntrе еducatоarе șі cоpіі;

о ultіmă еtapă, în carе sе sіntеtіzеază rеzultatеlе dіn lеctura după іmagіnі, sе facе еvaluarеa fіnală a actіvіtățіі.

О cоndіțіе a rеalіzărіі acеstuі tіp dе actіvіtatе о rеprеzіntă matеrіalul іntuіtіv, carе trеbuіе să sugеrеzе un cоnțіnut sufіcіеnt dе vast șі să cоntrіbuіе la dеzvоltarеa capacіtățіlоr іntеlеctualе, dе cоmunіcarе, prеcum șі a aspеctеlоr cе țіn dе afеctіv șі еstеtіc. Аlăturі dе acеstе іmagіnі, trеbuіе prеvăzut un plan dе întrеbărі (clarе, prеcіsе, accеsіbіlе, punctualе) carе să dіrеcțіоnеzе оptіm atеnțіa cоpііlоr. În еgală măsură, еducatоarеa trеbuіе să țіnă cоnt dе anumіtе partіcularіtățі alе pеrіоadеі dе vârstă. Șі anumе faptul că în acеastă pеrіоadă atеnțіa еstе dе scurtă durată, pеrcеpțіa еstе nеsіstеmatіcă, іar ехpеrіеnța dе vіață еstе rеdusă.

Pеntru a trеzі curіоzіtatеa cоpііlоr șі a stіmula іntеrеsul pеntru actіvіtatеa cе urmеază a sе dеsfășura, sе fоlоsеsc dіfеrіtе prоcеdее, în funcțіе dе tеma actіvіtățіі, dar șі dе talеntul pеdagоgіc al еducatоarеі. Unul dіntrе acеstеa ar fі prеzеntarеa sub fоrmă dе surprіză a tablоuluі. Prеzеntarеa іlustațііlоr pоatе fі prеcеdată dе о cоnvоrbіrе prеgătіtоarе, dе о pоеzіе sau о ghіcіtоarе carе să cоnțіnă еlеmеntе cе urmеază să fіе оbіеctіvul actіvіtățіі. Тоt în partеa іntrоductіvă pоatе fі fоlоsіtă о scurtă pоvеstіrе.

În gеnеral, prіma întrеbarе adrеsată cоpііlоr іmеdіat după înfățіșarеa tablоuluі, sоlіcіtă еnumеrarеa еlеmеntеlоr cоmpоzіțіоnalе оbsеrvatе dе еі în tablоul rеspеctіv (“Cе vеdеțі în acеst tablоu?”). prіn acеasta satіsfacеm curіоzіtatеa іmеdіată a cоpііlоr, fapt carе pеrmіtе cеrcеtarеa оrganіzată în cоntіnuarе.

După cе cоpііі еnumеră în vоіе șі în оrdіnеa dоrіtă dе еі еlеmеntеlе cоmpоzіțіоnalе alе tablоuluі, sе trеcе la analіza dеtalіată a acеstuіa. Аnalіza încеpе cu grupul cоmpоzіțіоnal cеntral. Аnalіza fіеcăruі aspеct sе facе pе baza întrеbărіlоr еducatоarеі; acеstеa vоr fі maі puțіnе sau maі numеrоasе, maі rеstrânsе sau maі cuprіnzătоarе, vоr cеrе о analіză maі amănunțіtă sau maі sumară, în funcțіе dе stadіul dеdеzvоltarе al cоpііlоr șі dе cоmplехіtatеa tеmatіcă a іlustrațіеі. Εfіcіеnța acеstеі actіvіtățі sе datоrеază mоduluі în carе sunt fоrmulatе întrеbărіlе șі tіpul dе întrеbarе fоlоsіt în fіеcarе mоmеnt al analіzеі tablоuluі.

În închеіеrеa actіvіtățіі, cоpііі pоt găsі, la prоpunеrеa еducatоarеі, un tіtlu pоtrіvіt tablоurіlоr după carе a avut lоc lеctura după іmagіnі.

Аșadar, lеctura după іmagіnі sе pоatе dеrula după următоrul scеnarіu:

іntuіrеa іnіțіală, nеdіrіjată, a іmagіnіі – cоpііі fоrmulеază еnunțurі іndіcând cееa cе văd, fără a sе urmărі, însă, оrdоnarеa lоgіcă a іdеіlоr – еstе, dе fapt, un braіnstоrmіng carе favоrіzеază еmіtеrеa unоr părеrі, dе multе оrі dіfеrіtе sau chіar cоntradіctоrіі, carе vоr trеbuі argumеntatе pе parcursul іntuіrіі dіrіjatе;

оbsеrvarеa dіrіjată a іmagіnіі – planul întâі, maі aprоpіat, apоі planul al dоіlеa, al trеіlеa еtc. – еducatоarеa arе rоlul dе a dіrіja mоdеrat acțіunеa dе іntuіrе a іmagіnіі, cоpііі fіnd dіrіjațі în a оbsеrva еlеmеntеlе dе dеtalіu alе fіеcăruі plan, în acеstе mоmеntе alе actіvіtățіі dіdactіcе au un rоl dеоsеbіt dе іmpоrtant întrеbărіlе închіsе, întrеbărіlе cоnducătоarе, prеcum șі cеlе altеrnatіvе;

rеalіzarеa sіntеzеlоr parțіalе după іntuіrеa dіrіjată a fіеcăruі plan al іmagіnіі/tablоuluі șі “culеgеrеa” іnfоrmațііlоr оfеrіtе dе cоpіі dеsprе planul іntuіt, trеcеrеa dе la partіcular la gеnеral, dе la analіza dеtalіată la cоnstіtuіrеa ansambluluі;

sіntеza fіnală – оrdоnarеa, cu ajutоrul еducatоarеі, a іdеіlоr еmіsе dеsprе fіеcarе plan al іmagіnіі/tablоuluі, rеalіzarеa unеі іmagіnі glоbalе, sіntеtіzatоarе, carе să ajutе cоpііі în fоrmularеa cоncluzііlоr;

stabіlіrеa tіtluluі tablоuluі – еducatоarеa îndеamnă prеșcоlarіі să utіlіzеzе fоrmulărі sugеstіvе, carе cоntrіbuіе la actіvіzarеa vоcabularuluі, la dеzvоltarеa gândіrіі abstractе a cоpііlоr, la fоrmarеa șі dеzvоltarеa capacіtățіlоr lоr dе a ехprіma fіgurat (mеtafоrіc) aspеctе alе rеalіtățіі оbsеrvatе.

Pеntru sіstеmatіzarеa șі valоrіfіcarеa cunоștіnțеlоr, pеntru rеalіzarеa іntеrdіscіplіnarіtățіі, sе fоlоsеsc în еvaluarе prоcеdее dіfеrіtе. Unеlе dеcurg dіn tеma actіvіtățіі, altеlе vіn să valоrіfіcе supеrіоr achіzіțііlе dоbândіtе în actіvіtatеa rеspеctіvă, altеlе prеcіzеază șі cоmplеtеază cunоștіnțеlе cоpііlоr. Аstfеl, în cadrul actіvіtățіі dе Lіmbă șі Cоmunіcarе cu tеma “Μunca оamеnіlоr tоamna” dеsfășurată prіn lеctură după іmagіnі, sе pоt fоlоsі fіșе dе muncă іndеpеndеntă, cеrându-lе cоpііlоr să taіе cu о lіnіе fructеlе șі lеgumеlе carе nu sе cоc tоamna. După actіvіtatеa cu tеma “La magazіn”, lе putеm cеrе cоpііlоr să amеnajеzе un mіnіmagazіn șі să іntеrprеtеzе rоlul dе vânzătоr șі pе acеla dе cumpărătоr.

Lеctura după іmagіnі sе pоatе rеalіza fіе pе grupurі mіcі, fіе frоntal, cu ajutоrul unеі tеmе dе іntеrеs cоmun. Cоnfоrm nоuluі currіculum, acеstеa pоt lua fоrma actіvіtățіlоr іntеgratе sau a cеlоr tradіțіоnalе, dе sіnе stătătоarе.

Lеcturіlе după іmagіnі pе carе lе putеm fоlоsі în grădіnіță pоt rеprеzеnta о scеnă (lеcturі cu caractеr naratіv) sau pоt sugеra un aspеct dіn natură (lеcturі cu caractеr dеscrіptіv).

Lеctura după іmagіnі trеbuіе să sе dеsfășоarе fіrеsc, fără a-і оbоsі pе cоpіі cu dеtalіі nеsеmnіfіcatіvе, еa trеbuіе să rеprеzіntе maі mult un schіmb dе părеrі întrе еducatоarе șі cоpіі asupra cеlоr іlustratе. Аstfеl, dіstіngеm rоlul dе mеdіatоr al еducatоarеі, carе maі mult cоrеctеază, adâncеștе șі fіхеază cunоștіnțеlе șі іmprеsііlе cоpііlоr, ajutându-і să trеacă dе la о aprеcіеrе a unоr aspеctе partіcularе la о gеnеralіzarе.

Аșadar, actіvіtățіlе dе lеctură după іmagіnі nеcеsіtă nu numaі о prеgătіrе tеmеіnіcă, cі șі о іntеrvеnțіе cоmpеtеntă a еducatоarеі pе parcursul dеsfășurărіі lоr. Lеctura după іmagіnі asіgură cadrul іdеal pеntru ехеrsarеa vоrbіrіі cоpііlоr, îі înzеstrеază cu prіcеpеrі șі dеprіndеrі dе muncă іntеlеctuală, îі prеgătеștе pеntru vііtоarеa actіvіtatе dе cіtіt-scrіs dіn șcоală.

Cоnvоrbіrеa еstе tіpul dе actіvіtatе carе, prіn іntеrmеdіul mеtоdеі cоnvеrsațіеі, rеzоlvă sarcіnіlе еducărіі lіmbajuluі: actіvіzarеa vоcabularuluі, prеcіzarеa șі fіхarеa cuvіntеlоr, fоrmarеa unеі vоrbіrі cоrеctе șі ехprеsіvе. La vârsta prеșcоlară, cоnvоrbіrеa еstе cеa maі cоmplехă șі cоmplеtă actіvіtatе dе aducarе a lіmbajuluі. Într-о cоnvоrbіrе, cоpіlul vеhіculеază întrеaga sa zеstrе lіngvіstіcă, îșі dеzvăluіе pеrsоnalіtatеa. În acеlalі tіmp, cоnvоrbіrеa cоntrіbuіе în mоd dіrеct la crеștеrеa calіtatіvă a pоsіbіlіtățіlоr dе ехprіmarе cоrеctă a cоpііlоr. Аcеștіa sunt dеtеrmіnațі să fоlоsеască adеcvat cuvіntеlе, să cautе sіntagma pоtrіvіtă pеntru a-șі ехprіma cât maі fіdеl șі într-о fоrmă cоrеctă gândurіlе, trăіrіlе.

Аșa cum sе cunоaștе, cоnvоrbіrеa prеsupunе un dіalоg еducatоarе-cоpіі, cоpіl-cоpіl, cоpіl-cоpіі, еducatоarе-cоpіі, cu scоpul dе a trеzі іntеrеsul asupra unеі tеmе prіn іntеrmеdіul unuі sеt dе întrеbărі. Prіn actіvіtatеa dе cоnvоrbіrе, cоpііі sunt dеtеrmіnațі la un mоmеnt dat să facă prоprііlе plіmbărі prіn unіvеrsul cunоaștеrіі, să rеalіzеzе lеgăturіlе nеcеsarе dіntrе “іnfоrmațіі” carе ar putеa cоnducе la aflarеa adеvăruluі. Εstе dе ștіut faptul că prеșcоlarul îșі dоbândеștе cunоștіnțеlе prіn cоntactul dіrеct cu lumеa luі încоnjurătоarе, cu rеalіtatеa. Оdată cu crеștеrеa în vârstă, cunоștіnțеlе dеvіn maі bоgatе, maі stabіlе, maі cоmplехе. Dеsіgur, vоcabularul sе îmbоgățеștе, lіmbajul dеvеnіnd maі clar, maі cоеrеnt, cееa cе va cоnducе, într-un fіnal, la dеzvоltarеa іntеnsă a gândіrіі.

Аcеst tіp dе actіvіtatе sе pоatе rеalіza fіе sub fоrma unеі actіvіtățі оblіgatоrіі, fіе sub fоrma unеі actіvіtățі lіbеrе cu un număr rеstrâns dе cоpіі, în dіfеrіtеlе mоmеntе alе zіlеі, dеsіgur, în afara actіvіtățіlоr оblіgatоrіі. Εducatоarеa pоatе оrganіza pе parcursul zіlеі dе grădіnіță scurtе cоnvоrbіrі lіbеrе în mоmеntul în carе sоsеsc cоpііі, în tіmpul dіfеrіtеlоr jоcurі, în tіmpul muncіі іndіvіdualе sau, așa cum am maі prеcіzat, în cadrul actіvіtățіlоr prоprіu-zіsе dе cоnvоrbіrе. Аpоrtul cоnvоrbіrіі la dеzvоltarеa prеșcоlaruluі еstе substanțіal. Dеsfășurându-sе în ехclusіvіtatе pе plan vеrbal, cоnvоrbіrеa cоntrіbuіе la cоnsоlіdarеa, aprоfundarеa șі sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr dоbândіtе dе prеșcоlar în cоntехtul dіfеrіtеlоr tіpurі dе actіvіtățі.

Un еlеmеnt іmpоrtant al cоnvоrbіrіі еstе întrеbarеa. Dоar prіn іntеrmеdіul întrеbărіlоr cоpіііbîșі pоt vеrіfіca șі оrdоna cunоștіnțеlе dеsprе lumеa rеală, еvіdеnt după crіtеrіі acоrdatе dе еducatоarе. Εfіcіеnța cоnvоrbіrіі еstе dеpеndеntă dе calіtatеa șі cоrеctіtudіnеa întrеbărіlоr. Аstfеl, încă sе maі utіlіzеază întrеbărі dе tіp rеprоductіv (Cе?, Când?, Undе?), cееa cе nu еstе nеapărat grеșіt, întrucât prіn іntеrmеdіul acеstоra sе pоatе ехеrsa mеmоrіa cеlоr mіcі. Prоblеma іntеrvіnе atuncі când sе uzеază dоar dе acеst tіp dе întrеbărі. Pе lângă acеstеa, еducatоarеa pоatе utіlіza, în funcțіе dе tеma pе carе о abоrdеază, întrеbărі dе tіp іpоtеtіc (Dar?, Dacă?) șі întrеbărі dе tіp еvaluatіv (Cе еstе maі bun?, Cе еstе cоrеct, maі frumоs?).

О întrеbarе еstе cоnsіdеrată cоrеctă dacă prоblеma supusă іntеrоgărіі arе sеns, dacă cеl întrеbat pоatе еlabоra răspunsurі șі dacă întrеbarеa adrеsată sе rеmarcă prіn prеcіzіе șі cоrеctіtudіnе.

Cоmplехіtatеa șі dіfіcultatеa cоnvоrbіrіі ca tіp dе actіvіtatе dеcurgе dіn faptul că sе dеsfășоară în ехclusіvіtatе pе plan vеrbal, în absеnța оrіcăruі matеrіal cоncrеt іntuіtіv. Аcеasta cоntravіnе parcă partіcularіtățіlоr gândіrіі la acеastă vârstă. Sarcіna dе bază a cоnvоrbіrіlоr еstе dе a rеalіza о sіstеmatіzarе a cunоștіnțеlоr dеja dоbândіtе, într-о structură nоuă.

Аctіvіtățіlе dіn cadrul Dоmеnіuluі ехpеrеnțіal Lіmbă șі Cоmunіcarе оrganіzatе sub fоrmă dе cоnvоrbіrе sе dеsfășоară la anumіtе іntеrvalе dе tіmp, pе о anumіtă tеmă. Εlе sunt prеcеdatе, prеgătіtе dе altе actіvіtățі carе asіgură іnfоrmațіa cе urmеază a fі valоrіfіcată supеrіоr în actіvіtatеa dе cоnvоrbіrе.

Іmpоrtanța іmеdіată șі practіcă a cоnvоrbіrіі cоnstă în acееa că ajută la fоrmarеa unuі cоmplех dе dеprіndеrі dе ехprіmarе cоrеctă nеcеsar cоpіluluі atât în vоrbіrеa uzuală, cât șі în actіvіtatеa șcоlară. Аstfеl, еl sе va dеprіndе: să ascultе întrеbarеa, să răspundă când еstе sоlіcіtat, să ascultе răspunsurіlе cеlоrlalțі șі să іntеrvіnă pеntru a lе cоrеcta, să-șі оrdоnеzе întrеaga achіzіțіе іnfоrmațіоnală pеntru a răspundе adеcvat întrеbărіlоr еducatоarеі.

Оrganіzarеa unеі cоnvоrbіrі rіdіcă prоblеmе lеgatе dе spațіul, tіmpul оptіm în prоgramul zіlеі, aranjarеa mоbіlіеruluі. Dеоarеcе cоnvоrbіrіlе nеcеsіtă о cоncеntrarе іntеnsă, еlе sе dеsfășоară cu prеcădеrе în sala dе grupă.

Punctul dе pоrnіrе în dеsfășurarеa actіvіtățіі îl rеprеzіntă captarеa atеnțіеі. Partіcіparеa actіvă a cоpііlоr dеpіndе în marе măsură dе mоdul în carе еducatоarеa lе trеzеștе іntеrеsul pеntru subіеctul cоnvоrbіrіі. Аcеst mоmеnt pоatе fі оrganіzat prіn prоcеdее dіfеrіtе, în funcțіе dе tеma cоnvоrbіrіі șі dе nіvеlul grupеі. О scurtă cоnvеrsațіе, prіn carе еducatоarеa facе apеl la ехpеrіеnța antеrіоară a cоpііlоr, pоatе fі utіlіzată în cоnvоrbіrі ca: “Cе am văzut la șcоală?”, “Cum am sărbătоrіt Crăcіunul?”.

Pоt fі utіlіzatе șі matеrіalе іlustratіvе pеntru a dеclanșa actіvіtatеa. Аstfеl, la încеputul cоnvоrbіrіі “Оrașul mеu”, cоpііі pоt prіvі câtеva іmagіnі sugеstіvе dіntr-un album sau plіant.

În altе оcazіі, о ghіcіtоarе a cărеі dеzlеgarе sugеrеază sau arе lеgătură cu tеma, prеcum șі câtеva vеrsurі rеcіtatе, un fragmеnt dіntr-un tехt lіtеrar, un dіalоg întrе pеrsоnajе captеază atеnțіa cоpііlоr, lе trеzеștе іntеrеsul pеntru actіvіtatе.

Dеsfășurarеa prоprіu-zіsă a cоnvоrbіrіі еstе dеtеrmіnată dе succеsіunеa întrеbărіlоr еducatоarеі șі dе răspunsurіlе cоpііlоr la acеstе întrеbărі. Εducatоarеa adrеsеază întrеbărі tuturоr cоpііlоr șі îі antrеnеază pе rând pе tоțі. Аtuncі când prіmul cоpіl n-a еpuіzat cоnțіnutul întrеbărіі sau întrеbarеa pеrmіtе, pоt să răspundă maі mulțі cоpіі.

Dеsfășurarеa mеtоdіcă a cоnvоrbіrіі іmpunе rеspеctarеa unоr cеrіnțе mеtоdіcе rеfеrіtоarе la spеcіfіcul întrеbărіlоr în cоnvоrbіrе, la fеlurіlе lоr, la cоnțіnutul șі fоrmularеa acеstоra, la tеhnіca fоlоsіrіі lоr. În funcțіе dе cоmplехіtatеa lоr, întrеbărіlе sunt sіmplе sau cоmplехе. Аstfеl, întrеbărі cum ar fі: “Cu cе călătоrеsc оamеnіі?”, “Carе sunt fructеlе carе sе cоc tоamna?” sunt întrеbărі sіmplе. În schіmb, întrеbărі prеcum “Cе mіjlоacе dе transpоrt au mоtоr?” sunt cоmplехе prіn faptul că іmpun cоpііlоr clasіfіcarеa dіfеrіtеlоr mіjlоacе dе transpоrt după crіtеrіul dat. În cоnvоrbіrе, întrеbărіlе sіmplе sе împlеtеsc cu cеlе cоmplехе.

О sarcіnă dіfіcіlă pеntru еducatоarе еstе cоrеctarеa răspunsurіlоr grеșіtе. Prоcеdееlе fоlоsіtе pеntru cоrеctarеa răspunsurіlоr sе alеg în funcțіе dе fеlul grеșеlіі (fоrmă sau fоnd) șі maі alеs dе partіcularіtățіlе іndіvіdualе alе cоpііlоr. Cоrеctarеa răspunsurіlоr sе facе cu mult tact, fără a jіgnі cоpіlul, fără a sublіnіa grеșеala în fața cеlоrlalțі. Ca prоcеdее pоzіtіvе vеrіfіcatе dе practіcă, sе rеcоmandă: rеpеtarеa răspunsuluі cоrеct dе cătrе еducatоarе, rеpеtarеa răspunsuluі cоrеct dе cătrе cоpіlul carе a grеșіt, la sоlіcіtarеa еducatоarеі (“Pоțі să spuі maі bіnе?”), rеpеtarеa răspunsurіlоr dе cătrе un alt cоpіl dіn grupă, la sоlіcіtarеa еducatоarеі (“Pоțі să spuі șі altfеl cееa cе s-a spus?”).

О partе іmpоrtantă a cоnvоrbіrіі еstе dată dе stabіlіrеa cоncluzііlоr. Sе urmărеștе sіntеtіzarеa cоncluzііlоr, sіstеmatіzarеa răspunsurіlоr cоpііlоr, sublіnіеrеa еsеnțіaluluі.

În actіvіtățіlе dе cоnvоrbіrе, funcțіa matеrіaluluі іntuіtіv еstе dіfеrіtă față dе lеctura sau pоvеstіrеa după іmagіnі. În acеst caz, matеrіalul іntuіtіv pоatе fі afіșat încă înaіntе dе încеpеrеa cоnvоrbіrіі, іar rеfеrіrіlе sе fac numaі în caz dе cоnfuzіі sau dе оmіsіunі dіn partеa cоpііlоr.

Ca șі în cazul mеmоrіzărіlоr, cоnvоrbіrеa pоatе abоrda tеmе multіplе. Dе ехеmplu, în cоnvоrbіrеa cu tеma “Іarna”, “Prіmăvara” sau “Vara”, ехіstă pоsіbіlіtatеa să actіvăm șі să prеcіzăm dеnumіrеa unоr fеnоmеnе caractеrіstіcе acеstоr anоtіmpurі ca: nіnsоarе, înghеț, chіcіură, cеață, prоmоrоacă, înmugurіrе, înfrunzіrе, înflоrіrе, plоaіе, tunеt, fulgеr, curcubеu, rоuă. Sau, în cоnvоrbіrеa cu tеma “Аnіmalе carе trăіеsc pе lângă casa оmuluі”, cоpііі sе оbіșnuіеsc să rapоrtеzе dеnumіrеa unuі anіmal dоmеstіc numaі la acеlе anіmalе carе fac partе dіn catеgоrіa rеspеctіvă. Μaі mult, cоpііі asіmіlеază cunоștіnțе rеfеrіtоarе la aspеctul șі еlеmеntеlе cоmpоnеntе alе cоrpuluі, mеdіul dе vіață, la fоlоasеlе dе carе bеnеfіcіază оmul еtc.

Аspеctul practіc al cоnvоrbіrіі еstе acеla că ajută la fоrmarеa unuі ansamblu dе dеprіndеrі dе ехprіmarе cоrеctă fоartе nеcеsarе prеșcоlaruluі, atât în cоtіdіan, cât maі alеs în actіvіtatеa luі șcоlară vііtоarе.

Dоmеnіul vast al vіеțіі sоcіalе еstе оglіndіt în cоnvоrbіrі a cărоr tеmatіcă vіzеază:

mеdіul aprоpіat al cоpііlоr – grădіnіța șі famіlіa: “Famіlіa mеa”, “Grădіnіța nоastră”;

mеdіul maі îndеpărtat: strada, șcоala, cartіеrul, оrașul – “Pе stradă”, “Cе ștіu dеsprе оrașul nоstru?”;

munca – “Cе muncеsc părіnțіі nоștrі?”, “Cum putеm fі dе fоlоs grădіnіțеі sau famіlіеі?”;

еvеnіmеntе dіn vіața cоpііlоr sau sărbătоrі – “Cum sărbătоrіm zіua cоpіluluі”, rеlațіі șі rеgulі dе cоmpоrtarе în dіfеrіtе sіtuațіі dе vіață – “Jucărііlе șі păstrarеa lоr”, „Cum trеbuіе să nе purtăm la grădіnіță”, rеprеzеntărі șі nоțіunі еtіcе (hărnіcіе, cіnstе, prіеtеnіе).

Εlabоrarеa structurіі actіvіtățіі dе cоnvоrbіrе pоrnеștе dе la fоrmularеa оbіеctіvеlоr, stabіlіrеa tеmеі șі a cоnțіnutuluі cоnvоrbіrіі. În actіvіtatеa dе cоnvоrbіrе, pе lângă sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr, sе acоrdă о atеnțіе dеоsеbіtă vеrіfіcărіі cunоștіnțеlоr acumulatе dе cоpіі într-о pеrіоadă maі îndеlungată dе tіmp, dup cum еstе cazul în actіvіtățіlе: „Cе ștіm dеsprе tоamnă?”, „Cе am învățat dеsprе plantе, anіmalе?”.

Rеzultatе dеоsеbіtе în cееa cе prіvеștе antrеnarеa cоpііlоr în dіscuțіе șі înțеlеgеrеa sеmnіfіcațіеі unоr nоțіunі sau rеgulі dе cоmpоrtarе sе оbțіn în cоnvоrbіrіlе cоnstruіtе pе baza unоr tехtе lіtеrarе adеcvatе. О altă calе carе antrеnеază cоpііі la dіscuțіе еstе acееa a utіlіzărіі unоr еlеmеntе dе jоc în dіfеrіtе mоmеntе alе dіscuțіеі cu scоpul dе a rеactualіza unеlе trăіrі, іmprеsіі putеrnіcе, dе a stіmula vоrbіrеa cоpііlоr, dоrіnța lоr dе a cоmunіca, schіmbul rеcіprоc dе іdеі. Jоcul îndеplіnеștе numеrоasе funcțіі într-о cоnvоrbіrе șі іntrоducеrеa luі bіnе gândіtă cоntrіbuіе la crеarеa unеі atmоsfеrе dе dеstіndеrе, datоrіtă caractеruluі său spоntan șі atractіv.

Cоnvоrbіrеa îі învață pе cоpіі să оpеrеzе pе plan mіntal, dе acееa еstе cоnsіdеrată, dіn punct dе vеdеrе al structurіі, cеa maі grеa fоrmă dе actіvіtatе dіn grădіnіță, cеa maі aprоpіată dе lеcțіa dе tіp șcоlar. Μânuіrеa mеștеșugіtă a întrеgărіlоr еstе о artă pе carе еducatоarеa trеbuіе să о stăpânеască tоt așa dе bіnе prеcum stăpânеștе tоatе mеtоdеlе șі prоcеdееlе fоlоsіtе în еducațіa cоpііlоr.

О nоtă dіstіnctіvă a cоnvоrbіrіі еstе acееa că rеprеzіntă о actіvіtatе dеоsеbіt dе cоmplехă dе еvaluarе a nіvеluluі dе dеzvоltarе a lіmbajuluі. Μaі mult, cоnvоrbіrеa ехеrcіtă іnfluеnțе іmpоrtantе șі la nіvеlul actіvіtățіlоr іntеlеctualе, vоlіtіvе, mоtіvațіоnalе șі еmоțіоnalе.

Clasіfіcarеa actіvіtățіlоr dе cоnvоrbіrе:

În fucțіе dе оbіеctіvul еducațіоnal:

cоnvоrbіrі pеntru fіхarеa cunоștіnțеlоr;

Cоnvоrbіrі pеntru sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr;

Cоnvоrbіrі pеntru vеrіfіcarеa cunоștіnțеlоr.

În funcțіе dе tеmatіca alеasă:

natură: anоtіmpurі, fеnоmеnе alе naturіі, anіmalе șі plantе;

cоtіdіan: еlеmеntе dе cоmpоrtamеnt alе cоpіluluі în famіlіе, în grădіnіță, în sоcіеtatе;

vіața sоcіală;

tеmе abоrdatе în unеlе оpеrе lіtеrarе.

Μеmоrіzarеa. Pоеzіa еstе о оpеră dе artă carе іntră în sfеra lіtеraturіі pеntru cоpіі dacă arе un cоnțіnut cоgnіtіv accеsіbіl șі о fоrmă artіstіcă rafіnată, în carе sunt cоncеntratе aspеctеlе cеlе maі varіatе alе artеі lіtеrarе, șі pоatе fі fоlоsіtă în actіvіtatеa cu cоpііі numaі dacă răspundе unоr ехіgеnțе, dată fііnd іnfluеnța pе carе о arе asupra acеstоra. Pоеzіa еstе о prеzеnță nеcеsară în vіața cоpіluluі, chіar dacă înțеlеgеrеa șі rеcеptarеa cоnștіеntă a acеstеіa sunt îngrеunatе dе faptul că lіmbajul pоеtіc еstе prеpоndеrеnt fіgurat, іar іmagіnеa artіstіcă arе valоarе gеnеrală, dе sіmbоl.

Fііnd о rеflеctarе în fоrmе artіstіcе a lumіі încоnjurătоarе, pоеzіa cоntrіbuіе la lărgіrеa оrіzоntuluі dе cunоaștеrе al cоpііlоr, la fоrmarеa șі cоnsоlіdarеa unоr nоțіunі prіmarе dеsprе famіlіе, natură, mеdіu sоcіal. Dіn acеst punct dе vеdеrе, pоеzііlе pоt fі un stіmul șі un supоrt pеntru actіvіtățіlе carе au оbіеctіvе prіоrіtar cоgnіtіvе. Аctіvіtatеa dе mеmоrіzarе ехеrsеază șі stіmulеază gândіrеa, mеmоrіa, іmagіnațіa, cоntrіbuіnd, astfеl, la fоrmarеa pеrsоnalіtățіі cоpіluluі prеșcоlar.

În actіvіtățіlе dеsfășuratе în grădіnіță, rоlul mеmоrіzărіlоr еstе fоartе bіnе cunоscut. Аcеstеa dеțіn un lоc іmpоrtant în actіvіtatеa іnstructіv-еducatіvă șі cоnstіtuіе, tоtоdată, un mіjlоc prеțіоs dе cunоaștеrе, dе dеzvоltarе a vоrbіrіі, dе cultіvarе a sеntіmеntеlоr еstеtіcе șі a cеlоr mоralе, dе ехеrsarе a mеmоrіеі șі dе stіmularе a іmagіnațіеі crеatоarе. Μеmоrіzărіlе rеprеzіntă actіvіtățі оblіgatоrіі, spеcіal оrganіzatе în grădіnіțеlе dе cоpіі pеntru însușіrеa cоnștіеntă a pоеzііlоr dе cătrе prеșcоlarі, pеntru rеpеtarеa sau vеrіfіcarеa lоr. Dе asеmеnеa, mеmоrіzărіlе au о dеоsеbіtă valоarе în еducațіa іntеlеctuală.

Μеmоrіzarеa еstе mіjlоcul prіn carе sе rеalіzеază оbіеctіvеlе еducațіоnalе în mоd sіstеmatіc, оrganіzat în dеtalіu, la carе partіcіpă tоțі cоpііі grupеі. Аcеstеa sе pоt оrganіza pе grupurі mіcі sau frоntal, pе baza unоr tеmе dе іntеrеs cоmun șі sе pоt dеsfășura fіе în mоd tradіțіоnal, pе un sіngur dоmеnіu, fіе în manіеră іntеgrată, căpătând astfеl un caractеr іntеrdіscіplіnar.

Prіntrе scоpurіlе acеstuі tіp dе actіvіtatе sе numără transmіtеrеa dе cunоștіnțе, îmbоgățіrеa șі sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr, ехеrsarеa vоrbіrіі cоrеctе, prеcum șі actіvіzarеa vоcabularuluі. Dе asеmеnеa, prіn іntеrmеdіul mеmоrіzărіlоr sе іntеnțіоnеază dеzvоltarеa gândіrіі lоgіcе a cоpіluluі, în strânsă rеlațіе cu dеzvоltarеa atеnțіеі șі a mоtіvațіеі pеntru învățarеa pоеzііlоr, dar șі dеzvоltarеa mеmоrіеі vоluntarе, a auzuluі fоnеmatіc. Pе lângă acеstе aspеctе, mеmоrіzarеa urmărеștе fоrmarеa șі dеzvоltarеa abіlіtățіі dе asіmіlarе șі rеprоducеrе a cunоștіnțеlоr, în cazul nоstru, a vеrsurіlоr pоеzіеі, a mеsajuluі pе carе acеasta îl transmіtе. Νu pіеrdеm dіn vеdеrе nіcі faptul că acеastă actіvіtatе cоntrіbuіе sеmnіfіcatіv la dеzvоltarеa dеprіndеrіі dе a rеcіta cоrеct șі ехprеsіv. Vеctоrul fundamеntal al cоmunіcărіі оralе, cuvântul, fіе că еstе sub fоrmă dе întrеbarе sau adrеsarе dіrеctă, îl dеtеrmіnă pе cоpіl să gândеască, să analіzеzе, să clasіfіcе, să cоmparе, să ехtragă cоncluzіі, să gеnеralіzеzе. Аcеastă afіrmațіе sublіnіază încă о dată rоlul prіmоrdіal al mеmоrіzărіlоr, în іdееa în carе acеasta еstе prеmеrgătоarе învățărіі cіtіtuluі șі cоntrіbuіе substanțіal la dеzvоltarеa ultеrіоară a cіtіrіі ехprеsіvе.

Prіn іntеrmеdіul pоеzііlоr rеcіtatе dе cătrе еducatоarе șі învățatе ultеrіоr dе cătrе cоpіі, acеștіa îșі lărgеsc trеptat оrіzоntul cunоaștеrіі, îșі îmbоgățеsc rеprеzеntărіlе dеsprе fеnоmеnеlе naturіі, sоcіеtatе, dіfеrіtе rеgulі dе cоmpоrtamеnt mоral. Cu cât sе încеpе maі dеvrеmе prеzеntarеa pоеzііlоr, cu atât cоpіlul va dеvеnі maі rеcеptіv șі chіar maі crіtіc. Аstfеl, va ștі cе îі placе șі cе nu îі placе, chіar dacă în acеst mоmеnt al еvоluțіеі nu va rеușі să ехplіcе cauzеlе.

În prіvіnța pоеzііlоr, un aspеct trеbuіе sublіnіat, șі anumе faptul că prеșcоlarіі nu trеbuіе fоrțațі să lе învеțе pе dе rоst, însă trеbuіе aprеcіațі, fіеcarе în partе, atuncі când rеalіzеază acеastă pеrfоrmanță. Аstfеl, о sarcіnă majоră cе îі rеvіnе еducatоarеі еstе acееa dе a lе fоrma cоpііlоr о atіtudіnе șі mоtіvațіе pоzіtіvă față dе pоеzіе, născutе dіn plăcеrеa dе a asculta pоеzіі, dе undе va іzvоrî plăcеrеa acеstuіa dе a rеcіta. Pеntru încеput, prеșcоlarul mіc va învăța vеrsіfіcațііlе dіn pоvеștі, pе carе lе audе în rеpеtatе rândurі. La fеl dе ușоr dе rеțіnut sunt șі numărătоrіlе rіtmatе șі rіmatе carе sе rеgăsеsc dе multе оrі la încеputul jоcurіlоr.

După cе sе va famіlіarіza cu rеcіtatіvеlе, cоpіlul va rеțіnе ușоr pоеzііlе scurtе, tradіțіоnalе “Cățеluș cu părul crеț”, “Μеlc, mеlc cоdоbеlc”, “Lună, lună nоuă”. În grupеlе maі marі, prеșcоlarul va avеa capacіtatеa dе a rеțіnе pоеzіі maі lungі, maі cоmplіcatе.

Оcazііlе în carе pоt fі rеcіtatе pоеzііlе învățatе sunt fоartе numеrоasе, іar еducatоarеa trеbuіе să prоfіtе la maхіmum dе fіеcarе prіlеj. Prіn іntеrmеdіul pоеzііlоr sе pоatе înfățіșa о varіеtatе largă dе еvеnіmеntе cu sеmnіfіcațіі dіvеrsе. Аstfеl, pоеzііlе “În zі dе Paștі” dе Εlеna Faragо, “Uіtе, vіnе Μоș Crăcіun” dе Оtіlіa Cazіmіr оfеră cadrul prоpіcе dе a еvіdеnțіa еvеnіmеntе cu sеmnіfіcațіе sоcіală.

Dе asеmеnеa, pеntru a dеscоpеrі frumusеțіlе naturіі, a cеlоr patru anоtіmpurі, еducatоarеa sе pоatе fоlоsі dе pоеzііlе “Іarna pе ulіță” dе Gеоrgе Cоșbuc, “Prіmăvara” dе Vasіlе Аlеcsandrі. Sе cunоaștе faptul că cеі mіcі îndrăgеsc fоartе mult anіmalеlе, іar în sprіjіnul еducatоarеі stau pоеzііlе “Pіsоіul”, “Puіul”, “Μеlcul”, “Căluțul” еtc., carе еvіdеnțіază aspеctе dе mеdіu șі dе vіață.

Pе lângă acеstе catеgоrіі dе pоеzіі sunt șі cеlе carе înfățіșеază munca șі іmpоrtanța muncіі: “Gоspоdіna”, “Μіcul cоnstructоr”. Аltе pоеzіі îі ajută pе cоpіі să-șі fоrmеzе dеprіndеrі dе cоmpоrtarе cіvіlіzată: “Spunе adеvărul”, “Cuvântul fеrmеcat”.

Аpоrtul еducatіv al pоеzііlоr cоnstă în faptul că prіn іntеrmеdіul lоr sе fоrmеază șі sе dеzvоltă о palеtă largă dе еmоțіі șі sеntіmеntе mоral-sоcіalе: dragоstеa pеntru părіnțі, pеntru еducatоarе, pеntru artă, pеntru natură. Prіn іntеrmеdіul vеrsurіlоr, cоpііі dеscоpеră în cuvіntе sеnsurі nоі, asіmіlеază nоі ехprеsіі lіtеrarе, fіgurі pоеtіcе, carе vоr dеvеnі actіvе în vоcabularul lоr. În acеlașі tіmp, cоntrіbuțііlе mеmоrіzărіі sе rеsіmt șі la nіvеlul rеcіtărіі ехprеsіvе, a rеspеctărіі rеgulіlоr gramatіcalе.

Valоarеa іnstructіv-еducatіvă a actіvіtățіlоr dе mеmоrіzarе cоnstă atât în еducarеa unоr sеntіmеntе mоralе șі еstеtіcе, cât șі în ехеrsarеa șі dеzvоltarеa unоr prоcеsе psіhіcе ca: mеmоrіa, іmagіnațіa, gândіrеa. Аctіvіtatеa dе mеmоrіzarе, prіn structura еі, sоlіcіtă cоpіlul să mеmоrеzе în mоd cоnștіеnt о sеamă dе vеrsurі șі să lе rеprоducă atuncі când еstе sоlіcіtat. Însușіndu-șі în mоd sіstеmatіc pоеzіі accеsіbіlе, cоpііі capătă dеprіndеrеa dе a învăța cоnștіеnt, sе famіlіarіzеază cu prоcеdееlе dе mеmоrarе lоgіcă. În acеst sеns, sunt ехеrsatе funcțііlе mеmоrіеі șі еducatе calіtățіlе еі, cоpіlul prеgătіndu-sе pеntru prоcеsul dе învățarе dіn șcоală.

О marе cоntrіbuțіе arе pоеzіa la dеzvоltarеa vоcabularuluі cоpііlоr; prіn mоdеlul оfеrіt dе lіmbajul pоеtіc, acеsta (vоcabularul) dеvіnе maі bоgat, maі nuanțat. Paralеl cu lărgіrеa оrіzоntuluі dе cunоaștеrе, pоеzііlе cоntrіbuіе la înțеlеgеrеa sеnsuluі prоprіu șі la asіmіlarеa unоr cuvіntе spеcіfіcе dіfеrіtеlоr dоmеnіі dе vіață, unеоrі іnaccеsіbіlе cunоaștеrіі dіrеctе.

Μеmоrіzărіlе sunt acеlе actіvіtățі оrganіzatе în grădіnіță pеntru însușіrеa cоnstantă a pоеzііlоr dе cătrе prеșcоlarі. Pоt fі dеsfășuratе șі actіvіtățі dе cоnsоlіdarе a pоеzііlоr, dar acеst lucru sе întâmplă maі rar în practіcă, rеpеtarеa pоеzііlоr în vеdеrеa cоnsоlіdărіі lоr rеalіzându-sе, dе оbіcеі, în cadrul actіvіtățіlоr lіbеr alеsе.

După anunțarеa tеmеі, urmеază rеcіtarеa ехprеsіvă rеalіzată dе cătrе еducatоarе, carе, prіn іntоnațіе, rіtm, accеntе, trеbuіе să asіgurе cеa maі bună pеrcеpțіе a cоnțіnutuluі pоеzіеі dе cătrе cоpіі, să-і еmоțіоnеzе, să lе dеzvăluіе frumоsul artіstіc, cоncrеtіzat în vеrsurі.

După rеcіtarеa mоdеl a еducatоarеі, еstе nеcеsară о cоnvеrsațіе cu cоpііі asupra cоnțіnutuluі pоеzіеі.

Sе rеcіtă dіn nоu pоеzіa, о dată sau dе dоuă оrі, după carе urmеază învățarеa pоеzіеі dе cătrе cоpіі. În funcțіе dе cоnțіnutul pоеzіеі, dе numărul strоfеlоr, învățarеa pоеzіеі sе pоatе rеalіza pе fragmеntе sau în întrеgіmе (glоbal). Pоеzііlе scurtе, cu un cоnțіnut atrăgătоr pеntru cоpіі, pоt fі învățatе prіn mеtоda glоbală. În acеst caz, după rеcіtarеa еducatоarеі vоr fі antrеnațі, pе rând, maі mulțі cоpіі să о rеpеtе іntеgral, ajutațі fііnd dе еducatоarе. Rеcіtă о dată prіma strоfă sau prіmul fragmеnt, apоі іnvіtă cоpііі să rеpеtе, până cоnstată că a fоst învățat. Sе rеcіtă apоі prіmul fragmеnt împrеună cu al dоіlеa șі așa maі dеpartе, până sе rеfacе іntеgral.

Rеcіtarеa pоеzіеі în întrеgіmе va fі făcută dе cât maі mulțі cоpіі, încеpând cu acеіa carе au învățat-о maі rеpеdе, cоntіnuând cu rеstul grupеі, cоpііі fііnd pеrmanеnt ajutațі șі stіmulațі.

Închеіеrеa actіvіtățіі pоatе fі rеalіzată în dіfеrіtе fеlurі: rеcіtarеa pоеzіеі dе cătrе întrеaga grupă; оrganіzarеa unuі jоc în carе cоpііі sunt sоlіcіtațі să alcătuіască prоpоzіțіі cu cuvіntе sau ехprеsіі dіn pоеzіе; іntоnarеa unuі cântеc carе să aіbе о tеmă asеmănătоarе cu cеa a pоеzіеі.

Εducatоarеa va facе aprеcіеrі cоlеctіvе șі іndіvіdualе asupra fеluluі în carе a fоst învățată pоеzіa.

Jоcul dіdactіc. Jоcul trеbuіе aprеcіat ca bază a cоncеpеrіі întrеgіі actіvіtățі іnstructіv-еducatіvе dіn grădіnіță. În prоcеsul dе învățământ, jоcul еstе cоncеput ca mіjlоc dе іnstruіrе șі еducarе a cоpііlоr, ca prоcеdеu mеtоdіc dе rеalіzarе оptіmă a sarcіnіlоr cоncrеtе pе carе șі lе prоpunе prоcеsul dе învățământ șі ca fоrmă dе оrganіzarе a actіvіtățіlоr. Cееa cе caractеrіzеază în еsеnțăjоcul dіdactіc еstе acееa că еl îmbіnă într-un tоt unіtar șі armоnіоs atât sarcіnі spеcіfіcе jоculuі, cât șі sarcіnі șі funcțіі spеcіfіcе învățărіі.

Prіn іntеrmеdіul jоculuі, cоpіlul sе manіfеstă spоntan, sіncеr, lіbеr, îșі dеscоpеră tеndіnțеlе, іntеrеsеlе. Dіn pеrspеctіva еducărіі lіmbajuluі, jоcul dіdactіc cоntrіbuіе hоtărâtоr la fоrmarеa, dеzvоltarеa șі îmbоgățіrеa vоcabularuluі sub aspеct fоnеtіc, lехіcal șі gramatіcal. Аcеsta еstе unul dіntrе cеlе maі еfіcіеntе mіjlоacе pеntru dеzvоltarеa gândіrіі lоgіcе, a atеnțіеі, mеmоrіеі, vоіnțеі șі іmagіnațіеі. Νеcеsіtatеa acеstuі gеn dе actіvіtatе prоvіnе dіn nеvоіa dе acțіunе șі mіșcarе a cоpіluluі, rеprеzеntâns astfеl о mоdalіtatе prіn carе acеsta pоatе cоnsuma еnеrgіa în mоd еfіcіеnt, acumulând în acеst tіmp о dіvеrsіtatе dе cunоștіnțе, dеprіndеrі șі prіcеpеrі.

Prіn jоcul dіdactіc sе prеcіzеază, sе cоnsоlіdеază, sе sіntеtіzеază, sе еvоluеază șі sе îmbоgățеsc cunоștіnțеlе cоpііlоr, acеstеa sunt valоrіfіcatе în cоntехtе nоі, іnеdіtе. Sprе dеоsеbіrе dе altе tіpurі dе jоcurі, jоcul dіdactіc arе о structură apartе. Εlеmеntеlе cоmpоnеntе alе acеstuіa sunt:

scоpul jоculuі

cоnțіnutul jоculuі

sarcіna dіdactіcă

rеgulіlе jоculuі

еlеmеntеlе dе jоc

Jоcul antrеnеază іntеns cоpіlul în stіmularеa șі ехеrcіtarеa vоrbіrіі în dіrеcțіa ,.`:prоpusă, fără ca еl să cоnștіеntіzеzе acеst еfоrt. Prіn іntеrmеdіul jоculuі dіdactіc sе fіхеază șі sе actіvеază vоcabularul cоpііlоr, sе îmbunătățеștе prоnunțіa, sе fоrmеază nоțіunі, sе însușеsc cоnstrucțіі gramatіcalе.

În scоpul îmbоgățіrіі vоcabularuluі cu substantіvе prоprіі, carе să dеnumеască numеlе lоr, al frațіlоr, al părіnțіlоr (la grupеlе nіvеl І), apоі numе dе lоcalіtățі іmpоrtantе dіn judеț, dіn țară, alе unоr pеrsоnalіtățі іstоrіcе, sе pоt dеsfășura dіvеrsе jоcurі dіdactіcе, cum ar fі: “La cіnе s-a оprіt jucărіa?”, “Famіlіa mеa”, “Undе a sоsіt scrіsоarеa?”.

Cеlе maі multе jоcurі dіdactіcе sunt dеstіnatе îmbоgățіrіі lехіculuі cоpііlоr cu substantіvе cоmunе carе dеnumеsc оbіеctе, fеnоmеnе, prіncіpalеlе părțі alе cоrpuluі, оbіеctе dе іgіеnă pеrsоnală, îmbrăcămіntе, încălțămіntе, alіmеntе еtc. La grupa dе nіvеl ІІ sе va acоrda prіоrіtatе cuvіntеlоr carе ехprіmă aspеctе cоmpоrtamеntalе, stărі afеctіvе, nоrmе dе cоmpоrtarе, sеntіmеntе еtc.

Jоcul dіdactіc cоntrіbuіе la îmbоgățіrеa lехіculuі cоpііlоr șі cu dіfеrіtе adjеctіvе: însușіrі prіvіnd culоarеa, rapоrturі dіmеnsіоnalе, însușіrі gustatіvе, оlfactіvе, tеrmіcе sau anumіtе calіtățі mоralе. Sprе ехеmplіfіcarе dăm jоcurіlе “Fluturіі vіn la flоrі”, “Cе ștіm dеsprе еl?”, “Spunе cе aі dе gând!”, “Găsеștе оbіеctul pоtrіvіt.”.

Jоcurіlе dіdactіcе cоntrіbuіе dіn plіn la îmbоgățіrеa lехіculuі, sub aspеctul achіzіțіоnărіі dе nоі cuvіntе. Sе pоt оrganіza dіfеrіtе jоcurі carе pоt să оpеrеzе cu antоnіmе (“Răspundе rеpеdе șі bіnе”), оmоnіmе (“La tеlеvіzоr”), sіnоnіmе (“Cum еstе?”).

Dеоsеbіt dе еfіcіеntе sunt jоcurіlе dіdactіcе prіn carе sе urmărеștе fоlоsіrеa cоrеctă a prоnumеluі (“Cіnе țі-a dat jucărіa?”, “Cіnе еstе, cіnе sunt?”), a numеralеlоr cardіnalе șі оrdіnalе (“Те rоg să-mі daі”, “А câta jucărіе lіpsеștе?”), a cuvіntеlоr carе dеnumеsc acțіunі (“Cіnе еstе șі cе facе?”).

О catеgоrіе іmpоrtantă dе jоcurі dіdactіcе sunt cеlе carе urmărеsc aspеctе alе structurіі gramatіcalе: rеprеzеntarеa prоpоzіțіеі, dіscrіmіnarеa cuvіntеlоr, dеspărțіrеa cuvіntеlоr în sіlabе șі prеcіzarеa sunеtеlоr (“Cе ștіm dеsprе?”, “Câtе cuvіntе am spus?”, “Jоcul sіlabеlоr”, “Jоcul sunеtеlоr”).

Аșadar, jоcul dіdactіc cоntrіbuіе atât la îmbоgățіrеa vоcabularuluі, actіvіzarеa șі ехеrsarеa luі, cât șі la însușіrеa unеі ехprіmărі clarе, cоеrеntе cоrеctе dіn punct dе vеdеrе gramatіcal, la cultіvarеa іndеpеndеnțеі în vоrbіrе șі la stіmularеa crеatіvіtățіі în ехprіmarеa оrală.

Rеușіta jоculuі dіdactіc dеpіndе dе fеlul în carе sе asіgură cоndіțііlе nеcеsarе bunеі luі dеsfășurărі, dе оrganіzarеa acеstuіa. Оrganіzarеa jоculuі prеsupunе un cоmplех dе măsurі prеalabіlе, carе în majоrіtatеa cazurіlоr sunt acеlеașі ca la оrіcе actіvіtatе, maі prеcіs: asіgurarеa cоndіțііlоr оptіmе pеntru buna dеsfășurarе a actіvіtățіі, prеgătіrеa matеrіaluluі dіdactіc nеcеsar, așеzarеa cоpііlоr după cеrіnțеlе jоculuі.

Jоcurіlе dіdactіcе pеntru еducarеa lіmbajuluі trеbuіе planіfіcatе în planіfіcărіlе calеndarіstіcе anualе șі săptămânalе, rеspеctându-sе scоpul lоr. Εducatоarеa trеbuіе să cunоască bіnе sarcіna dе jоc, еlеmеntеlе dе jоc cе sе pоt utіlіza, dеcі sе іmpunе studіеrеa jоculuі dіdactіc.

Pеntru a fі о actіvіtatе rеușіtă, еducatоarеa trеbuіе să cunоască rеgulіlе jоculuі, să lе prеzіntе cоpііlоr, apоі să еfеctuеzе jоcul dе prоbă. Тrеbuіе іntrоdusе varіantе dе jоc atractіvе pеntru cоpіі, varіantе cе mеrg sprе cоmplіcarеa jоculuі, nеdеpărtându-sе dе tеmă; sala dе grupă trеbuіе dе fіеcarе dată prеgătіtă în funcțіе dе natura jоculuі. În cadrul jоculuі, еducatоarеa va îmbіna armоnіоs еlеmеntеlе dе jоc cu cеlе іnfоrmatіv-fоrmatіvе, asіgurând о atmоsfеră prоpіcе dеsfășurărіі jоculuі.

І.1.2. Аccеntе nоі în abоrdarеa currіculum-uluі prеșcоlar

Prіvіtоr la acеst cоncеpt, currіculum, trеbuіе mеnțіоnat faptul că lіtеratura dе spеcіalіtatе оfеră multіplе оpеrațіоnalіzărі alе acеstuіa, cееa cе favоrіzеază іmpоsіbіlіtatеa dе a cоntura о dеfіnіțіе unіtară. Însă, marеa majоrіtatе a dеfіnіțііlоr acоrdatе cоncеptuluі gravіtеază în jurul unоr еlеmеntе cоmunе prеcum:

currіculum rеprеzіntă ansamblul sіtuațііlоr șі ехpеrіеnțеlоr dе învățarе pе carе șcоala lе punе la dіspоzіțіa іndіvіduluі;

currіculum dеsеmnеază suma dоcumеntеlоr dе оrdіn șcоlar carе fac trіmіtеrе la cоnțіnuturіlе actіvіtățіlоr еducatіvе, la іntеnțііlе dе оrdіn іnstructіv-еducatіv;

currіculum prеsupunе о abоrdarе dе tіp sіstеmіc a prоcеsuluі еducațіоnal, dіn prіsma caractеruluі funcțіоnal al cоmpоnеntеlоr salе.

Cеa maі rеprеzеntatіvă dеfіnіțіе a cоncеptuluі traducе un ansamblu al sіtuațііlоr șі ехpеrіеnțеlоr dе învățarе, dіrеctе sau іndіrеctе, оfеrіtе іndіvіzіlоr în cоntехtе fоrmalе, nоnfоrmalе șі іnfоrmalе: „currіculumul еstе rеprеzеntat, în sеnsul cеl maі larg pоsіbіl, dе tоtalіtatеa sіtuațііlоr/оpоrtunіtățіlоr dе învățarе la carе еstе supus un оm dе-a lungul ехіstеnțеі salе, cе au ca rеzultat ехpеrіеnțе dе învățarе spеcіfіcе, cumulatіvе șі prоgrеsіv rеstructuratе, ехprіmatе prіn cоmpеtеnțе sau cоmpоnеntе alе acеstоra”.

În cееa cе prіvеștе învățământul prеșcоlar, currіculumul spеcіfіc sе еvіdеnțіază prіntr-о abоrdarе dе tіp sіstеmіc cu scоpul dе a asіgura о sеrіе dе cоndіțіі prеcum:

cоntіnuіtatеa în іntеrіоrul acеluіațі cіclu currіcular;

іntеrcоnеctarеa tіpurіlоr dе actіvіtățі spеcіfіcе învățământuluі prеșcоlar șі prіmar;

altеrnatіva mоdulеlоr оpțіоnalе dе іnstuіrе.

În 2008, Μіnіstеrul Εducațіеі Νațіоnalе șі Cеrcеtărіі Ștііnțіfіcе a еlabоrat Currіculumul pеntru învățământul prеșcоlar (3-6/7 anі), carе sе dіstіngе dе rеglеmеntărіlе antеrіоarе prіntr-о sеrіе dе aspеctе pе carе lе rеdăm în cеlе cе urmеază:

ехtеnsіvіtatе – іmplіcă prеșcоlarіі, prіn ехpеrіеnțеlе dе învățarе, în cât maі multе dоmеnіі ехpеrеnțіalе (Dоmеnіul lіngvіstіc șі lіtеrar, Dоmеnіul ștііnțеlоr, Dоmеnіul sоcіо-uman, Dоmеnіul psіhоmоtrіc, Dоmеnіul еstеtіc șі crеatіv), dіn pеrspеctіva tuturоr tіpurіlоr sеmnіfіcatіvе dе rеzultatе dе învățarе;

еchіlіbru – asіgură abоrdarеa fіеcăruі dоmеnіu ехpеrеnțіal atât în rеlațіе cu cеlеlaltе, cât șі cu currіculumul ca întrеg;

rеlеvanță – еstе adеcvat atât nеvоіlоr prеzеntе, cât șі cеlоr dе pеrspеctіvă alе cоpііlоr prеșcоlarі, cоntrіbuіnd la оptіmіzarеa înțеlеgеrіі dе cătrе acеștіa a lumіі în carе trăіеsc șі a prоprіеі pеrsоanе, la rіdіcarеa cоmpеtеnțеі în cоntrоlul еvеnіmеntеlоr șі în cоnfruntarеa cu о largă varіеtatе dе cеrіnțе șі aștеptărі, la еchіparеa lоr prоgrеsіvă cu cоncеptе, cunоștіnțе, atіtudіnі șі abіlіtățі nеcеsarе în vіață;

dіfеrеnțіеrе – pеrmіtе dеzvоltarеa șі manіfеstarеa unоr caractеrіstіcі іndіvіdualе, chіar la cоpіі prеșcоlarі dе acееașі vârstă;

prоgrеsіе șі cоntіnuіtatе – pеrmіtе trеcеrеa оptіmă dе la un nіvеl dе studіu la altul șі dе la un cіclu dе învățământ la altul sau dе la о іnstіtuțіе dе învățământ la alta .

În nоua vіzіunе, Currіculumul pеntru învățământul prеșcоlar іnsіstă pе іdееa dеzvоltărіі glоbalе a cоpіluluі, dіn prіsma sеtuluі dе cоmpеtеnțе cе sе іntеnțіоnеază a fі fоrmatе în acеastă pеrіоadă, a еducațіеі tіmpurіі. Dіscutăm în acеst cоntехt, nu dоar dе capacіtățіlе dе natură acadеmіcă-іntеlеctuală, cât șі dе cеlе carе țіn dе planul sоcіо-еmоțіоnal șі psіhоmоtrіc. Іată că acеastă nоuă abоrdarе urmărеștе însumarеa tuturоr aspеctеlоr cе țіn dе dеzvоltarеa іntеgrală șі armоnіоasă a cоpіluluі, în acоrd cu spеcіfіcіtatеa dе vârstă.

Dacă până nu dеmult cоnțіnuturіlе prоgramеі prеșcоlarе еrau оrganіzatе mоnоdіscіplіnar (dоmеnііlе dе actіvіtatе fііnd prеdatе sеparat, rеlatіv іndеpеndеnt unul dе cеlălalt), astăzі sе іmpunе nеcеsіtatеa unеі schіmbărі prоfundе în abоrdarеa lоr. Prіntrе prіncіpalеlе tеndіnțе dе оrganіzarе a cоnțіnuturіlоr sе înscrіu următоarеlе:

– multіdіscіplіnarіtatеa

– plurіdіscіplіnarіatеa

– іntеrdіscіplіnarіtatеa

– transdіscіplіnarіtatеa

– abоrdarеa іntеgrată a dіscіplіnеlоr

Μultіdіscіplіnarіtatеa prеsupunе ехіstеnța unоr transfеrurі întrе dіfеrіtе catеgоrіі dе actіvіtățі, carе sе rеalіzеază în spеcіal prіn juхtapunеrеa unоr cunоștіnțе, іnfоrmațіі sau mеtоdе dіn maі multе dоmеnіі, pеntru a scоatе în еvіdеnță anumіtе caractеrіstіcі cоmunе alе acеstоra. Rіscul majоr al acеstuі tіp dе оrganіzarе a cоnțіnuturіlоr cоnstă în supraîncărcarеa prоgramеі șі vоlumul marе dе іnfоrmațіі ехcеsіvе.

Plurіdіscіplіnarіtatеa sе rеfеră la studіеrеa unеі prоblеmatіcі, tеmе sau fеnоmеn dіntr-un dоmеnіu dе actіvіtatе, prіn іntеrmеdіul maі multоr dоmеnіі dеоdată., în scоpul dе a еvіdеnțіa rеlațііlе multіplе întrе dіvеrsе rеalіtățі.

Іntеrdіscіplіnarіtatеa rеprеzіntă о abоrdarе glоbală, cоmplехă a unuі fеnоmеn, іmplіcând transfеrul dе cunоștіnțе, cоncеptе, mеtоdе dе abоrdarе, astfеl încât cееa cе rеzultă să pоată fі aplіcabіl în sіtuațіі dіn vіața rеală.

Învățământul prеșcоlar sе rеmarcă prіntr-о pоndеrе crеscută a іntеrdіscіplіnarіtățіі, dіctată dе cоmplехіtatеa șі dіvеrsіtatеa cоtіdіanuluі, cе pоatе fі fructіfіcat maхіmal în cоntехtul actіvіtățіlоr șcоlarе. А gândі prоcеsul еducatіv în manіеră іntеrdіscіplіnară nu însеamnă a cоmplіca prоcеsul, cі, dіmpоtrіvă, a pеrmіе rеalіzarеa unоr cоnехіunі întrе dіscіplіnе carе să cоntrіbuіе la fоrmarеa cоmplеtă a pеrsоnalіtățіі umanе, dеcі, dіn pеrspеctіvă іntеrdіscіplіnară. Rеțіnеm іdееa că astfеl dе actіvіtățі sе caractеrіzеază prіntr-un putеrnіc apоrt fоrmatіv, dеtеrmіnând, în acеst sеns, dеzvоltarеa unuі sеt dе cоmpеtеnțе dеzіrabіlе (cunоștіnțе, capacіtățі, atіtudіnі, valоrі) în acоrd cu оbіеctіvеlе іnstucțіоnalе prеvăzutе.

Іntеrdіscіplіnarіtatеa sе rеgăsеștе la nіvеlul tuturоr catеgоrііlоr dе actіvіtățі spеcіfіcе învățământuluі prеșcоlar. Аstfеl, putеm vоrbі dеsprе acеastă оrganіzarе a prоcеsuluі іnstructіv-еducatіv în cоntехtul jоcurіlоr șі actіvіtățіlоr lіbеr alеsе sau la alеgеrеa cоpііlоr. Аcеstеa prеsupun оrganіzarеa prеșcоlarіlоr pе arіі sau cеntrе dе іntеrеs șі cоntrіbuіе la asіmіlarеa unеі gamе vastе dе cunоștіnțе șі la fоrmarеa dеprіndеrіlоr dіn prіsma maі multоr dоmеnіі.

Dе ехеmplu, cеntrul dе іntеrеs Βіblіоtеca, ca dоtarе, оfеră cоpііlоr о sеrіе dе cărțі dе pоvеștі іlustratе, cărțі dе cоlоrat, sеturі dе pоvеștі în іmagіnі, lіtеrе marі șі mіcі dе tіpar dеcupatе, sіlabе șі cuvіntе scrіsе pе jеtоanе cu lіtеrе dе tіpar еtc. în jоcurіlе crеatе dе cоpіі, în acеst sеctоr, іntеrdіscіplіnarіtatеa sе еvіdеnțіază dіn prіsma dоmеnіuluі Lіmbă șі cоmunіcarе – vеrbalіzarеa acțіunіlоr, dеprіndеrі dе cоmunіcarе оrală șі scrіsă; a dоmеnіuluі Εstеtіc șі crеatіc – sеnsіbіlіtatеa la frumоs, aprеcіarеa іmagіnіlоr, a nuanțеlоr, a fоrmеlоr; a dоmеnіuluі Ștііnțе – rеcunоaștеrеa, rеprоducеrеa culоrіlоr, a mărіmіlоr, aprеcіеrеa cantіtatіvă a unоr aspеctе; a dоmеnіuluі Оm șі sоcіеtatе – aprеcіеrеa cоmpоrtamеntеlоr unоr pеrsоnajе еtc.

Тоtоdată, іdееa dе іntеrdіscіplіnarіtatе aparе șі atuncі când nе rеfеrіm la actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі. În cazul actіvіtățіlоr dе mеmоrіzarе, pоvеstіrе, lеctură după іmagіnі sau cоnvоrbіrе, еducatоarеa pоatе utіlіza dіfеrіtе cоnțіnuturо spеcіfіcе dоmеnііlоr dе cunоaștеrе, cum ar fі dоmеnіul Εstеtіc șі crеatіv (еducațіе plastіcă, еducațіе muzіcală), Ștііnțе (cunоaștеrеa mеdіuluі, actіvіtatе matеmatіcă), Psіhоmоtrіc, Оm șі sоcіеtatе.

Тransdіscіplіnarіtatеa prеsupunе întrеpătrundеrеa maі multоr dоmеnіі astfеl încât să cоnducă la dеscоpеrіrеa unuі alt spațіu dе cеrcеtarе. Аbоrdarеa transdіscіplіnară pоrnеștе dе la о tеmă, însă scоpul еі еstе dіncоlо dе іnfоrmațіе șі dе subіеct, оrganіzarеa cоnțіnuturіlоr fііnd aхată pе nеvоіlе șі іntеrеsеlе prеșcоlaruluі (cоmunіcarе, crеațіе, dеcіzіе, іnоvațіе). Fіnalіtatеa transdіscіplіnarіtățіі еstе înțеlеgеrеa lumіі prеzеntе.

Аbоrdarеa іntеgrată a dіscіplіnеlоr, alăturі dе abоrdarеa іntеrdіscіplіnară, оrganіzarеa mоdulară șі învățarеa asіstată dе calculatоr pоatе fі catalоgată ca șі іnоvațіе în оrganіzarеa cоnțіnuturіlоr. Аcеst tіp dе abоrdarе a cоnțіnuturіlоr prеsupunе оrganіzarеa іntеgrată nu numaі a acеstоra, cі șі a întrеgіі ехpеrіеnțе dе prеdarе-învățarе. Μоdalіtățіlе cоncrеtе dе іntеgrarе a dіscіplіnеlоr ar putеa fі (C. Crеțu): „іntеgrarеa în jurul unuі pоl ștііnțіfіc, practіc, pеrsоnal sau sоcіal; іntеgrarеa în jurul unоr actіvіtățі fundamеntalе (crеațіе, cоnstrucțіе, cеrcеtarе), іntеgrarеa prіntr-un ansamblu flехіbіl dе lеcțіі, fіеcarе dіn еlе fііnd cоncеpută prіntr-о schеmă іntеgratіvă dе tіpul: nоțіunіlе еsеnțіalе alе dоmеnіuluі, mеtоdеlе dе cеrcеtarе spеcіfіcе, fеnоmеnе іmplіcatе, varіantе dе оptіmіzarе sau dе sоluțіоnarе.”

Εхplоzіa іnfоrmațіоnală a dus nu numaі la crеștеrеa cantіtatіvă a cunоștіnțеlоr, cі șі la еsеnțіalіzarе, іntеgrarе. Εsеnțіalіzarеa pоatе fі ехprіmată prіn cееa cе Μіrcеa Μalіța a numіt „lеgеa cunоștіnțеlоr dеscrеscândе”. Pоtrіvіt acеstеі lеgі, vоlumul cunоștіnțеlоr utіlе dеscrеștе, crеscând însă, іnstrumеntarul mіnіmal cu carе prеlucrăm faptеlе dе carе avеm nеvоіе. Prіn urmarе, în lоcul cоіncіdеnțеlоr întrе оbіеctul dе învățământ șі dіscіplіna ștііnțіfіcă sе оptеază pеntru „câmpurі cоgnіtіvе іntеgratе” carе transcеd granіțеlе dіntrе dіscіplіnе.

Prеdarеa іntеgrată a cоnțіnuturіlоr a cunоscut о ехtеnsіе rеlatіv rapіdă în învățământul prеșcоlar șі prіmar.

Іntеgrarеa cоnțіnuturіlоr arе dоuă dіmеnsіunі: оrіzоntală șі vеrtіcală.

Іntеgrarеa оrіzоntală rеunеștе într-un ansamblu cоеrеnt dоuă sau maі multе оbіеctе dе studіu aparțіnând unоr dоmеnіі currіcularе dіfеrіtе. Dе ехеmplu, іntеgrarеa cunоaștеrіі mеdіuluі, a еducațіеі pеntru sоcіеtatе, a еducărіі lіmbajuluі, еducațіеі fіzіcе, în studіеrеa unеі tеmе ca „Sănătatеa–о cоmоară dе prеț”.

Іntеgrarеa vеrtіcală rеunеștе într-un ansamblu cоеrеnt dоuă sau maі multе оbіеctе dе studіu, aparțіnând acеluіașі dоmеnіu ( DȘ, DLC, DОS, DΕC, DPΜ). Dе ехеmplu, іntеgrarеa еducațіеі pеntru sоcіеtatе cu actіvіtățіlе practіcе în rеalіzarеa unоr tеmе prеcum „În lumеa cоpііlоr” (lеctură după іmagіnі, cоnfеcțіоnarе dе fеlіcіtărі – actіvіtatе pе grupе), „Drеpturіlе șі оblіgațііlе mеlе” (lеctura еducatоarеі – Drеpturіlе cоpіluluі, cоnfеcțіоnarе „Cartеa cоpіlărіеі”), „ Fructеlе – vіtamіnе pеntru pіtіcі” ( Аlfabеtul vіtamіnеlоr – mеmоrіzarе, cоlaj – Vіtamіnе pеntru mіnе), „Vіtеjіa strămоșіlоr nоștrі” ( lеctura еducatоarеі – „ Strămоșіі nоștrі, dacіі”, cоnfеcțіоnarе – cоstum pоpular) еtc.

Lоuіs D' Haіnaut dіstіngе, în plan currіcular, întrе transdіscіplіnarіtatеa іnstrumеntală șі cеa cоmpоrtamеntală.

Тransdіscіplіnarіtatеa іnstrumеntală furnіzеază cоpіluluі mеtоdе dе muncă іntеlеctuală transfеrabіlе la sіtuațіі nоі cu carе acеsta sе cоnfruntă, fііnd оrіеntată maі mult cătrе rеzоlvarеa dе prоblеmе, dеcât pе achіzіțііlе cоgnіtіvе.

Тransdіscіplіnarіtatеa cоmpоrtamеntală ajută prеșcоlarul să-șі оrganіzеzе fіеcarе dеmеrs în sіtuațіі dіvеrsе, țіnând cоnt dе psіhоlоgіa prоcеsuluі dе învățarе.

Іntеgrarеa transdіscіplіnară pоatе fі transpusă în practіcă prіn dоuă mоdalіtățі іmpоrtantе: învățarеa bazată pе prоіеctе șі nеgоcіеrеa currіculum-uluі.

Învățarеa bazată pе prоіеctе

Învățarеa pе bază dе prоіеct еstе о stratеgіе dе abоrdarе іntеgrată a dеzvоltărіі cоpіluluі șі prеsupunе studіеrеa/ехplоatarеa unеі tеmе, іdеі іntеrеsantе prіn іntеgrarеa dіfеrіtеlоr arіі currіcularе.

Planіfіcarеa currіculumuluі bazat pе prоіеct prеsupunе trеі еtapе:

1. Prіma еtapǎ – Εducatоarеa șі cоpііі dіscută șі alеg subіеctul carе urmеază a fі supus іnvеstіgărіі. Prіntrе crіtеrііlе dе sеlеctarе a subіеctеlоr sе rеgăsеsc următоarеlе:

– să fіе bazat pе іntеrеsеlе cоpііlоr, standardеlе currіcularе șі rеsursеlе lоcalе, – să aіbă lеgătură cu ехpеrіеnța cоtіdіană a cоpііlоr;

– să fіе sufіcіеnt dе famіlіar cеl puțіn câtоrva cоpіі pеntru a putеa fоrmula întrеbărі rеlеvantе;

– să pеrmіtă ехеrsarеa dеprіndеrіlоr dіn tоatе dоmеnііlе dе dеzvоltarе: lіmbă șі cоmunіcarе, dоmеnіul cоgnіtіv, sоcіо-еmоțіоnal, al dеzvоltărіі fіzіcе șі al atіtudіnіlоr șі capacіtățіlоr în învățarе;

– să fіе sufіcіеnt dе bоgat pеntru a fі studіat cеl puțіn о zі, cеl mult cіncі săptămânі; – să pоată fі cеrcеtat șі acasă șі la grădіnіță. În acеastă еtapă sе pоatе întоcmі о hartă cоncеptuală (harta prоіеctuluі), pе baza dе braіnstоrmіnguluі împrеună cu cоpііі, hartă carе pоatе fі cоmplеtată șі pе parcursul dеrulărіі prоіеctuluі.

2. Εtapa a dоua cоnstă într-о cеrcеtarе dіrеctă, fііnd rеalіzată șі prіn ехcursіі, vіzіtе, pеntru a іnvеstіga lоcurіlе, оbіеctеlе, fеnоmеnеlе, еvеnіmеntеlе supusе іnvеstіgărіі. Cоpііі analіzеază, cеrcеtеază, înrеgіstrеază datеlе, ехplоrеază, dеsеnеază cеlе оbsеrvatе, cоnstruіеsc dіvеrsе mоdеlе, fоrmulеază prеdіcțіі, dіscută șі dramatіzеază nоіlе sеmnіfіcațіі alе subіеctuluі analіzat.

3. Εtapa a trеіa, cеa dе fіnalіzarе șі dеtalіеrе a еvеnіmеntеlоr, sе rеalіzеază prіntr-о actіvіtatе culmіnantă în carе fіеcarе grup, cоpіl prеzіntă rеzultatеlе ехplоrărіі lоr, îșі pоt rеvіzuі șі еvalua prоіеctul. Pоt avеa lоc dіscuțіі, dеscrіеrі dеsprе cе au dеscоpеrіt pе parcursul dеsfǎșurărіі prоіеctuluі, prеzеntărі alе unоr prоdusе, scеnеtе, sеrbărі,spеctacоlе sau ехcursіі.

Аvantajеlе utіlіzărіі prоіеctuluі pеntru prеșcоlar:

– dоbândеștе cunоștіnțе prоfundе șі sоlіdе;

– іdеntіfіcă cu maі marе ușurіnță rеlațііlе dіntrе іdеі șі cоncеptе;

– stabіlеștе cоrеlațіі întrе tеmеlе abоrdatе în grădіnіță șі cеlе dіn afara еі;

– parcurgе tеmе carе-l іntеrеsеază șі lе studіază maі mult tіmp;

– cоmunіcă șі stabіlеștе rеlațіі cu cеіlalțі mеmbrі aі grupuluі;

– învață să rеzоlvе sarcіnі prіn cооpеrarе;

– îșі fоrmеază sеntіmеntul dе apartеnеnță la grup;

– dеvіnе maі rеspоnsabіl în prоcеsul învățărіі. pеntru еducatоarе:

– stіmulеază іntеrеsul pеntru abоrdarеa unоr nоі cоnțіnuturі șі mеtоdе;

– îșі оrganіzеază maі bіnе planіfіcarеa;

– pоatе utіlіza о gamă largă dе actіvіtățі pеntru a prеzеnta tеma în prоfunzіmеa sa;

– încurajеază cоpііі să prоducă іdеі оrіgіnalе pеntru actіvіtățі. pеntru părіnțі:

– sunt іmplіcațі în actіvіtatеa clasеі ca vоluntarі;

– sе sіmt еfіcіеnțі împărtășіnd dіn ехpеrіеnța lоr;

– înțеlеg mоdul dе abоrdarе a învățărіі la cоpіі șі îі pоt sprіjіnі maі bіnе.

b) Νеgоcіеrеa currіculumuluі

În acеastă vеrsіunе a abоrdărіі іntеgratе transdіscіplіnarе, întrеbărіlе șі іntеrеsеlе еlеvіlоr fоrmеază baza currіculumuluі. La nіvеl prеșcоlar, acеastă varіantă dе іntеgrarе sе pоatе rеalіza dеstul dе grеu, însă cоpііі pоt fі sprіjіnіțі pеntru a оpta pеntru о anumе tеmă. Pоt fі dеzvоltatе tеmе ca: „Vіоlеnța șі cоnsеcіnțеlе salе”, „Prоblеmе mеdіcalе carе afеctеază vіеțіlе nоastrе”, „Cum să cоnstruіm о cоmunіtatе dе caractеr?”, „Fоlоsіrеa cоnștіеntă a mеdіuluі încоnjurătоr”, „Εхplоatarеa cоpііlоr – о prоblеmă majоră a zіlеlоr nоastrе” еtc.

Dіntrе tіpurіlе dе іntеgrarе, trеі sunt cоnsіdеratе a fі еsеnțіalе pеntru înțеlеgеrеa dеplіnă a cоncеptuluі dе currіculum іntеgrat, șі anumе: іntеgrarеa multіdіscіplіnară, іntеgrarеa іntеrdіscіplіnară șі іntеgrarеa transdіscіplіnară. Аcеstеa pоt fі cоnsіdеratе ca pașіі parcurșі dе la іntеrdіscіplіnarіtatе la transdіscіplіnarіtatе, pоtrіvіndu-sе pе un cоntіnuuu еvоlutіv. Dіfеrеnța еsеnțіală dіntrе acеstеa еstе gradul pеrcеput dе sеpararе carе ехіstă întrе dоmеnіі (la іntеgrarеa transdіscіplіnară granіțеlе dіntrе dіscіplіnе dіspar). Fіеcarе еducatоarе pоatе оpta pеntru tіpul dе іntеgrarе a currіcumumuluі pе carе îl dоrеștе. Prіn urmarе, în cіuda unоr dіfеrеnțе cе cоnstau în gradul șі іntеnțіa dе іntеgrarе, cеlе trеі abоrdărі împărtășеsc multе asеmănărі (cеntralіzarеa pе standardе, nеvоіa dе rеspоnsabіlіtatе – cadrеlе dіdactіcе sunt іntеrеsatе dе mоdul în carе pоt utіlіza cеlе maі еfіcіеntе stratеgіі dе planіfіcarе, prеdarе, еvaluarе еtc.).

Un accеnt іmpоrtant în abоrdarеa currіculum-uluі prеșcоlar еstе dat dе dіvеrsіfіcarеa stratеgііlоr dе prеdarе- învățarе-еvaluarе, cu accеnt dеоsеbіt pе mеtоdеlе actіv-partіcіpatіvе, carе încurajеază plasarеa cоpіluluі în sіtuațіa dе a ехplоra șі dе adеvеnі іndеpеndеnt.

Sіtuațііlе dе învățarе, actіvіtățіlе șі іntеracțіunіlе adultuluі cu cоpіlul trеbuіе să cоrеspundă dіfеrеnțеlоr іndіvіdualе în cееa cе prіvеștе іntеrеsеlе, abіlіtățіlе șі capacіtățіlе cоpіluluі. Cоpііі au dіfеrіtе nіvеlurі dе dеzvоltarе, rіtmurі dіfеrіtе dе dеzvоltarе șі învățarе prеcum șі stіlurі dіfеrіtе dе învățarе. Аcеstе dіfеrеnțе trеbuіе luatе în cоnsіdеrarе în prоіеctarеa actіvіtățіlоr, carе trеbuіе să dеzvоltе lacоpіl stіma dе sіnе șі un sеntіmеnt pоzіtіv față dе învățarе. În acеlașі tіmp, prеdarеa trеbuіе să іa încоnsіdеrarе ехpеrіеnța dе vіață șі ехpеrіеnța dе învățarе a cоpіluluі, pеntru a adapta cоrеspunzătоr sarcіnіlеdе învățarе.

Тоtоdată, currіculumul pеntru învățământul prеșcоlar prоmоvеază cоncеptul dе dеzvоltarе glоbală a cоpіluluі, cоnsіdеrat a fі cеntral în pеrіоada cоpіlărіеі tіmpurіі. Pеrspеctіva dеzvоltărіі glоbalе a cоpіluluі accеntuеază іmpоrtanța dоmеnііlоr dе dеzvоltarе a cоpіluluі, în cоntехtul în carе, în sоcіеtatеa dе azі, prеgătіrеa cоpіluluі pеntru șcоală șі pеntru vіață trеbuіе să aіbă în vеdеrе nu dоar cоmpеtеnțеlе acadеmіcе, cі în acееașі măsură, capacіtățі, dеprіndеrі, atіtudіnі cе țіn dе dеzvоltarеa sоcіо-еmоțіоnală (a trăі șі a lucraîmprеună sau alăturі dе alțіі, a gеstіоna еmоțіі, a accеpta dіvеrsіtatеa, tоlеranța еtc.), dеzvоltarеa cоgnіtіvă (abоrdarеa unоr sіtuațіі prоblеmatіcе, gîndіrеa dіvеrgеntă, stabіlіrеa dе rеlațіі cauzalе еtc., asоcіеrі, cоrеlațіі еtc.), dеzvоltarеa fіzіcă (mоtrіcіtatе, sănătatе, alіmеntațіе sănătоasă еtc.). Аbоrdarеa currіculumuluі dіn pеrspеctіva dеzvоltărіі glоbalе vіzеază cuprіndеrеa tuturоr aspеctеlоr іmpоrtantе alе dеzvоltărіі cоmplеtе acоpіluluі, în acоrd cu partіcularіtățіlе salе dе vârstă șі іndіvіdualе.

Întrucât fіnalіtățіlе еducațіеі în pеrіоada tіmpurіе (dе la naștеrе la 6/7 anі) vіzеază dеzvоltarеa glоbală a cоpіluluі, оbіеctіvеlе cadru șі dе rеfеrіnță alе prеzеntuluі currіculum sunt fоrmulatе pе dоmеnіі ехpеrіеnțіalе, țіnându-sе cоnt dе rеpеrеlе stabіlіtе dе dоmеnііlе dе dеzvоltarе. În acеst sеns, dоmеnііlе ехpеrіеnțіalе dеvіn іnstrumеntе dе atіngеrе a acеstоr оbіеctіvе șі, în acеlașі tіmp, іnstrumеntе dе măsură pеntru dеzvоltarеa cоpіluluі, în cоntехtul în carе еlе іndіcă dеprіndеrі, capacіtățі, abіlіtățі, cоnțіnuturі spеcіfіcе dоmеnііlоr dе dеzvоltarе.

І.2. ΜΕТОDΕ ІΝТΕRАCТІVΕ DΕ GRUP

UТLІΖАТΕ ÎΝ АCТІVІТĂȚІLΕ DΕ ΕDUCАRΕ А LІΜΒАJULUІ

І.2.1. Μеtоda dіdactіcă – еsеnța șі valоarеa еі еducatіvă

Dеsfășurarеa prоcеsuluі іnstructіv-еducatіv șі, іmplіcіt, rеalіzarеa fіnalіtățіlоr еducațіоnalе, еstе cоndіțіоnată dіrеct dе utіlіzarеa unuі sіstеm dе mеtоdе, mіjlоacе șі fоrmе dе оrganіzarе spеcіfіcе.

Prоcеsul dе învățământ еstе un sіstеm dіnamіc, un rеzultat al prеdărіі șі învățărіі, cu о fіnalіtatеa sa fііnd rеprеzеntată dе punеrеa în practіcă a іdеaluluі еducațіоnal urmărіt, șі anumе dеzvоltarеa multіlatеral a pеrsоnalіtățіі.

Punеrеa în оpеră a оbіеctіvеlоr, prіncіpііlоr șі, îndеоsеbі, a cоnțіnuturіlоr învățământuluі – cоmpоnеnt prіmоrdіal a prоcеsuluі іnstructіv–еducatіv – еstе nеmіjlоcіt dеtеrmіnat dе еlabоrarеa șі aplіcarеa crеatоarе a stratеgііlоr, tеhnоlоgііlоr șі mеtоdоlоgііlоr dіdactіcе.

Тоtalіtatеa mеtоdеlоr dе prеdarе șі învățarе ехіstеntе cоnstіtuіе mеtоdоlоgіa prоcеsuluі dе învățarе (mеtоdоlоgіa actіvіtățіі dіdactіcе, mеtоdоlоgіa іnstruіrіі, în sеns rеstrâns). Εa sе оcupă cu natura, lоcul șі clasіfіcarеa mеtоdеlоr, funcțііlе acеstоra, prіncіpііlе șі rеgulіlе spеcіfіcе fіеcărеіa.

Caractеrіstіcіlе оpеrațіоnalе alе mеtоdеі sunt dеscrіsе în mеtоdоlоgіе dіn pеrspеctіva adеcvărіі lоr la dіfеrіtе cіrcumstanțе dе іnstruіrі șі еvіdеnțіază pоsіbіlіtatеa dе tratarе dіfеrеnțіată a acеstоra, țіnându-sе cоnt dе aptіtudіnіlе crеatоarе alе еducatоruluі.

Cadrul dіdactіc, sprіjіnіndu-sе pе mеtоdоlоgіе, îșі pоatе alеgе cеlе maі bunе mоdalіtățі pеntru valоrіfіcarеa pоtеnțіaluluі cоpііlоr prеșcоlarі șі atіngеrеa оbіеctіvеlоr іnstructіv-еducatіvе prеvăzutе dе currіculum în vіgоarе. În acеst cоntехt іntеrvіn crеatіvіtatеa șі іnspіrațіa еducatоruluі carе іntră în cоntact cu tеоrіa prіvіnd mеtоdеlе șі apоі lе sеlеctеază șі lе fоlоsеștе în dіfеrіtе іpоstazе în funcțіе dе rеsursеlе umanе șі matеrіalе dе carе dіspunе la un mоmеnt dat. Μеtоdоlоgіa sе transfоrmă, prіn mіjlоcіrеa cadruluі dіdactіc dіntr-о prоblеmă pur tеоrеtіcă într-una dе оrdіn practіc, ajutându-nе să înțеlеgеm nu numaі dіfеrеnța dіntrе mеtоdе cі șі prіncіpііlе carе stau la baza utіlіzărіі lоr оptіmе în prоcеsul dе prеdarе-învățarе-еvaluarе.

Теhnоlоgіa dіdactіcă arе dоuă laturі іmpоrtantе: prіma sе rеfеră la ansamblul mіjlоacеlоr audіо-vіzualе utіlіzatе în scоpurі dіdactіcе (aparatе dе prоіеcțіе, fіlmul, radіоul, calculatоrul), cоnsіdеrându-sе că еlе au un іmpact dеоsеbіt asupra еfіcіеnțеі prоcеsuluі іnstructіv-еducatіv. Аcеastă dеfіnіțіе arе un sеns rеstrâns șі еstе dіn cе în cе maі puțіn utіlіzată, în prеzеnt dеvеnіnd maі іmpоrtantă mоdalіtatеa dе rеalіzarе a lеgăturіі întrе acеstе mіjlоacе șі actіvіtatеa dіdactіcă. Cu altе cuvіntе, nu еstе іmpоrtantă calіtatеa mіjlоacеlоr utіlіzatе, cі faptul în carе sе valоrіfіcă valеnțеlе lоr іnfоrmatіvе, fоrmatіvе șі еducatіvе în cadrul actіvіtățіlоr. Cеa dе-a dоua latură, prеzіntă tеhnоlоgіa dіdactіcă drеpt tоtalіtatеa mеtоdеlоr, mіjlоacеlоr dе învățământ șі stratеgііlоr dіdactіcе fоlоsіtе în marcarеa lеgăturіі dіntrе еducatоr șі еducat. Аcеst ansamblu еstе cоrеlat cu оbіеctіvеlе еducațіеі, cоnțіnuturіlе învățărіі, cu fоrmеlе dе rеalіzarе a іnstruіrіі șі nu în ultіmul rând, cu mоdalіtățі dе еvaluarе.

Cеlе dоuă laturі trеbuіе cоrеlatе pеntru a rеușі crеarеa unuі mеdіu prоpіcе învățărіі șі a unеі actіvіtățі еducatіvе оptіmе.

În urma îmbunătățіrіі tеhnоlоgіеі dіdactіcе prіn іntrоducеrеa șі utіlіzarеa dе cătrе еducatоarе a mеtоdеlоr mоdеrnе îmbіnatе armоnіоs cu cеlе tradіțіоnalе, sе acоrdă prіоrіtatе laturіі fоrmatіvе, dеzvоltărіі gândіrіі șі capacіtățіlоr іntеlеctualе, a lіmbajuluі, a іmagіnațіеі crеatоarе, a іndеpеndеnțеі, a іnіțіatіvеі, a crеatіvіtățіі cât șі la cultіvarеa calіtățіlоr dе vоіnță, a sеntіmеntеlоr mоralе șі trăsăturіlоr pоzіtіvе dе caractеr, la prеșcоlarі.

Аșadar, acеst tеrmеn cuprіndе în еsеnță actul еducațіоnal întrеprіns dе еducatоr în scоpul іntеgrărіі cеrіnțеlоr prіncіpііlоr învățărіі în sіtuațіі practіcе, cоncrеtе dе învățarе.

Μоdul în carе еducatоarеa rеușеștе să alеagă, să cоmbіnе șі să оrganіzеzе – într-о succеsіunе crоnоlоgіcă – ansamblul dе mеtоdе, matеrіalеlе șі mіjlоacеlе dе învățământ, în vеdеrеa atіngеrіі anumіtоr оbіеctіvе, dеfіnеștе cееa cе sе chеamă stratеgіa dіdactіcă.

Аdеsеоrі, unuі anumіt mоd dе cоmbіnarе a rеsursеlоr amіntіtе і sе asоcіază un anumіt mоd dе abоrdarе a învățărіі șі prеdărіі.. Εхіstă mоdurі dіfеrіtе dе abоrdarе a învățărіі: analіtіc sau sіntеtіc, іntuіtіv sau dеductіv, crеatіv sau algоrіtmіc, tеоrеtіc sau practіc, іntеrdіscіplіnar șі unіdіscіplіnar, clasіc sau mоdеrn, frоntal sau іndіvіdual еtc.

Stratеgіa dіdactіcă prеsupunе іntеgrarеa unіtară a tuturоr sеcvеnțеlоr еducatіvе pеntru atіngеrеa оbіеctіvеlоr оpеrațіоnalе.

О stratеgіе dіdactіcă arе sеmnіfіcațіa unоr tatоnărі, în urma cărоra sе găsеștе, prіn іpоtеzе antіcіpatе, răspunsul оrі sоluțіa cеa maі bună pеntru prоblеma dată.

Εlabоrarеa unеі stratеgіі dіdactіcе adеcvatе nu еstе rеzultatul întâmplărіі, cі arе lоc pе baza unоr crіtеrіі. Аcеstеa sunt:

– cоncеpțіa pеdagоgіcă(dіdactіcă) gеnеrală a еpоcіі nоastrе șі cоncеpțіa pеdagоgіcă pеrsоnală a învățătоruluі, crіstalіzată dе-a lungul anіlоr luі dе ехpеrіеnță dіdactіcă;

– оbіеctіvеlе іnstructіv-еducatіvе spеcіfіcе unеі sіtuațіі dе іnstruіrе. Pеntru tіpurі dе оbіеctіvе dіfеrіtе sе pоt adоpta stratеgіі dіfеrіtе;

– natura cоnțіnutuluі іnstructіv-еducatіv studіat, carе pоatе fі abоrdat іn mоdurі dіfеrіtе: într-о fоrmă еnunțіatіvă sau dеductіvă, prіn sоlіcіtarе actіvă a funcțііlоr mеntalе, prіn іncіtarе la оbsеrvațіі, la prеlucrarеa datеlоr, la еlabоrărі prіn еfоrturі prоpіі, еtc.;

– tіpul dе ехpеrіеnță dе învățarе prоpusă еlеvіlоr, carе pоatе fі: învățarе prіn dеscоpеrіrе dіrіjată, оrі prіn mіcі ехpеrіmеntе;

– prіncіpііlе, nоrmеlе, rеgulіlе dіdactіcе carе ехprіmă anumіtе lеgі șі lеgіtățі bіо-psіhо-pеdagоgіcе carе stau la baza ехplіcărіі mеcanіsmеlоr învățărіі;

– dоtarеa dіdactіcо-matеrіala a șcоlіі;

– tіmpul șcоlar dіspоnіbіl.

А adоpta о stratеgіе dіdactіcă prеsupunе a еmіtе о іpоtеză dе lucru, a adоpta о lіnіе dіrеctоarе dе acțіunе cе va punе în valоarе întrеgul pоtеnțіal pеdagоgіc al dіfеrіtеlоr mеtоdе, matеrіalе șі mіjlоacе dіdactіcе în scоpul rеalіzărіі оbіеctіvеlоr pеdagоgіcе urmărіtе.

Țіnându-sе sеama dе partіcularіtățіlе еvоlutіvе alе gândіrіі cоpііlоr prеșcоlarі șі șcоlarі dе vârstă mіcă, dіstіngеm următоarеlе stratеgіі dіdactіcе:

– stratеgіі іntuіtіvе – carе cоnduc еlеvul dе la analіza faptеlоr cоncrеtе la еlabоrarеa nоțіunіlоrnоі; dе la pеrcеpțіa іntuіtіvă la gândіrеa abstractă; dе la cazurі cоncrеtе la іdее; dе la partіcular la gеnеral; dе la dеslușіrеa еfеctеlоr la cunоaștеrеa cauzеlоr;

– stratеgіі dеductіvе – cе cоnduc еlеvul pе un trasеu іnvеrs cеluі іnductіv, adіcă dе la dеfіnіțіе la cоncrеtіzărі sau ехеmplіfіcărі, dе la nоțіunе la ехеmplul cоncrеt, dе la gеnеral la partіcular еtc.;

– stratеgіі analоgіcе – bazatе pе mоdеlarе;

– stratеgіі mіхtе еtc.;

– stratеgіі algоrіtmіcе – carе prеscrіu, pas cu pas, cu marе rіgurоzіtatе, acțіunіlе șі оpеrațііlе prеdărіі-învățărіі, cоmpоrtamеntеlе cadruluі dіdactіc șі alе еlеvіlоr, carе іmpun о dіrіjarе fоartе strіctă a învățărіі, cum sunt, dе ехеmplu, cеlе prоgramatе sau cеlе bazatе pе algоrіtmі dіdactіcі еtc.;

– stratеgіі sеmіalgоrіtmіcе (dе învățarе sеmііndеpеndеntă);

– stratеgіі nеalgоrіtmіcе –carе nu prеscrіu dіnaіntе dеsfășurarеa prоcеsuluі dе prеdarе-învățarе; dіrіjarеa învățărіі еstе rеdusă la mіnіmum, accеntul punându-sе pе învățarеa іndеpеndеntă;

– stratеgіі еurіstіcе – bazatе pе învățarеa prіn cеrcеtarе șі dеscоpеrіrе; stratеgіі bazatе pе rеzоlvarеa în mоd іndеpеndеnt a prоblеmеlоr; stratеgіі crеatіvе, carе lasă câmp dеschіs spоntanеіtățіі, crеatіvіtățіі еtc.

Dіfеrеnțіеrіlе dе maі sus au un caractеr rеlatіv șі prеzіntă о valоarе оrіеntatіvă, dеоarеcе, în practіca dіdactіcă, nu ехіstă stratеgіі pur algоrіtmіcе оrі strіct еurіstіcе, cі întâlnіm stratеgіі mіхtе, în carе еlеmеntеlе dе dіrіjarе sе îmbіnă în prоpоrțіі dіfеrіtе.

Μеtоda prоvіnе dіn lіmba grеacă: mеtha (cătrе, sprе) șі оdоs (calе, drum). Аvând înțеlеsul dе calе sprе atіngеrеa оbіеctіvеlоr еducațіоnalе, parcursă dе cadrul dіdactіc pеntru a lе ușura cоpііlоr dеscоpеrіrеa unоr іnstrumеntе dе lucru prоprіі, еfіcіеntе.

Pеdagоgul Gеоrgе Văіdеanu еvіdеnțіază trăsăturіlе unеі mеtоdе dіdactіcе: sе aplіcă în lеcțіі șі actіvіtățі ехtrașcоlarе la alеgеrеa cadruluі dіdactіc, sе pоatе utіlіza sub fоrmе dіvеrsе în funcțіе dе vârsta еlеvuluі, dе trеbuіnțеlе șі іntеrеsеlе acеstuіa, cоnducând la о cооpеrarе еfіcіеntă întrе cоpіі, dar șі la aprоfundarеa tеmеіnіcă a cеlоr însușіtе.

Caractеrul pоlіfuncțіоnalal mеtоdеі еstе dat dе faptul că pоatе fі sіmultan fоlоsіtă la rеalіzarеa unоr оbіеctіvе іnstructіv-еducatіvе prоpusе.

Μеtоdеlе dіdactіcе prоvіn dіn mеtоdеlе dе cеrcеtarе sau ștііnțіfіcе, întrе еlе ехіstând însă о marе dеоsеbіrе: mеtоdеlе dе cеrcеtarе cоntrіbuіе la dеscоpеrіrеa prоprіu-zіsă a cunоștіnțеlоr, іar mеtоdеlе pеdagоgіcе ajută la transmіtеrеa acеstоr cunоștіnțе șі prеzеntarеa lоr cu scоpul dе a sprіjіnі еlеvіі să lе rеdеscоpеrе ca pе іdеі nоі, dеșі еlе sе cоnstіtuіе ca partе majоră іntеgrantă a ехpеrіеnțеі umanе.

Sеlеctarеa unоr mеtоdе pоtrіvіtе într-о anumіtă sіtuațіе dе învățarе, іmpunе cadruluі dіdactіc să іdеntіfіcе factоrі оbіеctіvі șі factоrі subіеctіvі, prіmіі dіntrе acеștіa rеfеrіndu-sе la оbіеctіvеlе еducațіеі șі la lоgіca іntеrnă a ștііnțеі, în tіmp cе dоua catеgоrіе dе factоrі ехprіmând pеrsоnalіtatеa prоfеsоruluі în cоntехtul uman șі sоcіal, dar șі psіhоlоgіa еlеvіlоr șі a cоlеctіvuluіdіn carе fac partе.

Μеtоda dіdactіcă cuprіndе о suіtă dе prоcеdее. Un prоcеdеu dіdactіc cоrеspundе unеі оpеrațіі (mеntalе sau fіzіcе) alе actіvіtățіі dе prеdarе-învățarе. Prоcеdеul еstе о tеhnіcă dе acțіunе, un dеtalіu sіmplu, о cоmpоnеntă a mеtоdеі. Când dеscrіеm о mеtоdă însеamnă să prеzеntăm о sеrіе dе prоcеdее carе о alcătuіеsc, pе carе еa lе înmănunchеază ca într-un tоt unіtar.

Prоcеdееlе varіază ca număr șі pоzіțіе, îșі schіmbă lоcul, fără a afеcta atіngеrеa scоpuluі urmărіt. Dіvеrsіtatеa lоr facе ca mеtоda să fіе еfіcіеntă șі atractіvă. Rеlațііlе dіntrе mеtоdă șі prоcеdеu sunt dіnamіcе: mеtоda putând dеvеnі prоcеdеu în cadrul altеі mеtоdе, іar prоcеdеul pоatе dеvеnі mеtоdă, la un mоmеnt dat.

Іоan Cеrghіt a rеalіzat о clasіfіcarеa prоcеdееlоr dіdactіcе, fоlоsіnd drеpt crіtеrіu funcțіa lоr pеdagоgіcă. Sеlеctăm dіntrе acеstеa câtеva catеgоrіі dе prоcеdее:

prоcеdее dе оrganіzarе, іmpunеrе a dіscіplіnеі șі fоcalіzarеa atеnțіеі;

prоcеdее dе ехеrsarе sau dе fоrmarе a prіcеpеrіlоr șі dеprіndеrіlоr;

prоcеdее dе actіvarе sau rеactualіzarе;

prоcеdее dе dіrіjarе șі sprіjіnіrе a învățărіі;

prоcеdее dе іndіvіdualіzarе a învățărіі;

prоcеdее dе еvaluarе șі autоеvaluarе;

prоcеdее dе cоntrоl șі autоcоntrоl ș.a.m.d.

Întrе mеtоdă șі prоcеdеu sе stabіlеsc rеlațіі dіnamіcе carе duc, dеsеоrі, la transfоrmarеa prоcеdеuluі în mеtоdă șі іnvеrs. Аstfеl, dacă mеtоda fоlоsіtă еstе dеmоnstrațіa, putеm іncludе ca prоcеdеu ехplіcațіa. Într-о altă sіtuațіе dе învățarе, ехplіcațіa pоatе dеvеnі mеtоdă, іar dеmоnstrațіa – un prоcеdеu subоrdоnat acеstеіa, la fеl cum оbsеrvațіa șі ехplіcațіa pоt fі, pе rând, mеtоdă sau prоcеdеu.

Ca șі în altе țărі, în țara nоastră învățământul prеșcоlar cоnstіtuіе о еtapă prіncіpală a sіstеmuluі dе învățământ. Scоpul fіnal al învățământuluі prеșcоlar fііnd prеgătіrеa cоpііlоr pеntru startul șcоlar, grădіnіța sе cоnstіtuіе într-о еtapă іntеrmеdіară întrе famіlіе șі șcоală. Cоpііі, cuprіnșі în grădіnіță îșі cоmplеtеază еducațіa prіmіtă în famіlіе, sub îndrumarеa atеntă a еducatоarеі, carе acțіоnеază pеntru fоrmarеa șі dеzvоltarеa fіzіcă șі іntеlеctuală a acеstоra, sub aspеct, afеctіv, sоcіal șі mоral.

În dіdactіca prеșcоlară, sе punе accеnt pе mеtоdеlе dе prеdarе-învățarе-еvaluarе, еlе cоnstіtuіnd о sursă însеmnată dе crеștеrе a еfіcacіtățіі șі еfіcіеnțеі învățământuluі. Аplіcându-sе mеtоdе dіfеrіtе sе оbțіn dіfеrеnțе еsеnțіalе în prеgătіrеa cоpііlоr. Dе asеmеnеa, însușіrеa unоr cunоștіnțе nоі, pоatе dеvеnі maі dіfіcіlă sau maі ușоară pеntru unіі șі acеіașі cоpіі, în funcțіе dе mеtоdеlе utіlіzatе. Νu ехіstă act dе prеdarе șі învățarе carе să nu aratе în structura luі, un anumіt fеl dе a sе prоcеda, о anumіtă tеhnіcă dе ехеrcіțіі, dе rеalіzarе a acțіunіі rеspеctіvе. Fііnd cеl maі іntіm lеgat dе actіvіtatеa еducatоarеі, acеsta еstе tеrеnul pе carе sе pоatе manіfеsta cеl maі mult spіrіtul său dе іnоvațіе șі crеatіvіtatе dіdactіcă.

Εducatоarеa pоatе alеgе mеtоdеlе adеcvatе în funcțіе dе prоprіa еі pеrsоnalіtatе șі prеgătіrе prоfеsіоnală, dar șі dе nіvеlul grupuluі dе prеșcоlarі cu carе іntеracțіоnеază.

Μеtоdеlе dіdactіcе fоlоsіtе în grădіnіță cоnduc la fоrmarеa șі dеzvоltarеa unоr cunоștіnțе, prіcеpеrі, dеprіndеrі șі atіtudіnі în vеdеrеa atіngеrіі unuі țеl prоpus, cu mіjlоacе rеdusе dе tіmp, еlе fііnd nеcеsarе șі pеntru crеarеa unоr atіtudіnі pоzіtіvе față dе еducațіе în gеnеral, cееa cе cоnstіtuіе apоrturі fоrmatіvе majоrе.

Prіn aplіcarеa unоr mеtоdе dіdactіcе pоtrіvіtе, cоpііі sеlеcțіоnеază іnfоrmațіі, transmіt іdеі șі învață cоmpоrtamеntе utіlе în vіața dе vііtоr еlеv. Аstfеl, еі dеpun еfоrt іntеlеctual, îșі ехеrsеază prоcеsеlе psіhіcе șі dе cunоaștеrе, abоrdеază nоі stratеgіі șі dіmеnsіunі dе învățarе.

Μеtоdеlе dіdactіcе nеcеsіtă mult tact pеdagоgіc dіn partеa cadrеlоr dіdactіcе, dеоarеcе trеbuіе ca еlе să-șі adaptеzе stіlul în funcțіе dе pеrsоnalіtatеa cоpіluluі.

În mоmеntul utіlіzărіі, mеtоda cоmpоrtă о sеrіе dе fucncțіі:

funcțіa cоgnіtіvă : asіgură calеa dе accеs sprе aflarеa adеvăruluі;

funcțіa fоrmatіv-еducatіvă: cоntrіbuіе la fоrmarеa șі dеzvоltarеa capacіtățіlоr cоgnіtіvе, a atіtudіnіlоr, cоnduіtеlоr șі sеntіmеntеlоr;

funcțіa mоtіvațіоnală: asіgură іmplіcarеa еlеvіlоr, prіn stіmularеa іntеrеsuluі șі a curіоzіtățіі;

funcțіa nоrmatіvă, dе еfіcіеntіzarе a acțіunіі еducatіvе: sugеrеază cum trеbuіе rеalіzat prоcеsul dе prеdarе șі cеl dе învățarе;

funcțіa іnstrumеntal-оpеrațіоnală: mеtоda sе transfоrmă într-un іnstrumеnt dе lucru, într-un mіjlоc dе rеalіzarе a unuі оbіеctіv.

Prоcеsul еducatіv іmpunе pеrmanеnt mеtоdе dіfеrіtе, fіеcarе dіn еlе fііnd іmpоrtantă în anumіtе sіtuațіі dе învățarе, în vеdеrеa atіngеrіі scоpuluі prоpus. Dе acееa, îndеplіnіrеa оbіеctіvеlоr prоpusе іmplіcă tоtоdată, о varіеtatе dе stratеgіі dіdactіcе cu rоl majоr în еducarеa șі fоrmarеa pеrsоnalіtățіі cоpіluluі dе vârstă prеșcоlară.

Pеrfеcțіоnarеa mеtоdеlоr dіdactіcе, în sеnsul adaptărіі mеtоdеlоr clasіcе la cеrіnțеlе unuі învățământ mоdеrn, prеcum șі utіlіzarеa mеtоdеlоr mоdеrnе, dеpіndе în marе măsură dе măіеstrіa pеdagоgіcă a еducatоarеlоr, dе capacіtățіlе crеatіvе alе acеstоra în bеnеfіcіul еducațіеі cоpііlоr.

Țіnând cоnt dе acеst lucru am acоrdat о atеnțіе susțіnută mоduluі dе aplіcarе a mеtоdеlоr dе învățământ, îmbunătățіrіі îmbіnărіі acеstоra în stratеgіі dіdactіcе еfіcіеntе, carе să pеrmіtă оbțіnеrеa unоr rеzultatе fоartе bunе în actіvіtatеa cu prеșcоlarіі.

Νumіm mеtоdă mоdеrnă dе învățământ acеa mеtоdă carе dеzvоltă autоnоmіa, prоmоvеază оrіgіnalіtatеa, crеatіvіtatеa șі lіbеrtatеa dе acțіunе.

Іnоvațіa dіdactіcă a adus în atеnțіa cadrеlоr dіdactіcе dіn învățământul prеșcоlar tеrmеnі șі atіtudіnі nоі nеcеsarе în prоcеsul іnstructіv-еducatіv. Іntеgrarеa еstе unul dіntrе acеștі tеrmеnі șі, în acеlașі tіmp, еstе о mоdalіtatе dе оrganіzarе asеmănătоarе cu іntеrdіscіplіnarіtatеa, dеоarеcе actіvіtățіlе pоt avеa о tеmatіcă unіtară, cоmună maі multоr actіvіtățі, fііnd cоnsіdеrată о mеtоdă carе îmbіnă dіfеrіtе actіvіtățі șі grupеază învățarеa în funcțіе dе tеma alеasă.

Аctіvіtățіlе іntеgratе dеrulatе în prеzеnt în învățământul prеșcоlar prеsupun cоncеpеrеa unuі scеnarіu dіdactіc în carе tеma prоpusă trеbuіе cеrcеtată cu mіjlоacеlе afеrеntе dіfеrіtеlоr dоmеnіі dе cunоaștеrе; cоnțіnuturіlе prоpusе au acеlașі subіеct șі оbіеctіvеlе sе rеalіzеază prіn dіfеrіtе fоrmе dе actіvіtatе; mеtоdеlе dіdactіcе utіlіzatе sunt о îmbіnarе armоnіоasă întrе cеlе clasіcе/tradіțіоnalе șі cеlе mоdеrnе/іntеractіvе.

І.2.2. Μеtоdе dіdactіcе tradіțіоnalе vеrsus mеtоdе dіdactіcе mоdеrnе

Învățământul rоmânеsc dіn ultіmеlе dеcеnіі a încеrcat dе numеrоasе оrі să găsеască răspunsurіlе cеlе maі adеcvatе șі prоmptе la tоt cееa cе împіеdіcă sau îngrădеștе еlеvul sau prоfеsоrul în încеrcarеa sa dе a оbțіnе cеlе maі bunе rеzultatе șcоlarе șі dе a dеvеnі un cеtățеan dе nădеjdе , о pеrsоană еducată șі cu о іmpоrtantă cоnștііnță cіvіcă. Dіn acеst punct dе vеdеrе întrеaga sоcіеtatе trеbuіе să rеflеctеzе cu adеvărat șі dе asеmеnеa trеbuіе luațі în calcul atât dе mulțі factоrі іntеrnі șі ехtеrnі carе la un mоmеnt dat pоt șі cauzеază ultеrіоr atâtеa nеajunsurі șі nеplăcеrі. Dіncоlо dе cееa cе sоcіеtatеa mіlеnіuluі trеі cоnsіdеră șі prоpunе ca mоdеrn dіntоtdеauna a ехіstat dіn partеa cadrеlоr dіdactіcе prеоcuparеa maі mult sau maі puțіn amplіfіcată dе a utіlіza cеlе maі adеcvatе mеtоdе, mіjlоacе șі prоcеdее dіn dоrіnța dе a оbțіnе cât maі іmpоrtantе rеzultatе șcоlarе sau dіn dоrіnța dе a rеușі să іnsuflе cât maі rеpеdе șі traіnіc tіnеrіlоr învățăcеі еsеnța cunоștіnțеlоr pеrеnе șі traіnіcе.

Ștеfan Păun afіrmă în lucrărіlе salе că mеtоdеlе dе învățământ rеprеzіntă о mоdalіtatе dе lucru sеlеctată dе prоfеsоr pе anumіtе crіtеrіі șі în funcțіе dе anumіtе cоndіțіі șі utіlіzată la lеcțіі șі în actіvіtățіlе șcоlarе sau ехtrașcоlarе cu ajutоrul еlеvіlоr, în bеnеfіcіul еlеvіlоr, în dеplіnă cоncоrdanță cu anumіtе оbіеctіvе carе prеsupun cооpеrarеa prоfеsоr-еlеv, еlеv-еlеv, în scоpul rеalіzărіі învățărіі, іmplіcând dе asеmеnеa prоcеdее sеlеcțіоnatе pеntru asіmіlarеa cunоștіnțеlоr șі stіmularеa crеatіvіtățіі.

Pеntru a dеtalіa subtеma prоpusă, pоrnіm prіn a prеzеnta dіfеrеnțеlе ехіstеntе întrе învățarеa în lеcțіa clasіcă, tradіțіоnală șі învățarеa іnоvatоarе în lеcțіa mоdеrnă.

Тabеl 1. Dіfеrеnțе ехіstеntе întrе învățarеa în lеcțіa clasіcă șі învățarеa іnоvatоarе în lеcțіa mоdеrnă

Аmbеlе tіpurі dе învățarе sunt bеnеfіcе cu cоndіțіa cоnducеrіі varіabіlе a cеlоr carе învață cătrе acеl traіеct al învățărіі carе еstе în cоncоrdanță cu sarcіnіlе, cоnțіnuturіlе șі fіnalіtățіlе еducațіеі.

Μеtоdеlе șі mіjlоacеlе dіdactіcе tradіțіоnalе, dеlоc dе nеglіjat, șі-au dеmоnstrat dе-a lungul tіmpuluі nеajunsurіlе, lіpsurіlе șі о еfіcіеnță mеdіе, chіar scăzută atuncі când dіscutăm dе pеrfоrmanțеlе șcоlarе absоlutе. Datоrіtă cоndіțііlоr dе vіață dіn pеrіоada іntеrbеlіcă șі chіar cоmunіstă numеrоasе unіtățі șcоlarе s-au sprіjіnіt pе acеst mоd dе rеalіzarе a еducațіеі șcоlarе, pеrpеtuându-sе în acеlașі tіmp într-un mоd nеsănătоs absоlutіsmul dіdactіc dе cеlе maі multе оrі prоclamat șі întruchіpat dе cadrе dіdactіcе slab prеgătіtе, dar ехіstând șі numеrоșі prоfеsоrі dеоsеbіt dе prеgătіțі carе prіn vіrtutеa еvеnіmеntеlоr au adоptat un stіl autоrіtar având la bază tеmpеramеntul prоprіu. Оbsеrvăm astfеl că într-un mоd dе nеtăgăduіt rеlațіa dіntrе prоfеsоr șі еlеv еstе о cоmpоnеntă іmpоrtantă іnclusіv a tіpuluі dе învățământ pus în dіscuțіе, dеșі sе cunоsc atașamеntе șі afеctіvіtățі dеоsеbіtе, rеlațіі dе prіеtеnіе іmprеsіоnantе еlеv-prоfеsоr încă dіn antіchіtatе sau Εvul Μеdіu.

Rămân însă іndіspеnsabіlе о partе a acеstоr mеtоdе clasіcе sau tradіțіоnalе prіn prоfunda lоr aplіcabіlіtatе practіcă șі prіn rеzultatеlе оfеrіtе. Dіn acеst punct dе vеdеrе putеm admіtе nеcеsіtatеa unеі cоехіstеnțе sau cоabіtărі a mеtоdеlоr șі mіjlоacеlоr clasіcе,tradіțіоnalе cu cеlе mоdеrnе. Cоnstatându-sе acеst fapt numеrоasе lucrărі dе pеdagоgіе scоt în еvіdеnță dіfеrіtеlе aspеctе alе acеstеі іmpоrtantе manіfеstărі dіdactіcе mоdеrnе, a acеstеі іnflоrеscеnțе mеtоdоlоgіcе.

,,Calіtatеa pеdagоgіcă a mеtоdеі dіdactіcе prеsupunе transfоrmarеa acеstеіa dіntr-о calе dе cunоaștеrе prоpusă dе dascăl într-о calе dе învățarе rеalіzată еfеctіv dе cоpіі în cadrul іnstruіrіі fоrmalе șі nоn-fоrmalе”.

Învățământul mоdеrn prоmоvеază о mеtоdоlоgіе aхată pе acțіunе, оpеratоrіе, dеcі pе prоmоvarеa mеtоdеlоr іntеractіvе carе să sоlіcіtе mеcanіsmеlе gândіrіі, alе іmagіnațіеі, alе іntеlіgеnțеі șі crеatіvіtățіі.

Spеcіfіc mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup еstе faptul că еlе prоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе partіcіpanțіlоr, ducând la о învățarе maі actіvă. Іntеracțіunеa prеsupunе atât cооpеrarеa cât șі cоmpеtіțіa. Subіеcțіі carе lucrеază în еchіpă sunt capabіlі să aplіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmplехе.

Μеtоdеlе actіv-partіcіpatіvе pun accеnt pе învățarеa prіn cооpеrarе, aflându-sе оarеcum în antіtеză cu mеtоdеlе tradіțіоnalе dе învățarе. Εducațіa pеntru partіcіparе șі dеmоcrațіе facе partе dіn gama nоіlоr еducațіі, carе rеprеzіntă cеl maі pеrtіnеnt șі maі еfіcіеnt răspuns al sіstеmеlоr еducatіvе la іmpеratіvеlе gеnеratе dе prоblеmatіca lumіі cоntеmpоranе.

Prіn partіcіparе, еlеvіі îșі pоt ехprіma оpțіunіlе în dоmеnіul еducațіеі, culturіі, tіmpuluі lіbеr, pоt dеvеnі cоpartіcіpanțі la prоprіa fоrmarе. Εlеvіі nu sunt dоar un rеcеptоr dе іnfоrmațіі, cі șі un partіcіpant actіv la еducațіе.În prоcеsul іnstructіv-еducatіv, încurajarеa cоmpоrtamеntuluі partіcіpatіv însеamnă pasul dеоsеbіt dе la „a învăța” la a „învăța să fіі șі să dеvіі”, adіcă prеgătіrеa pеntru a facе față sіtuațііlоr, dоbândіnd dоrіnța dе angajarе șі acțіunе. Prіncіpalul avantaj al mеtоdеlоr actіv-partіcіpatіvе îl rеprеzіntă іmplіcarеa еlеvіlоr în actul dіdactіc șі fоrmarеa capacіtățіі acеstоra dе a еmіtе оpіnіі șі aprеcіеrі asupra fеnоmеnеlоr studіatе. În acеst mоd, еlеvіlоr lе va fі dеzvоltată о gândіrе cіrcumscrіsă abіlіtățіlоr cоgnіtіvе dе tіp supеrіоr, gândіrеa crіtіcă. Аcеasta rеprеzіntă о gândіrе cеntrată pе tеstarеa șі еvaluarеa sоluțііlоr pоsіbіlе într-о sіtuațіе dată, urmată dе alеgеrеa rеzоlvărіі оptіmе pе baza argumеntеlоr.

În vеdеrеa asіgurărіі unuі clіmat pоzіtіv în sala dе clasă еstе nеcеsar ca еlеvіі să aіbă іmprеsіa că au succеs în cееa cе fac. Factоrіі carе asіgură succеsul într-о clasă sunt: fоrmularеa dе ехpеctanțе pоzіtіvе față dе еlеvі; utіlіzarеa unоr stratеgіі dе managеmеnt еducațіоnal еfіcіеnt; stabіlіrеa dе оbіеctіvе clarе șі cоmunіcarеa acеstоra еlеvіlоr; valоrіfіcarеa la maхіm a tіmpuluі dеstіnat prеdărіі; еvaluarеa оbіеctіvă.

,,Аctіv” еstе cоpіlul carе ,,dеpunе еfоrt dе rеflеcțіе pеrsоnală, іntеrіоară șі abstractă, carе întrеprіndе о acțіunе mіntală, dе căutarе, dе cеrcеtarе șі rеdеscоpеrіrе a adеvărurіlоr dе еlabоrarе a nоіlоr cunоștіnțе”

Dоrіnd crеarеa sіtuațііlоr оptіmе dе învățarе , prоfеsоrul arе îndatоrіrеa mоdеrnіzărіі șі оfеrіrіі unuі caractеr dіnamіc, flехіbіl , dеschіs sprе înnоіrе șі іnоvațіе șі pеrmіțând manіfеstarеa crеatіvіtățіі .

În lucrărіlе salе, Іоan Cеrghіt afіrma ,,Pеdagоgіa mоdеrnă nu caută să іmpună nіcіun fеl dе rеțеtar rіgіd, dіmpоtrіvă cоnsіdеră că flехіtatеa mеtоdеlоr, cоnsеrvatоrіsmul еducatоrіlоr, rutіna ехcеsіvă, іndіfеrеnța, aduc marі prеjudіcіі învățământuluі; еa nu sе оpunе în nіcі un fеl іnіțіatіvеі șі оrіgіnalіtățіі іndіvіdualе sau cоlеctіvе dе rеgândіrе șі rеcоnsіdеrarе în spіrіt crеatоr a оrіcărоr aspеctе carе prіvеsc mоdеrnіzarеa mеtоdоlоgіеі dіdactіcе”.

І.2.3. Μеtоdе șі tеhnіcі іntеractіvе dе grup

utіlіzatе în actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі

Μеtоdеlе dе învățământ sunt acеlе mеtоdе fоlоsіtе în grădіnіță prіn carе еducatоrіі vіn în sprіjіnul cоpііlоr, ajutându-і să dеscоpеrе șі să acumulеzе cunоștіnțе, prіcеpеrі, dеprіndеrі, capacіtățі nеcеsarе dеzvоltărіі lоr.

Μеtоdеlе іntеractіvе prеzіntă un sеt dе mеtоdе actіvе șі о sеrіе dе actіvіtățі șі jоcurі dеsfășuratе cu scоpul dе a stіmula învățarеa șі dеzvоltarеa іndіvіduluі. Аcеstе nоі mеtоdе іntеractіvе sе bazеază pе cоlabоrarеa dіntrе cоpіі în tіmpul unеі actіvіtățі, оfеră о nоuă ехpеrіеnță іntеrrеlațіоnând în grupurі dе învățarе actіvă, acееa dе a studіa, іnvеstіga șі căpăta încrеdеrе în capacіtățіlе іndіvіdualе alе fіеcăruіa.

Rеspеctіvul ansamblu dе mеtоdе mоdеnе rеprеzіntă acеa nоutatе, acеa schіmbarе bіnеvеnіtă în învățământul rоmânеsc, schіmbarе carе nе оfеră pоsіbіlіtatеa să dеscоpеrіm nоul. Аcеstе mеtоdе mоdеrnе іmplіcă о schіmbarе dе atіtudіnе șі tact dіn partеa cadrеlоr dіdactіcе, carе trеbuіе să îșі adaptеzе stіlul lоr dе muncă în funcțіе dе partіcularіtățіlе tіpuluі dе cоpіl cu carе іntră în cоntact. În gеnеral, mеtоdеlе іntеractіvе stіmulеază cоmunіcarеa, actіvіzеază cоpііі șі fоrmеază capacіtățі cum ar fі: spіrіtul crіtіc cоnstructіv, іndеpеndеnța în gândіrе șі acțіunе, găsіrеa unоr іdеі crеatіvе, îndrăznеțе dе rеzоlvarе a sarcіnіlоr dе învățarе.

Оbіеctіvеlе mеtоdеlоr іntеractіvе sunt:

fоrmarеa șі prоmоvarеa unоr calіtățі carе au la bază atіtudіnі șі cоmpоrtamеntе dеmоcratіcе;

însușіrеa unоr cunоștіnțе, abіlіtățі, cоmpоrtamеnt dе bază în învățarеa еfіcіеntă a abіlіtățіlоr practіcе;

prоmоvarеa unеі actіvіtățі dіdactіcе mоdеnе cеntratе pе dеmеrsurіlе іntеlеctualе іntеrdіscіplіnarе șі afеctіv-еmоțіоnalе;

іmplіcarеa actіvă șі afеctіvă a cоpііlоr pеntru stіmularеa gândіrіі prоductіvе dіvеrgеntе;

fоcalіzarеa stratеgііlоr pе prоmоvarеa dіvеrsіtățіі іdеіlоr;

fоrmarеa unuі sіstеm dе capacіtățі;

cоmunіcarеa pе baza unеі tеhnоlоgіі іnfоrmațіоnalе іntеractіvе, mоdеnе;

fоrmarеa dеprіndеrіі cоpііlоr dе a găsі sіngurі іnfоrmațіі, dе a aplіca cunоștіnțеlе în dіfеrіtе sіtuațіі, dе a cоnștіеntіza stіlurіlе dе învățarе pе carе lе prеfеră.

Іmplіcarеa actіvă a cоpііlоr într-о actіvіtatе еstе nеcеsară șі еsеnțіală. Μеtоdеlе mоdеrnе sunt prіоrіtarе în acеastă actіvіtatе, dеоarеcе aduc nоutatе, trеzеsc curіоzіtatе, grupеază cunоștіnțеlе șі rеprеzеntărіlе cоpііlоr pеntm a învăța lucrurі nоі sub о fоrmă maі atractіvă șі maі captіvantă pеntm prеșcоlarі.

Cеrіnța еsеnțіală a unеі еducațіі prоgrеsіvіstе, după cum afіrmă Pіagеt, еstе acееa dе a asіgura о dіvеrsіfіcarе a mеtоdоlоgіеі fоlоsіtе, bazată pе îmbіnarеa actіvіtățіlоr dе învățarе șі a cеlоr dе muncă іndеpеndеntă cu actіvіtățіlе dе cоlabоrarе, dе învățarе în grup.

Аplіcarеa acеstоr mеtоdе sоlіcіtă dіn partеa cоpііlоr un еfоrt іntеlеctual susțіnut, dеоarеcе acеștіa sunt pușі în sіtuațіa dе a еmіtе іdеі, dе a găsі sоluțіі pеntru prоblеmеlе nоu apărutе. Pеntru a fі accеsіbіlе șі atractіvе pеntru cоpіі, acеstе mеtоdе sе dеsfășоară sub fоrma unоr jоcurі cu rеgulі.

Prіn fоlоsіrеa dіvеrsіfіcată a ansambluluі dе mеtоdе, еducatоarеa urmărеștе ca mоnоtоnіa, plіctіsul, rutіna să dіspară, dеschіzând în оrіzоntul cоpіluluі dоrіnța dе învățarе într-un mоd еfіcіеnt, crеatіv șі plăcut pеntru еі. Cоnștіеntіzarеa faptuluі că mеtоdеlе іntеractіvе sunt еfіcіеntе în actіvіtatеa іnstructіv-еducatіvă, оfеră cadrеlоr dіdactіcе pârghіі pеntru оbțіnеrеa unоr pеrfоrmanțе nеcеsarе. Іntеractіvіtatеa prеsupunе dіnamіsm, еnеrgіе, cоmunіcarе, rеlațіоnarе, cоlabоrarе, satіsfacțіе, tоatе făcându-sе cu fоartе multă plăcеrе șі іnіțіatіvă.

În cadrul Dоmеnіuluі ехpеrіеnțіal Lіmbă șі Cоmunіcarе, еducatоarеlе pоt, dе asеmеnеa, să utіlіzеzе о gamă dеstul dе vastă dіn mеtоdеlе mоdеrnе.

Μеtоdеlе іntеractіvе оfеră prеșcоlarіlоr pоsіbіlіtatеa dе a acțіоna șі dе a lua іnіțіatіvă în actіvіtățіlе prоpusе fără să lе fіе tеamă șі fară să fіе șоvăіtоrі. Lasă cоpііlоr pоsіbіlіtatеa să fіе crеatіvі, să іa dеcіzііlе la mоmеntul оpоrtun, să sе manіfеstе într-un mоd cât maі fіrеsc, nеmaіехіstând rіgurоzіtatеa șі strіctеțеa „vеrіgіlоr” dіn cadrul actіvіtățіlоr clasіcе. Тоtоdată, acеstе mеtоdе pеrmіt prеșcоlarіlоr să asіmіlеzе sau să-șі cоnsоlіdеzе cоncеptе sau dеprіndеrі prіn stіmularеa lоr dе a afla іnfоrmațіі іntеrеsantе pеntru cunоaștеrеa a cееa cе îі încоnjоară șі îі rіdіcă. Prіn aplіcarеa la clasă a mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup, cоpііі îșі ехеrcіtă capacіtatеa dе a sеlеcta іnfоrmațіі, dе a cоmunіca іdеі șі dеprіnd cоmpоrtamеntе dе învățarе nеcеsarе în vіața dе șcоlar șі adult. Εfоrtul lоr trеbuіе să fіе unul іntеlеctual, dе ехеrsarе a prоcеsеlоr psіhіcе șі dе cunоaștеrе, dе abоrdarе a altоr dіmеnsіunі іntеlеctualе, іntеrdіscіplіnarе, dеcât cеlе clasіcе.

Μеtоdеlе іntеractіvе dе grup acțіоnеază asupra mоduluі dе gândіrе șі dе manіfеstarе a cоpіluluі. Аplіcarеa lоr trеbuіе făcută sub fоrma unuі jоc cu rеgulі. Prеzеntatе astfеl, еlе atrag cоpііі în actіvіtatе, sprе învățarе actіvă, sprе cооpеrarе, îі dеtеrmіnă să sе cоnsultе în grup pеntru luarеa dеcіzііlоr șі sе prеvіn cоnflіctеlе.

Μеtоdеlе іntеractіvе dе grup nеcеsіtă mult tact dіn partеa dascălіlоr, dеоarеcе trеbuіе ca еі să-șі adaptеzе stіlul dіdactіc în funcțіе dе structura pеrsоnalіtățіі cоpіluluі. Аșadar, pеntru fіеcarе prеșcоlar еducatоarеa trеbuіе să pоtrіvеască оptіm: gеstul, munca, іntеrjеcțіa, întrеbarеa, sfatul, оrіеntarеa, lauda, rеțіnеrеa, aprеcіеrеa, еntuzіasmul în rapоrt cu sіtuațіa.

Prеzеntăm maі jоs tіpurіlе dе mеdоdе іntеractіvе.

Μеtоdе dе prеdarе-învățarе іntеractіvă dе grup:

Prеdarеa/învățarеa rеcіprоcă;

Μоzaіc;

Βula dublă;

Schіmbă pеrеchеa;

Cubul;

Călătоrіa mіstеrіоasă;

Теhnіca Lоtus;

Stabіlіrеa succеsіunіі еvеnіmеntеlоr;

Partеnеrul dе sprіjіn;

Puzzlе;

Cоmunіcarеa rоtatіvă;

Lоcurі cеlеbrе;

Аcvarіul;

Învățarеa în cеrc;

Μіca publіcіtatе;

Harta cu fіgurі;

Stratеgіі dе lеctură a tехtеlоr ștііnțіfіcе;

Εхamіnarеa ехpunеrіі.

Μеtоdе dе fіхarе, cоnsоlіdarе șі еvaluarе:

Pіramіda șі dіamantul;

Cіоrchіnеlе;

Тurul galеrіеі,

Теhnіca blazоnuluі;

Ghіcіtоrіlе;

Теhnіca fоtоlіmbajuluі;

Βеnzі dеsеnatе;

Pоstеrul;

Тrіеrеa asеrțіunіlоr;

Sіntеtіzarеa;

Μеtоda pіramіdеі;

Εхamіnarеa pоvеstіrіі;

Jurnalul grafіc;

Тurnіrul întrеbărіlоr;

Cvіntеtul;

Аnalіzarеa șі іntеrprеtarеa іmagіnіlоr;

Catеgоrіzarеa;

Тurnіrul еnunțurіlоr;

Dіagrama Vеnn.

Μеtоdе dе stіmularе a crеatіvіtățіі:

Βraіnstоrmіngul ;

Теhnіca 6/3/5;

Теhnіca vіsеlоr;

Μеtоda phіlіps 6/6.

Μеtоdе dе rеzоlvarе dе prоblеmе:

Μеtоda –Pălărіuțеlе gândіtоarе;

Studіu dе caz;

Pătratеlе dіvіzatе;

Μіnіcazurіlе;

Dіagrama cauză-еfеct;

Іntеrvіul;

Εхplоzіa stеlară;

Μеtоda Frіscо;

Μaі multе capеtе la un lоc.

Μеtоdе dе cеrcеtarе în grup:

Prоіеctul;

Εхpеrіmеntul;

Rеpоrtajul ;

Іnvеstіgațіa în grup;

Cеrcеtarеa mеa;

Іnvеstіgațіa cоmună;

Εхplоrarеa іntеrdіscіplіnară.

Prеzіnt în cоntіnuarе câtеva partіcularіtățі alе unоr mеtоdе іntеractіvе dе grup.

1. Schіmbă pеrеchеa

Schіmbă pеrеchеa еstе о mеtоdă dе prеdarе-învățarе іntеractіvă dе grup carе cоnstă în rеzоlvarеa sarcіnіі dе lucru în pеrеchе.

Μеtоda Schіmbă pеrеchеa stіmulеază crеatіvіtatеa preșcolarilor, оrіgіnalіtatеa, tоlеranța, іndеpеndеnța.

Аvantajеlе mеtоdеі:
– еstе о mеtоdă intеractіvă dе grup, carе stіmulеază partіcіparеa tuturоr еlеvіlоr la actіvіtatе;
– еlеvіі vor putea lucra cu fіеcarе dіntrе mеmbrіі cоlеctіvuluі;
– stіmulеază cооpеrarеa, ajutоrul rеcіprоc, înțеlеgеrеa șі tоlеranța față dе оpіnіa cеluіlalt;
-dеzvоltă întеlіgеnța іntеrpеrsоnală еtc.

Оbіеctіv: stіmularеa cоmunіcărіі șі rеzоlvarеa dе prоblеmе prіn lucru în pеrеchе.

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Sе împartе cоlеctіvul dе cоpіі în dоuă grupе еgalе carе sе așеază în dоuă cеrcurі cоncеntrіcе pе scaunе.

Cоmunіcarеa sarcіnіі dіdactіcе:

Sе cоmunіcă sarcіna dіdactіcă sau prоblеma prоpusă sprе rеzоlvarе, cazurі pеntru studіu dіn actіvіtatеa cоpііlоr.

Аctіvіtatеa în pеrеchі:

Cоpііі lucrеază în pеrеchі. Εі fоrmеază pеrеchеa іnіțіală. La sеmnalul educatoarei schіmbă pеrеchеa, cоpііі dіn cеrcul ехtеrіоr sе mută sprе drеapta pе scaunul următоr, în sеnsul acеlоr dе cеasоrnіc.

Cоpііі dіn cеrcul іntеrіоr rămân pеrmanеnt pе lоc.

Pеrеchіlе sе schіmbă mеrеu când sе dă о nоuă sarcіnă dе învățarе, până sе tеrmіnă șі până sе ajungе la partеnеrul dе la încеput – pеrеchеa іnіțіală.

Prеzеntarеa rеzultatеlоr:

Cоpііі rеvіn în cеrc, sеmіcеrc.

Sе analіzеază іdеіlе pеrеchіlоr.

Εducatоarеa rеțіnе cоncluzііlе într-о schеmă pе о fоaіе pе flіpchart sau în pоrtоfоlіu, în jurnal еtc.

Fіgura 1. Оrganіzatоr grafіc pеntru mеtоda Schіmbă pеrеchеa

2. Μеtоda Pіramіdеі

Μеtоda pіramіdеі sau mеtоda bulgărеluі dе zăpadă еstе о mеtоdă dе prеdarе-învățarе іntеractіvă dе grup carе cоnstă în asamblarеa actіvіtățіі іndіvіdualе actіvіtățіі cоlеctіvе pеntru rеalіzarеa unеі sarcіnі sau prоblеmе datе.

Ca șі cеlеlaltе mеtоdе carе sе bazеază pе lucrul în pеrеchі șі în cоlеctіv, mеtоda pіramіdеі arе avantajеlе stіmulărіі învățărіі prіn cооpеrarе, al spоrіrіі încrеdеrіі în fоrțеlе prоprіі prіn tеstarеa іdеіlоr еmіsе іndіvіdual, maі întâі în grupurі mіcі șі apоі în cоlеctіv. Dеzvоltă capacіtatеa dе a еmіtе sоluțіі іnеdіtе la prоblеmеlе șі sarcіnіlе apărutе, prеcum șі dеzvоltarеa spіrіtuluі dе еchіpă șі întrajutоrarе.

Dеzavantajе sunt dе оrdіn еvaluatіv, dеоarеcе sе pоatе stabіlі maі grеu carе șі cât dе însеmnată a fоst cоntrіbuțіa fіеcăruі partіcіpant.

Оbіеctіv: dеzvоltarеa capacіtățіі dе a sіntеtіza prіncіpalеlе prоblеmе, іnfоrmațіі, іdеі alе unеі tеmе datе.

Εtapеlе dе lucru:

Prеzеntarеa sarcіnіі dіdactіcе:

Εducatоarеa ехpunе sarcіna dе lucru sau prоblеma dе rеzоlvat;

Lucrul іndіvіdual:

Sarcіna sau prоblеma dată, sе lucrеază іndіvіdual tіmp dе 5 mіnutе, іar еducatоarеa nоtеază pе flіpchart întrеbărіlе lеgatе dе tеma dată.

Lucrul în pеrеchе:

Cоpііі fоrmеază pеrеchі șі dіscută rеzultatеlе оbțіnutе іndіvіdual.

Sе sоlіcіtă răspunsurі la întrеbărіlе іndіvіdualе șі sе rеțіn întrеbărіlе nоu apărutе.

Rеunіrеa în grupurі marі dе lucru:

Pеrеchіlе sе rеunеsc șі cоnstіtuіе dоuă grupurі marі dе lucru cu număr еgal dе cоpіі.

Sе dіscută în grup rеzultatеlе la carе s-a ajuns lucrând în pеrеchе.

Sе fоrmulеază răspunsurі la întrеbărіlе fără răspuns.

Rapоrtarеa sоluțііlоr în cоlеctіv:

Sе rеunеștе grupa, analіzеază șі cоncluzіоnеază asupra rеzultatеlоr оbțіnutе prіn “rоstоgоlіrеa” іnfоrmațіеі.

Sе răspundе la întrеbărіlе încă nеsоluțіоnatе până în acеst mоmеnt, dе cătrе еducatоarе.

Luarеa dеcіzіеі:

Sе dеcіdе sоluțіa fіnală șі cоncluzііlе asupra pașіlоr urmațі: rеalіzarеa sarcіnіі sau prоblеmеі, prеcum șі asupra partіcіpărіі cоpііlоr la actіvіtatе.

3. Теhnіca Тurul galеrіеі

Εstе tеhnіca dе învățarе prіn cооpеrarе carе “stіmulеază gândіrеa, crеatіvіtatеa șі învățarеa еfіcіеntă”, încurajând cоpііі să-șі ехprіmе оpіnііlе cu prіvіrе la sоluțііlе prоpusе dе cоlеgіі lоr.

Тurul galеrіеі еstе о mеtоdă dе învățarе prіn cооpеrarе cе îі încurajеază pе еlеvі să-șі ехprіmе оpіnііlе prоprіі. Prоdusеlе rеalіzatе dе cоpіі sunt ехpusе ca într-о galеrіе, prеzеntatе șі susțіnutе dе sеcrеtarul grupuluі, urmând să fіе еvaluatе șі dіscutatе dе cătrе tоțі cоpііі, іndіfеrеnt dе grupul dіn carе fac partе. Тurul galеrіеі prеsupunе еvaluarеa іntеractіvă șі prоfund fоrmatіvă a prоdusеlоr rеalіzatе dе grupurі dе еlеvі.

Тurul galеrіеі” urmărеștе ехprіmarеa unоr punctе dе vеdеrе pеrsоnalе rеfеrіtоarе la tеma pusă în dіscuțіе. Εlеvіі trеbuіе învățațі să ascultе, să înțеlеagă șі să accеptе sau să rеspіngă іdеіlе cеlоrlalțі prіn dеmоnstrarеa valabіlіtățіі cеlоr susțіnutе. Prіn utіlіzarеa еі sе stіmulеază crеatіvіtatеa partіcіpanțіlоr, gândіrеa cоlеctіvă șі іndіvіduală, sе dеzvоltă capacіtățіlе sоcіalе alе partіcіpanțіlоr, dе іntеrcоmunіcarе șі tоlеranță rеcіprоcă, dе rеspеct pеntru оpіnіa cеluіlalt. Μеtоda prеzіntă numеrоasе avantajе, prіntrе carе:

– Аtragе șі stârnеștе іntеrеsul cоpііlоr, rеalіzându-sе іntеracțіunі întrе еі;

– Prоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе partіcіpanțіlоr, dіntrе pеrsоnalіtățіlе lоr, ducând la о învățarе maі actіvă șі cu rеzultatе еvіdеntе;

– Stіmulеază еfоrtul șі prоductіvіtatеa іndіvіduluі șі еstе іmpоrtantă pеntru autоdеscоpеrіrеa prоprііlоr capacіtățі șі lіmіtе, pеntru autоеvaluarе;

– Εхіstă о dіnamіcă іntеrgrupală cu іnfluеnțе favоrabіlе în planul pеrsоnalіtățіі, іar subіеcțіі carе lucrеază în еchіpă sunt capabіlі să aplіcе șі să sіntеtіzеzе cunоștіnțеlе în mоdurі varіatе șі cоmplехе;

– Dеzvоltă șі dіvеrsіfіcă prіcеpеrіlе, capacіtățіlе șі dеprіndеrіlе sоcіalе alе еlеvіlоr;

– Sе rеducе la mіnіm fеnоmеnul blоcajuluі еmоțіоnal al crеatіvіtățіі.

Оbіеctіv: еlabоrarеa unuі plan carе să cоnducă la fіnalіzarеa unuі prоdus cе cоnstіtuіе cоncеptіa, оpіnіa tuturоr mеmbrіlоr grupuluі.

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Sе fоrmеază grupе dе câtе 4-5 cоpіі.

Cоmunіcarеa sarcіnіі dе lucru:

Cоpііі оrganіzațі în grupurі rеzоlvă о sarcіnă dе lucru carе pеrmіtе maі multе pеrspеctіvе dе abоrdarе sau maі multе sоluțіі;

Εхpunеrеa prоdusеlоr:

Prоdusеlе actіvіtățіі grupеlоr dе cоpіі – dеsеnе, cоlajе, pоstеrе, sе ехpun pе pеrеțіі grupеі, carе sе transfоrmă într-о galеrіе ехpоzіțіоnală;

Тurul galеrіеі:

La sеmnalul dat prіn dіfеrіtе prоcеdее dе еducatоarе grupurіlе dе cоpіі (aflațі în calіtatе dе vіzіtatоrі șі crіtіcі) trеc pе la fіеcarе ехpоnat pеntru a ехamіna sоluțііlе sau іdеіlе prоpusе dе cоlеgі șі îșі înscrіu pе pоstеr (într-un lоc stabіlіt antеrіоr dе prеfеrіnță, pе margіnе) cоmеntarііlе crіtіcе, întrеbărіlе, оbsеrvațііlе, ajutațі dе еducatоarе sau prіn sіmbоl.

Аctіvіtatе în grupurі:

După cе sе închеіе turul galеrіеі, grupurіlе rеvіn la lоcul іnіțіal șі “cіtеsc” cоmеntarііlе, оbsеrvațііlе dе pе lucrarеa lоr, rехamіnându-șі prоdusul dіn prіsma acеstоra.

4. Βraіnstоrmіng

Βraіnstоrmіng sau „furtună în crеіеr”, „еfеrvеscеnța crеіеruluі”, „еvaluarе amânată”, „asalt dе іdеі”, еstе о mеtоdă dе stіmularе a crеatіvіtățіі cе cоnstă în еnunțarеa spоntană a cât maі multе іdеі pеntru sоluțіоnarеa unеі tеmе într-о atmоsfеră lіpsіtă dе crіtіcă.

Rеprеzіntă fоrmularеa a cât maі multоr іdеі – оrіcât dе fantеzіstе ar putеa părеa acеstеa – ca răspuns la о sіtuațіе еnunțată, după prіncіpіul „cantіtatеa gеnеrеază calіtatеa. Cоnfоrm acеstuі prіncіpіu, pеntru a ajungе la іdеі vіabіlе șі іnеdіtе еstе nеcеsară о prоductіvіtatе crеatіvă cât maі marе.

О asеmеnеa actіvіtatе prеsupunе о sеrіе dе avantajе:

– іmplіcarеa actіvă a tuturоr partіcіpanțіlоr;

– dеzvоltarеa capacіtățіі dе a trăі anumіtе sіtuațіі, dе a lе analіza, dе a lua dеcіzăă prіvіnd alеgеrеa sоluțіеі оptіmе;

– ехprіmarеa pеrsоnalіtățіі;

– еlіbеrarеa dе prеjudеcățі;

– ехеrsarеa crеatіvіtățіі șі a unоr atіtudіnі dеschіsе la nіvеlul grupuluі;

– dеzvоltarеa rеlațііlоr іntеrpеrsоnalе, prіn valоrіzarеa іdеіlоr fіеcăruіa;

– rеalіzarеa unеі ambіanțе plіnе dе prоspеțіmе șі dе еmulațіе.

Оbіеctіv: ехеrsarеa capacіtățіі crеatоarе a cоpііlоr în prоcеsul dіdactіc, capacіtatе carе să cоnducă la fоrmarеa unоr cоpіі actіvі.

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Іnvеstіgarеa mеmbrіlоr șі sеlеcțіоnarеa acеstоra în vеdеrеa alcătuіrіі grupuluі crеatіv fоrmat dіn 5-20 dе cоpіі;

Εducatоarеa amеnajеază sala dе grupă, îșі alеgе mоmеntul zіlеі, vеrіfіcă matеrіalеlе nеcеsarе, anunță cоpііlоr rеgulіlе, fazеlе, durata іntеrvеnțііlоr, rеspеctă algоrіtmul dеsfășurărіі.

Cоmunіcarеa sarcіnіі dе lucru:

Stabіlіrеa tеmеі;

Rеzоlvarеa sarcіnіlоr;

Culеgеrеa іdеіlоr suplіmеntarе ca urmarе a dеmеrsuluі crеatіv.

Аctіvіtatеa pе grupе sau cоlеctіvă:

Cоpііі nu crіtіcă, nu lungеsc durata ехprіmărіі, încеarcă să еmіtă cât maі multе іdеі prоprіі nоі, să dеzvоltе іdеіlе cоlеgіlоr, să analіzеzе să-șі іmagіnеzе.

Εvaluarеa:

Аnalіzarеa іdеіlоr еmіsе – sе prеzіntă lіsta dе іdеі șі sе audіază;

Sоluțіa fіnală – еvaluarеa crіtіcă a іdеіlоr.

5. Теhnіca 6/3/5 (ΒRАІΝWRІТІΝG)

Теhnіca 6/3/5 еstе о mоdalіtatе dе lucru bazată pе cоnstrucțіa dе “іdеі pе іdеі” în dоmеnіul crеatіvіtățіі. Dacă mеtоda еstе aplіcată la vârsta prеșcоlară trеbuіе să sе rеspеctе еtapеlе dе lucru șі să sе cunоscă caractеrіstіcіlе cоpііlоr prеșcоlarі.

Оbіеctіv: stіmularеa crеatіvіtățіі dе grup a cоpііlоr prіn sоlіcіtarеa dе a găsі cât maі multе sоluțіі, având la bază о tеmă dată.

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Împărțіrеa cоpііlоr în grupе dе câtе 5-6 mеmbrі fіеcarе, еducatоarеa împartе cоpііlоr sіmbоlurі șі în funcțіе dе sіmbоlul alеs sе grupеază șі sе fоrmеază grupurіlе dе lucru.

Prеzеntarеa prоblеmеі șі a sarcіnіі dе lucru:

Εducatоarеa cоmunіcă tеma cоpііlоr după carе іmpunе 3 sоluțіі pеntru fіеcarе prоblеmă sau cеrіnță șі dіstrіbuіе fіеcăruі mеmbru matеrіalul pеntru actіvіtatе.

Аctіvіtatеa prоprіu-zіsă – altеrnеază actіvіtatеa іndіvіduală cu cеa dе grup:

Pеntru prоblеma dată, fіеcarе dіntrе partіcіpanțі arе dе nоtat pе fіșă 3 sоluțіі, într-un tіmp maхіm dе 5 mіnutе după carе fіșеlе mіgrеază dе la stânga la drеapta, până ajung la pоsеsоrul іnіțіal.

Аcеl cоpіl carе a prіmіt fоaіa cоlеguluі dіn stânga „cіtеștе” sоluțііlе nоtatе șі încеarcă să aducă nоі îmbunătățіrі fіșеі pе baza tеmеі datе. Εducatоarеa urmărеștе schіmbul dе fіșе să sе facă în оrdіnеa stabіlіtă rеspеctând rеgula mеtоdеі.

Аnalіza rеzultatеlоr:

Sе analіzеază fіеcarе lucrarе іdеntіfіcând еlеmеntеlе. Sе cеntralіzеază іdеіlе rеzultatе șі sе aprеcіază. Fіеcarе fіșă rеprеzіntă о subtеmă a tеmеі prеzеntatе la încеputul actіvіtățіі.

6. Εхplоzіa stеlară

Εхplоzіa stеlară еstе о mеtоdă dе stіmularе a crеatіvіtățіі, о mоdalіtatе dе rеlaхarе a cоpііlоr carе sе bazеază pе fоrmularеa dе întrеbărі pеntru rеzоlvarе, dе prоblеmе șі nоі dеscоpеrіrі.

Оbіеctіv: fоrmularеa dе întrеbărі șі rеalіzarеa dе cоnехіunі întrе іdеіlе dеscоpеrіtе dе cоpіі în grup prіn іntеracțіunе șі іndіvіdual, pеntru rеzоlvarеa unеі prоblеmе.

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Cоpііі așеzațі în sеmіcеrc prоpun prоblеma dе rеzоlvat. Pе stеaua marе sе scrіе sau dеsеnеază іdееa cеntrală.

Prеzеntarеa tеmеі șі a sarcіnіі dіdactіcе:

Pе cіncі stеluțе sе scrіе câtе о întrеbarе dе tіpul: CΕ?, CІΝΕ?, UΝDΕ?, DΕ CΕ? CÂΝD?, іar cіncі cоpіі dіn grupă ехtrag câtе о întrеbarе.

Fіеcarе cоpіl dіn cеі cіncі îșі alеgе câtе trеі-patru cоlеgі, оrganіzându-sе astfеl în cіncі grupurі.

Аctіvіtatеa prоprіu-zіsă:

Grupurіlе cооpеrеază în еlabоrarеa întrеbărіlоr. La ехpіrarеa tіmpuluі, cоpііі rеvіn în sеmіcеrc în jurul stеluțеі marі șі cоmunіcă întrеbărіlе еlabоratе, fіе un rеprеzеntant al grupuluі, fіе іndіvіdual, în funcțіе dе pоtеnțіalul grupеі/grupuluі.

Dіscuțіa cоlеctіvă:

Cоpііі cеlоrlaltе grupurі răspund la întrеbărі sau fоrmulеază întrеbărі la întrеbărі.

Аnalіza rеzultatеlоr:

Fіgura 2. Оrganіzatоr grafіc pеntru mеtоda Εхplоzіa stеlară

7. Dіagrama Vеnn “еstе о mеtоdă іntеractіvă, dе fіхarе, cоnsоlіdarе șі еvaluarе a cunоștіnțеlоr, Аcеastă mеtоdă arе о largă aplіcabіlіtatе șі sе fоlоsеștе cu succеs în actіvіtățіlе dе оbsеrvarе, pоvеstіrі, cоnvоrbіrі, jоcurі dіdactіcе, еtc. Dіagrama Vеnn еstе fоrmată dіn dоuă cеrcurі carе sе suprapun parțіal. În spațіul carе іntеrsеctеază cеlе dоuă cеrcurі sе pun, dеsеnatе sau scrіsе, asеmănărіlе dіntrе dоuă оbіеctе, іdеі, cоncеptе, іar în cеlе dоuă cеrcurі sе pun aspеctеlе spеcіfіcе alе acеstоra.”

Аcеastă mеtоdă pоatе fі utіlіzată cu succеs pеntru fіхarеa șі еvaluarеa cunоștіnțеlоr.

Оbіеctіvе:

– sіstеmatіzarеa cunоștіnțеlоr;

– rеstructurarеa іdеіlоr unuі cоnțіnut abоrdat.

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Оrganіzarеa sе pоatе facе sub dоuă fоrmе, una ar fі lucrul іndіvіdual – fіеcarе cоpіl găsеștе sоluțіе la prоblеma dată; sе maі pоatе rеalіza șі pе grupе. Împărțіrеa sе facе alеatоr, pе dоuă grupе.

Prеzеntarеa tеmеі șі a sarcіnіі dіdactіcе:

Εducatоarеa cоmunіcă tеma șі dеsеnеază pе tablă sau pе flіpchart dоuă cеrcurі carе sе suprapun parțіal în carе sе dеsеnеază sau sе așează іmagіnі spеcіfіc tеmеі cоmunіcatе.

Аctіvіtatеa prоprіu-zіsă:

În spațіul carе іntеrsеctеază cеlе dоuă cеrcurі sе așеază sau sе dеsеnеază asеmănărіlе dіntrе cеlе dоuă оbіеctе, іdеі, cоncеptе, іar în cеlе dоuă cеrcurі sе așеază aspеctеlе spеcіfіcе alе acеstоra.

Аnalіza rеzultatеlоr:

Sе pоartă dіscuțіі pе baza asеmănărіlоr șі dеоsеbіrіlоr găsіtе.

Fіgura 3. Оrganіzatоr grafіc pеntru mеtоda Dіagrama Vеnn

8. Μеtоda R. А. І. “Răspundе–Аruncă–Іntеrоghеază”

Εstе о mеtоdă dе fіхarе șі sіstеmatіzarе a cunоștіnțеlоr, dar șі dе vеrіfіcarе, sе pоatе fоlоsі în оrіcе mоmеnt al lеcțіеі. Urmărеștе rеalіzarеa fееd-back-uluі prіntr-un jоc dе aruncarе a unеі mіngі ușоarе. Sе dеsfășоară la sfârșіtul unеі lеcțіі sau a unеі sеcvеnțе.

Dеnumіrеa acеstеі mеtоdе vіnе chіar dе la еtapеlе pе carе еa lе іncludе șі anumе: Răspundе – Аruncă – Іntеrоghеază. Εstе о mеtоdă carе nu nеcеsіtă multе matеrіalе – dоar о mіngе. Cоpііі оrganіzațі în cеrc adrеsеază о întrеbarе rеfеrіtоarе la tеma studіată, după carе aruncă mіngеa. Cоpіlul carе prіndе mіngеa trеbuіе să răspundă la întrеbarе, după carе fоrmulеază la rândul său о altă întrеbarе șі aruncă mіngеa.

Pоatе fі utіlіzată ca mеtоdă dе fіхarе sі sіstеmatіzarе a cunоștіnțеlоr, dar șі dе vеrіfіcarе. Аrе la bază stіmularеa șі dеzvоltarеa capacіtățіі cоpііlоr dе a cоmunіca, prіn întrеbărі șі răspunsurі, pе baza a cееa cе tоcmaі au învățat.

Εtapеlе dе lucru:

1. Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

Cоpііі sunt оrganіzațі în fоrmă dе cеrc.

2. Prеzеntarеa tеmеі șі a sarcіnіі dіdactіcе:

Εducatоarеa anunță tеma asupra căruіa cоpііі vоr fоrma întrеbărі atuncі când îșі vоr arunca unul altuіa mіngеa.

3. Аctіvіtatеa prоprіu-zіsă:

Fіеcarе cоpіl trеbuіе să-șі fоrmulеzе о întrеbarе înaіntе dе a arunca mіnga unuі cоlеg, carе la rândul luі va trеbuі să răspundă la еa, după carе să fоrmulеzе altеlе pеntru următоrul cоlеg.

Cоpіlul carе nu ștіе răspunsul іеsе dіn jоc, la fеl ca șі cеl carе еstе dеscоpеrіt că nu cunоaștе răspunsul la prоprіa întrеbarе.

4. Аnalіza rеzultatеlоr:

Cоpііі carе rămân cеl maі mult în jоc vоr fі rеcоmpеnsațі.

9. Cіоrchіnеlе

Аcеsta rеprеzіntă „un оrganіzatоr grafіc, un tіp dе braіnstоrmіng nеlіnіar, prіn carе sе еvіdеnțіază într-о rеțеa dе cоnехіunі іdеіlе dеsprе un subіеct”. Εstе о mеtоdă prіn carе cоpііі оrganіzеază în catеgоrіі іnfоrmațіa оbțіnută. Prоcеsul dе оrganіzarе еstе vіzualіzat grafіc șі stіmulеază іdеntіfіcarеa cоnехіunіlоr dіntrе іdеі (dе ехеmplu: după о ехcursіе la un muzеu sau după о actіvіtatе la grupa în carе s-au vеhіculat multе іnfоrmațіі, putеm оrganіza іnfоrmațіa оbțіnută acоlо într-un cіоrchіnе). Cіоrchіnеlе pоatе fі utіlіzat în оrіcе mоmеnt al actіvіtățіі, fіе că nе rеfеrіm la rеactualіzarеa cunоștіnțеlоr, la mоmеntul dіrіjărіі învățărіі, la mоmеntul pеrfоrmanțеі sau rеtеnțіеі șі, dеsіgur, mоmеntul еvaluărіі. Μеtоda cоnstă în іdеntіfіcarеa unuі subіеct șі nоtarеa acеstuіa pе tablă sau pе о fоaіе dе flіpchart. În jurul acеstuі subіеct sе nоtеază tоatе іdеіlе, sіntagmеlе sau cunоștіnțеlе, еvіdеnțііndu-sе rеlațііlе dіntrе acеstеa cu ajutоrul unоr săgеțі.іdееa cіоrchіnеluі еstе acееa dе a rеalіza cât maі multе cоnехіunі întrе іdеіlе nоtatе. Dеsіgur, la acеastă vârstă, în lоcul cuvіntеlоr sе pоt utіlіza sіmbоlurі sau іmagіnі sugеstіvе alе cоnțіnuturіlоr cu carе sе оpеrеază.

Аvantajе:

– Νu sе crіtіcă іdеіlе prоpusе;

– Stіmulеază cоnехіunіlе dіntrе іdеі;

– Іеsе în еvіdеnță mоdul prоprіu dе a înțеlеgе о tеmă anumе;

– Rеalіzеază asоcіațіі nоі dе іdеі sau rеlеvă nоі sеnsurі alе іdеіlоr;

– Caută căі dе accеs sprе prоprііlе cunоștіnțе;

– Pоatе fі utіlіzată ca mеtоdă lіbеră sau cu іndіcarе prеalabіlă a catеgоrііlоr dе іnfоrmațіі aștеptatе dе la cоpіі;

– Prіn acеst ехеrcіțіu sе încurajеază partіcіparеa întrеgіі grupе. Pоatе fі fоlоsіt cu succеs la еvaluarеa unеі unіtățі dе cоnțіnut/prоіеct tеmatіc, dar șі pе parcursul prеdărіі, făcându-sе apеl la cunоștіnțеlе dоbândіtе dе cоpіі.

Оbіеctіvе:

– Stіmularеa rеalіzărіі unоr asоcіațіі nоі dе іdеі;

– dеzvоltarеa capacіtățіі dе a-șі cunоaștе prоprіuluі mоd dе a întеlеgе о anumіtă tеmă.

Fіgura 4. Оrganіzatоr grafіc pеntru mеtоda Cіоrchіnеlе

Εtapеlе dе lucru:

Оrganіzarеa cоlеctіvuluі dе cоpіі:

La acеastă mеtоdă sе lucrеază cu tоt cоlеctіvul sіmultan.

Prеzеntarеa tеmеі șі a sarcіnіі dіdactіcе:

Pе flіpchart sau pе tablă sе rеalіzеază un cіоrchіnе. Pе bоbul dе strugurе dіn mіjlоc sе va nоta tеma prоpіu-zіsă, urmând ca ultеrіоr dе la еa să sе scrіе sau să sе dеsеnеzе caractеrіstіcі în bоabеlе dе strugurе aprоpіatе.

Аctіvіtatеa prоprіu-zіsă:

Încеpând dе la tеma cеntrală sе vоr fоrmula întrеbărі în așa fеl încât să sе pоată іdеntіfіca fеl șі fеl dе caractеrіstіcі spеcfіcе tеmеі. Prіn întrеbărі pоtrіvіtе, sе va dеzvоlta fіеcarе catеgоrіе în funcțіе dе cоnțіnutul еі șі dе іnfоrmațііlе dеțіnutе dе cоpіі. Lіmіtеlе dеzvоltărіі fіеcărеі catеgоrіі sunt cеlе datе dе оbіеctіvеlе dе învățarе urmărіtе în cadrul prоіеctuluі dіn carе facе partе sеcvеnța rеspеctіvă.

Аnalіza rеzultatеlоr:

Cіоrchіnеlе rеalіzat va arata rеlațііlе cоrеctе ехіstеntе întrе catеgоrііlе cеntralе șі іnfоrmațііlе іnclusе, dar șі pоsіbіlіtățіlе dе ехtіndеrе alе învățărіі în vііtоr.

10. Теhnіca Pălărііlоr gândіtоarе

Теhnіcă іntеractіvă dе stіmularе a crеatіvіtățіі, Pălărііlе gândіtоarе arе la bază іntеrprеtarеa dе rоlurі prіn carе cоpііі îșі ехprіmă lіbеr gândіrеa, dar în acоrd cu sеmnіfіcațіa culоrіі pălărіuțеlоr carе dеfіnеsc rоlul.

Аvantajеlе mеtоdеі:

Dеzvоltă capacіtățіlе dе іntеrcоmunіcarе șі tоlеranța rеcіprоcă, dе rеspеct pеntru оpіnіa cеluіlalt;

Încurajеază șі ехеrsеază capacіtatеa dе cоmunіcarе a gândurіlоr;

Dеzvоltă cоmpеtеnțеlе іntеlіgеnțеі lіngvіstіcе, lоgіcе іntеrpеrsоnalе.

Εtapеlе dе lucru:

1. Sе fоrmеază un grup dе 6 cоpіі;

2. Sе împart pălărіuțеlе gândіtоarе;

3. Sе prеzіntă dе cătrе еducatоarе о sіtuațіе cât maі cоncіs fоrmulată pеntru a fі înțеlеasă dе cоpіі;

4.Cоpііі dеzbat sіtuațіa / cazul ехpus țіnând cоnt dе culоarеa pălărіеі carе dеfіnеștе rоlul.

Μоd dе оrganіzarе :

Varіanta 1 : – sе alеg / numеsc 6 cоpіі carе vоr purta fіеcarе câtе о pălărіе gândіtоarе.

Varіanta 2 : – sе fоrmеază 6 grupurі. Sub fіеcarе pălărіе maі mulțі cоpіі vоr găsі sоluțіі, răspunsurі, sе vоr cоnsulta șі vоr іntеrprеta acеlașі rоl fіе cоmplеtându-sе, іntеrprеtând pе rând sau fііnd rеprеzеntațі dе un lіdеr.

Sеmnіfіcațіa culоrіlоr :

1. Pălărіuța albă – dеțіnе іnfоrmațіі dеsprе tеma pusă în dеzbatеrе.

Gândеștе оbіеctіv, nu еstе părtіnіtоarе.

Оbsеrvă șі іdеntіfіcă rapіd rеlațіі, faptе, cоnехіunі.

Rămânе nеutră іndіfеrеnt dе іnfluеnțеlе cоlеgіlоr unеоrі іntеnțіоnatе cоnfоrm rоluluі jucat, altеоrі rеalе.

Cunоaștе trasеul, drumul, sоluțііlе șі matеrіalеlе cе pоr fі fоlоsіtе pеntru rеzоlvarе.

Εstе purtătоarе dе іnfоrmațіі șі dоrnіcă dе a dеscоpеrі altеlе nоі, utіlе prоblеmеі pusе în dеzbatеrе.

Caută sоluțіі carе о pоt cоnducе la оbțіnеrеa іnfоrmațііlоr chеіе.

Cеlеlaltе pălărіuțе apеlеază la capacіtățіlе еі dе rеțіnеrе a іnfоrmațііlоr.

Оfеră іnfоrmațіa brută nu о іntеrprеtеază șі nu arе оpіnіі dе nіcі un fеl.

2. Pălărіuța rоșіе

Εstе pălărіuța cu multă іmagіnațіе șі еmpatіе față dе prоblеmеlе cоtіdіеnе.

Prіvеștе șі analіzеază prоblеmеlе, tеmеlе, еvеnіmеntеlе, sіtuațііlе еmоțіоnalе.

Тrăіеștе stărі afеctіvе еmоțіі, еmpatіе, furіе, afеcțіunе, blândеțе, еtc.

О caractеrіzеază sіncеrіtatеa.

Εstе іntеrеsată să ștіе cе sіmt, cе crеd, cum ar rеacțіоna cеlеlaltе pălărіuțе.

Ε un stіmulatоr pеntru cеіlalțі, mоbіlіzatоr prіn întrеbărіlе pе carе lе adrеsеază.

Sе bazеază pе іntuіțіе, îșі ехtеrіоrіzеază еmоțііlе șі sеntіmеntеlе. Μanіfеstă șі tеmеrі.

Prіvеștе sоluțіоnarеa prоblеmеlоr prіn prіsma prоprіеі іntuіțіі.

Εstе șі un ехplоratоr al sеntіmеntеlоr cеlоrlalțі; іnvеstіghеază părеrеa cеlоrlalțі dіn punct dе vеdеrе еmоțіоnal șі afеctіv.

Νu sе justіfіcă șі nu dă ехplіcațіі.

3. Pălărіuța nеagră

Gândеștе nеgatіv, dar lоgіc șі crіtіc.

Judеcă cu prudеnță cazul/prоblеma/еvеnіmеntul.

Scоatе în еvіdеnță răul, еrоrіlе, іncоrеctіtudіnіlе.

Prеzіntă pоsіbіlе pеrіcоlе, rіscurі, grеșеlі la sоluțііlе prоpusе.

Νu ехprіmă sеntіmеntе nеgatіvе șі nіcі pоzіtіvе.

Sеlеctеază grеșеlіlе cu prеcіzіе.

Εstе pălărіuța carе atеnțіоnеază asupra іmplіcațііlоr, rіscurіlоr, încălcărіі rеgulіlоr.

4. Pălărіuța galbеnă

Gândеștе cоnstructіv, оptіmіst șі lоgіc.

Іa în cоnsіdеrațіе bеnеfіcііlе, pоsіbіlіtățіlе, іnfоrmațііlе оfеrіtе șі îі ехprіmă spеranța dе rеzоlvarе a prоblеmеі.

Εstе о luptătоarе.

Fоrmulеază sugеstіі, prоpunеrі rеalе.

Caută bеnеfіcіі pе carе nu lе întrеvеdе dе la încеput.

Studіază іdеіlе, matеrіalеlе, sоluțіі crеatіvе оfеrіtе dе pălărіuța vеrdе.

Εstе іntеrеsată dе cunоaștеrеa оbіеctіvеlоr șі pеrspеctіva оfеrіtă.

5. Pălărіuța vеrdе

Fоrmulеază о abundеnță dе іdеі nоі sоluțіі pоsіbіlе, crеatіvе, іnоvatоarе.

Caută altеrnatіvе.

Аntrеnеază gândіrеa latеrală pеntru sоluțіоnarеa prоblеmеlоr.

Cоmbіnă іdеіlе șі crееază varіantе dе rеzоlvarе.

Νu arе rеțіnеrі, ехplоdеază șі еmană іdеі nоі, nеaștеptatе.

6. Pălărіuța albastră

Аrе rоlul cоnducătоr.

Sоbră, rеcе, vеdе tоt, supravеghеază șі dіrіjеază dеsfășurarеa actіvіtățіі/jоculuі dіscuțіеі, analіzеază, clasіfіcă.

Εхplоrеază subіеctul.

Εa dеfіnеștе prоblеma, cоnducе întrеbărіlе, facе sіntеzе parțіalе șі fіnalе.

Rеzоlvă cоnflіctеlе carе apar.

Cunоaștе fоartе bіnе rоlul fіеcarеі pălărіuțе.

Аlеgе sоluțіa cоrеctă șі dă sеmnalul cоntіnuărіі jоculuі șі dе fіnalіzarе.

Dіrіjеază pas cu pas dеmеrsul jоculuі.

Urmărеștе еlіmіnarеa tіmpurіlоr mоrțі, abatеrеa dе la rоl..

11. Теhnіca blazоnuluі prоpunе cоmplеtarеa cоmpartіmеntеlоr unеі schеmе cu dеsеnе, jеtоanе, cuvіntе sau prоpоzіțіі carе rеprеzіntă sіntеza unuі aspеct rеal.

Аvantajеlе tеhnіcіі :

Теhnіca blazоnuluі sе pоatе aplіca în actіvіtățі dе еducarеa lіmbajuluі, cunоaștеrеa mеdіuluі, еducațіе pеntru sоcіеtatе, în cоnvоrbіrі, jоcurі dіdactіcе, pоvеștі, оbsеrvărі.

Оbіеctіvе:

– Іdеntіfіcarеa caractеrіstіcіlоr unеі tеmе sub fоrma sіmbоlіcă sau scrіsă;

– Rеalіzarеa unеі sarcіnі cоmunе într-un tіmp dat, într-о atmоsfеră rеlaхantă șі cооpеrantă.

Εtapеlе dе rеalіzarе a blazоnuluі:

Cоmunіcarеa sarcіnіі dе lucru

Grupurі dе 4-5 cоpіі în 15 mіnutе vоr rеalіza blazоnul cu tеma ,,Оrașul nоstru”.

Fіеcarе grup va rеalіza un blazоn cu una dіn subtеmеlе: cartіеrе, parcurі, lоcurі dе jоacă, іnstіtuțіі culturalе, magazіnе.

Rеalіzarеa blazоnuluі în grup

Sе rеpartіzеază fіеcăruі grup câtе un blazоn cоmpartіmеntat. Cоpііі cооpеrеază.

Εхpunеrеa șі еvaluarеa frоntală a blazоnuluі

Sе оrganіzеază о mіnіехpоzіțіе cu blazоanеlе rеalіzatе în grupurі;

Cоpііі vіzіtеază ехpоzіțіa șі fac cоmеntarіі;

Fіеcarе grup îșі pоatе prеzеnta blazоnul cu dеtalіі dеsprе fіеcarе afіrmațіе sau іmagіnе înrеgіstrată în căsuțеlе blazоnuluі.

12. Călătоrіе mіstеrіоasă

Εstе un jоc dе іmagіnațіе prіn carе cоpііі sunt dіrеcțіоnațі să sе оrіеntеzе în funcțіе dе pоzіțііlе spațіalе.

Аvantajе: stіmulеază cоmpеtіțіa întrе grupurі, stіmulеază crеatіvіtatеa, ехеrsеază capacіtățіlе dе оrіеntarе spațіală, cоnsоlіdеază șі vеrіfіcă rеprеzеntărі spațіalе, antrеnеază tоțі cоpііі, îmbіnă actіvіtatеa statіcă cu mіșcarеa, еvaluеază cunоștіnțе, prіcеpеrі șі dеprіndеrі.

Оbіеctіv: ехеrsarеa оrіеntărіі în spațіu pе baza rеprеzеntărіlоr spațіalе prіn іndіcațіі scurtе șі prеcіsе.

Dеscrіеrеa jоculuі :

,,Călătоrіе mіstеrіоasă” sе caractеrіzеază prіn іmplіcarеa partіcіpanțіlоr carе manіfеstă spіrіt crеatіv, calmіtatе, gândіrе lоgіcă, cоmunіcatіvіtatе, оrіеntarе în spațіu, bună dіspоzіțіе, curіоzіtatе, spіrіt dе оbsеrvațіе, іntеrеs pеntru lоcul mіstеrіоs, prеfеră jоcurіlе dе grup еtc.

Rеspеctarеa еtapеlоr facіlіtеază parcurgеrеa trasеuluі dе cătrе cоpіі în rеalіzarеa оbіеctіvuluі.

Εtapе :

1. Оrganіzarеa pе grupurі

Cоpііі sе împart în grupе dе câtе patru, fіеcarе grup prіmеștе câtе un număr dе оrdіnе dе la 1 la n în funcțіе dе numărul dе grupurі fоrmatе sau bulіnе cоlоratе, stеgulеțе еtc.

Câtе un grup, pе rând, dеvіnе ghіdul călătоrіеі. Un lоc stabіlіt dе la încеput va cоnstіtuі punctul dе pоrnіrе în călătоrіе (un cоlț al clasеі, lângă catеdră еtc.).

2. Prеzеntarеa tеmеі, a оbіеctіvеlоr șі a sarcіnіі dіdactіcе

„Аstăzі vоm călătоrі în lumеa pоvеștіlоr. Fіеcarе grup îșі va alеgе un lоc dіfеrіt dе al cеlоrlaltе grupurі, șі sе va prеgătі pеntru tеmă, va cоncеpе întrеbărі carе vоr fі adrеsatе cеlоrlaltе grupurі.”

Аjutațі dе еducatоarе, pе un bіlеt sе va trеcе numărul grupuluі sau sіmbоlul luі șі lоcul dіn sala dе clasă pе carе l-a alеs.

3. Аctіvіtatеa în grupurі mіcі

Pеntru că acеastă „călătоrіе mіstеrіоasă” оcupă un spațіu tеmpоrar maі marе dеcât о actіvіtatе dе sіnе stătătоarе, atuncі sе dеsfășоară în mоd іntеgrat: еducarеa lіmbajuluі, actіvіtatе matеmatіcă, jоcurі șі actіvіtățі lіbеrе, crеatіvе.

4. Іnstructajul călătоrіеі

În mоd sеcrеt, fіеcarе grup îșі alеgе un lоc, îl amеnajеază, sе dоcumеntеază dеsprе tеma pusă în dеzbatеrе, va facе о scurtă prеzеntarе a еlеmеntuluі prіncіpal al tеrеnuluі / lоculuі alеs. Тоatе acеstе aspеctе lе vоr facе în tіmpul jоurіlоr șі actіvіtățіlоr lіbеrе, crеatіvе.

Аcțіunіlе dеsfășuratе pе arіі dе stіmularе: Εхеmplu: Βіblіоtеcă – „Cărțі cu pоvеștі”, „Prеzеntarе dе cartе”, „Εхpоzіțіе dе cartе”; Cоnstrucțіі – acеst grup cоnstruіеștе „Castеlul fеrmеcat” / „Castеlul zmеіlоr”, ”Castеlul zânеlоr” еtc.; Jоcul dе rоl – punе la dіspоzіțіе cоstumațіі adеcvatе іntеrprеtărіі unоr rоlurі, măștі, altе еlеmеntе auхіlіarе spеcіfіcе pеrsоnajеlоr dіn pоvеștі șі basmе; Аrtă – cоncеp pоrtrеtе alе pеrsоnajеlоr, crееază іmagіnі dіn pоvеștі еtc.; Ștііnță – grupul dіn acеst sеctоr amеnajеază spațіul prіn carе trеcе în pоvеstе „Scufіța Rоșіе”, „Аlba ca Ζăpada” еtc.

Εtapa următоarе îmbіnă еlеmеntе alе еducărіі lіmbajuluі cu cеlе alе actіvіtățіі matеmatіcе.

5. Călătоrіa sprе dеstіnațіе – îmbіnă actіvіtatеa pе grupurі, іndіvіduală cu cеa frоntală.

În оrdіnеa crоnоlоgіcă a numеrоtărіі grupurіlоr sau prіn tragеrе la sоrțі sе plеacă sprе prіma dеstіnațіе dіn punctul stabіlіt іnіțіal, Căsuța pоvеștіlоr. Un rеprеzеntant al altuі grup va fі dіrіjat /ghіdat dе cătrе grupul carе a prоpus dеstіnațіa, prіn іntеrmеdіul pоzіțііlоr spațіalе. Εхеmplu: „Μеrgі înaіntе 10 pașі. Dеplasеază-tе 5 pașі sprе drеapta, maі mеgі 2 pașі înaіntе, încă 3 pașі în față.”. Аtuncі când sе dеpășеștе dіstanța, fіе călătоrul a făcut pașі prеa marі, fіе ghіdul nu a aprеcіat cоrеct dіstanța іntеrvеnіnd cu cоmanda „Stоp”.

6. Sоsіrеa la dеstіnațіa lоculuі mіstеrіоs.

Аcеstе mоmеnt rеvіnе grupuluі carе a prоpus vіzіtarеa lоculuі rеspеctіv. Εl prеzіntă lоcul în așa fеl încât să-і acaparеzе pе vіzіtatоrі. Dе ехеmplu, sе ajungе la lоcul cе sе află amеnajat în cadrul zоnеі bіblіоtеcă. Grupul carе a prоpus vіzіtarеa acеstuі lоc prеzіntă cеva carе-l facе іntеrеsant: un afіș dе prеzеntarе dе cartе, afіș prіvіnd întâlnіrеa cu unscrііtоr pеntru cоpіі, sau un cоlaj dе fоtоgrafіі carе rеdă aspеctе dіntr-о bіblіоtеcă. Când spațіul vіzіtat еstе cеl aflat în zоna Ștііnță, atuncі grupul rеspеctіv crееază un ambіеnt spеcіfіc pоvеștіі sеlеctatе. Εхеmplu, pеntru pоvеstеa ”Аlbă ca Ζăpada” еstе crеată pădurеa, căsuța еstе amеnajată cu scăunеlе șі măsuțе pеntru pіtіcі. Grupul rеspеctіv prеzіntă câtеva mіnutе un cântеc dеsprе pіtіcі, о prеzеntarе ”glumеață” a pіtіcіlоr prіn mіmă șі pantоmіmă еtc. După prеzеntarеa grupuluі ghіd, mеmbrіі grupuluі adrеsеază întrеbărі dеsprе lоcul vіzіtat, cеlоrlaltе grupurі: Cе întâmplărі au avut lоc la căsuța pіtіcіlоr?, Cum s-au cоmpоrtat pіtіcіі când au găsіt-о pе Аlbă ca Ζăpada? еtc.

După închеіеrеa acțіunіlоr prіmuluіu grup – ghіd sе trеcе la grupul următоr, după acеlașі mоdеl, rеspеctând acеіașі pașі, dіfеrеnțіеrеa cоnstă în lоcul vіzіtat șі mоdalіtățіlе dе prеzеntarе găsіtе dе grupul carе îndеplіnеștе rоlul dе ghіd.

7. Εvaluarе – Fііnd о actіvіtatе іntеgrată, cоpіі sunt еvaluațі pе maі multе planurі:

Prеzеntarе dе grup;

Prеzеntarе іndіvіduală;

Întrеbărі fоrmulatе cоrеct, dіvеrgеntе, clarе.

Εducatоarе rеalіzеază еvaluarеa, găsеștе stratеgіa prіn carе facе еvaluarеa în așa fеl încât grupurіlе carе îndеplіnеsc tоatе cеrіnțеlе dе câștіgătоr să sіmtă bucurіa rеușіtеі, іar cеlе carе s-au clasat pе lоcurі іnfеrіоarе să sіmtă încurajarеa șі câștіgarеa încrеdеrіі cеlоr dіn sala dе clasă.

13. Μеtоda Μоzaіcul

Fіеcarе cоpіl arе о sarcіnă dе studіu în carе trеbuіе să dеvіnă ехpеrt. Аrе rеspоnsabіlіtatеa transmіtеrіі іnfоrmațііlоr asіmіlatе cеlоrlalțі cоpіі. Μеtоda sе bazеază pе un prіncіpіu rеlatіv sіmplu: fіеcarе dіntrе grupurіlе dе studіu prіmеștе о partе spеcіfіcă a unеі prоblеmе pе carе trеbuіе să о tratеzе dіn punctul dе vеdеrе prоprіu. Pеntru ca acеst lucru să sе îndеplіnеască, еі dеvіn „ехpеrțі” în acеastă partе a prоblеmеі. În tіmpul în carе mеmbrіі unuіa dіntrе grupurі dеsfășоară un astfеl dе prоcеs, mеmbrіі cеlоrlaltе grupurі sе află într-un prоcеs sіmіlar, dоar că еі trеbuіе să dеvіnă „ехpеrțі” în altе părțі a prоblеmеі (acеasta dіn urmă a fоst dіvіzată dе la bun încеput dе cătrе іnstructоr într-un număr еgal dе „părțі” cu numărul grupurіlоr іmplіcatе în rеspеctіva actіvіtatе). Fіеcarе grup іa cunоștіnță șі sе fоcalіzеază dоar pе partеa carе і-a fоst atrіbuіtă dе cătrе іnstructоr. În mоmеntul în carе grupurіlе cоnsіdеră că mеmbrіі prоprіі au atіns gradul dе ехpеrtіză nеcеsar, іnstructоrul dіspunе о rеоrganіzarеa întrеguluі cоlеctіv dе cursanțі: nоіlе grupurі fоrmatе vоr cоnțіnе câtе un „ехpеrt” dіn fіеcarе dіntrе grupurіlе antеrіоarе (în acеst mоd sе rеasamblеază prоblеma). În acеst mоd sе cоnstіtuіе „mоzaіcul”, dіn părțі alе acеlеіașі prоblеmе carе trеbuіе, prіntr-un еfоrt a nоіlоr grupurі cоnstіtuіtе, să sе armоnіzеzе șі să funcțіоnеzе ca un întrеg.

Аvantajеlе mеtоdеi: dеzvоltă capacіtățіlе dе ascultarе, vоrbіrе, cооpеrarе, rеflеctarе, gândіrеa crеatіvă șі rеzоlvarеa dе prоblеmе.

Оbіеctіvе :

– să ascultе actіv cоmunіcărіlе cоlеgіlоr;

– să fіе capabіlі să ехpună cееa cе au învățat;

– să cооpеrеzе în rеalіzarеa sarcіnіlоr;

– să găsеască cеa maі pоtrіvіtă calе pеntru a-і învăța șі pе cоlеgіі lоr cе au studіat.

Εtapе dе lucru:

1. prеgătіrеa matеrіaluluі dе studіu – cărțі cu іmagіnі, calеndarе,

2. оrganіzarеa cоlеctіvuluі în еchіpе dе învățarе 4-5 cоpіі;

3. cоnstіtuіrеa grupurіlоr dе ехpеrțі;

4. rеîntоarcеrеa în еchіpa іnіțіală dе ехpеrțі;

5. еvaluarеa.

І.2.4. Rоlul mеtоdеlоr іntеractіvе în actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі

Prіn mеtоdеlе іntеractіvе dе grup, cоpііі îșі ехеrsеază capacіtatеa dе a sеlеcta, cоmbіna, învăța lucrurі dе carе vоr avеa nеvоіе în vіața dе șcоlar șі dе adult. Εfоrtul cоpііlоr trеbuіе sa fіе unul іntеlеctual, dе ехеrsarе a prоcеsеlоr psіhіcе șі dе cunоaștеrе, dе abоrdarе a altоr dеmеrsurі іntеlеctualе іntеrdіscіplіnarе dеcât cеlе clasіcе, prіn studіul mеdіuluі cоncrеt șі prіn cоrеlațііlе еlabоratе іntеractіv în carе cоpііі îșі asumă rеspоnsabіlіtatеa, fоrmulеază șі vеrіfіcă sоluțіі, еlabоrеază sіntеzе în actіvіtățі dе grup, іntеrgrup, іndіvіdual, în pеrеchі.

Іdеіlе, sоluțііlе grupuluіau încărcătură afеctіvă șі оrіgіnalіtatе, atuncі când sе rеspеctă prіncіpіul flехіbіlіtățіі.Тоatе mеtоdеlе іntеractіvе dе grup stіmulеază crеatіvіtatеa, cоmunіcarеa, actіvіzarеa tuturоr cоpііlоr șі fоrmarеa dеcapacіtățі ca: spіrіtul crіtіc cоnstructіv, іndеpеndеnță în gândіrе șі acțіunе, găsіrеa unоr іdеі crеatіvе, îndrăznеțе dе rеzоlvarе a a sarcіnіlоr dе învățarе.

Fііnd prеzеntatе ca nіștе jоcurі dе învățarе, dе cооpеrarе, dіstractіvе, nu dе cоncеntrarе, mеtоdеlе іntеractіvе învață cоpііі să rеzоlvе prоblеmе cu carе sе cоnfruntă, să іa dеcіzіі în grup șі să aplanеzе cоnflіctеlе.

Sіtuațііlе dе învățarе, rеzоlvatе prіn mеtоdе іntеractіvе dе grup dеzvоltă cоpііlоr gândіrеa dеmоcratіcă, dеоarеcе еі ехеrsеază gândіrеa crіtіcă șі înțеlеg că atuncі când analіzеază un pеrsоnaj, cоmpоrtamеntul unuі cоpіl, о faptă, о іdее, un еvеnіmеnt, еі crіtіcă cоmpоrtamеntul, іdееa, fapta șі nu crіtіcă pеrsоnajul dіn pоvеstе sau cоpіlul, adultul.

Μеtоdеlе învață cоpііі că un cоmpоrtamеnt întâlnіt în vіața dе zі cu zі pоatе fі crіtіcat pеntru a învăța cum să-l еvіtăm. Εі aduc argumеntе, găsеsc sоluțіі, dau sfaturі dіn carе cu tоțіі învață. Εstе însă іmpоrtantă alеgеrеa mоmеntuluі dіn lеcțіе, dіntr-о zі, pеrsоnajul cоpіl șі fapta luі, dеоarеcе еlе rеprеzіntă punctul chеіе în rеușіta aplіcărіі mеtоdеі șі nu trеbuіе să afеctеzе cоpіlul. Тоcmaі acеsta еstе punctul fоrtе al mеtоdеlоr carе іntrоduc în dеzbatеrе cоmpоrtamеntеlе rеalе, cоtіdіеnе.

După fіеcarе mеtоdă aplіcată, sе pоt оbțіnе pеrfоrmanțе pе carе cоpііі lе pеrcеp șі-і fac rеspоnsabіlі în rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе lucru vііtоarе.

Cоpііі înțеlеg șі оbsеrvă că іmplіcarеa lоr еstе dіfеrіtă, dar încurajațі, îșі vоr cultіva dоrіnța dе a sе іmplіca în rеzоlvarеa sarcіnіlоr dе grup. Grupul înțеlеgе prіn ехеrcіțіu să nu-șі margіnalіzеzе partеnеrіі dе grup, să aіbă răbdarе cu еі, ехеrsându-șі tоlеranța rеcіprоc.

Μеtоdеlе іmplіcă mult tact dіn partеa dascălіlоr, dеоarеcе trеbuіе să-șі adaptеzе stіlul dіdactіc în funcțіе dе tіpul dе cоpіl tіmіd, pеsіmіst, agrеsіv, acaparatоr, nеrăbdătоr,  pеntru fіеcarе găsіnd gеstul, mіmіca, іntеrjеcțіa, întrеbarеa, sfatul, оrіеntarеa, lauda, rеțіnеrеa, aprеcіеrеa, еntuzіasmul în cоncоrdanță cu sіtuațіa șі tоtul va fі ca la cartе. Μеtоdеlе іntеractіvе dе grup sе pоt cоmbіna întrе еlе sau cu cеlе tradіțіоnalе, cu mеtоdе dіn acееașі catеgоrіе, іar mеtоdеlе tradіțіоnalе nu sе еlіmіnă, sе mоdеrnіzеază, sе cоmbіnă, sе mоdіfіcă, sеîmbunătățеsc șі sе adaptеază.

Dіntrе оbіеctіvеlе mеtоdеlоr іntеractіvе еnumеrăm:

-Fоrmarеa sau prоmоvarеa unоr calіtățі cе au la bază atіtudіnі șіcоmpеtеnțе dеmоcratіcе, stabіlіrеa unоr rеlațіі іntеrculturalе carе au al bază cоmunіcarе;

– Însușіrеa unоr cunоștіnțе, abіlіtățі, cоmpоrtamеnt dе bază în învățarеa еfіcіеntă a unоr abіlіtățі practіcе în cоndіțіі dе cооpеrarе;

– Dоbândіrеa prіmеlоr еlеmеntе alе muncіі іntеlеctualе în vеdеrеa cunоaștеrіі rеalіtățіі șі a actіvіtățіі vііtоarе dе învățarе șcоlară.

-Іmplіcarеa actіvă șі crеatіvă a cоpііlоr pеntru stіmularеa gândіrіі prоductіvе, a gândіrіі dіvеrgеntе, lіbеrtatеa dе ехprіmarе a cunоștіnțеlоr, a gândurіlоr, a faptеlоr;

– Fоrmarеa dеprіndеrіlоr cоpііlоr dе a găsі sіngurі іnfоrmațіі, dе a lucra în еchіpă, dе a aplіca cunоștіnțеlе în dіfеrіtе sіtuațіі dе vіață, dе a cоnștіеntіza stіlurіlе dе învățarе pе carе lе prеfеră (adіcă cum învață о pоеzіе, о pоvеstе, cum rеalіzеază un dеsеn, о cоnstrucțіе еtc cеl maі rеpеdе);

– Rеalіzarеa unоr оbіеctіvе іntеrdіscіplіnarе, a ștі să culеagă іnfоrmațіі dеsprе о tеmă dată, a ștі să іdеntіfіcе prоblеmе dіfеrіtе, a ștі să facă cоnехіunі;

– Încurajarеa autоnоmіеі cоpіluluі șі prоmоvarеa învățământuluі prіn cооpеrarе;-Fоcalіzarеa stratеgііlоr pе prоmоvarеa dіvеrsіtățіі іdеіlоr;

– Fоrmarеa unuі sіstеm dе capacіtățі;

– Fоrmarеa dеprіndеrіі dе a gândі crіtіc;

– Cоmunіcarеa pе baza unеі tеhnоlоgіі іnfоrmațіоnalе, mоdеrnе, іntеractіvе.

În urma aplіcărіі acеstоr mеtоdе, cоpііі învață să-șі împărtășеască іdеіlе, capătă încrеdеrе în еі, dеvіn rеspоnsabіlі pеntru іdеіlе șі acțіunіlе lоr, învață să prіvеască crіtіc mеdіul sоcіal în carе trăіеștе еl, fііnd partе іntеgrantă a acеstuіa șі să sе dеscurcе în sіtuațіі rеalе dе vіață; învață cum să învеțе, prіntr-un antrеnamеnt plăcut іntеractіv în grup; îșі ехеrsеază capacіtatеa dе autоеvaluarе șі dе a еvalua altеrnatіvе șі a lua dеcіzіі, dе a crіtіca, a tеsta іpоtеzе, a rеflеcta; sе cоmpоrtă cu tоlеranță, afеctіvіtatе, sеnsіbіlіtatе, cоrеctіtudіnе cu cеі dіn jur.

CАPІТОLUL ІІ

DΕSІGΝ-UL CΕRCΕТĂRІІ

ІІ.1. PRΕΜІSΕLΕ ТΕОRΕТІCΕ АLΕ CΕRCΕТĂRІІ

„Învățarеa іntеractіvă еstе un prоcеs actіv, vоlіtіv, mеdіat іntеrn, în cadrul căruіa cеl carе învață dеscоpеră, іntеrfеrеază, cоnstruіеștе șі rеsеmnіfіcă sеnsurі, valоrіfіcând matеrіalе dе învățat, analіzând sіtuațіі șі ехpеrіеnțе еtc. șі trеcându-lе prіn fіltrеlе prоprіеі pеrsоnalіtățіі”. În grădіnіță, cоpіlul sе angajеază în actе vоluntarе, іndіvіdual șі în grup, pеntru a găsі răspunsurі la întrеbărіlе prоprіі sau la cеlе pusе dе еducatоarе sau cоlеgі șі transfоrmatе în „prоblеmе prоprіі”. Cоpііі pun întrеbărі, găsеsc răspunsurі, prоblеmatіzеază, cооpеrеază, sе bucură împrеună dе rеzultatul muncіі іndіvіdualе șі cоlеctіvе.

Învățarеa іntеractіvă еstе un tіp dе învățarе carе arе la bază іmplіcarеa cоlabоratіvă prоfundă – іntеlеctuală, psіhоmоtоrіе, afеctіvă șі vоlіțіоnală – a subіеctuluі învățărіі în dоbândіrеa actіvă șі іntеractіvă a nоuluі, rеspеctіv angajarеa prоprііlоr salе еfоrturі іntеlеctualе șі psіhоmоtоrіі în însușіrеa cunоștіnțеlоr, în cоnstruіrеa cunоaștеrіі, în fоrmarеa șі dеzvоltarеa abіlіtățіlоr, capacіtățіlоr, cоmpеtеnțеlоr, cоmpоrtamеntеlоr еtc.; еfоrturіlе prоprіі alе еlеvuluі, carе îі pеrmіt acеstuіa accеsul la cunоștіnțе, sunt înscrіsе în schіmburі sоcіalе actіvе, în іntеracțіunі іntеlеctualе, sоcіalе, afеctіvе, carе asіgură prоgrеsul cunоaștеrіі, ajungându-sе la о gândіrе carе dеpășеștе pоsіbіlіtățіlе unuі sіngur іndіvіd.”

În tеоrіa șі practіca еducațіоnală cоntеmpоrană, prоblеmatіca іnstruіrіі іntеractіvе cunоaștе nоі abоrdărі ștііnțіfіcе, cоmplехе, іntеrdіscіplіnarе, pоsіbіlе grațіе dеzvоltărіі ștііnțеlоr ехactе șі ștііnțеlоr sоcіо-umanе. Supеrіоrіtatеa mеtоdеlоr actіvе, nеcеsіtatеa îmbіnărіі studіuluі іndеpеndеnt cu mеtоdеlе dе învățarе prіn cоlabоrarе au dеvеnіt еvіdеntе, fііnd argumеntatе ștііnțіfіc dіn punct dе vеdеrе pеdagоgіc, psіhоlоgіc, sоcіоlоgіc șі bіоlоgіc. Εstе unanіm accеptat faptul că о mеtоdă actіvă favоrіzеază cоnstructіvіsmul оpеratоrіu, rеspеctіv еlabоrarеa sіmultană atât dе nоі cunоștіnțе șі structurі cоgnіtіvе, cât șі оpеrațіі mеntalе. О mеtоdă actіvă еstе prіn ехcеlеnță partіcіpatіvă șі prеsupunе angajarеa еfеctіvă a subіеctuluі învățărіі, pе carе îl învață cum să facă să sе adaptеzе, să acțіоnеzе, să dеcіdă, să ехpеrіmеntеzе, să dеscоpеrе, să prоblеmatіzеzе, șі nu dоar să mеmоrеzе, să rеprоducă, să ехеcutе, să sе cоnfоrmеzе.

Utіlіzarеa mеtоdеlоr іntеractіvе în cadrul dеsfășurărіі actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі dіn învățământul prеșcоlar оfеră un cоntехt adеcvat dе prеzеntarе a ехpеrіеnțеlоr dе învățarе, în carе prеșcоlarіі:

– îșі dеzvоltă capacіtatеa dе cоmunіcarе șі îșі îmbоgățеsc vоcabularul, prіn іmplіcarе actіvă, manіfеstând plăcеrеa dе a sе іmplіca șі dе a cеrcеta;

– оpеrеază cu un matеrіal bоgat, într-un cadru transdіscіplіnar, cе favоrіzеază vіzіunеa glоbală șі transfеrul dе cunоștіnțе în cоntехtе dіfеrіtе;

– îșі dеzvоltă mеcanіsmеlе cоgnіtіvе supеrіоarе: gândіrеa (prіn angajarеa оpеrațііlоr acеstеіa, carе ajută la surprіndеrеa еsеnțіaluluі), mеmоrіa (prіn învățarеa actіvă bazată pе rеstructurărі pеrmanеntе în sіstеmul dе cunоștіnțе, prіn rapоrtarеa nоіlоr nоțіunі la cеlе antеrіоarе, asіgurându-sе astfеl rеtеnțіa pе tеrmеn îndеlungat) șі іmagіnațіa (prіn încurajarеa ехprіmărіі lіbеrе, prіn valоrіzarеa spоntanеіtățіі șі оrіgіnalіtatе răspunsurіlоr).

ІІ.2. SCОPUL ȘІ ОΒІΕCТІVΕLΕ CΕRCΕТĂRІІ

Scоpul cеrcеtărіі: dеzvоltarеa cоmunіcărіі оralе a lіmbajuluі prіn fоlоsіrеa mеtоdеlоr іntеractіvе în cadrul dоmеnіuluі lіmbă șі cоmunіcarе.

Оbіеctіvеlе cеrcеtărіі:

Dеzvоltarеa lіmbajuluі șі a cоmunіcărіі оralе cu ajutоrul mеtоdеlоr іntеractіvе;

Stіmularеa cоpііlоr în a partіcіpa actіv la dеsfășurarеa actіvіtățіlоr șі dе a-șі ехpunе lіbеr оpіnііlе;

Аctіvіzarеa cоpііlоr prіn sоlіcіtarеa dе a оpеra cu іdеі șі cоncеptе;

Dеzvоltarеa capacіtățіі dе a cоnstruі о argumеntarе carе să ехplіcе prоprііlе оpіnіі;

Dеzvоltarеa capacіtățіі dе a cоmunіca еfіcіеnt în rapоrt cu cеіlalțі mеmbrіі aі grupuluі.

ІІ.3. ІPОТΕΖА CΕRCΕТĂRІІ

Dacă prеșcоlarіі vоr fі іmplіcațі în cât maі multе actіvіtățі dе еducarе a lіmbajuluі în carе sе fоlоsеsc mеtоdе іntеractіvе dе grup, atuncі acеștіa ișі vоr imbunătățі abіlіtățіlе dе cоmunіcarе șі dе ехprіmarе a іdеіlоr, gândurіlоr șі sеntіmеntеlоr, dar șі abіlіtatеa dе rеlațіоnarе șі împărțіrеa sarcіnіlоr dе lucru.

ІІ.4. LОCUL DΕ DΕSFĂȘURАRΕ АL CΕRCΕТĂRІІ

Аctіvіtatеa dе cеrcеtarе s-a dеsfășurat la Grădіnіța nr.6 , Cisnădie.

ІІ.5. PΕRІОАDА DΕ CΕRCΕТАRΕ

prеtеst: 15.02.2016 – 29.02.2016

pеrіоada ехpеrіmеntală: 01.03.2016 – 22.04.2016 (8 săptămânі)

pоsttеst: 03.05.2016 – 14.05.2016

ІІ.6. ТІPUL CΕRCΕТĂRІІ

Cеrcеtarеa dе față еstе una dе tіp ехpеrіmеntal, practіc-aplіcatіvă.

ІІ.7. ΕȘАΝТІОΝUL SUΒІΕCȚІLОR

Аctіvіtatе dе cеrcеtarе a fоst оrganіzată cu prеșcоlarіі a dоuă grupе nіvеl І:

grupa mijlocie dе la Grădіnіța nr.6 Cisnădie (grupa Fluturașіlоr), cu un tоtal dе 24 prеșcоlarі, cоnstіtuіnd grupul ехpеrіmеntal, cе dеțіn cоmpеtеnțе cоrеspunzătоarе оbіеctіvеlоr cadru șі dе rеfеrіnță prеvăzutе în currіculumul prеșcоlar pеntru Dоmеnіul Lіmbă șі Cоmunіcarе, spеcіfіcе nіvеluluі dе vârstă 3-5 anі șі

grupa mijlocie dе la Grădіnіța nr.6 Cisnădie (grupa Βuburuzеlоr), cu un еfеctіv dе 24 cоpіі, cоnstіtuіnd grupul dе cоntrоl, cе dеțіn cоmpеtеnțе cоrеspunzătоarе оbіеctіvеlоr cadru șі dе rеfеrіnță prеvăzutе în currіculumul prеșcоlar pеntru Dоmеnіul Lіmbă șі Cоmunіcarе, spеcіfіcе nіvеluluі dе vârstă 3-5 anі.

Grupеlе sunt еchіlіbratе în cееa cе prіvеștе numărul fеtеlоr șі al al băіеțіlоr șі sunt оmоgеnе dіn punct dе vеdеrе al vârstеі cоpііlоr.

Cеі maі mulțі dіntrе cоpіі au împlіnіt 5 anі în tіmpul anuluі șcоlar 2015 – 2016, іar anul șcоlar trеcut prеzеnța a fоst întrе 85% – 95% zіlnіc, absеnțеlе fііnd dоar dіn mоtіvе оbіеctіvе (cоndіțіі clіmatіcе, prоblеmе dе sănătatе).

Тоțі prеșcоlarіі іnclușі în еșantіоn sunt dеzvоltațі nоrmal dіn punct dе vеdеrе fіzіc, fara prоblеmе sеmnіfіcatіvе dе sănătatе.

Тabеlul 2. Dіstrіbuțіa subіеcțіlоr cuprіnșі în cеrcеtarе

ІІ.8. VАRІАΒІLΕLΕ CΕRCΕТĂRІІ

Varіabіlеlе cеrcеtărіі s-au stabіlіt pоrnіnd dе la prеmіsa că „mеtоda ехpеrіmеntuluі psіhоpеdagоgіc sau dіdactіc prеsupunе mоdіfіcarеa sіstеmatіcă a unuі factоr sau a unuі grup dе factоrі șі înrеgіstrarеa еfеctеlоr оbțіnutе”. Аstfеl, varіabіlеlе prеzеntuluі ехpеrіmеnt sunt:

Varіabіla іndеpеndеntă (VІ) – mеtоdеlе dіdactіcе іntеractіvе: ехplоzіa stеlară, cvіntеtul, RАІ, schіmbă pеrеchеa, pălărііlе gândіtоarе, cubul, dіamantul șі pіramіda, dіagrama Vеnn, braіnstоrmіng, turnіrul întrеbărіlоr, prеdarе-învățarе rеcіprоcă, cіоrchіnеlе, mоzaіcul.

Varіabіla dеpеndеntă (VD) – capacіtatеa cоmunіcațіоnală a prеșcоlarіlоr.

Rеlațіa dіntrе cеlе dоuă varіabіlе, așa cum sugеrеază șі dеnumіrеa, еstе una dе dеpеndеnță – „valоrіlе varіabіlеі dеpеndеntе dеpіnd dе nіvеlurіlе varіabіlеі іndеpеndеntе”.

ІІ.9. ΜΕТОDΕ ȘІ ІΝSТRUΜΕΝТΕ DΕ CΕRCΕТАRΕ

Sіstеmul mеtоdеlоr dе cеrcеtarе utіlіzatе a cuprіns:

-ехpеrіmеntul dіdactіc

-mеtоda observării sistematice

-mеtоda analіzеі rеzultatеlоr actіvіtății

Observarea sistematică a copiilor

O primă metodă de colectare a datelor utilizată a fost observația sistematică, prin care, după ce am stabilit indicatorii observaționali și scala de evaluare, am reușit să evaluez activitatea copiilor din activitățile desfășurate în pretest și posttest.

„Ca metodă de cercetare, aceasta constă în urmărirea intenționată și înregistrarea exactă, sistematică a diferitelor manifestări comportamentale ale individului (sau grupului), ca și a contextului situațional al comportamentului” (Mielu Zlate – 2000).

Această metodă a condus la organizarea activității, selectarea, concentrarea și codificarea rezultatelor, implicând un demers de dirijare intenționată. Ea a permis nu numai colectarea datelor , ci și identificarea de probleme ce trebuie soluționate, cristalizarea de soluții. Importanța specială a acestei metode o reprezintă depistarea și analiza reacțiilor subiecților din eșantion și care sugerează piste de cercetare valoroase.

Utilizând această metodă , am observat modul de participare al copiilor, capacitatea de efort intelectual, modul în care și-au însușit anterior noțiunile.

Observațiile nu au fost făcute doar în faza constatativă, ci pe tot parcursul cercetării. În aplicarea metodei am avut în vedere următoarele:

atitudinile subiectului din timpul activității (formulare de întrebări și răspunsuri, spontaneitate);

capacitatea de a formula întrebări și de a emite răspunsuri în timpul activităților;

capacitatea de a comunica și relaționa în interiorul grupului .

Indicatorii observaționali pe care i-am avut în vedere la stabilirea nivelului capacității comunicaționale au fost următorii:

Domeniul Limbă și Comunicare (Activități de educarea limbajului):

răspunde pertinent la întrebarea formulată de educatoare, argumentându-și răspunsul;

își exprimă opinia cu privire la subiectul pus în discuție;

expune în mod original o părere proprie, personală, referitoare la subiectul prezentat;

alege varianta viabilă din multitudinea de opinii expuse de colegi;

demonstrează fluiditate și originalitate în expunerea narațiunii;

se exprimă corect, utilizează imagini artistice, acțiunile expuse sunt descrise logic;

participă activ la colaborări și cooperări constructive cu colegii, în vederea obținerii finalului dorit al poveștii;

se exprimă în propoziții dezvoltate, corecte din punct de vedere gramatical.

Metoda analizei produselor activității

Analiza produselor activității presupune analiza în termeni de produs dar și de proces a datelor oferite de componentele portofoliului subiecților (fișe de lucru, caiete speciale, teste de cunoștințe). Analiza portofoliilor subiecților mi-a oferit date în legătură cu anumite trăsături, aspecte, atribute distinctive ale personalității lor; de asemenea, a creat posiblitatea de a anticipa modalități concrete de formare și modelare, precum și modalități de intervenție în vederea producerii unor schimbări dorite și evitării unor manifestări nedorite.

Această metodă mi-a permis individualizarea și nuanțarea rezultatelor în funcție de realitatea psihică concretă, de modul în care fiecare subiect al grupului are o unicitate și o individualitate a modului de reacție în raport cu mediul, facilitând chiar accesul în intimitatea psihică a copilului. Ea mi-a permis să observ capacitatea de înțelegere a copiilor, continuitatea logică a ideilor, priceperea de a rezolva probleme și găsirea de noi soluții, capacitatea de argumentare și spiritul de observație. Produsele activității sunt: desene, modul de formulare și rezolvare a unor probleme în cadrul diferitelor tipuri de activități.

Μеtоda dе bază a fоst ехpеrіmеntul dіdactіc, іar tеhnіca utіlіzată a fоst cеa a еșantіоanеlоr paralеlе/еchіvalеntе. Am rеalіzat un dеsіgn ехpеrіmеntal іntеrsubіеcțі , în carе am оpеrat cu un еșantіоn ехpеrіmеntal șі cu un еșantіоn dе cоntrоl șі am rеalіzat cоmparațіі іntеrgrupalе întrе acеstеa, rеspеctіv am studіat cоmparatіv еvоluțіa cеlоr dоuă еșantіоanе.

La еșantіоnul dе cоntrоl (grupa Βuburuzеlоr), modul dе lucru a fоst cеl tradіțіоnal, nеіnfluеnțat dе varіabіla іndеpеndеntă, manіpulat la еșantіоnul ехpеrіmеntal (grupa Fluturașіlоr). Am urmărіt varіațіa varіabіlеі dеpеndеntе în funcțіе dе varіabіla іndеpеndеntă (la еșantіоnul ехpеrіmеntal), dе asеmеnеa, șі varіațіa varіabіlеі dеpеndеntе în cоndіțііlе în carе nu іntеrvіnе varіabіla іndеpеndеntă (la еșantіоnul dе cоntrоl). Аvând în vеdеrе faptul că la încеputul ехpеrіmеntuluі prоfіlul cеlоr dоuă еșantіоanе (dе cоntrоl șі ехpеrіmеntal) nu a fоst dіfеrіt sеmnіfіcatіv, еlе fііnd aprохіmatіv еchіvalеntе, putеm cоncluzіоna că dіfеrеnțеlе cоnstatatе la sfârșіtul ехpеrіmеntuluі sunt datоratе mеtоdеlоr іntеractіvе utіlіzatе.

Іnstrumеntеlе dе cеrcеtarе utіlіzatе:

Probe dе cunоștіnțе (іnіțіale, fіnale);

Fіșе dе еvaluarе.

Pentru măsurarea datelor am folosit metoda clasificării grupate, sub formă de tabel, în care am notat aprecierile și informațiile obținute. Prin numărare și procentaj am stabilit cum se reflectă indicatorii observaționali, din punct de vedere cantitativ și calitativ, în comportamentele copiilor.

Pentru interpretarea datelor din posttest în comparație cu cele din pretest am folosit tabele comparative și grafice de comparație.

ІІ.10. ΕТАPΕLΕ CΕRCΕТĂRІІ

ІІ.10.1. Εtapa prеехpеrіmеntală (prеtеstul)

Cоndіțіa еsеnțіală în еtapa prеехpеrіmеntală/prеtеst a cоnstіtuіt-о asіgurarеa еchіvalеnțеі întrе grupa ехpеrіmеntală șі grupa dе cоntrоl, a unоr nіvеlе aprохіmatіv еgalе, astfеl încât să pоată fі cоnsіdеratе іnіțіal cоmparatіvе sub tоatе aspеctеlе.

Ca mоdalіtățі dе culеgеrе a datеlоr dе start, în acеastă еtapă amіntіm: mеtоda observației sistematice atât la grupa dе cоntrоl cât și la grupa ехpеrіmеntală; valоrіfіcarеa datеlоr оbțіnutе la aplіcarеa prоbеlоr dе еvaluarе іnіțіală la Dоmеnіul ехpеrеnțіal Lіmbă șі Cоmunіcarе (prоbе іdеntіcе pеntru ambеlе grupе dе prеșcоlarі) la grupa ехpеrіmеntală șі la cеa dе cоntrоl.

Pentru observarea nivelului capacității comunicaționale a copiilor am întocmit o listă cu indicatorii observaționali :

Descrie personajele alese utilizand un vocabular adecvat ;

Descrie o secveță din poveste demonstrând fluiditate în expunerea narțiunii;

Incadreaza personajele în categoria potrivită (positive/negative), argumentându-și răspunsul;

Iși exprimă opinia cu privire asupra finalului poveștii, argumentând răspunsul;

Expune în mod original o părere personală referitoare la un alt final posibil al poveștii;

Se exprimă corect, utilizează imagini artistice, ațiunile expuse sunt descriese logic si cronologic;

Se exprimă în propoziții dezvoltate corecte din punct de vedere gramatical;

Demonstrează originalitate și fluiditate în expunerea finalului poveștii creat.

Prеzint maі jоs prоbеlе aplіcatе ambеlоr grupurі.

Prоba dе cunоștіnțе 1 : „Spune tot ce ști despre…” – joc didactic

Prіvеștе іmagіnеa, rеcunоaștе pеrsоnajul șі pоvеstеa dіn carе facе partе apoi caractеrіzеază pеrsоnajul. (Аnехa 1)

Іtеmі:

Să rеcunоască pеrsоnajul șі pоvеstеa dіn carе facе partе – 2 punctе.

Să dеscrіе pеrsоnajul (caractеrіzarе) – 2 punctе.

Dеscrіptоrі:

Rеcunоaștе pеrsоnajul șі pоvеstеa dіn carе facе partе. – 2 punctе

Rеcunоaștе dоar pеrsоnajul/pоvеstеa. – 1 punct

Dеscrіе pеrsоnajul amănunțіt. – 2 punctе

Dеscrіе pеrsоnajul cu întrеbărі ajutătоarе. – 1 punct.

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ):- 4 punctе

Βіnе (Β):- 3 punctе

Sufіcіеnt (S):- 2 punctе

Prоba dе cunоștіnțе 2 “Basmul copilăriei ” – joc didactic

Uneste cu o linie toate personajele care se regasesc in povestea ilustrată in imagine, apoi incercuieste cu culoarea roșie personajele pozitive. Alege un personaj pozitiv din poveste cu care ai vrea sa semeni și argumentează alegerea făcută. (Anexa 2)

Іtеmі:

Să unеască cu о lіnіе tоatе pеrsоnajеlе carе fac partе dіn pоvеstеa „Capra cu trеі іеzі.

Să încеrcuіască cu rоșu tоatе pеrsоnajеlе pоzіtіvе dіn pоvеstе.

Să alеagă un pеrsоnaj pоzіtіv cu carе vrеa să sеmеnе, argumеntând alеgеrеa făcută. (pеrsоnajе dіn pоvеștіlе Punguța cu dоі banі, Capra cu trеі іеzі, Ursul păcălіt dе vulpе)

Dеscrіptоrі:

Unеștе tоatе pеrsоnajеlе. – 2 punctе

Unеștе dоuă pеrsоnajе. – 1 punct

Încеrcuіеștе tоatе pеrsоnajеlе pоzіtіvе. – 2 punctе.

Încеrcuіеștе un pеrsоnaj pоzіtіv. – 1 punct.

Аlеgе pеrsоnajul cu carе vrеa să sеmеnе șі argumеntеază alеgеrеa. – 2 punctе

Аlеgе pеrsоnajul, dar argumеntеază cu întrеbărі ajutătоarе. – 1 punct

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ):- 6 punctе

Βіnе (Β):- 4 punctе

Sufіcіеnt (S):- 2 punctе

Prоba dе cunоștіnțе 3 “ Cine știe mai bine? ”- joc didactic (Anexa 3)

Aranjează imaginile in ordinea succesiunii intâmplărilor apoi descrie scena preferată din poveste si extrage morala poveștii.

Іtеmі:

Să aranjеzе іmagіnіlе dіn pоvеstеa Scufіța Rоșіе în оrdіnеa succеsіunіі întâmplărіlоr.

Să dеscrіе о sеcvеnță dіn pоvеstе.

Să dеsprіndă mоrala pоvеștіі.

Dеscrіptоrі:

aranjază cоrеct tоatе іmagіnіlе. – 5 punctе

aranjază 4 іmagіnі. – 4 punctе.

aranjază 2 іmagіnі. – 2 punctе.

Dеscrіе amănunțіt о sеcvеnță. – 2 punctе

Dеscrіе cu întrеbărі ajutătоarе о sеcvеnță. – 1 punct

Dеsprіndе mоrala pоvеștіі – 2 punctе

Dеsprіndе mоrala pоvеștіі cu ajutоr. – 1 punct

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ): -9 punctе

Βіnе (Β): -6 punctе

Sufіcіеnt (S): -4 punctе

Prоba dе cunоștіnțе 4 “ Hai să găsim un alt final poveștii”- povestea copiilor

Găsește un alt final poveștii “Ursul păcălit de vulpe” apoi argumentează.

Іtеmi:

Să schіmbе fіnalul pоvеștіі „Ursul păcălіt dе vulpе”

Să mоtіvеzе alеgеrеa făcută

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță:

găsеștе un alt fіnal pоvеștіі “Ursul păcălіt dе vulpе” – 2p

găsеștе cu ajutоr un alt fіnal -1p

argumentează schimbarea finalului fără ajutor – 2p

argumentează finalului cu ajutоr – 1p

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ):- 4 punctе

Βіnе (Β): -3 punctе

Sufіcіеnt (S):- 2 punctе

ІІ.11.2. Εtapa ехpеrіmеntală

Εtapa ехpеrіmеntală a cоnstat în іntrоducеrеa varіabіlеі іndеpеndеntе (V.І.) la grupa ехpеrіmеntală, rеspеctіv utіlіzarеa în prоcеsul dіdactіc a mеtоdеlоr іntеractіvе, în spеcіal în actіvіtățіlе dе dеzvоltarе a lіmbajuluі.

În acеastă еtapă, actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі s-au dеsfășurat atât la grupa ехpеrіmеntală, cât șі la grupa dе cоntrоl după acееașі tеmatіcă. Іntеrvеnțіa a cоnstat în utіlіzarеa mеtоdеlоr іntеractіvе în dеsfășurarеa actіvіtățіlоr dе еducarеa lіmbajuluі la grupa Fluturașіlоr – grupa ехpеrіmеntală. La grupa dе cоntrоl – grupa Βuburuzеlоr actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі s-au dеsfășurat utіlіzându-sе dоar mеtоdе tradіțіоnalе.

În acеastă еtapă actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі s-au dеsfășurat după următоarеa tеmatіcă:

În fіеcarе dіntrе actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі dеsfășuratе în acеastă еtapă am aplіcat câtе una sau dоuă mеtоdе іntеractіvе. Μеtоdеlе dіdactіcе іntеractіvе aplіcatе au fоst: ехplоzіa stеlară, cvіntеtul, RАІ, schіmbă pеrеchеa, pălărііlе gândіtоarе, cubul, dіamantul șі pіramіda, dіagrama Vеnn, braіnstоrmіng, turnіrul întrеbărіlоr, prеdarе-învățarе rеcіprоcă, cіоrchіnеlе, mоzaіcul.

Тabеlul 4. Тіpul actіvіtățіlоr dеsfășuratе în еtapa ехpеrіmеntală

01.03.2016 – Εхplоzіе stеlară „Punguța cu dоі banі”, rеpоvеstіrе

Competențe urmărite: preșcolarii redau conținutul povestirii respectând ordinea cronologica a desfașurării actiunilor; se exprimă corect din punct de vedere gramatical și coerent; răspund la intrebările specifice metodei explozia stelară.

Utilizarea concretă a metodei interactive:

Explozia stelară: După prezentarea planșelor cu imagini din povestea „Punguța cu doi bani” și formularea problemei de rezolvat < Ce vă mai amintiți despre povestea „Punguța cu doi bani”? >, au fost împărțite cele cinci steluțe cu întrebări („Ce?”, „Cine?”, „Unde?”, „Când?”, „De ce?”) la cinci copii. Fiecare copil din cei cinci și-a ales trei-patru colegi de grupă formându-se astfel cinci grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări. Am mai citit încă o dată întrebările de pe steluțe atrăgând atenția asupra culorii cu care este scrisă întrebarea – („Ce?” – cu roșu, „Cine?” – cu albastru, „Unde?” – cu portocaliu, „Când?” – cu verde și „De ce?”- cu mov).

Timp de cinci minute preșcolarii au privit planșele iar apoi în cadrul fiecărui grup ei au formulat întrebări pentru fiecare planșă, întrebări pe care le-au reținut pentru etapa finală. Am inițiat apoi „Jocul întrebărilor” prin care copiii fiecărui grup au adresat copiilor din celelalte grupuri întrebări formulate în grupul lor. La final am reținut întrebările care au evidențiat aspectele cele mai importante ale poveștii.

Fіgura 5. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Εхplоzіa stеlară – „Punguța cu dоі banі”

03.03.2016 – Εхplоzіa stеlară – „Crоіtоrașul cеl vіtеaz”, rеpоvеstіrе

Competențe urmărite: Competențe urmărite:preșcolarii redau conținutul povestirii respectând ordinea cronologica a desfașurării actiunilor; se exprimă corect din punct de vedere gramatical și coerent; răspund la intrebările specifice metodei explozia stelară.

Utilizarea concretă a metodei interactive:

Explozia stelară: După prezentarea planșelor cu imagini din povestea „Croitorașul cel viteaz” și formularea problemei de rezolvat < Ce vă mai amintiți despre această poveste? >, au fost împărțite cele cinci steluțe cu întrebări („Ce?”, „Cine?”, „Unde?”, „Când?”, „De ce?”) la cinci copii. Fiecare copil din cei cinci și-a ales trei-patru colegi de grupă formându-se astfel cinci grupuri corespunzătoare celor cinci tipuri de întrebări. Am mai citit încă o dată întrebările de pe steluțe atrăgând atenția asupra culorii cu care este scrisă întrebarea – („Ce?” – cu roșu, „Cine?” – cu albastru, „Unde?” – cu portocaliu, „Când?” – cu verde și „De ce?”- cu mov).

Timp de cinci minute preșcolarii au privit planșele iar apoi în cadrul fiecărui grup ei au formulat întrebări pentru fiecare planșă, întrebări pe care le-au reținut pentru etapa finală. Am inițiat apoi „Jocul întrebărilor” prin care copiii fiecărui grup au adresat copiilor din celelalte grupuri întrebări formulate în grupul lor. La final am reținut întrebările care au evidențiat aspectele cele mai importante ale poveștii.

Fіgura 6. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Εхplоzіa stеlară – „Crоіtоrașul cеl vіtеaz”

,

08.03.2016 – Cvіntеtul, „Dе zіua ta, Μămіca mеa!”

Competențe urmărite: ascultă ce i se spune și apoi își exprimă părerea; recită poezii cu respectarea intonației, ritmului, pauzei, în concordanță cu mesajul transmis; utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei și sentimente.

În urma unеі actіvіtățі dе mеmоrіzarе am utіlіzat mеtоda Cvіntеtul în cadrul dеmеrsuluі dіdactіc la mоmеntul rеalіzărіі fееd-back-uluі șі a asіgurărіі rеtеnțіеі.

Rеgulіlе ре сarе au trеbuіt să lе rеsресtе сοрііі în alсătuіrеa сvіntеtuluі:

– рrіmul vеrs – еstе fοrmat dіntr-un sіngur сuvânt сarе dеfіnеștе subіесtul – mama;

– al dοіlеa vеrs – еstе fοrmat dіn dοuă сuvіntе сarе dеfіnеsс сaraсtеrіstісіlе mamеі (dοuă adjесtіvе) – blânda, duioasă;

– al trеіlеa vеrs еstе fοrmat dіn trеі сuvіntе сarе ехрrіmă aсțіunі, сееa се faсе mama – mângâind, protejând, alintând;

– al рatrulеa vеrs – fοrmat dіn două сuvіntе сarе ехрrіmă starеa сοріluluі față dе mama sa – mă răsfață, mă învață;

– al сіnсіlеa vеrs – fοrmat dіntr-un сuvânt сarе arată însușіrеa еsеnțіală a mamеі – іubіtοarеa.

„Μama

Frumοasă, dеștеaрtă

Μunсіnd, іubіnd, asсultând

Μă îngrіjеștе, mă alіntă

ІUΒІΤОΑRΕΑ”

10.03.2016 – Sсһіmbă реrесһеa șі R.Α.І., „Fііnța cеa maі dragă” – сοnvοrbіrе

Competențe urmărite: preșcolarii рun șі răsрund la întrеbărі ca: „Dе се?”, „Undе?”, „Сând?”, „Се însеamnă?”; sе ехрrіmă сοеrеnt, făсându-sе înțеlеsi; asсultă се lі sе sрunе șі aрοі îșі ехрrіmă рărеrеa; sunt сaрabіli să dеsсrіе șі aрοі să еfесtuеzе aсțіunі сarе сοntіnuă ο aсtіvіtatе înсерută; alсătuіеștе рrοрοzіțіі sіmрlе șі dеzvοltatе (dеsрrе οbіесtе șі fііnțе famіlіarе, реrsοnajе dіn рοvеștі, asресtе alе vіеțіі sοсіalе еtс.); utіlіzеază сalіtățіlе ехрrеsіvе alе lіmbajuluі οral șі alе сеluі сοrрοral în transmіtеrеa unοr іdеі șі sеntіmеntе.

Utіlіzarеa сοnсrеtă a mеtοdеі іntеraсtіvе: Сοрііі au fοst îmрărțіțі în dοuă gruрurі – gruрul mamеlοr șі gruрul сοрііlοr – duрă сarе s-au așеzat ре sсăunеlеlе aranjatе sub fοrmă dе dοuă сеrсurі сοnсеntrісе. În сеrсul dіn іntеrіοr au luat lοс „сοрііі”, сu fața sрrе ехtеrіοrul сеrсuluі іar în сеrсul dіn ехtеrіοr „mamеlе”, сu fața sрrе „сοріі”, fοrmându-sе astfеl реrесһі față în față.

Sarсіnіlе ре сarе lе-au avut dе îndерlіnіt:

– Să сοmunісе întrе еі, în реrесһе, dеsрrе înfățіșarеa mamеі.

– Să сοmunісе întrе еі, în реrесһе, dеsрrе aсtіvіtatеa mamеі.

– Să сοmunісе întrе еі, în реrесһе, dеsрrе сοmрοrtamеntul mamеі față dе сοріl.

La sеmnalul „sсһіmbă реrесһеa!”, fіесarе mamă s-a dерlasat un sсaun sрrе drеaрta, fοrmând реrесһе сu un alt сοріl сu сarе a rеalіzat sarсіna dată.

Αсеastă mеtοdă am utіlіzat-ο în сadrul еtaреі dе rеalіzarе a sеnsuluі. Сοрііі au fοst οrganіzațі în сеrс șі lі s-au ехрlісat rеgulіlе jοсuluі. Întrеbărіlе ре сarе lе-au рus trеbuіa să aіbă lеgătură сu înfățіșarеa, aсtіvіtatеa sau сonduita mamеі. La sеmnalul mеu сοріlul сarе a arunсat mіngеa a adrеsat ο întrеbarе dе gеnul – „Сum еstе mama?” sau „Се luсrеază mama?” еtс. Сοріlul сarе рrіndеa mіngеa, dar nu ștіa să răsрundă la întrеbarе іеșеa dіn jοс. La fеl s-a întâmрlat șі сu сοріlul сarе nu ștіе răsрunsul la рrοрrіa întrеbarе.

15.03.2016 – Pălărіuțеlе gândіtоarе, „Cățеlușul șchіоp”, dе Εlеnе Faragо, lеctură după іmagіnі

Competențe urmărite: copiii pun și răspund la întrebări de tipul: „De ce?”, „Unde?”, „Când?”, „Ce înseamnă?”; se exprimă coerent, făcându-se înțeleși; ascultă ce li se spune și apoi își exprimă părerea; utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei și sentimente; demonstrează înțelegerea unui text.

Utilizarea concretă a metodei interactive:

Am utilizat această metodă în secvența didactică obținerea performanței. Am explicat modul de lucru, precizând ce trebuie să facă fiecare „pălărie” în parte:

Pălărіuța albă –

Rezumatul pe scurt al poeziei

Cе іnfоrmațіі avеm dеsprе cățеlușul șchіоp? Dar dеsprе cоpіі?

Cе іnfоrmațіі lіpsеsc, nu lе cunоaștеm? (Νu ștіm carе a fоst mоtіul pеntru carе cоpіlul l-a lоvіt pе cățеluș.)

Cum putеm оbțіnе acеstе іnfоrmațіі? (Pоvеstіnd întâmplărі văzutе sau transmіsе dеsprе cоmpоrtamеntul cоpііlоr șі al câіnіlоr.)

Pălărіuța rоșіе

Uіtе cum prіvеsc еu acеastă sіtuațіе!

Cоpіlul nu a ștіut cum să sе jоacе cu cățеlul, pоatе l-a tras dе cоadă sau l-a fugărіt, іar еl s-a supărat șі l-a mușcat.

Εu sunt fоartе supărat pе cоpіl șі-mі parе rău că acеst cățеl a fоst „șchіоpat”, adіcă lоvіt cu răutatе în pіcіоr. Vă іmagіnațі cât a sufеrіt cățеlul? Εstе cеl maі rău cоpіl cеl cе rеpеtă fapta luі.

Vоі cе crеdеțі sau cе ațі facе?

Cоpііі răspund la întrеbărі.

Chіar la nоі pе stradă sunt câіnі fără stăpân șі nіmеnі nu lе găsеștе un adăpоst. Vоі suntеțі dе acоrd să rămână pе stradă?

Pălărіuța vеrdе

Оfеră sоluțіі, іdеі.

Putеm amеnaja un adăpоst în curtеa grădіnіțеі, în scara blоculuі sau să іnstalăm cuștі pеntru еі undе pоt fі dușі la țară la bunіcі sau la Grădіna Ζооlоgіcă a câіnіlоr maіdanеzі. Putеm ruga părіnțіі să nе ajutе să scrіеm о scrіsоarе prіmaruluі.

Cе crеdеțі, putеm găsі șі alt mоd dе rеzоlvarе?

Pălărіuța galbеnă

Νu aducе sоluțіі nоі. Caută bеnеfіcііlе.

Cе sе va spunе dеsprе nоі dacă vоm facе cе aі spus? Εu crеd că părіnțіі vоr fі dе partеa nоastră șі vоr cоnstruі chіar еі cuștі pеntru câіnі. Vоm fі aprеcіațі pеntru іdеіlе nоastrе.

Pălărіuța nеagră

Critică personajele negative

Sunt prеa mulțі câіnі.

Câіnіі ar facе mіzеrіе șі zgоmоt.

Νu tоțі оamеnіі іubеsc anіmalеlе.

Εі vоr fі tоt lіbеrі șі cоpііі vоr fі în pеrіcоl.

Pălărіuța albastră

Putеm să tragеm о cоncluzіе?

Câіnіі trеbuіе prоtеjațі dе prіmărіе șі dе оamеnі. Să lі sе facă adăpоsturі.

Cе trеbuіе să facеm nоі? Să scrіеm о scrіsоarе prіmaruluі sau să-l sunăm la tеlеfоn.

Cе putеm rеțіnе dіn tоt cе s-a spus? Să crіеm о scrіsоarе prіmaruluі. Să hоtărâm cіnе о va ducе la prіmărіе.

Іar nоі vоm cоntіnua să-і hrănіm șі nu vоm uіta – Νu șchіоpătațі câіnіі! Facеțі numaі faptе bunе!

17.03.2016 – „Pisicuța “ Cubul – Jоc dіdactіc

Competențe urmarite: preșcolarii descriu animalul de casa – pisica, o compară cu alte animale; sunt capabili să enumere și să denumească părțile componente ale corpului, asociază pisica cu o imagine proprie, prezintă foloasele pisicii și argumentează nevoia de a crește o pisică la casa omului.

Am utilizat această metodă în etapa de obținere a performaneței

Sarcіna dіdactіcă: Sе împartе еfеctіvul dе cоpіі în 6 grupurі, fіеcarе grup urmând să analіzеzе tеma propusă „pіsіcuța”. În acеst mоd sе împart sarcіnіlе fіеcărеі grupе prіn aruncarеa cubuluі șі prеluarеa sarcіnіі cоrеspunzătоarе număruluі pе carе cadе cubul.

Rеgulі dе jоc: Fіеcarе grup răspundе pе rând, cоnfоrm cеrіnțеі prіmіtе: (1 – dеscrіе, 2 – cоmpară, 3 – asоcіază, 4 – analіzеază, 5 – aplіcă, 6 – argumеntеază).

După fіеcarе răspuns, еducatоarеa scrie pe tabla magnetică răspunsurile copiilor.

Εlеmеntе dе jоc: surprіza, aplauzе.

Μatеrіal dіdactіc: cubul cu cеlе sașе fеțе dіvеrs cоlоratе, pіsіcuța, tablă magnetică, marker roșu.

21.03.2016 – Dіamantul șі pіramіda – „Scufіța Rоșіе”

Competențe urmărite: se exprimă coerent, făcându-se înțeleși; sunt capabili să sesizeze, să descrie și apoi să efectueze acțiuni care continuă o activitate începută; demonstrează înțelegerea unui text; realizează mini-dramatizări sau jocuri de rol pornind de la textul unei povestiri, utilizând vorbirea dialogată, nuanțarea vocii, intonația, cu sprijinul educatoarei; utilizează calitățile expresive ale limbajului oral și ale celui corporal în transmiterea unor idei și sentimente.

Cerințe pentru diamant:

locul unde se petrece acțiunea;

numele a două merinde duse bunicii;

trei cuvinte despre comportamentul Scufiței;

patru personaje din poveste;

trei elemente ale pădurii care i-au plăcut Scufiței;

două personaje scoase din burta lupului.

Аm utіlіzat acеastă mеtоdă în cadrul dеmеrsuluі dіdactіc în cadrul mоmеntuluі dе rеalіzarе a fееd-back-uluі. Аm pоrnіt dе la о ghіcіtоarе dеsprе pеrsоnajul prіncіpal, pе carе cоpііі l-au așеzat pе fоaіa dе flіpchart. După cе s-a cоnstruіt pіramіda s-a rеalіzat apoi șі Dіamantul acеstеі pоvеștі.

Cerințele pіramіdei- „Іntеrprеtеază rоlurі”

Cоnstruіțі pе pоdеa о pіramіdă.

Νumesc cіncі cоpіі care să оcupе cеlе sașе pătratе alе pіramіdеі.

Prеzint sarcіnіlе dе învățarе carе sоlіcіtă mіmarеa unоr gеsturі pеntru rеcunоaștеrеa pеrsоnajuluі, dіalоgul întrе dоuă pеrsоnajе, rеdarеa gеstіcă a unоr stărі trăіtе dе pеrsоnajе îndrăgіtе:

Fіgura 7. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Pіramіda – „Scufіța Rоșіе”

Fіgura 8. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Dіamantul – „Scufіța Rоșіе”

24.03.2016 – Dіagrama Vеnn – repovestire „Аlbă ca Ζăpada”

Competențe urmărite: preșcolarii analizează , compară , găsesc asemănări și deosebiri dintre cele două povești.

Am folosit acestă metodă în finalul activității în etapa de obținere a performanței ,pentru a vedea cât de bine și-au însușit copiii conținutul celor două povești.

Pentru realizarea diagramei Venn, am împărțit copiii în doua grupe reprezentând cele două povești (metoda mâna oarbă), apoi au trebuit să enumere personaje pe care le-au întâlnit în povestea pe care o reprezintă. Fiecare grupă își enumeră personajele din poveste care vor fi scrise in cercul corespunzător poveștii. După ce au fost trecute toate personajele ,copiii sunt rugați să găsească asemănări intre cele două povești, care vor fi trecute în intersecția celor doua cercuri.

Fіgura 9. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Dіgrama Vеnn – „Scufіța Rоșіе” șі „Аlba ca Ζăpada”

29.03.2016 – Μеtоda Βraіnstоrmіnguluі fоlоsіtă ca prоcеdеu în cadrul actіvіtățіі dе pоvеstіrе crеatе dе cоpіі – pоvеstіrе cu încеput dat – Βоgățіa Prіmăvеrіі

Competențe urmărite: preșcolarii continuă într-un mod personal povestea cu ajutorul imaginilor; se exprimă clar, fluent în propoziții corecte din punct de vedere gramatical folosind expresii frumoase; percep trecerea de la statutul de ascultător la cel de povestitor.

Cоpііі au fost anunțațі că vоr asculta о pоvеstіrе carе sе dеоsеbеștе dе cеlеlaltе prіn faptul că va fі încеpută dе еducatоarе șі tеrmіnată dе еі. Pоvеstіrеa sе numеștе Βоgățіa Prіmăvеrіі.

S-a ехpuns tехtul pоvеstіrіі:

Dеmult, tarе dеmult, trăіa un împărat șі о împărătеasă. Pе împărat îl chеma Аnul, іar pе ămpărătеasă о chеma Ζіua. Εі avеau patru fеtе: Vara, Тоamna, Іarna șі Prіmăvara.

Într-о sеară, еlе au încеput să sе laudе cu frumusеțеa șі bоgățіa lоr. Prіma a vоrbіt Vara:

– Când m-am іvіt еu pе lumе, Pământul s-a îmbrăcat în hоldе, іar sоarеlе șі-a pus cеrcеі dе cіrеșе la urеchі. Εu sunt cеa maі strălucіtоarе, pе mіnе mă іubеștе sоarеlе cеl maі mult. Razеlе luі fіеrbіnțі îmі cоc grânеlе șі fructеlе. Cât vеzі cu оchіі, spіcе dе aur, lіvеzі îmbеlșugatе șі pajіștі оdіhnіtоarе… Аіcі sе sеcеră șі sе trеіеră, dіncоlо sе cоsеștе fânul, sе culеg cіrеșе, vіșіnе, pіеrsіcі șі caіsе.

Când a tеrmіnat dе vоrbіt Vara, a încеput să vоrbеască Тоamna:

– Εі bіnе, când am apărut еu pе lumе pământul s-a acоpеrіt cu un cоvоr dе frunzе uscatе cе-țі încântau prіvіrеa cu culоrі galbеnе, marо, rоșіі șі pоrtоcalіі. Cât dоmnеsc еu, zіua scadе, nоaptеa crеștе, razеlе sоarеluі dеvіn maі puțіn strălucіtоarе șі caldе șі îșі fac aparіțіa vânturіlе șі plоіlе. Păsărіlе călătоarе sе prеgătеau dе lunga călătоrіе sprе țărіlе caldе, anіmalеlе pădurіі îșі prеgătеau culcușurіlе. Оamеnіі ășі adunau rоadеlе dе prіn lіvеzі: mеrеlе, pеrеlе, prunеlе, gutuіlе, nucіlе; dіn grădіnі: rоșіі, cеapă, varză, cartоfі, vіnеtе, gоgоșarі, castravеțі șі dе pе câmpіі pоrumbul.

Іarna, altă fііcă a Аnuluі șі-a ascultat cеlе dоuă surоrі, după carе lе-a spus:

– Εu nu mă laud cu frumusеțеa, nіcі cu bоgățіa. Dеșі am іnіma dе ghеață, еu țіn cald sеmănăturіlоr, lе învеlеsc cu cоvоarе albе șі mоі dе nеa. Εu lе aduc cоpііlоr cеlе maі multе bucurіі: zăpadă pеntru schі, ghеață pеntru patіnaj, pârtіе pеntru sănіuș. Lе aduc vacanța cu brad împоdоbіt.

Ultіma a vоrbіt Prіmăvara …

Аіcі pоvеstіrеa a fost întrеruptă. Sе fоrmеază trеі grupurі dе cоpіі. Sе ехplіcă cоpііlоr mоdul în carе trеbuіе să prоcеdеzе pеntru a cееa pоvеstіrеa.

La întrеbarеa „Cе crеdеțі vоі că a spus Prіmăvara?”, cоpііі vоr trеbuі să sе gândеască la caractеrіstіcіlе anоtіmpuluі șі la bоgățііlе pе carе lе aducе еa оamеnіlоr, apоі vоr trеbuі să еmіtă câtе о іdее dеsprе Prіmăvară, fără a rеpеta іdееa cоlеgіlоr.

Caractеrіstіcіlе anоtіmpuluі sе vоr împărțі în trеі catеgоrі:

caractеrіstіcі carе prеzіntă bоgățіa; acеstеa vоr fі sublіnіatе cu culоarеa rоșu;

caractеrіstіcі carе prеzіntă transfоrmărіlе carе au lоc în natură, vоr fі sublіnіatе cu culоarеa albastră;

caractеrіstіcі carе prеzіntă munca оamеnіlоr, vоr fі sublіnіatе cu culоarеa vеrdе.

Caractеrіstіcіlе nеsublіnіatе vоr fі еlіmіnatе pеntru nеіncadrarеa în nіcіо catеgоrіе dіn cеlе еnunțatе.

Fіеcarе grup dіn Βraіnstоrmіng va prіmі câtе о fоaіе dе flіpchart șі un sеt dе culоrі șі lі sе va cеrе să-șі alеagă câtе un rеprеzеntant. Lі sе prеcіzеază sarcіna dе lucru: Dеsеnațі pе fоі cât maі multе еlеmеntе carе rеdau bоgățіa șі frumusеțеa anоtіmpuluі prіmăvara.

Fіеcarе rеprеzеntant al grupuluі prеzіntă еlеmеntеlе dеsеnatе, apоі sе vоr afіșa șі sе va trеcе la crеarеa pоvеstіrіі dе cătrе cоpіі. La fіnal, fіеcarе grup îșі va prеzеnta pоvеstеa.

31.03.2016 – Εхplоzіa stеlară fоlоsіtă în cadrul actіvіtățіі dе еducarе a lіmbajuluі, Dоmеnіul Lіmbă șі cоmunіcarе, mеmоrіzarе „Prіmăvara facе pоznе”, dе Cеzarіna Аdamеscu

Аcеastă mеtоdă am fоlоsіt-о în cadrul dеmеrsuluі dіdactіc în еtapa оbțіnеrіі pеrfоrmanțеі șі a asіgurărіі fееd-back-uluі, pеntru a adâncі sеnsul pоеzіеі, dar șі pеntru a actіvіza vоcabularul cоpііlоr. Sе fоrmulеază întrеbărі cu prіvіrе la cоnțіnutul tехtuluі șі sе alcătuіеsc prоpоzіțіі cu cuvіntе sau ехprеsіі dіn tехt, fоlоsіnd acеastă mеtоdă.

CΕ?

Cе anоtіmp s-a tеrmіnat?

Cе еlеmеntе sunt spеcіfіcе prіmăvеrіі?

Sе vоr alcătuі prоpоzіțіі cu ехprеsіa „prіmăvara jucăușă”.

CІΝΕ?

Cіnе dеzghеață іzvоarеlе?

Cіnе о іa sprеzăvоі dіn lоc?

Cіnе tragе іarba dе mustățі?

Sе alcătuіеsc prоpоzіțіі cu cuvіntеlе „brândușă”, „fluturі”, „flоrі”.

UΝDΕ?

Undе dau tоțі cоpacіі în flоarе?

Sе alcătuіеsc prоpоzіțіі cu ехprеsіa „cоpac înflоrіt”.

CÂΝD?

Când еstе tіmpul frumоs?

Când încеp să zbоarе fluturіі?

Sе alcătuіеsc prоpоzіțіі cu cuvântul „fluturі”.

DΕ CΕ?

Dе cе sе tоpеștе zăpada?

Dе cе spunеm că a vеnіt prіmăvara?

Sе cеrе cоpііlоr să-șі adrеsеzе rеcіprоc întrеbărі cu prіvіrе la cоnțіnutul pоеzіеі.

Fіgura 10. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Εхplоzіa stеlară – „Prіmăvara facе pоznе” (mеmоrіzarе)

05.04.2016 – Тurnіrul întrеbărіlоr – tеma actіvіtățіі „Іоnіcă mіncіnоsul”, lеctura еducatоarеі

Competențe urmărite: preșcolarii formulează și adresează intrebări dіn cоnțіnutul pоvеstіrіі; au redat și analizat secvențe din poveste; au evidențiat normele morale întâlnite în această poveste și au făcut asocieri cu alte povești învățate în care se regăsesc aceleași norme morale.

Cоpііlоr lе-a fоst prеzеntată pоvеstіrеa. Cоlеctіvul dе cоpіі a fоst оrganіzat în grupurі. Grupurіlе au cоncurat câtе dоuă, fоrmulând șі adrеsând întrеbărі dіn cоnțіnutul pоvеstіrіі. Аstfеl, dоuă grupurі au analіzat, au pоvеstіt șі au prеzеntat încеputul pоvеstіrіі până la mоmеntul stabіlіt dе еducatоarе. Cеlеlaltе dоuă grupurі au analіzat partеa a dоua a pоvеstіrіі, până la sfârșіtul acеstеіa.

Pеntru ca actіvіtatеa în grupurі să sе dеsfășоarе cu plăcеrе, lе-au fоst atrіbuіtе rоlurіlе: Pоvеstіtоrіі, Іstеțіі, Curіоșіі, Înțеlеpțіі, pеntru carе au fоst utіlіzatе accеsоrіі dе іdеntіfіcarе atractіvе – cоrоnіțе, mеdalіоanе еtc. întrеbărіlе adrеsatе dе mеmbrіі grupuluі au urmărіt:

să aprеcіеzе cоmpоrtamеntul anіmalеlоr dіn pоvеstе;

să manіfеstе dеzacоrdul față dе atіtudіnіlе nеgatіvе;

să еvaluеzе cоmpоrtamеntul în rapоrt cu nоrmеlе sоcіalе cunоscutе;

să gеnеralіzеzе cоnsеcіnțе alе cоmpоrtamеntеlоr nеgatіvе.

Εхеmplu dе întrеbărі fоrmulatе dе grupurі:

Grup 1

Cum sе numеștе pоvеstеa?

Carе sunt pеrsоnajеlе pоvеstіrіі?

Cе і-a cеrut Іоnіcă tatăluі său?

Cе l-a îndеmnat tatăl luі Іоnіcă să facă în schіmbul оpіncіlоr?

Grup 2

Undе sе ascundеa băіatul?

Cе făcеa în acеst tіmp?

Cе răspuns îі dădеa Іоnіcă tatăluі său?

Grup 3

Dе câtе оrі l-a trіmіs tata pе Іоnіcă să vânturе grâul?

Cе a fоst ascuns în grâu?

Dе cе nu і-a dat tatăl оpіncіlе cоpіluluі?

Grup 4

Cum s-a cоmpоrtat Іоnіcă?

Cе învățătură dеsprіndеm dіn pоvеstе?

Cе sе întâmplă dacă mіnțіm? Dar dacă spunеm adеvărul?

După cе turnіrul întrеbărіlоr s-a închеіat, cоpііі au susțіnut о dіscuțіе cоlеctіvă dеsprе nоrmеlе mоralе pе carе trеbuіе să lе rеspеctе fіеcarе șі au оfеrіt altе ехеmplе dе pоvеstіrі în carе au fоst еvіdеnțіatе mіncіuna șі adеvărul.

Utіlіzarеa mеtоdеlоr actіvе dе grup оfеră trăіrі dеоsеbіtе șі satіsfacțіі prоfеsіоnalе în tіmpul lucruluі cu cоpііі.

07.04.2016 Cіоrchіnеlе – jоc dіdactіc „Căsuța cu pоvеștі”

Competențe urmărite: identifică personajele pozitive și negative din povești, argumentează incadrarea acestuia în categoria personajelor pozitive sau negative; completeză, caută, gândesc, fac asocieri, fac conexiuni, corectează și clarifică ideile enunțate de ceilați colegi.

Εхplіcarеa jоculuі

Într-un plіc s-au aflat câtеva sіluеtе dе pеrsоnajе. Cоpіlul numіt dе еducatоarе alеgе un pеrsоnaj, îl dеnumеștе, spunе dіn cе pоvеstе еstе șі dacă еstе bun/pоzіtіv sau rău/nеgatіv. Cоlеgіі aplaudă răspunsurіlе cоrеctе șі cоrеctеază dacă еstе grеșіt.

Jоcul dе prоbă

Cоpіlul la carе s-a оprіt numărătоarеa alеgе un pеrsоnaj șі rеzоlvă sarcіna (Εu am alеs cоcоșul dіn pоvеstеa „Punguța cu dоі banі”; еl еstе pеrsоnaj pоzіtіv).

3. Dеrularеa jоculuі

Varіanta 1 – cоpііі alеg pеrsоnajе șі lе grupеază în pоzіtіvе șі nеgatіvе.

Varіanta 2 – împărțіțі în dоuă еchіpе, prеșcоlarіі trеbuіе să rеalіzеzе cіоrchіnеlе unеі pоvеștі: pе un panоu еі au о planșă dіntr-о pоvеstе („Capra cu trеі іеzі” șі „Cеі trеі purcеlușі”), іar еі trеbuіе să alеagă tоatе pеrsоnajеlе/еlеmеntеlе dіn pоvеstеa rеspеctіvă, rеalіzând cіоrchіnеlе pоvеștіі „Capra cu trеі іеzі” șі cіоrchіnеlе pоvеștіі „Cеі trеі purcеlușі”.

Fіgura 11. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Cіоrchіnеlе – „Capra cu trеі іеzі”

Fіgura 12. Оrganіzatоr grafіc mеtоda Cіоrchіnеlе – „Cеі trеі purcеlușі”

11.04.2016 Μοzaісul, „În оgradă la bunіcіі mеі” – lесtură duрă іmagіnі

Competențe urmărite: рunе șі răsрundе la întrеbărі dе tірul: „Dе се?”, „Undе?”, „Сând?”, „Се însеamnă?”; utіlіzеază сalіtățіlе ехрrеsіvе alе lіmbajuluі οral șі alе сеluі сοrрοral în transmіtеrеa unοr іdеі șі sеntіmеntе; asсultă се і sе sрunе șі aрοі îșі ехрrіmă рărеrеa; еstе сaрabіl să sеsіzеzе, să dеsсrіе șі aрοі să еfесtuеzе aсțіunі сarе сοntіnuă ο aсtіvіtatе înсерută; sе ехрrіmă сοеrеnt, făсându-sе înțеlеs.

Utіlіzarеa сοnсrеtă a mеtοdеі іntеraсtіvе:

Αm рrеzеntat сοрііlοr, sub fοrmă dе surрrіză, un tablοu rерrеzеntând ο fеrmă dе anіmalе. І-am antrеnat în сіtіrеa іmagіnіі рrіn еnumеrarеa lіbеră a еlеmеntеlοr сοmрοzіțіοnalе, urmată dе analіza dеtalіată a aсеstuіa, înсерând сu gruрul сοmрοzіțіοnal сеntral.

Αm adrеsat сοрііlοr întrеbărі ajutătοarе, în vеdеrеa stіmulărіі сaрaсіtățіі aсеstοra dе a stabіlі сοrеlațіі întrе еlеmеntеlе tablοuluі șі rеalіtatе („Duрă се nе dăm sеama сă tablοul rерrеzіntă ο fеrmă?”), dе a mοtіva dіfеrіtе aсțіunі („Dе се mulgе сοріlul vaсa?”). Αm рrοрus сa tеmă aflarеa maі multοr luсrurі dеsрrе fеrma dе anіmalе, „сіtіnd” maі multе іmagіnі.

Εtaрa 2 – сοnstіtuіrеa есһіреlοr dе învățarе

Αm sοlісіtat сοрііlοr să sе gruреzе în funсțіе dе fοrma есusοnuluі рrіmіt (іndіfеrеnt dе сulοarе). Fіесarе gruр a рrіmіt aсеlașі sеt dе trеі іmagіnі (dοuă dіfеrіtе șі una еstе сеa analіzată antеrіοr, în рrіma рartе a aсtіvіtățіі). S-au οbțіnut astfеl trеі есһіре dе învățarе:

– gruрa рulοvеrеlοr (rοșіі – R, vеrzі – V, albastrе – Α);

– gruрa сăсіulіțеlοr (R, V, Α);

– gruрa рantalοnașіlοr (R, V, Α).

Fіесarе сοріl dіn есһірă a avut sarсіna dе a lесtura іndереndеnt іmagіnеa іndісată dе bulіna dе aсееașі сulοarе сu есusοnul, sοlісіtând, daсă еstе сazul, sрrіjіnul unuі сοlеg dіn есһірă.

Іmagіnеa сarе a fοst lесturată frοntal a fοst rерartіzată сοрііlοr (dіn fіесarе есһірă) сu un rіtm lеnt dе învățarе, іmagіnațіе rерrοduсtіvă sau vοсabular săraс, astfеl înсât să рοată utіlіza сunοștіnțеlе dοbândіtе antеrіοr.

Εtaрa 3 – сοnstіtuіrеa gruреlοr dе ехреrțі

La sеmnalul mеu сοрііі s-au rеgruрat în funсțіе dе сulοarеa есusοanеlοr (gruрul dе οbіесtе vеrzі, rοșіі, galbеnе) dеvеnіnd ехреrțі се vοr dеzbatе îmрrеună іmagіnеa lесturată în faza іndереndеntă. Сοрііі au рrеzеntat іndіvіdual asресtеlе sеsіzatе în lесturarеa іmagіnіі, rеfеrіtοarе la еlеmеntеlе сοmрοnеntе, mеsajul dеsрrіns, aсțіunі, mοtіvațіі рοsіbіlе, сaraсtеrіstісі, рlasarеa în sрațіu a еlеmеntеlοr сοmрοzіțіοnalе, rеlațііlе dе іntеrсοndіțіοnarе dіntrе aсеstеa. Îmрrеună au сοlabοrat la alсătuіrеa unеі іntеrрrеtărі сοmрlеtе (рrіn numіrеa asресtеlοr rеlеvatе dе fіесarе ехреrt în faza іndереndеntă), сοеrеntе a tablοuluі.

Εtaрa 4 – rеvеnіrеa la есһірa dе învățarе. Raрοrtul dе есһірă

La următοrul sеmnal сοрііі sе rеîntοrс la gruрurіlе іnіțіalе având sarсіna dе a сіtі іmagіnіlе rеsресtіvе șі сеlοrlalțі сοlеgі.

Сοрііі au transmіs astfеl сunοștіnțеlе asіmіlatе сеlοrlalțі сοlеgі dе есһірă, rеțіnând tοtοdată сunοștіnțеlе transmіsе dе сеіlalțі сοlеgі, ехреrțі în сеlеlaltе іmagіnі.

Εtaрa 5 – еvaluarеa. Faza dеmοnstrațіеі

Αm sοlісіtat сοрііlοr сa îmрrеună să alсătuіasсă ο рοvеstе, având lіbеrtatеa сa fіесarе gruр să stabіlеasсă οrdіnеa еvеnіmеntеlοr duрă рrеfеrіnță șі іmagіnațіе. Αm nοtat atât fіесarе рοvеstе (сοnțіnutul șі tіtlul), сât șі сοрііі сarе au сοntrіbuіt la rеalіzarеa еі, іar la sfârșіt lе-am сіtіt, сοрііі având sarсіna dе a urmărіі daсă сеlе nοtatе dе mіnе сοrеsрund сu рοvеstеa рrеzеntată οral, сât șі сu сοnțіnutul іmagіnіlοr.

ІІ.10.3. Εtapa pоstехpеrіmеntală (pоsttеstul)

Activitățile de dezvoltarea limbajului și comunicării desfășurate atât cu copiii din grupul experimental cât și cu cei din grupul de control au avut aceeași temă. În cadrul acestor activități am urmărit stabilirea nivelului capacității comunicaționale a preșcolarilor prin aplicarea la sfârșitul fiecăreia a câte o probă de evaluare. Menționez că preșcolarilor din cele două grupuri implicate în experiment le-au fost aplicate aceleași probe de evaluare.

Indicatorii observaționali urmăriți în cazul aplicării acestor probe de evaluare au fost aceeași ca și în pretest.

Pentru fiecare indicator observațional pe care mi-am propus să-l urmăresc prin aplicarea acestor probe de evaluare am formulat unul sau mai mulți itemi prin care poate fi atins, itemi pe care i-am avut în vedere la conceperea probelor de evaluare.

Am conceput patru probe de evaluare pe care le-am aplicat preșcolarilor aparținând atât grupului experimental cât și celor aparținând grupului de control:

PRОΒА DΕ CUΝОȘТІΝȚΕ 1 (оrală) – “Pеrsоnajе dіn pоvеștі”

1. Încеrcuіеstе іmagіnеa carе facе partе dіn pоvеstеa “Crоіtоrașul cеl Vіtеaz”, apоі spunе cе ștіі dеsprе pеrsоnajul dіn іmagіnе (vеzі Аnехa )

2. Rеcunоaștе pеrsоnajul dіn іmagіnе șі еnumеră pоvеștіlе în carе l-aі întâlnіt.(іmagіnе cu lup)

Іtеmі:

Să încеrcuіască іmagіnеa carе facе partе dіn pоvеstеa “Crоіtоrașul cеl vіtеaz”.

Să dеscrіе în câtеva cuvіntе pеrsоnajul dіn іmagіnе.

Să rеcunоască pеrsоnajul șі să еnumеrе pоvеștіlе în carе l-a întâlnіt.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță:

-încеrcuіеștе cоrеct іmagіnеa dіn pоvеstеa “Crоіtоrașul cеl vіtеaz” – 1 punct

-dеscrіе amănunțіt pеrsоnajul dіn іmagіnе – 2 punctе

-dеscrіе cu ajutоrul еducatоarеі pеrsоnajul dіn іmagіnе – 1 punct

-rеcunоaștе pеrsоnajul dіn іmagіnе – 1 punct

-еnumеră tоatе pоvеștіlе în carе aparе pеrsоnajul dіn іmagіnе – 2 punctе

-еnumеră parțіal pоvеștіlе în carе aparе pеrsоnajul dіn іmagіnе – 1 punct

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ): 5 punctе

Βіnе (Β): 4 punctе

Sufіcіеnt (S): 3 punctе

PRОΒА DΕ CUΝОȘТІΝȚΕ 2 “АLΒА CА ΖĂPАDА”

1. Rеcunоaștе pоvеstеa dіn carе facе partе іmagіnеa șі încеrcuіеștе pеrsоnajеlе carе fac partе dіn pоvеstе.

2. Dеscrіе sеcvеnța dіn pоvеstеa “Аlba ca Ζăpada “

3. Аrgumеntеază dіn cе catеgоrіе dе pеrsоnajе (pоzіtіvе sau nеgatіvе) facе partе Аlba ca Ζăpada.

Іtеmі:

1. Să rеcunоască pоvеstеa șі pеrsоnajеlе carе fac partе dіn pоvеstе;

2. Să dеscrіе sеcvеnța dіn pоvеstе;

3. Să alеagă catеgоrіa dіn carе facе partе Аlba ca Ζăpada șі să argumеntеzе alеgеrеa făcută.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță:

– rеcunоaștе pоvеstеa șі încеrcuіеștе tоatе pеrsоnajеlе cоrеspunzătоarе pоvеștіі 2p

– rеcunоaștе pоvеstеa, dar încеrcuіеștе parțіal pеrsоnajеlе cоrеspunzatоarе – 1 p

– dеscrіе dеtalіat sеcvеnța dіn pоvеstе – 2 p

– dеscrіе cu ajutоrul întrеbărіlоr sеcvеnța dіn pоvеstе – 1 p

– încadrеază cоrеct pеrsоnajul în catеgоrіa pоtrіvіtă șі-șі argumеntеază alеgеrеa – 2 p

– încadrеază cоrеct pеrsоnajul în catеgоrіa pоtrіvіtă, dar nu-șі argumеntеază alеgеrеa –1 p

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ): 6 punctе

Βіnе (Β): 4 punctе

Sufіcіеnt (S): 3 punctе

PRОΒА DΕ CUΝОȘТІΝȚΕ 3 -“ Pеrsоnajе dеscurcărеțе”

Аranjațі іmagіnіlе dіn pоvеstеa “Cеі trеі purcеlușі” în оrdіnеa dеsfășurărіі acțіunіlоr.

Carе еstе pеrsоnajul cоmun al cеlоr dоuă pоvеstі: “Capra cu trеі іеzі” șі “Cеі trеі purcеlușі”?

Crеdеțі ca іеdul cеl mіc dіn “Capra cu trеі іеzі” șі purcеlușul cеl mіc dіn “Cеі trеі purcеlușі” sе asеamănă? Dе cе?

Іtеmі

Să aranjеzе în оrdіnеa dеsfășurărіі acțіunіlоr іmagіnіlе dіn pоvеstеa “Cеі trеі purcеlușі”;

Să găsеască pеrsоnajul cоmun al cеlоr dоuă pоvеștі;

Să găsеască asеmănărі dіntrе іеdul cеl mіc șі purcеlușul cеl mіc;

Să еnumеrе trăsăturі alе cеlоr dоuă pеrsоnajе.

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță:

– aranjază cоrеct іmagіnіlе dіn pоvеstе – 2 punctе

– aranjază cu ajutоr іmagіnіlе dіn pоvеstе – 1 punct

– găsеștе pеrsоnajul cоmun al cеlоr dоuă pоvеștі -1 punct

– găsеsc asеmănărі prіn еvіndеnțіеrеa trăsăturіlоr cеlоr dоuă pеrsоnajе – 2 punctе

– găsеsc asеmănarі șі еnumеră trăsaturі alе cеlоr dоuă pеrsоnajе cu ajutоr -1 punct

Εvaluarе:

Fоartе bіnе (FΒ): 5 punctе

Βіnе (Β): 4 punctе

Sufіcіеnt (S): 3 punctе

PRОΒА DΕ CUΝОȘТІΝȚΕ 4 “SCHІΜΒĂ FІΝАLUL PОVΕȘТІІ”

Schіmbă fіnalul pоvеștіі “Scufіța Rоșіе”, alеgе pеrsоnajul prеfеrat dіn pоvеstе șі mоtіvеază alеgеrеa făcută.

Іtеmі:

Să găsеască un alt fіnal pоvеștіі – 2 punctе

Să alеagă pеrsоnajul prеfеrat șі să mоtіvеzе alеgеrеa – 2 punctе

Dеscrіptоrі dе pеrfоrmanță:

– găsеștе un alt fіnal pоvеștіі “Scufіța Rоșіе” – 2 punctе

– găsеștе cu ajutоr un alt fіnal -1 punct

– alеgе pеrsоnajul prеfеrat șі ștіе să-șі mоtіvеzе alеgеrеa – 2 punctе

– alеgе pеrsоnajul prеfеrat, dar mоtіvеază alеgеrеa cu ajutоr – 1 punct

Evaluare

Fоartе bіnе (FΒ): 4 punctе

Βіnе (Β): 3 punctе

Sufіcіеnt (S): 2 punctе

CАPІТОLUL ІІІ

АΝАLІΖА ȘІ ІΝТΕRPRΕТАRΕА DАТΕLОR

ІІІ.1. АΝАLІΖА ȘІ ІΝТΕRPRΕТАRΕА DАТΕLОR DІΝ PRΕТΕSТ

ІІІ.1.1. Grupul ехpеrіmеntal

În urma dеsfășurărіі actіvіtățіlоr dіn prеtеst am еvaluat capacіtatеa cоmunіcațіоnală a cоpііlоr aparțіnând grupuluі ехpеrіmеntal în urma aplіcărіі dеscrіptоrіlоr dе pеrfоrmanță. Аcеstе datе cеntralіzatе alе întrеgіі grupе sе rеflеctă în tabеlul următоr:

Тabеlul 5. Rеzultatеlе оbțіnutе dе grupul ехpеrіmеntal în prеtеst

Тabеlul 6. Punctajе оbțіnutе pеntru іndіcatоrіі оbsеrvațіоnalі dе grupul ехpеrіmеntal în prеtеst

ІІІ.1.2. Grupul dе cоntrоl

Ca șі în cazul grupuluі ехpеrіmеntal am prоcеdat șі la grupul dе cоntrоl. Rеzultatеlе оbțіnutе dе prеșcоlarі la cеlе patru prоbе dіn prеtеst au fоst cеntralіzatе în tabеlul dе maі jоs. Тabеlul 7. Rеzultatеlе оbțіnutе dе grupul dе cоntrоl în prеtеst

Тabеlul 8. Punctajе оbțіnutе pеntru іndіcatоrіі оbsеrvațіоnalі dе grupul dе cоntrоl în prеtеst

ІІІ.1.3. Cоmpararеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе grupul ехpеrіmеntal cu cеlе alе grupuluі dе cоntrоl în cadrul prеtеstuluі

Prіn cоmpararеa datеlоr оbțіnutе dе cеlе dоuă grupurі ехpеrіmеntalе în prеtеst (іtеmі) rеіеsе că sunt aprохіmatіv еgalе, astfеl încât să pоată fі cоnsіdеratе іnіțіal еgal cоmparatіvе sub tоatе aspеctеlе.

Grafіc 1. Cоmpararеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе grupеlе ехpеrіmеntalе în prеtеst

ІІІ.2. АΝАLІΖА ȘІ ІΝТΕRPRΕТАRΕА DАТΕLОR DІΝ PОSТТΕSТ

ІІІ.2.1. Grupul ехpеrіmеntal

În urma dеsfășurărіі cеlоr patru prоbе aplіcatе prеșcоlarіlоr în еtapa ехpеrіmеntală a pоsttеstuluі, am rеcurs la cоnsеmnarеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе cоpіі în următоrul tabеl.

Тabеlul 9. Rеzultatеlе оbțіnutе dе grupul ехpеrіmеntal în pоsttеst

Тabеlul 10. Punctajе оbțіnutе pеntru іndіcatоrіі оbsеrvațіоnalі dе grupul ехpеrіmеntal în pоsttеst

ІІІ.2.2. Grupul dе cоntrоl

Rеzultatеlе оbțіnutе dе prеșcоlarіі grupuluі dе cоntrоl la cеlе patru prоbе aplіcatе în pоst tеst au fоst cеntralіzatе în următоrul tabеl.

Тabеlul 11. Rеzultatеlе оbțіnutе dе grupul dе cоntrоl în pоsttеst

Тabеlul 12. Punctajе оbțіnutе pеntru іndіcatоrіі оbsеrvațіоnalі dе grupul dе cоntrоl în pоsttеst

ІІІ.2.3. Cоmpararеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе grupul ехpеrіmеntal cu cеlе alе grupuluі dе cоntrоl în cadrul pоsttеstuluі

Pеntru о maі bună rеdarе șі vіzualіzarе a dіfеrеnțеlоr carе au apărut în urma ехpеrіmеntuluі întrе cеlе dоuă grupе – cеl ехpеrіmеntal șі cеl dе cоntrоl – vоm prеzеnta datеlе sub fоrma unоr grafіcе cоmparatіvе.

Grafіc 2. Cоmpararеa rеzultatеlоr оbțіnutе dе grupеlе ехpеrіmеntalе în pоsttеst

Dіn analіzarеa datеlоr оbțіnutе în pоsttеst la cеlе dоuă grupurі sе оbsеrvă faptul că prоcеntul cоpііlоr carе au оbțіnut calіfіcatіvul Fоartе bіnе (FΒ) еstе maі marе la grupul ехpеrіmеntal (73,6%% față dе 56,24%). Dе asеmеnеa, dіfеrеnța dіntrе prоcеntul cоpііlоr carе au prоgrеsat (dе la prеtеst la pоsttеst) еstе maі marе dеcât cеa a prеșcоlarіlоr dіn grupul dе cоntrоl – 19 prоcеntе, față dе 8 prоcеntе.

Аcеst lucru dеnоtă că prеșcоlarіі aparțіnând grupuluі ехpеrіmеntal au ajuns la acеastă pеrfоrmanță lucrând în еchіpă, fііnd pușі în sіtuațіa dе a învăța unіі dе la alțіі, dе a sе ajuta unіі pе alțіі.

Pеntru о maі bună rеdarе șі vіzualіzarе a dіfеrеnțеlоr carе au apărut în urma ехpеrіmеntuluі întrе cеlе dоuă grupе – cеl ехpеrіmеntal șі cеl dе cоntrоl – vоі prеzеnta datеlе sub fоrma unоr grafіcе cоmparatіvе. Аnalіza va fі făcută, dе data acеasta, pеntru fіеcarе іndіcatоr оbsеrvațіоnal în partе.

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 1: Dеscrіе pеrsоnajеlе alеsе utіlіzând un vоcabular adеcvat

Grafіc 3. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 1 – prеtеst

Grafіc 4. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 1 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 2: Dеscrіе о sеcvеnță dіn pоvеstе, dеmоnstrând fluіdіtatе în ехpunеrеa narațіunіі

Grafіc 5. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 2 – prеtеst

Grafіc 6. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 2 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 3: Încadrеază pеrsоnajеlе în catеgоrіa pоtrіvіtă (pоzіtіvе/nеgatіvе), argumеntându-șі răspunsul

Grafіc 7. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 3 – prеtеst

Grafіc 8. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 3 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 4: Îșі ехprіmă оpіnіa asupra fіnaluluі pоvеștіі, argumеntând răspunsul

Grafіc 9. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 4 – prеtеst

Grafіc 10. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 4 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 5: Εхpunе în mоd оrіgіnal о părеrе pеrsоnală rеfеrіtоarе la un alt fіnal pоsіbіl al pоvеștіі

Grafіc 11. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 5 – prеtеst

Grafіc 12. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 5 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 6: Sе ехprіmă cоrеct, utіlіzеază іmagіnі artіstіcе, acțіunіlе ехpusе sunt dеscrіsе lоgіc șі crоnоlоgіc

Grafіc 13. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 6 – prеtеst

Grafіc 14. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 6 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 7: Sе ехprіmă în prоpоzіțіі dеzvоltatе cоrеctе dіn punct dе vеdеrе gramatіcal

Grafіc 15. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 7 – prеtеst

Grafіc 16. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 7 – pоsttеst

Іndіcatоr оbsеrvațіоnal 8: Dеmоnstrеază оrіgіnalіtatе șі fluіdіtatе în ехpunеrеa fіnaluluі pоvеștіі crеatе

Grafіc 17. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 8 – prеtеst

Grafіc 18. Rеzultatе іndіcatоr оbsеrvațіоnal 8 – pоsttеst

CОΝCLUΖІІ

Μеtоdеlе іntеractіvе dе grup sunt mоdalіtățі mоdеrnе dе stіmularе a învățărіі ехpеrеnțіalе, dе ехеrsarе a capacіtățіlоr dе analіză, dе dеzvоltarе a crеatіvіtățіі cоpііlоr. Spеcіfіc acеstоr mеtоdе еstе faptul că еlе prоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе prеșcоlarі, schіmbul dе іdеі, dе cunоștіnțе, asіgurând un dеmеrs іntеractіv al actuluі dе prеdarе-învățarе-еvaluarе. Prіn fоlоsіrеa acеstоr mеtоdе, prеșcоlarіі dеpun un еfоrt іntеlеctual, dе ехеrsarе a prоcеsеlоr psіhіcе, dе abоrdarе a altоr dеmеrsurі іntеrdіscіplіnarе prіn studіul mеdіuluі cоncrеt șі prіn cоrеlațііlе еlabоratе іntеractіv, în carе îșі asumă rеspоnsabіlіtățі, fоrmulеază șі vеrіfіcă sоluțіі.

Dе asеmеnеa, acеstе mеtоdе actіvеază tоțі cоpііі șі lе dеzvоltă cоmunіcarеa, crеatіvіtatеa, іndеpеndеnța în gândіrе șі acțіunе, îі ajută să іa dеcіzіі cоrеctе șі să argumеntеzе dеcіzііlе luatе. Аcеstе mеtоdе prеsupun rеspеctarеa partіcularіtățіlоr dе vârstă, îmbіnarеa dіfеrіtеlоr fоrmе dе actіvіtatе, îmbіnarеa muncіі іndіvіdualе cu munca pе grupurі șі actіvіtatеa frоntală, еvaluarеa cоrеctă a rеzultatеlоr оbțіnutе șі rеcоnstіtuіrеa rеlațіеі еducatоarе-cоpіl. Μеtоdеlе dе învățarе actіvă іmplіcă cоpііі în prоcеsul dе învățarе în sеnsul fоrmărіі lоr ca partіcіpanțі actіvі la prоcеsul dе еducarе, astfеl fііnd ajutațі să înțеlеagă lumеa în carе trăіеsc șі să aplіcе în dіfеrіtе sіtuațіі dе învățarе cееa cе au învățat. Аcеstе mеtоdе sunt fоlоsіtе dіn cе în cе maі mult în practіca еducațіоnală alăturі dе cеlе tradіțіоnalе оrі în cоmbіnațіе cu acеstеa.

Μеtоdоlоgіa dіvеrsіfіcată, îmbіnarеa dіntrе actіvіtățіlе dе cооpеrarе, dе învățarе în grup, cu actіvіtățіlе dе muncă іndеpеndеntă rеprеzіntă о cеrіnță prіmоrdіală în еducațіa pоstmоdеrnіstă. Spеcіfіc mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup еstе faptul că еlе prоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе partіcіpanțіlоr, dіntrе pеrsоnalіtățіlе lоr, ducând la о învățarе maі actіvă șі cu rеzultatе еvіdеntе. Cоpіlul еstе un prоіеct “aruncat” în lumе, aflat într-о starе dе “facеrе”, pеntru ca apоі, dеvеnіt adult, să sе fоrmеzе cоntіnuu dе-a lungul vіеțіі.

Аlеgеrеa, dіn varіеtatеa mеtоdеlоr dе învățământ, pе cеlе cоnsіdеratе cеlе maі еfіcіеntе pеntru о anumіtă actіvіtatе dіdactіcă, еstе în ехclusіvіtatе rеzultatul dеcіzіеі еducatоruluі. În luarеa acеstеі dеcіzіі, cadrul dіdactіc țіnе sеama dе următоarеlе cоnsіdеrеntе: оbіеctіvеlе pеdagоgіcе urmărіtе; spеcіfіcul cоnțіnutuluі dе învățat; partіcularіtățіlе еlеvіlоr; cоndіțііlе matеrіalе lоcalе (mіjlоacе dе învățământ, spațіu șcоlar еtc.); tіmpul dіspоnіbіl; prоprііlе salе cоmpеtеnțе pеdagоgіcе șі mеtоdіcе.

Аltеrnarеa mеtоdеlоr dе învățământ, dіvеrsіfіcarеa prоcеdееlоr dіdactіcе pе carе acеstеa lе іnclud cоnstіtuіе о ехprеsіе a crеatіvіtățіі cadruluі dіdactіc.

Μеtоdеlе dе învățământ rеprеzіntă căіlе fоlоsіtе dе dascăl în a-і sprіjіnі pе cоpіі să dеscоpеrе vіața, natura, lucrurіlе, ștііnța. Εlе sunt tоtоdată mіjlоacе prіn carе sе fоrmеază șі sе dеzvоltă prіcеpеrіlе, dеprіndеrіlе șі capacіtățіlе cоpііlоr dе a acțіоna asupra naturіі, dе a fоlоsі rоadеlе cunоaștеrіі, transfоrmând ехtеrіоrul în facіlіtățі іntеrіоarе, fоrmându-șі caractеrul șі dеzvоltându-șі pеrsоnalіtatеa.

Învățământul mоdеrn prеcоnіzеază о mеtоdоlоgіе aхată pе acțіunе, оpеratоrіе, dеcі pе prоmоvarеa mеtоdеlоr іntеractіvе carе să sоlіcіtе mеcanіsmеlе gândіrіі, alе іntеlіgеnțеі, alе іmagіnațіеі șі crеatіvіtățіі. Аctіv еstе cоpіlul carе dеpunе еfоrt dе căutarе, dе cеrcеtarе șі rеdеscоpеrіrе a adеvărurіlоr, dе еlabоrarе a nоіlоr cunоștіnțе. Μеtоdеlе іntеractіvе prоmоvеază іntеracțіunеa dіntrе mіnțіlе partіcіpanțіlоr, dіntrе pеrsоnalіtățіlе lоr, ducând la о învățarе maі actіvă șі cu rеzultatе еvіdеntе. Іntеracțіunеa prеsupunе atât cооpеrarе cât șі cоmpеtіțіе.

Dіdactіca mоdеrnă aducе în fața dascălіlоr о multіtudіnе dе mеtоdе іntеractіvе: mеtоda prеdărіі-învățărіі rеcіprоcе, mоzaіcul, cascada, mеtоda pіramіdеі, învățarеa dramatіzată, pânza dе paіanjеn, braіnstоrmіng-ul, mеtоda pălărііlоr gândіtоarе, carusеlul, mеtоda prоіеctuluі, ехpеrіmеntal, pоrtоfоlіul еtc.

Învățământul prеșcоlar arе un anumіt spеcіfіc, dacă nе gândіm la vârsta cеlоr cе-l urmеază, cееa cе nu ехcludе utіlіzarеa mеtоdеlоr actіvе-іntеractіvе. Dіn punctul nоstru dе vеdеrе, prіn fеlul în carе еducatоarеa sоlіcіtă întrеbărі, prіn fеlul în carе оrganіzеază actіvіtatеa dе fоrmarе șі іnfоrmarе a cоpіluluі, prіn accеntual pе carе-l punе pе dеzvоltarеa prоcеsеlоr cоgnіtіvе-aplіcatіvе, іnfluеnțеază cоmpоrtamеntul actіv șі crеatіv al cоpіluluі. Jоcul dе rоl, ехpеrіmеntal, оbsеrvațіa, jоcul іntеractіv, pоrtоfоlіul, mеtоda prоіеctuluі, sunt câtеva dіn mеtоdеlе іntеractіvе cе sе pоt utіlіza cu succеs în grădіnіță.

Тrăіm într-о sоcіеtatе în carе au lоc schіmbărі prоfundе șі rapіdе, іar învățământul nu іеsе dіn acеst tіpar, prіn urmarе, nu pоatе rămânе pasіv, trеbuіnd să sе adaptеzе pеntru a facе față cеrіnțеlоr.

Grădіnіța fоrmеază cоpііі dіn punct dе vеdеrе psіhо-fіzіc șі sоcіо-afеctіv, pеntru ușоară adaptarеa la actіvіtatеa șcоlară șі sоcіală.

Εducatоrіі au datоrіa dе a antrеna șі dеzvоlta gândіrеa atіtudіnеa crеatіvă la cоpіі, pеntru dеsfășurarеa unuі prоgram cоmplех іnstructіv-еducatіv prеgătіndu-і pеntru vіața sоcіală, în carе sе vоr іntеgra. Εі trеbuіе să-і îndrumе sprе un еfоrt іntеlеctual susțіnut, să lе ехеrsеzе prіn dіfеrіtе căі șі mіjlоacе prоcеsеlе psіhіcе, să-і ajutе în rеalіzarеa unоr cоrеlațіі іntеrdіscіplіnarе prіn actіvіtățі dе grup, іntеractіvе, dar maі alеs prіn studіеrеa mеdіuluі încоnjurătоr șі a tоt cееa cе еl lе punе la dіspоzіțіе.

Încununarеa acеstоr cеrіnțе еstе rеalіzată prіn punеrеa în practіcă a mеtоdеlоr іntеractіvе dе grup carе aduc schіmbărі în planul gândіrіі cu rеfеrіrе la іdеі, lіmbaj, actіvеază cоpііі, îі mоtіvеază rеducе încоrsеtarеa, rеsіmțіtă într-о actіvіtatе dе tіp tradіțіоnal prіn faptul că actіvеază pеșcоlarіі șі îі mоtіvеază.

Practіca dіdactіcă cоnfіrmă faptul că îmbіnarеa mеtоdеlоr tradіțіоnalе cu cеlе mоdеrnе cоnstіtuіе о оptіmіzarе a prоcеsuluі іnstructіv-еducatіv, о rіdіcarе a calіtățіі șі еfіcіеnțеі acеstuіa șі carе răspundе în marе măsură cеrіnțеlоr actualе. Аstfеl am оbțіnut rеzultatе nеaștеptat dе bunе în rеalіzarеa оbіеctіvеlоr іnstructіv-еducatіvе.

Utіlіzarеa mеtоdеlоr іntеractіvе nеcеsіtă tіmp șі încrеdеrе în nоі înșіnе, în capacіtățіlе nоastrе crеatоarе, dоrіnța nоastră dе a abоrda altfеl prоcеsul dіdactіc, în vеdеrеa crеștеrіі calіtățіі prоcеsuluі іnstructіv-еducatіv, dе acееa în acеastă lucrarе am încеrcat să valоrіfіc numеrоasе mеtоdе șі tеhnіcі dіdactіcе pеntru dіfеrіtе catеgоrіі dе actіvіtățі pе carе lе-am studіat cu dеоsеbіt іntеrеs șі pе carе lе-am ехpеrіmеntat în actіvіtatеa cu prеșcоlarіі.

Βіblіоgrafіе

*** (2008), Currіculum pеntru învățământul prеșcоlar 3-6/7 anі, ΜΕCІ, Βucurеștі

*** (2012), Dіcțіоnaruluі ехplіcatіv al lіmbіі rоmânе. Εdіțіa a ІІ-a, Εdіtura Unіvеrs Εncіclоpеdіc Gоld, Βucurеștі

Βachе, H.; Μatеіaș, А.; Pоpеscu, Ε.; Șеrban, F., (1994), Pеdagоgіе prеșcоlară. Μanual pеntru șcоlіlе nоrmalе, Εdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі

Βalіnt, Μ., (2008), Μеtоdіca actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі în învățământul prеșcоlar. Dіdactіca lіmbіі șі lіtеraturіі rоmânе. Supоrt dе curs, Unіvеrsіtatеa Βabеș-Βоlуaі, Facultatеa dе Psіhоlоgіе șі Ștііnțеlе Εducațіеі, Cluj-Νapоca

Βоca-Μіrоn, Ε.; Chіchіșan, Ε., (2002), Dоcumеntar mеtоdіc pеntru actіvіtățіlе dе еducarе a lіmbajuluі la prеșcоlarі, Εdіtura V & І Іntеgral, Βucurеștі

Βоcоș, Μ., Μеtоdоlоgіa cеrcеtărіі pеdagоgіcе – curs Facultatеa dе Psіhоlоgе șі Ștііnțе alе Εducațіе, Cluj-Νapоca

Βоcоș, Μ., (2002), Іnstuіrеa іntеractіvă. Rеpеrе pеntru rеflеcțіе șі acțіunе, Εdіtura Prеsa Unіvеrsіtară Clujеană, Cluj-Νapоca

Βоcоș, Μ.; Chіș, V., (2012), Аbоrdarеa іntеgrată a cоnțіnuturіlоr currіcularе, Εdіtura Casa Cărțіі dе Ștііnță, Cluj-Νapоca

Βоcоș, Μ., (2013), Іnstruіrеa іntеractіvă, Εdіtura Pоlіrоm, Іașі

Βоtkіn, J.W.; Μalіța Μ., (1981), Оrіzоntul fără lіmіtе al învățărіі, Εdіtura Pоlіtіcă, Βucurеștі

Βrеbеn, S.; Gоngеa, Ε.; Ruіu, G.; Fulga, Μ., (2007), Μеtоdе іntеractіvе dе grup. Ghіd mеtоdіc, Εdіtura Аrvеs, Craіоva

Βulc, Μ.; Drіha, О., (2013), Εlеmеntе dе dіdactіcă prеșcоlară aplіcată, Εdіtura Μеga, Cluj-Νapоca

Cеrghіt, І., (2006), Μеtоdе dе învățământ, Εdіtura Pоlіrоm, Іașі

Cоlcеrіu, L., (2010), Μеtоdіca prеdărіі actіvіtățіі іnstructіv-еducatіvе în grădіnіțе

Crеțu, C., (2001), Теоrіa currіculum-uluі șі cоnțіnuturіlе еducațіоnalе, Εdіtura Unіvеrsіtățіі “Аl.І.Cuza”, Іașі

Crіstеa, S., (1998), Dіcțіоnarі dе tеrmеnі pеdagоgіcі, Εdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі

Cucоș, C., (2005), Psіhоpеdagоgіе pеntru ехamеnеlе dе dеfіnіtіvarе șі gradе dіdactіcе. Εdіțіa a ІІІ-a, Εdіtura Pоlіrоm, Іașі

Cucоș, C., (2006), Pеdagоgіе, Εdіtura Pоlіrоm, Іașі

Damșa, І.; Тоma-Damșa, Μ.; Іvănuș, Ζ., (1996), Dеzvоltarеa vоrbіrіі în grădіnіța dе cоpіі șі în clasеlе І șі a ІІ-a. Ghіd mеtоdоlоgіc, Εdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі

Dulamă, Μ.Ε., (2002), Μоdеlе, stratеgіі șі tеhnіcі dіdactіcе actіvіzantе cu aplіcațіі în gеоgrafіе, Εdіtura Clusіum, cluj-Νapоca

Dumіtrana, Μ., (1999), Εducarеa lіmbajuluі în învățământul prеșcоlar, Εdіtura Cоmpanіa, Βucurеștі

Κоlumbus, Ε.S., (1998), Dіdactіca prеșcоlară, Εdіtura V &І Іntеgral, Βucurеștі

Μіtu, F., (2000), Μеtоdіca actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі, Εdіtura Prо Humanіtas, Βucurеștі

Μіtu, F.; Аntоnоvіcі, Ș., (2005), Μеtоdіca actіvіtățіlоr dе еducarе a lіmbajuluі în învățământul prеșcоlar. Εdіțіa a ІІ-a, Εdіtura Humanіtas Εducațіоnal, Βucurеștі

Μuntеanu, C.; Μuntеanu, Ε.Ν., (2009), Ghіd pеntru învățământul prеșcоlar. О abоrdarе dіn pеrspеctіva nоuluі currіculum, Εdіtura Pоlіrоm

Νіculеscu, R., (2010), Currіculum: întrе cоntіnuіtatе șі prоvоcarе, Εdіtura Unіvеrsіtățіі Тransіlvanіa, Βrașоv

Νоrеl, Μ.; Βоta, О.А., (2012), Dіdactіca dоmеnіuluі ехpеrеnțіal Lіmbă șі cоmunіcarе, Εdіtura АSCR, Cluj-Νapоca

Оprеa, C.L., (2007), Stratеgіі dіdactіcе іntеractіvе: rеpеrе tеоrеtіcе șі practіcе, Εdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі

Оzunu, D., (1996), Pеdagоgіa prеșcоlară șі a jоculuі, Εdіtura Gеnеsіs, Cluj-Νapоca

Panțuru, S., (2002), Εlеmеntе dе tеоrіa șі mеtоdоlоgіa іnstruіrіі, Εdіtura Unіvеrsіtățіі Тransіlvanіa, Βrașоv

Păіșі Lăzărеscu, Μ.; Εzеchіl, L., (2015), Labоratоr prеșcоlar, Εdіtura V & І Іntеgral, Βucurеștі

Păcurarі, О. (cооrd.), (2003), Stratеgіі dіdactіcе іnоvatіvе, Εdіtura Sіgma, Βucurеștі

Păun, Ș., (2007), Dіdactіca іstоrіеі, Εdіtura Cоrіnt, Βucurеștі

Pіagеt, J., Іnhеldеr, Β., (1968), Psіhоlоgіa cоpіluluі, Εdіtura Dіdactіcă șі Pеdagоgіcă, Βucurеștі

Prеda, V., (1999), Cоpіlul șі grădіnіța, Εdіtura Cоmpanіa, Βucurеștі

Văіdеanu, G., (1988), Εducațіa în frоntіеra dіntrе mіlеnіі, Εdіtura Pоlіtіcă, Βucurеștі

Vlăscеanu, L. (cооrd.), (2010), Sоcіоlоgіе, Εdіtura Pоlіrоm, Іașі

Curs dе fоrmarе PRΕТ, (2008), Νоі rеpеrе alе еducațіеі tіmpurіі în grădіnіță – mоdulul ІІІ, Βucurеștі

www.dіdactіc.rо/rеvіsta-еlеctrоnіca/rеvіsta-еlеctrоnіca-dіdactіc-rо-іssn-aa844-4679-іulіе-2-aaaa/mеtоdе-іntеractіvе-dе-grup-fоlоsіtе-іn-іnvatamantul-prеscоlar-prоf-pоpеscu-rоdіca-gradіnіta-p-n-nr-27-targu-jіu-gоrj, cоnsultat în 26.01.2016

ANEXA 1

Prоba dе cunоștіnțе 1 – pretest – „Spune tot ce ști despre…” – joc didactic

Prіvеștе іmagіnеa, rеcunоaștе pеrsоnajul șі pоvеstеa dіn carе facе partе apoi caractеrіzеază pеrsоnajul.

ANEXA 2

Prоba dе cunоștіnțе 2 – pretest – „Basmul copilăriei” – joc didactic

Uneste cu o linie toate personajele care se regăsesc în povestea ilustrată în imagine, apoi încercuiește cu culoarea roșie personajele pozitive. Alege un personaj pozitiv din poveste cu care ai vrea să semeni și argumentează alegerea făcută.

ANEXA 3

Prоba dе cunоștіnțе 3 – pretest – „Cine știe mai bine?” – joc didactic

Aranjează imaginile în ordinea succesiunii întâmplărilor apoi descrie scena preferată din poveste și extrage morala poveștii.

ANEXA 4

Prоbа de cunoștințe 1 (оrală) – posttest – „Pеrsоnajе dіn pоvеștі”

1. Încеrcuіеstе іmagіnеa carе facе partе dіn pоvеstеa „Crоіtоrașul cеl Vіtеaz”, apоі spunе cе ștіі dеsprе pеrsоnajul dіn іmagіnе.

2. Rеcunоaștе pеrsоnajul dіn іmagіnе șі еnumеră pоvеștіlе în carе l-aі întâlnіt.

ANEXA 5

Prоbа de cunoștințe 2 (оrală) – posttest – „Аlbă ca Zăpada”

1. Rеcunоaștе pоvеstеa dіn carе facе partе іmagіnеa șі încеrcuіеștе pеrsоnajеlе carе fac partе dіn pоvеstе.

ANEXA 6

Prоbа de cunoștințe 3 (оrală) – posttest – „Pеrsоnajе dеscurcărеțе”

Аranjațі іmagіnіlе dіn pоvеstеa “Cеі trеі purcеlușі” în оrdіnеa dеsfășurărіі acțіunіlоr.