Université Technique de génie civil de Bucarest [308690]

Université Technique de génie civil de Bucarest

Faculté des installations de génie civil

DÉCHARGER DES TRAVAUX

Systèmes de ventilation et qualité de l'air dans le métro de Bucarest

Coordinateur scientifique:

Conf. Dr. Ing. [anonimizat]

2018

CUPRINS

1 IstoricMetrorex……………………………………………………………………………………….3

1.1Caracteristicile infrastructurii Metroului Bucuresti………………………………..4

2 Sisteme de ventilatie in Metroul Bucurestean…………………………………………….5

2.1 Conditii tehnice generale de baza pentru instalatii de ventilatie generala si tehnologica………………………………………………………………………..5

2.2 [anonimizat]……………………………………………………………………………………………………………..5

2.3 Sistemul de ventilare a [anonimizat]…………………………………………………………………………………………………………….20

2.4 [anonimizat], in regim normal si regim PSI………………………………………………………………………………………………….28

2.5 [anonimizat]……………………………………………………………..28

2.6 [anonimizat]…………………………………………………………………………31

2.7 Sistemul de ventilare a celorlalte spatii tehnice………………………..…35

2.8 Conditii tehnice minime privind functionarea si exploatarea instalatiilor de ventilatie……………………………………………………………………..37

2.9 Sisteme de ventilatie depou………………………………………………..38

3 Instalatii de ventilare speciale de aparare civila……………………………44

4 Calitaea aerului in matroul bucurestean…………………………….……..50

4.1 Monitorizarea calității aerului în încăperi……………………………….50

4.2 Calitaea aerului in Metrou………………………………………………..53

4.3 Statistici privind numarul de calatori pentru statii de metrou…………55

4.4 Parametri de confort termic……………………………………………….57

4.5 Aerul și reglajul instalațiilor de ventilație…………………………………61

4.6 Determinări privind confortul termic……………………………………..67

4.7 Determinarea umidității……………………………………………………70

4.8 Măsurători privind parametrii de confort termic………………………..75

5 Concluzii……………………………………………………………………….81

Istoric Metrorex S.A.

Pentru satisfacerea cererii de transport în comun în municipiul Bucuresti din anul 1970 s-[anonimizat]. Ca urmare, s-a [anonimizat], [anonimizat]. În urma studiilor preliminare efectuate în perioada 1972 – 1975, au început simultan proiectarea si construcția metroului.

La 15 februarie 1972 – se infiinteaza o comisii care să elaboreze propuneri concrete privind realizarea metroului.

La 25 noiembrie 1974 – se pornesc lucrărilor premergătoare: studii, analize, proiecte.

În februarie 1975 – se înființează Întreprinderea Metroul Bucuresti care avea rolul de constructor al întregii rețele de transport. După această dată începe construirea tunelurilor și proiectarea trenurilor

Primele lucrari au demarat la data de 20 septembrie 1975.

Ritmul de construcție pentru inceput a fost de 2 km pe an. În scurt timp ritmul de construcție avea să se dubleze, păstrându-se același până la încheierea lucrărilor și la ultima magistrală. În continuare, metroul s-a realizat într-un ritm de 4 km pe an, doar metroul din Capitala Mexicului a adus un ritm superior, de 5,5 km pe an.

Scuturile pentru tunelurile de metrou au fost proiectate de I.P.C.F pe baza temei elaborate de Întreprinderea Metroul București și au fost executate la Întreprinderea 23 August București

La data de 19 noiembrie 1979 primul tronson al magistralei I, în lungime de 8,1 Km cu șase stații, pe distanța Semănătoarea – Timpuri Noi era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor.

Pe 19 noiembrie 1979 din Depoul Ciurel a plecat în stația Semănătoarea primul tren de metrou care, de la peron a primit primii călători ai metroului. Până la data de 19 decembrie 1979, când s-a tăiat oficial panglica de începere a exploatării metroului, metroul a funcționat cu călători fiind singurul metrou care in perioada de probe a funcționat cu călători.

Metroul bucureștean are o configurație impunătoare care il situeaza printre cele mai eficiente și mai moderne mijloace de transport urban. Construcția lui continuă și însuși acest fapt confirmă încă o dată că Bucureștiul simte o nevoie acută de metrou.

Tendițele de dezvoltare ale orașului București determină implementarea acestui mijloc de transport care să asigure: mobilitatea populației în oraș, conectarea orașului cu zona metropolitană, conectarea diferitelor mijloace de transport, capacitate mare de transport și distribuție din teritoriu. Obiectivele acestui mijloc de transport sunt: accesibilitate, durata mică de parcurgere a traseului origine-destinație, siguranță și confortul călătorilor, reducerea efectelor negative asupra mediului, capacitate mare de transport.

Caracteristicile infrastructurii Metroului Bucurestean

Calea de rulare este situată în medie, la adâncimea de 12 m, variind între 7,8 m și 19,6 m.

Principalele spații publice și accesele stațiilor sunt dimensionate pentru a prelua

fluxuri de până la 50.000 călători pe oră și sens. Pentru asigurarea circulației călătorilor pe verticală se utilizează lifturi, scări fixe și rulante, cu o diferență de nivel de 5 m până la 10,3 m .

Funcționarea normală și neîntreruptă a instalațiilor din dotarea metroului asigură siguranța feroviară și regularitatea circulației trenurilor și totodată conferă călătorilor deplină securitate și confort

Fiecare stație de metrou dispune de:

instalații de iluminat;

instalații de scări rulante;

instalații de sonorizare și telesonorizare pentru avizarea pasagerilor din stații și pentru difuzarea anunțurilor publicitare;

instalații de ceasoficare (oră exactă și de înregistrare a timpului scurs de la trecerea ultimului tren);

instalații de informare dinamică a călătorilor, (infochioșcuri, displayuri cu informații pentru călători, borne S.O.S.);

instalații pentru supravegherea continuă și limitarea la valori nepericuloase a tensiunilor electrice de atingere și de pas, în zonele de îmbarcare în trenuri;

instalații de sesizare, semnalizare și monitorizare a incendiilor și efracțiilor;

instalații de taxare, control acces călători și automate de bilete;

butoane pentru deconectarea de urgență a curentului de tracțiune;

instalație de televiziune cu circuit închis;

lifturi și platforme pentru transportul pe verticală;

a fost testat sistemul de control acces și plata tarifului de călătorie utilizând telefonul

a fost extins sistemul de control acces și plata tarifului de călătorie cu utilizarea cardurilor bancare contactless.

Zonele de acces, scările rulante, vestibulele și peroanele stațiilor, sunt supravegheate de personalul de exploatare, printr-un sistem de televiziune în circuit închis.

2 Sisteme de ventilatie in Metroul Bucurestean

2.1 Conditii tehnice generale de baza pentru instalatii de ventilatie generala si tehnologica:

Instalatiile de ventilatie generala si tehnologica asigura prin functionarea lor, parametrii de confort pentru publicul calator si personalul de exploatare a metroului, microclimatul necesar bunei exploatari a instalatiilor tehnologice de la metrou, atat in conditii normale cat si in conditii speciale.

Ansamblul instalatiilor de ventilatie generala si tehnologica a metroului, cuprinde urmatoarele sisteme tehnologice:

sistemel de ventilatie generala a statiilor si tunelelor de metrou;

sistemele de ventilatie a substantei electrice de tractiune;

sistemele de reactivitate a ventilatiei generale;

sistemele de ventilatie a grupurilor sanitare;

sistemele de ventilatiei a celorlalte spatii tehnice.

2.2 Instalatii de ventilatie generala si tehnologica, in regim normal si regim PSI

Sistemul de ventilatie generala a statiilor si tunelelor de metrou este un ansamblu de module de ventilatie. Fiecare modul de ventilatie generala cuprinde o statie de metrou si tunelele adiacente, impreuna cu dotarile necesare: instalatia de ventilatie generala a statiei si instalatia de ventilatie generala a instalatiei de metrou.

Pentru siguranta in exploatare, fiecare instalatie de ventilatie generala (statie sau interstatie) din cadrul sistemului este echipata cu cate doua ventilatoare axiale reversibile, asigurand functionarea cu cate un ventilator in functiune si cate unul de rezerva; ventilatoarele sunt prevazute cu dubla alimentare cu energie electrica.

Sistemul poate functiona in doua regimuri distincte: vara si iarna.

Functionarea in regim de vara are caracteristic faptul ca, aerul proaspat este introdus in sistem, respectiv in interiorul statie de metrou, prin centrala de ventilare generala a statiei unde, atunci cand temperatura interioara depaseste limitele de confort, aerul proaspat este racit in camerele de tratare.

Aerul incalzit prin preluarea degajarilor de caldura din sistem si a nocivitatilor, este evacuat prin centrala de ventilare generala a instalatiei.

Regimul de vara are doua subregimuri:

vara adiabatic, in care aerul este racit in camerele de umidificare cu ajutorul apei din cuva. Apa este recirculata de pompele CUS si nu este reimprospatata;

vara politropic, in care aerul este racit cu ajutorul apei proaspete din sistemul PMA fiind evacuata continuu prin teava de golire a CUS.

Functionarea in regim de iarna are caracteristic faptul ca aerul proaspat este introdus in sistem prin centrala de ventilare generala a instalatiei.

Aerul incalzit prin preluarea caldurii degajate in tunel de la TEM in circulatie, este condus in interiorul statiei de metrou, preia nocivitatile si este evacuat la exterior prin centrala de ventilatie generala a statiei.

Regimurile optime de functionare a instalatiilor de ventilatie generala a statiilor si tunelelor de metrou, se elaboreaza si se stabilesc dupa necesitati, de catre laboratorul de specialitate al sectiei, devenind obligatorii pentru personanlul de exploatare al sectiei, pe perioada pentru care au fost elaborate.

In perioadele de tranzit (primavara, toamna), instalatia de ventilatie generala a ansamblului statie-tunel de metrou va functiona de regula dupa prescriptiile laboratorului de specialitate.

In cazul temperaturilor aerului exterior sub -5° C, centrala de ventilatie de evacuare (din statie) este oprita, aerul fiind evacuat in exterior ca urmare a efectului de piston.

In cazul temperaturilor aerului exterior situate sub -16°C, sau peste +35°C, in lipsa prescriptiilor stabilite de laboratorul de specialitate, sistemul de ventilatie generala a statiei si tunelelor, se scoate, de regula, din functie.

Pornirea si oprirea ventilatoarelor se face local si de la distanta.

Inversarea sensului de functionare la trecerea de la regimul de vara in regimul de iarna si invers, precum si in situatii de urgenta se face de asemenea local si de la distanta.

In caz de urgenta, indiferent de perioada in care se produce (vara, iarna), concomitent cu evacuarea calatorilor, o parte a ventilatoarelor va fi actionata pentru evacuarea aerului din incinta spre priza de legatura cu exteriorul (in sensul invers evacuarii calatorilor), iar o alta parte va fi actionata pentru introducerea aerului proaspat (contrar sensului de evacuare a calatorilor).

In statiile cu punere in functiune dupa anul 2000, instalatiile de ventilatie generala, ventilatie SET si reactivare sunt prevazute cu butoane de actionare a ventilatiei din statie in regim Statii de Urgenta.

La actionarea butonului pentru statii de urgenta, aflat in instalatia CVG, apar urmatoarele situatii:

in cazul in care ventilatoarele din statie sunt oprite, acestea se vor porni la rand (amandoua pe evacuare) cu o temporizare setabila astfel incat sistemul electroenergetic sa nu fie suprasoliciatat;

in cazul in care un ventilator este pe evacuare, peste pornit imediat pe evacuare si ventilatorul oprit;

in cazul in care un ventilator este pe introducere, acesta primeste pe evacuare ventilatorul care nu functiona, dupa care cu o temporizare stabila, porneste pe evacuare si ventilatorul care functiona pe introduce si care primise anterior comanda de oprire. De precizat ca in cazul actionarii butonului pentru situatii de urgenta, ventilatia generala din instalatie nu este influentata.

Ventilatoarele apartin CVG, care sunt prevazute cu convertizoare de frecventa, in regim de situatii de urgenta vor functiona la frecventa nominala (turatia nominala) pentru a asigura debitul maxim de aer pe evacuare, indiferent de valoarea frecventei (turatiei) setate pentru regimul normal de functionare.

Cele trei sisteme de ventilare sunt prevazute cu butoane de deconectare pentru situatii de urgenta, care sunt montate in camera tablourilor electrice si in locuri de unde pot fi actionate cu usurinta in caz de urgenta.

In cazul actionarii butonului de deconectare pentru situatii de urgenta, sursele de alimentare a AAR-ului sunt deconectate din TGD1 si TGD2, astfel TF-EM in cazul unei urgente nu va fi alimentat cu energie electrica.

Schemele concrete de dirijare a fluxului de calatori, cat si schemele de functioare a ventilatoarelor pentru functionarea in regim de urgenta, sunt elaborate de formatia masuratori microclimat si reglaje ventilare, din cadrul laboratorului de microclimat, si se afla la dispozitia dispecerilor EM de serviciu.

Supravegherea bunei functionari a ventilatoarelor din statie si interstatie, se face de catre turantul electromecanic de serviciu.

Dispecerul electromecanic, prin semnalizarile pe care le vizualizeaza pe panoul central, face o supraveghere globala, de la distanta, a instalatiilor, receptionand eventualelederanjamente aparute si locul unde s-au produs acestea.

Intre comanda de pornire a ventilatorului si pornirea efectiva a acestuia, exista un timp suficient pentru ca eventualele persoane aflate in acel moment in centrala de ventilatie sa paraseasca locul. Aceasta conditie este realizata in centrala de ventilatie printr-o semnalizare acustica.

Tipuri de ventilatoare:

-VAM 1800=200000 MC/H

-VM 18=150000 MC/H

-WOODS= 180000 MC/H

Aceastea sunt centrifugale , evacueaza aerulul in unghi de 90°.De asemenea introduce sau evacueaza aerulul in lungul axului

Cetrala de ventilatie statie(prevazuta cu baterii de incalzire si camera de amestec)

Priza de aer cu exteriorul interstatie

Priza de aer cu exteriorul interstatie(foto din interiorul interstatiei)

Interstatie pompare (situate sub interstatia de ventilatie,legatura cu tunelul)

Buton PSI actionare VAM

Interstatie tunel

Priza de aer cu tunelul (interstatie ,foto din tunel)

RJO plus filtre

VAM plus al doilea rand de filtre

Filtre

Pale VAM

VAM(ventilator axial metrou)

Priza de aer CUS

Alimentare H20 CUS

Cale de acces CUS

VAM CVG statie

Camera VAM CVG STATIE

2.3 Sistemul de ventilare a substatiei electrice de tractiune, in regim normal si regim PSI

Instalatia de ventilatie a substatiei electrice de tractiune este un ansamblu de doua centrale de ventilatie, de introducere si respectiv de evacuare a aerului, realizat pentru asigurarea conditiilor optime de functionare a echipamentelor energetice ale SET, la temperaturi intre +5°C si +35°C.

Instalatia de ventilatie este prevazuta cu agregate de ventilare de baza si de rezerva.

Pentru a asigura protectia instalatiilor din substatia electrica de tractiune impotriva patrunderii prafului din incaperile invecinate, sistemul va functiona pe principiul suprapresiunii, realizat constructiv prin faptul ca debitul de aer introdus este mai mare decat cel evacuat.

Pe refularea agregatelor sunt montate rame cu jaluzele opuse, actionate cu servomotoare care permit inchiderea automata a refularii agregatului de rezerva.

Intrarea in functiune a agregatului de rezerva este automata.

Agregatele de ventilare de introducere refuleaza aer filtrat in camere de presiune, din care aerul este introdus in incaperile substatiei prin golurile de sub transformatoare, pe sub dulapurile de redresoare sau prin goluri cu grile practice in pardoseala incaperilor celulelor de 10kV si 20 kV sau servicii auxiliare.

Debitele de aer necesare diverselor incaperi se obtin prin reglarea manuala a ramelor cu jaluzele care sunt dispuse pe peretii de compartimentare a camerelor de presiune.

Pornirea sau oprirea ventilatoarelor se poate face local si de la distanta prin instalatia de telemecanica.Aerul necesar ventilarii este aspirat din interiorul statiei de metrou, iar evacuarea aerului viciat se face prin instalatioa de evacuare, in tunel, la extremitatea statiei in sensul de circuit al trenurilor de metrou.

In caz de incendiu, pentru a nu intretine focul si a elimina noxele si fumul rezultat, se opreste functionarea centralei de ventilatie de introducere, functionand doar centrala de ventilatie de evacuare;Pornirea ventilatoarelor care functioneaza in asemenea situatiei se face prin dispozitive speciale amplasate in acest scop in interiorul SET. Ventilatoarele respective sunt prevazute cu dubla alimentare electrica.

La actionarea butonului pentru situatii de urgenta, apartinand ventilatiei SET, apar urmatoarele situatii:

a. in cazul in care ventilatia SET este pronita, schema va functiona astfel:

a.1. se opreste ventilatorul ce functioneaza pe introducere;

a.2. ramane in functiune ventilatorul aflat pe evacuare;

a.3. primeste comanda de pornire al doilea ventilor de evacuare care nu se afla in functiune;

a.4. se inchid jaluzelele pentru regimul normal si se deschid cele pentru regimul situatii de urgenta si concomitent porneste ventilatia CVG in regim situatii de urgenta

b. in cazul in care ventilatia SET nu este pornita, schema va functiona astfel:

b.1. pornesc cele doua ventilatoare de evacuare;

b.2. jeluzelele pentru regimul normal raman inchise;

b.3. se deschid jaluzelele pentru situatii de urgenta;

b.4. concomitent porneste ventilatia CVG in regim situatii de urgenta.

RJO manual introducere SET

Ventilator introducere

Filtre ventilator introducere

Ventilator plus tubulatura introducere SET regim PSI

Motor ventilator introducere SET pe curele

Rama cu jaluzele introducere SET

Dispozitiv RJO cu servomotor evacuare SET

Ventilatoare evacuare SET

RJO pardosela cu servomotor , regim PSI

RJO de perete cu servomotor

2.4 Sistemul de ventilare al grupurilor trafo-redresori, in regim normal si regim PSI

In scopul asigurarii microclimatului necesar corespunzator unei functionari optime a dotarilor technologice ( circuite de cabluri, redresoare, transformatoare, aparate de masura si control) pentru care plaja de temperatura necesara este situata intre +5°C si +35°C, s-a conceput un sistem de ventilare construit dintr-un ansamblu de introducere si evacuare.

Aerul necesar procesului de ventilare este preluat de instalatia din interiorul statie de metrou si se introduce in incaperile grupurilor trafo-redresori prin golurile practicate in pardoseala; dispozitivele de reglaj sunt cele care vor regla debitele de aer aferente fiecarei incaperi.

Evacuarea aerului viciat din incaperi se face la capatul peronului, spre tunel iar in caz de incendiu pentru asigurarea unor conditii minime care sa concure la reusita interventiei, evacuare fumului din tunelul de cabluri sau din incaperile grupurilor trafo-redresori se face cu ajutorul unui ventilator si prin manevrarea unei clapete de separatie.

Ventilatoarele sunt prevazute cu dubla alimentare electrica si se pot actiona local cat si de la distanta.In scopul protejarii instalatiilor contra prafului ce ar putea fi introdus , infunctionare normala camerele ventilate se afla in suprapresiune fata de incaperile invecinate; acest lucru se relizeaza printr-un reglaj atent intre debitul de aer introdus si cel evacuat.

2.5 Sistemul de ventilare al bateriilor de acumulatori si al depozitului de acizi, in regim normal si regim PSI

Instalatia de ventilatie a bateriilor de acumulatori si al depozitul de acizi este conceputa si realizata pentru evacuarea hidrogenului si altor noxe degajate in procesul technologic de incarcare a bateriilor de acumulatori, direct in exteriorul statiei de metrou.

Prizele de introducere a aerului de compensatie sunt realizate in peretii incaperilor de acumulatori si acizi (la partea inferioara) si sunt dotate cu rame cu jaluzele; aerul folosit este preluat din interiorul statiei de metrou.

Tubulatura de aspiratie este montata la partea inferioara a incaperii; pentru jumatate de debit si la partea superioara (la 100 mm sub planseu) pentru restul debitului; tubulatura este prevazuta cu guri de absortie cu reglaj prin fanta; pe tubulatura de aspiratie a ventilatoarelor se montreaza cate un dispozitiv de reglaj, actionat cu servomotor.

Instalatia este prevazuta cu doua ventilatoare antiexplozive, unul in functiune si altulde rezerva; la defectarea ventilatorului de serviciu, intra automat in functiune ventilatorul de rezerva (tot automat, dispozitivele de reglaj sunt actionate spre deschis la ventilatorul de servciu si inchis lfectarii ambelor ventilatoare, instalatia de automatizare realizeaza intreruperea curentului de incarcare a bateriilor de acumulatori prin scoaterea din functiune a redresorilor pentru incarcarea acestora.

Pentru o mai mare siguranta a evacuarii permanente a noxelor, pe langa instalatia de ventilatie mecanica de evacuare mai este prevazuta o ventilatie naturala permanenta prin montarea unei conducte la partea superioara a incaperii, ce este racordata la priza de ventilatie a instalatiei respective.La functionarea normala, incaperile pentru acumulatori si acizi, se afla in depresiune fata de incaperile invecinate pentru a nu permite patrunderea noxelor in aceste incaperi; reglajul debitelor se face prin reglarea fantelor gurilor de absortie.

Ventilatoarele sunt prevazute cu dubla alimentare electrica si se pot actiona atat local cat si de la distanta.In caz de incendiu instalatia de ventilatie functioneaza inscopul evacuarii fumului din incaperile acumulatorilor si acizilor.

Camera incaracre acumulatori

Ventilatoare antiexplozive

2.6 Sistemul de reactivare al ventilatiei generale ale canalelor de cabluri, in regim normal si regim PSI

Instalatia de reactivare a ventilatiei generale realizeaza:

a. dirijarea aerului proaspat de la sistemul general de introducere spre persoane;

b. evacuarea caldurii degajate de la franarea trenurilor;

c. ventilarea principalelor canale de cabluri pentru evacuarea caldurii degajate de acestea, in vederea mentinerii unei temperaturi mai mici de +35°C in canalele respective.

Reteaua de canale poate fi mixta (canale din tabla si zidarie) sau numai din zidarie;

Ventilatoarele sunt prevazute cu dubla alimentare de energie electrica.

Pornirea si oprirea agregatelor de ventilare se face local si de la tabloul de comanda al instalatiei de ventilare;

Evacuarea aerului se face la extremitatea statiei spre tunel, in sensul de mers al trenului.

In caz de incendiu, prin manevrarea unui dispozitiv de reglaj, cu acelasi ventilator se asigura eveacuarea fumului din canalele de cabluri pentru cresterea conditiilor favorabile in vederea interventiei.

La actionarea butonului pentru situatii de urgenta, apartinand ventilatiei de reactivare, apar urmatoarele situatii:

a. in cazul in care ventilatia de reactivare este pornita, schema va functiona astfel:

a.1. ventilatia de reactivare ramane in functiune;

a.2. se inchide jaluzeaua pentru regim normal;

a.3. se deschide jaluzeaua pentru situatii de urgenta;

a.4. concomitent porneste ventilatia CVG in regim situatii de urgenta

b. in cazul in care ventilatia de reactivare nu este pornita, schema va functiona astfel:

b.1. porneste ventilatia de reactivare;

b.2. se deschide jaluzeaua pentru situatii de urgenta;

b.3. concomitent porneste ventilatia CVG in regim situatii de urgenta.

Chiei locale ventiloatoare reactivare

Evacuarea aerului se realizeaza la extrimitatea statiei spre tunel in sensul de mers al trenului si este inpins prin efectul de piston spre interstatie

Priza de aer spatiu tehniccu tnelul

Ventilator reactivare (situat sub peron)

3.6 Sistemul de ventilare a grupurilor sanitare

Instalatia de ventilatie a incaperilor grupurilor sanitare este conceputa si realizata pentru evacuarea noxelor degajate in incaperile respective, direct in exteriorul statiei de metrou.

Compensarea aerului evacuat este asigurata prin goluri dotate cu rame cu jaluzele fixe, plasate spre spatiile vecine.

Pornirea si oprirea ventilatoarelor se face dupa caz -local sau de la tabloul de comanda al instalatiei de ventilare.

Intrucat ventilatia de la grupurile sanitare functioneaza numai in regim de evacuare, se poate folosi si in caz de incendiu pentru evacuarea fumului.

Ventilatoarele sunt prevazute cu dubla alimentare cu energie electrica.

Instalatia functioneaza in depresiune fata de incaperile din jur.

Ventilator grupuri sanitare plus tubulatura

2.7 Sistemul de ventilare a celorlalte spatii tehnice (statii de pompare, statii de hidrofor, puncte termice, sali relee si telecomunicatii, birouri miscare, ateliere, depozite si magazii, etc. )

Ventilatia incaperilor enumerate mai sus, este in general, o ventilatie de evacuare a degajarilor de caldura, umiditatii si de asigurare a debitului de aer proaspat necesar mentinerii parametrilor de confort.

In cazurile in care in incaperi sunt amplasate echipamente electronice, pentru a se proteja importiva prafului, instalatia de ventilatie functioneaza in suprapresiune prin introducerea aerului filtrat in incaperile respective.

Pornirea si oprirea ventilatoarelor se face dupa caz, local sau de la tablourile de comanda ale instalatiilor de ventilatie.

Ventilator spatii tehnice

Motor ventilator spatii tehnice

2.8 Conditii tehnice minime privind functionarea si exploatarea instalatiilor de ventilatie

Functionarea si exploatarea instalatiilor de ventilatie generala si tehnologica in parametrii tehnici prescrisi, impune indeplinirea unor conditii tehnice minime privind:

(1) Starea de curatenie a:

a. prizelor de aer si a ramelor cu jaluzele;

b. camerelor de aer din centralele de ventilatie, a camerelor de amestec ale agregatelor de ventilare, a elementelor interioare ale ventilatoarelor ( in masura in care este posibil accesul in interiorul carcaselor ventilatoarelor ) si a dispozitivelor de reglaj;

c. rigolelor, canalelor de scurgere, sistemelor si elementelor de golire;

d. bateriilor de incalzire, camerelor de tratare a aerului si serpantelor de picaturi;

e. canalelor si tubulaturilor de dirijare a aerului;

f. ventilatoarelor, care trebuie sa aiba curatenia exterioara asigurata pentru a ase impiedica astfel patrunderea prafului la elementele in miscare.

(2) Etanseitatea instalatiei ( se verifica prin control vizual ):

a. etanseitatea canalelor si tubulaturilor de dirijare a aerului;

b. etanseitatea pe intreg perimetrul usilor de acces de la camerele de aer din centralele de ventilare;

c. fixarea capacelor de vizitare;

(3) Starea din punct de vedere mecanic:

a. elemetele de prindere pe fundatie trebuie sa fie asigurate si fixate;

b. rotoarele trebuie sa se invarteasca usor, sa nu prezinte jocuri, sa nu frece si sa nu loveasca in carcase; sau in rezerva.

c. curelele de antrenare sa fie corect montate si intinse;

d. sa existe si sa fie montate corect dispozitivele de protectie la actionarea prin curele.

Pentru evitarea comenzilor sau semnalizarilor incorecte ca urmare a perturbatiilor sau defectelor interne cat si pentru cresterea sigurantei in functionare, instalatiile de telemecanica sunt alimentate din surse neintreruptibile protejate in mod special

2.9 Sisteme de ventilatie depou

Intrare palnie tunel-depoul Pantelimon

Instalatii de climatizare si ventilatie, depouri modernizate :

Instalatia moderna de climatizare:

Pentru etaj

Aceasta cuprinde o centrala de tratare a aerului, alcatuita din filtru de aer, baterie de racire, baterie de incalzire si ventilator de introducere, o centrala termica murala, functionand cu energie electrica, pentru prepararea apei calde pentru bateria de incalzire, precum si o unitate externa de racire in detenta directa pentru asigurarea agentului termic necesar bateriei de racire . Instalatia va cuprinde tubulatura de ventilatie izolata termic, elemente de inchidere si reglare, si va avea ca terminale de introducere a aerului, anemostate de plafon cu suflare in patru directii. Suprapresiunea creata va fi compensata prin montarea unor grile de transfer in usi.

Instalatie de ventilatie alcatuita din ventilator axial, tubulatura de ventilatie din tabla zincata si guri de aspiratie cu reglaj prin fante.

Este folosita o instalatie moderna dimensionata pentru a asigura schimburile de aer necesare precum si conditii decente de zgomot si viteze ale aerului.

Avand in vedere specificul spatiilor de la etaj si noile destinatii ale acestora, a fost prevazuta o centrala de tratare a aerului ce asigura, pe langa debitul de aer proaspat necesar personalului din spatiile deservite, si tratarea acestuia, prin incalzire in perioada de iarna si racire in perioada de vara,dupa ce in prealabil a fost filtrat.

Alegerea centralei la un debit relativ mic s-a facut pe considerentul asigurarii necesarului de sarcina termica in perioada de vara prin intermediul unui sistem multisplit, iar in perioada de iarna prin intermediul corpurilor statice de incalzire.

Aerul necesar este preluat prin intermediul unei prize de aer direct din exterior (latura Nord a depoului) si tratat de CTA montata in apropierea spatiilor deservite, pentru reducerea pierderilor de sarcina si temperatura ale aerului introdus.

Intregul traseu de tubulatura este izolat termic, pentru a evita formarea condensului si pentru a limita pierderile de temperatura.

Instalatia de distributie a aerului este prevazuta cu puncte de masura pentru echilibrarea hidraulica si distributia uniforma a aerului in incaperi.

Terminalele instalatiei vor fi anemostate cu suflare in patru directii, pentru montaj in plafonul fals; echilibrarea hidraulica de distributia debitelor se va realiza prin intermediul clapetelor de reglaj fluture montate pe tubulatura.

Pentru parter:

Instalatia va fi compusa din tubulatura de tabla zincata, guri de aspiratie cu paleta de reglare si ventilator exhaustor.

Compensarea depresiunii create se realizeaza prin intermediul unor grile de transfer montate in usi.

Verificarea instalatiilor de ventilatie-climatizare

Se verifica:

· concordanta instalatiilor

· caracteristicile echipamentelor

· starea, tubulaturii, elementelor de reglare si inchidere etc ;

· pozitiile si amplasamentul aparatelor si echipamentelor;

· suportii si pozitiile tubulaturii, corespunzator schemelor si planurilor de istalatii;

· calitatea imbinarilor ;

Instalatiile de ventilatie se vor supune periodic la urmatoarele:

· proba de etanseitate

· proba de eficacitate

Tubulatura:

Canalele de aer trebuie sa raspunda unor cerinte impuse executiei, si anume :

Suprafetele interioare sa fie netede, sa nu adune praful si sa fie usor de curatit;

Sa fie durabile, rezistente la uzura, rezistente la foc;

Nu se admite asezarea imbinarilor longitudinale in prelungire; imbinarile trebuie sa fie alternate, asezate in planuri diferite la sectiuni dreptunghiulare si dupa generatoare diferite la sectiuni circulare;

Falturile vor fi bine etansate, uniform presate si fara curbari si ondulari;

Canalele care transporta aer umed pot da nastere la condensari; nu trebuie sa aiba cusaturi in lung la partea inferioara ( atat pentru a nu se scurge din canal, cat si pentru a nu provoca ruginirea rapida a tablei);

Cusaturile transversale din partea inferioara a canalelor pentru aer umed trebuie etansate prin lipire cu aliaj de cositor;

Lungimile tronsoanelor de canal cu sectiune circulara sau dreptunghiulara se stabilesc dupa caz, in functie de conditiile de transport si de montaj;

Nu se admit deformari vizibile pe peretii canalelor de aer de sectiune circulara, convexitati si concavitati vizibile pe peretii canalelor de aer cu sectiuni dreptunghiulare;

Muchiile canalelor dreptunghiulare trebuie sa fie drepte, fara sinuozitati.

Sustinerea canalelor de aer se realizează in general pe console fixate in zidărie sau tiranti suspendati de placa.

In locurile unde pozitia permite se pot suspenda canale de ventilare, prin agatarea cu bolturi de otel lat, stranse cu suruburi. Aceasta sustinere se face la distante de cel mult 4,00 m unul de altul, infasurandu-se conducta cu tabla si nu flansele. Pentru a impiedica deplasarile laterale ale cnalelor se prevad din loc in loc sustinatoare duble.

In unele situatii canalele de aer se monteaza sub pardoseala sau suspendate de plansee, in acest caz sustinerea realizandu-se prin doi tiranti de otel rotund, filetati la ambele capete care prind la un capat o platbanda fixata pe partea de jos a planseului, iar la celalalt capat profilul de otel pe care se sprijina propriu-zis canalul de aer.

In cazul canalelor de dimensiuni medii se foloseste in mod frecvent sistemul de prindere de grinzi, care prezinta avantajul ca in preajma acestora nu se gasesc retelele altor instalatii (electrice sau termice). Pentru sustinerea canalelor rectangulare se folosesc confectii din otel cornier sau otel “U", care se fixeaza de grinda cu ajutorul unor platbande prinse cu buloane, incastre in grinda.

In cazul canalelor verticale, acestea se sustin cu bratari rigid fixate sub flansa.

Tubulatura de aer este racordeaza cu aparate, utilaje etc., cu elemente in miscare (ventilatoare, masini tehnologice, etc.) prin intermediul unor elemente elastice care sa impiedice in mod complet transmiterea vibratiilor mecanice catre canalele de aer. Racordurile elastice sunt pe cat posibil etanse, fara scapari de aer si realizate astfel incat sa reziste, dupa destinatie, la actionarea gazelor fierbinti, umiditatii gazelor si vaporilor corozivi, a prafului abraziv sau a aschiilor.

Sustinerea canalelor de aer se va face cu elemete de sustinere tipizate. La canalele orizontale sustinerile se vor prevedea la distantele indicate in tabelul urmator.

Elemente de reglaj:

a). Clapete de reglaj:

Sunt dispozitive formate dintr-o paleta neprofilata, din tabla de otel, suficient de groasa spre a fi rezistenta: de 1mm grosime pentru canale cu latura sau diametrul pana la 300mm; de 1,50mm pentru cele peste 500mm.

Clapetele au axul de rotire central (tip fluture) cu maneta.

b). Jaluzele de reglaj

Sunt clapete cu mai multe palete, profilate sau neprofilate care se monteaza pe canale de ventilatie de dimensiuni mari. Paletele jaluzelor au margini indoite astfel ca sa se imbine cat mai etans, nelasand sa treaca aerul; manevrarea petelor se face simultan prin intermediul unui dispozitiv de parghii. Intregul sistem trebuie sa fie usor manevrabil; fara efort de actionare, iar paletele sa fie echilibrate pentru a putea fi fixate in casete etanse, prevazute cu sisteme de ungere. De asemenea paletele trebuie sa fie plane, rezistente si sa nu vibreze la trecerea aerului.

Prize de aer

Folosite pentru captarea si introducerea aerului proaspat din mediul exterior cladirii, se monteaza de obicei la inaltime.

Pentru captarea unui aer cat mai curat, fara impuritati sau mirosuri se recomanda plasarea acestor prize in locuri ferite de surse nocive, iar constructia lor va fi astfel realizata incat sa nu poata patrunde frunze, hartii, animale mici. Pentru aceasta, la partea superioara sunt prevazute cu rame cu jaluzele fixe, de protectie contra ploii sau zapezii, precum si o plasa de sarma. Ramele metalice se fixeaza in zidarie sau beton cu praznuri si mortar de ciment.

Guri de introducere si de absorbtie

Elementele prin care aerul este introdus sau aspirat din incaperile ventilate se amplaseaza pe canale si la capetele lor astfel incat sa se realizeze o distributie uniforma a aerului in zona ocupata de oameni, sa evite formarea curentilor care produc neconfort, sa amestece aerul prosapat cu cel viciat pentru a nu se forma zone cu concentratii de substante nocive peste limita admisa, etc. Gurile de introducere se repartizeaza in general pe una sau mai multe laturi ale incaperii, cum este cazul incaperilor din cladirile social-culturale, unde degajarile de caldura, umiditate sau de substante nocive din incapere se produc in mod uniform in intregul volum al acesteia.

Tipul gurilor de introducere si aspiratie este ales in functie de sistemul de ventilatie folosit (naturala, locala sau conditionare), de conditiile arhitectonice ale caldirii, asigurandu-se un aspect estetic interiorului incaperii.

Aceste guri sunt prevazute cu dispozitive de reglare a debitului de aer, lucru ce se poate realiza prin constructia insasi a ramei cu jaluzele sau prin clapete de reglaj montate in apropiata vecinatate a gurilor respective, pe canalele de aer.

Elemete auxiliare

Capace de vizitare

Sunt dispozitive care se monteaza pe canalele de aer pentru vizitarea organelor de inchidere si reglaj sau pentru curatirea canalelor. Dupa formarea canalelor, capacele de vizitare se construiesc in doua tipuri, pentru canale dreptunghiulare si circulare, montarea facandu-se in partea inferioara, eventual laterala a canalului, iar pentru transport pneumatic exista un tip de capac care se monteaza inaintea coturilor sau ramificatiilor unde sunt posibilitati de infundarea conductei.

2. Puncte de masurare

Sunt dispozitive care se monteaza pe canalele de aer in scopul masurarii parametrilor aerului din canal (temperatura, presiune, viteza) cu diverse aparate de masura si control. Capacele acestor puncte de masurare se pot monta in orice pozitie la canalele din tabla zincata.

Reglarea instalatiei

Pentru reglarea instalatiei se folosesc:

Toate dispozitivele de reglaj a gurilor de introducere se vor regla astfel incat:

Dispozitivele de reglare montate in ramificatii si in gurile de ventilare sa asigure debitul indicat in proiect.

Dispozitivele de reglare centrala montate pe CTA sa aiba gradul de manevrabilitate minim-maxim pentru a nu vicia performantele utilajului.

Organele de reglare sa asigure alimentarea consumatorilor-energie electrica, apa calda, agenti frigorific- la parametrii prevazuti in proiect.

Se verifica prin masuratori caracteristicile aparatelor montate in instalatie in pozitia normala de lucru si anume: ventilatoare, baterii de incalzire, baterii de racire si prin sondaj gurile de introducere, gurile de evacuare.

La ventilatoare se va masura debitul de aer, (toleranta +-5+10-%)

Exploatarea curenta se realizeaza prin:

-Verificarea starii instalatiei

-Supravegherea si urmarirea functionarii

-Corectarea regimului de functionare

-Controlul periodic al caliatii aerului

-Intretinerea instalatiilor in conditii care sa asigure buna functionare

Verificarile se efctueaza permanent si privesc atat instalatiile de ventilatie introducere-evacuare cat si instalatiile anexe, starea de curatenie si siguranta instalatiilor. Se verifica pozitiile de functionare a organelor de inchide re si reglare cat si integritatea elementelor component ale centralelor de ventilatie, ventilatoarelor, baterii, armature, aparate de masura si control.

Intretinerea instalatiilor de ventilare-climatizare:

Intretinerea acestor instalatii asigura buna functionare si conditiile de microclimate la paremetri prescrisi. Operatiile de intretinere sunt:

-La bateriile de incalzire-racire se verifica etanseitatea racordurilor la sursele de agent termic.

-Curatirea aripioarelor bateriilor de praf si alte impuritati prin suflarea cu aer sau spalarea cu jet de apa; spalarea anuala in interior a bateriilor de incalzire in vederea indepartarii depunerilor de namol sau piatra.

-Dezaierisirea periodica a circuitelor de agnet termic.

-Inlocuirea garniturilor defecte, strangerea presetupelor si curatirea scaunelor ventilelor de inchidere.

-La gurile de introducere-evacuare se va verifica si corecta suprafata libera prin curatirea eventualelor impuritati.

-Organele de inchidere si reglaj se vor curati si axele de rotatie vor fi unse.

-Se controleaza permanent aparatele de masura si control prin compararea valorilor acestora cu valorile parametrilor necesari a fi realizati de catre instalatie.

-Se fac masuratori periodice pentru determinarea debitelor de aer, urmarindu-se totodata modul de functionare al elementelor de comanda si semnalizare aferente.

3 Instalatii de ventilare speciale de aparare civila

Stațiile de metrou funcționează și ca adăpost de apărare civilă pentru un timp de izolare totală de 72 de ore. În acest sens se are în vedere că sistemul de protecție civilă dintr-o stație de metrou trebuie să se poată organiza în timpul cel mai scurt dupa primirea ordinului de la ISU.

Stațiile de metrou sunt dotate cu sisteme de ventilație care au scopul asigurării microclimatului în spațiile de adăpostire, atât pe timp de pace cât și în situații de apărare civilă. Sistemul de ventilație al stației are două regimuri de funcționare: regim 1 cu aer proaspăt și regim 2 cu aer filtrat (în caz de atac nuclear).

Statiile de metrou amenajate ca adaposturi de persoane, pot asigura protectia impotriva undei de soc, radiatiei permanente, substantelor toxice de lupta, preparatelor bacteriene si efectele incendiilor exterioare; in acest scop statiile sunt prevazute cu instalatii de ventilatie speciala, instalatii sanitare, porti de protective (ALA), grupuri electrogen si instalatii electrice aferente.

Grup electrogen

Instalatiile de ventilare pentru protectie civila au drept scop asigurarea conditiilor de microclimat in spatiile de adapostire.

Instalatiile si utilajele cu functiuni comune in regim de exploatare normala si speciala se supun verificarilor starii de buna folosinta in mod curent.

Ventilatia generala a statiei, instalatiile tehnico-sanitare, instalatiile electrice aferente echipamentelor EM sunt revizuite in mod curent, iar atunci cand este necesar sunt supuse reparatiilor curente conform indicatiilor furnizorilor de utilaje si echipamente.Instalatiile si utilajele cu functiuni exclusiv de protectie civila se echipeaza la ordin si supun unui regim de conservare

Din categoria instalatiilor cu functiuni exclusiv de protectie civila fac parte:

a. instalatia de filtroventilare;

b. portile speciale;

c. clapetele de etansare si dispozitivele antisuflu;

d. statia de hidrofor ( apa potabila ).

Instalatiile de ventilatie vor asigura mentinerea in spatiile de adapostire a urmatorilor parametrii ai aerului:

temperature efectiva maxima admisa 20°C

nivel maxim de bioxid de carbon 2%

nivel maxim de oxigen 19%

Instaltia de ventilare trebuie sa fie astfel realizata incat sa asigure o distributie uniforma a aerului in toate spatiile de adapostire, pentru mentinerea conditiilor de microclimate impuse.

Tubulatura de ventilare va fi confectionata din materiale neinflamabile, rezistente la coroziune si soc; grupurile de refulare si absortie vor fi prevazute cu posibilitati de reglare a debitului.Aerul proaspat ce se introduce in incinta statiei de metrou se va amesteca cu o parte din aerul interior recirculat, dupa care este racit politropic in doua trepte in camerele de tratare a aerului cu ajutorul apei de put si uscat cu ajutorul bateriilor electrice (tip BEM) dupa care este distribuit in statie.

Aerul uscat si viciat va fi evacuat in exteriorul statiei cu ajutorul ventilatorului de evacuare si prin suprapresiune, prin intermediul supapelor de suprapresiune.

Elementele asupra carora se va exercita reglajul vor fi:

debitul de racier

temperature aerului introdus in statie

bacteria electrica de incalzire

clapetele de reglaj

robinetele cu clapa future actionate electric

Pentru micsorarea cantitatii de praf radioactive dinaerul introdus, prizele speciale de introducere trebuie sa aiba o inaltime minima de 1 m de la partea inferioara a golului de introducere si pana la nivelul terenului.Toate tipurile de porti de protective vor fi de executie etansa iar portile de protective de la vestibule vor fi astfel realizate incat sa asigure si protectia impotriva radiatiilor.

Ventilatoare ALA

Camera Filtrare aer prin nisip

Poarta ALA (inchidere etans statie)

Material-plumb

Inaltime-8 m

Latime-6 m

Grosime-80cm

Gura absortie camera filtrare prin nisip

Filtre chimice

4 Calitaea aerului in matroul bucurestean

4.1 Monitorizarea calității aerului în încăperi

Calitatea aerului in interiorul cladirilor este una dintre problemele ecologice majore în Europa . Din acest motiv, și pentru că petrecem 60-90% din viața noastră în interiorul clădirilor (acasă, la birou, la școală), calitatea aerului din clădiri are un rol foarte important în sănătatea populației, mai ales pentru grupurile vulnerabile precum copiii și persoanele în vârstă .

(QAI) se referă la calitatea aerului din interiorul clădirilor și este legată de sanatate confort si abilitatea de a lucra. Pentru a defini QAI, parametrii precum rata de ventilatie,viteza aerului,raportul intre aer prostat si aer recirculat si expunerea la mucegai sau chimicale. Poluarea aerului interior este cauzata de surse din interiorul clădirilor, dar poate fi cauzată și din exterior.

În prezent, monitorizarea calității aerului în încăperi este una dintre direcțiile importante de cercetare, care devine esențială pentru dezvoltarea ingineriei construcțiilor, în special pentru construirea de „case pasive și sănătoase”. Monitorizarea și controlul temperaturii, umidității și concentrației de dioxid de carbon din încăperi au un rol decisiv pentru confortul utilizării acestora și au un efect pozitiv asupra sănătății noastre. Cei mai importanți parametri de care depinde calitatea aerului.Confortul nostru termic depinde, într-o foarte mare măsură, de:

temperatura aerului și modificări chiar și mici ale acesteia pot fi foarte puternic resimțite. Totodată, controlul și menținerea temperaturii la un nivel optim (18 – 22°C) sunt foarte costisitoare și sunt determinate de performanța energetică a clădirii.

umiditatea relativă, care exprimă concentrația de vapori de apă din aer, care ar trebui să se situeze în intervalul 40 – 60%. Aceasta nu este un parametru critic și la fel de strict controlat ca temperatura. Valorile care se abat cu mult de intervalul optim determină însă un disconfort accentuat. Controlul umidității este realizat, cel mai adesea, prin uscarea prin circularea aerului în sistemele de climatizare.

compoziția aerului, care este determinată de amestecul de gaze din atmosferă. Cea mai mare importanță din punct de vedere biofizic o are procentul de oxid și dioxid de carbon. Concentrația acestor două gaze se poate schimba foarte repede în interiorul încăperilor, dată fiind participarea lor la procesele metabolice, chimice și biochimice. Modificările concentrației de CO2 în aerul inspirat au un efect mai mare asupra organismului uman decât modificările comparabile ale concentrației de oxid de carbon. De aceea, un element de bază al monitorizării compoziției aerului îl constituie controlul concentrației de dioxid de carbon.

Necesitatea monitorizării CO2 din aer.Necesitatea monitorizării calității aerului, în special analizarea concentrației de dioxid de carbon din încăperi, au o mare importanță în contextul a trei categorii de factori:

fizici,

economici,

legați de sănătate.

Menținerea unei calități optime a aerului și reducerea concentrației de CO2 necesită o ventilare continuă a clădirii. O ventilare intensă duce la creșterea emisiei de căldură în afara clădirii. În același timp, condiționările de ordin fizic implică necesitatea creșterii performanței energetice a clădirilor prin reducerea căldurii emise în afara acestora.Aspectele economice sunt direct legate de costurile ventilației în vederea menținerii concentrației de CO2 la nivelul admis.Aspectele legate de sănătate se referă mai ales la reacția organismului uman la concentrația crescută de dioxid de carbon din aerul inspirat.

O concentrație crescută de CO2 cauzează scăderea capacității de concentrare și somnolență. În cazul în care concentrația de dioxid de carbon atinge o valoare comparabilă cu concentrația de oxid din aer (circa 20%), poate prezenta un risc pentru viață. Prin urmare, menținerea unor valori optime ale concentrației de dioxid de carbon determină în mod indirect creșterea randamentului activității noastre și scade riscul de apariție a unor afecțiuni determinate de expunerea la o concentrație ridicată de CO2 .

Reglementări legale privind concentrația de CO2 din încăperi

În țările cu un nivel ridicat de dezvoltare din America de Nord și Europa, se acordă o mare importanță tuturor celor trei categorii de factori menționate mai sus. În aceste zone au fost introduse standarde care reglementează calitatea aerului și recomandări referitoare la concentrația de CO2 din încăperi.

Standardele în vigoare referitoare la ventilație sunt:

ASHRAE 62.1-2013 în Statele Unite

EN-15251:2012, EN-15241:2011, EN-15242:2009 și EN-13779:2008 în Europa.

Acestea au drept scop obținerea unei calități acceptabile a aerului în încăperi..Toate standardele amintite se referă în mod asemănător la intensitatea ventilației ca fiind funcție de numărul de persoane, tipul și volumul încăperii. Intensitatea ventilației de forțare a înlocuirii aerului, recomandată în prezent, se situează între 15 și aproximativ 40 m3/h per persoană. Reglementările legale se referă și la limitele concentrațiilor de CO2 care au un efect negativ sau prezintă riscuri pentru sănătate.

4.2 Calitaea aerului in Metrou

Instalațiile de ventilație: în regim de trafic normal, debitul de aer care trebuie vehiculat pe un ansamblu stație – interstație, este de cca. 300.000 mc/h.Ventilarea acestui ansamblu se face în regim reversibil, în cursul verii aerul convențional curat fiind introdus prin centrala de ventilație din stație și evacuat prin centrala de ventilație a interstației, iarna circuitul de introducere-evacuare fiind inversat, degajările de căldură din tunel sunt utilizate pentru încălzirea spațiilor publice din stație. În cursul verii, pentru menținerea în stații a unei temperaturi de max. +27° C, sunt prevăzute instalații de umidificare și purificare. Pentru a preveni împrăștierea particulelor de praf antrenate de circulația trenurilor și pentru a prelua căldura degajată la frânarea în stații, s-a prevăzut un sistem de ventilare a subperoanelor care asigură aspirația aerului la nivelul căii de rulare și evacuarea acestuia spre interstații, în sensul de circulație al trenurilor.

Monitorizarea calitatii aerului în metrou necesită identificarea tuturor surselor potențiale de poluanți și a ratelor de eliminare a acestora, a principalelor căi de migrare a poluanților și a țintelor pentru care există un risc major pentru sănătatea umană sau orice impact de mediu semnificativ. Abordarea monitorizării calitatii aerului în metrou oferă un bilanț pentru fiecare aspect de mediu și este o prioritate în atenția managementului de vârf.

Calitatea aerului pentru metrou reprezintă asigurarea confortului termic și bioclimatic, atât pentru personalul de exploatare, cât și pentru publicul călător. Asigurarea calității aerului din metrou se face prin controlarea și reglarea mai multor parametrii: temperatura și umiditatea relativă a aerului, viteza de deplasare a aerului, concentrația și natura suspensiilor solide sau lichide pe care le conține aerul și compoziția chimică a acestuia. Măsurătorile de temperatură și umiditate relativă a aerului din metrou (stații publice, spații tehnice și tunele) se efectuează permanent cu aparate înregistratoare, iar datele prelucrate se folosesc la aprecierea stării de confort și la stabilirea regimului de funcționare a instalațiilor de ventilație generală. Analiza evoluției acestor valori pe diagramele de confort conduce la concluzia că valorile medii lunare se situează in zona de confort.

Monitorizarea calitatii aerului în metrou, realizarea colectării și evaluării datelor de mediu se face prin intermediu unui compartiment specializat, respectiv Laboratorul de Microclimat, în ceea ce privește:

confortul bioclimatic

confortul termic (temperatură, umiditate relativă, calitatea aerului, viteza aerului și temperatura medie de radiație a elementelor delimitatoare ale încăperii).

reglaje ventilare (reglare aeraulică și reglare proporțională).

Activitatea laboratorului este organizată pe formații de lucru, astfel:

formația de chimia aerului și apei, care verifică:

confortul bioclimatic

potabilitatea apei

formația măsurători microclimate și reglaje ventilație

formațiile de reparații aparate climatizare.

Dacă din analizele și măsurătorile efectuate în subteran rezultă valori ale agenților poluanți ce depășesc valorile admise prin normativele de specialitate în vigoare, conducerea laboratorului are obligația de a sesiza imediat conducerea Metrorex și de a lua măsuri rapide pentru revenirea la o situație normală. Laboratorul dispune de documentația necesară, de aparatură tehnică adecvată efectuării tuturor măsurătorilor și analizelor.

Programul de monitorizare are ca obiective:

Controlul evoluției emisiilor de poluanți de pe amplasament

A asigura că nu se ajunge la nivelurile critice de impact asupra factorilor de mediu receptori

A urmării efectele măsurătorilor de reducere, după caz, a poluării.

Etapele de monitorizare cuprind:

Înregistrarea continuă a valorilor factorilor de mediu

Analize pe amplasament

Măsurători sau prelevări periodice de probe, pentru parametrii microclimatici din stațiile de metrou.

4.3 Statistici privind numarul de calatori pentru statii de metrou: Universitate, Basarab 1, Piata Unirii 1, Gara de Nord 1, Jiului si Grivita pe anul 2017:

Parametri de confort termic

Pentru asigurarea confortului călătorilor și personalul de exploatare, se realizează monitorizarea parametrilor privind confortul termic în toate stațiile de metrou.

Această acțiune se aplică prin monitorizarea, interpretarea rezultatelor și stabilirea măsurilor privind regimul de funcționare a instalațiilor de ventilație genereală și tehnologică în toate stațiile de metrou, temperatura, umiditatea relativă și viteza aerului, temperatura medie de radiație a elementelor delimitatoare ale încăperii, rezistența termică a îmbrăcămintei (care determină o ambianță plăcută în care omul, fie se odihnește sau se recrează, fie lucrează cu randament ridicat).

Descrierea modului de lucru :

Măsurătorile privind confortul termic, interpretarea rezultatelor și stabilirea măsurilor privind regimul de funcționare a instalațiilor de ventilație generală și tehnologică sunt realizate de laboratorul de microclimat.

Starea de confort termic este asigurată de o serie de factori principali, legați de schimbul normal de căldură al omului cu mediul ambiant (temperatura, viteza mișcării aerului, umiditatea relativă a aerului, intensitatea activității, temperatura medie de radiație a elementelor delimitatoare ale încăperii, rezistența termică a îmbrăcămintei) și de o serie de factori secundari (puritatea aerului, iluminat, estetica încăperii).

Pentru spațiile tehnice noțiunea de confort este înlocuită cu noțiunea de condiții de muncă, corespunzătoare activității desfășurate.

Parametrii confortului termic sunt:

temperatura aerului interior;

temperatura medie de radiație a elementelor delimitatoare ale încăperii;

umiditatea relativă a aerului;

viteza de mișcare a aerului;

rezistența termică a îmbrăcămintei;

intensitatea activității.

Parametrii determinați pentru confortul termic, în incinta metroului sunt:

temperatura aerului interior;

umiditatea relativă a aerului;

Temperatura aerulu interior (ti) constituie o bază bună pentru a caracteriza o microclimă din punct de vedere al confortului termic. Variații relativ reduse ale temperaturii aerului interior sunt sesizate imediat de organismul uman care trebuie să facă față rapid noilor modificări, pentru a menține constant schimbul de căldură cu mediul ambiant.

Modul în care este resimțită variația temperaturii aerului interior (diferit pe grupe de indivizi) face ca domeniul de valori pentru temperatura interioară să fie stabilit statistic. În perioada rece a anului, s-a estimat că, pentru un număr mare de subiecți, următoarele temperaturi sunt recomandate :

activitate statică +190 C;

activitate ușoară +170 C;

muncă fizică intensă +120 C;

ateliere diverse 16 ÷ 180 C;

În perioada caldă a anului, în încăperile climatizate, temperatura aerului interior va fi, de regulă, cuprinsă între 220 C și 260 C. În încăperile ventilate mecanic sau natural (neclimatizate), temperatura aerului interior nu va depăși cu mai mult de 50 C temperatura medie lunară a aerului exterior din luna iulie.

Pentru asigurarea condițiilor de confort termic, diferența de temperatură, într-un același plan orizontal, nu trebuie să depășească un ecart de + 20 C de la valoarea considerată într-o ambianță ventilată și de + 1,50 C într-o încăpere climatizată.

În perioadele anului cu temperaturi scăzute ale aerului, temperatura aerului interior se poate modifica prin aportul de energie termică degajată de încălzitoarele electrice din încăperi. Încălzitoarele electrice pot fi:

încălzitoare electrice cu radiație;

încălzitoare electrice cu convecție;

încălzitoare electrice cu lichid cu circulație naturală (radiatoarele electrice);

încălzitoare electrice cu ventilație (aeroterme)

Pierderile de căldură ale organismului uman se fac parțial prin evaporarea de la suprafața pielii, de unde și importanța umidității relative în gradul de confort. Conform normei DIN/1983 în încăperile climatizate se consideră limita inferioară a nivelului admisibil al umidității relative 35 % iar limita superioară 70 %. Atunci când umiditatea relativă este sub 35%, cazuri întâlnite frecvent iarna, în încăperile încălzite se favorizează apariția prafului, care carbonizează la atingerea corpurilor încălzite, dând naștere unor gaze iritante pentru aparatul respirator (printre care și amoniacul) iar mucoasele căilor respiratorii se usucă, producându-se o stare de disconfort.

Umiditatea relativă peste 70 % favorizează apariția condensului și mucegaiului. În corelație cu creșterea temperaturii, umiditatea joacă un rol foarte important. Pentru o umiditate relativă de 60 %, transpirația se produce la + 250 C iar pentru un nivel de 50 % la + 280 C. Cu cât temperatura crește nivelul de umiditate va trebui să fie mai scăzut.

Viteza de mișcare a aerului constituie un parametru important al confortului termic. În aer liber, omul nu este deranjat de mișcările aerului cu amplitudine mică. Într-o încăpere, sensibilitatea crește iar senzația de disconfort se resimte, cu atât mai mult cu cât temperatura aerului în mișcare este mai mică decât temperatura mediului ambiant.

Principalele inconveniente ale instalațiilor de ventilație și climatizare sunt curenții de aer și zgomotul. Transferul de căldură și apă necesită, aproape întodeauna, un minim de mișcare a aerului. Determinarea limitelor ce se impun mișcării aerului pentru a nu dăuna confortului este dificil de stabilit și numai în condiții medii. Dificultatea principală constă în aceea că aerul într-o încăpere ventilată nu este niciodată în repaus. Direcția și viteza aerului se schimbă în fiecare punct sub acțiunea diferențelor de temperatură și a forțelor de inerție. Amplitudinea și frecvența variațiilor de viteză influențează senzația de confort termic a organismului uman. La temperaturi uzuale de 20 ÷ 220 C, optimum de viteză, determinat experimental, este cuprins între 0,15 m/s și 0,25 m/s. În norma DIN/1946 limitele valorilor pentru viteza aerului corespund mediei aritmetice a vitezei aerului într-un loc dat, în mediu, pentru un individ îmbrăcat, în activitate și așezat.

Valorile prescrise sunt verificate prin măsurători în situ, la înălțimea de 0,75 m de pardoseală și la distanța de 2 m de la peretele exterior. Pentru a avea o evaluare concludentă este obligatoriu să se aibă în vedere stabilitatea și uniformitatea temperaturii interioare, de la care se acceptă o abatere de la – 0,50 C până la +10 C. În mod excepțional se admit și abateri de la -10 C până la +20 C, dacă ponderea numărului acestor măsurători din totalul măsurătorilor nu depășesc 10 % .

Pentru a determina confortul termic în stații și tunele, se fac măsurători sistematice ale valorilor temperaturii și umidității relative ale aerului interior, de către laboratorul de microclimat. Aceste măsurători asigură întocmirea unei bănci de date pe baza căreia se determină oscilațiile zilnice, săptămânale, lunare și anuale ale parametrilor de confort termic. Analiza acestei baze de date pemite alegerea variantelor optime de funcționare a sistemelor de ventilație din metrou.

Pentru determinarea parametrilor confortului termic în stații și tunele se folosesc:

Înregistratorul electronic de temperatură și umiditate relativă ”Data Logger”

Psihrometrul electronic;

Termohigrometru electronic, pentru determinarea și stocarea instantanee a parametrilor de microclimat (temperatură și umiditate relativă).

Măsurătorile pe teren se fac de către personalul laboratorului de microclimat, iar analiza măsurătorilor, interpretarea rezultatelor se face de către șeful laboratorului de microclimat într-o planificare anuală a măsurătorilor cu privire la temperatura și umiditatea relativă în stații și tunel. În fiecare stație de metrou, în zona mediană a peronului este montat într-o cutie de lemn prinsă pe perete sau pe stâlp câte un aparat Data Logger. Înregistrările stocate în memoria aparatului sunt descărcate în memoria unui PC, cu ajutorul căruia urmează a fi procesate. În tunele, în zone caracteristice, sunt montate termohigrografe. Diagramele termohigrografului se schimbă săptămânal. După așezarea diagramei se face armarea mecanismului de ceas, alimentarea penițelor cu cerneală și apoi calibrarea aparatului.

Pe baza valorilor măsurate de DATA LOGER, salvate și transmise la PC, prin cablu serial (sau colectorul de date) sau citite pe diagramele termohigrometrul electronic, șeful laboratorului microclimat notează :Valorile medii lunare ale parametrilor de confort termic în stații și tunele, pe diagramele de confort Lancaster – Castens – Ruge (care au prestabilite și trasate zonele de confort, uscăciune și zăduf). În funcție de zona în care se regăsesc punctele de temperatură și umiditate se stabilește regimul de funcționare al CVG stație și CVG interstație. Măsurătorile pentru determinarea confortului termic se fac permanent.

În spațiile în care își desfășoară activitatea personalul metroului se fac măsurători trimestriale, de către personalul laboratorului de microclimat, cu termohigrometrul electronic sau psihrometrul, pentru determinarea temperaturii și umidității relative, iar completarea tabelelor, analiza măsurătorilor și interpretarea rezultatelor se face de către șeful laboratorului de microclimat.

Înregistrarea temperaturii și umidității se face cu psihrometrul, într-un punct situate în mijlocul încăperii la distanța de peste 1 m față de elementele de construcție, pe o diagramă, montată pe un tambur rotativ, care face o rotație de 360 de grade în decursul unei săptămâni, fiind rotit de un mecanism de ceas.

Valoarea umidității relative se obține, pe baza unor tabele și diagrame special întocmite, folosind valoarea temperaturii uscate și valoarea rezultată din diferența dintre temperatura uscată și temperatura umedă. Valorilor citite se notează într-un formular privind: Măsurători ale parametrilor de confort termic în spațiile în care își desfășoară activitatea personalul din metrou. Determinarea și stocarea instantanee a parametrilor de microclimat (temperatură și umiditate relativă) se face folosind termohigrometru electronic. Valorile citite se transpun pe diagrame de confort Lancaster –Castens – Ruge. În funcție de zona în care se regăsesc punctele de temperatură și umiditate se stabilește regimul de funcționare al CVG stație, CVG interstație și a sistemelor de ventilație tehnologică. Dacă din măsurătorile efectuate rezultă valori ce depășesc valorile admise conform prevederilor sănătății și securității muncii, șeful laboratorului de microclimat are obligația de a face propuneri pentru măsurile necesare a fi luate, în vederea revenirii la o situație normală.

Pentru o interpretare mai amănunțită a microclimatului din stații și tunele, depistarea unor eventuale infiltrații în pereți, la cererea subunităților care își derulează activitatea în metrou, se fac măsurători noncontact (în infraroșu) ale temperaturii pereților stațiilor și tunelelor. În funcție de distanța și obiectul care urmează să fie măsurate, un anumit punct de măsură este înregistrat. Măsurătorile efectuate sunt continue, cu citire instantanee, a valorilor minime și maxime. Valorilor măsurate ale temperaturilor de contact a suprafețelor vizate de măsurători, se notează într-un formular privind: Măsurători ale temperaturii și umiditatății relative a pereților stațiilor de metrou.

Aerul și reglajul instalațiilor de ventilație

Compoziția chimică a aerului la metrou se asigură prin determinarea, monitorizarea și adoptarea măsurilor necesare în scopul limitării până la eliminare a efectelor negative privind compoziția normală a aerului, interpretarea rezultatelor și stabilirea măsurilor privind regimul de funcționare a instalațiilor de ventilație genereală și tehnologică, determinarea, monitorizarea și tratarea concentrației și natura agenților poluanți solizi sau lichizi.

a) elementele care intră în compoziția normală a aerului :

Oxidul de carbon (CO): valoare maximă admisibilă = 20 mg/mc; valoare medie determinată (ian. 2018) = 14,5 mg/mc;

Bioxidul de carbon (CO2): sau dioxidul de carbon este cel mai important gaz, care cauzează efectul de seră (cu o pondere de cca. 50% din efectul de seră antropogen). Conform raportului IPCC din 2001, începând cu anul 1750 a avut loc o creștere a concentrației de CO2 din atmosferă cu 31%. Aproximativ 75% din emisiile antropogene de CO2 în atmosferă din ultimii 20 de ani sunt cauzate de arderea carburanților fosili.

Valoare normală = 0,03 % vol.; valoare medie determinată (ian. 2018) = 0,08% vol. Din punct de vedere a igienei, determinările efectuate indică faptul că aerul este ușor viciat (viciat poluat). Vicierea aerului este un fenomen complex; la baza vicierii aerului stă procesul respirator, care produce o serie de modificări fizice ale aerului, cum ar fi: creșterea temperaturii și umidității aerului, eliminarea unor produși din metabolism în mediul exterior, neutilizarea sistemelor de ventilație esistente.

Pulberile în suspensie: valoarile determinate se încadrează între 0,58-1,78 mg/mc (ian. 2018). Valoarea maximă admisibilă = 10 mg/mc

Efectele substanțelor nocive asupra organismului omenesc depind de natura și concentrația lor în aerul încăperii precum și de durata acestora. Prezența gazelor în aerul unei ambianțe este datorată surselor interioare (mobilier, tencuială, obiecte vopsite, toalete) și aportului de aer exterior, care poate conține poluanți, în funcție de zona în care este amplasat spațiul analizat. Puritatea aerului interior, respectiv concentrația unor noxe în aerul încăperilor, este influențată în mare măsură de noxele existente în aerul exterior și care sunt introduse, în încăperi, o dată cu aerul de ventilare.

Omul în procesul de expirație degajă o anumită cantitate de bioxid de carbon. Degajarea de CO2 este în funcție de vârstă și natura activității:

Pentru adulți cu muncă fizică: 68 g / h;

Pentru adulți cu muncă ușoară: 35 g / h;

Pentru adulți în repaus: 35 g / h;

Pentru copii până la 12 ani: 18 g / h.

Creșterea conținutului de acid carbonic într-un spațiu datorită dagajărilor de CO2, constituie un indicator al degradării aerului într-un volum închis. Se poate vorbi de aer viciat atunci când, conținutul de CO2 este cuprins între 0,1% și 0,15 %, ceea ce corespunde unei concentrații de 1000 la 1500 ppm. Efectul devine dăunător pentru organism de la o concentrație de 2,5 %. Aerul normal conține 0,032 % până la 0,035 % (320 – 350 ppm).

Concentrațiile maxime admisibile în atmosfera zonei de muncă sunt :

CO2 : 5000 mg /m3

CO : 20mg /m3

Pulberi în suspensie: 10mg / m3

CO2 este prezent pretutindeni dar, alături de acesta, se găsesc și alte noxe, a căror concentrație se poate stabili prin măsurători la fața locului. Aerul cu un conținut mare de particule în suspensie poate provoca iritarea mucoasei și a căilor respiratorii.

Criteriul conținutului de CO2 și pulberi în suspensie este folosit pentru determinarea debitului minim de aer proaspăt.

Pentru determinarea oxigenului, oxidului de carbon, bioxidului de carbon și pulberilor în suspensie se respectă STAS-ul 10331-75 : „Principii generale de luare a probelor“. Pentru determinarea concentrației de oxigen din încăperi, proba de aer este prelevată într-un balon de cauciuc tip „minge de plajă“ și analizată cu aparatul numit „Permolit 3“.

Pentru determinarea concentrației de oxid de carbon și bioxid de carbon, proba de aer este prelevată într-un balon de cauciuc tip „minge de plajă” și analizată cu aparatul numit”Infralyt 4“.

Pentru determinarea pulberilor în suspensie, conform STAS 10813-76, se folosesc filtre membrană, cu dimensiunea porilor de 0,85 μm și pompă de aer.

Pentru obținerea unor rezultate care să reflecte situația reală a poluării aerului, s-a stabilit ca determinarea analizelor pentru oxidul de carbon, bioxidul de carbon și pulberi în suspensie să curprindă toate variațiile sezoniere. Astfel, prin planificarea și efectuarea trimestrielă a analizelor de aer, se acoperă toate stațiile din rețeaua de metrou și se întocmește Buletinul de analiză a indicatorilor de aer.

Regimul optim de funcționare a instalațiilor de ventilație generală a stațiilor și interstațiilor de metrou, se va elabora și se va stabili după necesități, în funcție de concentrația de noxe și nevoia de aer proaspăt.

Recoltările probelor de aer din stațiile de metrou se înregistrează în „Monitorizarea indicatorilor determinați din aer” iar determinările săptămânale din cursul unei luni calendaristice se înregistrează în Buletin de analiză indicatori aer nr., urmând a fi centralizate lunar.

Stațiile de metrou sunt dotate cu instalații de ventilație mecanică. Problemele legate de sistemele de ventilare sunt, în principal, cele pentru crearea și asigurarea unui microclimat situat în zona de confort necesar pasagerilor și personalului de lucru și întretinere, precum și asigurarea condițiilor pentru îndepartarea căldurii generate de funcționarea normală a sistemului complex de trafic de așa manieră, încât fiabilitatea echipamentului să nu fie micsorată.

Problemele importante legate de confortul pasagerilor sunt:

rezolvarea fluctuațiilor de presiune;

diminuarea efectului de piston la intrarea trenurilor în stație;

atenuarea curentului de aer la accese;

controlul emanațiilor, precum și probleme legate de protecția fonică din interiorul metroului și a zonelor riverane prizelor de ventilație.

Buna funcționare a metroului presupune rezolvarea corectă a sistemelor de ventilație, termice si de climatizare, deoarece asigurarea unui mediu ambiant de confort este adeseori la fel de importantă pentru pasageri ca și viteza de transport, astfel încât aceasta afectează direct nivelul de utilizare a metroului.

În scopul asigurării confortului pentru publicul călător și personalul de exploatare al "Metrorex", se realizează monitorizarea și reglajul instalațiilor de ventilație generală și tehnologică din stațiile de metrou, prin următoarele activități:

reglajul instalațiilor de ventilație generală a stațiilor și interstațiilor de metrou pentru stabilirea regimului optim de funcționare;

reglajul instalațiilor de ventilație tehnologică și stabilirea regimului de funcționare, în conformitate cu diagramele de confort Lancaster-Castens-Ruge.

reglarea aeraulică: reglarea prin care se asigură pentru fiecare gură de ventilație debitul de aer prescris în proiect;

reglarea proporțională: reglare care asigură pentru fiecare ramificație a ventilației a unor proporții corecte a debitului de aer;

determinarea vitezei aerului printr-o secțiune și calcularea debitului de aer cu un aparat multifuncțional (anemometru electronic).

Descrierea modului de lucru

Regimurile optime de funcționare a instalațiilor de ventilație generală a stațiilor și interstațiilor de metrou se stabilesc după necesități, de către laboratorul de microclimat, devenind reguli de bază obligatorii. Sistemul de ventilație generală a stațiilor și tunelelor de metrou, format din Centrala de Ventilație Generală stație (CVG) și interstație, poate funcționa în două regimuri distincte: vară și iarnă.

În perioada verii, aerul proaspăt este introdus în stația de metrou prin CVG stație. Dacă temperatura în interiorul stației depășește limitele de confort, aerul proaspăt este răcit în camerele de tratare. Aerul încălzit prin preluarea degajărilor de căldură și a nocivităților este evacuat prin CVG interstație.

În perioada iernii aerul proaspăt este introdus în sistem prin CVG interstație; aerul încălzit prin preluarea căldurii degajate în tunel de la trenurile electrice de metrou în circulație, este condus în interiorul stației de metrou, preia nocivitățile și este evacuat în exterior prin CVG stație.

În perioadele de tranzit – primăvară, toamnă – CVG stație și CVG interstație vor funcționa după prescripțiile Laboratorului de microclimat.

Dacă temperatura aerului exterior este sub – 50 C, aerul introdus prin CVG interstație este recirculat în procent de până la 70 % . În aceste condiții CVG stație este oprită, aerul fiind evacuat în exterior datorită suprapresiunii.

Dacă temperatura aerului exterior este sub – 160 C, sau peste +350 C, în lipsa prescripțiilor stabilite de Laboratorul de microclimat, CVG stație și CVG interstație se scot din funcțiune.

În caz de incendiu, indiferent de perioada în care se produce (iarnă, vară), o parte a ventilatoarelor vor fi acționate pentru evacuarea fumului din incintă spre priza de legătură cu exteriorul (în sensul invers evacuării călătorilor), iar altă parte va fi acționată pentru introducerea aerului proaspăt (contrar sensului de evacuare a călătorilor).

Evacuarea căldurii degajate la frânarea trenurilor este preluată de sistemul de ventilație de evacuare dimensionat pentru 50% din cantitatea de căldură degajată. Evacuarea aerului se face direct în exterior sau la ieșirea din stație în sensul de circulație al trenului. În caz de incendiu, sistemul de ventilare de evacuare a căldurii de frânare asigură și evacuarea fumului din compartimentul sau trenul incendiat, cu minimum de menevre, fără trecerea în compartimentele vecine.

Valorile măsurate de către laboratorul de microclimate cu aparatura DATA LOGGER, sunt salvate și transmise la un calculator prin cablu serial (colectorul de date) sau citite pe diagramele termohigrografului.

Valorile măsurate se transpun pe Diagrame de confort Lancaster – Castens – Ruge (care au prestabilite și trasate zonele de confort, uscăciune și zăduf). În funcție de zona în care se regăsesc punctele de temperatură și umiditate se stabilește regimul de funcționare al CVG stație și CVG interstație. Măsurătorile și stabilirea regimului de funcționare a ventilației generale se fac permanent, din oră în oră.

În spațiile în care își desfășoară activitatea salariații metroului se fac măsurători trimestriale, de către laboratorul de microclimat, cu Termohigrometrul Electronic, pentru determinarea temperaturii și umidității relative. Valorile măsurate sunt stocate instantaneu în aparat.

Valorile măsurate se transpun pe diagrame de confort Lancaster – Castens – Ruge (care au prestabilite și trasate zonele de confort, uscăciune și zăduf). În funcție de zona în care se regăsesc punctele de temperatură și umiditate se stabilește regimul de funcționare al sistemelor de ventilație tehnologică.

Pentru reglarea aeraulică și reglarea proporțională a instalațiilor de ventilație tehnologică, măsurătorile se fac de personalul laboratorului de microclimat, folosind anemometrul electronic. La reglarea aeraulică trebuie să se asigure, pentru fiecare gură de ventilare, debitul de aer prescris în proiect. Pentru a realiza reglarea aeraulică se parcurg următorii pași:

Reglarea începe cu gura cea mai defavorizată (cea care are valoarea cea mai mică a procentului indicat de debitul proiectat). Dacă gura cea mai defavorizată este situată cel mai departe de ventilator, atunci se măsoară debitul de aer și se face raportul dintre debitul de aer măsurat (Qm) și debitul de aer proiectat (Qp);

Dacă gura cea mai defavorizată nu este cea mai depărtată de ventilator, se închide dispozitivul de reglaj până când aceasta devine cea mai defavorizată iar din acest moment se procedează ca la punctul anterior;

Toate gurile de ventilare de pe o ramificație secundară se reglează prin compensare cu gura de referință ;

Pe tot parcursul reglării, capetele din ramificațiile secundare precum și clapetele din ramificația principală vor rămâne neatinse (în poziție deschis);

Se citește valoarea vitezei aerului pe display-ul aparatului (m/min), apoi se transformă în m/h;

Se măsoară secțiunea de măsurare (mp);

Se calculează debitul de aer (Q);

Se compară valoarea măsurată cu cea proiectată: Qm/Qp 80 % Qp .

Pe baza debitelor de aer Qm măsurate și a debitului de aer proiectat Qp, personalul laboratorului întocmește un tabel cu “Măsurători privind reglarea aeraulică a instalațiilor de ventilație tehnologică din metrou”.

Pentru a evita disconfortul datorat curenților de aer, viteza maximă a aerului prescrisă este de 0,2 m/s. Se pot admite și viteze maxime ale aerului mai mari de 0,2 m/s dar mai mici de 0,3 m/s, dacă ponderea numărului de măsurători din totalul măsurătorilor nu depășește 10 %.

Verificarea valorilor prescise se face prin măsurători in situ, în timpul cărora diferența de temperatură între aerul interior și exterior va fi de minim 20ș C iar viteza vântului de minimum 6 m/s. Se măsoară viteza aerului în trei puncte din încăpere, la o distanță de minimum 1m de la pereții exteriori și la înălțimi de până la 1,75 m de la pardoseală. Proba durează 12 ore, cu măsurători din oră în oră.

La reglarea proporțională trebuie să se asigure, pentru fiecare ramificație a ventilației, proporții corecte a debitelor de aer măsurat și proiectat.

Verificarea activității de reglare a instalațiilor de ventilație generală și ventilație tehnologică constă în măsurarea și monitorizarea de către șeful laboratorului de măsurători microclimat și reglaje ventilație a rezultatelor procesului, și anume: trimestrial, se analizează activitatea de întreținere, revizii, reparații, control și monitorizarea funcționării instalațiilor de ventilație, precum și realizarea reglajelor corespunzătoare.

Determinări privind confortul termic

Schimbul de căldură dintre interior și mediul ambiant este determinant pentru confortul termic. Confortul termic mai este afectat și de gradientul de temperatură pe înălțime, de senzația de prospețime provocată de variația factorilor de mediu, de felul îmbrăcămintei, de vârstă, de constituția generală a corpului, etc.

În metrou, apar factori speciali care influențează senzația de confort: capacitatea călătorului de a realiza echilibrul termic și intervalul de timp petrecut în stație, precum și diferența dintre temperatura aerului exterior și cea din interiorul stației de metrou. Se apreciază că în general, călătorilor le sunt necesare în medie 6 minute pentru obținerea acestui echilibru și o diferență de temperatură între exterior și interior de 4 – 6 0C, ce conduce la realizarea de confort termic. Statisticile arată că timpul mediu petrecut de un călător de la intrarea în stație până la urcarea în tren este de 5 – 10 minute.

Graficul variației temperaturilor înregistrate în stațiile de metrou indică realizarea confortului termic chiar și la temperaturi mai mari de 35 0C și în orele cu trafic maxim, a unor diferențe de temperatură între interior și exterior de 6 – 8 0C. Astfel :

temperaturile cele mai scăzute s-au înregistrat iarna în toate stațiile de metrou în lunile ianuarie și decembrie, datorită temperaturilor exterioare foarte scăzute (de cca. – 200 C), în special în stațiile de metrou de la periferie, situate în nordul orașului (de ex. stația Jiului).

temperaturile cele mai ridicate s-au înregistrat vara în toate stațiile de metrou în lunile iulie și august, datorită temperaturilor exterioare foarte ridicate (cca. + 400 C) din centrul orașului, în stațiile de metrou Universitate și Piața Unirii 1 unde s-au înregistrat 300C și respectiv 310C, temperatura din stații fiind influențată și de numărul mare de călători care tranzitează aceste stații.

Comparativ, în stațiile Jiului și Basarab 1 temperaturile măsurate în aceleași luni de vară (iulie-august) au fost de 270C, cu 3, respectiv 4 grade mai scăzute datorită poziționării lor de la periferia orașului dar și a numărului mai mic de călători.

Pentru variația temperaturii exterioare (iarnă – vară), estimată la cca. 45 0C, se înregistrează variații ale temperaturii din stații de cca. 8-13 0C (vezi fig. 5.5).

Pentru stațiile în care s-au făcut măsurători, s-au înregsitrat temperaturi maxime de 28-310C iar temperaturile minime se încadrează în intervalul 18-22 0C, ceea ce asigură un grad de confort ridicat pentru publicul călător (vezi fig. 5.6). Temperaturile din stațiile de depind de configurația și mărimea acestora, de amplasarea prizelor de ventilație, de amplasarea acceselor dar și de traficul de călători din stații. Astfel, se observă că în stația Gara de Nord 1 se înregisrtrează cea mai mare diferență de temperatură iarnă-vară, respectiv 13 0C (vezi fig. 5.6) diferență datorată în primul rând modului de amplasare a acceselor și a existenței vestibului intermediar care îngreunează circulația aerului.

Concluzia măsurătorilor efectuate este că în stațiile de metrou se păstrează o temperatură ambientala care asigură un confort corespunzător publicului călător.

Variația de temperatură în stațiile de metrou semnificative pe anul 2017:

Determinarea umidității

Am făcut măsurători trimestriale cu TERMOHIGROMETRUL ELECTRONIC pentru determinarea temperaturii și umidității relative cu stocarea instantanee a parametrilor. Valorile măsurate sunt stocate instantaneu în aparat.

Valorile măsurate se transpun pe diagrame de confort Lancaster – Castens – Ruge (care au prestabilite și trasate zonele de confort, uscăciune și zăduf). În funcție de zona în care se regăsesc punctele de temperatură și umiditate se stabilește regimul de funcționare al sistemelor de ventilație tehnologică.

Masurătorile efectuate pentru fiecare lună a anului 2017 privind confortul temic (temperatura și umiditatea relativa a aerului interior), în stațiile de metrou semnificative, sunt prezentate în anexa urmatoare. Valorile determinate se încadrează în limitele de confort termic.

Variația umidității pe anul 2017 în stațiile de metrou semnificative:

Exemplu caracterizare microclimat

Indicele de temperatură-umiditate (ITU NORMAL < 80 unitati)

Termohigrometru electronic, pentru determinarea și stocarea instantanee a parametrilor de microclimat (temperatură și umiditate relativă)

Înregistratorul electronic de temperatură și umiditate relativă data logger

Măsurători privind parametrii de confort termic în spațiile de metrou la nivel vestibul în anul 2017

LUNA IANUARIE

LUNA FEBRUARIE

LUNA MARTIE

LUNA APRILIE

LUNA MAI

LUNA IUNIE

LUNA IULIE

LUNA AUGUST

LUNA SEPTEMBRIE

LUNA OCTOMBRIE

LUNA NOIEMBRIE

LUNA DECEMBRIE

5 Concluzii

În urma măsurătorilor efectuate în anul 2017, pentru stațiile de metrou alese (Universitate, Basarab1, Unirii 1, Gara de Nord 1, Jiului, Grivița) se observă că parametrii microclimatici (temperatură, umiditate, luminozitate) se situează în zona de confort. Modul în care sunt percepuți acești parametrii de ocupanții unei încăperi este subiectiv și este diferit în funcție de: vârstă, starea de sanătate, îmbrăcămintea purtată în interior și activitatea pe care o desfășoară. Asigurarea temperaturii optime din punctul de vedere al confortului termic presupune că indiferent de anotimp și de condițiile climatice exterioare, să se asigure un microclimat interior, în care elementele care definesc confortul să se păstreze în limitele optime.

Centralele de ventilatie generala (CVG) ale metroului bucurestean sunt interconectate pe o intreaga magistrala (ex: depou-statie-interstaie-statie……………………..interstatie-statie-depou) si cu celelalte magistrale prin nodurile feroviare subterane (ex: Piata Unirii, Dristor, Eroilor, etc) alcatuind o mega central de ventilatie si asigurand parametri optimi petru o calitate superioara a aerului(in raport cu celelalte tari din Europa),un confort termic situat in limite normale si o buna exploatoare a instalatiilor tehnologice.

Aceasta mega central de ventilatie are si rol de aparare civila (avand posibilitatea de a fi bypasata introducerea de aer prin prize de aer special si filter special) .

Sa nu uitam de durata longeviva de viata a sistemului de ventlatie si de randamentul superior de care a dat dovada functionand 8750 ore pe an-reviziile de intretinere(200-300 h/an)

Conform Green Report la metroul bucurestean nu exista noxe,iar aerul din statii este curat(declarative data de Catalin Homor director de investitii si achizitii publice Metrorex)

Declaratia a fost facuta in cadrul conferintei Manafementului Mobilitatii organizata de Asociatia Green Revolution (AGR) si Camera de Comert si Industrie a Romaniei.In acelasi Articol Green Report asociaza metroul din bucuresti(un metrou sanatos) cu cel din Paris care este poluat.Acest lucru este recunoscut si de Agentia Nationala franceza pentru securitate sanitara si alimentara.

Poluanti:

Particulele sunt poluanții atmosferici prezenți într-un amestec complex de substanțe organice și anorganice suspendate în aer, sub formă solidă și / sau lichidă. Aceste particule sunt de dimensiuni, compoziția și originea diferită. Proprietățile lor sunt definite în funcție de diametrul lor aerodinamic numita dimensiune a particulelor. Particulele măsurate în acest studiu sunt MPC-urile. În incinta de metrou, sursele de particule suspectate sunt în general derivate din abraziunea Trenurile de roți, frânele și șinele, resuspendarea particulelor prin trecerea de mare viteză vane în tuneluri, utilizatori în mișcare și aer exterior care este utilizat pentru a ventila coridoarele metrou. Efectele lor asupra sănătății reprezintă o modificare a funcției respiratorii la copii în special, iritații tractul respirator inferior, efecte mutagene și cancerigene, sisteme sanguine afectate și mortalitatea cardiacă și prematură. În funcție de mărimea lor, aceste particule fine au o penetrare diferită în sistemul respirator; cu cât sunt mai fine, cu atât sunt mai probabil să pătrundă adânc în sistemul respirator, până la nivelul alveolelor pulmonare. Particulele mai fine (mai puțin de 1 Sm) pot trece prin membrana alveolară și pot ajunge în sânge.

Metoda de calcul:

cu:

• Csout: concentrația în incinta metroului,

• Tsout: timpul de expunere în incinta de metrou,

• P90ext: percentila 901 de valori zilnice de un an înregistrate în aer liber,

• CLim: concentrația limită zilnică în aer liber (50 Sg / m³).

Valoarea de referință pentru PM10 din metrou depinde de nivelurile PPM din aerul exterior. Peste 90 de procente este ridicat în aer exterior, plus valoarea de referință care nu trebuie depășită în metrou este scăzută.

Relația dintre aerul exterior și aerul din metrou

Relația dintre aerul exterior și aerul din metrou Pentru ambele medii, aerul exterior și aerul de metrou, concentrațiile de particule scad noapte. Încetarea activităților este cauza (scăderea traficului rutier, stoparea circulației trenurilor). În timpul zilei, concentrațiile cresc în același timp în metrou și pe stradă. Conținutul metroului este mult mai mare decât în ​​afara: poluarea internă a metroului (circulația trenurilor, trecerea utilizatorilor, …) se adaugă contribuțiile particulelor provenite din aerul exterior. Calculul unui raport face posibilă cuantificarea proporției aerului exterior care intră în incinta de metrou.

Relația dintre aerul exterior și aerul din metrou Pentru ambele medii, aerul exterior și aerul de metrou, concentrațiile de particule scad noapte. Încetarea activităților este cauza (scăderea traficului rutier, stoparea circulației trenurilor). În timpul zilei, concentrațiile cresc în același timp în metrou și pe stradă. Conținutul metroului este mult mai mare decât în ​​afara: poluarea internă a metroului (circulația trenurilor, trecerea utilizatorilor, …) se adaugă contribuțiile particulelor provenite din aerul exterior. Calculul unui raport face posibilă cuantificarea proporției aerului exterior care intră în incinta de metrou. • Fier Nu există niciun prag de reglementare pentru fier. Nivelurile de fier din metrou sunt astfel de 10 ori mai mari decât cele găsite în aer în afara. • Nichel Valoarea țintă anuală pentru aerul exterior este de 20 ng / m³ crom Nu există valori de referință pentru crom. Concentrațiile totale de crom sunt în concordanță cu ceea ce se poate găsi într-un mediu nepoluat (5-200 ng / m³ • Mangan Valoarea orientativă anuală este de 150 ng / m³. • Plumb Nici o concentrație măsurată nu a atins valoarea limită (500 ng / m³) sau obiectivul de de calitate (250 ng / m³). Toate gradele sunt cuprinse între 12 și 17 ng / m³. Nici o concentrație măsurată nu a atins valoarea țintă de 5 ng / m³ în timpul campaniilor de măsurare Alte metale analizate: zinc, bariu, cupru, calciu, arsen Bilanț intermediar În metrou, mai multe metale sunt observate în cantități mult mai mari decât cele din mediul înconjurător în afara; acesta este cazul pentru fier, cupru, zinc, calciu și mangan • 8 la 11, pentru fier, • 100, pentru cupru, • 10 la 30 pentru zinc, • 2 pentru calciu, • 20 pentru mangan.

Concentrațiile însumate ale acestor elemente metalice reprezintă, în medie, 42% din conținutul de PPM măsurat în metrou. particule bogate în fier, care conțin cupru în proporții diferite, precum și particule bogate în cupru și conținând fier în proporție variabilă

particules de l’ordre de 2 Bm riche en fer