Universit ɑteɑ de Științe Agronomice și Medicină Veterin ɑră [607636]

`
1

Universit ɑteɑ de Științe Agronomice și Medicină Veterin ɑră
Fɑcultɑteɑ de M ɑnɑgement, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvolt ɑre
Rurɑlă

STRATEGII DE PROMOVARE A
TURISMULUI RURAL DIN JUDEȚUL
VRANCEA LA NIVEL NAȚIONAL ȘI
INTERNAȚIONAL

Coordon ɑtor Științific: Absolvent: [anonimizat] 2017

`
2
CUPRINS

INTRODUCERE 1
CAPITOLUL 1 . ASPECTE GEN ERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ÎN
ROMÂNIA. CARACTERI ZAREA RESURSELOR TURISTICE DIN JUDEȚUL
VRANCEA 3
1.1 Turismul rural în România 3
1.2 Evolutia turismului rural si a agroturismului 5
1.3 Analiza resurselor turistice și exploatarea lor în zona rurală din județul Vrancea 6
1.4 Infrastructu ra turistică și analiza SWOT a județului Vrancea 8

CAPITO LUL 2 . MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A RESURSELOR
TURISTICE DIN JUDEȚUL VRANCEA
2.1 Propuneri pentru valorificarea superioara a potentialui natural si antropic al Judetului Vrancea 11
2.2 Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare 14

CAPITOLUL 3 . STRATEGII DE PROMOVARE A TURISMULUI RURAL PE
PIAȚĂ MONDIALĂ
3.1 Viziunea și inițiative ale Uniunii Europene în ceea ce privește turismul rural 20
3.2 Obiectivele turistice din Judetul Vrancea recomandate pentru turismul national si international 22
3.3 Strategia de promovare a turismului rural din Județul Vrancea în contextul European 28

CONCLUZII SI PROPUNERI 30
BIBLIOGRAFIE

`
3
Introducere

Datorită evoluției spectacul oase a sectorului agroturistic și a potențialului acestui județ ales
pentru dezbatere, în lucrarea de față am prezentat aspect e importante referitoare la turismul rural,
modalități de promovare a acestui sector și , de asemenea , strategii promovaț ionale ce trebuie utilizate .
Comunitățile locale din zonele rurale din România au fost afectate de evoluția istoriei în
ultimele decenii. La acestea au fost adăugate ani de economie centralizată și , mai apoi, trecerea la o
economie de piață. Europa este situat ă într-o continuă expansiune și se prezintă, de asemenea, într -o
stare discutabilă în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială a comunităților rurale.
Se poate remarca o tendință de creștere a lumii civiliza te care trăieș te în condiții bune cu med iul
înconjurător, pentru a petrece mai mult timp în natură, pentru a fi mai aproape de tot ceea ce este vital,
curat și liniștit. Numărul de persoane care caută o vacanță în natură în zonele rurale este în creștere în
întreaga lume. Aceste forme de turism sunt din ce în ce mai dorite de către cei bogați, dar și de oameni
dornici să se întoarcă la natură . Aceste activități joacă un rol important în dezvoltarea economică a
zonelor rurale, care se va reflecta în continuare asupra dezvoltării lor viitoare .
Turismul rural și agroturismul sunt factori importanți ai dezvoltării locale și regionale, bazate pe
acordarea și utilizarea resurselor în cel mai eficient mod posibil. În ultimele decenii, calea de creștere a
turismului rural este mai sofisticată și moder nă.
Ca răspuns la noile cerințe economice și sociale, turismul rural a încercat să devină o alterna tivă
viabilă la turismul de masă . Datorită dezvoltă rii modalităților de comunicare, mijloacelor de transport,
infrastructurii, fluxurile de turism rural a u cunoscut o dezvoltare foarte rapidă .
De asemenea, un alt factor important în dezvoltarea turismului rural se datorează faptului că
România are un decor rural pitoresc care oferă mari oportunităti pentru dez voltarea turismului, în
general și. în sp ecial . agroturismul. Casele localnicilor sunt confortabile și aerisite, deschise și
primitoare, cu o adevărată tradiție culturală și artistică .
Atunci când vorbim despre autenticitatea unei zone trebuie discutate următoarele elemente:
tradiții, obiceiuri, vestimentatie, stilul de viață al localnicilor, cultura și credinț ele lor, stilul arhitectural
al caselor și a l construcțiilor din zonă, limba ș i manifestă rile culturale .Lucrarea de față își propune să
analizeze potențialul turistic și autenticitatea jude țului Vrancea, cu accent pe modalităț ile de promovare
ale acestei zone .

`
4
Astfel, în capitolul 1 se urmărește evidențierea principalelor trăsături privind turismul rural în
România și în județul Vrancea, prezentându -se succint câteva elemente referitoare la acest tip de
turism în România. De asemenea , am prezentat noțiuni generale lega te de evoluția turismului rural și
agroturismului în context național și internațional, câteva direcții de impulsionare a le turismului rural în
România, Analiză SWOT și infrastructura turistică a județului Vrancea.
În capitol ul al I I lea, den umit „modalit ăți de valorificare a resurselor turistice din județul
Vrancea” , se urmărește evidențierea principalelor trăsături def initorii ale județului , prezentându -se
succint câteva elemente ref eritoare la așezarea geografică , patrimoniul natural și cul tural precum și
evaluarea ofertei actuale.
În capitolul al III -lea se încearcă prezentarea unor strategii de promovare a turismului rural pe
plan național și internațional. Sunt urmărite: politici și strategii aplicate la nive l regional,
caracteristicile produsului turistic vrâncean, precum și turismul României în contextul integrării în
Uniunea Europeană .

`
5
CAPITOLUL 1
ASPECTE GENERALE PRIVIND TURISMUL RURAL ÎN ROMÂNIA.
CARACTERIZAREA RESURSELOR TURISTICE DIN JUDEȚUL VRANCEA

1.1.Turismul rural în România

Turismul rural în România este un fenomen real și vechi în același timp. Interesul pentru
redresarea mediului rural a început să crească începând cu secolul al XIX -lea, ca răspuns la stresul
deținut de urbanism, datorită procesului de extindere a aglomerației urbane și fenomenului de
industrializare. Un aspect important este că turismul rural din perioadă noastră este diferit dacă ne
referim la numărul de turiști implicați care a crescut semnificativ și la faptul că turismul s -a dezvoltat în
toate tipurile de asezări rural e, fără a se limita doar la zone de o frumusețe excepț ională .
În conformitate cu o tradiție mai largă, turismul rural include o serie de activități specifi ce,
oferite de agricultori, țărani și sătenii locali. Aceștia își împart gospodăriile cu turiștii, acțiune care le
generează venituri suplimentare, dar și plăcerea de a împărtăși din tradițiile zonei cu vizitatorii.
Turismul rural se extinde în zone extr a-urbane, utilizează cabane și ferme agroturistice pentru cazare și
alimentație, are avantajele unui mediu natural, nepoluat și se bazează pe atracțiile turistice natural e sau
construite de oameni .
Turismul rural este practicat pentru petrecerea timpului liber și pentru relaxare, pentru a profita
de aerul curat , pentru a face sport, instruire și educație, tratament balnear / spa etc . Având în vedere
varietatea și valoarea peisajului mediului natural, diversitatea și dispersia pa trimoniului cultural -istoric
în teritor iu și mai ales în mediul rural , această formă de turism include peste 60% di n suprafața țării,
ceea ce duce la evitarea degradării mediului înconjurător și a resurselor turistice.
Turismul rural î n Romania nu necesită investigații majore pentru dezvoltarea infr astructurii sau
pentru alte dotări ș i nu produce aglomerare urbană, ca în stațiunile turistice. Astfel, această formă de
turism poate deveni u n agent esențial și determinant în amenajar ea și reamenajarea mediul rural . Pe de
altă parte, turismul oferă populației posibilitatea de odihnă ș i de consolidare, într -o vacanță sau
week end, în peisajul pitoresc al mediului rural.

Din punctul meu de vedere , satele turistice sunt așezări rurale situate într -un cadru pitoresc și
nepoluat, care prezintă următoarele avantaje: tradiții fol clorice și case cu o arhitectură specifică unei

`
6
zone etnografice, gospodării rustice (cu un anumit grad de confort ), care sun t închiriate turiștilor,
monumente cultural -istorice, muzee și atracții naturale și culturale, care pot fi utilizate pentru
petrecerea timpului liber, dotări de infrastructură generală (alimentare cu energie în întreaga zonă) apă
și canalizare (a proape 80% din gospodării), dotă ri comerciale, sanitare și de telecomunicații, acces facil
la drumuri și căi ferate naționale, rețeaua de drumuri, parțial actualizate.
Dezvoltarea turismului este , de asemenea , o necesitate economică și socială în mediul
rural. Astfe l, turismul rural contribuie la viaț a economică a satului prin urmă toarele :
 posibilitatea de a crea o politică care va duce la dezvoltarea sa pe termen lung, în colaborare cu
alte politici regionale; agricultură, infrastructură, protecția mediului ;
 posibilitatea de a deveni un suporter pentru noi afaceri și locuri de muncă și de a stabili o nouă
dezvoltare locală și regional;
 prin încurajarea activităților tradiționale locale, în special meșteș uguri . dar și cele care pot
determina dezvoltarea unui co merț specific și, de asemenea, crearea de noi locuri de muncă;
 creșterea veniturilor pentru locuitorii localităților rurale generate de valorificarea resurselor
locale, agro -ecologice – produse alimentare pentru consumul turistic sau de marketing și
potenț ialul turistic existent (pentru agrement, excursii, etc) ;
 ca un factor de accelerare în procesul de consolidare a calității vieții în mediul rural .

România are șanse mari de a dezvolta un turism r ural, care nu este doar posibil dar, de asemenea,
foarte necesar în această etapă. Cele mai multe venituri vor conduce la creșterea nivelului civilizației
satului românesc, iar sătenii, prin ospitalitatea lor, ar putea schimba radical imaginea României în
lume. Elaborarea unei politici cla re pe termen lung este necesară în ceea ce privește dezvoltarea
turismului rural românesc, în sensul de a stabili un obiectiv precis și rezonab il distanțat în timp .
Premisele pentru dezvoltarea turismului rural în România includ potențialul natural , preparate
diverse și variate, prețuri mici, ospitalitate, mediu natural nepoluat sau puțin poluat , o gamă largă de
obiective antropici e, multe dintre ele incluse in patrimoniul UNESCO, accesibilitatea la obiectivele
turistice , condiț ii climatice favorabile, tradiții, evenimente culturale și folclorice, sărbători, festivaluri,
târguri, peste tot în țară .

Din păcate, pe lângă aceste elemente pozitive pentru dezvoltarea durabilă a turismului rural,
există o serie de factori care ar putea opri evoluția acestui tip de turism în România – cunoașterea
insuficientă și aplicarea conceptului de dezvoltare durabilă și a consecințelor acestora, lipsa unui sistem

`
7
performant de colectare a deșeurilor, lipsa de conștientizare a necesității de conserva re a mediului,
preocupare slabă pentru conservarea patrimoniului natural și antropic, precum și promovarea acestuia
insuficientă atât pe plan intern și extern, o rețea puțin dezv oltată și ineficientă a centre lor de informare
turistică , fonduri insuficiente pentru dezvoltarea turismului rural .

1.2 Evoluț ia turismului ru ral și a agroturismului

Turismul rural este un fenomen de actualitate și vechi în același timp. Interesul pentru recreere
din mediul rural a început să se manifeste încă din secolul al 19-lea ca o reacție la stres cauzat de
procese specifice de urbanizare și industrializare. Începuturile turismului rural sunt situate în jurul
anilor '30 și este legată de regiunile montane și turismul balnear, cu un potențial ridicat de exploatare a
resur selor oferite.
După al doilea război mondial și începutul comunismului ca sistem politic, activitatea de turism
a scăzut până la dispariție. Restabilirea turismului rural a fost realizat ă în perioada 1972 – 1974, ca
răspuns la solicitarea Ministerului Tu rismului de a identifica și lan sa anumite sate turistice și ferme în
toate zonele din Romania.
Pentru că în 1974 a fost interzis prin lege cazarea privată in gospodării pentru turiștii străini,
satele turistice au rămas nefuncționale pentru turismul internațional. Doar câteva sate (Rucăr, Criș an,
Murighiol, Sibiel) au fost în măsură să stabilească contracte străine de către Oficiul Național de Turism
Carpaț i-București, reușind astfel să își continue activitățile internaționale, dar numai în anumite
perioade. Turismul rural organizat a început să se contureze abia după 1989, cu accent pe zona de
munțea țării, care are mai mult de 600 de mii de case familiale. După 1990 a existat o tendință clară de
a promova și încuraja turismul rural și agroturismului în autoritățile locale și naționale și asociații
profesionale din industria turismului.
Printre p remisele pentru dezvoltarea rapidă a turismului rural în ultimi i ani se numără creșterea
mobilității turistice, necesitatea de a scăpa de natura, de a lăsa în urmă zonele urbane aglomerate și
poluate.

În formă sa cea mai pură, turismul rural se caracteriz ează printr -o serie de elemente , cum ar fi :
este situat în zonele rurale;
 este construit pe trăsăturile specifice zonelor rurale

`
8
 întreprinderi mici, spații deschise, contactul direct cu natura, tradițiile, practicile tradiționale și
societate;
 clădiri și localități rurale – în general, de mici dimensiuni;
 diversitate, datorit ă complexității și varietății mediului înconjură tor, economie, istorie și locație.

Pentru vacanțele petrecute în spații rurale sunt utilizate două noțiuni – turismul rural și
agroturismul, noțiuni care sunt asemănă toare până la un punct, dar există și elemente de
diferențiere.Prin urmare, turismul rural este o noțiune mai largă, referindu -se la toate activitățile
ocazionate de petrecerea unei anumite perioade de timp în mediul rural, în timp ce agroturismul
implică condiții mai stricte pentru vacanț e, luând în considerare aspectele legate de efectele economice
asupra mediului rural.
Astfel, agroturismul este considerat a fi o formă complexă care include următoarele trăsături
esențiale:
 Activitatea turistică – în sine – în zonele rurale (cazare, circulație turistică, servicii etc.), prin
urmare, o activitate capabilă să valorifice excedentul de cazare în cadrul fermei rurale, gata și
special setat pentru a primi oaspeții, considerat a fi ofertei turistice;
 Activități economice – în cadrul fermei rurale, cu referire la lucrări agricole, integrarea și
comercializarea agriculturii etc.

1.3 Analiza resurselor turistice și exploatarea lor în zona rurală din județul Vrancea
Județul Vrancea se poate lăuda cu cele mai atractive și variate resurse turistice din România,
atât naturale, cât și antropice. Evaluarea potențialului t uristic în ceea ce privește principalele regiuni
administrative teritoriale din România și cele din județul Vrancea, dar și zona prin prezența an alizată a
fost făcută în conformitate cu Planul de Amenajare al Teritoriul Național, adică zonele cu resurse
turistice, identificarea părtilor principale în ordine pentru a delimita zonele turistice, luând în
considerare următoarele: potențialul turistic n atural, patrimoniul cultural, infrastructura generală, în
principal, infrastructura turistică și calitatea mediului .
Realizările economice în domeniul turismului pe termen mediu, s -au dovedit a fi modeste în
comparație cu potențialul existent în țările din Europa de est și centrale; acest tip de dezavantaj poate
persista, cu excepția cazului în care se găsesc alternative de revitalizare.
Nici Vrancea va fi o excepție de la această tendință, deoarece tendința descendentă este foarte
evidentă. Este o piață t uristică competitivă cu pachetul turistic atractiv și este, de asemenea, un foarte

`
9
bun raport preț – calitate cele care determină schimbarea fluxurilor turistice sau contra unei țări. Astfel,
România a pierdut un segment consistent de turiști care au ales pachete mai atractive în țările din
apropiere. Modificarea cadrului legislativ stabil și o ofertă consistentă de stimulente pentru companii și
agenții de turism din România poate duce la o creștere economică pe termen mediu și lung, în special
în domenii c um ar fi turismul și serviciile. Investițiile private interne sau externe, cel puțin cele din
fondurile structural, ar putea revitaliza acest segment și destinații turistice în România, inclusiv cele din
Vrancea , care vor deveni atractive pentru turismul d e masă
Pe teritoriul județului Vrancea sunt cele mai variate resurse turistice atractive din România, atât
naturale, cât și antropice. Pe întreg teritoriu sunt afișate în pași toate elementele naționale la scară mică,
forme de relief frumos sculptată, de l a cea mai mare la cel mai mic, cu un climat favorabil, factorii
terapeutici, izv oare minerale iodate sulfuroase dar, de asemenea, o zonă mare de pădure cu specii de
floră și faună protejate, o zonă care este ideală pentru turismul forestier. Pe lângă fauna protejată,
există, de asemenea, potenț ialul de vânătoare a faunei sălbatice, cu zone special amenajate ca fundaluri
de vânătoare unde turismul de vânătoare pot fi practicat, precum și de pescuit de -a lungul râurilor.
Vrancea reprezintă o adevărată zonă po pulară, un simbol fiind „Ț ara Vrancei“ și nu numai, cu
satele împrăștiate peste ape și depresiunile colinare s au pantele subcarpatice, toate împărtăș ite turiștilor
prin monumentele sale istorice, activitățile sale tradiționale, costume, case rustice completate cu vinul
special provenit din podgoriile oamenilor.
Structurar ea județ ului Vrancea
 Zona montană , unică prin potențialul său natural atractiv, se face remarcată prin: zone
sălbatice sale naturale, accesibilitatea redusă, lipsa facilităților pentru vizitatori. Aici poate
fi practicat turismul “la picior”, drumeții și camping în corturi personale. Turul dru meției
trebuie să fie făcut urmă rind un t raseu turistic marcat.
 Zona turistică numită „ Țara Vrancei “,este format ă din depresiunea Vrancei ș i dealurile
Carpaților, o zonă cu potenț ial cultural remarcabil, păstrată și promovată în străinătate, o
zonă cu un potențial de dezvoltare a agroturismul ui în natura virgină.
 Evaluarea atractivității turismului în această zonă reflectă un potențial ridicat pentru mediu
cu restrictivitate legate de infrastructurile turistice și tehnice. Cazarea este posibilă numai la
unitățile țărănești sau puteți alege turismul de tranzit.
 Zona piemontană , unică prin potențialul său cultural ridicat și, de asemenea, potențialul
său de practicare a turismului viticol , în special în timpul culesului. Turiștii pot degusta

`
10
diferite vinuri sau pot lua parte la recoltarea stru gurilor, cu cazare la unitățile țărănești sau la
căminele de tip pivniță.
 Zona de câmpie este definită prin potențialul său natural scăzut, cu foarte puține obiective
culturale și istorice din mediul rural, accesibilitate ridicată și mai multe localități î n
apropierea orașului au dotarea tehnică corespunzătoare urbană. Baza de cazare este
asigurată de hoteluri și moteluri situate lângă drumurile naționale, ceea ce înseamnă că
turismul de tranzit este facilitat . Facilitățile de petrecere a timpului liber sun t abia prezente
în zon ele din jurul plaje de Putna (Vînă tori) ș i Milcov (Goleș ti) râuri, fapt ce determină
fluxuri de turiști de week -end pentru recreere , mai ales pe timpul verii

Localitățile al căror potențial natural și antropic pot fi incluse în circuitul turistic, în cazul în
care gradul de echipare turistic și urbană poate fi îmbunătățit pentru practicarea diferitelor forme de
turism, ar putea fi organizate în sate turistice.

1.4 Inf rastructura turistică și analiza SWOT a le județului Vrancea
Dezvoltarea turismului nu se poate realiza fără o infrastructură turistica bună, baza de cazare
corespunzătoare, administrare hrană adecvată, o bază de recreere și ultimul, dar nu cel mai puțin
important, o rețea de comunicații care să asigure accesul depl in la toate punctele turistice .
De asemenea, trebuie să se ia în considerare calitatea infrastructurii tehnice (alimentare cu
apă, energie, canalizare, telecomunicații și altele), care este puternic legată de asigurarea confo rtului in
baza de caza re, hrană , precum si recreere.
În ceea ce privește accesibilitatea în zonele cu resurse turistice atractive, județul Vrancea este
amplasat favorabil fiind situat la intersecția drumurilor directe, care unifică zone turistice, având
potențialul maxim pentr u atragerea turiștilor: drumul european E85 care face legătura între București,
cu nordul Moldovei / Bucovina și DN2, care este calea cea mai rapidă din Transilvania spre sud -estul
României.
Drumul european E85 este modernizat și este o parte c omponentă a drumurilor europene , fiind
dublată de o cale ferată du blă electrică . DN2 drumul național, cel care face legătura cu partea muntoasă
turistică a județului, se află în reabilitare și modernizare și la sfârșitul lucrărilor ar permite condiții
satisfăcătoare p e ruta est -vest.
În anul 2007 accesibilitatea internă a județului în zonele turistice a fost asigurată de :

`
11
 patru drumuri naționale care traversează de la est la vest, care nu ating standardele de calitate
necesare (cu o excepție parțială a DN2 Panciu -Sove ja), unele porțiuni cu atractivitate turistică
special ă (DN2: Soveja -Lepș a, DN2: Jitia – limita județului Buzău) fiind chiar închis pentru
circulația publică sau necorespunzătoare pentru trafic (DN2: Andreiasu -Nereju), dar acestea
sunt în vederea moderniză rii și / sau reabilitare; o bogată rețea de drumuri județene și comunale
în conformitate cu un grad avansat de degradare (DJ205D, DJ205B, cu un potențial turistic
viticol)
 rețeaua de drumuri forestiere, cu un grad deosebit de pitoresc, în zonele montane și
depresionare , cu atractivitate ridicată în special pen tru drumeții și ciclism dar, din păcate, masiv
afectate de calamități naturale și / sau neglijare din cauza statutului necorespunzătoare a proprietății
lor, insuficient marcate sau nemarcate .
 15 trasee turistice din zona de munte, marcate în totalitate sau parțial. Mijloacele de comunicare
slabe limitează considerabil potențialul de dezvoltare a turismului și pentru a preveni activități turistice
integrate de a fi dezvoltate în parteneriat cu jude țele învecinate.

Analiza SWOT
Puncte tari
 existența drumurilor județene 205E și 205B pavate și în stare bună;
 disponibilitatea și costul redus al forței de muncă;
 existența unor forme asoc iative puternice în viticulture;
 interesul tot mai mare al autorităților să dezvolte și să promoveze regiunea în ceea ce privește
viticultura și turismul, ceea ce face cereri pentru autoritățile contractante la fonduri europene
(pentru înființarea unui centru de informare turistic ;
 un po tențial agricol ridicat pentru practicarea viticulturii (emblem a vinului este orașul Panciu) ,
și înființ area culturilor de legume (sat ul Bătinești are o sursă naturală de apă provenită din râ ul
Putna),
 grad de poluarea foarte scă zut.

Puncte slabe
 accesul dificil la surse de finanțare,
 acces limitat la serviciile de bază pentru populație,
 formarea slabă a rezidenților.

`
12

Oportunităț i
 accesarea de fonduri europene pentru a încuraja activitățile de agroturism și , mai ales , prin
diversificarea activităților la nivelul fermei horticole ;
 înființ area de mai multe podgorii și centre de prelucrare a strugurilo r;
 promovarea patrimoniul ui cultural și natural rural;
 încurajarea tinerilor de a învaț a meserii și act ivități meșteșugăre ști specific;
 asocierea dintre fermieri ar conduce la proiecte finanțate de Fondul european agricol pentru
dezvoltare rurală în agricult ură;
 fabricarea și prelucrarea activităților agricole, neagricole, pr ecum și în sectorul serviciilor;
 efectuarea unei investiții pentru colectarea apelor , deoarece nu există nici o rețea de canalizare.

Amenin țări
 competitivitatea slabă a întreprinderilor existente și exploatațiile agricole ;
 îmbătrânirea populației mai pronunțată ;
 diversificare redusă a activităților economice, agricultura fiind principala ocupație a
locuitorilor din zonă ;
 nivel scăzut de calificare al populaț iei.

`
13
CAPITOULUL 2
MODALITĂȚI DE VALORIFICARE A RESURSELOR TURISTICE DIN
JUDEȚUL VRANCEA

2.1 Propuneri pentru valorificarea superioar ă a potentialui natural și antropic al județ ului
Vrancea
În ultima perioadă, un domeniu prioritar ale economiei țării noastre, turismul , este o alternativă
pentru zonele care sunt defavorizate sau pentru cele afectate de șom aj sau restructurare. Se cunoaște
faptul că județul Vrancea face parte din regiunea de dezvoltare sud -est, o zonă care prezintă un număr
ridicat de șomeri, o pondere mai ridicată a populației aparținând mediului rural față de mediul urban, cu
un caracter accentuat de migrație a populației către alte țări, un procent însemnat din totalul locuitorilor
care lucrează în mediul agricol , precum și alte probleme în raport cu alte regiuni ale României.
În județul Vrancea, turismu l se bucură de succes datorită reliefului foarte variat și a istoriei
foarte vechi și interesante a locurilor acestui județ. Aici regăsim un potențial turistic foarte bogat, dar
slab valorificat.
Prin poziția ocupată în cadrul țării, zonă de sud -est, județul Vrancea reprezintă o excelentă
legătură între cele trei mari provincii istorice – Moldova, Țara Românească și Transilvania. De
asemenea, tot prin poziția județului, cu acces direct la două principale drumuri europene, rutier și
feroviar, care traversează România și cu un peisaj geografic cu forme de relief variate, deținând zone
istorice, etnografice sau viticole, județul Vrancea oferă un potențial de o valoare deosebită.
Pentru a valorifica potențialul turistic, se impun unele direcții de dez voltare a turismului, având
că scop integrarea produsului turistic din județul Vrancea în programele turistice naționale și
internaționale.
Din punctul meu de vedere, trebuie să se modernizeze obligatoriu infrastructura în general și
mai a les căile de circulație turistică, rețelele de electrice, apa și canalizare, care există în geeral doar la
nivel urban, în orașe și municipii .
Întrucât în județul Vrancea întâlnim toate formele de relief dispuse de la vest la est, cât și
resurse balneoclimaterice, se constată următoarele propuneri privind valorif icarea potențialului turistic
 turism montan (în masive le muntoase Soveja, Tulnici -Lepșa ș i Jitia -Vintileasca )

`
14
 turism balnear prin îmbunătățirea condiț iilor de cazare în staț iunea Soveja ți a gradului de
confort.
 Inființarea staț iunii Vizantea prin valorificarea bioclimatului și a apelor minerale
 înființarea stațiunii de agrement Tulnici -Lepș a
 turismul științ ific prin reluarea valorificării rezervațiilor naturale ale județ ului
 lărgirea bazei materiale, a activităților ș i a serviciilor turismului ru ral astfel încât toate
localitățile etno -folclorice să se transforme î ntr-un centru turistic.
 dezvoltarea ș i modernizarea structurilor turistice;
 lansarea ș i exploatarea programelor turistice
 înființ area cadrului institu țional potr ivit pentru asigurarea unui număr tot mai mare de turiș ti.
Se observă că , în ultima perioadă, numărul turiștilor a cunoscut o scădere, unul din tre
principalele motive fiind calamitățile naturale de tipul inundațiilor care au apărut asupra județului și
care au provocat daune însemnate atât locuitorilor cât și , implicit , economiei județului.
Ținând cont că Vrancea dispune de un pot ențial tur istic cu o valoare insestimabilă , consider că
putem recupera diferențele pe care le avem față de alte zone geografice, punând accentul în principal
asupra sectorului turistic .
În opinia mea o soluție pentru reorientarea zonelor turisti ce foarte cunoscute, cu un număr mare
de turiști și în care prețurile sunt foarte mari (ex: stațiunile de pe Valea Prahovei) este orientarea
turiștilor către alte zone mai puțin cunoscute , dar cu multe posibităț i de dezvoltare turistică, una dintre
aceste zone fiind județul Vrancea. Bineînțeles că , inițial este nevoie de atragerea unor finanțatori care
să dorească modernizarea structurilor de cazare, construirea altora noi, precum și modernizarea
stațiunilor. De asemenea, este important să ne concentrăm pe promovarea turismului rural.
Am observat un interes sporit atâ t din partea turiștilor români câ t si straini pentru obiceiuri,
traditii, mestesuguri populare, olar it, costume populare și, din acest motiv, sunt de pă rere că acest tip de
turism, cel rural, se va dezvolta considerabil.
Județul Vrancea este în strânsă legătură cu o anumită ramură a economiei, prin meșteșugul
viticulturii. Vinurile din podgoriile din Vrancea au câștigat un renume pe plan mondial. O formă de
turism specializată car e ar valorifica această caracteristică , de a fi cel mai mare județ viti -vinicol al
țării, este turismul uval pentru degustări de vinuri, în renumite podgorii, unde se află crame dotate în
acest scop: Panciu, Odobești, Cotești.
Pentru iubitorii turismului de weekend, județul Vrancea oferă multe posibilități de drumeție și

`
15
odihnă : stațiunea Soveja, cunoscută pentru cel mai ozonat aer din țara, valea Putnei Lepșa, podgoriile
și beciurile domnești de la Panciu și Odobești.
Se cunoaște faptul că teritoriul județului Vrancea corespunde celei mai active zone seismice din
României. Acesta este un motiv pentru care cred că este necesară o valorificare sporită a rezervație i
geologice Focul Viu ( Andreiaș u de Jos) caracterizată prin emisii de gaz natural care țâșnesc din
crevasele formate în scoarță pământului și care se aprind instantaneu .
În județul Vrancea există un număr mare de rezervații naturale care ar putea atrage turiștii.
Astfel, cred că ar trebu i să se valorifice posibilitățile rezervațiilor naturale ale județului și ar trebui să se
acorde o grijă deosebită pentru acestea , pentru că sunt o sursă importantă de atragere de fonduri pentru
dezvoltarea economică a județului. Atât v aloarea deosebită a potenți alului turistic din Vrancea, cât și
stadiul actual de valorificare al acestuia, permit conturarea unor direcții principale de dezvoltare a
turismului având în vedere estimările făcute cum că tot mai mulți turiști vor fi interesați de județul
Vrancea .
In concluzie, județ ul Vrancea are nevoie, din punctul meu de vedere, de atragerea un or fonduri
pentru modernizarea ș i dez voltarea structurilor turistice.
Figura 1. Structura patrimoniului turistic

Sursa: GlăvanVasile, “Turis mul în România”

Potențialul turistic sau oferta turistică potențială
Natural
Componentele
cadrului natural,
inclusiv cele
modificate de om,
natura protejată,
calitatea mediului
Antropic
Cultural istoric
Tehnico –
economic
Socio –
demografic

`
16
2.2 Analiza circulației turistice și previziunea evoluției viitoare

Dezvo ltarea turismului, integrarea în economia modernă, în sfera dorințelor și consumului
populației , se scalda într -o îmbogăț ire continuă privind conținutul său și o diversificare a fo rmelor de
manifestare. De asemenea, județul Vrancea a favorizat apariția unor noi forme de turism, care sunt
adaptate în permanență la cerinț ele și condițiile turiștilor .
Prin urmare, pentru definirea unei strategii în dezvoltarea turismului rural în județul Vrancea,
este foarte important să se cunoască modalitățile de exprimare a cererii turistice, a conținutul ui fiecărei
forme de turism și cunoașterea corelației între formele de turism.
În tabelul următ or este prezentat numărul unităț ilor turistice din județul Vrancea, repartizate pe
tipul lor din anul 2012 pană în 2016.

Tabel 1, Unități de cazare turistică existente
Unități
turistice de
cazare 2012 2013 2014 2015 2016
Total 44 43 45 45 47
Hoteluri 7 7 6 6 8
Moteluri 5 5 4 4 7
Vile turistice – – – 2 –
Cabane
turistice 3 3 2 1 1
Pensiuni
turistice 3 3 4 5 6
Pensiuni
agroturistice 22 21 25 24 23
Popasuri
turistice 1 1 1 – –
Bungalouri – – – 1 –
Tabere de
elevi și
preșcolari 3 3 3 2 1

Sursa: INSSE, Capacitatea de cazare turi stică existentă la 31 iulie 2016 și Direcța județeană de statistică Vrancea, Anuarul
statistic a l județului Vrancea, ediția 2016

`
17
În anul 2016 , structurile totale de cazare turistică în județul Vrancea au fost de 47 , față de 44 în
anul 2012 . În această perioadă am observat că numărul cabanelor turistice, a l vilelor turistice și
bungalourilor, a l taberelor de elevi și preșcolari, etc., a cunoscut mici fluctuaț ii în cei 5 ani analizați.
De asemenea, se constată că, în Vrancea, pensiunile agrot uristice ocupă cea mai mare pondere in
numărul de unităț i de cazare, ceea ce înseamnă că turiș tii aleg ca destinație o zonă mai liniștită , aflată
departe de aglomerația urbană .

Tabel 2, Unități turistice de cazare exprimate în procente
Unități turistice de cazare 2012 2016
Total 100 % 100 %
Hoteluri 15,9 % 17,02 %
Moteluri 11,36 % 14,89 %
Vile turistice – –
Cabane turistice 6,82 % 2,13 %
Pensiuni turistice 6,82 % 12,76 %
Pensiuni agroturistice 50 % 48,93 %
Popasuri turistice 2,27 % –
Bungalouri – –
Tabere de elevi și preșcolari 6,82 % 2,12 %
Calculat de autor pe baza datelor preluate de la INSSE și Direcția județeană de statistică Vrancea
În următorul tabel am prezentat capacitatea de cazare turistică existentă (număr locuri) în fiecare tip
de unitate tu ristică din Vrancea, în perioada 2012 -2016.
Tabel 3, Capacitatea de cazare turistică existentă ( număr locuri)
Capacitate
de cazare
turistică
existentă 2012 2013 2014 2015 2016
Total 2022 2025 1816 1836 1682
Hoteluri 779 792 502 504 424
Moteluri 203 203 166 166 276
Vile turistice – – – 127 –
Cabane 44 44 34 7 10
Pensiuni 31 31 34 84 81

`
18
Turistice
Pensiuni
agroturistice 287 277 402 370 449
Popasuri
turistice 58 58 58 – –
Bungalouri – – – 58 –
Tabere de
elevi și
preșcolari 620 620 620 520 390
Sursa: INSSE, Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie 2016 și Direcța județeană de statistică Vrancea, Anuarul
statistic al județului Vrancea, ediția 2016

În tabelul de mai jos este prezentată capacitatea de cazare turistică în funcțiune (locuri zile) în
fiecare tip de unitate turistică din Vrancea, în perioada 2012 -2016
Tabel 4, Capacitatea de cazare în funcțiune (locuri zile)
Capacitate
de cazare
turistică în
funcțiune 2007 2008 2009 2010 2011
Total 414501 412013 417893 357931 474261
Hoteluri 162680 168630 150348 87337 135157
Moteluri 65745 63205 59142 60476 97208
Hosteluri – – 736 248 –
Pensiuni
turistice 11253 11193 12037 24109 18055
Pensiuni
agroturistice 40223 37785 65730 43411 68467
Tabere de
elevi și
preșcolari 134600 131200 129900 142350 141672
Sursa: INSSE, Capacitatea de cazare turistică existentă la 31 iulie 2016 și Direcța județeană de statistică Vrancea, Anuarul
statistic al județului Vrancea, ediția 2016

`
19
Capacitatea și activitatea de cazare turistică este prezentată în următorul tabel:
Tabel 5, Capacitatea și activitatea de cazare turistică
Ani Locuri existente Locuri în funcțiune
(mii locuitori -zile) Indicii de utilizare
netă a capacității în
funcțiune %
2012 2022 414501 16,1
2013 2025 412013 17,8
2014 1816 417893 15,5
2015 1836 357931 14,4
2016 1682 474261 14,8
Sursa: INSSE, Frecventarea st ructurilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anul 2016 și Direcța județeană de
statistică Vrancea, Anuarul statistic al județului Vrancea, ediția 2016

Din acest ultim tabel constatăm cum gradul de utilizare netă a capacitătii în funcțiune a
înregistra t o evoluție fluctuantă în perioadă de timp analizată, 2012 -2016. Valoarea i ndicelui este sub
20%, ceea ce î nseamnă că turismul în județul Vrancea nu este suficient valorificat datorită a menajărilor
necorespunzătoare ca structură, capacitate, distribuție. Poziția geog rafică, precum și cadrul natu ral și
cel cultural -istoric rămâ n totuși favorabile unor diverse forme de turism: de circulație, de sejur,
cultural, rural, de vanătoare și pescuit , agromontan, de week -end, etc.
Urmărind aceste tabele, în urma analizei ofertei turistice se observă faptul că județul Vrancea se
bucură un potențial turistic de o mare atractivitate ce nu este pus în valoare datorită infrastructurii
turistice de cazare slab dezvoltată
Tabel 6, Numărul de înnoptări în structurile de primire turistică
2012 2013 2014 2015 2016
Total 66769 73491 64731 51464 70147
Români 60685 69406 60517 49097 67216
Străini 6084 4085 4214 2367 2931
Hoteluri 36814 40667 26173 18356 26889
Din care români 32432 38238 24247 17005 25134
Din care străini 4382 2429 1926 1351 1755
Hosteluri – – 82 245 –
Din care români – – 82 245 –
Din care străini – – – – –
Moteluri 14022 14413 12225 12044 14325
Din care români 13689 14217 11935 11706 13973
Din care străini 333 196 290 338 352
Pensiuni turistice 2564 2764 2987 1736 2334

`
20
Din care români 1640 1904 1310 1513 1919
Din care străini 924 860 1677 223 415
Pensiuni
agroturistice 7363 9109 13338 11403 10400
Din care români 6918 8509 13017 10948 9991
Din care străini 445 600 321 455 409
Tabere de elevi și
preșcolari 6006 6538 9926 7680 15475
Din care români 6006 6538 9926 7680 15475
Din care străini – – – – –
Sursa: INSSE, Frecventarea str ucturilor de primire turistică cu funcțiuni de cazare în anul 2016 și Direcța județeană de
statistică Vrancea, Anuarul statistic al județului Vrancea, ediția 2016

Analizând datele oferite în tabelele de mai sus, se observă că, circulația turistică în județul
Vrancea, nu are o evoluție foarte bună în perioadă 2012 – 2016, numărul sosirilor aflându -se în
scădere. Acest lucr u ne arată faptul că performanța turismului din Vrancea este încă nesatisfăcătoare ,
comparativ cu atractivitatea potenț ială a județului, ceea ce se reflectă prin numărul redus de turiști
atrași.
Vrancea este o zonă cu un deosebit potențial turistic, dar care , datorită lipsei de investiții și a
lipsei promovării , nu se poate dezvolt la întreagă ei capacitate.
Motivele pentru care lumea evită să își petreacă vacanțele în județul Vrancea sunt condițiile de
cazare pe care le oferă proprietarii de cabane și vile turistice, dar și faptul că accesul la hotelurile și
pensiunile de la munte se face pe drumuri foarte g reu accesibile.
Obiective urmă rite pentru valorificare a potențialului turistic vrâncean :

 Creșterea competitivității ofertei turistice românești prin valorificarea potențialului turistic
din județul Vrancea;
 Perfecționarea cadrului managerial necesar dezvoltării unui turism competitiv;
 Diversificarea și creșterea calității serviciilor turistice;
 Formarea unei imagini reale în Europa și în lume;
 Comercializarea produselor turistice din zonă pe piața internațională;
 Asigurarea celor mai bune cond iții în vederea petrecerii prin turism, a sfârșitului de
săptămână și a concediilor de odihnă;
 Dezvoltarea turismului pentru tineret cu profund caracter educativ;
 Asigurarea forței de muncă corespunzătoare noilor programe, exigențe, tehnologii turistice.

`
21

Propuneri de valorificare:
1. Structuri și echipamente de cazare satisfăcă toare
2. Modernizarea Rețelei unităților de alimentație publică
3. Înființ area bazelor de tratament
4. Agrement
5. Căi și mijloace de transport uș or accesibile
6. Măsuri promoț ionale

`
22
CAPITOLUL 3
STRATEGII DE PROMO VARE A TURISMULUI RURAL PE PIAȚA
MONDIALĂ

3.1 Viziunea și inițiative ale Uniunii Europene în ceea ce privește turismul rural

Preocupările Uniunii Europene în ceea ce privește necesitatea de a dezvolta mediul rural și
turismul au o existență lungă. Astfel, în 1990, Anul turismului european, Consiliul Europei a elaborat
un ghid pentru promovarea „tu rismului inteligent“ și anume promovarea unui turism care protejează
mediul înconjurător și oferă o sursă suplimentară de fo nduri pentru populația rurală, și, prin urmare, ,
un factor important pentru stoparea depopulării satelor.
În același an, Comisia Europeană a adoptat o nouă inițiativă pent ru dezvoltare rurală, intitulată
“LEADER”, care are ca scop încurajarea integrării dezvoltării rurale la nivel local.
În același timp, Comisia Uniunii Europene, prin intermediul raportului “ Viitorul lumii rurale ”,
precum și datorită reformei fondurilor structurale și impactul acestora asupra dezvoltării tu rismului
rural, subliniază importanța pe care ar trebui să se acorde de către Comisie, în sectorul
economic. Programele operaționale din aproape toate regiunile și cele mai multe planuri de afaceri ale
grupurilor de dezvoltare locală în cadrul inițiativei “LEADER” conțin proiecte inovatoare menite să
demonstreze că furnizorii de servicii turistice sunt implicati în dezvoltarea fără întreruperi a turismului
rural la nivel înalt.
Dezvoltarea pe term en lung, integrată, echilibrată așa-numita dezvoltare durabil ă sau
intensivă – implică existența unor politici comunitare pentru a sprijini „turismul verde“ pentru
transformarea spațiului rural la profit. În acest sens, este demn de menționat Planul de acțiuni
comunitare în favoarea turismului și a programului comunitar de politică și acțiuni privind mediul și
dezvoltarea durabilă. Fondurile structurale au fost alocate (Fondul de Dezvoltare Structurale și Fondul
Regional) pentru dezvoltarea turistică a zonelor rurale și pentru formarea profesională în acest
dome niu.
Chiar și în cadrul politicii de dezvoltare regională promovate de Uniunea Europeană, realizarea
obiectivelor de dezvoltare a mediului rural ocupă un loc important. O atenție deosebită va fi acordată
măsurilor care încurajează turismul rural și formare a profesională în domeniul turismului. Acest lucru
presupune investiții de finanțare destinate să creeze facilități de turism, cazare la ferme, dezvoltarea
parcurilor naturale, precum și diverse activități sportive, etc.

`
23

În vederea promovării turismului r ural, în țările Un iunii Europene a fost dezvoltată o serie de
programe, printre care menționam următoarele:
 Programul „EXPERT“, cu scopul de a încuraja dezvoltarea turismului, care se bazează pe
principiile inovației, transferabilitatea, dezvoltarea durabilă și profitabilitatea. Sectorul vizat a
fost acela a turiștilor specializati, cum ar fi: organizații profesionale, școli, universități, grupuri
cu o anumită vocație
 Programul „SATUL PE CARE IL IUBESC ”, organizat de EUROTER are 51 de modele de
proiec te. Acest program este o publicație trilingvă (germană, engleză și franceză) și se ocupă cu
probleme legate de turismul rural prin organizarea de concursuri. Această acțiune ar trebui să
servească drept exemplu pentru cei care caută să pună în aplicare activități de turism rural .
 Programul „BAZA DE DATE PRIVIND SERVICIILE TURISMULUI RURAL “. Având în
vedere importanța noilor tehnologii, responsabilii acestui proiect au dezvoltat un program de
calculator pentru a colecta infor mații despre serviciile noastr e pe piața turismului rural. Aceste
informații indică companiile care furnizează servicii turistice, elementele de artă și cultură
specifice fiecărei regiuni, caracteristicile mediului. Proiectul are ca scop armonizarea
informațiilor disponibile cu servici ile necesare pentru turismul rural, pentru a facilita contactele
între furnizorii de servicii de turism si agentii rurale. Programul a fost testat în regiunile Friuli –
Venezia -Giulia și a fost oferit alte regiuni de Ministerul italian al Turismului .
 Program ul „ REȚEAUA TURISMULUI RURAL EUROPEAN “, organizat de EuroGites în
colaborare cu 12 organizatori de turism ru ral din 9 țări europene. Acest proiect implică trei
elemente: asist ența tehnică pentru dezvoltarea unui lanț de locuințe turistice din Germania,
Spania, Portugalia, U ngaria, Republica Cehă și Romania . În plus, aceasta asigură cunoașterea
pieței europene a turismului rural și ajută la crearea unui program de informare și de promovare
a cazării în fiecare țară. Activitățile Federației propun trimitere a de experți în aceste țări ,
formarea celor care garantează activitatea turistică a satelor și a proprietarilor de ferme și
pensiuni. Acest proiect contribuie la menținerea vieții rurale în Europa și, de asemenea, ajută
țările din Europa de Est și Europa Centrală în eforturile lor de dezvoltare rurală. Programul de
dezvoltare integrată a turismului rural este a treia etapă a strategiei UE pentru dezvoltarea
durabilă a turismului rural, pe baza acțiunilor la nivel local, și din fonduri structurale. Acest
program are ca scop diversificarea economiilor anumitor țări prin dezvoltarea activității turistice

`
24
pe tot parcursul anului și, prin urmare, crearea de noi locuri de muncă în perioadele de
extrasezon și promovarea unui produs turistic rural.

3.2 Obiectivele turistice din Judetul Vrancea recomandate pentru turismul national si
international

 Rezervatia Naturala Tișiț a
Rezervația naturală Tișița este o arie protejată de interes național (de t ip rezervație naturală
geologică și forestieră) situată în județ ul Vrancea, pe teritoriul comunei Tulnici. Rezervaț ia este una
dintre cele mai mari zo ne protejate din județ . Este situat ă la 850 de metri altitudine și măsoară
aproximativ 9 km lungime, se găsește pe ambele părți ale unei văi create de fluxul Tișiței , vale c are
separă vârful Tisaru Mare și deal Rapa Caprei. Rezervația este situată în Parcul Natural Putna.

Imaginea 1 : Rezervația Naturală Tișiț a,jud.Vrancea

Sursa : www.romaniaturistica.ro

`
25
 Cascada Putna

Cascada Putna este o zonă protejată de interes național (rezervație naturală, tip geologic și
peisaj), situată în Vrancea, pe teritoriul comunei Tulnici, în apropierea satului Lepșa. Cascada Putnei a
fost dec larată monument al naturii î n anul 1973, are o lungime de aproximativ 80 de metri, iar apa se
colectează î ntr-un lac cu o adâncime de aproximativ 12 metri. În prez ent, Cascada Putnei este inclusă î n
Parcul Natural Putna, ca o zonă de management durabil. Importanța acestei cascade constă în peisajul
și caracterele hidromorfologice.

Imaginea 2 : Cascada Putna,jud. Vrancea

Sursa : www.uvisitromania.com

`
26
 Focul viu de la Andreiaș u

Focul Viu de la Andreiasu (monument al naturii) este o zonă de interes național (rezervație
naturală de tip mixt) situat într -o zonă protejată a județ ului Vrancea, pe teritoriul satului Andreiașu de
Jos. Zona nat urală de 12 hectare este situată în partea centrală a județului Vrancea, la o altitudine de
500 m, pe partea dreaptă a drumului, care leagă satul Andreiașu de Jos și Andreiașu de Sus. Zona
naturală este o zo nă de deal (dealul Tilia, cu ravene și forme de eroziune) este alcătuită din roci
sedimentare (marne și gresii), în care sunt raportate emisiile de gaze naturale (hidrocarburi), care se
aprind spontan și se ard.

Imaginea 3 : Focul Viu de la Andreiasu, jud . Vrancea

Sursa : www.romaniamea.org

`
27
 Lacul Negru

Lacul Negru – este o zonă protejată de interes național situat în districtul Vrancea, pe teritoriul
comunei Nistorești. Zona naturală de 20 de hectare este situata în Munții Vrancei, în bazinul superior al
râului Năruja. Rezervația naturală este o zonă montană, cu văi, canioane , lacuri (Lacul Negru),
mlaștini și pajiști, care găzduiește o mare varietate de floră și faună. Lacul este situat in Parcul Natural
Putna -Vrancea.
Se poate ajunge la Nist orești, apoi din satul Bradetu se merge pe drumul forestier (acces auto)
de-a lungul râului Năruja pana la Ș aua Tișiței , până în apropierea cabanelor de lângă pădure. Se
urmează poteca marcată cu cruce roșie (aproximativ 20 min.), care duce la acest lac.

Imaginea 4 : Lacul Negru, jud. Vrancea

Sursa : www.uvisitromania.com

`
28
 Parcul Natural Putna

Parcul Natural este o arie protejată situată în România, pe teritoriul administrativ al districtului
Vrancea. Parcul Natural este situat în Munții Vrancei (Carpatii Orientali), în bazinul hidrografic al
râului Putna, în partea de nord -vest a districtului Vrancea. Putna -Vrancea, cu o suprafata de 26.503 ha,
reprezintă o zonă montană (crevase, vârfuri de munte, văi, canioane, cascade, păduri, pășuni), cu o
mare varietate de floră și faună.Par cul Natural Putna – Vrancea, adăposteste o populație bogată de
carnivore: ursul brun, lupul, vulpea, vidra, râsul, pisica sălbatică, bursucul dar, de asemenea, căprioare,
iepuri, capre negre, cerbi, porci sălbatici, păsări de pradă: vultur de aur, acvilă țipătoare, vultur pădure,
acvila, bufnița cu urechi lungi, șorecar, bufniță arămie, bufnita mare, cucuveaua, șoim, șorecar comun,
șoim călător.
Dezvolt area pensiunilor agroturistice ș i a cabanelor face Parcul Natural Putna -Vrancea a fi un
loc de agrement, cum se spune, un turism „verde“. În timpul petrecut la Putna -Vrancea Parcul Natural
se poate practica echitație, drumeții, ciclism, pescuit, sa u vă puteți bucura de natura în toată
splen doarea ei.
Imaginea 5 : Putna,jud Vrancea

Sursa : www.putnavrancea.ro

`
29
 Stațiunea montană Soveja

Soveja este una din stațiunile cu aerul cel mai ozonat din Europa. Stațiunea este situată în
Depresiunea Soveja, la o altitudine de 500 -550 m. Climatul este specific depresiunilor Carpaților, cu
veri răcoroase și curenți moderaț i. Temperatura medie anuală este de 7.5 gr ade C.
Statiunea este situată î n Parcul Natural Putna – Vrancea, care găzduiește o populație bog ată de floră ,
faună, oferă turiștilor o priveliște încântătoare și este recomandată pe plan național și internațional ca
fiind o zonă de relaxare și petrecere a timpului liber î n aer curat.

Imaginea 6 : Statiunea Montana Soveja, jud. Vrancea

Sursa : www.romaniaturism.ro

`
30

3.3 Strategia de promovare a turismului rural din Județul Vrancea în contextul european
Promovarea turismului constă într -un ansamblu de mă suri de comunicare ce urmăresc
transmiterea în permanență , în mai multe moduri, a unor mesaje care au scopul de a informa clienții
potențiali , dar și operatorii turistici asupra produselor și serviciilor turistice menite comercializării,
pentru a oferi o imagine și o atitudine pozitivă asupra mentalității și obiceiurilor de cumpărare și
consum a turiștilor.
Pentru a promova tur ismul rural din județul Vrancea se parcurge un proc es de perfecționare și
adaptare , fiind nevoie de o strategie adecvată în vederea poziționării caracteristicilor zonei în topul
celor mai căutate locuri din România, ținând cont de motivațiile diverse și de elasticitatea continuă a
cererii, în condițiile unei piețe situate într -o continuă transformare .
Prin urmare , de la p rodusul turistic la consumator prin intermediul pieței de profil , există o cale
relativ lungă, pe traseul căreia trebuie ținut cont de specificul,complexitatea,și nivelul de dezvoltare al
zonei .De aceea elaborarea unei strategii de comunicare adecvate la nivelul unităților turistice cât și
integrarea acesteia în strategia globală, consti tuie premise importante pentru valorificarea potențialului
agroturistic din Vrancea. De asemenea, activitățile promoționale în domeniul turismului rural din
județul luat în stiudiu necesită investiții importante datorită concurenței acerbe și extinderii ma ri a
piețelor turistice.
Declinul cererii turistice din județul Vrancea este reprezentat strategiile agenților din turism
care nu au ținut cont de evo luția pieței interne și externe sau de cerințele tot mai mari ale
consumatorilor din ce în ce m ai informați. Cu toate acestea, zonele rurale aparținând acestui județ se
bucură de un potențial bogat și variat, care oferă o mulțime de forme de turism cerute de consumatori,
și anume : pescuit, vânătoare, relaxare, excursii montane, sporturi de iarnă, c ircuite balneoclimaterice
etc. Clima favorabilă este un alt aspect important care influențează în mod pozitiv cererea turistică din
Vrancea.
Din punctul meu de vedere, o strategie de promovare a turismului din județul Vrancea este
metodă chesti onarului.Acesta trebuie să conțină întrebări semnificative, cu referire la ceea ce doresc
potențialii clienți să vadă, să trăiască, să practice, atunci când aleg o destinație turistică.Acest
chestionar trebuie aplicat reprezentanților județului Vrancea pen tru a cunoaște cu adevărat ceea ce
oferă, ce trebuie îmbunătățit și cum pot să promoveze la nivel internațional în mod eficient.

`
31
Model de chestionar privind strategia de promovare a judetului Vrancea.

1. De ce credeți că sunt atrași turiștii în județul Vrancea?
2. Cum poate un potențial turist să afle despre satul turistic?
3. Unde este județul Vrancea promovat?
4. Ce poți face pentru a face publicitate eficientă pe plan mondial a turismului rural din Vrancea?
5. Ce informații consideri că au nevoie potențialii turiști pentru a alege să își petreacă vacanță aici
în Vrancea?
6. Ce conține un prospect de publicitate?
7. Care sunt modalitățile preferate pentru a promova turismul rural din jud Vrancea pe plan
internațion al?
8. Care dintre aceste modalități sunt mai atractive potențialilor clienți?
9. Ce limbă utilizată în prospectele publicitare consideri că este adecvată?
10. Care sunt primele 5 cele mai interesante locuri de vizitat în acest județ?
11. Ce tipuri de sporturi s e pot practică în zonele rurale ?
12. Ce tipuri de agrement preferă turiștii?
13. Zonele rurale sunt deschise pentru vizitare și în perioadă iernii?
14. Se găsesc pe internet informații interesante despre județul Vrancea și implicit despre
comunitățile rurale, care s ă atragă clienți străini?
15. Proprietarii structurilor de cazare din județul Vrancea au capacitatea de a comunică cu
potențialii turiști în limbă engleză?
16. Sunt recente pozele găsite pe internet cu diferite atracții turistice din Vrancea?
17. Prețurile practi cate de deținătorii formelor de cazare sunt adecvate?
Cele mai dificile și, totodată, cele mai importante momente ale anchetei pe bază de chestionar
sunt alegerea eșantionului, care trebuie neapărat să fie reprezentativ. În opinia mea, metoda
chestionarului aplicată reprezentantilor jud etului Vrancea este foarte eficientă. Daca aceștia sunt în
măsură să răspundă la toate aceste întrebări, cu ră spunsuri afirmative sau cu un grad pozitiv,
promovarea turismului rural atinge un nivel ridicat pe pia ta locală , națională și internațională .

`
32
CONCLUZII SI PROPUNERI

Turismul rural, prin resursele naturale intense pe care le conține, este un vector important al
dezvoltării rurale. Mai mult decât atât, el reprezintă un mijloc de a sprijini dezvoltarea societății
rurale. Turismul rural este un garant al stabilității și viabilității zonelor rurale, o alternativă relevantă
pentru agricultură și, de asemenea, un factor în dezvoltarea comunităților locale. În același timp,
susținerea și extinderea turismului rural și turismul ui montan are o componentă educativă importantă
care se referă la recunoașterea tradițiilor culturale, spirituale sau valori istorice, arhitecturale sau peisaje
din spațiul rural .
Pe teritoriul județului Vrancea sunt cele mai variate resurse turistice atractive din România, atât
naturale, cât și antropice. Sunt afișate în pași toate elementele naționale la scară mică, forme de relief
frumos sculptată, de la cele mai mari la cele mai mici, cu zone bogate a faunei sălbatice, cu locuri
special amenajate ca fundaluri de vânătoar e unde turismul de vânătoare poate fi practicat , precum și de
pescuit de -a lungul râurilor.
Rețeaua ariilor naturale protejate din județul Vrancea oferă toate posibilitățile de dezvoltare a
ecoturismului, care este în prezent un rol -cheie pentru comunitatea noastră. Posibilitatea de a deveni
mai popular și atractiv pentru public trebuie să determine autoritățile locale să valorifice ceva ce natura
le-a oferit d eja, prin gasirea si aplicarea celor mai bune strategii de dezvoltare pentru turism în aceste
zone. O primă condiție va fi rezolvarea problemelor care limitează activitățile de acest tip, în special
promovarea ariilor naturale protejate la nivel național și după aceea, international . Revitalizarea „Tara
Vrancei“ din punct de vedere al turismului va aduce beneficii nu numai pentru turiști, ci și pentru
comunitatea locală, cum ar fi: dezvoltarea infrastructurii, reconstrucția identității culturale colective,
creșterea veniturilor localnicilor, și multe altele.

O bună strategie de pr omov are a turismului rural din județ ul Vrancea necesită urmă toarele :
 Restaurare a / renovare a / reabilitarea a patrimoniului cultural turisti c și a turismului istoric și
exploatarea acestora;
 Creșterea interesului internațional pentru turismul cultural, (inclusiv tratamament tip wellness /
spa), ecoturism, agroturism și turism rural, aventură;
 Elaborarea perspectivelor pentru a exploata traseele montane pe tot parcursul anului (drumeții,
echitaț ie, alpinism, sporturi extreme, schi)

`
33
 Creșterea numărului de turiști care au motivație pentru diferite forme culturale de turism;
 Dezvoltarea turismului prin fondurile structurale oferite de Uniunea Europeană;
 Implementarea proiec telor de infrastructură de turism de către guvernul local și județean.
 Evitarea creșterii eroziunii solului din cauza oportunităților reduse pentru lucrările de
îmbunătățiri funciare;
 Modernizarea utilităților de infrastructură (apă , canalizare, gestionar ea deșeurilor) în mediul
rural slab dezvoltate;
 Reducerea degradă rii patrimoniului arhitectural rural prin depopularea satelor și comunităților
rurale;
 Reducerea urbaniză rii populației rurale – o pierdere de autenticitate și un specific local.

`
34
Bibliografie

1. Rusu, Mihaela Loredana, 2008 – “Agroturismul ” – factor important pentru dezvoltarea rurală.
Revista Tribuna Economică,
2. Consiliul Județean Vrancea – Fișele de sinteză a Comunelor
3. www.agrotur.ro
4. www.antrec.ro
5. www.cjvrancea.ro
6. Revista Horeca,2016
7. Glăvan V., (2003), “Rural Tourism T ourism.Agri -Tourism.Sustainable Ecotourism”
8. Cadrul Național Strategic pentru Dezvoltarea Durabilă a Sectorului Agroalimentar și a Spațiului
Rural în perioada 2014 -2020 -2030
9. Institutul National de Statistica
10. Tătaru Alexandra, Nedelcu Adrian, 2015, Territorial and agricultural resources from the rural
Vrancea area with decisive role in the development of the local economy