Universit e Toulouse I Capitole 2 I – DEFINI ȚII ALE PLAGIATULUI A – Plagiatul în general Istoria plagiatului Existen ța, din timpuri străvechi, a… [616522]
1
PLAGIATUL ACADEMIC
Andr e Cabanis,
profesor universitar,
Universit e Toulouse I Capitole
2 I – DEFINI ȚII ALE PLAGIATULUI
A – Plagiatul în general
Istoria plagiatului
Existen ța, din timpuri străvechi, a numeroase lucrări fără autor : (de exemplu Cântecul lui Roland :
Turoldus scripsit )
Homère, Iliada și Odiseea
Shakespeare, Molière ?
Lucră ri presupuse a fi create din genialitatea unui popor: Cântecul Nibelungilor, Cântecul R egelui
Artur etc.
Mai târziu, sancțiunea în baza legisla ției pri vind drepturile de autor – protec ție târzie:
În Fran ța sub vechiul regim: ob ținerea unui privilegiu
1777: societatea de autori (fondat ă de Beaumarchais )
1838 : societatea oamenilor de litere (Balzac)
La nivel interna țional: 1710: Legea Reginei Ana a Anglie i, considerată ca fiind la originea drepturilor
de autor (poate fi reînnoită o dată la 14 ani )
Rezultate actuale : dreptul moral perpetuu ș i imprescriptibil , de exemplu d repturi patrimoniale : de la 50
la 100 de ani ( în cazul Franței 70 de ani )
B – Specif icitățile plagiatului academic
Nu este numai o problemă privind drepturile de autor deoarece :
– adesea lucrarea nu este publicată (dar nu este o condi ție)
– adesea împrumuturile /citările sunt limitate
– adesea prejudiciul este dificil de cuantificat
Rezultatul: plângeri pu ține din partea victimelor plagiatului
Este adesea o chestiune de deontologie . Care este o biectiv ul activită ții academice ?
– avansare a în cercetare
– demonstrarea capacită ții de a cerceta și de a redacta o lucrare de cercetare
Dezvolta rea plagiatului o dată cu dezvoltarea informaticii și a tehnologiilor TIC
– facilitarea căutării documentelor pe internet
– facilitarea copierii documentelor (a se vedea cele expuse în secundar ). Dar… identificarea facilă este
un alt element al hazardului : putem cunoa ște toate documentele ?
– existența unor programe informatice de ultimă oră
Timp îndelungat , manifestarea tendin ței universită ților de a nu ac ționa în judecată (simpla anulare a
textului plagiat ). La ora actuală există tendin ța de a cere mai m ultă rigurozitate în sanc ționarea
plagiatului .
Michelle Bergadaa, profesor la Universitatea din Geneva distinge 4 tipuri de plagiat: peticitor ,
manipulator , fraudulos și trișor (distinc ție completă )
Pierre Dubois, profesor la Universitatea din Marne -la-Vallée
Gilles Guglielmi, profesor la Universitatea din Paris 2
Geneviève Koubi, profesor la Universitatea din Paris 8
Hélène Maurel Indart, profesor la Universitatea din Tours
Sylvain Piron, conferențiar la EHESS
(listă preluată de pe site -ul lui Jean-Noël Da rde)
3 II – CARACTERISTICILE PLA GIATULUI ACADEMIC
A – Diverse forme ale plagiatului academic
Lista de pe site -ul UQAM (plagiată uneori ):
«Copierea de pasaje de text dintr -o carte , dintr -o revistă sau pagină web fără a le pune între ghilimele
și/sau fără menționarea sursei .
introducerea, în cadrul unei lucrări, a unor imagini, grafice, date etc. p rovenind din surse externe
sau fără indicarea sursei.
sintetizarea ideii originale a unui autor folosind propriile cuvinte, dar omi țându -se indicarea sursei.
traducerea par țială sau totală a unui text fără men ționarea sursei .
reutilizarea unei lucrări elaborate în cadrul unui curs fără a ob ține în prealabil acordul profesorului.
utilizarea lucrării altei persoane și prezentarea acesteia ca fiind concep ție propr ie (și aceasta, chiar
dacă persoana respectivă și-a dat acordul ).
cumpărarea unei lucrări de pe un site web. »
Propunerile mele :
Cel mai frecvent caz : reproducerea pasajului de text , dar uneori cu o terminologie specifică impusă (de
exemplu aduce atingere bunelor moravuri , aduce atingere ordinii publice etc.)
– indiferent de text : articol, carte, interviu, site web
– indiferent de autor : istoric, anonimat (=/= problema dreptului de autor )
– indiferent de limbajul utilizat : a traduce nu este suficient
Scuz e dezincriminatorii :
– schimbarea unor cuvinte preluate/împrumutate
– consid erarea că textul împrumutat nu este original
– Pb: Parafrazarea textului preluat/împrumutat
– alte situa ții (mai dificil de identificat) : reproducerea unui tabel, grafic etc, i nclusiv prezentarea unor
date colectate de al ții
Preluarea unei idei originale :
– dificil de identificat (opinie personală ?)
– dificil de apreciat (original ?)
– dificil de atribuit (autor ?)
Alte cazuri mai discutabile (calificate ca fiind plagiat ?)
– nemen ționarea tuturor participan ților la o cercetare colectivă (frecvent )
– nemen ționarea tuturor autorilor care au lucrat la o anumită / pe o anumită temă
– citarea, în calitate de coautor, a unei persoane care nu a participat (a se vedea expunerile colective ale
studen ților)
– nu este indicată citarea unui autor care a aceptat să nu fi e menționat (ca o recunoa ștere, respect are a
dorin ței sale)
– autoplagiat
Este posibil să ne autoplagiem ? Foarte adesea toți marii autori fac asta (tehnica «articolului gigogne »).
Există vre -o justificare d.p.d.v. juridic? Nu, nu ne putem fura noi în șine; justificare științifică: o
gândire care se dezvoltă treptat
Soluție: indicarea textelor anterioare care au fost preluate total sau par țial și men ționarea acestei
preluări
B – Referin ța bibliografică , ca modalitate de a e vita plagiatul
O modalitate si mplă de a evita acuza ția de plagiat : menționarea referin ței/referințelor
Caracteristici ale referin ței (diverse stiluri ):
Aceasta ar trebui să permită cunoa șterea amplorii textului preluat/citat/ împrumutului :
4 – în cazul unei citări scurte : ghilim ele
– în cazul unei citări lungi : paragraf izolat cu liniu ță la stânga
Aceasta ar trebui să permită cunoa șterea originii împrumutului :
– fie referin ță clasică : autor, titlu, editor , loc și dată, pagină etc.; r eguli de prezentare foarte diverse ;
fFolosirea unui anum it stil de citare nu are efecte asupra plagiatului
– fie referin ță simplificată cu trimiteri la con ținut
Mai simplu: menționarea numelui autorului și al anului de publicare a lucrării
Modalită ți de trimitere în cazul în care se face trimitere la un documen t de pe internet : în plus fa ță de
site-ul web trebuie precizată data accesării sale
III – SANC ȚIUNI ÎN CAZ DE PLAGI AT
Scuze dezincriminatorii : limitarea la men ționarea unei surse la sec țiunea bibliografie
Scuze inacceptabile : lucrări sau teze care nu au fost încă sus ținute
Argument:
Dacă diploma nu a fost acordată, frauda nu a fost relizată : este sarcina directorului /coordonatorului să
rectifice gre șelile; este sarcina juriului /comisiei să găsească erorile
Criteriu : pentru ca sanc țiunea să fi pronun țată, este necesar ca lucrarea să fie definitivă
Poate coordonatorul tezei sau lucrării să solicite sanc ționarea ?
– poate fi tentat deoarece a fost în șelat
– este responsabilitatea acestuia să verifice
– i se poate repro șa că nu a identificat
– rareori se va plânge
– poate fi tentat să se retragă
– plângeri ale candidatului ?: din ce în ce mai frecvente
În schimb, atunci când se depune lucrarea , se aplică o sanc țiune normală pentru lucrări : în general
înainte sau în timpul sus ținerii , iar pentru teze: în gene ral în timpul presus ținerii
A – Sanc țiuni academice
În Fran ța:
– interven ția comisiei de disciplină a consiliului de administra ție a Universită ții
– nu este vorba de cazuri numeroase sau dificile de plagiat
– cel mai adesea : în timpul examenelor
Compone nță mi xtă a comisiei de cercetare a plagiatului : 12 membri (6 cadre didactice (profesori,
conferen țiari și alț ii, 6 titulari și 6 suplean ți
Procedură foarte elaborată :
– informarea rectorului universită ții de către cel care a constatat frauda
– sesizarea p reședintelui comisiei de disciplină de către rectorul universită ții
-întrunirea comisiei de instruire formată din 3 membri (2 cadre didactice și un titular )
– informarea și convocarea studentului /plagiatorului , asistat eventual de un consiliu , în fața comi siei de
instruire
– întâlnirea comisiei de disciplină care audiază studentul și orice martor și ia o decizie
– posibil a înștiințare a Consiliului Na țional pentru Învă țământul Superior și Cercetare
Sanc țiuni posibile : nota zero pe lucrare , avertisment , exprimare publică a dezaprobării vizavi de fapta
comisă , excluderea din cadrul institu ției până la 5 ani , eventual cu suspendare (nu mai mult de 2 ani ),
exmatricularea din institu ție, excluderea din toate institu țiile de învă țământ superior până la 5 ani ,
excluderea definitivă din toate institu țiile de învă țământ superior
B – Sanc țiuni judiciare
Interven ția tribunalelor ?
5 Dreptul francez nu sanc ționează plagiatul (cuvânt absent ), ci ceea ce este contrafăcut :
«orice reproducere, reprezentare sau distribuire pr in orice mijloace a unei lucrări, a șa cum es te definit
și men ționat în lege» (art. L 335 -3 din Codul Proprietă ții Intelectuale )
Sanc țiune posibilă (art. L 331 -1-3 din CPI) :
Maximum : 3 ani de închisoare , 300. 000 € amendă și publicarea deciziei ; luarea în considerare a
deficitului , a prejudiciului moral , a avantajului ob ținut de contravenient
Ce este sanc ționat ?: prejudiciul cauzat adevăratului autor mai mult decât avantajul (diplomă, avansare,
prestigiu etc.) dobândit de cel care a plagiat
Speță: î n 2013 , condamnarea de către T ribunalul din Paris a autorului/autoarei unei lucrări privind
anomaliile dentare : 5.000 € amendă și 25.000 € despăgubiri , titlul de doctor retras și teză distrusă ;
situație de facto : o mare parte din teză reia o altă lucrare (44 de pagini din 150 de pagini ); factor
agravant : lucrare coordonată de so ț (relax at); suspiciune : alegerea subiectului de cercetare a avut ca
scop sprijinirea so ției. Î n temeiul încălcării tribunalul a declarat că fapta so țului este o chestiune de
deontologie și etică.
Solicitarea din partea unor profesori din cadrul universită ții a introducerii unei plângeri : în o pinia mea
nu este de dorit încurajarea unei interven ții a tribunalelor .
În conformitate cu hotărârea comisiei de infrac țiuni din cadrul Cur ții de Ca sație din 2010 cu privire la
autorul unei teze care reproduce altă teză : 2 ani de închisoare cu suspendare . Decizia Cur ții are 2 titluri
interesante : dispozi ția devine obligatorie de la publicare și scopul lucrativ al autorului (devenit avocat
datorită tez ei). În plus fa ță de cele men ționate intervine sancțiunea din partea opiniei publice , uneori
tardiv .
Plagiatori celebri:
2011 : Karl -Theodor zu Guttenberg pierde postul de M inistru al Apărării din Germania și titul său de
doctor pentru o teză plagiată
2012 : lui Pal Schmitt i se retrage titlul de doctor pentru o teză susținută cu 20 de ani înainte privind
Jocurile Olimpice , care reia un text în franceză a unui autor bulgar Nikolaï Georgiev. Acesta a fost
nevoit să demisioneze din postul de Preș edinte al Repu blicii Ungare.
2013 : Gilles Bernheim, șef rabbi n al Fran ței, recunoa ște plagiatul în cartea sa Quarante ans de
méditations juives – 40 de ani de medita ție evreiască . El face trimitere la responsabilitatea sa privind
plagiatul. Mai mult, el î și atribuie tit lul de doctorat în filozofie pe care nu l -a obținut. Ulterior el va
renun ța la funcția sa de șef rabin.
Arma absolută împotriva plagiatului ?: programele de recunoa ștere a similitudinilor . Universitatea din
Geneva a identifica t 14 programe gratuite și 6 programe comerciale de recunoaștere a plagiatului
– utilizare f acilă : este suficientă descărcarea textului în cauză
– programele utilizează o bază largă de documente
– programele pot identifica nu numai elementele copiate , ci și reformulările
La Universitat ea Toulouse I Capitole se utilizează aplicația «Compilatio », care furnizează procentul de
similitudine identificat . Risc: studenții pot identifica modalităț i prin care să evi te în mod artificial
plagiatul ș i să denatureze rezultatul furnizat de program ; recomandări existente pe internet : «caractere
albe» (invisible în PDF)
Raport al grupului de lucru privind plagiatul electronic prezentat su bcomisiei de pedagogie, precum ș i
TIC din cadrul CREPUQ (de cembr ie 2011) recomandă utilizarea a două p rograme de veri ficare a
plagiatului electronic, « Turni tin» și «Compilatio »; primul : 20 de limbi străine, elaborat de cercetători
de la Université din Berkeley ; al doilea : francez cu două versiuni – «Magister » pentru profesori ș i
«Studium » pentru studenț i.
Vulnerabilită ți ale programelor :
– identificarea textului între ghilimele, a scrisului italic
– identificarea parafrazărilor
6 – identificarea traducerilor
– identificarea ideilor
Programul de verificare «Turnitin» ș i «Compilatio »
– investi ții de timp
– interpretarea re zultatelor
– sensibilizarea studenț ilor
– exloatarea de către alț ii a lucrărilor introduse în programul respectiv pentru verificare
ÎN CONCLUZIE : BUNE PRACTICI DE EVI TARE A PLAGIATULUI
Măsuri de prevenire a plagiatului involuntar
Observaț ie: se solicită nu numai evi tarea plagiatului voluntar, ci ș i lurea tuturor măsurilor necesare
pentru a evita plagiatul involuntar. Lipsa măsurilo r de prevenire reprezintă o greș eală.
Măsuri de prevenire ce trebuie respectate :
– atunci când preluați informaț ii din document e, puneț i între ghilimele tot ceea ce copiaț i cuvânt cu
cuvânt
– în general, atunci când preluați informaț ii, este indicat să sintetizaț i. Există și posibilitatea să
inseraț i direct .
– când prel uați informaț ii, sau când fotocopiaț i, nu uitați să menționaț i toate elementele caracteristice
ale documentelor , mai ales că ele vor apărea în cadrul lucrării voastre ș i la bibliografie
– atunci când preluați informaț ii, este bine să identificaț i calitatea sursei , inclusiv fiabilitatea sa
– menționați referința nu numai când citați textul , ci și când reproduceț i o idee sau o analiză
– referinț a bibliografică vă îmbogățeș te lucrarea , pe când absența referinței poate fi o sursă de
reproș uri
– menționaț i refe rința din document ul care citează un alt document , în cazul în care nu aț i consultat
documentul original : este mai onest … și mai prudent (adesea citarea sau referinț a poate fi
inexactă )
Statistici privind plagiatul
(website: https://www.plag.fr/statistiques -des-plagia ts accesat la 01.12.2016 )
Hărți edificatoare , comentarii oarecum naive :
«Se poate observa din harta plagiatului că persoanele care trăiesc în ț ările cu un climat mai cald,
precum, Italia, Spania , Grecia, Portugalia, au tendinț a de a plagia mai mult decât cele din ț ările cu o
climă mai rece (Norvegia, Suedia, Regatul Unit al Marii Britanii, Finlanda). Se poate, de asemenea,
observa că rat a plagiatului este mai mare în ț ările sărace precum România, Bulgaria, Litua nia, Rusia.
Oamenii din aceste ț ări copiază mai mult decât cei din ț ările bogate.
Rata medie a plagiatului în toate ț ările analizate este de aproximativ 15,4%. Comparativ cu
Danemarca , în mod cert există o situaț ie de plagiat inacceptabilă în toată Europa și rămân încă mul te
de făcut pentru a o îmb unătăț i».
Statul Procentul de
plagiat Statul Procentul de
plagiat Statul Procentul de
plagiat
Germania 8,9% Marea Britanie 9,8% Polonia 14,3%
Austria 7,5% Grecia 24,5% Portugalia 22,6%
Belgia 12,2% Ungaria 16,8% Cehia 13,3%
Bulgaria 24,8% Italia 18,2% Romania 26,1%
Danemarca 4,7% Irlanda 4,9% Russie 23,5%
Spania 21,3% Letonia 10,3% Slovacia 17,8%
Estonia 10,2% Lituania 18,4% Slovenia 12,6%
Finlanda 12,2% Norvegia 10,8% Suedia 13,8%
Franț a 8,6% Olanda 13,5% Elveția 11,6 %
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Universit e Toulouse I Capitole 2 I – DEFINI ȚII ALE PLAGIATULUI A – Plagiatul în general Istoria plagiatului Existen ța, din timpuri străvechi, a… [616522] (ID: 616522)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
