UNIVERSIT ATEE A DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ [617479]

1
UNIVERSIT ATEE A DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ
VETERIN ARĂ BUCUREȘTI
FACULT ATEA DE ÎMBUN ATAȚIRI FUNCI ARE ȘI INGINERI A MEDIULUI

TEM A PROIECTULUI DE DIPLOMĂ
Intitul at “Moderniz area bazei de însiloz are cere ale“

Absolvent: [anonimizat]

2

Univestit atea de Științe Agronomice și Medicină Veterin ară
Facultatea de Îmbunătățiri Funci are și Ingineri a Mediului

Speci alizare: Inginerie Economică în Construcții

Profesor îndrumător: Conf. Univ. Dr. Must ața Sebastian
Întocmit: B alan Iuli an Marian

3
Cuprins

 iCaracteristcile Geotehnice ale terenului… p agina 5

 Zona seismică și condiții clim atice… p agina 5

 Clădire a tehnică… p agina 9

 Siloz .. p agina 13

 Specific atii tehnice de lucrări de ter asamente .. pagina 15

 Specific ații tehnice pentru lucrări de fund ații… p agina 22

 Specific ații tehice pentru lucrări di n beton, beton armat.. pagina 26

 Armarea betonului… p agina 30

 Materiale Utiliz ate la prepararea betoaneor… p agina33

 Nivelele de perform anță ale betonului … p agina 36

 Prepararea betonului … p agina 37

 Specific ații tehnice pentru structure met alice… P agina 42

 Întreținere a și rep ararea construcțiilor … p agina 46

4
 Controlul c alității lucrărilor… p agina 48

 Dispoziție de ș antier arhitectură … p agina 51

 Dispoziție de ș antier… p agina 57

 Concluzii … p agina 60

 Bibliogr afie …. 61

5

Tema proiectului: Moderniz area bazei de însiloz are cere al aparținând SC.Conw ay
S.R.L.
Obiecte propuse în incint a:
1. Siloz
2. Platform a
3. Clădire tehnică
4. Mo ară și siloz
5. Bascule
6. Minist atie de epur are
7. Gospodărire apă
8. Împrejmuiri
9. Gospodărire gunoi
10. Drumuri
11. Post tr ansform are

6

Caracteristicile Geotehnice ale Terenului

Din concluziile studiului rezultă că pentru fund area directă presiune a
convențion ală este de 270kP a, fund area se va realiza în str atul de argila nisipo asă plastic
vârto asa în care se v a încastra 20 cm.
Cota de fund are minimă impusă prin Studiul Geotehnic este Df=2.5m (presiune
netă Pnet=2,7md aN/cm2) pentru clădirile c are transmit încărcările import ante.
În timpul execuției ucr arilor, se vor lu a măsurile de dirij are rapidă a apelor din
precip atii în afară amplasamentului având p anta de 2%.
Sevor execut a trotu are de minim 1,0m lățime turn ate pe umpluturi de pământ
comp actat mec anic în jurul construcțiilor.
După execut area săpăturilor, se v a turna imedi at betonul simplu prevăzut în
fundații.
Pământul rezult at din săpătur a poate fi folosit l a realizarea umpluturilor și a
terasamentelor.
Umpluturile din jur u fund ațiilor se vor execut a imedi at după ce construcți a a
deposit nivelul terenului n atural.
Se vor întocmi procese verb ale pentru f aze determin ate astfel:
 Săpături execut ate la cotă
 Cofrarea și armarea elementelor din beton armat înaintea turnării beto anelor
 Structur a acoperișului

Zona Seismică și Condiții Clim atice
Conform norm ativului p100 -1/2006 amplasamentul se afla în zona seismică
având acceler ația terenului ag=0.20g, Tc=0,7sec, β=2.75.

Din punct de vedere al încărcării în zonele de climă și încărcări, clădirile se
situe ază astfel:

7
Vitez a vântului este de 41m/s -qref=0.7kN/mp
Încărc are din zăp ada =2.0kN/m2
Adâncime a de îngheț 0.7
Obiectul 1 – Silozuri Ø18.29; Ø16.46
 6 silozuri de depozit are
 Diametru 18.29m
 H siloz met allic este 15.67m
 Capacitate maximă siloz 3670 tone

 1 siloz depozit are
 Diametru 16.46m
 H siloz met allic este 15.67
 Capacitate 3600 mc, 3605 tone

Înălțime – parter
Structur a de rezistență a silozurilor este met alică
Fund ația este tip talpa cu soclu din beton armat așezată pe o pernă de b allast.
Supr astructur a de rezistență a silozurilor est met alică
Cota 0.00 este cot a terenului amenajat (CT A).
Fund ația este tip t alpa circul ar continu a 150x50cm așezată pe un str at de b allast
comp actat care ajunge până l a cota -2.50m.
În interiorul silozului l a cota +0.36 se v a turna o placă de beton de 20cm grosime
armată așezată pe un str at de b allast de 20cm.
Se armează cu bare de Ø25 pc52, betonul și pl aca pentru fund ație este de cl asa
25/30.

8

Platform a acoperită
Proiectul de rezistență se referee l a realizarea unei construcții de extindere și
moderniz are.
Elemente existente de construcție:
Platform a din beton armat
Perete din beton armat
Elemente noi:
Acoperiș met allic aproxim ativ 75% din supr afața platformei

Complet area a peretelui din beton armat
Structur a clădirii ( acoperișului met alic) are regimul de înălțime P, dimesiunile în pl an
(inter ax) ale structurii de rezistență sunt de 26.25 x 30.00 m (1 deschidere L=26.25m; 5
Travei t=6.00m). Înălțime a liberă a parterului sub grind a transvers ală este de minim 4.43
m și m axim de 11.12 m.
Dimensiunile în pl an, calculate pe exteriorul peretelui din beton armat, ale platformei
sunt de 25.25 x 40.30 m.

– INFR ASTRUCTUR A
Sistemul de fund are al clădirii ( acoperișului met alic) este de tip fund ații izol ate sub
stâlpi: – stâlpi de c adru tr ansvers al: cuzinet sub formă de stâlp din beton armat 0.55×0.55m
și talpă din beton armat 2.40×2.60m.

9
– Stâlpi de fronton: cuzinet sub formă de stâlp din beton armat 0.40×0.55m și t alpă
din beton armat 1.50×1.50m.
Peretele din beton armat de pe conturul pl atformei funde ază printr -o talpă continu a
0.60×1.80 m.
Materiale utiliz ate: -beton de eg alizare C8/10; -beton de rezistență C16/20; -otel-beton
OB37, PC52;

– SUPR ASTRUCTUR A
Soluți a structur ală al clădirii ( acoperișului met alic) este de tipul: c adre tr ansvers ale
metalice și port ale longitudin ale. C adrul tr ansvers al este alcătuit din t able gro ase sud ate
în formă de profil I simetric având inim a variabilă ( -talpi 18x300mm. – Inim a
8×350…1300mm). Legătur a în plan logitudin al între stâlpi este re alizată printr -o grindă
IPE 200 și port ale din țe avă pătr ată TP120x120x8. Stâlpii de fronton sunt alcătuiți din
profile IPE 450 și sunt prinși l a partea superio ară de c adrul tr ansvers al. Materiale utiliz ate:
– oțel S235J2G3;
Peretele din beton armat de pe conturul pl atformei are următo arele dimensiuni:
0.30×3.60m. M ateriale
Oțel-beton OB37, PC52;

– ACOPERIȘUL
Acoperișul clădirii ( acoperișului met alic) este de tip ș arpanta metalică alcătuită din
pane continue Z300x3.5 și contr avântuiri orizont ale Φ28.
Materiale utiliz ate: – oțel l aminat S355J2G3; – oțel PC52;
Cota ±0.00 reprezintă co ta plăcii din beton armat de l a parter ce se situe ază la cca.
0.10 m de asupra terenului amenajat.
Acoperire a cu beton a armaturilor în pl acă va fi de 2.5 cm. Acoperire a cu beton a
armaturilor din fund ații spre fetele de beton în cont act cu pământul s au cu betonul simplu
va fi de 5 cm.

10
Pentru a putea realiza fundația peretelui din beton armat se v a sparge pl acă existent a
pe o lățime de minim lățime a săpăturii l a care se adaugă 40 cm neces ari pentru a putea
petrece armatura plăcii proiect ate pe o lungime de 30cm cu armatura plăcii existente.
Structur a de rezistență a clădirii ( acoperișului met alic) l a nivelul supr astructurii nu
interacțione ază cu peretele din beton armat existent și nou proiect at (între stâlpii c adrului
transvers al și peret e existând un rost.
Peretele din beton armat nou proiect at se v a prinde de peretele din beton armat
existent prin ancore chimice și cupo ane din oțel având același diametru cu b arele peretelui
nou proiect at. Inadirea dintre armatura peretelui proiect at și cupo anele met alice se f ace
prin petrecere cu cel puțin 60 de di ametre.
Fund ația peretelui proiect at cât și a peretelui existent re azemă loc al pe fund ațiile
izolate ale clădirii ( acoperișului met alic).

Cladire tehnic a
Clădire a este p arter din zidărie port anta. Dimensiunile inter ax sunt de 2.85×4.75,
iar înălțime a peste pl acă de peste p arter este de +2.65m.
Structur a de rezistență este re alizată din bulbi de beton armat de dimensiuni de
25x25cm și centuri de 25x30cm. Pl aca de peste p arter și are o grosime de 15cm, armata
pe ambele direcții. Fund ațiile sunt tip t alpa continu a de lățime 60cm, așezată pe un str at
de beton de eg alizare de 10cm.
Materialele utiliz ate sunt: beton pentru supr astructur a clasa C20/25; beton pentru
infrastructur a clasa C16/20 și beton de eg alizare clasa C8/10, oțel utiliz at PC52.

Proiectul de rezistență se referă l a realizarea unei construcții noi cu destin ația de
moară.
Structur a clădirii are regimul de înălțime P, dimesiunile în pl an ale structurii de
rezistență sunt de 10.23 x 17.04 m. Înălțime a liberă a parterului sub grind a transvers ală
este de minim 3.60 m și m axim de 5.90 m.
– INFR ASTRUCTUR A
Sistemul de fund are este de tip fund ații izol ate sub stâlpi (bloc de beton 1.20×1.20m
și cuzinet 0.80×0. 80m), leg ate între ele l a nivelul cuzineților de o grindă de legătură

11
(echilibr are) din beton armat de 30×60 cm. Pe întreg conturul clădirii se re alizează o
grindă de soclu din beton armat de 25×60 cm.
Materiale utiliz ate: -beton de eg alizare C8/10; -beton de rezistență C16/20; -otel-beton
OB37, PC52, STNB;
– SUPR ASTRUCTUR A
Soluți a structur ală este de tipul: c adre tr ansvers ale met alice și port ale longitudin ale.
Structură este alcătuită din stâlpi HE A 240, grinzi tr ansvers ale IPE 240. Legătur a în plan
logitudin al între stâlpi este re alizată printr -o grindă TP120x120x4 și port ale din
TP60x60x4. M ateriale utiliz ate: – oțel S355J2G3;

– ACOPERIȘUL
Este de tip ș arpanta metalică alcătuită din p ane continue Z210x2.5 și contr avântuiri
orizont ale Φ16.
Materiale utiliz ate: – oțel l aminat S355J2G3; – oțel PC52;
Pereții exteriori, interiori cât și învelito area vor fi din p anouri met alice cu rol strict de
comp artiment are.
Cota ±0.00 reprezintă cot a plăcii din beton armat de l a parter ce se situe ază la cca.
0.34 m de asupra terenului amenajat.
Acoperire a cu beton a armaturilor în pl acă va fi de 2.5 cm. Acoperire a cu beton a
armaturilor din fund ații spre fetele de beton în cont act cu pământul s au cu betonul simplu
va fi de 5 cm.

Silozul de aliment are mo ară
– Tipul obiectului – construcție industri ală de depozit are, rezervor circul ar,
metalic, în aer liber, mont at pe picio are met alice.
– Diametru 8,23m
– H siloz met alic =12.7m – înălțime a părții cilindrice, h tot al =15.26m
– Capaciate aprox. – 500mc – 400 to
Regim de înălțime – parter.
Structur a de rezistență a silozului este met alică.

12
Cota ±0.00 este cot a terenului amenajat (CT A).
Fund ația este tip t alpa circul ară continu a 120x50cm așezată pe un str at de beton de
egalizare cu grosime de 10 cm cl asa C8/10.
La cota +0.20 se v a turna o placă de beton de 20cm grosime armată așezată pe un
strat de b alast de 20cm, ce re azemă pe fund ația circul ară.
Talpă și grind a inelară se armează conform det aliului din proiect cu b are circul are
Ǿ25 PC52 jos și sus, betonul folosit pentru fund ație și pl acă este de cl asa C25/30.

OBIECTUL 5 – CÂNT AR BASCUL A
Dimensiunile fund ațiilor util ajului sunt de 18.515×3.40m. C antarul este folosit
pentru c antarireamaterialelor încărc ate pentru livr are.
Structur a de rezistență este alcătuită dintr -o placă de beton armat, dublu armata și
2 grinzi de fund are. Betonul de rezistență utiliz at este de cl asa C20/25, i ar cel de eg alizare
C8/10.

OBIECTUL 8 – GOSPODĂRIE APĂ
Include rezervorul de apă pentr u incendiu și st ația de pompe și are următo arele
dimensiuni exterio are 13.9mx 8.6m și 4.30m adâncime.
Structur a de rezistență este alcătuită din pereți de beton armat de 30cm armați în
plan vertic al la exterior cu b are Ø14/10, i ar la interior cu b are Ø10/10, r adier cu grosime
30cm armat cu pl ase sus de Ø12/10 și jos de Ø14/10 și pl aca de beton armat dublu armata
de 20cm.L a intersecți a pereților se vor re aliza carcase pentru bulbi armați cu b are Ø20 și
etrieri Ø8/20 și Ø10/20.

13

OBIE CTUL 9 – ÎMPREJMUIRI – PORȚI
Împrejmuire a cu lungime de 1207ml se v a realiza din pl asa bordur ata h= 2.00m.
Fund ațiile împrejmuirilor vor fi izol ate cu dimensiuni în pl an de 50x50cm și înălțime de
70cm, din beton cl asa C8/10, peste c are se v a realiza un soclu de 50cm înălțime și 25cm
lățime din beton cl asa C16/20. Pl asele de sârmă vor fi susținute de țevi met alice de
60x60x4cm.

OBIECTUL 10 – GOSPODĂRIE GUNOI
Deșeurile rezult ate din c adrul unității sunt colect ate și ev acuate în cont ainere met alice
acoperite, amplasate pe pl atform a beton ată de 3 x 2 m, închisă pe 3 l aturi cu împrejmuire
din pl asa până l a o înălțime de 2m. Fund ațiile împrejmuirilor vor fi izol ate cu dimensiuni
în plan de 50x50cm și înălțime de 70cm, din beton cl asa C8/10, peste c are se va realiza
un soclu de 50cm înălțime și 25cm lățime din beton cl asa C16/20. Pl asele de sârmă vor
fi susținute de țevi met alice de 60x60x4cm.

OBIECTUL 11 – DRUMURI ȘI PL ATFORME
Supr afața drumurilor pietruite și pl atforme beton ate propuse v a fi de 5000 mp din c are-
1500 mp platforme beton ate, 3500 mp drumuri pietruite.

14
OBIECTUL 1 – Silozuri
Siloz circul ar din met al- D=18,29m
– Pereti met alici grosime a =5mm
Inaltime a cilindru h =15.67m
diametrul interior Dint=18.29m
volum continut (cere ale) = 4500mc
– grind a inelara sub pereti GFc -50cmx150cm, beton cl asa C25/30
– radier – placa din beton armat flexibil a (peretele este prins articul at in pl aca de beton
armat a radierului) Hp=20cm, beton cl asa C25/30
– acoperis – capac tabla asezat pe grinzi met alice r adiale

Dimension area substructurii
-Cota radier = +0.36m
-Lungime a grinzii GFc=3.14*18.29=57.44m
-Aria rezervor Ar=3.14*18.292/4=262.6mp
-Arie acoperis Aac=262.6mp
Caracteristici teren fund are:
-Presiune a convention ala pnet=270KP a
-Greut atea γ=1.80T/m
3
-Cota de fund are = -1.20m
-Adancime a de inghet = 0.90m – 1.00m sub cot a terenului conform studiu geotehnic
-Zona seismic a ag=0.20g; β=2.75;Tc=0.70sec

15

Tehnologi a de execuție a lucrărilor de construcții

Tehnologi a e execuție a lucrării de rezistență

 Specific ații tehnice pentru lucrări de ter asamente

 Specific ații tehnice pentru lucrări de fund ații

 Specific ații tehnice pentru lucrări de fund ații

 Specific ații tehnice pentru structuri met alice

 Controlul calității lucrărilor

16

SPECIFIC AȚII TEHNICE PENTRU LUCRĂRI DE TER ASAMENTE

1 – Prevederi gener ale
Terasamentele const au în lucrări de săp are și încărc are în mijlocul de tr ansport, tr ansportul,
împrăștiere a, nivel area și comp actarea pământului pentru re alizarea fundațiilor și a instalațiilor
subter ane din interiorul clădirilor civile și industri ale și a zonei aferente din jurul lor, c are influențe ază
capacitatea de rezistență, st abilitate și explo atare a acestor construcții.
Constructorul are oblig ația să urmăre ască st abilitatea masivelor de pământ c a urmare a
influenței executării lucrărilor de ter asamente prevăzute în proiect precum și st abilitatea construcțiilor
și inst alațiilor învecin ate.

2 – Execut area săpăturilor
La execut area săpăturilor pentru fund ații trebuie să se aibă în vedere următo arele:
– Menținere a echilibrului n atural al terenului în jurul gropii de fund ație pe o dist anță suficientă
astfel încât să nu periclit eze inst alațiile și construcțiile învecin ate;
– Când turn area betonului în fund ații nu se f ace imedi at după execut area săpăturii, săpătur a va
fi oprită l a o cotă m ai ridic ată cu cc a. 20 cm decât cot a finală pentru a împiedic a modific area
caracteristicilor fizico -mecanice ale terenului sub t alpa fundației, urmând c a înaintea betonării să se
execute săpătur a până l a cotă din proiect;
– În cazul unei umeziri superfici ale datorită precipit ațiilor atmosferice, neprevăzute, fundul
gropii de fund ație trebuie lăs at să se zvânte în ainte de începere a lucrărilor de execut are a fundației; iar
dacă umezire a este puternică se v a îndepărt a stratul de noroi;
– Betonul în fund ație se v a turna de regulă imedi at după atingere a cotei de fund are din proiect.

17

Execut area sapaturilor m anual si mec anizate
1. Org anizarea locului de munc a
Execut antul este oblig at să verifice d acă natura terenului corespunde prevederilor din
proiect și când conducătorul locului de muncă const ata nepotriviri (pământ cu
caracteristici diferite, infiltr ații puternice, supr afețe de alunec are etc.) v a anunța șeful
ierarhic, c are va anunța benefici arul lucrării pentru a cere proiect antului schimb area
soluției.
Înainte de începere a lucrărilor de săpături de orice fel, benefici arul va preda
execut antului amplasamentul și inst alațiile subter ane existente (fund ații, conducte,
cabluri electrice, c anale de protecție pentru c abluri de forță s au telecomunic ații, canale
acoperite pentru scurgeri s au pentru protecți a unor conducte), pentru a se pute a lua
măsuri le neces are de securit atea muncii.

Când există asemene a instalații subter ane, lucrările de săpătur a trebuie să se execute sub
o supr aveghere tehnică perm anenta, conducătorul locului de muncă luând to ate măsurile
de prec auție, și num ai după instruire a muncitorilor c are execută aceste lucrări, cu privire
la metodele de lucru sigure.

18
Aca în urm a săpăturilor sunt descoperite inst alații subter ane nesemn alate în pre alabil, se
va opri lucrul și se v a stabili precis n atura instalațiilor subter ane și felul cum sun t
amplasate, după c are conducătorul procesului de muncă v a lua măsuri pentru evit area
avarierii acestor inst alații și pentru elimin area pericolelor.
Dacă la execut area săpăturilor, se detecte ază gaze sau alte subst anțe periculo ase, ori se
const ată lips a de oxigen, conducătorul procesului de muncă v a evacua muncitorii,
înștiințând coordon atorul de lucr are, care, pentru continu area lucrului, v a lua măsuri de
elimin are a cauzelor ce ar pute a produce accidente de muncă s au îmbolnăviri
profesion ale.
Săpăturile v or fi execut ate astfel încât să fie prevenită prăbușire a pereților săpăturilor. În
acest scop, pereții săpăturilor vor fi:
– Săpați în t aluz
– Vertic ali și apoi vor fi consolid ați cu susțineri corespunzăto are naturii rocilor și
procedeului de săp are aplicat.
Săpăturile vor fi semn alizate și m arcate vizibil și vor fi prevăzute cu dispozitive de
protecție corespunzăto are pentru prevenire a căderii în gol atât pe zi cât și pe no apte a
mijlo acelor de tr ansport, a perso anelor s au animalelor în conformit ate cu prevederile din
proiect.
Săpăturile vor fi execut ate în cel m ai scurt timp posibil, după c are se v a execut a lucrarea
pentru c are s-au făcut aceste săpături.
La execut area tuturor săpăturilor, m anuale sau mec anice, se vor prevede a următo arele
condiții minime de protecți a muncii:
– Nu v a fi permisă form area ieșirilor în consolă ('cozoro ace' sau 'tumbe');
– Starea de echilihru a terenului și a susținerilor v a fi ținută perm anent sub
supraveghere de către u n membru al echipei de săpători
– Vor fi îndepărt ate de pe t aluze, bucățile de rocă desprinse s au care tind să se
desprindă și să c adă ('copturi');
– Angajații vor fi dot ați cu echip amentul de protecție neces ar executării
lucrărilor în condiții de securit ate.
La execut area săpăturilor prin procedee mec anice, se vor lu a și următo arele măsuri:
– Se vor pune l a dispoziți a angajaților instrucțiuni de lucru în condiții de
securit ate a muncii, pentru fiec are util aj folosi t;
– Nu se v a permite accesul angajaților de asupra frontului de lucru, în limitele
taluzului n atural al rocilor s au în r aza de acțiune a utilajelor.

19
În apropiere a locurilor unde se execută săpături, în zon a prismei de alunec are a
terenului, este interzisă inst alarea și circul ația vehiculelor s au a utilajelor, amplasarea
troliilor și a altor dispozitive.
Amplasarea utilajelor și a mecanismelor c are produc vibr ații în funcțion are, precum și
circul ația vehiculelor și a utilajelor de construcție în z ona prismei de alunec are a
terenului, în c azul pereților sprijiniți, este permisă cu condiți a verificării pre alabile prin
calcul, a rezistenței sprijinirii și a luării tuturor măsurilor de protecție a muncii. În
calculul efectu at, trebuie să se țină se ama atât de mărime a sarcinilor, cât și de solicitările
dinamice.
Vitez a de circul ație, a mijlo acelor de producție, trebuie să fie de cel mult 5 km/oră.
Pământul provenit din săpături trebuie așezat la o dist anță de cel puțin 0,5 m de l a
margine a pereților săpă turii.
Este interzisă așezarea stivelor de m ateriale de -a lungul m arginii de sus a gropii s au a
șanțului, l a o dist anță m ai mică de 0,75 m de l a margine.
Este interzisă săp area manuală a pământului în g alerie (metod a 'tumbelor') s au prin
submin are. D acă, eventu al, se forme ază ieșinduri în consol a, sau dacă în timpul săpării
taluzelor se descoperă bolov ani izol ați, muncitorii trebuie ev acuați din aceste locuri
periculo ase, urmând c a ieșindurile în consol a să fie dărâm ate și bolov anii să fie
coborâți, cu grij ă, în fundul gropii, de unde vor fi ev acuați.
Conducătorul locului de muncă trebuie să supr avegheze st area terenului, când sunt
posibile surpări s au alunecări ale pământului. Nu se v a începe lucrul fără o verific are
prealabilă a terenului. Când se const ată crăpături longitudin ale, paralele cu m argine a
săpăturii, se ev acuează muncitorii și util ajele, se consolide ază terenul și num ai după
aceasta se reîncepe lucrul.
Pentru coborâre a lucrătorilor în gropile săp ate pentru fund ații, în ș anțuri l ate, etc., m ai
adânci de l m, se vor folosi scări s au rampe de acces, pentru coborâre a lucrătorilor în
șanțuri înguste, se vor folosi scări rezem ate, mobile. Numărul de r ampe de acces (scări)
și locul de amplasare vor fi astfel alese încât să permită ev acuarea rapidă a muncitorilor
în caz de pericol. Se interzice coborâre a pe șpr aițuri s au pe consolidările pereților
săpăturii.
Când pământul se aruncă din gropile săp ate sau din ș anțuri m ai adânci de 2 m, pe
podine situ ate la diferite niveluri, podinele trebuie să fie bine fi xate și rezistențe l a
încărcăturile pe c are trebuie să le suporte. Podinele trebuies a aibă o lățime de cel puțin
0,75 m și să fie situ ate la o dist anță între ele, pe vertic ală, de m ax. 1,5 m.
La folosire a motopompelor s au electropompelor se vor respect a Normele de securit ate a
muncii pentru util ajele respective.
Carcasele moto arelor electrice ale electropompelor se vor leg a la pământ. Se vor folosi
numai cabluri electrice în m anta de cauciuc și c are vor fi așezate astfel încât să nu po ată

20
fi călc ate, lovite și să nu vină în cont act cu piesele în mișc are ale mec anismelor s au
utilajelor.
Pompele folosite l a epuismente vor fi astfel așezate, încât să nu împiedice circul ația pe
schel a sau pe pl atformele de lucru.
În cazul în c are sunt neces are mai multe pompe, s e va lăsa un sp ațiu suficient pentru
execut area operațiilor de pornire s au de întreținere a fiecărei a.

3 – Recepțion area lucrărilor de ter asamente
Controlul c alității și recepțion area lucrărilor de ter asamente se vor f ace în conformit ate cu
prevederile din “Regul amentul de recepție a lucrărilor de construcții și inst alații aferente acestor a” din
H.G. nr.273/1994 și a Norm ativului C 56 -2002.
Ca operațiuni specifice l a recepțion area lucrărilor de ter asamente se vor control a procesele
verbale de lucrări ascunse și document ația de șantier privind:
– Măsuri de asigurarea respectării cotei de săp are și după c az ridic area sau coborâre a acestei a
pentru pregătire a fundului săpăturii.

4 – Natura Solului și M ateriale
Se va consider a:
Excavațiile și prelevările ce urme ază a fi efectu ate la cotele și p antele de exc avație
indic ate în pl anuri s au specific ate în prezenț a, precum și privind neces arul de sprijiniri și
orice alte lucrări.
Prețurile unitare să fie acoperito are pentru orice cheltuieli supli ment are cu exc avări
de pământ, mont area de popi de susținere s au sprijiniri de lemn pentru epuismente s au
orice alte situ ații ce ar pute a apărea pe parcurs s au leg at de exc avațiile pentru fin alizarea
lucrării.
– Metodologie
Se va select a metodologi a de lucru ce a mai adecv ată ca și echip amentele cele m ai
potrivite pentru lucrări de exc avare, umpluturi, tr ansport, nivel are, comp actare, etc. Se v a

21
prezent a inginerului spre avizare o listă a tuturor echip amentelor, cu indic area tipurilor,
capacităților, numărului, etc.
Se vor prezent a desenele de lucru pentru sprijiniri și susțineri neces are în legătură
cu lucrările de exc avații specificând ordine a de succesiune a lucrărilor.
– Respons abilitatea pentru lucrăr
5 – Lucrări de exc avație
– Gener alități
Excavările vor implic a toate exc avațiile neces are.
– Materiale inadecv ate
Materialele c are sunt in adecv ate pentru utiliz are vor fi îndepărt ate și tr ansport ate în
depozitul st abilit. D acă datorită c aracterului lucrării, îndepărt area materialului i andecv at
nu este reflect ată de List a de C antități s au nu este mențion ată în Specific ație, lucr area
poate fi achitata ca și lucr are supliment ară cu condiți a ca înaintea efectuării oricăror
lucrări de acest gen Contr actantul să f acă o solicit are scrisă privind această plată.
– Surplusul de M ateriale
În afară altor indic ații din pl anuri s au mențiuni din Specific ații, nici un surplus de
materiale din exc avații nu v a fi aruncat în interiorul ș antierului. Se vor lua toate măsurile
pentru a trimite m aterialele l a locuri aflate în afară șantierului și v a pune l a dispoziți a
inginerului un consimțământ scris din p artea propriet arului zonei unde se intențione ază
să se f acă depunere a de astfel de m ateriale.
Cantitățile de surplusuri de m ateriale, în c azurile în c are apar în Pl anuri s au în Listele
de Cantități, sunt do ar aproxim ative. Se vor cuno aște volumul m aterialului neces ar pentru
finalizarea lucrării în ainte de a îndepărt a orice c antitate de surplus de m ateriale din
interiorul său din afară șantierului.

 Excavația pentru structuri
Excavația se va efectu a în mod adecv at dimensiunilor fund ației avizate de Inginer.
Înainte de orice exc avație în p arte, se va prezent a Inginerului spre aprobare metodologi a
sa de efectu are a lucrărilor.
Se vor lua toate măsurile de prec auție pentru a asigur a menținere a în stare cur ata și
uscată a suprafețelor exc avate.
În afară altor indic ații specifice din Pl anuri s au a vreunei aprobări din p artea
Inginerului, pentru exc avații cu adâncimi de peste 1.5m se vor folosi t aluze cu p antă 1:1.
Dacă, după părere a Inginerului, m aterialul decopert at nu este adecv at, se va îndepărt a
acest m aterial. Umplutură se v a așterne și comp actă corespunzător în str aturi de 150 mm
până l a form area nivelului.

22
Ori de câte ori s -ar produce o exc avare excesivă f ață de adâncimile de exc avare
indic ate, respectivă porțiune în c are există o exc avare excesivă se v a umple cu m aterial
granular și se v a comp actă conform specific ației.
 Umpluturi și comp actări
– Material de umpluturi
Materialele exc avate se vor folosi l a umpluturi cu condiți a ca aceste m ateriale să nu
conțină guno aie, rădăcini, resturi de m ateriale lemno ase și subst anțe veget ale.
Dimensiune a maximă a granulației v a fi de 75 mm și v a face obiectul avizării de către
Inginer.
– Umpluturi
Nu se v a începe nici o lucr are de umplutură în ainte c a structur a să fi fost fin alizata și
avizata de Inginer.
– Comp actarea

Umplutură se v a comp actă la o umidit ate optimă pentru a ajunge l a cel puțin 95% din
densit atea maximă în st are usc ată stabilită conform cu STAS 2914 -84 și ST AS 1913/13 –
83.
Umplutură situ ată la un nivel de până l a 600 mm dedesubtul p ardoselii se v a comp actă
pentru a ajunge cel puțin 95% din densit atea maximă st abilită conform cu ST AS 2914 -84
și ST AS 1913/13 -83.
Cota de fund are minimă impusă prin Studiu Geotehnic este Df = -2,50 m (presiune netă Pnet =
2,70 d aN/cm2), pentru clădirile c are transmit încărcările import ante.
Această cotă de fund are este impusă de c aracteristicile fizico -mecanice ale terenului de fund are
determin ate prin analize de laborator și prin penetrările din amice medii efectu ate în amplasament și
îndeplinește condițiile impuse de NE 0001 – 96.
În cazul acestei lucrări:
Conform Studiului Geotehnic, în c azul în c are se dorește ridic area cotei de fund are, între cot a –
2,50 m și t alpă fund ației se v a realiza obligatoriu o umplutură din m aterial granular.

23
Studiul geotehnic specifică de asemene a că realizarea umpluturilor din m aterial granular sub
silozuri se po ate face fără utiliz are adaos de ciment și că pentru re alizarea umpluturii se poate folosi un
pietriș mijlociu și m are, balast, resturi de beton conc asat, piatra concasată de c arieră și o fr acțiune de
nisip pentru eventu ala compens are a granulației m aterialului de umplutură.
Pentru umplutură din m aterial granular comp actat se solicit a un grad de comp actare D>98%
conform ST AS 1913/13 -83.
Pentru verific area calității comp actării se vor efectu a conform studiului geotehnic următo arele
încercări de teren pentru fiec are siloz în p arte:
– Încercări st atice de probă cu pl aca
– 1 încerc are la cota-1.30m
– 1 încerc are la cota ±0.00
– Determin area densității în st are usc ată prin metod a cu foli a la circa 150mc de umplutură (circ a
9 determinări)
– Stabilirea compoziției gr anulometrice pentru um pluturile de m aterial granular utiliz ate și
verific area coeficientului de neuniformit ate Un
– Trei determinări de l aborator de tip încerc are Proctor modific at, pentru st abilirea
Ρdmax și woptim

Specific ații tehnice pentru terenul de fund are

1. Prevederi gener ale

Orice lucr are de fundații va fi începută num ai după verific area și recepțion area ei că “f aza de
lucrări” a naturii terenului și a săpăturilor.
Toate verificările, încercările ce se efectue ază pe p arcursul lucrărilor de fund ații și rezult atele
acestor a se vor înregistr a în procese verb ale de lucrări ascunse.
Având în vedere import anța deosebită pe c are o are fund ația în asigurarea rezistenței și
stabilității întregii construcții, f aptul că fund ațiile constituie lucrări ascunse, trebuie să se țină se ama de
următo arele:
– Clasa de import antă a construcției respective, c azul de f ata III.
– Seismicit atea regiunii;
– Caracteristicile structurii de rezistență, c apacitatea structurii de -a prelua eventu alele tasări
inegale ale terenului de fund are;
– Mărime a și uniformit atea în plan a încărcărilor tr ansmise de construcție;
– Condiții hidrologice ale terenului ( ape subter ane și de supr afață, variația sezonieră a nivelului
hidrost atic, agresivit ate, posibilități de pătrundere a acestor a la fundații);
– Condiții loc ale, care în unele c azuri pot determin a materialele ce trebuie folosite l a realizarea
fundației;
– Considerente tehnologice;

24
– Gelivit atea cu efectele ei neg ative;
– Sensibilit ate la umezire;
– Existenț a de goluri subter ane – caverne n aturale unori greu de depist at, pot cre a dificultăți atât
în timpul execuției, cât și al explo atării construcției respective.

Fund ațiile directe sunt fund ații de supr afață care se folosesc în construcții atunci când str atul
de fund are asigura capacitatea portanta neces ară preluării încărcărilor d ate de supr astructur a și se
găsește l a mică adâncime f ață de cot a terenului n atural.
În cazul fund ațiilor construcțiilor pe terenuri sl abe (de tipul argilelor moi, mâlurilor, nisipuri
afânate, umpluturilor) execut area și verific area lucrărilor de fund ații se v a face cu respect area
Norm ativului C 29 -85.

La fundațiile directe se pot admite următo arele abateri:
1. Privind precizi a amplasamentului și a cotei de nivel:
– Poziți a în plan orizont al a axelor fund ațiilor ± 10 mm
– Poziți a în plan vertic al a cotei de nivel ± 10 mm
2. Dimension ale
– Dimensiuni în pl an orizont al
. Înălțimi până l a 2 m ± 20 mm
. Înălțimi peste 2 m ± 30 mm
– Înclin area față de vertic ală a muchiilor și supr afețelor
. Pentru un ml 3 mm
. pe to ată înălțime a 16 mm
– Înclin area față de orizont ală a muchiilor și supr afețelor
. Pentru un ml 5 mm
. Pentru supr afețe libere 20 mm

Radierul (în cazul rezervo arelor) se va turna fără întrerupere pe dist anța între rosturile de lucru
și se vor respect a următo arele prevederi:
– suprafața rostului se f ace perpendicul ar pe axa fundației, sec anta sau vertic ală dre aptă;
– nu se admit rosturi de lucru înclin ate în fund ații;

25
– durata maximă admisă a întreruperii de beton are, pentru c are nu se vor lu a măsuri speci ale
la reluarea betonării, v a fi între 1.5 și 2 ore, în funcție de tipurile de ciment folosit (cu s au
fără adaosuri);
– reluarea turnării se v a face după pregătire a suprafeței rosturilor, constând în curăț area și
spălarea abundență cu jet de apă și aer după sfârșitul prizei betonului;
– întreruperile betonării cu dur ată mai mare vor fi st abilite cu conducătorul tehnic al șantierului
în concord anță cu prevederile proiectului, cu di spunere a de armaturi supliment are și măsuri
speciale de re alizare a profilului de întrerupere;
– reluarea lucrării se v a face prin curăț area și tratarea suprafeței betonului întărit prin ud are
îndelung ată (8-10ore), curăț are cu perie de sârmă, jet de apă etc., imedi at înainte de turn area
betonului pro aspăt (vezi pct. 13.5 din Cod NE 012 -99).
Înaintea turnării r adierului se vor verific a toate armaturile din punct de vedere al numărului de
bare, al poziției, formei, di ametrului, lungimii, dist anțelor etc. S e va verific a de asemene a, și grosime a
stratului de acoperire c are va trebui să fie prevăzută în proiect, d ar nu m ai puțin de 35mm pentru f ata
inferio ară și 45mm pentru fetele l aterale.
La recepțiile pe f aze de lucrări și recepțiile prelimin are, comisiile respective vor efectu a în afară
de ex aminarea actelor închei ate pe p arcurs, în ce privește frecvență, conținutul și înc adrarea în
prevederile proiect antului și prescripțiile tehnice, în limit a abaterilor admisibile – și o serie de sond aje,
în num ărul pe c are-l vor aprecia că neces ar, pentru a se convinge de corectitudine a verificărilor
anterio are, în speci al în ce privește pozițiile, formele și dimensiunile geometrice și c alitatea corpului
fundațiilor.
Toate verificările, încercările ce se efectu ează pe p arcursul lucrărilor de fund ații și rezult atele
acestor a se vor înregistr a în procese verb ale de lucrări ascunse .

FUND AȚII PENTRU STRUCTURI
Gener alități
Orice lucr are de fund ații va fi începută num ai după verific area și recepțion area ei că “f aza de
lucrări” a naturii terenului, a săpăturilor și după retr asarea gener ală a tuturor fund ațiilor și a elementelor
geometrice respective.
În cazul fund ațiilor din beton s au beton armat se vor aplica prevederile Norm ativului C 56 -2002
din Buletinul Construcțiilor 19 -20/2004.

Toate verificările, încercările ce se efectue ază pe p arcursul lucrărilor de fund ații și rezult atele acestor a
se vor înregistr a în procese verb ale de lucrări ascunse.

26
Având în vedere import anța deosebită pe c are o are fund ația în asigurarea rezistenței și
stabilității întregii construcții, f aptul că fund ațiile constituie lucrări ascunse, trebuie să se țină se ama de
următo arele:
– gradul de import anță al clădirii respective;
– seismicit atea regiunii. Efectul cutremurelor de pământ p oate fi consider abil asupra anumitor
terenuri. În timpul cutremurului unele nisipuri s aturate își pot pierde c apacitatea portanta datorită
fenomenului de lichefiere, i ar unele pământuri argiloase își reduc sensibil coeziune a prin distrugere a
legăturilor structur ale dintre p articule;
– caracteristicile structurii de rezistență a construcției, existent a subsolurilor, densit atea și felul
elementelor port ante, c apacitatea structurii de -a prelua eventu alele tasări ineg ale ale terenului de
fundare;
– mărime a și uniformit atea în plan a încărcărilor tr ansmise de construcție;
– comport area clădirilor vecine;
– condiții hidrologice ale terenului ( ape subter ane și de supr afață, variația sezonieră a nivelului
hidrost atic, agresivit ate, posibilități de pătrundere a acestor a la fundații);
– condiții loc ale, care în unele c azuri pot determin a materialele ce trebuie folosite l a realizarea fundației;
– considerente tehnologice;
– gelivit atea cu efectele ei neg ative;
– sensibilit ate la umezire; loessurile și pământurile cu structuri inst abilă la înmuiere pun probleme
deosebite l a fundarea construcțiilor pe astfel de terenuri;
– fenomenele de umfl are-contractie provoc ate de v ariațiile de umidit ate ale terenurilor, de l a un anotimp
la altul și care se resimt în ț ara noastră până l a adâncimi de » 2 m;
– existenț a de goluri subter ane – caverne n aturale unori greu de depist at, pot cre a dificultăți atât în timpul
execuției, cât și al explo atării construcției respective;
– solicitările din amice provoc ate de fund ațiile de l a pompe, cioc ane, compreso are, transmit terenului de
fundare vibr ații și șocuri c are se prop agă prin m asivul de pământ și pot afecta construcțiile învecin ate.
. Materiale
În mod obișnuit fund ațiile se execută din:
– Beton simplu
– Beton armat.
Mărcile de beto ane pentru fund ații sunt:
· Beton simplu
C 6/7.5 – beton fund ații.

· Beton armat
C 12/15 -beton armat.

27
Abateri admise:
1. Privind precizi a amplasamentului și a cotei de nivel:
– Poziți a în plan orizont al a axelor fund ațiilor ± 10 mm
– Poziți a în plan vertic al a cotei de nivel ± 10 mm
2. Dimension ale
– Dimensiuni în pl an orizont al
– Înălțimi până l a 2 m ± 20 mm
– Înălțimi peste 2 m ± 30 mm
– Înclin area față de vertic ală a muchiilor și supr afețelor
– Pentru un ml 3 mm
– Pe toată înălțime a 16 mm
– Înclin area față de orizont ală a muchiilor și supr afețelor
– Pentru un ml 5 mm
– Pentru supr afețe libere 20 mm

La recepțiile pe f aze de lucrări și recepțiile prelimin are, comisiile respective vor efectu a
în afară de ex aminarea actelor închei ate pe p arcurs, în ce privește frecvență, conținutul și
încadrarea în prevederile proiect antului și prescripțiil e tehnice, în limit a abaterilor admisibile și
o serie de sond aje, în numărul pe c are-l vor aprecia că neces ar, pentru a se convinge de
corectitudine a verificărilor anterio are, în speci al în ce privește pozițiile, formele și dimensiunile
geometrice și c alitatea corpului fund ațiilor.

SPECIFIC AȚII TEHNICE PENTRU LUCRĂRI DIN BETON, BETON ARMAT

1. PREVEDERI GENER ALE

Codul de pr actică pentru execut area lucrărilor din beton, beton armat și beton precomprim at,
indicativ NE 012 -99 face parte din sistemul de ansamblu al reglementărilor tehnice în construcții
elaborat de MLP AT – ÎNCERC, sistem ce are la baza Legea 10/1995 privind c alitatea în construcții.
Prevederile prezentului c aiet de s arcini se aplică l a execut area elementelor s au structurilor din
beton și beton armat sunt specific ate cerințele de b ază ce trebuie îndeplinite în ce privește betonului

28
(materiale componente, compoziți a, proprietățile betonului pro aspăt și întărit, producere a, turn area,
tratarea), cofr ajele, armatura. De asemene a sunt st abilite criteriile pentru s atisfacerea acestor cerințe în
contextul sistemului de control și asigurare a calității în conformit ate cu recom andările și reglementările
în vigo are.
Pentru asigurarea durabilității construcțiilor, execut antul v a analiza atât regimul d e serviciu și de
expunere, cât și gr adul de agresivit ate a mediului, cl asa de expunere și cerințele impuse betonului
corespunzăto are clasei de expunere respective st abilite de către proiect ant.

2. COFR AJE

1. Cerințe de b ază

A) Cofr ajele și susținerile au rolul de a asigura obținere a formei, dimensiunilor și gr adul de
finisare prevăzute în proiect pentru elementele ce urme ază a fi execut ate, respectându -se înscriere a în
toleranțele admisibile.
– Abaterile f ață de dimensiunile cerute ale elementelor de cofr aje, gata confecțion ate sunt:
Lungime… ± 4 mm
Lățime… ± 3 mm

B) Să fie c apabile să reziste l a toate acțiunile ce pot apare în timpul procesului de execuție.
C) Să fie dispuse astfel încât să fie posibilă amplasarea corectă a armaturilor, cât și re alizarea
unei comp actări corespunzăto are a betonului.
D) Ordine a de mont are și demont are a cofrajelor trebuie st abilită astfel încât să nu producă
degradarea elementelor de beton cofr ate.
E) Să fie astfel alcătuite încât să permită decofr area fără deterior area sau lovire a betonului.
F) Îmbinările dintre p anourile cofr ajului să fie et anșe.
G) Cofr ajele și susținerile trebuie să fie c apabile să reziste l a toate acțiunile ce pot apare în timpul
procesului de execuție.
H) Supr afața interio ară a cofrajului trebuie să fie cur ată. Subst anțele de ungere a cofrajului
trebuie aplicate în str aturi uniforme pe supr afața interio ară a cofrajului, i ar betonul trebuie turn at cât
timp acești agenți sunt eficienți. Alegere a agenților de decofr are se v a face pe b aza reglementărilor
tehnice.

29
I) Dist anțierii cofr ajului, lăs ați în beton, nu trebuie să afecteze dur abilitatea sau aspectul
betonului.
Manipularea, transportul și depozit area cofrajelor se v a face astfel încât să se evite deform area
și degr adarea lor. Este interzisă depozit area cofrajelor direct pe pământ s au depozit area altor m ateriale
pe stivele de p anouri de cofr aje.

2. Pregătire a lucrărilor

În baza analizării proiectului și a condițiilor specifice de execuție, execut antul va stabili tipul de
cofraj ce se v a adopta și va elabora proceduri neces are realizării lucrărilor de cofr aje ce vor cuprinde:
– Lucrări pregătito are
– Fazele de execuție
– Poziți a eventu alelor ferestre de curățire s au beton are
– Progr amul de control al calității în f azele de execuție a cofrajelor
– Organizarea locului de muncă.

Mont area cofrajelor

Înainte de începere a operației de mont are a cofrajelor, se vor cur ați și pregăti supr afețele c are
vor veni în cont act cu betonul ce urmează a se turn a și se v a verific a și corectă poziți a armaturilor.
Mont area cofrajelor v a cuprinde următo arele oper ații:
A) trasarea poziției cofr ajelor
B) asamblarea și susținere a provizorie a panourilor
C) verific area și corect area poziției p anourilor
D) încheiere a, legarea și sprijinire a definitivă a cofrajelor.

În cazurile în c are elementele de susținere a cofrajelor re azemă pe teren, se v a asigura
repartizarea solicitărilor ținând se ama de gradul de comp actare și de posibilitățile de înmuiere pentru a
se evit a tasările neuniforme.
În cazurile terenurilor îngheț ate sau expuse înghețului, rezem area susținerilor se v a face astfel
încât să se evite depl asarea acestor a în funcție de condițiile de temper atură.

30
3. Controlul și recepți a lucrărilor de cofr aje

Pentru asigurarea unei execuții corecte a cofrajelor, se vor efectu a următo arele verificări
etapizate:
1) prelimin ară în c are se controle ază lucrările pregătito are și elementele de cofr aj și susțineri
2) în cursul execuției în c are se verifică pozițion area în raport cu tr asarea și modul de fix are a
elementelor
3) finală în c are se recepțione ază cofr ajele și se consemne ază const atările în registrul de procese
verbale pentru lucrările ce devin ascunse.
În cazul cofr ajelor c are se închid după mont area armaturilor se v a redacta un proces verb al
comun pentru cofr aje și armaturi.

4. Decofr area

Elementele de construcții pot fi decofr ate atunci când betonul a atins o rezistență suficientă
pentru a putea prelua integr al sau parțial, după c az, sarcinile pentru c are au fost proiect ate.
Se recom andă următo arele v alori ale rezistenței l a care se po ate decofr a:
– Părțile l aterale ale cofr ajelor se pot îndepărt a după ce betonul a atins o rezistență de minimum
2,5 N/mm² astfel încât fețele și muchiile elementelor să nu fie deterior ate;
– Cofrajele fetelor inferio are la placi se vor îndepărt a menționând s au remontând popi de sigur anță,
atunci când rezistent a betonului a atins fața de clasă, următo arele procente:
– 70 % pentru elemente cu deschideri m ai mici de 6 m

Popii de sigur anță se vor îndepărt a atunci când rezistent a betonului a atins f ața de clasă,
următo arele procente:
– 95 % pentru elemente cu deschideri m ai mici de 6 m

Stabilirea rezistentelor l a care au ajuns părțile de construcție în vedere a decofrării se f ace prin
încerc area epruvetelor de control, pe f aze, confecțion ate în acest scop și păstr ate în condiții simil are
elementelor în c auză conform ST AS 1275 -88.
Dacă în timpul întăririi betonului temper atura se situe ază sub +5°C, se recom andă c a durata
minimă de decofr are să se prelunge ască cu aproxim ativ dur ata înghețului.

31
5. Reguli privind oper ația de decofr are
În cursul oper ației de decofr are se vor respect a următo arele reguli:
A) desfășur area operației va fi supr aveghe ată direct de către conducătorul punctului de lucru. În
cazul în c are se const ată defecte de turn are (goluri, zone segreg ate) care pot afecta stabilitatea
construcției decofr ate se v a sista demont area elementelor de susținere până l a aplicarea măsurilor de
remediere s au consolid are;
B) susținerile cofr ajelor se vor desf ace începând din zon a centrală a deschiderii elementelor și
continuând simetric către re azeme;
C) decofr area se va face astfel încât să se evite prelu area bruscă a încărcărilor de către elementele
care se decofre ază rupere a muchiilor betonului s au degr adarea materialului cofr ajului.

În termen de 24 ore de l a decofr area oricărei părți de construcție se v a proced a de către
conducătorul punctului de lucru, reprezent antul investitorului și de către proiect ant (d acă este
convoc at), la examinarea elementelor de rezistență ale structurii încheindu -se un proces verb al unde
vor fi consemn ate calitatea lucrărilor și eventu ale defecte const atate. Nu se f ac remedieri în ainte de
această ex aminare.

3. ARMAREA BETONULUI

Oteluri pentru armaturi
Otelurile pentru beton armat trebuie să se conformeze “Specific ației tehnice privind cerințe și
criterii de perform anță pentru otelurile utiliz ate în structuri din beton”.
Tipurile utiliz ate curent în elementele de beton armat (caracteristicile mec anice de livr are) sunt:
– oteluri cu profil neted OB 37
– oteluri profil ate la cald PC52
Domeniile de utiliz are ale acestor tipuri de armaturi sunt preciz ate în ST AS 10107/0 -90.

Livrarea și marcarea
Livrarea oțelului beton se v a face în conformit ate cu reglementările în vigo are, însoțită de un
document de c alitate ce trebuie să conțină următo arele inform ații:
– Denumire a și tipul de oțe l, standardul utiliz at
– Toate inform ațiile pentru identific area loturilor
– Greut atea netă

32
– Valorile determin ate privind criteriile de perform anță

Oțelul beton se livre ază sub formă de col aci, legături de b are sau plase sud ate însoțite de o
etichetă ce conține:
A) marca produsului
B) tipul armaturii
C) numărul lotului și al colacului s au legăturii
D) greut atea netă

Transportul și depozit area
Barele de armatura, plasele sud ate și c arcasele pref abricate de armatura vor fi tr ansport ate și
depozit ate în așa fel încât să nu sufere deteriorări s au să prezinte subst anțe care pot afecta armatura.
Depozit area otelurilor pentru armaturi se f ace pe tipuri și di ametre în sp ații amenajate și dot ate
corespunzător, astfel încât să se asigure:
 evitarea condiț iilor c are favorize ază corod area armaturii
 evitarea murdăririi acestor a cu pământ s au alte materiale
 asigurarea posibilităților de identific are ușo ară a fiecărui sortiment și di ametru.

Fasonarea, mont area și legarea armaturilor
Fasonarea barelor, confecțion area și mont area carcaselor de armatura se va face în strictă
conformit ate cu prevederile proiectului.
Armatura trebuie tăi ată, îndoită, m anipulată astfel încât să se evite:
– Deterior area mecanică (crestături, lovituri)
– Contactul cu subst anțe care pot afecta proprietățile de aderență s au pot
Produce procese de coroziune.
Armăturile c are urme ază a se fasona, trebuie să fie cur ate și drepte. Astfel se vor îndepărt a
eventu ale impurități și rugină, în speci al în zonele de înnădire prin su dura a armaturilor.
Oțelul beton livr at în col aci sau barele îndoite trebuie să fie îndrept ate înainte de a se proced a la
tăiere și f asonare fără a se deterior a profilul. L a întindere a cu troliul alungire a maximă este 1 mm/m.
Se interzice f asonarea armaturilor l a temper aturi sub –10°C.
Armăturile vor fi s au nu prevăzute l a capete cu cârlige conform prevederilor din proiect ST AS
10107/0 -90.

33

Formele de cârlige utiliz ate sunt:
Cu îndoire l a 180° pentru b arele din OB 37
Cu îndoire l a 90° pentru b arele din PC52

Pentru etrieri și agrafe ancorarea se realizează prin cârlige îndoite l a 135° s au 180° în c azul
etrierilor din OB 37 (pentru det alii se po ate consult a STAS 10107/0 -90).
Îndoire a barelor înclin ate și lungime a porțiunii drepte ale acestor tipuri de b are trebuie să se
conformeze prevederile proiectului și a STAS-ului 10107/0 -90.
Fasonarea ciocurilor și îndoire a armaturilor se execută cu mișcări lente, fără șocuri.

Mont area armaturilor

Mont area armaturilor po ate să înce apă num ai după:
– Recepțion area calitativă a cofrajelor
La montarea armaturilor se vor lu a măsuri pentru asigurarea bunei desfășurări a turnării și
comp actării betonului:
A) crearea spațiilor neces are pătrunderii vibr atoarelor (minim 2,5 x di ametrul vibr atorului).

34
Armăturile vor fi mont ate în poziți a prevăzută în proiect luându -se măsuri c are să asigure
menținere a acestei a în timpul turnării betonului (dist anțieri, agrafe, capre).
Se vor prevede a:
– Cel puțin p atru dist anțieri l a fiecare mp de pl acă sau perete;
– Cel puțin un dist anțier între rândurile de armatura la fiecare doi ml de grind a în zon a de
armatura pe două s au mai multe rânduri.

Distanțierii pot fi confecțion ați din mort ar de ciment în formă de prisme s au din m asa plastică.
Abaterile limit a la fasonarea și mont area armaturilor sunt indic ate în N.E. 012 -1999 – anexa
II.2.
Distanțele minime între armaturi precum și di ametrele minime admise pentru armaturile din
beton armat monolit s au preturn at în funcție de diferitele tipuri de elemente se vor consid era conform
STAS 10107/0 -90.

Înlocuire a armaturilor prevăzute în proiect

În cazul în c are nu se dispune de sortimentele și di ametrele prevăzute în proiect, se po ate
proced a la înlocuire a acestor a numai cu avizul proiect antului.
Înlocuire a se va înscrie în pl anurile de execuție c are se depun l a Cartea construcției.

Stratul de acoperire cu beton
Pentru asigurarea durabilității elementelor prin protecți a armaturii împotriv a coroziunii și o
conlucr are corespunzăto are cu betonul, este neces ar ca la elementele din beton armat să se re alizeze un
strat de acoperire cu beton minim. Grosime a minimă a stratului se determin a funcție de:
– Tipul elementului
– Categori a elementului
– Condițiile de expunere
– Diametrul armaturilor
– Clasa betonului
– Gradul de rezistență l a foc

35
Și se st abilește prin proiect.
Grosime a stratului de acoperire cu beton în zon a mediului m arin cu agresivit ate atmosferică v a
fi de 45 mm.
Pentru asigurarea la execuție a stratului de acoperire proiect at trebuie re alizată o dispunere
corespunzăto are a distanțierilor din mort ar sau din m ateriale plastice.

4. MATERI ALE UTILIZ ATE L A PREP ARAREA BETO ANELOR

A) Cimenturi

Prevederile “Codului de pr actică pentru execut area lucrărilor din beton, beton armat și beton
precomprim at”, indic ativ “NE 012 -99 stabilesc domeniul și condițiile de utiliz are ale cimenturilor
destin ate executării lucrărilor de beto ane și mort are.
Pentru st abilirea tipului de ciment s -a ținut se ama de următo arele criterii:
– Condițiile de serviciu și expunere
– Condițiile de execuție și tehnologi a adoptată
– Clasa betonului.

Condițiile de serviciu lu ate în consider are se referă l a următo arele cazuri:
A) elemente de construcții c are au condiții norm ale de serviciu
B) elemente de construcții c are sunt expuse l a îngheț în st are saturată cu apă
C) elemente de construcții expuse apelor n aturale în funcție de gr adul de agresivit ate.

Condițiile de execuție lu ate în consider are se referă l a lucrări execut ate în condiții norm ale,
lucrări execut ate pe timp friguros, lucrări m asive.
Alegere a tipului de ciment s -a făcut pe b aza prevederilor din t abelele 1.2.1; 1.2.2; 1.2.3 din
anexa 1.2 a codului de pr actică NE 012 -99, în funcție de condițiile de execuție, cimentul ales este de tip
CEM II AS – 32.5 R.

Livrare și tr ansport
Cimentul se livre ază ambalat în saci de hârtie s au în vr ac transport at în vehicule rutiere, v agoane
de cale ferată, însoțit de documentele de certific are a calității.

36
În cazul cimentului vr ac transportul se f ace num ai în vehicule rut iere cu recipiente speci ale sau
vagoane CF speci ale cu descărc are pneum atică.
Cimentul v a fi protej at de umeze ală și impurități în timpul depozit arii și tr ansportului.
Conform st andardului SREN 196 -7 pentru verific area conformității unei livrări s au a unui lot
cu prevederile st andardelor, prelev area probelor de ciment trebuie să aibă loc în prezenț a producătorului
și a utilizatorului în aintea sau în timpul livrării.
Depozit area
Depozit area cimentului se f ace num ai după recepțion area cantitativă și c alitativa în silozuri
destin ate tipului respectiv de ciment (c azul cimentului vr ac) sau încăperi speci al amenajate închise
(cazul cimentului ambalat în saci).

Sacii vor fi așezați în stive pe scânduri dispuse cu intersp ații pentru a se asigura circul ația aerului
la partea inferio ară și la o dist anță de 50 cm de pereții exteriori. Stivele vor avea cel mult 10 rânduri de
saci supr apuși.
Nu se v a depăși termenul de g aranție prescris de producător.
B) Agregate
La execut area elementelor și construcțiilor din beton și beton armat se folosesc agregate cu
densit ate norm ală provenite din sfărâm area naturală și conc asarea rocilor.
Agregatele vor s atisface cerințele prevăzute în reglementările ST AS 4606 -80, SR 662:2002 și
SR 667 -2000.

Producere a și livr area agregatelor
Stațiile de producere a agregatelor (b alastiere) vor funcțion a numai pe b ază de atestat eliber at
de o comisie internă în prezenț a unui reprezent ant desemn at de ISCLPU AT.

Transportul și depozit area
Agregatele nu trebuie să fie cont aminate cu alte materiale în timpul tr ansportului s au depozit arii.
Depozit area agregatelor trebuie făcută pe pl atform a beton ate având p ante și rigole de ev acuare
a apelor. În c azul m ai multor sorturi de agregate se vor cre a comp artimente pentru evit area amestecării.
Nu se admite depozit area direct pe pământ s au pe pl atform a balastate.
Controlul c alității agregatelor se re alizează conform NE 012 -99, iar metodele de verific are sunt
reglement ate în ST AS 4606/80.

37
C) Apă
Apa de amestec are utiliz ată la prepararea betoanelor po ate să provină din rețe aua publică s au
din altă sursă d acă îndeplinește condițiile tehnice prevăzute în SR EN 1008:2003.

5. NIVELELE DE PERFORM ANȚĂ ALE BETONULUI

5.1. Betonul pro aspăt

· Consistent a betonului pro aspăt po ate fi determin ată prin t asarea conului, gr ad de comp actare
și răspândire.

· Densit atea aparență se determin a pe betonul pro aspăt în conformit ate cu SR EN 12350 –
4:2002.

5.2. Betonul întărit

· Rezistent a la compresiune (N/mm²) se determin a pe cilindrii de 150/300 mm s au cuburi cu
latura 150 mm l a vârsta de 28 zile, sub a cărei v aloare se pot situ a static cel mult 5% din rezult ate.
Definire a clasei betonului făcută în prezenț a reglement are tehnică are în ved ere SR EN 12350 –
4:2002 cu privire l a păstrarea epruvetelor.

38
· Rezistent a la penetr area apei
Nivelele de perform anță ale beto anelor funcție de gr adul lor de imperme abilitate se st abilesc în
conformit ate cu ST AS 3622 -86.
· Densit atea betonului

Valoarea de bază a deform ației specifice l a 28 zile a betonului d atorită contr acției pentru beto ane
obișnuite în condiții norm ale de întărire este 0,25 ‰ conform ST AS 10107/0 -90.
Rezistenț a la compresiune a betonului și rel ația între r aportul A/C trebuie determin ate pentru
fiecare tip de ciment, tip de agregate și pentru o vârst a dată a betonului. Adaosurile din beton pot
interveni în determin area efectivă a raportului A/C.

Pentru a produce un beton dur abil care să reziste expunerii l a anumite condiții d e mediu și c are
să protejeze armatura împotriv a coroziunii trebuie să respecte următo arele cerințe:
A) materialele componente ale betonului să nu conțină impurități c are pot dăun a durabilității
B) să po ată fi turn at și comp actat pentru a forma o structură comp actă
C) să evite acțiunile interne (re acția alcalii-agregate)
D) să reziste acțiunii mediului înconjurător
E) amestec area, transportul, punere a în operă și comp actarea betonului pro aspăt trebuie făcută
astfel încât distribuire a materialelor componente ale betonului să fie uniform a, iar betonul să nu segrege
F) protej area corespunzăto are a betonului

În acest sens, gr adul de imperme abilitate, gradul de gelivit ate, raportul A/C și tipul de ciment
folosit l a prepararea betonului, s -au stabilit funcție de cl asa de expunere în c are sunt înc adrate
construcțiile.

6. PREP ARAREA BETONULUI

6.1. Doz area

La dozarea materialelor componente ale betonului se admit următo arele abateri:
– Agregate ± 3%
– Ciment și apa ± 2%

39
– Adaosuri ± 3%
– Aditivi ± 5%
Pentru re alizarea preciziei l a dozare, mijlo acele de doz are trebuie să fie în bună st are de
funcțion are și să se supună verificărilor tehnice.

6.2. Amestec area și încărc area în mijlocul de tr ansport

Amestec area componenților betonului se v a face până l a obținere a unui amestec omogen.
Durata amestecării depinde de tipul și compoziți a betonului, de condițiile de mediu și de tipul inst alației.
Se recom andă ca temper atura betonului pro aspăt la începere a turnării să fie cuprinsă între +5°C
și +30°C.
Durata de încărc are a unui mijloc de tr ansport s au de menținere a betonului în buncărul t ampon
va fi de m aximum 20 minute.
În cazul betonului prep arat la stații de beto ane, execut antul trebuie să cuno ască co mpoziți a
betonului în ainte de livr are sau la livrare care trebuie însoțit de bonul de livr are în c are sunt trecute: cl asa
de rezistență, cl asa de consistență a betonului, tipul, cl asă și doz ajul cimentului, tipul de agregate, tipul
de aditivi și adaosuri.

6.3. Tr ansportul betonului

Transportul betonului trebuie efectu at luând măsurile neces are pentru a preveni segreg area,
pierdere a componenților s au cont aminarea betonului:
– Mijlo acele de tr ansport trebuie să fie et anșe pentru a nu permite pierdere a laptelui de ciment;
– Transportul beto anelor cu t asare mai mare de 50 mm se v a face cu agitatoare, iar a celor cu
tasare până l a 50 mm cu autobasculante cu ben a;
– În caz de plo aie sau arșiță, când betonul se tr ansport a cu autobasculante pe dist anțe m ai mari
de 3 km, supr afața liberă a betonului trebuie protej ată;

40
– Durata maximă posibilă de tr ansport depinde de compoziți a betonului și condițiile
atmosferice.

6.4. Preg atitea turnării betonului
Execut area lucrărilor de beton are po ate să înce apă num ai după îndeplinire a următo arelor
condiții:
A) întocmire a procedurii pentru beton are și acceptarea acestei a de către investitor;
B) sunt st abilite și instituite form ațiile de lucru în cee a ce privește tehnologi a de execuție și
măsurile privind securit atea muncii și PSI;
C) au fost recepțion ate calitativ lucrările de săpături, cofr aje și armaturi (după c az);
D) dacă, de l a montarea armaturilor a trecut o perio adă mai mare de 6 luni, se v a întocmi o
comisie alcătuită din benefici ar, execut ant, proiect ant și reprezent antul ISCLPU AT care va decide
oportunit atea expertizării armaturii;
E) supr afețele de beton turn at anterior și întărit, c are vor veni în cont act cu betonul pro aspăt, vor
fi curăț ate și trebuie să aibă rugozit atea neces ară asigurării unei bune leg ături între cele două beto ane;
F) nu se întrevede posibilit atea intervenției unor condiții clim atice nef avorabile (ger, ploi
abundente, furtun a, etc)
G) în c azul fund ațiilor, sunt prevăzute măsuri de dirij are a apelor provenite din precipit ații;
H) sunt asigurate condițiile neces are recoltării probelor l a locul de punere în operă și efectuării
determinărilor prevăzute pentru betonul pro aspăt.

Se interzice începere a betonării în ainte de efectu area verificărilor și măsurilor indic ate mai sus,
la care, de l a caz la caz se m ai pot adăuga și alte măsuri.

6.5. Reguli gener ale de beton are

La turnarea betonului trebuie respect ate următo arele reguli gener ale care pot fi complet ate cu
prevederi supliment are:
A) din mijlocul de tr ansport, descărc area betonului se v a face în: bene, pompe, benzi
transporto are, jghe aburi s au direct în lucr are;
B) dacă betonul adus la locul de punere în lucr are prezintă segregări s au nu se înc adrează în
limitele de consistent a admise, v a fi refuz at sau se admite îmbunătățire a consistentei num ai prin
folosire a unui superpl astifiant;
C) înălțime a de cădere liberă a betonului trebuie să fie m axim 1.5 m;

41
D) betonul trebuie să fie uniform răspândit în lungul elementului în str aturi orizont ale de
maximum 50 cm, i ar turnarea noului str at să se f acă înainte de începere a prizei betonului turn at anterior;
E) se vor lu a măsuri pentru a se evit a deform area sau depl asarea armaturilor f ață de poziți a
prevăzută; în c az contr ar, ele vor fi corect ate în timpul turnării;
F) se v a respect a grosime a stratului de acoperire cu beton în conformit ate cu prevederile
proiectului;
G) este interzisă așezarea vibratorului pe armaturi;
H) în zonele cu armaturi dese se v a urmări umplere a completă a secțiunii cu beton;
I) se v a urmări comport area și menținere a poziției iniți ale a cofrajelor și susținere a acestor a; în
cazul cedării s au depl asrii lor, se vor lu a măsuri de remediere;
J) este interzisă circul ația muncitorilor direct pe armaturi sau pe betonul pro aspăt;
K) beton area se va face continuu până l a rosturile de lucru;
L) dur ata maximă admisă a întreruperilor de beton are este de 2 ore – în cazul cimenturilor cu
adaosuri și 1,5 ore în c azul cimenturilor fără adaos.

6.6. Comp actarea betonului
Comp actarea betonului este oblig atorie și se f ace prin prin vibr are mec anică. În c azul în c are se
întrerupe funcțion area vibratorului din diferite motive se admite continu area comp actării cu m aiul
manual.
În timpul comp actării betonului pro aspăt trebuie evit ate depl asarea și degr adarea armaturilor și
cofrajelor.
Betonul trebuie comp actat num ai atâta timp cât este lucr abil.

6.7. Tr atarea betonului după turn are
Tratarea și protej area betonului trebuie să înce apă cât m ai curând posibil după comp actare,
durata acestor a fiind funcție de tipul structurii, elementului, condițiile de mediu și condițiile de expunere
în perio ada de serviciu.
Tratarea betonului este o măsură de protecție împotriv a:
– Uscării prem ature (vânt, so are puternic).
Princip alele metode de t ratare sunt:
– Menținere a în cofr aje
– Acoperire a cu materiale de protecție în st are umedă

42
– Stropire a periodică cu apă
Durata tratării depinde de:
A) sensibilit atea betonului l a tratare
B) temper atura betonului
C) condițiile atmosferice în timpul și după turn are
D) condițiile de serviciu.

SPECIFIC AȚII TEHNICE PENTRU STRUCTURI MET ALICE

1. GENER ALITĂȚI
Pentru re alizarea unor construcții de c alitate este neces ar, în primul rând, alegere a unei unități
de execuție c alificată pentru acest gen de lucrări. O altă condiție determin antă este c alitatea materialelor
puse în operă. Nu se vor folosi m ateriale fără certific ate de c alitate (lege a10, cap. ÎI, art. 11+12).
Atestarea calității m aterialelor se v a face de către l aboratoare autoriz ate pentru c ategori a de lucrări avute
în vedere.

Se va acorda atenție l a realizarea tuturor lucrărilor: structur a de rezistență în speci al, închideri,
comp artimentări, construcții aferente tehnologiei, lucrări pregătito are și fin ale pentru mont area
instalațiilor, a tâmplăriei, execut area finisajelor și a subansamblului de acoperiș.
De asemene a, se vor avea în vedere, în mod speci al, oblig ațiile preciz ate în c ap. 06 al
Memoriului privind urmărire a execuției lucrărilor de către diriginți de speci alitate și d e respons abili
tehnici cu execuți a, atestați MLP AT.
Se vor avea în vedere următo arele:
– Execut area lucrărilor prevăzute în proiect se v a face cu o grijă deosebită, respectându -se întocm ai
prevederile proiectului (desene, memoriu, progr am de control, c aiet de s arcini și normele tehnice în
vigoare);
– Execut antul v a verific a calitatea materialelor, a elementelor de construcții met alice pentru structur a de
rezistență și pentru închideri, a fundațiilor, pe tot p arcursul execuției, întocmind P.V. de lucrări ascunse;

43
– În cazul unor defecte import ante, remediere a acestor a se va face num ai pe b aza soluțiilor tehnice
acceptate de proiect ant. Se interzice execut antului să efectueze lucrări c are să ascundă s au să înglobeze
defecte ale structurilor de rezistență.
– Mont ajul structurii met alice se v a face pe b aza proiectului de mont aj întocmit de întreprindere a care
monte ază construcți a, conform celor preciz ate în norm ativ C56 -2002, c aiet XIX – anexa XIX-1, și
norm ative.
– Tehnologi a de execuție a lucrărilor se v a stabili pe c ategorii de oper ații. Mont area diferitelor elemente
de construcții se v a face introducând, pe măsură montării lor, elemente de legătur a sau contr avântuiri
la acoperiș, astfel c a zona montată să aibă asigurată stabilitatea și rezistenț a neces are pentru a prelua
încărcările ce pot surveni în timpul mont ajului.
Fixarea structurii met alice și execut area îmbinărilor definitive de mont aj se vor f ace num ai după
verific area pozițiilor în pl an și elev ație a elementelor construcției și a corespondentei lor cu cotele din
proiect
În timpul mont ajului provizoriu și l a definitiv area construcției, se v a urmări evit area însumărilor
de abateri, astfel încât să nu se depășe ască toler antele admise de ST AS 767/0 -88.
Se interzice forț area construcț iei sau a unor elemente componte, prin pres are, îndoire s au lovire, evitând
astfel deform area pieselor și/s au apariția în acestea a unor eforturi supliment are

2. CONDIȚII DE EXECUȚIE PENTRU LUCRÃRILE DE CONSTRUCȚII MET ALICE
2.1. Condiții tehnice pentru m ateriale
Construcțiile din oțel sud ate trebuie să îndepline ască condițiile tehnice gener ale de c alitate,
prevăzute în ST AS 767/0 -88. În proiectul de f ață, marca oțelului folosit l a elementele princip ale de
rezistență este OL37 -2K (S235JO) (conform desenelo r).
De asemene a, ele vor trebui să respecte norm ativele și st andardele indic ate pe desene și în
memoriul tehnic al proiectului.
Controlul execuției construcțiilor met alice se v a face pe f aze, astfel:
A) verific area calității m aterialelor l a scoaterea lor din depozit;
B) verific area înaintea fiecărei f aze de execuție a laminatelor, pieselor, elementelor, etc.
C) verific area marginilor libere după prelucr area lor;
D) verific area îmbinărilor sud ate pe fiec are fază de re alizare;
E) verific area formei și dimensiunilor elementelor sud ate și a sudurilor.
La primire a pe șantier a elementelor uzin ate, unit atea de mont aj va face verific area acestor a
(concord anță cu proiectul și degr adări eventu ale la transport).
Elementele vor fi verific ate înainte de ridic area în poziți a finală (dist anțe între îmbinări).

44
După mont aj, se v a verific a poziți a finală a construtiei și se vor comp ara abaterile re ale cu cele
admise din ST AS 767/0 -88.
Fiecare fază de control este oblig atorie pentru execut ant și elimin atorie pentru piese, elemente
sau construcți a sudată. Nu se v a trece l a faza următo are de execuție, decât după remediere a defectelor
neadmise.
La îmbinările cu șuruburi execut ate pe ș antier, execuți a, controlul, verific are sireception area
acestor a se va face conform norm ativului C56 -2002, c aiet XIX, pct.2.2. Sudurile c ap la cap vor fi
control ate cu r adiații penetr ante, în f aza finală pe imbin arisudate, înainte de vopsire.
La primire a pe șantier a elementelor din oțel, este oblig atorie recepți a și verific area calității
acestor a care constă în:
– Verific area existenței certific atelor de c alitate ale tuturor elementelor din oțel livr ate;
– Corespondenț a între cl asa de calitate a sudurilor c ap la cap cu prevederile prescripțiilor
Tehnice;
– Confirm area scrisă a uzinei, b azată pe certific atele furnizorilor săi, s au pe încercări proprii, c a toate
materialele utiliz ate corespund proiectului și prescripțiilor tehnice.
În privinț a executării sudurilor, acestea vor respect a prevederile norm ativului C150 -99 public at
în B.C. nr.7/2000. În conformit ate cu acesta, ele vor avea:
– Clasa de calitate a laminatelor din oțel folosite: C2;
– Clasa de calitate a îmbinărilor sud ate: C2;
– Categori a de execuție a elementelor: A.
Protecți a anticorozivă a elementelor de construcții met alice, cuprinse în prezentul proiect, se v a
face pentru următo arele condiții:
– Clasa de agresivit ate a mediului: agresivit ate medie (medii cu agresivit ate industri ală);
– Categori a de protecție: II (dur ata medie 4 -7 ani);
– Sistem de acoperire: prin vopsire, cu usc area peliculei l a aer.
Materialele folosite trebuie sã aibã compoziți a chimicã și c aracteristicile mec anice
corespunzãto are pentru mãrcile și cl asele de c alitate prevãzute în proiect.
Mãrcile și cl asele de c alitate ale otelurilor precum și c aracteristicile mec anice ale org anelor de
asamblare, nu pot fi schimb ate fãrã acordul scris al proiect antului.
Materialele de adaus pentru sud are se aleg corespunzãtor mãrcilor de oteluri folosite sivor
corespunde condițiilor de calitate prevãzute în st andardele de produs: ST AS 1125/6:1990. To ate
materialele trebuie sã fie m arcate și însoțite de certific ate de atestare a calității conform st andardelor de
produs.

45
Laminatele utliz ate la realizarea construcțiilor met alice trebuie sã corespundã condițiilor tehnice
de calitate din st andardele de produs.
Se admit defecte de supr afață a cãror adâncime nu depășește 0,5 din abaterea limitã l a grosime
din standardul de prodis. Defectele cuprinse între 0,5 și v aloarea întreagã a abaterii limitã se vor înlãtur a
prin poliz are execut atã în direcți a eforturilor, p anta suprafeței poliz ate rezult ate urmând a fi mai micã
de 1:10.
În ambele c azuri, grosime a minimã efectivã trebuie sã fie cel puțin eg alã cu grosime a admisã.
Se interzice utiliz area pieselor din l aminate cu supr apuneri c are nu se înlãturã complet l a uzinare.
Laminatele cu defecte de supr afață cu adâncimi m ai mari decât abaterea limitã din st andardul
de produs, s au incluziuni nemet alice respectiv sufluri cu lungimi m ai mari de 5 m m și lățimi s au grosimi
mai mari de 1 mm, pot fi utiliz ate num ai cu acordul scris al proiect antului, cu eventu ale mãsuri de
remediere propuse de acesta.
Abaterile limitã admise l a formă și dimensiunile elementelor uzin ate sunt conf. T ab. 1 ST AS 767/0 –
88.
Abateri limitã admise l a rezem area elementelor de construcții din oțel sunt conf. T ab. 2 ST AS 767/0 –
88.
Abaterile limitã admise l a construcțiile de oțel dupã mont aj, conf. T ab. 3, ST AS 767/0 -88.
Îndrept area pieselor se po ate face la rece când r aza de curbur ã este m ai mare sau cel puțin eg alã cu:
– De 50 ori grosime a tablei
– De 25 ori înălțime a sau lățime a tãlpii l a profile I s au U
– De 45 ori lățime a tãlpii l a corniere s au a tablei
În toate celel alte cazuri, îndrept area sau îndoire a se fac la cald.
Îndrept area și îndoire a pieselor pentru construcții met alice din c ategori a de execuție A se face num ai la
prese s au valțuri. Pentru piese mici din c ategori a B de execuție se admite îndrept area cu cioc anul,
manual.
Tãiere a termicã a tablelor ce urme azã sã rãmânã libere și cele c are nu se vor topi complet prin sud are
trebuie sã se înc adreze în cl asa de calitate ÎI conf. ST AS 10546 -76. M arginile c are se vor topi complet
prin sud are precum și to ate marginile pieselor c are au rol de fururi trebuie sã se înc adreze în c lasa de
calitate III.
Protecți a contra coroziunii a construcțiilor met alice se f ace conf. "Ghid de execuție privind
protecți a împotriv a coroziunii a construcțiilor din oțel" GE 053 -2004 și GP. 111 -2004.
Pentru agresivit atea mediului în zon a de amplasare, medie, acoperire a protecto are a confecțiilor
metalice, cu excepți a celor înglob ate în beton se f ace astfel:
– 1 strat miniu de plumb
– 1 strat miniu perclorvinilic

46
– 3 straturi em ail perclorvinilic
În uzinã se v a aplica obligatoriu cel puțin 1 str at de grund pe to ate supr afețele ce urme azã a fi protej ate
prin vopsire. Mont ajul construcțiilor met alice se f ace pe b aza document ației tehnice întocmite de
unitatea de mont aj. La montaj se interzice lãrgire a gãurilor cu dornul, prin pilire s au cu fl acãra.
Verificarea calității lucrãrilor de construcții met alice la rezim are și mont aj se face conf. ST AS 767/0 –
88, norm ativ C 56 -2002, norm ativ C 150 -99, standardele de produs, etc.
Norm ative privind proiect area și execut area construcțiilor met alice.
– Ghid pentru proiect area antiseismicã a halelor p arter cu structurã met alicã GP 003 -96.
– Ghid pentru execuție privind protecți a împotriv a corosiunii a construcțiilor GE 053 -2004.
– Norm ativ privind c alitatea îmbinãrilor sud ate din oțel C 150 -99.
2.2. Condiții de explo atare
Se va urmări c a încărcările să nu depășe ască încărcările de c alcul prevăzute de proiect ant:
– Pardose ala din nu v a avea o încărc are mai mare de 500 d aN/m2.
– Încărcările de pe p ardosel a nu vor depăși 300 d aN/m2.
Schimb area poziției zidurilor de comp artiment are se v a face num ai cu acordul proiect antului.
Orice intervenție l a construcție pe timpul explo atării se v a face cu respect area Legii nr.10 -95.

3. URMÃRIRE A COMPORTÃRII ÎN TIMP

Urmărire a comportării în timp se v a face în conformit ate cu Norm ativul P 130 -1999 și
regulamentul privind urmărire a comportării în explo atare, intervențiile în timp și postutiliz area
construcțiilor, aprobat prin H.G. 766/1997 Urmãrire a comportãrii în timp a construcțiilor se desfășo ară
pe toatã dur ata de existentã a acestor a începând cu execuți a lor și este o activitate sistem aticã de culegere
și valorific are prin: intrpret are, avertiz are sau alarmare, prevenire a avariilor, a inform ațiilor rezult ate din
observ are și mãsurãtori asupra unor fenomene și mãrimi ce c aracterize azã proprietățile construcțiilor
în procesul de nter actiune cu mediul ambiant și tehnologic. Proprietățile de comport ament c a și
fenomenele și mãrimile ce le c aracterize azã se aleg pentru fiec are construcție în p arte astfel încât cu
ajutorul unor criterii de apreciere și unor condiții de c alitate legate de destin ația construcției, sã permitã
apreciere a aptitudinii ei pentru explo atare, respectiv a realizãrii c alităților c are o f ac sã corespundã
cerințelor utiliz atorilor. Scopul urmãririi comportãrii în timp a construcțiilor este de a obține inform ații
în vedere a asigurãrii aptitudinii construcțiilor pentru o explo atare norm alã, ev aluarea condițiilor
pentruprevenire a incidentelor, accidentelor și avariilor, respectiv diminu area regulilor m ateriale, a
pierderilor de vieți și degr adare a mediului cât și obținere a de inform ații neces are perfecționării
activității în construcții. Efectu area acțiunilor de urmãrire a comportãrii în timp a construcțiilor se
executã pentru a satisface menținere a cerințelor de rezistentã, st abilitate și dur abilitate aleconstructiilor
cât și celel alte cerințe esenți ale.

47
Urmãrire a comportãrii în timp a construcțiilor este de douã c ategorii:
– Urmãrire curentã
– Urmãrire speci alã
Construcțiile ce f ac obiectul acestui proiect v or fi supuse urmãririi curente, i ar observ ațiile vor
fi consemn ate în "Jurn alul evenimentelor" ce v a fi pãstr at în "C artea Tehnicã a Construcției". Urmãrire a
curentã a comportãrii construcțiilor se efectue azã prin ex aminare vizu alã directã și d acã este c azul cu
mijloace de mãsur are de uz curent perm anent său tempor ar.
Organizarea urmãririi curente a comportãrii în timp a construcțiilor noi este s arcina
propriet arilor și/s au a utilizatorilor, c are o executã cu person al și mijlo ace proprii s au în cazul în c are nu
are person al sau mijlo ace pentru a efectu a aceastã activitate, pentru a contracta activitatea de urmãrire
curentã cu o firmã abilitatã pentru aceastã activitate. (conf. Anexa 4 din NE 012 -1999)

Instrucțiuni pentru urmãrire a comportãrii în timp a construcțiilor

Prin observ ații vizu ale se vor urmãri:
– Integrit atea stratului de protecție anticorosivã
– Starea nodurilor și a îmbinãrilor, a șuruburilor de ancoraj și cordo anelor de sudurã
Defecțiunile const atate vor fi remedi ate iar cele periculo ase vor fi aduse l a cunostint aproiect antului
structurii.
E. Închideri exterio are și comp artimentări
Se vor f ace următo arele verificări:
– Desprindere a trotuarelor, scărilor, ghenelor și altor elemente de soclu
– Integrit atea rosturilor de t asare, dil atație sau seismice
– Apariția condensului pe supr afața peretelui
– Integrit atea peretelui (zone lips a, depl asări, deformări s au curbări)
– Starea de fisur are, crăp are, tasare și desprinderi de tencuieli

4. ÎNTREȚINERE A ȘI REP ARAREA CONSTRUCȚIILOR

A. Principiile ce trebuie avute în vedere pentru asigurarea calității construcțiilor pe to atã dur ata
existenței lor:
– Asigurarea unui sistem de m anagement eficient a lucrãrilor de investiții

48
– Proiect area soluției tehnice în funcție de necesitățile lucrãri lor de intervenții ulterio are și periodice.
– Select area execut anților dupã criteriu perform anțelor și a eficienței activității lor.
– Organizarea activității de urmãrire în explo atare a construcțiilor
– Organizarea unei activității de întreținere și rep arații, eficientã.
– Efectu area de cãtre benefici ar a unei recepții corespunzãto are a lucrãrilor execut ate.
– Constituire a bazei de d ate privind costul lucrãrilor de intervenții l a construcții.
Fundamentarea deciziilor de intervenție pe b aza analizelor tehn ico-economice utilizând b aza de
date furniz atã de activitatea de urmãrire în explo atare a construcțiilor și b aza de date privind costurile
lucrãrilor de intervenții. În acest scop este neces arã constituire a de cãtre propriet arii sau administr atorii
construcțiilor, a unui colectiv cu speci aliști autoriz ați care sã org anizeze și sã rezolve activitatea de
urmãrire în explo atare și intervențiile asupra construcțiilor.
Fundamentarea deciziei de intervenție asupra construcției se f ace dupã o analizã tehnico -economicã a
tuturor d atelor acumul ate receptând principiul intervențiilor previzion ale și
Nu al celor post accident, c are genere azã costuri mult m ai mari.

B. Gestion area previzion alã a intervențiilor asupra construcțiilor necesitã existentã
Cumul atã a mai multor intervenții și anume:
– Invent arul tuturor obiectelor de construcții aflate în propriet ate sau în administr are cu d atele ex acte de
identific are.
– Cărțile tehnice ale construcțiilor cu d atele la zi, rezult ate din activitatea de urmãrire a comportãrii în
explo atare precum și intervențiile efectu ate.
– Baza de date privind costurile lucrãrilor de intervenții asupra construcțiilor.

C. Analiza tehnico -economicã se b azeazã îndeosebi pe:
– Cartea tehnicã a construcției c are trebuie sã cuprindã, în det aliu inform ații tehnice și cele privind st area
de sãnãt ate a elementelor de construcție și inst alații componente precum și construcției în ansamblu.
– Starea de sãnãt ate a elementelor de construcții și inst alații aferente construcției.
– Analiza periodicității intervenției asupra construcției funcție de n atură și c alitatea
Materialelor folosite.
– Starea de sãnãt ate a construcției în ansamblu.

49
D. Pentru apreciere a periodicității intervențiilor se vor utiliz a elementele prezent ate în anexele 1 și 2
privind dur atele de existentã a clãdirilor și construcțiilor și dur atele de existentã pentru elementele de
construcție și inst alații aferente construcțiilor c are fac parte din grup a I, clãdiri și grup a II-a construcții
speciale din GE 032 -1997.
– Progr amarea termenelor pentru efectu area intervențiilor și determin area volumului neces ar de lucrãri
de intervenții asupra construcțiilor.

E. Proiect area lucrãrilor de intervenții asupra construcțiilor.
Execut area intervențiilor asupra construcțiilor se v a face pe bazã de proiect de execuție cu respect area
reglementãrilor tehnice în vigo are. La stabilirea soluțiilor tehnice pentru re alizarea lucrãrilor de
intervenții asupra construcției, proiect antul trebuie sã aleagã soluții tehnice perform ante, utilizând
materiale de construcții de c alitate. Document ația tehnico -economicã pentru execut area lucrãrilor de
intervenții asupra
Construcțiilor se întocmește conform prevederilor leg ale în vigo are.

F. Execut area și urmãrire a lucrãrilor de intervenții asupra construcțiilo r.
Organizarea executãrii lucrãrilor de intervenții asupra construcțiilor v a fi fãcutã de cãtre execut ant
având l a bazã graficul de re alizare a lucrãrilor din c adrul proiect antului și prevederile din c adrul
contractului de execuție. Recepți a lucrãrilor de intervenție asupra construcțiilor v a fi organizatã de cãtre
propriet arul sau administr atorul construcției conform reglementãrilor în vigo are.
G. Reglementãri și norme tehnice cu c aracter republic an privind urmãrire a comportãrii în timp și
intervențiile asupra construcțiilor.
– Norm ativ pentru verific area calității și recepți a lucrãrilor de construcții și inst alații
Aferente C 56 -2002.
– Ghid cuprinzând coeficienții de uzurã fizicã l a mijloacele fixe P 135 -1999.

CONTROLUL C ALITĂȚII LUCRĂRILOR

Această reglement are tehnică prevede măsurile minime oblig atorii neces are controlului
execuției structurilor din beton, beton armat. Controlul cuprinde acțiunile și deciziile esenți ale ca și
verificările ce trebuie făcute în conformit ate cu re glementările tehnice specifice.

50
Procedee de control a calității în construcții

A) Controlul producției și execuției

Pentru menținere a la un nivel corespunzător a calității betonului se vor lu a toate măsurile
neces are în conformit ate cu cerințele specifice. Acest procedeu include inspecțiile în diferite et ape ale
producerii, punerii în lucru a betonului și determinările privind m aterialele componente, betonul
proaspăt și betonul întărit.
Datele asupra controlului producției în st ațiile de beto ane sau controlul execuției pe ș antiere,
trebuie consemn ate în procese verb ale sau alte tipuri de documente în c are se consemne ază:
– Numele producătorilor (furnizorilor) de ciment, agregate, aditivi și adaosuri;
– Seria documentelor de livr are și certific are a calității pentru ciment, agregate, adaosuri și
aditivi;
– Sursa de apă de amestec are;
– Consistent a betonului;
– Densit atea betonului pro aspăt;
– Raportul A/C;
– Cantitatea de apă;
– Conținutul de ciment;
– Numărul de probe;
– Progr amarea și etapele punerii în operă și tr atării betonului;
– Temper atura și condițiile atmosferice în timpul betonării și tr atării betonului.

Toate abaterile de l a procedurile specific ate în ce privește tr ansportul, descărc area, beton area,
comp actarea, tratarea betonului trebuie consemn ate și raportate respons abililor cu execut area lucrărilor.

B) Controlul m aterialelor constituente, echip amentelor, executării lucrărilor și proprietăților
Betonului

În cazul în c are loturile de m ateriale aprovizion ate (oțel beton, ciment, agregate, adaosuri,
aditivi) nu îndeplinesc condițiile de c alitate, se v a interzice utiliz area lor și se v a înștiinț a producătorul,
benefici arul și org anele Inspecției județene în Construcții, Lucrări Publice, Urb anism și Amenajarea
Teritoriului în termen de m axim 38 de ore.

51
· controlul c alității cimentului se f ace la:
– Aprovizion are
– Înainte de utiliz are
Metodele de încerc are sunt reglement ate prin st andardele SREN 196 -1, 196 -2, 196 -3, 196 -4,
196-5, 196 -6, 196 -7, 196-21.
· controlul c alității agregatelor se f ace la:
– Aprovizion are
– Înainte de utiliz are
Metodele de încerc are sunt reglement ate în ST AS 4606 -80.
· controlul c alității aditivilor ( aprovizion are) și B3 (în ainte de utiliz are)
· controlul c alității adaosurilor
· controlul c alității cofr ajelor ( a fost prezent at în capitolul III 2.3)
· controlul c alității armaturilor

C) Controlul c alității lucrărilor de execuție

În cazul fazelor determin ante este oblig atorie p articiparea benefici arului, proiect antului,
execut antului și a inspecției în construcții c are în funcție de rezult atul controlului v a autoriz a sau nu
continu area lucrărilor.
În procesele verb ale se vor preciz a corect verificările și măsurătorile efectu ate, abaterile
Const atate și încadrarea în toler anțele admisibile f ață de proiect.

Verificările c are se efectue ază sunt următo arele:
A) la termin area executării săpăturilor pentru fund ații:
– Adâncime a și cota de fund are – se va întocmi un proces verb al
– Natura terenului (cu p articiparea obligatorie a proiect antului geotehnici an) – se va
Întocmi proces verb al)
– Poziți a în plan
– Dimensiunile săpăturilor
B) la termin area executării cofr ajelor

52
– Alcătuire a elementelor de susținere
– Încheiere a corectă a elementelor cofr ajelor și asigur area etanșeității lor
– Dimensiunile interio are ale cofr ajelor corel ate cu ale elementelor ce se
vor beton a
– Poziți a golurilor
C) la termin area montării armăturilor
– Numărul, di ametrul și poziți a armăturii
– Distanța dintre etrieri, di ametrul acestor a și modul de fix are
– Poziți a înnădirilor și lungimile de petrecele a barelor
– Numărul și c alitatea legăturilor dintre b are
– Grosime a stratului de acoperire
– Poziți a, modul de fix are și dimensiunile pieselor înglob ate
D) în cursul betonă rii elementelor de construcții:
– Datele înscrise în bonurile de livr are-transport ale betonului corespund
comenzii
– Consistent a betonului
– Condițiile de turn are și comp actare ale betonului
– Se aplică corespunzător măsurile de protecție (tr atare) a suprafețelor
libere ale betonului pro aspăt
E) la decofr area oricărei părți de construcție:
– Aspectul elementelor (beton necomp actat, segreg at, goluri, rosturi de
beton are, etc)
– Dimensiunile secțiunilor tr ansvers ale ale elementelor
– Distanța între diferitele elemente
– Poziți a golurilor
– Poziți a armaturilor c are urme ază a fi înglob ate în elementele ce se to arnă ulterior.

DISPOZIȚIE DE Ș ANTIER ARHITECTUR A

53
La solicit area benefici arului, în c adrul investiției " Moderniz are baza
de însiloz are cere ale aparținând S.C. AGRI TR ADE OR AVIȚA S.R.L.", din
intravilanul comună Răcășdi a, jud. C aras-
Severin, CF. Nr. 942 U AT Răcășdi a, cu nr. C adrastal 1428, nr. Top c adastral
720-721/1 s -a proced at la 1 realizarea următo arelor modificări, accept ate de proiect ant:
Osa SiLOZURŇ
• se renunț a la îngrop area canalului tr ansportor, adoptându -se o soluție de mont are a
acestui a 1, deasupra solului, pe pl atforme și fund ații de beton, d atorită schimbărilor
tehnologice.
Se et anșeize ază îmbin area metal/beton prin aplicarea sistemului de hidroizol ație pe
suprafața orizont alá beton -25cm + vertic alá tablá + profile structur a metalicá siloz –
25cm.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa următo arele piese revizi a 1:
Antemăsurăto are silozuri e ligibile lucrări supliment are noi
Antemăsurăto are silozuri eligibile lucrări renunț are
Formul ar F3 silozuri eligibile list a de cantități supliment are noi
Formul ar F-3 silozuri neeligibile list a de cantități renunț are
A 01.01 Pl an, Vedere ansamblu
A 01.02 Pl an, Secțiune siloz 18.29m
A 01.03 Pl an, Secțiune siloz 16.46m
OBŁ PL ATFORMĄ ACOPERŤ A
Închideri exterio are:
Se închide pl atform a pe to ate laturile cu perełe beton până l a înălțime a
de 3.00 m și t abla cutată mont ată pe rigle de lemn și s e adauga plasa
metalică g alvanizata ochiuri 3x3mm de jur împrejurul pl atformei.
Culo area panourilor de t ablă cut ată va fi gri deschis R AL 7001.
• se vor adăug a glafuri și sorturi din t abla prevopsit a
Învelito are:
Se extinde acoperișul din t abla cutată peste între aga
platformă. Tâmpl arii:
Se monte ază o ușă mică pentru accesul o amenilor în pl atformă și o ușă
pentru descărc area 1 camioanelor cu dimensiunile 8.00m x 6.00 m
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa următo arele piese revizi a 1:
• Antemăsurăto are lucrări renunț are
• Antemăsurăto are lucrări supliment are
Antemăsurăto are lucrări supliment are noi
• Formul ar F3 list a de cantități lucrări renunț are
Formul ar F3 list a de cantități lucrări supliment are
• Formul ar F3 list a de cantități lucrări supliment are
noi
• A 02.01 Pl an
A 02.02 Pl an învelito are

54
A 02.03 Secțiune
A 02.04 F ațade
• A 02.05 F ațade
• A 02.06 F ațade
A 02.07 T ablou tâmplărie
0B, 4 MO AhA+ SILO*
Se intoduc pentru prindere a panourilor termoizol ante exterio are
profile UNP 120. Profilele forme ază structur a de susținere a
panourilor exterio are și se prind prin sudură de structur a princip ală
sau prin profile cornier la uși și ferestre se introduc c adre met alice:
la ușile vertic ale exterio are sunt de tip țeavă dreptunghiul ară, iar
restul sunt profile UNPI 20.
Peretele interior se re alizează din p anouri termoizol ante de 6 cm pe o
substructură din profile UNP120, IPEI 60,1PE 240, TV 120. Profilele vertic ale sprijină
pe pl aca de beton prin intermediul unor plăcute pătr ate de 400 mm s au 450 mm din t abla
groasă de 20 mm soclul se v a termoizol a cu polistiren extrud at de 5 cm peste c are se
aplică tencui ala protecto are speci ală pentru soclu.
Se vor supliment a glafurile și sorturile din t abla prevopsit a ușa
glisantă interior a este din PVC ușile met alice exterio are
secțion ale se vor înlocui cu uși met alice tip rulou. se înlocuiește
trotu arul de g ardă cu un str at de pietris – balast
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa
următo arele piese: A04.01 Plan
A04.03 F ațada ax 1 și 5, secțiune A-A
A04.04 F ațada ax A și B, secțiune B -B
A04.05 DI – Detaliu soclu
A04.06 D2 – Detaliu colț
A04.07 D3 – Detaliu fere astra plan+secțiune
A04.08 D4 – Detaliu stre așină
A04.09 D5 – Detaliu co amă
A04.10 D6 – Detaliu profile met alice
A04.11 D7 – Detaliu perete interior și uș a glisantă
A04.12 D8 – Detaliu perete exterior ax 1
A04.13 D9 – Detaliu perete exterior ax 5
A04.14 T ablou t amplarie-ferestre
A04.15 T ablou t amplarie-usi
Antemăsurăto are list a de cantități supliment are noi
Antemăsurăto are list a de cantități supliment are
Antemăsurăto are renunț are
Formul ar F3 list a de cantități supliment are noi
Formul ar F3 list a de cantități supliment are Formul ar F3 list a de
cantități renunț are
DRUMURI PL ATFORM Ă

55
Drumurile și pl atformele propuse vor fi pietruite și beton ate în
suprafața de 5765 mp.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa
următo arele piese revizi a 1: A 00.01 Pl an de
situație

Post tr ansform are nou, Ix 1000kV A în anvelop a de beton,
amplasat pe pl atformă. – Se mută postul de tr ansform are lângă
clădire a tehnică.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa următo arele piese revizi a 1:
Tipul obiectului – construcție industri ală de depozit are, rezervor circul ar,
metalic, în aer liber
– 6 silozuri depozit are
– Diametru 18.29m,
– H siloz met alic —15.67m, ln altime m aximă f ață de CT A la galeria
superio ară —22.85m – capaciate fiec are 4500 mc
– 2 siloz depozit are
– Diametru 16.46m
– H siloz met alic —15.67m
– capacitate fiec are 3600mc
10 S construit — 262.7 x 6 buc. mp + 2×212.7 — 2001 mp
Sconstr. — 2001 mp
Total capacitate de depozit are – 34200 mc
Dintre aceste a 3 silozuri de 18.29m se consider a
neeligibile. Regim de înălțime – parter
Structur a de rezistență a silozurilor este met alică
Fund ația este tip t alpa continu a din beton armat.
– Całegori a de import anta- "D” – conform HGR 766/97
– Clasa de import anta – – conf. P 100 -1/2006
– Gradul de rezistență l a foc Îl conf. T abel 2.1.9. P. 118 -99
– Całegori a de pericol de incendiu "C”
– se renunț a la îngrop area canalului tr ansportor, adoptându -se o soluție de
mont are a acestui a deasupra solului, pe pl atforme și fund ații de beton,
datorită schimbărilor tehnologice.
– se et anșeize ază îmbin area metal/beton prin aplicarea sistemului de
hidroizol ație pe supr afața orizont alá beton -25cm + vertic alá tablá +
profile structur a metalicá siloz -25cm

OBIECTUL 02 PL ATFORM A ACOPERITÁ

56
Regim de construcție – P
Dimensiuni în pl an: 40.30 x 25.2m
Sc = 1016 mp
Max = 12.40m
– Categori a de import anta- "D" – conform HGR 766/97 – Clasa de
import anta – – conf. P 100 -1/2006 ln incint a exist a o platformă
folosită pentru descărc area cerealelor.
Această pl atformă este beton ata de dimensiuni 40.30×25.20 m.
Închideri exterio are:
– se închide platform a pe to ate laturile cu perete beton până l a înălțime a
de 3.00 m și t abla cutată mont ată pe rigle de lemn și se adauga plasa
metalică g alvanizata ochiuri 3x3mm de jur împrejurul pl atformei.
– culoarea panourilor de t ablă cut ată va fi gri deschis R AL 7001.
– se vor adăug a glafuri și sorturi din t abla prevopsit a Învelito are:
– se extinde acoperișul din t abla cutată peste între aga platformă.
Tâmpl arii:
– se monte ază o ușă mică pentru accesul o amenilor în pl atformă și o ușă
pentru descărc area camioanelor cu dimensiunile 8.00m x 6.00 m
Ob.4 Mo ară + siloz
Tipul obiectului – construcție
industri ală Regim de
construcție – P
Dimensiuni în pl an: 10,72 x 17,31m
Sc = 185 mp
V = 908mc
Hmax = 6,71 m
– Categorl a de import anta- "D" – conform HGR 766/97
– Clasa de import anta – " III " – conf. P 100 -1/2006
– Gradul de rezistență l a foc III conf. T abel 2.1.9. P.118 -99
– Categori a de pericol de incendiu 'I C I'
Conține: C amera unde este amplasată mo ară, cu tot sistemul de șnecuri,
curățitor, și ambalare în s aci, și c amera de depozit are a fainii pe europ aleti.
Structur a de rezistență este alcătuită din următo arele
elemente constructive: fundații izol ate sub stâlpi și
grindă de legătură cadre tr ansvers ale met alice și
portale longitudin ale șarpanta metalică alcătuită
din p ane și c ontravântuiri met alice pantă
acoperișului, în 2 ape de 46,7 % invelito are-
acoperiș p anouri met alice termoizol ante de 6 cm
grosime
Închideri p anouri met alice termoizol ante de 10 cm grosime, dubl at pe
interior cu p anouri met alice din t abla ușor profil ata.

57
– comp artimentările interio are – panouri met alice din t abla ușor profil ata.
Tâmplăriile — uși, ferestre – vor fi din profile de PVC, cu ge am
termop an Ușile pentru acesul auto vor fi glis ante m anuale.
Pardoseli: ciment rol at
Silozul de aliment are mo ară -Tipul obiectului – construcție industri ală de
depozit are, rezervor circul ar met alic, în aer liber, mont at pe picio are
metalice.
– Diametru 8,23m
– H siloz met alic =12.7m – înălțime a părții cilindrice, h tot al =15.26m
– capaciate aprox. – 500mc
Regim de înălț ime – parter.
Structur a de rezistență a silozului este
metalică. Fund ația este tip t alpa de
beton armat.
Se intoduc pentru prindere a panourilor termoizol ante exterio are
profile UNPI 20. Profilele forme ază structur a de susținere a
panourilor exterio are și se princi prin sudură de structur a princip ală
sau prin profile cornier la uși și ferestre se introduc c adre met alice: l a
ușile
Vertic ale exterio are sunt de tip țe avă dreptunghiul ară, iar restul sunt
profile UNP120.
– peretele interior se re alizează din p anouri termoizol ante de 6 cm pe o
substructură din profile UNP120, IPEI 60,1PE 240, TV 120. Profilele
vertic ale sprijină pe pl aca de beton prin intermediul unor plăcute pătr ate
de 400 mm s au 450 mm din t abla groasă de 20 mm soclul se v a termoizol a
cu polis tiren extrud at de 5 cm peste c are se aplică tencui ala protecto are
speci ală pentru soclu.
– se vor supliment a glafurile și sorturile din t abla prevopsit a ușa glisantă
interior a este din PVC ușile met alice exterio are secțion ale se vor înlocui
cu uși met alice tip rulou. se înlocuiește trotu arul de g ardă cu un str at de
pietris – balast
OBIÉCTUL 11 Drumuri și pl atforme
Drumurile și pl atformele propuse vor fi pietruite și beton ate în
suprafața de 5765 mp.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa
următo arele piese revizi a 1: A 00.01 Pl an de
situație
OBIECTUL12 POSITR AÑSFORM ARE,
Post tr ansform are nou, lx 1000kV A în anvelop a de beton,
amplasat pe pl atformă. se mută postul de tr ansform are lângă
clădire a tehnică.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa următo arele piese revizi a
1:
A 00.01 Pl an de situ ație

58
A 00.02 Pl an de tr asare

Dispoziție de ș antier
OBIECTUL 1 – SILOZURI
La cerere a benefici arului se v a renunț a la îngrop area canalului tr ansportor,
adoptându -se o soluție de mont are a acestui a deasupra solului, pe blocuri de beton
armat, datorită schimbărilor tehnologice.
Obs: La poliziti a 5 din formul arul F3 -Lista cantități de lucrări — Canal
transportor (eligibil), se v a folosi beton Cl 6/20, conform pl anurilor corespunzăto are
fazei PT și a curentei dispoziții de ș antier. Articolul CZ0107El corespunde betonului Cl
6/20, i ar în list a de cantități din PT unde scri a în dreptul articolului beton m arca
C25/30, er a o greșe ală de tehnored actare.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa următo arele piese revizi a l:
Antemăsurăto are Obiectul l – silozuri c anal transportor —eligibil — Cantitňti l a
care se renuntň și supliment are

59
Formul ar F3 Obiectul l – silozuri c anal transportor —eligibil — Cantitňti l a care
se renuntň și c antități supliment are
R 01.01 Pl an gener al fund ații silozuri — Rev: l;
În urm a execuției pe teren a infrastructurii Siloz cu di ametrul de 18.29m, listele
de cantități au fost ajustate la condițiile de lucru corespunzăto are. Pentru susținere a
lucrărilor fin ale se vor atașa următo arele piese scrise:
Antemăsurăto are Obiectul l – Silozuri — D=18.29 m — Cantitåti l a care se
renuntä și c antități supliment are;
Formul ar F3 Obiectul l – Silozuri — 1) =18.29 m — Cantitåti l a care se renuntå
și cantități supliment are.
OBIECTUL 4 – MOARA + SILOZ
Au fost aduse rectificåri l a plan R04.08. Revl — Plan cofr aj armare fund ație siloz
tip 0.23m și s -au adăug at cantitățile și det aliile neces are pentru r ampe în pl ansa R04.09.
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa urmă toarele piese revizi a l:
Antemăsurăto are Obiectul 4 – Moară + Siloz Mo ară — Cantitäti supliment are
Formul ar F3 Obiectul Mo ară + Siloz — Moara — Cantitäti supliment are
Antemăsurăto are Obiectul 4 – Moară + Siloz — Moara Cantitåti supliment are
noi
Formul ar F3 Obiectul 4 – Moară + Siloz — Moara — Cantitäti
supliment are noi
Antemăsurăto are Obiectul 4 – Moară + Siloz — Siloz — Cantitåti supliment are
Formul ar F3 Obiectul 4 – Moară + Siloz — Siloz — Cantitåti supliment are
R 04.08. Pl an cofr aj armare fund ație siloz tip 0823.
R 04.09. Det aliu rampa – Moară.
OBIECTUL 11 – DRUMURI PL ATFORME
La cerere a benefici arului se vor re aliza platforme beton ate cu supr afața de:
2710mp (pieton ale — 305mp, rutiere — 2405mp) și supr afața balastată de 1015mp,
platform a piatra spartă — 240mp, pl atform a balast- 1015mp.

60
Pentru susținere a soluției prezent ate se vor atașa următo arele piese revizi a l:
Antemăsurăto are Obiectul l l – Drumuri și pl atforme – Cantitäti l a care se
renuntä, supliment are și supliment are noi
Formular F3 Obiectul l l – Drumuri și pl atforme Cantitåti l a care se renuntä,
Ment are și supliment are noi
Protecți a contr a coroziunii a construcțiilor met alice se f ace conform "Ghid de
execuție privind protecți a împotriv a coroziunii a construcțiilor din Oțel" GE 053 -2004
și GP 1 1 1 -2004.
Pentru medii cu cl asa de corozivit ate C3, sistemul de protecție anticorozivă prin
vopsire a confecțiilor met alice, cu excepți a celor înglob ate în beton, pentru o
durabilitate estim ată medie
(5…15 ani) se f ace astfel:
– solvenți org anici;
– strat prim ar (grund): li ant alchidic, grunduri cu diverse tipuri de pigmenți
anticorozivi, 1 -2 straturi, grosime nomin ală de film usc at: 80prn
– strat protector alchidic, 2 -4 straturi, grosime tot ală 160 Hm.
2. Echiv alentul clasei de Oțel utiliz atä în proiect S235J2G3 conform EN 10027 -2 este
S235J2 conform SREN 10027 -1.
3. Anexat se găsește un pl an cu det aliu bord are gol în peœte din beton armat detaliu
prindere mont anți lemn 100x100mm de grind a lemn pentru închiderile perimetr ale.
Detaliile vor fi prezent ate în pl anul RI 2.02' c are va fi anexat la dispoziție.

61
Concluzii
Ca urmare a prezent arii gener ale si din to ate punctele de vedere se po ate observ a
ca S.C. JUNYLUN A TOUR S.R.L. si-a realizat indic atorii de pl an propus.
Se po ate afirma ca acest lucru se d atoreaza, in m are m asura, obiectului s au de
activit ate diversific at, cu c are vine in int ampin area cererii pe pi ata.
Prezent area procesului de productie si a studiului de c az, pe l anga faptul c a
reflecta atuurile unei evolutii ascendente, continue prin perfection area tehnicii, metodelor
si oper atiunilor de lucru.
Avand in vedere rolul pe c are-l are societ atea comerci ala in dezvolt area si
consolid area sectorului priv at, in economi a nationala si in r amura unde este inc adrata, isi
doreste cu tot din adinsul cucerire a de noi piete externe si segmente de consum atori, unde
sa-si desf aca gama larga sortiment ala in conditii optime.
Se po ate const ata ca S.C. JUNYLUN A TOUR S.R.L. este o s ociet ate fo arte
solid a, bine org anizata si structur at. Scopul princip al al societ atii este ridic area nivelului
calitativ la standardele intern ationale, oferindu -ne certitudine a de care avem cu sigur anta
nevoie.
In cee a ce priveste investitiile firmei, se po ate spune c a exist a o preocup are reala
pentru dezvolt area si moderniz area silozurilor pentru cere ale.
Devine neces ara retehnologiz area si inlocuire a cu echip amente nou – noute mult
mai perform ante si
eficiente. Un element esenti al pentru dezvolt area oricarei firme este evoluti a pietei în c are
îsi desf asoara activit atea..
In fin al lucr area incearca sa prezinte princip alele c ai de re alizare a unor investitii
in conditiile actuale ale economiei si societ atii rom anesti, pe c are le po ate efectu a un agent
economic, cu prezent area detaliata a aspectelor leg ate de eficient a investitiilor efectu ate.

62
Bibliogr afie
SOC ACIU, Nicol ae. Patologi a și ter apeutic a construcțiilor. Dr. ing. Nicol ae Soc aciu.
Cluj-Napoca, 1999. 8, 219 p.

ȘERBĂNOIU, Ion. Org anizarea execuției lucrărilor de inst alații. prof. dr. ing. Ion
Șerbănoiu, s. l. dr. ing. Adrian Șerbănoiu, s. l. dr. ing. Cătălin Onuțu. I ași, 2010. II, 200
p. multigr. : fig. ; 24 cm. (M anagement în construcții). În aintea tit. : Unive rsitatea
Tehnică "Gh. Asachi" din I ași. Facultatea de Construcții și inst alații.

Construiește cu "steel" : lucrările semin arului org anizat cu oc azia aniversării
profesorului V asile Păcur ar la 70 de ani : Cluj -Napoca, 21 m ai 2010. editori : Zsolt
Nagy, Io an Petr an, Cristin a Câmpi an, Zoltán Kiss. Cluj -Napoca : Medi amira, 2010. 240
p. ; 24 cm. Bibliogr. l a finele lucrărilor.

i