Universit atea Vasile Alecsandri Bacă u [629031]

Universit atea "Vasile Alecsandri" Bacă u
Facultatea de Științe Economice
Specializarea Marke ting

Analiza comportamentului de cumparare si a
consum ului de carte pe piata romaneasca

Coordonator,
Conf .univ.dr. Bogdan Nichifor
Absolvent: [anonimizat]
2017

2

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 3
Capitolul I – Importanța consumatorului pentru marketing -ul modern ………………………… 4
1.1. Importanța cunoașterii comportamentului consumatorului ………………………….. ….5
1.2. Factori generali de influentă ai comportamentului consumatorului …………………… 6
1.3. Comportament de consum – perspective în mediul on -line………………………….. ..12
Capitolul II. Piata serviciilor de librarie la nivel national ………………………….. ………….. 15
2.1. Comertul online ………………………….. ………………………….. ………………………….. .15
2.2. Publica țiile în format digital. Puncte forte și puncte slabe ale noii tehnologii ……17
2.3. Particularită ți ale comerțului online de cărți în România ………………………….. …..18
2.4. Biblioteca publica si sistemul informatic privind evidenta de carti …………………. 22
2.5. Carti fara librarii, piata fara cititorii ………………………….. ………………………….. ….24
Capitolul III. Analiza comportamentului consumatorului de carte ………………………….. .27
3.1. Studiu de piață privind comportamentul de cumpărare și consum a cărților …….. 27
3.2. Blog ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 40
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 40
Chestionar ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 41
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 44

3

Introducere
n societatea contemporan ă, în care procesul tehnologico -știintific tin de în multe domenii să
înlocuiască producătorul om cu producătorul maș ina, devine foarte important și semnificativă
studierea comportamentului consumatorului.
Creșterea nevoii de cumpă rare, împreună cu creș terea nivelului de educație si cultură , dă
posibil itatea cumpăratorului să -și satisfacă mult mai multe nevoi , mai sofisticate, de nivel
calitativ mai ridicat, aspecte de care producătorul ar trebui sa ține seamă , pentru a putea satisface
dorinț ele consumatoril or care sunt destul de schimbă toare.
Motivul a legerii acestei lucrări a fost de a a naliza comportamentului de cumpărare si consum
pe o piață .
Scopu l lucrării de față este de a arăta importanț a comportame ntului consumatorului pentru o
întreprindere în cadrul unei pieț e. În acest sens, lucrarea a fos t structurată în trei capitole.
În primul capitol sunt reprezentate notiunile de baza despre consumator, importanta
cunoasterii comportamentului acestuia si dimensiunile comportamentului sau.
În capitolul doi am abordat ifluentele mediului asupra comporta mentului consumatorului, au
fost abordate principalele variabile care d efinesc comportamentul acestuia : cultura, clasa sociala,
grupul de referinta, familia si factorii situationali.
În cel de al treilea capitol al lucrării de față sunt prezentate etapele existente cercetarii
comportamentului consumatorului online, unde am evidentiat metodologia cercetarii, am
efectuat un studiu de caz pentru a cunoaaste mai bine comportamentului consumatorului de unde
am facut interpretarea rezult obtinute.
Lucrarea se î ncheie cu concluizii în care este demonstrat îndeplinirea scopului cercetării .

4

Capitolul I – Importanța consumatorului pentru marketing -ul modern
Asociatia Americană de Marketing enunț a: ''comportamentul cons umatorului reprezinta o
interacțiune referitoare la impresie ș i percepț ie, conduită și întamplă ri naturale comune prin care
ființele umane își dirijează schimbările survenite în propriile vieț i"1.
Odată cu creșterea complexitații vieții economice devine necesară studierea modului în care
acționează și se manifestă omul din punct de vedere economic. El este atât producător de bunuri
și de servicii, cât și consumator. Cele două ipostaze s unt considerate componente esenț iale ale
comportamentului omului.
Cunoaș terea co nsumatorilor este indispensabilă succesului și supraveț uirii pe termen lung al
firmei, ei fiind sursa veniturilor. Studierea comp ortamentului presupune aflarea și interpretarea
informaț iilor despre factorii care sunt legați direct ș i indirect de consu m. Astfel, analiza ne
permite să descoperim factorii care infl uentează consumatorii, cum se manifestă această
influentă, cum poate fi ea modelată, de ce cumpară, de ce au anumite preferințe si nu altele, cine
cumpară, cum poate fi ea evitată , cine alege, cum alege, cum se desfasoară procesul decizional.2
Consumul nu are doar o funcție economică. A consuma „nu inseamnă doar să achiziționezi
produse ci să -ți cumperi o identitate".3 Prin alegerile făcute de consumatori, ei arată cine sunt și
ce vor să devină. Dacă î nainte, profilul psihologic se definea î n raport cu o i erarhie socială destul
de stabilă, î n prezent, identitatea se stabilește in funcție de modul de viată . Formarea identitaț ii
personale nu mai trece prin filtrele tradiț ionale c um ar fi meseria, religia sau p rerile politice.
Rolul m arketingului se individual izează tot mai pregnant ca un influențator de dorințe. n
fiecare zi apar noi produse sau servicii c u care consumatorii sunt asaltaț i. Pentru a face fa ță
asaltu lui de oferte, aceștia își dezvoltă un an umit compotament, actionează rațional ș i parcurg
câteva etape până la decizia de cumpă rare a unui produs sau serviciu.
Sarcina marketerilor e ste de a studia comportamentul în fiecare etapă și de a -și face simțită
prezența în tot procesul, incercând să -l influențeze, în sensul dorit, adică spre achiziționarea
produselor ș i serviciilor proprii.

1 Alina Simona Tecau,Comportamentul Consumatorului,ed.UNIVERSITARA,Bucuresti 2013 pag.16

2 Dacinia Crina Petrescu ,C omportamentul consumatorului,mecanisme interne ,influente externe ,impact
asupra dezvoltarii durabile ,ed Mega,Cluj -Napoca ,2011 pag 7
3 Gabriel Y.,Langa T., The Unmanageable Consumer:Contemporary Consumption and its Fragmentation
,Sage Publication ,1995,p ag 87

5
1.1. Importanța cunoașterii comportamentului consumatorului
Comportam entul consumatorului se dezvoltă ca disciplină de sine st ătătoare, ca urmare a
integră rii unor teorii din cadrul uno r discipline fundamentale din râ ndul stiinț elor umane,
adaptate la comportamentul de cumpărare ș i de consum. Disciplinele care îș i aduc aportul la
teoria comportamentului sunt: economia, psihologia , psihologia socială , antropologia,
sociologia.4
Dacă luă m in considerare toate contactele pe ca re le av em zilnic cu diverse produse, mărci,
reclame, putem înț elege unele aspecte ale importanței acestui subiect denumit „comportamentul
consu matorului”. Dincolo de faptul că reprezintă un domeniu specializat al marketingului,
comportame ntul consumatorul ui influențează aproape toate aspectele vieț ii noastre.5
Profesorul Ioan Paias apreciază că studiul compor tamentului consumatorului constă în
evaluarea modului în care indivizii iau decizii în legatură cu cheltuirea resurselor lor disponibile
(timp , bani, efort) pentru bunuri de consum sau servicii. S tudiul face referire la CE cumpără ei,
DE CE cumpără ei, C ND cumpără, UNDE cumpără, C T DE DES CUMP R si C T DE
DES FOLOSESC un anumit produs sau serviciu.6
Numărul întrebă rilor pot continua prin combinarea a cestora ca acțiune, timp, afirmație sau
negație, astfel încât analiza ră spun surilor va putea oferi o arie cât mai completă a cunoașterii
realității și crearea a noi baze pentru acț iunile viitoare.
Datorită creșterii complexității vieții economice și divers ificării considerabile a ofertei
determină necesitatea cunoașterii mecanismului comportamentului, ce devine tot mai amplu și
complicat. Pe de altă parte, ridicarea nivelului de cultură și educație, concomitent cu creșterea
puterii de cumpărare îi dă posibi litatea individului să își satisfacă mai multe nevoi, de nivel
calitativ mai înalt, mai sofisticate. Producătorul trebuie să țină cont de aceste aspecte pentru a
putea satisface toate dorințele.
Cunoașterea comportamentului este importantă deoarece asigu ră fundamentul strategiilor de
marketing referitoare la: poziționarea produsului, segmentarea pieței, lansa rea produselor noi,
etc. asigurâ ndu-le o eficiență ridicată.
Studierea lui permite caracterizarea mai aplă și complexă a fenomenului de piață, elabor area
unor strategii mai realiste și desfășurarea un or acțiuni de marketing eficiente.

4 G. Chirila,S. Funar,Olimpia Tugui, Aplicati practice privind comportamentul
consumatorului.ed.AcademicPres,Cluj -Napoca ,2011 pag 7
5 Florin Lucian Isac,” Studiul Comportamentului Consumatorului,Ed. Miron,Timisoara 2007 pag24
6 I.Plaia -Comportament ul consumatorului,Ed Intelcredo,Deva ,1997,pag 7

6
1.2. Factori generali de influentă ai comportamentului consumatorului
Comportamentul clienț ilor manifestat într-o economie de piață indică focalizarea acestora
asupra ofe rtei, care le va aduce plus de valoare comparativ cu cel elalte oferte existente pe piată,
având ca factori de influență prețurile, veniturile, informațiile la care au acces, dar și efortul p e
care îl depune î n procesul de selecț ie.
Studiul consumatorului p rin identificarea coordonatelor sale socio -culturale , precum și
evaluarea factorilor de influență a comportamentului de cumpă rare, a permis încadrarea
consumatorilor î n segmente. Aceste segmente datorită trăsă turilor comune a indi vizilor ce le
compun sunt mai ușor de abordat de că tre marketeri, firmele producă toare putând să -și creez e
mixul de marketing mult mai uș or, având con vingerea și certitudinea că acesta va veni în
întâmpinarea dorințelor consumatorilor întrucâ t aceștia fuseseră analizați î n prealabi l.7
Factori externi direct observabili
ntre determinanț ii comportam entului consumatorului se numară atât variabilele endogene,
cât și variabilele exogene. n ceea ce privește această ultimă categorie -variabile exogene,
studierea concretă a comportamentulu i consumatorului p une un accent deosebit pe cunoașterea
influenț elor dir ect observabile, î n categoria cărora se înscriu factorii demografici ș i economici.
Această categorie de va riabile comportamentale prezintă o mare atracț ie atât pentru
cercetă tori ,cât și pentru factorii de decizie din domeniul producț iei și distribuț iei deoarece
produc rezultatele ime diate ș i deosebit de pragmatice , care pot fi integrate cu ușurință î n procese
complexe de decizie.8
Factorii demografici sun t reflectarea structurii popula ției și a proceselor care o afectează . La
nivel macroeconomic , principalele variabile vizează: numarul populației și distribuția ei
geografică , sporul natural, structură de grupe pe vârstă, ocupaț ie, nivel educ ațional, număr de
familii și gospodării, mărim ea unei familii ș i a gospodariei, mobilitatea populaț iei.
La nivelul consumatorului, import ante sunt variabilele precum: vârsta, sexul, situația
matrimonială, caracteristici fizice, de rasă , etc. Astfel, dator ită normelor sociale, femeile și
bărbații cumpă ră tipuri de produse diferite și folosesc alte criterii î n alegerea lor.
Pe baza identifică rii difer itelor comportamente î ntre sexe , producătorii pot aborda în manieră
specifică segmentul de piață .
De asemenea, vârsta este aceea care dife rențiază deciziile de cumpă rare, iar odată cu
înaintarea în vârstă se produc modifică ri de care tre buie ținut seamă. n acest sens , teoria ș i
practica de s pecialitate a consacrat luarea î n considerare a unor variabile precum:

7 G. Chirila,S. Funar,Olimpia Tugui, Aplicati practice privind comportamentul
consumatorului.ed.AcademicPres,Cluj -Napoca ,2011 pag 8
8Mihaela Badea ,Comportamentul consumatorului,ed ALMA MATER SIBIU 2012 Pag 91

7
– La nivel indvidual : distributia dupa sexe a co nsumatorului, grupa de varsta, nivelul de
instruire, ocupatia, statutul matrimonial, etc.
– La nivel de familie : ocupatia capului de gospodarie, statutul de munca al capului de
gospodarie, marimea gospodariei, etc .
Fireste, fiecare dintre aceste doua varia bile este descrisa de o maniera riguroasa, astfel incat
va furniza rezultatele reale. Astfel, ele sunt folosite pe larg in analiza datelor statistice si a
informatiilor obtinute din sursele de birou, sau prin aplicarea unor metode directe, deoarece
permit fragmentarea pietelor, respectiv utilizarea pe scara larga a numeroase metode si tehnici de
segmentare si tipologie.
La rândul lor, factorii economici reprezintă, de asemenea, o categorie relevantă de influențe
direct observabile. Astfel, frecvent, se iau in considerare următorii factori economici: venitul
personal al consumatorilor, venitul total realizat pe toti membrii gospodăriei/familiei, prețurile
produselor/serviciilor, salariu minim/mediu realizat la nivelul economiei naționale sau la nivelul
unor s egmente de populație, veniturile populației și structura acestora pe surse de proveniență,
cheltuielile populației și structura acestora pe destinații, produsul intern brut/net, gradul de
echipare al populației cu diferite bunuri de uz îndelungat, nivelul/ valoarea autoconsumului unor
produse sau servicii, rata inflației, indicii prețurilor, etc.
Ceea ce este deosebit de important în legătură cu folosirea factorilor demografici și economici
în studierea comportamentului constă în interdependențele dintre dif erite variabile. Pe planul
practicii cercetării de specialitate, acest aspect ridică de multe ori importante probleme, în sensu l
că este necesară testarea în prealabil a corelației ditre diferite variabile, a auto corelației intre
acestea și a posibilitățil or reale de utilizare simultană într -un model comportamental sau într -o
anumită analiză.
Factori de natura endogena asupra comportamentului de cumparare (factori
psihologici)
De ce cumpara oamenii? Care sunt fortele ce dirijeaza alegerile acestora? Si de ce abordarea
acestei teme este atat de importanta in investigarea competitivității organizationale?
Viata fiecarei persoane si a fiecarei organizatii e presarata cu o multitudine de momente de
achizitie. In ciuda acestei evidente, psihologia consumatorului constituie unul din fenomenele cel
mai putin studiate si aplicate in organizatii, in mare parte din cauza perspectivei clasice care
vedea in consumator un subiect rational, care actioneaza conform criteriilor logicii.9
Cele trei nivele ale motivatiei de c umparare sunt urmatoarele:
1. Constient
2. Subconstient

9 Daniele Trevisani ,Psihologia marketingului si a comnunicarii ,Ed IRESCON ,Bucuresti 2007, pag 11

8
3. Inconstient
Aceasta noua perspectiva de abordare are implicatii profunde ce actioneaza la mai multe
niveluri (1) comunicare organizationala; (2) strategiile de creare a valorii in proiectarea
produsului/serv iciului; (3)educarea in vederea consumatorului.10
Dacă ar fi să catalogam achiziț iile in „constient si inconstient”, ”rational si irational”, ”util si
inuntil”, o buna parte din decizii de cumparare ale consumatorului ar fi considerate drept ilogice,
iratio nale, dificil de explicat.
Inconstienta propriilor motive nu trebuie sa provoace mirare. Iata o constatare despre n atura
umana, pornind de la un gâ nd al lui Freud:
Pentru Freud psihicul era , in cea mai mare parte , inconstient . Aceasta se aseamana cu un
iceberg, din care noua zecimi sunt ascunse , inconstiente si doar o zecime este la suprafata sau
constienta . Datorita acestui fapt, 9 din 10 comportamente pe care le facem sunt d eterminate de
motivatii ascunse . Partea constienta se imparte apoi in Eu sau Ego (partea constienta propriu –
zisa) si Super -eu sau Super -ego, unde sunt incluse referintele morale , regulile educative. Eul
(Ego) face intermedierea intre motivele inconstiente s i cele morale . Psihanaliza este astfel un
proces de autocunoastere pentru ca aju ta la dezvaluirea inconstientului si la intelegerea
motivatiilor autentice ale individului in raport cu cele impuse de modelele morale sau
educative.11 Toate acestea pot fi observate în schema de mai jos:

Imaginea nr. 1 Teor ia lui Freud12

10 Daniele Trevisani ,Psihologia marketingului si a comnunicarii ,Ed IRESCON ,Bucuresti 2007 pag 11 -12
11 Daniele Trevisani ,Psihologia marketingului si a comnunicarii ,Ed IRESCON ,Bucuresti 2007 pag 14
12 http://schoolbag.info/test/mcat/6.html accesat la data 20 aprilie 2017

9
Cea mai mare parte din inconștient este sursa energiilor și a instintectelor. Această parte nu
utilizează raționamentul logic sau moral, nu distinge imaginile mentale de cele externe. Potrivit
lui Freund, copiii mici funcționează în mare măsu ră sub aceste influențe. Ego -ul este condus de
principiul realității și folosește gândirea logică, folosind modalități realiste pentru a diferenția
dorința de plăcere. În cele din urmă, superego -ul inhibă id -ul și ego -ul să urmeze obiectivele
moraliste și ideale, în defavoarea obiectivelor realiste. Superego -ul se străduiește pentru un "scop
mai înalt". Acesta încearcă să obțină recompense psihologice precum sentimente de mândrie și
dragoste de sine, încercând să evite sentimentele de vinovăție și inferiori tate.
În prisma a ceea ce a fost prezentat anterior se poate sa conturăm, într -o faza incipienta, o
prima tipologie a motivatiilor de achizitie:
 Pulsiuni constiente: impulsuri de achizitie de terminate de evaluari rationale , constiente
si cvasi -stiintifice a convenabilitatii achizitiei de relatie cu analiza clara a propriilor
nevoi(personale sau organizationale)
 Pulsiuni subconstienete: impulsuri de cumparare determinate de asociatii inconstiente
sau partial constiente in actul de achizitie si eliminarea pr oblemelor reale sau partiale.
Pulsiunile subconstiente sunt predominant de natura culturala si ontogenica(influente
suferite de subiect in perioada de crestere si dezvoltare, începand cu nasterea)
 Pulsiuni inconstiente: impulsuri de achizitie guvernate de dinamici ce nu pot fi
percepute de subiect, provenind m ai ales din pulsiuni ancestrale , instinctuale,
mostenite genetic, ascunse, care actioneaza asura persoanei fara ca aceasta să -și dea
seama. Astfel de impulsuri sunt determina te de aspectele psiho -biolo gice, asociate cu
pulsiuni derivate din filogeneza individului (influente derivate din istoria speciei si
biologia acesteia)13
Totodata, marketerii, pornind de la informatiile dobandite, cunoscand caracteristicile
consumatorului vor putea sa le creeze acest ora noi dorite prin oferirea unor produse sau
servicii de a caro r necesitate nu erau constienti , dar ap ărand pe piata aceste
produse/servicii v -or constientiza ca le sunt absolut indinspensabile .
Etapele deciziei de cumpărare sunt urmatoarele:
 Trezirea nevoilor
 Cercetarea ofertei
 Evaluarea alternativelor
 Cumpararea
 Evaluarea post -cumparare

13 Trevisani ,Psihologia marketingului si a comnunicarii ,Ed IRESCON ,Bucuresti 2007,pag 15

10
Rolul marketingu lui este deosebit de important in cunoasterea nevoilor individului
pentru a putea oferi produse sau servizii corespunzatoare fiecarei tip de nevoie pe care o
are individul.
Acest proces comporta 5 etape:
1. Recunoasterea nevoilor
2. Cercetarea pentru informare
3. Evaluarea alternativelor
4. Cumpararea propriu -zisa
5. Evaluarea post cumpara re
Studiul comportamentului consumatorului s -a individualizat ca domeniu distinct al
marketinguli abia in anul 1960. Acest lucru se datoreaza in principal cresterii
complexitatii vietii economice prin sporirea in permanenta a numarului de oameni ce
actioneaza pe piata atat ca producatori de bunuri si servicii, dar mai ales ca si
consumator.
Chiar de la o varsta frageda, cand invatam sa mergem sau sa vorbim, suntem cu totii
implicati in co mportamente in calitate de consumator. Fie ca achiziti onam un produs
dintr -un magazin , prin intermediul agentilor de vanzari cu materiale promotionale s au
internet, cu totii actionam in calitate de consumatori.
Conceptul modern al marketingului pleaca de l a premiza ca orice activitate economica
trebuie orientată catre satisfacerea nevoilor consumatorilor. Orice organizatie de afaceri
care adopta conceptul de marketing pune in centrul preocuparilor sale anticiparea si
cunoasterea cerintelor pietei pentru a -si putea adapta activitalile in scopul satisfacerii
nevoilor actuale si viitoare ale consumatorilor. Cunoasterea nevoilor si dorintelor
consumatorilor nu este, insa, o activitate simpla. Exista posibilitatea ca un consumator sa
nu isi cunoasca adevaratele m otivatii sau sa isi modifice decizia de cumparare in ultimul
moment, sub influenta unui complex de factori(influenta grupului de prieteni, influentele
provenite din familii, desfasurarea in magazin a unei actiuni de promovare a vanzarilor
prin intermediul reducerior de pret, etc). In plus, intelegerea mecanismului de
transformare a unei nevoi in cerere efectiva este dificila. De aceea, un loc de prim rang in
teoria marketingului revine studierii modelarii comportamentului consumatorului.14
Comportamentul con sumatorului este o componenta a comportaentului economic al
persoanei ,care la randul sau, reprezinta o forma de manifestare a comportamentului
uman.

14 Florin Lucian Isac,” Studiul Comportament ului Consumatorului,Ed. Miron,Timisoara 2007 pag24

11
COMPORTAMENTUL UMAN
COMPORTAMENTUL ECONOMIC
COMPORTAMENTUL
CONSUMATORULUI

Imaginea nr. 2 Comportamen tul consumatorului -forma a comportamentului uman

In opinia profesori lor Iacob Catoiu si Nicolae Teodorescu, comportamentul
consumatorului poate di defint in sens restrans sau in sens larg.15 In sens restran s,
comportamentul consumatorului reflecta modul de actiune al oamenilor in cazul
cumpararii si/sau consumului de bunuri materiale si servicii. In sens larg, aceasta
cumprinde intreaga actiune (comportament) al consumatorului final de bunuri materiale
si servicii, incluzand si comportamentul alegatorilor , a enoriasilor fata de o biserica sau
al pacientilor unui cabinet medical.
Unul din conceptul de baza pe care se bazeaza marketingul este acela al nevoilor.
Nevoia este o stare de lipsa sau de privare resimtita de un individ, nevoia p oate fi
suprimata prin consumul de bunuri sau servicii preluate de pe piata.
Din perspectiva teoriei lui Ma slow nevoile indivizilor se grup eaza in 5 categorii:
1. Nevoi fiziologice includ: nevoia de aer, apa, mancare, adapost, imbracaminte,
incaltaminte, somn, etc .
2. Nevoi de siguran ta se refera la dorita indivizilor de a avea certitudini in ceea ce
priveste locul de munca , locuinta , sanatatea, etc.
3. Nevoi sociale care se refera la necesitatea indivizilor de a face parte dintr -un grup,
adica nevoia de apartenenta, nevoia de a fi membru al unei familii, nevoia de
dragoste, de afectiune, de apropiere de semenii sai, etc.
4. Nevoia de stima se refera la dorinta indivizior de a se simti respectati de cei din jur,
apreciati pentru calitatile lor, etc.
5. Nevoi de implinire se refera la dorinta unu i individ de a fi cel mai bun intr -un
domeniu , de a-si desavarsi potentialul sau. Este o t reapta a nevoilor pe care nu multi
indiv izi o pasesc.
Indivizii pot trece de pe o treapta pe alta a nevoior doar dupa ce nevoile fiziologice au
fost indeplinite pe de pin. Acestea sunt nevoi primare a caror satisfacere conditioneaza o
viata normala si da indivizilor po sibilitatea de a aspira la noi nevoi.

15 Catoiu I,Teodorescu N.,”Comportamentul consumatorului (teorie si practica ),Ed Economica,Bucuresti
1997,pag 13.

12
1.3. Comportament de consum – perspective în mediul on -line
Lumea s -a schimbat intr -un ritm fantastic în ultimele decenii. Dacă bunicii și străbunii nu au
avut modificări bruște care să le schimbe viziunea, astăzi, acestea se întâmplă în câteva ore sau
minute conducând la modificarea gândirii și a credințelor. Toate aceste schimbări se realizează
într-un ritm alert de oarece nevoile individului s -au multiplicat și diversificat, iar dorința lui de
ațși satisface cât mai multe nevoi, la un nivel cât mai ridicat și într -un timpo foarte scurt a
generat un proces fără precedent. Ritmul alert al progresului științei și cunoaș terii este rezultat
din necesitatea de a ține pasul cu nevoile și cerințele omenirii.
Internetul a apărut în contextul satisfacerii nevoilor la un nivel ridicat. În momentul apariției
internetului s -a creat o nouă osatură a societății, iar de aici se încea rcă mobilarea unei noi
structuri la nivel social, politic, economic și de securitate.
Magazinele on -line au apărut în momentul în care comercianții au înțeles că internetul poate
deveni o sursă considerabilă de profit. Dar, odată cu acestea au apărut și î ntrebările: Cine este cel
care cumpără astfel de produse? Ce satisfacții urmărește să aibă un consumator ce achiziționează
on-line? Ce motivații are pentru a face aceste alegeri?
Există multe studii care încearcă să răspundă la aceste întrebări, însă este necesar să se țină
cont de faptul că acum contextul s -a schimbat. Schimbarile comportamentului consumatorului
online fac parte dintr -un trend major, al globalizării consumului. Un exemplu în acest sens: KFC,
Coca -Cola, Zara, etc. mărci, produse ce sunt dis ponibile în orice colț al globului. Astfel de
companii multinaționale, pentru a maximiza impactul eforturilor multiculturale trebuie să
"localizeze consumatorii din diferite țări care împărtășesc o viziune asemănătoare asupra lumii.
De obicei, acestia sunt oameni al caror cadrul de referinta este relativ mai cosmopolit si/sau care
primesc multe din informatii despre lumea care ii inconjoara din surse care ofera perspectivă
globală."16
E-consumatorul prin intermediul internetului folosește resursele virtuale pentru aproape orice:
informare, social networking, divertisment, comunicare și achiziționarea de produse și servicii.
De la apariția sa până în prezent, internetul, a revoluționat și a modelat societatea în care
trăim. Datprită schimbărilor radicale ce au avut loc se poate spune că asistăm la trecerea de la
economia de masă la economia informațională. Datorită frecvenței crescute a utilizării
internetului, cât și a multitudinilor informațiilor ce pot fi găsite putem spune că: "Internetul se
transformă într -un mediu de afaceri profitabil – costurile de promovare sunt relativ scăzute in
comparatie cu celelalte medii, iar eficiența este mare. De aceea, internetul devine in sine o piață.

16 Solomon., M., "Consumer Behaviour. A European Perspective", Pearson Education Limited, 20 06, p.
612

13
El este o alternativă la piețele clasice sau o posibilitate de a extinde p e cele existente pentru
organizație ."17
O nouă piață, un nou tip de consumator ce trăiește într -o lume a vitezei și care are de unde
alege, având la dispoziție o paletă întreagă de variante. Internetul ofera nenumarate posibilitati,
toate putand fi folosite de cei care se ocupa de marketing. Atentia va fi captata de cele mai
inovative idei si mai ales cele care implica si utilizatorul in activitatea promotionala, lucru
dovedit de campaniile recente de promovare sau care folosesc aplicatii interactive pentru
smartphone -uri.
Mediul on -line este atractiv pentru cei din marketing deoarece utilizatorii sunt dintr -o
varietate de medii si grupuri, astfel incat publicul tinta poate fi foarte usor de acoperit cu efort uri
mici. Totusi, exista si deosebiri notabile fata de modul clasic (real nu virtual) – adultii mai in
varsta proceseaza mult mai putine informatii fata de adolescenti.
Folosind mediul online, consumatorii au o mare libertate de alegere intre produse, iar acest
lucru poate fi facut la orice ora si din oric e loc. Astfel, in prezent, nu mai este o problema in
achizitionarea produselor din alta tara. Cumparaturile pe internet sunt mult mai rapide,
conducand la economie de timp. Economie se va realiza si in momentul in care, cumparatorul, va
beneficia de pretur ile reduse sau de cele mai bune oferte sub raportul calitate/pret.
Inafara de economie si rapiditate, exista produse ce se pot vinde mai repede sau nu. Astfel,
imbracamintea, spre deosebire de carti, calculatoare, gadgeturi se vinde mai greu. Pentru cele d in
urma exista facilitati de explorare si comparare intre variante posibile.
Componenta informationala are un impact puternic asupra consumului online, aspect dovedit
printr -un studiu ce relateaza ca: "93% dintre consumatori au studia produse online."18 O alta
caracteristica aferenta acestui tip de consum este ca persoanele ce folosesc internetul apeleaza la
surse multiple de informare, atat online, cat si offline. Unii dintre utilizatori doar se
documenteaza online despre produs, dar achizitionarea o va fa ce in mediu retail traditional, mai
ales daca este nevoie ca produsul sa fie atins sau se doreste utilizarea lui imediata. Printre alti
factori care pot influenta decizia de cumparare online sunt: interfetele user friendly, design -ul
site-ului. Indiferent de factori, cert este ca acest nou tip de consumator isi contureaza un sablon
specific de actiune. Chiar daca indivizii sunt diferiti si provind din medii distincte, exista o ser ie
de trasaturi care ii unesc. Ei isi doresc ceva unic, iar internetul i ofera aceasta posibilitate.
Cosumatorul on -line doreste "cumparare rapida, convenienta, preturi mici, calitate buna si
servicii impecabile."19 Uneori, consumul on -line este impiedicat de teama utilizatorilor de a nu

17 Anghel, L., "Elemente de marketing în internet", Editura ASE, București, 2000

18 Jamsson -Boyd, C., "Consumer Pshychology", Open University Press, New York, 2010, p. 148
19 Khan, M., Op.cit., p. 216

14
fi pagubiti, iar acest lucru se intampla mai ales cand este vorba de tranzactii bancare, unde apar
cazuri de "fishing ".
Revolutia digitala a declansat o serie de reactii in lant: un nou tip de consumator, noi tipuri de
marketing si de promovare si odata cu acestea probleme referitoare la siguranta tranzactiilor.
Rezultatul utilizarii noilor tehnologii este importanta mai mare ce o capata consumatorul:
"fragementarea media, interactivitatea si posibilitatile mai mari de a personaliza continutul sunt
produse ale noilor inovatii tehnologice si toate duc spre acelasi rezultat – impuernicirea
consumatorului."20
In concluzie, companiile care isi doresc sa isi mentina competitivitatea pe o astfel de piata
este obligatorie cunoasterea acestui e -consumer deoarece alternativele care ii stau la dispozitie
sunt nu meroare.

20 Burns, N., Daugherty, T., Eastin, M., "Digi tal Media and Advertising. User Generated Content
Consumption", IGI Global, Hershey, 2011, p. 32

15
Capitolul II. Piata serviciilor de librar ie la nivel national
In România, lumea cărtilor este doborată de către internet sau de către dezinteres. O arată
statisticile: unul din 5 româ ni nu a citit niciodata. In Româ nia sunt 260 de librarii si 500 de
librării online, româ nii cheltuie in medie 15lei pe an pe carte, put in, in mod norma l; asta ar trebui
sa fie suma pe o săptamană .
2.1. Comertul online
În prezent, comer țul electronic realizat printr -o rețea de internet este cea mai răspândită formă
de comer ț electronic. Considerând dezvoltarea tehnologică și creșterea acc esului popula ției la
internet si la aceste meto de de achizi ționare de bunuri si servicii prin mediul online, observăm că
multe categorii de bunuri din diverse sectoare de produc ție au suferit din punct de vedere al
manierei în care acestea sunt furnizate sau promovate. Nici sectorul cultural nu a rămas neatins
de acest lucru, iar o mare parte dintre produsele și bunurile culturale sunt astăzi distribuite din ce
în ce mai mult și prin mediul online.
Avantajele comer țului electronic, conform raportului21 final realizat pentru Comisia
Europeană în 2011, sunt legate de faptul că acest tip de comer ț oferă cumpărătorilor posibilitatea
de a economisi bani și de a alege dintr -o gamă largă de produse, mai ales când produsele
respective nu sunt valabile la nivel loca l sau na țional. Pe de altă parte, comerțul online se
dezvoltă (deocamdată) mai degrabă la nivel na țional decât la nivelul tranzacțiilor
interna ționale.22
Tot în acest raport este men ționat și faptul că nivelul de dezvoltare al comerțului electronic în
diverse state membre UE este legat de măsura în care cumpărătorii au încredere și își doresc să
achizi ționeze bunuri prin această modalitate. Factorii care fac ca unele țări să fie mai avansate
decât altele în ceea ce prive ște nivelul de dezvoltare al comerțul ui online sunt legate de: calitatea
generală a experien ței de cumpărare. Intră aici aspec te ca: sistemul de livrare a bunurilor,
modalită țile de plată, penetrarea la nivel național a conexiunii de mare viteză la internet,
angajamentul retailer -ilor, dar și cultura și tradițiile (practicile de consum/cumpărare).23
Prin intermediul internetului, bunurile si produsele culturale pot fi distribuite prin doua
moduri. Diferenta apare in ceea ce priveste str uctura acestor bunuri. Astfel că , exista bunuri

21 Raportul este realizat de Civic Consulting pentru Agen ția Executivă pentru Consumatori și Sănătate care
își desfășoară activitatea în serviciul Comisiei Euro pene
22 „Consumer market study on the functioning of e -commerce and internet marketing and selling tech –
niques in the retail of goods.” Final report prepared by Civic Consulting (2011), p. 8
23 „Consumer market study on the functioning of e -commerce and internet marketing and selling tech –
niques in the retail of goods.” Final report prepared by Civic Consulting (2011), p.6 -7

16
fizice(căr țile sau alte publicații, fotografii pe suport de hâ rtie, v ederi) si bunuri non -fizice ( cărț i
electronice, fotografii) .
In ceea ce priv este comerț ul cu bunu ri fizice, internetul reprezintă un canal de promovare și
furnizare ușor de accesat, atât din part ea consumatorilor,cât si din partea producătorilor sau
distribuitorilor. în acest caz, comerțul online vine cu un plus, în sensul î n care aduce o creș tere a
accesului consumatorilor la b unuri si produse culturale, creș te vizibilitatea furnizorilo r de astfe l
de produse, iar piaț a de astfel de bunuri devi ne mult mai facila, mai fexibilă pentru mai multi
consumatori ș i pentru o categorie diver sificată de nevoi.
A doua formă de comert online este cea a bunurilor sau a produselor non -fizice. In acest sens
vorbim despre bunurile in format digital care este furnizat si stocat str ict prin mediul electronic.
Dacă pentru prima modalitate de comerț online securit atea este mult mai mare datorită faptului
că respectivul bun poate fi procurat doar in urma unei comenzi, in cazul bunurilor non -fizice
intervine adesea problema pirateriei sau furtului de pe internet. De foarte multe ori că rtile care
sunt in format digital sunt supuse unui ri sc mai mare de a fi procurate fără ca un consumator să
platească î n vreun fel pentru el e.
ntr-un articol din 200024, Lesley Ellen Harris, consultant pe d repturile de copyright si
comerț electronic enumera o serie de avantaje ale folosirii comertului online de catre librariile
virtuale sau editură ș i o serie de aspec te pe care o librarie treb uie să le aiba î n vedere.
Astfel, avantajele folosirii comerț ului online25 sunt:
 Are potențialul de a incuraja și de a imbunatăț i obiective le unei libră rii virtuale.
 n mediul online, libră riile devin mai accesibile.
 Baza de clienți poate creste substanț ial
 Librăriile dispun de noi modalitați de a -și imbunătaț i serviciile.
Obiectivele pe care o librărie online trebuie să le aiba in vedere sunt: dezvolta rea unor noi
resurse de informații, să ofere servicii de calitate, să aiba o strategie de mark eting pentru
serviciile sale, să -și consolideze serviciile, să ofere acces la informații in mod echilibrat, să
imbunatațească viteza accesului la infor mații, să -și mărească piața de descafcere, să dezvolte o
comunicare în rândul clienților, să crească productivitatea, să filtreze informația, să dea plus –
valoare serviciilor pe care le oferă, să aiba mereu în vedere o imbunătăț ire a serviciilor că tre
clien ți, să dimin ueze costurile administrative,să găsească surse de venit alternative.26

24 Harris,Lesley ELLEN(2000) “Librarians and e -commerce: making e -commmerce work for you in” in
IFLA Journal 26: 129, Sage Publicatio ns disponibil la http://ifl.sagepub.com/content/26/129.citation acsesat ka dara
de 14.06.2017
25 Idem, p.129
26 Idem, p.130

17
2.2. Publica țiile în format digital . Puncte forte și puncte slabe ale noii tehnologii
Dacă luăm de exemplu publica țiile în format digital, publicarea electronică aduce un mare
beneficiu în ceea ce prive ște reducerea costurilor de producție și distribuire a publicațiilor. În
plus, aceasta of eră un acces mai facil pentru mul ți indivizi sau companii să participe ca autori de
publica ții, iar astfel un număr mult mai mare de tituluri să fie publicate. Publicarea în format
electronic poate avea o greutate foarte mare pentru dez voltarea unui stat din punct de vedere
economic. Unele state sunt mai pu țin dezvoltate din punct de vedere al accesului la materiale
publicate pe suport de hârtie, în sensul în care poten țialul acestor țări de a furniza tipărituri este
destul de redus din mai multe cauze pre cum: legisla ția, numărul mic de edituri, costurile ridicate
de produc ție și publicare, lipsa de promovare etc. Toate aceste elemente determină capacitatea de
produc ție de publicații care sunt furnizate de respectivele țări, atât pentru economia internă
(produc ție internă), cât și pentru economia și capacitatea lor de export. Astfel, importul de
publica ții în aceste țări este mult mai ridicat decât exportul pe care îl fac. De accea, publicarea în
sistemul electronic (digital) furnizează un mare poten țial pen tru promovarea cre șterii industriei
de tipărituri, pentru dezvoltarea statelor, dar și pentru a egala această balanță.
Însă, publica țiile în sistemul electronic ridică și o nouă problemă. Odată cu avântul noilor
tehnologii, rela ția dintre editori, media și consumatori, care în mod tradi țional era bazată pe
acorduri contractuale în ceea ce prive ște protecția drepturilor de autor, s -a schimbat complet într –
o manieră din ce în ce mai greu de controlat.27 Drepturile de autor au devenit o problemă pentru
bunuri le care sunt furnizate în mediul online, în special datorită dezvoltării din ce în ce mai mari
a pirateriei digitale și a modului în care acest fenomen este controlat de autoritățile responsabile.
Sistemele de siguran ță pentru informația (cărți în format d igital, filme în format digital) stocată
își pot îndeplini rolul până la un anumit nivel.
Vânzarea de carte pe internet, indiferent dacă în variantă digitizată sau pe suport hartie, dar în
special cea digitizată este cel mai puțin afectată de acest fenomen al pirateriei și de deschiderea
neloială a pieței, din mai multe motive: pe de -o parte este faptul că acest tip de conținut poate fi
protejat mai bine de către cei care au drepturi de autor asupra lor, prin sistemele tehnologice de
securitate, prin faptul că (de exemplu în cazul conținutul jurnalistic) acest domeniu a reușit sa se
monetizeze chiar și în cazul în care este distribuit gratuit.

27 United Nation Conference on Trade and Development

18
2.3. Particularită ți ale comerțului online de cărți în România
Datele ob ținute despre comerțul online de cărți28 indi că faptul că importante în succesul
vânzărilor online sunt aspecte ce țin de capacitatea platformei de vânzare de a atrage
cumpărători i, dar și strategiile de market ing și reducerile practicate de respectiva editură/
librărie. De asemenea, contribuie la v olumul vânzărilor no torieta tea și profilul editurii . Numărul
de titluri și autorii publicați sunt alte aspecte care atrag cumpărătorii.
Platforma online de vânzare este o librărie virtuală, este punctul de interacțiune al
cumpărătorului cu produsul cultu ral, locul de unde cumpărătorii află despre bunurile dorite și le
achiziționează. Un punct tare este dat de cât de puternică e platf orma: cât de bine este
administrată, cât de mult reușește să îndeplinească nevoile utilizatorilor/cumpărătorilor.
Un site p uternic are o rețea bine pusă la punct cu:
 trimiteri la și de la facebook, twitter și alte social media sau site -uri afiliate,
 este o platformă user -friendly (oferă utilizatorilor posibilitatea de a avea un wishlist,
de a comenta, posibilitatea de a face o recenzie, de a paricticipa activ la actul
achiziționării).
 este axat pe vânzare de carte mai degrabă decât pe prezentare de carte.

Pe lângă aceste proprietă ți alte platformei de vânzare, un alt aspect important în succesul
comer țului on line este per forman ța soft -ului prin care se realizează actul de vânzare
(înregistrarea clientului în baza de date, facturarea produsului vândut, actualizarea stocului de
cărți). Este de dorit ca softul în care se realizează aceste proceduri să fie cât mai bine conecta t cu
platforma online de pe care clien ții fac comanda.
Una din strategiile de vânzare și promovare a editurilor care au site -uri de prezentare și
vânzare de carte (online) sunt parteneriatele cu bloggeri, ceea ce presupune trimiterea de cărți
(care sunt n ou apărute/ în curs de apariție) la bloggeri pentru ca aceștia să facă recenzii/ să aibă
postări despre cărțile respective. Un minus al acestei strategii e faptul că, deși o carte poate fi
foarte bine promovată pe blog -uri, se poate ca acest lucru să nu se concretizeze în vânzări .
În acest sistem de afiliere lucrează și Tudor Stănică ce deține un site29 prin care promovează
diferite subiecte, printre care și librăria online libris.ro. Printre acțiunile întreprinse de acest a se
numără și un studiu de piață pr ivind afilierea cu diferite platforme online ce comercializează
cărți. Din studiul său realizat în perioada 1 ianuarie – 20 mai 2016 ce a avut ca scop dovedirea

28 Acest aspect es te confirmat și de datele studiului Comerț Electronic 2010, ediția a II -a, realiazat pentru
Gala Premiilor eCommerce. Estetica site -ului, calitatea infroma țiilor de pe site și cât de user -friendly este (cât de
ușor se face navigarea pe site și cât de ușor este procesul de cumpărare) sunt unele din criteriile de care țin seama
cumpărătorii.
29 http://tudorstanica.ro/

19
faptului că: „piața de carte nu este în scădere, este vie și prin urmare poate fi interesantă ș i pentru
afiliți” reies următoarele:
1. Libris.ro – în urma promovării acestui site, au reieșit câteva statistici:
 Comisioane 2016: 473,05 lei din care 88,48 lei comisioane respinse , iar 49,04
comisioane în așteptare. Valoarea acestora se regăsește în Graficu l nr. 1

Grafic nr. 1 Statistici comisioane afiliați30

 Vânzări: 5981 – importante pentru piața de carte și nu pentru afiliat. Considerând
un preț mediu de 20 lei/carte, în patru luni și jumătate s -au vândut aproximativ 300
de cărți. Toate aceste vânzări s -au realizat prin intermediul unui singur articol
(promovat cu AdWords) despre livrări gratuite. Acest articol a fost scris în două
variante: "Trasport gratuit cărți" pe funshopping -ro și "Ce librărie online are

30 http://tudorstanica.ro/

20
transport gra tuit la comandă" pe blog. Primul articol a avut mai mult succes, chiar
dacă ambele campanii de AdWords beneficiază de aceleași keywords, CPC -uri,
AD-uri și același conținut. Singura diferență dintre cele două a fost titlul.
Pentru promovarea art icolului s -a procedat astfel:
 S-a încercat menținerea de CPC -uri între 0,05 și 0,15 lei. Pentru o eficiență
mai mare trebuie articole bine nișate
 S-au trimis 1687 click -uri
 Pentru reclama AdWords s -a cheltuit: 20,89 lei pentru campaniile de pe blog
și 358, 01 pentru campaniile de pe funshopping.ro
Ca și concluzie un ROI pozitiv, dar destul de mic. Cu toate acestea rata de
conversie este peste 7%, așa cum se poate observa și din graficul de mai jos.

Grafic nr. 2 Rata de c onversie 31

31 http://tudorstanica.ro/

21
Printre avantajele de a fi afiliat libris.ro se numără:
 Rata de respingeren comisioane care este de 13% rezultantă din perioada de analiză:
din 108 comisioane au fost 14 respinse
 Rata de prelucrare a comisioanelor este de aproximativ o lună. Es te o perioadă lungă
de prelucrare deoarece perioada de accept retur este de 30 zile calendaristice.
 Comisionul oferit afiliaților este de 8%
2. Elefant.ro – un program de afilieren cu acest site este un pic dificil având în vedere
caracteristicile acestuia (m allul online al familiei tale), dar și faptul că promovarea de
carte s -ar putea să conducă la achiziționarea altui produs decât cel propus. Pentru a
avea totuși succes în promovarea librăriei, campaniile ar trebui să fie nișate pe
caregorii de carte, recen zii de carte sau oferte de carte.
Conform studiilor de pe elefant, campaniile de 45% reducere la orice carte convertesc
foarte bine, doar că comisionul este de doar 7%.

Imaginea nr. 3 Statistici comisioane32

3. Book -express.ro – este o librărie cu unul di n comisioanele cele mai mari de 10% și
care este nișată pe carte în limba engleză.

32 http://tudorstanica.ro/tag/adevarulshop -ro/

22
4. Okian.ro – se numără printre librăriile care, datorită site -ului aerisit, procesului de
comandă eficient, campaniilor inteligente și comisionului de 8%, se merită a fi
promo vată.
5. Libraria -humanitas.ro – prezintă interes pentru afiliți în condițiile în care site -ul este
curat, ofertele sunt interesante, editura are renume foarte bun și comisionul de afiliat
este de 10% maxim pe categorie.
6. BookCity – site-ul are un nou design ș i totodată persistă trendul de a introduce și alte
articole în afară de cărți. Având vedere modul în care arată site -ul se poate spune ca
merită promovat.
7. AdevarulShop.ro – Nu este tocmai o librărie online în condițiile în care pe site există
și alte produ se decât cărți, iar din aceasta ultima categorie fac parte doar cele din
colecția Adevărul. Acest site nu reprezintă un advertiser demn de promovat la
categoria cărți.
8. Editurile cu magazin online – au șanse mici de reușită, cu excepția celor nișate cum
ar fi „Nemira” pe SF ce are propriul public cititor

Din cadrul studiului reiese că piața de carte este în creștere și nu în declin și totodată este mai
avantajos începerea unei campanii de afiliere în domeniu și nu descherea unu i magazin online
deoarece concurența este foarte mare, piața este destul de ocupată și doi dintre marii jucători de
pe piață elefant.ro și libris.ro intenționează să transforme site -urile în mall -uri online.

2.4. Biblioteca publica si si stemul informatic privind evidenta de carti
Biblioteca publica are rolul de a influenta mentalitatea si comportamentul de achizitionare si
de consum al utilizatorului in vederea dezvoltarii atat a indivizilor, cat si a societatilor.
Biblioteca publica se numara printer inst itutiile de cultura ce ofera servicii non -profit, bazate pe
utilizarea preponderenta a personalului, care necesita prezenta consumatorului in timpul prestarii
serviciului si care se adreseaza in special nevoilor personale, dar si cele sociale, servicii ce
vizeaza ridicarea nivelului de cultura al colectivitatii in care isi desfasoara activitatea.
Biblioteca ofera un numar mare de produse si servicii, sperand ca acestea vor fi solicitate de
utilizatori. Nu tot ce se ofera este cerut pe piata, este necesar ca oferta bibliotecii sa fie resimtita
ca nevoie de catre utilizatori. Pe de alta parte oferta nu are numai scopul de a satisface necesitat i,
ci si de a le crea, modeland cererea in cazul in care sunt determinate anumite nevoi. Biblioteca
trebuie sa ofere in formatii utile utilizatorilor, dezvoltarea personalitatii acestora si de educatie
permanenta, fara a lua in considerare statutul social sau economiv, varsta, sexul, sau

23
nationalitatea acestora. Activitatea bibliotecii trebuie sa se centreze pe asumarea res ponsabilitatii
fata de necesitatile de informare si de lectura a utilizatorilor.
Oferta bibliotecii trebuie sa fie diversifiata si diferentiata in functie de segmental de utilizator i
vizati, armonizata cu cerintele de consum ale populatiei prin intermediul investigarii gradului de
satisfacere a utilizatorului, a motivatiei si a comportamentului sau in raport cu produsele si
serviciile oferite. Oferta dinamica ofera posibilitatea adaptarii rapide la schimbarile cererii in
timp si spatiu, dar si in functie de structura socio -demografica a utilizatorilor.
Pentru a satisface mai bine ceritele consumatorului, biblioteca trebuie sa aiba in vedere
transpunerea electronic a continutului integral al bibliotecii traditionale, avand drept scop
educarea, informarea si d ocumentarea prin mai multe canale de distributie (internet, format PDF)
Digitizarea documentelor de care dispune biblioteca face sa dispara multe nemultumiri, avand
efecte benefice pentru utilizatori, acestia putand sa intre mai usor in posesia produsului.
Biblioteca este o institutie care colecteaza carti, periodice, spre a le pune in mod organizat la
dispozitia cititorilor.
Colectiile bibliotecii se structureaza astfel:
a) Colecț ii de baza sunt conservate si destinate utilizarii numai in spatiul special
amen ajat la sediul bibliotecii și se constituie din cel puț in un exempl ar din acea carte.
Periodicele ș i celelalte documente g rafice, audiovizuale din producț ia editorial
curentă .
b) Colecț ii uzuale sunt destinate studiului în bibliotecă și îm prumutului la domici liu.
Cărțile se sc ot din uz, în cazul deterioră rii, după minim un an.
Bibliotecile pentru a clasifica cărțile in funcț ie de subiectele care le trasează, folosesc ca
intrebuinț are Clasificarea Zecimala Universală. Aceasta schemă de clasific are împarte total itatea
cunostinț elor u mane in zece clase, care se subî mpart in alte zece subdiviziuni:
 Generalități: biblioteconomie si Asistentă informațională, Cibernetică, Management
Informaț ional.
 Filozofie. Psihologie
 Religie. Teologie. Mitologie. Spiritualitate
 Sociologie. Științe sociale. Politică . Afaceri si industrie. Drept. Statistică. Educaț ie.
Pedagogie.
 Matematică. Științ e ale naturii. Astronomie. Biologie. Chimie. Ecologie. Fizica.
Biotehnologie. Antropoloogie.
 Știinte aplicate. Medicină . Tehnică. Comunica ții. Inginerie. Tehno logie. Transporturi.
Agricultură .

24
 Artă si cultură. Artă . Arte martiale. Dans. Filme. Muzică . Divertisment. Hobbyuri.
Jocuri. Sport. Turism.
 Limbi si lingvistică. Limbi si literatura străină . Filologie. Poezie.
 Geografie
 Diverse biblio grafii. Imagini.
 Istorie si arhitectură. Arheologie. Istoria Științ ei si tehnologiei. Muzeografie.
O bibliotecă modernă trebuie sa țină cot de posibilităț ile de informare in acord cu organizaț ia
muncii ș i interesele utilizatorului atunci când acesta iși pl anifică și își distribuie oferta.
Clienții bibliotecilor sunt diferiți de la un tip de bibliotecă la altul. De exemplu colecțiile
bibliotecilor instituțiilor de învățămant superior de stat ș i ale filialelor bibliotecilor centrale
universitar e sunt accesibi le studenț ilor, cadrelor didactice, cercetătorilor ș i altor categori i de
personal din industria de învățământ superior respectivă .
Pentru al te categorii de utilizatori decât cele menț ionate, bibl iotecile centrale universitare ș i
bibliotecile instituțiilor de învățământ superior pot percepe taxe în condițiile prevă zute de lege.
Sub aspect organizatoric evidența fondului de cărți din biblioteci se efectuiază pentru a putea
vede si analiza in ori ce moment care este efectivul că rtior in bibliotec a respectivă .
2.5. Carti fara librarii, piata fara cititorii
In ziua de azi se vorbeste foarte mult la televizor, in ziare, pe zeci de bloguri si website -uri din
Romania despre lipsa lecturii in lumea de azi, exista foarte multe plangeri in care oamenii se
lamenteaza pe tema pierderii unui obicei atat de placut si util cum este cititul cartilor. In
Romania exista site -uri speciallizate, chiar si cluburi de lectura, tot asa cum exista insa si orase,
fara nici o librarie.
De ce avem atat de multi analfabeti functionali, adi ca elevi care nu inteleg ceia ce citesc?
Romania se confrunta cu un deficit de librarii, tot mai multe librarii dispar de pe piata, sunt zeci
de orase si sute de sate unde nu exista nici o librarie. Faptul ca nici un Guvern nu a facut din
educatie o prior itate se observa cu ochiul liber.
Central Connecticut State University a publicat in anul 2016 un studiu urmat de un Top de 60
al tarilor in functie de cat de literate sunt: Romania se afla pe locul 41, ianintea unor natiuni
precum: Albania, Georgia, Panam a, Costa Rica si Thailanda.
Cand vorbim despre piata de carte in Romania, vorbim deste o cifta de afaceri anuala de
aproximativ 60 de milioane de euro, spre comparatie de alte carti, unde cifra de afaceri
depasesete 700 de milioane de euro (un exemplu este Polonia unde cifra de afaceri este de 772 de
milioane de euro anual).Romania dispune de 130 de edituri active, 260 de librarii, in conditiile in
care numarul de orase din tara este unul mult mai mare, iar 45% din populatie care traiesc la sate

25
nu dispun d e nici o librarie. Din totalitatea librariilor aflate in tara, o treime se afla in Bucuresti ,
Staul ar trebui sa actioneze in aceasta privinta, constietizand faptul ca lipsa librariilor in multe
orase, mai ales in orase mari, duce la o crestere a abandonu lui scolar si a analfabetismului. Statul
trebuie sa isi creieze politici si sa ia masuri in privinta aceasta, incercand sa diminuieze aceste
aspecte negative, nu doar facand promisiuni pe hartie ci ajutand sa creasca interesul pentru
consumul de carte si c ultura.
Editorii si distribuitorii de carte se confrunta cu probleme comune din acest punt de vedere,
multi sustin ca institutiile specializate pentru acest domeniu nu au ajutat cu nimic si statul nu se
implica in nici intr -un fel. Cartea nu este doar prob lema editorilor si a librariilor. Cultura ar
trebui sa fie grija esentiala a statului care vrea ca maine sa aiba o industie dezvoltata, o
agricultura performanta si servicii de calitate.
Librariile sunt prezente in foarte putine orase, au aparut librariile de mall in care in cea mai
mare parte se vand tricouri, bauturi, ceramica, etc, dar foarte putine carti. S -a dezvoltat foarte
mult comertul online, pondera lui devenind semnificativa, site -urile care ademenesc clientii cu
reduceri false sau recrg la pract ici de dumping in lupta cu concurenta. In ultimii, peste tot in
lume, veniturile din vanzarea de carti, pentru autori, au scazut cu un procent de 40%.
Cartile reprezinta pentru marile lanturi de librarii maximum 60% din vanzari, rafturile de
carte fiind in locuite de raioane de papetarie, jucarii, cadouri sau gadget -uri, in incercarea
retelelor de a tine pasul cu competitia venita din online, inclusiv de la site -urile din strainatate.
Cartile au ramas cam la o treime din vanzari in ultimii ani de zile, multi incercand sa -si
diversifice businesuul din cauza amenintarilor site -urilor de cumparaturi online.
Insa, mai exista si retaileri care au ramas fideli conceptului de librarie clasica, in care
vanzarea de carte genereaza aproximativ 85% din venituri.
In alte tari, unde viata culturala este mult mai dezvoltata decat la noi in tara, autorii au acces
la cateva alte variante de completare a veniturilor: premii,burse de creatii, lecturi publice,
conferinte, cursuri platite, unde publicul este dispus sa plateasca u n bilet pentru a intra la o
lectura publica.
Editorul, Mihail Penescu (ALL) afirma ca: „ Nu exista in industria noastra posibilitatea de
pregtire profesionala de tot, nu avem scoli de publishing, de management de domeniu, de
redactori, traducatori sau corec tori, de marketing cultural, de social media, de librari si multe alte
specifice. Aceasta spirala descendenta intretine un anume diletanatism in industrie, care incepe
sa fie tot mai evident.”33

33 http://dilemaveche.ro/sectiune/carte/articol/carti -fara-librarii -piata -fara-cititori accesat la data de
16.06.2017

26
Librariile virtuale au un avantaj in fata librariilor fizice, ele is permit sa practice discoun -turi
majore. O solutie care ar putea sa echilibreze acest lucru, librariile fizice si cele online sa fie
egale, ar fi o lege care sa impuna existenta unui pret fix al cartii, astfel aceiasi carte poate fi
cumparata la acel asi pret atat de la lirariile de colt de strada cat si din mediul online.
Consumul scazut de carte este din cauza subdezvoltarii societatii, lectura este motivata de
necesitatea de instruire si educatie care sunt impuse la nivelul de dezvoltare al societat ii. In timp
ce educatia si cultura nu ofera nici o recompensa, ci mai degraba insufla un sentiment de izolare,
consumul de carte este descurajat.
Cele mai vandute carti la vremea acutuala sunt cartile pentru copii, cartile de dezvoltare
personala, sanatat e si ingrijire, business si hobby. Pentru a creste interesul pentru carte, retailer -ii
ar putea adauga mai multe domenii ale cartilor in oferta lor, astfel trezint interesul si pentru
cartile de istorie sau cultura generala.
Cota de TVA pentru carti este d e 5%, pemtru a pune in miscare piata noastra anemica de
carte, TVA ar trebui sa se reduca la 0, deoarece multi oameni isi justifica ne consumul de carte
prin faptul ca sunt afectati de criza economica si nu isi permit sa mai dea banii si pe carti, un pr et
scazut al cartilor ar putea motiva consumatorii sa cumpere mai mult.
Multe librarii din tara s -au desfiintat pentru faptul ca nu existau cititori, nu le frecventa
nimeni. Multi cititori nu mai vad librariile ca pe un spatiu necesar in orasul lor. A scazut foarte
mult interesul pentru carte, statul nu se implica aproape deloc prin subvenitii, iar
scoala/societatea nu produc si nu incurajeaa generatii noi de cititori.

27
Capitolul III. Analiza comportamentului consumatorului de carte

O cultură sistematică a in dividului și inplicit a societății, nu poate fi concepută înafara cărții.
Cartea este un prieten tăcut ce oferă răspunsuri la nesfârșit, până se face înțeleasă. Aceasta are
numeroase funcții și își face simțită prezența încă din primii ani de viață. Pe înt reg procesul de
învățămând luăm contact cu cartea -manual, care ne ghidează în diferite documenii. După
finalizarea studiilor, contactul cu carte nu trebuie pierdut deoarece ar însemna să renunțăm la
progres.
O singură carte ne trimite la alte cărți, împre ună formând baza culturii noastre. Indiferent cât
de mult se vor perfecționa procedeele tehnice, toate celelalte mijloace de răspândire a
cunoștințelor rămân subordonate cărții.
3.1. Studiu de piață privind comportamentul de cumpărare și consum a cărților
Fără îndoială, cititul este o activitate neprețuită din viața noastră. Dar, oamenii acordă mai
puțină importanță acestuia în condițiile în care timpul este o resursă limitată și mereu pare a fi
insuficient. Totuși, este necesar să se găsească o modalitate prin care cărțile să facă parte din
rutina zilnică, ținând cont că cititul îmbunătățește abilitatea de sinteză, analiză și procesare a
informației. Pentru a observa locul ocupat de carte în viața persoanelor am realizat o cercetare de
piață.
Identificarea problemei decizionale
Aici veyi poate iti trece vreo idee, eu nu am
Stabilirea obiectivelor
Scopul studiului este de a reflecta timpul alocat cititului, cât și:
o Aici trebuie sa completezi tu!
Metoda cercetării
Pentru obținerea informațiilor s -a optat pentr u o metodă cantitativă, mai precis ancheta
(chestionarul) . Aceasta a fost distribuit ă prin intermediul rețelei de socializare Facebook.
Cercetarea a fost realizată astfel deoarece permite chestionarea unui număr mare de pers oane, iar
costul este redus . De asemenea, s -a optat pentru această metodă deoarece din grupul țintă nu fac
parte doar persoanele dintr -un singur oraș.
Chestionarul (Anexa 1) a fost realizat pe platforma Google, în secțiunea special dedicată
chestionarelor.

28

Grupul țintă avut în vedere este probabilistic, aleatoriu statificat reprezentat de persoanele cu
vârsta cuprinsă între 18 -50 ani, ce au acces la internet.
Motivația întrebarilor chestionarului
1. „Cum vă petreceți timpul liber? ” aceasta intrebare ne ajuta sa descoperim cate
persoane p refera sa isi petreaca timpul liber citind, sau daca nu citesc care sunt
acctivitatile preferate de cei intervievati
2. Cât de des citiți?
3. Câte ore alocați titului pe zi?
4. Câte cărți ați citit în ultimele 12 luni?
5. Cărți cumpărate în ultimele 12 luni?
6. „Cât de d es vă procurați cărțile? ” Aceasta intrebare arata frecventa achizitionarii
cartilor de catre persoanele intervievate in decursul unui an, in cazul in care putini au
achizitioneaza carti, trebuie sa ne punem un semn de intrebare.
7. „De unde aflați noutățile d espre cărți? ’ prin aceasta intrebare dorim sa vedem care
este modul prin carte intervievatii afla despre cartile pe care le citesc, sau alte
informatii legate de carti.
8. De unde vă procurați cărțile? Dorim sa descoperim care este cea mai usoara cale
pentru persoane sa intre in contact cu cartea.
9. Cum ați ales cărțile lecturate? Dorim sa descoperim care este influenta asupra
respondentului pentru cartile lecturate.
10. Ce autori ați citit în această perioadă? Aceasta intrebare arata ce autor prefera
respondenti, daca se prefera autori straioni sau cei autohtoni.
11. Ce genuri preferați? Se doreste a se afla care sunt preferintele respondentului: drama,
SF sau altele.
12. Care este ultima carte citită?
13. Care este cartea ce v -a plăcut cel mai mult?
14. Pe ce format ați citit căr țile?

29
15. „Care este suma de bani pe care o cheltuiți pe an pentru cărțile dumneavoastră? ”
aceasta intrebare este in legatura cu intrebarea numarul 9, dorim sa vedem daca
persoanele cheltuiesc o suma mare de bani pentru cartile achizitionate sau doar o suma
modica.
16. Sex
17. „Ce vârstă aveți ?” releva categoria de varsta a respondentului,
18. „Ultima școală absolvită ”
În chestionar s -au folosit întrebări inchise cu raspuns la alegere, intrebari deschise si intrebari
semantice. Intrebarile deschise sunt 13 si 14,Intrebar ile:1,7,8,11,16 pot fi cu raspuns multiplu sau
o singura variaonta de raspuns. Intrebarile inchise cu raspunsuri la alegere| sunt urmatoarele:
3,4,5,9,10,14,15,17,18 . Intrebarile 2 si 6 sunt intrebari semantice in scala.
In ceea ce priveste tipurile de sca la folosite, acestea sunt:
 Scala nominala binara
 Scala nominala cu alegere unica
 Scala nominala
Descrierea succinta a unitatii de observare, de esantionare si de analiza
In cazul cercetarii de fata, unitatea de esantionare este reprezentata de persoane di n mai multe
orase. Unitatea de observare este reprezentata de persoane cu varsta de peste 18 ani de la care se
culeg datele primare, adica respondentul, subiectul ce urmeaza a fi intervievat.
Unitatea de analiza sau de cercetare pentru tema cercetata o rep rezinta persoanele despre care
se culeg datele primare ce vor fi ulterior prelucrate. De la aceste unitati de analiza se va urmari
obtinerea de informatii pe baza carora se vor trage concuzii valabile pentru intreaga populatie
avuta in vedere.
Alegerea met odei de esantinare
In vederea obtinerii unor rezultate cat mai exacte, tinand con t de tipul cercetarii ales, s -a optat
pentru o esantionare aleatoare.
Validarea esantionului in raport cu principalele caracteristici ale populatiei cercetate
Identificarea c aracteristicilor populatiei ce vor sta la baza validarii esantioului
Caracteristicile populatiei cercetate pe baza carora se va realiza validarea esantionului sunt
sexul si venitul populatiei cercetat si se prezinta in felul urmator:
Sexul Populatia cerce tata
Frecventa absoluta(persoane) Frecventa relativa(%)
Feminin 82 69%
Masculin 37 31%

30
Total 119 100%

Grafic nr. 3 Populatie cercetată – Sexul

Venitul Frecventa absoluta(persoane) Frecvente relative (%)
Mai putin de 50 de lei 43 37%
Intre 50 si 100 de lei 33 28%
Intre 100 si 150 de lei 6 5%
Intre 150 si 200 de lei 17 15%
Peste 200 de lei 18 15%
total 119 100%

Grafic nr. 4 Care este suma de bani care o cheltuiți pe an pentru c ărțile dvs.?

31
Am ales aceste caracteristici deoarece cele lalte caracteristici pe care le -am folosit in
chestionar in vederea identificarii subiectului ( varsta si nivelul de studii) nu pot fi comparate c u
caracteristicile populatiei cercetate, pe langa ace st lucru, se doreste a se cunoaste categoria de
persoane care cheltuie mai multi bani pentru a procura carti, sau daca exista o discrepanta intre
ceea ce priveste sexul daca femeile cumpara mai mult decat barbatii, sau invers.

Rezultatele cercetării
Întrebarea 1:

Grafic nr. 5 Cum vă petreceți timpul liber

Interpretare:
Din totalul de 119 de subiecti chestionati, 67 prefera sa navigheze pe internet fiind
reprezentat de un procent de 31% si doar 42 prefera sa citeasca fii nd reprezentati de un procent
de 27%, restul persoanelor chestionate preferant sa aiba alte activitati precum: dansul, plimbari,
uitatul la filme etc
Întrebarea 2:

32

Grafic nr. 6 Cât de des citiți?
Interpretare:
La aceasta intebare, cei mai multi oameni, a u declarat ca nu citesc „nici rar , nici des ” (in
proportie de 41 respondenti), fiind urmariti de cei care au declarat ca citesc rar (28 resondenti).
Se poate observa cu usurinta din graficul de mai sus faptul ca persoanele care citesc „des”sunt in
proportie de 24 respondento urmat de persoanele care citesc foarte des si foarte rar.
Întrebarea 3:

Grafic nr. 7 Câte ore alocați cititului pe zi?
Interpretare:
In proportie de 38% oamenii aloca o ora pe zi cititului, 37% citesc in medie pe zi in jur
de 1-3 ore, urmat de cei care aloca mai putin de o ora cititului pe zi (20%) si doar 3% citesc mai
mult de 5 ore pe parcursul unei zile.
Întrebarea 4:

33

Grafic nr. 8 Câte cărți ați citit în ultimele 12 luni
Interpretare:
Dintre persoanele care au completat acest chestionar, 63 de respondenti (53%) afirma ca
in descusul unui an citesc in medie 1 -5 carti iar 26(22%) de respondenti citesc in proportie de 6 –
10 carti pe an, fii nd urmati de cei care nu citesc nici o carte, cei care citesc peste 15 carti si
ultimii cei care citesc peste 15 carti anual.

Întrebarea 5:

Grafic nr. 9 Cărți cumpărate în ultimele 12 luni
Interpretare:

Întrebarea 6:

34

Grafic nr. 10 Cât de des vă procurați cărțile
Interpretare:

Întrebarea 7:

Grafic nr. 11 De unde aflați noutățile despre cărți
Interpretare:
In urma rezultatului la aceasta intrebare reiese faptul ca cei mai multi oameni afla noutati despre
carti de la prieteni/cunostinte, 48 de respondenti afla noutati de pe bloguri, fiind urmati de cei
care afla din newsletter, de pe site -ul editurii, pagina de facebook a editurii si doar 4 persoane
afla no utati din alte surse.
Întrebarea 8:

35

Grafic nr. 12 De unde vă procurați cărțile?
Interpretare:

Întrebarea 9:

Grafic nr. 13 Cum ați ales cărțile?
Interpretare:

Întrebarea 10:

36

Grafic nr. 14 Ce autori ați citit în această perioadă
Interpretare:
Se prefera autorii straini in detimentrul celor romani cu un procent de 66%.

Întrebarea 11:

Grafic nr. 15 Genuri preferate
Interpre tare:
Întrebarea 12: Care este ultima carte citita ?
Fluturi (3 ) DRAGOSTE
Eu sunt Malala (2) BIOGRAFIE
La rascruce de vanturi (2) CLASIC
Avocatul strazii ROMAN
Oamenii fericiti citesc si beau cafea MODERNI,CONTEMPORANI
Ciresarii AVENTURA
Seductie PSIHOLOGIA VARSTELOR
Aventurile lui Tom Sawyer FICTIUNE

37
De ce iubim femeile PROZA
Enigma Otiliei BIOGRAFIE SCOLARA
Arsa de vie – Suad BIOGRAFIE
Dan Brown – Simbolul Pierdut MISTER,CRIMA, HORROR
De vorba cu Ema ROMANCE
Păcatele trecutului Sandra Brown
Idiotul de Feod or Dostoevski CLASICI
Timpul STUDII CULTURALE
Madame Bovary CLASICI
Imperiul Pisicilor – Alex Tocilescu PROZA SCURTA
Aleksandr Soljenitin – Iubeste revolutia MODERNI
Roland Barthes "Mitologii" STUDIU CULTURAL
Morome ții (2?) MODERNI,CONTEMPORANI
Adulter MODERNI,CONTEMPORANI

Întrebarea 13:
Care este cartea ce v -a placut cel mai mult?
Fluturi (5)
Baltagul (2)
Colectionarul (2)
Sunt mai multe
Fericirea incepe azi
Nu pot numi una in acest moment
ciresarii
Cine merita sa moara.
das buch von der Liebe
Aventuril e lui Tom Sawyer
Jhonny Ive, geniul din spatele celor mai inportante produse Apple
La medeleni
Minunata calatorie al lui Nils Hogerson prin Suedia
Micul print
50 umbre a lui Gray
Căderea lui Adam sandra brown
Il nome della rosa
Crima si pedepsa de Feodor D ostoevki

38
Host, Stephanie Meyer
Actiune in New York
Puterea prezentului
Imperiul Pisicilor – Alex Tocilescu
Robert Kiyosaki "Cadranul banilor"

Întrebarea 14:

Grafic nr. 16 Pe ce format citiți cărțile?
Interpretare: In prop ortie de 87% persoanele prefera sa citeasca cartile in format fizic si doar
13% in format electronic.

Întrebarea 15:

Grafic nr. 17 Care este suma de bani care o cheltuiți pe an pentru cărțile dvs.?

Întrebarea 16:

39

Grafi c nr. 18 Sex

Interpretare:
Se constata ca cele mai multe persoane intervievate sunt femeile in proportie de 69% si doar
31% barbati.

Întrebarea 17:

Grafic nr. 19 Vârsta respondenților
Interpretare:
VARSTA NR. PERSOANE
18-25 ani 65
26-33 ani 44
33-41 ani 6
42-49 ani 2

40
50-57 ani 2
Tabel nr. 1 Vârsta

Întrebarea 18:

Grafic nr. 20 Ultima școală absolvită
Concluzii
In urma efec tuarii cercetarii s -au putut constata preferintele persoanelor in fuctie de genul
cartilor care prefera sa citeasca.
Intre populatia de sex feminin si cea de sex masculin exista diferente semnificative in ceea ce
priveste consumul de carte, femeile acordan d mai mult timp cititului, fata de barbati.
Varsta influenteaza semnificativ consumul de carte, in urma acestei cercetari s -a observat ca
persoanele cu varsta cuprinsa intre 18 -25 de ani acorda o importanta mai mare cititului.
Foarte putine persoane cheltu ie in medie pe an mai mult de 200 de lei pentru procurarea
cartilor.
In aceste conditii se observa ca atitudinea fata de carti este una pozitiv, observanduse 38%
dintre respondenti aloca minim o ora pe zi cititului .
3.2. Blog
In urma cercetarii…..
Conclu zii

41
Chestionar

Universitatea „Vasile Alecsandri” Bacau Nr Chestionar….. ….
Facultatea de Stiinte Economice Data…… …….

Chestionar
Buna ziua/Buna seara! Numele meu este Solomon Iulia -Daniela, desfasuram un studiu despre
consumul de carte pe piata romaneasca.
Va rugam sa aveti amabilitatea de a raspunde l a cateva intrebari. Raspunsurile dvs. sunt
confidentiale!
1. Cum vă petreceți timpul liber?
Ma uit la filme
Ma uit la Tv
Citesc
Navighez pe internet
Altele……
2. Cat de des cititi?
Foarte rar 1 2 3 4 5 foarte des
3. Cate ore alocati cititului pe zi?
o Mai putin d e o ora
o O ora
o 1-3 ore
o 4-5 ore
4. Cate carti ati citit in ultimele 12 luni?
o Nici una
o Intre 1 si 5 carti
o Intre 6 si 10 carti
o Intre 11 si 15 carti
o Peste 15 carti
5. Carti cumparate in ultimele 12 luni?
o Nici una
o Intre 1si 5 carti
o Intre 6 si 10 carti
o Intre 11 si 15 c arti
o Peste 15 carti

42
6. Cat de des va procurati cartile?
Foarte rar 1 2 3 4 5 foarte des
7. De unde aflati noutati despre carti?
De oe site -ul editurii
De pe pagina de Facebook a editurii
De pe bloguri cu si despre citit
Din n ewsletter -uri
Din recomandarile prietenilor/cunoscutilor
Altele………
8. De unde va procurati cartile?
Librarii
Librarii online
Site-uri specializate(E -book)
Biblioteca
Supermarket
Nu procur carti pentru ca nu citesc
Nu procur carti pentru ca am suficiente acasa
Altele…….
9. Cum ati ales cartile lecturate?
Recomandare familie
Recomandare prieteni
Recomandare profesori
Recenzii
Impuls de moment
Autor citit
10. Ce autori ati citit in aceasta perioada?
o Romani
o Straini
11. Ce genuri preferati?
Dragoste
Horror
SF
Actiun e
Suspans

43
Drama
Altele…….
12. Care este ultima carte citita ?
Raspunsul dvs……
13. Care carte v -a placut cel mai mult?
Raspunsul dvs……
14. Pe ce formati ati citit cartile
o Hartie
o E-book
Intrebari de identificare a subiectului
15. Sex?
o Feminin
o Masculin
16. Ce varsta aveti?
Raspunsul dvs……..
17. Ultima scoala absolvita?
o Scoala generala
o Liceu
o Studii postliceale
o Studii universitare
o Studii post universitare
18. Care este suma de bani pe care o cheltuiti pe an pentru cartile
dumneavoastra?
o Mai putin de 50 lei
o Intre 50 si 100 lei
o Intre 101 și 150 lei
o Intre 151 si 200 lei
o Mai mult de 200 lei

44
Bibliografie

1. Isac, F., “Studiul coportamentului consumatorului", Editura Miron,Timisoara 2007
2. Catoiu, I., Nicolae Teodorescu, "Comportamentul consumatorului – teori e și practică",
Editura Economică, București, 1997
3. Petrescu, D., "Comportamentul consumatorului, mecanisme interne, influente externe,
impact asupra dezvoltarii durabile", Editura Mega, Cluj -Napoca, 2011
4. Anghel, L., "Elemente de marketing în internet", Edi tura ASE, București, 2000
5. Barefoot, C., "Revoluția în comerțul electronic", Editura Amaltea, București, 2004
6. Burns, N., Daugherty, T., Eastin, M., "Digital Media and Advertising. User Generated
Content Consumption", IGI Global, Hershey, 2011
7. Gamble, R., "R evolutia în marketing", traducere Carmen Pădurariu, Editura Polirom,
2008
8. Jansson -Boyd, C., "Consumer Pshychology", Open University, New York, 2010
9. Lewis, A., "The Cambridge Handbook of Psychology and Economic Behaviour",
Cambridge University Press, 2008
10. Khan, M., "Consumer Behaviour and Advertising Management", New Age International
Publishers, 2006
11. Noel, H., "Basics Marketing: Consumer Behaviour", AVA Publishing, London, 2009
12. Ratneshwar, S., Mick, D., Huffman, C., "The Way of Consumption", Routledge, Lond on,
2009
13. Solomon, M., Bamossy, G., Askegaard, S., Hogg, M., "Consumer Behaviour. A
European Persoective", Pearson Education Limited, 2006