UNIVERSIT ATEA TR ANSILV ANIA DIN BR AȘOV [611701]

UNIVERSIT ATEA „TR ANSILV ANIA” DIN BR AȘOV
FACULT ATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTR AREA
AFACERILOR
FINANȚE ȘI BĂNCI

LUCR ARE DE LICENȚĂ

Conducător științific,
Prof. univ. dr. Monic a Răile anu Szeleș
Absolvent: [anonimizat]
2017

UNIVERSIT ATEA „TR ANSILV ANIA” DIN BR AȘOV
FACULT ATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE ȘI ADMINISTR AREA
AFACERILOR
FINANȚE ȘI BĂNCI

ANALIZA COMP ARATIVĂ A PROGR AMELOR
DE AUSTERIT ATE IMPUSE DE FMI ÎN ȚĂRILE
ASIST ATE DIN AMERIC A LATINĂ ȘI UE

Conducător științific,
Prof. univ. dr. Monic a Răile anu Szeleș
Absolvent: [anonimizat]
2017

1

Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 3
1 Apariția și evoluți a Fondului Monet ar Intern ațional ………………………….. ……………………… 5
1.1 Constituirea Fondului Monetar Internațional ………………………….. ………………………… 5
1.1.1 Conferința de la Bretton Woods ………………………….. ………………………….. ……….. 5
1.1.2 Planurile White și Keynes ………………………….. ………………………….. ……………….. 6
1.1.3 Compromisul anglo -american ………………………….. ………………………….. ………….. 7
1.1.4 Sistemul Monetar Internațional ………………………….. ………………………….. ………… 7
1.1.5 Rolul inițial al FMI ………………………….. ………………………….. …………………………. 8
1.1.6 Principiile și statutul Fon dului Monetar Internațional ………………………….. ………. 8
1.2 Evoluția sistemului de la Bretton Woods ………………………….. ………………………….. …. 8
1.3 Căderea Sistemului de la Bretton Woods ………………………….. ………………………….. .. 10
1.4 Fondurile FMI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
1.4.1 Drepturile Speciale de Tragere (DST) ………………………….. ………………………….. 11
1.4.2 Sistemul cotelor de participare ………………………….. ………………………….. ……….. 12
1.5 Activitatea de finanțare a Fondului Monetar Internațional ………………………….. …….. 13
1.5.1 Procedura de acorda re a finanțării ………………………….. ………………………….. …… 13
1.5.2 Tipuri de finanțări ………………………….. ………………………….. …………………………. 14
1.6 Conducerea Fondului Monetar Internațional ………………………….. ……………………….. 14
2 Particularitățile macroeconomice ale țărilor din America Latină ………………………….. ….. 16
2.1 Argentina ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 16
2.1.1 Aspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 17
2.1.2 Aspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 17
2.1.3 Aspecte sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 17
2.1.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
2.2 Brazilia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 18
2.2.1 Aspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 18
2.2.2 Aspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 19
2.2.3 Aspecte sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 19
2.2.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 19

2
2.3 Haiti ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 20
2.3.1 Aspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 20
2.3.2 Aspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 20
2.3.3 Aspecte sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 21
2.3.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 21
2.4 Venezuela ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.4.1 Aspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 22
2.4.2 Aspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
2.4.3 Aspecte sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 23
2.4.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.5 Columbia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
2.5.1 Aspecte politice ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
2.5.2 Aspecte economice ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24
2.5.3 Aspecte sociale ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 25
2.5.4 Provocări ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 25
3 Studiu de caz. Analiza comparativă a influenței programelor de austeritate impuse de
FMI în America Latină și Uniunea Europeană ………………………….. ………………………….. ……… 26
3.1 Obiectivele studiului de caz ………………………….. ………………………….. ………………….. 26
3.2 Condițion area impusă de Fondul Monet ar Intern ațional – prezentare ………………….. 26
3.2.1 Progr amele de austerit ate din UE ………………………….. ………………………….. ……. 29
3.2.2 Progr ame de austerit ate în Americ a Latină ………………………….. …………………… 31
3.3 Analiza comparativă a exporturilor ca procent din PIB în America Latină și UE …. 32
3.4 Analiza comparativă a importurilor ca procent din PIB în America Latină și UE …. 35
3.5 Analiza comparativă a inflației în Ameri ca Latină și UE ………………………….. ………. 38
3.6 Analiza comparativă a șomajului în America Latină și UE ………………………….. ……. 41
3.7 Analiza comparativă a creșterii PIB -ului p er capita în America Latină și UE ………. 44
3.8 Analiza comparativă a creșterii PIB -ului în America Latină și UE ……………………… 46
Concluzii și propun eri ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 51
Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 53
Lista tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 53
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 54

3
Introducere

Lucr area de față, intitul ată „Analiza comp arativă a progr amelor de austerit ate impuse
de FMI în țările asistate din Americ a Latină și UE” constituie rezult atul unei ample cercetări în
literatura de speci alitate, precum și rezult atul unor interpretări și concluzii person ale asupra
influenței exercit ate de condiționările aplicate de FMI în două regiuni diferite atât economic și
social, cât și politic. Import anța existenței acestei instituții rezidă din intenți a sa de a corect a
deficitul b alaței de plăți în economi a globală pentru a reduce dezechilibrul monet ar văzut prin
prism a inflației și depreciere a masivă a monedei n aționale. Acest dezider at este b azat pe intenți a
de a crește și de a întări cooper area monet ară la nivel mondi al și, m ai ales, pe intenți a de a
dezvolt a comerțul.
Conform opiniei lui Joseph Stiglitz prezent ată în c artea sa intitulată „M aking
globalization work” (2007 ), progr amele de austerit ate vize ază adoptarea unor politici econo-
mico -financiare în schimbul resurselor neces are pentru rezolv area dificultăților de natură eco-
nomică -financiară care au apărut în urm a unei crize s au a politicilor nepotrivite de până atunci.
Economistul americ an consideră că aceste progr ame de austerit ate au fost asemănăto are pentru
toate statele c are au solicit at suportul fin anciar de l a FMI l a un moment d at și crede că nu au
fost eficiente pentru țările aflate în tr anziție, adâncind și m ai mul t criz a în care se aflau, deter-
minându -le să se împrumute tot m ai des , uneori do ar pentru a reuși să își achite chi ar o p arte
din d atoriile către Fond . Respect area condițiilor reprezent a debloc area și primire a unei noi
tranșe de împrumut, având efecte negative pe partea socială – dispariția clasei de mijloc, deși
FMI consider a că ajută statele să se dezvolte. Pe de altă parte, Stiglitz er a de părere că „dez-
voltarea este despre tr ansform area nivelului de tr ai, nu do ar despre tr ansform area economiei”.
Pornind de l a părere a marelui economist, obiectivul princip al al acestei lucrări constă în
relev area impactului pe c are l-au avut progr amele de austerit ate în perio ada 2002 -2011 în Ame-
rica Latină și Uniune a Europe ană, demonstrând eficienț a acestor a în cele 10 st ate incluse în
studiu. Obiectivele secund are includ descoperire a funcțiilor FMI, ale structurii și a modului de
operare, dar și evidențiere a influenței condiționărilor impuse de această instituție fin anciară in-
ternațională asupra princip alilor indic atori m acroeconomici ( inflație, importuri, exporturi, r ata
șomajului, PIB) si, implicit, asupra creșterii economice. În opini a mea, un progr am economic
bine conceput, în concord anță cu nevoile și resursele st atului respectiv, în urm a implementării,
trebuie să aibă c a rezult at creștere economică, atât pe termen scurt, cât și pe termen mediu și
lung.

4
În acest sens, prezent a lucrare este org anizată sub form a a trei c apitole, încheindu -se cu
o parte de concluzii și propuneri. Primele două c apitole aborde ază o serie de probleme teoretice
cu privire l a apariția FMI-ului, necesit atea existenței unei astfel de instituții c are să acorde spri-
jin fin anciar statelor în curs de dezvolt are sau care se confruntă cu dezechilibre fin anciare grave,
dar și situația anumitor st ate din Americ a Latină la nivel m acroeconomic, în timp ce c apitolul
al treile a reprezin tă un studiu de c az ce are ca scop atinge rea obiectivel or fixate anterior.
Astfel, în primul c apitol sunt prezent ate planurile White și Keynes, c are au constituit
bazele FMI, în urm a căror a s-a înființ at această instituție fin anciară, evoluți a sistemului mo-
netar, rolul său în economi a mondi ală, funcțiile s ale, principiile pe c are le promove ază, d ar și
felul în c are își obțin fondurile, prin contribuți a fiecărei țări c are este p arte din acest fond. Tot
în acest c apitol, este tr atată și problem a obținerii f ondurilor, fiind red ate tipurile de acorduri ce
se pot închei a și condițiile de primire a împrumuturilor, în funcție de gr avitatea situației și de
nivelul actual al statului c are solicită suportul fin anciar. De asemene a, nu este neglij ată nici
conducere a FMI-ului, o amenii c are au în vedere c a lucrurile să decurgă conform st andardelor,
fiind det aliată structur a organizatorică a acestor a.
Capitolul al doile a aborde ază structur at particul aritățile m acroeconomice a cinci st ate
din Americ a Latină: Argentin a, Brazilia, Venezuel a, Columbi a și Haiti, în funcție de aspectele
sociale, politice și economice. După înc adrarea acestor a în contextul m acroeconomic, sunt pre-
cizate și provocările cu c are se confruntă aceste țări pentru a-și menține economi a la un nivel
decent sau pentru a înregistr a creștere economică.
Studiul de c az vize ază relev area influenței condiționărilor FMI-ului asupra creșterii eco-
nomice în cele zece st ate studi ate (Argentin a, Brazilia, Columbi a, Venezuel a, Haiti, Români a,
Portug alia, Greci a, Irlanda și Letoni a). Acest lucru se v a realiza prin prism a unor indic atori
precum r ata șomajului, infl ația, exporturile și importurile. Astfel se v a arăta în ce măsură aceștia
contribuie l a creștere a economică în contextul implicării FMI -ului în politicile economi co-
financiare ale țării respective. De asemene a, o diferență not abilă v a fi constituită de regiune a
din c are face parte st atul respectiv.
În concluzie, FMI -ul are un rol import ant în economi a globală, fiind form at din 189 de
țări, c are contribuie cu o anumită cotă -parte anual, oferind sprijin celor aflate în situ ații ne-
favorabile din punct de vedere fin anciar și îndrumând st atele asistate să adopte politicile s ale
care vor aduce economi a pe un tr aseu ascendent.

5
1 Apariția și evoluți a Fondului Monet ar Inter național

Fondul Monet ar Intern ațional, prescurt at FMI, reprezintă o org anizație mondi ală cre ată
cu scopul de a standardiza relațiile fin anciare glob ale și r atele de schimb. În gener al, Fondul
Monet ar Intern ațional, prin intermediul speci aliștilor, supr aveghe ază înde aproape economi a
globală și are ca princip al obiectiv c a economi a țărilor membre să devină din ce în ce m ai pu-
ternică.
FMI este form at din 189 de țări c are coopere ază pentru a reduce sărăci a din lume , pentru
a promov a oportunitățile multiple de angajare ce ar conduce l a micșor area ratei șom ajului și a
orelor supliment are petrecute l a serviciu, pentru a asigur a stabilitate fin anciară sau pentru a
facilita comerțul intern ațional . (FMI, 2017)
1.1 Constituire a Fondului Monet ar Intern ațional
1.1.1 Conferinț a de la Bretton Woods
În perio ada 1-22 iulie 1944, l a Bretton Woods, New H ampshire, în St atele Unite ale
Americii, 730 de deleg ați din 44 de țări, exceptându -le pe cele din Axă ( Germ ania nazistă,
Italia fascistă și J aponia imperi alistă), s -au reunit pentr u a discut a și a pune în ordine problemele
monet are și fin anciare de după cel de -al Doile a Război Mondi al. Cu oc azia acestei întâlniri se
urmăre a crearea unui c adru f avorabil pentru cooper area economică, încercând a se împiedic a
reînto arcere a la o situ ație asemănăto are celei c are a contribuit l a instalarea „Marii Depresiuni”
(1929 -1933). (FMI, 2017 )
Marea Criză a apărut din c auza faptului că o amenii începuseră să investe ască fo arte
mult l a bursă, folosind de cele m ai multe ori b ani împrumut ați, aceștia ajungând să plăte ască
prețuri ce nu reprezent au valoarea reală a acțiunii respective. V aloarea nomin ală a acțiunilor
începuse să cre ască din ce în ce m ai mult, încur ajând o amenii să investe ască și m ai mult în
acțiuni cu sper anța că prețul acestor a va crește și mai mult, aducându -le câștiguri semnific ative.
Însă, cee a ce teoretic păre a a fi un pl an aducător de profit, în pr actică s -a dovedit un adevăr at
eșec, deo arece pe 24 octombrie 1929 s -au spart așa-zisele „bule specul ative”, indicele Dow
Jones a scăzut, s -a instaurat panica, iar oamenii au început să vândă în încerc area de a mai salva
măcar o parte din cee a ce investiseră. Drept urm are, prețul acțiunilor a scăzut dr amatic, o amenii
au pierdut sume import ante de b ani, astfel inst aurându -se criz a, ce a adus cu sine creștere a
rapidă a inflației și a șomajului. (www.histori a.ro, 2017 )

6
Dacă iniți al, în anii ’30, țările, prin adoptarea de măsuri protecționiste cu privire l a in-
dustri a națională, au contribuit l a prăbușire a comerțului mondi al, deo arece nu au reușit să co-
opereze, l a această conferință org anizată s-a încerc at să se ajungă l a un numitor comun: fără un
„război” al monedelor, fără cursuri de schimb multiple și fără utiliz area devalorizării ( la care
s-a apelat în timpul M arii Crize ) .
1.1.2 Planurile White și Ke ynes
Printre cei deleg ați să reprezinte interesele țărilor p articip ante la conferință se număr au
și doi economiști de renume, ce aveau să prezinte p articip anților felul în c are s-au gândit să
rezolve problemele monet are și fin anciare pos t-război cu c are se confrunt au. Astfel, John
Maynard Keynes , un f aimos economist londonez, er a privit c a fiind cel m ai import ant om al
congresului. Încă din 1941, de când fusese numit Administr ator al Băncii Angliei, Keynes a
conceput un pl an prin c are să st abilizeze sistem ul monet ar intern ațional, deo arece criz a din anii
‘ 30 lăsase urmări semnific ative asupra acestui a. Keynes nu er a de acord cu folosire a etalonului
aur (convertire a monedelor n aționale în aur), și, deși îi recunoște a oarecum meritele de a stabi-
liza cursuril e de schimb, consider a că acesta a fost princip alul factor c are i-a sărăcit și m ai mult
pe săr aci și i -a îmbogățit și m ai mult pe bog ați. ( Aniței, 2011)
Marele economist englez dore a înființ area unei C amere Intern aționale de Compens are
prin c are să se pro cure economiilor n aționale lichiditățile de c are aveau nevoie. De asemene a,
printre ideile s ale se număr a și înființ area unei Bănci Centr ale Mondi ale, care să aibă o monedă
unică denumită „b ancor” , neconv ertibilă în aur. Idee a centr ală a acestui pl an era aceea că, d acă
vor dispune de resurse supliment are, țările să fie de acord c a aceste a să tre acă într -un fond
general pentru a putea fi utiliz ate pentru susținere a țărilor ce dispun de puține resurse m ateriale,
creându -se oarecum un echilibru pe pl an mondi al. (Ibidem )
Totuși, acest pl an, dez avantaja în mod direct St atele Unite ale Americii, aceasta fiind
princip ala țară care dispune a de m ai multe resurse decât er a neces ar. Acesta pleda pentru un
curs de schimb st abil și pentru dezvolt area relațiilor comerci ale, d ar prevede a „cursuri
ajustabile” și posibilit atea de a control a mișcările de c apital și de a impune restricții comerci ale,
în anumite circumst anțe. (Ibidem)
Competitorul direct al lui Keynes er a un americ an, doctor in economie l a Harvard, con-
silier al secret arului Trezoreriei SU A, pe numele său Harry Dexter White . Acesta dorea înfiin-
țarea unui „fond de st abilizare”, c are se b aza pe contribuțiile în aur ale statelor membre l a Banca
Mondi ală de Reconstrucție, c are urm a să fie înființ ată od ată cu aprobarea planului. În schimbul

7
aurului, țările ar fi primit o monedă fictivă denumită „ unit as”. Acesta era interes at de conver-
tibilit atea și stabilitatea cursurilor și de elimin area acordurilor bil aterale restrictive privind co-
merțul liber . (Ibidem )
1.1.3 Compromisul anglo-americ an
În ciud a diferențelor not abile și a numero aselor discuții purt ate pe această temă, s -a
ajuns l a un compromis, c are să mulțume ască ambele părți, ce s -a regăsit în acordul de l a Bretton
Woods. S -a decis funcțion area cursurilor de schimb fixe, dar ajustabile în anumite circumst anțe,
dar și posibilit atea de aplicare de restricții comerci ale în anumite condiții, din perspectiv a ajus-
tării b alanței de plăți.
În anul 1945 , s-au pus b azele Sistemului Monet ar Intern ațional și au fost înființ ate două
instituții c are să se ocupe de problemele fin anciare: Fondul Monet ar Intern ațional și B anca
Mondi ală (aceste a începând să funcționeze din anul 1947) , bancă susținută cu fin anțări in-
ternaționale care oferă asistență fin anciară și tehnică țărilor săr ace, dar și un org anism care să
se ocupe de liber alizarea comerțului: Acordul Gener al pentru T arife V amale și Comerț ( GATT).
Intrată în funcțiune de l a 1 ianuarie 1948, după 50 de ani este înlocuită de o nouă instituție –
Oganizația Mondi ală a Comerțului (OMC) , organizație care supr aveghe ază un număr m are de
acorduri ce definesc „regulile comerci ale” dintre st atele membre . Sediul OMC se află în Ge-
neva, Elv eția.
Grupul Băncii Mondi ale este form at din cinci instituții fin anciare intern aționale dis-
tincte: B anca Inter națională pentru Reconstrucție și Dezvolt are, Corpor ația Financiară Internți-
onală, Asociația Intern ațională de Dezvolt are, Agenți a de Garantare Multil aterală a Investițiilor,
precum și Centru Intern ațional de Reglement are a Diferendelor din domeniul Invest ițiilor,
având c a princip al acțion ar și investi tor St atele Unite ale Americii. Pe pl an național, princip alele
obiective er au ocup area totală a forței de muncă și cre area unui puternic st at al bunăstării. (Ani-
ței, 2011)
1.1.4 Sistemul Monet ar Intern ațional
Sistem ul Monet ar Intern ațional poate fi d efinit c a un ansamblu de reguli, instrumente,
organisme și piețe referito are la crearea, valorific area și circul ația monedelor intern aționale.
Princip alele reguli care au stat la baza acestui sistem sunt :
 Moned a-cheie a FMI este dol arul și do ar această monedă este perfect con-
vertibilă în aur;
 Monedele din sistem se le agă de dol ar dintr -un curs de schimb fix c are po ate
să fluctueze în limite m axime de ± 1 %. (Ibidem )

8
1.1.5 Rolul iniți al al FMI
La finalul negocierilor se pute au evidenți a câtev a obiective cl are ce aveau să ghideze
națiunile în drumul lor spre o economie prosperă. Printre aceste a se număr au promov area co-
operării monet are intern aționale, dar și a unei rate de schimb st abile și a evitării deprecie rii
schimbului prin competiție.
De asemene a se pute a vorbi și de facilitarea expansiunii și a creșterii echilibr ate a co-
merțului intern ațional, de contribuire a la stabilire a unui sistem multil ateral de plăți și eli-
minarea restricțiilor de schimb extern c are împiedică dezvolt area comerțului mondi al, dar și
punere a la dispoziție de resurse, pe termen scurt, pentru a asista membrii în corect area balanțe-
lor de plăți . (Zaharia, 2005 )
1.1.6 Principiile și st atutul Fondului Monet ar Intern ațional
Printre principiile noii instituții in augurate în urm a compromisului l a care s-a ajuns l a
Conferinț a de la Bretton Woods, se regăse au :
 cooper area monet ară intern ațională (pentru c a națiunile să aibă beneficii m ai
mari decât d acă ar acțion a în mod independent) ;
 fixitatea parității ș i a cursurilor valutare ;
 convertibilit atea reciproc ă a monedelor prin desființ area restricțiilor asupra plă-
ților curente, în vedere a multil ateralizării plăților ;
 convert abilitatea dolarului în aur, la care se raporte ază celel alte monede ;
 univers alitatea sistemului ( orice st at care recuno aște prevederile st atului FMI
poate adera la această org anizație și, implicit, po ate deveni membru al sistemu-
lui monet ar intern ațional) ;
 asigur area unor rezerve de mijlo ace de pl ată intern aționale în concord anță cu
nevoile de echilibr are ale balanțelor de plăți externe ale țărilor membre ( pentru
evitarea dezechilibrelor pe termen scurt) .
Astfel, de -alungul anilor s -a încerc at stabilizarea economiilor afectate de război,
calamități n aturale, etc., țările m ai dezvolt ate oferindu -le spr ijin fin anciar acestor a în condițiile
prevăzute de acest sistem. (Drăgoescu, 2000 )
1.2 Evoluți a sistemului de l a Bretton Woods
Perio ada 1944 -1950 a fost m arcată de reconstrucți a europe ană și de jocurile politice
privind rescriere a ordinii economice intern aționale. Au loc numero ase oper ațiuni pe pl an
mondi al, printre c are se pot aminti următo arele: crearea de noi instituții, semn area de acorduri
pe to ate planurile, apariția de noi atitudini și curente intern aționale, to ate fiind rezult atul voinței

9
de suprem ație a unor st ate care au explo atat la maximum victori a din cel de -a Doile a Război
Mondi al. (Pop a, 2007)
Începând cu 1950, prin lucrările Org anizației de Cooper are și Dezvolt are Europe ană,
este înființ ată „Uniune a Europe ană de Plăți”, c are pr esupune a form area unui fond comun, ce
urmăre a contribuți a a 15 st ate care au convenit să -și susțină în mod reciproc deficitele, pe b aza
excedentelor obținute de membri săi, cot a de particip are fiind st abilită în funcție de pondere a
lor în comerțul mondi al. Aceste acord func ționează do ar până în anul 1958 când SU A adoptă o
reglement are care conduce l a un volum m are de c apitaluri pe piețele europene, monedele euro-
pene devenind astfel din nou pe deplin convertibile. (Pop a, 2007 )
În perio ada 1952 -1958, specul ațiile leg ate de vo lumul pre a mare al dol arilor c are cir-
culau în afara Statelor Unite ale Americii au cre at impresi a că resursele în aur ale FED (î n
engleză – „Feder al System Reserve ”) au devenit insuficiente pentru a acoperi o eventu ală cerere
spot de convertire a dolarilor de pe pi ață. SUA începuse să cre ască în mod ex agerat importurile,
fără a crește în mod adecv at și c apacitatea de producție internă , fapt care a condus l a declinul
în termeni re ali ai dolarului . Slabele perform anțe americ ane nu făce au decât să alimenteze spe-
culațiile amintite m ai sus, într -un mod neg ativ, ducând în cele din urmă l a instituire a pool-ului
(cartelul) aurului în anul 1961.
Pool -ul aurului a fost o mișc are specul ativă iniți ată de investitori din to ate statele-mem-
bre ale SMI, c are a const at în achizițion area de aur de l a trezoreri a Statelor Unite ale Americii
în schimbul dol arului, în aceeași zi. L a câtev a ore de l a inițiere a mișcării, trezoreri a rămăsese
fără aur, în timp ce stocul de dol ari era extrem de m are. Reunire a ulterio ară a Marilor Pute ri și
încerc area de salvare a sistemului , prin extindere a marjei de fluctu are a dolarului cu ± 2,25 %,
nu au ajutat, astfel că între anii 1971 -1973 se renunță în mod ofici al la sistemul cursurilor de
schimb fixe aliniate la dolar și se trece l a flotarea tuturor monedelor. Pool-ul aurului nu a eșuat
pentru că st atele angajate nu au intervenit în sprijinire a cotației dolarului, ci p entru că SU A nu
a făcut destule eforturi pentru a-și îndeplini s arcina pe care și-o asumase, b alanța comerci ală
continuând să se deprecieze de l a an la an. (Ibidem )
În anul 1969, Fondul Monet ar Intern ațional instituie Dreptur ile Speci ale de Tr agere –
DST ( în engleză – Speci al Drawing Rights – SDR ), c are reprezintă unități de cont ce au rolul
de instrumente de pl ată și rezervă, acceptate în mec anismele oper ațiunilor de fin anțare-de-
contare din c adrul FMI s au în procesul decontărilor între membri FMI.
Drepturile Speci ale de Tr agere au fost iniți al definite în aur, iar ca monedă de cont, au
fost introduse în sistem pe de o p arte pentru armoniz area formulelor de interpret are a deficitelor
balanței de plăți, i ar pe de altă parte, pentru sprijinire a statelor membre c are nu dispune au de o

10
rezervă suficientă pentru a-și asigur a convert abilitatea în aur a monedei n aționale. Acesta era
motivul pentru c are era permis ca o cotă de 1/3 să fie vărs ată în aur, iar restul în monedă n ați-
onală în schimbul emiterii Drepturilor Speci ale de Tr agere. (Pop a, 2007)
1.3 Cădere a Sistemului de l a Bretton Woods
La 15 august 1971, după numero ase încercări de st abilizare a cursului dol arului, pe fon-
dul scăderii rezervei de aur sub pr agul de 10 mili arde de dol ari, a creșterii accentu ate a defici-
tului din c auza acumulărilor precedente rezult ate din acoperire a costurilor conflictului din
Vietn am, dar, și c a urmare a escaladării cererii de convertire a dolarilor pe pi ața intern ațională,
paritatea dolarului în aur este suprim ată de către președintele Nixon și moned a americ ană înce-
tează să m ai fie l a fel de bună c a aurul. Aceasta reprezintă prim a recuno aștere ofici ală a limitelor
sistemului „Gold Exch ange St andard” și un prim pas spre univers alizarea flotării cursurilor
valutare și adoptarea etalonului „putere de cumpăr are”(în engleză – Purch asing Power
Standard). (Gaftoniuc, 2000)
În SU A urme ază o perio adă de 3 luni în care se adoptă o serie de măsuri precum : în-
ghețarea salariilor și a prețurilor, adoptarea de supr ataxe asupra importurilor, închidere a pentru
câtev a zile a piețelor de schimb monet are, m ai exact până în d ata de 23 august. În lun a decem-
brie 1971 este înche iat Acordul de l a Washington prin c are se impune o dev alorizare de 7,9%
a dolarului f ață de aur, constituind prim a devalorizare a monedei americ ane față de aur din anul
1934 până în acel an, unci a fiind ev aluată la 38 de dol ari. Se acceptă o reinst aurare a etalonului
aur-devize cu o m arjă de fluctu ație a princip alelor v alute f ață de dol ar majorată de l a ±1 % l a
± 2,25 % . (Pop a, 2007)
În anul următor, c a un răspuns l a prevederile Acordului de l a Washington, Comunit atea
Economică Europe ană înce arcă să se protejeze de fluctu ațiile imprevizibile ale cot ațiilor dol aru-
lui introducând sistemul „ș arpelui monet ar” (instituit prin Acordul de l a Basel din anul 1972)
și înființând o nouă instituție – Fondul Europe an de Cooper are Monet ară (FECOM, în engleză
– Europe an Monet ary Fund, în anul 1973) . Prin intermediul acestui sistem, țările c are au luat
parte la această acțiune și -au luat angajamentul să păstreze , pe b aza principiilor de cooper are și
mutu alitate, o m arjă de fluctu ație între monedele proprii de m axim ± 2 ,25 %, cee a ce însemn a
o diminu are a marjei de 4,5 % f ață de dol ar prevăzută în acordul închei at cu un an în urmă.
Comunit atea Economică Europe ană a adoptat acest sistem, reprezentând prim a formă
de integr are europe ană, în ciud a funcționării prec are, M area Britanie părăsind acest sistem
după do ar 6 săptămâni. FECOM a fost precursorul Institutului Monet ar Europe an (1994), d ar
și al Băncii Centr al Europene (1998). (Popa, 2007)

11
Piața începuse să -și piardă credibilit atea, economi a americ ană avea din în ce m ai mult
de suferit și acest lucru se întâmpl a, în principiu , deoarece starea balanței de plăți americ ane nu
reușe a să se redreseze în vreun fel, dol arul se găse a în cădere liberă, ajungând l a un pr ag de
scădere de 10 % pe data de 9 febru arie 1973, astfel că s chimb area a fost iminentă: în m artie
1973 se adoptă regimul flot ant al cursului, în def avoarea vechiului sistem Gold Exch ange Sys-
tem, renunțându -se la acesta definitiv. În 1976 este adoptat Acordul de l a Jamaica, iar aurul este
demonetiz at, în locul său fi ind recunoscută ofici al ca și monedă de cont DST -ul. (Ibidem )
1.4 Fondurile FMI
Majoritatea resurselor folosite pentru împrumuturile acordate de FMI sunt obținute de
la țările -membre ale acestui fond monet ar, în principiu prin intermediul colectării cotelor afe-
rente fiecărui st at. Împrumuturile multil aterale și bil aterale funcțione ază ca o a doua și a treia
linie de apărare prin furniz area unui supliment tempor ar resurselor obținute din colect area co-
telor-părți. Aceste resurse tempor are au juc at un rol critic, deoarece astfel FMI și -a permis să
ofere un excepțion al suport fin anciar statelor membre pe p arcursul perio adei crizei economice
globale. (FMI, 2017 )
1.4.1 Drepturile Speci ale de Tr agere (DST)
Drepturile Speci ale de Tr agere constituie active intern aționale de r ezervă c are au fost
create de FMI în anul 1969 pentru a supliment a rezervele ofici ale ale membrilor acestui fond,
în contextul sistemului de l a Bretton Woods, adică cel al cursurilor de schimb fixe.
Inițial, în 1969, DST -ul reprezent a echiv alentul a 0,888 671 gr ame de aur fin, c are în
acel timp er a echiv alentul dol arului americ an. După cădere a sistemului de l a Bretton Woods ,
în anul 1973, DST -ul a fost redefinit c a un coș de v alute. Formul a DST -ului este revizuită l a
fiecare 5 ani de către Consiliul Directo r sau mai devreme d acă există motive întemei ate, pentru
a se asigur a că reflectă import anța valutelor în comerțul intern ațional și în sistemul fin anciar.
În ce a mai recentă revizuire a DST -ului s -a stabilit includere a în coșul de v alute și a monedei
chinez ești, decizie intr ată în vigo are de l a 1 octombrie 2016. Acest coș este form at din cinci
valute: dolarul americ an, euro, renminbi chinezesc, yenul j aponez și lir a sterlină , cu urmă-
toarele procente : 41,73%, 30,93 %, 10,92%, 8,33 % , respectiv 8,09 %. (FMI, 2 017)
Valoarea DST -ului este c alculată și post ată zilnic pe site -ul ofici al – www.imf.org , pe
pagina princip ală , fiind exprim ată în dol ari americ ani. Este c alculat ca suma celor cinci v alute
exprim ate în dol ari americ ani, folosindu -se valoarea cursului de schimb de l a amiază de pe pi ața
londoneză, această oper ațiune repetându -se în fiec are zi. Deținătorii de DST -uri pot obține
valute în sch imbul DST -urilor în două moduri: pe de o p arte, prin schimburi volunt are cu alte

12
state-membre, i ar pe de altă parte, FM I-ul po ate desemn a anumite st ate-membre cu o poziție
externă puternică să cumpere DST -uri în schimbul v alutelor de l a statele-membre cu o poziție
externă sl abă.
Până în m artie 2016, au fost cre ate și alocate aproxim ativ 204,1 bilio ane de DST -uri
membrilor FMI, adică echiv alentul a 285 bilio ane de dol ari americ ani. (FMI, 2017 )
1.4.2 Sistemul cotelor de p articip are
Fiecărui membru al FMI îi este alocată o cotă, b azată în linii m ari pe mărime a sa relativă
în lume a economică. Aceasta determină contribuți a maximă a respectivei țări la resursele
financiare ale FMI, numărul maxim de voturi alocat acestei țări ( care este direct proporțion al
cu cu cot a de particip are, m ai exact, cu cât e m ai mare cot a de particip are, cu atât crește putere a
decizion ală a țării respective) și au o m are import anță atunci când se înce arcă accesarea fondu-
rilor FMI.
În momentul în c are un st at decide să adere l a acest fond și este accept at, acesta, de
obicei, plătește până l a un sfert din cot a alocată într -una dintre monedele străine accept ate :
dolarul americ an (USD), euro (EUR), yu anul renminbi (CNY), lir a sterlină (GBP) s au chi ar
Drepturile Speci ale de Tr agere (DST) . Cele trei sferturi c are rămân vor fi plătite în moned a țării
respective. Cotele se revizuiesc l a cel puțin 5 ani. Formul a curentă a cotei reprezintă o medie
ponder ată între p atru indic atori m acroeconomici import anți : Produsul Intern Brut pe cap de
locuitor (PIB), deschidere a comerci ală (pondere a comerțului intern ațional în PIB) , variabi-
litatea economică și rezervele oficiale. (FMI, 2017)
Cota =𝑃𝐼𝐵∗50%+𝐷𝐶∗30%+𝑅∗5%+𝑉𝐸∗15%
100% , unde :
PIB = produsul intern brut
DC = deschidere a comerci ală
R = rezervele oficiale
VE = v ariabilitatea economică .
În acest c az, PIB -ul este c alculat ca o medie ponder ată între PIB -ul bazat pe cursul de
schimb al pieței, în proporție de 60%, și pe p aritatea putere d e cumpăr are, în proporție de 40 %.
Cotele sunt denomin ate în moned a de cont a FMI, DST -ul. Cel m ai mare membru al FMI este
constituit de St atele Unite ale Americii, c are au o cotă actuală de 82,99 bilio ane DST
(aproxim ativ 116 bilio ane dol ari americ ani). La polul opus se află st atul Tuv alu, o ț ară insul ară
din Polinezi a, cu o cotă de 2,5 milio ane DST ( aproxim ativ 3,5 milio ane dol ari americ ani) .

13
În cadrul celei de -a paisprezece a întâlniri gener ale pentru revizuire a cotelor aferente
fiecărui st at, ce a avut loc pe 15 decembrie 2010 , s-au stabilit condițiile de implement are ale
Acordului privind creștere a cotelor. C a urmare a acestui acord, ce a devenit efectiv din d ata de
26 ianuarie 2016, suma cotelor celor 189 de st ate a crescut de l a 238,5 bilio ane DST ( apro-
ximativ 33 4 milio ane US$ ) la 477 bilio ane DST ( aproxim ativ 668 bilio ane US$). Revizuire a
cotelor are loc l a fiecare cinci ani și de acest aspect se ocupă Consiliul Gu vernatorilor. Pentru
ca o schimb are în cee a ce privește cotele să fie aprobată, trebuie să existe o m ajoritate de 85%
din tot alul voturilor în f avoarea acelei schimbări, i ar modific area voturilor nu se po ate face fără
consimțământul st atului respectiv . De obicei, revizuire a cotelor se b azează pe două m ari
aspecte, și anume : creștere a cotelor per tot al și distribuire a acestor a asupra membrilor FMI.
(FMI, 2017 )
1.5 Activit atea de fin anțare a Fondul ui Monet ar Intern ațional
Princip ala respons abilitate a FMI-ului es te să furnizeze st atelor-membre resurse
financiare sub form a împrumuturilor d acă aceste a se găsesc într -o situ ație fin anciară pro-
blem atică. Această asistență fin anciară sprijină țările membre în eforturile lor de a-și reconstitui
rezervele ofici ale, de a-și stabiliza cursurile de schimb, de a-și continu a plățile pentru importuri,
dar și pentru a-și rest abili condițiile pentru o creștere economică sănăto asă, adoptând politicile
neces are pentru a corect a problemele apărute.
1.5.1 Procedur a de acord are a finanțării
Un st at-membru po ate înainta o cerere pentru acordarea unui împrumut în c azul în c are
se previzione ază lips a resurselor fin anciare (sau chi ar atunci când aceste a nu sunt înde ajuns)
pentru st abilizarea balanței de plăți sau când se const ată că respectiv a țară nu deține destule
resurse bănești pentru a-și achita la termen d atoriile ( de exemplu importurile s au răscumpăr area
creanțelor externe) .
Pe baza cererii în aintate de respectiv a țară, FMI -ul pune l a dispoziți a acestei a resursele
financiare neces are prin intermediul unui acord scris c are, în funcție de tipul împrumutului,
specifică politicile economice și măsurile c are ar trebui implement ate și c are au fost accept ate
de respectivul membru, urmând c a toate aceste a să rezolve problemele apărute în legătu ră cu
balanța de plăți. Progr amul de redres are a economiei este st abilit de respectivul st at care se
consultă cu reprezent anții FMI și, de cele m ai multe ori, rezult atul est e prezent at Consiliului
Director al FMI prin intermediul unei scrisori de intenție, fiind det aliat în anexa numită „Me-
morandum de înțelegere”. Odată ce un acord este aprobat de Consiliu, prog ramul începe să fie
implement at și se primesc resursele, în condițiile st abilite. (FMI, 2017 )

14
1.5.2 Tipuri de fin anțări
Diversele instrumente de împrumut ale FMI sunt adaptate diferitelor tipuri de nevoi ale
balanțelor de plăți: actuale, viito are sau potenți ale, pe termen scurt s au mediu. Există două m ari
categorii de fin anțări, și anume : facilități de fin anțare și credite st and-by.
Facilitățile de fin anțare sunt acel tip de credite acordate de FMI st atelor c are trebuie să
facă față unor situ ații neprevăzute, c are sunt cl ar specific ate în c adrul unui contr act de fin anțare.
Ca și exemple de astfel de credite, putem mențion a facilitățile de fin anțare petrolie ră acordată
în perio ada ce cuprinde anii 1971 -1973 țărilo r afectate de criz a petrolieră ( această criză pornind
de la războiul dintre st atele arabe și Isr ael și emb argoul pus St atelor Unite ale Americii de către
Organizația Țărilor Export atoare de Petrol), dar și facilitatea de ajustare sistemică și structur ală
acordată țărilor din centrul și estul Europei după cădere a blocului comunist pentru a trece l a
economi a de pi ață.
Creditele st and-by sunt acele credite acordate de FMI în tr anșe pe b aza principiului
condițion alității: acordarea următo are tranșe de credit este condițion ată de utiliz area tranșei cu-
rente, conform contr actului de fin anțare semn at cu FMI. Utiliz area necorespunzăto are a uneia
dintre tr anșe duce autom at la anularea tuturor tr anșelor următo are. Prima tranșă se acordă l a
cerer ea țării benefici are.
Decizi a de acordare a unui credit st and-by este discut ată în c adrul unei întâlniri ce are
loc în st atul care solicită fin anțarea, la care participă o deleg ație FMI și reprezent anți ai Guver-
nului din ț ara benefici ară. În c azul acordării creditului, echipele de negociere ale celor două
părți vor avea în vedere det aliile creditului și progr amul de fin anțare.
Aceste tip uri de credite a fost cre at pentru a ajuta țările să -și redreseze b alanța de plăți
pe termen scurt, i ar condițiile impuse od ată cu fiec are tranșă acordată au fost formul ate în așa
fel încât să fie îndeplinite. Acest gen de credite se acordă pe p arcursul unei perio ade de 12 -24
luni și trebuie restituit în 3 -5 ani. (FMI, 2017 )
1.6 Conducere a Fond ului Monet ar Intern ațional
Ca orice instituție, Fondul Monet ar Intern ațional este coordon at de m ai multe org ane de
control c are se asigură că to ate regulile sunt respect ate și c are, de asemene a, iau decizii pentru
îmbunătățire a activității viito are. Acestea sunt: Consiliul Guvern atorilor, Consiliul Director,
sprijinite de două org ane supliment are – Comitetul Interim ar și Comitetul Dezvoltării .
Organul de conducere suprem al FMI este Consiliul Guvern atorilor , care este form at din
doi reprezent anți ai fiec ărui st at membru – Guvern atorul Băncii Centr ale și câte un membru
suple ant pentru fiec are guvern ator- Ministrul de Fin anțe, care are drept de vot do ar în c azul în
care guvern atorul lipsește . Aceștia se întâlnesc cel puțin o dată pe an în cadrul ședințelor

15
plenare. Reuniune a plenară po artă denumire a de „Adunarea Gener ală a FMI” și are loc, de
obicei, în lunile octombrie s au noiembrie ale fiecărui an. Printre prerog ativele Consiliului se
numără primire a de noi membri, retr agerea calității de membru, schimb area statutului, coo-
perarea cu alte org anizații inten aționale, transformări ale cotelor de p articip are ale țărilor mem-
bre ș. a.
Consiliul Director sau Consiliul de Administr ație sau Consiliul Executiv este următorul
organ de conducere al FMI în ordine ier arhică, după Consiliul Guvern atorilor și 24 de adminis-
tratori (directori executivi). Cinci dintre aceștia sunt reprezent anți direcți ai unor st ate membre
ale FMI (SUA, Japonia, Franța, Germ ania și Marea Britanie), ulterior obținând și st ate precum
Arabia Saudită, Federeți a Rusp și Chin a dreptul de a avea propriul reprezent ant în Consiliu.
Restul locurilor sunt ocup ate de reprezent anți aleși în c adrul „circumscripțiilor” (grupări de
țări). Consiliul este răspunzător de administr area activităților curente ale FMI . El asigură coor-
donarea operațiunilor și respect area principiilor în rel ațiile fin anciare, valutare și de credit are
intern ațională. Consiliul decide aprobarea acordurilor negoci ate de reprezent anții st atelor și ex-
perții FMI și, prin aceasta, acordarea de credite.
Directorul general este ales de Consiliul de administr ație și nu po ate fi ales dintre gu-
vernatori s au dintre directorii executivi. Printre atribuțiile s ale se numără prezid area întâlnirilor
Consiliului director , exprim area votului în c az de b alotaj, particip area la reuniunile Consiliului
Guvern atorilor. Directorul reprezintă org anizația în mod curent, în rel ațiile cu terții și asigură
gestion area perm anentă a fondului, sub supr aveghere a Consiliui executiv. St atele au decis c a
întotde auna directoru l FMI să fie europe an, iar cel al Băncii Mondi ale, americ an. Directorul
actual al FMI este Christine Lagarde .
Comitetul Interim ar are rol consult ativ și este form at din 24 de membri, miniștri de
finanțe s au guvern atori ai băncilor centr ale. Ce a mai imp ortantă s arcină a lor este formul area
de opinii și r apoarte referito are la problemele gestionării și tr ansformării sistemului monet ar
intern ațional, inclusiv în cee a ce privește mod alitățile de inter acțiune cu mediul extern. Acesta
se reunește de două ori pe an, o d ată în aprilie -mai și o d ată cu Adunarea Gener ală.
Comitetul D ezvoltării este un org anism ministeri al care are ca scop promov area interese-
lor țărilor în curs de dezvolt are și a participării lor l a dezb aterea chestiunilor monet are,
financiare și referito are la dezvolt are. Comitetul asistă Consiliul Guvern atorilor prin activități
de analiză și consult anță în domeniul sprijinirii dezvoltării și al transferului re al de resurse către
țările în curs de dezvolt are.
Sediul centr al al FMI se găsește în W ashington, c apitala țării cu cel m ai mare aport l a
acest fond, SU A. (Bran, 1990; FMI, 2017 )

16
2 Particul aritățile m acroeconomice ale țărilor din Americ a Latină

Macroeconomi a (provenit din grecescul „m akros” c are înse amnă „m are”, „l arg”) face
parte din sfer a științelor economice și, conform DEX, studi ază modul în c are funcțione ază
ansamblul economic al unei țări, ce are ca scop suprem fund ament area deciziilor politicii eco-
nomice. De asemene a, urmărește comport amentul unor v ariabile glob ale semnific ative c are
sunt denumite agregate economice precum : Produsul Intern Brut ( PIB), exportul, investițiile,
masa monet ară, consumul, gr adul de ocup are a forței de muncă s au rata dobânzii.
Mai mult, acest domeniu economic înce arcă să explice, prin analize det aliate, diferitele
modificări ce au loc în c adrul structurii de prod ucție, a fenomenelor monet are (inflație) și de
ocup are a forței de muncă (șom ajul), a problemelor b alanței de plăți, d ar și a ratelor de schimb,
aceste a fiind consider ate princip alele probleme ce apar în m acroeconomie. Producere a și schim-
bul de bunuri și servicii, rep artizarea veniturilor, folosire a instrumentelor v alutare și fin anciare
constituie câtev a dintre interdependenț ele ce au loc în c adrul piețelor, din aceasta reieșind f aptul
că între aceste elemente există legături fo arte puternice, adică orice fenomen c are afecte ază un a
dintre piețe se v a resimți și asupra celorl alte piețe din sistem. ( Colectivul C atedrei de Economie
și Politici Economice, 2009)
În acest c apitol vor fi cuprinse m ai multe elemente m acroeconomice, reunite în c adrul
aspectelor politice, soci ale și economice c are stau la baza unui st at și care influențe ază evoluți a
economiei în timp. Princip alele evenimente c are au determin at statele Americii L atine să ape-
leze l a ajutorul Fond ului Monet ar Intern ațional au fost priv atizarea, politicile adoptate de con-
ducere a dintr -o anumită perio adă, corupți a accentu ată sau calamitățile n aturale, dar și altele,
detaliate în cele ce urme ază, to ate conducând l a intrarea în criză a respectivelor ț ări, însă în
perio ade diferite. De asemene a, au fost surprinse și câtev a provocări pentru st atele incluse în
studiu.
2.1 Argentin a
Republic a Argentin a este un st at situ at în sud -estul Americii de Sud, printre vecinii săi
numărându -se Br azilia, Bolivi a sau Chil e. Este, c a și întindere teritori ală, a doua țară din Ame-
rica de Sud, după Br azilia, și a opta la nivel mondi al. Limb a vorbită este sp aniola, Argentin a
reprezentând o fostă colonie a Spaniei, câștigându -și independenț a la 9 iulie 1816, i ar cel m ai
mare oraș este și c apitala acestui st at – Buenos Aires. (www.everyculture.com , 2017 )

17
2.1.1 Aspecte politice
Conform Constituției din anul 1853, Argentin a este o Republică Feder ală, ce are ca și
conducător un președinte, acesta fiind ajutat de un consiliu de miniștri. Pu terea legisl ativă este
reprezent ată de C amera Deput aților și Sen at. Printre președinții c are au adus st atul Argentin a
pe un traseu descendent se numără R aul Alfonsin (Partidul Radicalist,10 decembrie 1983 – 8
iulie 1989) și C arlos S aul Menem (Partidul Pero nist, 8 iulie 1989 – 10 decembrie 1999), acesta
din urmă aprobând un amend ament constituțion al, astfel că in loc de un m andat de 6 ani, un
președinte avea dreptul l a 2 mandate de câte 4 ani.
Declinul Argentinei s-a accentu at în perio ada 1999 -2001, în tim pul lui Fern ando de l a
Rua, atingându -si apogeul în 2001 când st atul a intrat într -o criză severă, determinându -l pe
acesta să își de a demisi a. Soții Nestor și Cristin a Kirchner înce arcă în momentul actual re-
dresarea economiei . (Skidmore, Smith , Green , 201 0)
2.1.2 Aspecte economice
Starea economiei Argentinei s-a înrăutățit începând cu anul 1982. În timpul lui Alfonsin,
inflația ajunsese până l a 700% (1985 ) și nu își pute au acoperi d atoria externă, determinându -l
pe acesta să contr acteze noi împrumuturi de l a FMI, cu prețul de a impune politici le acestor a
de austerit ate. Măsură adoptată pentru a stopa creștere a inflației a fost îngheț area salariilor și a
prețurilor, i ar în ’89, PIB -ul se redusese cu 6 % ( PIB/loc scăzuse cu aprox. 25% în anii ’80). În
acest context , Peroniștii au profit at de oc azie, fiind ales ca și președinte Carlos Menem. Criz a
se adâncise, infl ația ajunsese l a 150%, și tot crește a, iar datoria externă l a 4 bilio ane USD. S-a
decis priv atizarea comp aniilor deținute de st at, precum Entel (comp anie d e telefo ane), Aeroli-
neas Argentin as, dar și priv atizarea cărbunelui, a electricității și a gazului. Au stabilit o r ată de
schimb de 1:1 între peso si dol ar, scăzând infl ația de la 400% l a 4 % în 1994. Modelul neo –
liberalist a ținut infl ația sub control și a ajutat PIB -ul să cre ască, însă corupți a era accentu ată.
Odată cu venire a lui de l a Rua la putere, prosperit atea a început să disp ară, cursul de
schimb nu a putut fi menținut fix , Banca Centr ală a rămas fără dol ari, FMI -ul nu m ai voia să le
acorde împrum uturi, astfel că Argentin a a intrat într-o criză ce semăn a cu ce a din anii ’30 . PIB-
ul a scăzut dr amatic cu 12%, depozitele în dol ari au fost îngheț ate, iar datoria publică externă
ajunsese l a 141 bilio ane $. După 2003, soții Kirchner au valorific at sector ul agriculturii și au
mărit exporturile și t axele de exp ort, red resând ușor economi a. (Skidmore, Smith , Green , 2010)
2.1.3 Aspecte soci ale
În timpul lui Menem, cl asa de mijloc a început să disp ară, să se tr ansforme în cl asa
inferio ară, acesta surprinzând poporul prin măsur a adoptată: confisc area economiilor de o vi ață

18
ale clasei de mijloc și investire a în oblig ațiuni v alabile pe o perio adă de 10 ani, pentru a ajuta
statul să plăte ască o p arte din d atoria publică externă . Rata șomajului a început să cre ască,
aproape dublându -se din 1991 până în 1994. Toate clasele au fost afectate de vi ața din ce în ce
mai scumpă și de șom ajul ridic at, accentuând sărăci a. În 2001, au avut loc numero ase proteste,
rata șomajului depășise 20%, oamenii nu aveau acces l a banii depuși în bănci. În momentul
actual, chi ar dacă statul încă este vulner abil din punct de vedere economico -social, s-a încerc at
îndrept area atenției și ajutor area săracilor și a clasei muncito are. (Skidmore, Smith, Green 2010)
2.1.4 Provocări
Marea problemă cu c are se co nfruntă Argentin a constă în menținere a regimului m acro-
economic. Creștere a inflației provo acă apreciere a reală a ratei de schimb, c are genere ază o pro-
blemă destul de complic ată. Un a dintre soluții ar fi să dev alorizeze nomin al rata de schimb,
pentru a păstr a actualul regim și a menține același nivel de apreciere a valutei, însă ar avea
efecte infl aționiste. O altă soluție ar const a în comb aterea actualei infl ații din ț ară, desigur,
având și această opțiune dez avantajele ei, precum provocările politice. Adoptarea de taxe de
export flexibile vor stârni opoziți a sectorului rur al, iar apreciere a nomin ală a peso-ului (moned a
oficială a Argentinei) nu ar satisface sectorul industri al. (Bastian, Soihet, 2012)
2.2 Brazilia
Republic a Feder ală a Braziliei constituie cel mai mare stat din Americ a de Sud, d ar și
din Americ a Latină. Limb a predomin antă în această țară este portughez a, fiind un st at fostă
colonie a Portug aliei, câștigându -și indepe ndenț a în anul 1822, când se tr ansformă în Imperiul
Braziliei. C apitala se află în Br asilia, însă cel m ai cunoscut al Braziliei este de dep arte Rio de
Janeiro, d atorită c arnavalului org anizat anual înainte de Postul M are. (www.everyculture.com ,
2017)
2.2.1 Aspecte politice
Conform Constituției din 1988, Br azilia este o Republică Feder ativă Prezidenți ală, con-
dusă de un președinte ajutat de un consiliu de miniștri, unde puterile legisl ativă, executivă și
judecătore ască au aceeași import anță. Spre sfârșitul anului 1993, Ministru l Finanțelor,
Fernando Henrique C ardoso , împreună cu o echipă de te hnocr ați pricepuți, a conceput un pro-
gram pentru a control a nivelul infl ației. În acest context, Cardoso, reprezent antul P artidului
Social Democr at Brazilian, câștig ase dej a încredere a poporului, fiind ales în anul 1995 c a pre-
ședinte, fiind primul c are avea să conducă ț ara timp de două m andate (a fost adoptat un amen-
dament constituțion al prin c are președintele avea acest drept, un m andat având dur ata de patru
ani). I-a urmat la conducere princip alul oponent, reprezent ant al Partidului Muncitoresc, Luiz

19
Inacio Lul a (1 ianuarie 2003 – 1 ianuarie 2011), apoi Dilm a Rousseff, reprezent ant al acelui ași
partid. Actualul președinte este Michel Temer , care a prelu at conducere a la 31 august 2016,
după ce Rousse ff a fost suspend ată. (Skidmore, Smith, Green 2010)
2.2.2 Aspect e economice
Deși iniți al cursul de schimb re al era stabil, iar progr amul de priv atizare începuse să i a
avânt în 1998, o criză a lovit Br azilia, determinându -i pe cei de l a putere să măre ască r atele
dobânzii și t axele și să micșoreze nivelul cheltuielilor p ublice , pentru a menține cursul de
schimb l a același nivel, conform presiunilor apărute din p artea FMI. În primele două săptămâni
din septembrie, st atul pier dea 1,6 mld. $ din rezerve v alutare străine pe zi. În noiembrie, Br azilia
a primit un împrumut de 4 1,5 mld. $, un împrumut record l a acea vreme .
În 1998, a avut loc o dev alorizare control ată cu 8 procente a cursului de schimb, însă a
eșuat, cee a ce a condus l a adoptarea unui curs de schimb flot ant. Er a nevoie de o reformă fisc ală,
deoarece pov ara taxelor ajunsese l a 40% din PIB, unul dintre cele m ai mari nivele din lume.
Odată cu venire a lui Lul a la conducere în 2002, st atul a reușit să îndepline ască condițiile impuse
de FMI, având excedent buget ar prim ar în primii doi ani, în cel de -al treile a reușind să achite
toată datoria, cu doi ani înainte de termen. Au fost continu ate politicile monet are ce control au
inflația, au fost v alorific ate exporturile de bunuri agricole, Br azilia devenind al doile a ex-
portator de soi a din lume și un import ant producător de etanol, dezvoltând tehnologi a neces ară
pentru a înlocui petrolul cu alcool în sectorul tr ansporturilor. (Ibidem )
2.2.3 Aspecte soci ale
La începutul m andatului lui C ardoso, m ai mulți br azilieni săraci au început să î și per-
mită să achizițion area bunuri lor de folos ință îndelung ată, datorită disp ariției hiperinfl ației, însă
statul încă se confrunt a cu probleme serio ase: lips a hranei, bolile și analfabetismul. În 1995,
statul a distribuit terenurile necultiv ate pe c are le deține a pentru a fi valorific ate. În timpul lu i
Lula, a fost continu at planul lui C ardoso de reducere a sărăciei, astfel că a fost implement at un
progr am („Bols a Familia”) prin c are familiile săr ace prime au un ajutor de 35$/lună, pentru a-și
trimite copiii l a școală și pentru a-i duce l a contro ale med icale periodice, c are acum ajunge l a
aproxim ativ 11 milio ane de f amilii (46 milio ane de perso ane). Șomajul a rămas ridic at, educ ația
subfin anțată, iar violenț a urbană a devenit tot m ai des întâlnită. (Ibidem )
2.2.4 Provocări
Marea provoc are a statului br azilian este reprezent ată de efectele pe c are le vor avea
modelele de export și structur a industri ală pe termen mediu și lung. Trebuie adoptate un set de
măsuri pentru a stopa apreciere a continuă a ratei reale de schimb , dar, de asemene a, trebuie să

20
fie găsite mod uri alternative de comb atere a inflației care să îi permită st atului să nu folose ască
apreciere a nomin ală a ratei de schimb. În acest sens, există câtev a posibilități, precum reducere a
tempor ară a taxelor de import pentru bunurile de b ază cu prețuri vol atile aflate în creștere, d ar
și impunere a de taxe de export pentru bunurile de b ază când prețurile acestor a în dol ari cresc
semnific ativ într -o scurtă perio adă de timp, pentru a preveni c a aceste creșteri să afecteze pro-
dusele interne . În cee a ce privește apreciere a nomin ală a ratei de schimb, m ai există o posibi-
litate, și anume aceea de a control a capitalul pentru a amelior a efectul de apreciere pe c are îl
cauzează intrările semnific ative ale acestor resurse. (Serrano, Summ a, 2011 )
2.3 Haiti
Haiti este un nume ce înse amnă „ț ară munto asă”, situată în p artea de vest a insulei
Hisp aniola, învecinându -se la est cu Republic a Dominic ană. Trei sferturi din supr afața statului
are un relief muntos, i ar popul ația este constituită în proporție de 95% din africani, restu l de 5%
fiind albi sau mul atri. Capitala se află la Port-au-Prince, i ar limbile vorbite sunt fr anceza și
creol a haitiană. Este un a dintre cele m ai sărace state ale lumii. ( www.everyculture.com , 2017)
2.3.1 Aspecte politice
Haiti este o republică sem iprezidenți ală, caracteriz ată prin plurip artidism, unde preșe-
dintele este ales de popor prin vot. Președintel e, șeful st atului, numește prim -ministrul, șeful
Guvern ului și împreună îl constituie, împărțind putere a executivă. Printre președinții c are au
condus Republic a Haiti în ultimii ani se numără Jean-Bertr and Aristide (12 octombrie 1994 -7
febru arie 1996 și 7 feb ruarie 2001 -29 febru arie 2004) și Rene Prev al (7 febru arie 1996 -7
febru arie 2001 și 14 m ai 2006 -14 m ai 2011) . Actualul președinte este Jovenel Moise.
Rene Pre val a fost singurul președinte c are și-a dus l a bun sfârșit cele două m andate
fără să fie ucis, închis s au exil at. În cel de -al doile a mandat, acesta a trebuit să f acă față unor
evenimente ce au afectat în mod dr amatic economi a și modul de vi ață al poporul ui haitian, cel
mai import ant fiind cutremurul din 12 i anuarie 2010. Continu a instabilitate politică și
capacitatea instituțion ală slabă în sectorul priv at au redus imp actul iniți ativelor guvernului și au
îngreun at abilitatea sa de a schimb a și moderniz a legile t axelor, legile bancare, ale investițiilor
și comerțului. Între anii 2008 -2009, creștere a prețurilor alimentelor a dus l a cădere a guvernului
și la proteste violente, i ar furtunile au afectat activitățile economice. (www.glob alsecurity.org ,
2017 )
2.3.2 Aspecte economice
Guvernul constituțion al din timpul lui Prev al a continu at politicile monet are, fisc ale și
de schimb v alutar extern iniți ate între anii 2004 -2006 de guvernul interim ar, cu asistenț a FMI

21
și a Băncii Mondi ale. Anumite politici include au reducer ea ratei dobânzii pentru a facilita acce-
sul la credite. În 2009, FMI și Banca Mondi ală au renunț at la o parte import antă din b anii îm-
prumut ați statului H aiti (îndeplinind condițiile pentru a face parte din progr amul țărilor săr ace
puternic înd atorate), îns ă statul tot m ai datora circa 1 bilion $ unei serii de creditori.
Cu economi a abia funcționând, nu păre a că Haiti va fi capabil să își îndepline ască aceste
oblig ații. În 2010, PIB-ul a scăzut cu 8%, țările din G7 (C anada, Franța, Italia, Japonia,
Germ ania, SU A, UK) anulând datoria statului H aiti, iar Banca Inter -Americ ană pentru Dez-
voltare anulând datoria de circ a 447 milio ane $ și oferindu -le 30 milio ane $ pentru ref acere.
După cutremur au fost aduse provizii și au fost strânși b ani pentru a construi locu ințe și a reface
infrastructur a. Deși H aiti este un export ator de m ango, c afea, trestie de z ahăr, aceste a nu atrag
destul e resurse în ț ară, investitorii refuzând să prive ască H aiti ca pe o posibilit ate din c auza
infrastructurii, a condițiilor meteo imprevi zibile și a puterii de cumpăr are scăzute.
(www.brit annica.com , 2017)
2.3.3 Aspecte sociale
S-a estim at că aproxim ativ 3 milio ane de o ameni au fost afectați de cutremurul de m ag-
nitudine a 7 din 2010, adică o treime din popul ație. Dintre aceștia un milion au rămas fără adă-
post, 316 000 au fost decl arați morți. Mulți dintre o ameni s -au dus l a rude, prieteni c are locui au
în case ne afectate de cutremur, alții s-au întors l a clădirile afectate, în așteptarea construirii unor
noi locuințe. Din noiembrie 2010 au încep ut să fie r aportate mai multe c azuri de holeră, din
cauza contaminării apei cu b acteria cauzatoare, ajungând l a un număr de 770 000 de boln avi și
9 200 morți. Încă există problem a educ ației și a sănătății, aceste a fiind accesibile do ar acelor
familii c are își permit să plăte ască t axele. În 2014, conform d atelor oferite de BM, r ata
șomajului ajunsese l a 6,8% din tot alul forței de muncă. (www.brit annica.com , 2017)
2.3.4 Provocări
Reconstrucți a înceată are la bază m ai multe probleme precum diminu area numărului de
„donatori”, inst abilitatea crescândă a politicii, creștere a numărului de proteste din c auza prețu-
lui mâncării c are este mult pre a mare și a corupției.
Marile provocări pentru H aiti vor fi reprezent ate de atragerea de resurse m ateriale și
bănești pentru a putea investi ulterior în educ ație (construire a de școli, oferire a de ajutoare
sociale pentru c a fiecare copil să po ată merge l a școală), sănăt ate (spitalele se află în m arile
orașe, deși m ajoritatea popul ației trăiește în mediul rur al; ar trebui elimin ate taxele pentru c a și
cei săr aci să po ată avea acces l a aceste servicii ), infr astructură ( o infr astructură m ai bună ar
putea atrage m ai mulți turiști, și, de ce nu, câțiv a investitori), reducere a sărăciei, astfel încât

22
fiecare familie să beneficieze măc ar de o masă pe zi, prevenire a dezastrelor n aturale și
eradicarea holerei, ce a făcut o mulțime de victime în ultimii ani. (news.trust.org , 2017 )
2.4 Venezuel a
Venezuel a este un st at situ at în nordul continentului Americ a de Sud, având ieșire l a
Marea Caraibelor și Oceanul Atlantic, în p artea nordică. Limb a oficială este sp aniola, iar mo-
neda oficială boliv arul venezuele an. Capitala se află la Caracas și este situ ată în zon a de co astă,
acolo unde se află m ajoritatea orașelor și a popul ației. C a simbol n ațional, cel m ai popul ar este
Gener alul Simon Boliv ar (1783 -1830), un cur ajos luptător pentru independență c are a condus
mișc area milit ară ce a eliber at Venezuel a și statele din jur ( Columbi a, Ecu ador, Peru și Boli via)
de sub domin ația spaniolă . (www.everyculture.com , 2017)
2.4.1 Aspecte politice
Republic a Boliv ariană Venezuel a este o republică cu regim prezidenți al, caracteriz at
prin plurip artidism. St atul este condus de un președinte, împărțind putere a executivă cu vice-
președintele și C abinetul de Miniștr i, putere a legisl ativă fiind exercit ată de către Adunarea Nați-
onală, iar putere a judecătore ască de către Curte a Supremă de Justiție.
În aprilie 2013, Nicol as Maduro a prelu at conducere a statului în urm a câștigării alege-
rilor anticip ate org anizate după ce fostul președinte, Hugo Chavez a fost găsit mort în biroul
său. Venezuel a este consider ată a noua cea mai coruptă ț ară din lume, conform Tr ansparency
Intern ational, familia lui M aduro și anturajul său fiind implic ați în contr abandă cu droguri și
sustr agere de bilio ane de do lari din economie. ( The Gu ardian, 2017 )
2.4.2 Aspecte economice
Este greu de exprim at cât de gr avă este criz a actuală din Venezuel a, însă cifrele spun
din perspectiv a financiar-economică c are este situ ația : conform cifrelor furniz ate de FMI, Ve-
nezuel a are ce a mai mare creștere economică neg ativă din lume -8% și se previzione ază că
nivelul acestei a va ajunge în 2017 să fie cu 23% m ai mică decât ce a din 2013, d ar și ce a mai
mare rată a inflației (482 %). Se spune că Ch avez și -a construit popul aritatea pe banii ob ținuți
din vânz area petrolului și din d atoria externă, în timp ce a naționalizat mai mult de 1200 de
comp anii priv ate, cee a ce nu a părut să fie în interesul sectorului public.
În 2011, Ch avez a anunțat faptul că rezervele petroliere ale Venezuelei le -au depășit pe
cele ale princip alului competitor, Arabia Saudită. În 2015, prețul petrolului a scăzut l a jumăt ate,
iar finanțele publice nechibzuite au „ajutat” statul să devină un debitor de m are risc, împiedi-
când accesul acestui a la capitalul intern ațional. Guvernul lui M aduro a hotărât să acopere g aura
din economie tipărind b ani și alimentând astfel infl ația, fiind estim at costul pe c are l-ar avea

23
bunurile de b ază de c are ar avea nevoie o f amilie într -o săptămână , adică de 22 de ori s alariul
minim pe economi e. Guvernul a folosit rezervele în aur ale țării pentru a plăti d atoriile externe
și câtev a importuri, însă rezervele sunt aproape de fin al. (The Gu ardian, 2017 )
2.4.3 Aspecte sociale
Chavez a încerc at form area unei alianțe în 2004 între țările din Americ a Latină, care să
fie destul de puternică încât să depășe ască Uniune a Europe ană și chi ar Statele Unite ale Ame-
ricii din punct de vedere economic , pe c are a numit -o „Alianța Boliv ariană pentru o amenii din
Americ a noastră” (ALBA), un bloc region al pentru integr are politică, soci ală și economic ă,
colaborând cu Fidel C astro, președintele Cubei și Petro Caribe (un progr am region al de ener-
gie). Această iniți ativă a folosit drept alternativă pentru glob alizare și politicile economice im-
puse de SU A sau FMI și B anca Mondi ală. În timp ce unele țări au accept at să f acă parte din
această alianță, altele precum Br azilia, Mexic și Peru au consider at că Ch avez se amestecă mult
prea mult în afacerile lor interne. În timpul lui Ch avez, s -au dovedit a fi de succes câtev a pro-
grame ed ucaționale și de sănăt ate, a crescut r ata șomajului, i ar sărăci a s-a redus cu 20% (de la
48,5% în 2002 l a 29% în 2011) .
În timpul lui M aduro, lucrurile au luat o altă întorsătură, astfel că în 2016, superm ake-
turile erau mai mult goale, mânc area, de obicei, era transport ată de către o ameni în armați, fiind
dată cu porți a, oamenii stând l a cozi imense pentru a primi orez s au ulei. De asemene a s-au
înmulțit protestele și crimin alitatea a luat amplo are. Rata șomajului a ajuns l a 17%, în să se
previzione ază că v a crește până la 30% în următorii ani. (The Gu ardian, 2017 )
2.4.4 Provocări
Nu e ușor să te tr anspui în locul Venezuelei în momentul de f ață, deo arece trebuie să
răspundă unor provocări: trebuie să f acă vi ața accesibilă pentru m ai multe c ategorii soci ale,
trebui e să st abilizeze moned a, să elimine infl ația, dar și să își diversifice economi a. Pentru îm-
bunătățire a modului de vi ață al popul ației, st atul ar trebui să aibă grijă c a atunci când i au anu-
mite măsuri, să nu afecteze săr acii și cl asa muncito are, adică să le asigure prețuri accesibile l a
alimente și servicii medic ale. St abilizarea monedei po ate avea loc cel m ai ușor prin adoptarea
unui regim de schimb flot ant, iar prețurile ar pute a începe să fie control ate. (fortune.com , 2017)
2.5 Columbi a
După obținere a indepe ndenței, Columbi a și-a schimb at numele de ș apte ori. Este un
popor form at din grupuri d iferite c a și cultură, modele sociale sau accente, putându -se face
distincți a între trei m ari grupuri: cei din interior, cei din zon a rurală și cei din regiune a de
coastă. Elementele c are îi unesc sunt alegerile elector ale sau evenimentele sportive. Columbi a

24
este situ ată în nordul Americii de Sud, fiind conect ată cu Americ a Centr ală prin C analul
Panama. Capitala acestui st at este loc alizată în Bogot a. (www.everyculture.c om, 2017 )
2.5.1 Aspecte politice
Columbi a este o republică cu regim democr atic prezidenți al, unde președintele, ales prin
vot de către elector at, este atât șeful st atului, cât și șeful guvernului. Acesta reprezintă putere a
executivă. Putere a legisl ativă este rep rezent ată de Sen at și C amera Reprezent anților, împreună
formând Congresul, i ar putere a judecătore ască este exercit ată de către Curte a Constituțion ală.
Președintele are dreptul, conform Constituției din 1991 și a amend amentelor aduse pe
parcurs, l a două mandate de câte p atru ani. Ultimii doi președinți ai Columbiei au fost Alvaro
Uribe (2002 -2010) și Ju an Manuel S antos (2010 –prezent). După p atru ani de negocieri și
aprobarea a șase cerințe (politică de dezvolt are în agricultură, p articip are politică, soluți i pentru
problem a culturilor ilicite, d ar și pentru victimele conflictului, sfârșitul conflictelor armate și
implement area, verific area și aprobarea tratatului), Congresul a semn at în noiembrie 2016 un
acord de p ace între Guvernul Columbiei și Forțele Armate Revoluțion are ale Columbiei. ( Banca
Mondi ală, 2017 )
2.5.2 Aspecte economice
După ce ani la rând a avut loc o creștere a PIB-ului, Columbi a a intra în recesiune în
anul 1999, ref acerea fiind grea și îndelung ată. Princip alele produse export ate sunt reprezent ate
de petrol și c afea, însă aceste a au un viitor incert, deo arece s -a diminu at extr acția de petrol, i ar
prețul c afelei l a nivel intern ațional nu este fo arte m are.
În 2003, instituțiile fin anciare intern aționale au apreci at reformele econ omice introduse
de Alvaro Uribe, c are au inclus reducere a deficitului sectorului public sub 2,5% din PIB. Dato-
rită politicilor economice guvern ament ale, în 2003 s -a înregistr at una dintre cele m ai mari creș-
teri economice din Americ a Latină.
În 2016, consumul priv at a crescut, dar nu cu cât se așteptau; a avut loc și un declin în
ceea ce privește sectorul de investiții, din c auza implementărilor încete în proiectele fin anțate
de st at. Slăbiciune a cererii interne și puternic a depreciere a monedei a condus l a o contr acție
puter nică în im porturi, având c a rezult at, în ciud a unui declin m arginal în exporturi, contribuți a
exporturilor nete cu 1,6 % l a creștere a economică. Sectorul serviciilor s -a dovedit a fi cel m ai
mare contribuitor al creșterii economice d atorită din amismului se rviciilor fin anciare, co-
merci ale și de construcții. Sectorul agricol a fost afectat de fenomenul El Ni ño. (Banca
Mondi ală, 2017 )

25
2.5.3 Aspecte sociale
Columbi a este o ț ară cu venituri medii unde aproxim ativ un sfert din popul ație trăiește
în sărăcie. De asemene a, este a treia țară în cee a ce privește ineg alitatea socială din Americ a
Latină și a zecea la nivel intern ațional. Sărăci a afecte ază în princip al femeile, copiii, Afro-co-
lumbienii și popo arele Indigene. Conform Institutului N ațional de St atistică Columbi an, 24,8%
din popul ație trăiește în sărăcie: în zonele urb ane procentul fiind de 18,5, pe când în zonele
rurale procentul ajungând l a 45,9. (www. abcolombi a.org.uk , 2017 )
2.5.4 Provocăr i
Printre provocările căror a va trebui st atul columbi an să le f acă față se numă ră creștere a
producției și implement area unor reforme c are să asigure o creștere susten abilă, reducere a
inegalității veniturilor și ajustarea boom -ului produselor. Sunt neces are reforme pe pi ața muncii
pentru a crea noi locuri de muncă și a reduce pondere a muncitorilor nec alificați, cee a ce va
solicit a ceva mai multe rezult ate pe p artea de educ ație. De asemene a, sectorul producției ar
trebui promov at mai mult prin intermediul educ ației și a sistemului de trening, pentru a pregăti
mai mulți profesioniști în acele domenii. Columbi a ar trebui să urmăre ască să -și cre ască com-
petitivit atea pe pl an intern ațional prin investire a mai multor fonduri în educ ație și în cre area de
infrastructură l a o calitate înaltă, d ar și prin promov area comerțului. ( OECD, 2017 )

26
3 Studiu de c az. Analiza comp arativă a influenței progr amelor de auste-
ritate impuse de FMI în Americ a Latină și Uniune a Europe ană

3.1 Obiectivele studiului de c az
În sens gener al, acest studiu de caz își propune să cl arifice anumite concepte -cheie spe-
cifice economiei, adică să explice anumiți indic atori economici c are determină evoluți a unei
țări, c are determină și relevă nivelul de tr ai al unei popul ații sau care ajută l a previzion area
perio adelor de criză. Indic atorii economici pot arăta dacă o politic ă adoptată de o ț ară funcțio-
nează, d acă trebuie continu ată sau necesită ajustări în f avoarea creșterii economice s au a redre-
sării economiei, d acă statul s-a aflat recent într -o perio adă de recesiune economică .
Specific acestui studiu de c az este prezent area progr amelor de austerit ate impuse de FMI
în statele asistate, progr ame ce au trebuit implement ate pentru c a respectiv a țară să beneficieze
de împrumuturi s au de alte tranșe (dacă au semn at acorduri de tip „stand-by”). Cu alte cuvinte,
se va încerc a explicarea influenței acestor a asupra princip alilor indic atori economici, precum și
evidențiere a corel ațiilor din tre aceștia sub imp actul crizei în două regiuni diferite din punct de
vedere economic, soci al și politic, d ar cu un punct comun, contr actarea împr umuturilor externe
de la FMI.
În acest studiu de c az vor fi analizate comp arativ cinci st ate reprezent ative pentru Ame-
rica Latină ( Argentin a, Brazilia, Columbi a, Haiti și Venezuel a), precum și cinci st ate repre-
zentative pentru Uniune a Europe ană (Greci a, Români a, Irlanda, Portug alia și Letoni a), care cad
sub incidenț a FMI-ului, diversele politici guvern ament ale nereușite și intr area în recesiune a
determinându -le să se împrumute pentru a nu intr a în inc apacitate de pl ată. Se urmărește deter-
minarea reușitei s au eșecului redresării economice prin implement area progr amelor de auste-
ritate impuse de FMI. Regiunile studi ate au cunoscut perio ade de criză asemănăto are, dar în
perio ade diferite, în Americ a Latină situ ația agravându -se în perio ada 1999 -2002, i ar în Uniu-
nea Europe ană resimțindu -se în anii 2007 -2008, în timpul M arii Crize. Perio ada inclusă în stu-
diu (2002 -2011) cuprinde sfârșitul crizei din Americ a Latină și anii de după criză, când st atele
s-au refăcut din punct de vedere economic și perio ada Marii Criz e, dar și anii premergători
acestei a și cei de după.
3.2 Condițion area impusă de Fondul Monet ar Intern ațional – prezent are
Progr amele de austerit ate constituie condiții pe c are Fondul Monet ar Intern ațional le-a
impus țărilor căror a le-a acordat împrumuturi de -alungul timpului , pentru redres area economiei .

27
Și cum nimic nu vine în mod gr atuit, statele au trebuit să adopte anumite măsuri c are nu întot-
deauna le erau favorabile, totul pentru a putea folosi împrumuturile contr actate de la FMI, pen-
tru a nu intr a în incapacitate de pl ată, în gener al pe timp de criză.
Progr amul fin anciar, bazat pe b alanța de plăți a respectivului st at, dar și pe evidențele
fiscale și monet are, include criteriile de perform anță pe care o ț ară trebuie să le îndepline ască
pentru a putea primi un nou împrumut. Criteriile de perform anță, în esență, se b azează pe evo-
luția acelor ași indic atori, procentele cu c are trebuie să cre ască s au să sc adă fiind diferite de l a
țară la țară. Politicile economice impuse de FMI viz au următo arele aspecte :
 Eliminarea restricțiilor în cee a ce privește investițiile străine directe ;
 Privatizarea comp aniilor de st at, a utilităților publice , mai exact priv atizarea prin-
cipalelor secto are str ategice (hidroc arburi, elec tricit ate, telecomunic ații etc. ), dar și
privatizarea băncilor de st at;
 Creștere a taxelor și impozitelor, precum și scădere a salariilor, a indemniz ațiilor și a
ajutoarelor soci ale și a pensiilor cu un anumit procent;
 Reducere a cheltuielilor publice ;
 Permitere a comp aniilor aflate în dificult ate să intre în faliment ;
 Liber alizarea comerțului cee a ce a limit at abilitatea producătorilor loc ali de a crește pre-
țurile produselor;
 Creștere a ratei dobânzii , și depreciere a monedei n aționale;
 Reducere a deficitului buget ar . ( Taylor, 1998)
Efectele apărute în urm a acestor măsuri sunt strâns leg ate între ele și to ate conduc fie l a
adâncire a crizei economice, fie l a o situ ație favorabilă, creștere a economică. De exemplu, defi-
citul buget ar poate fi diminu at prin reducere a salariilor, creștere a șomajului și majorarea taxelor
și impozitelor. Un alt exemplu ar fi cel al deprecierii monedei n aționale care ajută economi a pe
termen scurt, f avorizând exporturile, amplificând competitivit atea prin preț. De asemene a, și
privatizarea princip alelor comp anii de st at duc l a pierdere a locurilor de muncă, d ar și la crește-
rea prețurilor l a utilități, deo arece se cree ază un „monopol n atural”, iar popul ația trebuie să
accepte acele servicii. Un alt efect import ant este disp ariția treptată a clasei de mijloc, creștere a
nivelului de sărăcie ș i a inegalității soci ale. (theirel andinstitute.com, 2017)
Pentru soluțion area situațiilor de criză ce viz au datoria externă, s -au aplicat numero ase
metode și tehnici de către org anismele intern aționale, printre c are și FMI, împreună cu băncile
credito are vizând:

28
 Reeș alonarea plăților sc adente pentru împrumuturile contr actate sau garantate de auto-
ritățile st atului pe termen scurt, cu condiți a majorării dobânzii. Astfel, țările debito are
au trebuit să prezinte progr ame concrete pentru îmbunătățire a activități i productive (in-
clusiv a exporturilor) și de investiții și redimension area consumului, în vedere a redre-
sării b alanței de plăți. De asemene a, au trebuit să stimuleze exporturile și să reducă im-
porturile prin dev alorizarea monedei n aționale, dar și să limite ze exp ansiune a creditului
bancar, acesta devenind disponibil do ar pentru acțiuni profit abile și pentru investiții pro-
ductive.
 Acordarea de credite efic ace direcțion ate către restructur area economiei, priv atizare,
spargere a structurilor monopoliste, inst aurarea pieței concurenți ale etc. (Stoic a, 2004)
Impactul progr amelor fisc ale de stimul are a economiilor depinde de gr adul de deschidere
economică și de integr are fin anciară a țărilor în c are se aplică. De exemplu, în economiile mici
și deschise, m are parte din creștere a consumului este direcțion ată către importuri ( exemplu:
Haiti în Americ a Latină și Irl anda în UE). Prin urm are, cu excepți a cazului în c are pachetele de
stimul are fisc ală sunt perfect coordon ate la nivel intern ațional, țările deschise vor pref era
relansarea prin creștere a investițiilor publice, c are genere ază un imp act mai mare asupra pieței
interne.
Pentru c a pachetele de stimul are fisc ală a economiei să aibă succes ar trebui să vizeze
țintire a consumului , pentru a asigur a un efect multiplic ator m ai ridic at al politicii fisc ale. În
evaluarea succesului unei politici fisc ale exp ansioniste apare și problem a „încrederii agenților
economici”, astfel că lips a de încredere a acestor a în stabilitatea fiscală pe termen lung în eco-
nomiile c are promove ază politici exp ansioniste în prezent conduce l a o reacție scăzută l a sti-
mulii actuali. Cu cât v a întârzi a mai mult adoptarea unui stimul fisc al pentru rel ansarea econo-
miei, cu atât deficitul buget ar va crește în mod autom at (ca urmare a acțiunii st abilizatorilor
autom ați), iar pachetul fisc al de intervenție trebuie să devină m ai semnific ativ. Un stimul fisc al
eficient ar trebui să îndepline ască următo arele condiții :
 Să fie adoptat imedi at după începutul contr acției economiei, micșorându -se riscul c a
măsuri le să devină efective mult pre a târziu, m ai exact când deficitul buget ar ar fi pre a
ridicat, iar contr acția economiei pre a mare;
 Să fie semnific ativ ca pondere în PIB, ținându -se cont de f aptul că recesiune a conduce
la scădere a valorilor multiplic atorilor fiscali sub cele teoretice;
 Să fie susten abil și credibil progr amul ce vre a să fie adoptat. (Marinaș, 2010)

29
3.2.1 Progr amele de austerit ate din UE
Revenind l a progr amele de austerit ate impuse de FMI în momentul acordării împrumu-
turilor, în continu are voi prezent a cazul României imedi at după începere a crizei . În 2009 , Ro-
mâni a a benefici at de 12,95 mili arde euro, în b aza unui acord de tip st and-by, pe o perio adă de
24 de luni. Scopul solicitării acestui ajutor extern const a în:
 Diminu area efectelor crizei și preven irea unei recesiuni economice severe;
 Relansarea economiei în sensul creșterii economice;
 Protej area categoriilor vulner abile;
 Reducere a presiunilor asupra cursului de schimb;
 Îmbunătățire a nivelului de încredere în perspectivele economiei românești.
Princ ipalele politici propuse în c adrul progr amului de sprijin economic și diminu are a
efectelor crizei fi nanciare au fost următo arele:
 Pe termen scurt , s-a prevăzut reducere a deficitului buget ar cu 1,1% din PIB, până l a
nivelul de 4,6% din PIB , i ar pe trimest re trebui au atinse anumite criterii de perform anță
(trimestrul 1 – 8,3 mili arde lei, trimestrul 2 – 14,5 mili arde lei, trimestrul 3 – 18,6 mi-
liarde lei, tot al 2009 – 24,4 mili arde lei) ;
 Pe termen mediu , s-au avut în vedere m ai multe aspecte, precum: reduce rea deficitului
gener al consolid at până l a aproxim ativ 3,7% din PIB în 2010 și sub pr agul de 3% din
PIB în 2011, limit area rectificărilor buget are efectu ate în cursul anului, înființ area unui
consiliu fisc al care să asigure o analiză independentă și de spe cialitate a prognozelor
macroeconomice și buget are, unific area grilei de s alarizare din sectorul public, cee a ce
presupune adoptarea unei legisl ații de retstructur are a sistemului public de s alarizare, cu
o perio adă de implement are de 3 ani, modific area proporției dintre cel m ai mic s alariu
și cel m ai mare de l a 1/72 l a 1/15, reform area sistemului de sporuri, deo arece pondere a
lor în câștigul s alarial era mai mare decât pondere a salariului de b ază ș.a. ;
 Pe termen lung, a fost viz ată reform area sistemului d e pensii, adică continu area ajustării
vârstei de pension are în concord anță cu evoluți a speranței de vi ață, pentru a permite o
mai mare flexibilit ate a sistemului, d arși pentru aliniere a parametrilor de pension are cu
cei din celel alte st ate-membre ale UE, p rotejarea grupurilor vulner abile de pension ari
prin dezvolt area unor progr ame de sprijin c are să diminueze sărăci a și continu area im-
plementării pilonului II al sistemului de pensii (pensi a privată oblig atorie).
După încheiere a acestui acord și primire a tuturor tr anșelor, Români a a solicit at
contr actarea unui nou împru mut de l a FMI, deleg ația care îi reprezint a pe cei de l a FMI anali-
zând situ ația economică a României din 2013, propunând noi reforme pentru primire a unei alte

30
finanțări. Aceste condiții au viz at domeniul educ ației, d ar și cel al sănătății, secto are „neglij ate”
de guvern anții români în ultimii ani, dar și creștere a productivității. (www.fin anțare.ro, 2017)
În perio ada 2009 -2013, Greci a a trecut prin opt pl anuri de austerit ate pentru depășire a
crizei care a acaparat-o, după cum urme ază:
 Primul pl an (decembrie 2009, d atorie externă de 300 mld euro și deficit estim at de
12,7% din PIB) – îngheț area salariilor de st at care depășesc 2000 euro pe lună, introdu-
cerea unui impozit de 90% pe bonusurile b ancherilor, reducere a cu 10% a cheltuielilor
publice, impozit area primelor funcțion arilor publici, priv atizări;
 Al doile a plan (martie 2010) – majorare TV A de la 19% l a 21%, a accizelor l a alcool
(+20%) și tutun (+63%), îngheț area pensiilor;
 Al treile a plan (mai 2010, primește un ajutor fin anciar de 110 mld euro) – îngheț area
salariilor din sectorul public, suspend area celui de -al 13-lea și al 14-lea salariu, creștere a
TVA-ului de l a 21% l a 23% și a accizelor l a alcool, c arburanți și tutun cu 10%, mărire a
vârst ei de pension are;
 Al patrule a plan ( iunie 2011) – privatizarea masivă, disponibilizări și restricții l a
angajare, înăsprire a criteriilor pentru acordarea ajutoarelor soci ale, noi creșteri ale
TVA-ului și ale accizei pentru c arburanți;
 Al cincile a plan (iulie 2011 pentru debloc area unei tr anșe) – 30 000 de funcțion ari sunt
trecuți în „rezervă”, apar noi t axe pe imobile, se vre a reducere a cu 20% a pensiilor m ai
mari de 1200 euro pe lună; octombrie 2011 – liderii UE sunt de acord cu ștergere a unei
părți din d atoria Greciei (100 mld euro) în schimbul unui control m ai strict al politicilor
fiscale;
 Al șaselea plan (febru arie 2012) – scădere a cu 22% a salariului minim, disponibiliz area
a 15000 de funcțion ari publici, reduceri ale pensiilor și ale salariilor buget arilor;
 Al șaptele a plan (noiembrie 2012, pentru debloc area unei tr anșe de 30 mld. euro) –
creștere a vârstei de pension are, reducere a salariilor în sectorul public; FMI reduce cu
40 mld. euro d atoria Greciei;
 Al optule a plan (ianuarie 2013) – creștere a impozitării profesiilor liber ale și a salariați-
lor care câștigă peste 21000 euro/ an, impozit area armatorilor. ( www.gândul.info , 2017)
Portug alia a solicit at și ea ajutorul FMI -ului, primind de l a acesta și de l a UE un împrumut
în valoare de 78 mld. euro, pent ru a evita intrarea în inc apacitate de pl ată. În 2011, aceasta a
fost a treia țară care a avut nevoie de asistență fin anciară de urgență, după Greci a și Irlanda. Din

31
cele 78 mld. euro, 12 au fost folosite pentru întărire a sectorului b ancar prin m ajorarea capitalu-
lui de b ază de l a 8% l a 10% din active pe o perio adă de 18 luni, oferind o dobândă de 6%. De
asemene a, printre măsurile de austerit ate, s-au număr at și îngheț area salariilor din sectorul pu-
blic și a pensiilor până l a finalul anului 2013, reducere a numărului de angajați cu câte 1% în
2012 și 2013, acordarea ajutorului de șom aj pe o perio adă de m aximum 18 luni și reducere a
valorii s ale, suspend area proiectelor de infr astructură dem arate de st at, dar și introducere a unei
taxe speci ale pe pensiile ce dep ășesc 1500 euro/lună. ( www.zf.ro , 2017)
FMI-ul i-a acordat Irlandei tot în 2011 sum a de 22,5 mld. euro, pe trei ani, în schimbul
respectării câtorv a măsuri: reducere a indemniz ațiilor de șom aj cu 5%, a salariului minim
garantat cu 12%, disponibiliz area a 25000 de buget ari, majorarea impozitului pe venit, creștere a
TVA-ului cu 1%, i ar în 2014 a ajuns până l a 24%, menținere a taxei corpor ate la nivelul de
12,5%, introducere a unei t axe pe propriet ate de 200 euro/ an. (www.unimedi a.info, 2017)
Pentru Letoni a, FMI -ul a aprobat un împrumut de 7,5 mld. euro, în 2008, pe o perio adă
de trei ani, cee a ce i-a condițion at să urmeze progr amul de austerit ate impus de aceștia: reduceri
de 20% ale salariilor funcțion arilor publici, de 10% ale pensiilor și ajutoarelor soci ale, înjumă-
tățire a alocațiilor copiilor și reducere a cu 40% a veniturilor celor din educ ație. (www.gân-
dul.info , 2017)
3.2.2 Progr ame de austerit ate în Americ a Latină
În Argentin a, FMI -ul a intervenit din nou l a solicit area guvernului, în decembrie 1999, în
martie 2000, aprobându -i-se un împrumut în v aloare de 7,2 mld. dol ari, pentru a susține pro-
gramele economice guvern ament ale. Printre cerințele FMI -ului, se po ate preciz a existenț a unei
creșteri a PIB-ului cu 3,5% în 2000 și de câte 4% în anii următori. În 2002, mone da națională a
suferit o dev alorizare de 70% în r aport cu dol arul, cee a ce a condus l a o scădere a PIB-ului de
11%. În 2003, a fost aprobat un nou împrumut ce urmăre a acoperire a tuturor oblig ațiilor de
plată pe c are Argentin a le avea către fond până în august 2003 (2,98 mld. dol ari). Printre refor-
mele convenite cu FMI se numără cele privind sistemul b ancar, fisc al și politic a monet ară, sco-
pul fiind reducere a inflației. (www.b anknews.ro , 2017)
În 2009, FMI și Banca Mondială au renunțat la o parte importantă din banii împrumutați
statului Haiti (îndeplinind condițiile pentru a face parte din programul țărilor sărace puternic
îndatorate), însă statul tot mai datora circa 1 bilion $ unei serii de creditori. Printre politicile
fiscale impuse de FMI, s -a număr at creștere a ratei dobânzii . Cu economia abia funcționând, nu
părea că Haiti va fi capabil să își îndeplinească aceste obligații. În 2010, PIB -ul a înregistrst o

32
scădere semnific ativă, țările din G7 (Canada, Franța, Italia, Japonia, Germania, SUA, UK) anu-
lând datoria statului Haiti, iar Banca Inter -Americană pentru Dezvoltare anulând datoria de
circa 447 milioane $ și oferindu -le 30 milioane $ pentru refacere. (www.brit annica.com, 2017)
Brazilia a primit un împrumut în v aloare de 30 mld.$ în anul 2002, c are se adăug a unei
linii de credit existente de 15 mld.$, cee a ce i-a permis băncii centr ale br aziliene să reducă
nivelul minim al rezervelor s ale cu 10 mld.$. Pachetul de s alvare pentru Br azilia a încerc at o
îmbin are a obiectivelor politice cu cele economice, st atul având permisiune a de a folosi do ar
20% din împrumut până trec alegerile elector ale, unii dintre c andidați atacând politicele din
acea vreme pr acticate de guvern anții br azilieni, sub influenț a FMI-ului, menite să reducă in-
flația, să echilibreze bugetul și să extindă comerțul liber. ( www.nytimes.com , 2017)
În Venezuel a, FMI -ul nu a intervenit fo arte mult, deo arece Hugo Ch avez nu a fost de
acord cu politicile aplicate de aceștia. În 2005, guvernul venezuele an a închei at un p arteneri at
cu Argentin a și Br azilia pentru a-și negoci a datoria externă c a un bloc colectiv. Ch avez a su-
gerat, de asemene a, ca cel puțin 10% din d atoria totală externă l atino-americ ană să se îndrepte
către un fond intern ațional umanitar, care să fie utiliz at pentru fin anțarea progr amelo r soci ale,
fără a se aplica cerințe de ajustare neo -liberală. În m ai 2007, acesta a anunțat că retr age Vene-
zuela atât din c adrul FMI, cât și din c adrul Băncii Mondi ale, după achitarea tuturor d atoriilor,
acuzându -i că folosesc aceste instituții drept un in strument de explo atare a țărilor săr ace. Din
martie 2008, Venezuel a a devenit din nou membru. ( www.economist.com , 2017) Deși membră
din 1945 a Fondului, Columbi a nu a cerut încă sprijinul fin anciar al acestei instituții.
3.3 Analiza comp arativă a exporturilor ca procent din PIB în Americ a Latină și UE
În accepțiune gener ală, exporturile reprezintă ansamblul oper ațiunilor de vânz are de bu-
nuri, de prestări de servicii s au de lucrări de investiții efectu ate în străinăt ate, în schimbul căror a
se așteaptă efectu area unei plăți. ( www.cont a.ro, 2017) Altfel spus, exporturile se m ai pot defini
ca un ansamblu de oper ațiuni cu caracter comerci al, prin c are o p arte din mărfurile produse,
prelucr ate, complet ate sau rep arate într -o țară, se vând pe piețele altor st ate. (DEX, 2009)
Devalorizarea monedei naționale este strâns legată de exporturi, astfel că în momentul în
care o monedă începe să se deprecieze față de o altă monedă, cresc exporturile, deoarece toate
produsele vor fi mult mai ieftine pentru consumatorii altor stat e, alegând să le importe în loc să
le producă. FMI -ul a insist at asupra obținerii de venituri supliment are din exporturi s au din
atragerea de investiții străine. Conform datelor procentuale din tabelul 3.1., se poate observa o
tendință de creștere a export urilor pentru majoritatea țărilor de -alungul celor 10 ani incluși în
studiu, excepție făcând Argentina (28,38% în 2002 – 18,45% în 2011), Brazilia (14,23% în

33
2002 – 11,47% în 2011) și Venezuela (30,43% în 2002 – 29,94% în 2011), care au o tendință
descresc ătoare, acest f apt reflectându -se în Fig. 3.1. În tabelul 3.1 este prezent ată evoluți a ex-
porturilor în cele zece țări studi ate, urmând a fi analizate comp arativ figurile 3.1 și 3.2.
Tabelul 3.1. Evoluți a exporturilor în Americ a Latină și UE
Ani
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Argentin a 28,38 25,93 23,85 23,25 23,03 22,66 22,06 19,56 18,93 18,45
Brazilia 14,23 15,18 16,55 15,24 14,37 13,33 13,53 10,85 10,74 11,47
Columbi a 14,82 16,58 16,77 16,85 17,64 16,54 17,79 16,03 15,94 18,74
Venezuel a 30,43 33,85 36,20 39,66 36,52 31,13 30,82 18,07 28,53 29,94
Haiti 12,13 15,89 14,41 14,04 14,49 13,42 12,72 15,71 15,34 17,45
Irlanda 90,48 80,85 80,54 79,57 78,97 80,75 84,15 93,45 103,39 102,45
Letoni a 36,58 36,12 39,08 43,18 39,97 38,45 39,54 42,60 53,66 57,91
Portug alia 26,95 26,75 27,25 26,73 29,92 31,01 31,13 27,08 29,87 34,29
Români a 35,22 34,54 35,64 32,91 32,06 29,15 26,93 27,37 32,30 36,85
Greci a 20,11 18,54 20,71 21,31 21,17 22,52 23,36 18,98 22,10 25,54
Sursa: Banca Mondi ală
Ca măsură de creștere a veniturilor pe timp de criză, se folosește strategia creșterii expor-
turilor, astfel că în anii 2002 -2003 acestea cresc cu până la 3 puncte procentuale pentru statele
Americii Latine, în Europa rămânând aproximativ constante, iar în perioada 2008 -2009 există
o tendință inițială generală de scădere a exporturilor din cauza lipsei de cerere și de finanțare,
urmând ca în anul următor economia să se redreseze ușor prin creșterea exporturilor.

Figura 3.1. Evoluți a exporturilor în America Latină
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.1. Evoluția
exporturilor în America Latină și UE.
– 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN PIB
ANI
Evolu
ția exporturilor în
A
merica Latină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti

34
Minimul s-a înregistr at în 2010 în Br azilia, când exporturile au reprezent at 10,74 puncte
procentu ale din PIB, fiind ușor observ abil faptul că v alorile procentu ale ale exporturilor din
Brazilia în cei 10 ani oscile ază între 10 și 16 puncte procentu ale, princip ala problemă fiind
reprezent ată de infr astructur a precară care genere ază costuri de tr ansport fo arte m ari pentru
produsele export ate. De exemplu, pentru tr ansportul de soi a, costurile sunt de 50% m ai mari
față de costurile acelui ași transport de soi a din SU A, cea din urmă având câștig de c auză. O altă
cauză ar pute a fi lips a capacității de depozit are a cerealelor și distribuire a inegală a pământului.
Maximul s-a înregistr at în Irl anda -103,39% din PIB, tot în anul 2010, acest st at aflându –
se la cealaltă extremă, cu oscil ații ale valorilor înregistr ate în cei 10 ani de până l a 25 puncte
procentu ale. Princip ala cauză a acestor v alori ridic ate a exporturilor este constituită de cerere a
foarte m are de produse aliment are și de băuturi , ceea ce a gener at un trend ascendent din anul
2007, m ai exact la începutul M arii Crize, însă nu a fost suficient, „tigrul celtic” fiind nevo it să
acceseze un împrumut de l a FMI, cu condiți a să cre ască taxele și să reducă cheltuielile până l a
un pr ag care să nu f acă și m ai mult rău țării.
Figura 3.2. Evoluți a exporturilor în UE
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate d in Tabelul 3.1. Evoluția
exporturilor în America Latină și UE.
Exporturile au fost și vor fi întotde auna o sursă de venit sigură pentru economi a unei țări,
aceste a devenind fo arte import ante m ai ales în timpul crizei. De exemplu, Columbi a și Vene-
zuela sunt recunoscute c a și export atoare de petrol și met ale prețio ase, Br azilia pentru minere-
urile de fier, componente de m așini, soi a și petrol, Argentin a pentru exportul de soi a, cere ale, ,
iar Haiti pentru tricot aje, uleiuri esenți ale și fructe tropic ale. În Eu ropa, lucrurile st au puțin
– 20,00 40,00 60,00 80,00 100,00 120,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evoluția exporturilor în
UE
Irlanda
Letonia
Portugalia
România
Grecia
Linear (Irlanda)

35
diferit. De exemplu, Români a și Portug alia exportă componente de motor, părți de autovehicule
și autovehicule, într -o mai mică măsură Români a mai exportă și cere ale, Greci a este recunos-
cută pentru exportul de citrice, d ar mai vin de și petrol r afinat și medic amente, Letoni a co-
merci alizează peste hot are echip amente de r adiodifuziune și chereste a, iar Irlanda exportă,
lactate, carne de vită, băuturi alcoolice ș.a. În gener al, exporturile ce provin din țările Americii
Latine ajung în SUA, Canada sau Chin a, iar statele UE exportă tot către țările din Europ a și,
într-un procent m ai mic către (atlas.medi a.mit.edu, 2017)
Sfaturile FMI -ului au influenț at în mod pozitiv exporturile în anii 2002 -2003 pentru Ar-
gentin a și Brazilia, când s -au înregistr at valori destul de ridic ate față de restul perio adei studi ate,
în timp ce în Uniune a Europe ană între anii 2008 -2011 s -a putut observ a o majorare semni-
ficativă a exporturilor. Pe termen mediu, politic a FMI privind exporturile a avut succes.
3.4 Analiza comp arativă a importurilor c a procent din PIB în Americ a Latină și UE
În sens gener al, importurile constituie un ansamblu de oper ațiuni cu c aracter comerci al,
prin c are se introduc în ț ară mărfuri din alte țări. (DEX, 2009) De cele m ai multe ori, un st at
alege să importe bunuri produse în alte st ate deo arece costul de import este m ai mic decât costul
de producție pe c are l-ar suport a respectivul st at pentru f abricarea produsului . Din această
cauză, multe piețe au fost acaparate de produse străine, unele de o calitate inferio ară celor autoh-
tone, d ar la prețuri m ai mici .
Princip ala regulă pentru a exist a creștere economică este c a valoarea importurilor să fie
mai mică decât ce a a exporturilor. D acă totuși această regulă este încălc ată, apare deficitul de
comer ț. Motivele pentru c are un st at ar trebui să învețe să controleze nivelul importurilor sunt
multiple. În primul rând, creștere a economică ar aduce cu sine m ai multe locuri de muncă și
autom at venituri l a bugetul de st at mai mari, cee a ce ar crește nivelul de trai al popul ației; în al
doile a rând, când se importă produse aliment are, petrol și m ateriale industri ale, acea țară își
obișnuiește consum atorii ( atât popul ația, cât și f abricile/comp aniile) să cumpere un anumite tip
de produs, astfel încât să cre ască cerere a pentru acele mărfuri de import, în def avoarea celor
autohtone. Un alt dez avantaj al importurilor îl constituie f aptul că acele st ate cu un nivel ridic at
al importurilor trebuie să își cre ască rezervele v alutare, din c are achită cee a ce importă, ce ea ce
conduce l a creștere a inflației și a ratei dobânzii. I ar cel m ai import ant aspect este f aptul că
importurile duc l a creștere a competitivității pe pi ață, reușind să conducă mulți producători loc ali
pe calea falimentului. ( www.theb alance.com , 2017)
În tabelul 3.2 este prezentată evoluția importurilor în cele zece țări studiate, urmând a fi
analizate comparativ figurile 3.3 și 3.4.

36
Tabelul 3.2. Evoluți a importurilor în Americ a Latină și UE
Ani
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Argentin a 13,37 14,71 16,85 17,32 17,41 18,28 18,34 14,50 16,04 16,76
Brazilia 13,39 12,96 13,13 11,84 11,67 11,96 13,72 11,25 11,78 12,24
Columbi a 18,17 19,94 19,09 18,78 20,54 19,79 20,26 18,25 17,76 19,93
Venezuel a 18,14 16,72 19,17 20,47 22,15 25,07 21,01 20,45 17,61 19,70
Haiti 36,00 47,86 43,71 42,94 45,03 40,52 43,58 42,57 64,75 58,97
Irlanda 73,30 65,70 66,16 68,68 70,93 72,48 75,54 79,95 86,72 83,86
Letoni a 46,72 48,66 54,63 57,66 60,65 57,47 52,46 44,22 55,13 62,90
Portug alia 35,22 33,69 35,51 35,84 38,16 38,65 40,84 34,00 37,43 38,57
Româ nia 40,82 41,97 44,58 43,02 43,99 43,45 40,19 33,78 38,44 42,41
Greci a 30,24 29,65 29,19 29,59 31,68 35,00 35,97 28,76 30,73 32,31
Sursa: Banca Mondi ală
Minimul nivelului de importuri s -a înregistr at în Br azilia, în anul 2009 (11,25 % din
PIB), i ar maximul în Irl anda, în anul 2010 ( 86,72 % din PIB). Diferenț a de 75 de puncte pro-
centu ale este d ată de mărime a țării, de necesitățile s ale, de activit atea economică și secto arele
ce au nevoie de mărfuri de import. În Americ a Latină se po ate observ a că importurile au fost
mai mici decât exporturile pentru Argentin a, Brazilia și Venezuel a, însă în cazul Co lumbiei și
a statului H aitian, lucrurile au stat diferit, înregistrându -se un deficit comerci al semnific ativ.

Figura 3.3. Evoluți a importurilor în Americ a Latină
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.2. Evoluția
importurilor în America Latină și UE.
De exemplu, în anul 2008, în H aiti exporturile au fost de 12,72 % din PIB, pe când
importurile au fost cu aproxim atix 30 puncte procentu ale mai mari, adică de 43,58 % din PIB,
– 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN PIB
ANI
Evoluția importurilor în America Latină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear (Haiti)

37
aceste a crescând și m ai mult în anul următo r, post -criză, până l a 64,75 % din PIB, reprezentând
maximul atins de st atele din Americ a Latină în perio ada 2002 -2011.
Aspectele fund ament ale care au determin at apariția acestor cifre în c azul Republicii
Haitiene sunt leg ate de infr astructur a precară, să răcia accentu ată, fiind cel m ai sărac stat din
regiune, d ar și de fenomenele n aturale dez astruo ase, cee a ce îi împiedică pe loc alnici să cultive
pământurile. Pentru acoperire a unei părți din deficit, Republic a Haitiană a trebuit să ce ară aju-
torul FMI -ului, unele împrumutri fiind ner amburs abile. Și Columbi a a trecut prin deficit, gân-
dindu -se să contr acteze noi împrumuturi pentru atingere a target-urilor fisc ale. Princip ala pro-
blemă în c azul Columbiei constă în f aptul că nu este atractivă pentru potenți alii investitori
străini, Columbi a fiind în top 5 țări export atoare de petrol ner afinat, fiind m ai avantajos pentru
celel alte st ate să cumpere petrolul l a un preț m ai mic și să -l rafineze, Columbi a fiind nevoită să
importe petrol r afinat. (www.theeconomyw atch.c om, 2017)
În cazul UE, Grecia a înregistrat un minim de 28,76% din PIB reprezentând importurile.
Dacă Irlanda poate spune că a avut un surplus comercial, nu același lucru îl pot spune și celelalte
patru țări care au trecut prin deficit. În cazul României, acesta a apărut din cauza faptului că
importă produse și mașini de transport alimentare mai mult decât produce și, eventual exportă.
În general se poate observa un trend ascendent în ceea ce privește importurile, atât în cazul
Americii Latine, cât și în ca zul UE, însă, preferabil ar fi ca această creștere să fie mai mică
decât creșterea exporturilor.

Figura 3.4 Evoluți a importurilor în UE
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.2. Evoluția
importurilor în America Lati nă și UE.
– 10,00 20,00 30,00 40,00 50,00 60,00 70,00 80,00 90,00 100,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN PIB
ANI
Evolu
ția importurilor în UE
Irlanda
Letonia
Portugalia
România
Grecia
Linear
(Irlanda)

38
În Americ a Latină princip alele mărfur i import ate sunt echip amente de r adio și televizi-
une, în gener al echip amente de telecomunic ații, medic amente, combustibili ( petrol r afinat), ex-
cepție făcând H aiti care importă alimente (orez, c arne, l apte etc. ) și tricot aje, pe când în Uniune a
Europe ană se importă m ai mult produse aliment are (cere ale, carne, fructe tropic ale etc.), m așini
și utilaje, echip amente electrice, autovehicule, combustibili ( petrol ner afinat) și într -o mai mică
măsură c alculatoare pers onale sau medic amente.
Mare parte din importurile st atelor l atino-americ ane provin din Chin a, Statele Unite ale
Americii, C anada, Brazilia, Mexic s au din Germ ania, Spania, Italia. Din acest aspect reiese că
statele cu economii puternice sunt m ari export atoare pentru țările m ai mici, fiind surs a de măr-
furi nesfârșită a acestor a, foarte mult contând și așezarea geogr afică.Uniune a Europe ană are ca
princip ali parteneri c are le asigură mărfurile pentru importuri st atele c are fac parte din Uniune,
statele vecine , Turci a, Kazahstan și m ai puțin m arile st ate ale lumii – Statele Unite ale Americii,
Chin a sau Canada. (atlas.medi a.mit.edu , 2017) Și de această dată influenț a progr amelor impuse
de FMI a reprezent at un succes pentru st atele asistate, respectându -se regu la princip ală, și
anume c a importurile să fie m ai mici decât exporturile.
3.5 Analiza comp arativă a inflației în Americ a Latină și UE
Inflația poate fi definită c a o creștere gener alizată a prețurilor atât la bunuri, cât și l a
servicii, în condițiile în c are putere a de cumpăr are scade. Evoluți a inflației, în sensul de scădere
sau de creștere a sa, este resimțită atât la nivel de consum ator, cât și l a nivel m acroeconomic.
Printre c auzele infl ației se numără :
 cerere a în exces a bunurilor de consum ( inflație prin cerere);
 creștere a costului de producție ( inflația prin costuri );
 emisiune a de monedă în exces ( fenomen monet arist);
 falimentul instituțiilor publice.
Totod ată, infl ația se po ate prezent a sub m ai multe forme, cele m ai import ante find: de-
flația, atunci când sc ad prețurile de consum c a urmare a ofertei de b ani și de credit are, stagflația,
atunci când apare stagnarea producției, ne afectând, însă, m asa monet ară, dar fiind un nivel ri-
dicat al infl ației și hiperinfl ația, care apare atunci când nivelul prețur ilor crește în mod ex agerat,
în principiu referindu -se la un ritm mediu lun ar de peste 50% , iar anual de peste 13% .
Fiind vorb a de un fenomen economic, infl ația afecte ază într -o anumită măsură nivelul
de tr ai al consum atorilor, d ar și pi ața, prin diminu area numărului de investitori. L a nivel de
consum ator, creștere a inflației determină scădere a nivelului de tr ai al popul ației, fiind două mă-

39
rimi invers proporț ionale, astfel că, având aceleași venituri, consum atorul nu își m ai poate per-
mite aceeași cantitate de bunuri s au același volum de servicii. Toate aceste a conduc l a scădere a
cererii de bunuri și servicii, cee a ce înse amnă o producție m ai mică și un neces ar de forță de
muncă m ai mic, cee a ce determină creștere a ratei șom ajului. (Tradeville, 2017)
În tabe lul 3.3 este prezentată evoluția importurilor în cele zece țări studiate, urmând a fi
analizate comparativ figurile 3.5 și 3.6.
Tabelul 3.3 Evoluția inflației în America Latină și UE
Ani
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Argentin a 25,87 13,44 4,42 9,64 10,90 8,83 8,58 6,28 10,78 9,47
Brazilia 8,45 14,72 6,60 6,87 4,18 3,64 5,66 4,89 5,04 6,64
Columbi a 6,35 7,13 5,90 5,05 4,30 5,54 7,00 4,20 2,28 3,41
Venezuel a 22,43 31,09 21,75 15,95 13,66 18,70 31,44 27,08 28,19 26,09
Haiti 9,85 39,28 22,81 15,73 13,07 8,53 15,52 – 0,01 5,70 8,41
Irlanda 4,65 3,48 2,19 2,43 3,94 4,88 4,05 – 4,48 -0,95 2,58
Letoni a 1,92 2,96 6,22 6,72 6,50 10,14 15,43 3,47 -1,07 4,40
Portug alia 3,55 3,28 2,36 2,29 2,74 2,81 2,59 -0,84 1,40 3,65
Rom ânia 22,54 15,27 11,88 8,99 6,58 4,84 7,85 5,59 6,09 5,79
Greci a 3,63 3,53 2,90 3,55 3,20 2,90 4,15 1,21 4,71 3,33
Sursa: Banca Mondială
Pentru investitori și m arile comp anii, situ ația este simil ară, aceștia devenind reticenți în
privinț a efectuării de noi investiții din c auza condițiilor economice. În acest c az, se vor gândi
de două ori în ainte de a lua o decizie, de cele m ai multe ori alegând c alea prudenței, adică să
nu investe ască. (Tr adeville, 2017)

Figura 3.5. Evoluți a inflației în Americ a Latină
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.3. Evoluția
inflației în America Latină și UE.
(5,00) – 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00 30,00 35,00 40,00 45,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
E
volu
ț
ia
i
nfla
ț
iei
în
America Latin
ă
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear
(Venezuela)

40
Inflația poate fi măsur ată prin intermediul câtorv a indici : al prețurilor de consum (IPC),
al prețurilor de producție (IPP), indice le gener al al prețurilor (IGP), d ar și prin intermediul de-
flatorului PIB. În studiul de f ață, este folosit indicele prețurilor de consum, pentru reflect area
inflației. Politicile anti-inflaționiste ce pot fi adoptate în cadrul unei economii se bazează pe
controlul prețurilor, al salariilor s au pe reducere a cererii agregate. Politic a monet ară po ate in-
fluenț a la rândul ei evoluți a inflației. O politică monet ară restrictivă v a conduce l a creștere a
ratelor dobânzilor și de aici la scădere a cererii. Scădere a cererii v a determin a scădere a presiunii
inflaționiste și de aici reducere a creșterii prețurilor.
În Americ a Latină, v alorile infl ației au fluctu at, singur a care a înregistr at defl ație fiind
Republic a Haiti (-0,01 %). Cele m ai mari valori s -au regăsit în anul 2002, an de criză pentru
latino-americani (Argentin a – 25,87% și Venezuel a – 22,43 % ), hiperinfl ația continuând în
cazul Venezuelei și în anul următor, când a înregistr at o valoare de 31,09% din PIB în 2003, c a
apoi infl ația să sc adă până l a 13.66% în 20 06, ajungând în cele din urmă l a un m axim în anul
2008 – 31,44% . În cazul Republicii H aiti, fluctu ațiile au fost destul de însemn ate, infl ația cres-
când de l a 9,85% în 2002 l a 39,28 % în 2003, adică s -a înregistr at o diferență de aproape 30 de
puncte pr ocentuale în decurs de un an, un a dintre c auze fiind reprezent ată de fenomenul de
dolarizare.

Figura 3.6. Evoluți a inflației în UE
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.3. Evoluția
inflației în America Latină și UE.
În cazul Uniunii Europene, lucrurile au fost m ai liniștite, neexistând diferențe fo arte
mari între procentele înregistr ate de l a un an la altul. Români a a cunoscut o perio adă de hipe-
rinflație între anii 2002 -2003 , cu un m axim înregistr at în anul 2002 ( 22,54%), inflația redre-
sându -se uș or până în 2008, când a crescut din nou, însă l a un pr ag accept abil de 7,85% , ca apoi
-10-50510152025
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evolu
ția inflației în UE
Irlanda
Letoni a
Portug alia
Români a
Greci a
Linear (Români a)

41
să sc adă din nou. În perio ada 2002 -2011, Români a a urmat un trend descendent în cee a ce
privește infl ația, demonstrând că a reușit să prei a controlul prețurilor prin aplicarea politicilor
inflaționiste potrivite.
Băncile Centr ale din Americ a Latină au trebuit să facă față dol arizării, adică utilizării
pe sc ară mai mare a dolarului americ an în locul monedei loc ale. În numero ase țări latino-ame-
ricane, adoptarea dolarului a reprezent at mod alitatea de a face față lungilor perio ade de infl ație
și lipsei de încredere f ață de propri a lor monedă. Deși dol arizarea a contribuit într -o oarecare
măsură l a stabilizarea macroeconomică, a determin at vulner abilitatea sistemelor fin anciare și a
împiedic at reacțiile efic ace în vreme de criză. În anumite c azuri, un gr ad extins de dol arizare,
iar în c azul UE, euroiz are fin anciară, arată faptul că Băncile Centr ale ezită să floteze moned a
locală, din c auza efectelor n efavorabile din punct de vedere fin anciar ale unei deprecieri.
Politicile monet are și fiscale adoptate atât de st atele Americii L atine, cât și de cele ale
Uniunii Europene, aflate sub incidenț a FMI, s-au dovedit a fi eficiente, deo arece au redus in-
flația (în Americ a Latină în 2002 -2003) sau au menținut -o la un nivel c are nu reprezent a un
pericol pentru economie și societ ate (în UE, în perio ada post-criză, când st atele studi ate au cerut
sprijinul fondului).
3.6 Analiza comp arativă a șomajului în Americ a Latină ș i UE
Șomajul este un fenomen c are apare în momentul în c are o perso ană care este activă din
punct de vedere profesion al, aptă de muncă, nu își po ate găsi un loc pe pi ața muncii. Cu alte
cuvinte, șom ajul reprezintă excedentul ofertei f ață de cerere a de munc ă din c adrul pieței.
Șomajul este folosit, de obicei, c a o măsură pentru păstr area unei economii sănăto ase.
Șomajul volunt ar apare atunci când o perso ană refuză să se angajeze deo arece consideră
că salariul și condițiile d e muncă nu corespund cunoștințel or și efortului depus, considerând că
ar trebui să fie recompens ați cu un s alariu m ai mare decât s alariul pieței. Când o perso ană este
concedi ată, se po ate spune despre aceasta că intră în șomaj involunt ar, astfel că în perio ada
următo are va trebui să își găsească un nou loc de muncă. Șom ajul tehnic, structur al, tehnologic
constituie alte forme ale șom ajului ce pot apărea pe parcursul timpului. Șomajul tehnic este o
stare de in activit ate forț ată impusă de discontinuitățile c are survin în procesele de produc ție:
greve, defecțiuni ale unor m așini și util aje sau întrerupere a energiei. Cel tehnologic este deter-
minat de înlocuire a vechilor tehnici și tehnologii cu unele noi, cee a ce conduce l a restructurări,
iar șomajul structur al apare atunci când există o tendi nță de restructur are economică, geogr afică
sau soci ală ce are loc în anumite st ate sub incidenț a unei crize s au a unei revoluții tehnico –
științifice s au în c azul disp ariției unor meserii și, implicit, a unor produse c are nu se m ai află în

42
preferințele cons umatorilor. ( www.investopedi a.com , 2017) În tabelul 3.4. este prezent ată evo-
luția șomajului în Americ a Latină și UE în perio ada 2002 -2011, urmând să fie analizate
comp arativ figurile 3.7 și 3.8.
Tabelul 3.4. Evoluți a ratei șomajului în Americ a Latină și UE
Ani
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Argentin a 19,60 16,03 13,52 11,51 9,45 8,41 7,84 8,65 7,71 7,18
Brazilia 13,04 13,68 12,87 11,37 11,49 10,86 9,57 9,73 8,49 7,78
Columbi a 15,63 14,19 13,72 11,87 11,70 11,20 11,27 12,07 11,83 10,88
Venezuel a 16,20 16,80 15,00 11,40 9,33 7,47 6,85 8,05 8,45 7,84
Haiti 10,25 11,49 12,82 14,23 15,67 16,80 15,87 14,97 14,51 14,04
Irlanda 4,22 4,48 4,49 4,34 4,41 4,67 6,40 12,01 13,85 14,63
Letoni a 13,83 12,06 11,71 10,03 7,03 6,05 7,74 17,51 19,48 16,21
Portug alia 4,50 6,13 6,32 7,58 7,65 7,96 7,55 9,43 10,77 12,68
Români a 8,11 6,95 7,72 7,17 7,27 6,41 5,79 6,86 6,96 7,18
Greci a 9,98 9,41 10,31 9,99 9,01 8,40 7,76 9,62 12,71 17,86
Sursa: Banca Mondi ală
Economiile în tr anziție ( de exem plu Români a) și st atele din Americ a Latină au fost fo arte
active în cee a ce privește priv atizarea la începutul anilor 2000. Pentru a trece m ai repede l a
economi a de pi ață, majoritatea țărilor au lansat progr ame de priv atizare în m asă, prin c are toate
comp aniile de st at erau sco ase la vânz are, aparținând tuturor domeniilo r: energetic, al utilități-
lor, constructo are de m așini, telecomunic ațiilor, bancar ș.a. Astfel st atul pierde a pachetul m ajo-
ritar de acțiuni. Multe dintre f abrici au fost f aliment ate, altele au cunoscut restructurări.

Figura 3.7. Evoluți a ratei șom ajului în Americ a Latină
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.4. Evoluția
ratei șomajului în America Latină și UE.
– 5,00 10,00 15,00 20,00 25,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN FORȚA DE MUNCĂ
ANI
Evoluția ratei șomajului în America Latină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear (Haiti)

43
Privatizarea a condus l a creștere a numă rului de șomeri, noii p atroni căutând forță de
muncă ieftină, păstrănd un număr m ai mic de angajați decât cel iniți al. Deci, aceasta a fost
princip ala cauză a pierderii locurilor de muncă, acest lucru reflectându -se în r ate ale șom ajului
foarte ridic ate față de restul perio adei. De exemplu, în Argentin a, se po ate rem arca o rată a
șomajului fo arte ridicată in anul 2002 (19,60 % ), la fel fiind ș i cazurile Br aziliei ( 13,04%),
Columbiei (5,63%) și Venezuelei (16,20%), după acest an începând să înregistreze o sc ădere
din acest punct de vedere. În H aiti, însă, lucrurile s -au întâmpl at în mod diferit, începând de l a
o rată a șomajului de 10,25% în 2002 și crescând până l a 16,80% în 2007, cee a ce sco ate în
evidență f aptul că a crescut popul ația activă, însă pi ața nu a avut forț a neces ară pentru a le găsi
un loc de muncă, crescând astfel procentul de șom aj. În Americ a Latină, șomerii sunt, de obicei,
tineri. În Fig. 3.7 se po ate obsev a trendul ascendent înregistr at de Republic a Haiti și trendul
descendent înregistr at de celel alte patru st ate – Argentin a, Columbi a, Brazilia și Venezuel a.
Și cazul României este asemănător cu cel al Argentinei din punctul de vedere al priv ati-
zării, acest fenomen fiind red at printr -o rată a șomajului m ai mare decât în restul perio adei în
anul 2002 (8,11%), urm ată de câtev a fluctu ații în sensul scăderii r atei până în anul 2008.

Figura 3.8. Evoluți a ratei șom ajului în UE
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.4. Evoluția
șomajului în America Latină și UE
Și Letoni a a înregistr at o valoare semnific ativă a ratei șom ajului în anul 2002 (13,83%),
urmată fiind de o scădere până în anul 2007 ( 6,05%), urm ată de o creștere a acestei a în urm a
întrării în recesiune, până l a valoare de 19,48% în 2010. Traseul G reciei a fost unul lini ar, cu
mici fluctu ații, până în anul 2011, când r ata șomajului a crescut alarmant până l a valoarea de
17,86%, 10 puncte procentu ale în decurs de 3 ani (2008 -2011) , acest lucru fiind vizibil în Fig.
0510152025
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011% DIN FORȚA DE MUNCĂ
ANI
E
voluția ratei șomajului în UE
Irlanda
Letoni a
Portug alia
Români a
Greci a
Linear (Greci a)

44
3.8. Același trend ascendent l -au cunoscut și Portug alia și Irlanda, atingând apogeul în perio ada
2009 -2011 (9,43%, 10,77%, respectiv 12,68% pentru Portug alia; 12,01%, 13,85%, respectiv
14,63% pentru Irl anda ). În urm a analizei celor două figuri reprezentând pe de o p arte Americ a
Latină, pe de o p arte Uniune a Europe ană, se po ate observ a că șom ajul este mult m ai ridic at în
țările Americii L atine. În Americ a Latină șom ajul a crescut deo arece ocup area forței de muncă
a scăzut în r aport cu forț a de muncă disponibilă. (ECL AC/ILO, 2012)
Printre mă surile popul are și dr astice, în același timp, pr acticate și recom andate de FMI se
numără scădere a numărului de angajați, atât în mediul priv at, cât și în sectorul public. Pe de o
parte, sunt eficiente pe termen scurt, favorizând creștere a economică, deoarece sc ad cheltuielile
cu salariile ( această scădere fiind m ai mare decât creștere a provoc ată de acordarea indemni-
zației de șom aj care, de obicei, este redusă și e a cu un anumit procent) însă, pe de altă parte, pe
termen lung nu aduce beneficii societății, f avorizând fenomenele ileg ale de tip „muncă l a ne-
gru” s au emigrările în st ate dezvolt atedin punct de vedere economic.
3.7 Analiza comp arativă a creșterii PIB-ului per c apita în Americ a Latină și UE
PIB-ul pe c ap de locuitor (PIB per c apita) măso ară între aga productivit ate economică a
unei țări r aportată la numărul de locuitori al acestei a. Mai exact, se împ arte PIB -ul la popul ația
totală, cee a ce determină rezult atul să exprime nivelul de tr ai al popul ației sau, altfel spus, cât
de prosperă este respectiv a țară. Însă, în acest c az, statele c are au cea mai mare creștere econo-
mică, d ar și popul ație numero asă, nu vor ajunge să fie în top în c azul PIB -ului per capita. Cu
cât o ț ară are mai mulți locuitori, cu atât acest indic ator v a fi mai mic, cee a ce relevă un nive l
de trai mai scăzut. ( www.theb alance.com , 2017)
În tabelul 3.5. este prezentată evoluția PIB -ului per c apita în America Latină și UE în
perioada 2002 -2011, urmând să fie analizate compara tiv figurile 3.9 și 3.10 .
Tabelul 3.5. Evoluți a PIB-ului per capita în Americ a Latină și UE
Ani
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Argentin a -11,9 7,64 7,85 7,69 6,92 7,89 3,00 -6,88 8,99 4,90
Brazilia 1,56 – 0,3 4,35 1,91 2,75 4,92 4,02 -1,11 6,49 2,99
Columbi a 1,07 2,49 3,92 3,35 5,36 5,60 2,33 0,50 2,84 5,47
Venezuel a -10,5 – 9,4 16,23 8,44 8,05 6,99 3,61 -4,70 -2,97 2,65
Haiti -1,9 -1,2 -5,03 0,22 0,66 1,75 – 0,7 1,54 -6,88 4,01
Irlanda 3,81 2,00 4,79 3,49 3,05 0,84 -6,30 -5,53 1,48 – 0,40
Letoni a 8,35 9,48 9,52 11,90 12,92 10,85 – 2,6 -12,91 -1,77 8,16
Portug alia 0,22 -1,3 1,57 0,58 1,37 2,29 0,05 -3,07 1,85 -1,68
Români a 7,13 6,29 8,98 4,82 8,70 8,45 10,28 -6,29 -0,21 1,55
Greci a 3,54 5,54 4,80 0,30 5,34 3,01 -0,60 -4,55 -5,60 – 9,00
Sursa: Banca Mondi ală

45
În America Latină se po ate observ a un trend ascendent în to ate țările studi ate, în timp
ce în Uniune a Europe ană trendul este descendent în perio ada aleasă. În Americ a Latină minimul
s-a înregistr at în Argentin a, în anul 2002 , valoarea procentu ală fiind -11,9%, valoarea fiind
negativă din c auza recesiunii în c are er a statul, urmată fiind de Venezuel a, în același an, cu
-10,5%. În Uniune a Europe ană, minimul a fost înregistr at în Letoni a, în anul 2009, v aloarea
procentu ală a creșterii neg ative fiind de -12,91%, în cl asament urmând Greci a, în anul 2011, cu
o valoare de -9%, v aloare ce preveste a intrarea într-o criză m ajoră a acestui st at.
Maximul a fost atins de Venezuel a în anul 2004, cu o v aloare procentu ală de 16,23%,
fiind urm ată de Argentin a, în anul 2010 cu o v aloarea de 8,99%, în timp ce în UE, v aloarea
maximă a fost înregistr ată în Letoni a în 2006, cu o v aloare de 12,92%, următo area valoare
aparținând acelei ași țări, fiind înregistr ată în anul precedent (11,90%).
În Fig. 3.7. se po ate observ a că valorile neg ative ale PIB-ului per c apita predomină în
anii 2002 -2003, moment în c are Americ a Latină încerc a redres area economiei prin adoptarea a
numero ase politici economico -financiare, și, m ai puțin, în perio ada Marii Crize, când Americ a
Latină a fost m ai puțin afectată.

Figura 3.7. Evoluți a PIB-ului per c apita în Americ a Latină
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.5. Evoluția
creșterii PIB -ului per capita în America Latină și UE.
Maximu l a fost atins de Venezuel a în anul 2004, cu o valoare procentu ală de 16,23% ,
fiind urm ată de Argentin a, în anul 2010 cu o v aloarea de 8,99%, în timp ce în UE, v aloarea
maximă a fost înregistr ată în Letoni a în 2006, cu o v aloare de 12,92%, următo area valoare
aparținând acelei ași țări, fiind înregistr ată în anul precedent (11,90%).
(15,00) (10,00) (5,00) – 5,00 10,00 15,00 20,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evoluția PIB/capita în America Latină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear
(Venezuela)

46
În Fig. 3.7. se po ate observ a că valorile neg ative ale PIB -ului per c apita predomină în
anii 2002 -2003, moment în c are Americ a Latină încerc a redres area economiei prin adoptarea a
numero ase politici economico -financiare, și , mai puțin, în perio ada Marii Crize , când Americ a
Latină a fost m ai puțin afectată.
În schimb, în Uniune a Europe ană, ev oluția PIB-ului per c apita a fost puțin diferită, ur-
mând un tr aseu descendent, așa cum este ilustr at și în Fig. 3.8. Perio ada în care s-au înregistr at
în mod repet at valori neg ative ale PIB -ului/loc. este cuprinsă între anii 2008 -2011, c are se
suprapune perio adei post -criză. Anul 2009 a fost un an reprezent ativ din punc t de vedere al
gravității r ecesiuni i, statele consemnând cele m ai mici valori de până atunci, fiind nevoite să
găsească soluții pentru revenire a la valori pozitive și apelând l a FMI pentru obținere a de îm-
prumuturi c are să le ajute să echilibreze b alanța de plăți și să redreseze economi a.

Figur a 3.8. Evoluți a PIB-ului per c apita în UE
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind prelu ate din T abelul 3.5. Evoluți a
creșterii PIB -ului per c apita în Americ a Latină și UE.
3.8 Analiza comp arativă a creșterii PIB-ului în Americ a Latină și UE
Creștere a economică poate fi defi nită c a o creștere a capacității economiei de a produce
mai multe bunuri și servicii comp arativ cu o perio adă precedentă. D acă economi a reușește să
producă m ai mult , afacerile devin m ai profit abile și prețurile acțiunilor cresc. Acest lucru de-
termină comp aniile să angajeze m ai multe perso ane, deo arece au mai mult c apital pe c are să -l
investe ască. Cu cât sunt cre ate mai multe joburi, veniturile cresc, i ar consum atorii au mai mulți
bani pentru achizițion area mai multor bunuri și servicii, to ate aceste a conduc ând l a creștere
economică.
-15-10-5051015
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evolu
ția PIB/capita în UE
Irlanda
Letoni a
Portug alia
Români a
Greci a
Linear (Români a)

47
Creștere a economică este măsur ată prin fluctu ațiile Produsul ui Intern Brut (PIB). Acesta
măso ară între aga productivit ate economică a unei țări. PIB -ul ia în consider are toate bunurile
și serviciile c are sunt produse într -un st at cu scopul de a fi vândute, indiferent d acă sunt vândute
pe pi ața respectivei țări s au pe piețele externe, însă sunt lu ate în consider are do ar produsele
finale . Exporturile sunt incluse, deo arece se referă l a bunuri produse în ț ara respectivă, i ar
importu rile sunt scăzute. Măsur area creșterii economice nu include serviciile neplătite, adică
nu se i au în consider are indemniz ațiile pentru îngrijire a copilului, munc a volunt ară sau activi-
tățile ileg ale.
Economi a poate fi c aracteriz ată prin ciclicit ate, astfel că analiștii studi ază fenomenul de
creștere economică pentru a observ a în ce st adiu se află economi a unei țări, a unei regiuni s au
chiar economi a mondi ală. Ce a mai bună f ază a acestui ciclu este expansiune a, când economi a
crește susten abil. Dacă creștere a este dep arte de o r ată a creșterii sănăto asă, atunci se cree ază o
bulă specul ativă, aceasta apărând prin anii 2006 -2007, premergător crizei imobili arelor. Când
există mult pre a mulți b ani în economie și pre a puține bunuri și servicii, atunci apare infl ația,
iar acesta este, de obicei, „vârful” din acest ciclu. L a un moment d at, încredere a în economie
dispare, iar când o amenii când popul ația se îndre aptă m ai mult spre vânz are decât spre cum-
părare, economi a se contr actă. Când această fază dure ază m ai mult tim p, se tr ansformă în rece-
siune. (www.theb alance.com , 2017)
Recesiune a economică constituie un declin semnific ativ din c adrul economiei, c are du-
rează m ai multe luni, chi ar ani. Este vizibilă in c adrul sectorului industri al, a ocupării forței de
muncă, venit ului re al și în c azul vânzărilor cu amănuntul („en det ail”) s au cu ridic ata („en-
gros”) . Indic atorul tehnic al recesiunii este reprezent at de existenț a a două trimestre consecutive
cu o creștere economică neg ativă măsur ată cu ajutorul PIB-ului. Recesiune a gravă și de lungă
durată se tr asformă în depresiune, precum ce a din 1929 -1930 – „Marea Depresiune”, c are a
const at în declinul ex agerat al PIB -ului sub 10% și creștere a ratei șom ajului peste 25 %.
(www.investopedi a.com , 2017)
Produsul Inte rn Brut po ate fi calculat conform următo arei formule :
PIB = Consum + Investitii + Exporturi – Importuri ,
cu preciz area că primul element, consumul, include atât consumul priv at (cheltuielile gos-
podăriilor), cât și consumul sectorului public (cheltuielile guvern ament ale). (www.e -econo-
mie.ro , 2017)
În tabelul 3.6. este prezentată evoluția PIB -ului în America Latină și UE în perioada
2002 -2011, urmând să fie analizate comparativ figurile 3.11 și 3.12.

48
Tabelul 3.6. Evoluți a PIB-ului în Americ a Latină și UE
Ani
Țări 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011
Argentin a -10,89 8,84 9,03 8,85 8,05 9,01 4,06 -5,92 10,13 6,00
Brazilia 3,05 1,14 5,76 3,20 3,96 6,07 5,09 – 0,13 7,53 3,97
Columbi a 2,50 3,92 5,33 4,71 6,70 6,90 3,55 1,65 3,97 6,59
Venezuel a -8,86 -7,76 18,29 10,32 9,87 8,75 5,28 -3,20 -1,49 4,18
Haiti -0,25 0,36 -3,52 1,81 2,25 3,34 0,84 3,08 – 5,50 5,52
Irlanda 5,58 3,67 6,72 5,77 5,87 3,80 -4,37 -4,57 2,03 -0,04
Letoni a 7,10 8,43 8,34 10,70 11,89 9,95 -3,61 -14,33 -3,79 6,21
Portug alia 0,77 -0,93 1,81 0,77 1,55 2,49 0,20 -2,98 1,90 -1,83
Români a 5,18 5,52 8,36 4,17 8,06 6,86 8,46 -7,07 -0,80 1,06
Greci a 3,92 5,79 5,06 0,60 5,65 3,27 -0,34 -4,30 -5,48 -9,13
Sursa: Banca Mondi ală
În Americ a Latină, trendul gener al a fost descendent, reflectând faptul că aceștia au
reușit să cuno ască o ușo ară creștere economică și să se mențină de -alungul timpului (Fig. 3.9).
Chiar dacă au fost în recesiune l a începutul anilor 2000, după fin anțarea FMI-ului, Argentin a și
Brazilia au reuțit să cre ască PIB -ul țări i, de l a valori neg ative, ajungând să fie pozitiv (2004 –
Argentin a 9,03%, Br azilia 5,76%), însă au renunț at la ajutorul acestor a în momentul în c are și-
au revenit din c auza politicilor dr astice pe c are le impune au în schimbul fin anțărilor, d ar și din
cauza faptului că f avoriz au comp aniile americ ane existente în Americ a de Sud și băncile stră-
ine, popul ația latino-americ ană având de suferit, scăzând nivelul de tr ai.

Figur a 3.9. Evoluți a PIB-ului în Americ a Latină
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind prelu ate din T abelul 3.6. Evoluți a
creșterii PIB -ului în Americ a Latină și UE.
(15,00) (10,00) (5,00) – 5,00 10,00 15,00 20,00
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evoluția PIB
–
ului în America Latină
Argentina
Brazilia
Columbia
Venezuela
Haiti
Linear
(Argentina)

49
Cu to ate aceste a, guvern anții l atino-americ ani au reușit să își plăte ască d atoriile f ață de
fond și să renunțe l a cerere a de noi fin anțări, considerând că pot găsi și prin forțe proprii soluții
pentru a avea stabilitate economică. Cel m ai bun exemplu este Columbi a care și-a menținut un
nivel pozitiv în to ată perio ada studi ată fără a avea nevoie de intervenți a fondului.
În UE, intervenți a FMI-ului a avut un imp act pozit iv asupra creșterii economice, putând
da drept exemplu c azurile României și Letoniei. Și celel alte trei st ate au reușit să se redreseze
economic până în prezent . După ce st atul român a primit fin anțare de tip st and-by în 2009, PIB –
ul României a început să crească, în 2011 devenind pozitiv (1,06%). În c azul Greciei, Irl andei
și Portug aliei, putem observ a momentul critic în c are au avut nevoie urgentă de fin anțare, în
anul 2011, fiind singurele c are au înregistr at valori neg ative ale PIB -ului (Portug alia: -1,83%,
Greci a: -9,13%, Irl anda:-0,04%). Trendul gener al care po ate fi observ at în Fig.3.10. este des-
crescător.

Figura 3.10. Evoluți a PIB-ului în UE
Reprezent area grafică aparține autorului, datele fiind preluate din Tabelul 3.6. Evoluția
creșterii PIB -ului în America Latină și UE.
Progr amele impuse de FMI au ajutat statele aflate în imp as să aibă o creștere economică
în anii de sprijin, însă creștere a nu a fost susten abilă, FMI -ul negăsind soluțiile neces are pentru
majorarea veniturilor st atului repectiv. Pe termen mediu și lung exist a oricând posibilit atea de
a reveni l a cifrele din momentele nef avorabile, b a chiar se pute au depăși, însă în sens neg ativ.
Pe pl an extern , recesiune a a fost aliment ată din două părți: o d ată prin f aptul că fiind în
recesiune, țările în c are se export a și-au micșor at cerere a, ceea ce a condus l a exporturi în scă-
dere, i ar în al doile a rând prin prism a băncilor -mame care nu au mai finanțat băncile -fiice pentru
-20-15-10-5051015
2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011%
ANI
Evoluția PIB
–
ului în UE
Irlanda
Letoni a
Portug alia
Români a
Greci a
Linear
(Români a)

50
acordarea de credite, l a fel cum se întâmpl a în trecut. Aceste lucruri au determin at scădere a
economică și efectu area de disponibilizări în mediul priv at, cee a ce a condus l a micșor area
veniturilor buget are și creștere a cheltuielilor buget are, din c auza faptului că se acordau din ce
în ce m ai multe indemniz ații de șom aj, che ltuielile trebuind a fi suport ate de st at. Pe pl an intern ,
stoparea creditării a provoc at o scădere a cererii interne c are, inevit abil a crescut numărul de
șomeri din mediul priv at.
Criza a afectat cele două regiuni studi ate în două perio ade diferite, suge rând f aptul că
nu perio ada este import antă, ci politicile adoptate și efectele s ale pe termen scurt, mediu și lung.
Guvern anții urmăresc obținere a de rezult ate pozitive cel mult pe termen mediu, deo arece
această perio adă de m aximum 5 ani coincide cu un m andat elector al, iar efectele pozitive tre-
buie evidenți ate în acea perio adă.
În concluzie, l atino-americ anii au fost sprijiniți de Fondul Monet ar Intern ațional la înce-
putul anilor 2000, resimținndu -se o ușo ară creștere economică după primire a fondurilor și e chi-
librarea balanței de plăți. Exporturile și importurile au contribuit l a creștere a PIB-ului în sensul
în care exporturile au fost m ai mari decât importurile l a începutul perio adei studi ate, măsură
aplicată cel m ai des în momentul în c are se urmărește ieș irea din criză. Au fost studi ate și nive-
lurile infl ației și ale șom ajului p entru a relev a efectele crizei.
Prin renunț area la sprijinul fondului, Americ a Latină a demonstr at că po ate reuși și fără
ajutor din exterior, în timp ce în UE, st atele au fost forț ate de M area Criză din 2008 să apeleze
la ajutorul acestor a, deo arece er au ameninț ate de intr area în inc apacitate de pl ată. Cazul Greciei,
însă, a demonstr at că și FMI -ul trebuie să revizui ască progr amele de austerit ate și să le f acă m ai
adaptabile condiți ilor economice, soci ale și politice din st atul respectiv, deo arece Greci a a tre-
buit să tre acă prin opt pl anuri de austerit ate pe parcursul a trei ani, cu urmări asupra nivelului
de trai al popul ației, însă fără diferențe not abile în cee a ce privește econom ia. Majoritatea state-
lor decid, după o criză m ajoră, să nu m ai apeleze l a fond și să încerce să conce apă politice
economice f avorabile st atului respectiv, deo arece progr amele de austerit ate nu vize ază în pri-
mul rând binele popul ației, ci pe cel al comp aniilor străine, pentru a nu înregistr a pierderi fo arte
mari.

51
Concluzii și propuneri

Obiectivul m ajor al Fondului Monet ar Intern ațional este constituit de acordarea de credite
și împrumuturi țărilor -membre c are prezintă un deficit al balanței de plăți, având c a princip ală
condiție aplicarea unei reforme economice și a unei întregi serii de politici de ajustare. Resur-
sele fin anciare oferite membrilor se prezintă sub form a aranjamentelor de tip st and-by și a faci-
lităților de fin anțare care urmăresc reducer ea datoriei externe. M ai mult, FMI -ul furnize ază
asistență tehnică și consult are fin anciară, promove ază politici m acroeconomice (fisc ale, mo-
netare, soci ale, ale cursului de schimb, ale liber alizării), politici structur ale care vor să stimuleze
economi a statelor-membre și să dezvolte reformele soci ale, fin anciare și ale pieței de muncă.
Însă aceste progr ame de austerit ate vin l a pachet cu o serie de costuri atât pentru pătur a săracă
a unei n ațiuni (elimin area unor ajutoare, îngheț area pensiilor și a salariilor, disponibilizări în
masă, creștere a taxelor, a impozitelor și a accizelor, introducere a de taxe și impozite noi etc.) ,
cât și pentru ce a mai puțin săr acă (reducere a salariilor, a subvențiilor buget are ș.a.), efectele
acestor măsuri resimțindu -se în m ai mare măsură asupra celor aflați sub pr agul de sărăcie s au
asupra categoriilor vulner abile.
Potrivit lui P atrick Len ain, criticile privind condiționările FMI -ului sunt de n atură politică
și academică. Criticile academice aparțin unor economiști (G. Myrd al, Arthur Lewis, H ans Sin-
ger ș. a.) care susțin idee a că măsurile lu ate de țările nedezvolt ate sunt prim are, aceste a fiind
dublate de schimbări subst anțiale de structură și de modele pe c are se b azează rel ațiile intern ați-
onale. Aceștia consideră că FMI -ul aplică întotde auna aceleași măsuri, indiferent de ț ară și de
necesitățile s ale economice, neluând în c alcul particul aritățile unei țări în dezvolt are. Aceștia
evidenți ază faptul că progr amele de austerit ate impuse de Fond au obiective greșite în r aport cu
obiectivele st atelor în dezvolt are, punând accent pe aspectele m acroeconomice, și nu pe proble-
mele re ale ce rezidă din m anagementul microeconomic.
Criticii acuză FMI -ul că mereu recom andă aceleași măsuri de reducere a cheltuielilor pu-
blice, c are conduc inevi tabil la o descreștere dr astică a cererii intern aționale și, în speci al la
anularea proiectelor de investiții publice, cum ar fi, de exemplu, cele leg ate de infr astructură,
care sunt extrem de neces are în m ajoritatea statelor.
Existenț a FMI-ului în țările cu dificultăți privind b alanța de plăți nu proteje ază pl asamen-
tele risc ante ale investitorilor. În aceste c azuri, FMI -ul nu oferă resurse fin anciare supliment are

52
pentru a preveni crizele iminente, exceptând c azul în c are se aplică un pl an de reform are eco-
nomic. Actualul criticism c are se aduce Fondului este în concord anță cu perio ada economică
pe care um anitatea a traversat-o, și anume criz a economică. În aceste circumst anțe, FMI -ul se
prezintă c a un creditor simil ar celui de acum un secol, din timpul M arii Crize. Singur a diferență
notabilă este că intervențiile vechiului FMI er au punctu ale și moder ate, necesitățile de credit are
fiind limit ate la un grup de st ate pentru a salva investițiile creditorilor pe acele piețe c are au
cunoscut liber alizarea. Astăzi, intenți a FMI-ului este de a sprijini instituțiile fin anciar-monet are
pe pi ața globală, prin intervenții convergente și congruente împreună cu alte instituții c a Banca
Mondi ală sau Uniune a Europe ană. Optic a FMI-ului a rămas aceeași, adică se referă l a procesul
de credit are sub anumite condiții și, atâta timp cât aceste a sunt respect ate de către guvernele
țărilor respective, conform acordurilor se elibere ază și alte tranșe.
Odată cu intr area în criză în anii 2007 -2008, tot m ai multe st ate au fost aproape de intrarea
în faliment, din c auza faptului că nu au găsit soluțiile neces are pentru menținere a stabilității
economiei, astfel că aceste a au fost nevoite să încheie diverse acorduri cu FMI -ul și celel alte
insttuții credito are pentru a echilibr a balanța de pl ăți (de exemplu, c azurile Greciei, Letoniei
sau Portug aliei). FMI -ul a reușit, prin progr amele de austerit ate propuse să st abilizeze tempor ar
economi a acestor țări, însă, din c auza măsurilor mult pre a dure, nivelul de tr ai al popul ației a
fost afectat drastic, determinând m ajoritatea statelor c are avea acorduri închei ate cu acest Fond
să renunțe l a reînnoire a lor.
Concluzionând, reform area FMI-ul este din ce în ce m ai neces ară. Greșelile pe c are aceștia
le fac constituie rezult atul concepției fund ament aliste de pi ață. Aceștia ignoră f aptul că nu există
piață liberă în tot alitate: există regul amente fin anciare, protecși a consum atorului, st andarde,
legi etc. Prin urm are, există un număr m are de limitări, i ar piața nu ar pute a exist a fără aceste
legi și reguli de funcțion are. Pe de altă parte, obiectivul princip al al acestei instituții nu este
stabilitatea financiară glob ală, ci asigur area veniturilor creditorilor , chiar cu prețul creării unor
dezechilibre glob ale (există st ate foarte bog ate și st ate foarte săr ace, discrep anța dintre aceste a
fiind extrem de alarmantă). Aceasta pornește inclusiv de l a sistemul de vot are, numărul de vo-
turi atribuit fiecărei țări fiind în strânsă legătură cu cot a de particip are la Fond. De asemene a,
ar trebui revizuit și setul de mă suri pe c are îl aplică, pentru a încerc a să îl adapteze situ ației
economice din ț ara pe care o asistă, precum și necesităților popul ației.

53
Lista figurilor

 Figur a 3.1. Evoluți a exporturilor în Americ a Latină
 Figur a 3.2. Evoluți a exporturilor în UE
 Figura 3.3. Evoluți a importurilor în Americ a Latină
 Figur a 3.4 Evoluți a importurilor în UE
 Figur a 3.5. Evoluți a inflației în Americ a Latină
 Figur a 3.6. Evoluți a inflației în UE
 Figur a 3.7. Evoluți a ratei șom ajului în Americ a Latină
 Figur a 3.8. Evoluți a ratei șomajului în UE
 Figur a 3.7. Evoluți a PIB-ului per c apita în Americ a Latină
 Figur a 3.8. Evoluți a PIB-ului per c apita în UE
 Figur a 3.9. Evoluți a PIB-ului în Americ a Latină
 Figur a 3.10. Evoluți a PIB-ului în UE

Lista tabelelor

 Tabelul 3.1. Evoluți a export urilor în Americ a Latină și UE
 Tabelul 3.2. Evoluți a importurilor în Americ a Latină și UE
 Tabelul 3.3 Evoluți a inflației în Americ a Latină și UE
 Tabelul 3.4. Evoluți a ratei șomajului în Americ a Latină și UE
 Tabelul 3.5. Evoluți a PIB-ului per c apita în America Latină și UE
 Tabelul 3.6. Evoluți a PIB-ului în Americ a Latină și UE

54
Bibliogr afie

1. Academi a Română, Institutul de Lingvistică Iorgu Iord an, „Dicțion arul Explic ativ al
Limbii Române ”, ed. a doua revizuită și adăugită, Ed. Univers Enciclopedic, 2009 ;
2. Aniței, N.C., „ Instituții fin anciare intern aționale”, Ed. Lumen, I ași, 2011 ;
3. Bran, Paul (coord.), „Relații valutar-financiare intern aționale”, Ed. Didactică și Ped ago-
gică, București, 1990;
4. Colectivul C atedrei de Economie și Politici Economice, „Economie ”, ed. a opta, Ed.
Economică, București, 2009 ;
5. Drăgoescu, M, „Fondul Monet ar Intern ațional”, Ed. Dimitrie C antemir , Tg. Mureș,
2000;
6. Gaftoniuc, S, „Finanțe intern aționale”, Ed. Economică, București, 2000;
7. Lenain, P., „The IMF ”, Ed. Coresi, București, 1997;
8. Skidmore, T.E., Smith, P.H., Green, J.N., „Modern L atin Americ a”, ed. a șaptea, Ed.
Oxford University Press, Inc., New York, 2010;
9. Stiglitz, J.E., „Making glob alization work ”, Ed. W.W. Norton&Comp any, New York,
2007;
10. Stoic a, E.C., „Finanțe publice ”, Ed. Universit ară, București, 2004;
11. Zaharia, R.M., „Economie mondi ală”, Ed. ASE, București, 2005.
Articole științifice
1. Bastian, E., Soihet, E., Argentin a y Brasil. Des afios m acroeconómicos, Revist a Pro-
blem as des Des arrollo, Volumul 43, Nr. 171, octombrie -decembr ie 2012 ,
http://www.revist as.unam.mx/index.php/pde/ article/view/33584 , accesat la data de 2
martie 2017, or a 19.00;
2. ECL AC/ILO (Economic Comission for L atin Americ a and the C arribe an/ Intern ati-
onal Labour Org anization), The employment situ ation in L atin Americ a and the C arib-
bean May, Number 6,2012,http://repositorio.cep al.org/bitstre am/handle/11362/37588/
ECL AC-ILO-Bulletin6_en.pdf;jssionid=B69ECD2F29 A001004 A5A1F38D341D AB?
sequence=1, accesat în lun a mai, 2017;
3. Marinaș, M. C., Eficienț a politicii fisc ale în comb aterea efectelor crizei economice. O
analiză b azată pe liter atura economică, Economie teoretică și aplicată, Volumul XVII,

55
No. 11(552), 2010, http://store.ect ap.ro/articole/527_ro.pdf , accesat în lun a mai 2017,
ora 18.00;
4. Popa, C.C., Monet ary System . Function al and Institution al Structure, MPR A Paper
No.3737, post at la 4 iulie 2007, https://mpr a.ub.uni -muenchen.de/3737/ , accesat la 5
ianuarie 2017, or a 18.00;
5. Serrano, F., Summ a, R., M acroeconomic Policy, Growth and Income Distribution in the
Brazilian Economy in the 2000s, Revist a Investig atión Económic a, Volumul LXXI, Nr.
282, octombrie -decembrie 2012, p. 55 -92, http://cepr.net/public ations/reports/m acroe-
conomic -policy -growth -and-income -distribution -in-the-brazilian-economy -in-the-
2000s, accesat la data de 3 m artie 2017, or a 15.00;
6. Taylor, L., The Revival of the Liberal Creed: The IMF, The World Bank and Inequality
in a globalised economy, Center for Economic Policy Analysis, New York, 1998,
http://www.redeco.economi a.unam.mx/Redeco/Pdf/bibliogr afia/taylor%20l ance.pdf ,
accesat în luna mai 2017, ora 12.00.
Webogr afie
1. http://www.imf.o rg/extern al/about.htm accesat în luna ianuarie 2017 , ora 18.35 ;
2. http://www.imf.org/en/ About/F actsheets/IMF -at-a-Glance accesat în luna ianuarie
2017, or a 11.05 ;
3. https://ww w.histori a.ro/sectiune/gener al/articol/1929 -1933 -americ a-in-colaps-istori a-
marii-crize -economice accesat în luna ianuarie 2017, or a 12.46 ;
4. http://www.imf.org/extern al/about/govstruct.htm accesat în lun a febru arie 2017, or a
15.24 ;
5. http://www.imf.org/en/ About/Factsheets/Where -the-IMF-Gets-Its-Money, accesat în
luna febru arie 2017, or a 11.10 ;
6. http://www.imf.org/extern al/np/exr/f acts/sdr.htm accesat în luna febru arie 2017, or a
10.25 ;
7. http://www.imf.org/en/ About/F actsheets/Sheets/2016/07/14/12/21/IMF -Quot as accesat
în luna febru arie 2017, or a 12.00 ;
8. http://www.imf.org/en/ About/F actsheets/IMF -Lending accesat în luna febru arie, or a
15.50 ;
9. http://www.everyculture.com/ A-Bo/Argentin a.html accesat în luna febru arie 2017, or a
16.30;

56
10. http://www.everyculture.com/Bo -Co/Brazil.html , accesat în luna febru arie 2017, or a
19.00;
11. http://www.everyculture.com/Ge -It/Haiti.html, accesat în luna febru arie 2017, or a
19.30;
12. http://www.glob alsecurity.org/milit ary/world/h aiti/politics.htm, accesat în luna martie
2017, or a 18.00;
13. https ://www.brit annica.com/event/H aiti-earthqu ake-of-2010#toc286766, accesat în
luna martie 2017, or a 18.00;
14. http://news.trust.org/item/20140110055525 -t23zj /?source=dp agerel, accesat în lun a
martie 2017, or a 20.00;
15. http://www.everyculture.com/To -Z/Venezuel a.html, accesat în luna martie 2017, or a
14.00;
16. https://www.thegu ardian.com/world/2016/jun/22/venezuel a-economic -crisis -guardian-
briefing, accesat în luna martie 2017, or a 15.00;
17. http://fortune.com/2016/02/20/venezuel a-oil-boliv ar/, accesat în luna martie 2017, ora
19.00;
18. http://www.everyculture.com/Bo -Co/Colombi a.html, accesat în luna martie 2017, or a
10.00;
19. http://www.oecd.org/economy/colombi aseconomicoutlookisstrongbutdeepch allenges-
remainoecds ays.htm, accesat în luna martie 2017, or a 13.30;
20. http://www. abcolom bia.org.uk/m ainpage.asp?m ainid=76, accesat în luna martie 2017,
ora 15.45;
21. http://www.worldb ank.org/en/country/colombi a/overview, accesat în luna martie 2017,
ora 18.00;
22. http://www.cont a.ro/diction ar_online_Export.html , accesat în lun a mai 2017, or a
12.00 ;
23. https://www.tr adeville.eu/tr adepedi a/inflatia , accesat în lun a mai 2017, or a 15.00;
24. https://www.theb alance.com/wh at-is-economic -growth -3306014 , accesat în lun a mai
2017, or a 10.15;
25. http://www.investopedi a.com/terms/r/recession. asp, accesat în lun a mai 2017, or a
12.20;
26. http://e -economie.ro/cum -se-calcule aza-pib-ul/, accesat în lun a mai 2017, or a 13.00;
27. https://www.theb alance.com/gdp -per-capita-formul a-u-s-comp ared-to-highest -and-lo-
west-3305848, accesat în lun a mai 2017, or a 13.30;

57
28. http://www.investopedi a.com/terms/u/unemployment. asp, accesat în lun a mai 2017, or a
14.00;
29. http://theirel andinstitute.com/citizen/c04 -miranda-molin a-page.html, accesat în lun a
mai 2017, or a 19.00 ;
30. http:// atlas.medi a.mit.edu/en/ , accesat în lun a mai 2017, or a 10.00;
31. https://www .theb alance.com/imports -definition -examples -effect -on-economy –
3305851 , accesat în lun a mai 2017, or a 18.00;
32. http://www.economyw atch.com/world_economy/h aiti/export -import.html, accesat în
luna mai 2017, or a 17.00;
33. http://www.fin antare.ro/stire -11704 -Condit iile-si-politicile -impuse -de-acordul –
Rom aniei-cu-FMI.html, accesat în lun a mai 2017, or a 19.00;
34. http://www.g andul.info/stiri/criz a-din-greci a-in-cifre-4-guverne -8-planuri-de-auste-
ritate-2-planuri-de-ajutor -si-nicio -rezolv are-14524161, accesat în lun a mai 2017, or a
19.00;
35. http://www.zf.ro/business -intern ational/pentru -banii-ue-si-fmi-portug alia-vinde –
comp anii-si-inghe ata-salariile-de-la-stat-8233910, accesat în lun a mai 2017, or a 15.00;
36. http://unimedi a.info/stiri/ -26541.html, accesat în lun a mai 2017, or a 15.40;
37. http://www1.g andul.info/intern ational/letoni a-taie-pentru -a-treia-oara-salariile-si-pen-
siile-ca-sa-prime asca-banii-fmi-4566900, accesat în lun a mai 2017, or a 16.00;
38. http://www.b anknews.ro/stire/34164cumoduc azistateleimprumut atedefmi.html,
accesat în luna mai 2017, or a 18.00;
39. http://www.nytimes.com/2002/08/08/business/imf -agrees -to-loan-of-30-billion -for-
brazil.html, accesat în lun a mai 2017, or a 20.00;
40. http://www.economist.com/news/ americ as/21595471 -latinameric as-weakest-econo-
mies -arereaching -breaking-point -party-over, accesat în lun a mai 2017, or a 12.00;