UNIVERSIT ATEA OVIDIUS din [602499]

UNIVERSIT ATEA „OVIDIUS” din
CONST ANȚA
FACULT ATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
Afaceri intern aționale

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordon ator științific:
Conf. Univ. Dr.Utute anu Simon a- Luize
Absolvent: [anonimizat]
2018

UNIVERSIT ATEA „OVIDIUS” din
CONST ANȚA
FACULT ATEA DE ȘTIIN ȚE ECONOMICE
Afaceri intern aționale

ASIGUR AREA DE VI AȚĂ ÎN
ROMÂNI A

Coordon ator științific:
Conf. Univ. dr. Utute anu Simon a- Luize
Absolvent: [anonimizat]
2018

3
CUPRINS

4

INTRODUCERE

5

6
1. ASPECTE CONCEPTU ALE PRIVIND ASIGURĂRILE DE VI AȚĂ

1.1. Evoluție . Scurt istoric
Omu l în toată existenț a sa a avut nevoie de protecție. În decursul vieții s ale el face
eforturi pentru a se protej a în fața unor evenimente ce le pot afecta existen ța și dezvolt area.
Prin măsurile lu ate în decursul dezvoltării societății, omul a încerc at să se pună l a
adăpost de consecințele unor evenimente nedorite. Cu to ate aceste a a rămas neputincios în
fața unor c atastrofe n aturale gener atoare de m ari pagube. Rol ul asigurării este acela de a oferi
oamenilor securit ate, altfel spus acela de a-i ajuta pe cei c are suferă evenimente neg ative.
Așa cum sublini ază și Henry Ford, viața oamenilor a fost și este amenin țată de cele m ai
imprevizibile fenomene pe c are le compo rtă natura și activit atea complex ă pe care aceștia o
dezvolt ă. Indiferent c ât de mult ă grijă acordăm evit ării problemelor s au protec ției familiei și a
bunurilor person ale, riscul exist ă în viața noastră aducând pierderi m ateriale și financiare.
Asigur ările se pr actică încă din Antichitate , oamenii fiind ocupați de a preveni dar mai
ales de a suporta în comun pagubele suferite de unii membrii ai comunității, atât pagubelor
materiale cât și consecințele financiare ale accidentelor și deceselor membrilor comun ității.
Aceată oportunit ate a luat naștere odată cu nevoile negustorilor de a acoperi riscurile pierderii
mărfurilor, uneori a întregii averi, d atorită pericolelor m ării, pir aterie, furtuni și multe altele.
Egiptienii , meșteșug ari tăietori de pi atră, sunt cei c are au cre at pentru prim a dată un
fond comun de întrajutor are (de protec ție), din c are se acopere au pierderile suferite de
meste șugarii care contribui au la form area fondului pentru acoperire a pagubelor provoc ate de
diverse evenimente neg ative.
În Grec ia Antică, societățile politice și meșteșugărești, prin cotiz ații lun are, au fost
oblig ate de către legisl atorul Solon să constituie un fond comun. Acest fond er a
destin atreparării prejudiciilor survenite în interiorul grupului. Conform inform ațiilor cules e
acest tip de cotiz ație este ce a dintâi asigur are oblig atorie.
În Rom a Antică întâlnim “societ ăți de binef acere” , societăți ce funcțion au pe b aza unor
cotiz ații de înscriere, unde se adunau bani ce urm au să acopere cheltuieli le de înmorm ântare și
întrajutorare a familiilor membrului deced at. Această formă de protecție er a simil ară cu cee a
ce definim în ziu a de astăzi asigur are de vi ață1.
În Evul Mediu situația deja se schimbă și pe lângă faptul că această cotiz ație lunară sau
anuală pe c are membrul er a obligat să o achite, cotiz ația era stabilită în funcție de vărstă.
Pentru vârstnici sum a ce trebui a plătită pentru a își păstr a calitatea de membru în “ghindă”,

7
definit ă ca fiind asociație de ajutor reciproc ce reunește meșteșug arii și lucrătorii din același
domeniu, er a mai mare deo arece riscul de deces er a mult m ai ridic at pentru aceștia. Prin
stipul area acestei reguli s -a pus accentul pe diferențele în riscul de deces pentru perso anele de
vârste diferite.
O formă speci ală de asigur are a apărut în Fr anța secolului al XVII -lea constituită dintr –
un sistem de acordare a rentelor vi agere. Anual membrii plăte au acestui fond anumite sume de
bani. Această sumă depusă produce a an de an profir ce er a ulterior împărțit între membrii.
Dacă unul dintre p articip anți mure a, urm așii er au cei ce prime au sum a de bani depusă de -a
lungul vieții, profitul revenind însă celorl alți particip anți.
Acest sistem d enumit “tontine” a fost răsp ândit în Germ ania, Olanda și Anglia.
Tontin a a evolu at ulterior și a creat idee a de astăzi ce s tă la baza caselor de economii.
Datorită creșterii import anței și devenirii acestei a centru comerci al renumit, cât și
datorită apariției unei cereri re ale pentru asigur are, spre sf ârșitul secolului al XVII -lea, Londr a
dezvolt a, ofere a și practica asigurări mai evolu ate și diversific ate:
 Asigurările pe termen scurt – acest tip de asigur are er a contr actat pe o perio adă
determin ată, acoperind do ar riscul de deces. În principiu er au utiliz ate de către cei ce
asigur au transportul pe m are și er au folosite c a și garanție a unor împrumuturi;
 Asociațiile mutu ale de asigurări – denumite și „cluburi de autoasigur are”, membrii
particip au cu o anumită sumă în vedere a creării unui fond, fond din c are se plăte au
sume de b ani membrilor f amiilor în c az de deces. Cotiz ația se stabilea în funcție de
numărul de membrii și st atistic, numărul de decese;
 Anuitățile – reprezent a o formă de asigur are de pensie, oferind un venit pe o anumită
perio adă de timp. De m are ajutor au fost în speci al pentru văduve.
La finalul anilor 1680, se deschi de o cafenea care în scurt timp de vine cea mai
popul ară printre deținătorii de nave și negut atori, autom at, o import antă sursă de inform ații în
domeniu. Perso anele ce dore au să cotizeze pentru asigurări alegea acest loc, devenind locul
princip al de întalnire dintre p ărtile. Cafeneau aceasta era deținută de către Edward Lloyd , iar
astăzi Lloyd’s of London reprezint ă în Londr a, liderul pie ței de asigur ări maritime și alte
tipuri speci alizate.
Asigur area, așa cum o percepem în zilele no astre are ca izvor de apariție tot Londr a
anilor 1666, când, în m arele incendiu, au fost distruse peste 13.000 de c ase și a curm at mai
multe vieți omenești. În urm a dezastrului, Nichol as Barbon, un economist brit anic și un
specul ator fin anciar a deschis primul birou pen tru asigur area clădirilor. La câțiva ani după

1 Bistrice anu, D., Berce a, Gh., Bercea, Fl., Macovei, E., Lexicon de protec ție soci ală, asigur ări și reasigurări ,
Editur a Karat, 1998 , p 35.

8
eveniment , englezul a înfiin țat prim a comp anie de asigur ări de incendii din Anglia, denumit ă
“The Fire Office”.
În St atele Unite ale Americii, până în anii 1850, pi ața asigurărilor a fost domini ată de
către soc ietățile de asigur are engleze. După anii 1850, Elizur Wright a susținut legifer area
controlului asupra societăților de asigur are și a creat mai multe societăți de asigur are
americ ane. Tot el a fost cel c are a contribuit l a elaborarea unei metode de c alcul corecte în
vedere a calculării rezervei de prime l a asigurările de vi ață. Conform The Bible of Life, Elizur
Wright este consider at părintele asigurărilor de vi ață.
Îmbunătățiri c alitative în acest domeniu au fost aduse od ată cu apariția preocupării
colectăr ii și centr alizării inform ațiilor demogr afice, apariția tabelelor de mort alitate, pe b aza
căror a a fost posibilă c alcularea primelor de asigur are. Cu aceste inform ații puse l a îndemână
s-a putut dovedi că prețul unei asigurări de vi ață po ate fi c alculat în funcție de vârst a
contr actantului. L a începutul secolului al XVIII -lea a fost introdus conceptul de „primă
nivel ată”2.
În Români a cele dintâi forme de asigur are se regăsesc încă din ainte de secolul al XIX –
lea. Breslele din Tr ansilv ania (în secolul al XIV -lea) au fost primele org anizații de pe
teritoriul românesc c are au practicat o formă de asigur are. Aceste a funcțion au pe principiul
mutu alității și într ajutorării și fiec are membru er a oblig at să plăte ască o t axă de înscriere, i ar
periodic o cotiz ație. Sum ele ce se strânge au erau folosite pentru a suport a cheltuielile de
înmormânt are ai membrilor și pentru a ajuta membrii f amiliilor deced atului atunci când
aceștia rămâne au fără posibilități.
Odată cu dezvolt area societății româneș ti și cu creștere a gradului de complexit ate a
activităților desfășur ate a sporit și dorinț a oamenilor prntru procesul de asigur are. Prim a
organizație de asigur are propriu -zisă a luat naștere l a Brașov l a mijlocul secolului al XIX -lea
de către Asociația Meseri așilor sub denumire a de Institutul N ațional de Pensii din Br așov.
Caracterul acestei instituții er a specific asigurărilor de vi ață.
La începutul secolului XX s -a constituit societ atea de asigurări Asigur area –
Române ască, i ar prin politic a ce o promov a – asigurări popul are de vi ață fără ex aminare
medic ală – a avut o ascensiune r apidă. În 1952 apare Administr ația Asigurărilor de St at ce
promov a asigurările de vi ață și asigurările de vi ață mixte.
Deja după anii 1990 apar societăți de asigur are cu capital priv at ce concure ază între e le,
încercând în același timp să țină p asul și cu restul Europei în cee a ce privește domeniu

2 Ciurel, V., Asigurări și Re asigurări. Abordări teoretice și pr actice intern aționale, Editur a All Beck, București,
2000, p 21.

9
inovație: UNIT A S.A (1990), AGRAS S.A. (1991), ARDAF S.A. (1992), Ion Țiri ac ASIT
S.A. (1994), OMNI ASIG S. A. (1994), OMNI ASIG – asigurări de vi ață (1998), ș. a.m.d.
1.2.Conceptul și c aracteristicile asigurării de vi ață
Asigur area este o form ă de protec ție bazată pe un contr act, prin c are o perso ană fizică
sau juridic ă care se v a numi asigur at, cede ază anumite riscuri unei perso ane juridice –
asigur ator, pl ătind asiguratorului o sum ă de bani numit ă prim ă de asigur are3. În baza sumei
încasate asigur atorul se oblig ă prin contr act să plătească asigur atului desp ăgubiri în cazul în
care evenimentele prev ăzute în contr act au loc.
Într-un sens m ai larg și din punctul de veder e al societăților de asigur are – asigur area
transfer ă riscul de l a o perso ană la un grup de perso ane c are astfel po ate m ai ușor sa
compenseze fin anciar daunele suferite.
Atunci când vorbim despre asigur are de vi ață ne gândim l a faptul că v iața noastră este
amenin țată de multe riscuri, riscuri ce ne afecte ază capacitatea de munc ă sau uneori chiar
viața, iar prin intermediul acestei forme de asigur are, ne protejăm pe noi, cât și pe urm așii
noștrii în c azul producerii unui eveniment nefericit.
Având în vedere definiți a de m ai sus putem observ a că există m ai mult de două părți
implic ate, atunci când discutăm despre asigur area de vi ață:
 Asiguratorul – societ atea de asigur are;
 Asiguratul – perso ana acărei vi ață se asigură;
 Beneficiarul asigurǎrii – perso ana ce v a încasa suma asigur ată în urm a decesului
asigur atului. Ȋn cazul asigurǎrilor de viață beneficiarul este urmașul sau soția/soțul.
 Contractantul asigurǎrii – persoana fizicǎ sau persoana juridicǎ care contracteazǎ
asigurare poate sǎ nu facǎ parte din contrac tul de asigurare. O societate comercialǎ
poate cump ăra o asigurare pentru angajați i săi.
Asigur area de vi ață este mod alitatea prin c are aceste riscuri sunt prelu ate de o comp anie
de asigur ări, care în schimbul unei sume de b ani prest abilite prei a aceste ri scuri, și în cazul
producerii evenimentului nedorit v a despăgubi perso ana asigur ată sau benefici arul acestui a4.
Pe scurt, asigur ările de vi ață sunt produse fin anciare oferite de c ătre comp anii
speci alizate care ofer ă, de l a caz la caz, protec ție prin inter mediul asigur ărilor de vi ață clasice
și facilite ază economisire a prin asigur ările de vi ață cu acumul are de c apital5.

3 Ce reprezintă asigurările și l a ce folosesc?, disponibil onli ne http://www.1 asig.ro/Ghid -Asig-13,125.htm ,
accesat în d ata de 3 m ai 2018.
4 Galiceanu, I., Economia asigur ărilor, Editura Universitaria, Craiova, 1996, p.199.
5 Jennigs, M. – Asigurarea perfect ă, Editura. Na țional, Bucures ți, 1998, trad. Daniela Neagoe, p.52 .

10
Riscul în asigur area de vi ață este consider at a fi decesul, însă acesta este un eveniment
cert, singur a incertitudine a acestui a este momen tul în c are el se po ate sau se v a produce.
Asigurările de vi ață, după cum am văzut și vom observ a pe parcursul prezentei lucrări,
prezintă un gr ad de complexit ate ridic at, atât prin n atura riscurilor, cât și prin formele și
tehnicile de re alizare a lor, având anumite c aracteristici ce nu se întâlnesc în rândul
asigurărilor gener ale:
 Față de celel alte asigurări gener ale, ce sunt b azate pe despăgubire, în c azul asigurărilor
de vi ață nu este v alabilă, deo arece vi ață unei perso ane nu po ate fi ev aluată în b ani.
Interesul asigur at este nelimit at, însă sum a finală asigur ată este determin ată de putere a
financiară a asigur atului și de nivelul de protecție dorit .
 La asigur ările de vi ață, elementul de protec ție fin anciară este decisiv. La produsele
oferite, societ ățile de asigur are asociază acest element cu cel de investi ție sau
economisire , lucru ce po ate garanta un fond de lichidit ăți neces are în cazul unei situ ații
neașteptate, astfel încât să nu fie afectate celel alte forme de economisire.
 O altă caracteristică a asigur ărilor de vi ață este reprezent ată de număr mare de ani pe
care po ate fi închei ată poliț a de asigur are (între 5 și 25 de ani) comp arativ cu asigur ările
gener ale, ce au o dur ată mai redus ă. Asigur area de vi ață implic ă o seriozit ate deosebit ă
din p artea contr actantului privind pl ata primelor, atât sub aspectul regul arității cât și al
perio adei de asigur are.
 Perio ada de asigur are și perio ada de pl ată a primelor se află în corel ație cu sum a
asigur ată, care are un pl afon minim l a perio ade de asigur are de pes te 10 ani.
 Asigur area de vi ață reprezintă un sprijin fin anciar și un mijloc de protec ție a familiei, ea
aducând un venit compens atoriu în condi țiile pierderii întreținatorului fin anciar,
menținând în condi ții norm ale nivelul de tr ai al celor dr agi.
 Asigur area de vi ață, prin posibilit atea de a fi cesion ată, lichide ază datorii fin anciare
(credite b ancare), evit ându-se lăsarea familiei cu d atorii.
1.3.Tipuri asigur are de vi ață
În asigurările de vi ață se pr actică în prezent un număr m are de forme fo arte
diver sificate, cele m ai multe dintre ele reprezentând cre ația ultimelor decenii , în funcție de
nevoile tot m ai variate ale oamenilor6.
În contiu are vom detalia câtev a dintre cele m ai reprezent ative și m ai frecvent întâlnite
forme ale asigurării de vi ață:
Asigurarea de supr aviețuire7

11
Pentru acest tip de asigur are, asigurătorul se angajează să plăte ască asigur atului, l a
expir area contr actului sum a asigur ată cu condiți a ca acesta să fie în vi ață. Sum a asigur ată
cuvenită asigur atului l a expir area contr actului se co nstiuie din primele de asigur are achitate de
către asigur at.
Asigur atul benefici ază de sum a asigur ată num ai în c azul în c are, l a expir area
contr actului, este în vi ață. În c az contr ar asigurătorul este exoner at de orice oblig ație față de
moștenitorii asigur atului. Suma acumul ată de asigur at pe p arcursul, v alabilității contr actului,
rămâne de drept societății de asigur are după decesul prem atur al asigur atului.
Asigur area de supr aviețuire nu este atractivă nici pentru asigur at, nici pentru
benefici arul de asigurare, deci nu stimule ază spiritul de economisire.
Asigur area de deces
Are ca ți scop protecți a asigur atului pentru riscul de deces, un risc viitor, sigur, d ar
incert c a moment. După intr area în vigo are a contr actului, societ atea de asigurări pr actic
garantează că în c az de deces al asigur atului va plăti sum a asigur ată, fără c a banefici arii sumei
să plăte ască restul de prime de asigur are.
Societ atea de asigur are este toți exoner ată de l a plata sume asigur ate dacă decesul a
survenit din c auza următo arelor co ndiții: în c az de război, în c az de tulburări soci ale interne,
război civil, revolte, în c azul în c are în momentul decesului perso ana asigur ată avea o
alcolemie peste limit a stabilită, în c az de sinucidere a asigur atului.
Asigur area de deces este o asigur are de protecție împotriv a unui risc determin at și nu o
asigur are de economisire.
Asigur area de vi ață pe termen limit at
O asigur are de deces tipică și ce a mai simplă. Ea se încheie pe o perio adă de timp și
acoperă do ar riscul de deces. Asigur atul plătește p eriodic prim a de asigur are, în schimbul
cărei a benefici arul desemn at de asigur at, urmărește să înc aseze sum a asigur ată la decesul
acestui a din urmă, conform contr act închei at. Dacă la expir area contr actului de asigur are de
deces, asigur atul supr aviețuiește , atunci, asigurătorul este scutit de orice oblig ație față de
asigur at, respectiv benefici arul asigurării.
Asigur area de vi ață pe termen nelimit at
Acest tip de asigur are acoperă riscul de deces pe o perio adă lungă de timp, respectiv
până l a o vârstă în aintată a asigur atului. În gener al condiți a este c a asigur atul să plăte ască
primele până l a momentul pensionării. Riscul de deces este acoperit pe to ată perio ada

6 Const antinescu, D . A. (coord.), Management fin anciar în asigurări , Editur a Economică, București, 2005, p.
105.
7 Văcărel, I., Bercea, F., Asigurari si Reasigurari , Editura Expert, Bucure ști, 1998, p. 314

12
cuprinsă între momentul încheierii asigurării și atingere a vârstei m axime respective. D acă
asigur atul ajunge l a acea vârstă, acesta va primi sum a asigur ată actualizată.
Spre deosebire de asigur area de vi ață pe termen limit at acest tip de asigur are introduce
elementul de r amburs are a sumei l a îndeplinire a vârstei determin ate de asigur at prin mărire a
primei de asigur are.
Asigur area mixtă de vi ață
Se caracterize ază prin f aptul că un sigur contr act acordă protecție împotriv a celor două
riscuri, de supr aviețuire și de deces. Cuprindere a într-un contr act de asigur are a celor două
riscuri alternative nu înlă tură c aracterul lor contr adictoriu. Se cree ază impresi a că asigur atul
este protej at în ambele c azuri. De f apt în c azul decesului asigur atului benefici arul asigurării
intră în posesi a sumei asigur ate, iar în c azul supr aviețuirii asigur atul benefici ază nemij locit de
suma asigur ată.
Dacă asigur atul este protej at pentru ambele riscuri, el suportă prim a de asigur are
aferentă ambelor riscuri, de supr aviețuire și de deces, în mod cumul at, fapt justific at de
asigurător prin cerinț a realizării echilibrului dintre p rimele înc asate și indemniz ațiile asumate
și datorate.
Acest tip de asigur are este unul complex c are oferă dublă protecție, i ar marele avantaj al
acestei forme constă în f aptul că sumele de b ani plătite de asigur at (sau contr actant) sub form a
primelor de asigur are reprezintă o formă de economisire c are po ate fi v alorific ată la expir area
perio adei8.
Asigur atul are oricând acces l a fondul constituit din pl ata primelor de asigur are, putând
oricând renunț a la contr act, sum a pe c are ar urm a să o prime ască fiind valoarea de
răscumpăr are a poliței.
Asigur area mixtă redusă
Prin contr actarea acestui tip de asigur are este posibilă r amburs area primelor aferente
riscului de supr aviețuire, rămânând l a dispoziți a asigur atorului num ai prim a aferentă riscului
de deces. În cazul în c are asigur atul este în vi ață la finalul contr actului benefici ază de sum a
asigur ată, iar dacă se produce evenimentul nefericit, asigur atorul v a pllăti sum a primelor de
asigur are pânăp l a momentul decesului, împreună cu cot a participării l a profir benefici arului
contr actului.
Asigur area tip student
Aceată asigur are are ca scop economisire a unor fonduri pentru perio ada de studii a
copiilor, chi ar în condițiile în c are plătitorul nu ar mai supr aviețui l a momentul începerii

8 Tănăsescu, P., Lăzărescu S, Dragota, M., Serăanescu, S., Asigurări moderne de bunuri și persoane , Editura
ASE, 2003, pp 102 -104.

13
acestor a. Asigur atul po ate fi părintele s au tutorele copilului, i ar benefici arul poliței v a fi
copilul ajuns l a vârst a studiilor universit are.
Primele de asigur are vor fi plătite de asigur at, de obicei până l a începere a studiilor
urmând c a benefici arul- copilul – să intre în posesi a rentelor l a vârst a specific ată în contr act.
Durata de pl ată a rentelor po ate fi de 4 -5 ani după cum a ales asigur atul. L a opțiune a sa
suma asigur ată se po ate plăti și integr al, la începutul vârstei l a care acesta își începe studiile,
dar într -o proporție mai mică de 100% (90 -95%) din sum a totală a rentelor, motivul fiind
determin at de f aptul că societ atea nu m ai poate capitaliza sumele respective pe perio ada care
ar fi trecut până l a expir area perio adei de 4 s au 5 ani în c are ar fi plătit eș alonat.
Socie tatea va plăti chi ar dacă un a dintre părți ( asigur at sau benefici ar) va deced a,
asumându -și oblig ațiile de pl ată a rentelor în c azul decesului asigur atului pe p arcursul
perio adei de asigur are sau transformându -se într -o poliț a mixtă de vi ață în c azul în c are
benefici arul decede ază pe perio ada de pl ată a primelor.
Dacă decesul se produce pe perio ada plății rentelor, ele vor fi înc asate de asigur at ca o
sumă forfet ară sau în același mod, adică periodic.
O astfel de poliță se po ate închei a pe o perio adă minim ă stabilită de societ ate de
asigur are (minim 9 -10ani) în funcție de numărul de ani ales pentru pl ata rentelor(4 respectiv 5
ani), i ar primele de asigur are trebuie plătite, indiferent de nivelul sumei asigur ate, într -un
interv al de cel puțin 5 ani.
Asigur area tip dota9
Este un tip de asigur are prin c are părinții s au tutorii leg ali oferă o sumă de b ani drept
zestre în momentul în c are copilul se căsătorește pentru a porni l a întemeiere a unei f amilii.
Este o asigur are de vi ață prin c are se oferă protecți a față de riscul de deces al perso anei
asigur ate ( părinte s au tutorele copilului), benefici arul (copilul) primind sum a asigur ată în
momentul căsătoriei s au la împlinire a unei anumite vârste.
Este un produs asemănător celui pentru studii cu deosebire a că sum a asigur ată se
plătește integr al, nu eș alonat. În c azul decesului contr actantului, copilul v a benefici a de
această sumă l a termenul cuvenit, i ar în c azul decesului benefici arului, poliț a devine c a și în
cazul asigurării tip student, o poliță de asigur are mix tă.
Asigur area de tip unit -linked
Este o asigur are pe bază de investiții, c are oferă protecți a prin asigur are și totod ată
posibilit atea investirii. Prim a plătită de asigur at este investită în -unul s au mai multe fonduri de
investiții puse l a dispoziție de asigurător din c are asigur atul primește apoi un anumit număr de
unituri( o cotă p arte).Asigur atul are dreptul de a opta pentru fondul și structur a în care se vor

14
investi primele plătite de el, având posibilit atea, pe p arcursul derulării asigurării, de a schimb a
această structură, de a investi supliment ar, etc. P articip area la aceste fonduri de investiții este
condițion ată de cumpăr area unei asigurări de vi ață.
Unit linked a apărut c a răspuns l a dorinț a de investire a asigur aților alături de nevoi a de
protec ție. Produsul are în structur a sa două componente:
Component a de protecție: este de f apt o asigur are de vi ață pe termen nelimit ata pentru
care plata primelor de asigur are se f ace eș alonat până l a împlinire a vârstei de pension are. Pe
perio ada protecției sum a asigur ată aleasă de client este g arantată de asigurător. În c az de
deces, în c adrul perio adei de v alabilitate a asigurării, benefici arul v a încasa maximul dintre
valoarea sumei asigur ate corespunzăto are asigurării de vi ață și v aloarea contului său l a
mom entul respectiv. Nivelul sumei asigur ate este st abilit de client între o limită minimă și un a
maximă în funcție de vârst a sa și de prim a plătită. Contul contr actantului reprezintă
echiv alentul v aloric al unit -urilor deținute în fondurile fin anciare ale asigurătorului.
Component a invenstițion ală: constă în cumpăr area de unități de cont (unit -uri) în
fondurile fin anciare speci al constituite. Ele sunt fonduri interne închise, reprezentând un
portofoliu de diverse tipuri de active fin anciare, administr ate de asigurător exclusiv în scopul
asigurării. În mod norm al, în funcție de legisl ație, pi ața de capital din ț ara respectivă și
posibilitățile de investire, asigurătorul cree ază m ai multe fonduri din c are asigur atul are
posibilit atea să aleagă.
Contractantul asigurării v a avea acces l a aceste fonduri do ar prin intermediul
asigurărilor „unit linked”, i ar prim a de asigur are plătită v a fi destin ată în întregime
achiziționării de unit -uri în fondurile fin anciare10.
Plata primei de asigur are se f ace anual, semestri al, trimestri al lun ar, dar și în orice
moment se dorește pentru mărire a părții investite. Contr actantul po ate alege procentul în c are
prim a se va aloca între fondurile cre ate. M ai mult în momentul plăți viito arelor prime, oricând
pe dur ata de pl ată a primelor, clientul po ate opt a în mod gr atuit pentru schimb area procentului
de alocare.
În cazul asigurării ”unit linked” în c are, la expir area contr actului există posibilit atea
transformării v alorii contului. Există și o a treia componentă, ce a a rentelor, c are cons tă în
transform area valorii contului contr actantului asigurări l a sfârșitul perio adei de pl ată a
primelor în rente lun are, plătibile atâta timp cât asigur atul este în vi ață. Od ată cu expir area
perio adei de pl ată a primelor(l a vârst a de pension are) v a încep e plata rentelor lun are viagere.

9 Ciurel, V. Idem , p 70.
10 Tipuri de asigurări de viață , disponibil online
http://www.asigurariviataonline.ro/tipuri_de_asigurari_de_viata.html , accesat în data de 5 mai 2018.

15
Unele societăți plătesc rentele pe o perio adă garantată indiferent d acă asigur atul decede ază
sau nu în acest interv al. De exemplu d acă asigur atul decede ază în primul an după începere a
plății rentelor aceste a vor continu a să fie plătite benefici arilor desemn ați pe perio ada rămasă.
Pentru asigur area ”unit linked” cu componentă de pensie trebuie mențion at că nivelul
ratelor depinde de perform anța fondurilor de investiții, rent a va fi stabilită în funcție de
numărul unit -urilor din contul contr actantului l a vârst a de pension are.
Prețul de cumpăr are reprezintă prețul l a care clientul po ate cumpăr a unit-uri în fondurile
financiare mențion ate. Deci b anii plătiți de client sub form a primelor de asigur are sunt
convertiți în unit -uri pe baza prețului de cumpăr are.
1.4.Imp actul asigurărilor de vi ață asupr a vieții soci ale și economice
Import anța economico -socială a asigurărilor se m anifestă pe m ai multe direcții. În
prezent asigur area a devent o r amură import antă a economiei n aționale.
Asigurările de vi ață fac pe asigur atori să își i a angajamente pe termen lung ce necesită
constituire a de provizio ane fo arte import ante. O primă unică pentru o g aranție de vi ață unică
trebuie să fie economisită pe to ată dur ata de vi ață a asigur aților. Asigură rile de c apitalizare și
de pensie presupun acumulări de provizio ane pe to ată dur ata contr actelor. Aceste tipuri tind să
se dezvolte cel m ai rapid în țările cu economie modernă și acest fenomen mărește const ant
rolul de gestion ar financiar și implicit de in vestitor al asigurărilor.
Deși nu pot și nu vor înnlocui niciod ată integrit atea corpor ală a unui rănit ce a rămas
infirm în urm a unui accident și nici prezenț a unui om , sumele asigurate primite ajută la
dezvoltarea și continuarea vieții sociale și economic e a beneficiarilor contractelor.
Asigur atorii au dezvolt at activități de asistență c are nu oferă do ar despăgubiri în b ani și în
speci al prest ații în n atură pentru a ușura viața asigur aților.
Prin rolul lor social, asigurările au scopul să plăte ască indemni zarea asigur aților c are
sunt victime ale unor evenimente nedorite. Asigurările v arsă sume ce compense ază pierderile
profesion ale a unei perso ane care din c auza unui accident a rămas cu imposibilit atea de a
munci , oferă mijlo ace fin anciare boln avilor s au răniților pentru îngrijire a medic ală pe c are o
necesită pentru însănătoșire a cat mai rapidă.
Asigurările permit supr aviețuire a întreprinderilor, victime ale unor evenimente nedorite,
asigur area salvandu-i pe angajați, precum și locurile lor de muncă, cu to ate implic ațiile și
contribuie l a stabilire a relațiilor soci ale și a celor de muncă11. Asigur atorii resimt limitele
intervenției lor ce const au în oferire a unei compensări în b ani pentru victime.

11 Galiceanu, I., Galiceanu, M., Asigurări interne și internaționale , Editura Spirit românesc, Craiova, 19 99, p58.

16
Societ atea de asigur are este un motor esenți al al dezvoltării economice , lucru ce este
vizibil prin garanția investițiilor și prin plasamentul primelor . Mai nou a sigur area a devenit
domeniul fin anțiștilor, nu num ai pentru că este nevoie de experți în fin anțe pentru gestion area
capitalurilor acumul ate pe cont propriu de către asigur atori s au plasate pe contul clienților lor
ci și pentru că anumite r amuri necesită din ce în ce m ai mult cunoștințe din domeniul
finanțelor: asigurări pentru asigur area creditelor pentru perso ane fizice, asigur area de
capitalizare, de econo misire. S -au dezvolt at ramuri noi cee a ce demonstre ază vit alitatea
creativă a asigurărilor și dezvolt area fără încet are a nevoilor de protecție a perso anelor fizice
și juridice.