Universit atea din București [615115]

Universit atea din București
Facultatea de Teologie Ortodoxă „Justini an Patriarhul” din București

IMPORT ANȚA ACTIVITĂȚII
EXTR ACURRICUL ARE
ASUPR A FORM ARII DUHOVNICEȘTI A
ELEVULUI

COORDON ATOR ȘTIINȚIFIC:
Pr. Conf. D r. David Pestroiu

CANDID AT:
Prof. Ciuche G abriel a

2018

2
CUPRINS

INTRODUCERE ________________________________ __________________________ 4
1. Definiri ale activității extracurriculare ________________________________ _____ 4
2. Relația Școală – Formare Duhovnicească ________________________________ _ 14
CAPITOLUL I. ARIA CURRICULARĂ A OREI DE RELIGIE ȘI DEZ VOLTAREA SA ÎN
PERIOADA 1990 -2016 ________________________________ ___________________ 18
I.1. Locul și rolul disciplinei religie la nivelul învățământului preuniversitar ________ 18
I.2. Baza legislativă a predării religiei în școală și dezvoltarea ei în perioada 1990 -2016
________________________________ ________________________________ ____ 22
I.3. Programa școlară – structură, importanță ________________________________ _ 29
I.4. Manualele școlare, auxiliarele didactice și importanța lor ____________________ 35
II.5. Abordări inter și transdisciplinare în predarea religiei ______________________ 36
CAPITOLUL II. CARACTERUL DINAMIC AL OREI DE RELIGIE ________________ 44
II.1. Filantropia creștină – un demers spre un comportament religios – moral al elevilor
________________________________ ________________________________ ____ 44
II.2. Activitățile extracurriculare religios – morale în învățământul preuniversitar ____ 48
II.2.1. Cateheza ________________________________ ______________________ 49
II.2.2. Manifestări cultural -religioase ________________________________ _____ 51
II.2.3. Vizitele și pelerinajele ________________________________ ___________ 51
II.2.4. Activități cu caracter filantropic ________________________________ ____ 52
II.2.5. Activități de voluntariat ________________________________ __________ 53
II.2.6. Cercul de religie ________________________________ ________________ 53
II.2.7. Pregătirea pentru olimpiade și concursuri ____________________________ 54
CAPITOLUL III. ASPECTE PRIVIND ROLUL ACTIVITĂȚILOR RELIGIOASE
CURRICULARE ȘI EXTRACURRICULARE ÎN PROGRESUL SPIRITUAL AL
PREADOLESCENȚILOR ________________________________ __________________ 56
III.1. Considerații preliminare. Delimitarea temei de cercetare, f ormularea obiectivelor și
a ipotezei cercetării ________________________________ _____________________ 56
III.2. Descrierea strategiei cercetării ________________________________ ________ 57
III.2.1. Locul, perioada și etapele cercetării ________________________________ 57
III.2.2. Eșantionul de conținut și de subiecți ________________________________ 58
III.2.3. Metodologia cercetării ________________________________ ___________ 64
III.3. Experimentul pedagogic ________________________________ ____________ 64
III.3.1. Etapa constatativă ________________________________ ______________ 64
III.3.2. Experimentul pedagogic propriu -zis ________________________________ 65
III.3.3. Etapa de control ________________________________ ________________ 67
III.4. Analiza, prelucrarea și interpretarea datelor _____________________________ 67
III.4.1. Analiza, prelucrarea și interpretarea rezultatelor testelor de cunoștințe _____ 67

3
III.4.2. Analiza, prelucrarea și interpretarea răspunsurilor la chestionarele administrate
________________________________ ________________________________ ___ 69
III.4.2.1. Chestionarul inițial ________________________________ __________ 69
III.4.2.2. Chestionarul final ________________________________ ___________ 71
III.5. Concluziile cercetării ________________________________ _______________ 81
CONCLUZIE ________________________________ ___________________________ 83
BIBLIOGRAFIE ________________________________ _________________________ 85
ANEXE ________________________________ ________________________________ 88

4
INTRODUCERE

Pedagogia modernă, fund amentul ped agogiei contempor ane, s -a cristalizat printr -o
sinteză adaptată la particul aritățile societăți i europene din secolele XVI – XX a teoretizărilor
și a modelelor educ aționale oferite de educ ația creștină. Deși crist alizată preponderent într –
un sp ațiu geogr afic definit de credinț a și mor ala protest antă s au catolică, din rândul căror a
s-au și ridic at reprezent anții săi m arcanți, ped agogia modernă a prelu at și v alorific at în noile
contexte religio ase, politice și soci ale contribuțiile excepțion ale moștenite din educ ația
Bisericii, m ai ales din primul mileniu , ai cărei teoreticieni și pr acticieni, din Răsărit și din
Apus, au prelu at și dezvolt at, la rândul lor, modelul ev anghelic de educ ație, b azat pe
cuno așterea în lumin a învățăturii revel ate, eterne, a perso anei um ane.

1. Definiri ale activită ții extr acurricul are

Educ ația prin activitățile extr acurricul are urmărește identific area și cultiv area
corespondenței optime dintre aptitudini, t alente, cultiv area unui stil de vi ață civiliz at, precum
și stimul area comport amentului cre ativ în diferite domenii. Trebuinț a de a se juc a, de a fi
mereu în mișc are, de a pune întrebări despre cee a ce-i înconjo ară (form al și inform al) este
tocm ai cee a ce ne permite să împăcăm șco ala cu vi ața. În c adrul acestor activități elevii se
desprind să folose ască surse inform aționale diverse, să întocme ască colecții, să sistem atizeze
date, să se dezvolte cre ativ, înv ață să învețe, se autodiscipline ază, „se elibere ază de tir ania
profesor atului”1.
A. Etiologi a expresiei activității extr acurricul are
Termenul de activități extr acurricul are este întâlnit adesea sub denumire a de
activități co -curricul are sau de activități în afara clasei. În primul c az, este evidenți ată
import anța lor în complet area Curriculumu -ului N ațional, iar din al doile a, reiese sep ararea
spațio-tempor ală de activitățile form ale oblig atorii.
Totod ată, în liter atura de speci alitate, conceptul este de multe ori folosit c a sinonim
al activităților extr așcolare, deși acesta din urmă se referă l a toate activitățile desfășur ate
în afara școlii. Înțelegem d ar, că sub aspect conceptu al, termenul activități extr acurricul are
se referă l a ansamblul activităților (cultur ale, artistice, c aritabile etc.) c are se org anizează la
nivelul școlilor s au în afara acestor a (dar în p arteneri at), individu al sau, în grupuri de elevi,

1 C. Noic a, Jurnal filosofic , Editur a Hum anitas, București, 1990, p. 7

5
supliment ar față de conținuturile din Pl anurile c adru de învățământ și din Curriculumul l a
decizi a sau propunere a școlii. Activitățile extr acurricul are se referă l a totalitatea activităților
educ ative pl anicate, org anizate și desfășur ate în instituțiile de învățământ s au în alte sp ații,
în col aborare cu diverse org anizații, având scop educ ațional, dar mai puțin riguro ase decât
cele form ale și desfășur ate în afara incidenței progr amelor școl are, conduse de perso ane
calicate, cu scopul completării formării person alității elevulu i asigur ată de educ ația form ală
sau dezvo ltării altor aspecte p articul are ale person alității acestui a.
Activitățile extr acurricul are dezvoltă competențe, în r aport cu anumite obiective, atât
pentru succesul educ ațional, cât și pentru cel cot idian al educ abilului. Import anța acestor a
conduce l a dezvolt area socială și person ala a educ abilului, prin demersuri specifice și
particul are.
În opini a unora, activitățile ex tracurricul are pot determin a o pierdere de timp sau o
distragere a educ abilului de l a activitățile educ ative form ale. Însă, dincolo de orice, nu
trebuie să avem în vedere do ar activit atea în sine, ci n atura particul ară a experienței
individu ale a educ abilului, în c adrul activității c are devine ce a mai interes antă pentru acesta.
Din aceste motive, rolul școlii și al profesorului (în col aborare cu alți factori educ aționali,
precum f amilia, biseric a, asociații etc.) este acela de a furniz a cele m ai valoroase activități
extracurricul are pentru dezvolt area caracterului elevului și a-l îndruma spre aceste a.
Despre apariția activităților extr acurricul are putem vorbi în colegiile americ ane în
secolul al XIX -lea. Erau foarte apreci ate de către elevi, aceștia consinerându -le un laborator
al abilităților pr actice și profesion ale. Primele s -au dezvolt at sub form a unor societăți
studențești liter are, cluburi de dezb ateri. Studenții au org anizat progr amele de sport din
campusurile universit are americ ane. Atletismul a fost unul dintre sporturile c are a domin at
activitățile extr acurricul are și a devenit în scurtă vreme activit atea prefer ată în m ajoritatea
colegiilor și liceelor americane.
Învațământul românesc de astăzi, are o ofertă completă de activități extr așcolare
pentru a complet a curriculumul. De asemene a, multe firme c are fac angajări și oferă locuri
de muncă, nu c aută do ar candidați cu pregătire profesion ală solidă ci candidați cu o implic are
solidă în activitățile extr acurricul are și cu o conduită mor ală deosebită . În acest sens,
activităț ile pr actice ale orei de religie conduc l a o perfecțion are intelectu ală și spiritu ală a
omului, printr -o trăire religio asă care presupune c apacitatea omului de a-și exterioriz a
sentimentele, intențiile în diferite contexte ale vieții d ar și a de a-și însuși învățătur a de
credință, c are cuprinde adevărul revel at privind scopul omului în lume.

6
Prin st atutul său, or a de religie oferă elevului un set de norme ce v alorifică și
transmite revel ația divină, o org anizare specifică a realității d ar și o ier arhie a acțiunilor,
ordon ate din punct de vedere mor al- creștin. De aceea obiectivul gene ral al acestei discipline
este „form area person alității în concord anță cu v alorile creștine, prin integr area cunoștințelor
religio ase în structur area de atitudini mor al – creștine și prin aplicarea învațăturii de credință
în viața proprie și a comunității ”2.
Rolul c adrului did actic în acest sens este fo arte import ant deo arece așa cum ne
vorbește Sfântul Io an Gură de Aur, pornind de l a afirmația – arta cea mai înaltă este educ area
copiil or, „în lips a laturii mor al – creștine, aceasta va conduce l a form area de tineri interes ați
exclusiv de câștiguri m ateriale, situ ație echiv alentă cu den aturarea scopului
învățământului”3. Implic area în activitățile extr a – curricul are de la cea mai fragedă vârst a
este susținută încă de la începutul creștinismului de cei m ai import anți scriitori bisericești:
”dacă în sufletul încă fr aged se întipăresc învățăturile bune, nimeni nu le v a mai pute a șterge
atunci când se vor f ace tari ca o întipărire, precum ce ara”4 (Eusebiu de Cez areea).
Sfântul Grigirie de N azianz consideră că „ arta artelor este să -l formezi pe om, ce a
mai inst abilă și ce a mai complic ată ființă dintre viețuito are“. J.A. Comenius sublini ază faptul
că proiectele educ aționale majore nu trebuie să ignore experienț a didactică a Bisericii s au
necesit atea perfecționării funcțiilor sufletești ale omului.

B. Scopul activităț ii extr acurricul are. Obiective specifce ale activităților
extracurricul are
În ultim a vreme, se vorbește din ce în ce m ai mult despre educ ația holistică c are
găsește abordări c are să s atisfacă cerințele și p articul aritățile elevilor noștri. E a se face după
metode c are se concentre ază pe susținere a elevilor pentru a răspunde oricăror tipuri de
provocări cu c are se pot confrunt a în viața și în c ariera lor. Dintre teoriile c are stau în sp atele
educ ației holistice sunt acelea care vize ază cuno așterea profundă a sinelui, dezvolt area de
relații interum ane solide și comport amente soci ale pozitive, c apacitatea de adaptare la medii
diverse, dezvolt area emoțion ală, precum și c apacitatea de a percepe bunăt atea, experiențele
transcendent ale, frumusețe a etc. E a a întărit import anța dezvoltării c apacității pr actice a

2 Progr ama școlară de Religie, cl asa a IX-a, cultul ortodox, notă de prezent are, 2004
3 D. Opriș, Dimensiuni creștine ale ped agogiei moderne , Editur a Didactică și Pedagogică R.A., București,
2012, p. 37
4 Sfântul Io an Gură de Aur, Cuvânt despre cum se cuvine să -și cre ască părinții copiii , în Maica Magdalena,
„Sfaturi pe ntru o educ ație ortodoxă a copiilor de azi”, ediția a II-a, trad. Ioan I. Ică jr., Sib iu, Editura Deisis,
2006, p.108

7
elevilor , nu num ai dezvolt area lor științifică. Ei trebuie să știe să răspundă provocărilor și să
contribuie l a îmbunătățire a lumii în c are trăiesc. Elevii trebuie să învețe să se autoapreciez e,
să-și recuno ască abilitățile, să mențină rel ații cu prietenii și să se desăvârșe ască emoțion al
sau comport ament al.
Obiect ivele specifice activităților extr acurricul are sunt:
 să asigure un clim at corespunzător dezvoltării abilităților de comunic are, de muncă
și de rel aționare în echipă;
 să col aboreze cu p arteneri educ aționali pentru org anizarea unor activități inter s au
pluridisciplin are;
 să asigure alternative de petrecere a timpu lui liber într -un mod armonios ș i
constructiv;
 să dezvolte atitudini pozitive, um aniste, altruiste;
 să susțină aptitudinile motiv aționale, estetice, ale cre ativității, respect area valorilor
moral – civice;
 exers area unor metode de învăț are care coinci d sau nu modelului tr adițion al;
 experiment area unor situ ații concrete de vi ață și v aloricarea lor;
 dezvolt area parteneri atelor prin implement area de proiecte cu școli din Europ a.

C. Funcțiile activităților educ ative extr acurricul are
Prin funcțiile activităților extr acurricul are se înțelege de f apt rolurile pe c are aceste a
le au în dezvolt area person alității elevilor. M. Ș tefan realizează o cl asificare a funcțiilor
activităților extr acurricul are, după cum urme ază:
Funcți a de loisir – această funcție f ace referire l a timpul liber al elevului, acel timp
care îi rămâne după ce și -a îndeplinit to ate oblig ațiile de elev, analizarea cursurilor,
efectu area temelor, etc. În contextul unei educ ații mode rne, continue și complete, elevii au
și opțiune a de a particip a la activitățile extr acurricul are org anizate de profesori în col aborare
cu instituțiile de învățământ și cu alte instituții s au org anizații. Este de prefer at ca ofert a
acestor activități extr acurricul are să fie fo arte atractivă astfel încât elevii să petre acă un timp
liber în mod plăcut și util.
Funcți a social-integr ativă – activitățile extr acurricul are presupun de cele m ai multe
ori cont acte cu elevi din alte cl ase sau chi ar școli. M ai mult ele nu se pot desfășur a fără o
bună col aborare între cei c are sunt p articip anți și org anizatori. În c adrul activităților
extracurricul are se dezvoltă spiritul de echipă, spiritul altruist, adeseori, în funcție de tipul
activităților. F aptul că elevii p articipă prin intermediul acestor activități extr acurricul are la

8
viața comunității, l a întrajutor area unor grupuri def avoriz ate, a unor elevi cu nevoi speci ale,
demonstre ază aspectul comunit ar și dimensiune a socială a activităților extr acurricul are.
Funcți a de dezvolt are person ală – deoarece educ ația școlară este complet ată de
activitățile c are se desfășo ară în prelungire a Curricululei n aționale, cunoștințele dobândite
în cadrul obiectelor studi ate în orice arie curricul ară se pot complet a prin activitățile
extracurricul are. Această funcție este f avoriz ată de cont actul direct cu n atura, de
confrunt area cu situ ații re ale care trebuie rezolv ate de grupul implic at în activitățile
extracurricul are. Elevii p articipă volunt ar la aceste activități și acest f apt determină o
curiozit ate și o implic are mult m ai mare decât l a activitățile impuse, m ai mult cresc dorinț a
de cuno aștere și sporesc gr adul de implic are al ecărui elev în p arte.
Funcția de dezvolt are voc ațională – activitățile extr acurricul are implică în derul area
lor și aspectul voc ațional. Sunt activități extr acurricul are care se org anizează exclusiv pe
baza talentelor elevilor și p asiunilor acestor a. Dimensiune a vocațională a educ ației po ate
dezvolt ată prin activități extr acurricul are, încă din ainte c a elevul să aibă posibilit atea de a
frecvent a cursurile unui liceu voc ațional.”5

D. Clasificarea activităților extr acurricul are
Pornind de l a criteriul locului desfășurării activităților extr acurricul are, precum și al
instituției c are le gestione ază, putem clasifica activitățile extr acurricul are în6:
 activități extr acurricul are desfășur ate în c adrul instituțiilor de învățământ, în afara
curriculei și, eventu al, în afara clasei;
 activități extr acurricul are desfășur ate în afara instituțiilor de învățământ, d ar sub
coordon area acestor a;
 activități extr acurricul are desfășur ate în instituțiile de învățământ, d ar org anizate de
alte instituții cu funcții educ ative;
 activități extr acurricul are desfășur ate în afara instituțiilor de învățământ și org anizate
de alte instituții cu funcții educ ative.
Ținând cont de grupul țintă viz at și de dimensiune a acestui a, activitățile
extracurricul are sunt:
 activități cu între aga clasă de elevi;

5 I. Dănilă, D. Gherghina , E. Simiciuc , D. Șerban , M. Popescu, Activități extr acurricul are și extr așcolare
îndrumător metodic. Antologie de texte , Editura Didactica Nova, Craiova, 2009, p.18
6 C.M. Țîru , Pedagogia activităților extr acurricul are – Suport de curs și M. Ștefan, Educ ația extracurricul ară,
2001, p. 2

9
 activități re alizate pe grupe de elevi;
 activități individu alizate.
În funcție de finalitatea urmărită, activitățile extr acurricul are pot fi:
 activități cu c aracter predomin ant inform ativ;
 activități cu c aracter predomin ant form ativ.
În funcție de dimensiune a educ ațională domin antă, activitățile extr acurricul are sunt:
 activități de educ ație intelectu ală;
 activități cultur ale;
 activități sportive;
 activități artistice;
 activități de educ ație mor ală.

E. Caracteristicile activităților extr acurricul are
Deoarece activitățile extr acurri culare de tip educ ativ inform al sunt fo arte multe , este
imposibil de însum at totalitatea caracteristicilor acestor a. De aceea ne vom referi do ar la
activitățile extr acurricul are re alizate și desfășur ate cu implic ația și sub controlul școlii în
parteneri at/colaborare cu biseric a, nu în ainte de a evidenți a faptul că, activitățile
extracurricul are au7:
 caracter glob al deo arece reunesc activitățile extr acurricul are org anizate atât în incint a
instituțiilor cât și în afara acestor a;
 rol complement ar rolului școlii (numit și c aracter form ativ); această caracteristică s –
a născut din nevoi a de dezvolt are armonio asă și continuă a elevilor, adică d in nevoi a
școlii de a asigur a experiențe c are să susțină dezv oltarea în ansamblu a elevilor . Rolul
complement ar al activităților extr acurricul are se reflectă și în f aptul că ele sunt
corel ate cu curricul a națională și CDS -urile, îmbogățindu -le pe aceste a;
 caracter prospectiv, ce vize ază educ area elevilor în c oncord anță cu nevoile soci ale,
„pentru a face față cerințelor viitorului, pentru a putea înfrunt a și răspund e unor
situații imprevizibile ”8;
 caracter soci al deo arece dezvoltă potenți alul soci al al tinerilor și se desfășo ară de
multe ori în col aborare cu instituțiile comunității loc ale;
 caracter din amic indică activitățile extr acurricul are se modele ază în funcție de
dinamica socială care influențe ază și form a de implement are a lor;

7 R. Popescu, Activități extr acurricul are în rur alul românesc , Editur a Pedagogică, 2010, pp. 10 -11
8 I. Nicola, Tratat de Ped agogie Școl ară, Editur a Didactică și Ped agogică, București, 1996, p. 35

10
 caracter f acultativ (opțion al) deo arece elevii nu sunt constrânși să p articipe,
implic area și particip area rămân l a libera lor alegere;
 caracter pluri și interdisciplin ar pentru că în realizarea lor nu se urmărește abordarea
din perspectiv a unei singure discipline;
 caracter holistic deo arece includ p arteneri ate șco ală – familie – comunit ate, școală –
biserică;
 caracter teleologic ind ică orient area activităților către o fin alitate sau un set de
rezult ate, ce se m aterializează în principiu în tr ansform area și/sau evoluți a
individu ală;
 caracter democr atic având în vedere că sunt org anizate pe b aza principiilor
democr ației, d ar se urmărește și form area unor comport amente de tip democr atic.“
În cee a ce privește activitățile extr acurricul are cu specific mor al – religios, prin
caracterul pl anificat, progr amat și org anizat din punct de vedere metodic, educ ația religio asă
realizată în șco ală are o import anță speci ală deo arece conduce l a un nivel în alt de dezvolt are
a person alității elevilor. Alături de activitățile desfășur ate în șco ală, cele extr așcolare
accentue ază într -o măsură m ai mare latura form ativă a educ ației religio ase, având în vedere
mai cu se amă dezvolt area laturii afectiv – religio ase a elevilor. Atât implic area și motiv ația
elevilor dezvolt ate în c adrul orei de religie prin diverse metode activ – particip ative, cât și
timpul liturgic petrecut în pelerin ajele l a biserici și mănăstiri, alături de serbările școl are și
concu rsurile re ligioase, conduc spre dobândire a mântuirii sufletului acestor copii.

F. Organizarea activităților extr acurricul are
Scopul activităților extr așcolare este de dezvolt are a unor aptitudini speci ale,
antren area elevilor în activități cât m ai variate și bog ate în conținut, cultiv area interesului
pentru activități socio -cultur ale, facilitatea integrării în mediul școl ar, oferire a de suport
pentru reușit a școlară în asamblu ei, fructific area talentelor person ale și corel area
aptitudinilor cu atitudinile c aracteriale.
Aceste activități trebuie să le privim c a întreguri, nu c a părți rupte și sco ase din vi ața
reală a copilului. Ele se desfășo ară într -un cadru inform al, ce le permite tiner ilor/elevilor cu
dificultăți de afirmare în mediul școl ar să reducă nivelul anxietății, să -și m aximizeze
potenți alul intelectu al și latura relațional-valorică. În șco ala contempor ană eficienț a
educ ației depinde de gr adul în c are se pregătește copilul pentru p articip area la dezvolt area
de sine și de măsur a în care reușește să pună bazele formării person alității copiilor.

11
Ca orice demers orient at către o fin alitate, activitățile extr acurricul are presupun o
anumită structur are și org anizare, asigur ate de corel area activitățil or de proiect are,
implement are și ev aluare. Reușit a activită ților extr acurricul are rezidă, deci, în gestion area
celor trei procese și în asigur area relației ce se st abilește între acestea.
Proiect area activităților extr acurricul are reprezintă un proces complex, structur at pe
diferite ni vele de acțiune, orient at spre atingere a unor fin alități și m aterializat, în f apt, într –
un set de repere și modele de acțiune . Procesul nu trebuie redus l a dimensiune a sa
anticip ativă, ci dep așește c adrul orient ativ, de ghidare a activităților extr acurriculare. Întreg
demersul este centr at și pe dimensiu nea amelior ativă a progr amelor extracurricul are
existente în med iul preșcol ar sau în afara lui și pe dimensiune a inovativă, prin elaborarea de
noi proiecte, c a solicit are imperio asă la specific ul activității de zi cu zi, l a nevoile soci ale și
individu ale ale educ abililor viz ați.
Indiferent de nivelul de acțiune și de tipul de control, procesul proiectării activităților
extracurricul are se desfășo ară în m ai multe et ape și se manifestă, c a orice proces de
proiectare, ca un proces pent afazic, structur at în jurul următo arelor aspecte, asupra căror a
am încerc at să oferim câtev a note apreci ative9:
a. Select area finalităților , scopurilor și obiectivelor ce se doresc a fi atinse prin
procesulde implement are a activităților extr acurricul are.
b. Alegere a experiențelor extr acurricul are neces are atingerii fin alităților
educ aționale, pl anificate și org anizate în pre alabil, conform c aracteristicilor situ ației
educ aționale, finalităților urmărite, conținuturilor curricul are, dar mai ales, p articul arităților
de vârstă șiindividu ale ale educ abililor.
c. Alegere a conținuturilor prin intermediul căror a este oferită experienț a de
învăț are,conform unor criterii de selecție m ai puțin riguro ase și științifice, și m ai de
grabă,centr ate pe nevoile și interesele educ abililor.
d. Org anizarea și integr area experiențelor și conținuturilor în activități specifice
cucaracter extr acurricul ar și anticip area modalităților gener ale de re alizare a acestor
două aspecte, c a și repere orient ative pentru munc a efectivă a cadrelor did actice.
e. Ev aluarea eficacității tuturor aspectelor din f azele anterio are, ca necesit ate pentru
eficientiz area și optimiz area activităților extr acurricul are. Mod alitățile sunt: ev aluarea
realizată de către princip alele c ategorii de perso ane care vor fi implic ate în activitățile

9 D. Junc an, M. Bocoș, Fund amentele ped agogiei. Teori a și metodologi a curriculum -ului. Repere și
instrumente did actice pentru form area profesorilor , Editu a Paralele 45, Pitești, 2008, p. 222

12
extracurricul are și ev aluarea prin test area efectivă în pr actică a proiectului extracurricul ar,
pentru a-i certific a eficienț a.
Potenți alul larg al activităților estr acurricul are este gener ator de căutări și soluții
variate. Succesul este g arantat dacă ai încredere în im aginația, bucuri a și în dr agoste a din
sufletul copiilor, d ar să îi l ași pe ei să te conducă spre acțiuni frumo ase, v aloroase și
fructuo ase.
Activit atea extracurricul ară e o componentă educ ațională valoroasă și eficientă cărei a
orice c adru did actic trebuie să -i acorde atenție, adoptând el, în primul rând, o atitudine
creatoare, atât în modul de re alizare al activității, cât și în rel ațiile cu elevii, asigurând astfel
o atmosferă rel axantă c are să permită stimul area creativă a elevilor. Diversit atea activităților
extracurricul are oferite crește interesul copiilor pentru șco ală și pentru ofert a educ ațională.

G. Import anța activităților extr acurricul are
Elevii își doresc să obțină note bune l a evaluări și să promoveze cl asa și astfel alocă
timp pentru studiu. D ar cât de import ante sunt studiile pentru dezvolt area gener ală a
elevului? D acă presupunem că avem un elev c are a obținut note bune l a evaluare, se po ate
vorbi despre o dezvolt are deplină a lui? O dezvolt are care să îl ajute să depășe ască diverse
obstacole ce pot apare în vi ața lui chi ar și dincolo de vârst a școlară sau în timpul f acultății
sau atunci când dorește să aplice pentru diverse locuri de muncă. Nepunând accest și pe
dezvolt area gener ală a acetor elevi, ei se vor simți respinși din c auza lipsei anumitor abilități
de rel aționare, de comunic are, etc.
Și aceste a nu sunt singurele situ ații cu c are ne putem confrunt a. Să luăm un alt
exemplu: elevi c are pun un m are accent pe studiu, d ar nu și pe sport, cee a ce înse amnă do ar
că elevul, fizic, este in activ. Totod ată pe lângă studiu, elevii trebuie să conștientizeze ce se
întâmplă în jur și de lume a exterio ară lor, adică elevii ar trebui să exce leze atât ment al cât
și fizic pentru a face față cât m ai bine actualei competitivități. Diversele rezult ate și notele
la evaluări reprezintă do ar o parte din cunoștințelor c are sunt neces are pentru a fi promov at
în următo area clasă, însă activitățile extr acurricul are sunt, de asemene a, import ante, pentru
că ele st au la baza formării unei person alități complete și complexe, cerință de b ază în cee a
ce presupune educ ația în mileniul trei. În acest mileniu șco ala are misiune a de a educ a și de
a form a elevii din to ate punctele de vedere, nefiind do ar acel sp ațiu în c are activit atea
didactică se derule ază.
Elevii pot p articip a la organizarea multor tipuri de activități extr acurricul are atât în
școală cât și în afara școlilor. Aceste activități extr acurricul are reprezintă un mod de ajuta

13
elevul să se dezvolte din punct de vedere soci al, intelectu al și emoțion al. În c adrul acestor a
elevii vor descoperi experiențe noi, vor explor a dimensiuni noi ale vieții adevăr ate, le vor
explor a încercând să -și rezol ve nedumeririle, pot să se angajeze în discuții și au posibilit atea
să rezolvă diverse conflicte, vor descoperi experiențe noi. Activitățile extr acurricul are oferă
șansa ca elevii să dezvolte rel ații inter-umane cu imp act pe termen lung, având în vedere
faptul că aceștia au ocazia să participe l a diverse cercuri împreună cu alți elevi c are au
aceleași interese și p asiuni.
Astfel, p articip area elevului l a activitățile extr acurricul are de tip sportiv duce l a
elimin area unei părți din stresul acumul at în activitățile solicit ante intelectu al și l a
menținere a sănătății. Activitățile extr acurricul are pot oferi experiențe v aloroase pentru
cariera și viitorul elevilor, chi ar dacă nu sunt absolut neces are pentru accept area unui CV
depus pentru ocup area unui loc d e muncă.
Activitățile dezvoltă gândire a critică, cre ativitatea și capacitatea de a face legături
între experienț a lumii re ale și cee a ce înv ață la școală, ajută elevii să înțele agă cum să
găsească soluții de rezolv are a conflictelor interio are care apar la vârst a adolescenței și
dezvoltă un comport ament pozitiv. Deprinderile aceste a, îmbin ate cu abilitățile inter –
profesion ale și person ale pe c are elevul le obține sunt import ante pentru aproape orice
carieră.
Educ ația extracurricul ară are un rol fo arte import ant în dezvolt area armonio asă a
intelectului și form area person alității elevilor, respectiv în dezvolt area person ală completă.
Îmbin area educ ației existente în școli și licee, form ale, pe b aza progr amului curricul ar și
educ ației extr acurricul are, în unități școl are sau în afara acestor a au ca obiectiv obținere a de
către elevi a competențelor și cunoștințelor c are să le permită continu area educ ației pe
parcursul întregii vieți. Care este mod alitatea de re alizare a activităților extr acurricul are?
În fiecare an școl ar, în fiec are unit ate de învățământ, se derule ază multiple activități
extracurricul are. Fiec are dintre aceste a sunt org anizate, la nivelul unității, de către un grup
de profesori s au de către un profesor. Sunt cuprinse în pl anul de activități de l a nivelul
claselor s au al unității de învățământ.
Propunere a de activități extr acurricul are vine, m ajoritar, de l a cadrele did actice și
sunt apoi prezent ate elevilor. D ar, analiza nevoilor elevilor, c are să ducă l a stabilire a și
propunere a de activități lipsește uneori. Rezult atele sunt mult m ai bune d acă propunerile de
activități extr acurricul are este corel ată cu analiză nevoilor. De multe ori există tendinț a ca și
în cazul activităților extr acurricul are, c adrul did actic să aibă un comport ament rigid și

14
distant, cee a ce are ca rezult at particip area redusă a elevilor, aceștia preferând să evite să
participe l a aceste activități, deo arece se simt l a fel ca în sala de cl asă.

2. Rel ația Școală – Form are Duhovnice ască

În procesul făuririi omului, educ ația este concepută c a o investiție în el, fiind
compusă din m ai multe elemente, org anizate în sistem, aflate în strânse rel ații, care fac ca o
modific are produsă în unul dintre ele să se resimtă în celel alte, astfel încât, fiec are element
al acțiunii educ ative po ate fi c auza unui efect și vicevers a. Iată de ce problem a în cauză
reprezintă o preocup are a întregii societăți c are presupune v alorific area optimă a resurselor
sale m ateriale și um ane. L a realizarea procesului educ ațional contribuie f amilia, mediul
social, șco ala, biseric a, instituțiile cultur ale, m ass-medi a și structurile asociative. În
constel ația acestor f actori de educ are a tinerei gener ații, școlii îi revine locul centr al fiind
„princip ala instituție soci ală speci alizată în pregătire a oamenilor pentru muncă și vi ață”10.
Celăl alt factor c are contribuie l a dezvolt area person alității um ane îl reprezintă
Biseric a. Ea „compense ază nevoi a de fili ație activă pe o linie ide atică, prin excelență
spiritu ală”11. Influenț a educ ativă a Bisericii se re alizează prin intermediul orelor de religie
desfășur ate în șco ală, prin slujbele divine din c adrul lăc așelor de cult și prin activitățile
caritabile org anizate la nivel de societ ate. Astfel, Biseric a contribuie l a instituire a unui
proces de educ ație sistem atică, explicită, din perspectiv a valorilor mor ale și spiritu ale proprii
religiei ortodoxe.
În cadrul orei de religie, form area duhovnice ască ocupă un loc import ant prin
împletire a caracterului teoretic, inform ativ, cu cel pr actic, form ativ, pli at pe învățătur a
Mântuitorului și pe experienț a de vi ață a Părinților, cu vi ață înduhovnicită c are trebuie
practicată într -o trăire person ală și autentică.
La ora de religie, profesorul de religie prezintă import anța practicării rugăciunii, a
legăturii cu Biseric a, înfăptuire a binelui printr -un efort continuu spre desăvârșire.
Scopul princip al al formării duhovnicești în șco ală se referă l a implic area totală a
elevului în cee a ce privește dobândire a cunoștințelor duhovnicești și aplicabilitatea lor în
viața person ală prin trăire a concretă a credinței atât în f amilie și comunit ate, cât și în p arohie.
Form area duhovnice ască pe c are o promove ază or a de religie prezintă aspecte v aste
din to ate celel alte componente teologice, d ar și din alte discipline ce aparțin ariei curricul are

10 C. Cucoș, Pedagogie , Editur a Polirom, I ași, 2006, p. 15
11 S. Criste a, Școala și comunit atea, în Didactica Pro…, Nr. 4/2005, p. 49

15
Om și Societ ate, iar pe de altă parte se deosebește de aceste a prin f aptul că are aplicabilitate
foarte m are în vi ața concretă a elevului de to ate vârstele.
În acest sens profesorul de religie trebuie să menți nă o rel ație sinceră, deschisă și de
apropiere suflete ască cu elevul, deo arece form area duhovnice ască se referă l a toate aspectele
vieții Bisericii no astre cu to ate provocările și încercările ei, într -o societ ate contempor ană,
secul arizată. Însă așa cum ne vorbește Sfântul Nicodim Aghioritul , „pentru c a minte a noastră
să nu fie o punte demonilor, noi trebuie să luptăm prin to ate mijlo acele pe c are le avem l a
îndemână în Biserică. Num ai prin lucr area virtuților, prin intermediul Sfintelor T aine și a
Ierurgiilor, putem ajunge l a un di alog deschis și reciproc v alabil și p entru profesori și pentru
elevi ”12.
Prin acest di alog putem, pe de o p arte, să tr ansmitem m ai dep arte tez aurul v aloros al
Bisericii Ortodoxe, d ar și dorinț a de unire în cuget și simțiri cu Dumnezeu.
Ora de religie e cu atât m ai atractivă și m ai frumo asă cu cât ai ocazia să înveți și să
aplici cev a ce te ajută l a nivel psiho -somatic în vi ață, dar care te po ate și cond uce în împărăți a
lui Dumnezeu. „Tinerii trebuie să aibă încredere în putere lui Dumnezeu, să cultive erudiți a
și să pr actice virtuțile pentru că modelul Sfinților Părinț i rămâne v alabil peste ve acuri”13.
Activit atea didactică în cee a ce privește form area duhovnice ască a elevului își atinge
scopul prin sintezele și c aracterizările re alizate pentru fiec are elev în p arte de -a lungul anilor
de șco ală. Se cuno aște utilit atea acestei l aturi a orei de religie și prin dorinț a elevilor de a se
implic a în proiectele extr acurricul are, cultur ale, social-filantropice, ecologice, prin inițiere a,
implement area, monitoriz area, promov area și disemin area lor. Aceste a sunt m aterializate
prin:
 organizarea de spect acole c aritabile, în c are sunt promov ate talentele elevilor și,
totod ată, ajutor area celor aflați în situ ații de criză ;
 activități c aritabile de tip „strângere de fonduri” prin colecte de rechizite, h aine,
încălțăminte, alimente, cărți și don area lor familiilor nevoi așe, școlil or cu o b ază
materială prec ară;
 vizite l a spitale, penitenci are, orfelin ate, în vedere a alinării rănilor sufletești s au
fizice;

12 http://zi arullumin a.ro/form area-duhovnice asca-sadeste -in-suflet -dorul -dupa-o-viata-evlavioasa-87224.html ,
accesat în data de 17.05.2018
13https://doxologi a.ro/educ atie/interviu/form area-duhovnice asca-sadeste -suflet -dorul -dupa-o-viata-
evlavioasa, accesat în data de 17.05. 2018

16
 proiecte de prevenire și comb atere a consumului de alcool, tutun și droguri în
parteneri at cu Direcți a Națională Antidrog s au centrelor de prevenire, ev aluare și
consiliere pers oane dependente și code pendente;
 parteneri ate cu Biseric a (parohii) în vedere a implicării elevilor c a volunt ari în
progr amele tip șco ală de v ară;
 organizarea de activități ecologice/curățenie în curte a Bisericii/școlii prin pl antarea
de flori, arbori ;
 vizite l a Centrul de zi pentru copii cu autism ;
 spect acol de colinde, scenete religio ase;
 serbări cu mes aj mor alizator;
 proiecte cultur ale de elogiere a eroilor: M arșul eroilor ;
 celebr area Zilelor n aționale sau a person alităților loc ale sau a evenimentelor istorice
la care Biseric a a avut o contribuție esenți ală;
 concursuri de eseuri religio ase, poezii religio ase, pictură religio asă/ico ane,
încondeiere a ouălor;
 expoziții cu vânz are: felicitări, ico ane, mărțișo are;
 organizarea de conferințe duhovnicești ;
 serate duhovnicești ;
 pelerin aje;
 competiții artistice cu alte școli .
Utilit atea acestei componente se rem arcă și prim multiplele luări de poziție ale
actualilor elevi în Consiliile elevilor s au alte adunări în cee a ce privește implement area
învățăturii mor al-religio ase, d ar și ale foștilor elevi prin legături person ale pe c are le
întreținem cu tinerii absolvenți. F aptul că îi vedem l a televizor, pe f acebook, citim despre ei
în pres a locală sau națională sau primim un feedb ack pozitiv demonstre ază faptul că utilit atea
și aplicabilitatea inform ațiilor din Sfânt a Scriptură s au Pateric au condus l a o form are
duhovnice ască autentică a elevului/ absolvent.
Cont actul pe c are elevul îl are prin cluburile de lectur a duhovnice ască cu căr țile
duhovnicilor români, începând cu cl asele prim are în c adrul căror a profesorul le citește despre
părintele Ilie Cleop a, Teofil Pârâi anu sau Arsenie P apacioc până l a Ilaion Argatu sau Nicol ae
Steinh ardt s au le citește din cele 12 volume din Filoc alie tr aduse de părintele Dumitru
Stănilo ae, atunci când vorbim de cl asele m ai mari.

17
În acest sens profesorul, org anizează cocncursuri de lectură religio asă, serbări școl are
cu caracter mor al-religios în c are elevii să fie stimul ați prin frumusețe a mesajelor să c itească
și să memoreze poezii, rugăciuni s au învățături atât din liter atura religio asă, dar și laică.
Activitățile propuse în vedere a formării duhovnicești a elevilor dezb at probelemele
vieții, oferă soluții vi abile, fiind aproape de sufletul lor. Sădesc practic o dorință puternică
după vi ața evlavioasă, o apropiere de Biserică, având încredere în putere a lui Dumnezeu,
cultivând erudiți a, practicând virtuțile după modelul Sfinților Părinți.
O vorbă veche române ască spune un adevăr cum nu se po ate mai grăit or: „Cum îi
creștem, așa îi avem”. Această axiomă se referă l a educ ația și form area obiceiurilor sănăto ase
pentru fiii și fiicele no astre, c are vin pe această lume cu un anume b agaj genetic, însă părinții
au oblig ația să-i modeleze în numele binelui. „Creștere a” religio asă face parte din acest
ansamblu al educ ației, fiind împlinită, după cum spune Sfântul Io an Gură de Aur, prin
aducere a copiilor l a biserică l a fel cum îi atragem spre șco ală. Familia trebuie să fie unit ă și
în cee a ce privește vi ața duhovnice ască, pentru a le fi bine, aici și dincolo, tuturor membrilor
ei. Un copil nu v a învăț a lucruri zidito are sufletului și trupului d acă, în timp ce m ama merge
la biserică, el v a rămâne acasă și v a dormi. S au, mai grav, va sta conect at la calculator sau
televizor.
Istori a educ ației și a școlii este strâns leg ată și de evoluți a doctrinelor teologice, căci
toate marile religii au abordat și problemele dezvoltării person alității, po ate mai mult decât
alte științe um aniste și teoretic și pr actic, m ai ales.
Astăzi, educ ația, ca proces de spiritu alizare a omului, ar fi incompletă fără studiere a
religiei, căci nu se i a în consider are integrit atea dintre spirit și m aterie. Existenț a noastră nu
se po ate reduce l a coordon ate stric t materiale.
Misiune a educ ației (fie în f amilie, fie în șco ală) este de a crea cetățeni apți să p articipe
activ l a edific area unei societăți bine ancorate într -un set de v alori c are le vor permite să se
dezvolte, d ar mai ales să reziste în avalanșa încercărilor de dez agregare masivă din punct de
vedere mor al și spiritu al. Pentru atingere a acestui scop, credinț a trebuie să aibă însă un loc
de cinste în procesul de form are a omului.
Din zorii ne amului nostru, de când pe aceste pământuri s -a scris prim a slovă, l a
lumin a opaițului, în liniște a mănăstirii, acest proces, c are s-a cizel at secole de -a rândul, dând
poporului luminători și genii, a început cu „Do amne ajută!”, i ar noi, cei de azi, avem
posibilit atea și, în același timp, d atoria morală de a continu a frumo asa și înălțăto area tradiție.

18
CAPITOLUL I. ARIA CURRICUL ARĂ A OREI DE RELIGIE ȘI
DEZVOLT AREA SA ÎN PERIO ADA 1990 -2016

Religi a constituie o p arte integ rantă și definitorie a culturii europene. Fără
cunoștințele oferite de aceasta nu putem înțelege istori a și cultur a acestui continent și nu
putem prețui c atedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă vizu ală și muzic ală, în m area
lor m ajoritate inspir ate de credinț a religio asă.

I.1. Locul și rolul disciplinei religie l a nivelul învățământului preuniversit ar

Educ ația religio asă are un st atut bine contur at, chi ar dacă raportul ei cu celel alte
dimensiu ni ale educ ației, în speci al cu educ ația morală, necesită abordări speci ale14.
Perspectiv a subordonării educ ației mor ale față de educ ația religio asă deschide un drum nu
lipsit de dificultăți , care pornește de l a implement area și asimil area valorilor religio ase în
form area conduitei sociale a perso anei um ane. În ped agogia contempor ană se rem arcă
efortul de integr are a celor două dimensiu ni ale educ ației: religio asă și morală, în încerc area
de a le oferi tine rilor un suport interior pentru ca aceștia să‑și însușe ască o conduită mor ală:
„Atmosfer a religio asă și clim atul mor al vor constitui un dezider at comun al școlii, f amiliei,
bisericii, societății, în c are tinerii să învețe prețuire a, iubire a de semeni și reținere a de la a
săvârși «răul»”15.
Într‑o lume c aracteriz ată de o tot m ai mare diversit ate etnică și religio asă, educ ația
religio asă propune cuno aștere a propriei ide ntități, d ar și a celor de alte credințe și convingeri,
favorize ază incluziune a socială și contribuie l a depășire a prejudecăților și a oricăror forme
de discrimin are. Argumentele pe b aza căror a educ ația religioasă își re afirmă perm anent
capacitatea de a răspunde l a așteptările tot m ai mari ale societății în plan form ativ și educ ativ
au în veder e faptul că învățătur a creștină pe care se susține promove ază respectul reciproc și
prețuire a semenilor c a principii fund ament ale, iar o educ ație religio asă bazată pe aceste a
poate contribui în mod dec isiv l a form area unei societăți pașnice, l a conviețuire a în armonie
cu aproapele.

14 M. Opriș, „ Raportul dintre educ ația morală și educ ația religio asă”, în M. Ionescu (coord.), Preocupări
actuale în științele educ ației, Ed. Eikon, Cluj‑N apoca, 2005, pp. 136‑149
15 D. Salade, Dimensiuni ale educ ației, Editur a Didactică și Ped agogică, București, 1998, p. 86

19
În mod evident, re alizarea idealului educ ațional propus de Lege a educ ației16 este
posibilă do ar prin form area person alității elevilor în acord cu v alorile învățătu rii creștine,
care îl conduc pe om spre respect area conștientă, pe baza unei motiv ații interio are pozitive,
a valorilor democr ației, a diversității cultur ale sau religio ase, de sprijinire a semenilor pentru
atingere a aspirațiilor individu ale și soci ale. Este binecunoscut și f aptul că identit atea
națională și v alorile pe c are le respectă ș i le promove ază în lume poporul nostru au izvo are
creștine.
Un aspect import ant al misiunii Bisericii este reprezent at de educ ația religio asă.
Însuși Mântuitorul Hristos a rânduită activit atea învățătore ască a Bisericii în lume, pentru c a
oamenii să cuno ască voi a Lui și să o împline ască.
În cadrul orelor de religie, Biseric a promove ază prieteni a, înțelegere a, într ajutor area
și coope rarea între oemeni, promove ază dr agoste a și pacea, respectiv principiile de b ază ale
credinței creștine, venind astfel, prin acest demersul educ ațional, în ajutorul întregii
societăți, După 1989, anul 1990 a adus, pe lângă multe tr ansformări politice, economice și
sociale și posibilit atea unor tr ansformări și reforme în pl anul religios. Astfel, o nouă re alitate
religio asă o reprezintă introducere a predării religiei în școlile l aice, educ ația religio asă fiind
una din problemele de b ază ale politicii educ aționale, dar și ale societății în ansamblul ei. În
prezent religi a și-a câștig at un loc în c adrul sistemului de învățământ. În c adrul ariei
curricul are ”Om și societ ate”, religi a structure ază și ier arhize ază conținuturile educ aționale
din perspectiv a moralei și a valorilor creștine.
Misiune a orei de religie este aceea de a transmite învățături de credință, d ar și de a
întări modul de viețuire în conformit ate cu preceptele creștine. Or a de religie își atinge scopul
păstrându -și vit alitatea și forț a, în măsu ra în care dre apta credință este cunoscută, păstr ată,
aprofund ată și trăită de fiec are elev.
În acest sens, e a este o ș ansă oferită elevilor, promovând dr agoste a, prieteni a, pacea,
întrajutor area, înțelegere a, principii de b ază ale credinței. Or a de religie, după două decenii
de la reintroducere în pl anul de învățământ și -a câștig at un loc cl ar definit în acest sistem.
„În c adrul ariei curricul are Om și societ ate, religi a ierarhize ază și structure ază conținuturile
educ aționale din perspectiv a valorilor și mor alei creștine”17.

16 Lege a educației naționale nr. 1/2011 , publicată în Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 18/10.01.2011,
p.1
17D. Opriș, M. Opriș, Religi a în șco ală. Cercetări ped agogice, studii, analize, Editur a Didactică și ped agogică,
București, p. 16

20
Predarea Religiei în c adrul școlii are nu do ar profunde conot ații educ aționale, dar
totod ată constituie un act mision ar – sacrament al. Cuno aștere a valorilor religio ase proprii
reprezintă un semn de cultur alitate și de civism, reprezintă o formă de securiz are cultur ală.
Educ ația religio asă che amă la autocuno aștere și reflecție, l a o convertire l a lume a valorilor.
Valorile religio ase sunt cele c are aduc comuniune a între o ameni și solid aritatea între
membrii unei comunități.
Ultimii ani au demonstr at că prezenț a religiei în șco ală este neces ară nu do ar pentru
Biserică, ci și pentru însăși societ atea române ască în tot ansamblul ei, societ ate care astfel a
câștig at atât accesul l a spiritu alitatea proprie, cât și un instrument de prim ordin în procesul
de educ are al tinerei gener ații.
De-a lungul timpului, pentru sp ațiul românesc, credinț a creștină a acțion at ca un
factor de încheg are și de perpetu are al neamului. A fi iniți at religios însemnă a avea
capacitatea de a spori și continu a educ ația și de a fi educ at.
Religi a se implică, cu gr ade diferite de imp act, în procesul de soci alizare a
individului, fiind un depozit ar al tradițiilor, c are pot fi utiliz ate în educ area tinerei gener ații.
Creștinismul concepe educ ația ca pe un a dintre cele m ai nobile și complete activități
umane, însuși Iisus Hristos fiind numit deseori în p aginile ev anghelice cu apelativul
„Învățător”. În perspectiv a creștină educ ația atinge apogeul, despre cel c are face educație
spunând însuși Hristos că „m are se v a chem a în împărăți a cerurilor” (M atei, 5,19).
În primele ve acuri creștine, în epoc a patristică, educ ația religio asă de f actură creștină
s-a dezvolt at mai ales sub aspect doctrin ar și mor al-pastoral. Primele forme de educ ație
religio asă creștină c alificată au fost c atehumen atul, i ar mai târziu șco ala catehetică și
scrierile Sfinților Părinți.
Educ ația religio asă în prezent are di acronică s -a circumscris m arilor reforme
educ aționale. Astfel od ată cu creștin area popo arelor Europei, educ ația creștină nu m ai este
axată preponderent pe aspectul inform al, de însușire a preceptelor religio ase și a doctrinei,
ci pe aspectul form ativ, pe cre area de deprinderi și comport amente creștine.
Educ ația religio asă ca disciplină de studiu trece od ată cu reform a educ ației de l a
didactica tradițion ală la didactica modernă. A face educ ație religio asă în conformit ate cu
principiile did acticii moderne înse amnă interdisciplin alitate, disciplinele „pozitive” primind
astfel un rol pozitiv chi ar în domeniul religios.
Tratarea filosofică cu privire l a semnific ațiile sociologice ale religiei a găsit în
gândire a celebrului filosof român Mirce a Eliade, o confirm are indiscut abilă. El concepe
sacrul c a pe un element intrinsec conștiinței, cee a ce vine să nege demersul r aționalist, c are

21
vede fenomenul religios c a un studiu preștiințific al evoluției omenirii. Religi a, afirmă M.
Eliade, presupune și afirmă tr anscendere a profanului, oferindu -i omului p osibilitatea să
perce apă sacrul18.
Filosofi a, susține unul din cei m ai mari filosofi ai sec. al XX -lea, englezul Bertr and
Russell, preferă deducere a religiei din concepte. El crede că „vom fi oblig ați să renunțăm l a
speranța de a găsi demonstr ații filosofice pentru c onvingerile no astre religio ase”19. Rațiune a
ei caută fie să impună, fie să desființeze Divinul în c adrele principiilor logice al identității,
noncontr adicției și r ațiunii suficiente. Filosofii se străduiesc să afle C auza primă, principiul
Unului, c are, consideră ei, ar rezolv a problem a umană a rostului geniului nostru pe lume. O
Cauză primă demonstr ată, însă, ne având incidență cu respectiv a problemă, prezintă tot atâta
însemnăt ate pentru mili arde de destine um ane cât un c alcul de geometrie analitică. Mai
există, în opini a teologului polonez Leszek Kol akowski, și filosofi a religiei, aplecată asupra
„semnific ației acestei a în procesele istorice și asupra modului în c are diferite civiliz ații sau
omenire a în tot alitate și-au exprim at prin simboluri relig ioase percepți a destinului lor”20.
Dar, „filosoful discută probleme c are, deși perfect legitime în sine, sunt fo arte dep arte de
grijile re ale ale perso anelor religio ase și nereligio ase, deopotrivă”21.
Religi a constituie un demers complex întru mântuire a fiecărui om credincios de
Dumnezeu și veșnicie s acră. Omul, fiind o r ațiune axiologiz antă, spirit cre ator în limitele
vieții s ale biosoci ale, parcurge o c ale către veșnicie, trebuind să tre acă prin mo arte. El aspiră
să fie mântuit trecând de aici dincolo nu bizuindu -se pe forțele s ale rel ative de aici, ci pe
forța divină absolută, cu c are stă în rel ație încredințăto are. Idee a de cale este întâlnită și în
daoism, și în buddhism, e a unind re alitatea finitudinii cu veșnici a ca „împărăție a cerurilor”.
În această privință, în Deuteronom scrie: „I ată eu astăzi ți -am pus în ainte vi ața și mo artea,
binele și răul. Poruncindu -ți astăzi să iubești pe Domnul Dumnezeul tău, să umbli în to ate
căile Lui și să împlinești poruncile Lui, hotărârile Lui și Legile Lui, c a să trăiești și să te
înmulțești și să te binecuvânteze Domnul Dumnezeul tău pe pământul pe c are îl vei
stăpâni”22.

18 M. Eli ade, Istori a credințelor și ideilor religio ase, Vol. II, Editur a ESE, București, 1986, p. 108
19 B. Russel, Problemele filosofiei , Traducere de Mih ai Ganea, Studiu introductiv de Mirce a Flont a, Editur a
BicALL, București, 2004, p. 102
20 L. Kolakowski, Religi a: Dacă nu există Dumnezeu: despre Dumnezeu, Di avol, Păc at și alte nec azuri ale
așa numitei filosofii a religiei , traducere de Sorin Mărculescu, Editura Hum anitas, Bucur ești,1999, p. 9
21 L. Kolakowski, Religi a: Dacă nu există Dum nezeu: despre Dumnezeu, Di avol, Păc at …, p. 10
22 Bibli a sau Sfânt a scriptură , Editura Institutului Biblic și de misiune al Bisericii O rtodoxe Române, București,
1991, 30: 15 -16

22
I.2. B aza legisl ativă a predării religiei în șco ală și dezv oltarea ei în perio ada 1990 –
2016

Cu to ate că renumitul filosof nihi list Nietzsche anunțase mo artea religiei, se p are că
asistăm astăzi l a un proces de remodel are și de apariție a unor religii fr agment are,
neuniforme și eterogene . Renumitul profesor universit ar ieșe an C. Cucoș, vorbind despre
statutul educ ației religio ase în școli, preciz a: „Date fiind delic atețea și nout atea (relative însă)
subiectului educ ație religio asă în sp ațiul nostru spiritu al, considerăm că e nevoie de multă
precauție în dimension area acestei activități. D acă perimetrul inform al (reprezent at
îndeosebi prin m ass-media) este m ai puțin perme abil unui control ped agogic, educ ația
religio asă re alizată în șco ală nu po ate fi lăs ată nici l a discreți a amatorismului, nici a
prozelitismului, prob ate fie de foștii prop agandiști ateiști, fie de unele firi exclusiviste. L a
ora actuală, instrucți a religio asă este re alizată fie de preoți, fie de profesorii de religie,
form ați recent în instituții de profil…”23 Autorul propune a, în același mod s alutar și vizion ar,
dar și discut abil: „L a nivel lice al se prete ază o disciplină în același timp poliv alentă, de
cultură și istorie a religiilor pred ată dintr -o perspectivă interdisciplin ară și
interconfesion ală…”24
Mare parte dintre aceste dezider ate ale predării Religiei în școli (cum ar fi modul
poliv alent de pred are a disciplinei l a liceu s au perspectiv a interdisciplin ară) sunt re alizate
astăzi. Pe de altă parte, s -au înmulțit controversele st atutului profesorului de religie în șco ală.
Nenumăr atele dispute, m ai mult s au mai puțin binevoito are, ar face ca sintagma care
propune pred area Religiei c a act de cultură și istorie a religiilor să determine sco aterea orei
de religie din progr ama școlară motiv ată de existenț a altor doi speci aliști c are ar pute a preda
foarte bine disciplin a și fără pregătire teologică: profesorul de educ ație civică și profesorul
de istorie. Așadar, nu e de dorit o rel ativizare a valorilor mor ale creștine sub m asca
cultur alizării, deo arece scopul predării Religiei nu vize ază do ar acumul are de cunoștințe de
factură religio asă, ci și form are în spiritul v alorilor mor ale creștine. În cee a ce privește
dezider atul predării interconfesion ale, acesta s-a realizat și el. Fiec are cult religios are astăzi,
prin lege, dreptul de a preda, atât în șco ală cât și în loc așul de cult, elemente specifice
confesiunii respective.
După o jumăt ate de secol de ateism , redobândire a libertății religio ase în 1989 a fost
firească, precum fire ască a fost și reintroducere a religiei c a disciplină de învățământ –

23 C. Cucoș, Educ ație religio asă, Editur a Polirom, I ași, 1999, p. 24
24 C. Cucoș, Educ ație religio asă…, p. 25

23
demers c are a determin at diferite puncte de vedere, pro și contr a. „Reintroducere a religiei
după 1989 nu trebuie consider ată un act inov ator, ci o revenire l a norm alitate”25, un sprijin
deosebit în re alizarea acestui dezider at postdecembrist venind din p artea unor ped agogi
import anți, c are au susținut atât prezenț a acestei a în planurile de învățământ, cât și „nevoi a
de a valorific a la nivel superior educ ația religio asă în șco ala române ască”26.
Dar, celor c are susține au import anța religiei în reconstrucți a morală a societății și în
form area person alității um ane, respectiv r eprezent anților clerului și intelectu alilor de
prestigiu, li se opune au foști milit anți ai regimului ateu, comunist, c are arătau că această
acțiune înse amnă o îndoctrin are dăunăto are, periculo asă și chi ar risc antă, cu un alt fel de
filosofie. Însă Scriptur a ne înv ață despre Cuvântul lui Dumnezeu, ne înv ață că acesta nu este
filosofie, ci „duh și vi ață” (Io an 6, 63) și Adevărul, „c are te f ace liber” (Io an 8, 32).
Argumente de ordin mor al, istoric, cultur al, sociologic, psihologic, ecumenic,
teologic și ped agogic susțin legitimit atea realizării educ ației religio ase în șco ală, fiec are
dintre aceste a aducându -și aportul l a scoaterea în evidență a unității axiologice promov ate
de creștinism, l a înțelegere a superio ară și pozitivă pe c are această p arte a educ ației o oferă
valorii perso anei um ane, prin c apacitatea de a contribui l a o continuă regener are și form are
a structurilor de tip atitudin al, volitiv și afectiv ale acestei a, în diferite sp ații cultur ale și
perio ade de timp.
Pedagogia insistă, în ultimele decenii, tot m ai mult asupra nevoii unei educ ații de tip
axiologic27, înțele asă ca o educ ație pentru și prin v alorile re ale, autentice. „Educ ație în
perspectivă axiologică înse amnă a orient a procesul educ ativ pe tr aiectele cele m ai profitabile
sub aspectul eficienței, a identific a sau a explo ata momentele did actice privilegi ate, a
răspunde l a toate căutările prin cele m ai bune alegeri, […] a acțion a în numele unei ordini de
priorități”28.
Primul p as făcut în acest sens a fost în anul 1990 când, între Secret ariatul de St at
pentru Culte și Ministerul Învățământului și Științei s -a închei at un protocol privind
introducere a educ ației mor al-religio ase în învățământul de st at după progr amul: câte o oră
la 2 săptămâni, fiind obiect de învăță mânt cu st atut de disciplină opțion ală și f acultativă,
desfășur ată în școli și, deci, inclusă în or ar.

25 V. Gordon , Biseric a și Șco ala. Analize omiletice, c atehetice și p astorale, Editura Christi ana, București, 2003,
p. 137
26 M. Ionescu (coord.), Preocupări actuale în științele educației , Editura Eikon, Cluj -Napoca, 2005, p. 15
27 E. Joița , Pedagogia. Științ a integr ativă a educ ației, Editura Polirom, I ași, 1999, pp. 40 – 41
28 C. Cucoș, Pedagogie , Editura Polirom, I ași, 1996, p. 181

24
A urmat anul 1991 în Constituți a României, articolul 32, alin (7), afirmându -se că
Statul asigură libert atea învățământului religios, potrivit cerințelor specifice fiecărui cult. C a
atare, în școlile de st at, învățământul religios este org anizat și g arantat prin lege.
Înlocuire a denumirii „educ ație mor al religio asă” – utiliz ată între anii 1990 – 1993 –
cu ce a de „religie” a avut în vedere și c aracterul restrictiv al celei dintâi, c are reduce a ofert a
educ ației religio ase în șco ală la dimensiune a morală a religiei. Religi a înseamnă m ai mult
decât oric are din celel alte dimensiuni ale ei, chi ar dacă această educ ație are o import anță
majoră, i ar form area morală a elevilor reprezintă unul dintre rezult atele studierii religiei în
școală. Un import ant punct de plec are în înțelegere a acestui f apt îl reprezintă definiți a dată
Religiei înseși, respectiv legătur a conștientă, liberă și person ală a omului cu Du mnezeu,
fundament ată pe libert ate și iubire, c are se m anifest ată prin diferite forme de cinstire a Lui,
în mod individu al, particul ar, dar și în mod public: p articip area la slujbe și ceremonii
religio ase, rugăciune a rostită s au cânt ată, pr acticarea virtuți lor, aducere a de daruri. Astfel,
Religi a se prezintă c a o „cre ație în același timp um ană și divină, […] este însuși chipul
spiritu al al existenței gener ale”29.
În anul 1995 a fost vot ată Lege a Învățământului (Lege a nr. 84/1995) și abia atunci s –
a stipul at oblig ativitatea religiei pentru cl asele I -IV, iar pentru gimn aziu religi a era cuprinsă
doar în formă opțion ală. Pentru școli profesion ale și licee religi a avea un st atut facultativ.
d) Ordon anța de Urgență a Guvernului nr. 36/1997, pentru modific area și complet area Legii
Învățământului nr. 84/1995, în art 9, alin(1), precize ază că Pl anurile -cadru ale
învățământului prim ar, gimn azial, lice al și profesion al includ Religi a ca disciplină școl ară,
parte a trunchiului comun.
Elevul, cu acordul părinților s au al tutorelui leg al instituit, alege pentru studiu religi a
și confesiune a. Alin (2) preciz a că, elevul po ate să nu frecventeze orele de religie, l a
solicit area scrisă a părinților s au a tutorelui leg al instituit. În acest c az, situ ația școlară se
încheie fără această disciplină. Asemănător se procede ază și pentru elevul cărui a, din motive
obiective, nu i s -au asigur at condițiile pentru frecvent area orelor l a această disciplină.
Ordinul nr. 3670 din 2001, cu privire l a aplicarea Planurilor -cadru de învățământ
pentru liceu în anul școl ar 2001 -2002, l a art(5) prevede că planurile -cadru ale învățământului
prim ar, gimn azial, lice al și profesion al, conform articolului 9 din Lege a Învățământului,
includ religi a ca disciplină școl ară, parte a trunchiului comun. Elevul, cu acordul părinților
sau al tutorelui leg al instituit, alege pentru studiu religi a și confesiune a. Elevul po ate să nu

29 V. Băncilă, Inițiere a religio asă a copilului , Editur a Anastasia, București, 1996, p. 18

25
frecventeze orele de religie, l a solicit area scrisă a părinților s au a tutorelui leg al instituit. În
acestă u ltimă situ ație, elevul își v a alege o disciplină opțion ală în locul disciplinei Religie.
(Aici Timiș rem arcă: „Legisl ația ar pute a fi îmbunătățită d acă aliniatul (2) al Ordinului nr.
3670/din 2001, ar fi modific at în următo area variantă: în c azul refuzului de a particip a la ora
de religie elevul v a particip a la un opțion al propus de către profesorul de religie. Se pot
propune opțion ale înrudite cu religi a, cum ar fi: Istori a Religiilor, Elemente de iconogr afie,
Muzică biserice ască, Arhitectur a …în acest fel s-ar elimin a concurenț a neloi ală”).
Cele două acte norm ative (Lege a Învățământului și Ordinul 3670) pozițione ază
Religi a ca disciplină școl ară, parte a trunchiului comun, aria curricul ară Om și Societ ate. În
această situ ație disciplin a devine opțion ală disciplin a aleasă în locul Religiei și Religie nu
mai are un st atul opțion al.
Este îmbucurător f aptul că și Ordinul Ministerului Educ ației și Cercetării nr.
5723/2003 include Religi a pentru to ate speci alizările din învățământul preuniversit ar.
Statutul Person alului Did actic, în articolul 13 6, aliniatul (1) stipule ază că d isciplin a
Religie po ate fi pred ată în b aza protoco alelor închei ate între Ministerul Învățământului și
cultele religio ase recunoscute ofici al de st at num ai de person al abilitat. Diferitel e soluții ale
problemei rel ației între religie și educ ație în c adrul sistemului de învățământ depind de
contur area și structur area raportului dintre Biserică și St at.
O problemă c are se v a ivi în viitor v a fi ce a a școlilor confesion ale. Prin nou a
Constituție st atul asigură posibilit atea înființării de către diferite culte a școlilor
confesion ale. Articolul 32 alineatul (5) prevede că Învățământul de to ate gr adele se
desfășo ară în unități de st at, particul are și confesion ale, în condițiile legii.
Lege a 489/2006 privind libert atea religio asă și regimul gener al al cultel or prevede în
art.32, alin (1) că, în învățământul de st at și p articul ar, pred area religiei este asigur ată prin
lege cultelor recunoscute. În nou a Lege a Educ ației N aționale, propusă în 2009, l a articolul
18 se prevede a:
(1) Pl anurile -cadru ale învățământului prim ar, gimn azial și lice al includ Religi a ca
disciplină școl ară, p arte a trunchiului comun. Elevul, alege pentru studiu religi a și
confesiune a, cu acordul părinților s au al tutorelui leg al instituit.
(2) Elevul po ate să nu frecventeze orele de religie, l a solicit area scrisă a elevului
major, respectiv a părinților s au a tutorelui leg al instituit pentru elevul minor. În acest c az,
situația școlară se încheie fără disciplin a Religie. Asemănător se procede ază și pentru elevul
cărui a, din motive obiective, nu i s -au asigur at condițiile pentru frecvent area orelor l a această
disciplină.

26
(3) Conform prevederilor prezentei legi și abilitat în b aza protoco alelor închei ate
între Ministerul Educ ației, Cercetării și Inovării și cultele religio ase recunoscute ofici al de
stat, disciplin a Religie po ate fi pred ată num ai de person al didactic c alificat,.
În data de 17 decembrie 2007 Ministerul Educ ației, Cercetării și Tineretului a supus
dezb aterii publice proiectul Legii învățământului pre universit ar, în c are se arăta ca religi a
este inclusă do ar în pl anurile c adru ale învățământului prim ar și gimn azial, ca parte a
trunchiului comun ( art. 10, alin. 1).
În cadrul c ampaniei P atriarhiei Române, „Nu vrem liceu fără Dumnezeu!”, pentru
menținere a disciplinei religie și în pl anurile c adru ale învățământului lice al în anul 2008 s
au primit peste 140.000 de mes aje de susținere din între aga țară. De asemene a, reprezent anții
cultelor religi oase recunoscute în Români a s au întrunit în d ata de 29 febru arie 2008 l a
Palatul Patriarhiei din București pentru a și exprim a poziți a comună cu privire l a menținere a,
în proiectul de lege aminti, a disciplinei religie în pl anurile c adru ale învățământului lice al,
ca parte a trunchiului comun,.
Prin Ordinul nr. 3410/16.03.2009 al Ministerului Educ ației, Cercetării și Inovării, în
data de 16 m artie 2009 s au aprobat planurile c adru de învățământ pentru cl asele IX XII,
filierele teoretică și voc ațională, cursuri de zi. Cu privire l a disciplin a religie se prevede a în
articolul 6:
(1) Pl anurile c adru ale învățământului lice al includ religi a ca disciplină școl ară, parte
a trunchiului comun; elevul, cu acordul părinților s au al tutorelui leg al instituit, alege pentru
studiu religi a și confesiune a.
(2) L a solicit area scrisă a părinților s au a tutorelui leg al instituit, elevul po ate să nu
frecventeze orele de religie. În acest c az, situ ația școlară se încheie fără această disciplină”.
Proiectu l de Lege a Învățământului Preuniversit ar al Comisiei Prezindenți ale pentru Analiza
și Elaborarea Politicilor din Domeniile Educ ației și Cercetării din Români a prevede a, la 30
aprilie 2009, excludere a disciplinei religie din pl anurile c adru ale învățământu lui lice al și
ofere a un st atut incert acestei a în învățământul prim ar și gimn azial (art. 37, alin. 1).
Prin adresa nr. 3780/17 august 2009, P atriarhia Română solicit a Ministerului
Educ ației, Cercetării și Inovării păstr area disciplinei religie în pl anurile cadru ale
învățământului prim ar, gimn azial și lice al, ca parte a trunchiului comun, după cum er a
prevăzut în Codul educ ației, art. 12, un proiect al ministerului educ ației din 9 august 2009.
În data de 15 septembrie 2009, în ședinț a comună a Camerei Dep utaților și Sen atului,
Guvernul României și a asumat răspundere a pentru Lege a educ ației n aționale, înregistr ată la
Camera Deput aților cu nr. 393/7.09.2009, modific ată și complet ată, menținând disciplin a

27
religie în pl anurile c adru ale învățământului prim ar, gimn azial și lice al, ca parte a trunchiului
comun, urm are a includerii amend amentelor accept ate.
A urmat data de 14 aprilie 2010 când Guvernul României a transmis P arlamentului
României un nou proiect al Legii educ ației n aționale referitor l a statutul orei de religie, într
o formă diferită de textul aflat anterior în dezb atere publică. Astfel, în art. 17, alin. 3 se arata:
„La cerere, în locul orei de religie, elevii pot urm a cursuri de istori a religiilor, istori a culturii
și artelor s au alte curs uri utile în form area compor t amentului etic, soci al sau comunit ar”.
Patriarhia Română și a exprim at dez acordul cu privire l a această prevedere a proiectului de
lege, c are ”diminu a import anța orei de religie între celel alte discipline școl are și pute a gener a
forme de abuz” ( Adresa nr. 2455/27.04.2010 către Președintele C amerei Deput aților).
În data de 19 m ai 2010 C amera Deput aților adoptă proiectul Legii educ ației n aționale
și învăț area pe tot p arcursul vieții, incluzând observ ațiile și solicitările Patriarhiei Române
cu privire l a statutul orei de religie și al cadrelor did actice c are pred au această disciplin ă.
Astfel, în art. 17 din proiectul de lege se arăta:
(1) Pl anurile c adru ale învățământului prim ar, gimn azial, liceal și profesion al includ
Religia ca disciplină școl ară, parte a trunchiului comun.
(2) L a solici tarea scrisă a elevului m ajor, respectiv a părinților s au a tutorelui leg al
instituit, pentru elevul minor, elevul po ate să nu frecventeze orele de religie. În acest c az,
situația școlară se încheie fără disci plina Religie. În mod simil ar se procede ază și pentru
elevul cărui a, din motive o biective, nu i s -au asigurat condițiile pentru frecven tarea orelor l a
această disciplină.
(3) Disciplin a Religie po ate fi predată num ai de person alul didactic c alificat conform
prevederilor prezentei legi și abilitat în b aza protoco alelor închei ate între Ministerul
Educ ației, Cercetării, Tineretului și Sportului și cultele religio ase recunoscute ofici al de
stat.” În prezent, religi a are caracter oblig atoriu în ofert a curricul ară a școlii, d ar opțiune a
pentru frecvent area acestei discipline aparține elevului, cu acordul părinților .30
Patriarhia Română, în decursul anului școl ar 2017 -2018 și -a exprim at acordul cu
privire l a conținutul Metodologiei de org anizare a predării disciplinei Religie în
învățământul preuniversit ar (aprobată prin O rdinul ministrului educ ației și cercetării
științifice nr. 5.232/14.09.2015, public at în Monitorul Ofici al al României, P artea I, nr.
720/24.09.2015) și a apreci at că aceasta este în concord anță cu Lege a pentru modific area

30 I. Horga, „Educ ația religio asă în șco ală – abordări și tendințe eu ropene”, în Învățământul religios și
teologic în Români a, Editura Techno Medi a, Sibiu, 2006, p. 31

28
art. 18 din Lege a educ ației naționale nr. 1/2011 (Lege a nr. 153/ 2015, public ată în Monitorul
Ofici al al României, P artea I, nr. 445/22.06.2015).
S-a precizat că textul Legii nr. 153/2015 prei a conținutul propunerii Consiliului
Consult ativ al Cultelor, reunit în d ata de 28 febru arie 2015, a cărui idee centr ală este că
opțiune a în vedere a participării l a ora de Religie, od ată exprim ată, rămâne v alabilă pe to ată
durata școlarizării (cu excepți a exprimării în scris a schimbării opțiunii) pentru evit area
obstacolelor birocr atice și umilito are pentru părinți prin reînscriere a anuală sau pe cicluri de
învățământ(Comunic atul Consiliului Consult ativ al Cultelor din d ata de 28 febru arie 2015).
Textul Legii nr. 153/2015 și art. 3, alin. (1) al Metodologiei arată că înscriere a la ora
de Religie se f ace prin cerere scrisă a elevului m ajor/a părintelui s au a tutorelui leg al instituit
pentru elevul minor. Schimb area opțiunii se f ace tot prin cerere s crisă și depinde exclusiv de
libert atea de conștiință a părintelui, a tutorelui leg al sau a elevului m ajor (conform Deciziei
nr. 669/2014 a Curții Constituțion ale a României). Un părinte c are a optat o d ată pentru o
anumită v ariantă nu po ate fi oblig at să mai aleagă încă o d ată, adică să m ai facă o altă cerere
în același sens. Textele celor două acte norm ative sunt cl are în această privință, do ar
schimb area opțiunii se f ace printr -o altă cerere.
Art. 3, alin. (5) din Metodologie nu f ace referire l a faptul c ă elevii trebuie să se
reînscrie în fiec are an la ora de Religie (cee a ce ar fi, oricum, în neconcord anță cu Lege a nr.
153/2015), ci se referă l a perio ada în care trebuie să se depună l a secret ariatul unității de
învățământ cererile mențion ate în art. 3, alin. (1) și (3), adică cererile de înscriere (pentru cei
care nu și -au exprim at niciod ată opțiune a de a particip a la ora de Religie), respectiv de
schimb are a opțiunii (pentru cei c are și-au exprim at cândv a opțiune a de a particip a la această
oră).
Întrucât Metodologi a urmărește rezolv area unor aspecte de ordin pr actic-
administr ativ, un element import ant pentru înțelegere a ei îl constituie art. 3, alin. (4): Cererile
mențion ate la alin. (1) și (3) se depun l a secret ariatul unității de învățământ l a care este înscris
elevul și se înregistre ază în Sistemul Inform atic Integr at al Învățământului din Români a
(SIIIR). C a urmare, orice modific are în SIIIR se po ate face do ar urm are unei cereri explicite
depuse l a un moment d at, iar nu l a începutul fiecărui an, termen care nu este prevăzut nici
de Lege, nici de Metodologie, nici în cererile de înscriere dej a înregistr ate în SIIIR31.

31 http://p atriarhia.ro/nscriere a-la-ora-de-religie -se-face-o-singur a-data-si-este-valabila-perm anent-pana-la-o-
eventu ala-schimb are-a-opiunii -8229.html , accesat în data de 18.05.2018

29
I.3. Progr ama școlară – structură, import anță

Progr amele școl are sunt documente ofici ale el aborate de Ministerul Educ ației
Naționale și Consiliul N ațional pentru Curriculum, și st abilesc:
 modelul curricul ar (prezintă o im agine sintetică a structurii interne a disciplinei,
semnific ativă pentru procesul de pred are-învăț are);
 obiectivele c adru (sunt obiectivele c are se subordone ază fin alităților educ ației și
idealului educ ațional și se armonize ază cu cele ale altor discipline conexe; ele arată
schimbările în comport amentul elevilor l a care, pe nivele de școl aritate, ar trebui să
ducă studiul disciplinei);
 obiectivele de referință (reprezi ntă rezult atele l a care, la nivelul fiecărui an de studiu,
ar trebui să ducă studiul disciplinei);
 activitățile de învăț are (sunt exemple ale unor demersuri ce conduc l a învăț area,
dezvolt area și întărire a capacităților prevăzute de către obiective; conținuturile
învățării (sunt mijlo ace prin c are se urmărește atingere a obiectivelor c adru și de
referință propuse;
 unitățile de conținut sunt org anizate fie tem atic, fie în conformit ate cu domeniile
constitutive ale obiectelor de studiu);
 recom andările f ăcute profesorilor; st andardele curricul are de perform anță pentru
ciclurile de învățământ (sunt folosite l a evaluarea calității procesului de învăț are, au
caracter norm ativ și sunt sisteme de referință comune pentru toți elevii, vizând
sfârșitul unui nivel de școl aritate).
Elaborarea programelor școl are de religie s -a dovedit a fi un demers cu multe
implic ații și dificultăți în configur area unei structuri c are să f acă posibilă atingere a
finalităților educ ației religio ase.
Prog rama analitică pentru cl asele I-IV, iar ulterior I -VIII, utiliz ată după anul 1990 a
avut l a bază documente curricul are din perio ada interbelică, i ar predomin anta acestui
curriculum a constituit o centr area pe conținuturi din domeniile teologiei, reprezent ate de
concepte abstracte,simb olice, chi ar neadaptate la vârst a școlară și c are, implicit, a condus l a
o învăț are în speci al de tip reproductiv.
Începând cu anul 1998, în contextul reformei învățământului și în p aralel cu st atutul
orei de religie c a parte a trunchiului comun l a toate clasele și l a toate nivelurile, s au elaborat
noi progr ame școl are pentru cl asele I XII, c are au suferit ulterior unele modificări, d ar
centr ate pe obiective/competențe.

30
Princip ala dificult ate întâmpin ată de profesorii de religie a reprezent at o structur area
progr amelor și conținuturilor, recl amând preponderent competențe din domeniul teologic.
Denumirile conținuturilor învățării și unităților de învăț are, subordon ate acestor a au fost
prelu ate din lucrările de teologie. În aceste condiții a devenit imăerios neces ar în activit atea
profesorilor un perm anent tr ansfer al valorilor din domeniul teologic în cel religios, cu un
caracter preponderent form ativ educ ativ, așa încât noțiunile studi ate să po ată fi asimil ate și
percepute de către elevi c a fiind esenți ale pentru propri a devenire religio asă.
Progr ama școlară pentru disciplin a Religie este el aborată de către fiec are cult, avizată
de Secret ariatul de St at pentru Culte și aprobată de Ministerul Educ ației N aționale. C a atare
elaborarea noilor progr ame de Religie – Cultul Ortodox s -a realizat urmărind:
 utiliz area modelului de proiect are curricul ară centr ată pe competențe, model c are
permite asigur area progresiei și continuității de l a o clasă la alta, dar și continuit atea
cu progr amele d e Religie pentru ciclul prim ar și cele pentru liceu;
 prin corel area cu schimbările intervenite l a nivelul celorl alte progr ame școl are se
asigură coerenț a la nivelul ariei curricul are Om și societ ate;
 recom andarea unor atitudini și v alori c are să completeze dimensiune a cognitivă a
învățării cu ce a morală, din perspectiv a nu do ar a disciplinei Religie, d ar și a
finalităților educ ației;
 contribuți a competențelor -cheie din aria curricul ară ”Om și societ ate” la profilul de
form are al absolventului înv ățământului oblig atoriu, în mod deosebit l a competențe
care vize ază: p articip area la rezolv area problemelor comunității, comunic area.
Un rol deosebit de import ant îl are disciplin a Religie în form area unor deprinderi și
abilități neces are elevilor pentru a le asigur a accesul l a învăț area pe to ată dur ata vieții și
integr area activă într -o societ ate bazată pe cuno așter și deci în form area person alității
acestor a.
Scopul studierii Religiei este acela de a form a person alități în conformit ate cu
valorile crești ne, prin aplicarea învățăturii de credință în vi ața proprie și a comunității și prin
integr area cunoștințelor religio ase în structur area de atitudini mor al-creștine.
Disciplin a Religie –– Cultul Ortodox f ace parte din aria curricul ară ”Om și societ ate”
și i se alocă o oră/săptămână în trunchiul comun pentru to ate nivelurile de învățământ.
Competențele gener ale se forme ază pe dur ata învatamântului gimn azial și se definesc pe
obiect de studiu. Ele au rolul de a orient a demersul did actic către achiziții le fin ale dobândite
de elev prin înv atare și au un gr ad ridic at de complexit ate ți gener alitate.

31
Pentru fiec are an de studiu, progr ama propune competențe specifice, deduse din
competențele gener ale; Aceste competențe specifice reprezintă achiziții -cheie ale învățării.
Conținuturile au grade diferite de complexit ate și sunt org anizate tem atic.
Profesorii vor acorda numărul de ore pe c are îl consideră neces ar, fiecărei teme, așa
încât să tr ateze adecv at toate acele probleme pe c are le au în vedere în const ruire a lecțiilor.
conform deciziei profesorului, un conținut po ate fi tr atat în un a sau mai multe lecții. În
funcție de nevoile concrete ale activității did actice ordine a temelor po ate fi schimb ată, în
măsur a în care nu se modifică sensul progr amei.
Programele școl are sunt “documente regl atoare, componente ale Curriculumu -lui
Național”. În not a de prezent are a progr amei școl are pentru ciclul inferior al liceului și
pentru școlile de arte și meserii, obiectivul gener al al disciplinei religie constă în form area
person alității elevilor în concord anță cu v alorile creștine, prin aplicarea învățăturii de
credință în vi ața proprie și a comunității și prin integr area cunoștințelor religio ase în structur a
de atitudini mor al-creștine.
Finalitățile predării religiei vizează o atitudine mor ală și respons abilă f ață de propri a
perso ană și, totod ată, form area unor c aractere mor al-creștine c are să f aciliteze o nouă
concepție asupra relației Dumnezeu -om, om -semeni.
Import ant este c a profesorul de religie să -și adapteze discursul și activitățile did actice
în funcție de evenimentele și sărbătorile religio ase, de interesele și preocupările elevilor, în
funcție de c aracteristicile cl asei și în funcție de putere a de înțelegere a elevilor. Altfel riscăm
ca finalitățile o rei de religie să nu fie cele scont ate, iar ora de religie să fie m ai mult teoretică.
Conținuturile did actice ale progr amei școl are în vigo are pentru disciplin a religie sunt, în
gener al, bine structur ate. Totuși există teme c are lasă impresi a că ar fi m ai potrivite pentru
elevii c are studi ază în c adrul unei școli teologice.
Atunci când se aplică progr ama școlară trebuie să se țină cont de f aptul că elevii din
școlile l aice nu sunt semin ariști. Pentru îmbunătățire a progr amei școl are considerăm că se
impune coopt area în Comisi a Națională pentru disciplin a Religie a mai multor profesori c are
predau religi a în învățământul preuniversit ar.
Activit atea complexă de pred are – învățăre nu po ate fi deprinsă do ar prin învăț area
unor principii teoretice c are urme ază să fie aplicate m ai târziu în pr actică. Trebuie să
înțelegem că “experienț a în școli este neces ară pentru a ști ce idei merită tr anspuse în
practică, c are pot fi t anspuse și în ce condiții sunt neces are”32.

32 https://www.scoop.it/t/es afetyresourcesforschools/?&t ag=interdisciplin aritatea, accesat în data de
19.05.2018

32
Orice temă din progr amă se impune a fi adaptată în funcție de situ ațiile concrete. De
exemplu, printre altele, l a clasa a IX-a se află tem a ”Cinstire a Sfinților”. Observăm că unii
dintre elevi nu sunt întotde auna interes ați de cinstire a sfinților, d ar toți acești elevi sunt totuși
interes ați de mijlo acele prin c are poți reuși în vi ață, de propri a reușită. În această situ ație
tematica amintită m ai sus poate fi formul ată astfel: Sfântul c a model de reușită și de împlinire
(spiritu ală, soci ală, profesion ală etc) . În acest mod tem a poate stârni curio zitate și chi ar
interes din p artea elevilor.
Să luăm un alt exemplu: l a clasa a XII-a, în c adrul conținuturilor apare și tem a
”Rugăciunile pentru cei adormiți în Domnul”. Această temă po ate stârni s au nu curiozit atea
în rândul elevilor. Desigur că orice elev este interes at să aibă p arte de succese și să -i meargă
bine în vi ață. Astfel tem a mențion ată po ate fi adaptată astfel: ”Rugăciunile pentru cei
adormiți în Domnul, c a formă de respect pentru în aintași și g aranție a binecuvântării lui
Dumnezeu pentru noi”. Pe această c ale elevii vor învăț a că rugăciunile pentru cei morți
constituie nu do ar o oblig ație pentru noi, cât și o formă de “milostenie” și de respect pentru
suflele în aintașilor, i ar faptele no astre nu vor rămâ ne nerăsplătite. I ată o mod alitate de a
stârni motiv ația elevilor. Sfântul Chiril al Ierus alimului se întreb a: “își v a propune vreod ată
un om să sluje ască lui Dumnezeu, d acă nu crede că Dumnezeu îl răsplătește?”.
La clasa a X-a conținuturile încep cu tem a ”Argumente r aționale pentru dovedire a
existenței lui Dumnezeu”. În urm a discuțiilor cu profesorii de religie și a inspecțiilor avute
în școli precum am const at că această temă este fo arte greu de adaptat la nivelul elevilor,
existând riscul c a această te mă să fie lu ată și pred ată după m anualele de dogm atică și astfel,
în acest c az să riscăm să nu reușim atingere a obiectivelor și fin alităților propuse.
Credinț a poate fi trăită, nu ne apărat învățătă. Scopul de primă import anță al predării
religiei, constă în form a și cizel a caracterul elevilor, în a le rest aura demnit atea, în a-i ajuta
să-și evalueze, să se redescopere și să -și desăvârșe ască rel ația lor cu Dumnezeu și cu semenii.
Indiferent de tem a abordată atunci când prezentăm o secvență did actică, se cere c a lecția să
fie gândită c a un eveniment inți atic și nu trebuie avute în vedere do ar strategiile de c are ne
vom folosi. Orice lecție de religie se po ate constitui într -o analogie l a istori a mântuirii, istorie
care, teologic vorbind este rec apitulată în c adrul fiecărei Sfinte Liturghii. Așa cum “p arohia,
pentru c a să devină o comunit ate disciplin ată, sănăto asă și sfântă trebuie să aibă în centrul
vieții ei Liturghi a Euharistică și credincioșii sunt îndemn ați să p articipe l a jertfa euharistică”,
tot așa și lecți a de religie trebuie să fie un mijloc de îndrum are a elevilor, pentru a se apropi a
cât m ai des de Sfintele T aine.

33
Elevii pot fi conștientiz ați, pe p arcursul activităților did actice, că toți suntem
mădul are ale trupului lui Hristos și îndemn ați să participe l a viața liturgică a parohiei
“anamnez a liturgică reînoind neîncet at identit atea noastră de mădul are ale trupului lui
Hristos”.
Conștientiz area fraternității liturgice a avut un rol fund ament al în sp ațiul ortodox și
stă la baza tuturor formelor de comuniune și comunit ate creștină. Scopul ultim al mor alități
sociale și person ale este acela că Hristos – în Care locuiește to ată plinăt atea Dumnezeirii
(Coloseni 2,9) – să ia chip în tot și în to ate (G alateni 4,19). Este menire a noastră să pornim
la atingere a acestui scop “lăsându -L pe Hristos să i a chip în acțiunile no astre person ale și
sociale”. În acest fel elevii pot fi îndrum ați să se r aporteze mereu l a principiile creștine și pot
fi respons abilizați cu privire l a faptele și preocupările lor.
Finalitatea orei de religie are în vedere convertire a person ală, conștientiz area
aparteneței elevilor l a o comunit ate de cult și de credință org anizată și trăire a credinței.
Alegere a strategiilor, mijlo acelor și procedeelor did actice specifice pentru pred area unei
anumite teme din progr ama școlară ține de profesor și sunt diverse.
Dar, pentru c a activitățile did actice și mision are să fie reușite este nevoie m ai întâi
de ajutorul lui Dumnezeu. În lucr area ”Educ ația religio asă. Învățături pentru copii și tineri”,
Irineu, episcop de Ek aterinburg și Irbit, le adresa profesorilor de religie următorul îndemn:
“Nu uit ați să chem ați mereu binecuvânt area lui Dumnezeu asupra muncii vo astre de educ ație
și, având această binecuvânt are, ef ortul, grij a și munc a vă vor fi încunun ate de dobândire a
unor copii ascultători”.
În concluzie putem susține că orice progr amă școl ară este perfectibilă, însă
import ante sunt modul în c are profesorul își adaptează conținuturile precum și str ategiile și
mijloacele did actice folosite pentru c a discursul did actic să devină unul interes ant și
accesibil. Argumentele aceste a ne dau dreptul să afirmăm că deprindere a predării Religiei
este un drum complex, anevoios, d ar totod ată și interes ant, de învăț are continuă.
Considerăm că l a disciplin a religie, aplicabilitatea practică a cunoștințelor este un a
dintre cele m ai import ante metode de ev aluare. Este deosebit de import ant ca profesorul de
religie să îndemne elevii să p articipe l a slujbele Bisericii, să îi urmăre ască pas cu p as, precum
și la o observ are atentă a poruncilor și norm ativelor creștine. O col aborare bună între
profesorul de religie și preotul p aroh po ate conduce atât la o observ are mai atentă a felului
de a gândi și a comport amentului elevilor, cât și l a un îndemn pentru elevi de a pune în
practică inform ațiile și cunoștințele primite.

34
La clasele mici profesorul po ate realiza acest tip de ev aluare în col aborare cu părinții.
După ce profesorul a predat noțiunile leg ate despre f aptele bune s au despre f amilia creștină,
el va înștiinț a părinții în legătură cu temele pred ate. Pe p arcursul prezentării acestor a el va
vorbi elevilor despre f aptul că Dumnezeu îi iubește pe cei c are își ascultă părinții, despre
import anța întrajutorării părinților, despre f aptul că D umnezeu răsplătește orice f aptă bună.
După o anumită perio adă de timp profesorul le v a cere părinților să schițeze în câtev a fraze
o scurtă ev aluare a elevului: despre felul cum se comportă l a masă, despre felul în c are își
face temele, despre modul în c are își ascultă părinții. Acest tip de ev aluare are minim două
aspecte relev ante: nu do ar că elevul v a învăț a să fie m ai respons abil, d ar și părinții vor fi
familiarizați cu unele aspecte ale educ ației religio ase. Misiune a profesorului se v a extinde
de la elevi către părinți. Alt mod de re alizare a acestui tip de ev aluare este c a profesorul de
religie să org anizeze anumite activități cu c aracter cultur al și religios în c adrul p arohiei, i ar
părinții acestor a să fie invit ați la aceste activități în vedere a evaluării și aprecierii.
Pentru Biserică ev aluarea desfășurării educ ației religio ase și a rezult atelor în m aterie
de educ ație religio asă este import antă, deo arece f acilite ază cre area unui feed -back prin c are
preotul unei comunități, profesorul de religie, pre cum și alți reprezent anți ai Bisericii sunt
inform ați în legătură cu st area duhovnice ască a elevilor, d ar și a intereselor și preocupărilor
lor. Elevul își trăiește, mărturisește și păstre ază credinț num ai ca parte a comunității liturgice.
„Cultul și tr adiția Bisericii constituie mediul prin excelență în c are se tr ansmite credinț a
adevăr ată. Cultul în gener al, dar în speci al Sfânt a Liturghie constituie energi a care mișcă
Biseric a în devenire a ei mision ară … Cultul constituie mediul de restituire a istoriei mântuirii
în fiec are timp și loc și de perm anenta actualizare a comuniunii cu Hristos în Duhul Sfânt;
predarea explicită a credinței constituie mijlocul prin c are istori a mântuirii univers ale este
pusă în rel ație directă cu istori a mântuirii pers onale” 33.
Pentru elevi, p articip area la cult precum și conștientiz area apartenenței l a
comunit atea parohială sunt mijlo ace de întărire și de păstr are a credinței, precum și o c ale de
progres duhovnicesc. „Liturghi a oferă totul pentru sfințire a vieții spiritu ale; de aceea,
credinciosul (elevul) nu trebuie lăs at să c aute un substitut pentru trupul lui Hristos”.
Instrucți a religio asă se impune a fi pătrunsă de din amica liturghiei: „În cult, creștinii se
împărtășesc cu h arul lui Dumnezeu și primesc putere a de a deveni mărturisitori ai lui Hristos
și a Evangheliei S ale în lume”34.

33 V. Bel, Misiune, p arohie, p astorație, Editur a Renașterea, Cluj N apoca, 2006, p ag. 33
34 https://www.scoop.it/t/es afetyresourcesforschools , accesat în data de 19.05.2018

35
I.4. M anualele școl are, auxili arele did actice și import anța lor

Manualul școl ar este un document școl ar alcătuit pe b aza progr amei școl are. În
cuprinsul lui se prezintă atât cunoștințe, cât și activități c are trebuie desfășur ate de către elevi
pentru asimil area acestor a. Manualul de religie se alcătuiește în concord anță cu principiile
catehetice și did actice, cu scopurile propuse și cu str ategiile did actice folosite în activit atea
educ ativă.
Pentru fiec are temă din m anual, profesorul rep artizează un a sau mai multe ore, în
funcție de gr adul de dificult ate al conținutului învățării și de specificul cl asei. M anualul este
instrument de lucru atât pentru profesor, cât și cent ru elevi. Pentru profesor, m anualul este
un instrument de orient are în cee a ce privește conținutul, deo arece trebuie să adapteze
sistemul metodologic l a particul aritățile elevilor.
Profesorul v a utiliz a manualul în scopul atingerii obiectivelor propuse de progr amă
întrucât în progr ama școlară pot interveni modificări,. Pentru elevi, este un mijloc de
perfecțion are a cunoștințelor, un izvor import ant de cunoștințe, un ghid în form area
priceperilor și deprinderilor de muncă individu ală și un stimulent în dezvolt area interesului
și curiozității,.
Manualul po ate fi utiliz at la toate tipurile de lecție, împreună cu diferite mijlo ace de
învățământ. Alături de m anual, în pred area religiei pot fi utiliz ate și alte lucrări: Mic a Biblie,
Viețile Sfinților, Micul Catehism, etc.
Având în vedere respect area particul arităților de vârstă, de grup și individu ale ale
elevilor s a încerc at realizarea unui s alt semnific ativ și prin apariția manualelor alternative.
De asemene a, s a avut în vedere deschidere a accesului spre exprim area unor abordări diferite
ale progr amei școl are, to ate aceste a cu dorinț a mărturisită de a se constitui și într un exercițiu
democr atic.
După anul 1989 , introducere a religiei c a disciplină de învățământ, p arte a trunchiului
comun, a determin at elaborarea manualelor școl are și a progr amelor școl are în conformit ate
cu cerințele noului Curriculum, cee a ce a reclamat din p artea autorilor un efort subst anțial în
cuno aștere a finalităților, în select area conținuturilor, în tr atarea acestor a, ținând cont de
particul aritățile unui m anual de religie , între c are35:
 prezent area faptul religios, din punct de vedere dogm atic, ritu alic, istoric, cultur al
etc.;

35 C. Cucoș , Educ ația religio asă. Repere teoretice și metodice , Editura Polirom, Iași, 1999, p. 224

36
 propunere a de metode specifice de apropiere de credință prin suger area unor
comport amente dezir abile, l a care elevul să adere în mod liber;
 prezent area valorilor religio ase din perspectivele multiple ale cuno așterii, îmbinând
latura form ativă cu ce a inform ativă;
 utiliz area unui limb aj specific, atât din perspectiv a religiei, cât și a particul arităților
elevilor căror a li se adrese ază;
 utiliz area în mod integr ator de concepte călăuzito are încor por ate în anumite
discipline (științe, filosofie, liter atură, istorie, logică etc.), imprimându le acestor a o
nouă demnit ate axiolog ică, epistemolgică și acțion ală.
În cazul religiei, spre deosebire de documentele școl are de l a alte discipline, aceste a
sunt aprobate și de forurile bisericești, respectiv în c azul cultului ortodox de către Comisi a
de speci alitate din c adrul P atriarhiei Române.

II.5. Abordări inter și tr ansdisciplin are în pred area religiei

În orice sistem de educ ație, învăț area ar trebui să se construi ască pe următorii piloni
aflați în inter acțiune directă: „ a învăț a să știi”,” a învăț a să faci”, „ a învăț a să faci împreună”,
„a învăț a să fii” (J. Delors) și „ a învăț a să te tr ansformi pe tine însuți și să schimbi societ atea”
(Shaffer).
În sistemul românesc tr adițion al de învățământ predom ină abordarea
monodisciplin ară, cu unele influențe pluridisciplin are și chi ar transdisciplin are în c azul unor
discipline l a decizi a școlii. Org anizarea inform ației este unil aterală, corectă, riguro asă, d ar
nu pune accent pe elementele tr ansfer abile. Unul dintre m arile minusuri ale ped agogiei
actuale este tocm ai lips a experienței în asigurarea unei comunicări fire ască, de altfel, între
domeniile cuno așterii pred ate ca materii școl are integr area lor holistică în conștiinț a elevului.
Sistemul e perceput c a sumă a variilor discipline și m ai puțin c a structură unit ară, coerentă,
fluentă, în care sin apsele să creeze imagini de ansamblu ale lumii.
Pluridisciplin aritatea/multidisciplin aritatea reprezintă o formă superio ară a
interdisciplin arității, și constă în supr apunere a unor elemente ale diverselor discipline, c are
ar trebui să col aboreze. Interdisciplin aritatea este centr ată pe form area de competențe
transvers ale, cu o dur abilitate mai mare în timp. Tr andisciplin aritatea este întrepătrundere a
mai multor discipline, sub form a integrării curricul are, cu posibilit atea constituirii, în timp,
a unei discipline noi s au a unui nou domeniu al cuno așterii, prin fuziune – faza cea mai
radicală a integrării. Abordarea integr ată, specifică tr ansdisciplin arității este pli ată, adaptată

37
pe lume a reală, pe aspectele relev ante ale vieții cotidiene, prezent ate așa cum afecte ază și
influențe ază ele vi ața noastră. În concepți a lui B asarab Nicolescu, aceasta nu este o ideologie
sau un domeniu, ci instituie un di alog fertil între domenii, punând în mișc are, în vedere a
creării unui ide al ped agogic, „inteligențe lă rgite”: inteligenț a analitică, inteligenț a emotivă,
inteligenț a corpului. Aceasta este premis a formării unui individ activ din punct de vedere
holistic, c apabil să perce apă cu to ate simțurile și să p articipe l a viața lumii cu to ate
înzestrările s ale native, c apacitate la maxim.
Trăim într -un secol al vitezei nelimit ate, al tehnologiei și al inform ației excesive, c are
ne copleșesc l a tot p asul. Tehnologi a progrese ază, meseriile se schimbă, i ar elevii de azi
trebuie să fie c apabili să f acă față progresulu i, dar mai ales cerințelor pieței. Învăț area este
un proces cognitiv complex și o activit ate soci ală intr a- și interperson ală, profesorul nu m ai
este m agicianul c are transmite inform ații și modele ază creiere, forme ază competențe și
caractere. În mileniul III, elevii își forme ază competențe tr ansfer abile, își asumă roluri în
echipă, dezvoltând un comport ament prosoci al, dezvoltă competenț a de a învăț a să învețe,
să el aboreze hărți conceptu ale, să -și dezvolte gândire a critică și cre ativă. Prin
transdisciplin aritate, elevii trec de l a tipul de învăț are conceptu ală aprofund ată și utilă, l a
învăț area prin probleme provoc atoare, semnific ative, adaptate nivelului lor cognitiv, fiind
capabili să aplice cunoștințele, să re alizeze în situ ații noi și complexe, pentru a favoriz a
transferul și a gener a noi cunoștințe.
Transdisciplin aritatea este astăzi nu num ai un țel re alist, ci și neces ar. Trecere a de la
o inteligență analitică este pre a lentă în comp arație cu inteligenț a sentimentelor. Avem
nevoie deci, în educ ație, de un echilibru între cuno aștere a analitică și ființ a interio ară. În
plus, tendinț a de glob alizare, care amenință lume a, antrene ază un enorm flux migr ator de
oameni aparținând unor țări cu o anumită cultură, religie și spiritu alitate, în țări cu altă
cultu ră, religie și spiritu alitate. Nou a educ ație trebuie să introducă di alogul între culturi,
religii și spiritu alități, un di alog c are păstre ază int actă person alitatea fiecărei culturi, d ar o
face și comprehensibilă totod ată, v alorificând punți între diferite cunoștințe
Transdisciplin aritatea este o abordare a procesului instructiv -educ ativ c are nu se m ai
centre ază pe discipline, ci le tr anscende, subordonându -le omului pe c are vrem să -l formăm.
Transdisciplin aritate, după semnific ațiile prefixului tr ans „dinc olo” și nu „prin”, cum se
înțelege a când er a vorba de perspectiv a pluridisciplin ară sau interdisciplin ară, este cee a ce
se află în același timp și între discipline, și înăuntrul și dincolo de orice disciplină, înse amnă
înțelegere a lumii prezente prin unit atea cuno așterii um ane.

38
Promov area interdisciplin arității/tr ansdisciplin arității în învățământul românesc
actual este o necesit ate impusă de acumulările cognitive și schimbările din nenumăr atele
domenii ale cuno așterii, precum și de diversit atea și complexi tatea provocărilor cu c are se
confruntă lume a.
Mai mult c a oricând elevul trebuie să -și asume respons abilități și roluri, să răspundă
rapid și bine l a diversele provocări ale vieții, s ă ia decizii pentru cei din jur, i ar perform anța
și succesul apar atunci când deține cunoștințe integr ate, când gândește cre ator și flexibil și
când privește re alitatea ca o imagine unit ară.
Aceste a toate au decl anșat la nivel curric ular o reformă a conținuturilor, astfel a
apărut abordarea conținutului învățării din perspectiv a transdisciplin ară și interdisciplin ară.
În acest sens, J. Moffet afirmă: „cel m ai puternic argument pentru interdisciplin aritate este
chiar faptul că vi ața nu este împărțită pe discipline”. Dicțion arul de neologisme de F. M arcu
și C. M anea definește interdisciplin aritatea ca „stabilire a de rel ații între m ai multe discipline
sau științe”36. Speci aliștii în curriculum definesc acest termen c a formă de cooper are între
discipline/științe, respectând logic a fiecăror a în parte, adaptată particul arității legii did actice;
vizează form area la elevi a unei im agini unit are a realității și a unei gândiri integr atoare; în
același timp, este privită și c a o mod alitate de org anizare a conținuturilor învățării și c a o
conexiune de limb aje explic ative menite să sp argă gr anițele dintre discipline. Conform
acestei definiții complexe, interdisciplin aritatea presupune din st art două puncte de plec are
forte:
 o cultură interdisciplin ară bog ată a profesorului;
 o muncă consec ventă și serio asă în echipă.
Predarea conținuturilor din perspectiv a interdisciplin ară are multiple avantaje:
 permite elevului să acumuleze inform ații ce pot fi aprofund ate în anii următori;
 descoperă t aine ale temei in discuție;
 creează oc azia de corel are a limbajelor diferitelor discipline;
 permite aplicația cunoștințelor în pr actică;
 conform r aportului dintre c antitatea de cunoștințe și volumul de învăț are favorize ază
o economie de timp de învăț are.
La cele enumer ate se adaugă și avantajele vizând form area person alității elevului pe
diverse pl anuri: emoțion al, intelectu al, estetic, soci al și fizic.

36 F. Marcu, C. M anea, Dicțion ar de neologisme , Editura Științifică, București, 1961, p. 55

39
Proiect area unui învățământ interdisciplin ar po ate fi promov ată nu do ar prin
Curriculum -ul național, ci și pri n abordări org anizate in șco ală, la modul pr actic un demers
didactic interdisciplin ar se po ate derul a prin CDȘ -uri.
În abordarea interdisciplin ară încep să fie ignor ate limitele stricte ale disciplinelor,
căutându -se teme comune diferitelor obiecte de studiu, c are pot duce l a realizarea
obiectivelor de învăț are de gr ad mai înalt, a competențelor tr ansvers ale, consider ate cruci ale
pentru succesul în societ atea contempor ană. Între aceste a se numără și rezolv area de
probleme, lu area de decizii, antreprenori atul, însușire a metodelor și tehnicilor de învăț are
eficientă, etc. Se trece l a centr area pe așa-numitele competențe tr ansvers ale, principiul
organizator nem aifiind de regulă conținutul, mult pre a ancorat în gr anițele disciplin are.
„Aici, conținutul și procedurile discipli nelor individu ale sunt depășite , de exemplu, lu area
de decizii și rezolv area de probleme implică aceleași principii, indiferent de discipline ”37.
Interdisciplin aritatea presupune căut atrea unor teme comune m ai multor discipline
transferând metodele dintr -o disciplină în alta, care pot conduce l a realizarea competențelor
transvers ale (lu area de decizii, rezolv area de probleme, însușire a tehnicilor și metodelor de
învăț are eficientă), l a realizarea obiectivelor de învăț are de nivel în alt, care, indiferent de
disciplină, implică aceleași principii, prin utiliz area unor str ategii de pred are – învăț are
bazate pe probleme. De exemplu form area capacității de lucru în echipă, foc alizarea
procesului pe dezvolt area gândirii critice, a capacității de rezolv are de probleme, a capacității
deluare a deciziilor în lecții de religie și liter atură română, geogr afie, istorie, științe.
Pluridisciplin aritatea/ multidisciplin aritatea reprezintă o temă supusă analizei din
perspectiv a mai multor discipline, integr are la nivelul conținutului învățării, cu foc alizare pe
realizarea conexiunilor între cunoștințe prin utiliz area unor str ategii did actice de pred are –
învăț are tem atică. De exemplu tem a „Orientul antic" este abordată în lecții de istorie, religie
și educ ație soci ală. Alte conținuturi de pred at interdi sciplin ar pot fi:
 Clasa a V-a și a VII-a: Facerea lumii
 Clasa a V-a: Moise, regele D avid, profetul Daniel
 Clasa a VI-a: Edictul de l a Milan; Sfinții Împăr ați Const antin și Elen a
 Clasa a VII-a: Purt area de grijă a lui Dumnezeu f ață de lume
 Clasa a VIII-a: Cânt area religio asă, formă de rugăciune; Icoana- fereastră spre cer;
Imnul dr agostei creștine .
Abordarea integr ată a învățării Mono , Inter, Pluri organizează învăț area centr ată pe:

37https://www.did actic.ro/revist a-cadrelor -didactice/interdisciplin aritate-transdisciplin aritate-si-
pluridisciplin aritate, accesat în data de 20.05.2018

40
 învăț area prin descoperire ;
 învăț area prin cercet are;
 viziune a constructivistă a învățării .
Sugestii de re alizare a învățării pot fi:
 desfășur area unor activități, grup at sau în perechi;
 cultiv area cooperării;
 valorific area experienței de vi ață a fiecărui a și tipului domin ant de inteligență al
fiecărui copil;
 vizarea obiectivelor de referință ale m ai multor arii curricul are și tr aversarea
barierelor disciplinelor;
 fiecare lecție – continu area celei precedente; p arte a unui proiect
În continu are vom prezent a câtev a exemple de p roiecte prin c are se aborde ază
învăț area integr ată:
 „Educ ația, între drept și oblig ație” – în cadrul acestui proiect se propun următo arele
obiective:
 să define ască educ ația ca drept și oblig ație;
 să-și dezvolte interesul pentru propri a educ ație;
 să analizeze import anța respectării drepturilor ce lorlalți, inclusiv a educ ației
și a apartenenței l a grupul de educ abili;
 să dezb ată modul în c are sunt respect ate drepturile person ale în c azul
person ajelor Alba ca Zăpada și Cenușăre asa.
 „Cul tură și civiliz ație române ască – Cinstire a eroilor” , ce cuprinde următo arele
activități:
 excursie pe rut a Bacău – Comănești – Ghimeș P alanca – Dofte ana –
Mănăstire a Bogd ana – Bacău;
 slujbă de pomenire pentru eroii ne amului;
 observ area cetății R akozy, vizit area Castelului Ghik a Comănești, a Castelului
Ghik a Dofte ana și a Mănăstirii Bogd ana;
 cuno astere a unor f apte, eroi și evenimente însemn ate din trecutul de luptă al
poporului român;
 cuno astere a și apreciere a unor în alte însușiri mor ale ale figurilor istorice și
ale civiliz ației românești.
 „Rezistenț a anticomunistă ”, în c adrul cărui a sunt incluse următo arele activități:

41
 cuno aștere a trecutului și conștientiz area rezistenței anticomuniste prin
cultură și spiritu alitate la atrocitățile comuniste;
 realizarea de către elevi a unor cre ații liter are, prezentări Power Point și
creații plastice c are au ca tema rezistenț a anticomunistă.
 „Monumente ist orice și religio ase în județul B acău”, ce cuprinde o excursie pe
traseul B acău – Tisa Silvestri, județul B acău – Răchito asa – Podul Turcului – Pogleț
– Onești – Bacău. Obiectivele acestui proiect sunt:
 cuno aștere a monumentelor istorice și religio ase din p artea de est a județului;
 aprofund area cunoștințelor istorice, religio ase și geogr afice despre zon a de
sud-est a județului B acău;
 cultiv area sentimentului de apartenență l a comunit atea eclezi astică, Biseric a
locală și Biseric a națională, de p atriotism, prin decl anșarea de emoții,
aprecieri asupra mănăstirilor vizit ate și de a frumuseților n aturale și religio ase
ale regiunii;
 form area deprinderilor de observ are, de sesiz are a aspectelor ecologice, de
poluare a mediului și cultiv are a unei educ ații ecologice, de respect are a
naturii, c a dar al lui Dumnezeu pentru om.
Profesorul de religie po ate propune în c adrul curriculum -ului l a decizi a școlii
discipline opțion ale. Opțion ale specifice religiei ar pute a fi: Istori a religiilor, Arta creștină,
Muzică Biserice ască, Elemente de iconogr afie etc. Un opțion al se po ate propune:
a) la nivelul disciplinei: Pictur a religio asă în țările române în secolele XVI – XVII;
b) la nivelul ariei curricul are, unde se v a viza o temă interdisciplin ară: Misiuni
creștine în afara Europei în evul mediu (religie, geogr afie, istorie);
c) la nivelul m ai multor arii curricul are, pornind de l a un obiectiv tr ansdisciplin ar:
Spoved anie, psih analiză, consiliere (religie, psihologie, consiliere, biologie).
Astfel, un opțion al la “Istori a religiilor” po ate avea ca obiective de referință:
 lărgire a orizontului cuno așterii civiliz ației și istoriei univers ale;
 localizarea geogr afică a zonelor acoperi te de un a sau alta dintre religiile lumii;
 identific area unor v alori soci ale și mor ale promov ate de diferite religii;
 realizarea unor comp arații între diferite sisteme religio ase;
 localizarea unor obiective turistice cu semnific ații religio ase;
 să identifice influenț a religiei asupra unor culturi și civiliz ații.

42
Un opțion al cum ar fi „ Biseric a și problemele tineretului ” po ate avea printre
obiectivele de referință:
 descriere a cauzelor anumitor boli trupești și sufletești deopotrivă;
 înțelegere a consecințelor d atorate unor acte irespons abile ( avort, clon are, eut anasie
etc.).
Religi a a avut întotde auna, în c adrul sistemului public de învățământ, un rol
import ant în procesul de form are a competențelor și atitudinilor mor al soci ale. Așa cum
geogr afia oferă cuno aștere a configur ației sp ațiale a pământului, esenți ală pentru cuno aștere a
patriei și pl anetei, i ar istori a oferă cuno aștere a succesiunii tempor ale a gener ațiilor um ane,
religi a oferă perspectiv a comuniunii eterne de iubire între Dumnezeu și o ameni, între Cre ator
și cre aturi, între perso ane și între popo are.
Prin urm are, educ ația religio asă nu po ate lipsi din progr amul școlii românești, tocm ai
pentru că studiul religiei corespunde nevoii de a transmite v alori perm anente tinerei gener ații
comunității românești loc ale și n aționale și de a și păstr a bogăți a și identit atea spiritu ală.
Biseric a propune, nu impune v alori. Întrucât libert atea reprezintă un m are dar oferit de
Dumnezeu omului, educ ația religio asă trebuie asumată în mod liber, confo rm dorinței
părinților și a copiilor. În acest sens, Biseric a a respect at deciziile comunităților loc ale, în
concord anță cu prevederile art. 26, alin. (3) din Decl arația Univers ală a Drepturilor Omului:
„părinții au dreptul de priorit ate în alegere a modului de educ ație acordată copiilor lor”.
Libert atea este c apacitatea omului de a alege v alori c are îmbogățesc vi ața perso anei
și a comunității um ane și nu indiferență spiritu ală. În acest sens, v alorile oferite de educ ația
religio asă sunt extrem de neces are, m ai ales în această perio adă de secul arizare a societății
românești, întrucât ele reprezintă pentru tineri un li ant existenți al între to ate cunoștințele
dobândite prin studiul celorl alte discipline și un reper spiritu al esenți al.
Virtuțile încur ajate și v alorile cultiv ate în c adrul orelor de religie sunt neces are
sănătății spiritu ale a perso anei și a comunității. Religi a îl înv ață pe copil și pe tânăr credinț a,
iubire a față de Dumnezeu și de o ameni, drept atea și recunoștinț a față de părinți și f ață de
binefăcători, sper anța și solid aritatea, sfințeni a vieții, dărnici a și hărnici a, valoarea eternă a
ființei um ane, adevărul prim și ultim al existenței, binele comun și frumusețe a sufletului
profund um an, cultiv at și îmbogățit prin virtuți.
Întrucât este o investiție pe termen mediu, lung și veșnic, lucr area mision ară a
profesorilor de religie nu po ate fi pe deplin ev aluată acum. Or a de religie nu este umplere a
timpului, ci sfințire a timpului. E a pregătește nu do ar cetățeni pentru p atria pământe ască, ci

43
și cetățeni ai Raiului, ai patriei cerești și promove ază o vedere a sensurilor profunde ale
realității vieții și lumii .
Contr ar voinței unui popor religios, anii grei ai dict aturii comuniste, cu ateismul ei
umilitor impus în școlile de st at, ne au înv ățat să nu m ai dorim știință fără spiritu alitate,
cultură fără credință, cuno aștere fără comuniune, m aterie fără spirit, filosofie fără sper anță
și, îndeosebi, șco ală fără suflet, adică educ ație fără religie, m ai ales la vârst a întrebărilor
existenți ale și a formării spiritu ale a tinerilor.
Nu există investiție m ai mare decât tr ansmitere a credinței c a valoare veșnică.
Credinț a este și ce a mai mare zestre pe c are părinții o pot tr ansmite copiilor, pentru că e a îi
ajută pe tineri să f acă deosebire într e valori eterne și v alori efemere, între iubire de moment
și iubire veșnică. “I ată un exemplu în acest sens: l a biseric a ortodoxă română din Str asbourg
(Franța) participă l a Sfânt a Liturghie o mulțime de tineri români ortodocși c are lucre ază în
cadrul instituțiilor europene din acest or aș, fapt neobișnuit în Fr anța. Explic ația: acești tineri
sunt printre primii benefici ari ai orelor de religie din Români a, reintroduse în învățământul
de stat după cădere a regimului comunist ”38.

38 Ghe. Holbea, D. Opriș, M. Opriș, G. Jambore , Apostol at Educ ațional. Ora de religie – cuno aștere și devenire
spiritu ală, Editur a Basilica a Patriarhiei Române, București, 2010, p. 8

44
CAPITOLUL II. C ARACTERUL DIN AMIC AL OREI DE RELIGIE

Caracterul din amic al orei de religie își are origine a în argumentele scripturistice și
patristice, c are st au la baza determinării elevului de a aplica, după modelul divin și al
Sfinților Părinți, v alorile promov ate în folosul um anității. Cuno așterea originii, a istoricului
acestor a în Biserică, îi ajută pe elevi să înțele agă și să aplice, după modelul altruist, smerit
și iubitor, promov at prin or a de religie, acțiuni c are să le folose ască atât în vi ața de pe pământ,
cât și spre mântuire.
Prin acțiunile promov ate în c adrul acestei ore, elevii sunt imlic ați în proiecte
educ aționale, ce au la bază învățătur a de credință și v alorile fund amenatele ale omenirii. În
urma implementării lor, elevii înv ață și sim t să aplice în vi ața person ală sau în rel ație cu
semenii, respectul, recunoștinț a, dragoste a creștină, p acea, drept atea socială, prin derul area
proiectelor artistice, socio -cultur ale, dar mai ales mision ar-filantropice.

II.1. Filantropi a creștină – un demers spre un comport ament reli gios – moral al
elevilor

Elevii înțeleg v aloarea activităților extr acurricul are fil antropice prin argumente
scripturistice și p atristice, d ar și prin modelele de bune pr actici pe c are le-au realizat creștinii
în Biserică, de-a lungul istoriei.
Astfel, „idee a de fil antropie este prezent ată în Vechiul Test ament, d ar fără o
organizare deosebită. D atorită unor precepte um anitare care se regăsesc l a poporul biblic,
sărăci a individu ală sau cea colectivă nu au cunoscut cote alarmante ca la celel alte popo are”39.
„Luând sub ocrotire a sa pe cei săr aci, Lege a urmăre a atât limit area sărăciei, cât și
sensibiliz area celor m ai înstăriți”40.
Părintele Mih ai Vizitiu afirmă, în lucr area sa, Fil antropi a divină și fil antropi a
Bisericii după Noul Test ament, că fil antropi a își are origine a în Sfânt a Treime, primul
filantrop fiind Dumnezeu însuși.41 Autorul lucrării amintite propune abordarea filantropiei,
mai întâi, din perspectivă divină și abia în al doile a rând, c a relație înt re oameni. Origine a
filantropiei divine se află în coexistență veșnică, în iubire reciprocă, a Perso anelor Pre asfintei
Treimi. Actul doveditor al filantropiei deivine îl constituie cre area lumii, în gener al, și a

39 Dicțion ar Enciclopedic al Bibliei , transpunere din franceză de Dan Slușanschi, Editura Hum anitas,
București, 1999, p ag. 540
40 I. Mărtincă, Etica doctrinei creștine , Editura Universității București, București, 2007, p ag. 131
41 Pr. M. Vizitiu, Filantropi a divină și fil antropi a Bisericii după Noul Test ament , Editur a Trnit as, Iași, 2002,
p. 9

45
omului, în speci al, iar explicit area lucrur ilor divine trebuie căut ată în nesfârșit a și etern a
dragoste a lui Dumnezeu f ață de om. Sfântul Io an Evanghelistul mărturisește: „Întru aceasta
s-a arătat dragoste a lui Dumnezeu către noi, că pe Fiul Său cel Unul -Născut L -a trimis
Dumnezeu în lume, c a prin El vi ață să avem. În aceasta este dr agoste a, nu fiindcă noi am
iubit pe Dumnezeu, ci fiindcă El ne -a iubit pe noi și a trimis pe Fiul Său jertfă de ispășire
pentru păc atele no astre” (1 Io an 4, 9 -10).
Mântuitorul ne -a arătat, chi ar de l a începutul luc rării S ale în lume, că El însuși este
marele d ar oferit de Dumnezeu gr atuit um anității. Hristos a iubit pe ucenicii Săi, d ar și lume a,
în gener al (cf. Io an 17), fiindcă S -a identific at cu cei flămânzi și înset ați, cu cei în suferință
și în nevoi, cu cei bolnavi, cu cei m arginalizați și fără de sprijin. După înviere a Sa din morți
și după înălț area Sa la cer, lucr area aceasta a fost încredinț ată ucenicilor și tutror celor ce
cred în El. astfel, fil antropi a divină devine fil antropi a Bisericii, căci Biseric a este „ extindere
a prezenței și lucrării mântuito are a lui Hristos în um anitate”42.
Grija față de sănăt atea suflete ască și trupe ască a omului a fost și este o preocup are
const antă a Bisericii O rtodoxe, potrivit cu îndemnul Ev angheliei lui Hristos și cu pr actica
tradiției ortodoxe. Cultivarea exclusivă a sănătății fizice, fără nicio preocup are pentru
cultiv area sănătății spiritu ale, nu reprezintă o v aloare completă. Sfânt a Evanghelie și Tr adiția
bisericii sublinie ază neces ara legătură dintre vi ața spiritu ală și activit atea socială a omului,
dintre rugăciune și acțiune, dintre evl avie și dărnicie, dintre Liturghie și Fil antropie.
Astăzi, Biseric a Ortodoxă Română înce arcă să contribuie tot m ai mult l a alinarea
suferinței atât prin lucr area ei liturgică, duhov nicească și p astorală, cât și prin lucr area ei
filantropică și soci al – medic ală. Lucr area filantropică s au caritabilă a Bisericii este urm area
lucrării fil antropice, vindecăto are, sfințito are și mântuito are a Domnului nostru Iisus Hristos,
precum și p arte integr antă a procl amării Ev angheliei mântuirii și a prezenței active a harului
Împărăției lui Dumnezeu în Biserică. Prin urm are, fil antropi a socială a Bisericii nu trebuie
niciod ată despărțită de Liturghi a eclesi ală, întrucât rugăciune a este izvor de iubi re smerită și
jertfelnică în comunit ate și pentru societ ate. Fil antropi a socială a Bisericii este în primul rând
o filantropie p astorală, de ajutor are și de îndrum are a omului pe c alea mântuirii, a cultivării
comuniunii lui cu Dumnezeu și cu aproapele.
De-a lungul istoriei um ane, lume a a fost frământ ată de fo arte multe crize: de l a cea
religio asă și mor al-spiritu ală, la cea socială și politică, până l a cea economică și ecologică.
Lumea modernă nu e nici ae ferită de astfel de crize. Secul arizarea, ca produs al

42 Pr. M. Vizitiu, Filantropi a divină …, p. 81

46
Iluminismului, a dus l a îndepărt area omului de Dumnezeu, căpătând noi v alențe în ultimul
timp. Postmodernismul, glob alizarea și consumismul nu și -au spus încă ultimul cuvânt. Însă
în ecu ația crizelor moderne Biseric a este chem ată să de a un răspuns adecv at43.
Biseric a, instituție te andrică (divino -umană), nu se confundă cu societ atea, dar nici
nu se sep ară tot al de e a. „Biseric a viază în societ ate, ea însăși fiind o societ ate religios –
morală, care este totuși m ai mult decât atât: e a este societ atea oamenilor credincioși, cu
Dumnezeu și prin Dumnezeu întreol altă”44. Astfel, Biseric a se ocupă de fiec are suflet în
parte, d ar poartă și grij a comunității, căci: „Din cre ația lui Dumnezeu f ace parte și alcătuire a
socială, care este proprie ființării um ane”45. Biseric a n-a făcut niciod ată abstracție de această
realitate soci ală, însă misiune a pe care Hristos a încredinț at-o Bisericii s ale nu este de ordin
politic, economic s au soci al, ci emin amente religios. Însă tocm ai din această misiune
religio asă decurg înd atoriri c are pot contribui l a întărire a comunității între o ameni.
Mitropolitul Hierotheos Vl achos, în c artea sa Psihoter apia ortodoxă, a ajuns l a concluzi a că
Ortodoxi a nu po ate fi o filozofie s au etică se acă, ci o metodă de vindec are.46 Ea îl vindecă
pe om. Preotul nu „ dă bilete” pentru c a omul să intre în R ai, ci îl tămăduiește, astfel c a
Dumnezeu să se f acă pentru el lumină – și aceasta este Împărăți a cerurilor – iar nu întuneric,
adică i ad și înstrăin are. Trebuie să privim Ortodoxi a ca pe un tr atament și o știință a
vindecării. Princip ala convingere a Mitropolitul Hierotheos Vl achos este că Ortodoxi a nu
aduce un sistem de comport are mor ală, ci asigură un tr atament vindecător c are tămăduiește
cel m ai profund aspect al person alității omenești.47 Mitropolitul Hierotheos Vl achos pune
astfel în lumină o învățătură fund ament ală a Părinților Bisericii, și anume că sufletul omului
suferă de o bo ală care îi perturbă legătur a cu Dumnezeu și cu aproapele, b a chiar și cu lume a.
Biseric a este un s pital care primește pe toți o amenii și le tămăduiește bolile duhovnicești.
În contextul societății moderne, fil antropi a Bisericii nu se po ate dezvolt a autentic
dacă nu este bine argument ată; „e a nu trebuie să fie l a modă, ci modul însuși al existenței
mision are a Bisericii în lume, ico ana dinamică a filantropiei divine, căci Liturghi a fără
filantropie devine repede ritu al închist at, după cum fil antropi a fără Liturghie devine repede
propagandă pentru im agine, m ai mult pre amărire de sine decât l audă a Iubirii Presfintei

43 Pr. Prof. dr. C. Pătule anu, Faptele Iubirii Milostive , Ediți a a II-a, Editur a Basilica, București, 2015, p. 7
44 Pr. I. St ancu, „Exigențele misiunii Bisericii în lume a secul arizată”, în Glasul Bisericii , nr. 5 -8/1996, p. 43
45 I. Ungure anu, Person alizarea socialului. Înțelegeri teologice ale realității soci ale, Editur a Dexologi a, Iași,
2011, p. 9
46 Mitropolitul H.Vl achos, Psihoter apia ortodoxă , traducere din limb a neogre acă de prof. I. Di aconescu și prof.
N. Ionescu, Editur a Sophi a, București, 2001, p. 184
47 Mitropolitul H.Vl achos, Psihoter apia…, p. 189

47
Treimi”48. Voc ația Bisericii lui Hristos a fost dintotde auna una slujito are, fil antropică și
diaconală.49 A lupta cu păc atul, cu răul din tine și lume a fost și este chem area perm anentă a
creștinilor, mărturise a Mitropolitul Antonie Plămăde ală.50
În trecut, m ai ales în secolele al IV-lea și al V-lea, Biseric a a desfășur at o activit ate
filantropică deosebit de intensă. Fil antropi a Bisericii izvorăște din dr agoste a față de
Dumnezeu și f ață de aproapele. Teologii acelei perio ade au scris fo arte mult despre oper a
filantropică a Bisericii. De exemplu, predicile Sfântului V asile cel M are și ale Sfântului Io an
Gură de Aur se referă, în bună p arte, l a iubire a aporapelui m anifest ată în mod concret. Pe
această b ază se po ate afirma că, în cee a ce priveșt e asistenț a socială, misiune a socială a
Bisericii din aceea perio adă a fost fo arte susținută. Biseric a a creat o serie de instituții de
asistență soci ală: așezăminte pentru bătrâni, pentru văduve, orfelin ate, case pentru săr aci,
pentru boln avi, pentru străini, cu scopul mărturisit de a veni în sprijinul celor c are se aflau
în suferință. Astăzi, secul arismul din vi ața religio asă și imor alitatea din vi ața politică și
socială obligă Biseric a la o misiune soci ală sporită și concert ată.
La începu tul secolului XXI și al celui de -al treile a mileniu creștin, Biseric a întâmpină
tot felul de probleme pe c are trebuie, cu necesit ate, să le rezolve. În fin alul studiului
„Liturghie euh aristică și fil antropie soci ală”, Pre afericitul Părinte P atriarh D aniel
mențione ază: „Deci, orient area majoră a Bisericii trebuie să fie totde auna legătur a dintre
viața spiritu ală și activit atea socială, dintre rugăciune și acțiune, dintre evl avie și dărnicie”51.
Provocările actuale cer o acțiune susținută din p artea slujitorilor Bisericii și o implic are plină
de dăruire, slujire și propovăduire. În p astorala de Sfintele P aști a anului 2012, intitul ată
Hristos cel învi at – Vindecătorul nostru , Pre afericitul Părinte P atriarh sublini ază: „ Astăzi
vedem în jurul nostru multă suferință, multe boli sufletești și trupești c are au nevoie de
alinare și de vindec are. […] Prin procl amarea anului 2012 c a An om agial al Sfântului M aslu
și al îngrijirii boln avilor, Biseric a noastră înce arcă, totuși, să contribuie m ai mult l a alinarea
suferinței atât prin lucr area ei liturigică, duhovnice ască, pastorală (m ai ales Sfântul M aslu),
cât și prin lucr area ei soci al – filantropică și soci al – medic ală. […] În orice c az, trebuie să
unim m ai mult științ a cu spiritu alitatea, arta medic ală cu rugăciune a, cuvântul bun cu f apta
de ajutor are, grij a pentru sănăt atea noastră cu grij a pentru sănăt atea celor din jurul nostru și

48 Daniel, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Cuvânt în ainte la teza de doctor at Filantropi a divină , elebor ată
de Pr. M. Vizitiu, p.5
49 A. Plămăde ală, Mitropolitul Ardealului, Biseric a slujito are, Sibiu, 1986, p. 5
50 A. Plămăde ală, Mitropolitul Ardealului, Biseric a slujito are, p. 5
51 Daniel, P atriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Liturghie euh aristică și fil antropie soci ală”, în Credință
pentru f apte bune , Editur a Basilica, București, 2011, p. 197

48
a celor m ai dep arte de noi ”52. Aceasta presupune, după atâtea decenii de comunism și ateism
milit ant, o adaptare din mers a slujitorilor altarelor străbune l a timpurile pe c are le trăim,
pentru a face față unei lumi tot m ai secul arizate, m ai îndepărt ate de Dumnezeu.

II.2. Activitățile extr acurricul are religios – morale în învățământul preuniversit ar

„Când cinev a învață pe alții, înv ață și el m ai mult, i ar când vorbește ascultă și el de
cele m ai multe ori împreună cu ascultătorii săi, pentru că Unul este Învățătorul (M atei 23, 8)
și al celui ce vorbește și al celui ce ascultă. El este cel c are adapă și minte a și cuvântul.”
(Sfântul Clement Alexandrinul)
Deseori am putut citi s au auzi emisiuni în c are se vorbe a despre f anatismul religios,
prozelitismul s au îndoctrin area care „se f ace” azi în șco ală. Când profesorul de religie se
rezumă do ar la transmitere a de cunoștințe – și iar cunoștințe, fără să completeze acest proces
educ ativ prin pr actica exemplului viu, constructiv, de a fi „ped agog către Hristos” (G alateni
3, 24) și prin activități extr acurricul are, rezult atul scont at poate fi supus criticilor.
În educ ația religios – morală trebuie să vizăm întregul: armoni a dintre trup și suflet a
omului să fie într -o unit ate perfectă c are să reușe ască să dirijeze în mod neobosit și st atornic
viața și toate acțiunile omului. Așa se împlinește spiritul mor alei creștine: prin dr agoste a față
de Dumnezeu, de aproapele și de sine găsit în modelul perfecțiunii: Dumnezeu -Omul Iisus
Hristos, Mântuitorul nostru.
Exemple de activități extr acurricul are religios – morale pe c are copilul/tânărul elev
le po ate realiza sunt multiple. Ele v ariază în fun cție de loc ație, modul de re alizare, form a,
timpul acordat, instituțiile și perso anele implic ate. Aceste a pot fi:
 Catehez a
 Manifestări cultur al – religio ase
 Vizitele și pelerin ajele
 Activități cu c aracter c aritativ
 Activități de volunt ariat
 Cercul de religie
 Pregătire a pentru olimpi ade și concursuri

52 Daniel, P atriarhul Bisericii Ortodoxe Române , Hristos cel învi at – Vindecătorul nostru , pastorală de Sfintele
Paști, 2012, Editura Basilica, București, pp. 7 -8

49
II.2.1. C atehez a

Spre deosebire de lecți a de religie l a care participă elevi org anizați pe cl ase, în funcție
de vârstă, c atehiz area se adrese ază tuturor credincioșilor (copii, părinți, profesori etc.).
Profesorul v a ține cont de f aptul că în c adrul orei de religie nu pot lămuri to ate aspectele și
de aceea poate org aniza în cadrul cercurilor de religie, l a nivel de șco ală, cateheze, l a care
să invite duhovnici ai orașului c are să lămure ască diferite problem atici cu c are elevii se
confruntă și să întăre ască p arteneri atul șco ală – biserică – familie.
Totul se începe și se înv ață mai întâi în f amilie. „D acă copilul nu înv ață să iubească
în familie, de l a părinții săi, unde v a învăț a să iube ască? D acă nu sa deprins încă din copilărie
să caute fericire a tocmai în fericire a reciprocă, în ce porniri rele și vicio ase o v a căuta când
va ajunge l a vârst a maturității? Copiii prei au totul și imită totul…”53 Familia contempor ană
însă este aproape un hibrid. D acă în contextul tr adițion al al familiei, pruncul crește a în
mijlocul alor săi, în chi ar inim a sfântă a neamului său, astăzi el crește în afara ei.
Înainte, aceeași casă aduna sub acoperișul ei, s au măc ar în pre ajma sa, mai multe
gener ații, și astfel copilul se form a înconjur at de înțelepciune a celor bătrâni, d ar și de
vigoarea celor tineri. Și astfel avea de unde -și trage învățămin tele, c are mai târziu pute au să-
l fere ască de căderi. Și bunicii cu c are împărtășe a traiul cel de to ate zilele, și străbunii cei
adormiți, pe c are îi învăț a din povestirile bunicilor, îi dăde au consistență, îi dăde au coerență
și trăinicie. Pentru că îi er au modele. Și nu orice fel de modele, ci unele pline de v aloarea și
subst anța pe care le-o dăde au cei tineri, așezați sub ascult area celor m ai vârstnici. I ar din
evlavia cu c are tinerii își asumau această așezare, pruncii învăț au import anța,
respons abilitatea și noblețe a vocației de model. Tocm ai de aceea și-o asumau deplin și
conștient, c a pe un bl azon sfânt.
Biseric a, spre deosebire de mic a familie de acasă, este m area familie, în sânul cărei a
se intră cu ajutorul h arului, primit prin Sfânt a Taină a Botezului. Murind păc atului, cel
botez at se ridică prin Hristos l a o viață nouă "Câți în Hristos v -ați botez at în Hristos v -ați și
îmbrăc at" (Galateni 3, 17). Sfintele T aine și întregul cult divin sunt mijlo ace prin c are
Biseric a lucre ază în sens educ ativ – religios asupra credincioșilor ei. Împreun a – particip are
a credincioșilor l a rugăciunile Bisericii duce l a dezvolt area solid arității și iubirii aproapelui,
iar împărtășire a din același potir contribuie l a realizarea unității de simțire, de voință, de
acțiune în comunit atea creștină.

53 A. Tănăsescu -Vlas, Viața de familie, (traducere din limb a rusă) Editur a Sophi a, Editur a Cartea Ortodoxă,
București, 2009, p. 15

50
Școala constituie un alt factor princip al și complement ar al educ ației creștine. În
cadrul ei, ed ucația moral – religio asă are un c aracter progr amat, planificat și metodic.
Conținuturile religio ase care se tr ansmit sunt select ate cu grijă după criterii psihoped agogice,
activitățile educ ative se cer a fi structur ate respectând principiile did actice, sunt
dimension ate cele m ai pertinente metode de pred are – învăț are. Form area caracterului mor al-
religios este inclusă în form area person alității mor al – religio ase. Omul po ate deveni
conștient de ce înse amnă să fii mor al, poate adera la norme mor ale și po ate avea un ide al
religios.
Condițiile pe c are trebuie să le îndepline ască c atehez a sunt:
 Încadrarea într-un ciclu de c ateheze, pe o anumită temă din Vechiul și Noul
Testament, Istori a biserice ască, Mor ală, Dogm atică, Liturgică etc;
 Desfășur area după un pl an stabilit în pre alabil;
 Expusă cu cl aritate și gr adual;
 Conducere a la form area religios -morală a credincioșilor, desăvârșire a lor;
 Accesibilit atea inform ațiilor în funcție de nivelul de cunoștințe și de vârst a elevilor;
 Echilibrul în cee a ce presupune timpul alocat, pentru a nu-i obosi pe copii;
 Întărire a credinței și creștere a moralității în rândul elevilor.
Structur a unei c ateheze trebuie să respecte câtev a etape: introducere a, anunțarea,
tratarea, intuiți a, reproducere a, (între intuiție și reproducere se po ate interc ala o cânt are
religio asă adecv ată temei c atehezei), apreciere a, asociere a, gener alizarea, aplicarea în viață
și încheiere a (Anexa nr. 1).
Scopul c atehizării este instruire a păstoriților cu privire l a doctrină și cult, în vedere a
mântuirii. Did actic vorbind, c atehetic a urmărește cu priorit ate form area de c aractere
creștine54. Observăm, așadar, că accentul nu c ade atât pe aspectul inform ativ, ci m ai ales cel
form ativ. M ai adânc vorbind, a catehiz a înseamnă a face din credincioși membri vii ai
Bisericii, susținându -i în creștere a duhovnice ască spre desăvârșire, după cum inspir at se
exprimă Sf. Ap. Pavel: "Până vom ajunge toți l a unitatea credinței și a cuno așterii Fiului lui
Dumnezeu, l a starea bărbatului desăvâr șit, la măsur a vârstei deplinătății în Hristos" (Efeseni
4, 13).
În prezent, v aloarea catehezei se înce arcă a fi reconsider ată, prin diferite progr ame
susținute de autoritățile bisricești. Dincolo de diferite sper anțe s au încercări, se rem arcă

54 Pr. prof. D. Călugăr, Caracterul religios – moral creștin , Sibiu, 1955, XVI, p. 292

51
nevoi a actualizării modelelor de c ateheză, inclusiv în r aport cu educ ația religio asă re alizată
în școli, f ață de c are să-și asume explicit o prezență complement ară.55

II.2.2. M anifestări cultur al-religio ase

Manifestările cultur al – religio ase antrene ază un număr fo arte m are de elevi. În
cadrul acestei componente sunt incluse:
 manifest arile cultur ale – Marșul Eroilor, M arșul pentru vi ață;
 serbările școl are – Nașterea Domnului, Înviere a Domnului, scenete religio ase,
colinde;
 concursurile – olimpi ade, concursuri de ese uri religio ase, poezie religio asă, ppt -uri;
 conferințele religio ase, întâlniri cu m ari duhovnici;
 vizionările de filme cu subiect religios;
 expoziții cu vânz are în scop c aritabil;
 expozițiile de ico ane și alte obiecte de artă religio asă.
Etapele specifice sunt: prezent area unor lucrări în vedere a dezvoltării interesului spre
arta religio asă; întărire a convingerii că, pentru re alizarea lucrurilor de artă religio asă, elevii
trebuie să aibă o vi ață religio asă autentică; enumer area etapelor executării lucrării;
achizițion area materialelor neces are; re alizarea lucrării sub coordon area profesorului, în
cadrul cercului de religie; ev aluarea lucrărilor și expunere a lor. ( Anexa nr. 1)

II.2.3. Vizitele și pelerin ajele

Pelerin ajele oferă elevilor nu num ai clipe de bucurie duhovnice ască, ci și
posibilit atea dobîndirii de noi cunoștințe s au aprofundării inform ațiilor religio ase. Elevii au
posibilit atea de a afla direct modul în c are a fost și este trăită credinț a ortodoxă. Excursiile
se re alizează fie cu elevi dintr -o clasă sau din cl ase paralele s au cu nivel de școl aritate
apropi at. Ele exprimă o formă de org anizare a procesului de învățământ prin c are se
urmărește dobândire a și/ sau fixarea cunoștințelor.
Putem identific a o clasificare a acestor a:
a) vizite și excursii introductive (organizate cu scopul de a-i pregăti pe elevi pentru
înțelegere a cunoștințelor ce urme ază să fie pred ate, elevii fiind orient ați să urmăre ască

55 D. Opriș, Dimensiuni creștine ale ped agogiei moderne , Ediți a a III-a, Editur a Didactică și Ped agogică,
București, 2012, p. 243

52
aspectele leg ate de vi ața person alităților religio ase, să asculte sf aturile preoților duhovnici,
să achiziționeze m aterial intuitiv, precum ico ane, vederi, c asete, c are po ate fi folosit în
lecțiile de religie; profesorul v a urmări modul în c are elevii exerse ază deprinderile form ate
în timpul orelor cu privire l a actele de c ult extern);
b) vizite și excursii org anizate în vedere a comunicării de cunoștințe (se re alizează în vedere a
însușirii unor cunoștințe referito are la locașul de cult, l a viața unor sfinți, a unor person alități
bisericești; spre exemplu, lecți a despre Sfântul Io an cel Nou de l a Suce ava poate fi pred ată
într-o excursie/vizită org anizată la Mănăstire a Sfântul Io an din Suce ava; datorită f aptului că
vizitele oferă o m are varietate de inform ații, profesorul trebuie să v alorifice din plin acest
lucru și să puncteze esenți alul);
c) vizite și excursii de consolid are și fix are a cunoștințelor (se org anizează la sfârșitul unui
capitol s au al unei teme și prezintă avantajul că elevii au dej a multe inform ații, știind ce să
urmăre ască și încercând să afle m ai multe amănunte)”56.
Valoarea educ ativă și religio asă a pelerin ajelor este întărită de Însuși Domnul Iisus
Hristos, prin p articip area la mai multe astfel de acțiuni, („I ar când a fost El de doisprezece
ani, s-au suit l a Ierus alim, după obiceiul sărbător ii” – Luca 2), („După aceste a era o
sărbăto are a iudeilor, și Iisus S -a suit l a Ierus alim” – Ioan 5).
Pelerin ajele sunt ocazii de aprofund are a cunoștințelor religio ase, de credință și
comuniune cu Dumnezeu, cu sfinții și cu semenii. În eg ală măsură, excursiile s au taberele
creștine au scopul de a dezvolt a spiritul de echipă, contribuind și l a însușire a unor cunoștințe
noi de istorie, geogr afie, biologie, nu num ai religio ase prin vizit area diferitelor obiective
turistice. (Anexa nr. 1)

II.2.4. Activități cu c aracter filantropic

Aceste activități sunt org anizate, la nivelul instituției de învățământ și în col aborare
cu asociațiile părinților s au diferiți sponsori. Cei c are benefici ază sunt elevi c are provin din
medii def avoriz ate, elevi cu anumi te diz abilități s au boli c are pot fi tr atate. Ei provin fie din
instituți a de învățământ org anizatoare sau din alte școli. Aceste acțiuni pot fi îndrept ate și
spre grupuri de perso ane vârstnice s au org anizarea anumitor spect acole pentru aceste
perso ane. (Anexa nr. 1)

56 https://www.scoop.it/t/es afetyresourcesforschools , accesat în data de 14.05.2018

53
II.2.5. Activități de volunt ariat

Există instituții de învățământ c are org anizează activități de volunt ariat, în p arteneri at
cu diferite asociații, fund ații (de exemplu, Cruce a Roșie, G arda de Mediu etc.). În acțiunile
de volunt ariat sunt implic ați și elevi, f apt care duce l a dezvolt area simțului mor al-civic, l a
asumarea unor respons abilități, l a form area de atitudini dezir abile. Import anța comuniunii
cu semenii își are origine a în primul c apitol al Sfintei Scripturi „Nu este bine sa fie omul
singur”( F acerea 2, 18).
Acțiunile comunit are reprezintă, fără îndoi ală, o forță educ ativă m ai cu se amă în sens
moral – religios, un suport afectiv și cognitiv, prin intermediul căror a putem identific a cu
ușurință modele dezir abile de comport ament, c apabile s a găsească soluții l a provocările
individu ale, familiale sau soci ale. L a baza lor st au textele biblice c are întăresc putere a
rugăciunii rostite în comun s au valoarea faptelor bune adresate celor aflați în situ ații grele
de vi ață, ca expresie a credinței m aterializată prin f aptă „To ate vi le -am arătat, căci
ostenindu -vă astfel, trebuie să ajutați pe cei sl abi și să vă aduceți aminte de cuvintele
Domnului Iisus, căci El a zis: M ai fericit este a da decât a lua!“ (F aptele Apostolilor 2 0, 35).
„Sistemul educ ativ dezvolt at în creștinism promove ază într ajutor area, activit atea de grup,
spiritul de echipă. Elevul este invit at să v adă în aproapele său, chipul lui Dumnezeu, un om
cu valoare eg ală cu a sa”57. (Anexa nr. 1)

II.2.6. Cercul de religie

Cercul de religie este o activit ate extr acurricul ară, care se află în stânsă leg atură cu
activit atea de la oră; lecți a este suportul primordi al al activității de l a cerc, i ar cercul dă un
plus c alității educ ației religio ase re alizată la ora de curs. Prin tem atica aleasă dar și prin
contribuți a proprie, li se dezvoltă elevilor dr agoste a pentru religie. Deo arece p articip area la
cercul de religie este f acultativă, tem atica cercului se întocmește l a începutul anului școl ar,
pe b aza, intereselor, opțiunilor și aptitudinilor elevilor: cultur al-artistice, mision ar-
filantropice, ecologice, de volunt ariat.
La cercul de religie se dezvoltă spiritul comunit ar prin implic area tuturor
particip anților în pregătire a, implement area, monitoriz area, evaluarea și disemin area
activităților. Totod ată implic area asociațiilor cultur ale, fund ațiilor creștine, în c alitate de
colaboratori s au parteneri educ aționali reprezintă un punct forte în cee a ce privește c alitatea

57 D. Opriș, Dimensiuni creștine ale ped agogiei moderne , Editura Didactică și Pedagogică R.A., 2012, p. 118

54
achizițiilor dobândite. În acest sens, am pute a afirma că punte a de leg atură dintre cultură și
creștinism o f ace educ ația, pentru că în decursul timpului sistemele de învățământ au utiliz at
în mod const ant componente cultur ale, precum muzic a, pictur a, poezi a, sculptur a, arhitectur a
dar și povestire a, parabola, inclusiv de inspir ație scripturistică.
Scopul acestei consolidări dintre religie și cultură, prin re alizarea activit aților extr a-
curricul are, po ate fi atins do ar în măsur a în care acesta are o orient are hristică, pentru a avea
un potenți al form ativ și a nu rămâne do ar o însum are de exerciții intelectu ale. (Anexa nr. 1)

II.2.7. Pregătire a pentru olimpi ade și concursuri

Obiectivul gener al al concursurilor desfășur ate la nivel școl ar este dezvolt area ideilor
de perform anță și competiție în diferite domenii. Concursurile se org anizează la disciplinele
stabilite în curriculumul școl ar și se are ca grup țintă elevii p asionați de unul s au mai multe
dintre domeniile: arte, științe, tehnică, etc. Aceste concursuri promove ază v alori
fundament ale, etice și cultur ale, precum și competiții c are se b azează pe disciplină și
corectitudine. Concursurile pot fi org anizate pe et ape, respectiv l a nevel: de șco ală, loc al,
region al și n ațional. Criteriile de selecție a celor c are participă l a etapa pe șco ală se f ace
având l a bază opțiune a elevilor, i ar la celel alte et ape p articip area este condițion ată de
rezult atele obținute l a etapele anterio are.
S-a const atat că elevii c are participă l a olimpi ade și concursuri au dorinț a de a face
perform anță în domeniul respectiv, de a progres a, de a stăpâni propriile temeri și frustrări,
le pl ace competiți a și să rezolve diverse situ ații ipotetice noi. Se recom andă c a aceste
activități să fie cât m ai atractive, să fie astfel concepute încât să orienteze elevii spre s arcini
care să -i ajute l a diversele tipuri de concursuri. Clim atul în c are elevii trebuie să lucreze
trebuie să fie rel axat, să-i motiveze și să -i îndemne l a efort și muncă de c alitate. C adrele
didactice „îi vor sprijini pe toți elevii c are do resc să desfășo are activități în scopul re alizării
perform anțelor școl are, îndrumându -i, recom andându -le material bibliogr afic, completându –
le cunoștințele prin acțiuni specice (consult ații, activități pr actice etc.)”58.
Rezult atele obținute de către elevi în urm a participării l a concursurile școl are sunt
promov ate la nivelul școlii și recompens ate astfel:
 elevii vor fi felicit ați în f ața tuturor colegilor din cl asă, precum și l a nivelul școlii;

58 B. K. Walsh, Pred area orient ată după necesitățile copilului , CEDP Step by Step, București , 1998, p. 18

55
 părinții vor primi scrisori de felicit are, în c are sunt p reciz ate rezult atele deosebite
pentru c are copilul lor este recompens at;
 burse de studiu s au de merit s au alte tipuri de recompense m ateriale acordate de st at,
de diverși sponsor s au agenți economici;
 medalii, diplome, premii;
 propunere a pentru trimitere a elevului în diverse excursii s au în t abere c are se
dsfășo ară pe teritoriul țării s au în străinăt ate. (Anexa nr. 1)

56
CAPITOLUL III. ASPECTE PRIVIND ROLUL ACTIVITĂȚILOR
RELIGIO ASE CURRICUL ARE ȘI EXTR ACURRICUL ARE ÎN
PROGRESUL SPIRITU AL AL PRE ADOLESCENȚILOR

Pentru c a educ ația să-și atingă scopul, este neces ară corel area activităților tuturor
factorilor implic ați și a tuturor posibilităților de re alizare a educ ației. Educ ația religio asă, ca
latură a educ ației, se re alizează pe b aza curriculum -ului form al, dar și prin activități
extracurricul are, aceste a având un rol complement ar.

III.1. Consider ații prelimin are. Delimit area temei de cercet are, formul area
obiectivelor și a ipotezei cercetării

Activitățile religio ase desfășur ate în cadrul orelor de religie și în afara acestei a
(rugăciune a, rugăciune a lui Iisus, audiere a muzicii religio ase) și activitățile extr acurricul are
(vizit area unei biserici, p articip area la sfintele slujbe și primire a Sfintelor T aine, org anizarea
unui spect acol – concurs religios, el aborarea de eseuri religio ase) reprezintă un domeniu
import ant al educ ației, deci o cercet are în acest domeniu este pe deplin motiv ată, cu atât m ai
mult cu cât cercetările în domeniu nu au avut în vedere, pe măsur a import anței s ale, acest
aspect59.
Obiectivele propuse sunt următo arele:
 să afle opini a elevilor referitor l a activitățile religio ase curricul are și extr acurricul are,
în form area person alității lor religios – morale, ca punct de plec are pentru activitățile
realizate ulterior;
 să identifice f actorii c are favorize ază, respectiv împiedică, p articip area elevilor l a
activitățile religio ase curricul are și extr acurricul are;
 să experimenteze modul în c are activitățile religio ase curricul are și cele
extracurricul are influențe ază dezvol tarea creativității elevilor și contribuie l a
form area unor deprinderi, l a creștere a respons abilității în împlinire a unor atribuții, l a
îmbunătățire a modului de înțelegere și de trăire a adevărurilor religio ase și l a
modific area comport amentului elevilor.
Ipotez a care a stat la baza cercetării a fost formul ată astfel: îmbin area activităților
religio ase curricul are cu activitățile did actice extr acurricul are contribuie l a apropiere a
elevilor de Dumnezeu, m anifestă printr -un progres semnific ativ în achiziți a de cunoștințe

59 D. Opriș, M. Opriș, (coord.), Religi a și șco ala. Cercetări ped agogice, studii, analize, Editur a Didactică și
Pedagogică, București, 2011, p. 375

57
religio ase, prin creștere a interesului f ață de disciplin a religie, prin îmbunătățire a modului de
înțelegere și de trăire a adevărurilor religio ase și prin modific area comport amentului religios
– moral.

III.2. Descriere a strategiei cercetării

Indiferent de domeniul supus investig ației, re alizarea unei cercetări presupune
parcurgere a a trei et ape: pregătire a cercetării, re alizarea cercetării, respectiv v alorific area
rezult atelor cercetării.60

III.2.1. Locul, perio ada și etapele cercetării

Cercet area s-a desfășur at la Colegiul N ațional „Ferdin and I” B acău, pe p arcursul unui
întreg an școl ar, după un c alendar care a cuprins et apele și subet apele preciz ate în t abelul nr.
1:
Tabelul nr. 1. Calendarul desfășurării cercetării ped agogice
Nr.
crt. Etapele și subet apele implic ate Perio ada de
desfășur are
1. Realizarea unui studiu di agnostic referitor l a desfășur area unor
activități religio ase curricul are și extr acurricul are la religie:
 identific area aspectelor convergente și divergente privind
rolul activităților extr acurricul are la religie;
 invent arierea particul arităților activităților extr acurricul are
la religie. 1.09 – 31.10.
2017
2. Identific area aspectelor relev ante leg ate de tem a propusă 1.11 –
31.12.2017
3. Delimit area precisă a ariei de acțiune și preciz area concretă a
opțiunii str ategice:
 explicit area cadrului cercetării – organizarea și desfășur area
diferitelor activități extr acurricul are, corel ată cu curriculum –
ul form al al educ ației religio ase; 1.01 –
17.02.2018

60 M. Opriș, D. Opriș, M. Bocoș, Cercet area pedagogică în domeniul educ ației religio ase, Editur a Reintregire a,
Alba-Iulia, 2010, pp. 27 -31

58
 identific area de soluții în vedere a sensi bilizării și implicării
elevilor în propunere a, org anizarea și desfășur area
diferitelor activități extr acurricul are.
4. Elaborarea instrumentelor de cercet are adecv ate 18.02 –
11.03.2018
5. Desfășur area experimentului:
 etapa const atativă;
 experimentul propriu -zis
 etapa de control;
 etapa de retest are. 12.03 –
15.06.2018
6. Analiza și interpret area datelor 16.06-
30.06.2018

III.2.2. Eș antionul de conținut și de subiecți

Eșantionul de conținut a avut în vedere conținuturile învățării la clasa a VII-a (tabelul
nr. 2). F acem preciz area că perio ada în care s-a desfășur at experimentul propriu -zis s -a
suprapus peste perio ada pre-pascală și post -pascală, f apt care a favoriz at realizarea
activităților propuse. În aceste condiții, deși conțin uturile învățării au fost preponderent din
domeniul istoric, prezenț a activităților religio ase curricul are și a celor extr acurricul are au
compens at caracterul m ai puțin form ativ-educ ativ al acestor conținuturi.
Tabelul nr. 2 . Eșantionul de conținut și obiectivele viz ate
Nr.
crt. Conținutul Obiectivele viz ate
1. Pregătire pentru Sfintele
Paști (Patimile Domnului) 1. să înțele agă că din iubire Dumnezeu a creat lume a
și îi po artă de grijă;
2. să conștientizeze f aptul că minunile Mântuitorului
reprezintă semne ale dumnezeirii și ale dr agostei
Sale față de o ameni;
3. să rede a prin cuvinte proprii conținutul unui
document istoric studi at;
4. să valorifice în texte proprii termenii religioși
învăț ați; 2. Înviere a Domnului și
arătările lui Iisus după
Înviere
3. Sfinții Ilie Iorest și S ava
Brancovici
4. Lupt a credincioșilor
ortodocși împotriv a Uniației

59
(Sfinții Vis arion Ser ai și
Sofronie de l a Cioara) 5. să respecte sărbătorile bisericești și tr adițiile
religio ase;
6. să folose ască în mod adecv at noțiunile istorice
studi ate în conexiuni diferite;
7. să p articipe l a viața comunității, m anifestând
interes f ață de semenii săi;
8. să-și m anifeste dr agoste a față de semeni prin
acțiuni concrete. 5. Recapitulare fin ală – Noțiuni
de catehism, de liturigică și
de mor ală
6. Recapitulare fin ală – Noțiuni
de istorie biserice ască

În urm a aplicării pretestului l a două cl ase paralele, a VII-a A și a VII-a B, am
desemn at următo arele cl ase echiv alente:
 clasa a VII-a A – clasă control
 clasa a VII-a B – clasă experiment ală.
Tabelul nr. 3 . Colectivele de elevi cl asa a VII-a A și clasa a VII-a B
Nr. crt. Numele și prenumele
(a VII-a A) Inițiale
elev Vârstă
elev Numele și prenumele
(a VII-a B) Inițiale
elev Vârstă
elev
1. Ababei-Petre a C. Teodor A.P.T 13 ani Baci I.S. Luca Andreas B.L.A. 13 ani
2. Achihăi D. Victor A.V. 13 ani Bănuță I.S. Rareș -Ilie B.R.I. 12 ani
3. Apetrei D. Diana Andreea A.D.A. 13 ani Bîclea G.P. Maria
Alexandra B.M.A 13 ani
4. Apostol A. Ștefan A.Ș. 13 ani Borcea V.C. Alexandru B.A. 13 ani
5. Balașa A. Alexia Ștefania B.A.Ș. 13 ani Călin G. George C.G. 13 ani
6. Briahnă F.S. Matei -Ștefan B.M.Ș. 13 ani Cioinac R.R. Mihai
Codrin C.M.C. 13 ani
7. Bucătaru M. Matei Flavius B.M.F. 13 ani Ciuche D.D. Rebeca
Alexia C.R.A. 13 ani
8. Cioneg G.L. David George C.D.G. 13 ani Cosma A. Rareș C.R. 13 ani
9. Cîrlan -Petcu E. Andra –
Elena C.P.A.E. 13 ani Doltu D. Alex Dumitru D.A.D. 13 ani
10. Climov A. Elina Ioana C.E.I. 13 ani Dospinescu D.G.
Ștefania -Alya -Ioana D.Ș.A.I. 13 ani
11. Gherasim I.A. Mihnea Ionuț G.M.I. 13 ani Dudău F. Alessia Maria D.A.M. 13 ani
12. Gherasim I.A. Miruna Ioana G.M.I. 12 ani Frunză M.V. Andreea
Elena F.A.E. 13 ani
13. Ghicu V. Ionuț Alexandru G.I.A. 13 ani Matanie B.C. Andrei
Călin M.A.C. 13 ani
14. Ghinea A. Delia Elena G.D.E. 13 ani Mazilu C. Tudor Cătălin M.T.C. 13 ani
15. Iftode V. Otilia Elena I.O.E. 13 ani Motanu N. Darius -Ioan M.D.I. 13 ani
16. Ispir A. Tudor I.T. 13 ani Munteanu I.S. Albert
Sebastian M.A.S. 13 ani
17. Laslău V. Matei -Ilie L.M.I. 13 ani Nastac D. teona N.T. 13 ani
18. Ludu I. Traian Theodor L.T.T. 13 ani Neagu V.C. Delia Florina N.D.F. 13 ani
19. Lungu I. Mihnea Andrei L.M.A. 13 ani Oancea S.E. Maria O.M. 13 ani
20. Lupu M. Ana Mateea L.A.M. 13 ani Popa V. Rareș P.R. 13 ani
21. Mazilu M.M. Cosmin M.C. 13 ani Popovici I. Mihail P.M. 13 ani
22. Mărgineanu N.I. Mara
Alexia M.M.A. 13 ani Protopopescu M.C. Alex
Chistian P.A.C. 13 ani
23. Meluță V. Tudor Ioan M.T.I. 13 ani Racoveanau A.G. Matei R.M. 13 ani

60
24. Muraru C. Alexandra Maria M.A.M. 13 ani Radu L. Dan -Ștefan R.D.Ș. 13 ani
25. Nemțanu F.T. Mihai -Stelian N.M.S. 13 ani Salomia A. Ștefan S.Ș. 13 ani
26. Papuc P. Ecaterina P.E. 13 ani Tăbăcaru D.G. Cristiana
Lucia T.C.L. 13 ani
27. Patrichi F. Ruxandra
Georgiana P.R.G. 13 ani Țăranu Toma E. Otilia Ț.T.O. 13 ani
28. Pârlea I.E. Daria Elena P.D.E. 13 ani Țugulea L. Andreea Ț.A. 13 ani
29. Solomon G. Ștefania
Tatiana S.Ș.T. 13 ani Vraciu Gh. Ioana V.I. 13 ani
30. Stoean M.J. Miruna
Teodora S.M.T. 13 ani
31. Tanțoș R.C. Mihai -Călin T.M.C. 13 ani
32. Vatavu V. Ligia Alessandra V.L.A. 13 ani
33. Varvaroi m. Mihăiță V.M. 13 ani
34. Verbuță D.C. Daria Elena V.D.E. 13 ani
În urm a corectării pretestului, am analizat și interpret at rezult atele obținute l a clasa a
VII-a A:
Tabel nr. 4 . Rezult ate pretest cl asa a VII-a A
Nr.
crt.

Numele și
prenumele

Inițiale
elev

Subiectul I
Total SI Subiectul II
Total SII Oficiu
Punct aj
Nota
I.1. I.2. Grafic 1. II.1. II.2. Grafic 2. Grafic 3.
50p 10p 60p 15p 15p 30p 10p 100p 10
1 Ababei-Petre a C.
Teodor A.P.T 40 10 50 10 15 25 10 85 8,5
2 Achihăi D.
Victor A.V. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
3 Apetrei D. Di ana
Andree a A.D.A. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
4 Apostol A.
Ștefan A.Ș. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
5 Balașa A. Alexia
Ștefania B.A.Ș. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
6 Briahnă F.S.
Matei-Ștefan B.M.Ș. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
7 Bucăt aru M.
Matei Fl avius B.M.F. 40 10 50 15 15 30 10 90 9
8 Cioneg G.L.
David George C.D.G. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
9 Cîrlan-Petcu E.
Andra-Elena C.P.A.E. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
10 Climov A. Elin a
Ioana C.E.I. 15 10 25 10 10 20 10 55 5,5
11 Gher asim I. A.
Mihne a Ionuț G.M.I. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
12 Gher asim I. A.
Mirun a Ioana G.M.I. 20 10 30 15 10 25 10 65 6,5
13 Ghicu V. Ionuț
Alexandru G.I.A. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
14 Ghine a A. Deli a
Elena G.D.E. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
15 Iftode V. Otili a
Elena I.O.E. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5

61
16 Ispir A. Tudor I.T. 15 10 25 10 10 20 10 55 5,5
17 Laslău V. M atei-
Ilie L.M.I. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
18 Ludu I. Tr aian
Theodor L.T.T. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
19 Lungu I. Mihne a
Andrei L.M. A. 30 10 40 15 10 25 10 75 7,5
20 Lupu M. Ana
Mateea L.A.M. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
21 Mazilu M.M.
Cosmin M.C. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
22 Mărgine anu N.I.
Mara Alexia M.M. A. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
23 Meluță V. Tudor
Ioan M.T.I. 30 10 40 10 10 20 10 70 7
24 Muraru C.
Alexandra Maria M.A.M. 30 5 35 10 10 20 10 65 6,5
25 Nemț anu F.T.
Mihai-Stelian N.M.S. 45 10 55 15 10 25 10 90 9
26 Papuc P.
Ecaterina P.E. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
27 Patrichi F.
Ruxandra
Georgi ana P.R.G. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
28 Pârle a I.E. D aria
Elena P.D.E. 30 5 35 10 10 20 10 65 6,5
29 Solomon G.
Ștefania Tatiana S.Ș.T. 30 10 40 5 10 15 10 65 6,5
30 Stoean M.J.
Mirun a Teodor a S.M.T. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
31 Tanțoș R.C.
Mihai-Călin T.M.C. 35 10 45 10 10 20 10 75 7,5
32 Vatavu V. Ligi a
Alessandra V.L.A. 20 5 25 10 10 20 10 55 5,5
33 Varvaroi m.
Mihăiță V.M. 35 10 45 5 10 15 10 70 7
34 Verbuță D.C.
Daria Elena V.D.E. 20 10 30 10 10 20 10 60 6

Grafic nr.1. Evaluare S1 Grafic nr. 2. Evaluare S2
0 10 20 30 40 50 60A.P.TA.D.A.B.A.Ș.B.M.F.C.P.A.E.G.M.I.G.I.A.I.O.E.L.M.I.L.M.A.M.C.M.T.I.N.M.S.P.R.G.S.Ș.T.T.M.C.V.M.
0 5 10 15 20 25 30A.P.TA.D.A.B.A.Ș.B.M.F.C.P.A.E.G.M.I.G.I.A.I.O.E.L.M.I.L.M.A.M.C.M.T.I.N.M.S.P.R.G.S.Ș.T.T.M.C.V.M.

62
Grafic nr. 3. Nota finală

La clasa a VII-a B, rezult atele pretestului au fost analizate și interpret ate astfel:
Tabel nr. 5 . Rezult ate pretest cl asa a VII-a B
Nr.
crt.

Numele și
prenumele

Inițiale
elev

Subiectul I
Total SI Subiectul II
Total SII Oficiu
Punct aj
Nota
I.1. I.2. Grafic 4. II.1. II.2. Grafic 5. Grafic 6.
50p 10p 60p 15p 15p 30p 10p 100p 10
1 Baci I.S. Luc a
Andreas B.L.A. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
2 Bănuță I.S. Rareș –
Ilie B.R.I. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
3 Bîclea G.P. Maria
Alexandra B.M.A 35 10 45 10 5 15 10 70 7
4 Borcea V.C.
Alexandru B.A. 45 10 55 10 15 25 10 90 9
5 Călin G. George C.G. 30 5 35 10 10 20 10 65 6,5
6 Cioinac R.R.
Mihai Codrin C.M.C. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
7 Ciuche D.D.
Rebeca Alexia C.R.A. 40 10 50 12 10 22 10 82 8,2
8 Cosma A. Rareș C.R. 50 10 60 10 5 15 10 85 8,5
9 Doltu D. Alex
Dumitru D.A.D. 35 10 45 10 5 15 10 70 7
10 Dospinescu D.G.
Ștefania -Alya –
Ioana D.Ș.A.I.
25 10 35 10 5 15 10
60 6
11 Dudău F. Alessia
Maria D.A.M. 20 5 25 10 10 20 10 55 5,5
12 Frunză M.V.
Andreea Elena F.A.E. 25 10 35 15 10 25 10 70 7
13 Matanie B.C.
Andrei Călin M.A.C. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
14 Mazilu C. Tudor
Cătălin M.T.C. 15 10 25 5 10 15 10 50 5
15 Motanu N. Darius –
Ioan M.D.I. 20 10 30 10 10 20 10 60 6 45678910

63
16 Munteanu I.S.
Albert Sebastian M.A.S. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
17 Nastac D. teona N.T. 20 10 30 10 5 15 10 55 5,5
18 Neagu V.C. Delia
Florina N.D.F. 20 10 30 5 5 10 10 50 5
19 Oancea S.E. Maria O.M. 35 10 45 15 10 25 10 80 8
20 Popa V. Rareș P.R. 35 10 45 15 5 20 10 75 7,5
21 Popovici I. Mihail P.M. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
22 Protopopescu M.C.
Alex Chistian P.A.C. 25 10 35 5 5 10 10 55 5,5
23 Racoveanau A.G.
Matei R.M. 20 10 30 10 10 20 10 60 6
24 Radu L. Dan –
Ștefan R.D.Ș. 25 10 35 10 10 20 10 65 6,5
25 Salomia A. Ștefan S.Ș. 35 10 45 15 15 30 10 85 8,5
26 Tăbăcaru D.G.
Cristiana Lucia T.C.L. 40 10 50 10 10 20 10 80 8
27 Țăranu Toma E.
Otilia Ț.T.O. 25 10 35 5 10 15 10 60 6
28 Țugulea L.
Andreea Ț.A. 20 5 25 10 10 20 10 55 5,5
29 Vraciu Gh. Ioana V.I. 25 10 35 5 5 10 10 55 5,5

Grafic nr.4. Evaluare S1 Grafic nr. 5. Evaluare S2

Grafic nr. 6. Nota finală
0 20 40 60B.L.A.B.M. AC.G.C.R.A.D.A.D.D.A.M.M.A.C.M.D.I.N.T.O.M.P.M.R.M.S.Ș.Ț.T.O.V.I.
0 10 20 30B.L.A.B.M. AC.G.C.R.A.D.A.D.D.A.M.M.A.C.M.D.I.N.T.O.M.P.M.R.M.S.Ș.Ț.T.O.V.I.
45678910

64
Elevii întâmpină unele dificultăți în concepere a unui mes aj scris. Nu își ordone ază
ideile în re alizarea unui text, nu respectă o ordine cronologică a întâmplărilor religio ase, nu
recunosc cuvintele c are exprimă însușiri, nu fac deosebire a între cuvintele cu înțeles
asemănător și cele cu sens opus, din ne atenție.

III.2.3. Metodologi a cercetării

În cercet area întreprinsă, princip alele metode de cercet are au fost anchet a pe bază de
chestion ar și experimentul psihoped agogic, pr in tehnic a eșantioanelor independente. Alături
de aceste a, s-au mai utiliz at:
 observ ația directă – pentru analizarea comport amentului elevilor în timpul
activităților desfășur ate;
 studiul documentelor curricul are ofici ale – pentru alegere a eșantionului de conținut;
 metod a autoobserv ației pe b aza fișelor de autoobserv ație;
 convers ația – cu elevii și profesorii (individu ală și colectivă).

III.3. Experimentul ped agogic

Experimentul s au metod a experiment ală este tot o metodă princip ală de investig ație
pedagogică directă, fiind definită c a o „observ ație” provoc ată. Spre deosebire de observ ație,
experimentul presupune modific area fenomenului ped agogic pe c are-l investigăm, creându –
i-se acestui a condiții speci ale de apariție și desfășur are, în mod repet at, ori entat și control at.

III.3.1. Et apa const atativă

În etapa const atativă s -au desfășur at următo arele acțiuni, pl anificate pe săptămâni:
 S1 (12.03 – 19.03.2018)
 anunțarea colegilor profesori despre intenți a realizării cercetării (este vorb a
de profesorii de limb a română, desen, muzică) și prezent area acțiunii, a
obiectivelor, a modului de desfășur are;
 S2 (20.03. – 25.03.2018)
 alegere a eșantioanelor de elevi prin administr area de probe scrise de ev aluare
identice, l a clasele a VII-a A și B;

65
 invent arierea atitudinilor și comport amentelor mor ale m anifest ate la elevii
implic ați în experiment;
 desemn area clasei experiment ale și a celei de control;
 administr area de chestion are pentru aflarea opiniei elevilor referitor l a
următo arele aspecte (Anexa nr. 2):
 rugăciune a;
 rugăciune a lui Iisus;
 vizitarea unei biserici;
 Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie;
 audiere a muzicii bisericești;
 organizarea spect acolului concurs Universul copilăriei ;
 eseuri cu tem a Relația mea person ală cu Dumnezeu .

III.3.2. Experimentul ped agogic propriu -zis

Variabila independentă introdusă l a clasa experiment ală a avut în vedere implic area
elevilor în org anizarea și desfășur area diferitelor activități religio ase curricul are și a celor
extracurricul are la religie, respectiv în delect area celor m ai import ante și m ai atractive
activități, proiect area și realizarea lor, continu area (repet area) unor a dintre aceste a și în pl an
person al.
Variabilele dependente urmărite au fost următo arele:
1. modificări în pl anul achizițiilor școl are (progresul școl ar) și al atitudinii f avorabile
față de rugăciune, de Biserică, de Sfintele T aine;
2. progresul duhovnicesc;
3. gradul de implic are a elevilor în org anizarea activităților extr acurricul are, pe măsur a
familiarizării cu aceste a.
La clasa de control, activitățile did actice s -au desfășur at în mod obișnuit, fără nicio
intervenție. Activitățile desfășur ate cu cl asa experiment ală pot fi det aliate astfel:
 S3 (26 – 30.06.2018) :
 vizită, rugăciune l a Biseric a Ortodoxă „Sântul Io an Botezătorul ” Bacău;
 pregătire pentru Spoved anie și pentru Sfânt a Împărtăș anie (s -a desfășur at în
cadrul orei de religie);
 S4 (2 – 6.04.2018):
 Vizită l a Catedrala Ortodoxă „Înălț area Domnului” B acău;

66
 Spoved anie, p articip area la Sfânt a Liturghie din Joi a Mare și Sfânt a
Împărtăș anie la Biseric a Ortodoxă „Sântul Io an Botezătorul” Bacău;
 S5 (2 – 4.05.2018):
 Rugăciune a lui Iisus (în timpul orei de religie);
 S6 (7 – 11.05.2018):
 audiție muzic ală biserice ască (l a sfârșitul orei de religie);
În p aralel, în săptămânile S5 – S9 (2.05 – 8.06.2018 ) a avut loc pregătire a,
organizarea și desfășur area spect acolului – concurs Universul copilăriei , după următorul
progr am:
 S5
 întocmire a proiectului: alegere a temei, pl anificarea acțiunilor, împărțire a
sarcinilor pe grupe;
 S6
 alcătuire a poeziilor religio ase;
 S7 (14 – 18.05.2018)
 alcătuire a compunerilor cu titlul Relația mea person ală cu Dumnezeu ;
 S8 (21 – 25.05.2018)
 Realizarea desenelor cu tem a Îngerul meu păzitor ;
 S9 (29.05 – 3.06.2018):
 29 – 31.05.2018
 lectur area, studiere a, analizarea poeziilor și compunerilor, analizarea
desenelor în vedere a stabilirii premiilor de către un juriu form at din
elevi din cl asa experiment ală, după preferințe și aptitudini;
 realizarea și complet area diplomelor;
 realizarea unei expoziții cu desenele premi ate;
 1 Iunie – desfășur area Spect acolului – concurs Universul copilăriei , care a
cuprins:
 concurs muzic al;
 prezent area unei scenete, adaptare după Ion Cre angă;
 premiere a concursurilor de poezii, compuneri, desene și cântece;
 2 – 8.06.2018 – evaluarea concursului.
 S10 (3 – 8.06.2018):

67
 vizită, rugăciune, Rugăciune a lui Iisus, discuții l a Biseric a Ortodoxă „Sântul
Ioan Botezătorul” Bacău.

III.3.3. Et apa de control

Etapa de control a avut în vedere:
 S11 (11 – 15.06.2018):
 aplicarea posttestului și a chestion arului fin al (Anexa nr. 3);
 prezent area concluziilor tuturor activităților extr acurricul are desfășur ate,
propunere a unor viito are acțiuni.
La finalul experimentului, evaluarea s-a realizat printr -un test de cunoștințe identic
pentru cl asele implic ate, pentru a urmări nivelul achiziției de cunoștințe în această perio adă
și prin aplicarea unui chestion ar, care a urmărit schimbările intervenite în interesul elevilor
pentr u disciplin a religie, în modul de înțelegere și de trăire a adevărurilor religio ase, în
comport ament.
Rezult atele obținute l a posttest au fost corel ate cu răspunsurile or ale, cu rezult atele
chestion arelor aplicate, cu interpret area comport amentelor elevilor în timpul activității
didactice l a orele de religie, în timpul desfășurării activităților și în gener al.

III.4. Analiza, prelucr area și interpret area datelor

Princip alele rezult ate ale cercetării vor fi prezent ate sintetic, pe b aza aspectelor lu ate
în consider are ca elemente componente ale educ ației mor al – religio ase în c adrul cercetării
de față.

III.4.1. Analiza, prelucr area și interpret area rezult atelor testelor de cunoștințe

La sfârșitul experimentului psihoped agogic, a fost aplicat un test ped agogic de
cunoștințe identic l a cele două cl ase, urmând c a rezult atele să fie comp arate cu cele de l a
pretest.
S-a observ at că activitățile org anizate împreună cu elevii cl asei experiment ale au
creat un clim at mai favorabil achiziției de cunoștințe, comp arativ cu cl asa de control. Notele
obținute l a posttest sunt consider abil m ai mari; toți elevii au înregistr at un progres, nu au mai

68
exist at note de 5 și 6, i ar numărul elevilor cu note m ari a crescut semnific ativ (Tabelul nr.
6.).
Tabel nr. 6. Rezult ate posttest
Nr.
crt. Numele și prenumele
Clasa a VII-a A Inițiale
elev Nota Numele și prenumele
Clasa a VII-a B Inițiale
elev Nota
1 Ababei -Petrea C.
Teodor A.P.T 8,9 Baci I.S. Luc a Andreas B.L.A. 9
2 Achihăi D. Victor A.V. 7,5 Bănuță I.S. Rareș -Ilie B.R.I. 10
3 Apetrei D. Diana
Andreea A.D.A. 8,2 Bîclea G.P. Maria
Alexandra B.M.A 8
4 Apostol A. Ștefan A.Ș. 6,6 Borcea V.C. Alexandru B.A. 10
5 Balașa A. Alexia
Ștefania B.A.Ș. 6,5 Călin G. George C.G. 8
6 Briahnă F.S. Matei –
Ștefan B.M.Ș. 6,2 Cioinac R.R. Mihai
Codrin C.M.C. 8
7 Bucătaru M. Matei
Flavius B.M.F. 9,1 Ciuche D.D. Rebeca
Alexia C.R.A. 9
8 Cioneg G.L. David
George C.D.G. 8,3 Cosma A. Rareș C.R. 9,2
9 Cîrlan -Petcu E. Andra –
Elena C.P.A.E. 7,5 Doltu D. Alex Dumitru D.A.D. 8
10 Climov A. Elina Ioana C.E.I. 6 Dospinescu D.G. Ștefania –
Alya -Ioana D.Ș.A.I. 8
11 Gherasim I.A. Mihnea
Ionuț G.M.I. 7,5 Dudău F. Alessia Maria D.A.M. 8
12 Gherasim I.A. Miruna
Ioana G.M.I. 6,7 Frunză M.V. Andreea
Elena F.A.E. 9
13 Ghicu V. Ionuț
Alexandru G.I.A. 6,2 Matanie B.C. Andrei Călin M.A.C. 7
14 Ghinea A. Delia Elena G.D.E. 6,3 Mazilu C. Tudor Cătălin M.T.C. 8
15 Iftode V. Otilia Elena I.O.E. 6,9 Motanu N. Darius -Ioan M.D.I. 8
16 Ispir A. Tudor I.T. 5,8 Munteanu I.S. Albert
Sebastian M.A.S. 8,2
17 Laslău V. Matei -Ilie L.M.I. 6,5 Nastac D. teona N.T. 8
18 Ludu I. Traian Theodor L.T.T. 6,5 Neagu V.C. Delia Florina N.D.F. 7
19 Lungu I. Mihnea Andrei L.M.A. 8 Oancea S.E. Maria O.M. 9
20 Lupu M. Ana Mateea L.A.M. 7 Popa V. Rareș P.R. 8
21 Mazilu M.M. Cosmin M.C. 7,5 Popovici I. Mihail P.M. 10
22 Mărgineanu N.I. Mara
Alexia M.M.A. 8,6 Protopopescu M.C. Alex
Chistian P.A.C. 8
23 Meluță V. Tudor Ioan M.T.I. 7,5 Racoveanau A.G. Matei R.M. 7
24 Muraru C. Alexandra
Maria M.A.M. 7 Radu L. Dan-Ștefan R.D.Ș. 9
25 Nemțanu F.T. Mihai –
Stelian N.M.S. 9,5 Salomia A. Ștefan S.Ș. 10
26 Papuc P. Ecaterina P.E. 7,5 Tăbăcaru D.G. Cristiana
Lucia T.C.L. 10
27 Patrichi F. Ruxandra
Georgiana P.R.G. 6,5 Țăranu Toma E. Otilia Ț.T.O. 9
28 Pârlea I.E. Daria Elena P.D.E. 7 Țugulea L. Andreea Ț.A. 7

69
29 Solomon G. Ștefania
Tatiana S.Ș.T. 7 Vraciu Gh. Ioana V.I. 9
30 Stoean M.J. Mirun a
Teodor a S.M.T. 6,5
31 Tanțoș R.C. Mih ai-
Călin T.M.C. 8
32 Vatavu V. Ligi a
Alessandra V.L.A. 6
33 Varvaroi m. Mihăiță V.M. 7,5
34 Verbuță D.C. D aria
Elena V.D.E. 6,5
Medi a clasei 7,20 Medi a clasei 8,50

Grafic nr. 7. Notă fin ală Cl asa a VII-a A Grafic nr. 8. Notă fin ală Cl asa a VII-a B

III.4.2. Analiza, prelucr area și interpret area răspunsurilor l a chestion arele
administr ate

Import anța implicării elevilor în org anizarea și desfășur area unor activități religio ase
curricul are, respectiv extr acurricul are la religie a fost desprinsă în urm a discuțiilor cu
profesorii de religie.
III.4.2 .1. Chestion arul iniți al

Pentru a observ a modul în c are desfășur area acestor a la religie influențe ază
atitudinile religio ase ale elevilor, s -a administr at un chestion ar iniți al identic elevilor din cele
două cl ase la începutul experimentului, în et apa const atativă. Chestion arul și -a propus să
urmăre ască nivelul interesului elevilor f ață de disciplin a religie, a modului de înțelegere și
trăire de către elevi a învățăturii de credință, a comport amentului acestor a.
a. Interesul elevilor f ață de disciplin a religie
Primele două întrebări din chestion ar au avut în vedere aflarea nivelului de preferință
și de interes pe c are elevii îl au față de disciplin a religie precum și a motiv ației import anței
acestei a în vi ața lor. Se observă un interes m ai mic pentru re ligie l a clasa experiment ală, 0246810
0246810
B.L.A.
B.R.I.
B.M. A
B.A.
C.G.
C.M.C.
C.R.A.
C.R.
D.A.D.
D.Ș.A.I.
D.A.M.
F.A.E.
M.A.C.
M.T.C.
M.D.I.
M.A.S.
N.T.
N.D.F.
O.M.
P.R.
P.M.
P.A.C.
R.M.
R.D.Ș.
S.Ș.
T.C.L.
Ț.T.O.
Ț.A.
V.I.

70
comp arativ cu cl asa de control: do ar 25% dintre elevi o consideră pe primele două locuri, în
timp ce 17% nu o consideră între primele cinci discipline prefer ate. De asemene a, este m ai
mic și procentul elevilor c are conștientize ază import anța religiei în dobândire a de cunoștințe
și din punct de vedere mor al (67% – 75%).
b. Modul de înțelegere și de trăire de către elevi a învățăturii de credință, a
comport amentului acestor a
Întrebările 3 – 9 s-au referit l a modul cum înț eleg elevii rugăciune a, Biseric a, Sfintele
Taine și l a frecvenț a și import anța acestor a în vi ața lor cu Dumnezeu, i ar întreb area 10 la
gradul de interes pentru org anizarea unui concurs școl ar.
 Rugăciune a este înțele asă de către m ajoritatea elevilor c a fiind mod alitatea de a vorbi
cu Dumnezeu, în proporție de 100% l a clasa de control, d ar num ai de 92% l a clasa
experiment ală. Un alt aspect urmărit este frecvenț a rugăciunii: 67% dintre elevii
clasei experiment ale se ro agă o d ată pe zi, se ara, în timp ce l a clasa de control
procentul celor ce se ro agă de m ai multe ori pe zi este m ai mare (22%, f ață de 8%).
Jumăt ate din elevi consideră rugăciune a foarte import antă în vi ața lor.
 Biseric a este consider ată de către m ajoritatea elevilor c asa lui Dumneze (83%), d ar
procentul este puțin m ai mic în cee a ce priveștte înțelegere a bisericii drept locul unde
elevii se ro agă (63%) și locul unde se împărtășesc cu Trupul și Sângele Mântuitorului
Hristos (67%). Un elev a afirmat că nu simte nimic în biserică, acesta întrucâ t nu
merge l a biserică. Însă problem a cea mai mare const atată este f aptul că elevii nu merg
prea des l a biserică: 17% dintre ei o f ac foarte rar, 54% se duc o d ată la câtev a
săptămâni, num ai 21% dintre elevi merg în fiec are duminică și nici nu se pune
problema să me argă de m ai multe ori pe săptămână. L a clasa de control situ ația e
puțin m ai bună. Aceasta demonstre ază necesit atea unor astfel de activități c are să -i
motiveze pe elevi să me argă m ai des l a biserică.
 Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie sunt consider ate de către m ajoritatea elevilor
drept Sfinte t aine prin c are li se i artă păc atele și Îl primesc pe Hristos. Problem a
identific ată aici este că 46% dintre elevii cl asei experiment ale le consideră c a fiind
ceva despre c are au învăț at la religie, adică lipsește o pr acticare const antă a acestor a.
 În cee a ce privește org anizarea unui concurs religios, m ajoritatea elevilor din cele
două cl ase și-au manifest at interesul, d ar a exist at un procent semnific ativ al celor
nehotărâți.

71
III.4.2.2. Chestion arul final

La sfârșitul experimentului, a fost aplicat un chestion ar final, administr at ambelor
clase implic ate în cercet are. Chestion arul fin al conține întrebările chestion arului iniți al, dar
și alte întrebări, referito are la activitățile desfășur ate, pentru a se vede a eficienț a acestor a.
a. Interesul elevilor f ață de disciplin a religie
Primele două întrebări s -au referit l a import anța religiei și l a gradul de preferință a
elevilor pentru religie. Analiza răspunsurilor l a întrebări relevă următo arele aspecte:
 dacă iniți al religi a era consider ată pe locurile I – II do ar de un sfert din elevii cl asei,
la final, procentul acestor a a crescut l a peste 50% (Grafic nr. 9);
Grafic nr. 9. Top discipline prefer ate. Clasa experiment ală

 dacă 17% dintre elevi nu consider au religi a între primele cinci discipline prefer ate,
la final, procentul a scăzut l a 4%;
 dacă iniți al 67% – 75% dintre elevi consider au că religi a le aduce m ai multe
cunoștințe, îi apropie de Dumnezeu și îi determină să fie m ai buni, după experiment
procentul a crescut l a 92% pentru cunoștințe și comport ament și l a 100% în cee a ce
privește apropiere a de Dumnezeu (Grafic nr. 10);
Grafic nr. 10. Rolul religiei în vi ața socială. Clasa experiment ală
52,00
24,00
17,00
7,0015,0045,00
25,00
15,00
0,0010,0020,0030,0040,0050,0060,00
Religie Educație fizică Geografie Desen
Chestionar final Chestionar inițial
90
1089100
67
2575
56
020406080100
Dobândirea de
cunoștințe religios
-moraleNe ajută să fim mai
buni Dobândirea unui
comportament
moralNe ajută se ne
apropiem de
Dumnezeu
Chestionar final Chestionar inițial

72
Se po ate concluzion a că implic area elevilor în activități religio ase curricul are și
extracurricul are aduce o creștere a interesului acestor a pentru disciplin a religie. Elevii
conștientize ază import anța religiei în vi ața lor, atât în dobândire a de cunoștințe, cât și mor al,
apropiindu -i de Dumnezeu.
b. Modul de înțelegere și de trăire de către elevi a învățăturii de credință, a
comport amentului acestor a
Răspunsurile elevilor l a întrebările 3 – 9, referito are la semnific ația, la frecvenț a și la
import anța rugăciunii, a Bisericii, a Spoved aniei și a Sfntei Împărtăș anii sunt prezent ate
comp arativ, între cl asa de control și cl asa experiment ală și, de asemene a, între chestion arul
inițial și fin al la cea de a doua.
La finalul experimentului s -au adăug at câtev a întrebări noi l a chestion ar (10 – 14),
pentru cele două cl ase, referito are la rugăciune, l a biserică, l a Spoved anie și Sfânt a
Împărtăș anie.
 Rugăciune a
Dacă iniți al 92% dintre elevii cl asei experiment ale au înțeles rugăciune a ca fiind
modalitatea de a vorbi cu Dumnezeu, în urm a faptului că elevii s -au rug at la școală și l a
biserică m ai mult, procentul a devenit m axim, i ar situ ația a doi elevi c are au mărturisit că nu
simt nimic atunci când se ro agă s-a îmbunătățit acum (Grafic nr. 11) . De asemene a, a crescut
motiv ația pentru rugăciune și modul de a-i înțelege import anța: nici un elev nu se ro agă
pentru că trebuie (comp arativ cu 9% l a clasa de control), toți elevii se ro agă pentru a fi mai
aproape de Dumnezeu (78% l a clasa de control), 67% elevi se ro agă pentru a-I cere ajutorul
(70% l a clasa de control ) și 58% dintre elevi se ro agă pentru a mulțumi (do ar 43% l a clasa
de control) (Grafic nr. 12) .
Grafic nr. 11. Ce este rugăciune a? Clasa experiment ală

100 92
5 3 2
020406080100
Modalitatea de a
vorbi cu DumnezeuModalitatea de a
primi daruri de la
DumnezeuO cale de a
mulțumi lui
DumnezeuNu știu, nu m -am
rugat niciodată
Chestionar final Chestionar inițial

73
Grafic nr. 12. Motivul pentru c are ne rugăm

A crescut și frecvenț a rugăciunii: un elev c are a răspuns l a chestion arul iniți al că nu
s-a mai rugat de mult timp, în urm a experimentului se ro agă m ai des, procentul celor c are se
roagă o d ată la câtev a zile a scăzut de l a 21% l a 8%, i ar al celor c are se ro agă de m ai multe
ori pe zi a crescut de l a 8% la 29% (Grafic nr. 13).
Grafic nr. 13. Cât de des te rogi? Cl asa experiment ală

Prezentăm m ai jos câtev a fragmente din fișele de autoobserv ație ale unor elevi:
 „Azi, când m -am rug at în biserică, m -am simțit m ai deosebit decât de obicei, ținând
cont de f aptul că nu am m ai făcut acest lucru de fo arte mult timp. Sentimentul pe
care l-am avut nu îl pot descrie.”
 „Nu crede am că o să fie atât de frumos. În momentul când mă rog în biserică, simt o
liniște interio ară m ai profundă decât atunci când mă rog în cl asă sau în alt loc.
Atmosfer a este fo arte plăcută. Aceasta este o biserică m ai deosebită, deo arece aici
mă regăsesc.”
 Rugăciune a lui Iisus are un imp act foarte puternic asupra elevilor. I ată cum o privesc
aceștia: 1006758
7870439
0 20 40 60 80 100 Pentru a fi mai aproape de
Dumnezeu Pentru a-I cere ajutor lui DumnezeuPentru a -I mulțumi lui DumnezeuÎn gener al nu obișnuiesc să mă rog
Clasa de control Clasa experimentală
863
29
02169
8
2
01020304050607080
O dată, la câteva
zileO dată, seara De mai multe ori
pe ziNiciodată
Chestionarul final Chestionarul inițial

74
 „Rugăciune a lui Iisus, chi ar dacă e scurtă, îmi d ă senz ația unei liniști m ai mare decât
o mie de cuvinte.”
 „Atunci când spun această rugăciune, lumin a și căldur a pe care o trimite Dumnezeu
îmi umple sufletul. Această rugăciune este fo arte aproape de sufletul nostru. D atorită
faptului că am învăț at-o la ora de religie de când er am mici, o spun mereu, în biserică,
acasă sau la școală și în acele momente, atât inim a, cât și minte a mea sunt m ai
aproape de Iisus și, prin El, m ai aproape de Dumnezeu.”
În concluzie, rugăciune a a devenit m ai import antă în v iața person ală a elevilor cu
Dumnezeu.
 Biseric a
În urm a experimentului, se observă o îmbunătățire cl ară a situației, astfel: toți elevii
consideră biseric a fiind c asa lui Dumnezeu, 96% dintre ecești a o văd c a loc unde se ro agă
(comp arativ cu 63% iniți al), 92% o consideră locul cel m ai speci al de pe pământ, unde pot
primi Trupul și Sângele lui Hristos, i ar elevul c are spune a că nu simte nimic, acum și -a
schimb at opini a (Grafic nr. 14) .
Grafic nr. 14. Ce consideri că este Biseric a? Clasa experiment ală

S-a modific at și motiv ația participării l a biserică: 17% dintre ei cred că așa e bine
(comp arativ cu 13% l a clasa de control), niciunul nu o f ace pentru că i -ar spune alte perso ane
(13%), aceasta pentru că toți au înțeles din propri a experiență f aptul că se merge l a biserică
pentru a fi împreună cu dumnezeu (do ar 74% l a clasa de control) (Figur a nr. 15) .

1009692
583
6367
3
020406080100120
Casa lui Dumnezeu Un loc unde te poți
rugaUnde se pot
împărtăși cu Trupul
și Sângele
MântuitoruluiO instituție care
vine în ajutorul
oamenilor
Chestionarul final Chestionarul inițial

75
Figur a nr. 15. Care este motivul pentru c are mergem l a Biserică?

În eg ală măsură, exită și o creștere a frecvenței mersului l a biserică, ce a mai gravă
problemă existentă. Elevul ce nu merge a la biserică acum o f ace, dar mai rar, procentul celor
ce merge au foarte rar s-a micșor at de l a 17% l a 4% și, de asemene a, a crescut de l a 21% l a
38% procentul celor c are merg în fiec are săptămână și do ar cu 8% l a cei ce o f ac de m ai
multe ori pe săptămână (Figur a nr. 16) .
Figur a nr. 16. De câte ori mergi l a biserică pe an? Cl asa experiment ală

În cuncluzie, elevii au conștientiz at import anța Bisericii în vi ața lor, procentul celor
care o consideră fo arte import antă este de 54%, i ar import antă 29% (Grafic nr. 17) . Situ ația
s-a amelior at, dar nu în tot alitate, așa încât sunt neces are în viitor și alte activități, eventu al
particip area cu cl asa la Sfânt a Liturghie, vizit area unei mănăstiri, unde să simtă person al
efectul prezenței în biserică.

83
131374
0 20 40 60 80 100Pentru o relație apropiată cu
DumnezeuPentru că îți spune alte persoanePentru că așa am fost obișnuit în
familie
Clasa de control Clasa experimentală
2738
31
4192139
17
4
051015202530354045
De mai multe
ori pe
săptămânăÎn fiecare
săptămânăRar Foarte rar Niciodată
Chestionarul final Chestionarul inițial

76
Grafic nr. 17. În ce măsură este import antă Biseric a în viața oamenilor? Cl asa
experiment ală

 Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie
În urm a activității desfășur ate (Spoved anie și Împărtăș anie în Joi a Mare), elevii au
înțeles din propri a experiență ce sunt Sfintele T aine, do ar 17% le m ai consideră lucrări sfinte
despre c are au învăț at la religie, în timp 83 % spun că Spoved ania și Sfânt a Îmărtăș anie sunt
Sfinte T aine prin c are se i artă păc atele și Îl primesc pe Hristos (Grafic n r. 18).
Grafic nr. 18. Ce consideri că sunt Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie? Cl asa
experiment ală

Activit atea a adus o creștere a motiv ației și o conștientiz are a motivelor pentru c are
creștinii se spovedesc și se împărtășesc m ai mare la clasa experiment ală, comp arativ cu ce a
de control: 75% (f ață de 65%) dintre elevi se spovedesc deo arece simt că sufletul le este plin
de păc ate, 74% (f ață de 60%) dintre ei se împărtășesc pentru că vre au să-L prime ască pe
Hristos și do ar 4% (f ață de 10%) pentru că așa e bine (Grafic nr. 19).

54
29143
Foarte importantă
Importantă
Puțin importană
Deloc importată
83
174946
5
0102030405060708090
Sfinte Taine Noțiuni teoretice despre
care am învăț at la
disciplin a ReligieNu știu
Chestionarul final Chestionarul inițial

77
Grafic nr. 19. Care este motivul pentru c are creștinii se spovedesc și se împărtășesc?

Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie sunt fo arte import ante pentru elevi în proporție de
59% și import ante 25% (Grafic nr. 20).
Grafic nr. 20. În ce măsură sunt import ante pentru tine Spoved ania și Sfânt a
Împărtăș anie? Cl asa experiment ală

 Muzic a biserice ască
Am realizat următorul experiment: am avut cu elevii o scurtă discuție despre muzic a
biserice ască, apoi timp de câtev a minute am ascult at împreună muzic a psaltică. Elevii au
răspuns în scris l a următo area întreb are: Ce vă tr ansmite muzic a biserice ască? Apoi, pentru
câtev a clipe, am ascult at muzică modernă. C are a fost efectul? Muzic a biserice ască îi adusese
într-o stare deosebită, i ar când au auzit muzic a pe care o ascultă mereu, ce a modern a, au fost
dezamăgiți că au pierdut acea stare pe care o aveau, rel ația cu Dumnezeu, și și -au dorit din
nou să asculte muzică biserice ască. Apoi au făcut o comp arație, în scris, între cele două tipuri
de muzică și ce tr ansmite fiec are. Iată câtev a răspunsuri:
 „Muzic a biserice ască îmi tr ansmite multă căldură și bucurie în suflet. Simt că sunt
mai aproape de Dumnezeu, i ar când sunt supăr ată, simt cum cântecele bisericești îmi
alină sufletul. Muzic a biserice ască pătrunde direct în sufletul omului.” 75744
656010
0 10 20 30 40 50 60 70 80Creștinii simt că sufletul le este plin
de păcateCreștinii doresc să -l primească pe
Hristos în sufletPentru că așa am fost educat
Clasa de control Clasa experimentală
5925151
Foarte importantă
Importantă
Puțin importană
Deloc importată

78
 „Muzic a biserice ască îmi liniștește sufletul, mă rel axează și chi ar mă f ace să mă simt
în mijlocul slujbei, cu to ate că sunt l a școală.”
 „Când asculți muzică biserice ască, totul ți se p are mai frumos, m ai clar în legătură
cu Dumnezeu, ai mai multă credință și ești m ai liniștit. Ești m ai aproape de
Dumnezeu, pe când muzic a modernă te f ace să păcătuiești și să nu -ți mai pese de
nimic.”
 „Muzic a religio asă mă f ace să -mi amintesc că nu trebuie să fac păc ate și că trebuie
să mă rog pentru toți o amenii.”
Efectul unei astfel de activități este benefic, în sensul că elevii conștientize ază
diferenț a dintre muzic a biserice ască și ce a modernă, efectele neg ative pe c are le are asupra
lor ce a pe care o ascultă ei mereu și chi ar dacă un astfel de experiment nu -i va determin a să
renunțe l a respectiv a muzică, cel puțin au avut oc azia să o trăi ască, să o guste puțin din
cealaltă.
 Eseul religios
În urm a realizării de către elevi a unor eseuri pe teme Rel ația mea person ală cu
Dumnezeu, s -a const atat o diferență între cl asa experiment ală și ce a de control, în sensul că
elevilor c are s-au rug at la biserică, s -au spovedit, le -a fost mult m ai ușor să -și descrie rel ația
cu Dumnezeu și au prezent at modul în c are-și dore sc să se apropie m ai mult de El. Ceil alți,
în schimb, au scris că trebuie să schimbe cev a, să se apropie de nou de Dumnezeu.
 Concursul religios
Elevii din cl asa experiment ală, care a și org anizat concursul, cât și cei p articip anți,
din cl asele a V-a și a VI-a, au fost interes ați și fo arte receptivi l a ideea de concurs. Poeziile
religio ase, compunerile și desenele au fost re alizate de către elevi în timpul orelor de religie,
ca o evaluare fin ală pentru acest an școl ar. Am org anizat și un mic spect acol, în cadrul cărui a
s-a desfășur at concursul muzic al. Cu to ate că ziu a concursului a fost 1 Iunie, câțiv a elevi au
ales să interpreteze cântece religio ase, din proprie iniți ativă. Acesta a fost un prilej să -și arate
dragoste a pentru Dumnezeu și o mărturisire a credinței prin cântec.
La sfârșitul concursului elevii au fost întreb ați ce au învăț at prin particip area la acest
concurs. Aceștia au dat următo arele răspunsuri:
 „Eu am descoperit că am și alte calități.” – cuno așterea de sine;
 „Eu am învăț at să scriu compuneri, poezii și să desenez.” – dezvolt area deprinderilor;
 „Am învăț at mai multe lucrui despre Dumnezeu.” – îmbogățire a volumului
cunoștințelor;

79
 „Tem a compunerii și poezi a m-au pus pe gânduri.” – dezvolt area gândirii,
introspecției, cuno așterii de sine ;
 „Am învăț at să nu -mi m ai fie te amă de concursuri.” – elevii timizi își depășesc
temerile;
 „Eu am învăț at să scriu individu al, singur fără ajutor.” – elevii dobândesc sigur anță,
încredere în ei înșiși;
 „Am învăț at că pot m ai mult decât crede am.” – depășire a de sine;
 „În urm a acestui concurs am învăț at să-L iubesc m ai mult pe Dumnezeu.” –
intensific are a sentimentelor religio ase;
 „Eu am învăț at că Dumnezeu este m ai import ant decât to ate.” – descoperire a
ierarhiei v alorilor person ale.
Elevii c are au particip at la organizarea concursului au răspuns astfel:
 „Am învăț at că munc a în echipă înse amnă totul.” – descoperire a activității în echipă;
 „Am învăț at că mereu este bine să te implici în a face o bucurie cuiv a, cât este de
bine când f aci cev a pentru altcinev a.” – import anța faptelor bune;
 „Am învăț at că nu trebuie să subestimăm pe nimeni.” – apreciere a semenilor;
 „Am învăț at că Dumnezeu e fo arte import ant, că fără El nu ar fi nimic, să respect
oamenii și să -i ajut pe ceil alți atât cât pot.” – import anța lui Dumnezeu în vi ața
omului, elevii dobândesc respect și motiv ație pentru bine;
 „Am înțeles că prin ochii copiilor totul este m ai pur, m ai frumos și că ei sunt m ai
aproape de Dumnezeu.”
 „Am învăț at că noi, copiii, avem cev a în comun: iubire a pe care ne -o dă Dumnezeu
și iubire a pe ca I-o purtăm.” – conștientiz area sentimentelor religio ase;
 „Am aflat că dr agoste a față de Dumnezeu nu are vârstă, că elevii m ai mici tind să -și
arate m ai mult această dr agoste.” – comp arație cu ceil alți elevi, c are aduce o
îmbunătățire mor ală.
Revenind l a chestion arul fin al aplicat elevilor din cl asele experiment ală și de control,
ultimele întrebări (15 – 16) s-au referit l a activitățile religio ase care îi ajută pe copii să fie
mai aproape de Dumnezeu și, comp arativ, l a activitățile desfășur ate în c adrul
experimentului.
Toți elevii, din ambele cl ase, consideră rugăciune a cea mai import antă c ale de a fi
mai aproape de Dumnezeu (100%). Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie sunt pl asate pe locul
al doile a de către elevii cl asei e xperiment ale (92%), deo arece au avut oc azia să înțele agă

80
import anța acestor a prin experienț a person ală, față de cei din cl asa de control, c are le pun pe
locul al treile a (70%). A merge l a biserică e a treia opțiune (83%) pentru cl asa experiment ală,
dar a doua pentru ce a de control (74%). Muzic a biserice ască este consider ată și e a de folos
în a fi cu Dumnezeu de către 79% dintre elevii cl asei experiment ale, față de 61%, i ar
organizarea unui conc urs religios 75%, respectiv 39% (Gr afic nr. 21) .
Grafic nr. 21 . Care din următo arele activități religio ase consider ați că îi apropie pe elevi
de Dumnezeu?

O concluzie ar fi faptul că procentele sunt mult m ai mari la clasa experiment ală, decât
la cea de control, în speci al în cee a ce privește activitățile asupra căror a s-a insist at mai mult
în timpul experimentului. De asemene a, elevii din ambele cl ase au ier arhizat activitățile
desfășur ate la clasa experiment ală în funcție de import anța acestor a în dezvolt area relației
person ale cu Dumnezeu (vezi t abelul nr. 7 și graficul nr. 22 ).
Tabelul nr. 7. Rolul activităților desfășur ate în rel ația person ală a elevilor cu Dumnezeu
Locul Acțiune a %
I Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie 71%
II Rugăciune a 67%
III Rugăciune a lui Iisus 63%
IV Muzic a biserice ască 33%
V Vizit area unei biserici 29%
VI Concursul religios 17%

92100798375
70100617439
0 20 40 60 80 100Spovedania și Sfânta ÎmpărtășanieRugăciuneaMuzica bisericeascăVizitarea unei bisericiConcursul religios
Clasa de control Clasa experimentală

81
Grafic nr. 22

Un procent aj mare de elevi a înțeles că, pe pământ, unire a omului cu Dumnezeu se
realizează la nivelul cel m ai înalt prin Sfânt a Împătăș anie. Rugăciune a este aleasă pe locul
al doile a, deși, teoretic, ar trebui să fie Rugăciune a lui Iisus. Acest f apt reflectă re alitatea că
experienț a unirii cu Dumnezeu în rugăciune este un p arcurs de dur ată, de sporire
duhovnice ască, l a care elevii nu au ajuns încă. Pr actic, putem spune că elevii recunosc locul
și rolul activităților religio ase, comp arativ cu cele extr acurricul are, dar în rel ație cu aceste a.
Iată cum descrie unul dintre elevi desfășur area experimentului: „Totul a fost c a o
probă de încerc are pentru mine și pentru sufletul meu. E c a și cum aș fi făcut o lungă călătorie
alături de Dumnezeu prin locuri minun ate, pline de h ar. Aș vrea să m ai putem fi alături de
Dumnezeu și în viitor, să m ai trăim această experiență, c are abia poate fi descrisă.”
III.5. Concluziile cercetării

În urm a realizării acestei cercetări, s -au desprins următo arele concluzii:
 Ipotez a a fost confirm ată: la elevii din cl asele experiment ale s-au înregistr at
progresul în achiziții de cunoștințe, interesul acestor a față de disciplin a religie a
crescut și, de asemene a, s-au observ at și modificări în pl anul comport amentului
religios – moral.
 Elevii au conștientiz at faptul că rugăciune a în biserică este mult m ai puternică decât
cea de acasă sau de l a școală.
 E utilă desfășur area de vizite l a biserici, chi ar și atunci când nu este slujbă, încât
elevii să aibă oc azia să se ro age împreună, pentru că astfel se simt în comuniune cu
Dumnezeu și încep să descopere biseric a drept un loc fo arte aproape de sufletul lor.
Aceasta îi motive ază să me argă, ulterior, l a Sfânt a Liturghie și l a alte slujbe. De Rolul activităților desfășurate în
relația personală a elevilor cu
Dumnezeu
Spovedania și Sfânta
Împărtășanie
Rugăciunea
Rugăciunea lui Iisus
Muzica bisericească
Vizitarea unei biserici

82
asemene a, elevii pot afla diferite aspecte leg ate de arhitectur a unei biserici, de
obiectele sfinte, de pl anul iconogr afic al unei biserici etc.
 Este fo arte folositor a deprinde elevii cu Rugăciune a lui Iisus, c are are un imp act
foarte m are în sufletul lor întotde auna când o spun, l a orice vârstă.
 Spoved ania este ce a care impresione ază, c are schimbă cel m ai mult cev a în vi ața
elevilor, dintre to ate acțiunile desfășur ate. E folositor c a elevii să me argă împreună
cu colegii l a biserică, să se spovede ască; acest f apt le dă cur aj, încredere, putere.
 Muzic a biserice ască este mângâiere și liniște pentru sufletul copilului modern.
Realizarea de audiții de muzică religio asă constituie un prim p as spre o alternativă l a
preferințele actuale ale tinerilor.
 Concursurile pe teme religio ase sunt atractive pentru elevi, le descoperă și dezvoltă
creativitatea, le d au cur aj, încredere în ei înșiși, bucurie.
 Este impresion ant și minun at, în același timp, să vezi cum elevii descoperă lume a și
pe Dumnezeu, să trăiești împreună cu ei emoțiile T ainei Spoved aniei, ale întâlnirii
cu Hristos în rugăciune s au în Sfânt a Împărtăș anie, să simți cum inim a lor vibre ază
la cuvântul Său, să le d ai ocazia de a gusta veșnici a preț de câtev a clipe, c are vor
rămâne în conștiinț a lor drept adevăr incontest abil, amintiri pentru viitor și criteriu
la care să se r aporteze to ată viața. Chi ar dacă pentru un timp ei ar pute a uita sau vor
alege alte căi în vi ață, nostalgia acelor clipe când au trăit cu Dumnezeu v a naște în
sufletul lor cel m ai adânc și m ai sfânt dor, dorul după Dumnezeu, pentru că au avut
parte de ce a mai mare fericire. O asemene a fericire, d acă o pierzi, n aște dorinț a de
întoarcere l a ceea ce au avut cândv a. Însă d acă un copil nu a avut oc azia să-l cuno ască
pe Dumnezeu din experiență, l a ce să se înto arcă, l a Cine să se r aporteze?!
 Atingere a scopurilor educ ației religio ase este dependentă de conștientiz area de către
elevi a existenței lui Dumnezeu (atât în mod teoretic , cât și prin experiență
person ală), a prezenței și acțiunii Lui în vi ața lor, d acă se vor r aporta în perm anență
la Hristos, ducând o vi ață creștină, pentru a-și dezvolt a o relație person ală cu e l.
 Respons abilitatea pentru vi ața creștină a copiilor revine tuturor celor implic ați în
educ ație: profesori, părinți și între aga societ ate.
Lume a din sufletul copiilor se aseamănă atât de mult cu R aiul gătit nouă, o amenilor,
de Dumnezeu și deschis de Mântuitorul Hristos prin Înviere a Sa. Lumin a din ochii lor e
oglind a cea mai clară în c are vedem atât de viu și de profund re alitatea existenței lui
Dumnezeu, adevărul credinței, esenț a vieții. Fără lumin a credinței din sufletul copiilor, am
fi mult m ai săraci, m ai singuri, m ai dep arte de Dumnezeu și de noi înșine.

83
CONCLUZIE

În concluzie, putem spune că educ ația extracurricul ară are un rol fo arte import ant în
dezvolt area armonio asă a intelectului și form area person alității elevilor, respectiv în
dezvolt area person ală completă. În procesul făuririi omului, educ ația este concepută c a o
investiție în el, fiind compusă din m ai multe elemente, org anizate în sistem, aflate în strânse
relații, care fac ca o modific are produsă în unul dintre ele să se resimtă în celel alte, astfel
încât, fiec are ele ment al acțiunii educ ative po ate fi c auza unui efect și vicevers a. La
realizarea procesului educ ațional contribuie f amilia, mediul soci al, șco ala, biseric a,
instituțiile cultur ale, m ass-medi a și structurile asociative. În constel ația acestor f actori de
educ are a tinerei gener ații, școlii îi revine locul centr al fiind princip ala instituție soci ală
speci alizată în pregătire a oamenilor pentru muncă și vi ață.
În Români a, statutul și modul de re alizare a educ ației religio ase în șco ală sunt
reglement ate de leg i gener ale – Constituți a României, Lege a privind libert atea religio asă și
regimul gener al al cultelor -, precum și de legi școl are – Lege a educ ației naționale, Lege a
privind st atutul person alului did actic, diferite protoco ale, ordine și note ale ministrului
educ ației.
Istori a educ ației și a școlii este strâns leg ată și de evoluți a doctrinelor teologice, căci
toate marile religii au abordat și problemele dezvoltării person alității, po ate mai mult decât
alte științe um aniste și teoretic și pr actic, mai ales.
Astăzi, educ ația, ca proces de spiritu alizare a omului, ar fi incompletă fără studiere a
religiei, căci nu se i a în consider are integrit atea dintre spirit și m aterie. Existenț a noastră nu
se po ate reduce l a coordon ate strict m ateriale.
Misiune a educației (fie în f amilie, fie în șco ală) este de a crea cetățeni apți să p articipe
activ l a edific area unei societăți bine ancorate într -un set de v alori c are le vor permite să se
dezvolte, d ar mai ales să reziste în avalanșa încercărilor de dez agregare masivă din punct de
vedere mor al și spiritu al. Pentru atingere a acestui scop, credinț a trebuie să aibă însă un loc
de cinste în procesul de form are a omului.
Prezent a lucrare de gr adul I pornește de l a următo area teză: ped agogia modernă,
fundamentul ped agogiei contempor ane, s -a cristalizat printr -o sinteză adaptată la
particul aritățile societății europene din secolele XVI – XX a teoretizărilor și a modelelor
educ aționale oferite de educ ația creștină. Scopul studierii Religiei este acela de a form a
person alități în conformit ate cu v alorile creștine, prin aplicarea învățăturii de credință în

84
viața proprie și a comunității și prin integr area cunoștințelor religio ase în structur area de
atitudini mor al-creștine.
Locul și rolul religiei în învățământul preuniver sitar au fost evidenți ate în C apitolul
I al lucrării, intitul at „Aria curricul ară a orei de religie și dezvolt area sa în perio ada 1990 –
2016”. În acest c apitol s -a demonstr at că religi a constituie o p arte integr antă și definitorie a
culturii europene, că fără cunoștințele oferite de aceasta nu putem înțelege istori a și cultur a
acestui continent și nu putem prețui c atedralele, mănăstirile, bisericile, operele de artă
vizuală și muzic ală, în m area lor m ajoritate inspir ate de credinț a religio asă.
Capitolul al doile a cuprinde elemente de ped agogie ce demonstre ază caracterul
dinamic al orei de religie. Este prezent ată idee a de fil antropie creștină și rolul Bisericii în
crearea unui comport ament creștin – moral al elevilor. Astfel, elevii înțeleg v aloarea
activităților extr acurricul are filantropice prin argumente scripturistice și p atristice, d ar și prin
modelele de bune pr actici pe c are le-au realizat creștinii în Biserică, de -a lungul istoriei. Tot,
în acest c apitol, sunt prezent ate difer ite activități extr acurricul are religios – morale ce
contribuie l a form area duhovnice ască a elevului. În educ ația religios – morală trebuie să
vizăm întregul: armoni a dintre trup și suflet a omului să fie într -o unit ate perfectă c are să
reușe ască să dirijeze în mod neobosit și st atornic vi ața și toate acțiunile omului.
Într-o abordare complexă, în c apitolul al treile a este prezent ată o cercet are privind
rolul activităților religio ase curricul are și extr acurricul are în progresul spiritu al al
preadoles cenților.
Ipotez a care a stat la baza cercetării a fost îmbin area activităților religio ase
curricul are cu activitățile did actice extr acurricul are contribuie l a apropiere a elevilor de
Dumnezeu, m anifestă printr -un progres semnific ativ în achiziți a de cunoștințe religio ase,
prin creștere a interesului f ață de disciplin a religie, prin îmbunătățire a modului de înțelegere
și de trăire a adevărurilor religio ase și prin modific area comport amentului religios – moral.
În cercet area întreprinsă, princip alele metode de cercet are au fost anchet a pe b ază de
chestion ar și experimentul psihoped agogic, prin tehnic a eșantioanelor independente.
Putem concluzion a, în urm a cercetării efectu ate, că atingere a scopurilor educ ației
religio ase este dependentă de conștientiz area de către elevi a existenței lui Dumnezeu. D acă
elevii se vor r aporta în perm anență l a Hristos, ducând o vi ață creștină, aceștia își vor dezvolt a
o relație person ală cu El.

85
BIBLIOGR AFIE

BĂNCILĂ V., Inițiere a religio asă a copilului , Editur a Anastasia, București, 1996
BEL V., Misiune, p arohie, p astorație, Editur a Renașterea, Cluj N apoca, 2006
BIBLI A sau Sfânt a scriptură , Editur a Institutului Biblic și de misiune al Bisericii Ortodoxe
Române, București, 1991
CRISTE A S., Școala și comunit atea, în Didactica Pro…, Nr. 4/2005
CUCOȘ C., Educ ația religio asă. Repere teoretice și metodice , Editur a Polirom, I ași, 1999
CUCOȘ C., Pedagogie , Editur a Polirom, I ași, 2006
DANIEL, Mitropolitul Moldovei și Bucovinei, Cuvânt în ainte la teza de doctor at
Filantropi a divină , elebor ată de Pr. M. Vizitiu
DANIEL, P atriarhul Bisericii Ortodoxe Române, „Liturghie euh aristică și fil antropie
socială”, în Credință pentru f apte bune , Editur a Basilica, București, 2011
DANIEL, P atriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Hristos cel în viat – Vindecătorul nostru ,
pastorală de Sfintele P aști, Editur a Basilica, București, 2012
DĂNILĂ I., GHERGHIN A D., SIMICIUC E., ȘERB AN D., POPESCU M., Activități
extracurricul are și extr așcolare îndrumător metodic. Antologie de texte , Editur a Didactica
Nova, Craiova, 2009
DICȚION AR ENCICLOPEDIC AL BIBLIEI , transpunere din fr anceză de D an Sluș anschi,
Editur a Hum anitas, București, 1999
ELIADE M., Istori a credințelor și ideilor religio ase, Vol. II, Editur a ESE, București, 1986
GORDON V., Biseric a și Șco ala. Analize omiletice, c atehetice și p astorale, Editur a
Christi ana, București, 2003
HOLBE A Ghe., OPRIȘ D., OPRIȘ M., J AMBORE G., Apostol at Educ ațional. Or a de
religie – cuno aștere și devenire spiritu ală, Editur a Basilica a Patriarhiei Române, București,
2010
HORG A I., „Educ ația religio asă în șco ală – abordări și tendințe eu ropene”, în
Învățământul religios și teologic în Români a, Editur a Techno Medi a, Sibiu, 2006
IONESCU M. (coord.), Preocupări actuale în științele educ ației, Editur a Eikon, Cluj –
Napoca, 2005
JOIȚ A E., Pedagogia. Științ a integr ativă a educ ației, Editur a Polirom, I ași, 1999
JUNC AN D., BOCOȘ M., Fund amentele ped agogiei. Teori a și metodologi a curriculum –
ului. Repere și instrumente did actice pentru form area profesorilor , Editu a Paralele 45,
Pitești, 2008

86
KOL AKOWSKI L., Religi a: Dacă nu există Dumnezeu: despre Dumnezeu, Di avol, Păc at
și alte nec azuri ale așa numitei filosofii a religiei , traducere de Sorin Mărculescu, Editur a
Hum anitas, București,1999
MARCU F., M ANEA C., Dicțion ar de neologisme , Editur a Științifică, București, 1961
MĂRTINCĂ I., Etica doctrinei creștine , Editur a Universității București, București, 2007
MITROPOLITUL VL ACHOS H., Psihoter apia ortodoxă , traducere din limb a neogre acă de
prof. I. Di aconescu și prof. N. Ionescu, Editur a Sophi a, București, 2001
NICOL A I., Tratat de Ped agogie Școl ară, Editur a Didactică și Ped agogică, București, 1996
NOIC A C., Jurnal filosofic , Editur a Hum anitas, București, 1990
OPRIȘ D., Dimensiuni creștine ale ped agogiei moderne , Ediți a a III-a, Editur a Didactică și
Pedagogică, București, 2012
OPRIȘ D., OPRIȘ M., (coord.), Religi a și șco ala. Cercetări ped agogice, studii, analize,
Editur a Didactică și Ped agogică, București, 2011
OPRIȘ D., OPRIȘ M., Religi a în șco ală. Cercetări ped agogice, studii, analize, Editur a
Didactică și ped agogică, București
OPRIȘ M., „ Raportul dintre educ ația morală și educ ația religio asă”, în M. Ionescu (coord.),
Preocupări actuale în științele educ ației, Ed. Eikon, Cluj‑N apoca, 2005
OPRIȘ M., OPRIȘ D., BOCO Ș M., Cercet area pedagogică în domeniul educ ației
religio ase, Editur a Reintregire a, Alba-Iulia, 2010
PLĂMĂDE ALĂ A., Mitropolitul Ardealului, Biseric a slujito are, Sibiu, 1986
POPESCU R., Activități extr acurricul are în rur alul românesc , Editur a Pedagogică, 2010
PR. PROF. CĂLUGĂR D., Caracterul religios – moral creștin , Sibiu, 1955, XVI
PR. PROF. DR. PĂTULE ANU C., Faptele Iubirii Milostive , Ediți a a II-a, Editur a Basilica,
București, 2015
PR. ST ANCU I., „Exigențele misiunii Bisericii în lume a secul arizată”, în Glasul Bisericii ,
nr. 5-8/1996
PR. VIZITIU M., Filantropi a divină și fil antropi a Bisericii după Noul Test ament , Editur a
Trnit as, Iași, 2002
RUSSEL B., Problemele filosofiei , Traducere de Mih ai Ganea, Studiu introductiv de Mirce a
Flont a, Editur a BicALL, București, 2004
SALADE D., Dimensiuni ale educ ației, Editur a Didactică și Ped agogică, București, 1998
SFÂNTUL Io an Gură de Aur, Cuvânt despre cum se cuvine să -și cre ască părinții copiii , în
Maica Magdalena, „Sfaturi pentru o educ ație ortodoxă a copiilor de azi”, ediția a II-a, trad.
Ioan I. Ică jr., Sibiu, Editur a Deisis, 2006, p.108

87
TĂNĂSESCU -VLAS A., Viața de familie, (traducere din limb a rusă) Editur a Sophi a,
Editur a Cartea Ortodoxă, București, 2009
ȚÎRU C.M., Pedagogia activităților extr acurricul are – Suport de curs și M. Ștef an, Educ ația
extracurricul ară, 2001
UNGURE ANU I., Person alizarea socialului. Înțelegeri teologice ale re alității soci ale,
Editur a Dexologi a, Iași, 2011
WALSH B.K., Pred area orient ată după necesitățile copilului , CEDP Step by Step,
București, 1998
*Lege a educ ației naționale nr. 1/2011 , public ată în Monitorul Ofici al al României, p artea I,
nr. 18/10.01.2011
**Progr ama școlară de Religie, cl asa a IX-a, cultul ortodox, notă de prezent are, 2004

Webografie
http://zi arullumin a.ro/form area-duhovnice asca-sadeste -in-suflet -dorul -dupa-o-viata-
evlavioasa-87224.html , accesat în d ata de 17.05.2018
https://doxologi a.ro/educ atie/interviu/form area-duhovnice asca-sadeste -suflet -dorul -dupa-
o-viata-evlavioasa, accesat în d ata de 17.05.2018
http://p atriarhia.ro/nscriere a-la-ora-de-religie -se-face-o-singur a-data-si-este-valabila-
perm anent-pana-la-o-eventu ala-schimb are-a-opiunii -8229.html, accesat în d ata de
18.05.2018
https://www.scoop.it/t/es afetyresourcesforschools/?&t ag=inter disciplin aritatea, accesat în
data de 19.05.2018
https://www.scoop.it/t/es afetyresourcesforschools, accesat în d ata de 19.05.2018
https://www.did actic.ro/revist a-cadrelor -didactice/interdisciplin aritate-transdisciplin aritate-
si-pluridisciplin aritate, accesat în d ata de 20.05.2018
https://www.scoop.it/t/es afetyresourcesforschools , accesat în d ata de 14.05.2018

88

ANEXE

89
Anexa nr. 1.

Secvențe din activit atea catedrei de Religie Ortodoxă a Colegiului N ațional “Ferdin and
I „ B acău în p arteneri at cu Biseric a
Marșul eroilor – a IV-a Ediție

Slujbă Arhiere ască de binecuvânt are a cadrelor did actice și elevilor Colegiului N ațional
„FERDIN AND I” Bacău 2013 – 2017

Spect acol c aritabil „Autismul nu do are, indiferenț a ta, da!” – Teatrul de v ară „R adu
Belig an” B acău

90
Spect acol c aritabil și expoziție cu vânz are „Sfinții brâncoveni, modele de credință!” –
Teatrul de v ară „R adu Belig an” B acău

Serbare de Crăciun l a Biseric a Lazaret și don ații fin anciare copiilor Centrului de
recuper are neuromotorie „Sfântul V asile cel M are” B acău

Proiect cultur al – catehetic „În sufletul meu, Îl port pe Dumnezeu!”

91

Școala de vară, Podul Turcului – progr am de volunt ariat – Fund ația „Episcop
Melchisedec” – filiala Bacău

Tabără de v ară Br așov, Sâmbăt a de Sus

92
Proiect educ ațional „Drept atea divină vs Drept atea omene ască”

Conferințe duhovnicești „Cuvinte de duhovnici, pentru tineri destoinici”

Proiect educ ativ „Copiii, ro ade minun ate ale familiei!”

93
Excursie tem atică „Ț ara noastră, d arul lui Dumnezeu pentru noi”

Proiect c aritabil „Fii d ar, din D arul lui Dumnezeu! ”

Slujbă Te -Deum pentru binecuvânt area elevi lor din clasele a VIII -a și a XII-a

94
Proiect c aritabil pentru copiii cu situ ație soci ală def avoriz ată de l a Centrul de zi „Sfânt a
Filoftei a” Bacău

Atelier g astronomic

95
Donație pentru copii de l a Centrul de zi pentru perso ane cu autism „Sfinții Cosm a și
Damian” Bacău

Pelerinaje

96
Anexa nr. 2.
Chestion ar pentru elevi
Dragi elevi! Vă solicităm să răspundeți cât m ai sincer și obiectiv l a întrebările de m ai jos.
Cu cât răspunsurile vor fi m ai sincere și obiective, cu atât va crește și măsur a în care se v a
realiza scopul acestei investig ații.

1. Care sunt disciplinele t ale prefer ate ? Enumeră cinci în ordine a preferințelor.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
2. Care crezi că este rolul religiei în vi ața socială? (încercuiește m axim două v ariante)
a. Dobândire a de cunoștințe religios – morale;
b. Ne ajută să fim mai buni;
c. Dobândire a unui comport ament mor al;
d. Ne ajută se ne apropiem de Dumnezeu.
3. Ce crezi că este rugăciune a? (Încercuiți m axim două v ariante)
a. Mod alitatea de a vorbi cu Dumnezeu;
b. Mod alitatea de a primi d aruri de l a Dumnezeu;
c. O cale de a mulțumi lui Dumne zeu;
d. Nu știu, nu m -am rug at niciod ată.
4. Cât de des te rogi?
a. O dată, la câtev a zile;
b. O dată, se ara;
c. De m ai multe ori pe zi;
d. Niciod ată.
5. Ce consideri că este Biseric a? (Încercuiți m axim două v ariante)
a. Casa lui Dumnezeu;
b. Un loc unde te poți rug a;
c. Un loc unde te poți împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului;
d. O instituție c are vine în ajutorul o amenilor .
6. De câte ori mergi l a biserică pe an?
a. De m ai multe ori pe săptămână;
b. În fiec are săptămână;

97
c. Rar;
d. Foarte rar;
e. Niciod ată.
7. Ce consideri că sunt Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie?
a. Sfinte T aine;
b. Noțiuni teoretice despre c are am învăț at la disciplin a Religie;
c. Nu știu.
8. Te-ai spovedit vreod ată?
a. Da, de la vârst a de 7 ani;
b. Da, doar în posturi ;
c. Da, mai demult ;
d. Nu, niciod ată.
9. Ai primit T aina Sfintei Împărtăș anii?
a. Da, de când er am mic;
b. Da, o dată pe an;
c. Da, mai demult ;
d. Nu, niciod ată.
10. Te-ar interes a să participi l a un concurs religios?
a. foarte mul t;
b. mult;
c. puțin ;
d. foarte puțin ;
e. deloc.

Vă mulțumim pentru col aborare!

98
Anexa nr. 3.
Chestion ar pentru elevi
Dragi elevi! Vă solicităm să răspundeți cât m ai sincer și obiectiv l a întrebările de m ai jos.
Cu cât răspunsurile vor fi m ai sincere și obiective, cu atât va crește și măsur a în care se v a
realiza scopul acestei investig ații.

1. Care sunt disciplinele t ale prefer ate ? Enumeră cinci în ordine a preferințelor.
………………………………………………………………………………………………
………………………………………………………………………………………………
………………… ……………………………………………………………………………
2. Care crezi că este rolul religiei în viața socială? (încercuiește maxim două variante)
a. Dobândirea de cunoșt ințe religios – morale;
b. Ne ajută să fim mai buni;
c. Dobândirea unui comportament moral;
d. Ne ajută se ne apropiem de Dumnezeu.
3. Ce crezi că este rugăciunea? (Încercuiți maxim două variante)
a. Modalitatea de a vorbi cu Dumnezeu;
b. Modalitatea de a primi daruri de la Dumnezeu;
c. O cale de a mulțumi lui Dumnezeu;
d. Nu știu, nu m -am rugat niciodată.
4. Cât de des te rogi?
a. O dată, la câteva zile;
b. O dată, seara;
c. De mai multe ori pe zi;
d. Niciodată.
5. Ce consideri că este Biserica? (Încercuiți maxim două variante)
a. Casa lui Dumnezeu;
b. Un loc unde te poți ruga;
c. Un loc unde te poți împărtăși cu Trupul și Sângele Mântuitorului;
d. O instituție c are vine în ajutorul o amenilor.
6. De câte ori mergi la biserică pe an?
a. De mai multe ori pe săptămână;
b. În fiecare săptămână;

99
c. Rar;
d. Foarte rar;
e. Niciodată.
7. Ce consideri că sunt Spovedania și Sfânta Împărtășanie?
a. Sfinte Taine;
b. Noțiuni teoretice despre care am învățat la disciplina Religie;
c. Nu știu.
8. Te-ai spovedit vreodată?
a. Da, de la vârsta de 7 ani;
b. Da, do ar în posturi;
c. Da, m ai demult;
d. Nu, niciodată.
9. Ai primit Taina Sfintei Împărtășanii?
a. Da, de când eram mic;
b. Da, o d ată pe an;
c. Da, m ai demult;
d. Nu, niciodată .
10. Care este motivul pentru c are ne rugăm? (Încercuiți m axim două v ariante)
a. Pentru a fi mai aproape de Dumnezeu;
b. Pentru a-I cere ajutor lui Dumnezeu;
c. Pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu;
d. În gener al nu obișnuiesc să mă rog .
11. Care este motivul pentru c are mergem l a biserică? (Încercuiți maxim două variante)
a. Pentru o relație apropi ată cu Dumnezeu;
b. Pentru că îți spun alte perso ane;
c. Pentru că așa am fost obișnuit în f amilie.
12. În ce măsură este import antă Biseric a în viața oamenilor?
a. Foarte import antă;
b. Import antă;
c. Puțin import antă;
d. Deloc import antă.
13. Care este motivul pentru c are creștinii se spovedesc și se împărtășesc? (Încercuiți
maxim două v ariante)
a. Creștinii simt că sufletul le este plin de păc ate;

100
b. Creștinii doresc să -L prime ască pe Hristos în suflet;
c. Pentru că așa am fost educ at;
d. Alt motiv. Exemplifică ……………… …………………………………………..
14. În ce măsură sunt import ante pentru tine Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie?
e. Foarte import antă;
f. Import antă;
g. Puțin import antă;
h. Deloc import antă.
15. Ce activități extr acurricul are religio ase se desfășo ară în șco ala dumne avoastră?
(Încercuiți maxim două variante)
a. Vizit area unor biserici;
b. Pelerin aje la mănăstiri;
c. Spect acole religio ase;
d. Concursuri religio ase;
e. Alte activități extr acurricul are. Exemplifică …… ………………………………
16. Care din următo arele practici religio ase consider ați că îi apropie pe elevi de
Dumnezeu? (vă rugăm să ier arhizați activitățile, prin acordarea de note de l a 1 la 5 în
coloana din dre apta, indicând prin 1 activit atea cea mai import antă, iar prin 5
activit atea cea mai puțin import antă)
Rugăciune a
Spoved ania și Sfânt a Împărtăș anie
Muzic a biserice ască
Vizit area unei biserici
Concursul religios

Vă mulțumim pentru colaborare!