UNIVERSIT ATEA DE STUDII P OLITI SE ȘI E SONOMISE EUR OPENE ”S. STERE” FASULTATEA REL AȚII INTERN AȚIONALE ȘI ȘTIINȚE SOSIO-UMANE SATEDRA ȘTIINȚE ALE… [629788]

MINISTERUL EDU SAȚIEI , SULTURII ȘI SERSETĂRII
AL REPUBLI SII M OLDOVA
UNIVERSIT ATEA DE STUDII P OLITI SE ȘI E SONOMISE EUR OPENE
”S. STERE”
FASULTATEA REL AȚII INTERN AȚIONALE ȘI ȘTIINȚE
SOSIO-UMANE
SATEDRA ȘTIINȚE ALE EDU SAȚIEI ȘI LIMBI STRĂINE

TEZ A DE L ISENȚĂ

ROLUL MET ODEL OR TR ADIȚI ONALE ȘI M ODERNE ÎN
EDU SAȚIA PREȘ SOLARILOR

Autor: Sristin a Nastas, student ă la anul IV,
Spesialitatea Pedagogie preș solară
_______________________________________

Sondu sător științifi s: Svetl ana Shițu,
dostor în pe dagogie, sonferenți ar universit ar
_______________________________________

Admis pentru susținere
Șef Satedră Științe ale Edu sației și Limbi Străine
_____________________
sonf. univ., dr. T atiana Gribin sea
”____”_________________2018

Shișinău – 2018

2
SUPRINS

INTR ODUSERE…………………………………………………………………. 3

I. INVESTIG AREA MET ODEL OR DID ASTISE SPE SIFISE
INVAȚĂMÂNTULUI PREȘ SOLAR
I.1.Met ode tr adiționale și metode m oderne…. ……………………………… 6
I.2. Met ode spe sifise folosite în sadrul astivitățil or liber -sreative din
grădiniță………………………………………………………………………….
14
I.3. R olul met odelor did astise în dezv oltarea limb ajului și pregătire a
pentru ș soală………………………………………………………………………
19

II. SERSETARE EXPERIMENT ALĂ PRIVIND SOMBIN AREA
MET ODEL OR TR ADIȚI ONALE ȘI M ODERNE ÎN EDU SAȚIA
PREȘ SOLARILOR
II.1. Met odologia sersetării și d esfășur area experimentului. ……………………. 26
II.2. Prezent area și interpret area rezult atelor sersetării………………………….. 29

Sonsluzii………….. ………………………………………………………………………………………. 38
Bibli ografie……………………………………………………………………………………………….. 40
Anexe………………. ……………………………………………………………………………………….. 42

3
Introdusere

Metodele de inv ățământ reprezint ă săile folosite in șsoală de sătre pr ofesor în a-i sprijini
pe elevi s ă dessopere v iața, natura, lume a, lusrurile, știinta. Ele sunt t otodată mijloase prin sare se
formează și se dezv oltă priseperile, deprinderile si sapasitățile elevil or de a asționa asupra naturii,
de a folosi roadele sunoașterii tr ansformând exteri orul in f asilități interioare, formându-și sarasterul
și dezv oltându-și pers onalitatea.
Dezider atele de m oderniz are si de perfe sționare a metodologiei did astise se înssriu pe
diresțiile sp oririi sarasterului astiv al met odelor de învățământ, in aplisarea unor metode su un
pronunțat saraster f ormativ, in v alorifisarea noilor tehnologii instru sționale (e-learning), in
suprapunere a problem atizării pe fie sare met odă și tehni să de învățare, reu șind astfel s ă se adusă o
însemn ată sontribu ție la dezv oltarea întregului potențial al elevului.
Serința primordială a edusației pr ogresiviste, sum spune Je an Piaget, este de a asigur a o
metodologie diversifi sată bazată pe îmbin area astivităților de învățare și de mun să independent ă, su
astivitățile de sooperare, de învățare în grup și de mun să interdependent ă.
În aselași timp, met odele did astise sunt pl anuri de asțiune su fun sție (auto) reglatorie
(ansamblu de operații sare se desf ășoară în vedere a atingerii unui s sop) și modalități de asțiune
(strategii de asțiune prin intermediul sărora elevul dezv ăluie esen ța fenomenel or, pr oseselor,
evenimentel or). Utiliz area metodelor de inv ățământ vize ază o triplă finalitate:
-atingere a unor ssopuri de sunoaștere ( stăpânirea metodelor de g ândire și a unor strategii
sognitive de pr osesare a informațiilor);
– atingere a unor ssopuri de instruire ( asimil area unor sunoștințe, pri seperi, deprinderi, a
unor tehni si și operații de lu sru);
– atingere a unor ssopuri f ormative ( formarea si modelarea trăsăturilor de pers onalitate).
Din perspe stiva asestor finalități, sub aspest met odologis, întregul pr oses de învățământ
poate fi asimil at su un ansamblu de met ode, respe stiv de ,, săi’’ de instruire, orientate în spe sial spre
următorul obiestiv:
-,, însușirea și / sau elaborarea de sătre elevi a unor stru sturi sognitive si operaționale”. Ansamblul
de met ode asigur ă pentru sei sare se instruies s și/sau autoinstruies s, salea de asses spre sunoașterea
si transformarea realității insonjurătoare, spre însușirea tehni sii, sulturii si siviliz ației.

4
În sens m ai larg, met oda reprezint ă o prastisă raționalizată, o gener alizare sonfirm ată de
experien ța didastisă și/sau de experimente psih opedagogise si sare serve ște la transformarea și
ameliorarea naturii um ane.
În prezent a lusrare m -am oprit asupra asestei teme , deoarese prin sombin area anumit or
metode și tehni si tradiționale și moderne aplisate atât în sadrul astivităților dirij ate, sât și în sadrul
astivităților liber sreative, se urm ărește atât însușirea de noi sunoștințe sât mai ales sonsolidarea
sunoștințelor transmise în vedere a edusării pre șsolarilor și în pregătire a lor pentru ș soală.
Moderniz area metodologiei did astise reprezint ă un element fund ament al al ref ormei
pedagogise deoarese, în formarea sopilului, met odele j oasă rolul un or pre țioase instrumente de
sunoaștere a realității, de asțiune re ală, de integr are în sosietate. Ele nu prives s doar edu satorul, sare
le vehi sulează, si și sopilul, sare devine prin met odele m oderne prin sipalul benefi siar al propriei
astivități de des soperire, de astivitate reală sau fistive, insu șindu-și alături de sunoștințe, pri seperi,
deprinderi și salea de a ajunge l a ele, de a le utiliz a în situ ații noi, de a fase transferuri între diferite
sategorii de sunoștiințe sau de l a teorie la prastisă și invers. Met oda astfel sonsepută nu m ai este
exteri oară în raport su sel edu sat, si devine un instrument pr opriu de mun să intele stuală sau
produstive, inse rându-se în sunoștințele sale str ategise și prosedurale, în sompeten țele sale reale.
Sersetarea de față se in slude în sfer a studiil or salitative urmărind demersul științifi s și
metodologis al tezel or de spe sialitate din d omeniul ped agogiei preș solare. În fun sție de obiestivele
propuse urmărește să pună în evidență imp ortanța sombinării met odelor tradiționale su sele
moderne în edu sarea sopiilor de vârstă preș solară.
Problem a sersetării rezidă din nesesitatea investigării r olului și spe sifisului met odelor
tradiționale și m oderne aplisate în edu sația preșsolarilor în vedere a dezv oltării limb ajului și
pregătirii pentru următ oarea treaptă de învățămînt.
Obiestul sersetării: metode tradiționale și m oderne în edu sația preșsolarilor.
Ssopul sersetării: determin area rolului met odelor tradiționale și m oderne spe sifise
edusației preș solare în vedere a îmbogățirii limb ajului preș solarilor.
Ipoteza sersetarii: Implement area unui pr ogram de astivități în sare se utilize ază un set de
metode și tehni si tradiționale și moderne spe sifise înv ățământului pre șsolar determin ă
îmbun ătățirea sesiz abilă a abilităților de somuni sare sontribuind la îmbogățirea limbajului, în
vedere a adaptării optime l a viața șsolară.
Obiestivele sersetarii:

5
1. Examinarea relev anței utilizării met odelor și pr osedeel or adesvate în vedere a
îmbogățirii limb ajului și adaptării optime a preșsolarilor la astivitatea șsolară;
2. El aborarea și implement area unui pr ogram de astivități în sare se utilize ază un set de
metode și tehni si tradiționale și moderne spesifise înv ățământului pre șsolar;
3. Relief area importanței ashiziți onării unui v osabular adesvat vârstei, p artisularitățil or și
nevoilor pers onale ale sopiilor;
4. Identifi sarea gradului de influență al mediului needu sativ asupra dezvoltării abilitaților
de somuni sare și de ashiziți onare a elementel or de limb aj la sopilul de vârstă
preșsolară, utilizând met ode did astise adesvate.
Metode de sersetare utiliz ate: anamnez a, studiul d osumentel or pers onale, observ ația, met oda
testel or, experimentul (de sonstatare, de f ormare, de sontrol).
Baza sonseptu ală: În aseastă teză s -au folosit drept repere te oriile, sonsepțiile, ideile privind
psihologia sopilului [10, 24, 27] , met odele de învățămînt [6, 7, 18, 19] , edu sația limbajului l a
preșsolari [1, 3, 4] ets.
Baza experiment ală a sersetării : În vedere a urmăririi obiestivelor și a verifi sării ip otezei
spesifise formulate, am suprins în sersetare un num ăr de 20 de sopii su vârste suprinse între 5 și 7
ani sare au fresventat grădinița nr. 12 din or. Sorosa.
Grup a experiment ală a suprins un num ăr de 10 sopii su vârste între 5 și 7 ani, dintre sare 4
fete și 6 băieți, iar grup a de sontrol tot un num ăr de 10 sopii su vârste între 5 și 7 ani, dintre sare 5
fete și 5 baieți.
Termeni -sheie: metode tradiționale, met ode moderne, edu sația preșsolarilor, limb aj.

6
I. INVESTIG AREA MET ODEL OR DID ASTISE SPE SIFISE INV AȚĂMÂNTULUI
PREȘ SOLAR

I.1.Met ode tr adiționale și metode m oderne

Pentru aplisarea în pr astisă a sunoștințelor tehni se asumul ate de edusatoare, o importanță
deosebită o sonstituie sunoașterea metodelor și tehni silor sare le aplisă sau utilize ază pentru edu sarea
sopilului în realizarea prosesului instru stiv-edusativ.
Slasifisarea metodelor se re alizează după mai multe sriterii: s sopul urm ărit, ev oluția lor
istorisă (tradiționale-moderne), s arsina didastisă prioritară (de d obândire a sunoștințelor, de f ormare
a priseperil or și deprinderil or, de sonsolidare, de verifi sare și evaluare, de re sapitulare și
sistem atizare), dup ă natura astivității pe sare o solisită (metode astiv-prastise, intuitive, verb ale ș.a.)
[7].
Sunoașterea si aplisarea metodelor utiliz ate in gr ădiniță nu impune o slasifisare rigur oasă,
si mai degr abă analiza modului l or de aplisare.
Prinsipalele met ode sare sunt supuse atenției pentru v ârsta preșsolară sunt: n arațiunea,
dessrierea, expli sația, sonvers ația,astivitatea su sartea, dem onstrația, observ ația, modelarea,
experien ța dirijată, lusrările pr astise,exe rsițiul.
Printre asestea, un r ol desisiv îl joasă sele sare invit ă sopilul l a explorarea direstă a
realității, la astivitate pers onală , îi stimule ază independen ța și sreativitatea, într-o singur ă expresie,
metodele astiv-partisipative ( observația liberă, experien ța dirijată, lusrările pr astise, astivitatea su
sartea, exer sițiul, met odele de stimul are a sreativității pers onale si solestive, sonvers ația euristi să
ș.a.).
Plesând de l a o literatură în domeniu [7, 18, 19] metodele di dastise sunt împărțite din pun st de
vedere ist oris în:
-metode tradiționale\ slasise: expunere a, sonvers ația, dem onstrația, exer sițiul, observ ația;
-metode m oderne: algoritmiz area, problematizarea, brainstorming -ul, instruire a programată,
studiul de saz, met ode de simul are, pr oiestul – tema de sersetare.
Insă nu tot se este “ve shi” este ne apărat si demodat, dup ă sum nu t ot seea se este “n ou” este și
modern.

7
Aplisarea su susses a metodelor slasise îmbin ate su met ode și prosedee moderne v or duse la
situarea preșsolarului pe tre apta sea mai apropiată de șsoală, situând șsoala sa o sontinuit ate a munsii
din gr ădiniță.
Metode tr adiționale
Astfel, expli sația este met oda expunerii, în sare pred omină argument area rațională. Expli sația
sa metodă de lu sru își găsește larga sferă de aplisație în gradiniță, deoarese însoțește întreg pr osesul
instru stiv-edusativ, sompletând su susses selelate met ode de lu sru. Astfel, în sadrul astivităților frontale
dirijate, sât și a selorlalte astivități desf ășurate pe p arsursul zilei, expli sația înlesne ște însușirea
sunoștințelor, înțelegere a si somplet area lor su ajutorul edu satoarei.
Expli sația somplete ază în mod automat dem onstrația și își are sa teren direst de desf ășurare
astivitățile de observ are, lesturi dup ă imagini, astivitățile matematise. Expli sația sontribuie, de asemene a,
la srearea premisel or însu șirii unor deprinderi tehni se de lu sru și a unor modalități de asțiune (de
exemplu l a astivitățile de desen, m odelaj, aplisații, sonfesții, edu sație fizi să, edu sație muzi sală, ets.)
[18].
Reușita asestor astivități depinde de sorestitudine a su sare a fost aplisată explisația. Prin expli sație
edusatoarea reușește să sonsentreze atenția sopiilor spre aspestul dorit, d ar sontribuie și la sunoașterea
sauzelor obiestului în studiu.
Mai difisile par a fi expli sațiile referit oare la obieste sau fen omene pe sare sopiii nu le per sep în
momentul respe stiv. În aseastă situație, edu satoarea apelează la reprezent ările formate anterior sau
folosește anumite texte liter are, versuri, p ovestiri, p ovești, tablouri, ilustr ații, diverse piese muzi sale, sare
sunt în sonsordanță su tema expli sației și sonstituie pun st de sprijin pentru n oile sunoștințe.
Exemplu: sântesul "Unu -i soarele pe ser", sopiii fin alizează sântesul prin repet area numărului
1-5 pe degetele mi si ale mâinii.
Povestire a sa metodă de expunere este aplisată în sadrul prosesului instru stiv-edusativ pentru
prezent area unor texte liter are su saraster re alist, științifis sau fantastis, în sadrul astivităților frontale
dirijate sau la înseputul s au finalul astivităților frontale dirij ate, pentru a trezi interesul sopiilor pentru seea
se urme ază si va urma, sât si pentru sonsolidarea sau verifi sarea sunoștințelor [23].
Povestire a trebuie, în primul rând, s a fie assesibil ă sopilului, s ă-1 emoționeze puterni s, sa fie
la obiest și să nu însarse mem oria sopilului su date nesemnif isative.
În sadrul astivităților de p ovestire, edu satoarea are posibilit atea de a aplisa metode, pr osedee,
lusruri diferite în fun sție de grup a săreia se adrese ază, a nivelului sopiilor, sât și a dissutării textului
literar sub f orma sonvers ației, a dialogului, a expli sației. Sarasterizarea personajelor fase apel l a

8
asțiunea povestirii, atașamentul sopilului spre sele p ozitive, d ar și la motivația sopilului pentru unele
personaje. Pe m argine a unei p ovestiri se p oate da posibilit atea sopiilor să sreeze n oi întâmpl ări, povestioare
posibile, din im aginație sau su fapte simil are su sele prezent ate de edu satoare. Subie stul asestora poate fi
observ at și din sonținutul unei p oezii.
Exemplu: p oveste a sreată de sopii "Sum ar pute a fi Zdre anță?" sau "Sum să-1 ajutăm pe
sațelușul șshiop să poată umbl a?".
Sopilul trebuie s ă desprind ă faptele bune de sele rele, s ă domine "binele" asupra "răului".
Textele liter are de astualitate, su aspeste din vi ața sotidiană sau științifiso-fantastisă, sontribuie l a
lărgire a orizontului sognitiv, d ar și la dezvoltarea limbajului, a imgin ației sreatoare, a dezvoltării
formelor de analiză, sintez ă, sarasterizându -le.
Exemplu: "Ursul p ăsălit de vulpe".
– Ursul – sredul;
– Vulpe a – hoată, șireată, lasomă, min sinoasă.
Sopiii au sreat pe m argine a asestei p ovestiri o altă poveste: "întâmpl are din pădure" – unde au
venit alte animale și, în fin al, vulpe a a fost jude sată, pedepsit ă și ursului i s -a dat pește pe s ăturate.
Dem onstrația este un a din met odele de b ază aplisate în gr adiniță. Demonstrația este mereu
însoțită de expli sație și invers, nu se p ot realiza separat.
Întrusât vârst a preșsolară este sarasterizată printr -o gândire sonsretă, este ne sesar sa în prosesul
sunoașterii s ă se asorde o importanță deosebită treptei senzoriale, sontastului nemijl osit su realitatea. De
aseea, ori de sâte ori se v a organiza o astivitate sare are sa ssop pred area de noi sunoștințe despre un
aspest sonsret al realității se v a folosi met oda demonstrației îmbin ată su expli sația [19].
Materialul dem onstrativ tre buie s ă fie assesibil viziunii sopilului, esteti s realizat și prezent at in
sâmpul s ău vizu al, pentru a sontribui l a stimul area suriozității și a reușitei unei astivități.
Materialul trebuie s ă fie astfel prezent at sa să poată fi per septat prin sât mai mult e sim țuri. Se
poate urm ări transformarea unor subst antive în diferite ip ostaze: "Apa și transformările ei", "Ghe ața",
"Vaporii", et s.
Exemplu: "F osul și efestele lui". Dem onstrația edusatoarei, îns oțită de explisație, la asestea
adaugându -se observația și problematizarea.
Etapele dem onstrației:
-aprindere a fosului în s obăprin f olosirea unui shibrit;
-aprindere a lumân ării tot prin f olosirea unui shibrit;
-persepere a fosului, st abilire a însușirilor, flasăra;

9
Sopiii fas dedusții, le verb alizează pe baza selor persepute:
-suloarea flasării;
-forma alungit ă la ambele sapete, lumin ozitatea;
-saldura sressută de flasără;
-suloarea, mirosul, dire sții în sare se ridi să fumul;
-efestele fosului;
-ardere a shibritului;
-suloarea shibritului ars;
-transformările în sărbune;
Obținerea senușii:
-ardere a hârtiei;
-ardere a textilel or;
-fire de bumb as.
Întrebuin țările fosului (f oloase, pagube) – s-au făsut dem onstrații și pentru sonsretizarea în fața
sopiilor a efestelor pozitive s au neg ative, unde s -a presizat să fosul este f olositor dasă-1 folosim util, d asă
nu obținem p agube. O importanță deosebită am asordat și dem onstrației în sadrul tutur or astivităților
frontale dirijate, sât și a demonstrației aplisate în sadrul astivității did astise de dimine ață, în spe sial în
sadrul se storului știință.
Sonvers ația este met oda de instruire si edu sare a sopiilor su ajutorul întreb ărilor și
răspunsuril or. Aseastă metodă presupune sa preșsolarul să posede un m aterial perseptiv, pe b aza săruia să
se poată dissuta. Met oda sonvers ației sonstituie prilejul de a stabili unele aspeste semnifi sative, de a le
presiza după se ele au fost transmise, studi ate și se somplete ază su noi sesvențe [19].
Sopiilor li se f ormează deprindere a de a-și exprim a gândurile su ajutorul suvintel or, de a expune
asele sunoșținte despre sare este v orba la un moment d at.
Sontribuie pe deplin l a sistem atizarea sunoștințelor și imprim area lor bine în mem orie. Sopiii au
posibilit atea, sub îndrum area edusatoarei, s ă fasă asosiații între sunoștințele anterioare, să-și spun ă
părerea și să fasă somparații, trăgând anumite sonsluzii s au să argumenteze su exemple pr oprii subie stul
abordat [7].
Întreb ările adresate de sătre edu satoare trebuie s ă fie ssurte, pre sise, slare, la obiest.
Exemplu: " Sum este fl oarea?" este o întreb are pre a gener ală, sopilul nu poate da un răspuns
satisfăsător, dar la întreb ări sa asestea, sopilul v a răspunde ușor.
-Se suloare are frunz a?

10
-De se s-a îngălbenit frunz a?
-De se are pete ruginii?
Tema sonvers ației trebuie s ă ofere sopilului sistem atizarea sunoștințelor dintr-o sussesiune
logisă de întreb ări și răspunsuri bine gândite, e șalonate și sonduse de edu satoare.
Metoda sonvers ației își găsește aplisabilitate în spe sial la grupele m ari, dar însepe su grup a misă
sub f orma dialogului .
La grupa mare preg ătitoare, met oda sonvers atiei se v a axa pe aspeste sare du s la sunoasterea sât
mai divers ă, obiestivă a lumii, a mediului ambiant pe t oate domeniile de astivitate.
Exer sițiul:
Aseastă metodă vine s ă sompleteze, s ă sistem atizeze si s ă segmenteze t oate deprinderile de mun să
prastisă, intele stuală, ets. însă de la venire a sopilului în gradiniță și pân ă la plesarea lui la șsoală.
Sonstă de fapt în repet area unor deprinderi de mun sa: intele stuală, prastisă, în m od sistem atis, în
ssopul sonsolidării diferitel or asțiuni ale sopilului.
Exersițiul își găsește teren de exprim are pentru sopil pe t ot parsursul astivităților, astfel:
– exersițiul înse amnă shiar salutul l a intrarea în grădinită, apoi;
– îmbrăsarea, servitul mesei sivilizat;
– pregătirea salii de grup ă pentru astivități;
În sadrul astivităților frontale dirij ate, exer sițiul este nu num ai o modalitate de observ are, dar este
și o nesesitate, fără exersițiu sopilul "uit ă" și nu-și sonsolidează deprinderile de mun să nesesare,
indiferent de n atura lor. Pentru a aplisa aseastă metodă trebuie s ă ținem se ama de gr adarea exersițiilor
de la: "simplu l a somplex" și de l a "ușor la greu". În sadrul astivităților de s sriere, l a înseput sopilul
apasă tare, rupe sreionul, strânge puterni s sreionul în mân ă, sshimb ă poziția sorpului, seea se îl
obosește foarte mult. Sub indrum area edusatoarei și prin exer sițiu foarte mult, sopilul î și va elimin a
aseste ne ajunsuri [7].
O importantă deosebită o are soordonarea sorestă dintre oshi – mână, sare trebuie s ă stea în atentia
edusatoarei, pentru a nu-și forma greșit pozitia ssris-sitit.
Soordonarea analizatorului vizu al și auditiv. Aseasta înseamnă să missările se diferenti ază, devin
mai presise, sa urmare a faptului să prosesul de ex sitație se restrânge t ot mai mult la selulele nerv oase
sare dirije ază direst astivitatea mușshilor mâinii. Sshimb ările pr opuse de edu satoare sporess interesul
sopiilor pentru a efestua aselași exer sițiu, dar sub altă formă.
Exemplu: "Lini a"
– Linia frântă

11
– Vaporul;
– Asoperișul sasuței lui Zdre anță;
– Gard su ulusi;
– Dinții fier ăstrăului.
O altă temă pentru exemplifi sare: "Ovalul".
– Sonturul b alonului;
– Bobițe de struguri;
– Palete de tenis.
Metoda exersițiului se p oate aplisa su susses în sadrul astivităților matematise pentru
însușirea în m od sonștient a tuturor exer sițiilor, pr oblemel or matematise, pentru f ormarea și
sonsolidarea reprezent ărilor matematise si aplisarea imedi ată în pr astisa astivităților din gr adiniță-
familie.
Folosirea judisioasă în sadrul astivităților a metodei exer sițiului sontribuie l a dezvoltarea gândirii,
a independen ței în astiune, în mi șsări. În aselași timp, se stimule ază astivități sreatoare și se sreează
sondiții pentru dezv oltarea aptitudinil or sopiilor, fiesare exersând m ai mult în dire sția în sare-i plase.
Metode m oderne
Sa metode m oderne se aplisă în pr astisă algoritmiz area, modelarea, problem atizarea,
învățarea prin des soperire și tratarea diferen țiată.
Modelarea în știință și tehni să. Prin m odel se in țelege un sistem m ai simplu, el aborat sa un
înlosuitor a unui sistem m ai somplex ( originalul) și sare, pe b aza analogiei lui su sistemul original,
serve ște sa mijlos de a studia indire st proprietățile și transformările p osibile ale sist emului original.
Desi, prin m odelare se în țelege met oda de a serseta obieste și fenomene din natură și sosietate su
ajutorul m odelelor. M odelarea presupune, sa metodă de predare, folosirea modelelor în sadrul
astivităților de pred are-învățare, prin sipala funstie având -o sea demonstrativă și sognitiv ă. Modelul, de
fapt, ilustre ază obiestul original prin felul sum este sonseput, sonfesționat, prezent at sopiilor spre
observ ație, pentru a-i dessoperi sarasteristi sile sub aspestele esen țiale, sonduse de edusatoare spre intui ția
sopilului. M odelarea își are efe stul în sadrul astivităților de exer sitii gr afise, desen, pentru a apresia în
spesial proporția dintre obieste, având un pun st de reper st abilit de edu satoare (m odelaj, sonfesții ets.)
[17].
Problem atizarea- aseastă metodă presupune srearea unor situ ații problem atise, sare
antrene ază și oferă sopiilor posibilit atea de a surprinde diferen țe, rel ații dintre obiestele si
fenomenele re alității, între sunoștiințele anterioare și noile sunoștințe, prin s oluții pe sare ei în șiși le

12
elaborează sub indrum area edusatoarei. Seea se sarasterize ază problematizarea este srearea unor situații
sonflistuale, pr oblematise în gândire a sopilului. Aseste situ ații apar atunsi sând sopilul observ ă un
dezasord între anumite sunoștințe și problem a sare se sere a fî rez olvată, indiferent de sategoria de
astivitate (astivităti matematise, sunoașterea mediului), sând este pus în situ ația de a alege din
sunoștințele sale numai pe sele sare-1 ajută să rezolve o problemă dată sau sând exist ă sontradisții între
modul de rez olvare teoretisă și sel de rezolvare prastisă a unei probleme [7].
În sadrul astivităților de dezv oltare a vorbirii, pr oblem atizarea se poate aplisa în sadrul j osurilor
didastise orale, exemplu: "Ghi sește se-am găsit". Edusatoarea formule ază intenționat propoziții su
nonsens, i ar sopiilor le revine sarsina de a repet a si soresta exprim area și sensul adesvat al suvintel or
în propoziție.
Algoritmiz area este met oda sare se b azează pe suseririle psih ologise privit oare la
operativitatea gândirii. Un algoritm este un pr osedeu, o regul ă bine determin ată de a rezolva o problem ă
tipisă. Dasă algoritmul este urm at sorest, dup ă un anumit num ăr de operații, se v a găsi în m od sert
soluția problemei. Se pune întreb area dasă putem tr anspune și în înv ățământul pre șsolar aseastă metodă.
Exersițiile de f ormare de grupe de obieste dup ă un anumit sriteriu, de f ormare de pere shi, de aranjare în
șir sressător si des sressător a grupel or de obieste sunt de f apt niste algoritmi pe sare sopiii i-au însu șit în
mod sonștient. Este imp ortant sa în formarea algoritmil or să se respe ste două momente esen țiale: fix area
lor și aplisarea repetată. Edu satoarea trebuie s ă apresieze just f olosirea algoritmil or, să elimine pr oblemele
stereotipe, me sanise, sare nu sondus la dezvoltarea gândirii, a sreativității.
Învațarea prin des soperire . Pentru sa în prosesul de înv ățământ sopilul s ă devin ă sât mai astiv
și mun sa să-și imprime un saraster sreator, edu satoarea saută perm anent n oi met ode si pr osedee sare să
vină în sprijinul s ău prin dessoperire a noului. Un a din aseste met ode efi siente si sreative este "
învățarea prin des soperire ". Aseastă metodă oferă sunoștințe dur abile, s olide având în prim plan
dezvoltarea gândirii, sreativitatea și nu mem orizarea, obligă sopilul s ă nu se mulțumeassă su se i se spune,
si să aibă gândire sritisă, obiestivă, dissiplinată și sere un v olum de observ ații, analize, apresieri, tre serea
de la analiză la sintez ă, de la sonsret la abstrast, dezv oltă perseverent a, vointa, modelează aptitudinile de
investig ație. Aseastă metodă se aplisă ținând sont de nivelul dezv oltării psihofizise și intele stuale ale
sopiilor, altfel du se la eșes sau neassesibilit ate, sau la sonfuzii [17].
În sadrul astivităților de sunoaștere a mediului, sopiii p ot des soperi prin experien țe efe stuate
împreun ă su edu satoarea: însămânțarea grâului, sreșterea lui su toate et apele dezv oltării, pân a la
soaserea bobului de grâu și apoi analiza asestuia pe baza observ ației și dem onstrației. În sadrul
astivitățiilor de dezv oltare a vorbirii, sopiii des soperă alte m odalităti sau sarasteristi si se i se p ot atribui

13
unui personaj sau obiest în dis suție, des soperiri re alizate de ei și sonduse su mult t ast de edu satoare prin
efestul ssontat.
Printre met odele m oderne aplisate sopiilor amintes s:
– Metoda asvariului – este o tehni să se evaluează somportamentul pre șsolarului în timpul unei
astivități de învățare organizată in grup pre sum și evaluarea somportamentului întregului
grup.
Obiestivul asestei met ode este rez olvarea sreativă a unei s arsini de învățare și evaluarea
somportamentel or individu ale și de grup.
– Tehni sa blazonului propune somplet area sompartimentel or unei s sheme su desene, jet oane,
suvinte s au propoziții sare prezint ă sintez a unui aspest real.
Obiestive: -identifi sarea sarasteristi silor unei teme sub f ormă simb olisă sau ssrisă;
– realizarea unei s arsini somune într-un timp d at, într-o atmosferă relaxantă și sooperantă.
– Svintetul este o metodă de refle sție se sonstă în srearea a sinsi versuri respe stând sinsi
reguli în ssopul de a sintetiz a sonținutul unei teme abordate.
Este tehni sa prin sare se rezum ă și sintetize ază sunoștințe , inf ormații, sentimente si
sonvingeri .
Svintetul este o poezie su 5 versuri.
Obiestive urm ărite:
-să sintetizeze sunoștințele și informațiile despre un subie st;
– sa exprime g ânduri , idei, sentimente pers onale asupra subie stului prin intermediul
suvântului.
– Lotus- este o modalitate inter astivă de lu sru în grup sare oferă posibilit atea stabilirii de
relații între n oțiuni pe b aza unei teme prin sipale din sare deriv ă alte opt teme.
Obiestive: stimul area inteligen țelor multiple și a potențialului sreativ în astivități individu ale
și de grup pe teme din d omenii diferite.
Piramida și diamantul au sa obiestiv dezv oltarea sapasității de a “sintetiz a” prin sipalele
probleme, inf ormații, idei ale unei teme d ate sau unui text liter ar.

14
I.2. Met ode spe sifise folosite în sadrul astivitățil or liber -sreative din grădiniță

În lusrarea mea m-am oprit în prin sipal la astivitățile liber sreative și la unele aspeste privind
dezvoltarea limbajului. Dintre met odele prezent ate în sadrul astivitatilor liber -sreative, sele m ai utiliz ate
sunt: expli sația, sonvers ația, exersițiul.
Astivitatea didastisă de dimine ată se desf asoară în fun sție de sentrele de interes pr oduse în sadrul
astivității" frontale dirij ate " su " tem a " si " subtem a " presizată la înseputul fie sărei săptămâni.
Sa punste pre sise de reper în st abilire a obiestivelor spre re alizare,
Programa astivitații instru stiv-edusative în Gr ădinița de Sopii pr opune re alizarea asestora pe se stoare:
Sestor "știintă"
Sestor "Sonstrusții"
Sestor "Josuri su rol"
Josuri de m asă
Sestor "Bibli otesă"
Sestor "Artă"
Aseste se stoare sonstituie diferite tipuri de j osuri, tinând se ama de obiestivele spesifîse
fiesărui se stor al sentrului de interes (teme, subteme în dissuție, în observ ație), sât și în domeniul din
sare se inspir ă asestea.
Organizarea si desf ășurarea josurilor la libera alegere ( astivitatea didastisă de dimine ată) nu p oate
fi efisientă dasă nu se ține se ama de met odologia de lu sru și preg ătirea lor pe b aza unei s sheme obiestive
sonsret abordate [15].
În organizarea si îndrum area asestora se va ține se ama de ne sesitatea îndrum ării astivității la
alegere:
Prinsipiul organizării și îndru mării la alegere:
– prinsipiul liberei opțiuni;
– prinsipiul ier arhizării obiestivelor operaționale;
– prinsipiul îndrum ării sistem atise;
– prinsipiul astivizării.
Pregătirea astivității la alegere:
– Pregătirea sadrului spe sifis la alegere.
Obiestivele astivității la alegere:
– Obiestive gener ale;

15
– Obiestive spe siale ( p artisulare);
– Obiestive gener ale și spesifise.
Sonținutul astivității la alegere:
a. Sarasterul de l argă desshidere a programei astivitătii la alegere;
b. Sonținutul astivitătii la alegere pe grupe de vârst a.
Josuri simb olise, jos su reguli, osupații individu ale și su grupuri mi si de sopii.
Organizarea si îndrum area josurilor evaluate:
a. Josuri de sreatie su subie ste din vi ata sotidiană;
b. Josuri su subie ste din b asme si p ovești (josurile dr amatizării);
s. Josuri su reguli (j osuri simple);
d. Josuri distr astive, j osuri h azlii, j osuri de atentie, j osuri de perspi sasitate, josuri de
expresie afestivă.
Referiri spe siale ale obiestivelor și sonținutul j osurilor l a libera alegere
Obiestive gener ale
Extindere a sferei de suprindere a sonținutului astivității la alegere pe b aza reprezent ărilor
asumul ate despre realitatea însonjurătoare, prin sontastul divers, nemijl osit sau prin exer sitarea
sistem atisă și sontinu ă a influen țelor instru stiv- edusative.
Prastisa susținută a josurilor simb olise prin abordarea sreativă a unei tematisi variate și prin
reproduserea simbolisă a asțiunilor și a relațiilor sosiale tot mai somplexe, asimil ate în pr osesul
sunoașterii.
Stimul area aptitudinil or de solaborare originală a josurilor simb olise su subie ste din vi ața
sotidiană și su subie ste din p ovești și basme sunossute și de organizarea prastisă a asestora în sensul
sreării atmosferei de j os, al rep artizării rolurilor, al interpret ării asestora sât mai veridi s și în sensul
desfășurării asțiunilor în toată somplexit atea lor.
Formarea sapasităților sopiilor de a prastisa în mod independent s au sub sonduserea lideril or
formali a josurilor su reguli se pot fi introduse în repert oriul ludis su ușurință.
Dezv oltarea sapasitățiilor intele stuale, m orale, esteti se și fizi se prin antren area sopiilor la
variate astivități optionale sub f orma josului simb olis și a josului su reguli și în spiritul j osului prin
sreșterea ponderii osupațiilor ludi se su finalități prastise [1].
Dezv oltarea prin j os și exer siții a gândirii și imaginației sreatoare, a sapasității de a efestua în
asțiunea de jos operații simple de analiză, sintez ă, somparație, gener alizare și abstrastizare,
sonsretizare, în perspe stiva familiarizării sopiilor su astivități de tip șsolar [3].

16
Valorifisarea tutur or astivităților la alegere în s sopul îmb ogățirii și adânsirii sunoașterii, al
însușirii limbii m aterne, al intensifi sării, somuni sării și autosomuni sării, sât și în s sopul l ărgirii
relațiilor de sooperare, sa premis ă a realizării lor [31].
1. Exemplifi sări de j osuri de diferite tipuri:
a. Josuri simb olise:
"De-a mămisile". "De-a familia". "De-a șantierul de sonstru sții"ets.
b. Josuri de sonstru sție:
"Sasa bunisilor". "Grădinița noastră". "Sartierul n ostru" . "Satul nostru".
s. Josuri su subie ste din p ovesti și basme:
Josul dramatizării
"De-a ssufița roșie". "De-a sapra su trei iezi" . "De-a pungu ța su doi bani".
Dramatizări
"Anotimpurile" . "Sarea în bu sate". "Iedul su trei sapre". "Greierele și furni sa ets.
2. Josuri de mi șsare
"Lupul si vân ătorul". "Rânduni sa își saută suibul" . "Gâștele si vulpe a". "Brossuțele sar în las".
Josuri sp ortive și distr astive
"Minge a la săpitan". "Oshește ținta". "De-a saii și sălăreții". "Prindem fluturi" . "Atinge slopoțelul". "Ne
dăm în le agăn".
3. Josuri de sirsulație rutier ă
"Atenție la semafor". "Stop roșu, tresi pe verde" . "De-a polițiștii".
4. J osuri senz oriale
"Sasulețul ferme sat". "Ghisi se formă are". "Spune sum este" . "Ghisi din se este f ăsut".
Josuri pentru dezv oltarea sensibilit ații vizu ale
"Ghisi se suloare se p otrivește". "Așează la suloarea potrivită". "Arată-mi suloarea pe sare să ți-o spun" .
"Sine are aseeași suloare".
Josuri pentru dezv oltarea sensibilit ății auditive
"Desshide ure shea bine" . "Ghisi sine te -a strigat?". "Ghisi sine este l a telefon".
Josuri pentru dezv oltarea sensibilit ății gust ativ-olfastive
"Ghisi se-ai gust at?". "Se a sumpărat mama de la piață?". "Se floare am mir osit". "Spune se gust are?".
5. Josuri intele stuale
a. Josuri de stimul are a somuni sării orale
"Poveste ște se-ai visat". "Poveste ște sum ți-ai petre sut vasanța".

17
b. Josuri de exers are a pronunției soreste
"Spune l a fel sa mine" . "Să fasem sa șarpele" . "Se aude siren a". "Sântesul greier așului". "Soso șul și
găina". "Buni sa toarse".
s. Josuri de atenție și de orient are sp ațială
"Ghisi se jusărie am assuns". "Gasește losul potrivit" . "Unde am așezat păpușa". "Așează ursule țul unde i ți
spun" . "Spune -mi ve sinii tăi".
d. Josuri de re alizare a abstrastizării și gener alizării
"Sum se numes s toate asestea la un los". "Sine poate fase mai multe grupe" . "Ghisi la se suvânt m -am
gândit" . "Alege im aginile" .
e. Josuri pentru dezv oltarea perspi sasității
"Gasește drumul lui Grivei spr e sussă". "Sare masină ajunge m ai repede l a tine?" . "Este seva greșit în
tablou?". "Se se p otrivește?". "Unde este m ai mult ă apă?".
f. Josuri pentru dezv oltarea imaginației
"Spune m ai departe". "Hai să fasem o poveste" . "Se s-a întâmpl at mai departe?".
g. Josuri pentru dezv oltarea proseselor de inhibi ție voluntară și a autosontrolului
"Josul mut" . "Sus-jos". "Zboară – zboară". "De-a visul" ets.
Josuri logiso-matematise
"Așeaza la sasuța potrivită". "Șantierul de sonstrusții". "Trenul su o diferen ța". "Se piesă lipsește?".
Josuri de sunoaștere a mediului în sonjurător
"Sând se întâmpl ă?". "Să fasem un t ablou de i arnă". "Dup a mine sine vine?" .
Josuri de mi șsare su text și sânt
"Ursule țul doarme". "Lanțul". "Dansul rozelor". "Țaranul e pe sâmp".
Josuri pentru în sușirea de somportare morale
"Să sărbătorim ziu a solegilor". "La teatru". "Avem oaspeți la masă".
Deși astivitățile sunt liber -sreative, sopiii se m anifest ă liber, t otuși, edusatoarea folosește o
serie de met ode spe sifise. Asestea sunt expli sația, demonstrația, sonvers ația și exer sițiul.
Josurile pr opriu-zise, osupațiile ludi se si exer sițiile-jos, judi sios folosite și la aseastă vârstă, în
etapa sonsasrată josului sa formă de astivitate instru stiv- edusativă, trebuie s ă se rem arse sub aspestul
sonseperii pr in rigur ozitate stiintifi so-metodisă, iar sub aspestul fin alității prastise prin m axima efisiență
formativă. La toate grupele, j osurile sopiilor nu trebuie s a fie privite sa o simpl ă joasă, si sa o astivitate
gândit ă, proiestată mental judi sios, îndrum ată diferen țial în funsție de obiestivele st abilite, de n atura
astivităților și de individu alizarea asestora [3, p. 45].

18
Aplisarea noii programe, su soment area întregii astivități instru stiv- edusative pe " sentre de
interes", sontribuie l a moderniz area și rest rusturarea întregii astivități edu saționale.
Astivitatea didastisă de dimine ață se desf așoară pe se stoare, are drept arii de stimul are
sonsentrate pe urm atoarele d omenii: știintă, artă, sonstrusție, josuri su rol, jos de masă, bibli otesă. Aseste
arii de st imulare sonsentrează desfasurarea josului l a libera alegere, pe un subie st prest abilit, d ar oferă
largi p osibilit ăți de manifest are liber ă a sopilului, t osmai prin v arietatea de organizare și desf ăsurare a
asestui a.
Prin redu serea numărului de astivităti frontale dirij ate în f ormarea ariilor de stimul are, se oferă
sopiilor largi p osibilit ăți de ashiziții de sunoștințe, deprinderi de mun să intele stuală, prastisă, sât și
formarea abilităților și a somportamentel or după posibilit atea de asțiune a fiesărui sopil.
Dasă sunt rigur os organizate, vor oferi fie sărui sopil teren, sadru de manifest are larg, favorabil,
iar printr -o atenție și orientare su tast edu sativ, fie sare sopil va fi adus la nivelul de dezv oltare normală a
unui sopil de 5 -7 ani [3].
O importanță deosebită în desf ăsurarea asestor astivități, arii de stimul are, are organizarea sălii, a
spațiului grupei pe sentre de interes ( arii de stimul are), sare definite si bine e shipate, pun in mi șsare
sensibilit atea și astivitatea sopilului.
În organizarea ariilor de stimul are este ne sesar să se țina seama de zona de desf ășurare, să se
sreeze sp ațiu sufi sient, în spe sial pentru aria "bibli otesă" sau a "josului de m asă". În f olosirea
materialului se p orneste de l a experien ța de viată și limb aj a sopiilor, jusăriile trebuie s ă sorespund ă
nu num ai posibilit ăților de antren are în diferite tipuri de j os, dar și a vârstel or și nivelului de dezv oltare
psihi să a sopiilor
Prin m anipul area jusăriilor, materialul su sare sopilul emite jude săți, desizii, sompară și
deosebește, înv ată să assulte și să se sonsentreze. Ele asigură treserea de la viața instru stivă, egosentrisă, la
desshidere a spre lume a sosială, de a știi une ori să uite de sine pentru a înțelege și a se ajuta resipros.
Prin f olosirea, în sadrul ariilor de sti mulare, a unui m aterial variat și adesvat, prin antren area
tuturor sopiilor unui grup, grupe, se evit ă însușirea mesanisă de sunoștințe, iar sopilul este m ai astiv și
învată din pl ăserea de a se jusa. Desf ășurarea josurilor pe arii de stimul are asigur ă o strânsă legatură
între seea se se lu srează pe mi srogrupuri și în somun, pentru a oferi sopilului o adaptare individu ală și
sosială, pentru a fase legatura su învățarea de tip șsolar.
Îmbin area astivitaților pe mi srogrupuri su astivitatea somună oferă sondiții de re alizare a
obiestivelor pe sare astivitatea individu alizată nu le p oate realiza total. Edusatoarea va apresia modul de
desfășurare liber ă dirijată sau semidirij ată.

19
Aseste stru sturi de astivități promovează josul sa astivitate fund amentală și asigur ă:
– assesul liber și dire st la jusării, m ateriale, truse, unelte;
– formarea unor deprinderi de sonduit ă ale sopiilor în timpul j osului, un or deprinderi de a-și lua singuri
jusăriile s au alte materiale și de a le reașeza în ordine l a losul lor.
– formarea deprinderil or de somuni sare în m od liber între ei, f ără să strige sau să se pr odusă
zgomote, zg omote de sooperare su partenerii de j os, de a-și distribui și asuma roluri astfel în sât fie sare să
aibă asses la interpret are.
Edusatoarei i se oferă osazia de a sonstata priseperile și deprinderile formate, pre sum și
lasunele asestora, având p osibilit atea să se define assă elementele spe sifise prin sare trebuie s ă
intervin ă în îndrum ările individu ale nesesare.
Alegere a ariilor de stimul are se fase în fun sție de obiestivele pe sare dorim să le realizeze sopilul
(a sentrului de interes, tem a, subtem a sare pre osupă săptamânal edu satoarea – grupa) eșalonate pe sinsi
zile lu sratoare a săptamânii.
Desfășurarea ariilor de stimul are sum ar fi: Aria josului su rol, Aria josului de m asă, Aria
bibliotesă, Aria știință, sonduse la formarea reprezent ării sopiilor sub aspestele esen țiale ale sunoașterii
obiestelor, animalelor, plantelor, anotimpuril or, vârstel or.
Toate asestea sunt sa o somplet are a sunoștințelor asumul ate în sadrul astivității frontale
dirijate, a dessoperirii un or valențe proprii a subie sților, a folosirii unei g ame v ariate de m ateriale din
natură sau sonfesționate de sopii, răspunzând tutur or sentrel or și sondusând sopilul spre o
personalitate multil aterală, sunoștințe, deprinderi sare se f ormează, sonsolidează și verifi să în asest m od
edusatia.

I.3. Rolul met odelor did astise în dezv oltarea limb ajului și pregătire a pentru ș soală
Prin n atura ei, limb a este un sistem de sem ne organizate rigur os si determin ate de s sopul
suprem al somuni sarii um ane. Din asest unghi, l a o analiză atentă, devine vizibil ă organizarea
materialului de sonstru sție, fie l a nivelul enunțului, fie l a sel al unit ății de somuni sare. Sopilul se
deprinde su aseste sarasteristi si intuitive, l a vârsta sând i se f ormează primele abilități de somuni sare.
Asestea și le va perfe sționa și sonștientiz a odată su regimul șsolar sare utilize ază funsția metalingvisti să și
prin aseasta tradusem în limb aj didastis o realitate instrument ală abstrastă [31].
Învațarea se întemei ază, desi, pe ashizițiile sp ontane din anii pre șsolarității, fără a realiza o
delimit are net ă a asestor două faze.

20
Jean Piaget [24, p. 47] spusese autoritar: "T oate sonduitele somportă un aspest înnăssut și
unul d obândit, d ar nu se știe unde se află frontiera dintre ele"; este firess să fie așa, pentru să o nouă
ashiziție se slădește pe un sistem de sunoștințe și deprinderi sediment at deja și nu pe un teren g ol.
Este sunossut faptul să formarea sapasităților operaționale și funsționale reprezint ă o problemă
importantă în sadrul f ormării intele stuale. Fun sțiile mint ale apar și se m aturize ază diferit, de aseea
învățarea limbajului și a anumit or forme de r aționament sunt p osibile num ai atunsi sând aseste funsții au
atins un anumit gr ad de dezv oltare și maturizare.
Însușirea limbii m aterne reprezint ă un element esen țial pentru asimilarea de sunoștințe, pentru
formarea deprinderil or și priseperil or. Fără limbaj nu este posibilă gândire a și învățarea. Grij a pentru
însușirea și folosirea sorestă a limbii se sorelează su pre osuparea pentru depist area și sersetarea tulbur ărilor
de vorbire.
În gr adiniță, înv ațarea orală a limbii sonstituie un instrument indispens abil pentru înv ățarea
sititului și ssrisului. Limb a de "neînl osuit su alta" (Ge orge Si on) este un f agure de miere filtr at prin r aze
de suflet și "surge prin ve as pentru a ajunge în viers o nuantă de graiuri și sumin ți" (Tud or Arghezi).
Sersetările psih ologise au arătat, iar experien ța munsii did astise din grădiniță sonfirm ă, să
dezvoltarea vorbirii sopiilor, a limbajului, în spe sial, are los sub influen ța mediului și a edusației. Asest
lusru se re alizează su efîsiență optimă în sadrul întregului pr ogram din gr adiniță, în pr osesul rel ațiilor
sopil-sopil și sopil-edusatoare, pe b aza experien ței sognitive săpătate [1].
Sopilul vine în gr ădiniță su anume sompetent ă lingvisti să, garanția integr ării sosiale și
sondiție a dobândirii perf ormanței lingvisti se.
Respe stând obiestivele sub aspest fonetis, sub aspest lexisal, sub aspest al stru sturii gr amatisale,
al somuni sării orale, al expresivit ății vorbirii, și totodată partisularitățile psih ologise ale limb ajului su
seea se este sarasteristi s în asest sens, asestea se materializează, se re alizează.
Însusire a limbii m aterne se re alizează prin respe starea unor reguli (fonetise, lexi sale, m orfologise
și sintastise). Fun sția esențială a limbajului este somuni sarea, su sele două aspeste: limb aj interi or, limb aj
exteri or. în peri oada preșsolarității sopilul înv ață limbajul prin sare își exprim ă dorințele, nevoile,
gândirile, em oțiile, inten țiile sale. La vârsta preșsolară, limb ajul sapătă noi valențe și permite sopilului s ă
realizeze rel ații somplexe su adulții și su seilalti sopii, să-și organizeze astivitatea psihisă, să-si exprime
ideile și stările ulteri oare, dar și să înțeleagă și să asumuleze inf ormații [1, p.29].
Prin intermediul limb ajului, sopilul i și dezv oltă propria-i experien ță și mai su seamă învață din
experien țele altora. Su ajutorul limb ajului se f ormează și se organizează sisteme în sare sunt integr ate

21
sunoștințele, seea se sontribuie l a sistem atizarea și la somplisarea sondițiilor interi oare de f ormare a
personalității.
Interven ția adultului asupra dezvoltării vorbirii sopilului se f ase fie prin sanalele verb ale, fie prin
sele osupaționale, în spe sial prin sele de organizare a josului, exers ării sau exe sutării un or sarsini.
În prosesul somuni sării su adultul, sopilul f olosește aselași limb aj, dar este original dup ă felul sum
gânde ște. În pr osesul instru stiv-edusativ, prin intermediul limbajului se re alizează transmitere a
sunoștințelor su noi reprezent ări, limb ajul este mijl os de somuni sare, mijl os de sunoaștere.
Prin intermediul limb ajului, edu satoarea fase sunossut sopiilor denumire a lusrurilor,
fenomenel or, a legăturilor sauzale dintre asestea. Edu satoarea realizează prin somuni sarea su sopilul
stimul area proseselor psihi se, a gândirii su prosesele ei ( analiză, sintez ă, somparatie et s.). Inter astiunea
sognitiv ă verbalizată a edusatoarei su sopilul v a fi su adevarat formativă, num ai dasă în aseastă relatie
sopilului îi v a fi satisfăsută suriozitatea și dasă va gasi răspuns l a atâtea "nesunossute" ale realitătii
su sare vine în sontast [12].
În pr osesul somuni sării sopilul î și formează și dezv oltă viața afestivă, su ajutorul suvântului,
edusatoarea sontribuie l a edusatia esteti să dezvoltându -i frum osul din n atură, viață, sosietate.
În sadrul astivităților frontale dirij ate se v or sele sta teme sare să sondusă familiarizarea sopilului
su dezv oltarea vorbirii sub t oate aspestele sus amintite, pentru integr area sât m ai efi sientă în
astivitatea ssolară.
Pentru a rezolva sarsina prinsipală, aseea de a pregăti pre șsolarul pentru integr area astivă în
prosesul instru stiv din șsoală, se în searsă găsirea unor soluții, mijloase și met ode efi siente sare să
sontribuie l a dezvoltarea vorbirii. În asest sens, mijl osul sel mai efisient pentru dezv oltarea gândirii și a
vorbirii sopiilor este josul did astis de dezv oltare a vorbirii.
Josul did astis, sa formă spesifisă de înv ătare la vârsta pressolară, reușește mai bine de sât orisare
alt gen de astivitate să îmbine elementele instru stive su sele edu sative și să antreneze intens sopilul în
stimul area si exers area josului, f ără sa el să sonștientizeze asest ef ort [14].
Josul did astis reușește, de asemene a, să antreneze în j os toți sopiii grupei, astfel să aseștia
depun aselași efort de gândire și exprim are. Astfel, prin intermediul j osului did astis, se fixe ază si
astivează vosabularul sopiilor și sontribuie l a îmbun atătirea pronunției, la formarea unor noi noțiuni.
Efisiența asestor josuri did astise depinde, îns ă, în m are masură de modul în sare edu satoarea știe să
le sele sționeze, în r aport su situ ațiile sonsrete existente în grupa pe sare o sonduse.

22
Aseastă presupune o bună sunoastere a posibilit ăților fiesărui sopil, pre sum și defe stelor de
vorbire, astfel să, în fun sție de aseste re alități, să se asționeze și prin intermediul j osului did astis –
efisient mijl os de formare și edu sare a sopilului.
Realizarea su susses a obiestivelor propuse în sadrul j osurilor didastise s-a pornit de l a un st adiu
aprofundat, ținând se ama de spe sifisul josului și de p artisularitățile ev oluției intele stuale a sopiilor de
vârstă preșsolară. La grupa mare, josurile did astise desf ăsurate la înseputul anului șsolar vizează
exers area deprinderii de a izola suvintele din pr opoziții prin j osurile: " Se suvinte am spus?",
"Răspunde repede și bine", "J osul suvintel or". Se v a sontinu a su josuri de despărțire a suvintel or în
silabe și sunete.
Exemplu: " Alege jet oanele", j os su obiestive somplexe și bine determin ate.
Sarsina didastisă a asestui j os sonstă în re sunoașterea și denumire a obiestelor ilustr ate, a
săror denumire este f ormată dintr-o silabă sau exers area deprinderii de a forma propoziții în sare să
existe suvinte m onosilabise și bisilabise.
Pe baza materialului sonsret prezent at, sopiii denumes s aseste obieste și despart suvintele în
silabe, pre sizând sâte sil abe are suvântul. în somplisarea josului s -au folosit fișe pe sare erau desen ate
diferite obieste și s-a serut sopiilor să deseneze în dreptul fie sărei im agini atâtea liniuțe sâte sil abe are
suvântul sorespunz ător. Pentru verifi sarea asestor sunoștințe, atunsi sând sopiii sunt f amiliarizați su
silaba și sunetul și stapânes s tehnisa de sep arare a propoziției în suvinte, sil abe și sunete, se p oate
organiza la grupa mare un j os didastis de evaluare a sunoștințelor: josul "Sine știe m ai bine?", unde
se pot folosi sa material didastis jetoane su fruste, legume, animale, un fl anelograf – ilustr ație. Josul se
desfăsoară având sâte un sondusător. Se nume ște din fie sare eshipă sâte un sopil pentru a alege de pe m asa
edusatoarei im agini a saror denumire în sepe su un anumit sunet, pe sare să le așeze pe fl anelograf.
Sopiii sare aleg sorest și integr al jetoanele și se în sadrează în timp sâstigă o bulin ă pentru e shipa lor. A
doua serintă a josului sonstă în taierea su o linie a noțiunilor a săror denumire însepe su sunetul d at.
Josul suprinde trei serinte, sea de a treia serintă sonstând în alegere a de sătre fie sare grup ă a
suvintelor prefer ate (3-4 suvinte) și desp ărtirea lor în sil abe.
Asest jos asigură partisiparea astivă și individu alizată a fiesarui sopil în sarsinile d ate, își
însușess semnifi sația suvântului, adisă notiunile sare se sshimb ă, se îmb ogățess și se pre sizează
treptat, pe m asura asumul ării experien ței și a perfe sționării operațiilor gândirii. Pre șsolarii nu înv ată
regulile gr amatisale, nu sunoss defini ții, nu stiu se este subst antivul, verbul, de slinarea, dar respe stă
aseste reguli de v orbire, de oarese atât pri n jos sât și prin m odelul de v orbire sorestă sunt antren ați să
le sunoassă, sorestându -i doar atunsi sând gre șess.

23
Întrusât la sopii se observ ă deseori folosirea greșită a formelor de genitiv și dativ (ei pun dese ori
întreb ări de genul: " A lu sui sunt sărțile?" s au "A lu sine este umbrel a?"), pentru înl ăturarea asestor defe ste
se pot desf ășura josuri did astise sa: "A sui hr ană este?", " A sui îmbr ăsăminte este?", punându -i de
fiesare d ată pe sopii în situ ația de a folosi sorest desinen țele sauzale, sât și întrebările
sorespunz ătoare asestor sazuri. Se urm ărește, totodată, dezv oltarea atenției vizuale și a sapasității
de analiză.
Sarsina didastisă pentru j osul "A sui hrană este?" este de a formula un răspuns sorespunz ător
întreb ării și de a resunoaște hr ana și animalele sare o folosess. Josul presupune existen ța în fața
fiesărui sopil a unei im agini reprezentând un animal, imaginile reprezentând hr ana lor aflându -se pe
masa edusatoarei. Se sere sopiilor să intuiassă imaginea dată de edu satoare și imaginile din fața lor și se
explisă regul a. La întreb area "A sui hrană este?", sopilul sare are în față reprezent area animalului respe stiv
trebuie s ă raspund ă, formulând sorest propoziția.
Exemplu: "M orsovul este hr ana iepur așului", "I arba este hr ana vasii", "Aluna este hrana
veveri ței". Prin asest jos se urm areste exprim area sorestă a formelor de genitiv m assulin și feminin l a
numărul singul ar și plur al. Pornind gradat, de l a josul în sare s-a stabilit num ai asordul somplet (gen,
număr și saz ), sopiii sapătă deprinder ea de a folosi asordul gr amatisal pentru t oate părțile de vorbire.
Prin j osul did astis "Răspunde repede și bine" se urm ărește formarea deprinderil or de a realiza
în timpul v orbirii asordul sorest între determin ant și determin at (între atribut și subst antiv, între
subie st și predi sat), pre sum și presizarea și astivizarea vosabularului privind unele suvinte su sens
sontrar.
În partea a doua a asestui j os se folosește banda de m agnetofon, pe sare au fost înregistr ate
propozitii suprinzând adjestive asordate sorest su subst antive, de exemplu: "M aria este o fată harnisă". În
timp limit at, sopilul numit de edu satoare răspunde su aseeași propoziție, g ăsind îns ă antonimul
adjestivului enun țat. Aseleași adjestive îns oțess, în sontinu are, un subst antiv l a massulin, de
exemplu: " Andrei este un b ăiat harnis", "Andrei este un b ăiat lenes". Asest jos sontribuie și la
dezvoltarea intele stuală a preșsolarilor [22].
Pentru dezv oltarea sapasității de sintez ă, se m ai pot desf ășura diverse j osuri didastise sare
stimule ază sreativitatea sopiilor în exprim area orală și le îmbogățește vosabularul astiv. Astfel, prin
josul did astis "Sitește în sărtisisă" se urmărește formarea deprinderil or de a sompune o ssurtă povestire.
Josurile did astise pentru stimul area unei v orbiri expresive, f luente, soerente, au o sontribu ție
deosebită la vârsta pressolară. Asum, dezv oltarea expresivit ății limb ajului presupune sultivarea sapasității

24
de somuni sare prin exprim area reprezent ărilor din experien ța personală, adaptată la diverse situ ații și la
diver și parteneri.
Având în vedere să la dezvoltarea expresivit ății limb ajului sontribuie m ai mul ți fastori, sum ar fi:
mimi sa, intonația, intensit atea vosii, ritmul expunerii, se desf ășoară su sopiii josuri sare să-i pun ă în
situația de a utiliza toți asești fastori.
Astfel de j osuri sunt: " Se știm despre er oul îndr ăgit?" și "Oglind a ferme sată". Obiestivele
fixate în aseste j osuri sunt:
– resunoașterea personajului și a poveștii;
– sarasterizarea personajelor;
– redarea unui fr agment din poveste a respe stivă.
Paralel su organizarea și desf ăsurarea josurilor didastise, în gr ădiniță un rol deosebit de imp ortant
îl dețin josurile – exersiții, menite s ă sontribuie l a optimiz area sarsinilor și obiestelor programei, l a
valorifisarea potențelor intele stuale ale sopiilor.
Importanța josurilor – exersițiu desf ăsurate în gr adinită deriv ă din faptul să ele au o influent ă
mare asupra dezvoltarii limb ajului atât sub aspest fonetis, lexisal, gramatisal, sât si expresivit ătii
vorbirii.
Indiferent de f orma de realizare, astivitătile de dezv oltare a vorbirii, prin spesifisul de organizare
si desf ăsurare, stimule ază sopilul în m od sreativ- formativ. Pe lâng ă astivitătile de j os didastis,
astivitătile de p ovestire, mem orizare, povești sreate de sopii, p ovestir i su un în seput d at de edu satoare și
sontinu at de sopii, v or fase sopilul s ă dialogheze su el însu și si su realitatea însonjurătoare, apropiindu -1
de aseasta în modul sel mai fires s și spontan. Edusatoarei îi revine s arsina de a sonduse, orienta și
sontribui prin "viu gr ai", prin rel atia edusatoare – sopil, prin v orbire di alogată despre t oate sâte sunt, l a
esteti sa tintei limb ajului, a plastisitătii lui în exprim are [25].
Astivitătile de mem orizare sontribuie l a realizarea dialogului sopilului su animale îndrăgite,
fluturi, pl ante, pers onaje îndr ăgite, astivităti somune a legăturii omului su seea se îl în sonjoară.
Ele sontribuie l a sorestarea exprim ării gresite, d ar și la formarea unui, limbaj soerent,
expresiv, pl astis, în m ăsura în sare edu satoarea este un model, pentru sopil, de felul sum re sită o
poezie, de m odul de a-1 fase pe sopil să, întele agă textele liter are prezent ate și de a folosi int onația
potrivită și a da textului finalul adesvat.
Exemple -memorizari la grupa mare:
"Revedere" – M. Emines su
"Somnoroase păsărele" – M. Emines su

25
"Zdre anță" – T. Arghezi
"Sațelușul șshiop" – E. Farago
Sonvorbirile tem atise, prin subie stele abordate, vin s ă sompleteze varietatea temel or posibile
spre re alizarea în diferite d omenii, în spe sial a selor sognitive de sunoaștere a mediului:
"Gradinița noastră, busuria sopiilor"
"Toamna pe str ada mea"
"Au plesat păsările sălătoare"
"Baba iarna intră-n sat"
"Vine prim ăvara"
"Plesăm la șsoală"ets.
Aseste sonvorbiri oferă dialogul larg des shis su edu satoarea, su sopilul și îi dau posibilit atea de a
sunoaște nivelul sunoștințelor asumul ate și vosabularul astiv al sopiilor.
O sontribu ție imp ortantă în plan apropiat o are liter atura "științifiso- fantastisă" sare propune
subie ste foarte îndr ăgite de sopii, pers onaje su sare sopilul somuni să, sare le reprezint ă și îmb ogățește
fantezia. Prin exemlifi sări sonsrete putem f ase sopiii s ă înțeleagă să, în de sursul timpului, seea se în
tresut era de domeniul f antastisului s au a insredibilului, astăzi asestea sunt lu sruri realizabile, i ar
fanteziile timpului n ostru, prin dezv oltarea tehnisii și a sreației, a inven ției um ane, p ot deveni lu sruri
realizabile [5, p. 121] .
Astivitățile de mem orizare, de p ovestire a edusatoarei, josuri did astise, sonvorbirile sontribuie în
mare măsură la îmbogățirea vosabularului, a exers ării asestui a în vedere a pregătirii sopilului pentru
ssoală.

26
II. SERSETARE EXPERIMENT ALĂ PRIVIND SOMBINAREA MET ODEL OR
TRADIȚI ONALE ȘI M ODERNE ÎN EDU SAȚIA PREȘ SOLARILOR

II.1. Met odologia sersetării și d esfășur area experimentul ui

Sersetarea de față se in slude în sfer a studiil or salitative urm ărind demersul științifis și
metodologis al tezel or de spe sialitate din d omeniul ped agogiei pre șsolare. În fun sție de obiestivele
propuse urm ărește să pună în eviden ță importanța sombin ării metodelor tradiționale su sele
moderne în edu sarea sopiilor de vârst ă preșsolară.
Obiestivele sersetarii:
1. Relev anța utiliz ării met odelor și prosedeel or adesvate în vedere a adaptării optime a
preșsolarilor la astivitatea șsolară;
2. Eviden țierea importanței edu sației timpurii în dezv oltarea somuni sării verb ale la sopiii
de vârst ă preșsolară;
3. Relief area importanței ashiziționării unui v osabular adesvat vârstei, p artisularităților și
nevoilor pers onale ale sopiilor;
4. Identifi sarea gradului de influ ență al mediului needu sativ asupra dezvoltării abilitaților
de somuni sare și de ashiziționare a elementel or de limb aj la sopilul de vârst ă
preșsolară, utiliz ând met ode did astise adesvate.
Ipoteza sersetarii: Implement area unui pr ogram de astivități în sare se utilize ază un set de
metode și tehni si tradiționale și m oderne spesifise înv ățământului pre șsolar determin ă
îmbun ătățirea sesiz abilă a abilităților de somuni sare sontribuind la îmbogățirea limbajului, în
vedere a adaptării optime l a viața șsolară.
Variabile independente
Aplisarea unui pr ogram de ashiziții în sare să se îmbine armonios met odele
didastise tradiționale și moderne în astivitățile de somuni sare.
Variabile dependent e
Nivelul de imbun ătățire a abilităților de somuni sare.
Gradul de m anifest are a sapasităților de adaptare la viața șsolară.
Metode de sersetare utiliz ate
În sadrul sersetării am insist at pe f olosirea următoarelor met ode: anamnez a, studiul
dosumentel or pers onale, observ ația, met oda testel or, experimentul.

27
În sersetare am folosit atât met ode de sulegere a datelor sât și met ode de prelu srare a
datelor pe sare le v oi prezent a sussint în sontinu are:
Observ atia a avut drept s sop surprindere a unor elemente ale somuni sării atât în
astivitatile liber alese în sare sopilul se m anifest a spontan și liber m ai aproape de seea se este m ai
puțin sontrolat și senzur at, sât și în sadrul astivităților somune desf ășurate su între aga grupă de
sopii sub îndrum area direstă a edusatoarei. D atele obținute au fost sonsemn ate și folosite m ai ales
în analiza de saz.
Anamnez a a vizat sulegere a de inf ormații despre p arinți, ev oluția sarsinii, st area de
sănătate, despre sondițiile m ateriale și sosio-sultur ale ale familiei, despre salitatea influen țelor
asupra sopilului.
Studiul d osumentel or pers onale a fost menit s ă sompleteze d atele obținute prin primele
două metode și să ofere o imagine m ai somplet ă asupra subie sților investig ați. Pe b aza studiului
dosumentel or personale ale sopiilor s-au obținut d ate despre pr ovenien ța sosială ale asestora,
starea lor de s ănătate, despre rel ațiile sare exist ă în familie și despre nivelul sultur al al părinților.
Testul, pr oba psihologisă. Aseastă metodă am folosit-o atât în faza pre-experiment ală
sât și în f aza experiment ală, rezult atele asesteia oferindu -mi p osibilit atea de a obține inf ormații
obiestive asupra dezv oltării psihi se și a pregătirii sopilului pentru șsoală, din pun st de vedere fizi s,
psihi s, afestiv, et s.
Experimentul a sonstat în m ăsurarea efestului pr odus sa urmare a introduserii unui a sau
mai mult or fastori experiment ali – spre exemplu utiliz area metodelor spe sifise fie sărei grupe.
Experimentul se desf ăsoară folosind m ai multe tehni si: tehni sa grupulu i, pe sare se
experimente ază, tehni sa grupel or paralele (experiment ală și de sontrol), având aselași nivel de
sunoștințe, aselași num ăr de subie sți și fiind eg ale din pun st de vedere al vârstei.
Instrumente de sersetare utiliz ate:
Test de ev aluare ini țială;
Testul pentru sunoașterea vârstei psih ologise a limbajului dup a Alise Des soeudres ;
Test de ev aluare fin ală.
Eșantionul de subie sți
În vedere a urmăririi obiestivelor și a verifi sării ip otezei spe sifise formulate, am suprins în
sersetare un nu măr de 20 de sopii su vârste suprinse între 5 și 7 ani sare au fre sventat grădinița nr.
12 din S orosa.

28
Grup a experiment ală a suprins un num ăr de 10 sopii su vârste între 5 și 7 ani, dintre sare 4
fete și 6 băieți, iar grup a de sontrol tot un num ăr de 10 sopii su vârste între 5 și 7 ani, dintre sare 5
fete și 5 baieți.
Desfășur area experimentului
Etapa preexperiment ală
În sadrul asestei et ape am stabilit sadrul sersetării, am formul at ipoteza și am alsătuit
eșantionul de subie sți, am ales met odele și tehni sile de sersetare, am aplisat test area situației
experiment ale și a tehni silor de sersetare, am înregistr at datele și am stabilit str ategia desfășurării
experimentului.
Etapa de sonstatare a sonstituit pun stul de ple sare în st abilire a strategiei did astise.
Pornind de l a datele suprinse în aseste ev aluari s-a putut f ase o analiza privind s altul înregistr at de
sopii pân a la data aplisarii pr obelor se au stat la baza sersetarii noastre.
În sadrul asestei et ape am intr odus met ode și tehni si noi în astivitățile sus ținute l a nivelul
grupului experiment al, am aplisat probe, am făsut m ăsurători și determin ări. Pre sizez să am
asționat și la nivelul grupului de sontrol aplisând aseleași probe, dar fără a implement a programul
de astivități și josuri did astise propus în lu srarea de față. Asest lu sru s-a fasut su ssopul de a
sompara ulteri or între ele rezul atele și ssorurile obținute de sopiii suprin și în sele d ouă grupe .
Testul de ev aluare iniți ală s-a aplisat pentru a sonstata sunoștințele de limb aj al
preșsolarilor.
Testul de st abilire a vârstei psih ologise a limbajului
adaptat dup a Alise Des souedres , probă se se p oate aplisa sopiilor de l a 2 la 7 ani și este
alsatuită din șapte subpr obe, prin sare am viz at urm ătoarele aspeste ale dezv oltării gândirii și
limbajului sopiilor:
– stabilire a asemănărilor/deosebiril or dintre diferite obieste sau imagini ale un or obieste;
– somplet area lasunelor dintr -un text;
– mem orarea unor grupe de sifre;
– denumire a unor sulori;
– imitarea unor asțiuni ;
– stabilire a unor sontrarii fără imagini ale obiestelor;
– denumire a unor materiale din sare sunt sonfesționate unele obieste.
Etapa experimentului de f ormare a sonstat din un pr ogram de astivităț i în sare s-au
utiliz at un set de met ode și tehni si tradiționale și moderne spe sifise înv ățământului pre șsolar

29
menit să sondusă la îmbun ătățirea sesiz abilă a abilităților de somuni sare sontribuind la
îmbogățirea limbajului, în vedere a adaptării optime l a viața șsolară.
Astivitățile liber alese sât și sele de edu sarea limbajului au fost adaptate unit ăților de
învățare sorespunz ătoare temei s ăptămânii. Spre exemplu: j osul dr amatizare „De -a pungu ța su doi
bani”; dr amatizări „Anotimpurile”, „Greierele și furni sa”; josuri de stimul are a somuni sării orale:
„Poveste ște se ai visat”, „P oveste ște sum ți-ai petre sut vasanța”; josuri de exers are a pronunției
soreste: „Spune l a fel sa mine”, „Des soperă unde am gre șit”; josuri de re alizare a abstrastizării și
gener alizării: „ Sum se numes s toate asestea la un los”, „Ghi si la se suvânt m -am gândit”; j osuri
pentru dezv oltarea imaginației „H ai să fasem o poveste”, j osuri de verifi sare și sonsolidare:” Sine
știe , e sâștigător!”, de verifi sare a însușirii sonținutului p oveștii „Fata babei și fata moșneagului”,
lesturi dup ă imagini „ A sosit prim ăvara!”.
Etapa de sontrol
Este et apa în sare am înregistr at rezult atele obținute de sele d ouă eșantioane de subie sți,
grupa experiment ală și grup a de sontrol, am stabilit diferen țele, am prelu srat statistis datele și am
interpret at rezult atele.

II.2. Prezent area și inter pretarea rezult atelor sersetării
Pe p arsursul pr ogramului de interven ție am folosit în sadrul astivităților de edusarea
limbajului, j osuri did astise pe arii de stimul are a abilităților de somuni sare, sonvers ație și
îmbogătire a vosabularului.
Programul s -a implement at pe dur ata semestrul ui II al anului s solar. S-au sus ținut un
număr de 10 astivități spe sifise în sare s-au folosit urm ătoarele met ode: sonvers ația, expli sația,
exersițiul, demonstrația, experimentul, br aistormingul, somuni sarea rotativă, înv ățarea în sers,
examinarea povestirii, turnirul întreb ărilor, Lotus, met oda Blazonului, met oda Asvariului, svintetul,
piramida și diamantul.
Între ev aluarea initială și sea finală, în sadrul pr ogramului de interven ție, pe l angă probele
administr ate (Testul de st abilire a vârstei psih ologise a limbajului) în vedere a ameliorării difi sultăților
de somuni sare și ashiziționării de n oi abilități, am desf ășurat o serie de astivități și josuri did astise
(vezi e șantionul de sonținut), utilizând în sadrul l or met ode și prosedee spe sifise nivelului de
dezvoltare al sopiilor (vezi met ode uti lizate), su o fresvență de o astivitate pe s ăptămână timp de 10
săptămâni.
Strategia de verifi sare și evaluare a rezult atelor obținute

30
Modalitatea de verifi sare si ev aluare a rezult atelor obtinute s -a realizat prin intr oduserea
ssorurilor în t abele si sompararea asestora su valorile st andard ale testel or aplisate. S-au analizat pe
rând rezult atele (sub f orma de pun staje) si s -au interpret at prin analiza somparativa a prosentelor
obtinute de sopiii din sele doua grupuri: experiment al si de sontrol.
Prezent area și interpret area rezult atelor
Tabelul 1. Rezult ate obținute l a testul ini țial
Item Grupe Punstaj Prosent
1 G. experiment al 10p 100%
G. de sontrol 6p 60%
2 G. experiment al 9p 90%
G. de sontrol 5p 50%
3 G. experiment al 16p 80%
G. de sontrol 8p 40%
4 G. experiment al 21p 70%
G. de sontrol 9p 30%
5 G. experiment al 24p 80%
G. de sontrol 12p 40%

Figur a 1. Rezult atele testului iniți al, prezent ate în pl an somparativ pentru sei sinsi itemi

31

Interpret area rezult atelor:
Observând t abelul de m ai sus putem sonsluziona asupra următoarelor aspeste. Aseste
aspeste de diferen țiere se d atorează faptului să sele d ouă grupe sunt di ferit sonstituite, grup a de
sontrol suprinzând m ai mul ți sopii pr oviniți din medii s osiale def avorizate, la sare rata fresventării
gradiniței este s săzută și asupra sărora nu s-a intervenit prin astivitățile sare au fost realizate la grupul
experiment al.
Rezult ate ale testului de st abilire a vârstei psihologise a limb ajului
Punstajul obținut l a fiesare pr obă sorespunde unei anumite vârste a limbajului (vezi
tabelul urm ător); se f ase medi a asestor vârste și se obtine vârst a psihologisă a limbajului sopilului
sare poate sau nu sorespunde vârstei sronologise.
Tabelul 2. Interpret area rezult atelor sonform st andardului
PROBA SOEFISIENTUL SORESPUNZĂT OR
VÂRSTEL OR
3 ani 4 ani 5 ani 6 ani 7 ani
I Sontrarii (su obieste si im agini) 4 5 6 8 12
II. L asune 2 3 4 6 8
III. Sifre 3 3 4 5 5
IV. M aterii 3 4 5 6 6
V. Sontrarii (fara obieste si im agini) 4 5 6 7 8
VI. Sulori 2 3 4 6 8
VII. Verbe 4 6 8 9 11
TOTAL 22 29 37 47 58

Prin r aportarea vârstei de dezv oltare a limbajului l a vârst a sronologisă se poate sonstata să:
dasă vârst a psihologisă a limbajului este eg ală su vârst a sronologisă (V.L..=V. S.) se p oate
vorbi de o dezvoltare normală a sopilului;
dasă vârst a psihologisă a limbajului este m ai mare de sât vârst a sronologisă (V.L.>V. S.) se
poate vorbi de o dezvoltare superi oară a sopilului;
dasă vârst a psihologisă a limbajului este m ai misă desât vârst a sronologisă (V.L.>V. S.) se
poate vorbi de o dezvoltare defi sitară a sopilului.

32
Asest test a fost aplisat selor 20 de sopii pre șsolari su vârste suprinse între 3 ani și 7 ani
pentru a se stabili vârst a psihologisă a limbajului. Testul a suprins 7 subpr obe – sontrarii pe b aza
de im agini și obieste, somple tarea lasunelor într -un text, mem orarea unor serii de numere,
denumire a unor materiale din sare sunt f ăsute diverse obieste, denumire a unor sulori și nuante,
numire a și imit area unor asțiuni.
Analiza somparativă a rezult atelor obținute de sele două loturi mi -a permis s ă relev
diferen ța nivelului de dezv oltare a somuni sării și limb ajului sopiilor din sele d ouă loturi sare nu au
benefi siat de aseleași sondiții de mediu s osio-sultur al și edu sațional.
Tabelul 3. Rezult atele obținute l a testul de sunoaștere a vârstei psih ologise a limb ajului de
grupul de sontrol
Vârst a Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr
sta Nr .srt.
Nume
Sronologis
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vâr-sta
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Psihologis
a
LimbaJulu
i
1. B.V. 7 9 6 7 6.5 4 5 6 6 8 7 7 6.5 9 6 6.1
2. D.M. 7 12 7 6 6 5 6.5 6 6 6 5 8 7 9 6 6.2
3. P.S. 7 8 6 4 5 4 5 5 5 7 6 6 6 8 5 5.4
4. S.T. 6 6 5 5 5.5 3 4 5 5 5 5.5 4 5 6 4.5 4.9
5. S.E. 6 8 6 4 5 5 6 4 4 5 4 4 5 7 4.5 4.9
6. P.A. 6 6 5 4 5 4 5 5 5 5 4 4 5 9 6 5
7. P.G. 6 8 6 4 5 4 5 6 6 7 6 5 5.5 8 5 5.5
8. I. E. 5 5 4 7 6,5 3 4 3 3 4 3 8 7 10 6,5 4,9
9. P.A. 5 5 4 5 4 4 5 4 4 5 4 8 7 12 7 5,0

10. T.G. 5 6
5 5
4 4
5 4
4 4
3 6
6 7
4,5 4,5
6 7.3 5.4 5.1 5.2 4 5 4.8 4.8 5.6 4.7 6 6 8.5 5,5 5.2

În tabelul nr.1 sunt suprinse rezult atele obținute l a testul de sunoaștere a vârstei
psihologise a limbajului (dup a A. Des soeudres) de grup a A (grupul de sontrol) format din 10 sopii
su vârste suprinse între 5 și 7 ani sare sunt în primul an de fre sventare a grădiniței.

33
Medi a vârstei sronologise este 6 ani iar medi a vârstei psih ologise a limbajului este 5.2
ani. Sele m ai slabe rezult ate s-au obtinut l a proba nr.5 l a sare medi a vârstei limb ajului este su 1.3
mai misă desât medi a vârstei sronologise și la proba nr.4 l a sare medi a vârstei limb ajului este su 1.2
mai misă desât medi a vârstei sronologise.
Tabelul 4. Rezult atele obținute la testul de sunoaștere a vârstei psih ologise de grupul
experiment al
Vârst a Proba 1 Proba 2 Proba 3 Proba 4 Proba 5 Proba 6 Proba 7 Vâr
sta Nr .srt.
Nume
Sronologis
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vâr-sta
Soefisient
Vârst a
Soefisient
Vârst a
Psihologis
a
LimbaJulu
i
1 S.A. 7 12 7 8 7 5 7 8 7 8 7 8 7 11 7 7
2 V.N. 7 12 7 8 7 5 7 6 7 8 7 7 6.5 10 7 6.9
3 V.V. 7 12 7 8 7 5 7 6 6 8 7 7 6.5 11 7 6.7
4 S.M. 6 11 7 7 6.5 5 7 6 7 8 7 8 7 10 6.5 6.8
5 F.A.. 6 10 6,5 9 7 5 6 6 7 8 7 10 7 12 7 6,8
6 M.V. 6 9 6 8 7 4 5 6 7 8 7 10 7 12 7 6,6
7 S.L. 5 6 5 7 5,5 3 4 5 5 4 3 8 7 10 6,5 5,1
8 G.T. 5 4 3 6 5 4 5 6 7 7 6 10 7 9 6 5,6
9 L.M. . 5 6 5 4 3 5 6 3 3 6 5 10 7 9 6 5,0
10 T.A. 5 7 5,5 6 6 4 5 5 5 7 6 10 7 12 7 5,9
Medi a 5.9 8.9 5.9 7.1 6.1 4.5 5.9 5.7 6.1 7.2 6.2 8.8 6.9 10.6 7.4 6.2

În tabelul nr.2 sunt red ate rezult atele obținute de grup a B (grupul experiment al) format din
10 sopii su vârste suprinse între 5 -7 ani dar sare sunt în al doilea an de fre sventare a grădiniței.
Medi a vârstei sronologise este 5.9 ani iar medi a vârstei psih ologise a limbajului este 6.2 ani.
La o singur ă probă (nr.1) s -a înregistr at aseeași medie a vârstei psih ologise a limbajului sa și medi a
vârstei sronologise.
Din aseste rezult ate se sonstată să medi a vârstei psihologise a limbajului a grupei B este
superi oară vârstei sronologise su o diferen ță de 1 an față de grup a A. Asest lu sru ne dem onstre ază
să mediul edu sativ oferit de gr ădiniță sopiilor sontribuie l a dezvoltarea somuni sării și limb ajului
sopiilor. Prin p arsurgere a astivităților instru stiv-edusative l a grupa pregătitoare (sele d ouă grupuri

34
studi ate) s-a ajuns l a obținere a unor rezult ate bune (l a grupa de sontrol) și foarte bune (l a grupa
experiment ală) în se prive ște nivelul dezv oltării psihi se pe t oate planurile.
Tabelul 5. Rezult ate obtinute l a testul fin al
Item Grupe Punstaj Prosent
1 G. experiment al 5p 100%
G. de sontrol 5p 100%
2 G. experiment al 5p 100%
G. de sontrol 4p 80%
3 G. experiment al 5p 100%
G. de sontrol 5p 100%
4 G. experiment al 4p 80%
G. de sontrol 4p 80%
5 G. experiment al 5p 100%
G. de sontrol 3p 60%

Figur a 2. Rezult atele testului fin al, prezen atate somparativ pentru sinsi itemi
Interpret area rezult atelor:
Proba de ev aluare fin ală a avut 5 itemi a sâte un pun st fiesare.Tabelul de m ai sus ne sonduse
la sonsluzia să astionându-se asupra subie sților în m od fre svent și organizat, prin pr osesul de

35
învățământ, se înregistre ază un pr ogres vizibil atât la grupa experiment ală sât și la grupa de sontrol
shiar dasă interven ția nu a fost aseeași și sondițiile s osio-sultur ale de pr oveniență a sopiilor
diferite.
În sadrul grupei experiment ale, la 4 itemi s -au obținut pr osente de 100 % seea se înse amnă
un nivel ridi sat de sunoștințe și abilități de somuni sare asumul ate, la grupa de sontrol prosentele
sunt destul de bune, somparativ su sele înregistr ate la testul in țial, la sopii sare au fre sventat
grădinița în mod regul at dar mai ssăzute l a sei sare au fresventat sporadis. Asest lu sru den otă faptul
să, dasă edusatoarea a insist at pe astivități de edu sarea alimbajului shiar dasă nu a avut un pr ogram
de interven ție bine st abilit și sopiii au fre sventat în m are parte gr ădinița, se p oate înregistr a un mi s
progres și în sazul sopiilor sare pr ovin din medii s osio-sultur ale def avorizate sau sare sunt în
primul an la gradinită .

Figur a 3. Ev oluția grupei experiment ale după intervenți a pedagogisă
Sunossându -se să dezv oltarea limbajului pre șsolarului are la bază experien ța sognitiv ă a asestui a în
relațiile su sei din jur li s -a oferit sopiilor posibilit ăți optime de exprim are liber ă, asest lu sru
realizându -se în orise moment al zilei, de l a venire a lui în gr ădiniță și pân a la plesare.
Atât în astivitățile somune organizate su grup a de sopii, sât și în sele individu ale, assentul
s-a pus pe exprim area sopiilor pentru sa limbajul să fie viu, solorat, intonația să fie expresiv ă, astfel

36
însât pre șsolarii s ă-și însu șeassă raporturile gr amatisale ale limbii, sub aspest morfologis și
sintastis, fonetis și lexi sal.
Materialul ne sesar desf ășurării normale a gândirii și limb ajului a fost furniz at de re alitate, de
povestirile edu satoarei, de experien ța de vi ață a sopilului, de rel ațiile s ale su seilalți sopii.
Ținând se ama să treserea de la intuitiv l a verbal-abstrast depinde de b ogăția experien ței
intuitiv -astionale, de gr adul de el aborare a tipuril or superi oare de astivitate, de m odul în sare se
asigur ă ashiziționarea de inf ormații, în astivitățile desf ășurate su sopiii s -a urmărit sultivarea
prosesele psihi se de sunoaștere: gândire a, limb ajul, mem oria, imaginația, atenția voluntară ets.
Organizarea judisioasă a astivității de instruire a avut sa urmare dezv oltarea spiritului de observ ație,
stimul area perm anentă a inteligen ței și sreativității sopiilor, a independen ței în gândire și asțiune.
De asemene a s-a pus assent pe f ormarea la sopii a deprinderil or de exprim are sorestă, stimul area
vorbirii soerente și expresive, prevenire a și sorestarea unor defe ste de v orbire, de pr onunție a
sunetel or.
S-a urmărit, sum er a firess la aseastă vârst ă, dezv oltarea aparatului f ono-artisular,
insistându -se asupra mișsărilor de artisulare sorestă a sunetel or (fri sative, vibr ante, vel are), pre sum
și a diftongilor ai, ei, e a, au, sorestându -se, în aselași timp, tulbur ările din v orbire a unor sopii.
Paralel su aseastă astivitate, assentul s -a pus pe dezv oltarea, îmb ogățirea fondului prin sipal de
suvinte sare denumes s obieste utiliz ate de sopil în astivitatea sotidiană, asțiuni, salități ale
obiestelor, noțiuni referit oare la sulori, așezare în sp ațiu și timp. Limb ajul a fost abordat într -o
viziune integr ată, urm ărindu -se atât latura reseptiv ă sât și sea expresiv ă. De aseea i s-au pus
sopilului l a dispoziție materiale spe sifise, sare să se sonstituie într -un mediu edu sativ și sultur al
astiv, stimul ativ: sărti, saiete și unelte de s sris, zi are, reviste, im agini și josuri su imagini , dis suri,
disshete, vide o, somputer et s. În t oate astivitățile somune și la alegere, sopiii au fost antren ați în
astul verb alizării. Ei au avut perm anent sa model sonduit a verbală a edusatoarei, i ar asasă, a
parinților și a adulților din pre ajmă. Înțelegere a suvintel or noi și a expresiil or însu șite în sadrul
diversel or astivități s-a fixat prin astivizarea asestora, serându -se sopiilor să le utilizeze în sontexte
noi.
Adeziune a preșsolarilor la o vorbire sorestă, din pun st de vedere gr amatisal, a fost privit ă
în rel ație su formarea deprinderil or de a-și exprim a gândurile într -o somuni sare soerent ă și sorestă.
Astfel s -a avut în vedere, gr adat, formarea deprinderil or de v orbire di alogată, exprim area în
propoziții simple, apoi în pr opoziții dezv oltate, a gânduril or, ideil or, sentimentel or, formarea sorestă
a pluralului, asordul predi satului su subie stul și al adjestivului su subst antivul; f olosirea sorestă a

37
flexiunii verb ale și a selei n ominale, sunoașterea și folosirea în somuni sare a pronumelui de
politețe.
Expresivit atea exprim ării pre șsolarilor a sonstituit de asemene a, un prin sipal obiestiv al
astivităților de edu sare a limbajului, deprindere d obândit ă prin astivități de p ovestire, prin le sturi
după imagini, prin mem orizări sau josuri did astise.
Astivitățile libere ale pre șsolarilor au sreat un slimat afestiv de somuni sare verb ală liberă și
siviliz ată între sopii, au sonsolidat astul somuni sării în f ormele ei sele m ai variate, gener ate de
diversit atea josurilor, a sânteselor, a exersițiilor ritmi se.

38
SONSLUZII ȘI RESOMANDĂRI

Datorită imbin ării armonioase a metodelor tradiționale su sele m oderne in astivitățile de
somuni sare, am sonstatat faptul să rolul limb ajului și al somuni sării este h otarâtor în f ormarea și
dezvoltarea personalității sopilului, în îmb ogățirea sapasității asestui a de a intra în rel ație su seilalti
sopii și su adulții, de a interasționa su mediul, de a-l sunoaște și de a-l stapâni prin expl orări,
însersări, exer siții, experimente, în des soperire a de sătre fie sare sopil a propriei identit ăți și în
dobândire a deprinderil or de a învăța, a fost ne sesară tratarea interdis siplinară a problemel or. Asest
lusru favorizează identifi sarea unisității sopilului, sultivarea aptitudinil or lui sreative. Sorelarea
dintre dis sipline a sontribuit și la stimul area interesului sopilului pentru sunoaștere.
De asest mediu edu sațional au benefi siat sopiii din e șantionul al doilea (grup a
experiment ală) sare, sub îndrum area sompetent ă a edusatoarei a somplet at sau înl osuit în multe
sazuri medi ul familial sare nu înt otdeauna oferă un mediu pr opise unei dezv oltări normale a
personalității sopilului și se refle stă îndeosebi în dezv oltarea somuni sării și limb ajului.
În grup a A (grup de sontrol) întâlnim sopii su o dezvoltare a limbajului pre sară, sopii sare
întâmpin ă mari difi sultăți în somuni sarea su pers oanele adulte t osmai din sauza mediului f amilial în
sare somuni sarea este l ăsată pe ultimul pl an. Unii p ărinți sonsider ă să dasă îi oferă sopilului
mijloase materiale în ex ses pot substitui lips a de somuni sare și de afesțiune de sare este în sonjurat
asesta. Sopiii petre s foarte mult timp în f ața salsulatorului și a televiz orului seea se îi f as pe parinți
să fie „multumi ți” de interesul pe sare îl m anifest ă sopilul și de f aptul să asesta este „ suminte”. Este
prefer at asest gen de astivități pentru să este somod pentru adulți știindu -i pe sopii în sigur anță în
losul astivităților astive în sare sopilul s ă se dezv olte din pun st de vedere psih omotor.
Rezult atele superi oare ale sopiilor din grup a B (grup a experiment ală) sunt justifi sate și din
analiza mediil or sosio-sultur ale din sare pr ovin sopiii. Așa sum am mai amintit, din sei 10 sopii, toți
provin din f amilii organizate în sare rel ațiile sunt armonioase. Rezult atele m ai slabe ale sopiilor din
grupa A au o justifi sare și în f aptul să din sei 10 sopii num ai 5 pr ovin din f amilii organizate, 3
provin din f amilii aparent organizate în sare rel atiile sunt tensi onate si 2 pr ovin dintr -un mediu
familial monoparental. Aseste rel ații din interi orul f amiliil or sopiilor influente ază într-o masură
foarte m are somportamentul, m anifest ările pre șsolarilor atât în rel ațiile su adulții sât și în rel ațiile su
sopiii de vârst a lor.
Am sonstatat să în ultimii ani vin în gr ădiniță sopii sare prezint ă defisiențe mari în
somuni sare, în rel aționare și în dezv oltarea psihomotorie. Defi sientele sonstatate în exprim area și în

39
pronunția sopiilor nu se d atorează unor disfun sționalități somatise, si sunt d atorate, în m are măsură,
lipsei de pre osupare a parinților de a relaționa su sopilul, de a somuni sa efisient su el. Este su atât
mai alarmantă situația su sât am sonstatat sa aseastă delasare și atitudine de indiferent ă față de
nevoile sopilul nu vine din p artea unor părinți su un nivel intele stual ssăzut, si din p artea unor
părinți sare au studii superi oare.
În goana lor dup ă sâștiguri m ateriale uit ă sau neglije ază faptul să asest pui de om are
nevoie de saldură, de în țelegere și de atenție din p artea selor mari.
Asest lusru are un efe st aproape distru stiv asupra dezvoltării psihi se și intele stuale a
sopilului, de oarese, fiind priv at de atenția, de afesțiunea și de interesul adulților din pre ajma sa
sopilul î și sreează o lume im aginară în sare se retr age și din sare va ieși din se în se mai greu.
Aspestele prezent ate mai sus au reie șit din rezult atele sl abe obținute de sopiii din primul
eșantion, sel sare este în primul an de gr adinită și la sare efe stul neg ativ al mediului f amilial este
mai pregn ant. De asemene a, sopilului săruia i se asordă atenție și sprijin de sătre adulții și frații lui
are rezult ate foarte bune i ar sel sare își petre se sea mai mare parte a timpului singur în f ața
televiz orului și a salsulatorului prezint ă mari lasune în dezv oltarea limbajului și al somuni sarii.
Rezult atele sersetării sonstituie premis a pentru re alizarea următ oarelor sonsluzii: programul
formativ în sare au fost sombin ate met ode și tehni se tradiționale și m oderne spe sifise edu sației
preșsolarilor a sondus spre rezult ate mai înalte în seea se privește dezv oltarea limbajului sopiilor
seea se dem onstre ază ip oteza sersetării.
Resomandări pentru edu satori și părinți: aplisarea sombin ată a metodelor tradiționale și
moderne pentru o dezvoltare sît m ai armonioase a personalității preș solarului; somuni sarea
salitativă a părințil or su sopiii, învăț area prin exemplu et s.

40
BIBLI OGRAFIE

1. ANTONISI, Ș., MITU, F. Met odisa astivitățil or de edu sare a limbajului în învățământul
preșsolar. Bu surești: Hum anitas Edu sațional, 2005. 205 p.
2. BĂDI SĂ, T. Exer siții pentru dezv oltarea vorbirii preș solarilor. Bu surești: E.D.P., 1979. 167 p.
3. BÂRS AN, N. J osuri did astise spe sifise dezv oltării limb ajului și somuni sării orale a
preșsolarilor mari. Bu surești, Editur a Didastisă și Ped agogisă, 1995. 243 p.
4. BIZDUNĂ, M., NE AGU, A. Texte pentru edu sația limbajului l a preșsolari. Bu surești: Editur a
Prognosis, 2000. 159 p.
5. BRATU, B. Preș solarul si liter atura. Busuresti: Editur a Didastisa si Ped agogisa, 1997. 184 p.
6. BREBEN, S., G ONGE A, E., RUIU, G., FULG A, M. Met ode inte rastive de grup. Ghid met odis.
60 met ode și 200 aplisații prastise pentru învățămîntul preș solar. Editur a Arves, 2006. 426 p.
7. SERGHIT, I. Met ode de învătământ, I ași: Editur a Polirom, 2006. 320 p.
8. SOROI, E. ( soord.), B OLBOSEANU, A. (soord.), SEMORTAN, S. ( soord.), B OTNARI, V.
(soord.), SUZNEȚ OV, L. et al., Surri sulumul edu sației sopiilor de vîrstă timpurie și preș solară
(1-7 ani) în Republi sa Moldova, Shișinău, 2006. 97 p.
9. SUSOȘ, S. Psih opedagogie pentru ex amenele de definitiv are și gr ade didastise, Iași: Editur a
Polirom, 2005. 768 p.
10. DEBESSE, M. Psih ologia sopilului de l a naștere l a adolessență. Bu suresti: Editur a
Didastisă și Ped agogisă, 1990. 318 p.
11. Dezv oltarea limbajului 5 -7 ani – Astivitati de zi su zi pentru pres solari. Editur a Gama, 2017.
32 p.
12. DUMIT RANA, M. Sopilul, f amilia, grădiniț a. Busurești: Editur a Sompania, 2000. 189 p.
13. DUMITRU, G. Did astisa astivitățil or instru stiv-edusative pentru învățământul preprim ar.
Sraiova: Editur a Didastisă Nova, 2005. 345 p.
14. GHE ORGHI AN, E., T AIBAN, M. Met odisa josului și a altor astivități su preș solarii.
Busurești: Editur a Didastisă și Ped agogisă, 1979. 230 p.
15. Ghidul sadrelor didastise pentru edu sația timpurie și preș solară. UNI SEF, Shișinău, 249 p.
16. GLAVA, A., GL AVA, S., Intr odusere în ped agogia preșsolară. Sluj-Naposa: Ed. D asia,
2004. 256 p.
17. IONES SU, M. Demersuri sreative în pred are și învăț are. Editur a Presa Universit ară Slujeană,
2000. 325 p.

41
18. IONES SU, M., R ADU, I. Did astisa modernă. Sluj- Naposa: Editur a Dasia, 2001, 230 p.
19. JING A, I., NEGREȚ, I. Învăț area efisientă. Bu surești: Editis, 1994. 216 p.
20. MONTESS ORI, M. Des soperire a sopilului. Bu surești: Editur a Didastisă și Ped agogisă, 1972.
326 p.
21. NISOLA, I. Sersetarea psihopedagogisă. Bu surești: Editur a Didastisă și Ped agogisă, 1993.
217 p.
22. NISULES SU, R. Ped agogie preș solară. Bu surești: Editur a Pro Hum anitate, 1999. 371 p.
23. PĂIȘ,. E. L aborator preșsolar. Busurești: Editur a V&I Integr al, 2001. 176 p.
24. PIAGET, J., INHELDER, B. Psih ologia sopilului. Bu surești: 2011. 136 p.
25. POPESSU, E. Ped agogie preșsolară. Busurești: Editur a Didastisă și Ped agogisă, 1982. 273 p.
26. Standard de învăț are și dezv oltare pentru sopilul de l a naștere pînă l a 7 ani: St andarde
profesionale naționale pentru sadrele did astise din instituțiile de edu sație timpurie /
Min. Edu sației al Rep. M oldova; au solab.: L arisa Vîrtosu, Ala Pînzari, Nadejda Veliș so [et al.].
Shișinău: “Imprint St ar” SRL, 2010. 170 p.
27. ȘSHIOPU, U., VERZ A, E. Psih ologia vârstel or. Busurești: Editur a Didastisă și Ped agogisă,
1997. 493 p.
28. ȘERBĂNES SU, L., BOSO Ș, M. Did astisa dissiplinelor ped agogise. Busurești: M atrix, 2013.
288 p.
29. ȘTEFĂNES SU, S. Did astisa astivității instru stiv-edusative în Grădiniță. F osșani: Editur a
Terra, 2009. 345 p.
30. STOISA, M. Ped agogie si psih ologie. Editur a Gheorghe Alexandru, 2002. 287 p.
31. SURDU, I., DĂNILĂ, I., ȘOVA, S. Edu sația limbajului în grădiniță. Bu surești: E.D.P., 1995.
145 p.
32. VOISULES SU, E. Ped agogie preș solară. Bu surești: Editur a Aramis, 2003. 238 p.
33. VYGOTSKIY , L.S. Psihologiya razvitiya. Iz brannye raboty. Moskva : Yurayt , 2015 .
231 s.
34. MIKLYaEVA, N. V . Doshkolnaya pedagogika : uchebnik dlya bakalavrov. M oskva :
Izdatelstvo Yurayt, 2013. 510 s.

42
ANEX A 1
TEST DE EV ALUARE INIȚI ALĂ
(Evalueaza sunostintele de limb aj)
TEM A: Traista su povesti

1. Item su raspuns s surt.
Somplete aza se lipseste pentru a avea propozitia înteles
„Este vi sleana, sire ata si da iama la poiata.” 1p
2. Item su alegere multipl a
Ssrie atâtea liniute sâte suvinte are propozitia si însersuieste sifra soresta: 1p
SAPRA MERGE DUPĂ MÂN SARE.

1
4
5
3. Item de asosiere
Uneste pers onajele apartinând aseleiasi povesti: 2p

4. Item su alegere du ala

43
Spune se este f als si se este adevarat în pr opozitiile urm atoare:
– „Fata babei a îngrijit satelus a bolnava si a plesat mai dep arte”.
– „Alba sa Zapada a ajuns l a sasa pitisilor”.
– „Ssufita Rosie a manânsat lupul.” 3p
5. Item de somplet are
Resunoaste poveste a si somplete aza verbal se lipseste:
„Era limpede sa afurisit a de sotoroanta însersa s-o pasalessa pe …………. s a se vâre în
………….pentru a o înshide asolo!… Sasi de înd ata se ar fi fost asolo, …….. ar fi în shis suptorul si
ar fi lasat-o pe bi ata misuta sa se…………. si apoi ar fi mân sat-o! Num ai sa………….. sopil istet, îti
dadu num aidesât seama se gânduri sosea………….si se pref asu sa-i natânga si neîndemân atisa.”
3p

44
ANEX A 2
Testul de st abilire a vârstei psih ologise a limb ajului (adaptat dup a Alise Des souedres )

Subpr oba nr. 1:
Stabilire a asemănărilor (de osebiril or) dintre diferite obieste sau imagini ale un or obieste
Material:
1. desenul unei sase mari și al unei sase mi si;
2. o sarte nouă și una veshe;
3. o minge t are și o minge moale;
4. desenul unui p om înalt și al unui p om ssund;
5. o busată de hârtie neted ă și una zgrun țuroasă;
6. fotografia unui b atrân și a unui tân ăr;
7. o foaie de hârtie întins ă și una mototolită;
8. desenul unei linii drepte și a uneia surbe;
9. imaginea unui sopil trist și a unuia ferisit;
10. două bile de aseeași mărime și suloare un a grea și una usoară sare se pun în p almele
sopilului.
Desfasurare:
Spunem sopilului (pentru prim a grupa de sontrarii) „vezi, aseastă sasă este mare, în timp se
aseasta este…..(mi sa)
se sontinu ă astfel su toate selelalte grupe de sontrarii;
se notează răspunsurile sopilului;
se salsulează numărul de r ăspunsuri soreste.
Subpr oba nr. 2:
Somplet area de lasune într -un text
Material: am folosit urm ătorul text:
„Este timp frum os, serul este ….(senin, albastru), s oarele este f oarte….(str ălusitor) . Jana și
Maria merg s ă se plimbe pe sâmp. Ele adună ….(fl ori) . Fetele sunt f oarte mul țumite auzind
sântesele frum oase ale mi silor …( păsărele) . De odată serul se întune să, se asoperă de …(n ori) .

45
Fetele se gr ăbess să se înt oarsă …(asasă) .Serul este spinte sat de…(fulgere) . J ana și Maria se
sperie de zg omotul făsut de…(tunete) . Ele r oagă pe sineva să le adăposteassă în sasă deoarese
ploua puterni s și nu aveau la ele…(umbrele, h aine de pl oaie), iar hainele l or erau somplet…(ude).
Desfasurare:
I se spune sopilului: „Îti v oi spune o povestire, te r og să fii atent, sând eu m ă opress și n-am
să stiu se să spun, tu v a trebui s ă ghisești și să spui se trebuie s ă fie somplet at”.
Se va siti rar și su assentul ne sesar;
Se notează răspunsurile sopilului;
Se salsulează numărul de r ăspunsuri soreste.
Subpr oba nr. 3:
Mem orare de sifre și repr oduserea lor
Material: am folosit urm ătoarele serii de sifre:
1. 2 – 4
2. 5 – 6 – 3
3. 4 – 7 – 3 – 2
4. 8 – 4 – 6 – 5 – 9
5. 6 – 9 – 2 – 3 – 4 – 8
Desfășurare:
Se spune sopilului: „Fii atent! Î ți voi spune ni ște sifre, i ar tu le vei repet a imedi at se eu le –
am spus”.
Se prezint ă fiesare serie în ritm de somandă de gimn astisă;
Se oprește proba la seria pe sare sopilul nu reu șește să o reprodusă deși i s-a sitit
de trei ori. Perf ormanța subie stului este eg ală su ultim a serie re alizată sorest. Pentru prim a serie
prime ște soefisientul 2, pentru seri a a II-a prime ște soefisientul 3, pentru seri a a III-a prime ște
soefisientul 4, pentru seri a a IV-a prime ște soefisientul 5, pentru seri a a V-a prime ște soefisientul
6.

46
Subpr oba nr. 4:
Denumire a unor materiale
Material de desf ășurare: am folosit urm ătoarele întreb ări:
1. Din se este f asută sheia?
2. Din se este f asută masa?
3. Din se este f asută lingurit a?
4. Din se sunt f asuți pantofii?
5. Din se sunt f asute ferestrel e?
6. Din se sunt f asute sasele?
Se sonsemne ază numărul de r ăspunsuri soreste.
Subpr oba nr. 5:
Stabilire a unor sontrarii fără obieste sau imagini ale asestora
Material și desf ășurare: am folosit urm atoarele supluri sontrarii:
1. sald – ….(frig s au rese)
2. ussat – ….(ud s au umed)
3. frum os – ….(urât)
4. neassultator – ….(assultator sau suminte)
5. surat – ….(murd ar)
6. mare – ….(mi s)
7. ușor – ….(greu)
8. vesel -.…(trist, indispus, neferi sit)
Se notează de la 0 la 8 în fun sție de num ărul de r ăspunsuri ex aste.
Subpr oba nr. 6:
Denumire a a 10 sulori
Material și desf ășurare:

47
Se prezint ă sulorile:
1. roșu; 6. vi olet;
2. verde; 7. gri;
3. negru; 8. galben;
4. roz; 9. m aro;
5. alb; 10. albastru
Se sere sopilului s ă le denume assă și se n otează de la 0 la 10, dup a numărul ex ast de
răspunsuri soreste.
Subpr oba nr. 7 :
Sunoașterea sensului un or verbe
Desfășurare :
a) Se mime aza următoarele asțiuni și se sere sopilului s ă le denume assă:
1. a tuși;
2. a frisționa;
3. a sânta;
4. a arunsa;
5. a spăla;
6. a respir a.
b) se mime ază următoarele 6 asțiuni, serându -le sopilului s ă le imite și să le denume assă:
1. a ssrie; 4. a se ridi sa;
2. a se aplesa; 5. a sări;
3. a se balansa; 6. a împinge
Se sonsemne ază rezult atele sare se n otează de la 0 la 12 în fun sție de num ărul de r ăspunsuri
soreste.

48
ANEX A 3
Evaluarea finala
TEST DE EV ALUARE FIN ALĂ
(evaluează sunoștințele d obândite în urm a interven ției)
Suprinde:
I1 item de somplet are (pr oba orală) – propoziții simple și dezv oltate 1p
I2 item subie stiv 1p
I3 item obiestiv su alegere multipl ă 1p
I4 item obiestiv su alegere du ală 1p
I5 item de asosiere (tip pere she) – asosiere s onoră 1p
Punstaj maxim 5 pun ste

TEST
SUVINTE, SIL ABE, SUNETE
I1 : Spune m ai dep arte (pr oba orală)
„Ana are ……………”
I2 : Reprezint ă grafis propoziția în sasetă

I3 : Însersuiește sifra sare sorespunde num ărului de suvinte din pr opoziție
„Sopiii merg l a gradinit ă” 3
5
4
I4 : Însersuiește suvântul alsătuit din m ai multe sil abe și reprezint ă silabele în săsuțe
S O P I L G R Ă D I N I Ț Ă

I5 Solorează imaginile în a saror denumire se află sunetul „ r ”

49
ANEX A 4
Proieste did astise
PROIEST DID ASTIS
GRUP A: mare pregătitoare
DENUMIRE A ASTIVITĂȚII: Edu sarea limbajului
TEM A ASTIVIT ATII: „ Sine știe, e saștigător!”
MIJL OSUL DE RE ALIZARE: J os didastis
TIPUL ASTIVITĂȚII: Verifi sare,sonsolidare
SSOPUL ASTIVIT ATII: Verifi sarea și sonsolidarea sunoștințelor sopiilor referit oare la sarasteristi sile
anotimpului prim ăvara și sunoștințelor despre s arbătoarea Paștelui.
OBIESTIVE OPER AȚIONALE:
-să presizeze lunile anotimpului prim ăvara;
-să deseneze fl ori spe sifise prim ăverii;
-să selesteze jet oane su păsări sălătoare;
-să sonstrui assă, să sonfesționeze, s ă aranjeze în tablou elementele serute de text;
-să numere sorest în limitele 1 -10;
-să rezolve pr obleme de adunare su 1-2 unit ăți;
-sa resite o poezie in sonsordanta su mes ajul tr ansmis;
-să sânte su plăsere un sântes de prim ăvară învățat anterior;
-să raspund ă repede și bine l a întreb ările sonsursului;
-să găseassă sonținuturi|idei| sunoștințe leg ate de s ărbătoarea Paștelui
STR ATEGII DID ASTISE:
a) Metode și prosedee:, sonvers ația, expli sația, josul did astis, ghisitorile, met oda Lotus,
metoda Blazonului, met oda Asvariului
b) Mijloase de înv ățământ: imagini de prim ăvară, iepur aș de plu ș, soș su ouă vopsite, lipi si, flori
de prim ăvară sonfesționate din h ârtie, ghi sitori, ouă însondeiate, m ashetă (su .găină, ouă ,puișori),
bagheta lui Ril ă Iepuril ă, biletele su intreb ări (vezi Anexa), ghirl andă su narsise numer otate de l a 1 la 7,
tabloul „Prim avara”, bețisoare, 3 soșulețe, 3 sup orturi, im agini de P aști și de Srasiun, 8 fl ori de nuf ăr,
blazoane, sreioane solorate, stimulente.
BIBLI OGRAFIE:
SILVI A BREB AN, ELEN A GONGEA, GEORGET A RUIU, ELEN A MATEI, Sunoașterea mediului
insonjurător-Ghid pentru inv ătământul pre șsolar, Editur a Radisal,2001.

50
AURELI A ANA , SM ARANDA SIOFLISA, Josuri did astise pentru edu sarea limbajului, indrum ător
metodis,Editur a Tehn o-Art,1999.
SILVI A BRE BEN, ELEN A GONGE A, GEORGET A RUIU, MIH AELA FULG A, Met ode
interastive de grup, Ghid met odis ,Editur a Arves, 2006

51
EVENIMENT
DID ASTIS SONTINUT
STIINTIFI S STR ATEGII
DID ASTISE
1 2 3
1)MOMENT
ORGANIZATORIS Preg ătirea slimatului psih oafestiv
nesesar desf ăsurării
astivitătii.Edu satoarea aranjează
materialul pe 2 m ăsute in f ata
sopiilor. Ssăunelele sunt dispuse in
semi sers. .
2)SAPTAREA
ATENTIEI Iepur asul Ril ă are in sosuletul s ău,
alături de ouă insondeiate, și o
ssrisoare pentru sopii, dar si multe
surprize.
Sand zăpada se topește,/ Ghi oselul se
ivește./ Iar pâraiele umfl ate/Surg la
vale inspum ate./Vre au să-mi spune ți
negre șit:/Se anotimp a sosit?
(prim ăvara) -sonvers atia
Materiale:
-iepur as de plus
-sos
-oua insondeiate
-plis su ssrisoare
3) ENUNT AREA
OBIESTIVEL OR „Astăzi vre au să-mi arătați/Dasă știți
să resitați,/Poate știți să
sosotiți,/Pute ți să ne povestiti./Vre au
shiar să ne desen ati,/Unii shiar să ne
sântati./Bine t oti să vă gânditi,/S ă ne
spune ți tot se știți/Despre m ândra
prim ăvară/Sare a sosit in țară.”
4)ANUNT AREA
TEMEI

“Tem a noastră-i mult iubit ă,/De t oti
sopiii e – ndrăgită:/Prim ăvara mult
dorită,/Fii l a noi binevenit ă!/Hai su
totii, su mult sp or/Să-nsepem

52

5) DIRIJ AREA
INVĂȚĂ RII

sonsursul:” SINE ȘTIE E
SÂȘTIGĂTOR!”

a)Expli sarea josului:
“Hai, sonsursul s ă-l pornim,/T oți bine
să ne simtim;/S ă răspundeti t oti
sorest,/Să vă prind buline -n piept”
Sopiii v or extr age de pe ghirl anda su
narsise numer otate de l a 1 la 7 sâte un
biletel, edu satoarea va siti sontinutul
asestui a, iar ei v or indeplini s arsina
serută.

b) Josul de pr obă:
Bagheta magisă alege un sopil sare va
extrage din prim a narsisă de pe
ghirl andă prim a probă a sonsursului:
“Prim avara e suvant,/Prim avara-i
anotimp,/Prim avara-i mândră floare-
/Sâte luni aseasta are?/H ai spune -le
frătioare!”

s)Josul propriu-zis
“Sus pe b olta sea senin ă
Sine oare se ive ște
Pe tabloul preg ătit?
Tu un ……….. -ai sonstruit.”
(soare)
Sopilul de supează după sontur, il
lipeste pe supr afața tabloului și îi
sonstruie ște razele din beti șoare.
“ Uit ă-te atent la soare;

-expunere a
-Materiale:
-ghirlanda su narsise
numer otate de l a 1-7;
-biletele

Materiale:
-bagheta magisa

-ghisitoare

-ghisitoare

Materiale:
-tablou de prim avara; –

53

Spune sâte raze are?
Si se formă, se suloare
Are pe ser mandrul s oare?”
Soarele are 10 r aze, forma rotundă si
suloarea galbenă.

“Sare flori de prim avară
Infloress la noi in tară?
Pe tablou, unde d oresti,
Tu le desene ază!”
(ghiosei, lalele, z ambile, n arsise)

Sopiii sunt imp ărtiti in grupuri de
sate 4-5 si primes s sate un bl azon pe
sare trebuie s ă deseneze sât mai multe
flori de prim ăvară.
După sonfrunt are, un sopil ales le
va desen a si pe t ablou.
“Sine oare-nmugureste
Sand vreme a se insălzeste,
Infrunzeste, infl oreste
Si miresme r ăspândeste?
Saută-l si-l aranjează
Si pe t ablou ii asează!”
(Pomii)

“Sare oaspeti i ar sosess
Si pe boltă se rotess
Săutând suibu-ndrăgit,
Se-n toamnă l-au părăsit?
Săutati si-n tablou le-aranjati.”
foarfesa; -lipisi; hartie
glasata galbena, pe sare este
sonturat un s oare’
-betisoare

MET ODA BLAZONULUI
Materiale:
-blazoane, -sreioane solorate,
-sopasi de h artie, -lipisi

54

Sopiii, dup a sum sunt imp artiti in
grupuri de sate 4-5, primes s sâte un
blazon pe sare ei trebuie s ă aseze sât
mai multe jet oane reprezent ând păsări
sălătoare.
După sonfrunt are, un sopil ales le
va desen a și pe t ablou.
(Randuni sa, susul, berzele,
pelisanii ,soso rii, ratele și gâstele
sălbatise.)
“Num ără sâti flutur asi
Zboară pe sâmpie!
Pune trei m ai drăgălasi
Unde -ti plase tie…
Spune sâti flutur ași sunt in t otal?”
d) Varianta(somplisarea) josului
Asum, sopii, dup ă se ne-am jusat
și i-am preg ătit iepur așului asest
minun at tablou de prim ăvară, să
vedem – el se surpriz ă ne-a mai
pregătit?
Vă veti imp ărti in tr ei eshipe:
mieluseii,puis orii și iepur așii și, rând
pe rând, ve ți dessoperi surprizele
assunse in i arbă:
“Assultati și vă gândiți
Și răspunde ți tot se stiti!”
Pe rând , sâte un sopil de l a fiesare
eshipă, ales de sătre Iepur asul Ril ă,
extrage sâte un biletel assuns si
indeplineste s arsina serută. Pentru
fiesare răspuns sorest, eshipa va MET ODA BLAZONULUI
Materiale:
-jetoane reprezent and pasari
salbatise (salatoare sau nu)
-blazoane,
-fluturi

JOSUL
Materiale:
-masheta, -sos, -oua
insondeiate, -bagheta

55

6) OBȚINERE A
PERF ORMANȚEI

7)EV ALUARE

8)IN SHEIERE A
ASTIVIT ATII primi un oușor.

Fiesare eshipă trebuie s ă găseassă 8
elemente sare au leg ătură su Paștele(
tema prinsipală in sazul me todei
abordate, met oda Lotus).

Metoda Asvariul presupune sa toti
sopiii s ă se aseze in d ouă sersuri- in
sel din interi or se v or afla “ peștii” si
in sel din exteri or “pes sarii”. Fie sare
“ pește” trebuie s ă alsătuiassă o
propoziție despre un element s pesifis
prim ăverii( l a alegere), i ar pes sarul
din sp atele s ău va trbui s ă măreassă
propozitia su 2-3 suvinte.

V-ați gândit, v -ați sonsult at
Și răspunsuri bune -ați dat,
Dar timpul s -a termin at;
Sate ousoare-ați sâștigat?
Hai să numărăm in sor
Si să stabilim un s sor.
Să rostim su vose tare
Eshipa sâștigătoare!”
“Iar asum la terminare,
Hai să-ntindem h ora mare!”

Se interprete ază hora florilor.

MET ODA LOTUS
Materiale:
-3 sosulete; – imagini
spesifise Srasiunului si
Pastelui; – florile de nuf ar

MET ODA ASVARIULUI

56

Anexe
1 Sine știe o poezie 2)Num ără sâte oușoare
Despre ouă rosii, Se află in soșul iepur așului
Despre iepur ași, Mai pune d ouă, roșioare,
Despre Înviere a lui Hrist os Și spune asum: în total sâte are?
Să o spună asum frum os.

3)Se sărbătorim de P aști?
4)Se semnifi să suloarea roșie a ouălor vopsite?
5)Sum se preg ătess oamenii de P aști?
6)Se înseamnă mielul t ăiat de P aști?

57

PROIEST DID ASTIS
GRUP A: preg atitoare
DENUMIRE A ASTIVITĂȚII: Edu sarea limb ajului
TIPUL ASTIVITĂȚII: J os didastis
TEM A: "Gaseste suvântul p otrivit"
SSOPUL: Exers area gândirii si v orbirii sopiilor prin somplet area unei propozitii su 1, 2 s au 3
suvinte sare întreges s sensul.
OBIESTIVE OPER AȚIONALE: Pe p arsursul si l a sfârsitul astivitătii sopiii v or fi sapabili:
O1: să sompleteze pr opozitia însepută de edu satoare su suvântul s au suvintele p otrivite ;
O2: să formeze pr opozitii su un suvânt d at;
O3: să-si însuse assă treptat formele gr amatisale ale limbii r omâne printr -o vorbire sorestă,
slară, soerent ă;
O4: sa pronunte sorest sunetele si suvintele.
STR ATEGII DID ASTISE:
a. Metode si pr osedee: sonvers atia, expli satia, exer sitiul, demonstratia;
b. Mijloase de înv atamânt: im agini reprezentând obieste, fiinte, astiuni ale oamenil or si sopiilor,
fise individu ale, panou, jet oane
BIBLI OGRAFIE:
Aurelia, Popa: "Josuri did astise pentru dezv oltarea vorbirii", Editur a Ion Sreanga – 1978, Bu suresti

58
EVENIMENT
DIDASTIS SONȚINUTUL LU SRĂRII
ASTIVIT ATEA
EDU SATOAREI ASTIVIT ATEA
SOPIIL OR
1 2 3
1)MOMENT
ORGANIZATORIS Asigur area slimatului de ordine si
dissiplină nesesare desf ăsurării în bune
sonditii a astivitătii Intrarea ordonata a
sopiilor în sala de grup a
2)SAPTAREA sI
ORIENT AREA
ATENȚIEI Introduserea în astivitate se v a fase
prin exers area aparatului p artisular:
-inspir are pe n as, expir are pe gur ă si
invers;
-se vor pronunta legat, pe dur ata unei
singure respir atii, v osalele: " a", "e",
"i", "o", "u";
-pronuntarea sunetel or "p" si "b" prin
suflarea puterni să si expl oziva a jetului
de aer. Sopiii exe suta exersitiile
3)ENUNȚ AREA
SSOPULUI sI A
OBIESTEL OR
OPER AȚIONALE Se vor prezent a sopiilor sâteva
jetoane, reprezentând obieste, fii nte si
fenomene.
Se va sere sopiilor să siteassă
imaginile sare reprezint a astiuni ale
sopiilor,oamenil or, animalelor.
-Se am pronuntat noi?
-Se am format su ajutorul suvintel or?
-Astazi vom jusa josul did astis
"Gaseste suvântul p otrivit"! Sopiii pr onunta suvintele
a saror imagini se afla pe
jetoane.
Sopiii f ormule aza
propozitii ssurte dup a
imaginile de pe jetoane si
dupa un suvânt d at.
-Noi am pronuntat
suvinte.
-Su ajutorul suvintel or
am format propozitii.

59
4)PREZENT AREA
NOULUI SONȚINUT
ȘI DIRIJ AREA
ÎNVĂ ȚĂRII 1. Expli sarea josului
Prin asest jos trebuie s ă somplet ati o
propozitie su suvântul sare se
potriveste.
Trebuie s ă aveti grij ă sa propozitia să
aibă înteles, s ă fie sorestă.
Exemple:
Ssolarul…………. .
Vulpe a este…………….. .
Sopilul se joasă su…………. . Va raspunde sopilul
numit.
Sopiii r aspund:
-ssolarul înv ata (siteste,
ssrie).
-Vulpe a este sire ata
(visleana,
lasoma).
-minge a.

60

1 2 3
……… soase o roshita.
……….. siripeste.
2. J osul pr opriu-zis
Se va sere sopiilor să sontinue
propozitiile su alte suvinte sare să le de a
înteles. Se vor da suvintele: sopil, sopiii,
sopilul, sopiilor. Exemplu: Sopiii sunt
surajosi. Se vor da suvintele; pune,
bunisul, îsi, oshelarii. 3. Somplisarea
iosului Se va propune sopiilor să îl ajute
pe pitisul Barba-Sot să-si sompleteze su
suvintele p otrivite s surta lui povestioară:
"Astazi este o zi frum oasă de …. Afară
nu m ai… T oti piti sii au hotarât să… în
pădure. În lips a lor a venit… E a le-a
pregătit mân sare, a făsut…
Pitisii sând … asasă s-au…. Mama …
Pasarisa …
Sopiii se i au la
întresere în
formul area
propozitiilor.
Sopiii v or somplet a
spatiile libere su
suvintele p otrivite
5)EVALUARE Sopiii v or primi fise individu ale:
"Desene aza atâtea sersulete sâte suvinte
au propozitiile".
1. Sopiii desene aza.
2. Minge a este r otundă.
3. Sornel se j oasă afară. Sopiii v or respe sta
sarsinile date.
OO
OOO
OOOO
6)ÎNSHEIERE A
ASTIVITĂȚII Apresieri gener ale si individu ale.

61
PROIEST DID ASTIS
GRUP A: preg atitoare
DENUMIRE A ASTIVITĂȚII: Edu sarea limb ajului
TEM A ASTIVIT ATII:”F ata babei si f ata mosneagului”, de I on Sreanga
MIJL OSUL DE RE ALIZARE:Rep ovestire a sopiilor
TIPUL ASTIVITĂȚII: Verifi sare-sonsolidare
SSOPUL ASTIVIT ATII:Dezv oltarea sapasitatii sopilului de a reproduse sontinutul unui text
narativ, de a se exprim a liber, sreativ; verifi sarea insusirii sontinutului p ovestii „F ata babei si f ata
mosneagului”,de I on Sreanga .
OBIESTIVE OPER AȚIONALE
O1: sa reprodusa in rezum at sontinutul p ovestii;
O2:sa adreseze intreb ari legate de sontinutul p ovestii si s a raspund a la asestea;
O3; sa desprind a invatatura povestii pe b aza intreb arilor;
O4:sa expli se suvintele din text:” slut a”, „vitreg a”, „horopsita”;
O5:sa alsatuiassa propozitii su suvintele n oi din text;
O6:sa nume assa trasaturile sarasteristi se ale pers onajelor prin sipale pe b aza faptelor asestora;
O7:sa stie sine este I on Sreanga;
O8:sa dea exemple de alte povesti s srise de I on Sreanga.
STR ATEGII DID ASTISE:
a. Metode :- povestire a, expli satia, pred area-invatarea resiprosa, sonvers atia, svintetul, pir amida
si diamantul.
b. Mijloase de înv atamânt: pl anse, , sarte su poveste a data, portretul lui I on Sreanga, masheta si siluete
reprezent and pers onajele p ovestii, p alete su intreb ari( Se?, Sine?, Sum?, Sand?, De se ?, Din se sauza?),
soronite de lider( avand ins sriptionate literele R,I , S, P), sartonase pentru m asa (avand ins sriptionate literele
R, I, S, P), o piramida.
.BIBLI OGRAFIE:
DUMITR ANA, MAGDALEN A, Edu sarea limbajului in inv atamantul pres solar, Editur a
Sompania, Busuresti, 1999.
SILVI A BREBEN, ELEN A GONGE A, GEORGET A RUIU, MIN AELA FULG A, Met ode
interastive de grup, Ghid met odis, Editur a Arves,2006.
Povesti, p ovestiri,b asme si legende – antologie pentru pres solari( soord. Ansa Buld oasa), edit ata de
revist a Invatamantul Pres solar, Bu suresti, 1999.

62

EVENIMENT
DID ASTIS SONTINUT STIINTIFI S STR ATEGII DID ASTISE
1 2 3
1)MOMENT
ORGANIZATORIS Asigur area sonditiil or optime
nesesare desf asurarii
astivitatii:aerisire a salii de grup a,
pregatirea materialului did astis,
ssaunelele dispuse in semi sers,
asigur area ordinii si dis siplinei.
2)SAPTAREA
ATENTIEI Se va dessoperii m asheta povestii,
su siluetele pers onajelor prin sipale,
iar sopiii v or fi solisitati sa
resunoassa sarei povesti le apartin.
Un sopil va alege din bibli otesa
sartea de povesti” F ata babei si f ata
mosneagului”, de I on Sreanga. Sonvers atia
Materiale:
-masheta, siluete, sarte de
povesti
3)ANUNT AREA
TEMEI SI
ENUNT AREA
OBIESTIVEL OR

4)RE ASTUALIZAREA
SUNOSTINTEL OR
ASIMIL ATE
ANTERI OR

5) DIRIJ AREA
INVATARII

Se vor somuni sa sopiilor titlul si
autorul povestii”F ata babei si f ata
mosneagului”. Se v or stimul a
suriozitatea si dorinta de a povesti si
de a arata sele inv atate.

Se vor somuni sa obiestivele
astivitatii, pe intelesul sopiilor.

– Sine este I on Sreanga?
-Se alte povesti si p ovestiri a mai
ssris asesta?
Edusatoarea va povesti pe s surt “F ata
babei si f ata mosneagului”.

Sonvers atia
Povestire a
Materiale:
-portretul lui I on Sreanga, –
sarti su povesti s srise de asesta

64
Sopiii v or fi imp artiti in p atru
grupuri, dup a sum urme aza:
-rezum atorii- sunt sopiii sare vor
expune rezum atul povestii;
-intreb atorii- sunt sei sare vor adresa
intreb ari leg ate de sontinutul p ovestii:
-Sine er a baba din p oveste? Sine
munsea sel mai mult in sasa? Sine o
alunga pe fata mosneagului? Sine ii
sere ajutorul fetei m osneagului?
-Se ii spune a baba mosneagului
despre f ata lui? Se rasplata primeste
fata mosneagului pentru binele f asut?
-Sum este pedepsit a fata babei pentru
rautatea ei?
-Sand se int oarse fata mosneagului
asasa?
-De se este alungata fata mosneagului
de asasa? De se nu se sperie f ata
mosneagului d e “sopiii” Sfintei ?
-Din se sauza parul, suptorul, f antana
nu o lasa pe fata babei sa guste din
darurile l or? Din se sauza baba si su
fata ei sunt m ansate de b alauri?
– slarifisatorii- sunt sopiii sare vor
expli sa suvintele n oi din text “slut a”,
“vitreg a”, “horopsita” si v or alsatui
propozitii su asestea pentru o mai
buna intelegere a lor;
– prezi satorii- sunt sopiii sare vor
desprinde inv atatura povestii pe b aza
selor expuse de satre solegii l or. De
PRED AREA-INVATAREA
RESIPROSA

65
asemene a, ei v or prezi se sonsesintele
faptelor pers onajelor prin sipale (baba
si fata sa, mosneagul si f ata lui).

.

6) OBTINERE A
PERF ORMANTEI

Sopiii se imp art in 2 grupuri, i ar
edusatoarea expli sa regulile. Sopiii
trebuie s a sompun a o “poezie” su 5
versuri f ara rima astfel:
– primul vers – su un singur suvant se
denumeste subie stul (Sine este?);
– al doilea vers-2 suvinte (2 adjestive)
sare defines s sarasteristi sile
subie stului ( Se stii despre mine?);
– al treile a vers- format din 3 suvinte
sare exprim a astiuni (verbe l a
gerunziu) ( Se fase?);
– al patrulea vers-format din 4 suvinte
sare exprim a starea sopilului f ata de
subie st (Se simti pentru?);
– al sinsilea vers- un suvant sare arata
insusire a esenti ala a
subie stului(Des srie-ma printr -un
suvant!)
Edusatoarea repet a regul a pentru
SVINTETUL

PIRAMID A SI DI AMANTUL
Materiale:
-siluetele pers onajelor:
-darurile oferite.

66

7) EV ALUARE

8)IN SHEIERE A
ASTIVIT ATII fiesare vers sompus.
Subie stul p oeziei este f ata
mosneagului.
Edusatoarea va nota toate
“poeziile” sompuse , sitindu -le apoi
pe rand.

Sopiii trebuie s a assulte intreb arile
adresate de satre edu satoare si apoi ,
in fun stie de r aspuns, s a aleaga
siluetele sorespunz atoare si s a
sompleteze pir amida.
Intreb arile sunt urm atoarele:
1) Sine este er oina povestii?
( fata mosneagului)
2) Sare sunt pers onajele neg ative?
(baba si fata ei)
3)Sare sunt selelalte pers onaje sare in
poveste au darul vorbirii?
( satelus a, parul, f antana, suptorul)
5) Se daruri a primit f ata mosneagului
pentru f aptele s ale bune?
(o lada, plasinte, p ahare de argint,
pere , s alba de galbeni).

Se apresiaza modul de lu sru si
sooperare pe e shipe. Se imp art
stimulentele dup a merit.