UNIVERSIT ATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE SOCIAL -POLITICE Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene… [615427]

UNIVERSIT ATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE FILOSOFIE ȘI ȘTIINȚE
SOCIAL -POLITICE
Specializarea Relații Internaționale și Studii Europene

Comerțul internațional cu
armament

Coordonator științific
Lect. Dr. Ana – Maria Andronache
Absolvent: [anonimizat] – Cătălin Puțanu

Iași,
2019

CUPRINS

INTRODUCERE ……………………………………………………………………………… …………………………… 4

CAPITOLUL I – CONSIDERAȚII GENERALE
I.1 Definirea conceptului de “arme de distrugere în masă ”………………………. …………………..9
I.2 Proliferarea și teoria relațiilor internaționale…………………………… ………. ………………….13
I.3 Regimurile de securitate și armele de distrugere în masă………….. ………. …………………..17
I.4 Forța militară și contraproliferarea …………………… ……………………. …….. ………. ………….21
I.5 Comerțul internațional……………………………………………………………….. ………… …………24
I.1.1 Producția de armament……………………………………………. …………….. …………..25
I.1.2 Procesul de autorizare a transferurilor………. …………………. ……………. …………26

CAPITOLUL II – IMPLI CAREA UNIUNII EUROPENE ÎN COMERȚ UL
INTERNAȚIONAL CU ARMAMENT
II.1 Consolidarea cadrului normativ p entru controlul armelor de foc și al SALW (arme de
foc, arme de calibru mic și armamentul ușor) ilicite. …………………………………………………………. …30
II.2 Trat atul privind comerțul cu arme…… …………………………………………… …31
II.3 Protocolul ONU privind armele de foc…………………………………………… ….32
II.4 Obiectivele ONU de dezvoltare durabila………………………………………… ….32
II.5 Norme UE mai puternice………………………………………………………… …..33
II.6 Punerea în aplicare a normelor în diferitele etape ale ciclului de viață al armelor de
foc/SALW
II.6.1 Controlul fabrică rii armelor de foc și a SALW… …………. ………………………..34

II.6.2 Controale ale exporturilor de SALW și de muniții ale acestora……….. ……….35
II.6.3 Gestionarea sigură a stocurilor de SALW și muniții……… ………………………..37
II.6.4 Eliminarea responsabilă a SALW și a munițiilor acestora ………………………..37
II.6.5 Aspecte transversal e……. ………………………………………….. ……………………….38
II.7 Conformitate prin moni torizare și punere în aplicare. …………………………………. ……….39
II.8 Cooper area și asistența internațională
II.8.1 La nivel internațional ……………………………………………… …………………………41
II.8.2 La nivel regional…………. ………………………………………… …………………………43

CAPITOLUL II I – SALW în și în afara Uniunii Europene
III. Punerea în aplicare a planului de acțiune cuprins în s trategia UE privind SALW
III.1 Condiția eficientă pentru a dezvolta mecanisme universale, regionale și
naționale pentru a combate furnizarea și proliferarea cu cara cter dest abilizator a SALW și
a muniției aferente…….. ………………………………………………………………………….. …………… .51
III.2 SALW în cadrul dialogurilor politice cu țările terțe și organizațiile regionale, clauzele
privind SALW……………………………………………………………………………………. ……………….60
III.3.Asistență de proiect specifică a UE pentru țări terțe și organizații regionale ……………61

Concluzie …………………………………………………………………………………………………………….. ………. 72
Bibliografie ……………………………………………………………………………………………. …………………… .75

4
Introducere
Prin lucrarea intitulată “Comerțul internațional cu armament ” am vrut sa descopăr și să
scot la suprafață fețele ascunse ale acestui fenomen. Prin implicarea sporadică a Uniunii Europene
și a altor mari puteri privind combaterea traficului cu armament, putem avea certitudinea că acest
subiect este unul de interes mondial, iar neglijarea acestuia poate duce la dezast re masive pe întreg
mapamondul.
Așadar, am ales această temă tocmai din dorința de a -mi satisfice setea de nou și de a
demonstra că un subiect, deși puțin cunoscut, poate avea o însemnatate majoră. De asemenea, prin
studierea amănunțită a acestui proces, am ajuns la concluzia că au fost numeroase cauze pentru
care a fost permisă o evoluție atât de prosperă.
Prin urmare, dezvoltarea acestui subiect în lucrarea mea a avut numeroase obiective printre
care se pot identifica: implicarea Uniunii Europene în această problemă, dar și manifestarea
acesteia în și în afara Uniunii. De altfel, prezent area modalității prin care au fost gestionate în
siguranță stocurile de SALW este un punct important în urmărirea parcursului acestui fenomen.
In primul capitol vor fi identificate, definite și explicate principalele tipuri de arme de
distrugere în masă. De asemenea, un concept cheie va fi proliferarea, prin care vor fi clarificate
apărarea, descurajarea și supunerea ca funcții ale forței militare. Regimurile de securitate vor
constitui în acest capitol un subiect care ne va face posibilă înțelegerea dezar mării și a controlului
armamentelor drept principale scopuri care dirijează respectivele regimuri. Spre final vom fi
informați cu privire la importanța comerțului internațional pentru cetățeni, prin lărgirea pieței și
prin scăderea prețurilor datorate de c reșterea concurenței și competitivității între companii, dar și
despre producția și transferul armamentelor în cadrul comerțului internațional al relațiilor
internaționale, ce implică autorizația și solicitarea de licențe de către comercianți.
În al doile a capitol voi prezenta pe larg termenul “SALW”, care face referire la armamentul
ușor, arme de foc și arme de calibru mic, cuprinzând toate informațiile necesare înțelegerii
conceptului. Privind această noțiune, de o importanță majoră este și programul de acțiune al ONU
asupra SALW care va fi explicit prezentat în capitol. De asemenea, atât diferitele controale ale
fabricării sau exportului armelor și gestionarea stocurilor, cât și eliminarea responsabilă a acestora,
constituie o ramură esențială, anume pun erea în aplicare a normelor, regăsită cu predilecție în acest

5
capitol. Scopul este acela de a înțelege în ce măsură va fi luată în considerare cooperarea privind
SALW, atât la nivel internațional, cât și la nivel regional.
În ultimul capitol este dezvolta tă implicarea Uniunii Europene în cadrul planurilor de
acțiune privind SALW, implicare ce reiese din răspunsul Uniunii la diferitele documente și tratate
ce vizează comerțul cu arme. De asemenea, se vor regăsi informații referitoare la fabricarea și
trafic ul ilegal cu arme de foc, dar și la protocolul împotriva acestora. Spre final, vom fi atenționați
cu privire la țările și organizațiile care beneficiază de asistența de proiect a Uniunii Europene,
vizând siguranța omenirii. În cadrul acestor proiecte sunt luate în vizor stabilitatea și pacea,
împiedicarea alunecarilor de teren devastatoare, dar nu în ultimul rând combaterea SALW și a
muniției ilicite.
În consecință, plecând de la premiza că armele de nimicire în masă au caracteristica de a
produce distrugeri pe scară largă și fără discriminare între civili și militari, fiind capabile de a
amenința supravețuirea “actorilor” și chiar a umanității, am ajun s la concluzia că am reușit să ne
folosim de publicitate pentru a vinde sau a redenumi anumite obiecte și consider că ar trebui să
fim capabili să ținem din scurt comerțul internațional cu armament.
Din punctul de vedere al materialelor folosite în redact area acestei lucrări, diversitatea
acestora constă în divizarea lor pe capitole, astfel : în capitolul I m -am informat de la numeroși
autori atât naționali cât și internaționali specializați în domeniul traficului internațional cu
armament. Cel de -al doilea capitol constituie o fuziune între regulamente și site -uri oficiale.
Ultimul capitol conține într -o mare măsura documente oficiale.
Armele de foc, armele de calibru mic și armamentul ușor (SALW) ilicite contribuie în
continuare la instabilitate și violență în Uniunea Europeană, vecinătatea imediată a acesteia,
precum și în restul lumii. Armele de foc ilicite alimentează terorismul și conflictele la nivel global,
împiedicând dezvoltarea și gestionarea crizelor la nivelul U niunii Europene , eforturile umanitare
și de stabilizare a situației în unele părți din vecinătatea UE și din Africa. În interiorul UE, armele
de foc ilicite au un impact clar asupra securității interne, alimentând criminalitatea organizată și
furnizând teroriștilor mijloacele necesar e pentru realizarea atacurilor pe teritoriul european.

6
Potrivit raportului Secretarului General al Organizației Națiunilor Unite din 2016 privind
toate aspectele comercializării ilicite a armelor de calibru mic și a armamentului ușor1, numărul de
războaie civile s -a triplat în ultimul deceniu la nivel mondial. Conflictele armate, adesea alimentate
prin proliferarea SALW ilicite, reprezintă un factor esențial în urma căruia aproape 800 de
milioane de persoane au fost private de alimente suficiente.
Armele de foc ilicite facilitează traficul de droguri și de ființe umane prin intimidare și
coerciție, alimentează conflictele dintre bandele urbane privind teritoriul și capacitează teroriștii.
Atacurile teroriste din Europa au ilustrat legătura dintre criminalita tea organizată și terorism, în
special în ceea ce privește traficul de arme de foc, și reprezintă un indicator clar al unei amenințări
multidimensionale care implică diferite zone ale criminalității. Evaluarea amenințării reprezentate
de formele grave de c riminalitate și cr iminalitatea organizată (SOCTA)2 realizată de Europol în
2017 a semnalat că atacurile teroriste recente, atât din interiorul UE, cât și din restul lumii,
efectuate de teroriștii jihadiști care au utilizat arme de foc obținute prin trafic, au demonstrat
consecințele letale ale acestui comerț ilicit.
Fenomenul proliferării armelor de distrugere în masă este considerat drept una dintre cele
mai importante amenințări de securitate, de la începutul secolului XXI. Îl găsim prezentat în
discursul public, fie în declarații, fie în documentele și în politicile marilor actori internaționali,
începând cu 1998, dar cu o intensitate crescută o dată cu loviturile teroriste ale organizației Al –
Qaeda, îndreptate împotriva Statelor Unite, din 11 septembrie 2001. Capitolul de față începe cu o
definire a tehnologiilor, alături de un scurt istoric, urmate de o discuție teoretică asupra impactului
proliferării, a regimurilor de control și dezarmare și a acțiunilor militare propuse pentru a remedia
slăbiciunile p ercepute ale normelor și instituțiilor internaționale, în aceste zone tematice.
În 2005, Consiliul European a adoptat o strategie UE pentru com baterea acumulării ilicite
și a traficului de SALW și de muniții3 în sprijinul Progr amului de acțiune al ONU pentru
prevenirea, combaterea și eradicarea în întregime a comerțului ilicit de arme de calibru mic și

1 https://s3.amazonaws.com/unoda -web/wp -content/uploads/2016/10/english.pdf , accesat la data de 15.11.2018
2 https ://www.europol.europa.eu/socta/2017/ , accesat pe data 15.11.2018
3 Consiliul 5319/06 , http://register. consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%205319%202006%20INIT , accesat pe
data de 19.11.2018

7
armament ușor, astfel cum a fost adoptat la 20 iulie 2001.4 Agenda europeană privind securitatea5,
adoptată de Comisie în 2015, a identificat traficul ilicit de arme de foc drept una dintre prioritățile
obiectivului general de anihilare a activităților teroriștilor și ale grupurilor de criminalitate
organizată. Aceasta a fost urmată de un plan de acțiune al UE împotriva traficului și a utilizării
ilicite a armelor de foc și explozivilor6 și de o revizuire a cadrului de reglementare al UE privind
achiziționarea și deți nerea legală a armelor de foc.7
Pentru intensificarea prevenirii, combaterii și eradicării în î ntregime a comerțului ilegal de
SALW la nivel internațional, această Comunicare c omună a Comisiei și a Înaltului Reprezentant
al Uniunii pentru afaceri externe și politica de securitate prezintă elementele necesare pentru
revizuirea strategiei SALW, luând în consid erare evoluț iile contextului de securitate, principiile
directoare ale Stra tegiei globale din 2016 ale UE8, evoluțiile din domeniul controlului armelor
convenționale (precum intrarea în vigoare a Tra tatului privind comerțul cu arme (TCA) în luna
decembrie 2014)9 precu m și acțiunile de la nivelul UE de punere în aplicare a Agendei europene
privind securitate a din 2015, pentru a înregistra progresele către o uniune a securității efectivă și
reală.
Scopul unei strategii revizuite este de a direcționa acțiunile integra te, colective și
coordonate de la nivel european în vederea prevenirii și controlării utiliz ării SALW ilicite și a

4 A/CONF.192/15, https://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B -6D27 -4E9C -8CD3 –
CF6E4FF96FF9%7D/Disarm%20ACONF19215.pdf , accesat pe data de 19.11.2018
5 Agenda europeană privind securitatea, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu
(COM(2015) 185 final).
6 Punerea în aplicare a Agendei europene privind securitatea: planul de acțiune al UE împotriva traficului și
utilizării ilegale de arme de foc și explozivi, Comunicare a Comisiei către Parlamentul European și Consiliu
(COM(2015) 624 final, 2.12.2015), https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/ 1/2015/EN/1 -2015 -624-EN-F1-
1.PDF , accesat pe data de 19.11.2018
7 Directiva 91/477/CEE privind controlul achiziționării și deținerii de arme (JO L 256, 13.9.1991, p. 51) și
Regulamentul (UE) nr. 258/2012 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 martie 2012 privind
punerea în aplicare a articolului 10 din Protocolul Organizației Națiunilor Unite împotriva fabricării și
traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții, adițional la
Convenția Organizației Naț iunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (Protocolul ONU
privind armele de foc) și de stabilire a măsurilor privind autorizațiile de export, importul și tranzitul pentru
arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și muniț ii (JO L 94, 30.3.2012, p. 1)
8 https://eeas.europa.eu/topics/eu -global -strategy_en , accesat la data de 19.11.2018
9 http://treaties.un.org/doc/Treaties/2013/04/20130410%2012 -01%20PM/Ch_XXVI_08.pdf#page=21 , accesat la
data de 19.11.2018

8
muniției acestora de către teroriști, infractori și alte persoane neaut orizate, precum și de a promova
răspunderea și responsabilitatea cu pr ivire la comerțul legal de arme.
În timp ce comerțul cu arme de foc pentru uz civil este regle mentat la nivelul UE, statele
membre își aliniază pozițiile privind exportul de SALW, c a material de război, în cadrul politicii
externe ș i de securitate comune (PESC)10. Distincția ju ridică dintre arme de foc de uz civil și arme
de foc de calitate militară devine irelevantă atunci când acestea sunt deturnate în circuitul ilegal.
În vederea abordării cuprinzătoare a acestei a menințări, prezenta comunicare acoperă a tât armele
de foc de uz civil, cât și cele de calitate militară.
Armele militare au un rol indispensabil în menținerea securității, l ibertății și păcii, cu
condiția să fie utilizate potrivit dreptului internațional, inclusiv potrivit le gislației privind
drepturile omului și potrivit dreptului internațional umanitar. În același timp, prin definiție, armele
de război pot determina decese și distrugeri. Din cauza aces tei ambivalențe, guvernele care
controlează aceste arme trebuie să asigure comercializar ea lo r în mod responsabil și cu asumarea
răspunderii, precum și să prevină deturnarea acestora cătr e teroriști, infractori și alți utilizatori
neautorizați, cu încălcarea embargourilor asupra a rmelor și a acordurilor privind utilizatorii finali.

10 Poziția comună 2008/944/PESC din 8 decembrie 2008 de definire a normelor comune care
reglemente ază controlul exporturilor de tehnologie și echipament militar. Transferul intra -UE de tehnologie și
echipament militar se supune Directivei 2009/43/CE

9
Capitolul I
Consid erații generale

In acest prim capitol vor fi identificate, definite și explicate principalele tipuri de arme de
distrugere în masă. De asemenea, un concept cheie va fi proliferarea, prin care vor fi clarificate
apărarea, descurajarea și supunerea ca funcții ale forței militare. Regimurile de securitate vor
constitui în acest capitol un subiect care ne va face posibilă înțelegerea dezarmării și a controlului
armamentelor drept principale scopuri care dirijează respectivele regimuri. Spre final vom fi
informați cu privire la importanța comerțului internațional pentru cetățeni, prin lărgirea pieței și
prin scăderea prețurilor datorate de creșterea concurenței și competitivității între companii, dar
și despre producția și transferul armamentelor în cadrul comerțului internațional al relațiilor
internaționale, ce implică autorizația și solicitarea de licențe de către comercianți.

I.1 Defininirea conceptului de „arme de distrugere în masă ”

Termenul arme de distrugere/de nimicire în ma să este uneori dificil de descris. Secțiunea
este dedicată prezentării instrumentelor militare avute în discuție, a proliferării ca fenomen și unui
scurt istoric al devoltării acestora. Elaborată în 1948 de Comisia Națiunilor Unite pentru
Armament Convenți onal, definiția oficială se referă la ”armamente nucleare explozive, bazate pe
material radioactiv, arme chimice sau biologice letale și orice altă armă dezvoltată în viitor cu
caracteristici comparabile ca efect distructiv armei atomice sau celorlalt e de mai sus”11. Alteori
sunt numite pur și simplu NBC, pornind de la inițialele respectivelor. Avem de -a face cu o
tehnologii militare separate de alte instrumente ale violenței, din punct de vedere intelectual,
politic, militar sau moral.

11 Steve Smith, John Baylis , Patricia Owens, “The Globalization of world politics”, Oxford 2007, p 232 .

10
În timp ce orice tip de armament poate fi folosit pentru masacre, după cum ne -a amintit,
din nefericire, genocidul din Rwanda, cele de nimcire în masă sunt mult mai distructive, mai rapid
de utilizat și mult mai greu de contracarat, în principal cele termo nucleare, astfel încât pot pune
sub semnul întrebării supraviețuirea actorilor internaționali implicați, uneori chiar viitorul
civilizației, dacă ar fi folosite pe scară largă12. De aici și necesitatea de a distinge între armamentul
convențional și cel de n imicire în masă, unde, spre deosebire de modelul tradițional, tehnologia în
sine creează o problemă, nu numai politicile, strategiile sau atitudinile.
Armele nucleare . Se bazează pe fisiune , fragmentarea nucleului uraniului 238 și 235 și a
plutoniului 239, sau fuziunea izotopilor grei ai hidrogenului, deuteriu și tritiu13. În urma acestor
procese, o cantitate imensă de energie este eliberată, în jur de 15.000 tone trinitrotoluen (dinamită)
pentru o armă atomică și de peste o megatonă, pentru cele termonucleare/cu hidrogen. Uraniul
natural conține 0.7% U 235, iar pentru producerea unei arme este necesar un proces de separare
izotopică (de îmbogățire), în urma căruia procentul este ridicat la 90% în medie. Plutoniul 239 este
produs în reactoare, pe b aza prelucrării uraniului, fie prin folosirea unor facilități speciale, fie prin
pornirea și oprirea la câteva luni a instalațiilor civile. Deoarece acest tip de reacție poate fi
controlată, s -a dezvoltat o întreagă industrie energetică civilă. Armele term onucleare folosesc o
bombă cu fisiune ca detonator, pentru a genera energia imensă, necesară co mprimării și fuziunii14.
Detonarea are mai multe efecte : explozia propriu -zisă, eliberarea de energie termică,
iradiere directă și pe termen lung și impuls electr omagnetic. În 6 și 9 august 1945, circa 200.000
de oameni au murit la Hiroshima, fie direct, fie în urma efectelor radiațiilor și 140.000 la Nagasaki,
după lansarea a două bombe pe bază de fisiune, de capacitatea redusă după standardele actuale .
Armele rad iologice. Presupun dispersarea de material radioactiv, prin intermediul detonării
unui explozibil convenș ional și nu se bazează pe fisiune sau fuziune, având, în consecință, o
capacitate de distrugere mai redusă15.

12 Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu, Simona Soare, “Manual de Rela ții Interna ționale”, Polirom, Iași 2007,
p. 292 -293
13 Steve Smith, John Baylis, Patricia Owens, “The Globalization of world politics”, Oxford 2007, p 232.
14 Darryl Howl ett, “Nuclear pro liferation” în John Baylis, Ste ve Smith , “The globalization of world politics ”, Oxford
University Press, Bungay 2006, p 504 .
15 Ibidem p 232.

11
Armele chimice . Sunt substanțe solide, lichide sau gaze care produc efecte
dăunătoare( moarte, rănire ) asupra persoanelor sau nu numai. Printe ele include gazul sarin,
VX(Nerve Agent) . Armele chimice, u neori , se suprapun cel or biologice, ca agenți toxici, a u o rază
de acți une redusă, efectul este dependent de condițiile climatice și este posibilă asigurarea
protecției, într -o oarecare măsură, dacă există date referitoare la un atac.
Armele biologice. Constau în funguși, bactarii, viruși și alte tipuri de organisme, cum ar fi
ciuma, anthraxul , variola sau ricina . Istoric, otrăvirea apelor sau îmbolnăvirea asediaților au
reprezentat mijloace de luptă des întâlnite. Cel mai cunoscut incident a fost al asediului Caffei, un
oraș din Crimeea, unde mongolii au catapultat corpuri b olnave cu ciumă bubonică, împotriva
apărătorilor genovezi, care au transmis boala în Europa, accelerând declanșarea Marii Ciume, din
secolul al XIV -lea. Dezvoltarea medicinei moderne a redus pierderile provocate de boli, începând
din secolul al XIX -lea, de și molime au continuat să însoțească războaiele.
O data ce am definit armele de distrugere în masă, trebuie sa trecem în revistă problematica
uneori controversată a proliferării. Aceasta poate fi concepută drept : “dezvoltarea de către un stat
sau o grupare , prin mijloace și tehnoologii proprii, a armei (…) sau a vectorilor ei, ori achiziționarea
acestora de la state care deja le dețin ”16. Trebuie sa luăm în vedere două aspecte , proliferarea
orizontală , producția sau cumpărarea de arme de nimicire în masă și cea verticală , creșterea
numărului sau ameliorarea tehnologiei deja deținute17.
Din punct de vedere istoric, proliferarea nucleară a început după testele Statelor Unite și
bombardamentele de la Hiroshima și Nagasaki din 1945. Uniunea Sovietică a accelera t propriul
program și a realizat primul test peste patru ani. Marea Britanie a urmat în 1952, Franța în 1960 și
China în 1964. India a imitat exemplul peste 10 ani, stimulând inițiativele rivalului Pakistan (AIEA
2010). Sfărșitul Războiului Rece a adus cu el speranțe legate de dezarmarea nucleară. Parțial
justificat, în primii ani, acest optimism nuclear a fost contestat de evoluția ulterioară a politicii
internaționale. Astfel, Ucraina, Bielorusia și Kazahstan au transferat armele către Rusia și au aderat
la Tratatul de Neproliferare, în 1993 și 1994.

16 Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu, Simona Soare, “Manual de relații internați onale”, Polirom, Iași 2007,
p. 299
17 Paul R. Viotti, Mark V. Kauppi, “International Relations and World Politics”, Second Edition, Prentice -Hall, New
Jersey, 2001, p. 234

12
Evenimentele care au marcat sfârșitul iluziilor epocii post Război Rece au fost testele
paralele indiene și pakistaneze din 1998, urmate de un conflict limitat și de o serie de crize și
negocieri între cele do uă părți. O rețea de trafic a componentelor nucleare a fost ulterior
descoperită, în care erau implicați oficiali pakistanezi, din Coreea de Nord, Iran sau Libia (AIEA
2010). Deși semnatară a NPT, Libia a urmărit, timp de decenii să obțină arme nucleare, f ără prea
mari progrese, dar intervenția SUA în Irak și interceptarea din 2003 au determinat schimbarea
politicii. Obiectivele irakiene în domeniu au fost centrul controversei din 2003. Retrasă din tratatul
de neproliferare în același an, Coreea de Nord a t estat o bombă în 2006. Iranul este suspectat, de
către Statele Unite și aliații lor de a urmări construirea de arme nucleare.
Momentan, în lume, există circa opt puteri nucleare declarate și Israel, stat considerat
informal ca deținând respectiva capacitat e, dintre care numai cinci membre ale tratatului de
neproliferare; peste 30 de state cu programe nucleare civile, care ar avea potențialul de a dezvolta
armamente nucleare, dar au decis să nu facă acest lucru și un stat care a renunțat la armament18.
Putem aprecia că proliferarea nucleară s -a desfășurat lent, majoritatea statelor cu capacități în
domeniu nu au ales să se înarmeze, deci scenariile catastrofice nu s -au materializat, dar pe termen
lung, este posibil să continue.
În ceea ce privește armele chimi ce, majoritatea statelor au fost obligate să le distrugă până
în 2012. Cu toate acestea, Egiptul, Siria, Somalia, Angola, Coreea de Nord nu au semnat tratatul
de dezarmare, iar Israelul și Birmania nu l -au ratificat. Programul chimic irakian a fost, din câ te se
pare, distrus după războiul din 1991. Opt state și -au declarat activitățile militare în domeniu:
Statele Unite, Federația Rusă, India, Iran, Irak, Libia, Albania și Coreea de Sud (OPCW, 2010,
Arms Control 2010). Dintre cele trei regimuri internaționa le, acesta s -a bucurat de cel mai mare
succes.
Privind armele biologice proliferarea este mai greu de evaluat, deoarece nu există date
publice credibile despre capacitățile și programele statelor și a altor actori, cu excepția parțiala a
Irakului înainte d e 1991. Programele de cercetare sunt prezentate ca defensive, de obicei și sunt
secrete, în general. Nu toate statele au aderat la tratatul de dezarmare, inclusiv Israel sau Angola,

18 Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu, Simona Soare, “Manual de relații internaționale”, Polirom , Iași 2007 ,
p. 299

13
iar țări ca Siria și Egipt nu l -au ratificat (UNOG, 2010)19. În diverse situații, au fost suspectate:
Statele Unite, Uniunea Sovietică/Federația Rusă, China, Coreea de Nord, Taiwan, Iran, Irak, Israel,
Egipt, Algeria, Africa de Sud, statele fost iugoslave, India, Pakistan etc.

I.2 Proliferarea și teoria relațiilor internaționale

Efectele deținerii armelor de distrugere în masă sunt uneori greu de separat de efectele altor
cauze, ca distribuția de putere , pacea democratică, regimurile internaționale etc. Nu avem de -a
face cu teste decisive ca în științele fundamenta le, sunt greu de studiat în izolare și mai ales în
domeniul nuclear, discuția este speculativă. Domeniul în sine se referă la politicile militare ale
statelor, sau la organizații teroriste, unde adeseori obiectivele, strategiile și capacitățile sunt ținute
în secret sau intens politizate. În același timp, subiectul prezintă un interes civic important, având
de-a face cu instrumente care pot afecta existența a miloane de oameni. De aici, rezultă necesitatea
unei anumite prudențe în elaborarea metodologiilor de studiu, a evaluării credibilității datelor și a
concluziilor.
Ce proliferează și mai ales, ce avem în vedere atunci când vorbim despre proliferare în
zilele noastre? Putem distinge, în general, între mai multe etape în obținerea unui anumit tip de
armam ent: cercetarea fundamentală, testarea și dezvoltarea, construirea infrastructurii necesare
producției în masă și desfășurarea tehnologiei militare respective .20 Trebuie să menționăm că, în
cazul armelor de distrugere în masă, cercetarea fundamentală nu rep rezintă un secret, cunoștiințele
sunt publice adeseori, fiind descoperite de decenii, dacă nu mai mult. De asemenea, în multe
situații, industria civilă legitimă poate fi convertită pentru scopuri militare, având de -a face cu
tehnologii cu folosință duală. De exemplu, programele de cercetare spațială pot permite și
fabricarea de rachete balistice, destinate transportării armelor de nimicire în masă, industria
chimică și cea farmaceutică pot produce substanț e sau organisme utile în război21.

19https://www.unog.ch/C125781000581370/(httpHomepages)/5562355D4417A43F80256F04007174DB?OpenDoc
ument , accesat la data de 17.12.2018
20 David Holloway, “Stalin și bommba atomică ”, Institutul European, Mașina de scris, Iași 1998.
21 Joanna Spear, “Arms and Arms Control”, Brian White, Richard Little, Michael Smith, “Issues in World Politics ”,
MacMillan, Ebbw Vale, 1997 , p. 122 -123.

14
Cauzele proliferării sunt multiple. De ce statele sau alți actori aleg să se înarmeze? O primă
conceptualizare pun e accent pe rolul anarhiei și a dilemei securității. În condițiile absenței unei
autorități centrale, care să asigure securitatea unităților, acestea se văd obligate să se protejeze prin
mijloace proprii. Statele se înarmează, deoarece armele sunt utile, sunt instrumente raționale ale
politicii. Armamentul de nimicire în masă a schimbat, însă, radical această concepție tradițională
despre război, în spe cial o dată cu proliferarea arsenalelor nucleare22, după cum vom vedea ulterior.
Anarhia, însă, poate fi privită în mai multe modalități. Avem de -a face cu două atitudini
fundamentale, radical diferite, în ceea ce privește problematica armamentelor, existen te de mii de
ani: ”preface -vor săbiile în fiare de pulguri și lănciile în cosoare”, celebrul citat din Biblie23, căruia
i se opune maxima latină ”si vis pacem para bellum”24.
O altă explicație este furnizată de teoriile despre polaritate. Într -un sistem cu m ai multe
mari puteri, actorii rivali sunt tentați să se înarmeze în mod competitiv, deci, proliferarea este mai
probabilă. În bipolaritate, cele două puteri dominante asigură parțial și securitatea altor actori,
limitând nevoia de a achiziționa arme de nim icire în masă, dar proliferarea orizontală a atins
dimensiuni impresionabile (60 de mii de focoase nucleare, peste 70 de mii de tone arme chimice,
programe biologice) și cea verticală a fost prezentă. Într -un sistem unipolar, râspândirea
tehnologiilor resp ective ar fi un mijloc de a restrânge capacitatea de acțiu ne a statului hegemon25.
De pildă, sfârșitul Războiului Rece a determinat dispariția rivalității bipolare, dar și parțial a
controlului exercitat asupra aliaților și clienților.
La nivel de actor, ex plicația clasică îi aparține lui Lewis Richardson. Nivelurile de înarmare
depind de diferența dintre nevoia de a reacționa față de programele altui actor (evoluția
capacităților) și costurile interne legate de înarmare, cărora li se adaugă gradul de intens itate a
revendicărilor pe care le simte față de acesta. Cu alte cuvinte, avem de -a face cu un actor rațional,
care evalueaza beneficiile și pierderile, alături de intensitatea intereselor, într -un context de
interdependență a strategiilor și pe baza aceste i estimări, decide în privința unei politici. Pentru

22 Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu, Simona Soare, “Manual de relații internaționale”, Polirom, Iași 2007,
p 292 -293.
23 Isaia, capitolul 2, http://www.bibliaortodoxa.ro/carte.php?id=43&cap=2 , accesat la data de 17.12.2018
24 Paul R. Viotti, Mark V. Kauppi, “International Relations and World Politics”, Second Edition, Prentic e-Hall, New
Jersey, 2001, p. 212
25 Richard Gray, ”Nuclear Weapons Proliferation”, în Craig A. Snyder (ed.), Contemporary Se curity and Strat egy,
MacMillan, Ebbw Vale, 1999, p 179 -180.

15
control, trebuie sau crescute costurile înarmării, sau reduse conflictualitatea și nevoia de a
reacționa față de politicile adversarilor (Ra port, 1957). Rezultă două abordări ale proliferării, una
centrată pe ofert㸠cum ar fi carteluri ale producătorilor și alta pe cerere , în care sunt luate în vedere
interesele de securitate ale potențialilor proliferatori. Exemple ar fi proliferarea nucleară în rândul
actorilor majori, Statele Unite, Uniunea Sovietică sau China, în care avem de -a face cu un proces
de acțiune -reacțiune. Nu toți autorii sunt de acord cu acest tip de explicație, criticând fie unicitatea
actorului, fie raționalitatea sa.
Armele de nimicire î n masă au stimulat dezvoltarea Relațiilor Internaționale (RI) ca
disciplină. Un întreg domeniu, cel al studiilor strategice a avut în centru problematica nucleară
pană la sfârșitul Războiului Rece, dar și după. Teoria descurajării nucleare este una dintre
conceptualizările RI cu aspirații ambițioase de rigurozitate științifică, deși este dificil de testat,
bazându -se pe raționamente contrafactuale. Îndeosebi, neorealismul a preluat acest tip de gandire
și a transformat -o într -unul dintre pilonii săi concept uali, alături de structură. Teoria balanței
ofensivă -defensivă, teoria jocului, teoria alegerii raționale, a comunităților epistemice și parțial
neoliberalismul sunt și ele elaborate sub influența consecințelor proliferării armamentului nuclear.
Descurajar ea a inspirat nu numai ambiții intelectuale, ci a avut și consecințe direct asupra
proceselor de decizie, în Statele Unite, îndeosebi și a acordurilor internaționale26. Ea are implicații
directe asupra proliferării nucleare contemporane ca fenomen, a evaluă rii acesteia și a instituțiilor
și a politicile destinate controlului.
Dezvoltarea armelor de distrugere în masă, îndeosebi cele nucleare a forțat factorii de
decizie să inoveze din punct de vedere strategic. În mod tradițional exista temerea că războiul e ste,
dacă nu provocat, cel puțin făcut probabil din cauza curselor înarmării, mai ales în contexte
internaționale tensionate. Pu teau exista trei consecințe ale tehnologiilor asupra sistemului politic
internațional anarhic: conflicte nucleare limitate și an ihilare globală; dezarmare și control
internațional, sau opțiunea mediană, menținerea structurii profunde și adaptarea tipului de relații
dintre actori, în special al marilor puteri. A treia opțiune s -a materializat, o dovadă a capacității de
supraviețuire a societății de state, sub forma descurajării nucleare .27 Pe lângă a fi o amenințare

26 Keith Krause, “Rationality and Deterrence in Theory and Practice”, în Craig A. Snyder (ed.), Contemporary
Security and Strat egy, MacMillan, Ebbw Vale, 1999, p 120 -144.
27 Andrei Miroiu, Simona So are, ”Război și securitate nucleară”,în Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu
(cood.), Manual de Relații Internaționale, Polirom, Iași, 2007, p. 291 -301.

16
globală, proliferarea armelor de nimicire în masă reprezintă și o metodă prin care puterile medii și
mici pot reduce opțiunile politice ale actorilor majori, fiind o limit are a intereselor lor in diverse
regiuni de importanță strategică.
Înarmarea nucleară a avut mai multe efecte asupra relațiilor internaționale, cel puțin în
opinia majorității autorilor. Nye enumeră o serie de consecințe majore: războiul total a devenit
inacceptabil, însă, au renăscut războaiele limitate; crizele au înlocuit conflictele generale ca
mijloace de obținere a deciziei strategice și de stabilire a relațiilor de putere; marile puteri nucleare
au recunoscut existența unui interes comun și pe baza a cestei percepții, au adoptat politici prudente,
au evitat o serie de acțiuni și au dezvoltat mijloace de comunicare, inclusiv acorduri bilaterale și
multilaterale. Nu în ultimul rând, s -a format un tabuu al utilizări armelor nucleare, indiferent de
caracte risticile tehnice28. Descurajarea este legată mai curând de armamentul nuclear, după cum a
sugerat războiul din Golf din 1990 -1991, când s -au confruntat Irakul – o putere regională, dotată
cu tehnologie chimică și biologică – cu o coaliție formată din actor i majori înzestrați cu arsenale
nucleare, deținând superioritate tehnologică convențională.
De aici, o redefinire a utilității forței militare. După Rober Art, avem de -a face cu patru
funcții. Apărarea se referă la folosirea forței armate pentru respingerea unui atac sau reducerea
pierderilor . Descurajarea înseamnă amenințarea cu represalii, îndeosebi nucleare, pentru a
convinge un alt actor să nu adopte o anumită politică și reprezintă noutatea adusă de dezvoltarea
armamentelor de nimicire în mas ă în practica internațională. Supunerea se referă la aspectul activ
sau ofensiv al puterii militare și are drept scop obligarea unui actor de a urma obiectivele politice
dorite. Există și un aspect demonstrativ al forței militare29. Aceasta este explicația tipică a teoriei
realiste.
Pot fi definite mai multe forme. Descurajarea minimal ă presupune un număr redus de
arme, vulnerabile în fața unui atac -surpriză30. Distrugerea (reciproc) asigurată există atunci când
un actor sau toți cei implicați dispun de capac itatea de represalii, chiar și după o ofensivă cu arme

28 Joseph S. Nye, Jr., “Understanding International Conflicts, An Introduction to Theory and History” , Longman
2003, p 137 -138.
29 Robert Art, ”Coercive Diplomacy”, în Robert J. Art, Robert Jervis, “Intern ational Politics”, Pearson, 2005, p 142 –
143.
30 Paul R. Viotti, Mark V. Kauppi, “International Relations and World Politics”, Second Edition, Prentic e-Hall, New
Jersey, 2001, p. 227 -230

17
de nimcire în masă31. Este privită drept cea mai stabilă relație, pentru că toți actorii știu de la
început că nu au șanse de a supraviețui, deci, le lipsește motivația de a risca un conflict de
anvergu ră. Cu toate acestea, descurajarea minimală poate funcționa contra unui actor capabil să
reziste unui atac nuclear, după cum sugerează rezultatul crizei rachetelor din Cuba. Putem defini
și descurajarea extinsă, garanțiile de securiate acordate aliaților, însă aici totul depinde de
credibilitatea amenințării, sau descurajarea latentă , în care un stat are potențialul dezvoltării în
timp scurt a unui arsenal, dar alege să nu facă acest lucru.
Concepțiile referitoare la descurajare au influențat dezbaterea de spre dezirabiliatea sau
condamnarea proliferării. În teorie și în practică, cei doi termeni se intersectează și au ca motivație
relația dintre proliferare și șansele utilizării armelor de nimicire în masă, îndeosebi a celor nucleare.
De exemplu, Kenneth Wa ltz apreciază că proliferarea este benefică, deoarece ea ar conduce la
reproducerea relațiilor de distrugere reciproc asigurată pe plan mondial și la evitarea, în consecință
a conflictelor majore32. Dimpotrivă, Scott Sagan susține că armatele sunt stimulate să adopte
comportamente care provoacă eșecul descurajării, din cauza culturii ofensive, a intereselor de grup
și a interției birocratice33. Majoritatea opiniilor din literatura de specialitate se situează în aceste
două extreme, în linii mari, orientându -se în jurul ideii ca deși descurajarea a funcționat între marile
puteri în timpul Războiului Rece și după încheierea conflictului, nu este sigur că acest tip de relații
vor fi întâlnite tot timpul în cazul continuării proliferării nucleare. Există și temere a că, deși armele
nucleare ar fi eficiente ca element de descurajare, armele chimice și biologice pot fi mai ușor
folosite, de către state sau grupări teroriste.

I.3 Regimurile de securitate ș i armele de distrugere în masă

În practică, descurajarea este o instituție și un set de strategii, apărute ca reacție la
proliferarea nucleară, a căror funcționare poate fi contestată, în anumite situații. Ca urmare, ea a

31 Andrei Miroiu, Simona Soare, ”Război și securitate nucleară”,în Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu
(cood.), Manual de Relații Internațion ale, Polirom, Iași, 2007, p. 297 -298.
32 Kenneth Waltz, “The Spread of Nuclear Weapons: More May Better,” Adelphi Papers, International Institute for
Strategic Studies, Londra, 1981.
33 Scott D. Sagan, ”The Perils of Proliferation: Organization Theory, Deterrence Theory, and the Spread of Nuclear
Weapons”, Internation al Security, prim ăvara 1994, p. 66-107

18
fost însoțită de multiple concepte, demersuri și structuri diplomatico -militare, destinate contr olului
consecințelor proliferării nucleare. Logica lor comună a fost cea a amestecului de cooperare și
conflict, unul dintre efectele dezvoltării tehnologiilor respective. Asistăm la o fluidizare a
diferențelor dintre diplomația tradițională și războiul cl asic în care cursele înarmării nu mai servesc
doar ca predecesoare ale conf runtărilor militare ci și drept mijloace de comunicare; înfruntările
armate sunt, la rândul lor, prilejuri de negocieri tacite sau explicite; tratativele devin și ocazii
pentru propagandă și substitute ale testelor de forță directe.
Putem clasifica strategiile și instituțiile destinate controlului proliferării, în funcție de
amestecul dintre forță, amenințări și negociere în: descurajarea propriu -zisă, controlul
armamentelor, amb ele având un accent mai curând spre diplomație, dar care implică manipularea
forței militare și măsuri defensive, lovituri preventive și pre -emtive, unde forța joacă un rol
predominant, dar în cadrul limitelor logicii disuasiunii. De aici și o distincție î ntre neproliferare ,
înțeleasă ca un set de măsuri ce își propun să preîntâmpine răspândirea armelor de distrugere în
masă și contraproliferare , care se referă la folosirea directă a forței34.
Regimurile internaționale au fost conceptualizate drept „seturi de principii, norme, reguli
și proceduri de luare a deciziilor, implicite sau explicite în jurul cărora converg așteptările actorilor
într-un anumit domeniu al Relațiilor Internaționale”35. O serie de condiții sunt necesare pentru
dezvoltarea acestora, în l inii mari, acceptarea interdependenței securității, un interes comun ș i
necesitatea unor reglementări. Avem de -a face cu o dilemă a funcționării acestor reguli și
organizații internaționale, suprinsă de Colin Gray: sunt posibile atunci când nu sunt necesar e și
imposibile atunci când este nevoie de ele36. Dacă relațiile ar fi armonioase, atunci, regimurile de
securitate ar fi inutile, dacă ar fi pur conflictuale, ele nu ar putea exista, în general.
Două scopuri dirijează respectivele regimuri, dezarmarea și controlul. Prima semnifică
”reducerea la zero fie a tuturor armamentelor din arsenalele statelor, sau a unor anumite

34 John Baylis, Mark Smith „The Control of Weapons of Mass Destruction”, în John Baylis, James Wirtz, Colin Gray,
Eliot Cohen Strategy in the Contemporary Worl d, Oxford University Press 2007, p. 241
35 Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungu reanu, Simona Soare, “Manual de relații internaționale” , Polirom, Iași 2007,
p. 234
36 John Baylis, Mark Smith „The Control of Weapons of Mass Destruction”, în John Baylis, James Wirtz, Colin Gray,
Eliot Cohen Strategy in the Contemporary Worl d, Oxford Univ ersity Press 2007, p. 235.

19
categorii”37. Controlul armamentelor poate fi definit ca ”reglementarea cursei înarmărilor în
scopul impunerii unui anumit nivel de stab ilitate militară” (Idem, pp. 9 -10). Spre deosebire de
dezarmare, dar similar descurajării, acest tip de reglementări nu își propun depășirea societății
internaționale, ci ameliorarea funcționării acesteia, prin eliminarea elementelor destabilizatoare ale
cursei înarmării38. Proliferarea mijloacelor de nimicire în masă a readus în atenție chestiunea
negocierii nivelelor armamentelor, și a inspirat o vastă literatură de specialitate, începând cu anii
`50 ai secolului trecut, după dezamăgirea față de eforturile întreprinse în perioada interbelică.
Există o disjuncție între reglementarea proliferării verticale și a celei orizontale în ceea ce
privește armele nucleare. Prima nu face obiectul unui regim general coerent, avem de -a face cu o
serie de acorduri bilater ale, dintre care cele mai importante au fost încheiate între Statele Unite și
Uniunea Sovietică/Federația Rusă. Putem cita aici Tratatul de Limitare a Aramamentului Strategic
(SALT I și II), Tratatul de Reducere a Armamentului Strategic (START I și II), Tr atatul de
Reducere a Armamentului Ofensiv (SORT), Noul START. În ceea ce privește proliferarea
orizontală, regimul este centrat în jurul Tratatului de Neproliferare Nucleară, semnat pe 1 iulie
1968, (FAS 2010).
Statele deținătoare de arme au promis să asis te dezvoltarea industriei civile, în schimb,
celelalte acceptau să nu urmărească obținerea de tehnologii militare și să accepte controlul
exercitat de AIEA. Primele promiteau și să negocieze ”cu bună credință” nu numai dezarmarea
nucleară, dar și pe cea ge nerală, la o ”dată apropiată”, însă, dincolo de eliminarea armamentelor
excesive, acest lucru este improbabil, din cauza efectului tehnologiei nucleare și a anarhiei
internaționale39. Ambele categorii de state sunt obligate să nu transfere resurse sau tehno logie unui
stat decât dacă acesta a acceptat garanțiile Agenției și să nu sprijine prog rame nucleare militare.
Agenția Internațională pentru Energia Atomică (AIEA) gestionează mecanismul de inspecții și
raportează concluziile Consiliului de Securitate al ONU. Sistemul de garanții al Agenției este

37 Paul R. Viotti, Mark V. Kauppi, “International Relations and World Politics”, Second Edition, Prentice -Hall, New
Jersey, 2001, p. 212
38 John Baylis, Mark Smith „The Control of Weapons of Mass Destruction”, în John Baylis, James Wirtz, Colin Gray,
Eliot Cohen Strategy in the Contemporary World, Oxford University Press 2007 , p. 230 -231
39 Liliana Mincă, Controlul exporturilor strategice, instrument de stabilitate și securitate, Editura Militară,
București, 2009, p. 203.

20
destinat a oferi ”asigurări credibile” că materialele fisionabile sau facili tățile nucleare nu sunt
folosite în scopuri militare (IAEA 2010).
În absența unei schimbări radicale, cunoștințele fundamentale și infrastructura ar continua
să existe, chiar dacă toate arsenalale ar dispărea, ceea ce înseamnă că orice actor cu acces la ele ar
putea să se înarmeze și să antreneze un proces de acțiune -reacțiune în rândul celorlalți. De
asemenea, slăbiciunea principală a tratatului o reprezintă absența sancțiunilor. Practic, marile
puteri decid ce acțiuni ar urma să fie întreprinse în cazul încălcării prevederilor sale, prin Consiliul
de Securitate, dar nu neapărat40. AIEA poate verifica, dacă are la dispoziție un sistem de inspecții
eficient în statul țintă și dacă poate semnala problemele, dar atribuțiile sale se opresc aici. Statele
non-nucleare din punct de vedere militar își declară facilitățile. În consecință, măsurile de
monitorizare nu sunt lipsite de ambiguități, deoarece depind de acordul statului în cauză și în
anumite situații, s -au dovedit a fi depășite .
Dincolo de tratat, pentru a sprijini funcționarea regimului, sau cel puțin, realizarea politicii
actorilor majori au apărut o serie de formule de cooperare, mai mult sau mai puțin formalizate. În
linii mari , sunt state care și -au coordonat politicile de e mbargo tehnologic la adresa unor state-
țintă. Putem ci ta Grupul Furnizorilor Nucleari41, Regimul de Control al Tehnologiilor Rachetelor,
sau Inițiativa de Securitate în fața Proliferării42. Acest tip de cooperare este limitată ca posibilități
și pe termen lung, se poate dovedi contraproductivă, dacă nu este completată cu politici care să
rezolve problemele politico -militare ale regiunilor unde proliferarea este cea mai probabilă43.
Un alt mijloc de control al proliferării constă în garanțiile de securitate nucleară. Marile
puteri au promis să nu recurgă la armament nuclear împotriva statelor non nucleare, cu excepția
terorismului nuclear, chimic sau bacteriologic și a unui atac armat din partea unui aliat al statelor
nucleare, cu condiția respectării obligațiilor NPT44. Trebuie men ționate aici și alte tipuri de garanții

40 John Bayl is, Mark Smith „The Control of Weapons of Mass Destruction”, în John Baylis, James Wirtz, Colin Gray,
Eliot Cohen Strategy in the Contemporary World, Oxford U niversity Press 2007, p. 247 -248
41 ”The Nuclear Suppliers Group (NSG) at a Glance”, Arms Control A ssociation,
https://www.armscontrol.org/factsheets/NSG , accesat la data de 15.01.2019
42 Paul R. Viotti, Mark V. Kauppi, “International Relations and World Politics”, Second Edition, Prentice -Hall, New
Jersey, 2001, p. 240.
43 Joanna Spear, “Arms and Arms Control”, Brian White, Richard Little, Michael Smith, Issues in World Polit ics,
MacMillan, Ebbw Vale, 1997 p. 122 -123.
44 Jean Du Preez, ”The role of security assurances: is any progress possible?”, NTI, aprilie 2004,
http://www.nti.org/e_research/e3_45a.html , accesat la data de ora: 15.01.2019

21
și organizații. Alianța Nord -Atlantică, alianța dintre Statele Unite și Japonia sau Taiwan, sau
Comunitatea Europeană pentru Energia Atomic ă au drept obiective, printre altele și neproliferarea
armelor de distrugere în masă, nu numai în exterior, dar și în rândul membrilor, prin descurajarea
extinsă și prin coordonarea politicilor de apărare sau a celor din cadrul industriei nucleare civile.
Nu trebuie ignorate și tratat ele de denuclearizare regională.

I.4 Forța militară și contraproliferarea

După cum am văzut, marea slăbiciune a regimului proliferării este absența sancțiunilor
credibile. Într -un sistem anarhic, statele își rezervă dreptul de a decide obiectivele utilizării puterii
militare și sunt obligate să ur mărească politici de auto -ajutorare. De aici și ezitarea de a accepta
restricții excesive asupra autonomiei lor. Rezultă că, în general, regulile și instituțiile internaționale
vor fi vulnerabile în ceea ce privește capacitatea de a aplica politici coercit ive, fără acordul statelor.
Logica descurajării oferă o explicație suplimentară. Dacă, în trecut, era posibil de a recuge la război
împotriva unui stat revizionist, acum, o dată ce armele de distrugere în masă, în esență cele
nucleare au fost dezvoltate de către un actor, un război declanșat împotriva statului respectiv
devine improbabil. Din acest moment, marile puteri nu posedă o alternativă rezonabilă în fața unei
politici de angajare, fie ea și parțială.
Între aceste limite, au fost căutate o serie de m ăsuri militare, care și -au propus fie să
oprească politicile de înarmare înainte de producerea armelor, fie pentru a reduce efectele. Avem
de-a face cu diverse startegii defensive și ofensive, care au generat controverse pe plan
internațional, în special, între Statele Unite, Rusia sau China, dar și în cadrul NATO, sau în regiuni
tensionate, ca Orientul Mijlociu sau Asia de Est. Ele implicau programe defensive, diplomația
coercitivă , utilizarea demonstrativă sau limitată a forței armate pentru a constrânge un actor să
renunțe la o anumită politică45 sau chiar război, împotriva statelor care nu dobândiseră, încă, o
capacitate nucleară, acoperite de termenul oarecum vag de contrapoliferar e. Secțiunea de față va
prezenta măsurile defensive adoptate și conceptele de prevenție și pre -emție.

45 Robert Art, ”The Four Functions of Force”, în Robert J. Art, Robert Jervis, Intern ational Politics, Pearson, 2005, p.
164-176

22
Un prim set de programe și -au propus să descopere modalități de protejare împotriva
armelor de distrugere în masă, îndeosebi în cazul unui atac nuclear, executat cu rachete balistice.
Dilema este următoarea: capacitatea de nimi cire este atât de puternică, încât până și o apărare
eficientă în proporție de 90% este insuficientă . Rachetele balistice sunt dificil de interceptat, chiar
dacă traiectoria este previzibililă și pot fi dotate cu momeli pentru a păcăli radarele. De asemen ea,
un scut perfect ar acorda posesorului un avantaj decisiv, acela de a deține superioritate nucleară, o
situație considerată destabilizatoare. În același timp însă, sistemele defensive pot fi utile împotriva
statelor cu resurse limitate în două feluri: p ot crește costul cursei înarmării și convinge, în
consecință, potențiali rivali să nu se angajeze în politici de obținere a armelor de nimicire în masă,
ar putea intercepta atacuri de anvergură limitată, sau lansări accidentale.
Cercetarea și dezvoltarea a u apărut o dată cu rachetele respective, în anii ’50 -’60, au fost
întreprinse de mai multe state și au fost limitate prin tratatul ABM din 1972. Dezbaterile curente
se referă la proiectele Statelor Unite, care au investit cel mai mult în domeniu. Președint ele
american Ronald Reagan a promovat Inițiativa de Apărare Strategică, destinată pentru a oferi o
apărare completă, în anii ’80 care s -a dovedit nefezabilă. Deși ritmul eforturilor a încetinit după
Sfârșitul Războiului Rece, chestiunea a devenit un subiec t important pe plan internațional o dată
cu venirea la putere a administrației George W. Bush, în 2001.
Folosirea forței militare pentru supunere, în limbajul lui Art, este mult mai problematică.
Ținând cont de imperfecțiunea regimului de control al prolif erării nucleare și de limitele
sancțiunilor, în condițiile schimbărilor produse după prăbuțirea Uniunii Sovietice, oficiali și
publiciști americani, dar nu numai au promovat dublarea aranjamentelor diplomatice existente cu
politici militare active. Avem de -a face cu operațiii preventive și pre -emtive, adeseori confundate
în discursul public. Primele se referă la tentativele de a opri demersurile unui actor, înainte ca
acesta să dețină arme de nimicire în masă. Loviturile pre -emtive sunt îndreptate împotriva unui
atac iminent46.
Războiul preventiv reprezintă un instrument clasic al politicii de putere. El se bazează pe
temerea că relațiile de putere se vor schimba, în timp, în defavoarea unui actor. În consecință,
acesta din urmă poate decide să folosească forța militară atâta vre me cât deține un avantaj de

46 John Baylis, Mark Smith „The Control of Weapons of Mass Destruction”, în John Baylis, James Wirtz, Colin Gray,
Eliot Cohen Strategy in the Contemporary Worl d, Oxford University Press 2007, p 247.

23
putere. Temerile respective s -au regăsit în motivațiile care au condus, de exemplu, la declanșarea
Primului Război Mondial. Acțiunile preventive sunt problematice. Percepția care stă la baza
deciziei de a porni un război poate s ă fie eronată, fie pentru că schimbarea relațiilor de putere nu
va determina apariția unui rival, fie pentru că transformarea nu este reală, sau este supraestima tă47.
Este dificil uneori de deosebit în practică, între războaie preventive și cele ofensive și se
poate ajunge la o amplificare a tensiunilor internaționale. Cu toate acestea, în situațiile în care
rivalitățile sunt deja existente, întâlnim destul de des la acțiuni preventive. Exemple ar fi
bombardarea reactorului nuclear irakiene Osirak 1 de către aviația israeliană, în 1981, loviturile
lansate de regimul de la Bagdad împotriva instalațiilor iraniene de la Busher, atacurile americane
din Sudan și Irak, în 1998, campania din 2003 împotriva statului irakian și poate bombardamentul
israelian împotriva unei instalații siriene din 200748.
În teorie, pre -emția este o formă de apărare și aplicarea sa este justificată de iminența unei
amenințări. Diferența față de prevenire constă în context: schimbarea relațiilor de putere s -a produs
deja, iar rivalul se pr egătește de un război. Scopul utilizării forței armate este de a înfânge inamicul
înainte ca acestă să înceapă atacul și putem considera că avem de -a face cu o formă de apărare. În
dezbaterea nucleară, strategiile de acest tip, cum a fost cea a contra -forței au fost criticate deoarece
cresc riscul producerii unui conflict neintenționat, fiindcă, în sine, demonstrarea pregătirii unui
atac poate fi dificilă, necesită informații precise și o argumentație credibilă pe plan internațional49.
În același timp, trebu ie arătat că, în cazul existenței unui risc real, acțiunile pre -emtive sunt
justificate. Campania din 2003 a fost prezentată în acești termeni, dar existența unei amenințări
iminente nu a fost demonstrată convingător.
Criticile aduse funcționării regimului proliferării au condus la adoptarea unor politici care
pun un accent sporit pe utilizarea directă a forței. Deseori au fost prezentate ca alternative fie la
controlul armamentului, fie la descurajare, îndreptate împotriva ”statelor bandit”, regimuri
autor itate, conduse de lideri iraționali sau a terorisților, care nu pot fi intimidați nuclear fiindcă nu
dețin o bază teritorială. Contradicția nu este, totuși, inevitabilă. Politicile de apărare anti -rachetă
sau acțiunile preventive pot servi ca forme de sanc țiuni, în situațiile în care regulile sunt contestate,

47 Lawrence Freedman,”T he Evolution of Nuclear Strategy” , St. Martin Press, New 1981, p. 125 -127
48 John Baylis, Mark Smith „The Control of Weapons of Mass Destruction”, în John Baylis, James Wirtz, Colin Gray,
Eliot Cohen Strategy in the Contemporary Worl d, Oxford University Pr ess 2007, p. 243 -246
49 Lawrence Freedman,”The Evolution of Nuclear Strategy” , St. Martin Press, New 1981, p. 127 -130

24
compensând slăbiciunea majoră a tratatului de neproliferare nucleară. Acest lucru ar însemna, însă,
formularea unui consens din partea actorilor majori din sistemul internațional, care nu este
garantat , în condițiile actuale ale relațiilor internaționale.

I.5 Comerțul internațional

Comerțul este o acțiune umană care ne privește pe toți și care ne implică în fiecare zi.
Așadar , și regulile car e guvernează această acțiune ne privesc și ne implică pe toți, chiar dacă nu
în aceeași măsură. Comerțul internațional are efecte asupra cetățe nilor în cel puțin două moduri:
 Comerțul internațional ramifică oferta de bunuri și servicii disponibile. Acest fapt conduce
de obicei la scăderea prețului produselor da torită creșterii concurenței;
 Accesul la materii prime și materiale mai ieftine, tehnologie mai eficientă și la o piață
lărgită crește competitivitatea companiilor autohtone și conduce la sporirea ratei de
investiții, la creștere economică și la crearea d e noi locuri de muncă. Acest aspect din urmă
interesează în mod deosebit pe cetățenii Uniunii Europene deoarece 20% din locurile de
muncă existente în Uniunea Europeană se datorează activităților de export.
În sens economic, definim comerțul ca fiind acea activitate având ca scop schimbul
voluntar de bunuri și/sau servicii, prin acestea realizându -se circulația de la producător la
consumator. Realitate a vieții economicosociale, comerțul concretizează astfel, în conținutul său,
un ansamblu de reguli care exprimă, într -o manieră juridico -economică – circulația bunurilor de la
consumator la producător. Comerțul reprezintă astfel o activitate care, prin specificul ei de practi că
repetată încă de la apariția umanității, a dobândit și trăsăturile unei profesii.50
O definiție a sintagmei “comerț international” regăsite în Dicționarul de Relații Economice
Internațioanale ar fi: “component ă a circuitului economic mondial, care are ca obiect schimbul de
produse și servicii. În ultimele trei, patru decenii comerțul internațional se caracterizează, pe de o
parte, printr -o evoluție dinamică, de regulă superioară celei a producției mondiale, o s tructura în

50 Claudia Dobre, “Comerț Internațional”, Ediția a III -a, Editura UNIVERSITARĂ Craiova, 2013, Editura
PROUNIVERSITARĂ București, 2013

25
permanentă diversificare, iar pe de altă parte printr -o participare inegală a diferitelor țări și grupuri
de țări. Pentru a se urmări schimbările din structura de mărfuri a comerțului internațional, acestea
au fost clasificate pe grupe mari, în funcție de criteriile stabilite în Convenția de la Bruxelles, din
1950 : origine (minerală, vegetală și animală) și grad de prelucrare (materii prime, semifabricate,
produse finite) . Evoluția comețului internațional oglindește modificările structurale care au loc în
producția mondială, un rol hotărâtor revenind progresului tehnico -științific, care a determinat o
adâncire a diviziunii internaționale a muncii și a interdependențelor economice dintre state.
Evoluția structurii comerțului internațional se carac terizeaza prin permanenta și rapida îmbogățire
a nomenclatorului de produse comercializate pe piața mondială, schibarea continuă a structurii
acestuia, concomitent cu reducerea duratei medii de viață a produselor aflate în circuitul comercial
internațional .”51

I.5.1 Producția de armament

Producția de armament este reglementată de Legea nr. 295/2 004, p rivind regimul armelor
și munițiilor, de H otărârea de Guvern nr. 130/2005, p rivind aprobarea normelor metodologice de
implementare a Legii nr. 295/2004, Hotărârea de Guver n nr. 679/1997. Pentru aprobarea
Regulamentului armelor de foc și al munițiilor, și Lege a nr. 131/199 6, p rivind regimul
monopolului de stat. În conformitate cu această legislație, Ministerul Economiei și Comerțului
(MEC) este răspunzător pentru autorizarea producției de armament și trebuie să se asigure că
întreaga producție este marcată și înregistrată în mod core spunzător. Marcajele trebuie să indice
țara de origine, producătorul, categoria de armament, anu l de fabricație și cantitatea d e arme de
acel ti p fabricate în anul respectiv.52 Trebuie să existe registre speciale cu date despre toți
producătorii și toate armele fabricate în România, registre aflate în custodia Inspectoratului
General al Poliției R omâne.53 Producătorul are obligaț ia de a păstra timp de zece ani documentele

51 Prof. univ. dr. George Marin, Prof. univ. dr. Alexandru Puiu, Mircea Șerb, “ Dicționar de Relații Economice
Internaționale”, Editura ENCICLOPEDICĂ, București, 1993, pg. 139 -141.
52 Art. 89, Legea nr. 295/2004
53 Art. 89 și Art. 90, Legea nr. 295/2004.

26
de referință ale armamentului și muniției produse, după care aceste documente trec în arhiva
Poliției Române.
Înainte de 1 ianuarie 2007, Legea nr. 387/2003, Privind regimu l de control al exporturilor
de produse și tehnologii cu dublă utilizare, le impunea producătorilor și intermediarilor de produse
cu dublă utilizar e să se înregistreze la ANCEX.54 În Ordonanța de Urgență nr.129/2006 nu pare să
existe nici o prevedere în acest sens.
În legislația principală nu se fa ce nici o referire la controlul dublă utilizare.55 Pentru a se
evita confuziile, Guvernul României ar trebui ia în considerare posibilitatea revizuirii legislației
aplicabile, pentru a include în aceasta prevederi specifice referitoare la producția autoriza tă.

I.5.2 Procesul de autorizare a transferurilor

Procesul de autorizare a transferurilor de produse și teh nologii cu dublă utilizare nu a
corespuns întotdeauna celor mai bune practici internaționale. De fapt, în anii ‘90, exporturi
semnificative de arme din România au ajuns în zone sensibile și la utilizatori finali aflați sub
embargo. Potrivit Amnesty Interna tional, în 1997, armata din Rw anda a primit 80 de tone de
armament din România, i nclusiv mitraliere și muniție.56 O investigație ONU datând din 2000 a
arătat că, în perioada 1996 -1999, cantități importante de S ALW și de muniție provenite din
România au fost redirecționate către forțele UNITA din Ango la, prin intermediul unor false
certificate de utilizatori finali emise de guvernele statelor Togo și B urkina Faso.57 Diver se
companii cu sediul în terțe țări au jucat un rol crucial în interm edierea acestor schimburi.58 În plus,
s-a raportat în mai multe instanțe că, în luna mai 200 1, 20.000 de arme AK -47 au fost expediate

54 Art. 8 (i) și Art. 10, Legea nr. 387/2003
55 O.U.G. Nr. 158/1999; O.U.G. nr. 129/2006.
56 Rwanda – The hidden violence: “disappearances” and killings continue (Ruanda – Violența ascunsă: „disparițiile”
și crimele continuă), Amnesty International, 23 iunie 1998, p. 10
57 Op cit, Mariani, B. și Hirst, C., p.152; UN Final Report of the Monitoring Mechanism on Angola Sanctions (Raport
final ONU asupra mecanismului de monitorizare a sancțiunilor aplicate în Angola), S/2000/1225, 21 decembrie
2000.
58 Starco Investment and Trade, cu sediul în Israel, și East European Shipping Corporation, companie având sediul
în Bahamas și reprezentată în Europa de Trade Investment International Limited, companie cu sediul în Regatul
Unit.

27
din România în Uganda, de unde se p resupune că au ajuns la trupele rebele din Republica
Democrată Congo, deși acest transfer nu a fost confirmat oficial de către repre zentanții Guvernului
României.59 Aceste exemple arată că sistemul de control al transferurilor din România nu a fost
capabil, în trecut, să împie dice situația în care cantități importante de arme au ajuns în regiuni unde
existau încă lcări ale drepturilor omului și conflicte.
De la afacerea Uganda, s -ar părea că sistemul de au torizare folosit în România s -a
îmbunătățit, respectân du-se astfel angajamentul, până at unci retoric, de a se alinia la standarde
înalte de control și la Codul UE. Cu toate acestea, rapoartele r eferitoare la exporturile de arme la
nivel național puse la dispoziția echipei de cercetători de către ANCEX arată c ă în perioada 2002 –
2004 s -au acordat totuși licențe de export către destinații sensibile, printre care Eritreea, Etio pia,
Irak, Israel și Pakistan.
ANCEX, agenție guvernamentală subordonată Ministerului Afacerilor Externe (MAE),
este principala autoritate în domeniul acordării de licențe și răspunde de eliberarea de autorizații
pentru comerțul cu produse militare.60 Cu toate acestea, autorizațiile pentru agenții economici
subordonați instituțiilor din sistemul de apărare și securitate națională sunt eliberate separat de
către Ministe rul Apărării Naționale (MApN).61 Autorizațiile indică tipul transferului pe care îl
poate face comerciantul respectiv (de exemplu, import, export sau intermediere), precum și
categoriile de produse militare ce pot fi comercializate. Cererile pentru obținerea de autorizații
pentru comerțul cu produse militare trebuie aprobate sau respinse în termen de 60 de zile de la
depunere a cererii.62 Autorizațiile sunt valabile un an de la data emiterii și prin urmare fac obiectul
unei revizii anuale.63

59 ‘Leftover arms fuel continent's ruinous wars – Cold War surplus wreaks havoc’ („Armele rămase alimentează
războaiele distrugătoare ale continentului – Rămășițele Războiului Rece fac dezastre”), Paul Salopek, Chicago
Tribune, 23 decembrie 2001; Small Arms and Human Rights: The Need for Global Action – A Human Rights Watch
Briefing Paper for the UN Biennial Meeting on Small Arms (Armele de calibru mic și drepturile omului: nevoia de
măsuri globale – Lucrare de analiză referitoare la protecția drepturilor omului prezentată la Bienala ONU pe tema
armelor de calibru mic), la <http://www.hrw.org/backgrounder/arms/small -arms-070703 -03.htm >, accesat la pe
data de 20.01.2019
60 Statutul și structura de raportare ale agenției au fost stabilite prin Art. 3 din Legea nr. 387/2003 și actualizate în
Art. 4 al O.U.G. nr . 129/2006. Înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 387/2003, agenția se numea Agenția
Națională de Control al Exporturilor Strategice și al Interzicerii Armelor Chimice (ANCESIAC).
61 Art. 21 (b) și Art. 26 (1), O.U.G. nr. 158/1999.
62 Art. 12 (4), O.U.G . nr. 158/1999.
63 Art. 15 (1), O.U.G. nr. 158/1999.

28
După ce primesc autorizația de a face comerț, comercianții pot solicita două tipuri de
licențe pentru im portul sau exportul direct de produse militare: licențe individuale sau licențe
globale „individuale deschise” .64 O licență individuală îi dă dreptul unei persoane juridice
specificate din România să comercializeze un volum specificat dintr -o anumită categ orie de
produse militare, având un singur partener străin în actul comercial. O licență globală îi dă dreptul
unei persoane juridice specificate din România să comercializeze un volum nerestricționat din una
sau mai multe categorii de produse militare, avâ nd unul sau mai mulți parteneri specificați în actul
comercial. Comercianții care doresc să se implice în activități de intermediere a transferurilor nu
pot solicit a decât o licență individuală.65 Legislația actuală nu precizează în ce cazuri este permisă
eliberarea de licențe globale în locul celor individuale. Atâta timp cât această situație nu se
schimbă, conform ANCEX, la acordarea unei licențe globale pentru produse militare sunt luate în
considerare gradul de risc al bunurilor ce urmează a fi comercial izate și istoricul comerciantului.66
De asemenea, legislația existentă pare să nu impună nici un fel de restricții asupra numărului de
transporturi ce pot fi făcute în baza unei licențe, fie ea globală sau individuală.
Toate permisele pentru activități de t ranzit și transbordare sunt eliberate de la caz la caz și
nu există prevederi referitoare la permise globale pentru aceste tipuri de transferuri. Toate licențele,
precum și permisele pentru transferuri necomerciale, sunt valabile cel mult un an. Permisele de
tranzit și transbordare sunt valabile cel mult 45 de zile.67

64 Art. 12, O.U.G. nr. 158/1999.
65 Art. 12 (2), O.U.G. nr. 158/1999.
66 Op cit, interviu: Paul Pașnicu.
67 Art. 15 (2/3), O.U.G. nr. 158/1999.

29
CAPITOLUL II
Implicarea Uniunii Europene în comerțul internațional cu armament

În acest capitol voi prezenta pe larg termenul “SALW ”, care face referire la armamentul
ușor, arme de foc și arme de calibru mic, cuprinzând toate informațiile necesare înțelegerii
conceptului. Privind această noțiune, de o importanță majoră este și programul de acțiune al ONU
asupra SALW care va fi explicit prezentat în capitol. De asemenea, atât diferitele c ontroale ale
fabricării sau exportului armelor și gestionarea stocurilor, cât și eliminarea responsabilă a
acestora, constituie o ramură esențială, anume punerea în aplicare a normelor, regăsită cu
predilecție în acest capitol. Scopul este acela de a înțel ege în ce măsură va fi luată în considerare
cooperarea priv ind SALW, atât la nivel internaț ional, cât și la nivel regional.

În sensul prezentei comunicări, termenul „SALW”68 este utilizat cu referire la armele de
calitate militară, iar termenul „arme de foc”69 este utilizat în mod expres pentru a include armele
de foc de uz civil.
Combaterea efectivă a fabricării, deturnării, comerțului și a traficului ilicite de arme de
foc/SALW și de muniții ale acestora necesită stabilirea, implementarea, punerea în ap licare și

68 Armele de calibru mic și armamentul ușor (SALW) și munițiile acestora sunt arme de calitate militară; acestea
includ:
(a) arme de calibru mic: puști de asalt; puști semi -automate și carabine de calitate militară; revolvere și
pistoale semi -automate de c alitate militară; mitraliere ușoare; puști mitraliere, inclusiv pistoale -mitralieră;
(b) armament ușor: mitraliere grele; tunuri, obuziere și mortiere cu calibru mai mic de 100 mm; aruncătoare
de grenade; tunuri fără recul; rachete lansate de la umăr și a lte sisteme antitanc și de apărare aeriană care
lansează proiectile, inclusiv MANPAD, toate cu condiția să poată fi purtate de o persoană sau de un echipaj;
(c) piese pentru SALW;
(d) accesorii pentru SALW (precum binoclu pentru vedere nocturnă, amortizo are etc.); și
(e) muniții pentru SALW.
Această definiție nu aduce atingere niciunei definiții viitoare a SALW convenite la nivel internațional.
69 Termenul „arme de foc” are un sens mai larg care acoperă atât armele de foc de uz civil, cât și armele de foc de
calitate militară. Protocolul ONU privind armele de foc definește o armă de foc drept orice armă portabilă cu țeavă
care poate expulza, este concepută să expulzeze sau poate fi transformată să expulzeze o alice, un glonț sau un
proiectil prin acțiunea unui exploziv, excluzând armele de foc antice sau replicile acestora. Trebuie reținut că unele
arme ușoare, precum lansatoarele de rachetă, nu sunt arme de foc. Prin urmare, termenul „arme de foc” nu
acoperă toate SALW.

30
comunicarea unor norme și reguli de către agențiile guvernamentale și de către actorii de la nivel
național, regional și global. Sunt necesare acțiuni care să vizeze toate etapele ciclului de viață al
armelor de foc/SALW și al munițiilor: fabrica rea, exportul, stocarea și eliminarea.
În conformitate cu strategia globală pentru politică externă și de securitate comună a
Uniunii Europene și cu principiile acesteia , precum și în conformitate cu Agenda europeană
privind securitatea, UE încearcă să m ențină și să protejeze un mediu pașnic și sigur pentru cetățenii
săi și să sprijine securitatea și să stimuleze dezvoltarea în vecinătatea sa și în întreaga lume. În
acest scop, strategia este orientată în funcție de următoarele principii:
 unitate – adopta rea unei abordări comune și coordonate la nivelul politicilor externe, între
statele membre și UE, precum și între politicile interne și cele externe;
 promovarea cooperării și a parteneriatului la toate nivelurile;
 asumarea răspunderii în legătură cu reg iunile prioritare, în special cele care pot reprezenta
o amenințare pentru securitatea UE și cele cu cea mai mare probabilitate de a beneficia de
acțiuni ale UE;
 promovarea unei ordini de cooperare la nivel global bazată pe norme, având ca principiu
esenț ial multilateralismul și ONU ca element central, cu respectarea dreptului internațional,
inclusiv a legislației privind drepturile omului și a dreptului internațional umanitar, în
vederea creării unei lumi pașnice și durabile; și
 includerea aspectelor de gen și diversitate în proiectele și acțiunile de control al SALW.

II.1 Consolidarea cadrului normativ pentru controlul armelor de foc și al SALW
ilicite

Programul de acțiune al ONU privind SALW (PA ONU)70 oferă în continuare un
instrument cuprinzător, reprezentând singurul cadru universal pentru a răspunde amenințărilor
reprezentate de SALW ilicite. Instrumentul internațional de urmărire (ITI)71 este un instrument

70 http://www.un.org/events/smallarms2006/pdf/192.15%20(E).pdf , accesat la data de 27.03.2019
71 http://www.poa -iss.org/Inte rnationalTracing/InternationalTracing.aspx,accesat la data de 27.03.2019

31
obligatoriu din punct de vedere politic, care subliniază cerințele și oferă un standard global privind
marcarea, ținerea evidențelor și urmărirea SALW. Principalul obiectiv al strategiei revizuite a UE
rămâne punerea în aplicare pe deplin și eficace a PA ONU și a ITI la nivel național, regional ș i
global. Prin urmare, această comunicare prezintă măsurile de îmbunătățire a punerii în aplicare a
PA ONU la nivel național și regional în cadrul UE. Propune, de asemenea, cooperare și asistență
în alte regiuni ale lumii și la nivel global.
Acțiune :
UE va sprijini în continuare cooperarea și asistența pentru punerea în aplicare a PA ONU,
concentrându -se pe cooperarea regională, va participa în continuare și va sprijini coordonarea cu
alți donatori. Acest sprijin va include colectarea și distrugerea surplus ului de SALW și de muniții,
securitatea fizică și gestionarea stocurilor pentru SALW și muniție, consolidarea capacităților
pentru marcare, ținerea evidențelor și urmărire, consolidarea capacităților pentru controlul
exportului de arme, consolidarea capaci tăților pentru aplicarea legii în combaterea traficului ilicit,
sprijin pentru monitorizarea embargoului și urmărirea armelor deturnate.
Etapele urm ătoare :
În cadrul PA ONU, noile proiecte vor lua în considerare o analiză și o evaluare
cuprinzătoare, efect uate de către Înaltul Reprezentant, privind impactul și eficacitatea proiectelor
de control al SALW din cadrul strategiei din 2005 privind SALW în perioada 2005 -2017.

II.2 Tratatul privind comerțul cu arme

Obiectivul Tratatului privind comerțul cu arme (TCA)72 constă în instituirea de standarde
internaționale la cel mai înalt nivel pentru reglementarea sau îmbunătățirea reglementării
comerțului internațional cu arme convenționale (inclusiv SALW) și în prevenirea și eradicarea
comerțului ilicit cu arme convenți onale, precum și în prevenirea deturnării acestora.

72 https://www.un.org/disarmament/att/ , accesat la data 27.03.2019

32
II.3 Protoco lul ONU privind armele de foc

Obiectivul Protocolului ONU privind armele de foc73 este de a facilita și de a consolida
cooperarea în vederea prevenirii, combaterii și eradicării fabricării i licite și a traficului de arme de
foc. Comisia a negociat și a semnat protocolul în numele UE în 2002. După adoptarea unor norme
mai puternice privind transferurile de arme de foc de uz civil, atât în interiorul Uniunii, cât și în
afara acesteia, UE a putu t să îl ratifice în 2014.74
UE va sprijini în continuare punerea în aplicare a pr otocolului ONU privind armele de foc
și mecanismul de revizuire a acestuia și va consolida în continuare capacitățile țărilor și
subregiunilor partenere în vederea implementării efective a controlului armelor de foc, în
conformitate cu protocolul. În special, Comisia invită statele membre să pună pe deplin în aplicare
Recomandarea sa din 17 aprilie 2018 privind măsuri imediate pentru îmbunătățirea securității
măsuril or de export, import și tranzit pentru armele de foc, piese și componente esențiale ale
acestora, precum și muniții.75

II.4 Obiectivele ONU de dezvoltare durabila

Extinderea ilegală și necontrolată a SALW amenință să alimenteze și să prelungească
conflic tele armate și violența armată, având efecte negative asupra bunei guvernanțe, legii și
ordinii, accesului la educație, serviciilor medicale, justiție și alte drepturi civile. Legăturile dintre
violență, conflicte armate și un nivel scăzut al dezvoltării s unt bine stabilite. Prin obiectivul 16.4
din cadrul Obiectivelor ONU de dezvoltare durabilă (SDG)76 , statele s -au angajat ca, până în 2030,

73 Protocol împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de
muniții, adițional la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate (UNTOC);
74 JO L 89, 25.3.2014, P.7; https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2014:089:FULL&from=ES , accesat la data 28.03.2019
75 Documentul COM(2018) 2197, final. https://ec.europa.eu/home -affairs/sites/homeaffairs/files/what -we-
do/policies/european -agenda -security/20180417_commiss ion-recommendation -immediate -steps -improve –
security -firearms -ammunition_en.pdf , accesat la data 28.03.2019
76 https://www.un.org/sustainabledevelopment/sustainable -deve lopment -goals/

33
să reducă semnificativ fluxurile financiare și de arme ilicite, să consolideze recuperarea și
înapoierea bunurilor f urate și să combată toate formele de criminalitate organizată. Prin urmare,
scopul strategiei ar trebui să fie reducerea și prevenirea efectelor negative a comerțului ilicit de
SALW și muniții ale acestora asupra dezvoltării durabile.
UE va contribui la ef orturile de realizare a SDG ale ONU, inclusive SDG 16.4 (reducerea
semnificativ ă a fluxurilor ileale de arme până în 2030), ajungând statele și regiunile să formuleze
și să pună în aplicare indicatori naționali și regionali.

II.5 Norme UE mai puternice

În afara normelor UE existente, Consiliul este invitat să examineze o nouă decizie care să
vizeze îmbunătățirea trasabilității SALW, îmbunătățirea documentației privind utilizarea finală în
cadrul controlului exporturilor de SALW și schimbul de informații privind deturnările. UE va
continua, de asemenea, să propună o clauză standard privind controlul SALW în acordurile sale
de parteneriat și cele comerciale cu alte țări. Clauza ar putea fi actualizată în conformitate cu noua
strategie.
UE va continua să int roducă o clauză standard privind controlul SALW în acordurile de
parteneriat și cele comerciale cu alte țări. Consiliul este invitat să examineze o decizie privind
marcarea tuturor SALW pentru îmbunătățirea transabilității, conform dispozițiilor Directivei
91/477/CEE77, Comisia va adopta un act delegat privind schimbul de informații referitoare la
autorizațiile de transfer a armelor de foc de uz civil într -un alt stat membru și instituirea unui sistem
electronic prin intermediul căruia statele membre să poat ă partaja aceste informații.

77 Art. 13.5 din Directiva 91/477 prevede adoptarea acestui act de punere în aplicare până la 14 septembrie 2018.
https://eur -lex.europ a.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:01991L0477 -20170613&from=en , accesat la
28.03.2019

34
II.6 Punerea în aplicare a normelor în diferitele etape ale ciclului de viață al armelor
de foc/SALW
II.6.1 Controlul fabricării armelor de foc și a SALW

În UE, fabricarea armelor de foc și a SALW, a pieselor, accesoriilor și munițiilor acestora
este bine reglementată și normele care reglementează depozitarea SALW și a munițiilor acestora
au scopul de a reduce la minimum riscurile de deturnare.
Progresele înregistrate în proiectarea armelor de foc și a SALW, cum ar fi utilizarea din ce
în ce mai mare a carcaselor din polimer și a conceptelor modulare riscă să submineze instrumentul
internațional de urmărire (ITI) care reprezintă standardul global privind ma rcarea SALW. Trebuie
luate măsuri pentru actualizarea ITI78 luând în considerare aceste progrese.79
UE încurajează și sprijină cercetarea și dezvoltarea tehnologiei și a caracteristicilor de
design în scopul reducerii riscului deturnării, traficului și utilizării neautorizate a armelor de foc și
a SALW, precum și a munițiilor acestora. Aceasta promovează aplicarea noilor tehnologii pentru
o gestionare mai eficace a stocurilor de SALW, pentru controlul utilizării, marcarea, etichetarea,
ținerea evidențelo r și urmărirea acestora.
UE va aborda în continuare problema fabricări ilicite a armelor de foc și a munițiilor.
Metodele de fabricare ilicită sunt în permanentă evoluție și pot fi facilitate prin utilizarea de piese
imprimate 3 -D. Printre acestea se număr ă reactivarea ilegală a armelor de foc dezactivate,
producția artizanală și transformarea ilegală a armelor de alarmă sau de semnalizare concepute
pentru cartușe oarbe sau arme de tip Flobert, transformarea ilegală a muniției și utilizarea ilegală
a instru mentelor de reîncărcare. Comisia va monitoriza îndeaproape punerea în aplicare a viitorului
său act de punere în aplicare de stabilire a specificațiilor tehnice pentru armele de semnalizare de
alarmă pentru aplicarea Directivei 91/477/CEE80 privind controlu l achiziționării și deținerii de

78 http://www.weaponslaw.org/instruments/2005 -international -tracing -instrument , accesat la data de 28.03.2019
79 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017D0633&from=ES , accesat la data de
28.03.2019
80 91/47 7/CEE, https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l14011&from=RO , accesat
pe data de 28.03.2019

35
arme81. Având în vedere că marcarea și ținerea unor evidențe amănunțite sunt vitale pentru reușita
urmăririi, UE va sprijini în continuare punerea pe deplin în aplicare a instrumentului internațional
de urmărire (ITI).
La n ivel global, pentru menținerea și creșterea eficacității ITI, UE și statele membre ale
acesteia vor lua măsuri propunând luarea în considerare a unei anexe la ITI având în vedere
evoluțiile din domeniul proiectării SALW, cum ar fi arhitectura modulară și c arcasele din polimer .
UE va utiliza instrumentele relevante pentru a sprijini cercetarea și dezvoltarea în domeniul
tehnologiei fiabile și eficiente din punctul de vedere al costurilor în vederea asigurării SALW și a
munițiilor acestora, precum și pentru r educerea riscului de deturnare.

II.6.2 Controale ale exporturilor de SALW și de muniții ale acestora

UE și statele sale membre sprijină punerea în aplicare și universalizarea Tratatului privind
comerțul cu arme. Dezvoltând punerea în aplicare a Tratatului privind comerțul cu arme, UE
combate deturnarea, sprijinind capacitățile de identificare a punctelor de deturnare prin intermediul
urmăririi, utilizând mai eficient sistemele de schimb de informații și reducând riscul unor deturnări
viitoare pri n întreruperea furnizării către factorii de deturnare identificați în cadrul controlului
exporturilor de arme.
UE va promova în continuare controlul responsabil și eficace al exporturilor de arme în
vecinătatea UE, în conformitate cu Poziția comună 2008/94 4/PESC82 pentru armele de calitate
militară și cu Regulamentul (UE) nr. 258/201283 pentru arme de foc de uz civil; și

81 Articolul 10.4 al Directivei (UE) 2017/853 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 mai 2017 de modificare
a Directivei 91/477/CEE a Consiliului privind controlul achiziționării și deținerii de arme (JO L 137, 24.5.2017, p. 22).
82 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008E0944&from=RO , accesat la data
06.04.2019
83 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012R0258&from=ro , accesat la data
06.04.2019

36
Înaltul Reprezentant și statele membre vor asigura punerea în aplicare corectă și completă
a Poziției comune 2003/468/CFSP84 privind controlu l brokerajului cu armament.
Comisia monitorizează în continuare sistemul UE și necesitatea unor posibile îmbunătățiri
ale autorizațiilor de export și ale măsurilor de import și tranzit pentru arme de foc de uz civil,
piesele, componentele și munițiile aces tora, după cum se indică în raportul adoptat de către
Comisi e la data de 12 decembrie 201785. Consiliul este invitat să ia în considerare adoptarea unei
decizii privind certificatele de utilizator final pentru exporturile de SALW, având în vedere
activități le OSCE în această privi nță. În acord cu statele membre, SEAE va îmbunătăți capac itățile
sistemului online COARM86 pentru schimbul de informații relevante pentru evaluarea riscului de
deturnare între autoritățile statelor membre responsabile de controlul ex porturilor în contextul
autorizării exporturilor, luând în considerare nivelul de securitat e al sistemului și informațiile.
Având în vedere că Recomandare a Comisiei din 17 aprilie 201887 are un domeniu de
aplicare limitat, în cadrul evaluării riscurilor înaintea acordării unei autorizații de export pentru
SALW și muniții, statele membre vor lua în considerare registrele de deturnare ale destinata rilor
și intermediarilor vizați.
Având în vedere că Recomandarea Comisiei din 17 aprilie 2018 are un domeniul de
aplicare limitat, statele membre sunt invitate să utilizeze Sistemul european de informații cu privire
la cazierele judiciare (ECRIS) și viitorul sistem ECRIS -TCN (privind resortisanții țărilor terțe)
pentru a se asigura că informațiile din cazierele ju diciare referitoare la entitățile/persoanele
condamnate pentru trafic de arme sunt disponibile autorităților de control al exporturilor de arme

84 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32003E0468&from=EN , accesat la data
06.04.2019
85 Documentul CO M(2017) 737 final. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0737&rid=10 , accesat la data de 06.04.2019
86 Platformă online pentru schimbul de informații între autoritățile statelor membre responsabile de controlul
exporturilor instituită în cadrul Grupului de luc ru pentru exportul de arme convenționale (COARM) al Consiliului.
Grupul de lucru pentru exportul de arme convenționale se ocupă de activități privind controlul exporturilor de
arme convenționale. Acesta funcționează totodată ca un forum în care statele mem bre comunică și fac schimb de
informații cu privire la politicile lor de export către țările care nu fac parte din UE și cu privire la respingerea la nivel
național a cererilor privind autorizații de export către țările care nu fac parte din UE.
87 Document ul C(2018) 2197 final . https://ec.europa.e u/home -affairs/sites/homeaffairs/files/what -we-
do/policies/european -agenda -security/20180417_commission -recommendation -immediate -steps -improve –
security -firearms -ammunition_en.pdf , accesat la data de 06.04.2019

37
pentru a fi utilizate în evaluarea riscurilor efectuată de acestea în privința cererilor de autorizare
pentru te hnologie și echipamente militare.

II.6.3 Gestionarea sigură a stocurilor de SALW și muniții

Gestionarea sigură a stocurilor naționale de arme de calibru mic și de muniții reprezintă un
instrument pentru combaterea proliferării ilicite a acestora. Un nive l scăzut de securitate a
stocurilor reprezintă un factor esențial care permite deturnarea armelor și munițiilor de pe piețele
legale către piețele ilegale. Securitatea stocurilor este îndeosebi precară în statele afectate de
conflicte violente sau caracter izate de o guvernanță slabă.
UE și statele sale membre vor ajuta în continuare alte țări pentru îmbunătățirea gestionării
și a securității stocurilor deținute de stat prin consolidarea cadrelor legislative și administrative
naționale și a instituțiilor car e reglementează furnizarea legală și gestionarea stocurilor de SALW
și muniții pentru forțele de apărare și de securitate, acordând o atenție specială marcării și
înregistrării acestora; și
UE va promova și va pune în aplicare standarde și bune practici pe ntru gestionarea armelor
de calibru mic [standardele internaționale pentru controlul armelor de calibru mic (ISACS)]88 și a
munițiilor [orientările tehnice internaționale privind muniția (IATG)]89.

II.6.4 Eliminarea responsabilă a SALW și a munițiilor acestora

Surplusurile de SALW și de muniții apar atunci când stocurile depășesc nevoile imediate
și previzionate. De asemenea, armele ilicite care sunt confiscate sau colectate în contextul
colectării voluntare sau al dezarmării, al campaniilor de demobil izare și de reintegrare ajung
adesea să fie incluse în stocuri. Singura modalitate de eliminare a riscului deturnării acestor

88 http: //www.isacs.org/ , accesat pe data de 06.04.2019
89 https://www.un.org/disarmament/convarms/ammunition/iatg/ , accesat pe data de 06.04.2019

38
surplusuri o reprezintă eliminarea responsabilă a acestora, de preferat prin distrugere, deoarece
dezactivarea poate fi reversibil ă dacă nu este efectuată conform standardelor corespunzătoare.
Înaintea distrugerii armelor de foc confiscate și colectate, marcarea acestora trebuie înregistrată
pentru a permite urmărirea sau alte investigații privind originea acestora90. Comisia a adopta t
orientări comune privind standarde le și tehnicile de dezactivare91 care pot fi utilizate ca model
global pentru dezactivarea sigură și ireversibilă a armelor de foc.
UE și statele sale membre vor promova și vor furniza asistență pentru eliminarea
responsa bilă a surplusului de SALW și de muniții, a SALW și a munițiilor confiscate și recuperate
în alt m od, preferabil prin distrugere și pentru a garanta că armele de foc dezactivate sunt în mod
ireversibil nefuncționale, Comisia, împreună cu Înaltul Reprezenta nt și statele membre, vor
promova în străinătate standardele UE privind dezactivarea armelor de foc, inclusiv prin
intermediul cooperării cu state terțe.

II.6.5 Aspecte transversale

UE și statele sale membre se angajează să îmbunătățească coordonarea acțiunilor și
inițiativelor lor în lupta împotriva traficului de arme de foc, pentru exploatarea sinergiilor, pentru
consolidarea interoperabilității dintre bazele de date relevante și al te sisteme de informații, precum
și pentru prevenirea suprapunerii eforturilor.
Îmbunătățirea schimbului de informații, cercetarea, colectarea și analiza datelor privind
diferitele aspecte ale traficului de arme de foc și ale infracționalității care impli că arme sunt
esențiale pentru a obține un tablou bun al informațiilor și pentru a fi permanent la curent cu nevoile
de securitate în evoluție. Este necesară îmbunătățirea utilizării instrumentelor existente și a
evaluării posibilelor sinergii și interopera bilității dintre bazele de date existente pentru aplicarea
dreptului UE și a dreptului internațional pentru monitorizarea traficului de SALW, între altele prin

90 JO L 89, 25.3.2014
91 Regulamentul de punere în aplicare (UE)2018/337 al Comisiei din 5 martie 2018 de modificare a Regulamentului
de punere în aplicare (UE) 2015/2403 de elaborare a unor orientări comune privind standardele și tehnicile de
dezactivare, pentru a garanta că armele de foc dezact ivate sunt în mod ireversibil nefuncționale (JO L 333,
19.12.2015, p. 62).

39
colectarea, analizarea și partajarea informațiilor relevante. Europol și Agenția Europeană pentr u
Poliția de Frontieră și Garda de Coastă (EBCGA) pot juca un rol în acest domeniu și, de asemenea,
trebuie încurajată utilizarea în continuare a sistemului iARMS.
UE va încuraja utilizarea în continuare a sistemului Iarms. Comisia va continua cooperarea
cu Europol, INTERPOL și statele membre pentru consolidarea sinergiilor și interacțiunilor dintre
Sistemu l de informații Schengen (SIS)92 și registrul de arme ilicite și sistemul de gestionare a
urmăririi ale Interpol (iARMS)93 în vederea acțiunilor subsecven te prevăzute în Planul de acțiune
al UE împotriva traficului și utilizării ilici te de arme de foc și explozivi94.
Comisia va continua să sprijine și să promoveze cercetarea și acțiunile împotriva traficului
de arme de foc și a infracționalității aferente pr in intermediul instrumentelor de finanțare
disponibile95

II.7 Conformitate prin monitorizare și punere în aplicare

UE are o poziție unică ce o ajută să perturbe piețele infracționale prin activitățile sale
legislative și operaționale, incluzând cooperarea polițienească și vamală și fluxurile de finanțare,
precum și prin cooperare și angajamente cu alte țări și organizații internaționale din domeniul
aplicării legii96. Europol și Agenția Europeană pentru Poliția de Frontieră și Garda de Coastă
(EBCGA) pot ju ca un rol în acest domeniu.

92 Sisteme de informații mai puternice și mai inteligente în materie de frontiere și de securitate, Comunicare a
Comisiei către P arlamentul European și Consiliu COM(2016) https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016DC0205&from=EN , accesat la data 07.04.2019
93 https://www.interpol.int/Crime -areas/Firearms -trafficking/INTERPOL -Illicit -Arms -Records -and-tracing –
Management -System -iARMS , accesat la data de 07.04.2019
94 Planul de acți une al UE împotriva traficului și utilizării ilegale de arme de foc și explozivi, 2 decembrie 2015,
COM(2015), 624 final. https://ec.europa.eu/transparency/regd oc/rep/1/2015/EN/1 -2015 -624-EN-F1-1.PDF ,
accesat la data de 07.04.2019
95 https://ec.europa.eu/home -affairs/financing/f undings/security -and-safeguarding -liberties/internal -security –
fund -police_en , accesat la data de 07.04.2019
96 În sensul prezentei strategii, termenul „asigurarea respectării legii” se referă la activitatea poliției, a poliției de
frontieră și a gărzii de c oastă, precum și a vămilor.

40
Cooperarea operațională reprezintă unul dintre pilonii acțiunilor UE din cadrul Agendei
europene privind securitatea. Începând cu perioada 2014 -2017, ciclul de politici multianuale ale
Europol privind formele grave de criminalit ate internațională și criminalitatea organizată include
combaterea traficului de arme de foc printre domeniile prioritare privind criminalitatea în care
trebuie consolidată cooperarea pentru a asigura respectarea legii97. Această prioritate a fost
menținută în noul ciclu de politici (2018 -2021) privind formele grave de criminalitate
internațională și criminalitatea organizată98. În anul 2017, proiectul Europol de analiză a armelor
și explozivilor a primit un număr semnificativ mai mare de contribuți i decât în 2016, sprijinind
astfel în mod proactiv acțiunile de investigare.
Informațiile privind traficul de arme de foc/SALW sunt, de asemenea, comunicate prin
intermediul rapoartelor de la Centrul de analiză a informațiilor al UE (INTCEN).
Centrului de analiză a informațiilor al UE (EU -INTCEN) i se solicită, dacă este necesar, în
cooperare cu Comisia, Europol și EBCGA, să elaboreze rapoarte priv ind traficul de SALW și
muniții.
Agenția Uniunii Europene pentru Formare în Materie de Aplicare a Legii (CEPOL) ar
trebui să organizeze în continuare activități de formare pentru personalul responsabil cu aplicarea
legii cu privire la traficul de arme de foc/SALW.
UE va îmbunătăți cooperarea transfrontalieră dintre autoritățile judiciare și autoritățile de
aplicare a legii, va încuraja autoritățile relevante ale statelor membre, inclusiv autoritățile vamale,
să instituie puncte focale naționale cu privire la armele de foc, să realizeze o analiză mai bună a
tuturor informațiilor disponibile în domeniul armelor de foc ilicite și să asigure participarea deplină
la schimbul de informații cu Europol în domeni ul traficului de arme de foc.
Toate statele membre trebuie să asigure cooperarea în cadrul ciclului de politici ale UE
privind formele grave de criminalitate internaț ională și criminalitatea organizată. Acest lucru

97 Concluziile Consiliului privind crearea și punerea în aplicare a unui ciclu de politici ale UE privind formele grave
de criminalitate internațională și criminalitatea organizată (doc. 15358/10 COSI 69 ENFOPOL 298 CRIMORG 185
ENFOCUSTOM 94, 10.6.2011). http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2015358%202010%20INIT ,
accesat la data 07.04.2019
98 Concluziile Consiliului privind stabilirea unui ciclu de politici ale UE privind formele grave de criminalitate
internațională și criminalitatea organizată (doc. 12095/13)

41
trebuie să se aplice, de asemenea, în cazul informațiilor colectate și transmise către EBCGA în
contextul operațiunilor coordonate de către Agenție.

II.8 Cooperarea și asistența internațională
II.8.1 La nivel internațional

La nivel internațional, UE sprijină cooperarea transfrontalieră efectivă dintre agențiile
judiciare și agențiile de aplicare a legii pentru a asigura participarea deplină a autorităților la
schimbul de informații cu Europol în domeniul traficului de arme de foc. Aceasta are scopul de a
evita suprapunerea eforturilor, de a asigura coordonarea cu alte inițiative bilaterale, regionale și
multilaterale, precum și de a îmbunătăți cooperarea în anchetarea infracțiunilor transfrontaliere.
UE e ste un donator important pentru cooperarea în domeniul controlului SALW și pentru asistența
acordată altor țări și organizații regionale prin intermediul deciziilor Consiliului său și prin
sprijinul dedicat prin instrumentul care contribuie la stabilitate și pace (IcSP)99 și prin alte
instrumente. UE sprijină punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU împotriva SALW
ilicite, a Tratatului privind comerțul cu arme și a Protocolului privind armele de foc. Deși violența
pe criterii de gen cu arme de fo c și SALW constituie, în orice caz, o încălcare a legislației privind
drepturile omului și a dreptului internațional umanitar, Tratatul privind comerțul cu arme conține
dispoziții explicite pentru abordarea riscurilor utilizării armelor de foc în acest con text. Rezoluțiile
Consiliului de securitate al ONU100 solicită în mod specific capacitarea femeilor în eforturile de a
preveni, combate și eradica transferul ilicit de SALW, de a destabiliza acumularea și folosirea
necorespunzătoare a acestora.
UE se va ang aja în mod proactiv în programul global privind armele de foc al Biroului
ONU pentru Droguri și Criminalitate (UNODC) privind colectarea la nivel global și analiza datelor

99 Regulamentul (UE) nr. 230/2014 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 martie 2014 , https://eur –
lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0230 , accesat la data 08.04.2019
100 Rezoluția 1325 (2000) a Consiliului de Securitate al ONU și rezoluțiile ulterioare privind femeile, pacea și
securitat ea, de exemplu UNSCR 2242 .

42
referitoare la traficul de arme de foc și pentru consolidarea capacităților țărilor și subregiunilor
partenere în vederea punerii în aplicare efective a controlului armelor de foc în conformitate cu
protocolul privind armele de foc;
UE va sprijini în continuare Registrul de arme ilicite și sistemul de gestionare a urmăririi
ale Interpol (iARMS). UE va încuraja cooperarea și schimbul de informații, în special între țările
care se află de -a lungul rutelor princip ale ale traficului din/către UE. UE va coopera cu Organizația
Mondială a Vămilor (WCO)101 în vederea puneri i în aplicare a strategiei SALW.
Înaltul Reprezentant va evalua și va analiza impactul și eficacitatea proiectelor privind
controlul SALW sprijinite de UE în țările din afara UE în perioada 2005 -2018 ca parte a punerii
în aplicare a strategiei SALW 2005.
UE va integra în mod sistematic considerente de gen în conceperea proiectelor noi
referitoare la lupta împotriva violenței armate și la controlul SALW în general, precum și schimbul
de bu ne practici în această privință.
UE va promova și va pune în aplicare st andarde și bune practici pentru gestionarea armelor
de calibru mic (ISAC S) și statele membre își vor îmbunătăți cooperarea cu Europol privind traficul
de arme de foc ilicite și utilizarea armelor de foc în țări din afara UE și vor stimula implicarea în
continuare a autorităților în acțiuni de cooperare operațională, schimb de informații și acțiuni
comune de aplicare a legii.
UE sprijină deja monitorizarea fluxurilor de SALW ilicite în zonele afectate de conflicte,
pentru a identifica cele mai eficiente moda lități de întrerupere a furnizării. Datele obținute prin
identificare și urmărirea SALW și a munițiilor ilicite ajută la îmbunătățirea controlului exporturilor
de arme, printre altele, prin îmbunătățirea evaluării riscurilor, prin certificarea utilizatoril or finali
și prin monitorizarea utilizării finale.
Consiliul este invitat să analizeze modalitățile de îmbunătățire a monitorizării și a punerii
în aplicare a embargourilor impuse de UE asupra armelor;
UE va sprijini activitățile grupurilor ONU, care monitorizează embargourile asupra
armelor, și va analiza modalitățile de îmbunătățire a accesului la constatările acestora privind

101 http://www.wcoomd.org/ , accesat la data de 08.04.2019

43
deturnarea și armele de foc și SALW ilicite în scopul controlului exportur ilor de arme; dacă acest
lucru este relevant și se încadrează în mandatul lor, luând în același timp în considerare achizițiile
de la nivel local și resursele disponibile, Consiliul este invitat să acorde misiunilor și operațiunilor
din cadrul Politicii de s ecuritate și apărare comună (PSAC)102 un rol pentru a sprijini creșterea
gradului de conștientizare cu privire la SALW și organizarea de activități de formare privind
controlul SALW, pentru a sprijini gestionarea corespunzătoare a stocurilor, monitorizarea
circulației SALW și a munițiilor ilicite (inclusiv traficul transfrontalier), după caz. Dacă este cazul
și la instrucțiunile statelor membre, misiunile și operațiunile PSAC ar putea sprijini, de asemenea,
facilitarea înregistrării, urmăririi și eliminării S ALW ilicite confiscate. Consiliul s -ar putea baza
pe lecțiile învățate din angajamentele PSAC ale căror mandate conțin sarcini referitoare la SALW
(de exemplu, EUFOR Althea în Bosnia și Herțegovina);
UE va finanța în continuare eforturile de cercetare care vizează originile SALW ilicite în
zonele de conflict, cum ar fi proiectul iTrace al Conflict Armament Research103. Va continua să
încurajeze cercetarea, analiza și studiile din acest domeniu, bazându -se pe capacitățile existente
precum Consorțiul UE pen tru neproliferare și dezarmare și UE va sprijini capacitățile naționale în
zonele afectate de conflicte pentru a identifica și a urmări originile SALW și ale munițiilor ilicite
în zonele de conflict, utilizând, de asemenea, experiența proiectului iTrace.

II.8.2 La nivel regional

La nivel regional, UE și statele membre ale acesteia vor consolida capacitățile de aplicare
a legii pentru a identifica, perturba și interzice rețelele de trafic și pentru a împiedica ca armele de
foc să ajungă la teroriști și infract ori prin intermediul pieței ilicite, printre altele prin blocarea
finanțării și transporturilor ilicite de arme și prin consolidarea rolului poliției de frontieră, al
autorităților vamale și portuare în rezolvarea fluxurilor de arme ilicite prin intermediu l
transportului maritim. Din cauza caracterului transfrontalier al traficului de arme, este deosebit de
important să fie implicate țările vecine, chiar dacă acestea nu sunt afectate în mod direct.

102 https://www.mae.ro/node/1882 , accesat la data de 08. 04.2019
103 http://www.conflictarm.com/ , accesat la data de 08.04.2019

44
UE va încuraja legăturile dintre personalul de aplicare a legii din domeniul traficului de
arme și autoritățile de control al comercializării și exporturilor de arme, pentru a asigura schimbul
de informații privind rutele principale ale fluxurilor ilicite în Europa, în vederea luării unor măsuri
preventive sau de remediere. Acest măsuri vor include stimularea schimbului de informații,
comunicarea directă dintre organele de anchetă, investigații planificate în comun și punerea în
aplicare fără probleme a cererilor de cooperare, toate acestea în cadrul juridic insti tuit. O atenție
deosebită va fi acordată cooperării transfrontaliere cu vecinătatea sudică și cu cea estică.
Europol va lua în considerare, în mod special, sprijinirea eforturilor poliției și autorităților
vamale din statele membre, precum și a eforturilor organismelor Uniunii, ale țărilor din afara UE
și ale organizațiilor internaționale pentru prevenirea și combaterea formelor de criminalitate care
se încadrează în mandatul său și care sunt asociate activităților ilicite ale organizațiilor criminale
și ale persoanelor fizice implicate în posesia ilegală și traficul de SALW, inclusiv munițiile, piesele
și componentele acestora.
UE va consolida dialogul și cooperarea cu organizațiile regionale care desfășoară activități
privind controlul SALW prin alinierea activităților sale cu strategiile și planurile de acțiune
regionale.

Balcanii de Vest
În conformitate cu obiectivele strategice stabilite în Comunicarea Comisiei privind „O
perspectivă credibilă de aderare pentru Balcanii de Vest și un angajament sporit al UE în regiune”
(inițiativa emblematică 2; securitate și migrație)104 , UE va sprijini în continuare Biroul de control
pentru Europa de Sud Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor
(SEESAC) al UNDP, va menține cooperarea cu organi zațiile regionale relevante din domeniul
controlului SALW și va lua în considerare inițiativele regionale, precum Foaia de parcurs privind
abordarea SALW ilicite în Balcanii de Vest. În sens mai larg, va continua să investească în
prevenirea și soluționare a conflictelor regionale printr -o gamă largă de instrumente și politici.
Această strategie se concentrează pe controlul armelor convenționale, care reprezintă o

104 Documentul COM(2018) 65 final din 6.2.2018 și anexa
http://www.cdep.ro/afaceri_europene/CE/2018/COM_2018_65_RO_ACTE2_f.pdf , accesat la data de 16.04.2019

45
componentă esențială a politicilor mai largi de prevenire a conflictelor și de combatere a
terorismului.
Deși s -au înregistrat progrese semnificative în ultimii ani, în special în Europa de Sud Est,
scara de acumulare a SALW și a munițiilor, condițiile inadecvate de depozitare, posesia ilicită
întâlnită pe scară largă și lacunele în punerea în apli care limitează în continuare eficacitatea
eforturilor de control al armelor de foc/SALW în unele părți din Balcanii de Vest. Pentru a aborda
mai eficient problema furnizării de arme de foc ilicite și stocul mare de arme, va fi acordată
prioritate distruger ii surplusului, documentării și urmăririi SALW ilicite, schimbului de informații
prin utilizarea canalelor europene, regionale și globale de schimb de informații (de exemplu,
Europol, Interpol), precum și instituirii și desfășurării de operațiuni comune.
UE va sprijini eforturile de reducere a surplusului stocurilor de SALW și de muniții, de
reducere a posesiei ilegale, de a contracara deturnarea și traficul de arme, de a îmbunătăți
controalele la frontieră, de a îmbunătăți marcarea, ținerea evidențelor și urmărirea SALW, precum
și a capacităților de eliminare, pentru a crește nivelul de conștientizare și pentru a sprijini
capacitățile de aplicare a legii; luând în considerare sprijinul de lungă durată acordat Biroului de
control pentru Europa de Sud -Est și de Est asupra armelor de calibru mic și a armamentului ușor
(SEESAC) al UNDP, UE va menține sprijinul pentru sistemele naționale de control și va lua în
considerare inițiativele regionale relevante pentru contracararea SALW ilicite și a munițiilor
acestora , cum ar fi iniț iativa privind Foaia de parcurs.
UE și statele sale membre vor asigura cooperarea coerentă dintre Uniune și țările din
regiunea Balcanilor de Vest prin punerea în aplicare a inițiativelor de combatere a traficului de
arme de foc, prevăzute în ciclul de politici 2018 -2021 privind formele grave de criminalitate
internațională și criminalitate organizată care include operațiuni specifice (arme de foc
EMPACT)105 și planul de acțiune UE -Balcanii de Vest din cadrul guvernanței integratoare în
materie de securitate internă (IISG) în Balcanii de Vest;
UE și statele membre ale acesteia vor coordona eforturile UE cu alte inițiative bilaterale,
regionale sau multilaterale pentru a reduce riscul suprapunerii și pentru a îmbunătăți eficiența

105 EMPACT – Platforma multidisciplinară europeană împotriva amenințărilor infracționale.
https://www.europol.europa.eu/empact , accesat pe 16.04.2019

46
cooperări i în investigațiile privind infracțiunile transfrontaliere, în conformitate cu Concluziile
Consiliului din 13 decembrie 2016106.
UE și statele membre ale acesteia vor utiliza pe deplin și vor crea sinergii între ofițerii de
legătură Europol care își vor desf ășura activita tea în Balcanii de Vest, SEESAC107 și programarea
regională din cadrul instrumentului de asistență pentru preaderare (IPA) privind „combaterea
formelor grave de infracționalitate în Balcanii de Vest” și „măsurarea și evaluarea criminalității
organizate în Balcanii de Vest: sprijinirea elaborării de politici bazate pe date concrete”.
Planul de acțiune 2015 -2019 privind traficul ilicit de arme de foc va fi evaluat pentru a
stabili eficacitatea acestuia în soluționarea problemei referitoare la f urnizarea de arme de foc ilicite
și la stocurile mari de arme.
Ciclul de politici UE privind criminalitatea organizată va fi extins în măsura în care acest
lucru este posibil pentru a include Balcanii de Vest în activitățile sale operaționale. Țările din
Balcanii de Vest vor fi invitate să ia parte la proiectele din cadrul Platformei multidisciplinare
europene împotriva amenințărilor infracționale și la reuniunile Comitetului permanent pentru
cooperarea operațională în materie de securitate internă, inclusi v la reuniunile organizate ad -hoc
împreună cu Comitetul politic și de securitate, atunci când sunt discutate proiectele.108

Vecinătatea estică
Instabilitatea actuală din Europa de Est a ridicat nivelul traficului ilicit de arme de foc în
diferite țări din r egiune, cum ar fi Ucraina. Acest lucru reprezintă o amenințare pe termen lung la
adresa securității atât pentru Ucraina, cât și pentru UE. Cooperarea dintre UE și Ucraina în această
privință prezintă, astfel, interes pentru ambele părți. UE își urmează ang ajamentul bilateral cu
Ucraina și alte țări din regiune și integrează sistematic lupta împotriva SALW ilicite în toate
dialogurile în materie de securitate cu țările partenere din vecinătate.

106 concluziile s -au referit la „nevoia unei cooperări regionale și internaționale efective și intense, inclusiv cu
Europol și Eurojust, fără a aduce atingere pozițiilor statelor membre referitoare la statut”.
107 Programul finanțat de PESC, 2017 -2019, 6 508 136 EUR.
108 http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/A -8-2017 -0264_RO.pdf?redirect , accesat la data 16. 04.2019

47
UE și statele sale membre acesteia vor integra lupta împotriva traficului de arme de
foc/SALW în contextul dialogului în materie de securitate cu țările partenere din vecinătate,
precum Ucraina.
UE și statele sale membre vor institui canale de comunicare între experții UE și experții
ucraineni, vor identifica un punct de contact pentru a asigura cooperarea fluidă, creșterea nivelului
de conștientizare, pentru partajarea bunelor practici și a expertizei și, de asemenea, vor identifica
nevoile de formare și alte măsuri de sprijin pentru consolidarea capacitățil or Ucraine i în acest
domeniu.
UE și statele sale membre vor participa în continuare la o masă rotundă permanentă pe
probleme tehnice cu Ucraina pentru soluționarea problemei presante a traficului ilicit de arme de
foc și a riscurilor asociate cazurilor în care acest e arme intră în posesia teroriștilor și a grupurilor
de criminalitate organizată.

Vecinătatea sudică
Conflictele armate de lungă durată cu repercusiuni însemnate la nivel regional din Orientul
Mijlociu și Africa de Nord (MENA)109 continuă să fie alimentate prin deturnarea și traficul de
SALW. SALW ilicite din această regiune provin din mai multe surse, inclusiv din stocurile cu
nivel scăzut de securitate și SALW din producția legală și exporturile autorizate ale statelor
membre ale UE, care au fost deturnat e ulterior către utilizatori finali neautorizați.
Ciclul de politici ale UE pentru 2018 -2021 privind formele grave de criminalitate
internațională și criminalitate organizată include acțiuni operaționale specifice în aceste regiuni în
vederea îmbunătățirii cooperării în domeniul traficului ilicit de arme de foc. Aprofundarea
cooperării bilaterale este esențială pentru contracararea mai eficientă a dimensiunii transnaționale
a traficului ilegal de arme de foc în întreaga regiune. Prin urmare, coordonarea UE -MENA în acest
domeniu ar trebui încurajată, ținând seama de necesitatea de a evita suprapunerea eforturilor și de
a asigura coerența și coordonarea cu inițiativele existente sprijinite sau finanțate de UE.

109 https://eeas.europa.eu/regions/middle -east-north -africa -mena_en , accesat la data de 22.04.2019

48
În Orientul Mijlociu și Africa de Nord
UE va căuta să îmbunătățească cooperarea cu Algeria, printr -un dialog privind securitatea,
în ceea ce privește controlul transferului armelor de foc și combaterea traficului ilegal de arme de
calibru mic. UE va sprijini în continuare Tunisia în reforma sectorului sec urității și a gestionării
frontierelor, în principal printr -un program de finanțare specific, care va avea impact direct asupra
controlului t raficului ilicit de arme de foc. UE va promova punerea în aplicare a tuturor inițiativelor
de consolidare a cooperă rii cu Marocul cu privire la controlul exporturilor de arme de foc și a
produselor cu dublă utilizare, după cum se prevede în Planul de acțiune UE -Maroc pentru punerea
în aplicare a statutului avansat110
UE va acorda în continuare sprijin Libanului și Iordan iei în soluționarea problemei
criminalității organizate (inclusiv prin asistență pentru reforma sistemului de securitate și sprijin
pentru managementul integrat al frontierelor) și pentru controlul t raficului ilicit de arme de foc,
UE va consolida în conti nuare cooperarea UE -MENA în combaterea traficului ilicit de arme de
foc, inclusiv p rin programul Euromed Police IV111. Acest program regional are scopul de a
îmbunătăți cooperarea polițienească operațională și strategică în regiunea MENA dintre
autoritățile naționale și țările partenere meridionale, precum și cu statele m embre ale UE (și
agențiile UE).
UE va sprijini în continuare monitorizarea deturnării către actori neautorizați din regiune,
evaluarea riscurilor bazată pe informații și măsurile de combater e a deturnării, luând astfel în
considerare rezultatele pozi tive ale proiectului iTrace112.
UE va sprijini în continuare consolidarea capacităților pentru forțele locale de aplicare a
legii și de securitate în ceea ce privește securitatea fizică și gestionar ea stocurilor (PSSM),
distrugerea surplusului și documentarea și urmărirea SALW ilicite.

110 Propunere comună de decizie a Consiliului privind poziția Uniunii în cadrul Consiliului de asociere înființat prin
Acordul euro -mediteraneean de instituire a unei asocieri între Comunitățile Europene și statele membre ale
acestora, pe de o parte, și Regatul Maroc, pe de altă parte, în ceea ce privește adoptarea unei recoman dări
referitoare la punerea în aplicare a planului de acțiune UE -Maroc pentru punerea în aplicare a statutului avansat
(2013 -2017) [/* JOIN/2013/06 final – 2013/0107 (NLE)].
111 https://www.euromed -police.eu/ , accesat la data de 22.04.2019
112 https://www.conflictarm.com/itrace , accesat la data de 22.04.2019

49
În Africa (regiunea Sahel)
UE va sprijini urmărirea bazată pe informații a rețelelor de trafic, inclusiv a celor din afara
Regiunii Sahel, pentru a contracara mai eficient riscul pe care fluxul semnificativ de stocuri ale
statului din cursul crizelor politice din Mali și Libia continuă să îl reprezinte pentru stabilitatea
regională;
UE va sprijini dezvoltarea capacității de gestionare și de înregistrare a armelor în Mali și Libia în
vederea îmbunătățirii sistemelor de protejare și gestionare a SALW, inclusiv gestionarea
stocurilor, distrugerea surplusului și sisteme cuprinzătoare de înregistrare și contabilizare a
armelor;
UE va sprijini capacitățile pentru urmărirea și schimbul de informații la nivel regional,
inclusiv prin intermediul unor mecanisme regionale, precum prevederile „clearing house” ale
Convenției Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWA S) cu privire la SALW,
G5 Sahel113, Uniunea African ă și canalele globale precum baza de date iARMS;
UE va încuraja în continuare cooperarea judiciară și inițiativele comune pr ivind securitatea
frontierelor. UE va sprijini capacitatea actorilor relevanți de a urmări, raporta, contracara și elimina
SALW ilic ite și va acorda misiunilor PSAC din regiune un rol mai mare în monitorizarea SALW
ilicite, în organizarea activităților de formare privind controlul SALW, în sprijinirea securității
fizice și a gestionării stocurilor de arme și în eliminarea surplusului, precum și în facilitarea
urmăririi și a controlului frontierelor;
UE va căuta sinergii cu inițiativa Uniunii Africane privind „reducerea armelor la tăce re”114,
cu Declarația de la Bamako privind SALW ilicite, adoptată de către Consiliul de Minișt ri ai Uniuni i
Africane în 2000115 și cu Strategia Uniunii Africane împotriva SALW i licite adoptată la Lomé în
2011116. UE își va îmbunătăți capacitatea de coordonare cu alți donatori cu privi re la controlul
SALW în regiune

113 http://www.g5sahel.org/ , accesat la data de 22.04.2019
114 https://issafrica.org/pscreport/uploads/AU%20Roadmap%20Silencing%20Guns%202020%20pdf%20en.pdf ,
accesat la data 22.04.2019
115 http://www.un.org/en/africa/osaa/pdf/au/cap_smallarms_2000.pdf , accesat la data 22.04.2019
116 https://www.unrec.org/ docs/Strategy%20Final.pdf , accesat la data 22.04.2019

50
Acțiuni pe continentele americane
UE va căuta sinergii cu statele americane relevante și cu organizațiile regionale pentru reducerea
proliferării și traficului ilicite de SALW, în vederea reducerii violenței armate și a activităților
infracționale117.

117 Potrivit unui studiu al UNODC din 2013, infracțiunile de omor cu intenție au cauzat decesul a aproape o
jumătate de milion (437 000) de persoane în întreaga lume în 2012. Peste o treime dintre acestea (36 %) au avut
loc pe continentele americane. Aproape jumătate din toate victimele omuciderilor au vârsta cuprinsă între 15 și 29
de ani și utilizarea armelor de foc are o prevalență specifică în această regiune, în care două treimi (66 %) din
omucideri s unt comise utilizând arme.

51
CAPITOLUL III
SALW în și înafara Uniunii Europene
În acest ultimul capitol este dezvoltată implicarea Uniunii Europene în cadrul planurilor
de acțiune privind SALW, implicare ce reiese din răspunsul Uniunii la diferitele documente și
tratate ce vizează comerțul cu arme. De asemenea, se vo r regăsi informații referitoare la
fabricarea și traficul ilegal cu arme de foc, dar și la protocolul împotriva acestora. Spre final,
vom fi atenționați cu privire la țările și organizațiile care beneficiază de asistența de proiect a
Uniunii Europene, vizâ nd siguranța omenirii. În cadrul acestor proiecte sunt luate în vizor
stabilitatea și pacea, împiedicarea alunecarilor de tere n devastatoare, dar nu în ultimul rând
combaterea SALW și a muniției ilicite.

III. Punerea în aplicare a planului de acțiune cup rins în strategia UE privind SALW
III.1 Condiția eficientă pentru a dezvolta mecanisme universale, regionale și
naționale pentru a combate furnizarea și proliferarea cu caracter destabilizator a SALW și
a muniției aferente.

 Punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU din 2001 pentru prevenirea,
combaterea și eradicarea comerțului ilicit cu arme de calibru mic și armament ușor sub
toate aspetele sale
UE a participat activ la cea de a cincea reuniune bienală a statelor („BMS5”) pentru a
exam ina punerea în aplicare a Programului de acțiune al ONU privind armele de calibru mic și
armamentul ușor, care a avut loc la New York în perioada 16 -20 iunie 2014. În pregătirea BMS5,
UE a t ransmis un document de lucru118 privind accentul pe care l -ar prefer a în cadrul reuniunii și
a participat activ la toate consultările informale.
Priorități importante ale UE au fost luate în considerare în documentul final BMS5, precum
punerea unui accent puternic pe securitatea fizică și gestionarea stocurilor (inclusiv o trimitere la

118 http://www.un -arm.org/BMS5/documents/BMS5 -WP-EU-20140425.pdf , accesat la data de 11.05.2019

52
standardele și orientările internaționale în acest domeniu), ur mărirea armelor ilicite în situații de
conflict și postconflict, trimiteri la raportul inițial al secretarului general al ONU cu privire la
implicațiile evoluțiilor tehnologice în fabricarea armelor de calibru mic și tehnologia pentru
marcare, ținerea evid enței și urmărire, recomandarea ca Reuniunea deschisă a experților
guvernamentali din 2015 să abordeze, în continuare, acest ultim aspect, precum și o recunoaștere
a consecințelor devastatoare ale SALW ilicite asupra civililor, în special a femeilor și cop iilor. Din
păcate, alte aspecte nu au fost incluse în documentul final, cum ar fi trimiterile la TCA și RCSONU
2117 și includerea explicită a muniției.
Un nivel ridicat de vizibilitate a UE a fost asigurat la BMS5 printr -o participare activă în
cadrul proc esului de negociere, inclusiv prin prezentarea a patru declarații oficiale la reuniunile
plenare, precum și contribuția la evenimente secundare, inclusiv la lansarea internațională a
proiectului iTrace finanțat de UE .
Pentru a completa eforturile politice ale UE la nivelul ONU în ceea ce privește promovarea
unei urmăriri mai sistematice a SALW în zonele aflate în situații de conflict și postconflict,
Consiliul a a doptat Decizia 2013/698/PESC119 din 25 noiembrie 2013 de a institui un mecanism
global de raporta re accesibil și ușor de utilizat privind SALW ilicite și alte arme și muniții
convenționale ilicite („iTrace”) pentru a reduce riscul comerțului ilicit cu acestea. Scopul
sistemului este urmărirea SALW ilicite și a altor arme și muniții convenționale ilici te, vizând tipuri
specifice de arme, furnizori, vectori de transfer și beneficiari ilegali. Axat pe regiunile afectate de
conflicte și alimentat cu informații provenite din cercetarea de pe teren și documentația deja
existentă, relevantă pentru politică, p rivind transferurile de SALW și alte arme și muniții
convenționale, iTrace ar trebui să fie primul mecanism global de monitorizare a traficului de arme
în mod sistematic. De asemenea, acesta urmărește să contribuie la monitorizarea punerii în aplicare
a TC A, să ofere informații cuprinzătoare în sprijinul revizuirilor în urma punerii în aplicare a TCA
și să consolideze capacitatea guvernelor naționale de a anticipa impactul deciziilor de acordare a
licențelor pentru exportul de arme.
În primul semestru al anului 2014, agenția de punere în aplicare a prezentei decizii a
Consiliului, Conflict Armament Research, a lucrat la dezvoltarea tehnică a sistemului iTrace și a

119 http://eur -lex.europa.eu/legal -content/EN/TXT/?uri=OJ:JOL_2013_320_R_0034_01 , accesat la data 11.05.2019

53
efectuat primele investigații pe teren în mai multe țări (Republica Cen trafricană, Republica
Democratică Congo, Irak, Somalia, Sudanul de Sud și Siria) pentru a alimenta sistemul cu date în
timp real. În plus, Conflict Armament Research a organizat lansarea internațională a iTrace cu
ocazia BMS5 la 17 iunie și a prezentat pro iectul iTrace cu ocazia altor evenimente de informare la
Washington DC și Nairobi, în cursul aceleiași luni. Marea lansare a portalului de cartografiere
online iTrace accesibil publicului este programată pentru sfârșitul lui septembrie 2014.
În cadrul Deci ziei Consiliului de sprijinire a activităților Biroului pentru probleme de
dezarmare al ONU (ODA al ONU) în vederea punerii în aplicare a PdA al ONU (Decizia
2011/428/PESC a Co nsiliului din 18 iulie 2011)120, în prima jumătate a anului 2014 s -a acordat
sprijin statelor pentru a realiza punerea deplină și efectivă în aplicare a Instrumentului internațional
de urmărire (ITI), inclusiv prin organizarea de cursuri regionale de formare avansată privind
planificarea și punerea în aplicare a programelor naționale de marcare, ținere a evidenței și
urmărire a armelor (Lomé, Togo, 18 -19 martie 2014). Atelierul a oferit o platformă pentru experții
naționali din cadrul Comunității Economice a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) pentru a
include cele mai bune practici în punerea în aplicare a ITI în operațiunile de marcare, înregistrare
și urmărire la nivel național într -un mod durabil și cuprinzător. Cursul de formare a utilizat
Orientările în materie de marcare, ținere a evidenței și urmărire (MRTG), care au fost elabora te în
mod specific pentru statele din Africa Subsahariană și care au fost foarte bine primite de către
participanți. Pe baza atelierului, furnizarea de mașini de marcare a armelor către Burkina Faso,
Niger și Sierra Leone este în prezent în curs de desfășu rare cu asigurarea unui nivel mai ridicat de
cunoștințe și expertiză în ceea ce privește autoritățile naționale din statele beneficiare.
În temeiul aceleiași decizii a Consiliului, ODA al ONU a continuat, de asemenea, să ofere
sprijin pentru punerea în apl icare a Orientărilor tehnice internaționale privind muniția (IATG), în
special în Africa și în America Latină. În această privință, un curs de formare avansată privind
IATG a fost organizat pentru țările din Africa de Sud și de Est de către ODA al ONU, în colaborare
cu Centrul regional pentru pace și dezarmare în Africa (UNREC), la Nairobi, în Kenya, în perioada
14-17 aprilie 2014. Acesta a fost primul curs de formare privind IATG din cadrul programului
SaferGuard al ONU care a avut loc vreodată în Africa.

120 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:188:0037:0041:EN:PDF , accesat la data
14.05.2019

54
În America Latină, cursul de formare avansată privind IATG a fost organizat de ODA al
ONU împreună cu Centrul regional pentru pace, dezarmare și dezvoltare în America Latină și în
regiunea Caraibilor (UNLIREC)121 și în cooperare cu Asociația centrelor de for mare în domeniul
menținerii păcii din America Latină (ALCOPAZ) la Asunción, în Paraguay, în perioada 24 -28
martie 2014.
Ambele cursuri de formare au atins un nivel ridicat de conștientizare cu privire la
chestiunile tehnice specifice. În evaluările ulterioare formării, participanții au indicat mai multe
concluzii -cheie în urma cursului, inclusiv necesitatea urgentă de a institui inspecții periodice ale
instalațiilor pentru explozivi și reducerea riscurilor de incendiu în interiorul depozitelor de mun iții
și în jurul acestora. Un participant lucrează, de asemenea, în prezent la modificarea politicii
naționale de aplicare a legii pentru a o aduce mai mult în concordanță cu IATG.
Cursurile de formare avansată au fost însoțite de îndrumarea practică în ță ri selectate din
Africa și America Latină. O formare specializată la nivel național a avut loc în Togo și Liberia,
unde au fost organizate ateliere intensive în grupuri mici vizând în mod specific atât factorii de
decizie, cât și autoritățile naționale, pe ntru a aborda preocupările lor diferite. În Monrovia, Liberia,
s-a efectuat o vizită informală la principalul depozit de muniții. Observațiile au arătat că multe
dintre tehnicile și procedurile prezentate în cadrul cursului de formare avansată sunt institu ite în
prezent și ar trebui să se pună accentul pentru a menține aceste practici atunci când actualul stoc
național va crește în viitor. În America Latină, au fost efectuate șase evaluări tehnice ale
depozitelor de arme și muniții din Paraguay. Evaluările au utilizat lista de control din cadrul IATG
în materie de reducere a riscurilor ca bază pentru evaluare. Pe baza evaluărilor la fiecare depozit,
autorităților naționale li s -au recomandat măsuri concrete pentru gestionarea stocurilor de muniții
în condiți i de siguranță și securitate sporite și punerea în aplicare a standardelor IATG. ODA al
ONU, împreună cu UNLIREC122, au organizat, de asemenea, la Lima, în Peru, un atelier intensiv
de trei zile, la nivel național, privind subiecte specifice ale IATG pentru autoritățile naționale.
Autoritățile naționale nu beneficiaseră de o astfel de formare specifică privind standardele
internaționale referitoare la gestionarea stocurilor de muniții înainte de această activitate și, prin

121 https://www.unrec.org/default/index.php/en/ , accesat la data 14.05.2019
122 http://www.unlirec.org/ , accesat la data de 14.05.2019

55
urmare, organizarea acestui atelier a acoperit o lacună din programele de învățământ ale
instituțiilor.
Reuniunea inaugurală a Comitetului de evaluare tehnică și a Grupului de coordonare
strategică pentru punerea în aplicare a Orientărilor tehnice internaționale privind muniția (IATG),
din c adrul programului SaferGuard al ONU123, a avut loc la sediul ONU de la New York (29 -30
aprilie 2014). Această reuniune inaugurală a reunit pentru prima dată Comitetul de evaluare
tehnică din cadrul programului SaferGuard al ONU și principalele părți interesa te și partenerii de
punere în aplicare privind IATG. Partenerii implicați în punerea în aplicare au discutat despre
experiențele lor în utilizarea IATG în situații postconflict precum în cazul Libiei, al Mali și al
Sudanului de Sud.
IATG au captat, de asem enea, atenția națiunilor NATO și un expert din partea Grupului de
experți privind Republica Populară Democrată Coreeană din cadrul Consiliului de Securitate al
ONU a subliniat, de asemenea, necesitatea programului SaferGuard al ONU, pentru a ajuta țările
care interzic mărfurile periculoase confiscate în contextul asigurării respectării embargourilor
asupra armelor impuse de Consiliul de Securitate. Pe parcursul discuțiilor animate și pline de
entuziasm, a reieșit în mod clar că programul SaferGuard al ONU s usținut de UE și IATG se extind
către un număr mare de țări, stabilind legătura cu organismele relevante ale ONU și organizațiile
internaționale și regionale.

 Tratatul privind comerțul cu arme
Uniunea Europeană salută călduros adoptarea cu succes, în 2013, a Tratatului privind
comerțul cu arme (TCA) și are convingerea fermă că, dacă va fi pus în aplicare pe scară largă și în
mod eficace, TCA poate aduce o contribuție semnificativă pentru a face ca transferurile
internaționale legale de arme să fie mai responsabile și mai transparente, precum și în combaterea
comerțului ilegal sau nereglementat cu arme convenționale. Pentru atingerea acestui obiectiv, UE
intenționează să sprijine universalizarea și punerea în apli care deplină și eficace a tratatului și a

123 https://www.un.org/disarmament/un -saferguard/ , accesat la data de 14.05.2019

56
adoptat, în sprijinul acestor obie ctive, Decizia 2013/768/PESC124 a Consiliului privind activitățile
UE de susținere a punerii în aplicare a TCA. Respectiva decizie a Consiliului va furniza o finanțare
semnificativă în sprijinul TCA și va oferi UE o influență diplomatică substanțială atunci când
interacționează cu țări terțe cu privire la aderarea la TCA. Punerea în aplicare a respectivei decizii
a Consiliului a început în primul semestru al anului 2014, agenția de pu nere în aplicare fiind Oficiul
Federal German pentru Economie și Controlul Exportului (BAFA). Primele țări beneficiare sunt
în curs de a fi selectate, în funcție de cererea acestora.
Includerea SALW în domeniul de aplicare al TCA a fost un pas important, i ar controalele
mai stricte privind transferurile internaționale legale de SALW, de exemplu prin controale și
garanții mai solide ale utilizatorului final, precum și prin măsuri de reducere a deturnării, pot
reduce și mai mult riscul de deturnare a SALW căt re piața ilegală. Astfel, TCA va completa și
consolida, de asemenea, alte instrumente relevante ale ONU, cum ar fi PdA și Protocolul împotriva
fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale acestora, precum și de muniții
(Protocol ul privind armele de foc)125.
Toate statele membre ale UE au semnat TCA de când acesta a fost deschis spre semnare la
3 iunie 2013 și, până la sfârșitul perioadei de raportare la 30 iunie 2014, 21 de state membre ale
UE își depuseseră instrumentele de ratifi care, contribuind astfel în mod semnificativ la atingerea
pragului de 50 de ratificări necesare pentru intrarea în vigoare. Se preconizează că alte state
membre ale UE își vor depune în curând instrumentele de ratificare, întrucât procedurile lor
naționale de ratificare sunt într -o etapă avansată. În cadrul PESC, statele membre ale UE au lucrat
împreună în perioada de raportare pentru a identifica interesele comune în viitorul proces de
pregătire al unei prime conferințe a statelor părți privind TCA, care s e preconizează a avea loc în
cursul anului 2015 și al cărei succes este evaluat în mod obișnuit ca fiind de o importanță majoră
pentru menținerea dinamicii politice în cadrul procesului privind TCA.

124 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:341:0056:0067:EN:PDF , accesat la data
23.05.2019
125 JO L 94, https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2012:094:TOC , accesat la data de
23.05.2019

57
 Punerea în aplicare a Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc
la Convenția Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate
(UNTOC)
În urma adoptării de către Consiliu, la 11 februarie 2014, a deciziei privind încheierea
Protocolului împotriva fabricării și traficului ilegale de arme de foc, piese și componente ale
acestora, precum și de muniții (Protocolul privind armele de foc), care completează Convenția
Națiunilor Unite împotriva criminalității transnaționale organizate, la 3 aprilie 2014 a intrat în
vigoare Protocolul ONU privind armele de foc126.
Prin componenta pe termen lung a Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace
(IcSP), care abordează amenințările globale și transregionale și care era cunoscut înainte ca
Instrumentul de stabilitate (IdS ), din martie 2011 se desfășoară un proiect pus în aplicare de către
Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate (UNODC), cu scopul de a preveni și a
combate comerțul transnațional ilicit de arme de foc prin promovarea ratificării și punerii în
aplicare a Protocolului privind armele de foc. Aria de cuprindere geografică a proiectului include
Africa de Vest (Benin, Burkina Faso, Gambia, Ghana, Mali, Mauritania, Senegal, Togo) și
America de Sud (Argentina, Bolivia, Brazilia, Chile, Paraguay, Urugu ay). În prima jumătate a
anului 2014, UNODC a continuat să ofere sprijin legislativ specific țărilor care fac parte din proiect
pentru a le sprijini în modificarea legislației interne sau adoptarea uneia noi pentru punerea în
aplicare a dispozițiilor Proto colului privind armele de foc. Prin urmare, Bolivia a adoptat noua sa
legislație privind armele de foc, care încorporează cele mai multe dintre recomandările UNODC.
Proiectul a întreprins, de asemenea, activități de consolidare a capacităților, inclusiv at eliere de
formare pentru practicienii din domeniul justiției penale din cinci țări participante la proiect privind
cercetarea și urmărirea penală a traficului cu arme de foc, încorporând teme transversale legate de
garanții privind drepturile omului. Ținân d seama de necesitățile autorităților din Benin, o mașină
de marcare a fost furnizată în strânsă coordonare cu biroul regional ODA al ONU. În plus,
angajamentul alături de organizațiile societății civile a continuat atât prin implicarea acestora în
activit ățile de asistență legislativă, cât și prin organizarea unor module de formare speciale pentru
ONG -uri. UNODC a continuat, de asemenea, colectarea de date referitoare la armele de foc
confiscate, piese și componente ale acestora, precum și muniții, în scop ul realizării unui studiu

126 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2012:094:TOC , accesat la data 23.05.2019

58
privind traficul cu arme de foc care a fost inițiat la sfârșitul anului 2013. Obiectivul studiului este
de a spori înțelegerea problemei traficului cu arme de foc, de a descoperi posibile rute în cadrul
comerțului ilicit cu arme d e foc și de a identifica tendințe noi sau emergente în traficul cu arme de
foc, precum și de a determina gradul de interconectare și caracterul transnațional al unui astfel de
fenomen. Proiectului i s -a acordat o prelungire care nu necesită costuri suplime ntare, acesta
urmând a se desfășura până în luna martie 2015.
În cadrul componentei pe termen lung a IcSP, UE a continuat, de asemenea, să ofere
Interpol asistență financiară pentru dezvoltarea și punerea în funcțiune a unei baze de date pentru
localizarea și urmărirea armelor de foc pierdute, furate, traficate și cu care se face contrabandă
(iARMS)127 prin intermediul sistemului I -24/7 al Interpol, în vederea facilitării schimbului de
informații la nivel regional și transregional și a cooperării de anchetă î ntre agențiile de aplicare a
legii. Începând cu luna ianuarie 2013, proiectul se desfășoară în cea de a doua etapă, care
marchează punerea în funcțiune globală a sistemului după dezvoltarea cu succes a acestuia și
derularea testării în prima etapă a proiec tului (2011 -2012). Obiectivul celei de a doua etape de doi
ani (2013 -2014) este de a spori funcționalitatea sistemului și de a pune iARMS la dispoziția tuturor
celor 190 de membri ai Interpol. Proiectul prevede, de asemenea, consolidarea capacităților
cone xe, servicii de formare și de informații în materie penală privind combaterea infracțiunilor
asociate armelor de foc. În primele șase luni ale anului 2014, numărul țărilor care s -au înscris
pentru a utiliza iARMS a crescut de la 107 la 124, în timp ce, în ceea ce privește utilizarea, s -a
înregistrat o creștere semnificativă în al doilea trimestru al acestui an, în special în ceea ce privește
cererile de urmărire. Persistă provocările referitoare la sporirea intrărilor de date, având în vedere
faptul că iARM S cuprinde, la momentul actual, peste 300 000 de înregistrări; pentru a soluționa
această problemă, Interpol a crescut numărul activităților de informare, cum ar fi participarea la
cea de a cincea reuniune bienală a statelor referitoare la Programul de acț iune al ONU privind
armele de calibru mic, combinate cu ateliere specifice de formare. În acest scop, între ianuarie și
iunie 2014, șase cursuri de formare iARMS au fost finalizate, cinci dintre acestea având o amploare
regională, fiind vizate 46 de țări, în special în Africa și Europa. O a treia etapă este în curs de
pregătire pentru a debuta în 2015 cu obiectivul de a consolida rezultatele primelor două etape, de

127 https://www.interpol.int/How -we-work/Databases/Ill icit-Arms -Records -and-tracing -Management -System –
iARMS , accesat la data 23.05.2019

59
a promova utilizarea globală a iARMS și de a exploata sinergiile cu sisteme conexe, în UE și în
afara acesteia.
În prima jumătate a anului 2014, Comisia a început să pună în aplicare ideile prezentate în
Comunicarea „Armele de foc și securitatea internă a UE: protejarea cetățenilor și c ombaterea
traficului ilegal”128, adoptată la 21 octombrie 2013. Ca prim pas, Comisia a lansat procesul de
definire a unui „pachet relevant privind armele de foc 2015”, care e posibil să includă propuneri
legislative, în primul rând cu privire la procedurile de dezactivare și marcare a armelor de foc și în
al doilea rân d cu privire la apropierea sancțiunilor penale împotriva traficului ilicit cu arme de foc.
Două studii pregătitoare pentru revizuirea legislației U niunii Europene au fost finalizate și vor fi
publicate în septembrie 2014. Grupul de experți privind măsurile de combatere a traficului ilegal
de arme de foc în vederea salvgardării securității interne a UE s -a reunit de două ori pentru a oferi
sugestii importante cu privire la prioritățile de politică și conținutul general pentru două studii
pregătitoare.
Punere a în aplicare a Planului de acțiune al UE privind armele de foc pentru perioada 2014 –
2017, care a fost adoptat în decembrie 2013 de către Consiliu, este în curs de desfășurare. Regatul
Unit conduce prima operațiune comună privind controalele asupra servici ilor de curierat rapid.
Europol lucrează la o inițiativă specifică pentru promovarea unei analize mai aprofundate a acestui
tip de criminalitate, inclusiv colectarea de date relevante. Colegiul European de Poliție a lansat un
prim program de formare referi tor la armele de foc.
Printre activitățile planificate pentru a doua jumătate a anului 2014, Comisia va găzdui, la
23 octombrie 2014, un comitet mixt al experților în materie de arme de foc din UE și Balcanii de
Vest, care va avea drept scop discutarea unu i plan operațional de acțiune între UE și Balcanii de
Vest în domeniul luptei împotriva traficului ilegal cu arme de foc. La 24 octombrie 2014, Comisia
va găzdui un grup la nivel înalt pentru „Strategia privind armele de foc: un an mai târziu”, la care
practicienii și factorii de decizie vor trece în revistă diferitele inițiative întreprinse în temeiul
Comunicării din 2013 privind armele de foc și vor oferi orientări politice și practice pentru punerea
lor în aplicare.

128 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2013:0716:FIN:en:PD F, accesat la data de
23.05.2019

60
 Controlul exporturilor
Punerea în aplica re a Deciziei 2012/711/PESC129 a Consiliului privind sprijinirea
activităților Uniunii pentru promovarea în rândul țărilor terțe a controlului exporturilor de arme și
a principiilor și criteriilor prevăzute în Poziția comună 2008/944/PESC a continuat î n prima
jumătate a anului 2014. Activitățile de informare privind controlul exporturilor de arme puse în
aplicare de către Oficiul Federal pentru Economie și Controlul Exportului (BAFA) din Germania
au continuat cu organizarea unui seminar regional pentru țările din Europa de Sud -Est, la Tirana,
în Albania, în mai 2014. În plus, au avut loc două ateliere de revizuire juridică, în Muntenegru
(martie 2014) și Georgia (mai 2014), cu scopul de a oferi asistență acestor state în revizuirea
proiectului legislativ în materie de control al exporturilor. Ca măsură ulterioară revizuirii juridice
în Georgia, în mai 2014 a avut loc un schimb de personal. În plus, au avut loc trei vizite de studiu
în perioada de raportare: două au vizat funcționari din țările partenere d in cadrul Parteneriatului
estic (găzduite de Republica Cehă în ianuarie 2014 și Bulgaria în aprilie 2014), iar una a fost oferită
funcționarilor din țările din vecinătatea sudică (găzduită de Franța în aprilie 2014). În cele din
urmă, în martie 2014 a avut loc la Bruxelles un eveniment de evaluare la jumătatea perioadei a
activităților de informare, desfășurat în temeiul Deciziei 2012/711/PESC130 a Consiliului (precum
și în conformitate cu Programul de informare al UE pentru controlul exporturilor de produse cu
dublă utilizare).

III.2 SALW în cadrul dialogurilor politice cu țările terțe și organizațiile regionale,
clauzele privind SALW

Chestiuni legate de SALW au fost incluse pe agenda unei serii de dialoguri politice
periodice purtate de UE cu țări terțe și în cooperare cu organizațiile regionale. În perioada de
raportare, consilierul principal al UE și totodată trimisul special pentru neproliferare și dezarmare
a organizat reuniuni consacrate dialogului politic privind neproliferarea și dezarmarea cu Rusia,

129 https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:321:0062:0067:RO:PDF , accesat la data de
27.05.2019
130 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012D0711&from=EN , accesat la data de
27.05.2019

61
SUA, Japonia și Argentina. Acesta a lansat dialoguri privind neproliferarea și dezarmarea cu India
(New Delhi, 16 mai) și Pakistan (Islamabad, 16 iunie). Acesta a organizat, de asemenea, o serie de
alte consultări bilaterale cu diverși actori, inclusiv în marja unor evenimente importante precum
Grupul directorilor pe probleme de neproliferare din G8 la Sankt Petersburg (cu Japonia),
Comitetul de pregătire a Tratatului de neproliferare nucleară din 2014 la New York (cu SUA,
Japonia, China, Egipt, Norvegia, Elveția, Liga Statelor Arabe, ODA al ONU), precum și cu
Indonezia (Jakarta, mai 2014).
În conformitate cu concluziile Consiliului pr ivind includerea unui element privind SALW
în acordurile dintre UE și țări terțe, adoptate în decembrie 2008, noi negocieri referitoare la
includerea unor elemente privind SALW în acordurile relevante au avut loc în special cu Brunei,
Japonia, Kazahstan și Malaysia. Printre altele, negocierile contribuie în mod eficace la
sensibilizarea cu privire la politica UE privind SALW, oferă un forum pentru sporirea înțelegerii
reciproce a pozițiilor relevante, identifică eventuale domenii de cooperare viitoare și în curajează
țările partenere să realizeze progrese concrete în ceea ce privește punerea în aplicare eficace a
instrumentelor internaționale relevante privind controlul SALW .

III.3.Asistență de proiect specifică a UE pentru țări terțe și organizații regional e

 Balcanii de Vest
La 9 decembrie 2013, Consiliul a adoptat Decizia 2013/730/PESC131 de sprijinire a
activităților SEESAC [Biroul de control pentru Europa de Sud -Est și de Est asupra armelor de
calibru mic și a armamentului ușor (SALW)] de dezarmare și control al armelor în Europa de Sud –
Est, pe baza lucrărilor pe care SEESAC le -a încheia t în perioada 2010 -2012 în te meiul Deciziei
2010/179/PESC132. Decizia Consiliului este menită să sprijine activități în Albania, Bosnia și
Herțegovina, fosta Republică iu goslavă a Macedoniei, Kosovo (*)133, Republica Moldova,

131 JO L 332, p. 19. https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:095:0001:0024:RO:PDF ,
Accesat pe data de 27.05.2019
132 JO L 80 , p. 48.
(*) Această denumire nu aduce atingere pozițiilor privind statutul și este conformă cu RCSONU 1244 (1999),
precum și cu Avizul CIJ privind Declarația de independență a Kosovo.

62
Muntenegru și Serbia. Printre alte le, aceasta va contribui la creșterea în continuare a securității
stocurilor, la distrugerea SALW și a muniției aferente, la o mai bună marcare și urmărire a SALW,
la promovarea unei cooperări regionale mai strânse în ceea ce privește aspectele legate de S ALW,
precum și la sprijinirea colectării de SALW ilegale deținute de populație în țările din Europa de
Sud-Est.
Punerea în aplicare la scară globală a deciziei Consiliului a fost inițiată în ianuarie 2014.
Pentru a spori securitatea stocurilor, SEESAC a întreprins activități pregătitoare în Bosnia și
Herțegovina, Kosovo, Moldova, Muntenegru și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei în prima
jumătate a lui 2014. Reconstrucția depozitului de SALW și muniție al Ministerului de Interne din
Kosovo este în curs , iar contractarea s -a încheiat, în timp ce la depozitul de muniții Brezovik al
Ministerului Apărării din Muntenegru au început îmbunătățiri ale infrastructurii de securitate. În
plus, SEESAC134 a facilitat o serie de consultări privind metodologia și cursur ile necesare pentru
elaborarea unui program de formare în materie de gestionare regională a stocurilor. În ceea ce
privește eliminarea SALW și a muniției aferente, SEESAC a coordonat distrugerea a peste 1 200
de SALW în Bosnia și Herțegovina la 30 iunie 20 14. În plus, SEESAC a facilitat un efort coordonat
de distrugere la nivel regional în Balcanii de Vest cu ocazia Zilei internaționale de distrugere a
armelor la 9 iulie, care a dus la eliminarea a peste 5 000 de SALW în întreaga regiune. Pentru a
îmbunătăț i marcarea și urmărirea SALW, SEESAC se consultă cu partenerii săi relevanți din
Albania, Bosnia și Herțegovina, Kosovo (*), Serbia și fosta Republică iugoslavă a Macedoniei cu
scopul de a atesta specificațiile tehnice pentru echipamentele necesare în inst ituțiile respective.
Decizia Consiliului a conferit, de asemenea, SEESAC mandatul de a facilita crearea unei rețele
regionale a experților în materie de arme de foc (SEEFEN). Au fost trimise scrisori de invitație,
însoțite de o notă explicativă, șefilor di recțiilor de poliție, administrațiilor vamale ale ministerelor
de finanțe și parchetelor tuturor beneficiarilor de proiect în mai 2014, iar prima reuniune SEEFEN
va avea loc la 23 -24 septembrie la Durrës, în Albania. Schimbul de informații în rândul membri lor
SEEFEN135 va fi facilitat de o platformă de schimb de cunoștințe online, pe care SEESAC o
elaborează în prezent. În mod similar, SEESAC promovează cooperarea regională și schimbul de
informații prin sporirea capacității comisiilor naționale privind SALW, două reuniuni formale ale

134 http://www.seesac.org/ , accesat la data de 27.05.2019
135 http://www.seesac.org/News_1/SEESAC -Convenes -the-7th-SEEFEN -Meeting/ , accesat la data de 27.05.2019

63
acestora fiind organizate în 2014 – una la Belgrad, în Serbia, și o alta la Jahorina, în Bosnia și
Herțegovina.
A continuat punerea în aplicare a unui proiect de urmărire în temeiul componentei de
răspuns în caz de criză din cadr ul Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), care
se axează pe securitate, siguranță și perspectivele de dezvoltare pentru persoanele și comunitățile
locale afectate de explozii accidentale la depozitele de muniții din Bosnia și Herțego vina. Se
estimează că Bosnia și Herțegovina deține peste 24 000 de tone de stocuri de muniție militară, din
care peste 17 000 de tone sunt instabile din punct de vedere chimic și reprezintă un risc ridicat de
explozie necontrolată care ar putea eventual co nduce la victime umane și ar putea totodată avea
efecte negative pentru regiune. Ministerul Apărării din Bosnia și Herțegovina nu deține suficiente
capacități, capabilități și resurse financiare pentru a garanta că sunt instituite standarde adecvate la
depozite și, prin urmare, se bazează pe sprijinul Uniunii Europene și internațional pentru a
contribui la accelerarea îndepărtării și distrugerii elementelor de muniție neexplodate și a
materialelor explozive rămase în urma conflictelor, precum și la asigurar ea unei mai bune
siguranțe a stocurilor.
Inundațiile devastatoare care au lovit Bosnia și Herțegovina în mai 2014 au provocat o
criză civilă și umanitară semnificativă, peste 70 % din zonele afectate de inundații fiind suspectate
că ar conține mine și existând peste 2 000 de alunecări de teren în urma inundațiilor care au antrenat
mine nedetectate anterior în apele inundațiilor și de -a lungul malurilor râurilor, creând un risc de
securitate clar pentru populația civilă. Comitetul de acțiune împotriva mi nelor din Bosnia și
Herțegovina a alocat Ministerului Apărării pentru deminare 4 milioane de m2 de zone suspectate
că ar conține mine. Din această suprafață, aproximativ 300 000 de m2 sunt acum inundate și cel
dintâi nu este suficient echipat pentru a răsp unde în mod eficace la un mediu de securitate a minelor
schimbat în mod radical. Amenințarea unor alunecări de teren iminente în jurul instalației de
distrugere a muniției militare TROM Doboj ar putea duce la explozia necontrolată a circa 400 de
tone de ma teriale explozive rămase în urma conflictelor și de muniții depozitate în aceasta dacă nu
sunt întreprinse de urgență lucrări de reabilitare a terenurilor. Planificarea pentru distrugerea
muniției militare la TROM Doboj a rămas totuși neafectată de inundaț ii.
Pentru a accelera operațiunile de deminare în urma inundațiilor și pentru a se pregăti pentru
o redresare pe termen lung, Comisia a propus o creștere cu 20 % a finanțării – 767 000 EUR – față

64
de bugetul inițial al proiectului de 3,9 milioane EUR, care a fost acceptată de PNUD136 în urma
consultărilor cu Ministerul Apărării din Bosnia și Herțegovina. De asemenea, proiectul va fi
prelungit cu încă 12 luni. Noi activități care vor fi întreprinse ca parte a prelungirii includ:
asigurarea unei capacități spori te pentru personalul de deminare de 611 persoane al Ministerului
Apărării pentru operațiuni urgente de detectare a minelor și deminare în urma inundațiilor în
districtele afectate; furnizarea de cursuri speciale de formare pentru răspunsul în materie de ac țiuni
împotriva minelor în situații de urgență și de criză; furnizarea de detectori speciali pentru
detectarea aprofundată, de mașini de deminare pentru accesul dificil la terenuri, de protecție
suplimentară a personalului, de corturi de teren, de vehicule medicale, precum și de echipamente
de marcare și asigurarea de lucrări urgente de reabilitare a terenurilor în vecinătatea TROM Doboj
pentru a reduce riscul alunecărilor de teren antrenate de inundații către instalația de eliminare a
muniției.

 Regiunea OSCE (Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa)
Punerea în utilizare a Deciziei 2012/662/PESC a Consiliului137 de ajutor a activităț ilor de
reducere a pericolului de comerț ilicit cu arme de calibru mic și armame nt ușor și de acumulare
abuzivă a acestora în regiunea Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE) a
continuat în perioada 1 ianuarie -30 iunie 2014. În ceea ce privește actualizările în materie de
securitate a depozitelor de arme și muniții convenționale în Belarus și Kâr gâzstan, a înregistrat noi
evoluții : etapa de punere în aplicare la fața locului, pentru a dezvolta sisteme de securitate și
infrastructuri durabile și eficace în anumite locuri de depozitare a SALW. În Belarus, toate lucrările
la arsenalul de mare capacit ate situat în suburbiile Gomiel și în vecinătatea frontierei de stat cu
Ucraina sunt aproape finalizate. O ceremonie oficială de inaugurare a sitului reabilitat este
programată să aibă loc în 2014 la începutul toamnei.
În Kârgâzstan, a fost terminată proie ctarea depozitelor noi și a celor care urmează a fi
reabilitate pentru SALW și muniții convenționale în Buzhum (provincia Batken), Koi -Tash
(provincia Chui) și Gulcha (provincia Osh). Datorită necesității de a executa cercetări geologice și

136 https://www.mae.ro/node/2115 , accesat la data 27.05.2019
137 https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:297:0029:0033:RO:PDF , accesat la data
27.05.2019

65
topografice suplimentare într -o regiune cu un grad ridicat de activitate seismică, termenele
preconizate pentru achizițiile de servicii de proiectare și construcție au fost extinse. Construcția
unui nou loc de depozitare este preconizată să înceapă în octombrie 2015.
Conform licitației internaționale pentru achiziția de echipamente specializate pentru
distrugerea SALW, au fost achiziționate și livrate Kârgâzstanului foarfece hidraulice specializate.
Instalarea echipamentelor, formarea personalului și distrugerea SALW e xcedentare vor fi puse în
aplicare în urma finalizării lucrărilor de construcție/reabilitare la siturile de depozitare.
După perioada inițială de testare a versiunii -pilot a software -ului special pentru ținerea
evidenței electronice a SALW și a muniției af erente de către ministerele apărării interesate, Bosnia
și Herțeg ovina și Muntenegru au suscitat o prelungire a testării, în timp ce Kârgâzstan, Republica
Moldova și Tadjikistan au prezentat cerințe tehnice naționale pentru adaptarea software -ului la
nevoi le lor specifice. Albania, Serbia și Kazahstan au informat cu privire la decizia lor de a utiliza
propriile sisteme naționale de ținere a evidenței. În final, au continuat consultările cu alte state
participante ale OSCE potențial interesate de explorarea software -ului, inclusiv, extrem de recent,
cu Ucraina138.

 Africa
În prima jumătate a anului 2014, punerea în aplicare a Deciziei 2012/121/PESC139 a
Consiliului140 de sprijinire a activităților de promovare a dialogului și a cooperării UE -China –
Africa privind controlul armelor convenționale a contribuit în continuare la creșterea gradului de
conștienti zare și la un dialog aprofundat între societatea civilă, industrie și reprezentanți
guvernamentali din China, UE și statele africane privind combate rea traficului ilicit și a acumulării
excesive de SALW în Africa de Est, precum și procesul referitor la Tratatul privind comerțul cu
arme (TCA).

138 https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:321:0062:0067:RO:PDF , acceast la data
28.05.2019
139 https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012D0121&from=SL , accesat la data
28.05.2019
140 https://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:054:0008:0013:RO:PDF , accesat la data
28.05.2019

66
La 18 martie, Saferworld, Asociația pentru controlul armelor și dezarm are în China
(CACDA) și Forumul pentru p ace din Africa au adăpostit împreună la Beijing un seminar intitulat
„Sprijinirea păcii și a securității în Africa: către acțiuni de colaborare pentru combaterea armelor
de calibru mic și a muniției aferente ilicite”, la care au participat peste 60 de persoane. Întrunirea
a avut loc sub egida Grupului de lucru comun Africa -UE-China la nivel de experți (EWG). Aceasta
a reușit să stabilizeze într-o mai mare măsură dialogul și coordonarea politicilor între diplomații
din Africa și cei din statele membre ale UE , directorul Centrului regional pentru proliferarea
armelor de calibru mic și a armamentului ușor în regiunea Marilor Lacuri și Cornul Africii
(RECSA) și autoritățile chineze cu privire la acțiunile concrete necesare pentru a aborda SALW și
munițiile ilicite în Africa de Est. În marja acestui seminar, o delegație formată din înalți funcționari
și experți africani în materie de control al armelor s -a reunit cu Departamentul pentru afaceri
africane al Ministerului de Externe din China, precum și cu ambasado rul Tanzaniei la Beijing.
Vizita a avut drept principal rezultat crearea „Grupului ambasadorilor din statele membre ale
RECSA la Beijing”. Se preconizează că, datorită acestei inițiative, chestiunile legate de SALW în
Africa de Est vor ocupa un loc mai proeminent pe agenda funcționarilor chinezi.
La 6 mai, Saferworld, Forumul pentru pace din Africa și CACDA au organizat la Nairobi
o conferință regională intitulată „Consolidarea capacităților și a cooperării pentru combaterea
SALW și a muniției ilicite în Africa de Est”. La eveniment au participat peste 50 de diplomați,
funcționari, oameni de știință și experți din China, Africa și Europa. Reuniunea a reușit să pună și
mai mult accent pe inițiativele practice pentru a sprijini și a contribui la punerea în aplicare a
Protocolului de la Nairobi pentru prevenirea, controlul și reducerea SALW în Africa de Est. În
marja conferinței, o delegație a funcționarilor și experților din China a desfășurat consultări cu
principalele părți interesate din Kenya și cu Secre tariatul RECSA141.
Alte reuniuni ale EWG în perioada de raportare au inclus o reuniune cu membrii chinezi ai
EWG la Beijing în ianuarie pentru a disc tuta despre activitățile actuale și planificate ale EWG și
despre viitoarea finanțare; vizita unui membru african al EWG la Beijing în februarie; o reuniune
bilaterală cu Delegația UE în China în ianuarie și februarie; o vizită de studiu în Kenya din partea
membrilor și consultanților EWG în mai și reuniuni între membri africani ai EWG și ambasade
africane cu sediul la Beijing în mai. În plus, o serie de cursuri destinate personalului nou -angajat

141 https://recsasec.org/ , accesat la data de 28.05.2 019

67
au fost asigurate pentru punctul focal național din Kenya cu privire la SALW (în aprilie) și pentru
punctul focal național din Uganda cu privire la SALW (din aprilie p ână în iunie).
De asemenea, la cererea EWG, Conflict Armament Research a desfăș urat în perioada 17 –
26 ianuarie o evaluare cuprinzătoare a securității fizice și a gestionării stocurilor (PSSM) cu privire
la trei depozite de arme și muniții la Mogadiscio, în Somalia. Constatările prezentate în acest raport
sunt menite să ajute guvernul federal al Somaliei în obținerea de asistență internațională pentru
construirea sau reabilitarea infrastructurii legate de PSSM.
În final, au fost publicate două rapoarte de ce rcetare, unul referitor la „China ș i Tratatul
privind comerțul cu arme – perspective și provocări” și un al doilea care se axează pe circulația
SALW în Africa și care conține o evaluare a eficacității intervențiilor actuale privind SALW.
Ambele ra poarte su nt difuzate către peste 500 de actori ai societății civile, funcționari, factori de
decizie și politicieni din China, UE și Africa.
Cu finanțare din componenta pe termen lung a Instrumentului care contribuie la stabilitate
și pace (IcSP), UE a continuat punerea în aplicare a unui proiect de sprijinire a combaterii
acumulării ilicite și a comerțului ilicit de arme de foc și muniție în Africa, prin intermediul
Centrului regional pentru proliferarea armelor de calibru mic și a armamentului ușor în regiunea
Marilor Lacuri și Cornul Africii (RECSA), cu sediul la Nairobi. Acest proiect contribuie la punerea
în aplicare a componentei Pace și securitate a Strategiei comune Africa -UE. După prima etapă a
proiectului care s -a încheiat în iunie 2013 și care a sprijini t, printre altele, structurile instituționale
și capacitățile legislative în mai multe țări din Africa de Est, proiectul a intrat în cea de a doua
etapă în iulie 2013, cu obiectivul de a consolida capacitățile țărilor africane de a pune în aplicare
în mod eficient și de a -și coordona eforturile împotriva proliferării și traficului de SALW ilicite.
În prima jumătate a anului 2014, proiectul a continuat să sprijine activitățile de promovare a creării
unui organism de coordonare a șefilor serviciilor de poliți e la nivelul continentului african
(AFRIPOL)142 și a desfășurat totodată o serie de activități pentru îmbunătățirea structurii
instituționale a RECSA cu scopul de a -i spori eficacitatea. În plus, RECSA s -a coordonat cu
organizațiile regionale relevante pentr u a sprijini inițiativa grupului operativ comun pri vind fluviul
Mano cu scopul de a planifica și a efectua o operațiune comună în țările din vecinătatea fluviului,

142 http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E -8-2018 -002432 -ASW_EN.html?redirect , accesat la data
28.05.2019

68
contribuind totodată prin furnizarea de asistență tehnică și de echipamente de securitate pe ntru
consolidarea grupului operativ comun al coridorului Tanganyika. După predarea a șapte mașini de
marcare electronică la sfârșitul anului trecut către Liberia, Mali, Guineea și Sudanul de Sud, au
fost desfășurate cursuri de formare ulterioară pentru aut oritățile naționale relevante. În domeniul
securității stocurilor, proiectul a sprijinit autoritățile din Rwanda pentru a realiza evaluarea și
eventuala construire a unui arsenal, urmate de un atelier de formare. Au fost depuse eforturi
semnificative în ma terie de sensibilizare, inclusiv prin intermediul unui eveniment secundar al
RECSA cu ocazia celei de a 5 -a reuniuni bienale a statelor privind Programul de acțiune al ONU.
La 24 iunie 2013, Consiliul a a doptat Decizia 2013/320/PESC143 pentru a furniza până la
5 milioane EUR sub formă de sprijin al UE cu scopul de a acorda asistență autorităților libiene în
sarcina lor de securizare a volumului lor masiv de stocuri de arme și muniții convenționale. UE
oferă acest sprijin pentru a ajuta autoritățile responsabile din Libia să pună capăt proliferării
necontrolate în continuare a armelor și munițiilor convenționale, care continuă să alimenteze
insecuritatea în Libia, în țările învecinate și în ansamblul regiunii. Conceptul proiectului
recuno aște situația politică complexă din Libia și provocările care decurg de aici, precum și
necesitatea de a asigura asumarea la nivel național și responsabilizarea partenerilor locali. Durata
preconizată a proiectului este de cinci ani. Asistența furnizată în cadrul deciziei Consiliului face
parte din abordarea cuprinzătoare a UE în sprijinul procesului de tranziție către democrație, pace
durabilă și securitate în Libia. Decizia Consiliului completează eforturile misiunii UE de asistență
la frontieră în Libia pentru a dezvolta capacitatea Libiei de sporire a gradului de securitate a
frontierelor terestre, maritime și aeriene pe termen scurt și pentru a dezvolta o strategie mai amplă
de gestionare integrată a frontierelor (GIF) pe termen lung. Aceasta este pusă în aplicare de GIZ,
Agenția germană pentru cooperare internațională.
În perioada de raportare, un curs de introducere privind gestionarea munițiilor a fost
asigurat pentru funcționari libieni din cadrul Departamentului de arme și muniție al Ministerului
Apărării. Participanții au urmat cursuri de formare în domeniul gestionării de bază a muniției,
inclusiv cu privire la punerea în aplicare a Orientărilor tehnice internaționale privind muniția
(IATG). În plus, un spațiu de formare exterior care urmează a fi utilizat pentru pregătirea practică

143 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:173:0054:0064:EN:PDF , accesat la data
28.05.2019

69
în domeniul depozitării munițiilor a fost construit în incinta Ministerului Apărării la Tripoli și mai
multe spații de formare interioare sunt în curs de reabilitare. GIZ contribuie, de asemenea, la
dezvoltarea unui cadr u de formare privind PSSM, în coordonare cu Misiunea de sprijin a
Organizației Națiunilor Unite în Libia (UNSMIL) și cu alți parteneri. În vederea sprijinirii
autorităților libiene în reabilitarea și gestionarea securității depozitelor de muniții, GIZ preg ătește
un contract cu Grupul danez pentru deminare și cu o organizație locală a societății civile (3F)
pentru a distruge 21 de focoase și pentru a demina 600 000 de metri pătrați de teren în interiorul și
în jurul unui fost depozit de muniții în Souq El Ah ad, în timp ce un alt contract este în curs de
pregătire cu Sterling International Group pentru deminarea zonei din jurul unui depozit de muniții
în Al Wathiyah. În final, un contract cu DanChurchAid (DCA) a fost semnat pentru a se achiziționa
și distribui închizători pentru culase și dulapuri de arme la Misrata, în sprijinul activităților de
gestionare a SALW finanțate în cadrul Instrumentului UE care contribuie la stabilitate și pace (a
se vedea mai jos). Distribuirea a 4 800 de încuietori pentru trăgaci a început în aprilie 2014 și s -a
încheiat în mai 2014, 13 evenimente de distribuire fiind organizate de DCA în colaborare cu
voluntari ai Semilunii Roșii din Libia. 500 de cutii de arme au fost distribuite în mai 2014 cu ocazia
a șase evenimente de distrib uire. Spre sfârșitul perioadei de raportare, avansarea mai multor
proiecte desfășurate în temeiul prezentei decizii a Consiliului a trebuit să fie întârziată în special
din cauza deteriorării situației de securitate din țară.
În plus, un proiect comun al D anChurchAid (DCA)144 și al Consiliului danez pentru
refugiați (DRC), care este finanțat prin componenta de răspuns în caz de criză din cadrul
Instrumentului care contribuie la stabilitate și pace (IcSP), oferă populației civile din Libia formare
în materie d e risc asociat SALW începând din septembrie 2012. Scopul său este de a contribui la
reducerea numărului de accidente legate de SALW și la reducerea prezenței vizuale a acestora.
DCA promovează, de asemenea, pe lângă autoritățile locale, politici privind ge stionarea în condiții
de siguranță a SALW pentru a contribui la prevenirea violenței armate. Activitățile de până în
prezent includ sprijin psihosocial în 28 de școli din zona Misrata, deminarea unei suprafețe de 96
800 de m2 în zona Tripoli și organizarea a 11 cursuri de formare pentru Ministerul de Interne și
Ministerul Apărării. În zona Sabha din sud, a fost semnat un acord pentru formarea de căutători în
vederea eliminării dispozitivelor explozive și au fost oferite formări în materie de risc asociat

144 https://www.danchurchaid.org/ , accesat la data 31.05.2019

70
minelor pentru 2 452 de persoane din cadrul comunităților de migranți, serviciilor de luptă
împotriva incendiilor și școlilor. Pentru a sprijini activitățile de deminare ale Grupului consultativ
în materie de mine, a fost achiziționat un excavator blindat pe ntru eliminarea dispozitivelor
explozive, ca parte a acestui pachet. A fost recrutat un operator cu experiență și au fost formați
membri ai personalului național, pentru a opera acest utilaj. Grupul consultativ în materie de mine
a contribuit la eliminarea a 27 de bombe de 250 de kg, a 12 bombe de 500 de kg, a 57 de rachete
și a peste 2 000 de proiectile și mortiere în zona Zintan.
Un alt proiect, pus în aplicare de asemenea de Grupul consultativ în materie de mine, a
început activitățile în ianuarie 2014, pentru a contribui la reducerea în continuare a amenințării
umanitare reprezentate de resturile explozive de război (ERW) și sporirea practicilor de siguranță
și a comportamentului de siguranță ale comunităților afectate de ERW și SALW. Mai exact, acesta
se axează pe formarea în materie de risc în legătură cu sporirea practicilor de siguranță și a
comportamentului de siguranță ale comunităților locale afectate de prezența ERW și a armelor de
calibru mic și a armamentului ușor; și îmbunătățirea capacităților naționale pentru a aborda
amenințările reprezentate de munițiile explozive abandonate și munițiile neexplodate. Activitățile
se axează pe zonele Zintan și Hun/Waddan, în care proiectul va recruta și va forma echipe ERW
și va în depărta și distruge totodată munițiile explozive abandonate și munițiile neexplodate
identificate.
În final, în martie 2014, a fost inițiată o măsură de consolidare a capacităților autorităților
libiene de răspuns în caz de criză. Pusă în aplicare de „Smal l Arms Survey”145 cu sediul la Geneva,
această activitate are scopul de a contribui la dezvoltarea capacităților autorităților libiene de a
asigura securitatea internă și siguranța publică . Obiectivele specifice sunt să consolideze
capacitățile naționale pen tru a identifica, a evalua și a analiza intervențiile din partea autorităților
guvernamentale în sectorul de securitate; și ( să ofere sprijin pentru dezvoltarea de strategii și
planuri operaționale pentru abordarea siguranței comunitare, care ar putea incl ude, de asemenea,
amenințările la adresa securității reprezentate de SALW. Punerea în aplicare se va axa pe două
zone -pilot care urmează a fi stabilite în cooperare cu autoritățile libiene. Cooperarea cu Ministerul

145 http://www.smallarmssurvey.org/ , accesat pe data de 31.05.2019

71
de Interne din Libia a fost demarată, un atelier de introducere fiind prevăzut pentru viitorul
apropiat.
Ca parte a mandatului său de a oferi consiliere și formare pentru a sprijini autoritățile
nigeriene în consolidarea capacităților acestora de combatere a terorismului și a criminalității
organizate, misiunea PSAC civilă EUCAP Sahel Niger a asigurat, în perioada 30 iunie -4 iulie
2014, o formare privind gestionarea armelor și munițiilor pentru funcționarii nigerieni. Uniunea
Europeană elaborează în prezent o posibilă decizie a Consiliului de sprijinire a activităților de
securitate fizică și gestionare a stocurilor pentru reducerea riscului de comerț ilicit cu SALW și
muniția aferentă în regiunea Sahel.

 America Centrală
UE a continuat punerea în aplicare a unui proiect de sprijinire a Programului de control al
armelor de calibru mic și armamentului ușor din America Centrală (CASAC). În cadrul
componentei pe termen lung a Instrumentului care contribuie la stabilitate și pa ce, proiectul, care
fusese anterior pus în aplicare de PNUD, a intrat în cea de a doua etapă de sprijin în septembrie
2012, Comisia pentru securitate a Sistemului de Integrare Central -Americană (SICA) fiind
partenerul de punere în aplicare. Contribuția pro iectului UE la inițiativa CASAC urmărește
punerea bazelor unei structuri regionale și ale unei strategii pe termen lung pentru combaterea
traficului ilicit de arme în America Centrală, atât la nivel național, cât și la nivel regional. Proiectul
este pus în aplicare în America Centrală și în țările învecinate, cu un accent deosebit pe cele opt
state membre ale SICA (Belize, Costa Rica, El Salvador, Guatemala, Honduras, Nicaragua,
Panama și Republica Dominicană). SICA a inițiat procesul de dezvoltare a planur ilor strategice
ale comitetelor naționale multidisciplinare din fiecare țară, care vor sprijini elaborarea unei agende
multianuale comune pentru programele de monitorizare, raportare și investigare privind armele de
foc și prevenirea violenței cu arme de f oc. În plus, proiectul, prin intermediul grupului său de
experți, care este integrat în unitățile de informații și de arme din cele opt țări membre ale SICA,
s-a axat în prima jumătate a anului pe pregătirea celei de a treia operațiuni regionale care urmea ză
a fi întreprinsă ulterior în cursul anului 2014 pentru a confisca arme, explozivi și muniții. Aceasta
va veni în continuarea a două operațiuni regionale de succes desfășurate în 2012 și 2013, care,
potrivit SICA, au dus la arestarea a 6 113 persoane și confiscarea a 8 863 de arme, 21 540 de

72
muniții și 444 de explozivi. Organizată în coordonare cu Forumul președinților parlamentelor din
America Centrală și Caraibi (FOPREL), o primă reuniune regională a directorilor societăților
private de securitate și a parlamentarilor, desfășurată în 2014, a avut drept rezultat un proiect de
cadru legislativ regional care este menit să actualizeze și să armonizeze legislația societăților
private de securitate în cele opt țări beneficiare.146 În plus, au fost încheiate eval uări pentru mai
multe state membre ale SICA în vederea identificării nevoilor de echipament pentru a consolida
utilizarea de platforme privind urmărirea armelor de foc.147

146 https://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B -6D27 -4E9C -8CD3 –
CF6E4FF96FF9%7D/Disarm%20ACONF19215.pdf , accesat la data 31.05.2019
147 http://eur -lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:173:0054:0064:EN:PDF , accesat la data de
31.05.2019

73
Concluzie

Armele de nimicire în masă au caracteristica de a produce distrugeri pe scară largă și fără
discriminare între civili și militari, fiind capabile de a amenința supravețuirea actorilor și chiar a
umanității. Cele nucleare se bazează pe fisiune sau fuziune și au o capaciate de distrugere
copleșitoare, virtual nelim itată, în cazul celor termonucleare. Armele radiologice presupun
dispersarea de material radioactiv, prin intermediul detonării unui explozibil convențional. Armele
chimice sunt substanțe solide, lichide sau gaze care produc efecte dăunătoare(moarte, ranir e)
asupra persoanelor sau nu numai. Armele biologice constau în bacterii, viruși și alte tipuri de
organisme.
Descurajarea a influențat definirea și funcționarea politicilor, instituțiilor și a acțiunilor
întreprinse pentru a opri sau încetini fenomenul pr oliferării armelor de nimicire în masă. În linii
mari, aceste a din urmă cuprind un set complex, adeseori criticabil de norme, regimuri de securitate,
grupuri de informare, a cțiuni unilaterale sau acorduri bilaterale, guvernate de conceptele de
dezarmare și control al armamentelor. În domeniul nuclear, regimul este cent rat în jurul Tratatului
din 196 8(neproliferarea armelor nucleare) , care definește două categorii de state, cele deținătoare
de armament și cele care își asumă obligația de a nu dezvolta tehnol ogiile militare respe ctive.
Regimul a fost contestat pentru slăbiciunile sistemului de inspecții ș i absența unor sacțiuni clare.
India, Pakistanul și Israelul nu au semnat tratatul, iar Coreea de Nord l -a denunțat. Cu toate acestea,
din aproximativ 40 de state cu capacități nucleare, numai nouă au decis să se înarmeze, iar cazul
iranian este încă deschis .
Proliferarea armelor de distrugere în masă se referă la dezvoltarea prin mijloace proprii a
armamentului, vectorilor, ori la achiziționarea lor. Versiune a orizontală include producția sau
cumpărarea de arme de nimicire în masă și cea verticală, creșterea numărului sau ameliorarea
tehnologiei deja deținute . Prin curse ale înarmării înțelegem competiții în care rivalii încearcă să
obțină avantaje militare sp orind cantitatea sau ameliorând calitatea armamentului. Motivațiile
politicilor de înarmare sunt complexe, implicând factori sistemici, de la nivel statal, sau din politica
internă.

74
Criticile la adresa coerenței și eficienței regimurilor de securitate, mai ales după 1998 și
temerile referitoare la posibilitatea acțiunilor teroriste de anvergură au condus la un accent sporit
pus pe forța armată, îndeosebi prin acțiuni preventive și pre -emtive. Exemplul Ira kului în 2002 –
2003 este cel mai cunoscut, însă proble matica este mai veche. De aici, o distincție între
neproliferare, abordarea politico – dc iplomatică, contraproliferare, strategia militară și
antiproliferarea, care ar trebui să includă ambele concepte.
Proliferarea armelor de distrugere în masă va influe nța relațiile internaționale pe termn
lung, dincolo de chestiunile temporare și evenimentele curente, iar definirea zonei tematice este
problematică și se intersectează cu alte subiecte, cum ar fi structura sistemului internațional,
evoluțiile mediului de securitate, relațiile de putere globale și regionale, instituțiile internaționale,
progresul științific, dezvoltarea economică etc. Chiar dacă din rațiuni de coerență intelectuală, este
necesară concentrarea pe anumite subiecte, armele, politicile sau reg imurile, nu trebuie să ignorăm
contextul mai larg în care acestea evoluează .
Părerea mea finală este că am reușit să ne folosim de propagandă – sau publicitate – pentru
a vinde mașini, albume întregi d e muzică și pentru a redefini hamburgerul. Am dezvoltat cele mai
performante sisteme de comunicație văzute vreodată și am conectat aproape tot mapamondul la
ele. Din multe puncte de vedere, am construit o întreagă civilizație ce se bazează pe abilitatea de a
vinde. Ar trebui să fi m capabili să ținem în frâu co merțul internațional cu armament , dar trebuie
să ne oprim mai întâi și să reflectăm dacă nu cumva culegem ceea ce am semănat și să ne întrebăm
cât de mult prețuim adevărul.

75
Bibliografie
Cărți
1. Andrei Miroiu, Radu -Sebastian Ungureanu, Simona Soare, “ Manual de Relații
Internaționale ”, Polirom, Iași 2007
2. Claudia Dobre, “ Comerț Internațional ”, Ediția a III -a, Editura UNIVERSITARĂ
Craiova, 2013, Editura PROUNIVERSITARĂ București, 2013
3. Darryl Howlett, “ Nuclear proliferation ” în John Baylis, Steve Smith, “T he
globalization of world politics”, Oxford University Press, Bungay 2006
4. David Holloway, “ Stalin și bommba atomică ”, Institutul European, Mașina de scris,
Iași 1998.
5. Joanna Spear, “ Arms and Arms Control ”, Brian White, Richard Little, Michael Smith,
“Issues in World Politics”, MacMill an, Ebbw Vale, 1997
6. John Baylis, Mark Smith „ The Control of Weapons of Mass Destruction ”, în John
Baylis, James Wirtz, Colin Gray, Eliot Cohen Strategy in the Contemporary World,
Oxfor d University Press 2007
7. Joseph S. Nye , Jr., “ Understanding International Conflicts, An Introduction to Theory
and History ”, Longman 2003
8. Keith Krause, “ Rationality and Deterrence in Theory and Practice ”, în Craig A.
Snyder (ed.), Contemporary Security and Strateg y, MacMillan, Ebbw Vale, 199 9
9. Kenneth Waltz, “ The Spread of Nuclear Weapons: More May Better ”, Adelphi
Papers, International Institute for Strategic Studies, Londra, 1981.
10. Lawrence Freedman,” The Evolution of Nuclear Strategy ” , St. Ma rtin Press, New 1981
11. Liliana Mincă, „Controlul e xporturilor strategice, instrument de stabilitate și
securitate ”, Editura Mi litară, București, 2009
12. Op cit, Mariani, B. și Hirst, C., p.152; UN Final Report of the Monitoring Mechanism
on Angola Sanctions (Raport final ONU asupra mecanismului de monitorizare a
sancțiunilor aplicate în Angola), S/2000/1225, 21 decembrie 2000.
13. Paul R. Viotti, Mark V. Kauppi, “ International Relations and World Politics ”, Second
Edition, Prentic e-Hall, New Jersey, 2001

76
14. Prof. univ. dr. George Marin, Prof. univ. dr. Ale xandru Puiu, Mircea Șerb, “ Dicționar
de Relații Economice Internaționale ”, Editura ENCICLOPEDICĂ, București, 199 3
15. Richard Gray, ” Nuclear Weapons Proliferation ”, în Craig A. Snyder (ed.),
Contemporary Security and Strategy, MacMil lan, Ebbw Vale, 1999.
16. Rober t Art, ” Coercive Diplomacy ”, în Robert J. Art, Robert Jervis, “ International
Politics ”, Pearson, 2005
17. Robert Art, ” The Four Functions of Force ”, în Robert J. Art, Robert Jervis,
International Politics , Pearson, 2005
18. Scott D. Sagan, ” The Perils of Prolifera tion: Organization Theory, Deterrence Theory,
and the Spread of Nuclear Weapons ”, Internat ional Security, primăvara 1994
19. Steve Smith, John Baylis, Patricia Owens, “ The Globalization of world politics ”,
Oxford, 2007
Documente oficiale
1. 13066/05 PESC 833 CODUN 19 COARM 38
2. A/CONF.192/15
3. Agenda europeană privind securitatea, Comunicare a Comisiei către Parlamentul
European și Consiliu (COM(2015) 185 final).
4. COM(2015) 624 final, 2.12.2015)
5. Directiva 91/477/CEE
6. JO L 256, 13.9.1991
7. Regulamentul (UE) nr. 258/201 2 al Parlamentului European și al Consiliului din
14 martie 2012
8. JO L 94, 30.3.2012
9. 2008/944/PESC
10. 2009/43/CE
11. Art. 89, Legea nr. 295/2004
12. Art. 90, Legea nr. 295/2004.
13. Art. 8 (i) și Art. 10, Legea nr. 387/2003
14. O.U.G. Nr. 158/1999; O.U.G. nr. 129/2006.
15. Art. 3 din Legea nr. 387/2003

77
16. Art. 4 al O.U.G. nr. 129/2006
17. Legii nr. 387/2003
18. Art. 21 (b) și Art. 26 (1), O.U.G. nr. 158/1999.
19. Art. 12 (4), O.U.G. nr. 158/1999.
20. Art. 15 (1), O.U.G. nr. 158/1999.
21. Art. 12, O.U.G. nr. 158/1999.
22. Art. 12 (2), O.U.G. nr. 158/1999.
23. Art. 15 (2/3), O.U.G. nr. 158/1999.
24. JO L 89, 25.3.2014.
25. COM(201 8) 2197.
26. Art. 13.5 din Directiva 91/477 .
27. 91/477/ CEE.
28. Articolul 10.4 al Directivei (UE) 2017/853 a Parlamentului European și a
Consiliului din 17 mai 2017 de modificare a Directivei 91/477/CEE a Consiliului
privind controlul achiziționării și deținerii de arme (JO L 137, 24.5.2017).
29. Documentul COM(2017) 737 final.
30. Documentul C(2018) 2197 final.
31. JO L 89, 25.3.2014 .
32. JO L 333, 19.12.2015.
33. COM(2015), 624 final.
34. Concluziile Consiliului privind crearea și punerea în aplicare a unui ciclu de
politici ale UE privind formele grave de criminalitate internațională și
criminalitatea organizată (doc. 15358/10 COSI 69 ENFOPOL 298 CRIMORG
185 ENFOCUSTOM 94, 10.6.2011
35. Concluziile Consiliului privind stabilirea unu i ciclu de politici ale UE privind
formele grave de criminalitate internațională și criminalitatea organizată (doc.
12095/13)
36. Documentul COM(2018) 65 final din 6.2.2018 și anexa
37. Programul finanțat de PESC, 2017 -2019, 6 508 136 EUR.
38. JOIN/2 013/06 final – 2013/0107 (NLE)
39. JO L 80, p. 48.

78
40. JO L 332, p. 19.

Site-uri oficiale
1. https://www.europol.europa.eu/socta/2017/
2. https://s3.amazonaws.com/unoda -web/wp -content/uploads/2016/10/english.pdf
3. http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%205319%202006%20IN
IT
4. https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/EN/1 -2015 -624-EN-F1-
1.PDF
5. https://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B -6D27 -4E9C -8CD3 –
CF6E4FF96FF9%7D/Disarm%20ACONF19215.pdf
6. https://eeas.europa.eu/topics/eu -global -strategy_en
7. http://treaties.un.org/doc/Treaties/2013/04/20130410%2012 –
01%20PM/Ch_XXVI_08.pdf#page=21
8. https://www.unog.ch/C125781000581370/(httpHomepages )/5562355D4417A43F
80256F04007174DB?OpenDocument
9. https://www.armscontrol.org/factsheets/NSG
10. http://www.nti.org/e_research/e3_45a.html
11. http://www.hrw.org/backgrounder/arms/small -arms -070703 -03.htm
12. http://www.un.org/events/smallarms2006/pdf/192.15%20(E).pdf
13. http://www.poa -iss.org/InternationalTracing/InternationalTracing.aspx
14. https://www.un.org/disarmament/att/
15. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=OJ:L:2014:089:FULL&from=ES
16. https://ec.europa.eu/home -affairs/sites/homeaffairs/files/what -we-
do/policies/european -agenda -security/20180417_commission -recommendation –
immediate -steps -improve -security -firearms -ammunition_en.pdf
17. https://www.un.org/sustainablede velopment/sustainable -development -goals/
18. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:01991L0477 –
20170613&from=en

79
19. http://www.weaponslaw.org/instruments/2005 -international -tracing -instrument
20. https:/ /eur-lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32017D0633&from=ES
21. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=LEGISSUM:l14011&from=RO
22. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32008E0944&from=RO
23. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012R0258&from=ro
24. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32003E0468&from=EN
25. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/PDF/?uri=CELEX:52017DC0737&rid =10
26. https://ec.europa.eu/home -affairs/sit es/homeaffairs/files/what -we-
do/policies/european -agenda -security/20180417_commission -recommendation –
immediate -steps -improve -security -firearms -ammunition_en.pdf
27. http://www.isacs.org/
28. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:52016DC0205&from=EN
29. https://www.interpol.int/Crime -areas/Firearms -trafficking/INTERPOL -Illicit –
Arms -Records -and-tracing -Management -System -iARMS
30. https://ec.europa.eu/transparency/regdoc/rep/1/2015/EN/1 -2015 -624-EN-F1-
1.PDF
31. https://ec.europa.eu/home -affairs/financin g/fundings/security -and-safeguarding –
liberties/internal -security -fund-police_en
32. http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=EN&f=ST%2015358%202010%20I
NIT
33. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32014R0230
34. http://www.wcoomd.org/
35. https://www.mae.ro/node/1882
36. http://www.conflictarm.com/

80
37. http://www.cdep.ro/afac eri_europene/CE/2018/COM_2018_65_RO_ACTE2_f.pd
f
38. https://www.europol.europa.eu/empact
39. http://www.europarl.europ a.eu/doceo/document/A -8-2017 -0264_RO.pdf?redirect
40. https://eeas.europa.eu/regions/middle -east-north -africa -mena_en
41. https://www.e uromed -police.eu/
42. https://www.conflictarm.com/itrace
43. https://issafrica.org/pscreport/uploads/ AU%20Roadmap%20Silencing%20Guns%
202020%20pdf%20en.pdf
44. http://www.un.org/en/africa/osaa/pdf/au/cap_smallarms_2000.pdf
45. https://www.unrec.org/docs/Strategy%20Final.pdf
46. http://www.un -arm.org/BMS5/documents/BMS5 -WP-EU-20140425.pdf
47. http://eur -lex.europa.eu/legal –
content/EN/TXT/?uri=OJ:JOL_2013_320_R_0034_01
48. http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2011:188:0037:0041:EN:PD
F
49. https://www.unrec.org/default/index.php/en/
50. http://www. unlirec.org/
51. https://www.un.org/disarmament/un -saferguard/
52. http://eur –
lex.europa.eu/LexUriS erv/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:341:0056:0067:EN:PD
F
53. https://eur -lex.europa.eu/legal -content/RO/TXT/?uri=OJ:L:2012:094:TOC
54. https://www.interpol.int/How -we-work/Databases/Illicit -Arms -Records -and-
tracing -Management -System -iARMS
55. http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2013:0716:FIN:en:PDF
56. https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri= OJ:L:2012:321:0062:0067:RO:PD
F

81
57. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012D0711&from=EN
58. https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2010:095:0001:0024:RO:PD
F
59. http://www.seesac.org/
60. http://www.seesac.org/News_1/SEESAC -Convenes -the-7th-SEEFEN -Meeting/
61. https://www.mae.ro/node/2115
62. https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:297:0029:0033:RO:PD
F
63. https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:321:0062:0067:RO:PD
F
64. https://eur -lex.europa.eu/legal –
content /RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:32012D0121&from=SL
65. https://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2012:054:0008:0013:RO:PD
F
66. https://recsasec.org/
67. http://www.europarl.europa.eu/doceo/document/E -8-2018 -002432 –
ASW_EN.html?redirect
68. http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:173:0054:0064:EN:PD
F
69. https://www.danchurchaid.org/
70. http://www.smallarmssurvey.org/
71. https://www.securitycouncilreport.org/atf/cf/%7B65BFCF9B -6D27 -4E9C -8CD3 –
CF6E4 FF96FF9%7D/Disarm%20ACONF19215.pdf

82
72. http://eur –
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=OJ:L:2013:173:0054:0064:EN:PD
F