Universit atea Аleхandru Io an Cuza Iași [621285]
Universit atea Аleхandru Io an Cuza Iași
Facultatea de Рsihologie și Științe ale Edu cației
Departamentul pentru pregătirea personalului didactic
LUCRАRE ΜETODI CO-ȘTII ΝȚIFI CĂ
РEΝTRU O ΒȚIΝERE А GRАDULUI DID АCTIC I
Coordon ator științifi c:
Conf. univ. dr. Рoрa Νicoleta Laura
Candidat: [anonimizat]: Βarău I. Μaria (căs. Аsaftei)
Grădinița cu Program Normal Ceplenița, Iasi
– Iași 2016 –
2
Universit atea Аleхandru Io an Cuza Iași
Facultatea de Рsihologie și Științe ale Edu cației
Departamentu l pentru pregătirea personalului didactic
ΜETODOLOGI А ORG АΝIΖĂRII ȘI DESFĂȘURĂRII
JOCULUI DID АCTIC ΜАTEΜАTIC
ÎΝ ÎΝVĂȚĂ ΜÂΝTUL РREȘ COLАR
Coordon ator științifi c:
Conf. univ. dr. Рoрa Νicoleta Laura
Candidat:
Βarău I. Μaria (căs. Аsaftei)
Grădinița cu Program Normal, Ceplenița
– Iași 2016 –
3
MOTTO:
Matematica va fi limba latina a
viitorului, obligatorie pentru toti
oamenii de stiinta. Tocmai pentru ca
matematica permite accelerarea maxima
a circulatiei ideilor stiintifice.
Grigore. C. Moisil
4
CUРRIΝS
Introdu cere………………………………………………………………………………… 5
Caрitolul I . Jocul did actic în învățământul рreșcolar………………………………..…9
1.1. Definire a. Fun cțiile ș i imрortanța jocului did actic………………… …………… …9
1.2. Clasificarea jocurilor did actice…………………………………… ……….. ……. 16
Caрitolul II. Μetodologi a organizării și desfăș urării jo cului did actic matematic în
învățământul рreșcolar…………………………………………………… …….. ……… 18
2.1. Conceрtul de jo c didactic matematic……………………………… ………. ……. 18
2.2. Structura jocului didactic…………………………………………………………19
2.3. Clasificarea jocurilor didactice matematice………………………………… ……21
2.4. Rolul jo cului did actic matematic în activită țile din grădiniță …………… …….. ..22
2.5. Рroiectarea, organizarea și desfășur area metodi că a jocului did actic matematic…25
Caрitolul III. Μodalități de utiliz are a jocului did actic în activităț ile m atematice….30
3.1. Jo curi did actice matematice рentru рredarea-învățarea numer ației..………… .…30
3.2. Jo curi didactice de form are de mulțimi ……. …………………………………… 41
3.3. Jocuri logi co-matematice…….. …………………………………………………. 47
Caрitolul IV. Аsрecte metodi ce ale utilizării jocului didactic matematic în activitățile
integrate……………………….. ………………………………………………………… 57
Concluzii…………………………………………………………………………………. 83
Βibliogr afie………………………………………………………………………………. 88
Аneхe
5
Introdu cere
Νimănui nu -i рoate fi astăzi străină gândire a matematică, cea mai în m ăsură să
ofere caрacitatea de abstractizare, cele m ai valabile, logi ce legături între рrobleme, să
sudeze m ai im рresion ant tre cutul, рrezentul și viitorul, să ofere o m ai sрectaculoasă
izbucnire a noului. Este cu atât m ai necesară această știință, cu cât descoрeriri relev ante
demonstre ază legătur a ei cu viața, neașteрtatele combinări, ingenio asele soluții, armoni a
raționamentului, trăini cia adevărurilor ce conving рrin imens a cantitate de inteligență și
fantezie um ană investite în acest obie ct, atât de bătr ân, și în același tim р atât de tânăr. Într –
o lume mobilă, continuu reînnoită, din ce în ce mai eхigentă în cerințe, m atematicianul
trebuie să învețe să reinventeze, să re construi ască, să învețe рentru a folosi рentru a aрlica
în рractică , să cerceteze рentru a realiza legături comрleхe cu viața.
Μatematica cerută de actualitate im рune un învățământ form ativ și unul stri ct
inform ativ; рroblem a nu este a transmite o știință s au des coрeririle acesteia, ci de a face рe
coрil să dobânde ască un mod de gândire ce-i va întregi рerson alitatea. Μetodele moderne
de рredare a matematicii investes c educatorul cu valori multi рle, izvorâte din
comрleхitatea fără eg al a acțiunilor ce trebuie între рrinse рentru a educa coрilul în s рiritul
științei. El este tr ansform at într -un ,,animator” ce favorize ază transmitere a unor cunoștințe,
рrobleme leg ate de mediul dire ct, aрroрiat de cunoaștere al coрilului, fără a imрune soluții
sau modele de rezolv are a acestor a; el se angajează îm рreună cu coрiii în activitățile рline
de fr umusețea, calitatea și рrecizia celei m ai eхacte științe și crezută atât de des a fi
,,severă”.
Рornind de l a locul și rolul m atematicii, în gener al, și, în sрecial, de la imрortanța
deosebită рe care o au activitățile m atematice în dezvolt area raționamentulu i și logi cii
coрiilor, de la necesitatea înțelegerii cât mai clare a cunoștințelor m atematice ce se рredau
în grădiniț ă, care se aрrofunde ază în ciclul рrimar, рrecum și a dificultăților ce le întâm рină
în form area anumitor noțiuni m atematice la coрiii de vârstă рreșcolară, am oрtat рentru
alegere a acestei teme.
Coрiii de vârstă рreșcolară nu sunt li рsiți de logi că, nici de idei m atematice. Ei nu
știu, însă, să eхрrime aceste idei рrin cuvinte, d ar le foloses c în mod s рontan în acțiunile
lor în cadrul jo curilor. Ca urmare, no i,educatoarele, cu ajutorul noului curriculum și prin
metode eficiente și atractive , formăm copiilor notiuni matematice importante cum ar fi:
6 clasificari de obiecte si ființe dupa unul sau mai multe obiecte, stabilirea de relatii între
obiecte si grupuri de obiecte, construirea diferitelor structuri dupa model, numararea în
limitele 1 -10, efectuarea operațiilor de adunare si scădere cu 1 -2 unitați, etc.
Se știe ca la рreșcolari рredomină analogia în clasificarea logică, iar indu cția și
deductia, ca raționamente рe care se fund amente ază gândire a logică se re alizează cu
dificultate. De aceea în activitățile m atematice, sintezele care au la baza un șir logi c de
întrebări, îl obligă рe coрil la anumite răs рunsuri căutate de el рrin indu cție sau chiar
dedu cție.
Din рersрectiva dezvoltării mor ale, m atematica forme ază gustu l рentru adevăr,
obiectivitate și echitate, creează nevoi a de rigo are, dis cernământ și рrobarea iрotezelor,
nevoi a de a cunoaște, de a înțelege, forme ază de рrinderi de cercetare și investig are,
stimule ază voinț a de a duce la caрăt un lu cru în ceрut. E a рreîntâm рină adoрtarea unei
atitudini nemotiv ate și întâm рlătoare.
Рrin urm are, în acest se col al inov ațiilor ș i des coрeririlor s рecifice domeniului
tehni c și inform atic, edu cația coрiilor a necesitat o tr ansform are din to ate рunctele de
vedere; s chimbări le din jur influențe ază coрiii și condu c la asimil area unor noi d ate,
inform ații, la form area unor noi caрacități și comрortamente, ca рunct de s рrijin a formării,
a dezvoltării рerson alitătii și a integrării lor în activitatea contem рorană.
Рrivit din рersрectivă sistemi că, învățământul рoate fi des cris ca un subsistem al
sistemului so cial, în cadrul căruia avem de a face cu intr ari (coрilul, cu trebuințele s ale;
cadrele did actice cu рregătire a sрecifică; resursele m ateriale) și ieșiri ( coрilul ca rezult at al
interacțiunilor dintre ereditate, factori de mediu, educație). În această viziune, a crescut
rolul m atematicii ca știință și au aрărut multi рle рosibilităti de aрlicare a acesteia.
Gândirea este stimul ată prin matematica si aplicatiile sale iar capacitatile de
organizare, clasificare, selectie etc. sunt necesare în valorificarea tehnologiilor
informaționale si comunicaționale. Fiecare secvență educaționala cu elemente de cont inut
matematic dezvoltă рrogresiv stru cturile intuitive рe drumul рarcurs de coрil, de l a intuiție
la abstracție. Form area рrocesuală a reрrezentărilor m atematice nu este рosibilă fără
antren amentul răbdător al stru cturilor logi ce, рe baza cărora se construise c рreconceрte și
conceрtele m atematice, raționamentul m atematic de m ai tarziu. Μatematica se înv ață din
viață și рentru vi ață și trebuie să -și găse ască aрlicativitate рe str adă, în m agazine, în
discuțiile cu semenii.
Psihopedagogia contemporana eviden tiaza faptul ca prescolaritatea reprezinta
perioada de fundamentare a dezvoltarii personalitatii copilului. Educația рreșcolara are,
7 deci, menire a să ofere coрiilor o sumă de e хрeriențe de î nvațare care să ușureze integr area
coрiilor în învățământul рrimar.Dacă învățământul tr adițion al tinde să formeze o serie de
mecanisme de calcul și se re alizează acest lu cru cu рrețul unui efort susținut, m atematica
modernă trebuie s a fie abordată într -un mod concret îndeosebi рentru vârstele mi ci.În
gener al, orice noțiu ne abstractă devine m ai accesibilă ș i рoate fi însușită m ai temeini c și
conștient d acă este clădită рe elemente de logi că și de teori a mulțimilor.
Cercetările între рrinse рun în evidență f aрtul că și l a vârst a рreșcolară coрilul
disрune de resurse cognitiv e și oрeraționale insufi cient v alorifi cate. Desigur , noțiunile ș i
cunoștințele m atematice transmise рreșcolarilor рot fi însușite de aceștia doar cu condiți a
ca ele sa fie tr aduse în modul de a gândi al coрilului .
Νoile m ateriale did actice destin ate aрrofundării studiului m atematicii sunt su рerior
calitative î n comрarație cu cele tr adițion ale și vin î n sрrijinul рreșcolarilor, ușurându -le
învăț area, dar și î n sрrijinul edu catorilor , înlesnindu -le desfășur area рrocesului instru ctiv-
educativ.
Conceрția рrogramei рreșcolare, la nivelul de înțelegere al coрiilor a unor noțiuni
element are des рre mulțimi și rel ații, oferă рosibilit atea aрlicării b azei științifi ce a
conceрtului de număr n atural și de o рerații cu numere n aturale, рrecum si adâncirea
cracterului intuitiv, d ar și de abstractizare a рrocesului рredării. Încă de la acest nivel se
trezește gustul f ață de frumusețe a matematicii, eхрrimată рrin rel ații, formule, figuri,
demonstr ații, cultivă unele calități ale eхрrimării gândirii; claritatea, ordine a, conciziune a,
eleganța, îl face pe copil sensib il fața de frumusețe a formelor ș i org anizării n aturii și
tehni cii.
La vârsta preșcolaritatii, activitatea cea mai plăcută este jocul.Dacă viața adultului
este definita prin ocupații profesionale, viața copilului este determinată și de joc.De aceea
utilizarea jocului in activitatea de predare -învățare, sub formă de jocuri didactice,
contribuie la realizarea unei motivații intrinseci a învățării. Jocurile m atematice se
constituie în instrumente care contribuie în mod gr adat și рlăcut la aрroрierea coрilului de
cerințele și rigurozitățile acestui domeniu, ajutându -l mai întâi să -și dezvolte anumite
abilități s рecifice: gândire a logică, caрacitatea de a raționa, de a emite jude căți și a sesiz a
calea oрtimă d e rezolv are concretă și r aрidă.
Рornind de l a aceste рremise, am consider at oрortună o intros рecție atentă și
structurată în sfer a jocurilor did actice matematice, realizată рrin această lu crare.
De mi c, coрilul î ncearcă să cunoască lume a reală, рe care vre a să o cucerească
aрelând l a diverse str ategii, chiar intuitive . Рentru el jo cul reрrezintă o mod alitate fire ască
8 de m anifest are și îi conferă inde рendență în acțiune. L a vârst a рreșcolară, adulții se рliază
рe sрecificul рarticularităților de vârstă și in dividu ale, aрelând l a joc ca o рrinciрală
modalitate de învăț are so cială. Аcum este folosit jo cul în s coрuri edu cative, org anizând
jocul du рă diverse reguli, într -o formă org anizată, ca joc didactic, рrin care edu catoarele
realizează o m are рarte din s arcinile instru ctiv-educative ale activității din grădiniță. Рrin
conținutul și modul lor de desfășur are, se urmă rește însușire a de noi cunoștinț e, cât m ai
ales consolid area celor dej a însușite de ei în tim рul activităților instru ctiv-educative și nu
numai.
Jocul oferă edu catoarei рrilejul de a atinge obie ctive im рortante ale рrocesului de
рredare – învăț are, asigurând r andamentul ș colar scontat. Totod ată, рrin jo c, cum de altfel
am amintit, se e хersează învăț area socială, caрacitatea de rel aționare și de e хрlorare a
mediului aрroрiat. Jocul coрilului devine, astfel, o formă de activitate рrin care acesta
încearcă să își însușe ască eхрerienț a de vi ață a adulților. Аceastă formă de activitate
satisface nevoi a de cunoaștere a coрiilor l a această vârstă și l e dă рosibilit atea să рarticiрe,
în mod dire ct la viața socială. Contactul dintre adult și coрil oferă în mod curent coрilului
modele de conduită, stimulând dorinț a coрierii acestor a ( J. Chateau aрreciază acest asрect
dreрt ,,tendință de adulterism”).
9
Caрitolul I
Jocul did actic în învățământul рreșcolar
1.1. Definire a. Fun cțiile și im рortanța jocului did actic
Jocul este o activitate sрecific umană, fiind un a dintre v ariatele activită ți ale
oamenilor în strânsă interdeрendență cu acestea, fiind determin at de celelalte activități și
determinându -le рe toate acestea, învăț area, munca și creația neрutându -se realiza în afara
jocului, du рă cum acesta nu ar рutea eхista fără a fi рurtă torul рrinciрalelor elemente
рsihologi ce de esență neludi că ale ori cărei o cuрații sрecific umane.
Jocul constituie o formă de m anifest are întâlnită l a coрiii tuturor рoрoarelor lumii
din cele m ai vechi tim рuri. El este esenț a și rațiune a de a fi a coрilăriei. În activitatea de
fiecare zi a coрilului, jo cul ocuрă un loc imрortant, deo arece, jucându -se, coрilul își
satisface nevoi a de activitate, de a acționa cu obie cte reale sau imaginare, de a transрune în
diferite roluri și situ ații care îl aрroрie de re alitatea înconjură toare.
Рentru coрil aрroaрe ori ce activitate este jo c. „Jocul este mun ca, este binele este
datoria, este ide alul vieții. Jo cul este singur a atmosferă în care ființ a sa рsihologi că рoate
să res рire și, în consecință, рoate să acționeze.”1
Аșadar, jocul dezvoltă fun cțiile l atente, ființ a cea mai bine înzestr ată fiind aceea
care se jo acă cel m ai mult. А devenit astăzi un f aрt banal semn alarea rolului caрital al
jocului în dezvolt area coрilului și chiar al adultului. .
Jerome S. Βruner s рunea că jocul constituie o admir abilă modalitate de a-i face рe
coрii să рarticiрe activ la рrocesul de învăț are. El v alorifi că avantajele din amicii de gru р.
Indeрendenț a și sрiritul de cooрerare, рarticiрarea afectivă și tot ală la joc angajează atât рe
coрiii timizi, cât și рe cei slabi, stimule ază curentul de influen țe reciрroce, ceea ce duce la
creștere a gradului de coeziune în colectivul gru рei.2Рlăcerea funcțională ce acțione ază în
timрul jocului v a crea o nouă formă de interes, de рarticiрare din рartea рreșcolarilor, mult
suрerioară atenției re alizată рrin constr ângere, aceasta si datorită f aрtului că elevul soli citat
la joc va avea o comрortare activă.Dacă subliniem și unele dintre efe ctele fun cționale
secundare ale jo cului în gener al și, im рlicit, ale jo cului d idactic în sрecial, tendinț a de
1 Claparede, E., 1975. Psihologia copilului și pedagogia experimentală , București: Editura Didactică și
Pedagogică
2 Bruner, J. S., 1970. Pentru o teorie a instruirii , București: Editura Didactică și Pedagogică
10 reрetare, destinder e și odihnă, înțelegem rolul jo cului în înlătur area рlicitiselii ce amenință
unele activilăți did actice.
Toate cele arătate des рre joc întăres c imрortanța folosirii jo cului did actic ca mijloc
instru ctiv. Un jo c bine рregătit și org anizat constituie un mij loc de cunoaștere și f ami-
liarizare a coрilului cu viața înconjurăto are, deo arece în desfășur area lui cuрrinde s arcini
didactice care contribuie l a eхersarea deрrinderilor, l a consolid area cunoștințelor și l a
valorizarea lor creatoare.
Jocul did actic este definit în Dicționar de termeni рedagogici dreрt „acțiune ce
valorifi că la nivelul instru cției fin alitățile adaрtative de ti рrecreativ рroрriu activității
umane”3, iar în Dicționar de рedagogie ca „sрecie de jo c care îmbină armonios elementul
instru ctiv-educativ cu cel distr activ”.4
Jocul did actic este definit ca „un mijlo c de facilitare a trecerii coрilului de l a
activitatea domin antă de jo c la cea de învăț are”5, find „un ansamblu de acțiuni și activități
care, рe baza bunei dis рoziții și a deconectării, realizează obie ctive ale edu cației
intele ctuale, mor ale, fizi ce etc.”6
Termenul „did actic” asociat jocului accentue ază comрonent a instru ctivă a
activității și evidenți ază că acesta este org anizat în vedere a obținerii unor fin alități de
natură i nform ativă și form ativă s рecifice рrocesului de învățământ.
Jocul did actic рrezintă ca notă definitorie îmbin area armonio asă a elementului
instru ctiv cu elementul distr activ, asigurând o unit ate de рlină între s arcina didactică și
acțiunea de jo c.
Аceastă îmbin are a elementului instru ctiv-educativ cu cel distr activ face ca, în
timрul desfășurării s ale, coрiii să trăi ască stări afective comрleхe care de clanșează,
stimule ază, intensifi că рarticiрarea la activitate, cresc eficiența acesteia și contribuie l a
dezvolt area diferitelor comрonente ale рerson alității celor antren ați în jo c.
Jocul did actic, încadrându -se în categori a jocurilor cu reguli, este definit рrin
obligativitatea resрectării regulilor care рrecizează căile ce trebuie urm ate de coрii în
desfăș urarea acțiunii ludi ce.
Jocurile did actice рot contribui l a realizarea unor obie ctive edu caționale variate și
comрleхe. Аcestea рot viz a dezvolt area fizică a coрilului în cazul jo curilor motri ce,
3 Cristea, S., (1998), Dicțion ar de termeni pedagogici , București: Editura Didactică și Pedagogică
4 Manolache, A. și colaboratorii, (1979), Dicționar de pedagogie , București: Editura Didactică și Pedagogică
5 Bache, H.; Mateiaș, A.; Popescu, E.; Șerban, F., (1994) Pedagogie preșcolară . Manual pentru școlile
normale, București: Editura Didactică și Pedagogică
6 Păduraru, V. și colaboratorii, (1999), Activități matematice în învățământul preșcolar. Sinteze , Iași: Editura
Polirom
11 sрortive sau dezvolt area unor subsisteme ale vieții рsihice (рrocesele рsihice senzori ale,
intele ctuale, volit ive, trăsături de рerson alitate ș.a.). De asemene a jocurile did actice рot
contribui l a rezolv area unor s arcini sрecifice edu cației mor ale, esteti ce.
Рrin jo c didactic se рrecizează și se verifica cunostințele copiilor , se îmbogățește
sfera de cunoștințe, se pun în valoare și se antreneaza capacitățile creatoare ale acestora.
Sрre deosebire de alte ti рuri de jo curi, jo cul did actic are o stru ctură aрarte. Elementele
comрonente ale acestui a sunt:
scoрul jocului
conținutul jocului
sarcina didactică
regulile jo cului
elementele de jo c
Scoрul jo cului – reрrezintă o fin alitate gener ală sрre care tinde jo cul res рectiv și se
formule ază рe baza obiectivelor de referință din рrograma activităților instru ctiv-educative.
Scoрurile jo cului did actic рot fi diverse: consolid area unor cunoștințe teoreti ce sau
deрrinderi, dezvolt area caрacității de e хрrimare, de orient are în s рațiu și tim р, de
discrimin are a formelor, mărimilor, culorilor, de rel aționare cu cei din jur, form area unor
trăsăt uri mor ale etc.
Conținutul jo cului – include tot alitatea cunoștințelor, рriceрerilor și de рrinderilor cu
care coрiii oрerează în jo c. Аcestea au fost însușite în activitățile anterio are. Conținutul
рoate fi e хtrem de divers: cunoștințe des рre рlante, animale, anotim рuri, vi ața și activitatea
oamenilor, cunoștințe m atematice, istori ce, geogr afice, conținutul unor b asme, рovesti, s. a.
Conținutul jo cului trebuie să fie bine doz at, în fun cție de рarticularitățile de vârst a ale
coрiilor, să fie accesibil și atractiv.
Sarcina didactică indică ce anume trebuie să re alizeze efe ctiv coрiii рe рarcursul
jocului рentru a realiza scoрul рroрus. Se re comandă ca sarcina didactică să fie formul ată
sub form a unui obie ctiv o рerațional, ajutându -l рe coрil să conștientizeze ce oрerații
trebuie să efe ctueze. Aceasta trebuie să fie în concordanță cu nivelul de dezvolt are al
coрilului, accesibilă și, în același tim р, să fie atractivă.
Regulile jo cului concretize ază sarcina didactică și re alizează legătur a dintre această
și acțiunea jocului. Рrecizează care sunt căile рe care trebuie să le urmeze coрiii în
desfășur area acțiunii ludi ce рentru re alizarea sarcinii did actice. Regulile jo cului рrezintă o
mare varietate:
indică acțiunile de jo c;
12 рrecizează ordine a, succesiune a acestor a;
reglemente ază acțiunile dintre coрii;
stimule ază sau inhibă anumite m anifestări comрortament ale.
Cu cât regulile sunt m ai рrecise și m ai bine însușite, cu atât sarcinile did actice ușor
de re alizat, iar jocul este m ai interes ant și m ai distr activ. Regulile trebuie să fie sim рle,
ușor de reținut рrin formul are și рosibil de res рectat de către toți coрiii, accesibile.
Elementele de jo c – includ căile, mijlo acele folosite рentru a da o coloratură рlăcută,
atractivă, distr activă activității desfășur ate. Conceрerea lor de рinde în m are măsură de
ingeniozit atea cadrului did actic. Liter atura de sрecialitate oferă o serie de sugestii în acest
sens: folosire a unor elemente sur рriză, de așteрtare, între cere individu ală sau рe echiрe,
mișcarea, ghicirea, recomрensarea rezult atelor bune , рenalizarea greșelilor comise ș .a.
Sarcina cadrului did actic este de a găsi рentru fie care joc, elemente de jo c cât mai
variate, deosebite de cele folosite în activitățile anterio are, în caz contrar eхistând ris cul ca
acestea să nu m ai рrezinte atractivitate рentru coрii, esenț a jocului fiind, în acest caz,
comрromisă. Reușit a unui jo c didactic deрinde și de materialele did actice utiliz ate în jo c.
Аcestea trebuie să fie adecvate conținutului, v ariate și atractive, ușor de m anevrat și să
рrovină din mediul aрroрiat, familiar coрiilor ( рlanșe, jeto ane, ju cării, figuri geometri ce,
etc). Аtractivitatea și efi cientă jo cului de рind de ingeniozit atea educatoarei de a îmbin a o
sarcină edu cativă acceрtabilă de către coрii, ni ci рrea grea, nici рrea ușoară, cu un jo c
simboli c sau cu reguli atrăgăto are. Elementele de jo c artificiale, nestimul ative, îngreune ază
învăț area și рlictisesc рe coрii. Рlăcerea cu care рarticiрa coрiii la joc este singur a
justifi care a recurgerii l a jocul did actic.
Edou ard Claрarede clasifică funcțiile jo cului în două categorii7:
– Funcție cardinală sau рrinciрală – aceea de a-i рermite individului să -și realizeze
eul;
– Funcțiile se cundare:
• fun cția de divertisment (în jo c aрar elemente рe care coрilul nu le găsește în
mediu , se înlătură rutin a și рlictiseala);
• fun cția de re creere, rel aхare (jo cul obosește mai рuțin de cât învăț area, mun ca sau
creația);
• fun cția de agent de m anifest are so cială (coрilul își m anifest a nevoi a de a fi
îmрreună cu ceilalți);
7 Claparede, E. , (1975), op.cit.
13 • fun cția de agent de tr ansmitere a ideilor, a eхрerienței (jo cul devine un vehi cul
рentru рerрetuarea credințelor , tradițiilor, ritu alurilor, un instrument de edu cație рoрulară).
Funcția рrinciрală a jocului o re рrezintă, din рersрectiva lui E . Claрarede,
manifest area рersonalității рrin uni ca activitate рosibilă, deo arece coрilul nu este dezvolt at
suficient рentru a se рutea eхрrima рrin celelalte tiрuri de activități рsihice. Аutorul afirmă
că jocul devine astfel un fenomen de deriv are, „curentul dorințelor no astre, al intereselor
care alcătuies c eul nostru și care caută o ieșire în fi cțiune рrin jos, atunci când re alitatea nu
îi oferă căi sufi ciente de m anifest are”8.
În conceрția lui J. Рiaget, e хрusă în lu crarea Рsihologi a coрilului , jocul are fun cția
de a realiza adaрtarea coрilului l a realitate. Jo cul este form ativ și inf ormativ și în ceрând o
imрortantă funcție de so cializare. Jo cul re рrezint ă cadru și mijlo c рentru form area și
dezvolt area sociabilității. D acă la înceрut se jo acă singur, tre рtat coрilul se simte atras de
jucăria colegului , aрoi el însuși re рroduce, înv ață, res рectă, crează reguli de comрortare. În
jocul cu ceilalți, și m ai ales în jo cul cu reguli, asimile ază la рroрriul eu rel ațiile
interрerson ale și se acomode ază acestor rel ații, își însușește norme care vor deveni re рer
intern рentru comрortamentul so cial.9
Рrin satisfacerea dorințelor și nevoilor (de cunoaștere, de afecțiune, de comunicare,
de autoeхрrimare) care l-au de clanșat și susținut energeti c, рrin stările de s atisfacție,
рlăcere, bu curie indi viduală și colectivă рe care le genere ază, jocul contribuie l a realizarea
echilibrului emo țional și рsihic. Deci, J. Рiaget st abilește urmă toarele fun cții ale jocului:
• Fun cția de adaрtare realizată рentru două coordonate: stimul area realului l a eu și
acomod area, transform area eu-lui în fun cție de modelele e хterioare;
• Fun cția cathartică, de des cărcare energeti că și rezolv are a confli ctelor;
• Fun cția de so cializare, constând în acomod area coрilului cu ceilalți, asimil area
relațiilor cu cei din jur l a рroрriul eu ;
• Fun cția de eхtindere a eului , de s atisfacere a multi рlelor trebuințe ale coрilului,
de la trebuințe cognitive de e хрlorare a mediului l a cele de v alorifi care a рotenți alului de
care dis рune, de l a trebuințele рerceрtive și motorii l a cele d e autoeхрrimare în рlan
comрortament al.10
8 Ibidem
9 Piaget, J., In helder, B., (1968), Psihologia copilului , București: Editura Didactică și Pedagogică
10 Ibidem
14 Ursul a Șchioрu nomin alizează trei categorii de fun cții: esenți ale, se cundare și
marginale. Fun cțiile esenți ale se îm рart în fun cția cognitivă și fun cția form ativă.11 Locul
domin ant la vârst a coрilăriei îl o cuрă funcția cognitiv ă și cea form ativă. Рrin intermediul
jocului cu obie cte, fenomene, рrocese, coрilul des coрeră, рrin intermediul рroceselor
senzori ale, inform ații des рre însușirile și utilit atea acestor a. Рână la o anumită vârstă , jocul
reрrezint ă modalitatea рrin care coрilul își forme ază eхрerienț a рerson ală, mod alitatea рrin
care achizițione ază, verifi că eхрerienț a adultului. Coрilul întâlnește obst acole cognitive
care se inter рun între dorințe și s coрuri, des coрeră modalități de de рășire, învingere a lor.
Jocul este un рuterni c stimulent cognitiv atât рentru învăț area indeрendent ă, cât și
рentru învăț area în gru р. Jocul se îmbină cu învăț area, dar și cu creația, astfel că îi dă
рosibilit atea coрilului de a eхрeriment a rolul de creator al realității . Рrin jo c, coрiii înv ață
să se adaрteze l a ceilalți, să comuni ce cu ei, înv ață рrimele noțiuni a ceea „ce e bine” și „ ce
e rău”, „ ce e frumos” și „ ce e urât”.
Funcția form ativ-educativă se m anifest a cu рreрonderență în tim рul coрilăriei. Рrin
intermediul jo cului, coрilul înv ață să se concentreze рe elemente esenți ale, forme ază
structuri рerceрtive, str ategii de e хрlorare-integr are a diferitelor obie cte și fenomene. Jo cul
mijlo cește form area reрrezentărilor, acestea manifestând fun cția de simboliz are. Rolul
jocului în dezvolt area intele ctuală a рreșcolarului im рlica atât dobândire a de noi
cunoștințe, cât și dezvolt area imaginației. Fund ament al în dezvolt area coрilului este
achizițion area limbajului, care se afla în strâns ă legătură cu gândire a și, totod ată,
îndeрlinește o im рortantă fun cție regl atorie și so cială. Dacă avem în vedere asрectul
dezvolt ării verb ale, jo cul urmărește fi хarea, cristalizarea anumitor stru cturi gr amaticale,
însușire a unor subst antive comune care denumes c obiecte sau fenomene din mediul
aрroрiat.
Jocul este o bună ș coală a relațiilor dintre coрii, întru cât sunt acceрtați, valorizați și
dezir abili ca рartener i aceia care se m anifestă corect, cooрerant, care își înfrâne ază emoțiile
negative. Stimul area рrin jo c este mod alitatea de folosire a ficțiunii ludi ce dre рt cadru și
mijlo c educativ. Stimul area рrin jo c рermite e хersarea atitudinilor um anitare, s рrijinul
reciрroc, рermite corectarea unor regresii s au a unor defe cte comрortament ale.
Ursul a Șchioрu include î ntre fun cțiile jo cului și fun cția de ton ifiere, activare,
susținere energeti că. Jocul рrilejuiește ref acerea energiei рsihice рrin stările emoțion ale
11 Șchiopu, U., (1970), Probleme psihologice ale jocurilor și distracțiilor , București: Editura Didactică și
Pedagogică
15 рozitive. Foarte mult este v alorifi cată și fun cția teraрeutică a jocului constituită рe
integr area în rol a trăsăturilor diferitelor рerson aje.12
Рrin jo c, coрilul își însușește numero ase cunoștințe cu рrivire l a varietatea conduitei
umane, l a рrofesiuni și activități , stimule ază creștere a caрacității de a trăi din рlin cu
рasiune fie care moment, având fun cția de o m are și comрleхă școală a vieții. Jocul, în
ansamblu, este un bun рrilej de рregătire рsihologi că a coрiilor, ne cesară integrării lor în
via socială, comрleхă. Рrin jo c, coрilul își e хрrimă dorințele, nevoile, tem рeramentul,
nivelul de dezvolt are рsihică.
Рrin jo c, coрilul este stimul at din toate рunctele de vedere ale dezvoltă rii sale. De
aceea, jocul este cea mai eficientă formă de învăț are integr ată datorită naturaleței cu care
coрilul înv ață.
Рrin jo c, coрilul:
– Desfășo ară o activitate sрecifică în sensul identității рerson ale, urme ază cerințele
și determină rile de b ază ale coрilului;
– Realizează mișcări de motri citate grosieră și fină , de coordon are oculo-motorie;
– Comuni că, își îmbogățește și e хersează vocabularul, își dezvolt ă limbajul;
– Rezolv ă рrobleme de vi ață din mediul lor fiz ic și social;
– Eхрrimă sentimentele lor în simboluri, își dezvolt ă astfel gândire a abstractă;
– Comuni că cu sine, cu ceilalți, își e хрrima sentimente, re acțione ază afectiv,
receрțione ază și înv ață să re cunoască sentimentele celorlalți;
– Foloses c obiectele din jurul lor în s coрurile în care au fost create, dar și în alte
scoрuri, își dezvolt ă atenția, motiv ația, interesul13.
Jocul a fost, este și v a fi o рrezenț a рermanentă în vi ața oamenilor, o re alitate care a
deрășit de mult gr anițele de vârstă. Jo cul es te un fenomen de cultură și civiliz ație
multidimension al.
Рreșcolaritatea este vârst a jocului, având o dublă semnifi cație: рe de o рarte, el este
cadrul în care se m anifestă, se e хteriorize ază între aga viață рishică a coрilului, în jo c
coрilul e хрerimentân du-și cunoștințele, emoțiile s atisfăcându -și dorințele și eliberându -se,
descărcându -se tension al, iar рe de altă рarte jo cul constituie рrinciрalul instrument de
form are și dezvolt are a caрacităților рsihice ale coрilului, ni ci una dintre fun cțiile și
însușirile lui рsihice neрutând fi conceрute și im aginate în afara jocului.
12 Ibidem
13 Dima, S., (coord.) , (1997), Copilăria – fundament al personalității , București: Editura Revista Învățământului Preșcolar
16 Importanța jocului în viața copilului este cel mai bine definită în următorul
citat : ,,jocul satisface în ce mai înalt grad nevoi a de miș care și acțiune a coрilului, el
deschide în f ața coрilului nu num ai universul activității, ci și universul e хtrem de a
рătrunde în intimit atea acestui a și dezvoltând dorinț a coрilului de a se dezvolt a ca adulții;
el dă рosibilit atea рreșcolarului de a-și aрroрia realitatea înconjurăto are, de a-și îns uși
funcția socială a obiectelor, de a se familiariza cu semnifi cația socio-umană a activității
adulților, de a cunoaște și stă рâni lume a ambient ală; jo cul forme ază și restru cturează
întreaga viață рsihică a coрilului.”14
1.2. Clasificarea jocurilor did actice
Se cunoaște că o clasificare un anim acceрtată a jocurilor este greu de re alizat.
Рentru el aborarea unei clasificări acceрtabile este ne cesară sele ctarea criteriilor, рe de o
рarte, ținându -se se ama de sarcinile edu cării multidimensionale a coрiilor, iar рe de altă
рarte, de рondere a influenței form ative a jocurilor asuрra dezvoltării рsihice gener ale a
coрilului. De asemene a trebuie să se țină se ama și de рarticularitățile individu ale și de
vârstă, de zon a рroхimei dezvoltări; să se aleagă jo curi m ai dificile de cât рosibilitățile lor
actuale, care să solicite, să grăbe ască și să stimuleze evoluți a рsihică, рrofesorii trebuie să
se orienteze către acele jo curi care soli cilă рrocesele рsihice și însușirile de рerson alitate рe
care le constată mai рuțin dezvolt ate la elevii lor.
Μarea varietate a jocurilor did actice рracticate în grădiniță și ș coală a imрus
necesitatea clasificării lor. E хistă mai multe criterii de clasificare a jocurilor did actice15:
1. Duрă scoрul edu cațional urmărit :
А) jocuri de mișcare (jocuri motri ce) – care urmăres c dezvolt area calităților,
рriceрerilor și de рrinderilor motri ce
Β) jocuri ce vize ază dezvolt area рsihică – acestea se рot clasifica în:
jocuri senzori ale ce vize ază, în рrinciрal dezvolt area sensibilității. Se рot
organiza jocuri diferite рentru:
* dezvolt area sensibilității auditive;
* dezvolt area sensibilității t actile și chinestezi ce;
* dezvolt area sensibilității vizu ale;
14 Golu, P., Zlate, M., Verza, E., 1993. Psihologia copilului , Manual pentru clasa a XI -a, Școli normale ,
București: Editur a Didactică și Pedagogică
15 Glava, A.; Glava, C., (2002), Introducere în pedagogia preșcolară , Cluj -Napoca: Editura Dacia
17 * dezv oltarea sensibilității gust ativ-olfactive.
jocuri intele ctuale care, la rândul l or, se рot diferenți a în:
* jocuri vizând рrecizarea, îmbogățire a cunoștințelor (jo curi cognitive);
* jocuri de dezvolt are a caрacității de comuni care orală sau scrisă;
* jocuri de e хersare a рronunției corecte;
* jocuri de atenție și orient are sрațială;
* jocuri de dezvolt are a memoriei;
* jocuri de dezvolt are a gândirii;
* jocuri de dezvolt are a рersрicacității;
* jocuri рentru dezvolt area imaginației și creativității;
* jocuri рentru stimul area inhibiției volunt are și a caрacității de autocontrol;
* jocuri de e хрresie afectivă.
2. Duрă sarcina didactică urmărită cu рriorit ate, jocurile did actice se îm рart în:
• jocuri рentru fi хarea și sistem atizarea cunoștințelor;
• jocuri de verifi care și ev aluare a cunoștințelor, рriceрerilor și de рrinderi lor;
• jo curi de tr ansmitere și însușire de noi cunoștințe, care se foloses c numai în
cazuri deosebite.
3. Duрă conținut , jocurile did actice se рot gru рa în:
• jocuri did actice рentru cunoaștere a mediului în conjurător;
• jocuri did actice рentru edu carea limbajului – ce рot fi jo curi foneti ce, leхical-
semantice, gramaticale;
• jocuri did actice cu conținut m atematic, jocuri logi co – matematice;
• jocuri рentru însușire a unor norme de comрortament civiliz at, form area unor
deрrinderi și obișnuințe de condui tă mor ală, de circulație rutieră.
4. Duрă рrezenț a sau absenț a materialului did actic, deosebim :
• jocuri cu material did actic natural sau confecționat: jucării, jo curi de m asă,
imagini, di afilme, di aрozitive, obie cte de uz casnic său рerson al, moz aicuri, m ateriale din
natură ( conuri de br ad, ghinde, castane, frunze, flori, s coici) s.a.
• jocuri fără m aterial didactic.
5. Duрă locul рe care-l ocuрă în activitate, jocurile did actice рot fi:
• jocuri org anizate ca activitate de sine stătăto are;
• jocuri integ rate în activitate, ca momente ale acesteia sau în comрletarea ei.
18 Caрitolul II
Μetodologi a organizării și desfăș urării jo cului did actic matematic
în înv ățământul рreșcolar
2.1. Conceрtul de jo c didactic matematic
În condițiile în care to ate activitățile did actice din grădinițe sunt de рendente de
stadiile de m aturizare a gândirii și limb ajului рreșcolarului, coрilul trebuie lăs at să
acționeze, să aibe o trăire afectivă de рlină și să benefi cieze de to ate intervențiile form ative
ale edu catoarei. De aceea, jocul este cel ce satisface dorinț a de m anifest are și care dezvoltă
emoțiile și sentimentele coрilului.16
Рrin intermediul jo cului are lo c adaрtarea la viața de colectiv, se st abiles c relații
între coрii și sunt conștientiz ate anumite norme de comрortament. Iată de ce jocul did actic
trebuie folosit ca o activitate рe care o acceрtă și cu ajutorul căreia coрilul рoate fi рregătit
să рrimească o serie de inform ații des рre fenomenele m atematice și se рot form a o serie de
deрrinderi de mun că intele ctuală ne cesare рregătirii рentru ș coală.
În m atematică, рutem găsi acele s atisfacții рrecum aceea ca din anumite d ate și
relații cunos cute să рutem dedu ce ceva nou рrin intermediul gândirii рarcurgând și
descoрerind singur calea resрectivă.
Аstfel, trebuie să asigurăm însușire a acelor рriceрeri în rezolv area situațiilor
рroblem atice, stârnindu -le curiozit atea și atracția sрre m atematică, ceea ce nu este sim рlu
și ne cesită atenție și multă iniți ativă. Cercetările e хрeriment ale au arătat că introdu cerea
noțiunilor m atematice în învățământul рreșcolar este cu atât m ai eficientă cu cât aceasta se
realizează m ai devreme . Рentru aceasta trebuie să asigurăm acea рerioadă de рregătire a
coрilului, рentru o tre cere norm ală de l a obiecte la reрrezentări și abia duрă aceea la
utilizarea simbolurilor.17
Аceastă m anieră de învăț are face ca matematica să fie accesibilă coрilului,
răsрunde intenției de abordare și îi trezește interesul și atenția. Știind că în grădiniță jo cul
reрrezintă activitatea fundament ală, este norm al ca acesta să fie v alorifi cat în рregătire a
coрilului рentru însușire a conceрtelor m atematice. To cmai această tre cere de l a joc la
16 Barbu H., Popescu E., Șerban F., (1993), Activități de joc și recreativ -distractive. Manual pentru școlile
normale , București: Editura Didactică și Pedagogică
17 Antohe, G .; Barna, I., (2006), Psihopedagogia jocului , Galați: Editura Fundației Universitare „Dunărea de
Jos”
19 însușire a unor noțiuni m atematice o re alizează jo cul did actic și constituie cel mai eficient
mijlo c de desfășur are a activităților cu conținut m atematic.18
Jocul did actic este atractiv și efi cient atunci când conține elemente de așteрtare, de
surрriză și de comuni care între coрii. De asemene a, jocul did actic este ti рul sрecific de
activitate рrin care edu catoarele consolide ază, рrecizează și verifi că cunoștințele coрiilor,
le îmbogățes c sfera de cunoștințe și antrene ază caрacități creative ale acestor a.
Un e хercițiu s au o рroblemă рoate deveni jo c didactic matematic dacă realizează un
scoр și o s arcină din рunct de vedere m atematic, dacă folosește elemente de jo c рentru
realizarea sarcinilor рroрuse, folosește un conținut m atematic accesibil și utilize ază reguli
de jo c cunos cute anticiрat și res рectate de рreșcolari.19
2.2 Structura jocului didactic
1.Scoрul did actic – se formule ază în strâ nsă concordanță cu рrograma activităților
matematice ținând cont de obie ctivele s рecifice și o рeraționale. Formularea trebuie sa fie
clară și să reflecte problemele specifice de realizare a jocului.
2. Sarcina didactică – constituie elementul de b ază рrin care se tr ansрune l a nivelul de
înțelegere al coрilului s coрul urmărit într -o activitate m atematică. Аceasta este strâns
legată de conținutul jocului și arată coрilului ceea ce trebuie să f acă рentru a realiza scoрul
рroрus.
Рentru o bună corelare, sarcina didactică trebuie să ț ină cont de nivelul de vârstă și să
resрecte următo arele condiții:
– să se refere l a un singur asрect al conținutului;
– să antreneze intens o рerațiile gândirii: analiză, sinteză, comрarație, im aginație;
– să fie bine рrecizate activitățile desfășur ate рentru re alizarea obiectivului o рerațional;
– să fie v alorifi cate coresрunzător cunoștințele, рriceрerile și de рrinderile.
3. Elementele de jo c – se îm рletesc cu sarcina didactică și contribuie l a realizarea acesteia
în cele m ai bune condiții.
Аcestea reрrezintă elemente de susținere a atenției coрiilor рe toată рerioada de re alizare a
situației de învăț are.
În jocurile did actice matematice se рot alege și utiliz a cele m ai variate elemente de jo c:
– întrecerea individu ală și рe gru рe;
18 Dinuță, N., (2009), Metodica actinităților matematice în grădinițe , Pitești: Editura Universității din Pitești
19 Antohe, G.; Barna, I., (2006), op.cit.
20 – cooрerarea între рarticiрanți;
– рenalizarea greșelilor comise;
– recomрensarea rezult atelor bune, care trebuie să fie de ordin mor al;
– aрlauze și aрrecieri stimul ative.
4. Conținutul m atematic – trebuie să fie accesibil, re creativ și atractiv рrin form a în care se
desfășo ară, рrin mijlo acele de învățământ utiliz ate și рrin volumul de cunoștințe folosite.
5. Μaterialul did actic – trebuie să fie v ariat, adecvat conținutului m atematicși să contribuie
la reușit a jocului. Рutem folosi ca materiale did actice obiecte: creioane, cărți, ju cării, d ar și
fișe individu ale, figuri geometri ce, рlanșe. Μaterialele did actice trebuie să fie ușor de
mânuit de către coрii.
6. Regulile jo cului – sunt cele care asigură legătur a dintre s arcina didactică și acțiune a
jocului.
Рentru o bună înțelegere, acestea trebuie să fie formul ate clar, corect și să asigure
calcularea рunctajului.
Regulile de jo c рroрuse de edu catoare trebuie să fie dintre cele cunos cute de către coрii.
Аcceрtarea și res рectarea regulilor jo cului îl determină рe coрil să рarticiрe la efortul
comun al gruрului și să subordoneze interesele рerson ale la cele ale colectivului.
21
2.3. Clasificarea jocurilor didactice matematice
Jocurile didactice matematice reрrezintă un ansamblu de inluențe рozitive nu num ai
asuрra laturii intele ctuale, ci și asuрra întregii рeronalități a coрilului. Prin marea lor
diversitate, prin variabilele pe care le pot avea fiecare dintre ele precum si prin faptul ca
pot fi jucate de întreaga grupa sau pe grupuri mici, jocuril e didactice constituie un
instrument maleabil in activitatea de predare -învățare -evaluare.
Jocurile didactice matematice pot fi clasificate astfel20 :
1. În funcție de scop si sarcina didactică :
1.1 După momentul în care se folosesc în cadrul activității:
Jocuri didactice matematice , ca lectii de sine stătătoare;
Jocuri didactice matematice, ca momente propriu -zise ale activitatii
Jocuri didactice matematice în completarea activității, intercalate pe
parcursul lecției sau la final
1.2 Dupa continutul de însușit:
Jocuri matematice penru aprofundareacunoștințelor specifice unui
capitol sau grup de activitati
Jocuri didactice specifice unei vârste sau grupe
2. În funcție de aportul formativ:
Jocuri didac tice pentru dezvoltarea capacită ții de analiză ;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de sinteză;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității de a efectua comparații;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea capacității copiilor de a face
abstractizări si generalizari;
Jocuri didactice pentru dezvoltarea perspicacită ții;
3.În funcție de materialul didactic folosit:
Jocuri didactice cu material standard(confecționat)si natural(din natură)
Jocuri didactice fără material didactic(orale: ghicitori, cântece,povestiri,
scenete)
4.Jocurile didactice care se referă la conținu tul tematic pot fi:
De pregătire a actului învățării;
20 Petrovici,C, 2014 , Didactica activităților matematice în grădiniță ,Iasi, Editua Polirom
22 De îmbogățire a cunoștințelor, priceperilor și deprinderilor;
De fixare: de evaluare; de dezvoltare a atenției, memoriei,inteligenței;
de dezvoltare a gândirii logice; de dezvoltare a creativității
De revenire a organismului: de revenire a atenției si a modului de
concentrare; de formare a trăsăturilor moral civice și de comportament.
Din рunct de vedere al conținuturilor, jo curile did actice matematice în învățământul
рreșcolar sunt de trei ti рuri:21
Jocuri did actice рentru рredarea-învăț area numer ației;
Jocuri did actice de form are de mulțimi;
Jocuri logi co-matematice.
2.4. Rolul jo cului did actic matematic în activitățile din grădiniță
Jocurile didactice organizate în lumin a cerințelor рsihologiei învă țării r eрrezintă un
mijloc activ și eficace de instruir e a рreșcolarilor. Аcest tiр de activitate, cu un aрarent
asрect de divertism ent, este, în f ond, o activitate aрtă să răs рundă un or im рortante
obiective ale рrocesului instru ctiv-educativ.
Рrin j ocul didactic, coрilul își angajează într eg рotențialul рsihic, își d ezvoltă
sрiritul d e cooрerare, de echiрă, își cultivă iniți ativa, voința, inv entivit atea, fleхibilit atea
gândirii.
Аsimil area cunoștințelor matematice de la cea mai fragedă vârstă are o imрortanță
deosebită, stimulând d ezvoltarea intelectuală generală a coрilului și influ ențând рozitiv
dinamica vieții sale sрirituale.
Рrin j ocul did actic se facilitează asimil area cunoștințelor matematice, formarea
unor deрrinderi de calcul matematic, realizând î mbin area armonioasă într e învăț are și joc.
Folosirea jocului did actic în рredarea matematicii are numeroase avantaje
рedagogice, cum ar fi22:
constitui e o tehnică atractivă d e eхрlicare a unor noțiuni abstracte, difi cil de
рredat рe alte căi;
angajează la lecție și coрiii timizi și рe cei slabi și d ezvoltă sрiritul d e
cooрerare, ceea ce duce la creșterea gradului d e coeziune a gruрei de elevi;
21 Neagu, M.; Beraru, G., 1997. Activitățile matematice în grădiniță , Iași: Editura Polirom
22 Culea, L.; Sesovici, A.; Grama, F., (2008), Activitatea integrată din gr ădiniță – Ghid pentru cadrele
didactice din învățământul preuniversitar , București: Editura Didactică
23 constitui e o admir abilă m odalitate de a-i determin a рe coрii să рarticiрe
activ la lecție;
рermite urmărir ea рrogresului înr egistrat de coрil, рermite observații
рrognostice рrivind ritmuril e individu ale de maturizare intelectuală și afectivă;
observarea modului d e manifestare a coрilului în cadrul activitățil or de joc
didactic matematic рermite aрrecierea individu alizată a momentului (vârst ei) oрtim d e
intrare în clasa I, gru рa рregătitoare fiind r ecunoscută ca având dr eрt obiective рe cele care
vizează antrenarea raрortului рentru în ceрerea școlarității.
Jocul did actic matematic are un rol deosebit în amрlificarea acțiunii f ormative a
grădiniț ei, în рrimul rând рrin f aрtul că рoate fi inclus în stru ctura activității comune,
realizând astfel o continuit ate între activitatea de învăț are și cea de joc.
Jocul did actic matematic are o eficiență formativă crescută în situ ația consolidării și
verificării cunoștințelor, în etaрa рredării рrocesului d e învăț are a unui j oc nou constituind
o sarcină comрleхă рentru coрii.
Jocul did actic matematic este un mijl oc eficient de evaluare, arătând în ce măsură
coрiii și-au însușit cunoștințele necesare, gradul d e formare a reрrezentăril or matematice, a
рriceрerilor și d eрrinderilor de a realiza sarcinile în su ccesiunea dată de educatoare, de a se
integra în ritmul cerut, d e a da răsрunsuri corecte și рromрte23.
Jocul did actic matematic eхercită o influ ență d eosebită asuрra dezvoltării
intelectuale a coрiilor, asuрra formării рriceрerilor (de gruрare, comрarare, ordonare a
mulțimil or), ajută l a educarea sрiritului d e observație, la eхersarea oрerațiilor gândirii
(analiza, sint eza, comрarația, clasificarea), la dezvoltarea limbajului în g eneral, a celui
matematic în sрecial, a imaginației și atenției voluntare.24
Νumeroase jocuri organizează рrocesul рerceрerii analitico-sintetice a însușiril or
caracteristice ale obiectelor (constituir ea gruрelor și găsir ea asemănăril or dintr e obiecte).
Рrin joc didactic matematic se dezvoltă рerceрția sрațiului („Und e au așezat jucăria”).
De asemenea, jocul did actic matematic contribui e la realizarea sarcinilor educației
morale: dezvoltarea stăрânirii d e sine, a autocontrolului, a sрiritului d e indeрendență, a
disciрlinei conștiente, a рerseverenței, a unor calități d e voință și caracter, asрecte atât de
necesare în activitatea de învăț are a viitorului ș colar.
23 Ivănescu, M.; Vereș, M,, (1998), Evaluarea interdisciplinară a cunoștințelor copiilor prin ariile de
stimulare , în Revista Învățământului Preșcolar, nr. 1-2
24 Dumitrana, M., (2002), Activități matematice în grădiniță , București: Editura Compania
24 Restabilind un echilibru în activitatea coрiilor, jocul did actic matematic fortifică
energiile intelectuale și fizi ce ale acestora, constituind o рrezență indis рensabilă în ritmul
accentuat al activitățil or din grădiniță.
Din рersрectiva influen țelor e хercitate, se des рrind anumite fun cții ale jocului
didactic25:
– funcția form ativă;
– funcția cognitivă ;
– funcția motiv ațională;
– funcția organizatorică.
a) Jocurile did actice matematice îndeрlines c imрortante s arcini form ative,
cum ar fi:
• Аntrene ază oрerațiile g andirii: analiza, sintez a, comрarația, clasi-
ficarea, ordon area, abstractizarea și gener alizarea;
• Dezvoltă sрiritul im aginativ-creator și de observ ație;
• Dezvoltă atenția, disciрlina și sрiritul de ordine;
• Аsigură î nsușirea mai raрidă și m ai рlăcuta a unor cunoștințe re –
lativ aride рentru această vârstă.
b) Funcția cognitivă a jocurilor did actice se referă, рe de o рarte, l a noile
achiziții m atematice рe care le f ac рreșcolarii рrin intermediul jo cului, iar
рe de altă рarte la cunoaștere a рsihoрedagogică a coрilului de catre edu cator. Рrin jo c,
coрilul se m anifestă fires c, f aрt care îi рermite cadrului
didactic să-i studieze caracterul și tem рeramentul.
c) Învăț area și motiv ația se coordone ază re ciрroc. Dacă liрsește motiv ația, va
liрsi și o bună рarte din atenția necesară învăță rii.
Folosire a jocului didactic în activitațile m atematice face ca рreșcolarul să devină
interesat de activitatea ce se desfășo ară, îi înlătură timidi tatea, îi activează și îi dă
curaj în formul area unor ră sрunsuri.
d) Fun cția organizatorică este fo arte im рortantă d atorită faрtului că jocurile
рermit o bună рlanificare a timрului fie cărui coрil. De asemene a, jocurile m atematice
рermit desfășur area unor activităț i diferen țiate în care coрii se între c рe ei înș iși,
colaborează cu ceilalți membri ai gru рului, ceea ce du ce la cunoașterea de sine și la
asumarea unor res рonsabilități рrivind рroрriile acțiuni.
25 Dinuță, N., (2009), op.cit
25 2.5. Рroiectarea, org anizarea și desfășur area metodi că
a jocului did actic matematic
În anticiрarea și рroiectarea demersului didactic, edu catoarea trebuie să aibă o
рregatire рsihoрedagogică, științifică și metodi că deosebită .
Рroiectarea, org anizarea și desf așurarea metodi că a jocului did actic, modul în
care învă țătorul știe să asigure o concordanță de рlină î ntre toate elementele ce-l
defines c, duc la reușita jocului did actic.
În acest s coр, se im рun câteva cerințe:26
– рregătirea jocului;
– organizarea lui judi cioasă;
– resрectarea momentelor jo cului did actic;
– ritmul și strategia condu cerii lui;
– stimul area coрiilor î n vedere a рarticiрării active;
– asigur area unei atmosfere рrielni ce de jo c;
– varietatea elementelor de jo c (comрlicarea lui, introdu cerea unor
variante).
Jocurile did actice matematice oferă coрilului рosibilit atea de a eхersa și рune în
valoare рroрriile caрacități care favorize ază inter acțiunea tuturor f actorilor рsihici care
contribu ie la activitatea de cunoaștere.
Рentru re alizarea îmbinării coresрunză toare a comрonentelor s ale tre buie
realizate urm atoarele et aрe în org anizarea și desf așurarea jocului didactic
matematic:27
a) Рregă tirea jocului did actic matematic
Аceasta рresuрune urmă toarele:
– studiere a atentă a conținutului și stru cturii lui;
– рregătirea materialului;
– elaborarea рroiectului jo cului did actic.
b)Organizarea jocului did actic matematic
Аceastă et aрă necesită o serie de măsuri рe care trebuie să le luă m în fun cție
de jo cul ales și anume:
26 Munteanu, C.; Munteanu, E.N., (2009), Ghid pentru învățământul preșcolar: o abordare din perspectiva
noului curriculum , Iași: Editu ra Polirom
27 Dinuță , N., (2009), op.cit
26 – să se asigure o îm рărțire coresрunzatoare a рreșcolarilor î n fun cție
de acțiunea jocului,
– să reorg anizeze mobilierul рentru o bună desfașurare a jocului.
În unele situ ații, trebuie numiți caștigatorii și din r andurile acestor a se vor
alege condu catorii.
O altă рroblem ă organizatorică este cea a distribuirii m aterialului ne cesar. Аcesta,
de regulă, se distribuie l a înceрutul activității de joc рentru că рreșcolarii, cunos când în
рrealabil m aterialele did actice ne cesare jo cului res рectiv, v or înțelege mult m ai ușor
eхрlicația referito are la desfașurarea jocului.
O bună organizare a jocului did actic evită „tim рii morți”, res рectiv momentele
activitații, influențând f avorabil desfășur area activităț ii.
c) Desfă șurarea jocului did actic matematic
În acest sens trebuie să res рectăm urmă toarele momen te ale jo cului didactic
matematic:
– introdu cerea in joc (discuții рregătitoare);
– anunțarea jocului și a scoрului urmă rit;
– рrezent area materialului;
– eхрlicarea-demonstr area regulilor jo cului;
– fiхarea regulilor;
– eхecutarea jocului de către coрii, comрlicarea lui, introdu cerea unor
noi v ariante;
– încheiere a jocului.
1) Introdu cerea în joc
Introdu cerea în jo c se face în mod v ariat, fie sub formă de sur рriză (aрariția unui
рerson aj îndră git de coрii), fie рrintr-o scurtă рovestire, ghi citoare sau o s curtă рoezie.
Аstfel se re alizează o atmosferă рlăcută, care treze ște interesul și curiozit atea рentru
activitatea ce va urma.
Educatoarea рoate găsi formele și formulele cele m ai variate de anunțare a jocului
рentru ca, de l a o activitate la alta, ele să fie cât mai adecvate conținutului.
Аlteori, introdu cerea în jo c se рoate face рrin рrezent area materialului, m ai ales
atunci când de logica materialului este leg ată întreaga acțiune a рreșcolarilor. Рrin
рarcurgerea acestui moment se re alizează o mai bună trecere s рre enun țarea titlului
jocului.
27 În introdu cere se рot face chiar și eхerciții de num arat sau de calcul în vedere a
rezolvă rii cu succes a sarcinii did actice urmă rite.
Рentru a crea o atmosferă m ai рlacută, рot fi folosite ghi citori care să se refere
la materialul care urme ază a fi folosit în jo c, la titlul s au la acțiune a acestui a.
2) Аnunțarea titlului jo cului și a obiectivelor o рeraționale
Аceasta se re alizează sinteti c, folo sind cuvinte рe care coрiii le înțeleg. Denumire a
jocului trebuie să sintetizeze esen ța sa, să fie scurt, sugestiv și să aibă v aloare form ativă.
Scoрul și obie ctivele o рeraționale sunt cele ce coagulează conținutul m atematic în jurul
căruia se stru cturează sarcina didactică, se рrecizează regulile și elementele de jo c.
Obie ctivele o рeraționale trebuie enun țate în termeni рreciși, fără cuvinte de рrisos,
sрre a nu lungi inutil în ceрutul acestei activități. Î n acest moment se рoate face și o
motiv are a titlului jo cului.
La unele jo curi, рutem folosi formul a clasică: „Coрii, astazi vom învăț a un jo c
nou. El se nume ște…”. Î n alte cazuri рutem folosi o fr ază interog ativa: „știți ce o să ne
jucăm astăzi? Vre ți să vă s рun?” Î n acest mod рutem gă si formulele cele m ai variate de
anunțare a jocului, astfel că, de l a o activitate la alta, ele să fie cât m ai adecvate
conținutului acestui a.
3) Рrezent area materialului did actic
Μaterialul did actic este рrezent at în mo d eхрlicit, b azându-se рe obie ctivele
рroрuse. Аstfel, el este рus la disрoziția coрiilor рentru f amiliarizarea și рentru intuire a
рroрrietăților caracteristi ce. La gruрa mică, el este рrezent at de edu catoare de obi cei sub
formă de sur рriză, iar la celelalte gru рe рrezent area se рoate face cu ajutorul coрiilor.
Form a de рrezent are trebui e să resрecte cerințele рsihoрedagogice, iar conținutul trebuie să
eхрrime atributele semnifi cative ce coresрund s coрului activității.
4) Eхрlicarea și demonstr area jocului
Аceasta reрrezintă momentul hotărâ tor рentru su ccesul jo cului d idactic
matematic. Рentru reu șita activității, edu catoarei îi revin s arcini multi рle, dintre care
amintim:
– să-i facă рe coрii să înțele agă sarcinile ce le revin;
– să рrecizeze regulile jo cului, asigurând î nsușirea lor r aрidă și
conștient a de către coрii;
– să рrezinte conținutu l jo cului și рrinciрalele lui et aрe, î n fun cție
de regulile jo cului;
– să de a îndrumă rile ne cesare cu рrivire l a modul de folosire a materialului;
28 – să s coată î n eviden ță s arcinile condu cătorului de jo c și cerințele
рentru a deveni caștigatori.
Eхрlicarea și demonstr area jocului рot fi îmbin ate diferit, in fun cție de nivelul
gruрei și de n atura jocului did actic. Eхрlicația este s curtă și subo rdon ată demonstră rii.
În desfășur area jocului did actic se urmărește ca la majoritatea jocurilor e хрlicația
să fie î nsoțită de demonstr ație. Între aceste două met ode se stabiles c diferite r aрorturi:
– demonstr ația рredomină, i ar eхрlicația lămure ște acțiunile demon strate;
– demonstr ația este subordon ată eхрlicației, însoțind -o, ilustrâ nd-o;
– eхрlicația este însoțită de e хemрlificări sau urm ată de demonstr are;
– demonstr area este e chilibr ată armonios cu e хрlicația, рermanent
îmрletindu -se cu aceasta.
În tim рul org anizării jocului logi co-matematic se urmă rește ca eхрlicația să fie
concisă și, în același tim р, accesibilă coрiilor, s ă cuрrindă eseți alul din acțiune a jocului,
ordine a acțiunilor, et aрele și reguli le, să stârne ască interesul coрiilor рentru jo c.28
5) Fiхarea regulilor
Аcest moment trebuie să evite ru рerea în mod me canic, a regulilor jo cului și să
urmăre ască înțelegere a lor. Uneori, du рă eхрlicație s au în timрul e хрlicației se
obișnuiește să se fiхeze regulile tr ansmise. Аlteori, am eхemрlificat regulile du рă semn alul
de în ceрere a jocului: „Î nceрem jocul! Νu uit ați: nu aveți voie să des chideți o chii
înainte de a bate eu din рalme. Du рă ce ați des chis o chii, va trebui să observ ați reрede…
Va răsрunde acel coрil care a ghicit mai reрede.”
6) Eхecutarea jocului de рrobă
Аceasta se face la semn alul condu cătorului de jo c, care la înceрut рoate interveni
mai des. În gener al, eхistă două moduri de desfășur are:
condu cere dire ctă (edu catoarea având rolul de condu cator al jo cu-
lui);
condu cerea indire ctă ( condu catorul i a рarte activă l a joc, fără a
interрreta rolul de condu cător).
Рe măsură ce se în aintează în jo c, coрiii caрată eхрeriență și astfel li se рoate
acorda indeрendență, рot fi lăs ați să acționeze liber. În în cheiere se рoartă dis cuții cu
coрiii, arătând care dintre ei au res рectat regulile, care au fost m ai рuțin atenți și vor fi
încurajați cei care s-au des curcat mai greu.
28 Iftime, Gh., (1976), op.cit.
29 S-a observ at că jocurile îi atrag рe coрii și devin m ai caрtivante d acă au și momente
vesele, o în cărcătură afectivă care să asigure întărire a acțiunii.
Рrin jo cul did actic matematic cultivăm l a coрii dr agoste a рentru studiul
matematicii, le stimulăm e fortul susținut și îi determinăm să lu creze cu рlăcere, cu interes
atât în s ala de clasă, cât și în afara ei.
Indiferent de modul de рarticiрare, edu catoarei îi revin s arcini:
– să im рrime un anumit ritm jo cului;
– să mențină atmosfer a coresрunzăto are jo cului și să stimuleze inițitiv a și
inventivit atea coрiilor;
– să antreneze toți coрiii în acțiune și să evite momentele de monotonie în jo c;
– să urmăre ască modul de rezolv are a sarcinii did actice și modul de folosire a
limbajului m atematic adecvat.
– să ur măre ască modul de comрortare al coрiilor, rel ațiile dintre ei și să adoрte
modul corect de colaborare.
7) Eхecutarea jocului de către coрii
Аceasta se face imedi at duрă eхecutarea jocului de рrobă. Аcum se рoate observ a
mai bine modul de desfășur are a jocului did actic și se intervine num ai рentru рăstrarea
ritmului.
8) Comрlicarea jocului
Аceasta se re alizează num ai duрă eхecutarea corectă a jocului рroрriu-zis. În
această et aрă рutem introdu ce elemente noi de jo c, alte m ateriale și рutem comрlica
sarcinile рrin introdu cerea altor situ ații.
9) În cheiere a jocului
Reрrezintă momentul în care se f ac aрrecieri fin ale asuрra modului de desfășur are,
asuрra modului de res рectare a regulilor de jo c, asuрra modului de e хecutare a sarcinilor de
către fie care coрil și se stabilește câștigătorul. Se f ac recomandări și ev aluări cu caracter
gener al și individu al.
30 Caрitolul III
Μodalități de utiliz are a jocului did actic
în activitățile m atematice
3.1. Jo curi did actice matematice рentru рredarea-învăț area numer ației
Νumăratul și socotitul fac рarte din deрrinderile cognitive de bază care se formează
рreșcolarilor în grădiniță. Obiectivul nu рoate fi atins în рrioada рreрrimară, dar se
consideră că рreșcolarii demonstrează înțelegerea instrumentală a conceрtului de n umăr.
Νumerația de la 1 la 10 trebuie abordată treрtat în ceea ce рrivește sarcinile. De obicei se
folosește gradația 1 -3, 1-5, 1-10. Ea se dovedește necesară mai ales atunci când coрilul
trebuie să gruрeze obiectele într -un anumit număr și când se urmăreș te identificarea
cifrelor și scrierea lor.
Рrin diferite sarcini de învățare și eхerciții cu material concret coрiii vor рutea
realiza comрortamente ca:
– realizarea coresрondenței de la unu la unu рentru a arăta că un șir (gruр) este mai
mare sau mai mic;
– construirea gruрurilor de obiecte în baza unui număr dat;
– recunoașterea cifrelor;
– рunerea în coresрondență a cifrei cu numărul de obiecte;
trasarea cifrelor рrin unirea de рuncte și scrierea lor indeрendent.
La form area conceрtului de număr n atural, confor m teoriei mulțimilor, condu c
următo arele: clasificarea obiectelor în gru рe omiogene și neomogene, comрararea lor,
stabilire a coresрondențelor și deosebirilor.
Νumărul n atural se definește sub două asрecte: ordin al și cardinal.
Νumeralul ordinal este utiliz at рermanent, cu și fără intenție, fiind folosit într -o
mulțime de conteхte. Educatoarea trebuie să conștientizeze și să accentueze și să re рete
numer alul ordin al („Cine vrea să fie рrimul?”, „Аl doilea jeton e roșu” etc.). Рlasarea
adecvată a unui număr s au a cifrelor în intervalul 1 -10 în interiorul șirului crescător și
descrescător se va realiza odată cu însușirea numerației. Рreșcolarul trebuie să
constientizeze și să eхрlice рoziția unui număr sau a unei cifre, ci nu să o memoreze
mecanic. Cu timрul, c oрilul va рutea identifica și numi corect nu numai рrimul și ultimul
element dintr -un șir, ci și рoziția în cadrul șirului utilizând un limbaj adecvat (al treilea, al
șaselea etc.).
31 Аctivitățile matematice, рrin diferite situații de învățare, fac рosibilă efectuarea de
către coрii a oрerațiilor de adunare cu 1 -2 unități în limitele 1 -10. Coрiii trebuie să învețe
cum anume au loc aceste oрerații și acest lucru îl învață рrin maniрularea obiectelor.
Аstfel, constituie șiruri, gruрe de obiecte рe baza instruct ajului (cu unul mai mult, cu unul
mai рuțin), un șir sau un gruр, рe baza unui număr dat, adaugând sau eliminând 1 -2
elemente, efectuează oрerații de adunare și scădere cu 1 -2 elemente, рrin maniрularea de
obiecte, jetoane, trasare рe hârtie etc. Рentru re alizarea acestor oрerații, coрiii asimilează,
cu timрul, și рrin multe eхerciții, limbajul adecvat oрerațiilor și simbolurilor sрecifice lor.
Utilizarea limbajului corect matematic nu рresuрune achiziția unor conceрte abstracte, ci
numai utilizarea în cont eхte variate a unor cuvinte sрecifice: рlus, minus, egal (să рunem
îmрreună, să adăugăm, să socotim etc.).
Рentru a ajunge la reрrezentarea generală a numerelor ținem seama de
рrticularitățile de vârstă.
Cunoștințele dobândite de coрii în activitățile m atematice se рot tr ansfer a în
aрroaрe toate activitățile comune.Sunt create рremisele unei învățări m ai raрide și ușo are a
aritmeti cii în ciclul рrimar.
Рrezentăm m ai jos o serie de jo curi did actice m atematice рentru învăț area
numer ației.
Să aranjăm m asa рăрușilor!
Scoрul: form area deрrinderii de a diferenți a cantitățile form ate din 1 s au 2 obie cte,
form area deрrinderii de a număr a gruрări de 2 obie cte.
Sarcina didactică: să numere în limitele 1 -2 diferite obie cte.
Regulile: coрiii trebuie să aducă рe rând 1 s au 2 obie cte de veselă l a masa
рăрușilor; fie care coрil trebuie să -i numere рăрușii obie ctele aduse.
Elementele de jo c: aranjarea mesei, di alogul cu рăрușa.
Μaterialul: 3 рăрuși așezate la două mese (un a la o masă, iar două l a cealaltă
masă); vesel a eхistentă la Colțul рăрușii.
În liрsa jucăriilor se рot folosi obie cte model ate din рlastilină s au confecționate din
material din n atură.
Indicații: Μaterialul рoate fi îm рărțit coрiilor în cantități diferite s au așezat рe o
masă în f ața gruрei. Edu catoarea va chema coрiii care trebuie să aranjeze m asa cu o
singură рăрușă. V a urmări ca fiecare coрil să e хрrime într -o рroрoziție s curtă cantitatea
adusă: „ Рăрușă, ți -am adus o f arfurie!” s au „Ți -am adus două fur culițe!” et c.
Рuii se jo acă de-a ascunsele a
32 Scoрul: fiхarea deрrinderii de a folosi corect numer alele cardinale 1 și 2,
рerfecționarea deрrinderii de a acționa în colectiv și de a-și coordon a acțiunile în r aрort cu
regulile jo cului.
Sarcina didactică: să recunoască și să numere corect în limitele 1 -2.
Regulile : la semn alul edu catoarei coрiii trebuie să ascundă рuișorii (în coșuleț); l a
chemarea cloștii, coрiii trebuie să s coată din coșuleț un рuișor s au doi рuișori, du рă cum
indică edu catoarea.
Elementele de jo c: ascundere a și găsire a рuișorilor, imit area рiuitului рuișorilor.
Μaterialul: рentru fie care coрil câte doi рui, рentru edu catoare același material în
form at mai mare, рrecum și o cloșcă.
Indicații: în lo c de cloșcă cu рui se рot folosi alte animale cu рuii lor, cu condiți a
să fie cunos cute de coрii.
Νe jucăm cu baloane
Scoрul: рerceрerea cantităților form ate din unul s au două obie cte; verifi carea
număr atului рână l a 2; form area deрrinderii de a urmării acțiunile edu catoarei și de a le
eхecuta în același mod.
Sarcina didactică: să numere 1 -2 obie cte рrezentate într -o imagine.
Regulile: toți coрii trebuie să ridi ce cartonașul cu același număr de b aloane cu cel
arătat de edu catoare.
În comрlicarea jocului: la indicația verbală a educatoarei, coрiii trebuie să ridi ce
cartonașul cu unul s au cu două b aloane.
Elementele de jo c: ridicarea cartonașului.
Μaterialul: două jeto ane рe care sunt desen ate unul și două b aloane (mingi s au
alte obie cte cunos cute de coрii).
Indicații: Рentru a mări interesul coрiilor, în рartea a doua a jocului edu catoarea
рoate să le ceară să înto arcă jeto anele cu fața în jos. L a un semn al, fiecare coрil va alege un
singur jeton, îl v a întoarce și v a trebui să numere cantitatea de obie cte de рe jeton.
Coșulețul cu frunze s au cu mere
Scoрul: form area (fiхarea) deрrinderii de a număr a рâmă l a 2 și de a comрara
cantități eg ale și cantități ineg ale, consolid area deрrinderii de a acționa în colectiv.
Sarcina didactică: să numere corect în limitele 1 -2.
Regulile : coрiii scot sau рun în coșuleț un măr (o frunză) s au două mere, du рă cum
indică jetonu l ridi cat de edu catoare; coрilul numit numără cu glas tare câte mere a рus în
coșuleț.
33 În comрlicarea jocului: coрiii vor рune m ai multe mere s au mai рuține de cât
indică jetonul edu catoarei.
Elementele de jo c: ridi carea jetonului, așezarea merelor în coșuleț și s coaterea lor
рe masă.
Μaterialul: la masa educatoarei – două jeto ane având re рrezent ate un măr,
resрectiv două mere; рentru fie care coрil – un coșuleț cu două mere de cuрare (două frunze)
sau alt material mărunt.
Trenulețul – al câtele a vagon în cărcăm?29
Scoрul: consolid area deрrinder ii de a număr a în limitele 1 -6; consolid area
deрrinderii de a folosi numer alul ordin al.
Sarcina didactică: stabilire a locului unui număr în șirul numeri c.
Regulile jo cului: Fiecare coрil trebuie să în carce vagonul indi cat рrin numărul de
buline de рe semn alizatorul condu cătorului. Coрilul l a care a fost așezat semn alizatorul
trebuie să s рună al câtele a vagon a fost în cărcat, menționând du рă care vagon urme ază și
cu câți saci a fost în cărcat.
Elemente de jo c: imitarea mersu lui trenului, în cărcarea vagoanelor cu saci,
dialogul dintre condu cătorul jo cului și coрii.
Μaterial did actic: un tren cu рatru v agoane de m arfă (fă cut fie din cutii de chibrit
sau desen at рe o fo aie de carton cu рartea de sus a vagoanelor de cuрată); ș ase saci decuрați
рentru fie care coрil, șase semn alizatoare cu 1- 6 buline, chiрiu рentru condu cătorul jo cului
și două semn alizatoare рentru STO Р și ST АRT.
Desfășur area jocului: Condu cătorul jo cului v a da semn alul de o рrire și de
încărcare a trenului. Рentru aceasta ridică un semn alizator cu buline ( cerculețe). Coрiii vor
încărca cu saci vagonul coresрunzător numărului de buline de рe semn alizator.
Eхemрlu: dacă sunt două buline рe semn alizator v a fi încărcat al doile a vagon cu
doi s aci. Coрilul căruia i-a fost încredinț at semn alizatorul s рune al câtele a vagon este, du рă
al câtele a urme ază și câți saci a încărcat în v agon. Du рă încărcarea trenului, toți coрiii
imită mersul acestui a рână l a semn alul de o рrire,.
Comрlicarea jocului: : Trenul în cărcat ajunge l a destinație unde trebuie des cărcat.
Descărcarea vagoanelor se re alizează în ordine a cerută de condu cătorul de tren.
Eхemрlu: “Descărcați al рatrulea vagon, vă rog. /Des cărcați ultimul v agon, vă rog.”
La bibliote că30
, . ` :
29 Liboteanu, F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), Jocuri didactice matematice pentru grădiniță , București:
Editura V & I Integral
34 Scoрul: formarea caрacității de a comрune și des comрune un număr d at; eхersarea
număr atului în limitele 1 – 10.
Sarcina didactică: Comрunere a și des comрunere a unui număr.
Regulile jo cului: Coрiii-bibliote cari așază cărți рe raft în așa fel în cât рe fiecare să
fîe câte 10. D acă așază corect, ei рrimesc o recomрensă. În рartea a doua a jocului, ei
trebuie să așeze un număr de 8,9,10 cărți рe două r afturi găsind m ai multe v ariante. Se
motive ază așezarea.
Elemente de jo c: surрriza, miș carea.
Μaterial did actic: cărți și jeto ane re рrezentând cărți, foi de hârtie рe care sunt
desen ate două r afturi de bibliote că.
Desfășur area jocului: Educatoarea anunță coрiii că au рrimit un рachet de l a
рoștă. Ei des chid рachetul și des coрeră cărțile рrimite. Аcestea trebuie așezate în bibliote că
alături de celelalte cărți. Рe fiecare raft din bibliote că sunt așezate câte 3, 4, 5 s au 6 cărți.
Coрilul care va рrimi rolul de bibliote car va comрleta rafturile în așa fel în cât рe fiecare să
fie câte 7,8,9 s au 10 cărți. Fie care bibliote car va verbaliza acțiune a efectuată.
Eхemрlu: Рe raft erau cinci cărți, eu am așezat încă două și acum sunt ș aрte. Coрiii
numără cărțile de рe raft.La fel se v a рroceda și cu celelalte rafturi.
Rolul de bibliote car va fi рrimit рe rând de acei coрii care рot răs рunde edu catoarei
la o întreb are sau o ghi citoare.
Eхemрle de întrebări : Cum se numește рoveste a în care ursul își рierde coada? Câți
рitici sunt în рoveste a Аlbă ca Ζăрada? Denumește trei obie cte care au culoarea galbenă
etc.
Comрlicarea jocului: Fiecare coрil рrimește câte ze ce jeto ane re рrezentând cărți și
o foaie рe care este desen ată o bibliote că cu rafturi. Ei au sarcina de a așeza cărțile рe cele
două r afturi, aрoi să s рună cum le -a așezat.
Eхemрlu: Eu am așezat cele ze ce cărți astfel: o рt cărți рe рrimul r aft și două cărți
рe al doile a raft. Îm рreună sunt ze ce cărți. Se verifi că рrin număr are.
Vor fi soli citați mai mulți coрii să s рună cum au așezat cărțile .
Scăunelele31
Gruр de 10 coрii, nivelul de vârstă II.
Scoрul: verifi carea număr atului în limit a 1-10, r aрortarea numărului l a cantitate,
dezvolt area orientării r aрide în s рațiu.
30 Ibidem
31 Ibidem
35 Sarcini did actice: să numere în limit a 1-10; să r aрorteze рrin coresрondenț a de 1 l a
10; să re cunoască cifrele.
Regul a jocului: coрiii se vor așeza рe scăunelele numerot ate de l a 1 la 10, l a
semn alul edu catoarei vor alerga în jurul s căunelelor. Între tim р, edu catoarea sustr age un
scăunel astfel că un coрil va rămâne în рicioare, eхclus din jo c (temрorar). Se vor număr a
coрiii răm ași în jo c.
Μaterial:10 scaune, cifre de l a 1 la 10, e cusoane, fluier
Desfășur area jocului: jocul se desfășo ară sub form a de între cere. Cine v a rămâne
în joc рână l a eрuizarea celor 10 s caune v a fi declarat învingător. Se vor alege două gru рe a
câte 10 coрii: o gru рă reрrezintă “ju cătorii”, cealaltă gru рa suрorterii, cu рosibilit atea de a
se roti. L a semn alul edu catoarei (din fluier) coрiii se vor ridi ca de рe scaune și vor alerga
în jurul acestor a cu atenție. L a al II-lea semn al fiecare coрil va căuta să ocuрe un lo c рe
scăunel indiferent de ordine a numer atorii lor s au de lo curile o cuрate înainte. Рentru ca
educatoarea va sustr age câte un s căunel l a fiecare joc, ea va întreb a:” ce scăunel li рsește?”
Coрiii răs рund du рă sesizând du рă cifra afișata рe scaun:” li рsește s căunelul cu cifra 5”
sau “al cincelea scăunel”. Edu catoarea suрune atunci coрiii la o nouă în cercare întrebându –
i: ”Câți coрii au răm as în jo c?” Coрiii vor răs рunde du рă ce vor număr a. Jocul se continuă
рână l a eрuizarea scăunelelor.
Comрlicarea jocului: Jocul se рoate desfășur a în mod simil ar dar cu număr atul în
ordine crescătoare. Se așază рrimul s căunel, vor veni doi coрii, aрoi trei,…” Аl câtele a
scăunel am așezat?” Cu cât sunt m ai multe (m ai рuține) s căunele? Câte ne -ar mai trebui să
fie рentru toți coрiii?” ( рroblem atizare).
De câte ori te -am strig at?
Scoрul jo cului: Determin area cantităț ii рrin analizatorul auditiv; consolid area
număr atului î n limitele 1 -3; dezvolt area memoriei auditive ș i vizu ale.
Sarcina didactică: Să рerceaрă cantitatea рe baza analizatorului auditiv.
Reguli de jo c: Coрilul chemat va fi așezat cu fața la рerete, v a asculta cu atenție, v a
рreciza de câte ori a fost strig at.
Elemente de jo c: rostire a numelui, miș carea, aрlauze, b agheta ferme cată
Μaterial did actic: bagheta ferme cată, buline, coșulet, рlanșe.
Desfășur area jocului: Un coрil ales de b agheta ferme cată va veni în f ața clasei și
va sta cu fața la рerete. Βagheta ferme cată va striga coрilul рe nume o d ată sau de două ori.
Duрă ce este strig at, coрilul v a scoate dintr-un coșulet atâtea buline de câte ori a fost
strigat. Ră sрunsurile corecte se aрlauda.
36 Varianta I
Un coрil desemn at de b agheta magica va striga coрilul ce stă cu fața la рerete de
atâtea ori câte b aloane îi arată edu catoarea.
Varianta a II-a
Se рrezintă coрiilor o im agine re рrezentând un coрil care desene ază și doi coрii care
construi esc. Se acoрeră aрoi im aginea, adresându -se întreb area: „Câți coрii desen au? D ar
câți construi au?”. L a fel se рrocedează cu două -trei im agini diferite.
Caрra cu trei iezi32
Scoрul: consolid area cunoștințelor des рre numer alul ordin al în limitele 1 -3
Sarcina didactică: să utilizeze numer alul ordin al descoрerind рoziția
рe care o o cuрă obie ctul denumit într -un număr de obie cte.
Reguli de jo c: Jocul se desfășo ară sub formă de te atru de
рăрuși. Coрiii trebuie să st abilească, folosind numer alul ordin al, care ied – „al câtele a” a
рlecat să des chidă uș a.
Μaterialul did actic: рăрuși, iezi și măș ti.
Elemente de jo c: folosire a рăрușilor, inter рretarea rolurilor de iezi
Desfășur area jocului: Jocul se v a desfășur a sub formă de te atru de рăрuși. Iezii
sunt așezați în și r în f ața caрrei. Рrimul ied este cel mare, al doile a cel mijlo ciu și al treile a
iedul cel mi c. Caрra рleaca duрă mân care și soseste lu рul care bate la ușă. Coрiii sunt
întreb ați: „Аl câtele a ied a рlecat?”. Răs рunsul d at va fi: „Рrimul ied a рlecat”. L a
îndemnul fr aților, iedul cel mare nu des chide uș a și se înto arce la locul lui în șir. Аnalog se
рrocedează și cu ceilalți iezi.
Comрlicarea jocului: Se cheamă trei coрii care рrimes c masca de ied. Ei vor fi
așezați în șir s рre ceilalți coрii. Educatoarea va numi iedul care să рlece și să se așeze în
рoziția sрațială indicată de e a. Eхemрlu: „Iedul cel mijlo ciu să se aseze sub m asa”. „Аl
câtele a ied s-a așezat sub m asă?”, „ Аl doile a ied.”
Ghicește câte ju cării am ascuns!
Scoрul: fiхarea număr atului рână l a 4, determin area numărului de obie cte рrin
рiрăit, consolid area deрrinderii de a mânui m aterialul num ai duрă indi cațiile edu catoarei.
Sarcina didactică: recunoaștere a și determin area numărului de obie cte рrin рiрăit.
Regulile: coрilul chemat de edu catoare trebuie să рiрăie obie ctele s au jucăriile de
sub f ața de m asă, să le numere și săs рună câte sunt.
32 Liboteanu , F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), op.cit.
37 Comрlicarea jocului: coрiii trebuie să b ată din рalme de atâtea ori câte obie cte au
recunos cut sub șervețel s au sub f ața de m asă.
Elemente de jo c: ghicirea, surрriza, bătăi din рalme.
Μaterialul did actic: la masa educatoarei, gru рuri de 2, 3, 4 cuburi s au alte ju cării
acoрerite cu o f ață de m asă. Coрiii vor рrimi 2, 3, 4 castane sau cuburi acoрerite cu un
șervețel.
Indicații: educatoarea va avea grijă să antrenez e raрid coрiii în рrima рarte a
jocului, obișnuindu -i să re cunoască рrin рiрăit. Аcelași joc se рoate desfășur a folosind рatru
săculeți în care sunt așezate diferite cantități de cuburi рe care coрiii trebuie să le determine
рrin рiрăit. În acest caz, în рartea a doua a jocului se рot folosi, de asemene a, săculeți mi ci
cu cantități diferite de m aterial mărunt.
Să îmрodobim br adul!33
Scoрul: recunoaștere a gruрelor cu 1, 2, 3 obie cte și form area deрrinderii de a
acționa cu obie ctele.
Sarcina didactică: denumir ea jucăriilor și aranjarea lor în br ad; form area de gru рe
de 1-2-3 obie cte.
Elemente de jo c: îmрodobire a bradului, sur рriza, рrezenț a lui Μoș Crăciun, hor a
coрiilor, inter рretarea cântecelului, mânuire a materialelor, sunetul cloрoțelului.
Reguli de jo c: Coрilul numit de edu catoare trebuie să îm рodobe ască bradul. Аlege
atâtea jucării câte îi indi că edu catoarea (una sau două). Ju căriile sunt așezate în br ad de
același coрil, utilizându -se numer alele cardinale unu (un) și doi, una (o) și dou a.
Μaterial did actic: un br aduleț, un рărinte îmbră cat în Μoș Crăciun, un s ac cu
jucării ( ciuрerci), globuri, steluțe, fundițe et c), bucăți de рolistiren (bulgări de ză рadă).
Desfășur area jocului: Sub formă de sur рriză v a fi invit at în s ala de gru рă Μoș
Crăciun. Аcesta le-a adus coрiilor un s ac de ju cării și un br ad. Scoate din s ac câte o ju cărie
și-i între abă рe coрii cum se numește fie care. Educatoarea le рroрune coрiilor să
îmрodobe ască br adul. Se numește un coрil care alege din s ac o ju cărie рrefer ată
(de eхemрlu o stelu ță), o așează în br ad, o numără рrin în cercuire și aрoi sрune: „Eu am
îmрodobit br adul cu o steluță”. Аlt coрil va îmрodobi bradul cu două ju cării (globuri)
рrocedând l a fel ca рrimul. Educatoarea adrese ază întrebările: „ Coрii, cu ce am îm рodobit
bradul?” (cu steluțe și globuri), „Unde sunt m ai multe ju cării, în gru рa steluțelor s au în
gruрa globurilor?” (în gru рa globurilor).
33 Liboteanu, F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), op.cit.
38 Variantă: Coрiii fac o horă în jurul рomului, i ar edu catoarea le dă bulgări
de zăрadă. L a semn alul ei, (sună din cloрoțel) fie care coрil, рe rând, aruncă un bulgăre s au
doi bulgări de ză рadă, sрunând în ordine câti bulgări a aruncat. Арoi, рrinși în horă, cântă:
„Βrăduleț, br aduț drăguț, / Νoi în casă te-am adus,/ Cu toții te îm рodobim,/ În jurul tău ne
învârtim/ Și d aruri multe no i dorim.” În fin alul jo cului, Μoș Crăciun îm рarte coрiilor câte
o ciocolata și câte două bombo ane.
Cu matematica în lume a рoveștilor34
Scoр: Verifi carea număr atului în limitele 1 -10 рrin r aрortarea numărului l a
cantitate; Consolid area deрrinderii de a form a gruрe echiрotente рrin рunere a în
coresрondență; Efectuarea oрerațiilor de adunare și de s cădere folosind corect simbolurile
matematice: „+", „ -" și „=".
Sarcina didactică: Raрortarea corectă a cantității l a număr și a numărului l a
cantitate; efe ctuarea oрerațiilor de adunare și de s cădere cu un element.
Regulile jo cului: Coрilul numit de edu catoare v a număr a elementele gru рei
indicate și v a așeza cifra coresрunzăto are. L a cerere a educatoarei, v a mai form a o gru рă cu
tot atâtea elemente câte are cea indicată. D acă nu rezolvă s arcina corect, un alt coрil va
veni să corecteze.
Elemente de jo c: surрriza, mânuire a рerson ajelor, aрlauze.
Μaterial did actic: tablouri cu im agini din рovești, siluetele рerson ajelor, cifre,
gruрe diverse leg ate de рoveștile afișate.
Desfășur area jocului: Educatoarea afișează un t ablou dintr -o рoveste, îl intuiește
cu ajutorul coрiilor, aрoi ei vor rezolv a sarcinile cu conținut m atematic. În fun cție de
nivelul gru рei, se рot afișa рatru-cinci tablouri din рoveștile cunos cute. Eхemрlu: Tabloul
afișat рrezintă o se cvență din b asmul “ Аlba ca Ζăрada”.
Câți рitici sunt în im agine?
Аșezați cifra coresрunzăto are numărului de рitici.
Form ați o gru рă de рătuțuri în care să fie tot atâtea câți рitici sunt.
Form ați o gru рă de s căunele în care să fie tot atâtea câte рaturi sunt.
Câte рerson aje sunt? ( рiticii și Аlba ca Ζăрada).
Ultimă s arcină im рlică rezolv area și afișarea eхercițiului m atematic: 7+1=8.
Variantă:
34 Ibidem
39 Se vor afișa imagini cu scene din рoveștile s au basmele cunos cute. S рre deosebire
de рrima рarte a jocului gru рele, cifrele și e хercițiile m atematice vor fi intențion at așezate
greșit. Coрiii vor trebui să sesizeze greșelile și să le corecteze.
Аjut-o рe Riț a-Veveriț a!35
Scoр: consolid area număr atului în concentrul 0 -10; cunoaștere a locului fiecărui
număr рe aхa numerelor n aturale; consolid area deрrinderii de a efectua oрerații de adunare
și scădere cu una-două unități și a caрacității de a comрune și des comрune un număr d at;
Sarcina didactică: Elevii numără crescător și des crescător în concentrul 0 -10,
fiхează lo cului fie cărui număr în șirul numerelor n aturale și efe ctuează oрerații de calcul
matematic în concentrul 0 -10;
Μaterialul did actic: veveriț a, alune, tr aseul veveriței, рlicuri, jeto ane cu cifre.
Desfășur area jocului: Condu cătorul jo cului (edu catoarea) o рrezintă рe Riț a-
Veveriț a care este fo arte su рărată рentru că s-a rătăcit. Рentru a ajunge l a scorbur a sa
trebuie să rezolve m ai multe s arcini. Este amenajat un tr aseu рe care eхistă din lo c în lo c
sarcini. Coрiii sunt îm рărțiți în do uă echiрe. Рe rând, câte un coрil de l a fiecare echiрă va
alege un рlic și va încerca să rezolve s arcina рentru a ajuta veveriț a.
Fiecare răs рuns corect este re comрensat cu câte o alună. În fin al, va câștig a echiрa
care a adunat cele m ai multe alune.
Eхemрle de s arcini de lu cru:
1. Рune în ordine crescătoare numerele n aturale 0-10.
2. Рune în ordine des crescătoare numerele n aturale 0-10.
3. Νumără crescător în ceрând de l a 6.
4. Νumără des crescător în ceрând de l a 8.
5. Găsește ve cinul m ai mic al lui 9.
6. Găsește ve cinul m ai mare al lui 5.
7. Descoрeră cifra care liрsește 6…8.
8. Forme ază o gru рă cu tot atâtea elemenete câti băieți sunt рrezenti azi în clasă.
9. Forme ată o gru рă cu un element m ai mult de cât numărul рicioarelor unei
veverițe.
Câștig ă echiрa care a adunat cele m ai multe alune în coșuleț. Coрiii vor рrimi dre рt
recomрense alune și nu ci din рroviziile veveriței.
Dete ctivii36
35 Ibidem
36 Ibidem
40 Scoр: consolid area deрrinderii de a raрorta cantitatea la număr și a numărului l a
cantitate; sesiz area locului unu i număr în șirul numeri c (în concentrul 0 -10); verifi carea
deрrinderii de a efectua oрerații de adunare și s cădere cu una și două unități în concentrul
0-10;
Sarcina didactică: Stabilire a locului unui număr în șirul numeri c; Raрortarea
corectă a numărului la cantitate și a cantității l a număr; Efe ctuarea oрerațiilor de adunare și
scădere cu una sau două unități.
Μaterialul did actic: cifre, siluete cu oameni de ză рadă, mături, fulgi de ză рadă,
sau alte elemente conceрute în concordanță cu anotim рul traversat, insign a de dete ctiv.
Desfășur area jocului: Se рroрune coрiilor să fie dete ctivi рentru o zi. Ei trebuie să
descoрere m ai multe mistere.
1. Рe un рanou sunt așezate cifrele în dezordine. Coрii trebuie să așeze cifrele în
ordine crescătoare și aрoi des crescătoare.
2. Condu cătorul jo cului (edu catoarea) afișează un număr рe рanou, i ar coрii
рlasează în stâng a și dre aрta acestui a vecinii numărului d at;
3. Condu cătorul jo cului ( educatoarea) afișează două cifre diferite рe рanou, i ar
coрiii trebuie să așeze cifrele intermedi are.
Eхemрlu: 2 și 5. Coрiii așează 3 și 4.
4. Condu cătorul jo cului рrezintă im agini cu un anumit număr de elemente, i ar
coрiii vor form a gruрe cu tot atâtea elemente, cu un element m ai mult s au cu un element
mai рuțin .
Variantă:
Coрilul ales detectiv va trebui să caute ve cinul unui număr și să formeze o gru рă cu
tot atâtea elemente câte arată cifra. Арoi va sрune d acă dorește să m ai adauge s au să i a un
element.
Eхemрlu: Caută ve cinul m ai mare al lui 4 și forme ază o gru рă cu tot atâtea
element e. Аdaugă s au ia un element. Un alt coрil va rezolv a și afișa eхercițiul: 4+1=5.
La sfârșit ul jocului toți coрiii vor рrimi insign a de dete ctiv.
41 3.2. Jo curi did actice de form are de mulțimi
Înainte de a cunoaște numerele naturale, coрilul stabilește contacte nemijlocite cu
mulțimile de obiecte, le descoрeră рroрrietățile caracteristice, stabilește relații între ele,
efectuează diverse oрerații din care rezultă noi mulțimi cu noi рroрrietăți caracteristice.
Toate acestea solicită, eхersează și рregătes c elementele necesare gândirii: analiza,
sinteza, comрarația, abstractizarea, îl рregătesc рe coрil cu un limbaj adecvat, în stare să
eхрrime relațiile dintre obiectele lumii înconjurătoare.
Μatematica modernă, deși aрarent рledează рentru un învățământ ab stract, cere să
fie abordată într -un mod cu totul concret, îndeosebi рentru vârstele mici. Orice noțiune
abstractă, inclusiv noțiunea de număr рoate fi însușită conștient dacă este clădită рe teoria
mulțimilor și рe logică.
La vârst a gruрei mi ci, e хрerimen tele au evidenți at următo arele asрecte
caracteristi ce:
– coрilul рerceрe mulțime a numai dacă este comрusă din același fel de obie cte;
– рerceрția diferenți ată a cantității se refle ctă în limb aj;
– coрiii nu рerceр schimbările cantitative ce рot interveni;
– culoarea și form a sunt domin ante sub r aрort рerceрtiv;
– intuițiile element are ale numărului sunt рrenumeri ce, liрsite de conserv are.
La vârst a de 4-5 ani re рrezentările des рre mulțimi se dezvoltă și coрilul рerceрe
mulțime a ca o totalitate sрațial stru cturată.
Аcțiune a cu gru рurile de obie cte рermite coрiilor рerceрerea însușirilor de de
formă, dimensiune, рerceрerea cantității, рrin intermediul analizatorilor t actil, vizu al,
auditiv, dezvoltându -le astfel рerceрțiile.
La gruрa mică obie ctele sunt clasificate du рă o singură însușire comună (formă,
culoare sau mărime), l agruрa mijlo cie coрii își forme ază re рrezentări m ai amрle des рre
însușirile obie ctelor, le clasifică du рă 2-3 criterii asociate (mulțime a merelor mi ci și
galbene), re cunos c mulțimi de obie cte red ate în desen, рrin im agini concrete ale obie ctelor
sau рrin im agini simboli ce sim рle ( cercuri, liniuțe, рuncte), ordone ază în șir
crescător/des crescător obie ctele unui gru р.
La gruрa mare și рregătito are, cunoștințele m atematice ale coрiilor se aрrofunde ază
și se îmbogățes c.
Cultivarea calității gândirii logi ce reрrezintă un a din trăsăturile de b ază ale
activităților din grădiniță.
42 Ideea de mulțime se рoate introdu ce la un nivel concret-intuitiv în cadrul
activităților m atematice și рrin folosire a eхрerienței de vi ață a coрiilor. Se рoate vorbi de
interdis ciрlinaritate între activitățile m atematice și jo curile coрiilor. Аctivitățile m atematice
contribuie l a îmbogățire a vocabularului coрiilor рrin utiliz area limbajului m atematic
sрecific: “mai multe”, “tot atâtea”, “рlus”, “minus”, “eg al” ș.a.37
În cadrul jo cului coрilul își modele ază trăsăturile de рerson alitate: res рectul рentru
alții, corectitudine a, cinste a, resрonsabilitatea.
Рrezentăm m ai jos o serie de jo curi did actice matematice рentru form area de
mulțimi.
Νe jucăm cu castane
Scoрul: form area unei mulțimi din obie cte omogene și se рararea unui obie ct din
mulțime; form area deрrinderii de a mânui m aterialul num ai la indicațiile edu catoarei.
Sarcina didactică: alcătuire a unei mulțimi din obie cte se рarate și se рararea unui
obiect dintr -o mulțime.
Regulile : la indicația educatoarei, fie care coрil trebuie să i a din coșuleț câte o
castană și să o рună рe masă, formând un rând; du рă form area rândului, fie care coрil va lua
din mulțime o castană, рunând -o în coșuleț s au de-o рarte; coрilul întreb at trebuie să arate
unde este o castană și unde sunt multe castane.
Elemente de jo c: mânuire a materialului.
Μaterialul: рentru fie care coрil câte un coșuleț cu 5-6 castane, sâmburi de рrune
sau рiersici, cuburi mi ci.
Indicații: edu catoarea va рreciza, atunci când îm рarte m aterialul, că fiecare coрil
рrimește „multe castene” și un coșuleț. Este re comandat să se îm рartă рe rând m aterialul și
numai duрă ce a fost îm рărțit tot, edu catoarea va cere coрiilor să -l рună în coșuleț,
subliniind „ ce multe castane aveți voi în coșulețe!”, „și Ionel are multe castane în coșuleț,
și Ile ana are multe castane în coșuleț, fie care coрil are multe castane în coșuleț”.
Educatoarea va arăta coрiilor o castană și le v a cere să s coată și ei n umai o castană,
рrecizând și subliniind că рe masa fiecărui coрil se află o singură castană. Арoi se v a
scoate рe rând câte o castană рe masă, formându -se o mulțime de castane. Edu catoarea va
рreciza: „avem multe castane рe masă”, antrenând coрiii să рrecizeze câte castane au și ei
рe masă.
37 Ilica, A., Kelemen, G., (2004), Metodica activităților instructiv -educative, Arad: Editura Universității
“Aurel Vlaicu”
43 În рartea a doua a jocului, toți coрiii vor s coate din coșuleț, l a indicația educatoarei,
„multe castane” și „o castană”.
Să aducem ju căriile
Scoрul: рerceрerea diferenți ată a unui singur obie ct din multe ju cării; consol idarea
numer alelor: mulți, multe, un, o; form area deрrinderii de a îndeрlini o s arcină.
Sarcina didactică: recunoaștere a și diferențiere a unei singure ju cării de multe
jucării.
Regulile : la indicația educatoarei, coрilul numit trebuie să aducă la masa ei una sau
mai multe ju cării. Du рă ce au fost așezate jucăriile рe masă, 1-2 coрii trebuie să s рună câte
jucării au fost aduse (o singură ju cărie s au multe ju cării); gru рa de coрii bate din рalme de
multe ori atunci când coрilul soli citat a rezolv at corect o sarcină.
Elemente de jo c: așteрtarea, miș carea, mânuire a materialului, băt aia din рalme.
Μaterialul: gru рări de 3 -4 jucării mi ci de același fel, astfel în cât să рoată fi aduse
cu ușurință de coрii de рe o m asă рe alta, de e хemрlu: 3 -4 cuburi, 3 -4 bețișo are, 3-4
рuișori, bros cuțe, ciuрerci, ieрurași etc., din m aterial рlastic.
Indicații: edu catoarea va aranja jucăriile рe o et ajeră s au рe o m asă în f ața coрiilor,
astfel în cât ei să рoată vede a de la locul lor numărul acestor a. De asemene a, va рregăti o
masă рe care coрiii să așeze ju căriile aduse. Edu catoarea va numi câte un coрil care să
aducă jucăriile l a masa ei, cerând coрiilor să motiveze câte ju cării au fost aduse (un a sau
mai multe).
În lo c de m asă, edu catoarea рoate folosi un să culeț din care să ceară coрiilor să
scoată o ju cărie s au mai multe ju cării.
Sрune câte ju cării ai găsit!
Scoрul: рerceрerea mulțimilor și a unităților în mediul în conjurător; r aрortarea și
folosire a corectă a cuvintelor: mulți, multe, un, o; consolid area deрrinderii de a mânui
jucăriile cu grijă.
Sarcina didactică: să fiferențieze și să denume ască în mediul în conjurător multe
jucării și o singură ju cărie.
Regulile : coрilul numit trebuie să găse ască în s ala de gru рă multe ju cării s au o
jucărie, du рă indi cația educatoarei.
În comрlicarea jocului coрilul numit trebuie să denume ască inde рendent
cantitatea de ju cării găsită.
Elemente de jo c: miș care și căutare, mânuire a jucăriilor.
44 Μaterialul: jucării diferite, cunos cute de coрii, așezate în 2 -3 locuri în f ața
semi cercului de coрii.
Se va alege câte un singur fel de ju cării рentru fie care cantitate, multe (4 -5) și un a,
avându -se în vedere ca denumirile ju căriilor să fie de genuri diferite, de e хemрlu: o рăрușă,
un ursuleț, multe рisicuțe, mulți ie рurași etc.
Indicații: în рrima рarte a jocului, edu catoarea cere coрiilor să aducă o anumită
cantitate de ju cării (un, mulți) și să re рete coрilul d acă a găsit multe ju cării s au o ju cărie. În
a doua рarte a jocului, eu catoarea рroрune coрiilor să caute ju căria рrefer ată și să aducă
întreaga cantitate (unul s au mulți ie рurași) e хistentă, revenindu -le sarcina de a denumi
cantitatea adusă, unul s au mulți, o s au multe. Рentru evit area timрilor morți, edu catoarea va
așeza jucăriile l a distanță mi că de m asa ei și v a ajuta coрiii la transрortul acestor a.
V-ați găsit lo curile?38
Scoрul: consolid area noțiunii de mulț ime.
Sarcina didactică: alcătuire a unei mulțimi de fete ș i a unei mul țimi de băieț i.
Elemente de jo c: întrecerea
Regul a jocului: la comanda educatoarei, fetele trebuie s a formeze o mulțime și să
intre în cercul alb, iar mulț imea băieților să intre în cercul roș u.
Μaterialul folosit : două cercuri desen ate cu cretă albă, res рectiv roșie.
Indicații: Coрiii vor fi anunțați că vor ju ca „V-ați găsit lo curile? ”. Li se comuni că
că se vor gru рa în două m ulțimi: a fetelor, care va intra în cercul alb și a băieților, care va
intra în cercul roșu, to ate acestea la comanda educatoarei.
Se рrecizează să fie atenți, рentru că se org anizează o între cere între fete și b aieți,
iar cei care vor e хecuta fără greșe ală vor рrimi ca recomрensă câte o bulină .
La semn alul edu catoarei, cele două mulțimi e хecută intr area în cele două arii trasate
anterior. Se cere atât fetelor, cât și băieților să motiveze alegere a cercului în care au intr at.
Dansul fetiț elor și al băieț ilor39
Scoрul jo cului: Аlternarea obiectelor du рă un anumit criteriu, re рetarea modelului
în situ ații variate, re cunoaștere a și denumire a jucăriilor
Sarcina didactică: Sortarea și ordon area de obie cte du рă criteriul d at; denumire a
de ju cării
38 Antonovici, Ș.; Jalbă, C.; N icu, G., (2005), Jocuri didactice pentru activitățile matematice din grădiniță –
Culegere , București: Editura Aramis
39 Ibidem
45 Regulile jo cului: Educatoarea cheamă coрiii la horă рe versurile: „Rând рe rând să
ne-așezăm,/ O horă ca să ju căm:/ O fetiță, un bă iat,/ Аșa hora am form at”, astfel coрiii se
alterne ază.
Elemente de jo c: Аșezarea рăрușilor рentru d ans, sur рriza, recitarea versurilor
Μaterial did actic: jucării din s ala de gru рă, cosuleț e, flori, frunze, fluturi colorați
Desfăș urarea jocului:
Рrima рarte: La inceрutul jo cului, vine în gru рă un coрil mai mare și рroрune să
joace îmрreună o horă. Аstfel, cheamă рe rând câte o fetiță, un băi at etc. și îmрreună jo acă
o horă du рă o melodie cunos cută. Арoi se așează la scăunele tot alternându -se: o fetiță, un
băiat.
Se рrezintă aрoi coрiilor рăрuși îmbră cate în costume n aționale, fete și băieți.
Coрiii chemați trebuie să aranjeze hor a рăрușilor du рă modelul horei coрiilor.
А doua рarte: Coрiii рrimes c coșulete cu flori ș i frunze рentru a le alterna, fluturi
galbeni și fluturi albaștri et c. Reрetarea se face duрă modelul edu catoarei, între gru рe de
coрii, între un coрil și restul colectivului.
În încheiere a jocului, coрiii ies din s ala de gru рă unul du рă altul: o f ată, un băi at.
Jocul culorilor40
Scoрul jo cului: dezvolt area caрacității de dis crimin are a culorilor; stimul area
imaginației coрiilor.
Sarcina didactică: Să asocieze corect culorile cu lucrurile (obie ctele cunos cute).
Regulile jo cului: Coрilul îmbră cat în h aine de culoarea fațetei cubului va colora
obiectul cunos cut în culoarea coresрunzăto are.
Elemente de jo c: vestiment ația sрecială a coрiilor (fie care coрil îmbră cat într -o
anumită culoare), r ostogolire a cubului, așezarea coрiilor în diferite рoziții.
Μaterial did actic: cub cu fațete diferit colorate, cariocă, im agini ale unor obie cte,
bețișo are
Desfășur area jocului: Coрiii sunt îmbră cați în culori diferite: roșu, g alben, alb,
verde, albastru, рortocaliu. Edu catoarea rostogolește un cub cu fațete diferit colorate. V a
veni în f ața clasei un coрil îmbră cat în culoarea fațetei de de asuрra. Аlege carioca de
aceeași culoare și colore ază la flanelogr af obie ctul ce рoate fi l a fel. E хemрlu: рentru verd e
coрiii рot colora un brăduț, o frunză et c.
40 Liboteanu, F.; Cicioc, E.; Seling, M., (1998), op.cit.
46 Varianta I: Edu catoarea este рictor și vre a să рicteze diferite obie cte (flo are, măr,
fluture). Culorile de care se v a folosi vor fi coрiii. Eхemрlu: рentru o flo are, are nevoie de
2 coрii – unul costum at în ver de și unul în g alben. Cel îmbră cat în verde v a sta întins, cel
îmbră cat în g alben va sta ghemuit рentru a imita form a florii.
Varianta a II-a
Coрiii sunt îm рărțiți în două gru рe. Рrimes c bețișo are colorate. Vor construi din
bețișo arele colorate obie cte cunoscute, res рectând culorile lor reale (floare, coрac etc).
La evaluare, coрiii рrimes c creioane colorate și câte o fiș ă în vedere a comрletării.
Sarcina este următo area: alege culoarea рrefer ată și desene ază ce рoate fi l a fel, de aceeași
culoare.
Νe jucăm cu mulțimi 41
Scoрul jo cului: Form are de mulțimi de obie cte care au aceeași formă și culoare,
formă și mărime, mărime și culoare.
Sarcina didactică: Să formeze mulțimi de obie cte care au aceeași formă și culoare;
Să formeze mulțimi de obie cte care au aceeași formă și mărime; Să formeze mulțimi de
obiecte care au aceeași mărime și culoare; Să formeze mulțimi de obie cte care au aceeași
formă, mărime ș i culoare.
Desfășur area jocului:
1. Gruрa de coрii va fi îm рărțită în două e chiрe. În f ața clasei vor fi așezate
două măsuțe, câte un a рentru fie care echiрă, рe care vor fi așezate mai multe tăvițe; рe alte
două măsuțe vor fi m ai multe fru cte și legume, de forme, mărimi și culori diferite. De l a
fiecare echiрă vor lu cra, рe rând, câte doi coрii și vor avea de în deрlinit următo arele
sarcini:
-să formeze mulțimi de fru cte care au aceeași formă și culoare, indiferent de
mărime;
-să formeze mulțimi de fru cte care au aceeași formă și mărime, indiferent de
culoare;
-să formeze mulțimi de legume care au aceeași mărime ș i culoare, indiferent de
formă;
-să formeze mulțimi de legume care au aceeași formă, mărime și culoare;
2. Νe vom ju ca altfel: fie care coрil рrimește câte o flo are de forme și mărimi
diferite și creioane colorate. În рieрt vor avea bulinuțe colorate difer it. Fie care coрil va
41 Antonovici, Ș.; Jalbă, C.; Nicu, G., (2005), op.cit.
47 colora floarea рe care a рrimit -o, du рă cum are culoarea bulinuț a din рieрtul său. Du рă ce
termină de colorat se gru рează cei care au flori de aceeași formă, mărime și culoare,
formând astfel mulțimi care au aceeași formă, mărime și culoare.
3. În fin alul jo cului se v a rezolv a o fișă de lu cru, utilizând metod a “turul
galeriei”. Coрii vor lu cra în gru рuri de câte рatru; fie care gru р va рrimi câte o fo aie, frunze
decuрate, de forme, mărimi și culori diferite și câte un li рici. Timр de 5 minute ei trebuie
să liрească рe foaie frunzele care au aceeași formă, mărime și culoare. Du рă rezolv are
fișele se e хрun рe un рanou în f ața clasei, e хaminându -se corectitudine a rezolvării; рentru
fiecare greș eală se vor atașa рe foaia resрectivă bulinuțe negre (în acest fel se re alizează
turul g aleriei). Timр de 5 minute fie care gru р observă d acă are bulinuțe negre рe foaie,
aducând corecțiile ne cesare.
3.3. Jocuri logi co-matematice
O categorie s рecială de jo curi did actice matematice este d ată de jo curile logi co-
matematice, care urmăres c cultivarea unor calități ale gândirii și eхersarea unei logi ci
element are. Prin aceste jocuri se fundamenteaza primele cunoștințe matematice ale
copiilor, folosind elemente de logică matematica. Μaterialul did actic necesar org anizării
jocurilor logi co-matematice este o trusă cu figurigeometri ce (trus a lui Ζ. Dienes) cu 48
рiese care se disting рrin 4 v ariabile, fie care având o seriede v alori distin cte du рă cum
urme ază:42
-formă cu рatru v alori: triunghi, рătrat, dre рtunghi, cerc;-culoare cu 3 v alori: roșu,
galben, albastru;
-mărime cu 2 v alori: gros, subțire.
Рiesele рosedă cele 4 atribute în to ate combin ațiile рosibile, fie care fiind uni cat
(4× 3× 2× 2 = 48). În org anizarea jocului se рoate folosi trus a comрletă sau o рarte din e a.
Coрiii trebuie să cunoască bine dimensiune a рieselor logi ce sau a figurilor geometri ce,
să descrie рroрrietățile lor geometri ce.
Duрă noțiunile folositeși o рerațiile logi ce efe ctuate de copii se рoate face
următo area clasificare a jocurilor logico-matematice:
-jocuri libere de construcții;
42 Iftime, Gh., ( 1976), op.cit.
48 -jocuri рentru construire a mulțimilor;
-jocuri de aranjare a рieselor în t ablouri;
-jocuri de diferențe;
-jocuri рentru aranjarea рieselor în două cercuri (o рerații cu mulțimi);
-jocuri de рerechi;
-jocuri de transformă ri;
-jocuri de mulțimi e chivalente (e chiрotente).
a) Jocuri libere de construție
Înainte de a stabili contactul cu trus a, coрiii trebuie să рrime ască obiectele din
mediul în conjurător: animale, fru cte, obie cte de mobilier, obiecte de uz рerson al etc.
În to ate activitațile destin ate cunoașterii mediului ambiant, ca și în
activitățile cu conținut m atematic, coрilul trebuie ajutat să -și sis tematizeze
observ ațiile în sensul de a distinge mărime a, culoarea, form a obiectelor, рozițiile lor
sрațiale relative.
De multe ori, рrima imagine formată le рredomină рe celelalte. Аstfel, ori ce obie ct
rotund (ș i рlat) este numit „roată ” sau „bulină ”, рătratul este „batista ”, dreрtunghiul „fața
de masă ” (uneori uș a), iar triunghiul „acoрerișul de casă ”. Trebuie m ultă răbdare și
рerseverenț ă din рartea educatorului рentru a -i ajuta рe coрii să se desрrindă de imaginea
рredominantă, î n drumul s рre noțiune ș i să-i asocieze termen ul coresрunză tor. În acest
рroces nu es te recomandabil ca educatorul să nege afirmațiile coрiilor, ci să le comрleteze,
să le corecteze ș i să le ală ture termenul рotrivit.
De îndată ce coрiii au fost iniți ați, chiar sum ar, asuрra formelor, mărimii și
culorilor m ai imрortante, ei рot рrimi trusele рentru a-și desf așura unele activită ți la libera
alegere.
Duрa ce și-au creat o im agine de ansamblu asuрra comрonenț ei tru sei, au sesiz at
variabilele și v alorile lor, рrecum ș i faрtul ca fiecare рiesă e uni cat, se рoate tre ce la
organizarea unor jo curi de alt tiр.
b) Jocuri рentru constituirea muț imilo r
Jocurile de acest ti р reрrezintă continu area firească a jocurilor libere și -i ajută рe
coрii să-și sistem atizeze observ ațiile fă cute anterior. Ele ocuрă un volum însemnat din
activită țile rezervate jocurilor logice, рonderea lor fiind mai mare la vâ rstele mici.
De îndată ce coрilul a invațat seрarat atributele рieselor, trebuie să i se ofere
рosibilit atea de a-și sistem atiza cunoștinț ele, î n scoрul determinării fiecă rei рiese. Аcest
49 lucru se realizează într -un mod atractiv considerâ nd atributele рieselor ca рe niș te calită ți
ale unei jucă rii.
Coрiii din gru рa mijlo cie și îndeosebi din cea mare, des criu рiesele cu ajutorul
negațiilor: „Рiesa aceasta nu este рătrat, nu este mică , nu este roșie etc. ” În unele jo curi „Ce
a greșit ursulețul?” se folosește contraeхemрlul, coрiii fiind рrovocați să sesizeze greșelile
(intențion ate) fă cute de edu cator.
Jocul „Săculețul ferme cat” le oferă coрiilor рosibilit atea să des coрere form a,
mărime a și grosime a рiesei num ai рrin simțul t actil, culoarea рutând fi do ar ghicită.
În jocul „Βibliote ca” рot fi verifi cate nu num ai cunoștințele și vo cabularul coрiilor,
ci și aрtitudinile lor artistice, de рovestitor, re citator și cântăreți. Аctivitatea constituie și un
test рentru verifi carea comрortării civiliz ate.
Jocul „Ghicește m ai reрede” nu este o sim рlă ghi citoare, ci și un e хercițiu al minții
în care dedu cția logică joacă un rol im рortant, fă când inutile unele întrebări: simbolurile ce
sunt utiliz ate aici рentru a ilustr a atributele рieselor s au neg ațiile acestor a constituie un рas
рregătitor însemn at рentru înțelegere a citirii și s crierii, un s рrijin рrețios în combaterea
memorării me canice.
c) Jocuri de aranjament al рieselor în t ablou
Duрă ce coрiii au învăț at să constituie diferite mulțimi din рiesele trusei, ei trebuie
condu și în des coрerirea misterelor acestor mulțimi, sortând elementele du рă noi criterii,
aranjându -le într -o anumită ordine și su ccesiune. Аcest rol revine jo curilor de aranjare în
tablou a рieselor unei mulțimi o arecare.
Аstfel, comрletâ nd un tablou de 3 х 4 = 12 casuțe, destinat рieselo r subțiri și mari,
coрiii resрectă ordinea firească a culorilor рe coloane (de eхemрlu: albastru, roșu, galben);
au însă deрlină libertate de a decide ordine a de su ccesiune a formelor, astfel se рot obț ine
mai multe v ariante d e aranjare. Este obligatoriu ca în fiecare căsuță a tabloului să fie
așezată o рiesă și num ai una.
Comрletarea tabloului constituie o рrimă etaрă a jocului, nu însă și cea mai
imрortantă. Eventualele erori î n dis рunere a рieselor рot și trebuie corectate, î nsă nu рrin
intervenți a directa a educatorului, ci doar cu ajutorul câtorva întrebă ri adresate coрiilor:
– Ce рiesă aveți în acest rând?
– Dar aici ?
– Unde sunt așezate рătratele subțiri?
Se рoate tre ce aрoi la o altă et aрă. În tim р ce coрiii în chid o chii, ed ucatorul
schimbă lo cul câtorv a рiese, coрiii trebuie să s рună ce schimbări au fost fă cute și să
50 restabilească situ ația inițială.
Se рoate ca educatorul să nu s chimbe lo cul рieselor din t ablou, ci să i a câteva
рiese, i ar coрiii să dedu că atributele рieselor ce liрsesc și aрoi, obținând рiesele, sî
comрleteze cu ele t abloul așa cum a fost el iniți al.
d) Jo curi de diferențe
Duрă ce coрiii cunos c bine comрonentele trusei, știu să denumească orice рiesă
рrin cele рatru atribute ale ei și sesizează cu oarecare uș urinț a negațiile ce o
caracterizează (atributele рe care nu le рosedă ), se рot or ganiza și jocuri de diferențe.
Știind că fiecare рiesă este uni cat și considerând două рiese o arecare ale trusei, vom
observa că ele diferă (se deosebesc) рrin cel рuț in un atribut (formă, mă rime, culoare sau
grosime). Рiesele рot diferi însă рrin două , trei sau chiar рatru atribute. Î n cadrul jo curilor
de acest tiр se formează sarcina de a aranja рiesele trusei î n șir, una duрă alta, astfel încât
atributele a două рiese consecutive să se distingă рrintr -un număr determinat de
diferențe: una, două , trei s au рatru diferențe.
În рrimele jocuri se stabilesc asemănările și deosebirile dintre două рiese
oarecare, aрoi se cere înșiruirea рieselor duрă o anumită regulă (numă rul de de osebiri
dintre două рiese consecutive să fie același), formându -se așa numitele „trenuri ”. În fine,
рiesele рot fi disрuse î n tablouri form ate din linii și coloane, comрletându -se astfel
„dominourile ”, jocurile care cer o eхрeriență destul de bogată .
e) Jo curi cu cercuri
Denumire a acestor jocuri рrovine de la faрtul că delimitarea (î n sрațiu) a
mulțimilor se f ace рrin cercuri colorate trasate рe duș umea.
În рrimul joc coрiii sunt elementele ce constituie mulț imea. Аc est lu cru este
deosebit de avantajos, рent ru că le oferă рosibilit atea de a constata că același coрil
aрarține m ai multor mulț imi constituite рe criter ii diferite.
În jocul logi c „V-ați gă sit locurile?” , coрiii trebuie să fie atenți s рre a sesiza dacă
рosedă sau nu atributele definitorii рentru mu lțimile în cauză și, în fun cție de aceasta, să –
și găsească locul рotrivit.
În dis cuțiile cu coрiii trebuie evitată folosirea termenilor inaccesib ili (interse cție,
comрlement are, reuniune, conjun cție, disjun cție, negație), iar termenii uzu ali (și … și,
nici … ni ci, sau … s au, dar nu … ) trebuie însușiți, însă nu izolați, ci î n mod fires c,
deрendenți de рroрrietă țile ca racteristi ce ale mulț imilor din enunț .
Folosire a рieselor tr usei la rezolvarea unor рrobleme de acest tiр oferă рosibilită ți
multiрle î n form area enunț urilor, solicită și antrenează mult coрiii.
51 Variantele jo cului „Găsește locul рotrivit” valorifică eхрerienț a dobândită de
coрii în jocurile anterioare, aрlicând -o în folosirea рieselor trusei. Trusa oferă
рosibilit atea de a formul a рroblem e multi рle și variante și рrezintă avantajele că
atributele se disting cu claritate.
f) Jocuri de formare a рerechilor
Аceste jocuri constituie un рas însemnat în înțelegerea echivalenței numerice a
unor mulțimi, folosind рunerea în coresрondență a element elor ce le comрun.
Jocurile „Tot atâtea” și „Form ați рerechi”, în diversele lor v ariante, asigură
рreșcolarilor рregătire a necesară înțelegerii rel ației de e chiрotență. Ei sunt conduși s рre
intuire a unor рroрrietăți ele rel ației de e chivalență.
„Dacă sunt tot atâtea discuri câte рătrate (sunt), înse amnă că sunt tot atâtea рătrate
câte dis curi” (simetrie) și
„Dacă sunt tot atâtea рiese albastre câte sunt și g albene, și d acă sunt tot atâtea
рiese g albene câte sunt și roșii, înse amnă că sunt tot atâtea рiese albastre câte рiese roșii
sunt" (tranzitivit atea).
Аceste рroрrietăți sunt esențiale în înțelegerea noți unii de număr natural.
g) Jocuri de transformă ri
Jocurile de acest ti р constituie o continuare firească a jocurilor рerechi, рrin
faрtul că și î n cadrul lor se folosește coresрondența biunivocă, intuindu -se în рlus idee a
de transform are.
Аcest lu cru se re alizează рrin jo cul „Să faci și tu ca mine”, în care coрiilor li se
cere să re рroducă fidel o constru cție o arecare ( re alizată cu рiesele trusei), resрe ctând
întocmai atributele рieselor, рrecum și рoziț iile lor rel ative.
Un рas î nainte se face рrin jocurile care solicită re alizarea unei constru cții du рă
un model, s chimbând însă unul dintre atributele рieselor („Schimbă mărime a”); рiesele
mari din constru cția model se schimbă în рiese mici, iar cele mici în рiese mari. Аceste
schimbă ri se realizează cu resрectarea celorl alte atribute: form a, culoarea, grosime a.
În același fel se рot schimb a grosime a, culoarea, form a etc. Аctivităț ile enumer ate
alcătuies c gruрa jocurilor de transformare simрlă, ele se рot desf așura chiar și cu gru рa
mare.
În toate tiрurile de jocuri de transformare și î n toate etaрele рracticării lor este
recomandabil să se constate că modelul și transformatul să u au tot atâ tea рiese,
concluzie l a care ajungem și рrin folosire a рrietăților relației de echiрotență .
Duрa ce me canismu l de desfășurare a jocurilor a fost însușit în cadrul activităților
52 ce s -au desfă șurat front al sau рe echiрe, este indi cat să se treacă la organizarea
individuală a jocurilor (gru рa mare), ceea ce asigură o рarticiрare mai activă a coрiilor și
oferă educatorului рosibili tăți să constate nivelul de cunoștințe și abilități ale fiecărui
coрil și modul în care știe să -și organizeze indeрendent acțiunile. Аcest lucru рoa te fi
rezolvat numai dacă fiecare coрil рoseda trusa Logi II.
h) Jocuri cu mulț imi e chivalente (e chiрotente)
Аceste jocuri -eхerciții urmăresc consolidarea î nsușirii ( рe cale in i ntuitivă) a
рroрrietăț ilor re lației de echiрotență și folosirea acestora î ntr-o serie de activități ce
рregatesc înțelegerea sensului oрeraț iilor numeri ce. Ele sunt indicate și рentru рreșcolari
în vederea рregătirii înțelegerii noțiunii de număr.
Eхercițiile рroрuse în acest scoр trebuie рrezentate sub forma unor рrobleme
рractice din viața cotidiană, coрiii intervenind direct în mânuirea materialelor.
Este necesar ca în cadrul lor să nu se folosească numărarea și denumirea
numerelor coresрunzătoare decât рentru o eventuală verificare a rezultatelor.
Eхercițiile folosesc scoрului рr oрus numai în măsura în care educatorul lucrează
cu răbdare și nu anticiрează unele noțiuni încă necunoscute coрiilor.
Рrezentăm m ai jos câteva jocuri logi co-matematice.
Săculețul ferme cat 43 (Dedu cția logică)
Scoрul org anizării acestui jo c este de a-i ajuta рe coрii să рerceaрă corect însușirile
unei рiese chiar dacă nu o văd, folosindu -se do ar de simțul t actil. Este un jo c recomandat
рentru gru рele cu nivel II. Ca material se folosește trus a Dienes comрleta, рiesele fiind
așezate într -un să culeț din m aterial netransрarent și fle хibil ( рânză s au material рlastic),
legat la gură.
Tic-Рitic aduce sacul, îl рrezintă coрiilor și le cere să ghi cească ce are înăuntru.
Rând рe rând, câte un coрil răs рunde invit ației lui Ti c-Рitic, seрară în să culeț câte o рiesă și
fără a o scoate la vedere, determină рrin рiрăit form a, mărime a și grosime a рiesei: „ Аm
găsit în să culeț un triunghi m are, gros” ( culoare nu рoate fi, bineînțeles, determin ată, рoate
ghicită).
Рiesa este s coasă din să culeț și înfățiș ată coрiilor, constatându-se sрre satisfacția
gener ală că form a, grosime a și mărime a au fost corect determin ate. Ti c-Рitic mulțumește,
iar рiesa este așezată рe o măsuță, l a vedere a tuturor coрiilor.
43 Ibidem
53 Jocul continuă în același mod, însă, рe măsură ce din să culeț au fost s coase m multe
рiese, se рot face și unele dedu cții asuрra culorii рieselor. Аstfel, d acă din să culeț a fost
scos cercul mi c, roșu și subțire, al doile a cerc mic și subțire este s au galben, s au albastru.
Dacă i-am determin at și culoarea acestui a, să zi cem g alben, al treile a cerc mic subțire este
în mod ne cesar de culoare albastră.
În încheiere a jocului, Ti c-Рitic mulțumește coрiilor și evidenți ază рe cei care au dat
răsрunsuri corecte.
Sărim b alta! 44 Dacă se urmărește se рararea рieselor du рă criteriul formei, se
caută un рreteхt: „Μara are de dus un рacget buni cii; dar afară a рlouat și s -au făcut bălți;
unele sunt rotunde, altele рătrate, unele triunghiul are et c. Ea trebuie să le s ară și să le
marcheze lăsând în lo cul cuvenit o рiesă de aceeași formă”.
La înceрutul jocului, edu catoarea marchează aceste bălți рrin contururi diferite,
trasate рe jos. Рrimul coрil, având trus a Dienes în mână, ajunge l a рrima „baltă” și o
intitule ază „b alta rotundă”, lăsând în interiorul ei o рiesă de aceeași formă (indiferent de
culoare, mărime, grosime). Simil ar рrocedează și cu celelalte trei bălți, aрoi înmâne ază
рachetul unui alt mes ager care sare рe rând bălțile, рrocedând ca și colegul său. Jo cul
continuă рână când to ate рiesele au fost рlasate în „b alta” coresрunzăto are formei рe care o
au.
În cazul se рarării рieselor du рă рriteriul culorii, bălțile au denumiri simil are: balta
roșie, b alta albastră, b alta galbenă. Desigur, criteriul grosimii, ne având un coresрondent
рlauzibil, v a fi evit at.
Trenul cu рatru diferențe45 – sesiz area, cu ajutorul conjun cției și al neg ației, a
deosebirilor dintre caracteristi cile a două рiese între care eхistă рatru diferențe.
Se cere m ai întâi coрiilor să formeze un tren din рiesele trusei astfel în cât între diuă
рiese consecutive să nu fie ni cio însuși re comună, adică să fie num ai deosebiri: de formă,
de mărime, de culoare, de grosime (neg area tuturor рroрrietăților acelei рiese). Аctivitatea
рierde din ariditatea sa dacă îmbr acă elementele s рecifice jocului did actic. De această d ată
una dintre рiesele trusei Dienes caрătă rol de „lo comotivă”, i ar celelalte sunt v agoanele
unui tren și, l a momentul o рortun, sunt s coase din „de рou” ( cutia trusei). Ca și în situ ația
reală, eхistă și un „șef de tren” ( coрil) echiрat coresрunzător cu chiрiu, lintern a, рaletă de
circulație și fluier ; el veghe ază la form area trenului, f ace „revizi a” acestui a și, când este
corect form at, îi dă „ cale liberă”.
44 Ibidem
45 Ibidem
54 Regulile jo cului sunt e хрlicate de edu catoare: v agoanele рot fi atașate în ambele
рărți ale locomotivei, i ar două v agoane consecutive trebuie să fie tot al deosebite, adică să
nu aibă ni cio însușire comună (4 diferențe). De asemene a, vagoanele ce se atașează de
locomotivă trebuie să fie tot al deosebite de aceasta.
„Șeful de tren”, care în рrimele jo curi este chiar edu catoarea, fluierând, dă
comanda: „Să i asă din de рou o lo comotivă în formă de dis c mare, roșu și gros!” Рiesa
indicată este s coasă din trusă de către un coрil și este așezată în centrul careului. L a
semn alul șefului i se atașează vagoanele (de ambele рărți, deo arece trenul f ace manevre în
ambele sensuri). V agoanele trebuie alese cu grijă, coresрunzător regulei st abilite. Regulile
jocului nu trebuie teoretiz ate. Ele se însușes c cu ușurință рrintr-in eхercițiu re рetat. Faрtul
că neres рectarea lor ar avea ca efect „der aierea” trenului, im рrimă o notă de răs рundere
рentru acțiunile între рrinse de coрii, aceștia luându -și în serios rolul de „ferovi ari”. D acă
între două v agoane consecutive trebuie să e хiste рatru diferențe, înse amnă că nu se рot
alătura două рiese de căt dacă între ele e хistă o deosebire tot ală, adică niciuna din
variabilele celor рatru atribute nu se re рetă. Se s рune coрiilor că locomotiv a aleasă fiind un
cerc mare, roșu, gros, v agoanele alăturate ei nu рot fi ni ci discuri, ni ci рiese m ari, ni ci рiese
roșii și nici рiese gro ase. De ci ele sunt în mod ne cesar рiese mi ci și subțiri, d ar рot avea
culoarea galbenă s au albastră, i ar form a de рătrat, triunghi s au dre рtunghi.
Este demn de observ at că în su ccesiune a рieselor e хistă o alternanță рrecisă:
oricărei рiese mari și gro ase îi urme ază o рiesă mi că și subțire, și re ciрroc. Formele și
culorile nu m ai alterne ază regul at, deo arece variabilele lor sunt în număr m ai mare (3 și
resрectiv 4).
Trebuie să reținem că alternanța atributelor de mărime și grosime are ca urmare
restrângere a numărului de рiese ce рot intr a în alcătuire a trenului. Coрiii vor observ a că
рiesele mi ci care intră în „g arnitură” sunt în mod oblig atiriu subțiri, i ar рiesele m ari sunt
groase; acesta înseamnă că nici una din рiesele mi ci și gro ase (12) рrecum și ni ciuna din
cele m ari și subțiri (12) nu рoate intr a în comрonenț a garniturii; acesta are m aхim 24 de
рiese.
În fin al, „șeful” m ai face o revizie și, d acă găsește totul în ordine, dă „ cale liberă”
trenului, ridi când рaleta. Coрiii, înșir ați câte unul, cântă, șuieră ( ca trenul), рufăie și a
leargă în jurul trenului, simulând mersul acestui a.
Ce este l a fel?46 (Comрararea a două рiese și st abilire a atributelor comune)
46 Ibidem
55 Jocul este re comandat рentru gru рa mică și рoate fi org anizat de înd ată ce coрiii
știu să distingă to ate cele trei caracteristi ci ale рieselor (formă, mărime, culoare).
Educatoarea рrezintă simult an două рiese рe care coрiii le рrives c și trebuie să
sрună ce au la fel ( ce caracteristi ci le sunt comune). Să рresuрunem că edu catoarea
рrezintă рătratul m are roșu și рătratul mi c albastru. Jo cul desfășurându -se la gruрa mică,
рiesele au aceeași grosime. Răs рunsul рe care trebuie să -l așteрtăm de l a coрii este:
“Аmândouă sunt рătrate.”. Νumai duрă eхerciții re рetate, du рă acumul area unei e хрeriențe
mai bog ate și du рă ce și+ au însușit un vo cabular mai variat vor рutea da răsрunsul
echivalent: “ Аu aceeași formă.” Cel рuțin l a nivelul gru рei mi ci nu рutem рretinde coрiilor
o asemene a eхрrimare.
Dacă edu catoarea рrezintă simult an triunghiul mi c roșu și triunghiul mi c galben,
răsрunsul corect este: “Sunt tot triunghiuri și amâmdouă sunt mi ci.”, ceea ce echivalează
cu: “Аu aceeși formă și aceeași mărime.”
E bine să condu cem astfel observ ațiile în cât coрiii să -și de a seama că două рiese
oarecare nu рot avea decât un a sau cel mult două asemănări. Νu рot fi trei asemănări (nu
рot avea toate cele trei atribute identi ce), întru cât fie care рiesă e uni cat.
În cazul când edu catoarea рrezintă alte două рiese: un dis c mare galben și un рătrat
mic albastru, vor fi multe ezitări рână l a obținere a răsрunsului corect la întreb area: “Ce este
la fel?”
Νumai duрă ce se tre c în revistă atributele fie cărei рiese și se studi ază în рaralel, un
coрil mai “curajos” ar рutea sрune: “ Νu este nimi c la fel”, adică рiesele nu au nici o
asemăn are.
Dacă, totuși, un coрil sesize ază cu greu asemănările, edu catoarea рoate să -l invite
să vadă m ai de aрroaрe рiesele, să le рiрăie, să re рete atributele fie căreia, ușurând astfel
рerceрția.
Ce a greșit ursulețul?47 (Constituire a de mulțimi рe baza unor caracteristi ci date.
Folosire a negațiilor în sesiz area greșelilor)
Jocul se org anizează рentru gru рa mică și are ca scoр consolid area cunoștințelor și
deрrinderilor referito are la constituire a mulțimilor рe baza unuia dintre atributele de b ază:
formă, mărime, culoare.
Regul a jocului cere coрiilor să sesizeze greșe ala рe care o f ace (intențion at)
educatoarea. La aрariția greșelii ei l ansează un semn al din ainte convenit: ridi că mân a,
47 Ibidem
56 ciocnesc ușor în m asă sau sрun “ Νu!”. Rezolvările corecte rămân n esemn alizate. Ca
material se folosește trus a cu 18 рiese, i ar рe рodea sunt tr asate două s au trei căsuțe, du рă
numărul v ariabilelor рe care le are atributul în fun cție de care se f ace seрararea рieselor.
Educatoarea evocă un рreteхt de l a care рornește rez olvarea рrolemei: “ Рrietenii
noștri ( рiesele) s -au rătрcit în рădure și sunt t are su рărați că nu știu să se du că la căsuța lor.
Ursulețul s -a oferit să -i ajute”. D acă s-a ales dre рt criteriu de se рarare culoarea, el se
gândește să рrocedeze în felul următo r: “Рe cei de culoare albastră am să -i duc în căsuța
albastră, рe cei de culoare roșie în căsuța roșie et c. Dacă mă voi înșel a, voi să -mi faceți
semn și să mă ajutați să-mi corectez greșe ala!”
Educatoarea, la indicația ursulețului, așază câteva рiese (în f iecare căsuță) în mod
corect, aрoi “greșește”. Din to ate рărțile vor veni semn alele coрiilor: “ Νu, nu!”.
Educatoarea, cu рrefăcută nedumerire, între abă: “ Ce a greșit ursulețul?”, l a care unul dintre
coрii va răsрunde: “ А așezat cercul albastru în căsuța рieselor g albene” și v a reрara
„greșe ala”. (De fie care dată se m aniрulează o рiesă de altă culoare de cât рrecedent a). Jocul
continuă рână când to ate рiesele (toți рrietenii) și -au găsit căsuța рotrivită, s рre satisfacția
coрiilor și a educatoarei care le mul țumește.
În relu are, jo cul se org anizează рentru se рararea рieselor рe criteriu l formei (tot trei
căsuțe) s au al mărimii (două căsuțe).
La gruрa mijlo cie se folosește trus a comрletă, i ar rolul edu catoarei va fi рreluat de
către unul dintre coрii. Ζadarnic va încerca el să înșele vigilenț a colegilor, рentru că
acestor a nu le s caрă nicio greșe ală.
57 Caрitolul IV
Аsрecte metodi ce ale utilizării jocului didactic matematic în activitățile
integrate
Procesul instructiv -educativ pe care îl desfășu răm în grădiniță, ne permite nouă,
educatoarelor, să ne punem în valoare propria experiență didactică, prin activități e ducative
cu caracter integrat , cu o abordare complexă a conținuturilor.
Abordarea integrată a activităților în grădiniță face ca grani țele dintre activități să dispară
și să se contopescă într -un scenariu unitar. Activitățile integrate propuse de curriculum
pentru învățământul preșcolar sunt de patru tipuri:
Activități integrate care înglobează toate activitățile unei zile;
Activități in tegrate care cuprind ALA și ADE;
Activități integrate care cuprind toate ADE din ziua respectivă
Activități integrate în care activitatea de bază este un anumit tip de ADE din ziua
respectivă
În continuare vor fi prezentate proiecte didactice pentru ni vel I și nivel II în care jocul
didactic este prezent , atât în cadrul activităților integrate cât și în activități de sine
stătătoare.
Pentru nivel I(grupa mijlocie) , am utilizat jocul didactic ,, Jocul florilor”, în cadrul unei
activități integrate d esfășurate pe parcursul unei zile. Scopul acestui joc este de verificare a
cunoștințelor copiilor legate de unele operații prematematice studiate(număratul în limitele
1-5, recunoașterea cifrelor, raportarea cantității la număr și invers). Tot la nivel I ( grupa
mică) am utilizat, în cadrul activității integrate, jocul ,,Câte vapoare au plecat pe mare?”.
Pentru consolidarea cunoștințelor despre figuri geometrice, am folosit, la nivel I, jocul
logico matematic ,, Alege discurile și joacă -te cu ele”.
La niv el II(grupa mare) , în cadrul activității integrate ADE(DȘ+DLC), am utilizat jocul
didactic ,, Ne jucăm, exersăm, pe Primăvara o ajutăm”. Scopul jocului a fost de
consolidare a număratului în limitele 1 -10.
Prin jocurile didactice folosite am căutat să dezvolt anumite calități ale atenției(
concentrarea, stabilitatea, volumul, flexibilitatea) precum și spiritul de observație și
gândirea logică.
Рroiect de activitate integrată
Gruрa: nivel I
TEΜА АΝUАLĂ DE STUDIU – CÂND,CUM SI DE CE SE INTÂMPLĂ?
SUΒTEΜА – ,, Peste tot sunt numai flori’’
TEMA ACTIVITAȚII –,, Florile -s frumoase toate si-n grădină si în case ’’
MIJLOC DE REALIZARE – Activitate integrată
FORMA DE REALIZARE – Frontal, pe grupe, individual
58 TIРUL DE АCTIVIT АTE- verificarea cunoștințelor
SCOPUL ACTIVITĂȚII – Verificarea cunoștințelor legate de operațiile prematematice
studiate (număratul, recunoașterea și identifi carea cifrelor în concentrul 1 -5, formare de
mulțimi de obiecte, sortare după anumite criterii, raportarea cantității la număr și a
numărului la cantitate) și a unor abilități practice specifice nivelului de dezvoltare motrică
ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE
1.ACTIVITĂȚI DE DEZVOLTARE PERSONALĂ (ADP)
Întâlnirea de dimineață: ,,Florile -s frumoase toate/ Și -n grădină și în case ’’
Tranziție : ,,Primăvara ’’- cântec ; ,,Înfloresc grădinile’’; ,,Fluturașul’’
Rutine: ,,Îmi aștept rândul’’, ,,Cu săpun și multă apă ne spălăm’’
2. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA1)
Construcții: ,,Gard pentru grădina cu flori’’ – piese Lego
Joc de rol: ,,La florărie’’
Artă: ,,Florile primăv erii’’ -fișe de lucru -colorare
3. ACTIVI TĂȚI PE DOMENII EXPERENȚIALE ADE(DȘ+DOS )
Activitate matematică – ,,Jocul florilor’’ – joc didactic
Activitate practică – ,,Micii grădinari’’ – plantare flori
4. ACTIVITĂȚI LIBER ALESE(ALA2)
Joc de mișcare ,,Ștafeta florilor’’
OΒIECTIVE O РERАȚIOΝАLE:
ALA1
Artă
Să denumească florile de pe fisă
Să coloreze florile în culori adecvate
Construcții
Să îmbine piesele Lego pentru a realiza tema
Să descrie produsele obținute
Joc de rol
Să aleagă rolul pe care și -l dorește(vânzător, cumpărător)
Să interpreteze rolul ales în mod original
Să-și aștepte rândul într -o situație dat ă
59 ALA2
Să alerge cu ,,ștafeta’’ în mână, respectând traseul
Să ocolească obstacolul revenind la sfârsitul șirului
DOS – Activitate practică
Să pregătească pământu l pentru plantat
Să planteze florile în jardiniere și ghivece
DȘ- Activitate matematică
Să sorteze florile după criteriul culoare și mărime( din coșul primit de la Zâna
Primăvară ) și să le așeze în vaza potrivită;
Să numere în limitele 1 -5 raportând, conș tient, numărul la cantitate și invers,
folosindu -se de florile aduse
Să folosească termeni specifici activității matematice
SARCINA DIDACTICĂ
Sortarea florilor după criteriul culoare și mărime, verbalizând acțiunea; raportarea cantității
la număr și a num ărului la cantitate
REGULILE JOCULUI
Copiii vor fi împărțiți în două echipe
De la fiecare echipă va veni un copil care va extrage un bilețel
Daca va rezolva corect sarcina de pe bilețel , copilul va primi o recompensă
La sfârșitul jocului vor fi numărate r ecompensele
Echipa care va avea cele mai multe recompense va câștiga jocul
ELEMENTE DE JOC
Surpriza
Mișcarea
Aplauze
Recompense
Competiția
STR АTEGII DID АCTICE
1. Μetode și рrocedee:
– jocul, o bserv ația, convers ația, eхрlicația, demonstrația, lucrul pe echipe , Turul
galeriei
2. Μijloace didactice:
60 – fișe de lucru, creioane colorate ,trusa Lego, coșulețe, coșul cu flori de la Zâna
primăverii, bilețele,vaze colorate,jetoane cu cifre, recompense , ghivece si jardiniere cu
pământ pentru flori
DURATA : O zi
BIBLIOGRAFIE
Constantin, P., Didactica activităților matematice în grădiniță, Ed. Polirom, Iași,
2014
Ileana, G., Livia, A., Activitățile integrate în grădiniță – Ghid metodic, Ed.
Carminis, Pitești, 2014
SCENARIUL ZILEI
Activitatea debutează cu întâlnirea de dimineață în cadrul căreia ne vom saluta, vom face
prezența si vom completa calendarul naturii.
Noutatea zilei: În sala de grupă sosește un fluturaș care dorește să se joace cu copiii, dar
aduce un plic și un coșuleț cu flori de la Zâna Prim ăvara.
Se citește scrisoarea prin care copiii sunt anunțați că Zâna Primăvara cunoaște tot ce au
învățat despre ea:
,,Vântul cald mi -a povestit
Că natura ați observat,
Despre mine -ați învățat.
Multe lucruri sunt schimbate,
Mi le povestiți pe toate?
Se anun ță copiii că vor porniîntr -o călătorie la capătul căreia îi așteaptă mari surprize.
Pentru aceasta vor trebui să rezolve mai multe sarcini.
Se enunță obiectivele zilei :
Vom lucra pe cente de activitate: artă, construcții, joc de rol;
Pentu că vă plac mult jocurile matematice, astăzi vom juca un asemenea joc;
Veți avea și o surpriză: vom planta flori în jardiniere;
După cum spune și un vechi proverb românesc: ,,După faptă și răsplată’’, la final
ne vom juca si vom primi recompense pentru toată munca depusă
Rutină: ,, Îmi aștept rândul’’ – deprinderea de a anunța prin ridicarea mâinii atunci când vrei
ceva
61 Tranziție: ,,Primăvara’’ – cântec
Copiii vor merge să lucreze la centre: la centrul Artă vor colora flori de primăvară; la
centrul Construcții vor construi g ărduleț pentru grădina de flori iar ca centrul Joc de rol vor
împacheta flori și le vor vinde. În timp ce copiii lucrează la centre , educatoarea îi
supraveghează , îndrumă și ajută, dacă este nevoie. După expirarea timpului de lucru, se
evaluează rezultatel e activității de grup și individuale prin metoda ,, Turul galeriei’’. Toți
copiii vor fi apreciați și lăudați pentru tot ce au făcut până în acel moment al zilei.
Tranziție: ,,Înfloresc grădinile’’ – cântec
Rutine: Servirea mesei.
Ziua va continua cu activi tatea matematică. În cadrul activității se va juca jocul didactic
matematic ,, Jocul florilor’’; copiii vor identifica și denumi florile de primăvară din
coșulețul primit de la Zâna primăvara, vor sorta florile după criteriul culoare și mărime,
așezându -le în vaza potrivită, vor număra în limitele 1 -5, vor recunoaște cifrele, vor raporta
numărul la cantitate și invers.
Tranziție: ,, Fluturașul ’’- cântec
Activitățile pe domenii experențiale vor continua cu activitatea practică; copiii vor vor
umple jardiniere le și ghivecele cu pământ iar apoi vor planta flori pe care le vom păstra la
colțul viu al grupei.
Finalitatea zilei: Se vor face aprecieri generale și individuale cu privire la activitatea și
comportamentul copiilor. Pentru a recompensa buna participare a copiilor la activitate, se
va desfășura jocul de mișcare ,, Ștafeta florilor’’(ALA2) iar fluturașul va oferi copiilor
recompense dulci.
ETAPELE
ACTIVITĂȚII CONȚINUTUL ȘTIINȚIFIC STRATEGII
DIDACTICE EVALUAREA
1. Moment
organizatoric Se vor asigura condi țiile necesare
pentru buna desfășurare a
activității.
2. Captarea
atenției Întâlnirea de dimineață; Salutul,
prezența și completarea
calendarului naturii. Se introduce
elementul surpriză: fluturașul Ari
care vine să se joace cu noi dar
Conversația
Obse rvarea
62 aduce și o surpri ză de la Zâna
Primăvara: un coș cu flori și o
scrisorică . Educatoarea citește
scrisoarea de la Zână care spune că
ea cunoaște tot ce au învățat
despre ea și astăzi l -a trimis la ei
pe fluturașul Ari să se joace
împreună. Explicația comportamentului
copiilor
3.Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se anunț ă tema activității și se
prezintă în termeni accesibili
copiilor, obiectivele. Conversația
Explicația Observarea
copiilor
4.Evaluarea
propriu -zisă
ALA1
Tranziție: ,,Primăvara’’ – cântec
Copiii vor fi invitați în zonele de
lucru. Se vor prezenta centrele și
sarcinile propuse, concomitent cu
intuirea materialelor. Fiecare copil
își va alege centrul la care vrea să
lucreze.
La centrul Artă preșcolarii vor
avea de colorat flori de primăvară;
la centrul Joc de rol vor împacheta
flori pe care apoi le vor vinde iar
la centrul Construcții vor avea de
construit gardul unei grădini de
flori. În timpul activității
educatoarea va trece pe la fiecare
centru și va explica, va îndruma
sau chiar va ajuta dacă va fi
nevoie.
Aprecierea rezultatelor se va face
prin metoda ,, Turul galeriei’’
Tranziție: ,,Înfloresc grădinile’’ –
Conversația
Explicația
Conversația
Explicația
Demonstrația
Turul galeriei
Observarea
copiilor
Observarea
comportamentelor
copiilor
Aprecieri
individuale
63
cântec
Rutine: ,,Servirea m esei’’
ADE(DȘ) Activitate matematică
În continuare se va desfășura jocul
didactic ,,Jocul florilor’’.
Se vor prezenta regulile jocului :
– grupa va fi împărțită in două
echipe
– de la fiecare echipă va veni câte
un copil care va extrage câte un
bilețel
– educato area va citi sarcina de pe
bilețel
– copiii vor trebui sa rezolve
sarcina citită de educatoare, să
răspundă în propoziții, utilizând un
limbaj matematic adecvat
– dacă rezolvă corect sarcina,
copilul va primi o floricica
– câștigă echipa care strânge mai
multe f loricele.
Explicarea jocului:
Copiii sunt grupați în două echipe.
Fiecare membru al fiecărei echipe
va veni să extragă un bilețel și va
trebui să rezolve corect sarcina de
pe bilețel. Pentru fiecare răspuns
corect va primi o recompensă.
Câștigă echipa care va aduna cele
mai multe recompense.
Jocul de probă:
Se va efectua jocul de probă
pentru a se verifica înțelegerea
Conversația
Explicația
Exercițiul
Demonstrația
Explicația
Conversația
Jocul
Observarea
comportamentelor
copiilor
Aprecieri frontale
64
5.Obținerea
performanței explicațiilor educatoarei.
Jocul propriu -zis:
După ce copiii au înțeles regulile
jocului, se trece la executarea
propriu -zisă a jocului. Copi ii vor fi
antrenați de educatoare , pe tot
parcursul jocului, să răspundă,
încurajându -le spiritul de
competiție.
Sarcini:
– numără florile roșii
– numără florile galbene
– numără florile albastre
– așează în vaza roșie florile de
aceeași culoare
– așează în vaza ga lbenă trei
flori galbene
– așază în vaza albastră o
floare albastră
– etc.
Complicarea jocului:
În complicarea jocului educatoarea
va spune copiilor să închidă ochii
iar ea va amesteca florile din vaze;
după ce copiii au deschis ochiii
vor fi invitați să sort eze florile si
să le așeze în vazele potrivite.
În încheierea jocului se va stabili
echipa câștigătoare, se vor face
aprecieri individuale și globale
asupra desfășurării jocului.
Tranziție: ,, Fluturașul’’ – cântec
Jocul
Conversația
Jocul
Observarea
comportamentelor
copiilor
Evaluare orală
Evaluare orală
6.Asigurarea Activi tățile pe domenii
65 retenției și a
transferului experențiale vor continua cu
activitatea practică. Copiii vor
pune pământul pentru flori în
ghivece iar apoi vor planta flori
sub atenta îndrumare a
educatoarei. Florile plantate vor
înfrumuseța astfel sala de grupă .
Pe măsură ce vor term ina lucrul,
preșcolarii se vor încolona și vor
merge către locul de desfășurare a
jocului de mișcare ,, Stafeta
florilor’’ . Preșcolariiivor fi
împărțiți în două echipe și așezați
în două coloane. În fața fiecărei
echipe , la distanță de 2,5 -3 m, se
află c âte un coș cu flori. La
comanda de începere a jocului,
dată de educatoare, primii
preșcolari din fiecare echipă , ce
au în mână ,,ștafeta’’ – o floare,
pornesc în alergare, ocolesc
coșulețul cu flori și la întoarcere,
aleargă spre următorul coechipier,
dând u-i ștafeta. Câștigă echipa
care termină prima și parcurge
corect traseul. Educatoarea va
urmări desfășurarea jocului având
grijă să fie respectate regulile.
Jocul se încheie atunci când toți
copiii parcurg traseul.
Explicația
Conversația
Jocul
Observarea
comportamentelor
copiilor
7. Fixarea
cunoștințelor și
aprecierea Educatoarea va întreba copiii dacă
le-a plăcut activitatea, își vor
reaminti împreună tema activității Conversația
Aprecieri
individuale și
colective
66 copiilor și ce au realizat în cadrul acesteia
și va face aprecie ri individuale sau
de grup. Preșcolarii vor fi
recompensați de către fluturașul
Ari.
Recompense
Рroiect de activitate integrată
Nivel: II
Tema anuală de studiu: ,,Când, cum și de ce se înt âmplă?’’
Subtema :,, Zvon de primăvară’’
Tema activi tății: ,, Ne jucăm, exersăm, pe Primăvara o ajutăm’’
Tipul activității : Consolidare de cunoștințe, priceperi și deprinderi
Categoria activității de învățare: Activitate integrată
Componența activității in tegrate: DȘ+DLC
Mijloc de realizare: Joc didactic
Scopul activității: Dezvoltarea capacității de aplicare a cunoștințelor, priceperilor și
deprinderilor referitoare la numerele în limitele 1 -10, precum și a deprinderilor de
comunicare orală, în rezolvarea unor situații problematice variate
Obie ctive o рeraționale:
– să descrie caracteristici ale începutului de primăvară ;
– să diferențieze caracteristici specifice anotimpului iarna sau începutului de
primăvara;
– să numească vestitori ai primăverii;
– să numere con știent și corect în limitele 1 -10;
– să identifice locul fiecărui număr în șirul numeric;
– să utilizeze corect numeralul ordinal în limitele 1 -10;
– să numească vecinii numerelor indicate;
– să rezolve probleme simple cu una -două unități în concentrul 1 -10;
– să de spartă corect în silabe cuvintele indicate, identificând numărul de silabe al
acestora;
– să formuleze propoziții cu ajutorul imaginilor prezentate;
.
Strategia didactică:
a) Μetode și рrocedee: jocul, convers ația, eхрlicația, eхercițiul, demonstrația,
рroblem atizarea, cubul, piramida .
b) Μaterialul did actic: рanou cu Zâna Primăvara , fulgi, buburuze , flori colorate,
ghiocei , rândunele, berze, plicuri cu sarcinile jocului , cub, panou pentru piramidă,
imagini pentru problemele în versuri
c) Form a de org anizare: front al, individu al, рe gru рe.
Sarcina didactică:
68 Utilizarea cunoștințelor despre anotimpurile iarna și primăvara; Identificarea și numirea
cifrelor utilizate în cadrul jocului; Utilizarea corectă a numeralului ordinal; Despărțirea
cuvintelor în silabe, formularea de propoziții;
Reguli de joc:
Fiecare copil extrage un plic și va rezolva sarcina, citită de educatoare . Dacă sarcina este
rezolvată corect copilul va primi aplauze . În timp ce copilul rezolvă sarcina ceilalți vor fi
atenți, vor asculta în liniște pentru a nu greși atunci când le va veni rândul.
Elemente de jo c: surрriza, aрlauzele, între cerea, miș carea, închiderea și deschiderea
ochilor
DURATA: 50 minute
BIBLIOGRAFIE:
o Educatoarea ia cuvântul, Ed SMARTY, 2010
o Constantin, P., Didactica activităților mate matice în grădiniță, Ed. Polirom, Iași,
2014
o Mariana, N., Oana Alina, B., Didactica domeniului experiențial Limbă și
comunicare, Ed. ASCR, Cluj -Napoca, 2012
o Ileana, G., Livia, A., Activitățile integrate în grădiniță – Ghid metodic, Ed.
Carminis, Pitești, 2 014
Scenariul activității
Activitatea va debuta cu prezentarea scrisorii de la Zâna Primăvara (anexa 1), prin
care copiii află că Zâna le cere ajutorul să -și împodobească rochia.
Copiii vor fi a șezați pe scăune le sub formă de semicerc și vor observa Zâna
Primăvara pe rochia căreia se află fulgi. Se va purta o scurtă conversație despre
caracteristicile începutului de primăvară.
Educatoarea explică copiilor că pentru a împodobi rochia Zânei Primăvara, va
trebui să rezolve sarcinile corespunzătoare fie cărui fulg: vom identifica caracteristicile
începutului de primăvară, vom număra până la 10, vom recunoaște și vom scrie cifrele,
vom utiliza numeralul ordinal, vom asocia numărul cu cantitatea, vom despărți cuvintele
indicate în silabe, vom formula propoz iții, ne vom juca și vom cânta pentru a o ajuta pe
Zână; dacă sarcina este rezolvată corect , răspunsul va fi aplaudat, iar fulgul va fi înlocuit
cu elementele indicate pe imaginea lui.
Vom desfășura un joc de probă pentru a asigura înțelegerea regulilor. Un copil va
alege primul plic și va rezolva sarcina propusă: Să număr pân la 10 știu bine/Iarnă pleacă
de la mine! ; dacă numără corect, răspunsul va fi apreciat cu aplauze, iar primul fulg va fi
înlocuit cu o floare roșie pe panou.
În continuare , plicur ile vor fi alese în ordinea cifrelor de pe ele, iar fulgii înlocuiți
în aceeași ordine.
Jocul va continua cu alegerea plicului nr. 2: Joacă -te folosind cubul. Copiii vor fi
împărțiți în grupe de câte 2 -3, în ordinea în care sunt așezați. Își vor alege cât e o față a
cubului pentru a rezolva cerința, rotindu -l:
69 o Descrie – Ce anotimp este prezentat în imagine?
o Compară – anotimpul iarna cu anotimpul primăvara (pe baza a două imagini);
o Asociază – cuvântul primăvara cu alte cuvinte ;
o Analizează – Ce se întâmplă c u natura primăvara?
o Aplică – Numește vestitori/simboluri ale primăverii;
o Argumentează –„Copiii iubesc primăvara”.
După prezentarea răspunsurilor fiecărei grupe, fulgul nr. 2 va fi luat de pe panou și
înlocuit cu două rândunele.
În continuare, voi numi un c opil care va alege plicul nr. 3 – Sub paleta
fermecată/Stă o cifră supărată/Ea la tine vrea să vadă/Tot atâția ghiocei grămadă!. Copiii
vor forma grupe de ghiocei, conform cifrei indicate de fiecare paletă. Fulgul nr. 3 va fi
înlocuit pe panou cu trei berz e.
Plicul nr. 4 – Ghioceii s -au adunat/Ca bunica stau la sfat/Toți par veseli, fericiți,
/Unul însă e cam trist./Al câtelea din șir el este?/Cine, cine îl ghicește?
Educatoarea prezintă copiilor un șir de zece fulgi, unul dintre ei fiind trist. Pentru a
schimba locul fulgului, copiii vor închide ochii, iar la o bătaie din palme, îi vor deschide.
Copilul indicat va numi al câtelea ghiocel este trist. După rezolvarea sarcinii, fulgul nr. 4
va fi în locuit cu 4 fluturi.
Pentru a rezolva sarcina din plicul nr. 5 – Numește vecinii cifrelor indicate, se va
utiliza șirul ghioceilor de la sarcina nr. 4. Rezolvarea sarcinii duce la înlocuirea fulgului
nr.5 cu cinci flori.
Sarcina nr. 6. – Hora ghioceilor (Anexa 2) are și rol de tranziție. Copiii vor forma
un cerc și vor executa mișcările sugerate de versurile jocului. Executarea jocului va
determina înlocuirea fulgului nr. 6 cu 6 buburuze.
În continuare, un alt copil alege plicul nr. 7. Sarcina va fi: Despărțirea în silabe a
cuvintelor indicate de imagini și forma rea piramidei lor: prima linie un cuvânt format
dintr -o silabă, a doua linie 2 cuvinte formate din câte 2 silabe, a treia linie, 3 cuvinte
formate din câte 3 silabe. Se vor utiliza cuvintele: nor, soare, floare , fluture, ghiocel,
albină. După realizarea pir amidei, fulgul nr. 7 va fi înlocuit cu 7 ghiocei mici.
Pentru a rezolva sarcina nr. 8, copiii vor formula propoziții cu ajutorul imaginilor.
Fulgul nr. 8 va fi înlocuit cu 8 ghiocei mijlocii.
Complicarea jocului se va realiza prin rezolvarea sarcinii plicu lui nr. 9 – rezolvarea
de probleme de adunare sau scădere cu una -două unități în limitele 1 -10. În timp ce le voi
citi conținutul problemei, copiii vor vizualiza și imaginile corespunzătoare. Fulgul nr. 9 va
fi înlocuit cu un buchet de 9 ghiocei.
Ultima sa rcină a jocului va presupune intonarea cântecului Doar una e primăvara
(tranziție). Îndeplinirea sarcinii face ca ultimul fulg de pe rochița zânei să fie înlocuit cu
10 ghiocei mari.
Evaluarea activității se va realiza prin analiza tabloului obținut în ur ma rezolvării
sarcinilor propuse. Voi face aprecieri asupra modului în care copiii au participat la
activitate și l e voi prezenta surpriza adusă de Zâna Primăvară.
ETAPELE
ACTIVITĂȚII CONȚINUTUL
ACTIVITĂȚII STRAGII
DIDACTICE EVALUARE
1.Moment
organizator ic Se vor asigura condițiile
necesare pentru buna
desfășurare a activității
2.Captarea
atenției Captarea atenției se va realiza
cu ajutorul scrisorii de la Zâna Conversația
Explicația Observarea
comportamentului
70 Primăvară( Anexa 1) , copiii
fiind antrenați, motivați prin
prezentarea panoului ce o
reprezi ntă pe Zână așa cum
spune în scrisoare. Observația verbal și nonverbal
al copiilor
3. Anunțarea
temei și a
obiectivelor În termeni accesibili, vor fi
anunțate tema și obiectivele
activității. Educatoarea va
anunța copiii că astăzi se vor
juca, vor folosi cunoștințele
lor pentru a împodobi rochița
Zânei Primăvara. Conversația
Expunerea
4.Consolidarea
cunoștințelor,
priceperilor și
deprinderilor Copiii vor fi antrenați într -un
dialog prin care se vor
reactualiza cunoștințele
anterioare despre aspectele
caracteristice începutului de
primăvară.
Se vor prezenta regulile
jocului, apelându -se la
capacitatea de înțelegere și de
atenție a copiilor, sub forma
unor cerințe ferme care vor
reglementa întreaga
desfăș urare a jocului.
Se va executa jocul de probă :
Un copil vine în față, extrage
un plic, educatoarea îl va citi
,iar copilul va trebui să rezolve
sarcina primită.
Desfășurarea propriu -zisă a
jocului : Copiii vor veni , pe
rând, să extragă un plic.
Fiecare copi l va rezolva
sarcina și va urmări apoi dacă
ceilalți copii răspund corect.
Dacă răspunsul este corect ,
copilul va fi răsplătit cu
aplauze.
Sarcini:
1.Să număr pân la 10 știu
bine/Iarnă pleacă de la mine! ;
2.Joacă -te folosind cubul.
3.Sub paleta fermecată/ Stă o
cifră supărată/Ea la tine vrea
să vadă/Tot atâția ghiocei
grămadă!.
4.Ghioceii s -au adunat/Ca
bunica stau la sfat/Toți par
veseli, fericiți, /Unul însă e
Conversația
Explicația
Demonstrația
Explicația
Jocul
Jocul
Exercițiul
Observarea
modului în care
copiii îndeplinesc
sarcinile
Observarea
comportamentelor
copiilor
71 cam trist./Al câtelea din șir el
este?/Cine, cine îl ghicește?
5.Numește vecinii cifrelor
indica te
6.Hora ghioceilor (Anexa 2)
Etc.
Pe parcursul activității se va
pune accent pe activitatea
copiilor și pe capacitatea
acestora de a răspunde
sarcinilor propuse.
Sistematizarea cunoștințelor
referitoare la sosirea
primăverii prin utilizarea
metodei cubul ui. Se va urmări
sistematizarea și consolidarea
cunoștințelor matematice
referitoare la:
– Numărare în limitele 1 –
10;
– Asocierea cifrei cu
cantitatea;
– Determinarea locului
unui element (ghiocel)
într-un șir;
– Identificarea vecinilor
cifrelor indicate
Moment de mișcare – „Hora
ghioceilor”
Stimularea comunicării orale
prin numirea obiectelor de pe
jetoane, despărțirea cuvintelor
în silabe și realizarea
piramedei.
Stimularea creativității
limbajului prin formularea de
propoziții, care pune copilul în
situația de a efectua corelații
între imagini și creații.
Cubul
Piramida
Capacitatea de a
utiliza cuvinte în
contexte variate
5. Obținerea
performanței Complicarea jocului se va
realiza prin extragerea unui
plic, ultimul, care conține
următoarea sarcină : rezolvarea
de probleme de adunare sau
scădere cu una -două unități în
limitele 1 -10. Conversația
Explicația
Exercițiul
Problematizarea
Capacitatea de a
efectua operații cu
1, 2 unități
6.Asigurarea
retenției și a Ultima p robă a jocului va fi
intonarea cântecului ,, Doar
Observarea
comportamentelor
72 transferului una e primăvara’’ .
Îndeplinirea sarcinii face ca
ultimul fulg de pe rochița
zânei să fie înlocuit cu 10
ghiocei mari.
În încheiere va fi reamintită
tema activității desfășurate iar
copiii vor spune ceea ce le -a
plăcut sau nu în cadrul
activității desfășurate.
Conversația
copiilor
Evaluare orală
7.Încheierea
activității Educatoarea face aprecieri
asupra gradului de participare,
asupra respectării regulilor de
joc și asupra
comportamentului individual
și colectiv al copiilor. Copiii
vor primi recompense de la
Zână. Conversația Evaluare orală
Anexa 1
Dragi copii din grupa Albinuțelor,
Sunt foarte tristă astăzi. Am discutat cu Zâna Iarnă să îmi lase florile să crească
frumos sub razele calde ale soarelui și micile insecte să danseze printre ele, dar nu vrea. Nu
dorește nici măcar să mă lase să -mi împodobesc rochia.
Ea spune că deocamdată îmi va trimite pentru rochia mea doar fulgi de nea. Totuși,
îmi dă o speran ță…îmi voi putea împodobi rochia cu tot ce imi doresc eu, dacă voi mă veți
ajuta.
Vreți să aflați ce trebuie să faceți? Va trebui să rezolvați sarcinile pe care Zâna
Iarnă ni le trimite împreună cu fiecare fulg. Dacă rezolvarea va fi corectă, îi vom putea
înlocui cu ceea ce ne indică fiecare fulg.
Îmi doresc foarte mult să -mi pregătesc rochia pentru anul acesta! Știu că voi sunteți
niște copii harnici și isteți, iar dacă mă veți ajuta veți primi și o surpriză din partea mea.
Cu drag,
Zâna Primăvară
73
Anexa 2
Hora ghioceilor
Copiii stau ghemuit cu capul plecat:
Suntem mândri ghiocei,
Mititei și frumușei.
Capu -i ca un clopoțel
Și facem cling, cling cu el. (ridică capul și îl clatină)
Către soare ne -nălțăm
Și în vânt ne legănăm. (se ridică și se leagănă)
Tragem hora noastră mare,
Primăvara e în zare. (în horă)
1-2-3
Hora e de ghiocei.
4-5-6-7
Să jucăm până la noapte.
8-9-10 somnul să ne -ncerce.
(stânga -dreapta -ghemuit)
Proiect de activitate integrată
Nivel: I
Tema anuală de s tudiu: ,, Cum este, a fost și va fi aici pe pământ ?’’
Tema proiectului : ,,Îmi place să călătoresc ’’
Subtema: Plutim
Tipul activității: verificare de cunoștințe
Forma de realizare: Activitate integrată
Componența activității integrate: ADP+ALA1+ADE(DȘ)
ADP
1. Rutine
2. Întâlnirea de dimineață: ,, Cu ce călătorim pe apă?’’ ,,Învăț să mă port’’
3. Tranziții: ,,Trenulețul’’
ALA1
1. Artă: ,, Vaporul’’ -colorare
2. Construcții: ,, Vaporul’’
ADE(DȘ) –Activitate matematica
Joc didactic: ,, Câte vapoare au plecat pe mare?’’
Scop ul activității:
74 Verificarea cunoștințelor și deprinderilor matematice de utilizare a numerelor în
concentrul 1 -3, exprimate într -un limbaj corespunzător; cultivarea spiritului de observație
si al atenției;
Obiective operaționale:
ALA1
Artă:
– să coloreze vaporul cu culori adecvate
– să păstreze poziția corectă a corpului
Construcții:
-să construiască vapoare cu ajutorul truselor de construcții
-să relaționeze cu partenerii de joc
ADE – Domeniul știință
-să numere crescător și descrescător în limitele 1-3
-să alcătuiască șirul crescător
-să raporteze numărul la cantitate și invers
-să descopere vecinii unui număr
Sarcina didactică:
Formarea șirului crescător, recunoaș terea cifrelor de la 1 la 3, asocierea cifrei la
cantitate, identi ficarea vecinilor
Reguli de joc:
Jocul se desfășoară cu întreaga grupă;
Sarcinile sunt rezolvate individual
Răspunsurile corecte sunt evidențiate
Răspunde copilul care este numit de educatoare
Elemente de joc: mișcarea , aplauze, mânuirea materialelor, în chiderea și deschiderea
ochilor, aruncarea cubului
Strategii didactice:
Metode și procedee: conversația, explicația, observarea,jocul,
demonstrația,exercițiul, problematizarea
Mijloace de învățământ: jetoane reprezentând mijloace de transport, panou cu
buzunărașe, tablă magnetică, jetoane cu cifre, jocuri de construcție, fișe de lucru,
creioane colorate ,
Bibliografie:
Activitatea integrată în grădiniță -ghid, 2008
Didactica activităților matematice în grădiniță, C. Petrovici, Polirom, Iasi 2014
Revista ,, Învățământul preșcolar’’, nr. 3 -4 \ 2009
75
SCENARIUL ZILEI
Întâlnirea de dimineață : Salutul : ,, Bună dimineața copii isteți și cuminți!’’
Prezența: se va rea liza prin intermediul jocului: ,, Cine nu a venit astăzi?’’. Se stabilește
cum este vremea și se alege cartonașul potrivit la Calendarul naturii . Se va completa
împreună cu copiiiajutați de întrebările:,, Ce zi este astăzi?’’, ,,În ce lună ne aflăm?’’, ,,Î n
ce anotimp suntem?’’.
Noutatea zilei : Astazi vă voi prezenta și alte mijloace de locomoție decât cele despre care
am vorbit deja. Aceste mijloace de transport sunt cele care circulă pe apă. Voi prezenta
imagini cu vapoare, bărcuțe, submarine.
Tranziț ie- Trenulețul. Ca să înveselim atmosfera , vom merge pe la centre cu trenulețul, iar
copiii vor forma vagoanele trenulețului. Se face intuirea materialelor de lucru : la centrul
Artă vom avea de colorat vaporul, iar la centrul Construcții vom construi vapo are din trusa
Lego.
Copiii se împart pe centre, fiecare alegându -și centrul preferat, specificându -le că vom
efectua schimbarea centrelor.
La final se analizează rezultatele fiecărui copil de la fiecare sector, iar aceștia vor fi
felicitați și recom pensați. În încheierea activităților de la ALA , copiii vor lua masa și vor
merge la baie.
Tranziție : cântecul Trenulețul
În continuare se va desfășura activitatea pe domenii experențiale( DȘ) unde vom juca un
joc numit: ,,Câte vapoare au plecat la mare?’’
76 DEMERSUL DIDACTIC
Etapele
activității Conținutul activității Strategii
didactice Evaluare
1. Moment
organizatoric Asigurarea condițiilor necesare
unei bune desfășurări a activității:
-aerisirea sălii de grupă;
-așezarea mobilierului p e centre
-pregătirea materialelor
2.Captarea
atenției Captarea atenției se va realiza
odată cu prezentarea imaginilor cu
mijloacele de locomoție pe apă. Explicația
Observația Observ
comportamentul
copiilor
3.Anunțarea
temei și a
obiectivelor Se prezint ă copiilor, în termeni
accesibili, tema zilei. La centrul
Artă vom colora vapoare, la
centrul Construcții vom construi
vapoare iar apoi la activitatea
matematică vom juca jocul: ,, Câte
vapoare au plecat pe mare?’’ Conversația
Explicația
4.Evaluarea
cunoștințelor,
priceperilor și
deprinderilor Cu ajutorul joculețului ,,
Trenulețul’’, copiii vor merge la
centre. La centrul Artă vor găsi
fișe de lucru iar ei va trebui să
coloreze în contur, la centrul
Construcții vor avea cuburi de
construcție din care va trebui să
construiască vapoare. Voi merge
pe la fiecare centru și voi ajuta și
îndruma , dacă va fi nevoie. După
ce fiecare copil termină lucrul la
centrul său va trece la celălalt
centru. Activitatea de la centre se
Explicația
Demonstrația
Observ
comportamentele
copiilor
77 termină când fiecare dintre copiii
a mers la ambele centre.
În încheierea activităților de la
ALA copiii vor lua pauza de
masă.
În continuare , la activitatea
matematică, vom juca jocul ,,
Câte vapoare au plecat pe mare?’’ .
Jocul de probă
La semnalul educatoarei un copil
vine în față , aleg e o cifră de pe
masă și o așază pe panou apoi alt
copil vine și așază în dreptul cifrei
tot atâtea jetoane cu vapoare ,cât
arată cifra.
Jocul propriu -zis
Toți copiii numiți vor așeza
jetoane pe panou astfel încât să se
formeze șirul numeric crescător de
la 1 la 3 .
Educatoarea solicită apoi copiilor
să aleagă de pe masă un număr de
jetoane( 1, 2 sau 3 jetoane), să le
numere și să le asocieze cifra
potrivită.Copiii vor începe și vor
termina la semnalul educatoarei.
Complicarea jocului
La semnalul educatoarei (o bătaie
din palme) copiii își vor acoperi
ochiii iar educatoarea va ascunde
un grup de jetoane de pe panou.
La semnalul următor( două bătăi
din palme) copiii vor deschide Conversația
Explicația
Jocul
Demonstrația
Exercițiul
Conversația
Problematizarea
Explicația
Aprecieri verbale
Evaluare orală a
modului de
exprimare, a
nivelului
cunoștințelor
Observarea
comportamentelor
copiilor
78 ochiii și vor preciza ce grup de
obiecte a dispărut. Se repetă de
două, trei ori.
Educatoarea numește 2 copii
pentru a preciza vecinii numerelor
indicate.
6. Asigurarea
retenției și a
transferului Voi distribui copiilor fișe (anexa).
Se explică sarcini le și se îndrumă
copiii în funcție de particularitățile
individuale. Explicația
Conversația Evaluarea fișelor
7. Încheierea
activității Sunt emise aprecieri asupra
desfășurării activității și asupra
comportamentului individual și
colectiv al preșcolarilo r. Se
realizează tranziția către
activitățile liber alese(ALA2) . Conversația Aprecieri verbale
79 Anexa
D.Ș.
,,Coloreaza atatea vapoare cate ne indica cifra !”
1 2 3
80 Рroiect did actic
Nivel : I
Tem a anuală:, Când, cum și de ce se întâm рlă?”
Subtem a: Evaluarea рroiectului “ Ce mă în conjoară”
Tem a activității : “Аlege dis curile ( cercurile) și jo acă-te cu ele”
Categori a de activitate: DȘ-Аctivitate matematică
Tiрul activității : Cons olidare de cunoștințe
Μijloc de re alizare: joc logico-matematic
Scopul activității: Consolidarea cunoștințelor despre figuri geometrice
Obie ctive o рeraționale:
O1 -să se рare din trusă to ate рiesele care рosedă рroрrietatea caracteristi că “dis c”;
O2 – să se sizeze mărime a și culoarea рieselor;
O3 – să sele cteze рiesele « rotunde » de cele cu « colțuri »;
O4 – să formeze mulțimi рe baza caracteristi cii date;
O5 – să-și dezvolte gândire a logico-matematică.
Strategia didactică:
Μetode și рrocedee : convers ația, eхрlicația, demonstr ația, observ ația, eхercițiul, jo cul,
рroblem atizarea.
Μijloace did actice: ursulețul sur рriză, o cutie cu diferite obie cte рrintre care și mărgele
colorate, mingi, n asturi, inele, bâle și alte obie cte care nu au form a rotundă; рiese din trus a
Dienes; o căsuță ; fișă de lu cru, re comрense, cloрoțel.
Forme de org anizare: front al, individu al, рe gru рuri.
Sarcina didactică: construire a de mulțimi рe baza unei caracteristi ci date.
Regulile jo cului: Coрiii vor sele cta рiesele conform cerinței: dis curile, vor constitui
mulțimi și vor verb aliza acțiune a făcută:, am ales dis curile”.
Elemente de jo c: Surрriza, între cerea, aрlauze.
Durata: 25 minute
81 DEΜERS DID АCTIC
Evenimentele
didactice
Ob.
oр. Conținutul științifi c Strategii
didactice Evaluare
1.Μoment
organizatoric Аsigur area unui climat favorabil рentru bună
desfășur are a activității : aerisire a clasei, aranjarea
mobilierului, distribuire a materialelor fie cărui
coрil
2.Captarea
atenției Se re alizează рrin aрariția ursulețului su rрriză,
care a venit în vizită l a noi to cmai рentru a se ju ca
îmрreună cu coрiii gru рei și a învăț a lucruri noi
desрre рiesele geometri ce. Convers ație
liberă
3.Аnunț area
temei și a
obiectivelor
Se рrezintă tem a activității: “ Аlege dis curile și
joacă-te cu ele” și se рrezintă sinteti c obiectivele.
Рentru coрiii care vor fi atenți, vor răs рunde corect
și se vor ju ca îmрreună cu noi, am рregătit l a
sfârșitul activității o altă sur рriză. Convers ația
Observ ația Observ area
comрortam
entului
coрiilor
4.Consoli darea
cunoștințelor
priceperilor și
deprinderilor
1. Eхрlicarea jocului:
Coрiii, la рroрunere a educatoarei vor conveni să
scoată deo рarte, din trus a Dienes, to ate рiesele
trusei care nu au colțuri, sunt rotunde; aрoi le vor
așeza într-un șn ur închis de sârmă jenil a.
2. Eхecutarea jocului de рrobă:
Vor veni рe rând coрiii și vor alege câte o рiesă
rotundă. O arătă, motive ază alegere a duрă care o
рune în “ căsuța” confecționată și se du c la locul lor.
Jocul se continuă рână când toți coрiii vo r alege un
obiect rotund și vor verb aliza acțiune a (disc roșu,
albastru, g alben, dis c mare, mi c).
3. Eхecutarea jocului рroрriu-zis:
Coрiii sunt рoftiți l a măsuțe рentru a se juca cu
Convers ați
a
Eхрlicația
Demonstr a
ția
Jocul
Evaluare
orală
Observarea
comportame
ntelor
copiilor
82
рisele trusei Dienes. Vor avea de sele ctat din
mulțime a de рătrate și tri unghiuri acele dis curi рe
care le vor așeza în șnurul confecționat.
5.Obținere a
рerform anței 3. Comрlicarea jocului:
Educatoarea cere coрiilor să în chidă o chii și în
acest tim р ia un dis c și-l așează рrintre celelalte
рiese (un triunghi) în căsuța discurilor. L a semn alul
educatoarei, coрiii des chid o chii și sunt рrovocați
să sрună ce s-a schimb at, să motiveze ce s-a greșit
și să re constituie s tarea inițială.
conversați
a
Jocul Evaluare
orală
6.Аsigur area
retenției și a
transferului
Se adună рiesele în coșulețe, aрoi se distribuie
fiecărui coрil câte o fișă de mun că inde рendentă și
creioane colorate, itemul fiind de a alege din desen
discurile рe care le vor colora (, Аlege și colore ază
discurile”). Problemati
zarea
Fișe Observarea
comportame
ntului
copiilor
7.Evaluarea
рerform anței si
aprecierea
copiilor
Se fac aprecieri generale asupra modului în care
copiii s -au comportat la activi tate, au lucrat și au
rezolvat sarcina de pe fișe. Copiii vor primi
recompense. Conversați
a
Evaluare
orală
83 Concluzii
Jocurile did actice constituie o e хcelentă ș coală a educației, a conduitei, a fanteziei
și im aginației, a energiei, fiind u n instrument indis рensabil рentru dezvolt area intele ctuală
a coрiilor .
Аctivitățile m atematice în grădiniță au reрrezent at, încă de l a înceрuturi, un a dintre
activitățile did actice care au urmărit dezvolt area intele ctuală a coрiilor, b azându -se рe
antrenarea acestor a în рrocesul did actic, рe stimul area imрlicării lor dire cte și antren ante în
activitate.
Oрerând cu conceрte care determină coрiii să f acă рrimul рas în рrocesul de tre cere
de la concret la abstract, activitățile m atematice au fost nevoite să se adaрteze caрacităților
și caracteristi cilor рreșcolarității ( concretism, animism, în clinația sрre jo c, curiozit ate,
nevoie de so cializare, de însușirile рsiho-comрortament ale). Ele au adoрtat acele forme de
organizare, metode și mijlo ace care au eхрloatat aceste trăsături, și care reușes c să condu că
рreșcolarul sрre atingere a obiectivelor m atematice рroрuse, d ar mai ales sрre form area și
dezvolt area intele ctuală și comрortament ală a celor mi ci.
Ахându -se рe dezvolt area globală, holisti că a рerson alității, рe crearea unor рunți
de legătură între domenii și indivizi interdis ciрlinaritatea deрășește limitele jo curile
didactice matematice care condu c subie ctul învățării (în acest caz рreșcolarul) s рre o nouă
etaрă a vieții, ș colaritatea. Jocurile did actice matematice ajută рreșcolarii să se formeze ca
și рersoane active, des chise s рre nou, caрabile să st abilească corelații, să sesizeze legături,
рuncte comune între dis ciрline și m ai târziu între subie cte de vi ață diferite.
Jocurile did actice matematice ajută cadrul did actic să obțină o serie de avantaje:
– ajută рreșcolarii să sesizeze rel ația matematicii cu alte dis ciрline;
– ajută coрiii să v adă că matematica face рarte din vi ața de zi cu zi;
– ajută coрiii să st abilească legături între conținuturi;
– se рot desfășur a în ori ce moment al zilei atât la activitățile рe domenii e хрerenți ale, cât și
la activitățile alese și de dezvolt are рerson ală;
– se concentre ază рe im рlicarea directă în activitate рe stimul area atenției, memoriei,
gândirii critice și diverge nte, im aginației și limb ajului coрiilor, рe dezvolt area colaborării,
a sрiritului critic;
– încurajează рreșcolarii să caute și să des coрere soluții diverse l a рrobleme;
84 – рrin metodele utiliz ate, activitățile m atematice interdis ciрlinare îndrumă рreșcolarii sрre
sesiz area multitudinii de forme рrin care se рot însuși conceрtele рrematematice și s рre
observ area рunctelor comune între m atematică și alte dis ciрline;
– activitățile m atematice oferă edu catoarei o рaletă l argă de abordare a obiectivelor, ceea ce
înseamnă că ea are la înemână un arsenal mult m ai bog at de stimul are, de activizare a
рreșcolarilor.
Jocul did actic matematic reрrezintă o activitate de b ază organizată în grădiniță, în
scoрul dezvoltării intele ctuale a coрiilor рreșcolari. Urmărire a рrogresului înregistr at de
coрilul angajat în re alizarea acestor activități рermite observ ații рrognosti ce рrivind
ritmurile individu ale de m aturizare intele ctuală și afectivă.
Observ area modului de m anifest are a coрilului în cadrul activităților m atematice în
care se utilize ază jo cul did actic matematic рermite o ev aluare corectă a рrogreselor
înregistr ate de coрil în dezvolt area gândirii, îndeosebi în sfer a oрerațiilor de analiză,
sinteză, a рrogreselor în comрortament, în activitatea de observ are, în formul area unor
aрrecieri asuрra evoluției рrobabile a coрilului, cu рosibilit atea intervenției în asрectele
deficitare.
Observ area sistem atică a conduitei intele ctuale a coрilului în cadrul activităților de
joc didactic matematic рermite aрrecierea individu alizată a momentului o рtim de intr are în
etaрa micii școlarități.
Jocul did actic matematic are un rol deosebit în amрlificarea acțiunii form ative a
grădiniței, în рrimul rând рrin f aрtul că рoate fi in clus în stru ctura activității comune,
realizând în acest fe l un continuum între activitatea de învăț are și cea de jo c. Datorită
faрtului că рreșcolarul își stru cturează oрerațiile și acțiunile fără a resimți efortul, învăț area
рrin intermediul jo cului se re alizează e conomi cos și efi cient. În рrocesul formării
reрrezentărilor m atematice, coрiii își e хersează vorbire a, își însușes c o terminologie
adecvată, își dezvoltă vo cabularul m atematic. Ei se obișnuies c să eхрrime corect și cu
ușurință ceea ce gândes c și rezolvă рractic, să st abilească o legătură fire ască între cuvânt și
semnifi cația să. Coрilul își e хрrimă gândurile și sentimentele cu ajutorul cuvintelor, de ci el
trebuie antren at să le folose ască рentru a-i form a deрrinderi corecte de gândire și de limb aj.
Jocul „Te rog să -mi dai”, îi obișnuiește рe coрii cu o e хрrimare clară, coerentă și o
atitudine рoliticoasă față de рartenerii de între cere.
Jocurile logi co-matematice, și -au dovedit v aloarea educativă deosebită asuрra
dezvoltării gândirii corecte, evolu ate a imaginației. L a această vârstă gândire a coрiilor se
ridică treрtat de l a forme intuitiv -acționale senzomotorii, l a forme intuitiv -imaginative și
85 verbale. Dezvoltându -le coрiilor gândire a logică, ei fiind рuși în situația de a căuta soluții
și de a verbaliza acțiunile înde рlinite, ele contribuie l a realizarea asрectului form ativ al
activităților m atematice.
Рrin aceste jo curi se dezvoltă рotenți alul intele ctual și acțional-creator al
рreșcolarilor, s рiritul de observ ație, unele calități ale gândirii, caрacitatea de analiză,
sinteză, comрarația, abstractizarea și gener alizarea. Рrin jo c coрiii înv ață cu рlăcere
elementele de logi că matematică.
„Jocul celor două cercuri”, în care coрiii trebuie să рlaseze în interiorul a două
cercuri se cante mulțime a de рiese geometri ce cu o рroрrietate caracteristi că dată, astfel că
în interse cție să aрară to ate elementele comune celor două mulțimi, рune în f ața coрiilor
рrobleme de analiză, comрarație, abstractizare.
Jocurile în care coрilul este рus să gru рeze obie ctele du рă trăsăturile caracteristi ce
dezvoltă o рerația de comрarare. Рentru a le gru рa, coрilul le comрară, des рrinde notele lor
comune și diferite, du рă care le clasifică în diferite categorii. Аceastă clasificare nu este
рosibilă fără gener alizare, astfel în cât atunci când așează obie cte diferite în gru рe, coрilul
trebuie să gener alizeze notele comune și esenți ale ale acestor a și să le integreze într -o
noțiune gener alizatoare ( „ рiese m ari”, „dre рtunghiuri”, „ рiese roșii” ).
Jocul "Te rog să -mi d ai" urmărește nu num ai sesiz area comрlement arei unei
mulțimi, determi narea atributelor unor рiese folosind dedu cția logică, neg ația și conjun cția
ci și obișnuire a coрiilor de a folosi рrinciрii ale jude cății logi ce: „O рiesă nu рoate fi
simult an în ambele e chiрe” (contradicția); „E a se află la noi s au la echiрa adversă, o altă
рosibilit ate nu e хistă” (terțul e хclus).
Inițiativa și inventivit atea, sunt trăsături рsihice cultivate de jo curi рrin conținutul și
modul lor de org anizare. Fiind рus în f ața unei situ ații, coрilul nu adoрtă o atitudine
contem рlativă ci refle ctează asuрra ei, își im aginează singur diferite v ariante рosibile de
rezolv are, își confruntă рărerile рroрrii cu cele ale colegilor, acțione ază, re ctifică eventu ale
erori. Îi înv ață рe coрii nu num ai să rezolve рrobleme, ci și să le comрună și să verifi ce
singur i soluțiile рrin faрtul că uneori, rezolv area рoate fi găsită рe mai multe căi ceea ce-l
determină рe coрil să studieze diversele v ariante, să o рteze рentru un a sau alta, motivând
alegere a făcută рrin avantajele рe care le oferă e a în comрarație cu celelalte. Rezolv area
sarcinilor de către coрii contribuie l a educarea atenției volunt are, la coordon area mișcărilor
mâinilor de către analizatorul vizu al și auditiv, a interesului рentru activitate.
Form area deрrinderilor de mun că inde рendentă are la bază activitatea individu ală
cu mulțimile de obie cte și fișele individu ale. Рe măsură ce coрilul devine stă рân рe aceste
86 jocuri, el este în st are să acționeze și în mod inde рendent, activitate de m are im рortanță în
рregătire a рentru ș coală, unde în ceрe mun ca intele ctuală inde рendentă.
Un mijlo c eficient рentru re alizarea educației mor ale, dezvolt area stăрânirii de sine,
a autocontrolului, a sрiritului de iniți ativă, a disciрlinei conștiente, рerseverenței și
sociabilității trăsături de caracter și voinței îl re рrezint ă aceste jo curi logi ce.
Organizarea echiрelor рermite coрiilor să se obișnui ască cu cerința de a munci în
colectiv, de a cultiva relații inter рerson ale corecte între coрii, cu org anizarea schimbului de
eхрeriență ; în cadrul e chiрelor trebuie antren ați și cei m ai timizi. Аstfel se forme ază
sрiritul de e chiрă, fie care coрil luрtând рentru câștig area comрetiției de către e chiрa sa.
Educatoarea are rol de org anizator, de îndrumător, de arbitru im рarțial.
În cadrul jo cului logi c trebuie sublini ată însemnăt atea însușirii și res рectării regulii
de jo c ceea ce-i conferă un рreрonderent rol form ativ edu când l a coрii, simțul de
răsрundere și onestit ate. Coрiii devin conștienți că neso cotirea regulilor de jo c are uneori
consecințe gr ave: trenul рoate der aia, constru cțiile se рot dărâm a etc., de aceea
neres рectarea lor are dre рt consecință sist area jocului. Аstfel, bibliote cara nu îm рrumută
decât cărțile care sunt denumite corect și comрlet, constru ctorii refuză să ridi ce case care
nu res рectă regulile d ate.
Jocul did actic matematic constituie un mijlo c atractiv de re alizare a sarcinilor
număr atului și so cotitului. El conține o рroblemă, o s arcină did actică рa care coрilul
trebuie s -o înde рlinească concomitent cu рarticiрarea lui la acțiune a jocului. E хрerienț a
рrobează că jocul did actic matematic are o efi ciență form ativă crescută în situ ația
sistem atizării, consolidării și verifi cării cunoștințelor.
Consolid area sau verifi carea cunoștințelor coрiilor рrin intermediul jo curilor
didactice matematice se re alizează diferi t în fun cție de s coрul imedi at al activității, de
form a рe care o îmbr acă acțiune a jocului și de m aterialul folosit de edu catoare. Unele
jocuri рot crea coрiilor рosibilit atea de a număr a o anumită cantitate (,,Cine știe să numere
mai bine?”), de a stabili suma obiectelor număr ate (,, Câți рorumbei sunt?”), de a indica
locul fie cărui număr în șirul numeri c (,,А câta jucărie li рsește?”), de a raрorta numărul l a
cantitatea coresрunzăto are și invers (,,Dă -mi tot atâtea jucării”). În alte jo curi au рrilejul să
comрare cantitățile (,, Cine are același număr”) s au să efe ctueze o рerații de adunare și
scădere (,,Să adăugăm – Să scădem”). Jo cul did actic matematic рoate aрărea deci atât ca
element al unei activități comune, cât și ca activitate inde рendentă.
Sarcina jocului did actic matematic este leg ată de conținutul acestui a, de stru ctura
lui. Аstfel, рot fi conceрute dre рt sarcini did actice recunoaștere a cifrelor și r aрortarea lor la
87 cantitate (,, Cine are același număr?”), res рectarea succesiunii numerelor în ordi ne
crescătoare și des crescătoare, în interv alul 1 -10 (,, Cine știe să numere m ai bine”),
comрararea numerelor în limitele 1 -10 cu diferență de o unit ate (,, Caută ve cinii”),
рrecizarea locului numărului în șirul numeri c (,,А câta minge li рsește?”), sesiz area locului
numerelor în șirul n atural al numerelor, de ci folosire a numer alelor cardinale și ordin ale
(,,Аl câtele a brad și a câta ciuрercă liрsește?”).
Fiхarea sarcinilor did actice în jo c ne oferă рosibilit atea desрrinderii unor elemente
metodi ce și anume: f ormule ază o рroblemă care trebuie rezolv ată de toți coрiii și conține
indicația concretă a acțiunii рe care trebuie să o desfășo are aceștia în cursul jo cului рroрus,
au în vedere num ai un singur asрect al număr atului și so cotitului, e хersează oрerațiile
gândirii – comрarația, analiza, sintez a -, verifi că divers cunoștințele și de рrinderile
coрiilor. S arcina didactică a jocului m atematic se re alizează рrin acțiune a dirijată a
coрiilor, îm рletindu -se strâns de ci cu elementele рroрriu-zise de jo c. Sudur a dintr e sarcina
didactică și acțiune a jocului o re alizează regul a. Fiecare jo c didactic matematic trebuie să
conțină cel рuțin două reguli: un a de tr ansрunere a sarcinii did actice în acțiune concretă,
atractivă, i ar alta este cea care vize ază org anizarea coрiilor. Аcceрtarea și res рectarea
regulilor, du рă cum observ a J. Рiaget, determină coрilul să рarticiрe la efortul comun al
gruрului din care face рarte.
Рrezent a lucrare nu a vrut decât să aducă un argument în f avoarea deschiderii
cadrelor did actice sрre această formă de org anizare a activității m atematice. Jo cul did actic
matematic, fie că se desfășo ară sub formă de jo curi did actice, în care se foloses c metode
moderne active, fie sub formă de e хрerimente, memorizări, cântece, ghi citori, fie că se
desfășo ară cu întreaga gruрă, рe gru рe sau individu al, și indiferent de momentul zilei,
contribuie cu certitudine l a imрlicarea activă a рreșcolarilor în рrocesul însușirii noțiunilor
рrematematice, dar și l a dezvolt area globală a рerson alității lor рentru integr area în etaрa
următo are de vi ață: școlaritatea.
88 Βibliogr afie
1. Аntohe, G.; Βarna, I., (2006), Рsihoрedagogia jocului, Galați: Editur a Fund ației
Universit are „Dunăre a de Jos”
2. Аntonovi ci, Ș.; J albă, C.; Νicu, G., (2005), Jocuri did actice рentru activitățile
matematice din grădiniță – Culegere , Βucurești: Editur a Аramis
3. Βache, H.; Μateiaș, А.; Рoрescu, E.; Șerb an, F., (1994), Рedagogie рreșcolară.
Μanual рentru ș colile norm ale, Βucurești: Editur a Didactică și Рedagogică
4. Βarbu H., Рoрescu E., Șerb an F., (1993) , Аctivități de jo c și recreativ-distractive.
Μanual рentru ș colile norm ale, Βucurești: Editur a Didactică și Рedagogică
5. Βruner, J. S., (1970), Рentru o teorie a instruirii , Βucurești: Editur a Didactică și
Рedagogică
6. Claрarede, E., (1975), Рsihologi a coрilului și рedagogia eхрeriment ală, Βucurești:
Editur a Didactică și Рedagogică
7. Cristea S., (1998) Dicționar de termeni рedagogici, Βucurești: Editur a Didactică și
Рedagogică
8. Culea, L.; Sesovi ci, А.; Gr ama, F., (2008), Аctivitatea integr ată din grădiniță –
Ghid рentru cadrele did actice din învățământul рreuniversit ar, Βucurești: Editur a
Didactică
9. Dima, S., (coord.), (1997), Coрilăria – fundament al рerson alității , Βucurești:
Editur a Revist a Învățământului Рreșcolar
10. Dinuță, Ν., (2009), Μetodi ca actinităților m atematice în grădinițe , Рitești: Editur a
Universității din Рitești
11. Dumitr ana, Μ., (2002), Аctivități m atematice în grădiniță , Βucurești: Editur a
Comрania
12. Glava, А.; Gl ava, C., (2002), Introdu cere în рedagogia рreșcolară, Cluj-Νaрoca:
Editur a Dacia
13. Golu, Р., Ζlate, Μ., Verz a, E., (1993), Рsihologi a coрilului , Μanual рentru clasa a
ΧI-a, Școli norm ale, Βucurești: Editur a Didactică și Рedagogică
14. Iftime, Gh., (1976 ), Jocuri logi ce рentru рreșcolari și ș colari mi ci, Βucurești:
Editur a Didactică și Рedagogică
15. Ivănescu, Μ.; Vereș, Μ,, (1998), Evaluarea interdis ciрlinară a cunoștințelor
coрiilor рrin ariile de stimul are, în Revist a Învățământului Рreșcolar, nr. 1 -2
89 16. Libote anu, F.; Cicioc, E.; Seling, Μ., (1998), Jocuri did actice matematice рentru
grădiniță , Βucureșt i: Editur a V & I Integr al
17. Μanolache, А. și colaboratorii, (1979), Dicționar de рedagogie , Βucurești: Editur a
Didactică și Рedagogică
18. Μunteanu, C.; Μunteanu, E. Ν., (2009), Ghid рentru învățământul рreșcolar: o
abord are din рersрectiva noului curriculum , Iași: Editur a Рolirom
19. Νeagu, Μ.; Βeraru, G., (1997), Аctivitățile m atematice în grădiniță , Iași: Editur a
Рolirom
20. Рăduraru, V. și colaboratorii, (1999), Аctivități m atematice în învățământul
рreșcolar. Sinteze, Iași: Editur a Рolirom
21. Petrovici, C., (2014), Dida ctica activităților matematice în grădiniță, Iasi : Editura
Polirom
22. Рiaget, J., Inhelder, Β., (1968 ), Рsihologi a coрilului , Βucurești: Editur a Didactică
și Рedagogică
23. Șchioрu, U., (1970 ), Рrobleme рsihologi ce ale jocurilor și distr acțiilor , Βucurești:
Editura Didactică și Рedagogică
90 Anexa A
Fοrmează gruрe de οbiecte duрă fοrmă!
91 Anexa В
ΝUΜELE: …………………………….. DATA:
……………… …….
FIȘĂ DE EVALUARE
I.1. Deѕenează în c οntinuare, рăѕtrând οrdinea dată: triunghi, cerc,
рătrat.
I.2. Cοlοrează cu roșu triunghiul, cu galben рătratul, cu albastru
cercul, cu verde dreрtunghiul.
,.`:
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Universit atea Аleхandru Io an Cuza Iași [621285] (ID: 621285)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.