Univers itatea de Medicină și Farmacie Victor Babeș Timișoara [608590]

Univers itatea de Medicină și Farmacie ” Victor Babeș” Timișoara

Facultatea de medicină Dentară

Specializarea TEHNICĂ DENTARĂ

Disciplina REABILITARE ORALĂ

REABILITAREA ORALĂ PRIN RESTAURĂRI MINIM
INVAZIVE

Coordonator Științific : Asist.Univ.Dr.Boloș Adrian
Candidat: [anonimizat] : Răzvan Florea

T i m i ș o a r a
2016

2
Cuprins

I . Introducere 3
I I. Partea generală 5
1. Fațete ceramice 6
1.1 Generalitați 6
1.2 Avantaje 7
1.3 Dezavantaje 8
1.4 C lasificarea fațetelor 8
2.Rolul fațetelor in estetica dinților frontali. 10
2.1 Indicații primare 10
2.1.1 Tulburări de forma 10
2.1.2 Anomalii de poziție 11
2.1.3 Discromii moderate 11
2.1.4 Indicații cumulate 11
2.2 Indicații secundare 12
2.3 Contraindic ații 12
2.3.1 Contraindicații absolute 12
2.3.2 Contraindicații relative 12
3.Sisteme integral ceramice utiliza te pentru realizarea fațetelor în laborator 12
3.1 Sisteme prin presare 13
3.2 Tehnica depunerii de straturi succesive 15
3.3 Sisteme CAD/CAM 15
III.PARTEA SPECIALĂ 17
4. Obiective 18
5.Materiale și etape tehnice 18
5.1 Realizarea modelului 18
5.2 Realizarea machetelor de ceară 25
5.3 Ambalarea și dezambalarea 27
5.4 Finalizarea restaurări 37
6.Concluzii 42
7.Bibliografi e 43

3
I . Introdu cere

În societatea noastră modernă valoarea zâmbetului devine din ce în ce mai importantă. Unul
dintre factorii determinanți ai succesului social și profesional îl reprezintă dinții sănătoși , însă
acest lucru nu este suficient. Aceștia trebuie să fie și foarte frumoși , pentru a oferi celorlalți un
zâmbet agreabil și pentru a ne simți siguri și încrezători în propria persoană.
Estetica dentară s -a născut din dorința oamenilor de a avea un zâmbet cât mai frumos și
reprezintă un sinonim pentru stomatol ogie modernă de ultima oră, îmbinând arta și știința în
același timp. Zâmbetul este unul dintre instrumentele noastre de comunicare cele mai
puternice și poate influența semnificativ prima impresie a oamenilor. Este o armonie între
dinți și gingie și pentr u a obține rezultatul dorit este o muncă complexă. El are impact
fundamental nu numai asupra aspectului estetic, dar și asupra expresiei faciale, funcției
masticatorii, foneticii și exprimării verbale.
Un zâmbet sănătos ce lasă la vedere dinți albi stră lucitori reprezintă o combinare a
percepției „frumuseții” și „sănătății”.
Estetica este una dintre specialitățile medicale care nu va avea niciodată sfârșit. Într -o lume
asaltată de imaginea tinereții și frumuseții perpetue, oamenii vor căuta tot timpul ajutor pentru
a obține imaginea „perfectă”.
Materialele și tehnologia actuală permit realizarea unor restaurări extrem de precise și de
estetice indiferent de amploarea intervenției necesare, dar nu trebuie să uităm că în orice
tratament trebuie să pri meze sănătatea orală și funcționalitatea optimă a aparatului dento –
maxilar.
Tehnicianul dentar este persoana care face să prindă contur real viziunea medicului și
implicit dorințele pacientului. Ca urmare, în această triadă medic -pacient -tehnician ceea ce se
întâmplă în laboratorul dentar are o importanță fundamentală.
Pentru ca rezultatele estetice să fie pe măsura așteptărilor, munca tehnicianului dentar
trebuie să fie dirijată de către medicul estetician dar din păcate de foarte multe ori această
comunicare este rezumată la un minim de informații. Un tratament protetic poate să fie
încheiat cu succes doar când comunicarea dintre părțile implicate este eficientă.

4
Factorii socio -economici joacă un rol decisiv în ceea ce privește alegerea tipului d e material
din care vor fi confecționate restaurările protetice.
Ceramica dentară, prin vechimea utilizării ei, prin calitățile demonstrate în timp, prin
progresele făcute în domeniu reprezintă materialul cel mai solicitat în cadrul restaurărilor
protet ice datorită propietăților sale excelente.
Estetica dentară are la dispoziție o serie de “arme secrete” care pot ajuta pentru a avea
zâmbetul mult visat, iar una dintre cele mai utilizate sunt fațetele dentare.
Fațetele ceramice sunt restaurări extr acoronare indirecte de actualitate, care satisfac
dorințele pacienților în ceea ce privește estetica zâmbetului, modificând atât forma, culoarea,
cât și ușoarele deplasări ale dinților.
Motivația alegerii temei lucrării este reprezentată de pasiunea pen tru estetica dentară și
pentru aceste restarurări minim invazive supranumite "regina esteticii dentare" care oferă
beneficii atât sanatații orale a pacientului cât și stimei de sine, studiile demonstrând că un
zâmbet sănătos și perfect aliniat oferă un pl us de încredere.
Aceste restaurări protetice sunt obținute în urma unor etape de lucru laborioase și constituie
o reală provocare chiar și pentru tehnicianii dentari cu experiență, necesitând pe lângă simțul
artistic și o tehnică de execuție impecabi lă.

5

II PARTEA GENERALĂ

6
1.Fațete ceramice
1.1 Generalită ți
Sistemele integral ceramice au dobândit teritoriu in zilele noastre fiind prima alternativă
pentru o restaurare estetică, biocompatibilă și de durată.
Restaurările integral ceramice sunt elaborate numai din ceramică ,fără o infrastructură
metalică.(2)
În zilele noastre , multe sisteme integral ceramice sunt o alternativă pentru un număr mare
de restaurări protetice metalo -ceramice. Prin sisteme integral ceramice se pot realiza:
incrustații , fațete vestibulare , coroane de înveliș, coroane parțiale , proteze parțiale fixe de
amplitudine redusă. Sistemele integral ceramice sunt elaborate pe „rețele” proprii diferite cu
anumite propietăți și structuri. Prin urmare, fiecare restaurare protetică are un comportament
clinic diferit și sunt realizate cu diferite sisteme.(1)
În zilele noastre, fațetele ceramice sunt recomandate de către medicii stomatologi atunci
când condițiile cazului clinic permit acest lucru de asem enea sunt solicitate de un număr mare
de pacienți și realizarea de către tehnicieni este ca pe o incununare a măiestriei laboratorului
lor. Pacienții care au solicitat acest tratament doresc să obțina un zâmbet frumos și aproape de
perfecțiune – datorită f aptului că în secolul XXI accentul este pus tot mai mult pe frumos și pe
atractivitatea fizică aceasta fiind direct proporțională cu reușita socială, profesională și
sentimentală. Numeroase studii au dovedit că persoanele frumoase au mai multe beneficii la
locul de muncă, șansele fiind mai mari față de cei cu un aspect obișnuit. Din întregul aspect
fizic fața este magnetul atrăgător, în centrul atenției este zâmbetul, provocând o reacție
pozitivă din partea privitorului.(3)
Fațetele ceramice au fost impuse atât de repede pentru că ele au numeroase avantaje care
satisfac atât cerințete paciențiilor cât și a medicului stomatolog : principiul estetic , ele
imitând aproape perfect dinții naturali combinați cu proprietățiil e optice al e maselor ceramice
, cel funcț ional : deși fațetele sunt extrem de subțiri și fragile prin rezistența la flexiune a
maselor ceramice, ansamblul dinte -fațetă este foarte rezistent in timp, cel biologic , fiind
minim invazive față de țesuturile dentare restante, fără preparații subgingival e în cele mai
multe cazuri și din punct de vedere economic : în zilele noastre cele mai folosite fiind fațetele
feldspatice și cele presate care nu necesită o investiție multiplă, costisitoare a cabinetului sau

7
laboratorului, fațetele putând fi realizate de către medicul stomatolog și tehnicianul dentar cu
condiția cunoașterii tuturor procedeelor specifice de mare finețe și nu în ultimul rând
rezistența în timp: fațetele sunt foarte stabile în timp, fără modificari cromatice.(3)
Procedeul de fa țetare a apărut urmăndu -se ideea sacrificiului minim de țesut dentar
sănătos,în situația efectuării unor corecturi estetice in zona frontală.(1)
Fațetele reprezintă jumătați de coroană care restituie smalțul dislocat de pe fața
vestibulară(fațete ve stibulare) si de pe fețele proximale(fațete moderne totale). Fațetele imită
transluciditatea dintelui natural și asigură stabilitatea culorii, riscul de irutație pulpară este
redus . Fațetarea elimină prepararea circulară de pe fața orală, unde în zona cing ulum -ului
raporturile unui eventual prag ar putea pune în pericol integritatea camerei pulpare, diminuând
concomitent rezistența bontului.(1)
Fiind foarte subțiri, dintele este șlefuit foarte puțin, manopera considerându -se minim
invazivă. Se confecțio nează unicat, în forma, culoarea și poziția dorită și corectează estetic
dintele sau dinții deteriorați. Deoarece confecționarea lor implică artă și știință și necesită
experiență îndelungată, respectiv tehnologie deosebită, tratamentul de fațetare este
considerat "vârful de lance" în rândul procedurilor de cosmetică dentară.(10)
1.2 Avantaje
Economie de țesuturi dentare : Fațetarea este o tehnică conservativă,minim invazivă.
Deoarece se reduce doar 0,5mm – 0,7mm din suprafața vestibulară a dintelui spr e deosebire
1,2 – 1,5mm incizal și 1 – 1,2mm axial din suprafața dintelui pentru coroane de înveliș. Ea
păstrează integritatea țesutului parodontal, care reprezintă unul din avantajele principale ale
metodei.
Riscul minim de iritație pulpară : Se datorea ză în special faptului că marginile cervicale
sunt în poziție supragingivală și pot fi plasate în smalț. Stabilitatea chimică este foarte înaltă și
toxicitate zero față de gingii.
Estetică foarte bună : Datorită propietăților ceramicii, asemănătoare cu c ele ale smalțului.
Mimează transluciditatea și textura dintelui natural oferind o estetică excepțională.
Longevitate : Dacă rămâne suficient țesut dentar pentru a asigura un suport adecvat pentru
ceramică, incidența fracturilor este mică. Datorită reduce rii minime a țesuturilor dentare,
abilitatea dintelui de a rezista la forțele de flexiune este mai mare.

8
Stabilitate cromatică bună : Sunt rezistente la pătare, spre deo sebire de fațetele din rășini
compozite. Această propietate este un adevărat benefic iu pentru pacienții care consumă
frecvent cafea, vin roșu, ceai sau tutun. (1,10)
1.3 Dezavantaje
Fragilitate : Ciobituri,crăpături,se pot detașa de pe suprafața dintelui ș i nu rezistă la forțe de
torsiune.
Cost crescut: Implică dotare specială.
Dificil de reparat: În caz de fracturare, acestea se înlocuiesc.
Risc de carii: Acoperirea dințiilor cu fațete nu elimină apariția cariilor,acestea apar în
zonele neacoperite, necesitând o igienă profesională.
Sensibilitate crescută: În urma îndepărtăr ii unui strat de smalț, dintele poate rămâne
sensibil.
Procedură ireversibilă: Dinții acoperiți cu fațete , nu pot reveni la situația inițială, dar după
un număr de ani fațetele pot fi înlocuite. (1,9)
1.4 Clasificarea fațetelor
a.După tipul de prepara ție:
• Prin șlefuirea dinților . Metoda este indicată acolo unde necesită o schimbare majoră.
Prepararea dinților se realizează prin îndepărtarea unui strat (1 -2 mm) din zonele laterale și
din smalțul de pe suprafața externă a dintelui. Metoda aceasta se indică și în cazurile dințiilor
cu volum crescut, în cazul acesta fațeta se aplică fără șlefuire
• No-prep (fără șlefuire) sau cu o șlefuire minimă. Metoda folosește fațete cu grosimea de
0,5 mm care se indică în cazul dinților mai subțiri. O altă ind icație a acestor fațete ar fi
închiderea spațiilor dintre dinții frontali, problemă rezolvată cu succes cu ajutorul lor. Mai
mult decât atât, și ghidajele mandibulei față de maxilar în mișcările de masticație se pot reface
cu ajutorul lor. Avantajul este c onservarea țesutului dentar și manopera de aplicare este
nedureroasă, tocmai datorită lipsei necesității de a șlefui dinții. În general e nevoie de două
până la trei ședințe de tratament până la aplicarea acestora.(1,11)

9
b.După modul de confecționare :
• Metoda directă : Daca se foloseste această metodă, medicul stomatolog va construi
fațetele la cabinet. Metoda directă se poate utiliza doar dacă se executa fațete din compozit.
Medicul specialist va construi fațeta prin aplicarea mai multor straturi de m aterial compozit pe
suprafața exterioara a dintelui. Fiecare strat va fi fotopolimerizat separat cu ajutorul unei
lămpi ce emite o lumina specifică. Se pot aplica mai multe nuanțe in funcție de cerințele
clinice ale fiecărui caz. După ce se ajustează forma si lungimea fateței, aceasta este finisată
folosind freze de finisat și polipanturi. Procedeul seamănă în oarecare măsură cu aplicarea
unei obturații fot opolimerizabile . Fațeta este fixată pe dinte prin metoda bonding . Această
medotă s -a dovedit a fi avantajoasă, dar instabilitatea cromatică, rezistența scazută la uz ură și
absența fluorescenței naturale au stimulat cercetările pentru a găsi materiale mai bune.(12,8)
• Metoda indirectă : Ideea restaurării dinților în scopuri estetice a fost din ce în ce mai
acceptată de către stomatologi, pe măsură ce au apărut noi t ehnici și materiale pentru
restaurari estetice. Avantajul indirect al fațetelor confecționate în laborator este acuratețea
morfologică conferită de modelajul în afara cavitații bucale, scutind medicul stomatolog de
solicitări artistice cerute de metoda dir ectă. Fațetele confecționate în laborator din rășini
acrilice și rășini compozite, prezintă suprafețe netede, capacitate bună de mascare și necesită
finisare foarte redusă, dacă au fost executate corect. Totuși, aspectul lor estetic, rezistența și
longevit atea sunt depășite de către fațetele din ceramică,care se confecționează din diverse
sisteme.(8)
c. În funcție de extinderea preparației fațetei:
•Fațete tip Window – limita fiind la fața vestibulară, neincluzând marginea incizală și
păstrând punctele de c ontac.
•Fațete care ajung pe marginea incizală – prepararea se face la un unghi de 60  și aceasta
se termină pe fața palatinală cu prag în conge. O importanță deosebită o are legătura
ceramică -dinte care nu trebuie sa fie la nivelul contactelor ocluzale.
•Fațetele lărgite – cuprind fața palatinală, fața vestibulară, limita incizală și suprimă unul sau
ambele puncte de contact. (3)

10
d. În funcție de materialul utilizat:
•Rășini compozite: GC Gradia este un compozit microhibrid cu duritate mare, cu
durabilitate excelentă, opalescență și propietăți estetice foarte bune.(5)
•Ceramică: Confec ționarea fa țetelor se face cu Oxid de Zirconiu care este foar te rezistent,
prin frezare computerizat ă cu tehnologia CAD/CAM, la fel este procedeul și la Litiu Disicilat.
Un alt tip de ceramic ă este ceramica presat ă și fațetele de acest tip sunt destul de rezistente,
dar mai groase fa ță de cel ălalte tipuri. Ceramica stratificat ă este ad ăugată strat cu strat de c ătre
tehnician conferind forma dorit ă a dintelui.(9)
2. Indicațiile clinice ale utilizării fațetelor dentare
Rolul fațetelor este atât de natură funcțională, pen tru creșterea nivelului de calitate a
dinților, cât și de natură estetică .; de a acoperi diverse dizarmonii ale dinților: de poziție,
formă sau culoare .
Când fa țetele ceramice au fost introduse în anii 80, acestea au fost contraindicate în multe
situa ții clinice datorit ă limitelor maselor ceramice. În zil ele noaste, indica țiile fa țetelor s -au
extins suficient, putând fi folosite cu succes în numeroase indica ții clinice.(3)
Indica țiile fa țetelor ceramice se impun în situa țiile clinice care st ăpânesc priorit ățile estetice,
ele fiind o alternativ ă viabil ă pentru multe cazuri. Aceste restaur ări protetice au scopul de a
obține o morfologie, cromatic ă și textur ă căt mai natural ă.(1)
2.1 Indicații primare
2.1.1 Modific ări de form ă și par țial de volum
Dizarmoniile dentare de formâ survin atunci când perturbările procesului de odontogeneză
au loc in faza de morfodiferențiere. Anomalia este mai frecventă în dentiția temporară. În c eea
ce privește etiopatogenia, principalii factori incriminați sunt bolile endocrine, si filisul
congenital, infecțiile, traumatismele, iradierile și ereditatea.(13)
Acestea sunt:
 rupturi de unghiuri cu afișare minoră de suprafețe dentinare;
 refacerea volumulu i dinților cu margini incizale micșprate prin abrazie adică dinți scurți;
 rosături generalizate dar cu afișări punctiforme de suprafețe dentinare;

11
 dinți conoizi;
 caninizarea unor premolari superiori;
 închiderea de diasteme;
 refacerea ghidajul ui canin și ghidajul anterior.(1)
2.1.2 Dizarmonii /Anomalii ușoare de poziție : Dinții erup la locul lor normal pe arcadă dar
prezintă rotații,înclinarea axului longitudinal al dintelui spre mezial sau distal,vestibulo sau
oro pozitie:
 corecții ușoare a dinților rotați;
 infraocluzii; (1)
2.1.3 Discromii moderate : Discromiile dentare reprezintă o entitate clinică bine definită, cu
frecvență crescută, produsă de o multitudine de factori atât locali, cât și sistemici, având ca
rezul tat efecte estetice neplăcute asupra dinților și surâsului:(14)
 statusuri clinice posttraumatice cu schimb ări cromatice post -necroze pulpare;
 discromii la bătrânețe;
 discromii medicamentoase tetracicline fără afectări importante ale st ructurilor amelare; (1)
2.1.4 Indicații cumulate
 statusuri postatraumatice;
 forme reduse de anomalii genetice sau de amplificare, displazii (amelogenez ă imperfect ă,
hipoplazii de smal ț
În cadrul acestor indica ții trebuie s ă ținem cont cont de calitatea proviziei de smal ț.
Valabilitatea sa este de exemplu î n discromiile tetracicline și în amelogenezele cu defecte și
unde nu toate situa țiile clinice se desf ășoară la aceast ă tehnic ă. Ideal este ca fa țeta să fie lipit ă
doar în smal ț fără descoperirea dentinei.(1)
2.2 Indicații secundare
Fațetele sunt utilizate ca tehnici secundare atunci c ând se dore ște crearea unui provizorat de
lungă durat ă.

12
 încetarea func țiilor vitale ale țesutului dentar la tineri ;
 discromii tetraciclinice majore;
 tulbur ări intensificate de dezvoltare și genetice cu exprim ări la nivelul coroanelor
dentare.(1)
2.3Contraindicații
2.3.1 Contraindicații absolute:
 încetarea func țiilor v itale ale țesutului dentar cu prezen ța concomitent ă a unor restaur ări
compozite de clasa a III -a și a V -a;
 modific ări grave de pozi ție dentar ă, care nu vor putea fi remediate prin fa țetare ci doar
prin tratament ortodontic;
 tulbur ări ocluzale care nu pot fi corectate cu ajutorul restaur ări indirecte. (1)
2.3.2 Contraindicații relative:
 discromii riguroase care nu vor putea fi ref ăcute prin fa țetare ;
 bruxismul în unele cazuri;
 dinți cu recontruiri vechi din materiale compozite pe mai multe suprafe țe ale dintelui;
 dinți cu abrazie dezvoltat ă a sma lțului – cel mai mult la nivelul fe ței vestibulare. (1)
3.Sisteme integral ceramice utilizate pentru realizarea fațetelor în laborator
Ceramica dentară reprezintă un material anorganic, nemetali c, obținut la temperaturi înalte,
avînd în componenta sa o pulbere , a cărui consolidare se face prin sinterizare, cristalizare sau
priza unui liant.(5)
Masele ceramice sunt singurele materiale existente la ora actuală care po t să mimeze până la
perfecțiune estetic a natural ă a dinților umani, fiind simultan și cele mai biocompatibile
materiale dentare, aspectul fizionomic este motivul principal al alegerii ca material principal ,
mai ales în grupul frontal . Totuși, două inconveniente au limitat o perioadă relativ lu ngă
generalizarea aplicării ceramicii în toate tipurile de restaurări: rezistența redusă la fractură a
maselor ceramice și procedeele tehnologice mult mai complexe și consumatoare de timp

13
necesare pentru lucrările integral ceramice față de tehnica restaură rilor metalo -ceramice sau a
celor compozite.(3,5)
Progresele remarcabile din ultimele doua decenii, în special, îmbunătățirea propietăților
mecanice ale ceramicilor cu rezistență crescută, dezvoltarea de noi procedee de laborator
simplificate au dus la o reproductibilitate mai bună a restaurărilor integral ceramic, procentul
utilizării lor clinice în favoarea lucrărilor metalo -ceramice a crescut la peste 50% în unele țări
în 2010. Tendința este de continuă extindere a apicațiilor ceramicii în toate dome niile
medicinii dentare.(3)
Nenumărate sisteme ceramice au apărut în ultimii ani, de la cele mai conservatoare fără
preparare până la cele cu aplicații în edentații extinde, care folosesc materiale și tehnologii de
laborator diferite, având propietăți ș i deci indicații clinice foarte diverse. Este foarte important
ca, pentru obținerea unor rezultate de calitate, să se respecte cu strcictețe tehnologia impusă
de fabricant.(3,5)
Alegerea maselor ceramice și a materialelor compozite de fixare este guvern ată de
următoarele obiective: Creșterea propietăților mecanice, a meliorarea biocompatibilității ,
îmbunătațirea propietaților optice, m arimea longevității.(6)
3.1 Sisteme prin presare
Injectarea (presarea) masei de ceramică plastifiată în tipar est e o modalitate de realizare a
fațetelor ceramice. Ceramica presată se adaptează marginal la fel de bine ca tradiționalele
coroane metalo -ceramice.(5)
Apariția primei ceramici presate, în 1983, a constituit un punct important în evoluția
materialelor de restaurare. Prima generație de ceramică presabilă constituia o soluție suficient
de rezistentă pentru coroane în zona frontală și laterală, dar tehnica st raining, utilizată pentru
personali zarea restaurărilor, avea anumite limitări în obținerea rezultatelor estetice perfecte.
Introducerea tehnicii layering și a ceramicilor sintetice speciale pentru această tehnică a
construit o nouă etapă importantă în evoluția ceramicii integrale, rezistenț a crescută fiind
dublată de o estetică perfectă. Inițial, ceramica presată nu este foarte estetică imediat după
scoaterea din cuptor. Există două tehnici de îmbunătățire a aspectului estetic: pigmentarea
superficială (straining) sau secționarea superficial ă a muchiilor incizale (layering),
adăugându -se pulbere ceramică ce se depune și arde pe loc. Pentru dinții laterali este
suficientă pigmentarea, deoarece cerințele estetice nu sunt atât de mari, în plus, evitându -se

14
alterarea blocului ceramic. În cazul di nților frontali se recomandă secționarea incizală
(vestibular spre incizal), astfel putându -se realiza haloul incizal și transluciditatea.(5)
Datorită lipsei metalului din structura coroanelor de ceramică presată, sunt evitate
modificările gingivale de culoare, în special în zona frontală, fiind posibilă realizarea unor
coroane opalescente, ce imită perfect transparența naturală a dintelui.(5)
În func ție de temperatura de aducere a materialului în stare plastic ă distingem :
 sisteme cu temper atură ridicată de injectare (IPS EMAX – 1100 °C)
 sisteme cu temperatură micșorată de injectare (Cerestore – 160 °C).
Principalele sistemele indicate pentru realizarea fațetelor prin tehnica de presare sunt: IPS
EMAX (IvoclarLiechtenstein), IPS EMAX 2, Optec optimal pre ssable ceramic
(JenericSUA), Finesse (Dentsply),Lumineers (Denmat,SUA).(1,5)
Dezvoltarea ideii de injectare a dus la apariția sistemului IPS EMAX (Ivoclar Vivadent), în
care o sticlă feldspatică topită este presată într -un tipar obținut prin ambalarea machetei într -o
masă de ambalat specială.Este o tehnică modernă aflată la a doua generație numită IPS
EMAX 2, care beneficiază de un cuptor performant -Programat P700. Diferența dintre IPS
EMAX 1 și 2 constă în faptul că, în cazul primeia,restaurarea este realiz ată într -o singură
nuanță, pe câ nd IPS EMAX 2 constă din 2 componente: schelet și material de placare
(ceramică pe bază de fluorapatită).
Ceramica sistemului IPS EMAX este expus ă sub form ă de lingouri și se injecteaz ă la
temperatura de aproximativ 1095°C într -un tipar ob ținut prin tehnica cerii pierdute.
Conținutul crescut de leucit îmbun ătățește rezisten ța la încovoiere a matricii sticloase, efectul
este asem ănător cu armarea ceramicilor aluminoase.
Sistemul Optec optimal pressable ceramic se aseam ănă cu sistemul IPS EMAX, pentru
etapele de realizare folose ște o mas ă ceramic ă cu con ținut înalt de leucit. Atât Opec optimal
pressable ceramic cât și IPS EMAX folosesc temperaturi foarte înalte pentru prelucrarea
lingourilor ceramice.
Lumineers (Denmat USA), fabricat dintr -o ceramică feldspatică întărită cu leucit. Cu o
grosime medie de 0,3 mm, aceste fațete sunt mai groase decît fațetele stratificate, dar sunt

15
totuși foarte subțiri. Ele se indică pentru tratamentul cazur ilor cu defecte mai mari.Fațeta este
în final șlefuită și acoperită cu un strat final, pentru obținerea unui efect estetic optim.
Avantajele ceramicii presate sunt legate de stabilitatea chimic ă, estetic ă bună,
biocompatibilitate excelent ă și conductibilitate termic ă redusa iar dezavantajele sunt investi ția
în teh nologia ini țială, rezisten ță mecanic ă mai sc ăzută și solu ție terapeutic ă nu at ăt de
conservativ ă.(1,5)
3.2 Tehnica depunerii de straturi succesive
În cadrul sisteme integral ceramice această t ehnică este utilizată pentru dobândirea de
restaurări protetice unidentare. Depunerea ceramicii se poate face în două maniere:
 pe bonturi din mase refractate pe care ceramica se depune direct și pe urmă se
sinterizează;
 pe folii din aliaj nobil, acesta se mulează pe bont și peste care se va depune și
sinteriza în straturi masa ceramică. Foliile după finalizarea restaurării pot fi păstrate sau se pot
da jos când restaurarea devine în final integral ceramică. (1)
Tehnic a depunerii de straturi succesive ceramice pentru fațete se folosește de următoarele
sisteme: Ceramco, Cerinate, Vitadur Alpha, Optec HSP. În general toate execută aproximativ
același etape clinico -tehnice. Un exemplu de sistem cunoscut din această categor ie este Optec
HSP (Jeneric/Pentron). (1)
Sistemul ceramic Optec HSP utilizează o ceramică sinterizată cu lipsă de nucleu, straturile
succesive de masă ceramică sunt sinterizate pe un bont dintr -o masă refractară. Cristalele de
leucit sunt dispersate în masa ceramică. Sistemul Optec a lansat pentru prima dată în baza
sistemelor integral ceramice agregarea cu cimenturi adezive care reprezintă un dublu gravaj
acid ; smalț dentină și ceramică. (1)
3.3 Sisteme CAD/CAM
În cadrul sistemelor CAD/CAM ( Computer Aided Design -Computer Aided Manufacturing
(Machining). Proiectare și realizare de proteze d entare asistate de calculato r, este vorba de o
realizare computerizată a restaurărilor protetice în cadrul cărora proiectar ea CAD și realizarea
CAM se face electronic și digital.

16
Acest lucru înseamnă că instrumentele de machetare sunt înlocuite cu instrumente virtuale
pe monitor, iar instalația de turnare, respectiv cuptor de sinterizare din tehnologiile
tradiționale cu ec hipament de frezaj.
Tehnologia CAD/CAM funcționează prin redarea 3D (tridimensională) precisă a preparației,
a dințiilor cu antagoniști. După care se trece la prelucrarea datelor tridimensionale obținute și
modelarea restaurării cu softul specializat. Datele vor fi trimise la unitatea de prelucrare și în
ultima etapă restaurăriile vor fi realizate prin metoda de adiție sau de substracție. Se poate
realiza doar scheletul sau restaurarea finală.
Calitatea restaurăriilor efectuate prin tehnologia CAD/C AM au la bază numeroase avantaje,
dar dezavantajul major al acestor tehnici este costul ridicat.
Aceste sisteme pof fi „chairside ” care se utilizează în cabinet sau „labside” pentru
laborator.Înregistrarea tridimensională a caracteristicilor preparați ei se poate face cu cameră
intraorală sau prin amprentă uzuală.
Următoarele sisteme sunt indicate pentru realizarea fațetelor: Cerec, Cara(Vita Blocs -Vita
Mark II,Vita triluxe), Sirona(IPS Empress CAD), LAVA 3M ESPE(Paradigm MZ 1000,
Paradigm C Ceramic Block), Kavo Everest(G -Blank).
Folosind sistemele CAD/CAM avantajele sunt majore: creșterea fidelității de scanare,
scannere intra -orale tot mai performante, soft -uri user -friendly, reducerea unei ședințe
suplimentare de cimentare, posibilitatea de a crea în câteva ore fațete ceramice direct în
cabinet. Totuși,fațetele frezate nu pot fi aplicate direct în cavitatea orală, fără încă o ardere
finală de optimizare a esteticii și reliefului de suprafață.(1,5,7)

17

III PARTEA SPECIALĂ

18
4.Obiective

Am ale s să prezint în partea special ă un caz de fa țetare din ceramic ă presat ă în zona frontal ă
pe incisivul central 1.1 și incisivul lateral 1.2, pentru c ă este zona cu cel mai mare interes
estetic.
5.Materiale și etape tehnice
5.1 Realizarea modelului
Turnarea modelelor s -a făcut în conformatoarele din modeloteca facultății

Fig.1. Conformatoare pentru turnarea modelelo

Fig.2. C onformatoarele pe măsuța vibratoare

19
Pentru evitarea formării bulelor de aer în masa modelului se utilizează aparate specifice:
masă vibratoare, vacuum -malaxor. Amprentele vor fi spălate și îndepărtate sulplusurile. Cu
ajutorul măsuței vibratoare s-a efectuat turnarea modelelor. Masa vibr atoare poate acționa în
diverse frecvențe vibratorii și intensități de vibrație.

Fig.3. Bol de cauciuc,spatulă de amestecat,dozator

Pentru realizarea modelelor s -a folosit gips extradur clasa IV de la firma Syna
Rock,Germania . Raportul apă/pulbere es te de 0,3 p entru gipsul de clasa IV. S-a utilizat apă de
la robinet la temperatura camerei, deoarece apa caldă duce la o dilatare mare de priză.
Malaxarea se face intr -un bol de cauciuc cu o spatulă curată. Apa și gipsul s -au dozat dupa
indicațiile prod ucătorului.
Timpul de priză a gipsului de clasa IV este de 40 minute. Se evită demularea înainte de
vreme a amprentei de pe model, pentru a nu se fractura. După incheierea prizei modelul se
îndepărtează din amprentă.
Urmează verificarea modelului să nu fie cu minusuri sau surplusuri, acestea se
corectează.După efectuarea acestor proceduri vom trece la finisarea modelului cu ajutorul
soclatorului.

20

Fig.4. S oclarea modelului

Baza modelului se șlefuiește într -o suprafață plană, perpendiculară pe axul de inserție a
bonturilor mobilizabile.
După finisarea și soclarea modelului următoarea etapă este de inserare a pinurilor în model.
S-a folosit metoda Pindex. Modelul se aplică cu baza pe stativul de înaintare al aparat ului
Zhermack Euclide (Italia) pentru crearea lăcașurilor pentru pinuri, se proiectează un fascicul
luminos, cu ajutorul căruia se realizează centrarea orificiului si ulterior a pinului. Adâncimea
de forare a lăcașurilor pentru pinuri poate fi ajustată cu ușurință.

21

Fig.5. C rearea lăcașurilor cu sistemul pindex Zhermack -Euclide (Italia)

Următoarea etapă este de inserar e manuală a pinurilor. S -au folosit pinuri Dowell.

Fig.6. P inuri Dowell

22

Fig.7. P inurile inserate în lăcașurile preparate

Pinuri le au fost solidarizate cu ceanoacrilat Pică tura (FENEDUR S.A, Montevideo,
Uruguay).
După etapa de inserare a pinurilor se trece la turnarea soclului. Modelul s -a izolat cu izolator
gips-gips Distrident -Plus (România). Pentru turnarea soclului s -a folos it gips clasa III de tip
Moldano (Heraeus Kulzer) -Germania. Odată uscat izolantul s -a poziționat modelul cu pini în
conformator de soclu și s -a turnat soclul. Proporția de pulbere apă a fost de 100g/30ml, care s –
a malaxat manual . Toată manopera s -a desfășu rat cu ajutorul măsuței vib ratoare. După priza
gipsului care a durat aproximativ 30 de minute s -a îndepărtat conformatorul.

Fig.8. I zolator gips -gips Distrident -Plus (România).

23

Fig.9. M odelul cu soclul în conformator

În continuare s -a trecut la pr epararea bonturilor. Cu ajutorul micromotorului Saeyang –
Marathon (Korea) s -au secționat bonturile cu un disc diamantat.

Fig.10. D isc pentru secționare și freze pentru prepararea bonturilor.

24
După secționarea bonturilor se realizează prepararea dirijat ă a dinților pentru fațete cu freze
speciale.
Se îndepărtează o grosime uniformă de 0,5 -0,7 mm. În treimea cervicală de pe suprafața
vestibulară, s -a șlefuit la o adâncime de aproximativ 0,3 mm cu prag în chanfrein.

Fig.11. P repararea dirijată

Fig12. M odelul de lucru

25
5.2 Realizarea machetelor de ceară

Se izolează bonturile cu izolator gips -ceară Distrident -Plus (România) .
Pe modelul cu bont uri mobilizabil e s-au realizat machetele de ceară pentru ambele fatete.
Cu ceara de presat Prod -mod VK S (al dente Dentalprodukte GmbH Horgenzell, Germania) s-
au modelat total fizion omic cei doi frontali superiori, folosind picurătorul electric și trusa P.K
Thomas.

Fig13. I zolator gips -ceară Distrident -Plus (România).

Fig.14. Ceara de presat Prod -mod V KS (al dente Dentalprodukte GmbH Horgenzell, Germani

26

Fig.15. Machetele de ceară

Fig.16. C eara depusă inciza l

27

Fig.17. M odelarea cu picurătorul Vident (Ungaria)

5.3 Ambalarea și dezambalarea

În această etapă tehnologică s -au atașat tije de ceară M orsa ( Germania ) cu grosimea de 2,5
mm, în zona vestíbulo -incizală a machetelor , acestea fiind scurtate la dimensiunea de 5mm
urmâ nd a fii fixate p e conul de turnare al ringului î n care s e ambalează.

Fig.18. A tașarea tijelor pe machete cu picurătorul e lectric

28

Fig.19. F ixarea machetelor pe conul de turnare.

Poziția piesei la turnare determină în mare măsură modul de formare, construcția rețelei de
turnare, valoarea adaosurilor de prelucrare și a adaosurilor tehnologice. Aceasta are o
influenț ă directă asupra calității viitoarei piese, cât și asupra cheltuielilor de producție.
IPS Sprue Guide ( Ivoclar Vivadent -Germania) este folosit pentru a verifica scurgerea
corectă a materialelor ce urmează a fi presate pe baza inelului de presare .

29

Fig.20. Verificarea cu IPS Sprue Guide ( Ivoclar Vivadent -Germania)

Sistemul de ambalare IPS e.max (Ivoclar Vivadent, Liechtenstein, Sch aan), este compus
din 3 piese ș i anume: un ring de silicon creat special pentru sistemele ceramicii presate, un
con ș i un capac. Ringul folosit pentru cele două fațete a fost de 100 g.

Fig.21. P regăt ire ring de silicon, con și capac

30

Fig.22. P oziționarea machetelor în ringul de silicon

Următoarea etapă este de pregătirea masei de ambalat. S -a folosit masa de ambalat Jp Vest
(JustPressables, Ayleshan, Uk). Proportie pentru 100g JP West este de 20 ml lichid Jp Vest și
10 ml apă, compoziția s -a malaxat la vacuum -malaxor timp de 1 minut și 30 de secunde.
Înainte de turnarea masei de ambalat, s -au pulverizat m achetele cu degresant pentru ceară
Wax -Lite (Bredent, Senden, Germania) . Prin pulverizare se facilitează umezirea u niformă a
machetelor, inbunataț iind propr ietațile de curgere ale masei de ambalat asigurâ nd o luc rare
protetica exactă.
Turmarea ma sei de amblat s -a facut pe masuț a vibratorare .

31

Fig.23. M asa de ambalat Jp Vest ( JustPressables, Ayleshan, Uk)

Fig 24. Vacuum -malaxor

32

Fig 25. Turnarea masei de ambalat

După procedeul de ambalare s -a lăsat să facă priză 45 de minute. După priza masei de
ambalat, s-a scos tiparul din ring prin indepărtarea conului și a capacului.
Tiparul s -a introdus în cuptorul pentru încălzire timp de o oră la temperatura de 850° C .

Fig.26. Introducerea tiparului în cuptor, utilizând clește special

33

Fig.27. T iparul introdus în cuptor

Pentru Presare se pregătește cuptorul de presare Programat EP 3000 -Ivoclar Vivadent
(Germania ) care este echipat cu calibrare automata a temperaturii, capul cuptorului detașabil,
și un afișaj grafic . Cuptorul trebuie sa fie legat la o sursa de electricitate . Asigură procesarea
optimă a ligourilor ceramice într -o calitate bună și consistentă . Programat EP 3000 este
echipat și cu un sistem de detectare a Crack (CDS), care detectează fisuri în materialul de
investiții și ta ie imediat forța de presă, în astfel de cazuri .
Pentru presare trebuie să inițializă m un program special, care este deja setat î n memoria
cuptorului .

34
S-a ales ingotul (pastila) HT ( High Translucency) -Ivoclar Vivadent (Germania) nuanța A3.
Ingotul es te policromatic alcătuit din disilicat de litiu (LS 2). Dato rită translucidităț ii lor mari
similare celei a smalț ului natural , le permite acestor restaurări să se adapteze perfect la
structura dintelui natural. Doar un singur ingot poate fii folosit pentru un tipar.
După ce tiparul a fost scos din cuptorul de încălzire, se introduce ingotul ceramic în conul
de presare , acesta este î mpins cu ajutorul plunger -ului adică tija de presare și se poziționează
în mijlocul incintei de presare a cuptorului Programa t EP 3000 -Ivoclar Vivadent (Germania ).
Temperatura de presare este de 900 C timp de 20 de minute.
Când cuptorul s -a deschis, tiparul a fost îndepărtat cu ajutorul cleștelui metalic lung ș i s-a
lăsat la răcit.

Fig.28. Inserarea pastilei HT ( High Translucency) -Ivoclar Vivadent (Germania)

Fig.29. I nserarea plunger -ului

35

Fig. 30. T iparul introdus în cuptor pentru presare

Fig.31. Programat EP 3000 -Ivoclar Vivadent (Germania )

36

Fig.32. Ingot HT ( High Translucency) -Ivoclar Vivadent (Germania)
Urmează etapa de dezambalare . Pe tipar se marchează cu creionul până unde a intrat
plunger -ul astfel pe acest marcaj tăiem tiparul. Ne dăm seama unde trebuie să marcăm după
dimensiunea plunger -ului. S-a secționat cu ajutorul unu i disc astfel rămân două jumătăți.
După secționare următoarea etapă este sablarea. Pentru sablare s -a folosit pulbere abrazivă pe
bază de o Al2O3 de 45µm .

Fig.33. Sablarea

37

Fig.34. F ațetele după sablare
După sablare s -au tăiat fațetele de pe tijă. T ăierea s -a făcut cu un disc diamantat.
5.4 Finalizarea restaurări
Următoarea etapă este de adaptare a restaurări. Pentru a evidenț ia contactele premature
dintre f ațetă ș i bont s-a folosit un ș prei de contact Okklean (DFS, Riedenburg, Germania) . S-
au poz iționat pe rând fațetele i -ar contactele premature au fost evidențiate pe suprafața fațe tei
și au fost îndepă rtate cu o freză globulară diamantată.
După a daptare fațetele și modelul au fost curățate cu stimărul Reverberi(Italia) .
O dată fațetele cur ățate și uscate s -a trecut la aplicarea ceramicii dentare. S -a folosit
ceramica de la Ips E.Max Ceram Ivoclar (Germania).
Lichidul Initial Moddeling (Ivoclar,Germania) s -a amestecat cu pulbere de ceramică Dentin
nuanța A3 și separat cu Transpa Incisal 2 până se obține o pastă. C u ajutorul unei pensule,
primul pas a fost aplicarea Dentin A3 dinspre treimea medie spre incizal . După ce s -a
stratificat cu dentină a urmat aplicarea Transpa Incisal 2 pe marginea incizală.
Fațetele au fost fixate pe suport ul de ardere a ceramicii î n cuptor .
Arderea ceramicii s -a făcut în cuptorul Programat EP 3000 -Ivoclar Vivadent (Germania ) la
temperatura de 750 C timp de 20 minute.

38
Când programului de ardere a ceramicii a fost finalizat , cuptorul s -a deschis automat ,
suportul cu fațetele s -a scos cu ajutorul unui clește și s -au lăsat la răcit.
Fațetele au fost finisate cu ajutorul frezelor speciale și pe urmă curățate cu stimărul
Reverberi(Italia) .
În următoarea etapă s -a aplicat glazura. Ips E.Max Ceram Glaz e Paste s -a amestecat cu
Mixing Liquid și cu ajutorul unei pensule subțiri s -a depus pe suprafața fațetelor. Arderea de
glazurare s -a făcut la 725C.
După ardere fațetele au fost scoase din cuptor și lăsate la răcit, ulterior poziționate pe model.

Fig.34. Transpa Incisal E.Max Ceram Ivoclar (Germania) Fig.35. Dentin A3 E.Max Ceram Ivoclar (Germania)

39

Fig.36. C eramica depusă cu ajutorul pensulei

Fig.37. C eramica depusă incizal

40

Fig.38. Ips E.Max Ceram Glaze Paste

Fig.39. A plicarea glazurii

41

Fig.40. Fațetele glazurate și fixate pe model

Fig.41. Restaurarea finalizată

42
8.Concluzii

În ultimii ani, fațetele ceramice au devenit o opțiune excelentă folosirea datorită evoluției
tehnicilor de realizare în cabinet și în laborator, apariția de mase cer amice cu propietăți mai
bune , refăcând estetica accidentată și datorită indicațiilor pe care le au în numeroase situații.
Fațetele ceramice sunt preferate de pacienți deoarece tehnica de realizare este minim
invazivă conservând țesuturile dure den tare și rezultatul obținut satis face dorința pacientului
pentru un zâmbet cât mai natural și estetic.
Durata de viată a fațetelor este de aproximativ 5 -10 ani, fragilitatea lor fiind majoră, nu
rezistă la fracturi și nu pot fi reparate.
Cera mica presată este accesibilă tuturor tehnicienilor, tehnologia de realizare este rapidă și
costul este mai redus. De asemena este biocompatibilă cu țesutul gingival și nu crează reacți
alergice. Conținutul său de cristale nano -fruoropatite oferă aspectul natural al dintelui.
Pastilele din ceramică presată sunt disponibile într -o gamă largă de nuanțe imitând cu
succes cromatica dintelui natural.

43
BIBLIOGRAFIE

1. Dorin Bratu,Robert Nussbaum ; Bazele clinice și tehnice ale protezării fixe .
2. Dorin Bratu,Mihai Fabricky ; Sisteme integral ceramice .
3. Florin Lăzărescu ; Estetică dentară .
4. Dorin Bratu, Anca Jivănescu, Florin Topală ; Noțiuni de estetică dento -facială .
5. Lavinia Ardele an,Laura -Cristina Rusu ; Materiale,instrumente și aparate în laboratorul de tehnică
dentară .
6. Dorin Borzea ; Ceramica în stomatologie .
7. Liliana Poroja n, Sorin Porojan, Florin Topală ; Procedee computerizate aplicate în teh nologia
protezelor dentare fixe .
8. http://www.esanatos.com/ghid -medical/stomatologie/Prepararea -dintilor -pentru -res94674.php
9. https://www.sorident.ro/fatete -dentare -ceramica -portelan.html
10. http://www.csid.ro/dentalhealth/un -zambet -frumos -cu-fatetele -ceramice -10387487/
11. http://www.csid.ro/dentalhealth/tratamentul -lunii-fatetele -no-prep-10165282/
12. http://www.infodentis.com/estetica -dentara/fatete -dentare.php
13. http://orto -dentist.ro/anomalii -dentare -de-forma -structura -si-de-marime/
14.http://medicinad entara.blogspot.ro/2013/03/discromiile -dentare.html
15. http://carillasdentalesweb.com/