UNIVERITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI [302970]

UNIVERITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREȘTI

FACULTATEA DE ÎMBUNĂTĂȚIRI FUNCIARE ȘI INGINERIA MEDIULUI

PROIECT DE DIPLOMĂ

‘’POLUAREA FACTORILOR DE MEDIU PRODUSĂ DE S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. IAȘI”

Coordonator Științific:

Prof.dr.

ANA VÎRSTA

Absolvent: [anonimizat] 1 DATE GENERALE…………………………………………………………….5

Capitolul 2 DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI………………………………………7

2.1 Localizare si topografie…………………………………………………………………

2.2 Geologie, hidrogeologie, clima…………………………………………………………

2.3 Calitatea aerului in zonă…………………………………………………………………

Capitolul 3 Descrierea obiectivului…………………………………………………………..

Generalităti

3.1.1 Spații tehnologice

3.1.2 Activitate de producție

3.1.3 Surse și poluanți generați

3.2 Utilități

3.2.1 Alimentare cu energie electrică

3.2.2 Alimentare cu gaz metan

Capitolul 4 Alimentarea cu apă

4.1 Alimentare cu apă și evacuarea apelor uzate

4.1.1 [anonimizat]

4.1.2 [anonimizat]

4.2 Utilizarea apei

4.2.1 [anonimizat].

4.2.2 [anonimizat].

4.3 Evacuarea apelor

4.3.1 [anonimizat]

4.3.2 [anonimizat]

4.4 Impact asupra resurselor de apă

4.4.1 Condiții inițiale

4.4.2 Surse de impact

4.5 Impact potențial

Capitolul 5 Impact asupra calității aerului

5.1 Condiții inițiale

5.1.1 Date meteo generale

5.1.2 Calitatea aerului în zonă

Capitolul 6 Impact asupra solului și subsolului

6.1 Condiții inițiale

6.1.1 Surse de impact

6.1.2 Impact potențial

6.1.3 Măsuri de reducere a impactului

Capitolul 7 Deșeuri

În perioada de construcție

7.2 În perioada de operare

Capitolul 8 Concluzii si recomandări

CAPITOLUL 1

DATE GENERALE

Denumirea unității: S.C. FONDAL INTERNAțIONAL S.R.L.

Adresa: [anonimizat]. Lețcani, jud. Iași, 707280, Iași

Profil de activitate: Actual, ocupatia are loc în 2 [anonimizat] A și B. Hala A este închiriată de la S.C. MARVIT INTERNATIONAL S.R.L., iar Hala B este închiriată de la S.C. ITAL SYSTEM PRODUCTION S.R.L.:

HALA A: în această hală se derulează urmatoarele activități: găurire, strunjire și frezare cu S = 600 mp, cu următoarele funcțiuni: zona producție – 500 mp; birouri – 50 mp; grup sanitar -20 mp; sală mese – 10 mp; vestiar – 10 mp; sală măsurări – 10 mp; Platforma betonată pentru acces de aprovizionare și depozitare deșeuri în suprafață de cca. 500mp;

HALA B: în aceasta hală se derulează activitatea de turnătorie de metale neferoase în scopul de a produce suporți cuve și lagăre pentru mașini de spălat; debavurarea/stanțarea excesului de material; prelucrări mecanice prin strunjire/așchiere; [anonimizat] S=2400 mp având următoarele sarcini: zona de fabricare – 1500mp; zona depozitare -300mp; atelier mecanic -30mp; atelier strungărie -20mp; birouri -200mp; grupuri sanitare – 150,0mp; sală mese -50mp; holuri -150mp.

Program de lucru în 3 schimburi,non-stop. Cuptoarele de topire se opresc sistematic (1 dată pe an) pentru revizii.

Numar de angajați: 270 salariați, din care 14 sector administrativ și 256 sector producție.

Amplasament: Actual, S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. își desfășoară activitatea pe suprafețe închiriate de la S.C. ITAL SYSTEM PRODUCTION S.R.L. și S.C. CENTEAL SYSTEM S.R.L./ S.C. MARVIT INTERNATIONAL S.R.L., în spațiu total de 18 000 mp, în loc. Lețcani, jud. Iași.

CAPITOLUL 2

DESCRIEREA AMPLASAMENTULUI

2.1 Localizare si topografie

În prezent, S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. își desfășoară activitatea pe spații arendate de la S.C. ITAL SYSTEM PRODUCTION S.R.L. și S.C. CENTEAL SYSTEM S.R.L./ S.C. MARVIT INTERNATIONAL S.R.L., în suprafață totală de 18 000mp, în loc. Lețcani, jud. Iași.

Proiectul este amplasat în sat Lețcani, com. Lețcani, jud. Iași, pe spațiul actual al S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. în zonă este anexat planul de încadrare. Amplasamentul este poziționat astfel:

Nord – calea ferată Tg. Frumos – Iași și teren pășune în proprietatea CL Lețcani.

Est – Albia Bahluiului Vechi – în prezent secată. Terenuri agricole cu diverși proprietari;

Sud – Albia Bahluiului Vechi – în prezent secată. Terenuri agricole cu diverși proprietari;

Vest – Drum DJ 248 B Lețcani –Cucuteni.

În apropierea amplasamentului se găsesc următoarele elemente:

În partea nordică calea ferată Tg. Frumos – Iași, și în partea vestică DJ248B Lețcani – Cucuteni.

În partea sudică S.C. ELKAS HOME S.R.L., la cca. 400m, cu obiectiv de activitate lucrări de construcții-montaj (execuție de armături pentru construcții: debitare și fasonare oțel beton, confecționare de carcase pentru piloți forați cu diametre și lungimi diferite, confecționare de carcase pentru grinzi de armare).

În partea de vest, la aproximativ 160 m de hala de producție, există 3 contrucții tehnologice ale firmei S.C. CONSTRUCTII FEROVIARE – Grup Colas S.A. Momentan nu sunt utilizate.

S.C. CARPAT BETON S.A. – în partea sud-vestică deține un depozit de betoane, la aproximativ 220 m de hala de producție.

ROSCI0265 Valea lui David – se găsește în partea de N a locației, la aproximativ 2.5 km depărtare. Activitatea nu are repercusiuni asupra stării de conservare a sitului.

Distanța minimă față de limita zonei locuite este de 350 m. Locuința cea mai apropiată față de hală este amplasată la 412 m.

Rețeaua stradală este reprezentată de Strada Principală 707280 Lețcani pe care se desfasoară o circulație intensă cu autovehicule de toate categoriile.

Sursele de poluare din zona de amplasament sunt fixe si mobile.Sursele fixe sunt reprezentate de sursele de emisie învecinate iar cele mobile de autovehicolele care circulă pe rețeaua stradală și în incinta societății.

Surse de zgomot:

În timpul de funcționare se poate emite zgomot din următoarele surse:

Funcționarea instalației de afânare a fluxurilor gazoase este dotată cu ventilatoare de mare capacitate (55 kW, respectiv 31000 mc/h pentru exhaustare și 22 kW – 8300 mc/h). Funcționarea ventilatoarelor și a altor piese în mișcare, produc zgomot. Potrivit cărții tehnice, norma de zgomot este de 85 dB(A) la 1 m distanță de sursă. Frecvența zgomotului scade logaritmic cu distanța, așadar la limita locației (la minim 50 m distanță), zgomotul este de maxim 42,7 dB(A).

Alte componente în mișcare. Având în vedere că toate echipamentele, utilajele și mașinile sunt localizate în interiorul halei de producție, zgomotul produs de acestea este redus de pereții halei și nu este considerat un factor de stres pentru locațiile învecinate.

Manipulări – încărcarea, descărcarea materiilor prime și a materialelor se face cu motostivuitoare. Aceste operațiuni pot produce zgomot, fără să treacă de limita de 65 dB(A) la limita amplasamentului.

Circulația de pe carosabil. Furnizarea cu materii prime și transportul produselor finite se face cu trenuri de capacitate mare. în timpul rulării ele produc zgomot. Indicele zgomotului se plasează la maxim 65 dB(A) la limita amplasamentului.

Calculul zgomotului s-a realizat astfel:

Indicatorul de presiune acustică echivalentă se calculează pentru o presiune constantă L ce acționează pe o durată de timp t după următoarea formulă: LAeq = LA + 10log(t/Tr)

Amortizare datorită propagării geometrice se calculează cu formula: Adiv = 10*log(2πr²)

Nivelul de presiune acustică pentru o sursă, LWA, se calculează cu formula: LWA,ref = LAeq,ref + 10 x log 4 π (l2 + h2) – 6 dB, unde: l = distanța de la baza sursei la punctul de calcul al zgomotului; h = înălțimea sursei de la sol; 6 dB este corecție dată de reflexia solului; LWA este cunoscut – în cazul analizat este 85 dB(A) pentru exhaustoare.

Determinarea nivelului de presiune acustică la o distanță „l” față de baza sursei se face cu formula: LpA = LWA,ref – 10 x log (l2 + h2) – 8 dB – Δ La, unde: 8 dB este corecția totală dată de amortizarea sunetului la propagarea pe sol: – 10 x log 4π+3 =- 8; Δ La este absorbția atmosferică: Δ La = αa√(l2 + h2)unde: l este distanța de la baza sursei la punctul de calcul; αa este coeficientul de atenuare = 0.005 dB/m;

Pentru mai multe surse, se utilizează următoarea formulă pentru calcului presiunii acustice totale într-un anumit punct: Ltotal = 10 x log (10Lp1/10 + 10Lp2/10 + ….), unde: Lp1, Lp2 reprezintă presiunile acustice pentru fiecare sursă în parte în punctul respectiv.

Luând în considerare formulele de mai sus, calculul zgomotului la anumite distanțe față de surse s-a făcut cu formula: LpA = LWA,ref – 10 x log (l2 + h2) – 8 dB – αa√ (l2 + h2);

S-au luat în vedere cele două surse principale – ventilatoarele instalației de filtrare a gazelor. Receptorii potențiali sunt reprezentați de zona de intravilan a loc. Lețcani, poziționată la min. 350 m distanță față de surse.

După folosirea formulelor de mai sus, zgomotul socotit la nivelul receptorilor a fost de 22.9 dB(A). Limita de 65 dB(A) față de sursă, a fost atinsă la maxim 15 m . La limita amplasamentului, la aproximativ 50 m față de sursă, zgomotul calculat (din cele 2 surse) a fost de 42.7 dB(A).

Cerințe BAT pentru diminuarea sunetului produs de instalație: BAT reprezintă identificarea surselor mari de zgomot și a receptorilor potențiali din comunitatea locală. BAT desemnează atenuarea zgomotului acolo unde impactul va fi unul considerabil prin stabilirea unor masuri corespunzătoare de control:

exploatarea corespunzatoare a instalației prin:

ermetizarea ușilor halei;

o bună gestionare a perioadei în care se face livrarea, inclusive diminuarea transporturilor de marfă;

examinarea periodică a ventilatoarelor.

Micșorarea sunetului se poate realiza prin măsuri tehnice de control al zgomotului, atunci când este util, cum ar fi instalarea amortizoarelor de zgomot la ventilatoarele mari, utilizarea închiderilor acustice, atunci când este posibil. În această situație nu este cazul.

Nivelul de zgomot exterior instalației este diminuat prin asamblarea utilajelor în hale și prin desfașurarea livrărilor în timpul zilei.Funcționarea instalației nu influențează populația care locuiește în această zonă .

Poluanții emiși în atmosferă de sursele fixe sunt: deșeuri metalice, deșeuri petroliere (uleiuri uzate, emulsii).

Operatorii autorizați ajută la eliminarea acestor deșeuri.

Deșeuri de ambalaje.

Atât mașinile, cat și echipamentele și utilajele noi, asamblate prin proiect sunt recepționate în ambalaje de plastic, carton, lemn, metal. și de această dată operatorii autorizați se ocupă de eliminarea ambalajelor care, ulterior devin deșeu fiind colectate în containere metalice.

2.2 Geologie, hidrologie, clima

Geneza si litologie

S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. este situată în partea centrală a județului Iași, la aproximativ 17 km de municipiul Iași.

Se învecinează cu următoarele teritorii comunale:

– la Nord, comunele Românești și Rediu;

– la Est, comuna Miroslava;

– la Sud, comuna Horlești;

– la Vest, comuna Dumești;

Ca și aspect geologic, S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L aparține unității geostructurale Platforma Moldovenească.

Caracteristicile morfostructurale ale Platformei Moldovenești sunt date de tectonică, transgresiunile și regresiunile marine, interacțiunea dintre factorii interni și externi, ascensiunea subaeriană din Erele Pliocen și Cuaternar.

Platforma Moldovenească este o regiune rigidă, consolidată ca uscat începând din Proterozoic. Tectono – structural este formată din două structuri litostratigrafice majore și anume:

– fundamentul cristalin;

– cuvertura sedimentară, dispusă discordant peste fundament.

Substratul geologic este alcatuit din argile, marne și nisipuri de vârstă sarmațiană medie, peste care se formează depozite aluvionare de șes și de terasă, reprezentate prin nisipuri, pietrișuri, argile nisipoase și luturi loessoide de vârstă cuaternară.

Din punct de vedere geomorfologic zona studiată se situează în:

unitatea Podișul Moldovei;

subunitatea Câmpia Moldovei

șesul Bahluiului;

Relieful se caracterizează prin interfluvii largi, cu platouri întinse și versanți cu diferite grade de înclinare.

Structura versanților este în mod obișnuit convexă, cu pante mari către bază, dar se întâlnesc și versanți concavi drepți și crenați, mai ales la cei afectați de alunecări. Versantul drept vecin luncii se caracterizează prin pante mari 30-40% și lungimi până la 400m, iar versantul stâng are pante de numai 10-15%, dar lungimi de peste 1000m.

Panta medie a versanților este de 14,5%.

Teritoriul administrativ prezintă două zone: zona de luncă și zona de terasă.

Relieful cuprinde coline de dimeniuni mici, dintre acestea cele mai înalte nu depășesc 150 – 200 metri și dealuri aparținând Coastei Iașilor.

Dealurile din această zonă sunt: Dealul Holm, Dealul Rușilor, Dealul Barboși, Dealul Horlești, Dealul Voinești și Dealul Domnița.

Colinele (terase) reprezintă cuverturi de luturi, nisipuri și prundișuri ordonate pe un strat argilos.

Terasele cu cea mai mare importanță sunt: Terasa Bisericii, Terasa Casa Apei și Terasa Barbeni.

Terenurile localizate în lunca Bahluiului și văile largi sunt alcătuite din soluri aluvionare și aluvio-coluviale cu texturi fine; acestea sunt bogate în săruri minerale între 0,8-2 mg/l.Din acest motiv majoritate prezintă agresivitate pentru betoanele de tip A și B, din cauza marnelor salifere la baza cărora se găsesc.

In mod obișnuit pânza freatică este la 1,5-2,5 m. Acest nivel variază în funcție de precipitații și nivelul cursurilor de apă.

Evolutia paleogeografică

Datorită poziției geografică și a resurselor naturale bogate a fost favorizată prezența grupurilor umane încă din Paleolitic. Așadar, pe teritoriul comunei au fost descoperite următoarele situri arheologice:

Situl arheologic de la Lețcani

Amplasat în vatra satului, la 100 m  de biserică, pe terasa inferioară a Bahluiului. În această zonă au fost descoperite artefacte din ceramică ornamentate cu capete de note muzicale, apartinând culturilor Cris și un fragment de brăzdar din corn de cerb.Situl arheologic de la Cogeasca, punct ‘Moara’ (‘Dealul Rușilor’)
la 1,5 km E de comună , pe panta unei grote cu deschidere mare spre vechiul iaz Cogeasca, asezare cu ceramică nouă cu elemente de tradiție Costisa, Hallstatt, La Tène II, sec. IV si V e.n., sec. X-XI, XI-XII si XVII-XVIII. S-a găsit si un topor mic din silex de culoare alb-vinetie cu tăișul convex.

Hidrgeologie

Apele de suprafață

Ca și amplasare hidrografică, teritoriul comunei face parte din bazinul hidrografic al râului Bahlui.

Rețeua hidrografică din teritoriu este alcatuită din râul Bahlui și afluienții principali pâraiele Bogonos, Cucuteni, Cogeasca, Voinești, Ileana, Pârâul Mare.

Regimul hidrologic variază în funcție de debite și nivele. Acestea cresc în perioada anotimpurilor primăvara și vara generând local inundații și exces de umiditate în șesuri.

Totalul râurilor de pe teritoriul comunei Lețcani, măsoară o lungime de 21.353 km iar perimetrul total al lacurilor este de 12.31 km.

Lacurile situate în comună sunt:

Bogonos II, situat în bazinul: Bogonos Tip: Amenajare piscicolă.

Lețcani, situat în bazinul: Roșior Tip: Amenajare piscicolă.

Iazurile Bogonos și Lețcani au o suprafață totală de 24ha și se află în proprietatea Consiliului Local.

Coasta Morii situat în bazinul: Roșior Tip: Amenajare piscicolă cu suprafața de 6 ha.

Lacul de acumulare Cucuteni –Cogeasca situat pe pârâul Osanzana, cu o suprafață de 113 ha.

Apele subterane

În pânza freatică a Comunei Lețcani se găsesc numeroase rezerve de apă subterane, care nu se află peste tot la aceeași adâncime. Asezarea acestora depinde de depozitele sedimentare, ce au adâncimi cuprinse intre 0,5- 20 m. Astfel, pe cumpene și platouri se află la 10-20 m, pe versanții neafectați de alunecări la 5-15m, pe versanții cu alunecări la 2-4 m, pe alocuri apărând la zi sub formă de izvoare la baza pantelor.

Pe văi apa freatică se află în general la 0,5-2 m, la nivelul terenului, în perioadele ploioase apa stagnând pe suprafață ca urmare a unui drenaj intern și extern defectuos. Pe văile colmatate apa se află la peste 2 m adâncime.

Clima

Clima este temperat-continentală cu diferențe minore determinate de altitudine, circulația atmosferică, formele și fragmentarea reliefului. Iernile sunt friguroase și umede, iar verile călduroase.

Regimul termic

Temperatura medie anuală măsurată de meteorologi este de +9,5⁰C. În general temperatura medie a lunii celei mai calde este +21,3⁰C (iulie), iar temperatura medie lunară cea mai scăzută este – 3,6⁰C (decembrie). Cea mai mare temperatură înregistrată vreodată a fost de +38,2⁰C, iar temperatura cea mai mică înregistrată vreodată a fost de -33,2⁰C, rezultând o valoare a amplitudinii termice absolute de 71,4⁰C. Numărul zilelor de vară cu temperaturi de peste 25⁰C depășește cifra de 90, iar numărul zilelor tropicale cu temperaturi ce depășesc 30⁰C este de aproximativ 30. Numarul zilelor cu îngheț este de 123,6 zile.

Regimul pluviometru

Precipitațiile atmosferice au media anuală de 540,2 mm/an. în luna ianuarie se înregistrează cea mai mică cantitate de precipitații (19,6 mm), iar maximul în luna iunie (78,8 mm). Maxima înregistrată în 24 de ore a fost de 95,6 mm, la data de 29.07.1991. Zăpada cade începând cu prima jumătate a lunii noiembrie și se depune 60 și 80 zile. Prima ninsoare cade între 20 noiembrie și 1 decembrie.

Regimul vânturilor

Vânturile au o viteză medie anuală de 2.7 m/s, direcția dominantă Est, viteza medie maximă 13 m/s și viteza maximă la rafală 20 m/s.

Regimul vânturilor

Direcția vânturilor dominante este influentată de relief.

Comuna fiind situată în partea de nord-est a tării, la est de aria montană a Carpaților, aceasta nu este influentată de masele de aer ce vin dinspre Oceanul Atlantic și Marea Mediterana, în schimb este influențată de masele de aer dinspre estul continentului, având ca și consecință creșterea gradului de ariditate al climei.

2.3 Calitatea aerului în zonă

Calitatea aerului din această zonă nu a fost monitorizată. Astfel, nu sunt disponibile informații oficiale privind calitatea aerului în zona analizată. Se face o apreciere a calității aerului, în baza analizei surselor majore de emisie din zonă și a observațiilor directe din teren.

Conform Ordinului nr. 346 din 12/03/2007 – ÎNCADRAREA localităților din cadrul Regiunii 1 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002, comuna Lețcani se încadrează la următoarele liste:

LISTA 3 – Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită.

SUBLISTA 3.1. – Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta și pragul superior de evaluare -3.1.3. Pentru pulberi în suspensie PM10.

SUBLISTA 3.2. Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare; 3.2.1. Pentru dioxidul de sulf (SO2).

SUBLISTA 3.3. – Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depășesc pragul inferior de evaluare; 3.3.2. Pentru dioxidul de azot și oxizi de azot (NO2/NO(x)); 3.3.3. Pentru Plumb (Pb); 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO); 3.3.5. Pentru benzen (C6H6).

Având în vedere datele de mai sus, în comuna Lețcani există premize pentru obținerea pragului superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10). Conform modelărilor dispersiei poluanților, nu se admit condiții de depășire a concentrației maxim permise pentru nici un poluant relevant.

Pe scară largă, calitatea aerului în zona proiectului este influențată de sursele de poluare din mun. Iași și din regiunea N-E. Zona proiectului este situată la distanțe mari față de factorii majori de poluare a aerului (>15 km față de mun. Iași). Conform distanței majore față de sursa de poluare acestea au impact scăzut fată de calitatea aerului din zonă.

La scară redusă, sursele locale care afectează calitatea aerului sunt:

Agricultura si zootehnia prin emisii de praf, pulberi, gaze de ardere, gaze metabolice;

Traficul rutier pe drumurile naționale, județene și comunale prin emisii de pulberi, gaze de ardere; Încălzire – emisii de gaze de ardere;

Incendii din zonă;

Activități industriale: praf, gaze de ardere;

Procese de fermentație naturală – emisii de gaze de fermentație.

Traficul pe drumurile publice – mai ales traficul pe DN 28 / E 583.

CAPITOLUL 3

DESCRIEREA OBIECTIVULUI

3.1 Generalităti

3.1.1 Spații tehnologice

Activitatea desfășurată în hala A, care cuprinde o suprafață de 600mp, se vor recola deoarece hala este închiriată și nu va mai fi utilizată în asigurarea producției.

Compartimentarea spațiilor de producție se realizează în funcție de planul de flux tehnologic, plan care cuprinde mai multe zone de birouri ,cât și de producție, de prelucrare și topire a aluminiului, ambalare, depozitare și încarcare a produselor finite, fiecare având o suprafață cuprinsă între 188mp și 1950 mp.

Poziționarea spațiilor destinate producției este:

Suprafața utilă producției – 7833 mp;

Suprafața utilă anexei – 344 mp;

Suprafața utilă birouri – 836 mp;

Indicatorii fizico-spațiali sunt:

Arie teren – 1800 mp;

Arie construită – 8798 mp (spații existente – hala B + spații noi);

Aria construită în lucru – 9442 mp;

Aria utilă – 9280 mp;

Aria circulației pentru pietoni și autovehicule – 6662 mp;

Aria spații verzi – 2540 mp.

În plus, se organizează în vederea zonei de topire aluminiu, o zonă tampon depozitând materia primă secundară (deșeuri de aluminiu) .Acesta este un proces preliminar care are loc înaintea introducerii în cuptor, în suprafață de 54 mp. Locul unde se depozitează materia este betonată și invelită.

3.1.2 Activitate de producție

În acest moment activitățile care au loc în S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. sunt în baza autorizației de mediu nr. 171/01.09.2011 revizuită în 14.03.2014):

Codul autorizat 2454 (rev. 1: 2754) – Turnarea altor metale neferoase;

Codul autorizat 2550 (rev. 1: 2840) – Fabricarea produselor metalice obținute prin deformare plastică;

Codul autorizat 2562 (rev. 1: 2852) – Operațiuni de mecanică generală;

Codul autorizat 2829 (rev. 1: 2924) – Fabricarea altor mașini și utilaje de utilizare generală n.c.a.

Codul autorizat 2453 (rev. 1: 2753) – Turnarea metalelor neferoase;

Scopul proiectului își menține activitatea zilnică și după punerea în aplicare a proiectului. În adaos, se vor desfășura activitațile urmatoare:

Codul 3811 (rev. 1: 9002) – Colectarea deșeurilor nepericuloase (aluminiu);

Codul 3832 (rev. 1: 3710; 3720) – Recuperarea materialelor reciclabile sortate (aluminiu).

Activitățile recente propuse constau în preluarea (achiziționarea) de resturi de aluminiu de la producători de deșeuri permise (min. 95% puritate), mutarea acestora pe amplasament, depozitarea pe o perioadă scurtă de timp pe platformă betonată, în spațiu învelit, separare și pregătire, folosire în cuptorul de topire ca materie primă secundară langă lingourile de aluminiu (min. 99% puritate).

Obiectivul activităților desfășurate se bazează în fabricarea de piese pentru mașini de spălat:

suporți de cuvă;

fulii de angrenare;

suporți de rulmenți;

axe din oțel pentru suporți de cuvă;

bucșe din bronz.

Munca prestată are la bază următoarele servicii:

aprovizionarea cu materii prime (lingouri de aluminiu, deșeuri din aluminiu, bare de oțel, bare de bronz);

recepția materiilor prime;

contopirea lingourilor de aluminiu în cuptor;

tranformări mecanice pentru obținerea axelor și a bucșelor;

îmbinarea axelor în matriță;

turnarea pieselor de aluminiu în matrițe;

debavurarea (ștanțarea) pieselor turnate;

prelucrări ulterioare ale pieselor turnate (strunjire, găurire, filetare, bucșare);

controlul calitativ al produselor finite;

3.1.3 Surse și poluanți generați

Surse de poluanți în atmosferă:

Cuptor contopire aluminiu tip HT 380 – 3000 (1 buc.)

Cuptor basculant cu grafit (menținere) T800R (2 buc.)

Cuptor fix cu grafit (menținere) T800 (8 buc.) + alte 10 cuptoare (menținere).

Toate cuptoarele funcționează cu CH4. Emanațiile arse nu au contact direct cu Al topit. Acestea sunt transportate prin instalația de filtrare cu ajutorul instalației din inox cu DN370 și DN500, direct din cuptor. Gazele arse trec prin mai multe etape: schimbătorul de căldură gaze / H20, reactor, ciclon orizontal și ventilator booster, după care sunt tranferate într-un filtru cu saci. Gazele rezultate din arderea CH4 pot conține: CO, NOx și pulberi.

Locul unde se încarcă cuptorul și zonele de evacuare a funinginii și de încărcare cu NaCl sunt prevăzute cu hote de aspirație cu scopul de filtrare a aerosolilor și gazelelor formate din procesul de topire a Al. Gazele preluate pot conține Al2O3, hidrocarburi nearse și alte pulberi. Pe traiectul gazelor sunt: reactor uscat, ciclon orizontal și ventilator booster, după care sunt inserate în filtrul cu saci.

Gazele purificate sunt eliminate printr-un coș metalic cu următoarele caracteristici: Debit proiectat: 31000 mc/h; Viteză de eliminare gaze: <16.7 m/s; Concentrația în pulberi la eliminare: maxim 10 mg/Nmc; Dimensiuni: Ø 810 mm; H = 16 m de la sol. Coordonatele STEREO70 ale sursei de emisie sunt: X: 683398.63; Y: 634796.09.

Sursele de emisie identificate în zona de lucru sunt: Centrala termică de rezervă, anexată instalatiei de recuperare a energiei din gazele arse. Aceasta are o putere de 750 kWt și merge pe CH4. Gazele arse (CO, NOx, pulberi) sunt împinse forțat printr-un sistem ce măsoară 350mm și înălțimea de 10 m de la pământ;

Emisii difuze – sistemul de ventilație naturală al secției topitorie. Hala conține trape montate în tavan. Hotele de aspirație anexate instalației de captare și epurare gaze, au rol de împrospătarea aerului din hală cu o frecvență de 1.84 cicluri per oră. Datorită acestor hote, emisiile difuze (în afara halei) sunt foarte scazute.

Instalații pentru reținerea și dispersia poluanților în atmosferă.

Emisiile cuptoarelor de topire și menținere sunt epurate printr-un sistem complex de aspirație / epurare a fluxurilor gazoase. Are un debit de filtrare de 31000 mc/h și are rol în evacuarea gazelor filtrate cu o concentrație în pulberi, mai mică de 10 mg/Nmc. Este compus din:

Hotă de aspirație în zona de încărcare a cuptorului, 4500 x 4700 mm;

Hotă de aspirație în zona de evacuare a zgurii și a încărcării cu sare, 2800 x 3500 mm.

Set de tubulaturi de aspirație direct din cuptor;

Set de tubulaturi de aspirație conectat la cele 2 hote;

Set de clapete de izolare (excludere) a liniilor de aspirație;

Ciclon orizontal parascântei legat în serie cu sistemul de evacuare a pulberilor; o Sistem de neutralizare / absorbție a gazelor acide și a hidrocarburilor nearse, compus din: Reactor uscat de contact prin injecție de var cu 2 zone de contact;

Sistem de injecție de var; o pâlnie de stocare var;

Filtru cu saci cu autocurățire tip Pulse – Jet cu saci model AFIS N 349 – 27 – 30. Conține 297 saci filtranți Ø125 x 3000 mm, realizați din țesătură Homopolimer Acrilic tratată cu repelent de ulei și apă, densitatea 600 g/mp;

Ventilator (booster) pe linia de aspirație de la cuptor, montat în amonte de filtrul cu saci, 22 kW, 8300 mc/h;

Ventilator (exhaustor) principal, montat în aval de filtrul cu saci, 55 kW, 31000 mc/h;

Coș de evacuare metalic (piese cu flanșă din CORTEN, Debit proiectat: 31000 mc/h, viteză de evacuare gaze: <16.7 m/s; Concentrația în pulberi la evacuare: maxim 10 mg/Nmc; Dimensiuni: Ø 810 mm; H = 16 m de la sol.

Tabel 1: Surse de emisie

3.2 Utilități

3.2.1 Alimentare cu energie electrică

Energia electrică este alimentată de furnizorul E.ON Moldova Furnizare SA Bacău, în baza contractului nr. 8000830-1 din 17.03.2009 încheiat cu SC EURAS COMPANY SRL. Utilizarea energiei electrice de către Fondal se face urmând traseul administrativ: furnizor E.ON Moldova: utilizator primar EURAS COMPANY ; utilizator intermediar ITAL SYSTEMS PRODUCTIONS; utilizator final FONDAL INTERNATIONAL, în baza contractelor de închiriere / subînchiriere existente.

În anul 2015, în situația actuală, s-au consumat 497 MWh în ianuarie, 492 MWh în Februarie, 486 MWh în martie și 560 MWh în aprilie.

În situația creșterii producției cu aprox. 38%, se estimează că și consumul de energie electrică va crește până la o valoare medie de 700 MWh pe lună (sau 8400 MWh pe an).

3.2.2 Alimentare cu gaz metan

Gazul metan este asigurat în baza Contractului de furnizare gaze naturale nr. 237409/28.11.2014 încheiat cu E.ON Energie România SA.

În anul 2015, , s-au folosit 1088 MWh în ianuarie, 1054 MWh în februarie, 1044 MWh în martie și 1148 MWh în aprilie (în medie 1050 MWh/lună sau 105000 mc/lună). Gazul metan este folosit la cuptoare. Se lucrează la un proiect cu scopul eficientizării fluxului de producție și a renunțării la cuptoarele de topire de capacitate mică pentru reducerea consumului de CH4. Consumul estimat de gaz metan după implementarea proiectului este de 100000 mc/lună sau 1200000 mc/an.

CAPITOLUL 4

ALIMENTAREA CU APA

4.1 Alimentare cu apă și evacuarea apelor uzate

Reglementarea gospodăririi apelor pe amplasament:

În momentul de fată, activitatea desfășurată de S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. se face în baza Autorizației de gospodărire a apelor nr. 154/16.07.2015.

Se dorește implementarea unui proiect denumit „Modernizare, extindere și relocare activitate Fondal International – linie de producție”, având ca scop construirea unei rețele noi de canalizare de ape pluviale, separatoare de hidrocarburi, stație de pompare ape uzate menajere în incinta proprietății”. Pentru extinderea sistemului de gestiune a apelor a fost obținut Avizul de gospodărire a apelor nr. 65/15.06.2015.

4.1 Alimentare cu apă și evacuarea apelor uzate

4.1.1 Alimentarea cu apă – situația actuală

Conform contractului de furnizare și prestare a serviciului de alimentare cu apă și canalizare cu nr. U 674/01.02.2011, încheiat cu SC APAVITAL SA din lași, obiectivul industrial face legătura la sistemul centralizat de distributie a apei potabile din comuna Lețcani.

Pentru contorizarea volumelor de apă preluate de la rețeaua comunală, un apometru de tip FLODIS a fost instalat, fiind amplasat chiar în căminul de racord,la limita proprietății.

Conductele rețelei de distribuție de la conducta principală Dn32 mm, realizat la sistemul de alimentare cu apă al localității Lețcani, sunt alcătuite din țevi PEHD Dn75 mm, cu lungime de 158 m, ele asigurând fluxul de apă necesar grupurilor sanitare pe care angajații le folosesc.

Apa este utilizată în scopul producerii emulsiilor lubrifiante și pentru răcirea utilajelor folosite prelucrărilor mecanice, apa este utilizată de mai multe ori, iar atunci când se înregistrează scăderea presiunii se completează circuitul de răcire.

Cantitățile de apă preluate din rețeaua S.C. APAVITAL S.A au ca scop secundar utilizarea acestora în cazuri de urgență (incendiu) . În momentul de față nu există hidranți de incendiu, deoarece nu au fost ceruți de unitatea specializată ISU.

Volumele și debitele de apă aparținând rețelei S.C. APAVITAL S.A. lași sunt:

debit zilnic maxim: Qzi max = 26,20 mc/zi; o debit zilnic mediu: Qzi med.= 31,55 mc/zi; o volum mediu anual: Van= 7660 mc.

Apa prelevată din rețea este folosită pentru :

Potabil și igienico – sanitar, pentru uzul salariaților;

Tehnologic –pentru pregătirea emulsiilor lubrifiante și completarea instalațiilor de răcire.

Cerința de apă este:

Pentru utilizarea de zi cu zi: Q zi med. = 17.82 mc/zi; Q zi max: = 23.17 mc/zi;

Pentru consum tehnologic: Q zi med. = 8.38 mc/zi.

4.1.2 Alimentarea cu apă – situația propusă prin proiect

Vor rămâne stabile instalațiile și dotările actuale pentru alimentare cu apă, precum și contractul de furnizare a apei potabile. Halele construite recent vor beneficia de rețele pentru distribuția apei potabile care alimentează grupurile sanitare, vestiarele și instalațiile de climatizare sau preparare emulsii.

Deoarece se mărește capacitatea de producție cu aprox. 38%, se presupune că și debitele de apă preluate din rețeaua stradală se vor mări cu aprox. 38%.

Volumele și debitele de apă prelevate din rețeaua APAVITAL vor fi:

debit zilnic maxim: Qzi max = 36.16 mc/zi; o debit zilnic mediu: Qzi med.= 43.54 mc/zi; o volum mediu anual: Van= 10570 mc.

În acest fel, cerința de apă după implementarea proiectului va fi:

Pentru consum menajer: Q zi med. = 24.6 mc/zi; Q zi max: = 31.97 mc/zi; o Pentru consum tehnologic: Q zi med. = 11.56 mc/zi.

4.2.1 Utilizarea apei – situația actuală.

Apa potabilă este utilizată pentru consum igienico-sanitar, pentru pregătirea emulsiilor și la răcirea instalațiilor. Apa se consumă în medie aproximativ 740 mc lunar, adică 30,32 mc/zi. Cel mai mare conum a fost 36,64 mc/zi.

Apa pentru uz tehnologic este utilizată pentru răcirea mașinilor de turnare sub presiune, astfel:

răcire pistoane;

răcire la circuitul hidraulic

răcire matrițe;

Apa tehnologică de la răcirea matrițelor și a pistoanelor urmează calea a două chillere legate în paralel, după care este reutilizată. Apa de la răcirea circuitului hidraulic trece printr-un recipient de răcire, apoi este refolosită. La scăderea presiunii pe oricare din circuitele de răcire, se completează cu cantitatea de apa necesară.

4.2.2Utilizarea apei – situația propusă.

Apa urmează sa fie folosită în aceleași moduri ca și în prezent. Diferența constă în răcirea apelor prin utilizarea unei instalații de recuperare a căldurii de la cuptorul de topire. Instalațiile actuale de răcire vor fi păstrare ca alternativă de siguranță.

4.3 Evacuarea apelor

4.3.1 Evacuarea apelor uzate – situație actuală (conform autorizației de gospodărire a apelor)

Apele uzate menajere de la hala existentă (A – închiriată de la MARVIT INTERNATIONAL) sunt date afară printr-o rețea de conducte cu lungimea totală de 23 m, către două bazine vidanjabile, din care unul are volumul de 2000 litri, respective 3000 litri, amplasate în vecinătatea clădirii (în spațiul verde).

Apele pluviale (Qpl = 17,56 l/s) de pe acoperișul din tablă al halei existente (A), convențional curate, se scurg pe platforma betonată folosită circulației pietonale, de aici fiind conduse către rigola perimetrală și către spațiul verde.

Din procesele tehnologice desfășurate în hala existentă (B) nu rezulta ape uzate tehnologice, apele uzate rezultate de la obiectivul industrial având doar caracter fecaloid – menajer, acestea fiind preluate de o rețea de canalizare proprie (Lt=95 m), formată din:

conducte PVC cu Dn110 mm – pentru preluarea apelor rezultate de la wc-uri;

conducte PVC cu Dn75 mm – pentru colectarea apelor rezultate de la chiuvete.

Apele reziduale astfel colectate sunt evacuate într-un bazin etanș subteran, având capacitatea totală de 60 mc (Vu=54 mc), de unde sunt preluate prin vidanjare periodică de către PĂDURARU V. ION ÎNTREPRINDERE INDIVIDUALĂ, în baza Contractului de prestări servicii de vidanjare nr. 160 din 01.08.2011.

Volumele și debitele de ape uzate menajere evacuate au următoarele valori:

Q uz. zi med. = 17,82 mc/zi; Q uz. zi max. = 23,17 mc/zi, o V uz. anual mediu = 5346 mc.

Apele pluviale colectate de pe jumătatea nordică a acoperișului halei B (Qpl = 18,09 l/s) ajung direct pe sol, iar cele de pe jumătatea sudică (Qpl = 19,89 l/s), împreună cu cele de pe platformele betonate (Qpl = 147,42 l/s) sunt conduse către rigola existentă și de aici evacuate printr-o conductă PVC Dn 315 mm către canalul colector din exteriorul incintei (o veche meandră a râului Bahlui).

4.3.2 Evacuarea apelor uzate – situație propusă

Prin mărirea capacităților de producție, S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. își propune și mărirea capacităților rețelelor de canalizare menajeră și pluvială.

Se propun următoarele obiective pentru colectarea apelor pluviale:

Colectarea apelor de ploaie de pe amplasament se va face astfel:

prin jgheaburi și burlane dispuse pe acoperișurile clădirilor construite recent; apa colectată cu ajutorul burlanelor va fi ghidată prin conducte PVC, cu Dn315 mm spre canalul colector situat în afara proprietății.

realizarea unei rigole echipată cu grătar metalic în zona dintre clădirile existente, pentru evacuarea apei de pe platforma betonată pietonală existentă în fața obiectivelor existente și apele pluviale de pe acoperișuri.

realizarea unei rigole dispuse pe toată partea sudică a amplasamentului, ce colectează apa pluviala din zona platformei asfaltate cu S= 4690 mp.

Instalarea a 3 separatoare de produse petroliere, ce vor deversa apele preepurate în colectorul marginal situat în exteriorul incintei pe partea sudică, prin conducte de PVC- KG, Dn200-300 mm.

Separatoarele sunt bicompartimentate, un compartiment cu rol de reținere a hidrocarburilor dotat cu filtru coalescent și celalalt folosit ca și decantor pentru materiile grosiere. Separatoarele de hidrocarburi au fost dimensionate corespunzător debitelor pluviale căzute pe suprafața bazinului de colectare aferent;

Capacitățile separatoarelor sunt:

SPP1: Q = 65 l/s;

SPP2: Q = 30 l/s;

SPP3: Q = 30 l/s

Lucrările propuse pentru canalizarea apelor uzate menajere sunt:

Soluția de canalizare a apelor uzate menajere este de colectare a acestora în bazine etanșe, iar din ultimul cămin, cu ajutorul stației de pompare SPAU 0, apele uzate vor fi evacuate în stația de epurare a localității Lețcani, beneficiarul deținând la această fază un Aviz de principiu eliberat de către deținătorul stației de epurare Lețcani, S.C. APA VITAL S.A.

Apele uzate rezultate de la grupurile sanitare amplasate în hala existentă —obiect 2 (sau B), sunt preluate printr-o rețea de canalizare internă, formată din conducte PVC, Dn 110, L= 95 m și stocate într-un bazin existent cu V= 54 mc utili, care va fi echipat cu o electropompă pentru ape uzate menajere, înființând stația de pompare SPAU 2, prin intermediul căreia apele uzate vor fi trimise către SPAU 0. Diametrul conductei de refulare va fi de 63 mm.

Clădirea existentă — denumită obiect 1 (sau A) este deservită de 2 bazine vidanjabile de 2 mc, respectiv 3 mc, ce stochează apele uzate menajere, care vor fi preluate cu vidanja și descărcate în stația de pompare SPAU 0 proiectată.

Pentru constructia de la intrare se va face un bazin vidanjabil cu V= 2 mc ce va avea ca scop folosirea pentru grupul sanitar situate în clădire. Rețeaua de canalizare va fi în lungime de 10 m, iar apele uzate vor fi colectate la o anumită perioadă.

Constructia nouă – obiect 6 (sau hala nouă) va fi amenajată cu grupuri sanitare, iar apele uzate menajere vor fi transportate printr-o conductă Dn 110 mm si L= 20 m, până la evacuarea în bazinul etanș propus, cu V= 12,5 mc, care va fi dotat cu o electropompă pentru ape uzate menajere, reprezentând stația de pompare SPAU 1, prin intermediul căreia apele uzate vor fi colectate către SPAU 0. Diametrul conductei de refulare va fi de 63 mm.

Stația de pompare va avea rol în asigurarea presiunii normale în conducta de refulare Dn 75 mm care va deservi transportului apelor uzate menajere până la descărcarea în stația de epurare a localității Lețcani, deținută de S.C. APA VITAL S.A..

Debitele de ape uzate menajere, folosite pentru activități de sanitație a angajaților și al clienților, vor avea următoarele valori:

Q uz. Zi med. = 24,196 mc/zi;  Quz zi max. = 31,40 mc/zi;  Quz. Orar max. = 2,61 mc/h.

4.4 Impact asupra resurselor de apa

4.4.1 Condiții inițiale

Hidrografic, zona este situată în b.h. Prut, curs de apă râu Bahlui, cod cadastral curs de apă: XII – 1.015.32.00.00.0. Amplasamentul se învecineaza la est și nord-est de albia veche a râului Bahlui.Actual, aceasta este secată. Apele pluviale preepurate sunt deversate în această albie.

4.4 Impact asupra resurselor de apă

4.4.1 Condiții inițiale

4.4.2 Surse de impact

Sursele de poluanți pentru ape, locul de evacuare sau emisarul:

Apele uzate menajere sunt produse si de cei 270 angajați ai titularului (din care 14 sector administrativ și 256 sector producție), acestea sunt colectate în bazine și vidanjate la o perioada de timp în bază de contract. După terminarea proiectului propus a rețelei de canalizare comunală, apele menajer-uzate vor fi evacuate în canalizare. Apele uzate menajere pot conține poluanții caracteristici, în concentrații care se încadrează în limitele NTPA 002/2005.

Apele pluviale sunt evacuate liber la teren prin intermediul unei conducte perimetrale sau pe spațiul verde din incintă. Aceste ape sunt in mod obinuit curate și îndeplinesc criteriile de calitate impuse prin NTPA 001/2005. După introucerea proiectului, aceste ape vor fi preepurate prin 3 separatoare de hidrocarburi. Deversarea lor se va face într-o veche meandră a râului Bahlui.

Stațiile și instalațiile de epurare sau de preepurare a apelor uzate prevăzute.

În acest moment amplasamentul nu este dotat cu instalații de epurare sau preepurare. Prin proiect se prevede reinoirea sistemului de canalizare, astfel:

Montarea a 3 separatoare de materii petroliere, ce vor preepura apele pluviale colectate printr-un sistem nou de rigole și jgheaburi / burlane.

Instalarea unui nou bazin vidanjabil (12,5mc) și a 3 stații de pompare a apelor uzate: SPAU1 – care colecteaza apele uzate de la noile hale de producție evacuate în bazinul vidanjabil de 12,5 mc (propus) și le deversează în SPAU0; SPAU2 – preia apele colectate de la spațiile de producție aflate în bazinul vidanjabil existent de 54 mc și le deversează în SPAU 0; SPAU0 – pompează apele provenite de la SPAU 1 și SPAU 2 în canalizarea comunală.

Debitele și concentrațiile de poluanți din apele menajer uzate sunt prezentate în tabelul de mai jos.

Tabel 2 Debitele și concentrațiile de poluanți din apele menajer uzate

*) la un volum anual mediu de ape uzate menajere de 5346 mc.

Limitele de valori sunt preluate din Autorizația de gospodărire a apelor nr. 154/16.07.2015. Aceste valori au fost stabilite ținând cont de: H G. 188/2002 modificata și completata prin H.G. 352/2005 – NTPA 002.

Prin Autorizația de gospodărire a apelor se cere urmărirea semestrială a calității apelor uzate menajere. Punct de monitorizare este efluentul final la evacuarea din cadrul unității.

Ape pluviale neepurate și evacuate în vechea meandră a râului Bahlui, vor avea debitele și concentrațiile de poluanți din tabelul de mai jos:

Tabelul 3 Debitele și concentrațiile de poluanți din apele pluviale

*) la un volum anual mediu de ape pluviale evacuate de aprox. 10440 mc.

Valorile limită sunt preluate din Autorizația de gospodărire a apelor nr. 154/16.07.2015. Valorile au fost stabilite ținând cont de: HG 188/2002 modificată și completată prin HG 352/2005 – NTPA-001.

Prin Autorizația de gospodărire a apelor se solicită monitorizarea semestrială a calității apelor pluviale evacuate. Punct de monitorizare este efluentul final la evacuarea din cadrul unității.

4.5 Impact potențial

Mărirea impactului asupra apelor, făcută prin metodologia prezentată în capitolul 4.4. se face în tabelul de mai jos.

Tabelul 4 Cunatificarea impactului asupra factorului de mediu APĂ

CAPITOLUL 5

IMPACT ASUPRA CALITĂȚII AERULUI

5.1 Condiții inițiale

5.1.1 Date meteo generale

În zona proiectului, climatul are un caracter temperat continental.

Regimul termic. Temperatura medie anuală la stația meteorologică Iași este de +9,5⁰C, prezentând: – temperatura medie a lunii celei mai calde = +21,3⁰C (iulie), temperatura medie lunară negativă = – 3,6⁰C (decembrie). Temperatura maximă absolută înregistrată este de +38,2⁰C și temperatura minimă absolută înregistrată este de -33,2⁰C, în acest context rezultând o valoare a amplitudinii termice absolute de 71,4⁰C. Numărul zilelor de vară cu temperaturi de peste 25⁰C depășește cifra de 90, iar numărul zilelor tropicale cu temperaturi ce depășesc 30⁰C este de cca.

30. Referitor la intervalul de zile cu îngheț, în această zonă acesta este de 123,6 zile.

Regimul pluviometric. Precipitațiile atmosferice au media anuală de 540,2 mm/an. Cea mai mică cantitate de precipitații se înregistrează în luna ianuarie – 19,6 mm, iar maximul în luna iunie – 78,8 mm. Maxima înregistrată în 24 de ore a fost de 95,6 mm, la data de 29.07.1991. Precipitațiile solide (zăpadă) cad începând cu prima jumătate a lunii noiembrie. Intervalul de timp cu sol acoperit cu strat de zăpadă durează între 60 și 80 zile, iar data medie a primei ninsori este cuprinsă între 20 noiembrie și 1 decembrie.

Regimul vânturilor. Vânturile au o viteză medie anuală de 2.7 m/s, direcția dominantă Est, viteza medie maximă 13 m/s și viteza maximă la rafală 20 m/s.

5.1.2 Calitatea aerului în zonă

Zona proiectului nu intră în aria de reprezentativitate a stațiilor de monitorizare a calității aerului din județul Iași. În consecință, nu sunt disponibile informații oficiale privind calitatea aerului în zona analizată. Astfel se face o apreciere a calității aerului, în baza analizei surselor majore de emisie din zonă și a observațiilor directe din teren.

Conform Ordinului nr. 346 din 12/03/2007 – ÎNCADRAREA localităților din cadrul Regiunii 1 în liste, potrivit prevederilor Ordinului ministrului apelor și protecției mediului nr. 745/2002, comuna Lețcani se încadrează la următoarele liste:

LISTA 3 – Alcătuită din 3 subliste cuprinzând zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită.

SUBLISTA 3.1. – Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între aceasta și pragul superior de evaluare -3.1.3. Pentru pulberi în suspensie PM10.

SUBLISTA 3.2. Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar se situează între pragul superior de evaluare și pragul inferior de evaluare; 3.2.1. Pentru dioxidul de sulf (SO2).

SUBLISTA 3.3. – Zonele unde nivelurile concentrațiilor unuia sau mai multor poluanți sunt mai mici decât valoarea limită, dar nu depășesc pragul inferior de evaluare; 3.3.2. Pentru dioxidul de azot ș oxizi de azot (NO2/NO(x)); 3.3.3. Pentru Plumb (Pb); 3.3.4. Pentru monoxid de carbon (CO); 3.3.5. Pentru benzen (C6H6).

Conform datelor de mai sus, în comuna Lețcani există premize pentru atingerea pragului superior de evaluare pentru pulberi în suspensie (PM10). Conform modelărilor dispersiei poluanților, nu se întrunesc condiții de depășire a concentrației maxim admise pentru nici un poluant relevant.

La macroscară, calitatea aerului în zona proiectului poate fi influențată de sursele majore de emisii din mun. Iași și din regiunea NE în general. Zona proiectului este amplasată la distanțe relativ mari față de potențiale surse majore de poluare a aerului (>15 km față de mun. Iași) și implicit influența acestor surse asupra calității aerului din zonă este de așteptat să fie mică.

La microscară, potențialele surse locale de afectare a calității aerului sunt:

Activitățile agricole și zootehnice – emisii de praf, pulberi, gaze de ardere, gaze metabolice;

Trafic rutier pe drumurile naționale, județene și comunale – emisii de pulberi, gaze de ardere;

Încălzire – emisii de gaze de ardere;

Incendii locale;

Activități industriale – emisii diverse: praf, gaze de ardere;

Procese de fermentație naturală – emisii de gaze de fermentație.

Traficul pe drumurile publice – mai ales traficul pe DN 28 / E 583.

Figura 1 Distribuția spațială a concentrației medii anuale pentru PM10 (sursa: Ord. nr. 346/2007)

CAPITOLUL 6

IMPACT ASUPRA SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

6.1 Condiții inițiale

Proiectul nu prevede lucrări care să influențeze starea actuală a solurilor și subsolului. Toate lucrările se execută în spații închise sau pe spații betonate, în incintă. Toate suprafețele de lucru și cele carosabile sunt betonate sau asfaltate. Perimetrul amplasamentului este prevăzut cu bordură. Apele pluviale colectate de pe hale și suprafețe carosabile sunt preepurate în separatoare de hidrocarburi.

6.1.1 Surse de impact

În perioada realizării investiției nu se identifică surse de poluare a solurilor sau subsolului.

În perioada de funcționare a investiției se identifică următoarele surse potențiale de poluare a solului:

Evacuarea fără preepurare a apelor pluviale care pot antrena scurgerile accidentale de carburanți și lubrefianți de la mijloacele auto care tranzitează amplasamentul;

Fisuri ale sistemului de canalizare a apelor uzate menajere;

Depozitarea necorespunzătoare a deșeurilor și a materiilor prime.

6.1.2 Impact potențial

Atât în perioada de realizare a investiției cât și în perioada de funcționare a acesteia, se apreciază că impactul asupra calității solului din zonă va fi nesemnificativ, deoarece:

Apele pluviale sunt colectate de pe spațiile carosabile și sunt preepurate în separatoare de hidrocarburi dimensionate corespunzător. Apele preepurate sunt evacuate liber la teren în vechea albie a râului Bahlui;

Sistemul de canalizare a apelor uzate menajere este verificat periodic în vederea identificării din timp a oricăror fisuri sau colmatări ale conductelor / bazinelor.

Deșeurile sunt colectate separat, pe categorii și sunt stocate în spații adecvate, în recipiente corespunzătoare tipului de deșeu. Fiecare categorie de deșeu este preluată de operatori autorizați în vederea eliminării / valorificării;

Toate suprafețele de lucru sunt betonate iar întreg amplasamentul este prevăzut cu bordură perimetrală.

Cuantificarea impactului asupra solului și subsolului, făcută prin metodologia prezentată în capitolul 6.1. se face în tabelul de mai jos:

Tabelul 4 Cuantificarea impactului asupra factorului de mediu SOL / SUBSOL

Prin cuantificarea impactului asupra solurilor s-au determinat 2 tipuri de impact în categoria N – lipsă schimbări. Activitatea generată de proiect nu va influența în niciun fel starea actuală a solurilor și subsolurilor.

6.1.3 Măsuri de reducere a impactului

Nu se impun măsuri suplimentare pentru protejarea solurilor și subsolului.

CAPITOLUL 7

DEȘEURI

7. Deșeuri

7.1 ÎN PERIOADA DE CONSTRUCȚIE

• Deșeuri rezultate din relocarea activității din hala Marvit în noua hală pusă la dispoziție de Ital System. Acestea sunt de tipul: deșeuri metalice, deșeuri petroliere (uleiuri uzate, emulsii). Aceste deșeuri sunt eliminate prin operatori autorizați.

• Deșeuri de ambalaje. Mașinile, echipamentele și utilajele noi, montate prin proiect sunt recepționate în diverse ambalaje (plastic, carton, lemn, metal). Aceste ambalaje devin deșeu și sunt colectate în containere metalice după care sunt eliminate prin operatori autorizați.

7.2 ÎN PERIOADA DE OPERARE

După implementarea proiectului se produc aceleași tipuri de deșeuri ca și în prezent, în cantități mai mari. Suplimentar, mai rezultă ca deșeu praful rezultat în urma curățării filtrelor de aer și reactiv (var stins) utilizat în reactorul de epurare a fluxurilor gazoase.

Tabelul 5: Gestiunea deșeurilor

În activitatea desfășurată se utilizează două tipuri de emulsii:

∙ emulsie lubrifiantă pentru matrița LUBRAX Z 423 M NMK, concentrație 1%;

∙ emulsie pentru prelucrări mecanice ZUBORA UNIVERSAL, concentrație 9%.

Emulsia LUBRAX Z 423 M NMK este folosită cu o concentrație de 1%. Soluția se pulverizează prin intermediul unui lubrificator, pe toata suprafața matriței. Periodic, la 8 ore, se verifică cu un refractometru concentrația soluției de emulsie și se completează pierderile cu apă sau cu emulsie, după caz. Consumul mediu zilnic este de aproximativ 60 l de emulsie și 6 mc de apă.

Emulsia ZUBORA UNIVERSAL se folosește diluată până la o concentrație de 9%, în sistem de recirculare. Periodic, la 8 ore, se verifică cu un refractometru concentrația soluției de emulsie și se completează pierderile cu emulsie diluată. Consumul mediu zilnic este de aproximativ 33 l emulsie și 0,33 mc apă.

Emulsiile uzate sunt colectate și predate către agenți economici autorizați pentru eliminare (ECO NETWORK INDUSTRY).

În anul 2014 s-au produs următoarele cantități de deșeuri de producție principale:

TABELEL 6: Deșeuri generate în anul 2014

Deșeurile sunt evacuate de pe amplasament în baza următoarelor contracte de prestări servicii:

Contract nr. 467/01.04.2014 încheiat cu S.C. ECO NETWORK INDUSTRY S.R.L. – are ca obiect colectarea în scopul eliminării / valorificării / reciclării a deșeurilor rezultate din activitatea S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. Contract prelungit prin Act adițional nr. 2/01.04.2015 până la 01.04.2016. Se colectează următoarele categorii de deșeuri:

o Nămoluri de la mașini – unelte cu conținut de substanțe periculoase – 12 01 14*; o Emulsii și soluții de ungere uzate fără halogeni – 12 01 09* (conform Act adițional nr.

3/08.04.2015);

o Uleiuri minerale hidraulice neclorinate – 13 01 10* (conform Act adițional nr.

4/04.05.2015);

o Uleiuri minerale neclorurate de motor, transmisie și ungere – 13 02 05* (conform Act adițional nr. 4/04.05.2015);

Contract nr. C840/29.05.2014 încheiat cu S.C. REMAT BRAȘOV S.A. – are ca obiect vânzarea / cumpărarea deșeurilor industriale reciclabile: fier vechi, șpan fier (12 01 01). Valabilitate – 31.12.2015.

Contract nr. 21/01.08.2014 încheiat cu S.C. AGROVIL S.R.L. – preluare zgură de turnătorie Aluminiu, cod 10 01 03 și deșeuri provenite de la turnarea și prelucrarea aliajelor de aluminiu – cod 12 01 03 și 16 01 18. Valabilitate – 31.12.2015;

Contract nr. 160/01.08.2011 încheiat cu Păduraru V. Ion – Întreprindere Individuală – vidanjarea apelor uzate menajere;

Contract nr. 1033/30.10.2009 încheiat cu S.C. PREDEMET S.A. – preluare deșeuri industriale și menajere și asimilabile acestora, mai puțin deșeuri periculoase.

Contract nr. 33/05.09.2014 încheiat cu S.C. AS METAL COM S.R.L. – pentru preluarea deșeurilor de aluminiu – șpan omogen cod 12.01.03;

CAPITOLUL 8

CONCLUZII SI RECOMANDARI

CONCLUZII

Examinarea tehnică a impactului de mediu constand in prezentarea concreta a bilantului de mediu a condus la concluzia ca functionarea societatii in conditii normale afecteaza in mica maura poluarea factorilor de mediu aer, apa, sol, subsol prin emisii in aer,emisii in apa de canalizare, emisii in deseuri, emisii de zgomot si depuneri pe sol.

INFLUENTA ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU AER

In conditii normale de functionare societatea contribuie la poluarea atmosferica prin emisii de oxid e carbon, oxizi de sulf, oxizi de azot, pulberi in suspensie, provenite din procesul tehnologic si din alte activitati.

Concentratiile de poluanti emisi in atmosfera prin sursele de emisie dirijate in conditii normale de functionare se situeaza sub pragurile de alerta ale valorilor limita.

INFLUENTA ASUPRA FACTORULUI DE MEDIU APA

In conditii normale de functionare de pe amplasamentul societaii se evacueaza in canalizarea oraseneasca ape uzate tehnologice tratate, ape menajere si ape pluviale.

.

Apa potabila este utilizata pentru consum igienico-sanitar, pentru pregatirea emulsiilor și la răcirea instalațiilor.

Utilizarea apei – situația propusă

Apa urmeaza sa fie utilizata în aceleași moduri ca și în prezent. Diferența constă în răcirea apelor prin folosirea unei instalații de recuperare a căldurii de la cuptorul de topire. Instalațiile actuale de răcire vor fi păstrare ca alternativă de siguranță.

Evacuarea apelor

Evacuarea apelor uzate – situație propusă

Prin mărirea capacităților de producție, S.C. FONDAL INTERNATIONAL S.R.L. își propune si mărirea capacitaților rețelelor de canalizare menajera si pluvială prin: prin jgheaburi și burlane dispuse pe acoperișurile clădirilor construite recent realizarea unei rigole echipată cu grătar metalic în zona dintre clădirile existente realizarea unei rigole dispuse pe toata partea sudica a amplasamentului, ce colectează apa pluviala din zona platformei

IMPACT ASUPRA CALITATII AERULUI

Zona proiectului nu intră în aria de reprezentativitate a stațiilor de monitorizare a calității aerului din județul Iași. În consecință, nu sunt disponibile informații oficiale privind calitatea aerului în zona analizată.

IMPACT ASUPRA SOLULUI SI SUBSOLULUI

Proiectul nu prevede lucrări care să influențeze starea actuală a solurilor și subsolului. Toate lucrările se execută în spații închise sau pe spații betonate, în incintă. Toate suprafețele de lucru și cele carosabile sunt betonate sau asfaltate. Perimetrul amplasamentului este prevăzut cu bordură. Apele pluviale colectate de pe hale și suprafețe carosabile sunt preepurate în separatoare de hidrocarburi.

DESEURI

Deșeuri rezultate din relocarea activității din hala Marvit în noua hală pusă la dispoziție de Ital System. Acestea sunt de tipul: deșeuri metalice, deșeuri petroliere (uleiuri uzate, emulsii). Aceste deșeuri sunt eliminate prin operatori autorizați.

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

CMAX=9,8