UNIVERISTATEA “OVIDIUS” CONSTANȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE SPECIALIZAREA – AFACERI INTERNAȚIONALE COMERȚUL LA NIVEL MONDIAL CU PRODUSE DE… [303743]

UNIVERISTATEA “OVIDIUS” [anonimizat]-[anonimizat]: [anonimizat].univ.dr. [anonimizat]-prima teorie cu privire la comerț

Noua terorie a comerțului – Paul Krugman

1.4.1 [anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat]-[anonimizat].

Comerț internațional

Conceptele fundamentale ale comerțului

Comerțul este definit ca fiind activitatea care are ca obiectiv schimbul voluntar de bunuri și/[anonimizat] .

Comerțul internațional este defint astfel : schimburile de bunuri și/sau servicii care necesita „trecerea granițelor vamale a [anonimizat]”.[anonimizat].

Conceptele de comerț mondial si comerț global sunt folosite pentru a [anonimizat]-și continuu efectele comerțului lor exterior la coordonatorii comerțului mondial.

[anonimizat].

O întrebare des întalnita este : De ce fac țarile comerț între ele? Motivele pentru care țările fac comerț între ele sunt:

țările fac comerț între ele pentru ca sunt diferite ca dotare cu resurse. Exemplu: o [anonimizat].Pentru ca ambele nevoi sa fie satisfacute se face comerțul grâu contra petrol.

„țările tind să realizeze o producție de serie mare. [anonimizat] o [anonimizat], [anonimizat].”

Din aceste motive fiecare țara are avantajele ei din aceste schimburi. „[anonimizat], apare tendința de specializare în producție a [anonimizat] o diviziune internațională a muncii.”

Figura 1(Dobre I. Claudia, [anonimizat], [anonimizat]. Universitaria, Craiova și Ed. Prouniversitaria București,, ISBN 978-606-14-0758-3și ISBN 978-606-647-829-8, 160 pg., 2013)

[anonimizat] 150.000 ani,considerându-se că schimburile comerciale se practicau înca din Epoca de Piatră deoarece ar exista si dovezi arheologice.

Factorii primelor schimburi economice:

[anonimizat]-și noi nevoi.Drept urmare au început schimburile de bunuri(trocul)

catastrofele si calamitățile naturale au dus si ele la migrari,căutand hrană si noi teritorii locuibile.

Popoarele antice din Sahara importau din Asia animale domestic

Egiptenii antici importau din Canaan idei de construcții si ceramică.

”Rutele terestre au creat primele legături între civilizații din Mesopotamia și cele din jurul Mării Mediteraneene, comercializându-se astfel metale, lemn, articole de îmbrăcăminte și animale.” „Drumul chihlimbarului” și „Drumul mătăsii” sunt unele din cele mai importante rute care au legat China de Imperiul Roman cu produse de lux cum ar fi mătase,parfumuri,pietre prețioase,esențe etc.

Din Dacia se exportau materii prime(sare,aur,argint)dar și cereale,pește,vite,lemul și mierea de albine.

Din Panonnia,Gallia si malul drept al Rinului se importau vase de lux,stofe,arme,fructe,minereuri,vinuri

Vikingii desfașurau comerțul navigand spre Vestul Europei iar slavii spre Rusia din sec. al VIII-lea pana in sec. al XI-lea.

Mercantalismul-prima teorie cu privire la comerț

„Descoperirile geografice de la sfârșitul secolului XV și deschiderea minelor de metale prețioase din America secolului XVI nu numai că au stimulat comerțul internațional, dar au produs un flux abundent de metale prețioase, adecvate pentru a fi utilizate ca bani”.Acestea au impulsionat o creștere a întreprinderilor private și, ca figura predominanta în economie,ivirea capitalistului negustor.

„Doctrina mercantilista s a centrat pe puterea statului care trebuia intarita.”

Acumularea metalelor prețioase,si accentul pus in deosebi pe tezaur erau datorita statului national care trebuia sa fie puternic,acestea fiind vazute ca o forma dorita de bogăție. Aceasta perioada este precedata de aparitia germenilor intervenționalismului statal in economie.

1.4 Noua terorie a comerțului – Paul Krugman

Paul Krugman – câștigătorul Premiului Nobel pentru Economie(2008) datorita contribuției aduse concepției comerțului internațional. Înainte de lucrările lui, teoria privind comerțul (Ricardo, Hecksher-Ohlin) era bazata pe cercetarea avantajului comparativ între țări având însușiri distincte, ca exportul de produse agricole dintr-o țara cu o eficiență ridicată în producție agricola spre o țara la fel de ridicată dar in bunuri manufacturate,în schimbul produselor industriale. In secolul XX,din cauza ca o sectiune tot mai mare din volumul comerțului s-a executat între țări cu însușiri similare,doar prin avantajul comparativ, situația a devenit mai greu de explicat.

Explicația lui Krugamn, produsă in 1979 prevedea urmatoarele aspecte:

consumatorii preferă o varietate de mărci;

producția avantajează economiile de scară.

1.4.1 Comerțul intra-industrial versus inter-industrial

Schimburile comerciale internaționale:

comerț intra-industrial, cu produse similare aparținând aceleiași industrii, diferențiate din punct de vedere calitativ,

comerț inter-industrial, cu produse aparținând unor ramuri industriale diferite și omogene în cadrul fiecărei ramuri economice.

Comerțul intra-industrial se stabilește pe prezența economiilor de scară și pe deosebirea calitativă a produselor. „Comerțul intra-industrial este mai mare între statele cu înzestrare factorială similară.”

Comerțul inter-industrial reprezintă avantajele comparative ale țărilor care comercializeaza, date de înzestrarea lor diferită cu factori de producție (resurse,capital,munca).

De tipul comerțului inter-industrial sunt schimburile comerciale dintre statele în curs de dezvoltare si cele dezvoltate deja .

Volumul celor doua tipuri de comerț dintre oricare două state reprezinta gradul acestora de asemanare.

„Comerțul inter-industrial reflectă avantajele comparative naturale ale statelor, iar comerțul intra-industrial reflectă avantajele comparative dobândite (prin intermediul economiilor de scară).”

Comerțul internațional în condițiile inexistenței

economiilor de scară

Figura(Dobre I. Claudia, unic autor, Comerț internațional, ediție revizuită, Ed. Universitaria, Craiova și Ed. Prouniversitaria București,, ISBN 978-606-14-0758-3și ISBN 978-606-647-829-8, 160 pg., 2013)

Imbrăcăminte Alimente

În situația inexistenței economiilor de scară, comerțul international ar fi doar un schimb între îmbrăcăminte si alimente.

Comerțul internațional caracterizat de economii de scară și concurență monopolistică

Dacă presupunem că industria de îmbrăcăminte este caracterizata de „modelul concurenței monopolistice„,fiecare stat fabrică diferite feluri de îmbrăcăminte datorită diferentierii acestora.Din cauza prezenței economiilor de scară,piețele mari sunt de râvnit: țările interne si cele străine exporta tipuri diferite de îmbrăcăminte.

Astfel,apărând in cadrul industriei de îmbrăcăminte,acest tip de comerț ia forma comerțului intra-industrial. „Dacă țara internă are capital din abundență, ea încă mai are un avantaj comparativ în domeniul fabricării de haine. Va trebui, ca urmare, să exporte mai multe haine decât importă.”

Ĩmbrăcăminte Alimente

C Comerț inter-industrial

Comerț intra-industrial

Figura (Dobre I. Claudia, unic autor, Comerț internațional, ediție revizuită, Ed. Universitaria, Craiova și Ed. Prouniversitaria București,, ISBN 978-606-14-0758-3și ISBN 978-606-647-829-8, 160 pg., 2013)

Economia străină si cea naționala vor efectua produse diferențiate,daca industria de îmbrăcăminte este definită de modelul concurenței monopolistice.Ca și rezultat,apare comerțul intra-industrial din pricina faptului că economia naționala este exportator net de îmbrăcăminte dar in același timp poate fi si importator.

Câștigurile derivate din comerțul inter-industrial reprezinta avantajul comparativ,însă cele din cel intra-industrial reprezinta economiile de scară cu costuri mai scăzute si posibilitati variate pentru alegerile consumatorilor.

1.5 Teoria avantajului competitiv – Michael Porter

„Lucrarea lui Michael Porter "The Competitive Advantage of Nations" (1990) este una de referință, influența ei asupra gândirii economice contemporane fiind considerabilă.”Porter dezvoltă această teorie, „perceput ca fiind capacitatea națiunii-mamă de a stimula inovarea și creșterea calității la nivelul firmelor sale.” Reușita in competiția internatională este definite de următorii factori fundamentali specifici fiind dispuși sub formă de diamant:

Figură(Dobre I. Claudia, unic autor, Comerț internațional, ediție revizuită, Ed. Universitaria, Craiova și Ed. Prouniversitaria București,, ISBN 978-606-14-0758-3și ISBN 978-606-647-829-8, 160 pg., 2013)

Determinanții factoriali : reprezinta poziția unui stat pentru a concura intr-o industrie anume având nevoie de factorii de producție.Porter îi clasifica astfel :

resurse umane(cantitate,program de muncă,disciplină,nivel pregătire)

resurse naturale(apa,pământul,resurse minerale)

resurse de cunostințe

resurse de capital

infrastructura

Cererea internă : piața internă având un rol important in formarea avantajelor competitive

Industiile din amonte si aval : furnizeaza subansamble pentru a căpăta produsul finit.

„contribuie la creșterea competitivității internaționale a producătorului dacă sunt situate în aceeași țară, ușurând astfel accesul rapid la materialele componente.”

Strategia,structura firmelor si promovarea concurenței – determină competitivitatea internațională a unei țări prin modul în care acestea sunt organizate și conduse, prin obiectivele propuse și strategiile aplicate.

Top țări exportatoare și importatoare 2013

Figură(Dobre I. Claudia, unic autor, Comerț internațional, ediție revizuită, Ed. Universitaria, Craiova și Ed. Prouniversitaria București,, ISBN 978-606-14-0758-3și ISBN 978-606-647-829-8, 160 pg., 2013)

1.6 Funcțiile activitații de comerț

Cumpărarea mărfurilor de la producători si mutarea in depozite pentru a fi pregătite de vânzare către utilizatori/intermediari.

Stocarea mărfurilor(asigură echilibrul cererii si ofertei)

Împărțirea cantităților mari de marfă livrate producției,sortarea loturilor,compunerea unor sortimente comerciale

Transferarea mărfurilor către cele mai îndepărtate zone pentru vânzarea acestora

Crearea acțiunii de vânzare-cumpărare

Cercetarea nevoilor utilizatorilor,a părerii și obiceiurile de consumare a produselor

Datorită acestor funcții comerțului îi revine un rol important în relația cu utilizatorii,intermediarii și producătorii.

1.7 Formele comerțului

Comerțul cu amănuntul si comerțul cu ridicata sunt formele întâlnite în țara noastră.

1.7.1 Comerțul cu amănuntul

Functii :

-reprezinta modul de circulație a mărfurilor și constă în cumpărarea mărfurilor și revinderea acestora îmbunătățite într-o cantitate mai mica.

-conține activități care sunt desfășurate pentru aprovizioanrea consumatorilor în cadrul unităților specializate în acest sens.

-unitățile se aprovizioneaza din en-gross sau direct de la producători

-are 3 acțiuni diferite : aprovizionare,stocare si vânzare.

Caracteristici :

-mărfurile sunt destinate consumului final

-cumpărarea si vânzarea este realizată pe „fundalul relațiilor bănești”

-mărfuri vândute în cantități mici pentru o persoană sau o familie,pe o perioada de timp

-din cadrul circulației,mărfurile ajung in cadrul consumului

Operații comerciale :

-vânzare în alimentație publică,alimentare si nealimentare

-vânzare tipărituri în chioșcuri

-vânzare produse rezultate din lucru meșteșugăresc

-livrare energii(termica,electrica,apa)

-vânzare produse gospodărești(mobilier)

1.7.2 Comerțul cu ridicata

Comerțul cu ridicata cuprinde toate activitațile din vanzarea de servicii si bunuri pentru cei care le achiziționeaza pentru alte scopuri comerciale sau revinderea acestora .

Întreprinderile ce folosesc comerțul cu ridicata sunt caracterizate prin trăsături diferite care sunt situate in cadrul intereselor pe care le au agentii economici din cele 4 elemente :

-piața mărfurilor si serviciilor

-piața forței de muncă

-piața capitalurilor

-piața schimburilor monetare

Caracteristicile comerțului cu ridicata :

-este nevoie ca firmele sa aiba o acoperire financiară mare

-specializare pe familii de produse

-întreprinderile actionează si în produsele producatorilor indigeni si în ale celor externi

-servicii profesionale si angajați cu o buna calificare

Funcțiile comerțului cu ridicata :

-o cercetare continuă a pieței și examinarea evoluției cererii de produse

-revânzare de produse in canitități mai mici comercianților cu amănuntul

-schimbarea sortimentului fabricat

-stocare de cantitați mari de produse pentru asigurarea de esalonări a curentului de produse detailiștilor

-„cumpararea unor partizi mari de produse si concentrarea unor fonduri de marfuri”

Categorii de intermediari cu ridicata

Figură(http://www.qreferat.com/referate/economie/DEFINIREA-FUNCTIILE-SI-FORMELE442.php)

Comercianții cu ridicata clasici reprezinta firmele independente care au drept de proprietate asupra produselor si se impart în :

Comercianții care acorda servicii complete

-reprezintă intermediarii care ofera o largă gamă de activitați

-ei asigură disponibilitatea mărfurilor,sprijin financiar,sfaturi

Categorii de comercianți care ofera servicii complete:

-comercianți”cash and carry”

-comercianți”truck jobber”

-agenții”desck jobbers”

-comercianți”mail-order”

Comercianții care acorda serviicii limitate

– „sunt specializati pe cateva activitati si ofera doar unele servicii de marketing,activitatile ramase fiind realizate de producatori, de clienti ori de alti mijlocitori din cadrul distributiei.”

CAPITOLUL II – COMPARAȚIE PRODUSE MAKE-UP LA NIVEL MONDIAL

STUDIU DE CAZ- SEPHORA

Sephora este un lanț faimos de magazine cu produse de înfrumusețare si parfumerie.

Sephora este lider in vânzarea de prestigiu la nivel mondial,învățând si inspirând clienții să se joace într-o lume a frumuseții.A fost fondată in Franța de către Dominique Mandonnaud in anul 1970.De 45 de ani conceptul Sephora este definit de mediul său unic cu spații deosebite pentru lumea frumuseții,cu un sortiment tot mai mare de produse si în jur de 300 de branduri renumite si moderne si chiar colecția lor proprie ”Sephora Collection”.

Astăzi Sephora nu este numai principalul comerciant cu amănuntul al magazinelor de parfumuri și cosmetice din Franța,ci și o puternică prezență când vine vorba de frumusețe în țări din întreaga lume datorita sortimentului său de produse de prestigiu în fiecare categorie,serviciilor de la experți,interacțiunea angajaților cu clienții si inovația de care dau dovada .

În fiecare magazin clienții sunt ghidați si sfătuiți de catre specialiști in a alege ce li se potrivește in materie de frumusețe,produse de îngrijire,cosmetice si parfumuri deosebites și alte produse din industria frumuseții dintr-o scara larga de branduri.

Sephora debutează cu aproximativ 2.300 de magazine în 33 de țări din intrega lume,cu o bază extinsă de peste 430 de magazine in America.

Își desfășoară rețeaua de vânzare cu amănuntul pe o bază autonoma și nu oferă oportunități de franciză.

Compania este de asemenea și în România,cu un total de 20 de magazine.

Sigla Sephora este reprezentată de o flacără neagră în formă de S , numele provenind din limba greacă ” Σεφφώρα, Sepphōra, cea mai frumoasă soție a lui Moise” și sephos care înseamna frumusețe.

La cele peste 2.300 de magazine, Sephora are peste 20.000 de angajați.

Aceste magazine generează venituri de peste 4 miliarde de dolari.

În Franța exista 330 de magazine cu 5.000 de angajați.Magazinul Sephora din Champs-Elysees are vizitatori anuali in jur de 6milioane,un număr mai mare decât cei care viziteaza Turnul Eiffel.

Compania este de asemenea și în România,cu un total de 20 de magazine.Primul magazin Sephora a fost deschis in anul 2007 și a avut in anul 2014 „o cifră de afaceri de 150 milioane lei (33 milioane euro) și un profit net de 12 milioane lei (2,7 milioane euro).”

Magazinele Sephora se situeaza în orașe ca : București cu 11 magazine,Constanța cu 3,în Cluj 2 iar în restul marilor orașe câte unul. Pentru a deschide un magazin Sephora este necesara o investitie de aproape 200.000 de euro ,aceasta suma depinzând de marimea magazinului .

Sephora România a obținut 23 de milioane de euro în anul 2010 crescând cu peste 10% ulterior,în anul 2011 rezultând un total de aproximativ 25 de milioane de euro.

Obiectul de activitate al firmei Sephora este comerțul cu amănuntul de produse cosmetice și parfumerie.

Sephora ocupă locul 1 în Top Afaceri România în domeniul său.

Sephora deține o gamă largă de produse din multe branduri cunoscute.

Acqua Di Parma

AERIN

Algenist

ALTERNA Haircare

Amazing Cosmetics

amika

AMOREPACIFIC

Anastasia Beverly Hills

Anthony

Antonym

Apivita

Aquis

The Art of Shaving

Artis

Artist Couture

Atelier Cologne

AXIOLOGY

Bésame Cosmetics

BALENCIAGA

bareMinerals

The Beauty Chef

beautyblender

BECCA

belif

Benefit Cosmetics

BERDOUES

Bio Ionic

Biossance

Bite Beauty

bkr

Black Up

blendSMART

Blinc

Blinking Beauté

Bliss

Blithe

Bobbi Brown

boscia

Briogeo

Bumble and bumble

BURBERRY

Buxom

BVLGARI

By Rosie Jane

Calvin Klein

Cane + Austin

Captain Blankenship

Carolina Herrera

Cartier

Caudalie

Cellu-cup

CHANEL

Chloé

Christian Louboutin

Christophe Robin

Ciaté London

Cinema Secrets

Clarins

Clarisonic

CLEAN

CLINIQUE

Cocofloss

Colorescience

COMME DES GARCONS

Commodity

Comptoir Sud Pacifique

Conture

COOLA

COVER FX

D&G

Deborah Lippmann

DEREK LAM 10 CROSBY

DERMAdoctor

DERMAFLASH

Dermarche Labs

DevaCurl

Diamancel

Dior

Disney Collection

DKNY

DOLCE&GABBANA

Dollar Shave Club

Donna Karan

dpHUE

Dr Roebuck’s

Dr. Brandt Skincare

Dr. Dennis Gross Skincare

Dr. Jart+

Drunk Elephant

Drybar

DTRT

DUO

dyson

Earth’s Nectar

Edible Beauty

Eight & Bob

Elizabeth and James

ELLIS BROOKLYN

Erborian

Erno Laszlo

Escada

Estée Lauder

Etat Libre d'Orange

Eve Lom

Evian

Farmacy

FARSÁLI

FENTY BEAUTY by Rihanna

First Aid Beauty

Foreo

FORM

Fresh

ghd

Giorgio Armani Beauty

Givenchy

GLAMGLOW

GLO Science

Gloss Moderne

Glow Recipe

Grace Coddington

Grande Cosmetics

Gucci

Guerlain

Herbivore

HERMÈS

HISTOIRES DE PARFUMS

Hourglass

HUDA BEAUTY

Hugo Boss

Hum Nutrition

Human + Kind

Hush

IGK

Iles Formula

ILIA

iluminage

INC.redible

invisibobble

Isle of Paradise

Issey Miyake

IT Cosmetics

It's Skin

J.One

Jack Black

JIMMY CHOO

JO LOVES

Jo Malone London

John Varvatos

Josie Maran

Juicy Couture

Juliette Has a Gun

Jurlique

Kane NY

KAPLAN MD

Kari Gran

Karuna

Kat Von D

Kate Somerville

kate spade new york

Kenzo

KENZOKI

Keranique

KEVYN AUCOIN

Kiehl's Since 1851

Kilian

Klorane

Know Cosmetics

Koh Gen Do

Kopari

KORA Organics

KORRES

L’Occitane

La Mer

Lab Series For Men

Lacoste

Lancôme

Lancer

LANEIGE

LASHFOOD

Laura Mercier

LAVANILA

LAWLESS

LightStim

lilah b.

Living Proof

LXMI

Madam C.J. Walker Beauty Culture

Madison Reed

Maison Louis Marie

MAISON MARGIELA

MAKE UP FOR EVER

Makeup Eraser

MARAJÓ

Marc Jacobs Beauty

Marc Jacobs Fragrances

Marvis

MDSolarSciences

Michael Kors

MILK MAKEUP

Miu Miu

Montblanc

Moon Juice

Moroccanoil

Moschino

Mugler

Murad

Mustela

NAILS INC.

Narciso Rodriguez

NARS

Natasha Denona

Neogen Dermalogy

NEST

No Mo-stache

NOMATERRA

NUDESTIX

NuFACE

Olaplex

OLEHENRIKSEN

Omorovicza

Origins

Ouai

Ouidad

Paco Rabanne

PAT McGRATH LABS

Peace Out

Perricone MD

Peter Thomas Roth

philosophy

Phyto

Pinch Provisions

Pink Sugar

PINROSE

PLAY! by SEPHORA

PMD

Prada

Pretty Vulgar

Primary Raw

Proraso

Qhemet Biologics

rag & bone

Rahua

Ralph Lauren

REN Clean Skincare

ReTress

Reverie

Rita Hazan

rms beauty

Rosebud Perfume Co.

Rossano Ferretti Parma

Sachajuan

Sally Hershberger 24K

Saturday Skin

SEPHORA COLLECTION

Sephora Favorites

SEPHORA+PANTONE UNIVERSE

Shaveworks

Shhhowercap

Shiseido

SK-II

Skin Inc.

Skin Laundry

Slip

Smashbox

Sol de Janeiro

Son & Park

St. Tropez Tanning Essentials

Stella McCartney

STELLAR

stila

Summer Fridays

SUNDAY RILEY

Supergoop!

surratt beauty

T3

TAN-LUXE

Tangle Teezer

tarte

Taste Beauty

Tata Harper

Tatcha

TOCCA

TokyoMilk

TOM FORD

Too Cool For School

Too Faced

Tory Burch

Touch In Sol

trèStiQue

Tweezerman

Urban Decay

Velour Lashes

Verb

Vernon Francois

Versace

VERSO SKINCARE

Viktor & Rolf

Violet Voss

Viseart

Vita Liberata

Volition Beauty

VOLUSPA

Wander Beauty

Wei

Well-Kept

WILDFOX

Youth To The People

YUNI

Yves Saint Laurent

Salarii :

Salariul tipic pentru Sephora este de 80.000 $. Salariile managerului de proiect la Sephora pot varia de la 63.000 dolari – 110.000 $. Această estimare se bazează pe 8 rapoarte salariale ale managerului de proiect din cadrul Sephora Project furnizate de angajați sau estimate pe baza metodelor statistice. La bonusuri și compensații suplimentare, managerul de proiect la Sephora se poate aștepta la o sumă medie de 83.500 $.

Sephora se află pe primul loc in topul magazinelor online cautate pe rețeaua de socializare Instagram.