UNIVERISITATEA “OVIDIUS”, CONSTANȚA FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI LUCRARE DE LICENȚĂ… [305149]

UNIVERISITATEA “OVIDIUS”, CONSTANȚA

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ALE NATURII ȘI ȘTIINȚE AGRICOLE

SPECIALIZAREA: GEOGRAFIA TURISMULUI

LUCRARE DE LICENȚĂ

POTENȚIALUL TURISTIC AL JUDEȚULUI COVASNA

Profesor coordonator:

Absolvent: [anonimizat]-Denisa

Lect. Univ.Dr. Albu Anca

CONSTANȚA 2018

CUPRINS

Introducere

Potențialul turistic al unui teritoriu este definit ca “ [anonimizat]-[anonimizat], [anonimizat] o anumită funcționalitate pentru turism. “ ( Vasile Glăvan,1991 ).

[anonimizat]. Prima parte a [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]. Primul capitol reprezintă introducerea în tainele județului ce ne poate trezi interesul pentru această zonă. Capitolul doi reprezintă analizarea directă a potențialului turistic natural și antropic și descrie resursele teritoriului în amănunt. [anonimizat]. Cel de al treilea capitol cuprinde detaliile structurilor de primire turistică pe categorii de comfort dar și numarul de innoptări și de sosiri atât ale turiștilor români cât și celor străini. În cel de al patru lea capitol am prezentat un studiu de caz asupra Județului Covasna unde am intervenit cu idei personale pentru un grad mai mare de originalitate..

Pentru realizarea acestei lucrări de licență m-[anonimizat], internet, dar și din experiența avută în practica de specialitate. [anonimizat]. Imaginile, [anonimizat] 57 imagini, 9 grafice, 4 tabele și 15 hărți. Țin să mulțumesc profesorului coordonator ce m-a ajutat și sfătuit pentru a [anonimizat].

CAPITOLUL I –CONSIDERAȚII GEOGRAFICE GENERALE

I.1. Așezarea geografică

Județul Covasna (fig.1) este situat în partea centrală a țării, în partea internă a [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat]-[anonimizat].

Figura 1. [anonimizat] a Romaniei; încadrarea județului Covasna pe teritoriul României ( sursă: www.ecalauza.ro/Judetul_Covasna)

[anonimizat] 468 m ( baza de eroziune a pârâului Baraolt la Augustin ) și 1777 m ( Vârful Lăcăuți din Munții Brețcului ). [anonimizat], [anonimizat], iar în Vest de Munții Bodoc. [anonimizat], [anonimizat], Județul Covasna captivează ochii și sufletele prin frumusețea unică a pastelului de culori al pădurilor ce îmbrățișează nuanțele reci ale munților ale acestor plaiuri transilvănene.

Suprafața totală a Județului Covasna este de 2705 km², reprezentând 1,6% din teritoriul României. Meridianul de 26 ° longitudine Estică, străbate județul în apropierea localităților Întorsura Buzăului și Reci, iar pararela de 45 ° latitudine Nordică, trece pe la Sud de localitatea Malnaș Băi. Județul este cuprins între longitudinile Estice de 43 ° 4’ și 44 °5’și latitudine 45 ° 32’și 46 ° 18’ale emisferei Nordice. Județului Covasna mai este denumit și “Trei Scaune”, fiind locuit în principal de maghiari ( 75%), iar românii reprezintă 24%.

I.2. Cadrul istoric

Descoperirile arheologice din anumite zone a Județului Covasna, atestă faptul că teritoriul a fost populat încă din cele mai vechi timpuri. Acest ținut, din toate timpurile a fost strâns legat de Moldova și Muntenia și datorită acestui fapt mereu a fost însemnat de confluențe și interferențe etno-demografice și cultural-istorice. În Epoca Paleolitică, poziția omului din Neanderthal este luat de către descendentul său direct Homo Sapiens Fossilus, ce desăvârșește tehnica cioplirii silexului. Cea mai importantă așezare a fost descoperită la Cremenea, în zona localitații Sita Buzăului. În 1956-1961 s-au făcut niște săpături ce atestă descoperirea unei asezări paleolitice cu două etaje de locuire. În același loc s-au mai descoperit ateliere sezoniere de prelucrarea silexului cu unelte de tip graverian. În Epoca Neolitică (5500 î.e.n -2500 î.e.n.) ca prima formă de organizare apare tribul, astfel amenajându-se locuințe grupate în așezări. Tot în această perioadă apare și creșterea animalelor și a plantelor. Deținătorii culturii Starcevo Cris apar în Epoca Neolitică ca fiind primii locuitori al Județului Covasna. Cea mai mare densitate a acestei descoperiri a culturii este atestată în Depresiunea Târgului Secuiesc. Așezările găsite la Sfântul Gheorghe, Leț, Boroșneu Mare si Ariușd, confirmă existența omului în Epoca Neoliticului și tot odată existența culturilor Criș, Boian, Cucuteni-Ariușd. În perioada de trecere de la Neolitic la Epoca Bronzului pe teritoriul Județului Covasna a fost răspândită cultura Coțofeni însă au fost reduse cercetările. Prima etapă a Începutului Epocii Bronzului îi sunt atribuite descoperirile de la Zăbala știindu-se că aparțin culturii ce poartă același nume. Cea de a doua etapă a Epocii Bronzului îi este atribuită Culturii Schneckenberg pe teritoriul județului. Aceste culturi au fost atribuite descoperirilor de la Sfântul Gheorghe-Orko,Brăduț,etc.

Sfârșitul perioadei timpurii a Epocii Bronzului a fost certificată de un fundal cu ceramică ornată și ornamente textile, descoperite și cercetate în zona Zoltan. În Epoca Bronzului se accentuează procesul de diferențiere socială datorită strângerii importantelor rezerve dar și datorită îmbogățirii în urma razboiului. Pătrunde pe teritoriul județului metalurgia bronzului originară din orient. Tot atunci apare prelucrarea aurului și obiectele confecționate. În aceiași perioadă pe teritoriul județului se răspândesc și alte culturi: Wietenberg ce stăpânește Transilvania și cultura Menteoru. Cei din cultura Wietenberg făceau înmormântările prin incinerarea trupurilor, erau reprezentați de cetăti, așezări deschise, complexe rituale si necropole.

În Epoca Fierului (800 î.e.n – sec I-II-e.n) are loc o a doua împărțire socială a muncii; desprinderea meșteșugarilor ca fiind o categorie socială deosebită. Cercetările făcute pe teritoriul Județului Covasna, au adus probe la elucidarea primei perioade a Epocii Fierului. În prima fază a Epocii Fierului (800-300 î.e.n) locul cel mai important în societate îl au războinicii.

În secolul VI î.e.n. pe teritoriul județului intră sciții ce intră în conflict cu triburile geto-dacice. Iar în a doua mare perioadă a Epocii Fierului (300î.e.n-106e.n) apare o creștere foarte mare a civilizației dacice, iar populația se împarte în 3 clase sociale: nobili, oameni liberi și sclavi. Pe data de 11 august 106 se termină cel de-al doilea război daco-roman formându-se Provincia Română Dacia. Se formează populația daco-romană, limba de bază devenind latina, fiind o componentă a acestui proces de formare a limbii și a poporului român.Românii formeaza fortificații la Olteni, Brețcu, Reci. Monede de pe timpul lui Aurelian au fost găsite la Covasna, în cetatea dacică. Dacii au avut continuitate de viețuire pe timpul ocupației romane, acestea fiind dovedite de așezările civile ce împrejmuiau perimetrele castrelor.

În perioada 274-275, numeroasele atacuri ale popoarelor migratoare cât și a celor dacilor liberi aduc Retragerea Aureliană. Societatea trece la un alt nivel, feudalismul ce durează până în secolul al X lea, datorită retragerea trupelor și a administrației romane. În secolele V-VI, în județ sunt găsite urme ale gepizilor. În aceiași perioadă se împrăștie cultura Sântana de Mureș ce sunt descoperite în cimitirele și asezările de la Reci, Cernat, Sfântu Gheorghe. Acestea cuprind elemente definitorii culturii, materiale autohtone dar totodata și elemente ale culturii triburilor gotice.

În secolul X, se stabilește procesul de formare a poporului român, răspândindu-se cultura Dridu ce este specifică românească. Între secolele XI-XIII, Transilvania este greu încercată de grele lupte iar apoi cucerită de Regatul Feudal Maghiar. Spre sfârșitul secolului al XII lea, dupa conviețuirea cu populația autohtonă, are loc colonizarea secuilor ce își vor forma o cultură proprie și originală.

Între anii 1980-1900 ( figura 2 ) iau naștere primele unități industriale la Sfântul Gheorghe: fabrica de țigarete și cea de textile, apare o creștere în domeniul exploatărilor miniere (Baraolt) și cele forestiere de la Comandău.

În perioada iulie 1914 începe Primul Război Mondial iar apoi România declară război Austro-Ungariei în august 1916.

La 1 decembrie 1918 are loc uniunea Transilvaniei cu România.

Figura 2. Centrul orașului Covasna în anul 1898 (sursă: https://www.facebook.com179731218714117photosa.866783430008889.1073741829.1797312187141171015845058436058type=3&theater)

Figura 3. Stema Județului Covasna

(Sursă: http://www.super-cazare.com/13-cazare-in-judetul-Covasna.html)

I.4. Cadrul geografic natural

Așezat în interiorul arcului carpatic, Județul Covasna este locul pe unde Râul Olt si Râul Negru și-au format șesuri întinse, locul unde altitudinile munților Vrancei, Nemira, Baraolt și Bodoc, au cucerit omul încă din cele mai îndepărtate timpuri, în primă fază ca locuri pentru păstorit și vânătoare, ca teritoriu natural pentru apărare, iar mai apoi ca importante averi ce formează un important fond de valorificare forestieră. Prin așezarea sa geografică, Județul Covasna deține o gamă amestecată de peisaje naturale ce se succed de la șesurile întinse, bine populate, la masivele muntoase bine împletite cu pădurile de conifere.

Relieful Județului Covasna este unul variat, predominant muntos, cu un puternic potențial turistic și de dezvoltare a acestei caracteristici dar și cu întinse șesuri și lunci bune pentru dezvoltarea domeniului agricol. Lipsa câmpiilor, fac ca munții Harghita, Nemira, Buzăului, Vrancei, Baraolt și Bodoc, poziționați în zona de curbură a Carpaților, prin intermediul piemonturilor, coboară treptat spre șesurile cu forme line ale Depresiunilor Brasov și Baraoltului.

Se deosebesc două trepte de relief: treapta muntoasă ce deține altitudini medii de 800-1200 m și treapta culoarelor tectonice și a depresiunilor. Zonele muntoase ocupă în proporție de 50% din teritoriul Județului Covasna și face legatura cu alte județe: Buzău, Bacău, Vrancea. În altitudinile munților, vârfurile au aspect netezit și sunt acoperite de nesfârșitele păduri. Dezvoltarea zonei exploatării forestiere a fost permisă de nemărginitele păduri. Aceste zone se găsesc în Buzău, Brețcu și Întorsurii Buzăului. Această structură geologică muntoasă este deținută de zonele flișurilor, alcătuite de regulă din depozite cretacice și paleogene, în care predomină gresiile, marnele, șisturile argiloase, de conglomerate, ș.a.m.d. Între 460 si 600 m se află nivelul depresiunilor și culoarelor ce sunt învelite de depozite cuaternare ce îi sunt specifice nisipurile și pietrișurile.

În Nord, ne întâmpină culmile lanțului vulcanic, ce aparțin masivelor Baraolt si Bodoc iar în partea de Est, depresiunea este marginită de culmile Munților Siriului și Vrancei. Pe patul de soluri fertile se dezvoltă o vegetație foarte variată, ce a devenit și o curiozitate pentru cercetări botanice. Formațiunile de nisip deținute de “ Rezervația Mestecănișul Reci”, plantele carstului Perșanii de Nord , tinoavele din moldișurile înalte reprezintă o mare valoare științifică, fiind ocrotite.

Potențialul turistic al Județului Covasna este prezentat prin ansamblul de peisaje geografice extraordinar de frumoase, numeroase monumente ale naturii și rezervații naturale, izvoare minerale cu o diversă compoziție dar și elemente antropice precum: obiective istorice, culturale, de artă,etc), toate având o importanță extraordinară. Toate obiectivele turistice sunt destul de accesibile pentru aproape orice metodă de parcurgere a drumului: la pas,cu mașina și în unele cazuri chiar și cu mijloace de transport in comun(șosele sau drumuri forestiere). Din punct de vedere hidrografic, județul dispune de o rețea bogată a apelor de suprafață și subterane iar toate acestea aparțin celor două bazine de ordinul I ai căror afluenți direcți ai Dunării sunt: Oltul si Siretul. Bogația și multitudinea acestor izvoare sunt cunoscute de câteva secole și au dat posibilitatea aparițiilor și dezvoltării multor stațiuni balneoclimaterice cunoscute în țara noastră și nu numai.

Județul Covasna are o climă de tranziție, ce se împarte într-un climat de tip temperat oceanic și temperată de tip continental, răcoroasă și umedă în zonele montane, cu precipitații scăzute și temperaturi reduse în zonele mai joase. În zonele înalte, temperatura medie anuală este de 1° C, iar 7,6 ° C în depresiuni, aceasta fiind doar cu 3° C mai redusă decât media pe țară.

Cel puțin 7 luni pe an, turismul balneoclimateric, de agrement, drumeția, sporturile de iarnă și turismul intinerant poate fi practicat, însă în lunile iulie-octombrie este recomandant turismul montan.

Cele 17 000 de ha de păduri oferă condițiile perfecte pentru o faună îmbelșugată definite câmpiilor, fânețelor, lacurilor băltoase, molidițelor,etc.

Amintim: Mestecănișul de la Reci,Mlaștina Eurotrofă Ozunca Băi, Valea Turiei, Muntele Puciosu, Peștera de sulf Turia, izvoarele minerale, ca având o importanță științifică extraordinară, deținând specii de plante și formațiuni geologice protejate prin lege datorită unicitătii lor.

I.5. Așezările omenești

Încă din cele mai îndepărtate timpuri ( paleolitic ) județul Covasna a fost locuit pe tot teritoriul său datorită accesibilității condițiilor naturale ce au ajutat ca prim factor la așezări statornice și comunităti bine închegate ceea ce se continua și în ziua de astăzi. Perioada paleolitică și neolotică sunt evidențiate de așezările omenești din zonele:Olteni, Leț, Bățani, Brăduț, Sita Buzăului,Ariușd , Cernat, etc.

Perioada de trecere de la neolitic spre epoca bronzului este înfățișată prin descoperiri arheologice în zonele Reci, Leț și Cernat. Pe baza descoperirilor arheolgice făcute reiese că poporul geto-dac a trăit în așezări deschise aflate pe terasele râurilor ( Cernat, Malnaș, Sfântu Gheorghe,Moacsa ). O multime de bijuterii dacice au fost descoperite la Ghelnița și Surcea .

La Borșa Mare, Olteni, Brețcu, Comandău au fost construite castre, în timpul cuceririi romane, pentru a apăra pasurile și trecătorile. La începutul secolului al-XIX-lea, pe tot teritoriul Județului Covasna, existau doar patru orașe: Târgul Secuiesc și Sfântul Gheorghe, acestea două aveau o trăsătură orășenească mai pronunțată, iar celelalte două orașe, Brețcu si Ilieni aveau o caracteristică rurală. Toate aceste descoperiri, ne dezvăluie faptul că aceste așezări pe teritoriul Covasnei, au avut continuitate de-al lungul tuturor perioadelor istorice însa atunci când au ajuns secuii, în secolul al-XIII-lea, au gasit nenumărate așezări românești bine construite,ca formă de organizare fiind obștea sătească. Majoritatea așezărilor din regiunea Covasnei, și-au stabilit vatra în văile râurilor(Olt și Râul Negru) și acolo unde se întâlnește muntele cu depresiunea. Spre sfârșitul secolului al XIX lea si începutul secolului al XX lea , arterele rutiere și feroviare progresează și se modernizează făcând legătură cu principalele centre si orașe economice ale țării.

Astăzi, Județul Covasna este un teritoriu extins cu o suprafață relativ mare și cu un număr de orașe, municipii, localități și sate moderat. ( figura 4 )

Figura 4. Organizarea administrativă a teritoriului, la 31 decembrie 2017

(sursă: http://www.covasna.insse.ro/main.php?lang=fr&pageid=476)

Figura 5. Harta principalelor orașe a Județului Covasna (sursă: http://zarnesti.net/informatii-utile/harti/harta-judetelor-romaniei/covasna/ )

Așezări urbane

Din punct de vedere administrativ-cultural, Județul Covasna înglobează cinci orașe: Sfântu Gheorghe, Baraolt, Târgu Secuiesc, Întorsura Buzăului și Covasna ( figura 5 ).

Orașele Județului Covasna se clasează în categoria orașelor mici .

Municipiul Sfântu Gheorghe ( figura 7, ) este reședința Județului Covasna și totodată reședința fostului comitet „Trei Scaune”. Orașul se află în zona Munților Baraolt, în bazinul depresionar Sfântu Gheorghe, fiind la o altitudine cuprinsă intre 520-580 metri, parcurs de la nord la sud de Olt și se găsește la o distanță de 197 de km București.

Orașul are o populație de 68 633 de locuitori, 75,3% fiind de naționalitate maghiară, români 23,4%, și 0,3% alte naționalități. Pe parcursul timpului, orașul a fost martor a multor evenimente istorice importante, evenimente ce au influențat viețile locuitorilor. În 1658-1661 a avut loc invazia tătarilor, eveniment în urma căruia orașul a fost incendiat iar populația a fost masacrată de hordă. Revoluția din 1848-1849 a fost un alt eveniment important ce a dus la schimbarea istoriei orașului însa a reprezentat un moment de glorie.

Printre cele mai importante obiective turistice ale orașului Sfântu Gheorghe amintim ( figura 6 ): Muzeul Național Secuiesc Sfântu Gheorghe, Biserica reformată fortificată Sfântu Gheorghe, Clădirea Consiliului Popular (clădire declarată monument istoric ), Muzeul Carpaților Răsăriteni, Casa Memorială Gyarfas Jeno.

Figura 6. Harta turistică a orașului Sfântu Gheorghe (sursă: http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/sfantu_gheorghe-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-sfantu_gheorghe.html)

Figura 7. Panoramă, centrul orașului Sfântu Gheorghe (sursă: https://covasnamedia.ro/actualitate/mirosul-pestilential-din-sfantu-gheorghe-o-enigma-inca-neelucidata)

Figura 8. Orașul Sfântu Gheorghe (sursă: https://covasnamedia.ro/economic-2/consiliul-local-sfantu-gheorghe-aprobat-majorarea-salariilor-angajatilor-din-primarie)

Figura 9. Podul vechi al orașului Sfântu Gheorghe, Județul Covasna

(sursă: https://www.libertatea.ro/ultima-ora/1969-pe-podul-vechi-din-sf-gheorghe-cine-nu-putea-sa-spuna-paine-ci-puine-facea-baie-olt-1541629

Municipiul Sfântu Gheorghe este o destinație turistică foarte importantă pentru diversele activități turistice. Din inima acestui oraș ( figura 8 ) se pot face diverse excursii la Băile Șugaș, locație situată în nord-vest, în Munții Baraolt la 7 km, la o altitudine de 750 m. Alte destinații interesante: localitatea Vâlcele aflată la 11 km de Sfântu Gheorghe dar și stațiunile de pe Valea Oltului: Malnaș, Bodoc, Bixad, Tușnad . Bisericile forificate și cetățile și restul elementelor istorice reprezentative ( figura 9 ) zonei, sunt foarte vizitate fiind și ele puncte turistice importante: Prejmer, Hărman, cetatea Feldioara,etc. În ziua de astăzi municipal Sfântu Gheorghe reprezintă centru administrativ, industrial, cultural-istoric și turistic al Județului Covasna.

Municipiul Târgu Secuiesc se află in nord-estul Județului Covasna, în partea estică a Depresiunii Brașov, sector denumit Depresiunea Târgu Secuiesc sau Râu Negru. Acum 590 de ani, Municipiul Târgu Secuiesc avea prima mențiune documentară si reprezenta centru administrativ și economic al Scaunului Kezdi. Regele Sigismund de Luxemburg împreună cu principili Transilvaniei, la începutul secolului al-XV-lea au oferit numeroase beneficii orașului. Aceștia au sprijinit dezvoltarea meșteșugarilor dar și a comerțului.

Orașul deține în jur de 24 000 de locuitori, se găsește la o altitudine de 565 m, este așezat în depresiunea ce portă același nume, este protejat de curenții puternici ce ar putea crea catastrofe și are printre cele mai frumoase peisaje fiind inconjurat de Munții Vrancei și de Munții Bodoc. Este al doi lea cel mai mare oraș din județ după Sfântu Gheorghe și este amplasat pe drumul ce face legaturi cu Transilvania și Moldova, iar situarea în imediata apropiere a trecătoarei Oituz face ca prosperitatea economică să fie continuă și durabilă. Orașul deține un element unic și anume 71 de curți ce converg în piața centrală a orașului, străduțe folosite de meștesugarii din vechile timpuri. Aceste străduțe împreună cu casele confecționate din lemn ( figura 11 ) sunt numite monumente de arhitectură populară cu o mare importanță turistică și culturală. Alte puncte importante sunt bisericile fortificate ce au fost construite în 1727-1795 și respectiv 1781 fiind și ele considerate monumente istorice si arhitectonice.

Figura 10. Harta turistică a orașului Târgu Secuiesc (sursă: http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/targu_secuiesc-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-targu_secuiesc.html )

Figura 11. Centrul istoric al orașului Târgu Secuiesc (sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Centrul_istoric_din_T%C3%A2rgu_Secuiesc)

Figura 12. Centrul cultural-istoric al orașului Târgu Secuiesc (sursă: http://www.panoramio.com/photo/53085180)

Orașul Covasna ( figura 13 ) se găsește în Depresiunea Brașov, în partea de vest, la baza munților Vrancei la o altitudine cuprinsă între de 550-600 m. Covasna este o stațiune ce are porțile deschise pe parcursul tuturor anotimpurilor și este de o importanță națională. Climatul este unul tonic-stimulent de depresiune intramontană, cu veri răcoroase (media în luna iulie de 17°C) și ierni reci (media în luna ianuarie de -5°C).

Orașul ( figura 14 ) începe din șesul Râului Negru și până la Vârful Lăcăuți (1777 m). Orașul primește numai cuvinte de merit pentru amplasamentul acestuia, Hanko Vilmos, geolog: “Este un ținut foarte frumos, având seninătatea șesului și maiestuozitatea munților. Din valea care se întinde adânc în munți, curge zgomotos apa pârâului Covasna. Apa curată a pârâului despică comuna în două “. Multă lume caută explicația numelui orașului, două teorii sunt cele mai susținute și anume: teoria legendelor și teoria lingvistică. Cea mai concretă teorie ar fi cea că în limba slavă, “cvasna“ înseamnă “acru“, lucru posibil dedus de la apele minerale acide.

Poteci turistice:

Valea Zânelor-Cetatea Zânelor-Pusta lui Garadics (traseu de 2 ore)

Centru-Muntele Pleșuv-Pusta lui Kokorja și Garadics (traseu de 2 ore)

Valea Zânelor-Piliș-Covasna-Bâsca Mare-Vârful Lăcăuți (traseu de 1 zi)

Valea Pescarilor-Stejar Curat (traseu de 6 ore)

Figura 13. Panoramă a orașului Covasna (sursă: https://www.facebook.com/941954842547736/photos/pcb.1565670103509537/1565669876842893/?type=3&theater)

Figura 14. Orașul Covasna (sursă: https://www.facebook.com/941954842547736/photos/pcb.1565670103509537/1565669743509573/?type=3&theater)

Orașul Baraolt are o populație de aproximativ 9 600 de locuitori,majotitatea fiind de naționalitate maghiară.Este un oraș cu puternice posibilități de dezvoltare, în special turismul ( figura 15 ) în zona rurală. Reprezintă unul dintre vechile orașe miniere, în prezent fiind un oraș ce se ocupă de prelucrarea lemnului. Orașul se găsește în Depresiunea Baraolt, în nord-vestul Județului Covasna, la 48 km distanță de Sfântu Gheorghe, 70 km față de Miercurea Ciuc, 56 km de Brașov. Orașul ( figura 16 )este mărginit de poalele Munților Baraolt si Perșani, în partea de nord-est de Munții Harghita. În zona orașului, există o multime de izvoare minerale carbogazoase, recomandate pentru tratarea diverselor boli, însă se găsesc și o mulțime de monumente istorice și arhitectonice.

Figura 15. Harta turistică a orașului Baraolt(sursă: http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/baraolt-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-baraolt.html)

Figura 16. Vedere panoramică a orașului Baraolt ( sursă: https://commons.wikimedia.org/wiki/File:Barot_(Baraolt)_from_Agostonfalva.jpg )

Figura 17. Cenrul orașului Baraolt (sursă: http://mapio.net/o/62824/)

Așezările rurale

Pe teritoriul Județului Covasna se găsesc 33 de comune și 122 de sate. 47% din populația județului trăiește în zona rurală deși densitatea satelor și a comunelor este mică (3,7 localitati la 100 km²). Așezările sunt situate în acest fel din cauza faptului că zona este una depresionară, la baza munților, lucru ce face ca gospodăriile să fie întinse. În general, unui sat din Județul Covasna îi revin în jur de 26 km². Repartiția satelor este neuniformă (figura 19 ). Numărul cel mai mare al satelor este centrat în depresiunea Târgu Secuiesc, sate de o dimensiune mică iar în zonele de contact al depresiunii cu muntele, satele sunt de o dimensiune mult mai mare și au un număr mult mai redus. O mulțime din satele Județului Covasna ( figura 18 ) reprezintă o reală atracție turistică datorita apelor minerale carbogazoase, izvoarelor sulfuroase, cetăților, caselor ce și-au păstrat parfumul antic, dar și bisericile vechi ce sunt declarate monumente arhitecturale.

Figura 18. Case din zona rurală a Județului Covasna (sursă: http://www.marketsense.ro/covasna-taramul-sutelor-de-conace/)

Figura 19. Sate răsfirate din Județul Covasna

(sursă: http://www.super-cazare.com/13-cazare-i)

I.5. Economia

Județul Covasna este reperezentat în industrie de exploatarea lemnului și prelucrarea lui ( Întorsura Buzăului, Oituz, Târgu Secuiesc, Brețcu), extracția lignitului, minereului de fier și materialelor de contrucție, industria alimentară (Baraolt, Sfântu Gheorghe, Târgu Secuiesc) și industria textilă (Reci, Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc).

În economia județului, printre cele mai importante ramuri este cea a agriculturii, ramură ce aduce beneficii localnicilor si economiei , industrie ce se practică pe mai mult de jumătate din teritoriul județului. Suprafața totală agricolă este de 180 391 ha, iar în jur de 87 000 de ha este teren arabil. Restul zonelor reprezintă pașunile si fânețele în stare naturală iar cea mai mică parte este atribuită livezilor.

Cultura cerealelor și a leguminoaselor (35,5%) se situează pe primul loc și este ajunsă din urmă de cultura furajelor (27,1%), cartofilor ( 25,5%) dar și de cultura plantelor tehnice (11,9 %). Carnea, laptele, ouăle, lâna sunt trofeele aduse de creșterea animalelor, industrie ce propulsează îndeajuns de mult economia județului, cea alimentară dar si cea textilă.

O bogăție a naturii ce se găsește pe acest minunat teritoriu sunt pădurile. Pădurile asigură și ele o dezvoltare economică sau cel puțin o susținere economica, dezvoltându-se astfel industria lemnului și prelucrarea sa. Zonele cele mai exploatate a Județului Covasna sunt în partea de nord-est, sud-est.

O cantitate de 1000 de t de fructe de pădure sunt recoltate anual din pădurile județului: zmeură, fragi, mure,alune, etc, dar să nu uităm și de aproximativ cele 70 de tone de ciurerci comestibile scoase anual din padure .

Teritoriul acestei minunate zone conține o multime de ape si izvoare minerale, bogate în sulf, acid carbonic natural, etc, aceste ape fiind îmbuteliate în centre specializate aflate în Covasna.

Județul Covasna are 21 de fonduri date în folosință de către Asociația Județeană a Vânătorilor și a Pescarilor Sportivi dar și 11 fonduri ce reprezintă gospodăriile vânătorești și rezervații bine amenajate, așadar, apicultura, vânatul și pescuitul sunt o sursă importantă ce ajută la dezvoltarea econimiei Județului Covasna. Printre cele mai importante locuri pentru vânătoare sunt următoarele:Oituz, Bixad, Comandău, Întorsura Buzăului, Baraolt, Tălișoara. Accesibilitatea vânătorii constă în: 180 de țapi roșii, 40 de cerbi, 30 de urși, mii de jderi și 200 de mistreți.

Ramura economică principală a localității Covasna, o reprezintă turismul unde sunt aproximativ 750 de angajați în bazele de cazare,alimentație și tratament, dintr-un total de 5900 de persoane ce sunt apte de muncă. Deducem astfel faptul că activitățile turistice ale Județului Covasna reprezintă aproximativ 13% din oferta totală a locurilor de muncă existente.

Trecerea timpului reprezintă un factor ce influențează dezvoltarea fascinantă a turismului ce s-a ridicat la nivelul la care este în prezent datorită contructiilor și centrelor moderne apărute, acestea reușind să întregească baza materială al acestui domeniu. Creșterea turiștilor și a vizitatorilor ajunși în stațiunile balneoclimaterice a Județului Covasna au ajutat și la creșterea unităților de cazare dar și la creșterea capacității unităților de alimentație publică. Județul Covasna va fi într-o continuă creștere din punct de vedere turistic, acest lucru fiind datorat nenumăratelor minunății ale naturii precum:obiective de interes turistic, calitatea dar și cantitatea apelor minerale, climatului, diferitelor tipuri de nămol dar nu în ultimul rând mofetelor unice în țara noastră, ce se pare că s-au concentrat în această zonă a țării.

I.6. Infrastructura Județului Covasna

Alimentarea județului cu apă și sistemul de canalizări

Stațiunea Covasna este alimentată cu apă de la aducțiunea Comandău din Bâsca Mare, aceasta asigurând un debit de 90 l /s. Canalizările acoperă aproximativ 80% din oraș, iar stația de epurare ce are un debit de 60 l /s nu este de ajuns pentru oraș. Comuna Comandău are un sistem de canalizare ce nu acoperă necesitățile actuale. Se pare ca doar 26% din localnici au acces la aceste utilități însă fără să se îndeplinească standardele impuse. Localitățile Zăbala și Zagon nu au nici un fel de legătură cu sistemul de canalizare sau alimentarea cu apă.

Alimentarea cu energie electrică

Toate localitățile Județului Covasna se bucură de energia electrică aeriană, de înaltă tensiune L E A 110 K W dar și de tensiune medie L E A și L E S 40 K W din sistemul de energie național și de numeroase posturi de transformare

Comunicații

Covasna deține o centrală telefonică cu 1000 de linii urbane împreună și cu localitățile ce înconjoară Zăbala si Zagon care și ele dețin rețele telefonice automate. În anul 1999 Comuna Comandău a fost conectată la rețea telefonică digitală și dispune în ziua de astăzi de 135 de posturi, lucru ce reprezintă un avantaj pentru viitorii investitori.

Alimentarea cu gaze naturale

Orașul Covasna este conectată la rețeaua de distribuție cu gaz metan și este în stadiu de extindere cu noi potențiali consumatori casnici. Localitățile Zagon, Comandău și Zăbala nu sunt conectate la nici o rețea de distribuție a gazului metan.

Alimentarea cu energie termică

În Covasna există și sunt în stare de funcționare 10 centrale termice cu o capacitate medie dar și multe centrale individuale ce servesc consumatorii casnici. Aceștia folosesc drept combustibil gazul metan dar și combustibil solid și anume: cărnunele sau lemnul. Localnicii au ales ca în gospodariile proprii, la sobe, încălzirea să o facă cu gaz metan. Așa cum în localitățile Zagon și Zăbala nu există nici alimentare cu gaze naturale, localnicii celor doua sate nu dispun nici de sisteme de caldură prin centrale. Majoritatea celor din Comuna Comandău au un sistem individual de încălzire prin sobe iar combustibilul folosit este lemnul.

I.7. Căile de comunicație

Căi rutiere

Județul Covasna deține trei artere rutiere județene: DJ 121 Sfântu Gheorghe-Covasna-Târgu Secuiesc, DJ 121 E Întorsura Buzăului-Covasna, DJ 121 H Covasna-Comandău. Județul deține și o mulțime de drumuri comunale si forestiere cum ar fi:

DC 10 Zăbala-Surcea

DC 13 Covasna-Surcea

DC 17 Zagon-Boroșneu Mare

DC 3 Zăbala-Brețcu

DF Zagon-Comandău

DF Chiuruș-Pachia

Comuna Comandău este legată de orașul Covasna printr-un drum nemodernizat, județean ce are aspect de drum forestier, cu o lungime de 20 de km, un unghi de pantă mare dar și o diferență de nivel de 600m.

Legătura între județ, București și Moldova se face prin artera europeană E 577.

Căi feroviare

Gara feroviară a orașului Covasna se află la 2,5 km de centru, nu există vagoane directe spre București, lucru ce îngreunează accesul turiștilor în stațiune. Artera feroviară secundară Sfântu Gheorghe-Covasna-Brețcu este neelectrificată, aceasta leagă Covasna de magistrala europeană București-Brașov-Sfântu Gheorghe-Toplița-Cluj-Oradea-Borș și Cluj-Satu Mare-Halmeu/Valea lui Mihai.

Poteci turistice

Aproape în toate zonele muntoase există numeroase poteci turistice ce sunt marcate dar și nemarcate, plecările fiind majoritare din Covasna și Comandău. Acestea bucură turiștii fascinați în întâlnirea lor cu locurile naturii.

CAPITOLUL II-POTENȚIALUL TURISTIC

II.1. Potențialul turistic natural

Județul Covasna este unul din județele înzestrate cu o varietate de obiective de patrimoniu turistic la care contribuie foarte mult și resursele naturale, acestea fiind oferite de o peisagistică geografică avantajoasă desfășurării activităților turistice de o mare importanță. Toate aceste elemente motivează din punct de vedere turistic județul. Munții, izvoarele, amplasamentul geografic, fauna și flora fac ca acest teritoriu să reprezinte un potențial turistic natural nemărginit și greu de uitat.

II.1.1 Relieful

Cele mai deosebite zone ale Județului Covasna sunt zonele montane, zone ce adăpostește și multe stațiuni balneoclimaterice datorită bogăției izvoarelor minerale. Printr-o delimitare fizico-geografică a județului ies în evidență principalele spații turistice de o mare importanță precum:Nemira, Bodoc, Întorsurii, Baraolt și Harghita.

Munții Harghita

Munții Harghita (figura 20 ) se găsesc în nordul județului și reprezină și lanțul vulcanic din sud-vest din Harghita. Înălțimile acestor munți variază între 900 și 1100 m însă se poate spune că există și înălțimi mai mari, acolo aflându-se cratere de explozie: Vârful Mare (1196m), Tărăboiu (1391m), Muntele Cucului (1558m), Pilișca Mare (1373m). Aceste vârfuri înalte sunt legate între ele de șei întinse ce ajung să coboare la sub 1 m în anumite zone.

Figura 20. Harta fizică și turistică a Munților Harghita ( sursă: https://sites.google.com/site/romanianatura67/home/carpatii-rasariteni/harghita/muntii-harghita-harta-marcaje-an-2016 )

Figura 21. Priveliște din Munții Harghita ( sursă : http://www.carpati.org/jurnal/r%C4%83t%C4%83cind_singur_prin_muntii_harghitei/2130/ )

Unii specialiști consideră că partea sudică a Munților Harghita (zona cuprinsă între Culuarul Vlăhița și Munții Baraolt) aparține Munților Baraolt însă înălțimile de peste 1300 m și formațiunea geologică dominantă de rocile eruptive confirmă faptul că acestă parte aparține Munților Harghita.

Munții Baraolt

Munții Baraolt ( figura 22 ) se găsesc pe direcția de nord-sud de la linia ce ar uni pârâul Gohan cu pârâul Ozunca, până în vârful Straja , unde Oltul formează cel mai mare cot, toate acestea desfășurându-se pe teritoriul Județului Covasna. Munții Baraolt sunt munți vulcanici cu altitudini joase din care se desparte Vârful Gherghea ce are înalțimea de 1017 m. Punctele ce se află la cele mai mari altitudini se găsesc între 700 și 900 m: Culmea Ascuțită de 937 m, Dealu Mare de 732 m, Bodoș de 820 m și Vârful Foarfecii de 867.

Zona acestor munți oferă pasionaților priveliști ce merită văzute. Regiunea este îmbogățită de numeroase ape carbogazoase, sulfuroase cu o mulțime emergențe de bioxid de carbon. Munții Baraoltului oferă turistului o scară largă de oportunități în materie de poteci turistice ( figura 23 ) bine marcate ( Văile apelor Aița, Arcuș, Întunesos, Bățani, Belinului și Araci.

Figura 22. .Harta fizică a Munților Baraolt și Bodoc ( sursă :http://www.tenereclub.ro/index.php?p=viz_harti&h_id=187 )

Figura 23. Poteci marcate în Munții Baraolt ( sursă: http://blog.hotelguru.ro/muntii-carpati-5-trasee-montane-care-merita-incercate/ )

Figura 24. Harta traseelor turiștilor din Munții Baraolt ( sursă http://www.natcov.ro/index.php?pid=263&newlang=romana )

În afara florei și faunei îmbelșugate, văile deschise ale Munților Baraolt dețin rezervații geologice importante recunoscute în țară dar și faimoasele stațiuni balneoclimaterice recunoscute și ele în țară și nu numai: Vălcele, Malnaș Băi, Ozunca, Biborțeni și Baile Șugaș.

Spre culmile line ale Munților Baraolt cu o bogăție nemărginită de izvoare minerale în jurul cărora au apărut centre balneare(Biborțeni, Ozunca Băi) ce sunt cunoscute din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea și adăpostesc cărări și poteci spre un minunat peisaj.

În zona Ozunca Băi, pe lângă apele minerale există și o mlaștină turboasă ce a fost proclamată rezervație naturală. În pădurile îmblșugate de fag ce scaldă Munții Baraoltului se mistuiește un important fond cinegetic ce încântă iubitorii de vânătoare.

Munții Bodoc

Munții Bodoc se ridică pe malul stâng al Oltului.

Munții Bodoc sunt așezați pe direcția nord-sud la fel ca și Munții Baraolt. Precum și Munții Baraoltului, în partea de vest, masivul muntos este despărțit de apele Oltului, iar în partea de nord prin sugrumarea dintre depresiunea Ciucului și bazinul Cașinului, se leagă Munții Ciucului.

Depresiunile Sfântu Gheorghe și Târgu Secuiesc formează limita din partea estică și sudică, în timp ce pe cuprinsul Județului Covasna se întinde acea parte a Munților Bodoc ce este cuprinsă între Angheluș și Tușnad, pe o lungime de cca. 30 de km.

Nivelul cel mai sporit este cel cuprins între 800 și 1100 m însă mai există și alte câteva vârfuri cu înălțimi ceva mai mari precum: Bodoc (1193m), Vârful Pădurii (1213m), Sargheni (1225m), Cărpiniș (1241m) și Sorocul Lung (1170m). În partea sudică a sectorului Munților Bodocului sunt despicați în profil longitudinal pe o distanță de 17 km, de pârâul Beșeneu. Această vale este proeminent încrustată în depozitele flișului de Bodoc și înfățișează o pantă accentuată. De sub Munții Bodoc izvorăște pârâul Beșeneu și se varsă în Râul Negru, pe lângă localitatea Bita. Până să iasă în câmpia piemontană, s-a creat un golf depresionar de aproximativ 3 km, unde se află și satul Beșeneu.

Munții Bodoc, grație caracteristicilor reliefului și calității valorilor peisagistice prezintă nenumărate rezerve turistice importante.

Abudența comorilor apelor minerale și gazelor mofetice, rezervațiile naturale și cele geologice se conturează în apropierea zonei Balvanyos dar și a Lacului Sfânta Ana din Județul Harghita. În zona Munților Bodoc se mai găsește și Grota Sulfuroasă ( figura 25 ), peșteră cu multe emanații de sulf, declarată și ea rezervație naturală. Localitatea Bodoc ce este așezată la poalele Munților cu același nume este foarte renumită datorită izvoarelor bicarbonatate-sodice dar și pentru izvoarele minerale carbogazoase. Tot aici se găsește și o frumoasă biserică fortificată construită în secolul al-XV-lea. Din Valea Oltului se desprind numeroase poteci și cărări ce duc spre culmile cu o joasă înălțime de sub 1200 m, ale Munților Baraolt și Bodoc, usor de urmat, acoperiți de un frumos covor de paduri de foioase de unde sunt nelipsite și poienile luminoase, poieni perfecte pentru popasurile turiștilor.

Figura 25. Peștera Sulfuroasă Munții Bodoc (sursă: http://www.romania-travel-guide.com/atractii/naturale/lacul-sf.-ana–balvanyos.html )

Munții Nemira

Munții Nemira ( figura 27 ) se înalță în partea de nord-est a Județului Covasna. Pe teritoriul Județului se află doar partea sudică a acestora, sector muntos ce este limitat de către cursul superior al Cașinului dar și de cumpăna înaltă a acestora. Sectorul vestic al Munților Nemira este caracterizat prin înălțimi reduse, aceasta fiind și încadrată de apele râurilor Măltiș și Cașin.

Principala culme a acesor munți se desfășoară în nord-sud și deține numai înălțimi de 800-1200 m, acest fapt făcând ca geografii să denumească acești munți Munții Cașinului Secuiesc.

Printre vârfurile importante ies în evidență: Polia (1199 m) și Poiana (1040 m). Partea evidențiată a acestor munți o reprezintă partea estică fiind masivul muntos propriu-zis. Pe direcția nord-sud se găsește cea mai înaltă zonă și aceasta se află la granița cu Județul Bacău: Nemira-Țiganca (1626 m), Șandru Mare (1640 m) legate între ele printr-o șa longitudinală.

Figura 26. Șaua Nemira-Munții Nemira ( sursă: Sorin Untu http://sorinuntu.blogspot.ro/2010/06/muntii-nemira-05-07-iunie-2010.html)

Latura din partea de est este formată din culmile muntoase Ceangau-Baco ce au altitudini de 1200 m în medie, culme ce este împânzită de ape de lungimi mici (3-4 km) dar și de văi largi. Partea vestică a acestor munți are aceleași caractere ca cea prezentată mai sus însă este cunoscută sub numele de Piatra-Șoimului-Nereș după vârfurile ce le domină.

Figura 27. Sectorizarea Munților Nemira (sursă: http://www.muntesiflori.ro/wp-content/uploads/2012/01/Nemirab.jpg)

Trasee montane marcate în Munții Nemira

Figura 28. Potecile marcate din Munții Nemira (sursă: http://bacaulturistic.ro/atractie/trasee-montane-in-muntii-nemira/)

Munții Brețcului

Munții Brețcului se găsesc la sud de trecătoarea Oituz-Măghiorș ( figura 29 ), în vest, fiind mărginiți de Depresiunea Târgul Secuiesc, iar în est de Izvoarele Oituzului și ale râului Bâsca Mare. Înălțimile cele mai mari ce trasează relieful muntos al Brețcului, sunt așezate de la nord la sud, având vârfurile netezite îmbracate cu păduri, legate prin largi înșeunări sau despărțite de văi adânci, cu profil tranversal. Printre cele mai însemnate vârfuri sunt: Pilișul Covasnei (1359 m), Chizul Păpăuți (1320 m), Bariț (1193 m), Piatra Șoimului (1377 m). Munții Brețcului, din punct de vedere geologic sunt făcuți din depozitele flișului grezos paleogen unde predomină și faciesul gresiei de Tarcău dar și în mică măsură din faciesul de Fusaru, alcatuit în principal din șisturi argiloase. Munții Brețcului sunt împărțiți în câteva compartimente datorită râurilor cu ajutorul cărora sunt drenați. Acestia sunt caracterizați prin pantele mari pe care râurile prind viteză, iar cand se întâlnește cu depresiunea, acestea formează văi largi ce au forma unei pâlnii, acolo fiind așezate și localitățile de la marginea ramei muntoase.

Munții Nemira împreună cu Munții Brețcului dețin o mulțime de valori peisagistice precum: Trecătoare Oituz, nodul turistic Covasna, Șandru Mare- un punct important pentru vânătoare, Comandău cu numeroasele puncte turistice.

Figura 29. Reprezentarea Munților Brețcu-Oituz (sursă: http://harti.technorati.ro/harta-muntii-bretcu-oituz-din-zona-carpatilor-de-curbura)

Munții Vrancei

Munții Vrancei nu se află în totalitate pe teritoriul Județului Covasna însă încântă spectaculos priveliștea ( figura 30 ). Deși se află o mică parte a acestora pe acest teritoriu, tot aici se găsesc cele mai mari altitudini ale acestor munți, vârfuri ce măsoară peste 1500 m:Vârful Mușat (1503 m), Astagul Mare (1526 m), Anișoaia ( 1645 m), Vârful Lepșii (1390 m), Lăcăuț ( 1777 m), Izvoarele Putnei (1534 m). Partea nord-vestică a acestor munți mențin altitudini de 800-1200 m și este fragmentat de către văile tranversale: Obrat, Ghelnița Mică, Ghelnița Mare, ce au originea din zona Masivului Lăcăuți. Un punct semnificativ al acestor forme de relief este reprezentat de Vârful Lăcăuți ce servește cu o frumusețe unică ca placă turnată pentru turismul practicat în Carpații Curburii. Așezarea lor se suprapune cu răscrucea dintre Moldova, Transilvania și Muntenia, prinzand putere prin acestă funcție nodală pentru circulația turistică a zonei, avand specific intracarpatic dar și extracarpatic.

Figura 30. Priveliște Munții Vrancei-Județul Covasna (sursa: https://www.google.ro/url?sa=i&rct=j&q=&esrc=s&source=images&cd=&ved=0ahUKEwiYsdWkwO7ZAhUMzKQKHX8CD_IQjxwIAw&url=https%3A%2F%2Fioanstoenica.com%2F201 )

În această zonă muntoasă, marcajele au început a fi puse cu mai bine de 30 de ani în urmă, traseele neavând un grad mare de dificultate, așadar orice fel de turist poate încerca o astfel de drumeție. Aceste trasee sunt disponibile și iarna însă doar acelora care au ceva mai multă experiență și sunt bine echipați.

Unul dintre cele mai practicate trasee este: Vârful Lăcăuți (1777 m)- Dealul Chiișoara- Valea Bâsca Mare- Golul Covasnei- Stațiunea Covasna. Acest tarseu leagă Munții Brețcului de Munții Vrancei, acesta ajungând până în Depresiunea Brașovului în Stațiunea balneoclimaterică Covasna.

Munții Buzăului

Se găsesc în regiunea de sud-est la limita Județului Buzău. Pe teritoriul Județului Covasna acești munți ajung doar culmile nordice ce sunt secționate de câteva râuri bine încrustate în depozitele de fliș gregos. Aici se găsesc cursurile superioare a râurilor: Bâsca Mare, Bâsca Mică, Buzăul. Masivele cele mai importante ale Munților Buzău ( figura 31 ) se găsesc între văile acestor râuri.

Figura 31. Priveliște din Munții Buzăului (sursă: https://www.youtube.com/watch?v=WyZFUItUWjo )

Masivul Penteleu

Acest masiv se găsește între cele două Bâsce, iar în Județul Covasna deține câteva culmi cu o altitudine mai redusă (sub 1200 m) și cu o suprafață lină. În anumite locuri ale acestor culmi se regăsesc și câteva vârfuri ce depășesc înălțimea de 1400 m: Slobodu (1429 m), Husăuș (1479 m), Dealu Bătrân (1402 m).Manișca Mare (1676 m) se individualizează acest masiv în partea de nord al pârâului Cupanului, într-o continuitate a Masivului Penteleu ( figura 32 ). Acest masiv atrage privirile datorită pajiștilor întinse, culmilor prelungite dar și datorită perspectivei largi pe care o oferă Carpaților de Curbură. Există numeroase cântece haiducești dar și legende ce se leagă de acest loc. Ele reamintesc de multele dovezi de vitejie ale oamenilor locurilor ce au presărat bunătate împrejur. Numeroasele alunecări de teren au reușit să formeze pe versantul Penteleului un aspect special. Tot aici se găsesc și râpe circulare ce măsoară zeci de metrii înălțime ce au o adunătură de pământ în forme de trepte și valuri haotice.

Figura 32. Vârful Penteleu ( sursa: https://www.youtube.com/watch?v=N4Ju3kIR5As )

Masivul Podu Calului

Acest masiv ( figura 33 ) este reprezentat în principal de culmile sale ce se găsesc în nord-vest, acestea sunt ferestruite de ape scurte și rapide. Cea mai mare altitudine se regăsește între Bâsca Mare și Buzău sub forma unei potcoave unde principalele vârfuri depășesc 1200 m: Bota Mare (1288 m), Cocoșului (1375 m), Zimbru Mare (1230 m), Babic (1335 m).

Figura 33. Masivul Podu Calului (sursă: http://www.carpati.org/jurnal/la_deschidere_de_drumuri_remarcare_in_masivul_podu_calului/2366 )

Încadrarea geografică, industria existentă, arterele rutiere ( figura 34 ) existente împreună cu splendidul peisaj ale acestei zone justifică dorințele turiștilor de a vizita meleagurile. „ Munților Buzăului le lipsesc marile abrupturi și crestele carpatice, dar încă de la primii pași pe culmile, văile și plaiurile lor se degajă un aer de frumusețe liniștitoare. Parcurgându-i îți devin familiari, înveți lucruri noi, cunoști legătura care s-a statornicit de-a lungul vremilor între ei și oamenilor acestor meleaguri. Sfârșitul drumeției va însemna cu siguranță o mică strângere de inimă, părerea de rău ca totul s-a încheiat atât de repede și poate promisiunea că vei reveni „ (Grigore Posea).

m

Figura 34. Drumuri forestiere în Podu Calului-Penteleu (sursă: Fig.nr. Masivul Podu Calului (sursă: http://ramniceanu.blogspot.ro/2007/01/masivul-penteleu-traseu.html )

Munții Întorsurii

Acești munți se îmbină într-o totală armonie în peisajul turistic covăsnean. Frumusețea aparte, apele minerale, satele pitorești, tradițiile încă păstrate fac posibilă aducerea acestui masiv muntos într-un circuit turistic.

Clăbucetele Întorsurii așa cum li se mai spune acestor munți au altitudini mici 800-900 metri. Sunt puține culmi ce depășesc înălțimi de 1000 metri: Vârful Cașcut (1079 m), Vârful Chiurușul Mare (1012 m), Vârful Tistaș (2267 m). Aceste denumiri provin de la la cotul ( întorsura) pe care o face Buzăul în interiorul acestei regiuni, Buzăul izvorând din versantul nord-estic al Munților Ciucaș și-și urmeaza cursul curgerii în sud-nord, până aproape de localitatea Întorsura Buzăului, acolo formând un unghi de 90 garde brusc îndreptându-se spre nord. Treptele depresiunilor și a culoarelor tectonice se leagă natural de o treapta muntoasă cu care a avut legaturi și origini comune și cu care a avut o dezvoltare comună până într-un moment dat. Diferența dintre aceste forme importante de relief constă în principal în poziționarea și înălțimea ca rezultat al factorilor exogeni.

Figura 35. Harta Munților Munceii Întorsurii ( sursa: http://www.profudegeogra.eu/harta-turistica-a-muntilor-intorsurii/ )

Depresiunea Întorsurii Buzăului

Acestă depresiune este una intramontană și are originea din acțiunile de eroziune a flișului cretacic, așezate în forma unei potcoave, cu o lungime de cca. 16 km, de la vama Buzăului și până în partea sudică a zonei Bobocea. O bună parte a Depresiunii Itracarpatice a Brașovului se derulează pe teritoriul Județului Covasna. În raport cu rama altitudinilor muntoase ce o înconjoară, înfățișează aspectul unei câmpii drenate de o rețea hidrografică cu trăsături meandrat. Pe teritoriul Județului Covasna aceasta se întinde pe patru diviziuni: Brețcu, Depresiunea Târgu Secuiesc, Sfântu Gheorghe și Căpeni. Depresiunea Brașovului este socotită și ca fiind arie depresionară intracarpatică cu origini tectonice.

Depresiunea Baraolt

Acesta se poziționează în partea de nord-vest a Județului Covasna, înrămată de Munții Perșani și Munții Baraolt. Este colectată de la nord la sud de apele Baraolt și Cormoș ce își au obârșia în partea de vest a Munților Harghita. Cele două ape, înainte de a intra în zona depresionară au format văi adânci cu pante accentuate în relieful vulcanic tipărit pârâielor un curs rapid, agitat. În dreptul Mereștilor, Pârâul Vârghiș, împunge o barieră de calcare sălbatice formând o zonă de chei sălbatice. În aceiași zonă se găsesc și alte forme de origine carstică.

Potențialul turistic al acestei zone este de remarcat datorită frumusețea și bogăția peisajului în materie de ape naturale și valori culturale. Printre frumoasele obiective turistice ale acestei zone amintim:Peștera Merești și orașul Baraolt din apropierea zonei Vârghiș. Un nou punct turistic, recent observat ca fiind un obiectiv important al zonei este orașul Brăduț ce iese în evidență ca fiind un monument de artă.

Depresiunea Sfântu Gheorghe

Este localizată în partea central-nordică a Depresiunii Brașovului. Acest compartiment al depresiunii deține Câmpia Calnicului în partea centrală, câmpie ce se inundă adesea cu lățimi de 4-10 km, la întâlnirea Râului Negru cu Oltul și Tarlungul. Cuprinde de asemenea și câmpia piemontană Câmpul Frumos Prejmer dar și Piemontul Săcele.

Depresiunea Târgu Secuiesc

Acestei depresiuni i se mai spune și Depresiunea Brețcu după cele mai importante localități ale zonei. Depresiunea Târgu Secuiesc este deținută de sectorul estic al Depresiunii Brașovului, stăpânind cea mai înaltă câmpie colectată de Râul Negru cu toate ramurile sale hidrografice. Forma sa este romboidală și deține altitudini ce se reduc de la nord la est la sud vest de la 630 de metri la 530 de metri. Depresiunea este tăiată în doua părți morfologice distincte de către Râul Negru și anume: una pe partea stândă ce formează o regiune de dune învelită de păduri și bălți ce sunt temporare și una pe partea dreaptă ce formează piemontul de la Reci cu altitudini de 540 de metri.

II.1.2. Clima

Clima Județului Covasna este una moderată cu ierni geroase și veri destul de calde. Nota de tranziție se definește prin clima temperată de tip oceanic de cea temperată de tip continental fiind mult mai umedă și răcoroasă în zonele montane, precipitațiile mai reduse dar și cu temperaturile mai scăzute în zonele mai joase de relief.

Temperatura medie anuală potrivit reliefului caracteristic, variază între 1°C în zonele înalte și 7,6 °C în zonele depresiunilor ( o diferență de 3 °C față de media anuală pe țară), valorile termice cresc în zonele piemontane și descresc în zonele montane și pe fundul depresiunilor.

Temperatura medie a celei mai reci luni ale anului ajunge sub 8°C în zona montană iar în șesul depresionar ajunge la 4.7 °C. În lunile călduroase temperaturile medii ajung la 16°C în zona montană iar în depresiuni temperaturile ajung la 18°C.Cea mai scăzută temperature a fost de -35,3°C în Întorsura Buzăului pe data de 1 februarie 1947.

Temperatura cea mai mare a fost înregistrată la Sfântu Gheorghe pe data de 11august 1951, maxima absolute fiind de 37,8°C de unde reiese faptul că amplitudinea termică excepțională ajunge peste 72°C, lucru ce se definește printr-un proeminent climat continental.

Se evidențiază adesea inversiuni termice mai ales în sezonul rece. Numărul de zile cu îngheț anual ajunge până 139 în josul depresiunii. În Depresiunea Târgu Secuiesc dar și pe tot teritoriul Județului Covasna se indică circa 118 kcal/cmp aceasta fiind o urmare a duratei de strălucire a soarelui care cumulează anual un număr de 2040 ore cu cca. 200-400 ore mai mult fata de altitudinile muntoase din prejur. Alternanța depresiunilor cu culmile muntoase, suprafețele inundate ale pajiștilor și a pădurilor perturbă radiația solară, ea fiind împărțită neuniform.

Precipitațiile atmosferice diferă între 1200 mm pe marginea muntoasă a Județului Covasna și 750-850 mm în zonele piemontane iar în zonele depresionare variază între 500 și 600 mm. Precipitațiile ce ajung pe teritoriul județului cumulează aproximativ 100 de zile pe întreg anul, cea mai mare cadență fiind în lunile mai-iunie ( 10-17 zile pe lună) iar cele ma puține fiind iarna ( 6-9 zile pe lună).

Vânturile caracteristice ce se găsesc în această zonă bat pe direcțiile: nord-vest, vest în special din partea cea mai înaltă a masivelor muntoase; sud-est și nord-vest în zona Depresiunii Întorsurii Buzăului; nord-est și sud-vest în zona Depresiunii Târgu Secuiesc dar și din vest în zona Depresiuni Baraolt.

Viteza atinsă de vănturile ce străbat teritoriul județului este de peste 3 m/s în partea șesului depresiunilor însă pe culmile înalte depășește 10 m/s ajungând și la 15-20 m/s. Vitezele medii prezintă creșteri vizibile în timpul primăverii, în mai-iunie fiind cele mai vântoase de pe tot parcursul anului.

Datorită existenței celor două forme de relief diferența de temperatură și presiune este considerabilă așa cum și mișcările locale de aer dar și de brize. Datorită acestor lucruri, ziua se întâmplă ascendența curenților de aer din depresiuni spre zonele montane, noaptea întâmplându-se același proces însă în sens opus, dinspre zona muntoasă spre zonele depresionare.

Nemira, cel mai cunoscut vânt ce își face apariția întotdeauna pe teritoriul Târgului Secuiesc și acesta bate aproape pe tot parcursul anului, iarna și primăvara fiind mai puternic. Viteza medie al acestui vânt atinge 3 m/s pe tot parcursul anului, ajungând până la 6 m/s. Destul de rar vântul poate ajunge chiar și la viteza de 15 m/s , viteză ce împrăștie zăpada din depresiuni și o adună în zona piemontană, producându-se astfel înzăpeziri.

Figura 36. Numărul de stații meteorologice din Jud. Covasna (sursă: http://www.rowater.ro/daolt/sgacovasna/default.aspx)

–pwerpoint Acțiunile favorabile ale resurselor climatice se simt asupra organismului uman doar atunci când valorile sale se mențin la nivel suportabil. Clima teritoriului Județului Covasna permite practicarea diferitelor activități în orice anotimp depinzând de tipul de activitate, importantă fiind reabilitarea sănătății celor ce aleg această zonă ce crează o ambianță perfectă relaxării.

În zonele depresiunilor bioclima de cruțare a organismului, sedativ-indiferentă, înscrie valori ale parametrilor climatici ce diferă în limite moderate, ceea ce rezultă ca solicitările sistemului nervos central sunt mai reduse dar și al celui vegetativ împreună cu glandele de secreție internă.––

În zonele montane unde altitudinea ajunge peste 800 m este caracteristică bioclima tonică-stimulentă definită prin temperaturi mici, cu amplitudini scăzute, cantități mari de precipitații; presiunea atmosferică este redusă. Există accentuarea radiației globale și cea a ultravioletelor mai ales în sezonul rece față de zonele joase.––-

În zonele montane, stresul cutanat și cel pulmonar crește împreună cu înălțimea. Efectele prielnice pentru organismul uman:echilibrarea sistemului nervos central și stimularea sa dar și al celui vegetativ, reducerea activității glandei tiroide, pentru bolnavii în primă fază a hipertiroidă, crearea unui scut al organismului pentru infecții, creșterea numărului de globule roșii, etc.

II.1.3. Apele de suprafață

În dotația naturală a Județului Covasna o mare importantă parte este ocupată de resursele de apă ( figura 37 ) ce se grupează celorlalți factori al ofertei recreative al acestui teritoriu. Prestigiul turistic al acestor ape provine din multele posibilități ce le oferă celor ce sunt interesați pentru refacerea sănătății și pentru agrement.

Figura 37. Harta râurilor Jud. Covasna ( sursă : Prefectura Jud. Covasna )

Județul Covasna este situat în bazinul mijlociul al Oltului și o mică parte în bazinul inferior al Siretului. Cel mai important râu al județului, Oltul, străbate teritoriul în partea centrală și cea vestică, pe o distanță de 150 km, de la intrare, în apropierea Băilor Tușnad unde străbate primul său defileu până la defileul de la Racoș. Albia râului rareori depășește 10 m lațime iar adâncimea diferă de la 0,5 m până la 3 m. Debitul anual medium al râului Olt în primul său sector este de 7,6 m3/s, primăvara putând să ajungă la 40 m3/s. În depresiuni, cu ajutorul afluenților debitul râului crește până la 30 m3/s, maximul debitului fiind primăvara unde ajunge la 170 m3/s.

Principalii afluenți ai râului Olt: Râul Negru ( proveniența lui fiind din versantul sudic al Munților Șandru Mare), Cormoșul și Baraoltul.

Râurile cu cea mai mare importanță din Bazinul Siretului: Oituz (afluent al Trotușului), Buzău ( afluent Bâsca Mare în sud-est ). Densitatea medie a rețelei hidrografice al Județului Covasna este de 0,45-0,70 km/kmp în Depresiunea Brașovului și 0,60-0,80 km/kmp în zona montană.

Totalitatea râurilor aflate pe teritoriul județului reprezintă o importantă sursă economică, atât pentru apa potabilă dar și pentru sistemele de irigare a terenurilor agricole. Pentru Târgul Secuiesc, Râul Negru reprezintă principala sursă de alimentare a orașului iar pentru Sfântu Gheorghe, Oltul.

Lacurile

Un alt obiectiv turistic apreciat al Județului Covasna din resursele de apă sunt lacurile aflate în zonă. Județul este privat de aceste unități hidrografice existând doar câteva ochiuri de apă aflate în zonele cu grad mare de umiditate cum ar fi: lunca râului Olt sau în zona mestecănișului Reci. În categoria lacurilor artificiale se regăsesc unități reduse amenajate pentru diverse utilități precum agrement, piscicultură sau pentru producerea curentului electric.

Complexul Reci ( figura 38 ) este realizat din două eleștee așezat în partea estică a localității Reci. Complexul a fost construit prin inundarea unor porțiuni îndiguite pe malul stând al pârâului Saciova ( acesta fiind lacul mic) și râul Negru ( acesta fiind lacul mare ) având o suprafață de 23 ha și o adâncime de aproximativ 1,5 m iar volumul de 350 mii mc.

Figura 38. Lacul Reci
(sursă: http://www.skytrip.ro/lacul-reci-din-judetul-covasna-ob-2113.html )

Lacul Belin se găsește în lunca Oltului și a fost realizat prin împrejmuirea sa de un dig de contur pe prima terasă a râului și pe malul drept al pârâului Belinul Mic. Suprafața sa este de 3 ha și este amenințat de orice variație termică sau de precipitații. Scopul lacului este pentru piscicultură iar alimentarea este deficitară mai ales în lunile de vară când dăinuie seceta.

Lacul Padureni ( figura 39 ) este așezat pe 86 de ha și este cel mai mare lac al Județului Covasna purtând un rol important pentru agrement. Este alimentat de pârâul Boșneu ce are o temperatură scăzută pe tot parcursul anului.

Figura 39. Lacul Padureni (sursă: http://www.cazare.intorsura.ro/obiective-turistice/lacul-padureni-moacsa-37/ )

Lacul Arcuș se află în zona localității cu același nume și are o suprafață de 0,35 ha și un volum de 5,2 mc. Lacul este folosit pentru pescuitul sportiv și pentru agrement și este alimentat de pârâul Arcuș.

Lacul Sfântu Gheorghe este un iaz localizat la 4 km sud-vest de centrul orașului și s-a format prin bararea pârâului Sânbrezii. Are o suprafață de 0,8 ha , o adâncime de 1,3 m, datorită acestor condiții lacul a fost populat cu pești:carași și crapi.

Complexul Zăbala are o suprafață de 1,21 ha ș și este alcătuit din două lacuri. Lacul cel mare măsoară o adâncime de 1 metru, acesta fiind folosit doar pentru pescuitul sportiv și agrement.

În spațiul înconjurător al acestor lacuri se pot organiza o mulțime de activități recreative precum: campingul, vânătoare împreună cu pescuitul, plimbări cu bărcuța, drumeții, excursii, sporturi de iarnă.

II.1.4. Apele subterane

Județul Covasna se situează pe primele locuri în categoria apelor subterane datorită bogăției și diversității izvoarelor minerale ce sunt împânzite pe toată suprafața teritoriului.

În partea de sud-vest, pe prima parte a versantului vestic al Munților Bodoc sunt cele mai mule izvoare minerale ce se înșiruie pe lungul a două linii. Din amontele Tușnadului până în josul zonei Sfântu Gheorghe se arată izvoarele de la Balvanyos, Micfalau, Bixad, Bodoc, Malnaș Băi, Șugaș Băi, toate fiind izvoare cu ape carbogazoase, bicarbonate, calcice, magneziene, cloruro-sodice, potasice, etc. În bazinul Râului Negru se zăresc izvoarele carbogazoase ce se preling de la Poian-Peteni ce se știu mai mult pe plan local.

În zona orașului Covasna se găsesc aproximativ 1 000 de puțuri cu ape minerale, unele dintre ele având un debit de peste 500 000 litrii în 24 de ore.

Lanțul vulcanic Harghita-Călimani-Gut oferă fenomenele carbogazoase al acestui județ. Terminarea perioadelor în care erupțiile vulcanice erau dese, afirmarea manifestărilor post-vulcanice sunt din ce în ce mai slabe, astăzi acestea fiind doar degajări ale bioxidului de carbon și hidrogen suflurat.

Ultima fază a manifestărilor post-vulcanice este denumită mofetă. Aceste emanații gazoase acompaniate de apele de origine vulcanică ajung în suprafață, pe zonele de fractură. În cursul lor prin scoarța terestră se întâlnesc cu apele gazoase ce dizolvă dioxidul de carbon și rezultă apele minerale. Aceste ape fiind îmbelșugate de acid carbonic au o mare putere de dizolvare, astfel dizolvând parți ale formațiunilor străbătute precum: calciul, sodiul, siliciul, fierul, magneziul, ce sunt mai apoi fixate ca și bicarbonați.

II.1.5. Vegetația

Acoperișul biogeografic al Județului Covasna este extrem de complex, din perspectiva biodiversității având o mulțime de ecosisteme, specii sălbatice, habitate neprețuite pentru unicitatea lor. Acestea ajută la definirea potențialului atractiv al județului: vegetația asigură componenta principală a mediului ambiant pentru desfășurarea activităților turistice, avănd o funcție atat estetică cât și peisagistică, de recomfortare și de recreere. Pădurea reprezintă un lucru indispensabil vieții locuitorilor, element de echilibru, dar oferă și un grad ridicat de atractivitate, ozonifică aerul, reduce noxele, poluarea fonică dar și a radiațiilor, favorizează turismul și reduce erodarea terenurilor.

Vegetația zonei este prosperă și diversă datorită pedoclimatului și reliefului.

Ea este etajată astfel:

Etajul Nemoral este definit de pădurile de foioase mezofile ce aparțin tipului central-european. Acest etaj include regiunile muntoase la altitudini mai mici decât limita inferioară a etajului boreal. Această margine supriaoră se află pe linia ce separă molidișurile pure în părți ale masivelor neîntrerupte, de pădurile de amestecate de rășinoase și fag sau păduri numai de fag. Definite acestui etaj de vegetație sunt pădurile de stejar, gorun ce îmbracă piemonturile înalte, totodată marcând astfel trecerea de la munte la depresiune. Pădurile de gorun încadrează Depresiunea Târgu Secuiesc în timp ce pădurile de ștejar pedunculat s-au dezvoltat mai mult în Depresiunea Baraolt și pe versanții cu altitudini mici ai munților ce poartă același nume.

Subetajul pădurilor de fag are limita superioară ce ajunge până la aproximativ 1 300 m în funcție de dispunerea versanților. Această arie, făgetele ocupă un rol important împădurind toate formele de relief, mai puțin firul văilor. Acestea se întind și ocupă suprafețe foarte mari în zona Munții Întorsurii Buzăului dar mai ales în zona Munților Bodoc și Baraolt. Pădurile de fag urcă în unele locuri la înălțimi de peste 1 500 metri.

În sectorul vegetației lemnoase sunt prezente: fagul (specie dominantă ), paltinul de munte, carpenul, frasinul, jugastrul, mesteacănul, ulmul, etc. În sectorul arbuștilor sunt prezente: lemnul râios, sângerul, cornul, alunul, murul. Sectorul ierbos este format din cateva specii diferite ecologic: plante vernale (vioreaua, brebenei, ceapa ciorii, ghiocelul).

Subetajul pădurilor de amestec reprezintă o categorie vegetală ce face trecerea de la pădurile de foioase, la pădurile de conifere. Acest etaj de amestec acoperă aproape tot teritoriul Munților Întorsurii și Vrancei. Cele trei specii principale de arbori sunt : bradul, molidul și fagul ce intră în componența tuturor pădurilor. Întâlnim rar și alte specii precum: ulmul de munte, scorusul, păltinul, teiul pucios, mesteacănul și frasinul.

Etajul moldișurilor ( boreal ) cuprinde bucata altitudinală ce se găsește sub etajul alpin și se definește prin pădurile de molid (conifere boleare ). 1 400-1 500 m este altitudinea la care se găsește acest etaj boreal în Munții Vrancei, limita superioară aflându-se la 1750 m. În restul masivelor, limita superioară a etajului boreal a fost forțat coborâtă prin defrișări ce au avut ca scop prelungirea zonelor pașunilor secundare. Pe văile Munților Brețcu, molidul coboară până la altitudinea de 700 metri. Piesa de rezistență a etajului este reprezentată de molid și rare ori de scorușul, aninul alb și păltinul. Speciile arbuștilor sunt împânzite de soc și coacăzul de munte.

Etajul subalpin conține vegetația de pe culmile alpine între limitele inferioare și superioare ale etajului ce se termină cu molidul. În limita superioară a pădurilor dăinuie molidul ce atinge o înălțime de cel puțin 8 metri. Limita superioară a etajului boreal nu este considerată naturală deoarece a fost coborâtă în mod antropic. Tufilurile de jneapăn, ienupărul pitic, smirdanul, și anilul de munte sunt considerate cele mai importante specii ale etajului alpin. În unele zone se mai întâlnesc și arbuști precum: merișorul și afinul.

II.1.6. Fauna

Fauna Județului Covasna este una interesantă și complexă din punct de vedere cinegetic ceea ce determină prin resursele sale turismul de agrement, pescuit sportiv și de vânătoare. Resursele vânătorești au scăzut cu 10-20 % față de ultimii ani din cauza populării zonei, limitând astfel zona de mișcare a animalelor.

Elemetele venite din Europa acum 10 000 au ajutat la formarea faunei actuale în perioada postglaciară. Fauna din județ este diversă, lucru datorat pesajului și al reliefului variat. În zonele luncii Râului Negru și în zona Mestecănișului de la Reci predomină rozătoarele: veverița, șobolanul de apă, iepurele ( figura 40), șoarecele de pădure,etc.

Figura 40. Lepus Europaeus ( sursă: https://en.wikipedia.org/wiki/European_hare )

Dintre speciile de animale carnivore ies în evidență: lupul, vulpea și dihorul; iar dintre păsări: sturzul, gaița, mierla, coțofana,etc. În zonele bălților s-au format condiții perfecte pentru traiul rațelor sălbatice. În zonele pădurilor de molid și de fag speciile specifice: ursul, mistrețul dar și specii ce trăiesc și în zonele de silvostepă, de conifere,etc.

Alte specii ce se găsesc în această zonă: râsul, jderul de copac, căprioara, buha, ciocănitoare de munte, huhurezul, privighetoare, etc. Nelipsit de aici este cocoșul de munte ce trăiește prin pădurile de molid. Reptilele pe care le poți întâlni peste tot sunt: vipera de munte, tritonul de munte, șopârla de munte (figura 41), etc.

Figura 41. Lacerta Vivipara ( sursă: https://www.naturespot.org.uk/species/common-lizard)

Marile păduri de fag, gorun și molid ce acoperă Munții Baraolt, Vrancei, Bodoc și Întorsurii repezintă importante habitate pentru animalele de interes vânătoresc. Atracția acestora este cerbul ( figura 42) și căpriorul, acestea găsindu-se pe tot etajul forestier, rareori chiar și în pădurile mici din lunca Râului Negru.

Figura 42. Cervus Elaphus ( sursă: https://www.allposters.com.au/-sp/Red-Deer-Cervus-Elaphus-Dominant-Stag-Amongst-Bracken-Bradgate-Park-Leicestershire-England-UK-posters_i10574457_.htm )

În zonele alpine se păstrează o relievă din perioada glaciarului târziu, mai exact, capra neagră. În Județul Covasna capra neagră (figura 43) se regăsește doar în Munții Vrancei, Rezervația Tinovul Luci, unde a fost introdusă cu puțin timp în urmă. În anotimpul primăverii, caprele negre fată pui iar aceștia sunt pregătiți în câteva zile să-și urmeze mamele. În sezonul rece acestea se grupează stând împreună sub grija unui exemplar mai bătrân. Masculii sunt cei ce alarmează grupul în cazul pericolelor prin șuieratul specific și prin bătaia membrelor superioare de pământ. Braconajul este principalul factor negativ în reducere numărului de exemplare al acestei specii. Specia este încă în scădere deși aceasta este ocrotită prin legi stricte, lipsa personalului pentru monitorizarea acestora agravează situația.

Figura 43. Rupicapra ( sursă: http://www.grivna.hr/it/grande-caccia/camoscio-di-alpi )

Fauna acvatică este diferită de la o altitudine la alta. În apele de munte ce curg cu viteză mare se găsește păstrăvul, boișteanul și zglavocul. La altitudinile medii se întâlnește cleanul, știuca și roșioara. În ultimele două decenii, cantitatea de pește s-a micșora din cauza braconajului și poluării.

II.1.7. Arii protejate

În istoria faunei țării noastre au dispărut foarte multe specii precum: bourul, zimbrul ( ulterior specia a fost repopulată ), tăparul, castorul, saiga și antilopa. În anii 1930, oameni de știință precum Emil Racoviță și Alexandru Borza au susținut promulgarea unor legi pentru protejarea naturii, diferitelor specii de animale, plante, formațiuni geologice ce erau pe cale de dispariție. Acest lucru a salvat mult din biodiversitatea tării noastre dar și cea a Județului Covasna. Pe fondul acestor legi pentru protejarea spațiilor naturale au apărut și primele rezervații naturale. În Județul Covasna, pe o arie de 35 983,59 ha s-au creat un număr de 34 de rezervații naturale ( figura 44 ) sub protecție provizorie printre acestea numărându-se: Peștera de Sulf, Poiana de Narcise de la Vârghiș, Mestecănișul de la Reci, Tinovul Reci, s.a.m.d.

Figura 44. Harta siturilor Natura 2000 în Județul Covasna (Sursă: http://apmcv-old.anpm.ro/files/APM%20Covasna/Anuare/2010/anuar2010capV.pdf )

Figura 45 . Situri stabilite protejate ( sursă: http://apmcv-old.anpm.ro/files/APM%20Covasna/Anuare/2010/anuar2010capV.pdf )

Tinovul Reci se găsește în partea de sud a Munților Harghita, la o înălțime de 1080 m și reprezintă cercul unui crater stins ( 120 ha ). Acesta este consiferat a fi cel mai mare tinov din teritoriul Transilvaniei. Din acesta izvorăște părâul Cosmoș, în jurul tinovului exitând pâlcuri de mesteacăni, molizi și plopi tremurători. Printre acestea răsar din loc în loc poieni luminoase cu o îmbelșugată vegetație de graminee și suprafețe excesiv de umede.

Ceea ce face atât de special acest tinov este mesteacănul pitic, specialiștii spunând că atinge în această zonă 46 ° 12’ latitudine nordică, fiind cel mai sudic punct din lume.

Figura 46. Betula Nana ( sursă: https://pixabay.com/en/betula-nana-birch-dwarf-birch-1008517/ )

Mlaștina Ozunca este o rezervație botanică de interes floristic ce se află în partea sudică a Munților Harghita într-o depresiune colinară piemontană ce îi poartă numele, la o înălțime de 630-640 metri. Conul vulcanic Murgu Mare (1015 metri ) oferă o notă specifică peisajului. În vestul conului vulcanic se află și Mlaștina Ozunca ce îmbină perfect peisajul. Acestă zonă este caracterizată de activitățile post-vulcanice, dese întâlnite fiind izvoarele minerale ce au o mineralizare mai redusă și sunt carbogazoase, magnezice, bicarbonate și calcice.

Mlaștina este una de turbă și reprezintă un mare interes pentru relictele glaciare pe care le deține: pedicularis sceptrum carolinum (figura 47), drosera angelică, mesteacănul pitic, roua cerului, ruginarea, stânjenelul siberian, daria, etc. Foarte recomandată în domeniul balneoterapiei este turba ce se găsește în acestă zonă.

Figura 47. Pedicularis Sceptrum Carolinum (sursă: http://www.pbase.com/image/136304384 )

Mestecănișul de la Reci se află pe malul stâng al Râului Negru și acoperă o suprafață de 8 kmp, rezervația având 34 de ha. Încă din secolul al- XIX-lea, oamenii de știință au fost atrași de această zonă pentru existența dunelor din depresiunea intramontană dar și pentru bogăția vegetației ce crește aici.

Printre speciile ce dezvoltă în această zonă amintim: trifoiște, laleaua pestriță, șapte degete, etc. În aceiași zonă cresc plante eutrofe, specii rare: caldezia (figura 48 ), aldrovanda, ceapa sălbatică dar și plante carnivore precum: roua cerului. Un adevărat relict glaciar deosebit de rar este trientalis europaea, aici fiind singura zonă a țării unde crește dar și roua cerului, o plantă carnivoră ce atrage insectele după care le digeră, și aceasta fiind o specie protejată, rară și importantă. În această zonă se mai întâlnesc specii protejate prin lege, de o mare importanță precum: bulbucii de munte și cununița.

Figura 48. Trientalis Europaea ( sursă: https://en.wikipedia.org/wiki/Trientalis_europaea )

Rezervația botanică Micloșoara este o zonă importantă de interes turistic datorită existenței în bălți a speciei nuphar luteum. Aceiași zonă este importantă și pentru că este aria de hrănire a speciei aquila pomarina ce are cuib în împrejurimi. Ciocănia nigra a fost și ea descoperită tot aici și este o specie de o importanță nemărginită.

Rezervația Cheile Vârghișului reprezintă un complex de tip carstic din Munții Harghita și deține un număr de 60 de peșteri. Peștera Merești este cea mai mare, cu o rețea subterană de 1 100 metri fiind totodată și cea mai lungă din Carpații Orientali. Are galerii dispuse în patru trepte și se află la 20 de metri deasupra nivelului apei. Peșteri ale acestui complex carstic: Peștera Urșilor, Peștera Cailor, Gaura lui Ugron, Peștera Tătarilor, etc.

Cheile Vârghișului ( figura 49 ) au deschidere la localitate și sunt importante din punct de vedere carstic dar și pentru minunatele peisaje create în calcar. Aici se întâlnesc 17 specii de lilieci, protejați și ei din toate cele 35 ce trăiesc pe teritoriul tării noastre. Accesul grotei se face pe scări, în partea de nord a cheilor. La intrarea peșterii se găsește o sală spațioasă, numită de speologi „ Pridvor „ iar în interior se găsesc o mulțime de coloane și săli spațioase ca cea de la intrare.

Figura 49. Panoramă Cheile Vârghișului (sursă: http://www.hailabord.ro/2012/06/cheile-varghisului-podurile-si-sura.html

Poiana Narciselor ( figura 50 ) se află aproape de localitatea Vârghiș și este împânzită pe o suprafață de 3 ha. Pe pajiștile cu iarbă deasă, în fiecare an în lunile mai-iunie se ridică coroanele sutelor de mii de narcise. Pe lângă această multitudine de narcise se mai găsesc și alte specii rare și ocrotite precum: bulbucii de munte, tămăioare, stânjenelul siberian, etc. Papucul doamnei crește în defileul Vârghișului deosebindu-se de flora complexului protejat.

Figura 50. Poiana narciselor ( sursă: https://weradio.ro/poiana-narciselor-de-la-filia-atrage-numerosi-turisti-in-luna-mai/ )

Rezervația Ciomad-Balvanyos-Turia reprezintă un punct de interes datorită complexității elementelor ce le deține: fenomene post-vulcanice, apelor minerale și a grotei sulfuroase de aici ce este unică în Europa ce are o cantitate de emanații sulfuroase nu foarte des întâlnită. Grota Puturoasă ( figura 51 ), peșteră de sulf ce se localizează în apropierea Sanatoriului Turia, este la o altitudine la de aproximatic 1050 metri în partea nordică a Munților Bodoc. Activitatea post vulcanică existentă aici este în principal din izvoare minerale și emanații de gaze. Grota Puturoasă este amplasată pe o cavitate stâncoasă ce măsoară 14 metri lungime. Aici, pe pereții peșterii se pot găsi urme gălbui ale depunerilor de sulf, emanații cunoscute și sub numele de desolfatare. Acestea sunt des folosite și recomandate în tratarea durerilor reumatice. În apropierea acestei peșteri de sulf mai există cateva formațiuni asemănătoare precum: Cimitirul Păsărilor, Grota Ucigașului,etc, dar și o mică turbărie unde există o mulțime de specii specifice turbăriilor.

Figura 51. Grota Puturoasă ( sursă: http://adevarul.ro/locale/brasov/pestera-puturosu-covasna-cea-mai-mare-mofetanaturala-europa- -1_567fb6d037115986c6dbb86d/index.html )

Turbăria Ruginosu acoperă 355 ha, aici găsindu-se multe specii de floră ce este specifică habitatelor de turbării precum: Ligularia Sibirică, Aconitum Toxicum, Salix Aurita, Arnica Montana, Filipendula Ulmaria, Andromeda Polifolia, Vaccinum Oxzcocos, Calla Palustris,etc. Tot aici se mai întâlnește și cocoșul de munte dar și Aquila Pomarina.

Bufuitorul este o mlaștină, specială pentru emanațiile de gaze, ce se găsește în apropierea Grota Puturosul însă în mijlocul pădurii de fag.

Balta Dracului sau mai numită și Nămolul Iadului reprezintă un fenomen aflat pe teritoriul stațiunii Covasna, ce se manifestă prin scoaterea nămolului la suprafață de apă. Acest punct este simbolul orașului Covasna și încă din vechi timpuri locuitorii foloseau acest lucru ca tratament însă a fost deschis pentru public abia în 1881 sub denumirea de „ Pokolsar Turdointezet”. La descoperirea fenomenului, acesta se manifesta în partea de nord însă în mod misterios acesta și-a mutat activitatea spre centru. Fostul loc se numește acum „Mica Baltă a Dracului „ considerându-se un frate mai mic.

Cu exactitate, Balta Dracului ( figura 52 ) reprezintă o emanație de dioxid de carbon, după spusele geologilor: apă ieșită din adâncimea pământului și din pânza freatică și este păstrată de gaze într-un vârtej. Principalele erupții au fost în anii 1837, 1857, 1864 și în 1885 dar cea mai importantă a avut loc în 1837. Erupția a fost descrisă ca fiind într-o seară friguroasă de iarnă, pământul zguduindu-se atât de tare încât a speriat localnicii ce și-au părăsit casele de teamă.

Figura 52. Balta Dracului, orașul Covasna ( sursă: https://locuridinromania.ro/judetul-covasna/orasul-covasna/balta-dracului.html )

Ultima erupție a acestui loc s-a întâmplat în 1984 când cloclotele vulcanului erau din ce în ce mai puternice iar toată zona era acoperită de un miros puternic. Localnicii s-au refugiat în alte zone ale orașului, timp de câteva zile cât erupția a fost activă. Astăzi Balta Dracului este inofensivă , neexistând șanse de erupție.

Arii protejate în Județul Covasna

Figura 53. Ariile protejate pe teritoriul Județului Covasna ( sursă: Proiect de cercetare, Potențialul Turistic al Județului Covasna , Simona Mihaela Onu )

LEGENDA ARIILOR PROTEJATE LA NIVEL DE JUDEȚ:

Dealul Perko- Munții Nemira

Rezervația Ciomad Balvanzos-Turia

Rezervația geologică Bodvai, Rezervația paleontologică Galat

Rezervația ornitologică Doboșeni, Rezervația botanică Kankoskert

Valea Vânghișului, zona carstică Godra

Rezervația de la Micloșoara

Valea Oltului

Rezervația Ochi de Stepă, Valea Papkutia, Pădurea Orko, Rezervația geologică Valea Debren

Rezervația Benedekmezo

Rezervația Boroșneul Mare

Turbăria Ruginosu

Rezervația geologică Comandău

Valea Zânelor, Rezervația geologică Valea Honko, Rezervația geologică Valea Horgasz

Muntele Tatarut- Cheile Buzăului

Rezervația Chichiș

Rezervația Kop

Rezervația geologică Valea Crișului

Mlaștina Ozunca Băi

ARII PROTEJATE LA NIVEL NAȚIONAL:

Mestecănișul de la Reci-Reci

Podu Oltului-Dealul Ciocaș- Dealul Vițelului (Covasna și Brașov )

II.1.8. Gaze naturale terapeutice

Mofetele se definesc prin rezultatul emanației post-vulcanice ce se găsește în zona de curbură al Arcului Carpatic și sunt foarte bogate în bioxid de carbon, conținutul fiind de 95-98 %. Mofetele existente în Județul Covasna sunt renumite atât în țară cât și în Europa sau în lume. Acțiunile mofetelor constau în ridicarea nivelului de flux sanguin din muschi și tegumente, având acțiune directă pentru musculatura netedă, a vaselor de sânge, acționând cu efect terapeutic superior farmaceuticelor vasodilatatoare periferice. Pe lângă bioxidul de carbon mai sunt existente și alte gaze emanate: sulf, amoniac, radon, heliu ( în cantități mai mici ) însă ajută pătrunderea emanației bioxidului de carbon. Bioxidul de carbon pur nu este favorabil vieții, însă în scop terapeutic este recomandat, absorția sa la nivelul tegumentului aduce vindecare deosebită circulației sanguine, cu ajutorul sistemicei și vasodilatației periferice. Mofeta, prin nenumăratele sale forme de vindecare, prin proprietățile sale speciale reprezintă o sursă nemărginită de sănătate pentru toată lumea.

Bolnavilor le sunt recomandate mofetele de către cadrele medicale pentru puterea de refacere în mai multe boli precum: arteriopatii periferice, venopatii, arterita Berger, ulcere de gambă, sechele după un infarct miocard, trombangeită obliterantă, hipertensiune arterială în stadii: I și II , după accidente vasculare cerebrale, valvopatii reumatismale, valvupatii operate, etc. Stațiunea Covasna și-a creat un nume internațional datorită mofetelor ce vindecă aceste boli des întâlnite dar și pentru bolile dermatologice, endocrine și ginecologice, dar și pentru bolile sistemului locomotor- reumatisme cronice degenerative ce sunt articulare sau subarticulare.

II.1.9 Factori de cură balneari

Întregul Județ Covasna este posesorul unui fond de resurse balneare foarte diversificate și multe la număr ( ape de zăcământ, gaze mofetice, nămoluri sapropelice, ape de zăcământ și ape minerale ). Fructificate în ansamblul stațiunilor balneare ce au ca scop tratamentul sunt emanațiile de dioxid de carbon dar și izvoarele carbogazoase ce au o compoziție chimică complexă, ce se leagă de activități post-vulcanice, cunoscute sub numele de aureolă mofetică ( apele sodice, calcice, feruginoase, hipertone, hipotone, clorurate-sodice, bicarbonate, minerale și carbogazoase.

1 000 de izvoare cu ape minerale se află numai în jurul orașului Covasna, unele dintre acestea avand debite și de 1 000 de litri/oră și sunt îmbelșugate de acid carbonic, apele fiind diferite atât la gust cât și la efectele curative.

Datorită acestor multitudini de ape minerale naturale și a aerului ionizat Județul Covasna este un tărâm al stațiunilor balneoclimaterice, stațiuni faimoase în toată Europa. Alte stațiuni mai mici dar cu aceiași importanță terapeutică: Malnaș Băi, Balvanyos, Bodoc, Vâlcele, Biborțeni, Filia, Doboșeni, Micfalău, Valea Zalanului, etc.

AFECTIUNI CARE SE TRATEAZĂ ÎN STAȚIUNILE BALNEOCLIMATERICE ALE JUDEȚULUI COVASNA:

Angina pectoris

Infarct cardiac

Ilipertensiune arterială

Cardiopatii ischemice

Varice

Aritmie cardiacă

Insuficiență circulatorie

Insuficientă circulatorie cerebrală

Boli dermatologice

Boli endocrine

Boli ale sistemului locomotor

Boli ale aparatului digestiv

Boli ale glandelor endocrine

Boli ginecologice

Boli neurologice

Boli renale și ale căilor urinare

Posibilitățile pentru tratament sunt date de diversele băi cu apă caldă carbogazoasă, izvoarele pentru curele interne, mofetele, instalațiile amenajate pentru gimnastică, inhalații și aerosoli, electro, hidroterapie și kinetoterapie. Stațiunea Covasna deține un spital pentru bolile cardiovasculare dar și două sanatorii pentru copii ce sunt specializate în tratarea sechelelor hepatitei. Zona are un potențial terapeutic atât de ridicat datorită acestor factori naturali dar și datorită bioclimaticului tonic , sedativ. Județul deține mult mai mulți factori de cură însă de puțini cunoscuți și încă nevalorificați, factori ce sunt în proiect de cunoaștere și determinare, de valorificare de către oameni de știință ce vor fi introduși în circuitul economic al Județului Covasna.

II.2. Potențialul antropic al Județului Covasna

Județul Covasna este o multitudine de materie culturală și spirituală. Acest județ este împânzit de obiective turistice înglobate în artă și istorie ce multiplică valorile turistice al acestui ținut, promițând o vastă diversificare a ofertelor turistice. Trecutul istoric este reamintit prin vestigii argeologice, monumente, case memoriale și monumente arhitecturale. Iese în evidență importanța bisericilor și a mănăstirilor din județ, aflate în fiecare localitate dar și multitudinea de castele și cetăți sătești.

Componentele folclorice și etnografice au o tradiție veche și întregește valoarea turistică a meleagurilor. Țesăturile etnografice zonelor de aici sunt foarte apreciate și recunoscute. De o bogăție ornamentală, sculpturi din lemn, manifestări folclorice locale se bucură zonele Întorsurii Buzăului și Sita Buzăului.

II.2.1. Obiectivele turistice antropice ale Covasnei și ale împrejurimilor sale

Important punct turistic este rezervația arheologică Cetatea Zânelor ( figura 54,55 ) ce se află în Orașul Covasna. Reprezintă o cetate în stil dacic, construită în secolul I î.d.H.-I d.H., cetate fortificată, împrejmuitp de ziduri din lespezi de piatră, îmbinate cu pământ, cu o lățime de 2 metri, mărginită de turnuri de apărare. În interiorul cetății dacice au fost găsite numeroase arme și unelte din fier, ceramică dacică dar și monede romane. Construirea acestei cetăți a depus efort atât economic cât și social, Cetatea Zânelor fiind una dintre cele mai neprețuite fortificații ale sistemului defensiv dacic. Aceasta a reprezentat un important centru politico-militar, dovedit acest lucru fiind de masivitatea liniilor de fortificație și suprafața mare a teraselor. Această cetate ar mai fi putut însemna și loc de refugiu pentru localnicii zonei sau reședință zonală. Cetatea este așetată strategic la răscruce de drumuri având și rolul supravegherii căilor de comunicație între sud-estul Moldovei, Munteniei și Transilvaniei. Cetatea nu a mai fost funcțională și locuită după al- II- lea Război Mondial daco-roman. Finalul acestei cetăți a fost același ca al celorlalte cetăți de pe teritoriul Daciei: distrugerea și incendierea lor.

Impunătoarea cetate a presărat admirație cât și teamă privitorilor prin vestigiile bine păstrate dar și datorită amplasării sale. O mulțime de legende și povești au fost asociate cetății, istoria ei fiind nemuritoare. Aceste detalii au ademenit în de-al lungul anilor oameni de cultură, știință, cercetători dar și căutători de antichități și comori.

Figura 54. Cetatea Zânelor, Județul Covasna (sursă: http://ziarharghita.ro/vizita-de-weekend-in-judetul-vecin-cetatea-zanelor-un-loc-fantastic-ce-ascunde-un-mare-secret )

Figura 55. Cetatea Zânelor, Județul Covasna, proiecție 3D ( sursă: http://ziarharghita.ro/vizita-de-weekend-in-judetul-vecin-cetatea-zanelor-un-loc-fantastic-ce-ascunde-un-mare-secret )

Monumente de arhitectură și istorice de factură religioasă

ÎN ORAȘUL COVASNA:

Chiuruș: reprezintă o biserică ce a fost reformată, construită în anul 1 779, figur 56.

Figura 56 Biserica reformatată din satul Chiuruș, Județul Covasna ( sursă: http://gavrilbernad.blogspot.ro/2013/01/biserici-din-secuime.html )

Biserica în stil gotic are corpul turnului acoperit de o mică intrare.

Biserica Ortodoxă Sfântul Nicolae, a fost construită în anul 1 800 și încă păstrează picturi originale murale.

ÎN ÎMPREJURIMEA ORAȘULUI COVASNA:

Satul Zagon: bisercă reformată, construită în 1 782 în stil baroc și reprezintă un monument arhitectural de mare valoare.

Satul Păpăuți: biserică reformată, realizată de Szalaz Gyula în anul 1 895.

Sat Zăbala: biserică fortificată (figura 57), construită în secolul al-XIV-lea pe locul unei foste cetăți; Biserica din lemn ortodoxă Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril- 1 777.

Figura 57 Biserică reformatată, satul Zăbala Județul Covasna (http://gavrilbernad.blogspot.ro/2013/01/biserici-din-secuime.html )

Monumente de arhitectură și istorice de factură laică

ÎN ÎMPREJURIMILE ORAȘULUI COVASNA:

Sat Zăbala: construită în secolele XV-XVI, aici se găsește Cetatea sătească și o biserică reformată.

Sat Zagon: Casa memorială Mikes Kelemen (figura 58) și Centru Cultural „Mikes”, muzeu din 1 997 în incinta castelului în care a trăit scriitorul, monument de arhitectură.

Figura 58 Casa memorială a lui Mikes Kelemen ( sursă: https://mapio.net/a/98584303/ )

Folclor și etnografie

ORAȘUL COVASNA:

Nedeia mocănească de la Voinești: festival anual desfășurat pe 20 iulie (figura 59); în cadrul festivalului au loc manifestări legate de obiceiuri vechi dar și tradiții, parade ale portului popular al acestei zone, programe artistice cu diverse formații folclorice.

Figura 59 Festivalul „ Nedeia Mocănească „ de la Voinești, Județul Covasna ( sursă: http://www.glascomun.info/2010/08/nedeia-mocaneasca/ )

ÎN ÎMPREJURIMILE ORAȘULUI COVASNA:

Sat Zăbala: dansuri populare secuiești în program artistic

Sat Zagon: moara de apă ce reprezintă o instalație populară tehnică

Sat Comandău: centru de țesături și cusături populare (figura 60), centru renumit în această artă populară, creație artistică

Figura 60 Centru tradițional de țesături al satului Comandău, Județul Covasna ( sursă: http://www.tocmeli.ro/anunt/tesaturi-de-mana-vechi-8307 )

Potențial tehnico-economic al zonelor Județului Covasna

Orașul Covasna: Planul Înclinat reprezintă o instalație foarte iscusită ce a fost realizată de o firmă din Viena, numită „ Obach”. Nu s-au găsit date exacte despre momentul construirii acesteia dar este sigur că în 1 890, Planul Înclinat era inaugurat și funcțional pulblicului. Acesta a garanta transportul materialeleor din lemn ce erau îmbarcate în vagoanele trenurilor ce mergeam pe șine, fără nici un mijloc de tracțiune, acestea deplasându-se 1 231 metri pe o diferență de nivel de 327 metri. Acestă instalație este unică în țara noastră în transporul industrial și are aproximativ 200 km, ce făcea legătura între Covasba, Comandău, Negoiu, Munții Vrancei și Întorsura Buzăului. Planul Înclinat s-a demonstrat a fi utilitatea publică cât și eficiența economică. În 1 999, toamna acest sistem a încetat din a mai fi funcțional.

Sat Zagon: aici se află o herghelie privată (figura 61).

Figura 61 Herghelia de cai din satul Zagon, Județul Covasna ( sursă: https://www.olx.ro/oferta/ferma-de-cai-la-zagon-covasna-ID9wuyT.html )

II.2.2. Resursele turistice antropice ale orașului Covasba, aria limotrofă

VESTIGII ARHEOLOGICE AL ZONEI LIMOTROFE AL ORAȘULUI COVASNA

Sat Brețcu: aici se găsește castrul roman ce este așezat la intrarea Pasului Oituz și a reprezentat la vremea aceea una din cele mai impunătoare și puternică fortificație din această clasă din partea estică a Daciei. Menirea sa a fost de apărare, castrul fiind din piatră, cu zid dublu și turnuri circulare în colțuri.

Sat Cernat: aici se găsesc ruinele cetății Ika (figura 62), contruită cu aproximație în secolul al XIII-lea. S-a păstrat până în zilele noatre zidul incintei și doar un singur turn, turn ce are o robustețe și oferă impactul de solidaritate cetății.

Figura 62 Cetatea Ika din satul Cernat, Județul Covasna ( sursă: http://www.malomkert.ro/ro/latnivalok.php )

Sat Lemnia: aici a fost construită în secolul al XI-lea o cetate numită Almaș, astăzi fiind prezente doar ruinele sale.

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ ȘI ISTORIE DE FACTURĂ RELIGIOASĂ DIN ZONA LIMOTROFĂ A ORAȘULUI COVASNA

Orașul Baraolt: Biserica Romano-Catolică (figura 63), construită în stil baroc în 1 564. Aceasta este împrejmuită de un impresionant zid pentru apărare.

Figura 63 Biserica romano-catolică din Baraolt, Județul Covasna ( sursă: http://www.skytrip.ro/biserica-romano-catolica-baraolt-din-judetul-covasna-ob-1949.html )

Municipiul Sfântu Gheorghe: aici se găsește o biserică reformată ce este înconjurată de ziduri menite apărării, alături de un masiv turn-clopotniță la intrarea în incinta acesteia. Biserica deține fresce gotice, o orgă realizată de Angster Iosif în 1 894 și un tavan casetat, frumos pictat.

Orașul Întorsura Buzăului: aici se află Biserica Minorităților ce a fost realizată în 1 795. Este de proporții mari și a fost făcută în stil baroc. Elementele decorative precum: ancadramente, chei de boltă, medalioane, etc. Sunt în interiorul monumentului.; tot aici mai este și o Biserică Ortodoxă realizată în 1 734, din lemn însă mai tarziu a fost înlocuită cu piatră. Acest monument deține o mulțime de icoane pictate pe lemn. O altă biserică realizată în stil baroc este cea Romano-Catolică ce a fost construită în 1 795.

Sat Araci: biserica reformată (figura 64) a fost realizată în stil de tranziție din stilul romanic în cel gotic , construcția sa fiind în secolul al XV-lea. Aici se conservă un important amvon cioplit în piatră, și stilul acestuia fiind gotic.

Figura 64 Biserica reformatată din Araci, Județul Covasna ( sursa: http://al.geoview.info/araci_biserica_reformata,44593816p )

Orașul Târgu Secuiesc: biserica ortodoxă „ Adormirea Maicii Domnului „ , mănăstirea minorităților realizată în 1 783 și o biserică reformată construită în 1 782.

Satul Belani: aici se află o biserică romano-catolică, realizată în secolul al XIV-lea, aceasta fiind prima dată realizată în stil gotic iar ulterior refăcută în stil baroc.

Satul Ariușd: biserică reformată realizată în secolul al XVI-lea, edificiul păstrează picturi murale ce au fost pictate ăn anul 1 700.

Sat Brateș: aici se găsește o biserică reformată realizată în anii 1 630-1 660 din navă și sacristie poligonale. Tavanul pictat cu motive florale.

Localitatea Biborțeni: biserică reformată realizată în secolul al XV-lea (figura 65), aceasta deține picturi în stilul Renașterii Italiene cu o gamă cromatică de neprețuit și unică în Romania.

Figura 65 Biserica refomatată din Biborțeni, Județul Covasna ( sursă: http://gavrilbernad.blogspot.ro/2013/01/biserici-din-secuime.html )

Sat Chichiș: aici se găsește biserica din lemn „ Sfinții Apostoli Pentru și Pavel „ ce a fost realizată în 1 740, totodată fiind și un monument de arhitectură important.

Sat Valea Crișului: biserică reformată realizată în secolul al XIV-lea, ce deține o sală cu absidă romanică în formă de semicerc. Acoperișul este realizat pe trei trepte iar turnul este realizat în stil baroc, având ferestre pe fiecare latură a acestuia.

Sat Calnic: biserică unitariană realizată în secolul al XVII-lea. Aici se găsesc un minunat tavan, format în casete, 64 dintre ele fiind pictate cu motive florale iar restul geometrice în stil popular tradițional.

Sat Vârghiș: aici se găsește o biserică din lemn „Sfinții Arhangheli Mihai și Gavril „ ce a fost realizată în 1 807.

Sat Sânzieni: biserică romano-catolică realizată în 1 401, acesta este înconjurată de un zid și de turnuri circulare. A fost realizată în stil gotic, ulterior renovată în stil renascentism ardelean.

Sat Olteni: biserică reformată fortificată realizată în secolul al XV-lea (figura 66), în stil gotic.

Figura 66 Biserica reformată și fortificată din Olteni, Județul Covasna ( sursă: http://gavrilbernad.blogspot.ro/2013/01/biserici-din-secuime.html )

Sat Herculian: construită în secolul al XV-lea, aici se găsește biserica reformată ce reprezintă totodată și un monument arhitectural.

Sat Ghelnița: biserică fortificată în stil romanic, realizată în secolul al XIII-lea. Aici se găsește pictură murală gotică din 1 330.

MONUMENTE DE ARHITECTURĂ ȘI ISTORICE DE FACTURĂ LAICĂ DIN ARIA LIMOTROFĂ A ORAȘULUI COVASNA

Municipiul Sfântu Gheorghe: Casa cu Arcade (figura 67), clădire realizată în 1 812, are o arhitectură frumoasă, remarcându-se fațada principală; realizată în 1 832 Clădirea Bibliotecii Județene este un alt monument impresionant.

Figura 67 Casa cu arcade din Municipiu Sfântu Gheorghe, Județul Covasna ( sursă: http://www.infopensiuni.ro/cazare-sfantu-gheorghe-cv/obiective-turistice-sfantu-gheorghe- )

Orașul Târgu Secuiesc: Piața Centrală- Valoare urbană și plastică impresionantă. Aici se găsesc străduțe înguste, grupate în șiruri, ateliere, caseșe meșteșugarilor.; clădirea unei foste școli militare, realizată în 1 819 în stil neoclasic.

Sat Aița Mare: cetate țărănească (figura 68) realizată în secolul al XVI-lea, edificiu fortificat înconjurat de turnuri de apărare și ziduri pentru apărare. Tot aici se găsește și o biserică gotică.

Figura 68 Cetatea țărănească din saul Aița Mare, Județul Covasna ( sursă: https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Aita_Mare,_Covasna#/media/File:Nagyajtai_unitarius_templom.JPG )

Stațiunea balneoclimaterică Balvanyos: aici se găsește cetatea păgânilor (figura 69) realizată în secolul al XIII-lea pe ruinele unei foste cetăți dacice.

Figura 69 Ceatea păgânilor din stațiunea Balvanyos, Județul Covasna ( sursă: http://www.cazare.intorsura.ro/obiective-turistice/cetatea-paganilor-baile-balvanyos-24/ )

Sat Arcuș: cetatea țărănească fortificată realizată în secolele XVI-XVII, are formă pentagonală. Tot aici se găsește și o biserică construită în 1 568.

Sat Bățanii Mici: cetatea țărănească și biserica din interior au fost construite în secolul al XVI-lea.

Sat Calnic: Conacul Kalnok, realizat în 1 512, renovat în 1 670 în stil neoclasic.

Sat Chichiș: casă țărănească realizată în 1 803, monument de o importanță arhitecturală.

Sat Cernat: construită în secolul al XII-lea, cetatea țărănească a fost refugiu pe timpul războiului otoman. Tot aici se găsește o biserică ce are valoare artistică nemărginită.

Sat Imeni: conacul Ceser realizat în 1 600 este un monument arhitectural.

Sat Ilieni: cetate țărănească realizată în 1 334, aceasta făcea parte din clasa de apărare a ținuturilor apropiate. În anul 1 658 a fost distrusă de tătari iar în 1 708 ajustată cu șanțuri de apărare. Ea reprezintă un monument de arhitectură și de apărare important.

Sat Micloșoara: castelul Kalnoky (figura 70) a fost realizat în secolul al XVI-lea și reprezintă un minunat edificiu în stil renascentist.

Figura 70 Castelul Kalnoky din satul Micloșoara, Județul Covasna ( sursă: https://calatoriideweekend.ro/vizitarea-palatului-kalnoky-din-miclosoara/ )

Sat Lemnia: cetatea țărănească făcută în secolul al XVI-lea ce deține și o biserică în interior.

Sat Turia: cetatea țărănească realizată în secolul al XIV-lea în prejurul unei biserici, acesta a fost numită monument istoric de mare valoare.

Sat Vârghiș: aici se găsește Conacul Daniel (figura 71) ce a fost realizat în secolul al XVI-lea în stilul artistic renascentist dar și în stil baroc. Aceasta se remarcă pentru amestecul stilurilor ce face ca acest conac sa fie deosebit.

Figura 71 Conacul Daniel din satul Vârghiș, Județul Covasna ( sursă: https://razvanpascu.ro/2015/08/29/un-weekend-la-castel-daniel-castle-din-covasna-impresii-si-fotografii/ )

Sat Olteni: aici se găsește cetatea Herecz, cetate realizată în secolul al XII-lea în locul unei foste asezări ce a aparținut epocii fierului. Aceasta este în formă ovală, cu șanțuri de apărare și un puternic donjon. Tot aici se mai găsește și Catelul Miko ce a fost ridicat în 1812, fiind remarcată pentru acoperișul său mansardat, înalt și pentru obiectele interesante din interiorul castelului, elemente feronerie.

FOLCLOR ȘI ETNOGRQAFIE DIN ARIILE LIMITROFE ALE ORAȘULUI COVASNA

Întorsura Buzăului: aici se organizează periodic manifestări cu specific popular, etnografic: Festivalul folcloric „Ciobănașul” (figura 72). Festival anual ce se ține în luna septembrie. Alte elemente de interes din această zonă: creația artistică populară ( crearea țesăturilor, costumelor populare, cusături, etc. )

Figura 72 Festivalul „Ciobănașul” din Întorsura Buzăului, Județul Covasna ( sursă: http://mesageruldecovasna.ro/sarbatoare-la-intorsura-buzaului-zilele-orasului-si-festivalul-ciobanasul/ )

Sat Araci: centre pentru creații vestimentare populare, țesături, cusături populare, renumit încă din secolul al-XVII lea pentru „cusături în ochi încrucișat .

Sat Aița Mare: și aici se găsesc centre pentru creația artistică populară precum: țesături, cusături cu motive secuiești, țesături)

Bățanii Mici: crearea pălăriilor și crearea coșurilor împletite din nuiele, centru cunoscut pentru astfel de activități ce pun în valoare tradițiile zonei

Sat Ariușd: centru cunoscut pentru cusături populare și țesături

Sat Cernat: aici se găsește un important centru pentru arta populară (figura 73) dar și numeroase evenimente tradiționale precum „Festivalul folcloric de la cetatea Ika” desfășurat în luna iulie, „Freșaug” , festival desfășurat iarna.

Figura 73 Obiecte populare confecționate în satul Cernat, Județul Covasna ( sursă: http://romanianturism.com/2014/01/02/muzeul-etnografic-haszmann-pal-din-cernat-covasna/ )

Sat Câlnic: aici este un tărâm al artei populare și mai exact al sculpturii artistice în lemn.

Sat Olteni: centru pentru crearea obiectelor al folclorului secuiesc, creație populară

Sat Vârghiș: centre pentru prelucrarea lemnului și creație artistică, artă populară, evenimente tradiționale și obiceiuri precum „ Fărșaug” un carnaval de primăvară dar și „Întâlnirea corurilor”- desfășurat în aprilie.

Sat Herculian: centru pentru artă populară, centre pentru arta ceramicii.

CASE MEMORIALE ȘI MUZEE DIN ARIA LIMITROFĂ A ORAȘULUI COVASNA

Municipiul Sfântu Gheorghe: aici se găsește Muzeul Național Secuiesc (figura 74), ce adăpostește obiecte arheologice, etnografice și din științele naturii și artă (figura 75). Clădirea ce găzduiește muzeul a fost construită special în anul 1 913 după planurile arh. Kos Karolz. Muzeul de Artă Plastică este un alt muzeu important ce adăpostește secții de artă plastică românească. Muzeul Artei Populare, muzeu de etnografie ce a fost aranjat în 1 982. Casa memorială Gzarfas Jeno, aici sunt expuse creații ale pictorului, lucrări de mare valoare.

Figura 74 Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Județul Covasna ( sursă: https://covasnamedia.ro/actualitate/ansamblul-muzeului-national-secuiesc-din-sfantu-gheorghe-va-fi-reabilitat-cu-fonduri-europene )

Figura 75 Imagine din interiorul Muzeului Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe Județul Covasna (sursă: http://www.informatii-romania.ro/listing/muzeul-national-secuiesc/ )

Orașul Târgu Secuiesc: înființat în 1 969, Muzeul Breslelor (figura76) deține secții de istorie și elemente de valoare.

Figura 76 Colecția păpușilor din Muzeul Breslelor din Târgu Secuiesc, Județul Covasna (http://www.andreearaicu.ro/bloguri/vizita-tinutul-conacelor )

Orașul Baraolt: cu secții de etnografie și istorie, Muzeul Orășenesc oferă vizitatorilor numeroase informații prețioase dar și elemente importante.

Sat Cernat: aici se găsește Muzeul de tehnică agricolă și etnografie, secții de arhitectură populară și etnografie, muzeul prezintă o gamă mare de obiecte de văzut:unelte, ustensile tradiționale de tors și țesut, costume populare, lăzi de zestre, etc. Amenajat în incinta Conacului Domokos Gyula, a fost realizat în 1 831.

Sat Bățanii Mici: Casa Memorială a lui Benedek Elek (figura 77), aici se găsesc elementele ale scriitorului.

Figura 77 Casa memorială a lui Benedek Elek din Bățanii Mici, Județul Covasna ( sursă: http://www.informatii-romania.ro/listing/casa-memoriala-benedek-elek/ )

II.2.3. Regionarea turistică a Județului Covasna-Stațiunile turistice

În Județul Covasna există o mulțime de stațiuni balneoclimaterice, stațiuni cunoscute sau mai puțin cunoscute ce oferă atat turiștilor cât și localnicilor o variată gamă de posibilități de relaxare și vindecarea diverselor boli. Printre cele mai importante stațiuni de interes internaționat sunt următoarele stațiuni:

Stațiunea balneoclimaterică Covasna este permanentă, primind turiști pe tot parcursul anului, și-a format un nume cunoscut pe plan internațional. Stațiunea se află la o altitudine de 550-600 de metri, la baza versantului vestic al Munților Brețcului, aceștia fiind munții ce au activitatea și oferă atâtea posibilități pentru vindecarea bolilor. În perioada post-vulcanică a acestei zone a avut un grad de mineralizare ridicat rezultând numeroasele izvoare, nămolului mineral, mofetele ce au împânzit zona. Debitele mari de care dispun aceste izvoare au rezultat o minune interminabilă de sănătate. Aici mofetele sunt împrăștiate pe o suprafață mare de aproximativ 40 ha. Climatul de depresiune intramontană, cu veri răcoroase, ierni reci, aerul plin de ioni negatovi și bine ozonificat au făcut ca această stațiune să fie preferata multor turiști, aceștia întorcându-se cu fiecare ocazie.

Stațiunea dispune de diverse instalații de tratament precum cele pentru mofete, kinetoterapie, cele pentru băi calde carbogazoase, buvete pentru cura internă cu ape bogate în minerale, pentru inhalații și aerosoli dar și pentru împachetări cu parafină. Tot aici se găsește și un spital special amenajat pentru cardiologie și două importante sanatorii destinate copiilor ce necesită tratament pentru sechele de reumatism cardiovascular sau sechelele hepatitei.

Căile de acces sunt mulțumitoare acestea făcându-se pe următoarele: feroviare-gara Covasna- Sfântu Gheorghe-Brețcu; rutiere: DN 11 Brașov-Bacău-Reci; DN 10 Sfântu Gheorghe-Târgu Secuiesc, trecere prin Reci.

Stațiunea balneoclimaterică Balvanyos este o stațiune de mare interes ce funcționează pe tot parcursul anului. Aflată pe versantul estic al Munților Bodoc, la o altitudine de 775-800 de metri, stațiunea dispune de un aer tare, tonifiant, de o mulțime de instalații pentru tratament binefăcătoare sănătății: instalații pentru băile calde bogate în minerale, instalații pentru tratamentul mofetelor, diferite bazine cu ape minerale atât interioare cât și exterioare, vane, instalații pentru băile cu plante medicinale,etc. De aici se pot organiza o mulțime de excursii la obiective turistice importante și uluitoare precum Cetatea Păgânilor sau la impresionantele peșteri ce sunt în apropierea stațiunii ( aici fiind emanații foarte concentrate cu hidrogen sulfurat și acid carbonic ).

Căile de acces ale acestei stațiuni balneoclimaterice sunt ferivoare:-gara: Târgu Secuiesc- Sfântu Gheorghe-Brețcu, cu mijloace de transport rutier până în stațiune; rutiere: DN 12 Brașov sau Miercurea Ciuc până în Biscad iar mai apoi pe șoseaua locală.

ALTE STAȚIUNI BALNEOCLIMATERICE ALE JUDEȚULUI COVASNA:

Ozuca Băi- stațiune balneoclimaterifcă sezonieră ce se află la o altitudine de 750 m, amplasată la 12 km vest de Malnaș.

Biborțeni- stațiune balneoclimaterică sezonieră ce se află la o altitudine de 490 m, amplasată la 45 km nord-vest de Sfântu Gheorghe.

Bodoc- stațiune balneoclimaterică deschisă pe tot parcursul anuluii, ce se află la o altitudine de 550 m, amplasată la 15 km nord de Sfântu Gheorghe.

Malnaș Băi- stațiune balneoclimaterică deschisă pe tot parcursul anului ce este amplasată pe Valea Oltului în avalul defileului de pe Tușnad si este la o altitudine de 565 m.

Sugag- stațiune balneoclimaterică sezonieră ce se află la o altitudine de 750 m, amplasată la 9 km vest de Sfântu Gheorghe.

Vâlcele- stațiune balneoclimaterică sezonieră ce este amplasată în Masivul Munților Baraolt la o altitudine de 696 m, la o distanță de 12 k de Sfântu Ghorghe și 25 km de orașul Brașov.

CAPITOLUL III – STRUCTURA UNITĂȚILOR DE PRIMIRE TURISTICĂ

III.1. Structuri, unități și capacitatea de cazare

Județul Covasna dispune de o capacitate de cazare redusă, aceasta fiind o problemă a turismului zona. Structurile de cazare ale județului sunt destul de variate însă într-un număr mic lucru ce împiedică dezvoltarea turismului.

Județul Covasna dispune de următoarele structuri de cazare:

Numărul total al unităților de cazare al Județului Covasna până în anul 2015 este de 108 unități cuprinzând diverse categorii. Din anul 2005 până în 2015 a fost o creștere majoră a unităților de cazare acestea fiind la început 47 ajungând la 108 unități. Hotelurile, hostelurile, motelurile, vilele turistice, cabanele, campingurile, popasurile și căsuțele turistice cât și tabere, pensiuni demipensiuni au ajutat la creșterea cifrei totale

Hotelurile: în 1990 au fost intr-un număr de 14 ajungând ulterior în anul 2017 la un număr de 15, pe parcursul a 27 ani cifra hotelurilor scăzând treptat în final existând doar 16 hoteluri pe tot teritoriul județului.

Hostelurile: din 1990 până în 2008 nu a existat în Județul Covasna nici un astfel de unitate urmând ca în 2009 sa apară prima unitate de acest gen. În 2017 erau 4 astfel de unități de primire turistică.

Moteluri și Hanuri: în anul 1990 în județ existau 4 astfel de unități, numărul lor scăzând pe parcursul celor 27 de ani, în anul 2017 au dispărut aceste unități de cazare.

Pensiuni turistice: în anul 1990 zona județului nu exista nici o unitate de acest gen, , în 2017 numărul lor ajungând la 23.

Vile turistice: în 1990 pe teritoriul Județului Covasna existau 27 vile turistice iar pe parcursul anilor ele scăzând la un număr de 7 în anul 2017

Cabane turistice: până în anul 1990 au existat 2 astfel de unități de cazare, în anul 2017 fiind o singură cabană turistică în tot județul.

Popasuri turistice: în anul 2017 se semnalează ca fiind un singur popas turistic.

Căsuțe turistice: din 1990 până 2010 nu au existat astfel de unități de cazare însă mai târziu, în 2017 numărul lor ajunge la 4 unități.

Tabere pentru elevi și preșcolari: în 1990 în Județul Covasna nu existau astfel de unități de primire turistică însă în 2017 exista o singură tabără de acest gen.

Pensiuni agroturistice: acest tip de pensiune este singura unitate de cazare ce a semnalat o creștere majoră de la an la an, în 2005 fiind într-un număr de 9 unități, în 2017 ajunând la un număr de 44.

Campinguri: în 1990 existau 2 spații amenajate pentru camping, desfințându-se pe parcursul anilor. În 2015 existau 2 astfel de locuri special amenajate.

Sursa: Institutul Național de Statistică

Tipuri de unități de cazare cu specificarea localității și numărul de stele

Figura 78 Tipuri de unități de cazare în funcție de gradul de comfort pe orașe ( sursă: Proiect de cercetare, Potențialul turistic al Județului Covasnna, Simona-Mihaela Onu, Editura Sfântu Ierarh Nicolae, 2017 )

Capacitatea de cazare turistică lunară în funcție de tipuri de structuri de primire turistică în Județul Covasna

Figura 79. Graficul capacității de cazare turistică lunară în funcție de tipuri de structuri de primire turistică în Județul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

În Județul Covasna din anul 2015 până în februarie 2018 hotelurile se remarcă având cele mai mari cifre de locuri-zile ocupate din toate structurile de cazare turistică. Încă din luna martie și până în lunile octombrie-noiembrie se observă cel mai mare număr al acestui clasament, cele 3 anotimpuri fiind preferate de către turiști și dorința turiștilor de a se caza la hotel mai mult decât la celelalte unități.

Pensiunile agroturistice, hostelurile, motelurile, vilele turistice, taberele și pensiunile turistice se clasează ca având un număr de locuri-zile cu mult mai mic decât cel al hotelurilor. Aceste unități de cazare nu beneficiază de a avea atât de multe locuri-zile pentru că au un grad de comfort mai scăzut ( figura 79 ).

În timp ce restul unităților de primire turistică se bucură de prezența turiștilor, campingurile și căsuțele turistice au cel mai mic număr de locuri-zile.

Înnoptări în structuri de primire turistică pe tipuri de structuri, pe tipuri de turiști în Județul Covasna

Figura 80. Înnoptările în structurile de primire turistică pe tipuri de structuri, pe tipuri de turiști în Județul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

Între anii 1990 și 2010, structura de primire turistică nu s-a „bucurat” de prezența turiștilor străini ( figura 80 ). Din 2011 și până în prezent innoptările turiștilor străini sunt într-o continuă creștere în aproape toate unitățile de cazare.

Hotelurile, hanurile, motelurile, vilele turistice au fost unitățile de cazare ce au avut un număr de innoptări semnificativ încă din 1990. Turiștii români s-au cazat la aproximativ toate unitățile de cazare, numărul înnoptărilor la fiecare unitate fiind unul mare.

Înnoptări ale turiștilor-români și străini

Figura 81. Înnoptările în structurile de cazare turistică pe destinații turistice și tipuri de turiști în Județul Covasna (sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

În Județul Covasna, în anul 1993, numărul înnoptărilor turiștilor străini ( figura 81 ) este cu mult mai mic decât numărul de înnoptări al turiștilor români, acest lucru menținându-se și în prezent. Atât numărul de înnoptări al turiștilor români cât și cel al turiștilor străini a fost într-o continuă variație, scăzând și crescând de la an la an în funcție și de factorii înconjurători.

Numărul turiștilor români în anul 2016 este cu aproximativ 100 000 mai mic decât în 1993, în aceiași situație fiind și numărul de înnoptări al turiștilor străini, în descreștere față de anii precedenți.

Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică-turiști români în Județul Covasna

Figura 82. Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică-turiști români în Județul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

În anul 1990 puține unități de primire turistică semnalau sosiri ale turiștilor români. Hotelurile, hanurile, motelurile, vilele turistice, cabanele și campingurile au fost singurele unități de cazare ce au avut sosiri, abia din anul 2000 începând să existe sosiri la toate unitățile. Pe parcursul anilor numărul sosirilor a variat, înregistrând creșteri și scăderi. În 2016 unele dintre unități semnalau mai puține sosiri ale turiștilor români decât în anul 1990 ( figura 82).

Sosirile în structurile de cazare-turiști străini

Figura 83. Sosirile turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică- turiști străini în Județul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

Până în anul 2005 în Județul Covasna nu a existat nici o sosire a turiștilor străini ( figura 83 ). Abia în 2006 hotelurile,motelurile, vilele turistice, pensiunile turistice și agroturistice au avut sositi însă într-un număr foarte mic. Din 2006 până în 2016 sosirile turiștilor străini au crescut atât în unitățile de cazare alese în 2006 cât și în restul unităților. Numărul a crescut cu aproximativ 700 de sosiri în hoteluri și puțin peste 500 în pensiunile agroturistice.

Alimentația publică

În orașul Covasna cel mai important număr pentru astfel de unități de alimentație publică este reprezentat de restaurantele ce au o pondere de 75,06 % ( 1 382 de locuri dintr-un total de 1 841 ), 9 unități dintr-un total de 17 adică 52,93% .

Sub atenta supraveghere a cadrului specializat, în Stațiunea Covasnaa, S.C.T Covasna , anual se fac peste 1 000 000 de proceduri, unitatea având un număr de 560 locuri de cazare.

III.2. Căi de accesibilitate

Figura 84. Lungimea srăzilor orășenești ale Județului Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=6 prelucrată )

Din figura 84, putem spune că din anul 1990 și până în 2006, lungimea străzilor orașelor Covasna, Baraolt, Întorsura Buzăului și lungimea străzilor municipiilor Sfântu Gheorghe și Târu Secuiesc, nu au trecut peste 70 de kilometri. În acești ani, lipsa infrastructurii de acces și anume, a șoselelor, a împiedicat practicarea turismului în Județul Covasna. Din anul 2007 numărul kilometrilor a trecut de 70, în 2008 fiind de 90. Pe parcursul a 8 ani, lungimile șoselelor a stagnat, observându-se mici variații în scădere, ca la finele anului 2016, aceste orașe și municipii să aibă același număr ca în 2007. Deși potențialul turistic al acestui teritoriu este nemărginit, inexistența unor șosele ce pot face legătura între obiective umbrește posibiul turism al regiunii.

Figura 85. Lungimea străzilor orășenești modernizate în Județul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

Străzile modernizate reprezintă un factor important și necesar impus, acest lucru poate favoriza sau defavoriza o regiune în secția turismului. Județul Covasna dispune de o rețea de accesibilitate a șoselelor foarte slabă ( figura 85 ) . Din acestă figură putem observa nivelul șoselelor orășenești modernizate în județ. Din anul 1990 și până în 2006 numărul șoselelor modernizate variază între 100 și 130 km. După anul 2006 modernizarea șoselelor au înregistrat crescător un număr de peste 140 km, ajungând în 2016 la 180 km. Lipsa drumurilor modernizate defavorizează drastic și numărul de turiști ajunși în județ.

Obiectivele turistice ale Județului Covasna sunt relativ la o distanță mare ceea ce înseamnă că transportul local poate fi folosit pentru a ajunge în zona sau la obiectivul dorit. Privit în diverse moduri, transportul public local reprezintă soluția perfectă pentru deplasarea locuitorilor cât și pentru turiști. Județul Covasna deține un număr foarte mic de vehicule destinate transportului în comun. Cele existente nu acoperă toate localitățile și ariile zonei, împiedicând astfel într-un mod major turismul dar și îngreunând viața locuitorilor. De aceste vehicule depinde viața mai multor stațiuni și rezervații, accesul în aceste spații fiind posibil doar cu autovehicolul personal.

Figura 86. Numărul vehiculelor inventariate pentru transport public local de pasageri pe orașe înJudețul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

Din figura 86, obervăm numărul vehiculelor inventariate pentru transport public local de pasageri pe orașe în Județul Covasna. Principalele surse de transport sunt reprezentate de autobuze și microbuze în orașele și municipiile zonei. Din anul 1990 și până în 2006 acestea au avut un număr de aproximatic 45, maximul autovehiculelor fiind în anul 2002, de 50 . Pe parcursul a 14 ani, numărul autobuzelor a scăzut drastic, au ajuns la jumătate față de anul 1990, în 2016 fiind doar aproximativ 20. Lipsa acestei importante baze a turismului distruge posibilitățile de dezvoltare ceea ce rezultă o scădere a nivelului de turism pentru oricare din categorii. Pentru practicarea turismului este necesară deplasarea iar acest lucru este aproape imposibil în Județul Covasna din cauza slabei organizare a transporului public.

Unul din lucrurile importante ce fură privirea oricărui trecător este luminozitatea unui oraș, reflectată în spațiul verde ce este necesar traiului oricărui locuitor. Spațiile verzi reprezintă locuri amenajate recreerii dar are și rol estetic. Parcurile, grădinile și piețele reprezintă porțiuni ale unui cadru locuit ce încântă ochiul și este destinat relaxării. În cadrul orașelor dar și a localităților aceste spații sunt în mare parte definite ca parcuri pentru copii, grădini ale muzeelor, catelelor dar și piețe de interes public.

III.3. Forme de turism practicate

Turismul balnear este cea mai practicată formă de turism pe tot teritoriul Județului Covasna. Această activitate dorește să îmbine activitățile recreative și distractive cu mediul natural. Numeroasele stațiuni balneoclimaterice de renume atât național cât și internațional al județului, s-au deteriorat în ultimii ani acest lucru amenințând puternic turismul balnear. Deși aceste stațiuni se degradează în continuare, multitudinea de elemente recreative și pentru tratarea afecțiunilor precum apele minerale, mofetele sunt în continuare folosite atât de localnici cât și de turiști.

Turismul montan este practicat atât iarna cât și vara. Iarna se practică sporturile de iarnă iar vara se practică drumețiile și alte diverse activități prielnice sezonului cald. Județul Covasna deține două pârtii de schi, dotate și amenajate cu instalații nocturne ( Șugaș Băi și Comandău ), dar și alte șase pârtii ce sunt în curs de amenajare ( Balvanyos, Malnaș, Zăbala, Brețcu, Covasna, Sfântu Gheorghe ). Județul este împânzit de poteci marcate pe care se pot face excursii . Traseele sunt ușoare de parcurs fără să prezinte dificultăți din cauza reliefului.

Turismul cultural este puternic strâns de bisericile fortificate aflate aici, acestea fiind caracteristice Județului Covasna. Biserca fortificată Ghelnița este renumită datorită frescelor ce prezintă diverse momente din viața lui Hristos.

Manifestările populare împreună cu tradițiile vechi încă păstrate, atrag turiști pentru autenticitatea sa. Muzeele, centrele de țesături și de crearea porturilor populare sunt vizitate zilnic de curioșii ce ajung în zonă.

Turismul rural este practicat frecvent fiind o activitate propriu-zisă în perimetrul satelor tradiționale. Turismul rural asigură cazarea în casele localnicilor, practicarea activităților tradiționale zonale. Turismul rural crește în legătură strânsă cu economia locală rezultând independența acestor laturi.

Creșterea nivelului de turim rural a rezultat schimbări importante în viața satelor Județului Covasna, spre deosebire de satele ceau oferte turistice mai importante:

Valorizarea elementelor proprii: resurse balneare, naturale, cinegetice, vitipomicole, artizanale, etnografice, folclorice, gastronimice.

Schimbări în plan urbanistic al utilităților prin adăugarea sau înnoirea construcțiilor: pensiuni și ferme agroturistice; înmulțirea punctelor de informare, spații amenajate pentru călărie, diverse sporturi; utilități sanitare.

Schimbarea culturilor agricole corespunzător cerințelor gastronomice ale turiștilor

Repopularea sau popularea comunităților rurale, crearea locurilor de muncă pentru a consolida turismul zonei.

Crearea posibilelor industrii rurale pentru valorizarea tradițiilor populare, meșteșugurilor și produselor agricole ale zonei.

Creșterea secțiunilor de zootehnie, silvice, agroturistice și agricole.

Conservarea mediului și reducerea poluării mediului înconjurător.

Turismul de tineret este practicat în general în tabăra pentru elevi și preșcolari. Aici tinerii se delectează cu contactul direct cu natura, învățarea tradițiilor populare și practicarea diferitelor sporturi.

Turismul de evenimente este practicat pentru mulțimea de carnavale și festivaluri tradiționale unde turiștii gustă mancarea tradițională și asistă la obiceiurile păstrate din vechile timpuri.

Figura 87. Suprafața spațiilor verzi în Județul Covasna ( sursă preluată de pe http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 și prelucrată )

Județul Covasna deține un nivel mediu de suprafețe verzi. În figura 87, se poate observa evoluția spațiilor verzi pe parcursul anilor 1991-2016. Începând cu anul 1991 numărul hectarelor a fost de aproximativ 100, înregistrându-se în 1994 o ușoară descreștere. Din anul 2001 și până în 2013 numărul spațiilor verzi a variat sub 150 de hectare și peste iar din anul 2014 s-a semnalat o creștere bruscă la până aproape 250 de hectare.

Opinie personală

În opinia mea, Județul Covasna este un izvor de frumusețe și un cadru natural păstrat și conservat. Elementele naturale se împletesc perfect cu cele antropice, reprezintă împunere încă de la prima vedere. Toate aceste obiective ce fac ca județul să fie unic, înzestrat cu istorie trebuie promovate și susținute pentru a atrage turiștii. Lipsurile județului crează dezinteres turiștilor iar lucrul acesta este dăunător întregului sistem.

Județul necesită numeroase îmbunătățiri. Principalul element ce împiedică dezvoltarea turismului, îl reprezină structura de cazare. Construirea altor unități de cazare ar ajuta județul sa fie mult mai vizitat dacă și numărul locurilor de cazare ar fi mai mare. Realizarea și altor forme de cazare, unități de cazare ce nu există momentan precum: campinguri, hanuri, moteluri. Aceste unități ar lărgi perspectiva unităților de cazare și ar diversifica turismul. Taberele pentru elevi și pensiunile agroturistice ar ramifica posibilitățile de cazare și de recreere a tinerilor. Aceste structuri de primire turistică pot introduce diverse activități pentru ca turiștii să aibă contact cu natura, se pot implementa activități tradiționale ale zonei practicate de tineri. Distribuirea culturii și a artei populare este un important element pentru dezvoltarea unui turism puternic și durabil. În viziunea mea, structurile de primire turistică se dezvoltă pe diferite locații. Hotelurile și celelalte forme de cazare principale, trebuiesc localizate în zonele urbane, zonele orășenești împletindu-se perfect cu arhitectura pretențioasă a unui hotel iar restul unităților de primire turistică ce au un format rustic, tradițional precum: hanurile, popasurile, pensiunile, căsuțele și cabanele turistice, să se localizeze în zona rurală iar restul unităților precum campingurile și pensiunile agroturistice să se găsească la periferia zonelor rurale, mai aproape de natură, scopul lor fiind de a te conecta cu elementele naturale ale mediului înconjurător. Stațiunile balneoclimaterice ar trebui să dețină mai multe spații de cazare în apropierea unităților de tratament, astfel simplificând concediul oricărui turist ajuns în județ pentru tratament.

Din opinia mea, aceste idei de amenajare și creare de noi unități de primire turistică ar respecta o ordine peisagistică și ar face diferența între zonele județului, putând astfel turistul să aleagă după dorințele sale.

Un alt element ce împiedică creșterea nivelului de turism sunt șoselele nemodernizate la nivel european și lipsa vehiculelor pentru transport public cât și limitata legătură între zona urbană și rurală. Pentru un județ cu atât de multe posibilități turistice, infrastructura de acces este deplorabilă și chiar inexistentă în anumite regiuni. Turiștii evită județul din cauza imposibilității accesului. O rețea de șosele împânzită în fiecare localitate a județului și un acces ușor și comod în stațiunile balneoclimaterice ar favoriza turismul la o valoare mai mare decât în momentul actual.

Turismul în Județul Covasna este căutat în primul rând pentru recomfortarea și relaxarea în jurul naturii. O bună educare a protecției mediului ar ajuta conservarea îndelungată a tezaurul teritoriului. Reciclarea corectă și responsabilă a deșeurilor aduce urmări benefice mediului înconjurător iar încălcarea conduitei în privința respectării mediului poate avea repercursiuni precum amenzi și cumulul de deșeuri. O strânsă legătură între turism și mediu este aceea de a oferi un comfort și un spațiu primitor turiștilor, încălcarea legilor ducând la neglijarea teritoriului afectat.

Mesajele motivaționale amenajate și adresate astfel încât atât turiștii cât și locuitorii sa le poată percepe corect și să le respecte, amenajarea spațiilor specifice reciclării pe categorii în funcție de componențele deșeurilor dăunătoare, organizarea diferitelor activițăți în care pot fi incluși și turiștii precum: plantarea florilor, copacilor, etc. O altă metodă ce ar putea păstra natura este aceea de a impune uzinelor și fabricilor sa adapteze metode ecologice de funcționare pentru o desfășurare continuă și prosperă a mediului înconjurător. Un alt rol important i se administrează autorităților pentru a avea în vedere regulile unei bune conduie pentru protecția mediului și sancționarea încălcării faptelor desăvârșite.

Accesarea unor fonduri pentru dezvoltarea forței de muncă prin crearea unor noi instituții și centre. Județul Covasna necesită de locuri de muncă pentru o mai bună dezvoltare economică cât și turistică în zonele urbane dar și în cele rurale. Dezvoltarea în acest sens ar împiedica totodată emigrarea populației și ar aduce un trai mai bun locuitorilor.

Județul Covasna este înzestrat cu un bogat și variat număr de atracții turistice. O altă strategie de dezvoltare a zonei, îl reprezintă crearea unor noi obiective turistice din categoria parcurilor de distracție, centrelor de creație, parcuri de aventură, amenajate corect în cadrul peisagistic. Aceste obiective ar varia posibilile activități ce ar putea fi practicate.

Strategia de marketing este prima informație ce ajunge la turist. Pachetele turistice, ofertele de cazare și cele de tratament sunt cele ce atrag turistul de la prima vedere astfel încât turistul decide că Județul Covasna este unul dorit. Punctele de informare turistică, centrele pentru vânzarea produselor turistice cât și târgurile de turism sunt cele mai importante surse de promovare a unui teritoriu. Județul Covasna are nevoie de o mai bună strategie de marketing și de promovare, atât în agențiile de turism cât și la târgurile de turism. O astfel de a abordare pozitivă ar crește semnificativ procentele turismului cât și a econimiei teritoriului.

Concluzii

Județul Covasna este o zonă cu o varietate de unități majore de relief ( munți, depresiuni, văi ), faună și vegetație, zonă ce impulsionează turiștii de a veni și de a-și petrece timpul liber. Județul Covasna este renumit pentru stațiunile balneoclimaterice de renume atât național cât și internațional, aceste stațiuni fiind adevărate izvoare de sănătate. Regiunea împânzită de izvoare minerale, numeroase mofete ce au fost special amenajate și multitudinea de utilități create pentru cure atât interne cât și externe, pentru vindecarea a mai multor boli, fac ca acest județ să fie căutat și pe listele de vacanță a multor turiști. Cu toate celelalte oportunități de relaxare, Județul Covasna este unul din puținele teritorii ce a păstrat foarte bine tradițiile populare și tot ce ține de etnografie și foclor. Numeroși turiști aleg acest județ ca destinație turistică nu numai pentru evenimentele populare tradiționale, bine păstrate dar și pentru centrele de creație unde încă se mai confecționează obiecte tradiționale.

Relieful județului aduce beneficii multiple turismului, acesta fiind predominant muntos, relief ce permite foarte multe activități ce pot fi practicate de toate categoriile de vârstă. Fiecare sezon este unul cu posibilități pentru practicarea turismului, astfel clasându-se fiecare activitate în funcție de perioadă și influențe climatice. Munții, depresiunile, văile, formațiunile geologice, toate sunt obiective turistice cu un potențial nemărginit când vine vorba de turism, acestea fiind unice prin felul său și de o frumusețe răpitoare. Împreună cu cadrul climatic, relieful oferă și conferă turistului o bună dispoziție, relaxare dar și posibilitatea de a se întoarce acasă cu amintiri și experiențe noi.

Toate acestea formază un paradis al naturii ce poate progresa într-o manieră pozitivă.

BIBLIOGRAFIE

SIMONA-NICOLETA ONU ( 2017 ), „Potențialul turistic al Județului Covasna, Proiect de cercetrare „ Editura Sf. Ierarh Nicolae

ALBOTA, M. ( 1983 ), „Ghid turistic Munții Nemira”, București, Ed. Sport Turism,

BOGZA, G. ( 1961 ), „Opere alese”,București, Ed. Pentru literatură

CUCU, V. ȘTEFAN, M. ( 1974 ),” România-ghid atlas al monumentelor istorice”,București, Ed. Științifică

ANGHEL, G. ( 1968 ),” Cetăți medievale din Transilvania, Ed. Meridiane”, București

DAICOVICIU, C. Și colab.” Din istoria Transilvania”,București Ed. Academiei R.P.R.

GHINEA, D. ( 1996 ), „Enciclopedia geografică a României”,București Ed. Enciclopedică

DINCA, G ( 1992 ), „Sinteza privind turismul în România”,Bucureșt, I.C.T.

IORDAN, I., BONIFACIU, S. ( 1998 ) „România ghid turistic”,București, Ed. Garamond

JOLDEA, I. Și colab., ( 1974 ), „Indicatorul localităților din România”, București, Ed. Academiei R.S.R.

IANCU, M. ( 1972 ) „Munții și depresiunea Întorsura Buzăului”,București, Ed. Sfântu Gheorghe

MIHAI, F. ( 1971 ), „Depresiunea Brașov, studiu climatic”, Bucrești, Ed. Academiei

KISGYORGY, ZOLTAN, ( 1972 ), „Bazinul Baraolt, ghid turistic”, editat de comitetul de cultură și educație socialistă Covasna, Sfântu Gheorghe

POSEA, GR. ( 1977 ),” Munții Buzăului, ghid turistic”,București, Ed. Sport Turism

PISOTA, ( 1975 ) „Județul Covasna”,București, Ed. Republicii Socialiste România

ROMAN, F. ( 1989 ), „Ghid turistic Munții Vrancei”,București Ed. Sport Turism

ROSNER, H. ( 1978 ), „Covasna mic îndreptar turistic”,București, Ed. Sport Turism

STANCA, C. ( 1980 ), „Covasna- Monografie”,București, Ed. Sport Turism

SÂRBU, GHE. ( 1977 ), „Covasna ghid turistic”, București, Ed. Sport Turism

www.proturism.ro

www.bidoc.ro

www.ecalauza.ro

www.bunvenit.ro

www.biborteni.ro

www.mormota.ro

www.infotravel.ro

www.prefecturacovasna.ro

www.anpm.ro

www.mediucovasna.ro

www.turismguide.ro

www.statistici.insse.ro

www.librariascriitorilor.ro

www.regio-adrcentru.ro

www.scritub.com

www.mesterulturistic.ro

www.investinszeklerland.eu