UNIVER SITATEA TEHNICĂ GHEORGHE ASACHI DIN [612554]

UNIVER SITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN
IAȘI
FACULTATEA DE CONSTRUCȚII DE MAȘINI ȘI
MANAGEMENT INDUSTRIAL

PROIECT DE LICENȚĂ

Conceperea și proiectarea unui dispozitiv tehnologic
pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constant ă la
roți dințate cilindrice exterioare, echipat cu instrument
indicator

Îndrumător:
Sef lucrări, dr. ing. RĂDULESCU Bruno

Absolvent: [anonimizat] 4303

2020

CUPRINS

Capitolul I. Precizia roților dințate cilindrice și angrenajelor cilindrice. Metode și mijloace pentru
controlul grosimii dintelui pe coarda constantă………………………………………………………….. 6
1.1 Considerații generale privind precizia roților dințate cilindrice și angrenajelor
cilindrice……………………………………………………………………. ………………………………………… 6
1.1.1 Roți dințate cilindrice si angrenaje cu roți dințate cilindrice;definire,criterii de
clasificare………………………………………………………………………………………… …… 6
1.1.2 Abaterile roților dințate cilindrice si ale angrenajelor cilindrice……………….. 7
1.1.2.1 Abaterile roților dințate………………………………………………………….. 7
1.1.2.2 Abaterile angrenajelor cilindrice…………………………………………….. 15
1.1.3 Precizia roților dințate cilindrice și a angrenajelor cilindrice……………………. 17
1.1.4 Toleranțe pentru roți dințate cilindrice. Notarea preciziei pentru roțile dințate cilindrice și pe
desenele de execuție…………………………………………………… 21
1.1.4.1 Toleranțe pentru r oți dințate cilindrice……………………………………… 21
1.1.4.2 Notarea preciziei pentru roțile dințate cilindrice și pe desenele de
execuție……………………………………………………………………………………… …… 25
1.2 Metode și mijloace pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă a roților …. 26
1.2.1 Elemente măsurabile ale roților dințate………………………………………………….. 26
1.2.2 Metode de control ale roților dințate și angrenajelor……………………………….. 29
Concluzii…………………………………………………………………………………………………….. ………. 36
Capitolul II .Conceperea și proiectarea di spozitivului tehnologic pentru controlul grosimii din ților pe
coarda constantă la roți dințate cilindrice………………………………………………… 37
2.1. Considerații generale privind dispozitivele tehnologice de control…………….. …………. 37
2.2. Analiza temei de concepție și stabilirea datelor
inițiale……………………………………………………………. 41
2.3. Stabilirea schemei de principiu și elaborarea unei variante de dispozitiv de control………… ………. 43
2.4. Structura dispozitivului tehnologic de control……………………………………….. 46
2.5. Reglarea la zero și măsurarea cu dispozitivul tehnologic de control………………………. 59
2.5.1. Reglarea la zero a dispozitivului de control…………………………………………… 59
2.5.2. Măsurarea cu dispozitivul proiectat……………………………………………………… 63
2.6. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale dispozitivului de control și deter minarea co nstantei
acestuia ………………………………………………………………………… 64
2.7. Proiectarea subansamblurilor dispozitivului de control………………………………………… 66
2.7.1.Proiectarea subansamblului de orientare – poziționare…………………………….. 66

2.7.2. Proiectarea subansamblului de sus ținere a modulelor de măsurare ………….. 66
2.7.3. Proiectarea subansamblului de măsurare a parametrului h c………………………………… 66
2.7.4. Proiectarea subansamblului de măsurare a parametrului S c……………………………….. 68
2.7.5. Placa de bază…………………………………………………………………………………….. 69
2.8. Stabilirea condițiilor tehnic e de execuție ale elementelor din structura dispozitivului de
control………………………………………………………………………………….. 69
2.9. Instrucțiuni de asamblare a dispozitivului și reguli de exploatare………………………….. 72
2.9.1. Instrucțiuni de asamblare……………………………………………………………………. 72
2.9.2. Reguli de exploatare (de lucru) a dispozitivului de control……………………… 75
Concluzii…………………………………………………………………………………… 76

TEMA PROIECTULUI

Conceperea și proiectarea unui dispozitiv tehnologic
pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constant ă la
roți dințate cilindrice exterioare, echipat cu instrument
indicator

MEMORIU DE PREZENTARE

Tema lucrării de licență este Conceperea și proiectarea unui dispozitiv tehnologic
pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă la roți dințate cilindrice
exterioare,echipat cu instrument indicator . Conform temei alese, prin această lucrarea s -a
urmărit conceperea și proiectarea unei variante constructive de dispozitiv tehnologic staționar
pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă la roți dințate cilindrice, care să răspundă
următoarelor cerințe: să fie staționar; să fie echipat cu in strument indicator; să fie posibilă
reglarea rapidă a instrumentului indicator la valoarea nominală a corzii constante; precizia de
măsurare a structurii mecanice să fie comparabilă cu precizia de măsurare a instrumentului
indicator cu care este echipat; să se poată manevra ușor; să prezinte siguranță în exploatare și
să se caracterizeze prin simplitate constructivă.
Lucrarea este structurată pe patru capitole, concluzii și bibligrafie.
În primul capitol s-a realizat o sinteză documentară privind precizia roților dințate
cilindrice și angrenajelor cilindrice, dar și metodele și mijloacele pentru controlul grosimii
dintelui pe coarda constantă, finalizată cu o diagramă de idei a acestora. Din analiza metod elor
și mijloacelor de măsurare și verificare a roților dințate cilindrice și angrenajelor cilindrice se
desprinde concluzia că au fost elaborate și pot fi elaborate în continuare tehnologii pentru
controlul grosimii dintelui pe coarda constantă, la aplica rea cărora să poată fi utilizate
echipamente de control existente, precum și alte tipuri, soluții, variante de dispozitive
tehnologice de control al dimensiunilor unghiulare; această diversitate se datorează, în
principal, diversității parametrilor și pies elor de controlat, precum și diversității sistemelor
tehnice în care sunt integrate dispozitivele tehnologice, respectiv, parametrilor constructivi și
funcționali ai acestora.
Al doilea capitol cuprinde partea de concepere și proiectare a dispozitivului de control,
pornind de la analiza temei, a cerințelor și datelor inițiale, până la documentația de execuție a
dispozitivului proiectat. Pornind de la o schemă de măsurare comună și altor echipamente de
control, s -au realizat schema de măsurare și schema de p rincipiu care stau la baza proiectării
dispozitivului. Dispozitivul tehnologic pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă
la roți dințate cilindrice este constituit din următoarele subansambluri distincte:
• subansamblul de orientare – poziționare și fixare a piesei de controlat;
• subansamblul de susținere și poziționare a modulelor de măsurare și de
materializare a parametrilor caracteristici;
• modulul de materializare a parametrului hc;
• modulul de măsurare a parametrului sc;
• placa de bază.
Pentru f iecare subansamblu în parte s -au stabilit condițiile tehnice de execuție ale
elementelor componente, instrucțiuni de asamblare, reguli de exploatare; s -au elaborat etapele
reglării la zero, materializării și măsurării folosind modulele specifice.

CAPITOLUL I
Precizia roților dințate cilindrice și angrenajelor cilindrice
Metode și mijloace pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă
1.1 Considerații generale privind precizia roților dințate cilindrice și angrenajelor
cilindrice
1.1.1 Roți dințate cilindrice si angrenaje cu roți dințate cilindrice;definire,criterii de
clasificare

Angrenjele sunt mecanisme formate de roți dințate in angrenare care asigură
transmiterea,cu raport de transmitere constant,a mișcării de rotație și a momentului de torsiu ne
între 2 arbori. [3]
Angrenajele sunt cele mai utilizate transmisii în construcția de mașini datorită
avantajelor pe care le prezintă:
– siguranță în exploatare;
– transmitere de puteri mari;
– gabarite mici;
Angrenajele și roțile dințate se clasifică după mai multe criterii,cele mai importante
fiind:[3]
C1-după poziția arborelor:
a) angrenaje cu axe paralele;
b) angrenaje cu axe concurente;
c) angrenaje cu axe incruțișate.
C2-după forma roților dințate:
a) angrenaje cu roți dințate cilindrice;
b) angrenaje cu roți dințate conice ;
c) angrenaje melcate ;
d) angrenaje cu roți necirculare ;
e) angrenaje cu cremaliere ;
f) angrenaje hiporboloidale.
C3-după poziția danturii :
a) angrenaje cu dantură exterioară ;
b) angrenaje cu dantură interioară.
C4-după direcția dinților roților dințate:
a) roți dințate cu dinți drepți;
b) roți dințate cu dinți înclinați;
c) roți dințate cu dinți curbi;
d) roți dințate cu dinți în V.
C5-după forma profilului dintelui:
a) roți dințate cu dinți în evolventă;
b) roți dințate cu dantură în arc de cerc;
c) roți dințate cu dantură în cicloidă,epicicloidă;

d) roți dințate cu dantură în spirală arhimedică.
C6-după rolul funcțional:
a) angrenaje cinematice (de divizare);
b) angrenaje rapide (de viteză);
c) angrenaje de putere.

Angrenajele cinematice [4] -presupun existența unei corespondențe riguroase între
unghiurile de rotație ale roților conjugate. Astfel de angrenaje sunt utilizate la aparatele de
măsurare,în lanțurile cinematice de interdependență ale mașinelor -unelte,la dispozitivele de
divizar e,etc. Roțile respective au ,în general,module mici și dinți cu lungime redusă.
Angrenajele de viteză [4] -lucrează la viteze periferice mari,pâna la 100 m/s și chiar
mai mult,și se folosesc în construcția de automobile,mașini -unelte,turbine,etc. Aceste
angrenaje trebuie să aibă o funcționare lină,fară șocuri,vibrații sau zgomote și un contact foarte
bun al dinților conjugați,pe flancurile active. Se execută,în general,cu module mici și lungime
mare a dinților.
Angrenajele de forță [4] -transmit puteri ma ri la turații mici și se folosesc la mașini de
ridicat,vapoare,laminoare,utilaje miniere,etc. Ele necesită asigurarea unui contact cât mai mare
pe lungimea și înălțimea dinților,precum și o rezistență mare la sarcini dinamice.

1.1.2 Abaterile roților dințate ci lindrice si ale angrenajelor cilindrice
1.1.2.1 Abaterile roților dințate
Abaterile roții dințate cuprind abaterile corpului roții și abaterile coroanei dințate. [11]
Abaterile corpului roții dințate se refera la:
– abaterea diametrului suprafeței cilindrice exterioare;
– abaterea diametrului suprafeței cilindrice interioare (la roți cu dantură
interioară);
– bătaia radială a suprafețelor cilindrice exterioare;
– bătaia frontală a suprafețelor laterale,etc.
Abaterea coroanei dințate -sunt abateri dimension ale,de formă geometrică și de poziție
relativă, specifice roților dințate. Aceste abateri, împreună cu abaterile angrenajului, reprezintă
indici de precizie care permit evaluarea calității geometrice a rotilor dințate și angrenajelor.
Aceste abateri sunt definite în STAS 6273 -81.
1. Abaterea profilului dintelui, [6] Apd, reprezintă distanța,măsurată pe normală,în limitele
profilului utilizabil al dintelui roții, dintre două profile teoretice în evolventă ale dintelui
roții, între care se plasează profilul frontal efectiv.

Fig. 1.1.1 Abaterea profilului dintelui [4]

2. Abaterea direcției dintelui, Add, [6] reprezintă distanța dintre linia de divizare efectivă
și cea nominală ale flancului dintelui, determinată într -un plan frontal extrem al roții,
când în celălalt plan frontal extrem, aflat la o distantă egală cu lățimea activă a danturii,
liniile de divizare, efectivă și nominală se întâlnesc.

Fig. 1.1.2 Abaterea direcției dintelu [4]

3. Abaterea grosimii dintelui pe coarda constantă, Agdcc, [6] reprezintă diferennța dintre
grosimea efectivă și cea nominală ale dintelui, măsurate pe coarda constantă, conform
figurii de mai jos.

Fig. 1.1.3 Abaterea grosimii dintelui pe coarda constantă [4]

4. Abaterea pasului frontal, Apf, [6] reprezintă diferența dintre valorile pasului frontal
efectiv și ale celui nominal, masurate pe cercul de divizare.

Fig. 1.1.4 Abaterea pasului frontal [4]

5. Abaterea cumulată pe k pași, Ackp, [6] reprezintă diferența algebrică maximă a abaterii
cumulate d e pas pentru k pași, sau diferența maximă dintre valoarea efectivă a unui
număr de k pași și valoarea nominală a aceluiași număr de pași. Această abatere poate
fi definită si prin relația (1.1), în care:
φr – unghiul efectiv de rotire al roții, corespunză tor unui număr k de pași , exprimat
în radiani;
k – numărul pașilor unghiulari intregi, k≥ 2;
z – numărul de dinți ai roții dințate;
r – raza cercului de divizare al roții dințate.

Ackp=(φr−k2𝜋
𝑧)·𝑟 (1.1) [4]
Reprezentarea acestei abateri este ilustrată în figura (1.1.5).

6. Abaterea cumulată de pas, Acp, [6] reprezintă diferența algebrică maximă a valorilor
efective ale pașilor, pentru toată roata dințată,mă surați pe cercul de divizare al roții, și
valoarea nominală a aceluiași număr de pași.
7. Abaterea pașilor axiali, Apa, [6] reprezintă diferența algebrică dintre distanța axială
efectivă și cea nominală ditre două flancuri omoloage, peste un număr de pași, p e
aceeași generatoare a cilindrului de divizare,conform figurii de mai jos.

Fig.1.1.5 Abaterea cumulată pe k pași [4]

Fig.1.1.6. Abaterea pașilor axiali [4]

8. Abaterea pașilor axiali în plan normal, Apa n, [7] reprezintă diferența algebrică dintre
distanța axială efectivă si cea nominală dintre două flancuri omoloage,peste un număr
de pași, masurată în plan normal pe dinte.
9. Abaterea pasului de angrenare (de bază), A pb, [7] reprezintă diferența dintre pasul de
angrenar efectiv și cel nominal, conform figurii de mai jos.

Fig.1.1.7 Abaterea pasului de angrenare [4]

10. Abaterea cotei peste dinți, Acd, [7] reprezintă diferența dintre valorile efectivă și
nominală ale cotei peste dinți.

Fig. 1.1.8 Abaterea cotei peste dinți [4]

11. Variația cotei peste dinți, Vcd, [7] reprezintă diferența dintre valorile efective maximă
și minimă ale cotei peste dinti.

12. Bătaia radială a danturii, Br, [7] reprezintă diferența naximă a pozițiilor efective ale
profilului de referință al roții dinșate, în limitele întregii roți dințate.
Bătaia radială a danturii nu trebuie confundată cu bătaia radială a cercului de cap sau a
cercului de fund ale roții dințate. Profilul de referință este materializat prin coarda
constantă,astfel încat, prin bătaia radială a danturi i se înțelege bătaia radială a corzilor constante
ale dinților sau ale golurilor dintre dinți.

Fig. 1.1.9 Bătaia radială a danturii [4]

Bătaia radiala a danturii se determină cu relațiile (1.2), în care:
Rmax – distanța maximă a corzilor constante față de axa de rotație a roții dințate;
Rmin – distanța minimă a corzilor constante fața de axa de rotație a roții dințate;
e – excentricitatea.

Br = R max– Rmin= 2e (1.2)

13. Deplasarea suplimentară a profilului de referință, Ds pr, [7] reprezintă deplasarea
minimă a profilului de referință fața de poziția nominală, prin care se micșorează grosimea
dintelui și se asigura jocul dintre flancuri, conform figurii de mai jos.

Fig.1.1.10. Deplasarea suplimentară a profilului de referință [4]

14. Abaterea totală a liniei de contact, At lc, [7] reprezintă distanța măsurată pe normală,
dintre două drepte, paralele cu linia de contact nominală,care delimitează, linia de contact
efectivă.

Fig.1.1.11 Abaterea totală a liniei de contact [4]

Linia efectivă de contact se poate materializa prin introducerea, în golul dintre dinți, a
unei prisme înlcinate la 45° și acoperită cu vopsea, după care, deplasând ușor prisma, se va
observa linia de contact pe flancurile dintelui.
15. Abaterea cinematică a roții dințate, Ac rd, [7] reprezintă diferența dintre unghiul de
rotire efectiv și cel nominal al roții dințate, în cazul angrenării, pe o rotație completă,cu o roată
etalon, pe un singur flanc, la distanța nominală dintre axe.

Fig. 1.1.12 Abaterea cinematică a roții dințate [4]
Se definesc următoarele abateri cinematice parțiale:
• abaterea cinematică maximă a roții dințate, A c max, care reprezintă diferența
algebrică maximă a valorilor ab aterilor cinematice ale roții dințate, la o
rotație completă a acesteia;
• abaterea cinematică pe k pași, A ck p, care reprezintă diferența algebrică
maximă a valorilor abaterilor cinematice ale roții dințate pe k pași;
• abaterea cinematică locală, A cl, care reprezintă diferența algebrică maximă
dintre abaterile alăturate, de regulă din cadrul unui pas din curbaabaterii
cinematice a roții dințate;
• abaterea ciclică a roții dințate, A cr, reprezintă dublul amplitudinii
componentei armonice de frecvență k (= 1) a abaterii cinematice a roții
dințate;
• abaterea ciclică cu frecvența dinților, A cf dr, reprezintă dublul amplitudinii
componentei armonice cu frecvența k = z a abaterii cinematice a roții
dințate.

16. Abaterea de rostogolire (de rulare) [7] – constituie o parte componentă a abaterii
cinematice a roții dințate și se obține din aceasta, prin eliminarea abaterilor ciclice cu
frecvența dinților sau cu frecvențe mai mari.
17. Abaterea distanței de măsurat dintre axe, Ad ma, [7] reprezintă difere nța dintre distanța
efectivă de măsurat dintre axe si cea nominală.
Distanța nominală de măsurat dintre axe, a”, reprezintă distanța de calcul dintre axele
celor două roți, în cazul angrenării pe două flancuri, fără joc, a roților, și se controlează cu o
roată etalon, ca în figura (1.1.13).

Fig.1.1.13 Abaterea distanței de măsurat dintre axe [4]

18. Variația distanței de măsurat dintre axe la o rotație completă a roții , V d [7] ma r,
reprezintă diferența dintre valorile maximă și minimă ale distanței de măsurat dintre
axele roții etalon și a roții care se controlează, la o angrenare fără joc și la o rotație
completă a roții de controlat.
19. Variația distanței de măsurat dintre axe la o rotație a roții cu un dinte, Vd ma d [7] ,se
definește în mod analog cu abaterea anterioară, cu deosebirea că roata dințată se rotește
cu un singur dinte, respectiv un pas.

1.1.2.2 Abaterile angrenajelor cilindrice

Abaterile angrenajelor cu roți dințate cilindrice sunt reglementate prin STAS 6273 -81
și sunt prezentate in cele ce urmează:

1. Pata totală de contact [8] reprezintă suprafața efectivă de contact a flancurilor dinților,
pe care se află urmele de contact cu flancurile dinților roții conjugate, la angrenarea în
transmisie montată și în condiții de fun cționare sub sarcina stabilită de proiectant.
Pata totală de contact se determină pe dinții roții mari și, pentru evaluarea acestui
indice, se definesc următorii indici parțiali:

Fig. 1.1.14 Pata totală de contact [4]

• dimensiunea relativă a petei totale de contact pe înălțime, D ptc î, definită ca
raport între înălțimea medie a petei de contact pe toată lungimea dintelui, h med,
și înălțimea flancului utilizabil al dintelui , h u, conform relației (1.3).
Dimensiunea D ptc î, este prevazută cu valor ile limită D ptc î max și D ptc î min .

Dptc î = ℎ𝑚𝑒𝑑
ℎ𝑢·100% (1.3)

• dimensiunea relativă a petei totale de contact pe lățime, D ptc l, care se definește
ca raport între distanța punctelor extreme ale petei de contact , l 1, din care se
scad întreruperile, l 2, și lățimea dintelui, l (l 2> m, m= modulul roții dințate)
(relația 1.4).

Dptc l = 𝑙1−𝑙2
𝑙 · 100% (1.4)

2. Pata momentană [8] de contact se definește în mod analog petei totale de contact, cu
deosebirea că se stabilește pentru o rotație completă a roții mari, în condiții de
funcționare cu o frânare ușoară, pentru a asigura contactul permanent al dinților roților.
3. Abaterea distanței dintre axe, Ada [8] , r eprezintă diferența între distanța efectivă dintre
axe și distanța nominală, măsurate în planul frontal median al angrenajului.
4. Abaterea de la paralelismul axelor, Apa, [8] reprezintă valoarea neparalelismului
proiecțiilor axelor de lucru ale roților dinț ate pe planul lor teoretic comun.
5. Abaterea de la coplanaritatea axelor, Aca, [8] reprezintă paralelismul proiecțiilor axelor
de lucru ale roților dințate, pe un plan perpendicular pe planul lor teoretic comun.
Observație: Aceste abateri se determină în pla nul frontal a roților, pe lățimea de lucru
a danturii, B, iar pentru roțile cu dantură ăn V, abaterile se măsoară la jumătatea lățimii
danturii.
6. Jocul dintre flancuri, Jf, [8] reprezintă jocurile dintre flancurile neactive ale dinților
roților conjugate, î n secțiune normală.

Fig. 1.1.15 Jocul dintre flancuri

7. Abaterea cinematică a angrenajului [8] reprezintă diferența dintre unghiul de rotire
activ și cel niminal al roții conduse (mari) din angrenaj, la rotirea roții conduse cu un
unghi φ 2, dat de relația (1.5), în care:
z1 – numărul de dinți al roții mari din angrenaj;
x – cel mai mare divizor comun al numerelor de dinți ale roților în angrenare.

φ2 = 2𝜋·𝑧1
𝑥 . (1.5)

Se definesc următoarele abateri cinematice parțiale ale angrenajului:
a) abaterea cinematică maximă a angrenajului, A cma ;
b) abaterea cinematică locală a angrenajului, A cla ;
c) abaterea ciclică a angrenajului;
d) abaterea ciclică cu frecvența dinților.

1.1.3 Precizia roților dințate cilindrice și a angrenajelor cilindric e
Diferiți parametri geometrici ai roților dințate nu influențează în egală masură buna
funcționare a angrenajelor , mai ales că rolul funcțional al acestora nu este întotdeauna același.
Unele angrenaje servesc la divizare (angrenajele de divizare de la ap aratele de măsură sau din
lanțurile cinematice de divizare ale mașinilor unelte) punându -se accent pe precizia cinematică,
altele trebuie să asigure o funcționare lină (angrenajele de viteză) iar altele servesc la
transmiterea unor momente mari de rotație (angrenajele de forță) fiind necesar un bun contact
de-a lungul dinților ce intră în angrenare. Pe de altă parte, la toate acestea trebuie asigurat, de
la început un anumit joc între flancuri. De aceea, la proiectarea roților dințate, proiectantul
trebuie să analizeze cărei categorii de angrenaje aparțin roțile dințate respective și să asigure
respectarea criteriului de precizie impus de buna funcționare (.tabelul 1.1.1).[11]
Pentru a asigura precizia roților dințate indiferent de domeniul de utilizare a acestora s –
au stabilit trei criterii de precizie în care se încadrează indicii de precizie ai roților dințate și
angrenajelor (tabelul 1.1.2). [4]
-criteriul de precizie cinematică
-criteriul funcționării line
-criteriul de contact între dinți
Tipurile de angrenaje Tabelul 1.1.1 [17]
Tipul
angrenajului Destinație, rol
funcțional
condiții de
funcționare Cerințe Exemple Criteriile prin
prisma cărora
trebuie
apreciată
precizia
Angrenaje
cinematice
(de precizie,
de divizare,
de împărți re) Divizare
(împărțire) – precizia
cinematicii
corespunzătoare;
– constanta și
uniformitatea
raportului de
transfer
(transmitere);
– evitarea sarcinilor;
– jocul între flancuri. Angrenajele de
precizie ale
mașinilor -unelte
sau mijloacelor
de măsurare
(roți de schimb,
roți din lanțurile
cinematice de
rulare, de
filetare, etc). – criteriul
preciziei
cinematice

– criteriul
jocului între
flancuri

Angrenaje de
viteză
(rapide) Transmitere
turații (viteze)
mari (viteze
periferice v mai
mari de 4…6
m/s) -funcționare lină;
-asigurarea
silențiozității
transmisiei, pentru
protejarea
operatorului;
-jocul între flancuri Angrenaje
rapide (ce
lucrează la
viteze periferice
v mai mari de
4…6 m/s) -criteriul
funcționării line

-criteriul
jocului între
flancuri
Angrenaje de
forță (putere) Transmitere
momente de
rotație
(forțe,puteri) la
viteze
periferice
relative mici. -asigurarea
capacității de
încărcare;
-bun contact de -a
lungul dinților care
intra în angrenare;
-jocul între
flancuri. Angrenaje
folasite la
insta lațiile
deforță
(laminoare,
reductoare
navale, etc). -criteriul de
contact dintre
dinți

-jocul dintre
flancuri.

La fiecare criteriu de precizie s -a ales câte un indice de precizie de bază care poate
caracteriza singur calitatea funcțională a roții după criteriul respectiv și s -au stabilit totodată
complexe de indici de precizie, care pot înlocui indicele de bază.
Criteriul de precizie cinematică [4] stabilește valoarea maximă a unghiului de rotire al
roții dințate în limitele unei rotații complete.Printre indicii de precizie ce determină această
eroare sunt : eroarea cinematică (indice de bază) , eroarea cumulată de pas , bătaia radială,
variația lungimii peste dinți, eroarea de rostogolire, abaterea de la distanța nominală de măsurat
între axe. Indicele de precizie de bază și complexele de indici de precizie care caracterizează
criteriul de precizie cinematică (tabelul 1.1.2 ).
Indicii de precizie ai roților dințate și angrenajelor Tabelul 1.1.2 [17]
Nr
crt Indicele sau complexul de indici de
precizie
Simbol Treapta de precizie
5 6 7 8 9
1 Abaterea cinematică a RD F'ir x x x x –
2 Abaterea cumulată de pas
Abaterea cumulată pe k pași Fpr
Fpkr x x – – –
3 Abaterea cumulată pe pas Fpr – – x x –
4 Abaterea de rostogolire
Bătaia radială a danturii Fcr
Frr x x x x –
5 Variația cotei peste dinți
Bătaia radială a danturii Fvwr
Frr x x x x –
6 Variația distanței de măsurat dintre
axe
Variația cotei peste dinți
F"ir
Fvwr
x
x
x
x
–
7 Bătaia radială a danturii Frr – – – x x

Criteriul funcționării line [4] stabilește valorile componentelor erorii maxime
aunghiului de rotire ce se repetă de mai multe ori în timpul unei rotații complete,fiind
caracterizat de indicii : eroarea ciclică (indice de bază) , variația pasului,abaterea pasului de
bază ,eroarea fo rmei profilului , variația distanței de măsuratîntre axe la rotirea cu un dinte.
Indicele de precizie de bază și complexele de indici de precizie care caracterizează criteriul de
funcționare lină ( tabelul 3 ).

Indicii de precizie pentru criteriul funcțio nării line Tabelul 1.1.3. [17]
Nr
crt Indicele sau complexul de indici de
precizie
Simbol Treapta de precizie
5 6 7 8 9
1 Abaterea cinematică locală a roții
dințate fir' x x x x –
2 Abaterea pasului de angrenare (de
bază)
Abaterea pasului frontal
fpbr
fptr x x x x –
3 Abaterea pasului de bază
Abaterea formei profilului fpbr
ffr x x x x –
4 Variația distanței de măsurat dintre
axe la rotirea cu un dinte a RD fir" – – – – x
5 Variația paslui de bază fpbr – – – – x
6 Variația pasului frontal fptr – – – – x
7 Abaterea ciclică a RD, cu frecvența k
a dinților fzkr x x x x –

Criteriul de contact dintre dinți [4] stabilește precizia de execuție aflancurilor dinților
prin raporul minim , în procente, dintre dimensiunile petei decontact și dimensiunile suprafeței
active a flancurilor , și este caracterizat deurmătorii indici de precizie : pata de contact (indice
de bază) , abaterea pașilor axiali, eroarea rectilinității liniei de contact , (abaterea pasului de
bază) , erorile dela paralelismul axelor în plan orizontal și vertical. Indicele de precizie de bază
și complexele de indici de precizie care caracterizează criteriul de contact dintre dinți ( tabelul
1.1.4).
Indicii de precizie pentru criteriul de contac t dintre dinți Tabelul 1.1.4. [17]
Nr
crt Indicele sau complexul de indici de
precizie
Simbol Treapta de precizie
5 6 7 8 9
1 Abaterea direcției dintelui RD Fβr x x x x x
2 Abaterea totală a liniei de contact Fkr x x x x x
3 Abaterea pașilor axiali în plan normal
Abaterea totală a liniei de contact Fpxnr
Fkr x x x x x
4 Abaterea pașilor axiali în plan normal
Abaterea direcției dintelui RD Fpxnr
Fβr x x x x x

Se admite combinarea criteriilor de precizie, având toleranțe în trepte de precizie
diferite, în funcție de condițiile de funcționare ale angrenajului, cu condiția respectării a două
reguli:
-criteriul de funcționare lină poate fi mai precis cu cel mult două trepte,sau mai puțin
precis cu o treaptă față de cel de precizie cinematică;
-criteriul de contact între dinți poate fi prescris în oricare treaptă mai precisă, sau cu o
treaptă mai puțin precisă decât cel de funcționare lină.
Standardul STAS 6273 -81 stabi lește toleranțe pentru indicii de precizie ai roților
dinșate cilindrice si ai angrenajelor cilindrice cu modul pâna la 50 mm și diametre de divizare

până la 6300 mm, pentru roți dințate cilindrice cu dinți drepți, înclinați și curbi, cu dantură
exterioară și interioară.
Sunt stabilite următoarele elemente care determină precizia roților dințate și
angrenajelor cilindrice:
1. trepte de precizie: suntstandardizate 12 trepte de precizie pentru indicii de
precizie ai roților dințate și angrenajelor, notate de la 1 la 12, în ordinea crescătoare a preciziei;
2. tipuri de ajustaje pentru roțile dințate în angrenare: independent de treapta de
precizie s -au stabilit 6 tipuri de ajustaje ale roților dințate în angrenare, notate A, B, C, D, E,
H în ordinea scăderii mărimii jocului minim, garantat între flancuri, j n min.

Fig. 1.1.16 Tipuri de ajustaje ale roților dințate [4]

3. tipuri de toleranțe pentru jocul dintre flancuri: sunt stabilite 8 tipuri de
toleranțe ale jocului între flancuri T j n , notate x, y, z, a, b, c, d, h în ordinea scăderii valorii
toleranței; există corespondență între tipurile de toleranțe a, b, c, d, h și tipul ajustajului, tipurile
de toleranțe x, y, z, fiind utilizate în situații speciale.
4. trepte de toleranțe pentru distanța de măsurat dintre axe : sunt stabilite 6 trepte
de toleranțe pentru distanța de măsurat dintre axe a’’, notate cu cifre romane I, …, VI, în
ordinea crescătoare a toleranței, exist ând corespondență între treapta de toleranțe și tipul
ajustajului.[4]

Din cele prezentate se evide nțiază faptul că precizia roților dințate și a angrenajelor
cilindriceeste dată de treapta de precizie, iar cerințele referitoare la jocul dintre flancuri
suntindicate, pentru tipul ajustajului, după criteriul jocului dintre flancuri.

1.1.4 Toleranțe pentru roți dințate cilindrice. Notarea preciziei pentru roțile dințate
cilindrice și pe desenele de execuție

1.1.4.1 Toleranțe pentru roți dințate cilindrice

Luând în considerare faptul că, în funcție de destinația roților dințate, sunt stabilite trei
criterii de precizie pentru indicii de precizie care caracterizează indicii de precizie ai roților
dințate și ai angrenajelor cilindrice, sunt stabilite toleranțe pentru indicii de precizie
corespunzători fiecăruia din cele trei criterii de precizie.
În tabelul 1.1 .5 sunt prezentate toleranțele stabilite prin standard indicilor de precizie
care caracterizează criteriul de precizie cinematică, pentru treptele de precizie 6, 7, 8, 9,
utilizate frecvent în construcția de mașini.

Indicii de precizie pentru criteriul de precizie cinematic ă Tabelul 1.1.5 [17]
Treapta
de
precizie Simbo –
lul Modul normal
mn [mm ] Diametrul de divizare al roții, d [mm]
pînă
la
125 Peste
125 la
400 pete
400 la
800 peste
800 la
1600 peste
1600 la
2500 peste
2500 la
4000 peste
4000 la
6300
μm
6 Fi' de la 1 la 16 Fp+ff

Fr de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 25
28
32
– 36
40
45
50 45
50
56
63 50
56
63
71 56
63
71
80 –
71
80
90 –
–
90
100
FvW de la 1 la 16 16 28 45 70 – – –

Fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 36
40
45
– 50
56
63
71 63
71
80
90 71
80
90
100 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–
Fc de la 1 la 16 16 28 45 70 110 140 220
7 Fi' de la 1 la 25 Fp+ff
Fr de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 36
40
45
–
– 50
56
63
71
80 63
71
80
90
100 71
80
90
100
112 80
90
100
112
125 –
100
112
125
140 –
–
125
140
160
FvW de la 1 la 25 22 40 60 100 – – –
Fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 10 50
56
63
– 71
80
90
100 90
100
112
125 100
112
125
140 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–
Fc de la 1 la 25 22 40 60 100 160 200 300

8 Fi' de la 1 la 25 Fp+ff
Fr de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 16 la 25 45
50
56
–
– 63
71
80
90
100 80
90
100
112
125 90
100
112
125
140 100
112
125
140
160 –
125
140
160
190 –
–
160
180
200

În tabelul 1.1.6 sunt prezentate toleranțele stabilite prin standard indicilor de precizie
care caracterizează criteriul de funcționare lină, pentru treptele de precizie 6, 7, 8, 9, utilizate
frecvent în construcția de mașini.

Indicii de precizie care caracterizează criteriul de funcționare lină Tabelul 1.1.6 [17] peste 25 la 40 – – 140 160 190 224 250
Fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 63
71
80
– 90
100
112
125 112
125
140
160 125
140
160
180 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–
FvW de la 1 la 40 28 50 80 120 – – –
Fc de la 1 la 40 28 50 80 120 200 250 400
9 Fr de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 16 la 25
peste 25 la 40
peste 40 la 55 71
80
90
–
–
–
– 80
100
112
125
160
–
– 100
112
125
160
200
250
315 112
125
140
160
200
250
315 125
140
160
180
224
280
355 –
160
180
200
224
280
355 –
–
200
224
250
315
400
Fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 90
112
195
– 112
140
160
180 140
160
180
224 160
180
200
224 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–
Treapta
de
precizie Simbo –
lul Modul normal
mn [mm ] Diametrul de divizare al roții, d [mm]
pînă
la
125 peste
125 la
400 pete
400 la
800 peste
800 la
1600 peste
1600 la
2500 peste
2500 la
4000 peste
4000 la
6300
μm
6 fi' de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 18
22
28
– 20
25
30
36 25
28
32
40 32
36
40
45 40
45
50
56 –
56
60
63 –
–
80
90

fpt de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 ±10
±13
±14
– ±11
±14
±16
±18 ±13
±14
±18
±20 ±14
±16
±28
±20 ±16
±18
±20
±22 –
±20
±22
±25 –
–
±25
±28
fpb de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 ±9,5
±12
±13
– ±10
±13
±15
±17 ±12
±13
±17
±19 ±13
±15
±17
±19 ±15
±17
±19
±21 –
±19
±21
±24 –
–
±24
±26

ff de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 8
10
12
– 9
11
13
16 12
14
16
18 17
18
20
22 24
25
28
30 –
34
36
38 –
–
53
56
fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 14
18
20
– 16
20
22
25 18
20
22
28 20
22
25
28 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–
fi' de la 1 la 3,5 25 30 36 45 56 – –

7 peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 32
36
– 36
40
50
63 40
50
56
71 50
56
63
80 63
71
80
90 80
90
100
112 –
112
125
140

fpt de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 ±14
±18
±20
–
– ±16
±20
±22
±25
±32 ±18
±20
±25
±28
±36 ±20
±22
±25
±28
±36 ±22
±25
±28
±32
±40 –
±28
±32
±36
±40 –
–
±36
±40
±45
fpb de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 ±13
±17
±19
–
– ±15
±19
±21
±24
±30 ±17
±19
±24
±26
±34 ±19
±21
±24
±26
±34 ±21
±24
±26
±30
±38 –
±26
±30
±34
±38 –
–
±34
±38
±42

ff de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 11
14
17
–
– 13
16
19
22
30 17
20
24
26
36 24
28
30
34
42 36
38
40
45
53 –
53
56
60
67 –
–
80
85
95
fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 20
25
28
– 22
28
32
36 25
28
32
40 28
32
36
40 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–

8 fi' de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 36
45
50
–
– 40
50
60
71
90 50
56
71
80
100 63
71
80
90
112 80
90
100
112
140 –
125
140
140
160 –
–
180
200
224

fpt de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 16 la 25
peste 25 la 40 ±20
±25
±28
–
–
– ±22
±28
±32
±36
±45
– ±25
±28
±36
±40
±50
±63 ±28
±32
±36
±40
±50
±63 ±32
±36
±40
±45
±56
±71 –
±40
±45
±50
±56
±71 –
–
±50
±56
±63
±80
fpb de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 16 la 25
peste 25 la 40 ±19
±24
±26
–
–
– ±21
±26
±30
±34
±42
– ±24
±26
±34
±38
±48
+60 ±26
±30
±34
±38
±48
±60 ±30
±34
±38
±42
±53
±67 –
±38
±42
±48
±53
±67 –
–
±48
±53
±60
±75

ff de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 14
20
22
–
– 18
22
28
32
45 25
28
36
40
56 36
40
45
50
63 50
56
63
71
80 –
80
90
90
100 –
–
125
130
150
fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 28
36
40
– 32
40
45
50 36
40
45
56 40
45
50
56 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
–
fpt de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3 ±28
±36 ±32
±40 ±36
±40 ±40
±45 ±45
±50 –
±56 –
–

În tabelul 1.1.7 sunt prezentate toleranțele stabilite prin standard indicilor de precizie
care caracterizează criteriul de contact dintre dinți, pentru treptele de precizie 6, 7, 8, 9, utilizate
frecvent în construcția de mașini.

Indicii de precizie care caracterizează criteriul de contact dintre dinți Tabelul 1.1.7 [17] 9 peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 16 la 25
peste 25 la 40
peste 40 la 55 ±40
–
–
–
– ±45
±50
±63
–
– ±50
±56
±71
±90
±112 ±50
±56
±71
±90
±125 ±56
±63
±80
±100
±125 ±63
±71
±80
±100
±140 ±71
±80
±90
±112
±140
fpb de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 16 la 25
peste 25 la 40
peste 40 la 55 ±26
±34
±28
–
–
–
– ±30
±38
±42
±48
±60
–
– ±34
±38
±48
±53
±67
±85
±106 ±38
±42
±45
±53
±67
±85
±118 ±42
±48
±53
±60
±75
±95
±118 –
±53
±60
±67
±75
±95
±132 –
–
±67
±75
±85
±106
±132

fi" de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 36
45
50
– 40
50
56
63 45
50
56
71 50
56
63
71 –
–
–
– –
–
–
– –
–
–
– Treapta de
precizie
Simbo – lul Modul normal
mn [mm ] Diametrul de divizare al roții, d [mm]
pînă
la 40 peste
40 la
100 pete
100 la
120 peste
120
la 250 peste
250 la
400 peste
400 la
630 peste
630
la
1000 peste
1000 la
1250
μm

6 Fpxn de la 1 la 16 ±12 ±14 ±16 ±20 ±25 ±30 ±40 ±50

Fk de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16 18
20
25
– 20
22
25
30 22
25
28
32 25
25
30
36 28
30
32
40 –
36
40
45 –
–
45
50 –
–
56
60
Fβ de la 1 la 16 9 12 16 20 25 28 32 40
fx de la 1 la 16 9 12 16 20 25 28 32 40
fy de la 1 la 16 4,5 6,3 8 10 12 14 16 20
7 Fpxn de la 1 la 25 ±16 ±18 ±20 ±25 ±32 ±40 ±50 ±63
Fk de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 16
peste 15 la 25 22
25
30
–
– 25
28
32
40
50 28
30
36
40
50 30
32
40
45
56 32
36
45
50
60 –
45
50
56
63 –
–
56
63
71 –
–
71
80
90
Fβ de la 1 la 25 11 16 20 25 28 32 40 50
fx de la 1 la 25 11 16 20 25 28 32 40 50
fy de la 1 la 25 5,6 8 10 12 14 16 20 25

Fpxn de la 1 la 40 ±25 ±28 ±32 ±40 ±45 ±60 – –

Fk de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10 36
40
45 40
45
50 40
50
56 45
50
60 50
56
63 –
71
80 –
–
– –
–
–

1.1.4.2 Notarea preciziei pentru roțile dințate cilindrice și pe desenele de execuție

În cazul unui angrenaj cilindric în treapta 7 de precizie după toate cele trei criterii, tipul
ajustajului C și cu păstrarea corespondenței dintre tipul ajustajului, tipul toleranței jocului între
flancuri și treapta abaterii distanței între axe, notarea va fi [4]:

7 – C – STAS 6273 – 81

În cazul combinării criteriilor de precizie din trepte diferite de precizie (de exemplu,
treapta B dupăcriteriul de precizie cinematică, 7 după criteriul de funcționare lină și 6 după
criteriul de contact) și modificări corespondenței dintre tipul ajustajului (B) si tipul toleranței
jocului dintre flancuri (a) , dar cu păstrarea corespondenței dintre t ipul ajustajului și treapta
abaterii distanței intre axe (V) , notarea va fi [4]:
8 – 7 – 6 – Ba STAS 6273 – 81

Dacă pentru unul din criterii nu se precizează treapta de precizie , atunci in locul cifrei
respective se pune litera N [4]:
8 – 7 – N – Ba ST AS 6273 – 81

În cazul unui angrenaj cilindric, de exemplu, în treapta 7 de precizie după toate cele trei
criterii , cu tipul ajustajului C, tipul toleranței jocului dintre flancuri (a) și treapta abaterii
distanței dintre axe mai putin precisă decât se pr evede pentru tipul respectiv de ajustaj (de
exemplu , jn min = 128 μm), notarea va fi :

7 – Ca/V – 128 STAS 6273 – 81

8 peste 10 la 16
peste 16 la 25
peste 25 la 40 –
–
– 60
80
– 63
80
112 71
90
112 80
90
125 90
100
125 –
–
– –
–
–
Fβ de la 1 la 40 18 25 32 40 45 56 – –
fx de la 1 la 40 18 25 32 40 45 56 – –
fy de la 1 la 40 9 12 16 20 22 28 – –

9 Fpxn de la 1 la 55 ±40 ±45 ±50 ±60 ±71 ±90 – –

Fk de la 1 la 3,5
peste 3,5 la 6,3
peste 6,3 la 10
peste 10 la 18
peste 16 la 25
peste 25 la 40
peste 40 la 55 56
63
80
–
–
–
– 60
71
80
100
125
–
– 60
80
90
100
125
180
– 71
80
90
112
140
180
224 80
90
100
125
140
180
250 –
112
125
140
160
200
250 –
–
–
–
–
–
– –
–
–
–
–
–
–
Fβ de la 1 la 55 28 40 50 63 71 90 – –
fx de la 1 la 55 28 40 50 63 71 90 – –
fy de la 1 la 55 14 20 25 30 36 45 – –

1.2. Metode și mijloace pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă a roților
cilindrice
1.2.1 Elemente măsurabile ale roților dințate

Pentru o roată dințată singurul indice ce i -ar caracteriza precizia,în ceea ce privește
flancul evolventic, este abaterea razei cercului de bază la valoarea sa teoretică, remarcându -se
că toate elementele ce caracterizeaza g eometria ei depind nemijlocit de acestea. Imposibilitatea
practică de reliefare și măsurare a acestui unic element a făcut ca, precizia roții dințate să fie
caracterizată prin numeroși alți indicatori, motiv pentru care controlul roții dințate devine greoi
și nu totdeauna concludent privind cauzele care generează precizia ei (pentru a se lua măsurile
de îndepărtare imediată a lor). [10]
Normele de producție și standardele naționale prevăd o serie de indicatori (cu mici
diferențe nesemnificative intre ele) pentru controlul și caracterizarea preciziei unei roți dințate.
În general, la o roată dințată, erorile ce apar la forma și dimensiunile elementelor
geometrice pot fi încadrate în următoarele trei categorii:

1. Erori ale corpului roții;
a) erori ale cercului;
b) bătăile suprafețelor laterale;
c) bătăile axei de rotație.

2. Erori ale elementelor coroanei dințate;
a) Erori ale poziției relative și simetriei flancurilor. Un prim indicator aparținând acestei
catgorii îl constituie abaterea pasului de bază , fpbr , stabilită ca diferență între valorile
efective și nominală dintre două drepte tangente și paralele la două flancuri vecine.

Fig. 1.2.1 Poziția relativă și simet ria flancurilor [10]

Unalt element măsurabil, ce stabilește poziția relativă și simetria flancului, se referă la
grosimea dintelui măsurată prin abaterea E cr a coardei constante Ṡc.

1.2.2 Grosimea dintelui pe coarda constantă [10]

În aceeași categorie intră și mărimea deplasării suplimentare a profilului E Hr , față de
profilul de fererință necesară asigurării jocului în angrenare.

Fig.1.2.3 Deplasarea suplimentare a profilului E Hr [10]

Cu toate că lungimea (cotei) peste dinți depinde la rândul ei de alți indici elementari
(grosimea dinților, eroare de profil, erorile pașilor circulari vecini) și aceasta caracterizează
poziția relativă a flancurilor dinților .

Fig. 1.2.4 Lungimea cotei peste dinți [10]
b) Erorile de formă ale di nților sînt determinate de distanța ffr măsurată pe normalele
evolventelor extreme ce limitează profilul real al dintelui.

Fig. 1.2.5 Eroarea de formă a dintelui [10]

c) Erorile de poziție relativă a coroanei dințate în raport cu axa de rotație sînt stabi lite
prin măsurarea următoarelor elemente :
– variația pasului f vptrcare reprezintă diferența dintre doi pași circulari vecini;

Fig.1.2.6. Erorile de poziție relativă a coroanei dințate în raport cu axa de rotație [10]

– eroarea cumulată de pas F pr ;

Fig. 1.2.7 Eroarea cumulată de pas F pr [10]

– bătaia radială F rr a coroanei dințate, măsurată prin diferența maximă dintre distanțele
coardelor constante (dinte sau gol) la axa da rotație.

Fig.1.2.8 Bătaia radială F rr [10]

d) Eroarea de direcție a dinților F βr , măsoară înclinarea efectivă a dintelui față de cea
nominală.

Fig. 1.2.9 Eroarea de direcție a dinților F βr [10]

3. Erori de împerechere cu roata conjugată.

Pentru toate aceste abateri, normele de producție și standardele naționale indică valori
admisibile în funcție de clasa de precizie impusă de rolul funcțional al roții dințate.

1.2.2 Metode de control ale roților dințate și angrenajelor
Controlul roților dințate presupune masurarea unui mare număr de parametri și indici
de precizie , putîndu -se efectua în două moduri distincte si anume [11]:
– controlul diferențiat, controlul separat al elementelor roții dințate;
– controlul complex al roții dințate , cu o roată de referință sau cu perechea sa .

Desenul de execuție al unei roții dințate cilindrice , (prezentat in figura 1.2.10), pune în
evidență elementele care se controlează în mod obișnuit . Sunt precizate de asemenea
elementele care caracterizează angrenajul din care face parte roata dințată . Pentru a defini
cremaliera de ref erință se specifică : unghiul de angrenare , coeficientul înălțimii capului de
referință la fund.
În funcție de cerințele funcționale pretinse de angrenajul respective , pe desenul de
execuție se pot marca și alți indici de precizie care vor trebui control ați . În conformitate cu
cele trei criterii de apreciere a calității unui angrenaj dințat, acesti indici sunt :
a) eroarea cinematica Erg , eroarea cumulată de pas Ecp , bătaia radiala br , variația cotei
peste dinti VLn si variația distanței de măsurat dintr e axa VAm , în cadrul criteriului
preciziei cinematice ;
b) eroarea critica Ecl , variația pasului Vp , abaterea pasului pe cercul de bază Apb ,
eroarea de formă a profilului Efp și VA ml – variația distanței de măsurat dintre axa la
rotirea cu un dinte , in cadrul criteriului funcționării line ;
c) pata de contact Pc , eroarea direc ției dintelui Ed , erorile de la paralelismul axelor Ex,
Ey, abaterea pasului axial Apa , eroarea rectilinitații liniei de contact Erlc și eroarea
direcției liniei de contact Elc , în cadrul criteriului contactului dintre dinți .
Pentru a se compensa erori le de execuție și de montaj , precum și deformațiile termice din
timpul funcționării , între flancurile opuse celor aflate în angrenare se va prevedea un joc minim
Jmin.

Fig. 1.2.10. Desenul de execuție al unei roții dințate cilindrice [3]

Fig. 1.2.11 Jocul minim dintre flancurile din ților [10]

Acest joc se realizează prin imprimarea unei valori negative deplasării de profil ξin
raport cu pozitia nominală a profilului de referință . Controlul indirect al deplasării de profil se
asigură prin masu rarea grosimii dintelui (corzii pe cercul de divizare sau corzii constante) sau
a cotei peste dinti.
Măsurarea corzii constante a dintelui s dc
Indiferent de numărul de dinți z ai roții , grosimea dintelui pe un cerc situat ceva mai
sus de cercul de diviza re este același pentru roțile de acelasi modul , unghi de angrenare și
unghi de înclinare (fig. 1.2.12) . Această valoare poartă denumirea de coardă constantă a
dintelui Sc , fiind o caracteristică a roților de acelasi modul . Această masură se recomandă a
se executa la roțile dințate a căror inclinare nu permite măsurarea cotei peste dinți .

a.

b.
Fig. 1.2.12. Parametrii geometrici ai rotilor dintate cilindrice [10]

Coarda constantă NM este determinată de intersecția flancurilor cu cele două tangente
la cercul de bază , a căror intersecție se situează pe axa de simetrie a dintelui . Poziția acestor
tangente la cercul de bază corespunde cazului pentru care intersecțiile cu flancurile dintelui
determină segmentele NB = Pb / 4 , unde P b este pasul cercului de bază .
2cos2=m s
cd
(1.6)
și înălțimii constante a dintelui :


−=82sinfm dc
(1.7)
unde m este modulul danturii , α – unghiul de angrenare și f – coeficientul înălțimii
capului de referintă .

Fig. 1.2.13. Reprezentarea detaliată a triungiului NAB [10]

Din triunghiul NAB se pot det ermina expresiile corzii constante a dintelui :
Măsurarea corzii distante se poate face cu ajutorul șublerului dublu pentru roți dintate
(figura 1.2.14 ) sau a micrometrului pentru roți dințate (figura 1.2.15) . În ambele cazuri
măsurarea se execută în mod similar : una din direcții se fixează valoarea calculată a înălțimii
constante a dintelui iar pe cealaltă se efectuează măsurarea corzii constante a dintelui . Șublerul
dublu pentru roți dințate este compus dintr -un șubler vertical A si un șubler orizonta l B .
În șublerul vertical se fixează valoarea calculată a înălțimii constante a dintelui , ca
distanța între limitatorul 1 si ciocurile 2 . După sprijinirea cuțitului pe vârful dintelui se aduc
ciocurile in contact cu flancurile dintelui , efectuându -se citirea valorii efective S c a corzii
constante pe sublerul orizontal .
Datorită sprijinirii cuțitului pe vârful dintelui va trebui îndepărtată eroarea introdusă de
abaterea Ade a diametrului exterior . Pentru aceasta in sublerul vertical se va fixa valoarea
corectă a înălțimii constante :
2e
c ccADa a+=
(1.8)
Conform definiției , abaterea diametrului exterior se calculeaăa cu relația :
AD e = D ee – De (1.9)
unde D e = m(z+2) este dimensiunea nominală (teoretică) a diametrului exterior iar D ee
dimensiunea efectivă a sa.

Fig. 1.2.14. Șubler dublu pentru roți dințate [10]

Fig. 1.2.15. Micrometru pentru roți dințate [12]

Metode și
mijloace
de control
ale roților
dințate
Controlul
complex
Controlul
complex pe
ambele
flancuri
Aparat de măsurat
cu sanie
Aparat cu pârghie
oscilantă
Aparat cu
cremalieră dublă
?
Controlul
complex pe
un flanc
Aparatul universal
pentru controlul
roților dințate
Aparat cu
cremalieră dublă
?
Controlul
diferențiat
Bătaia radial ă
Dispozitiv cu vîrfuri
de centrare
Aparatul universal
pentru controlul ro ților
dințate
?
Lungimea
peste din ți
Micrometrul cu talere
Aparatul universal
pentru controlul
roților dințate
?
Grosimea
dintelui pe
coarda
constantă
Sublerul pentru roți
dințate
Micrometrul optic
Aparatul universal
pentru controlul
roților dințate
?
Pasul pe
cercul de baz ă
Pasmetru
Aparatul universal
pentru controlul
roților dințate
?
…
?

Concluzii
Din analiza metodelor și mijloacelor de măsurare și verificare a roților dințate
cilindrice și angrenajelor cilindrice, se desprinde concluzia că au fost elaborat e și pot
fi elaborate, în continuare tehnologii pentru controlul grosimii dintelui pe coarda
constantă, la aplicarea cărora să poată fi utilizate echipamente de control existente,
precum și alte tipuri, soluții, variante de dispozitive tehnologice de contr ol al dimensiunilor
unghiulare; această diversitate se datorează, în principal, diversității parametrilor și pieselor de
controlat, precum și diversității sistemelor tehnice în care sunt integrate dispozitivele
tehnologice, respectiv, parametrilor construc tivi și funcționali ai acestora.
Metodele și mijloacele de măsurare a roților dințate cilindrice și angrenajelor cilindrice
pot fi aplicate atât în timpul desfășurării procesului tehnologic de prelucrare a pieselor, între
operații, în cazul controlului int ermediar, sau la controlul pieselor finite, în cazul controlului
final.
La aplicarea metodelor de măsurare a roților dințate cilindrice și angrenajelor cilindrice,
se pot utiliza mijloacele de măsurare universale și speciale dar și dispozitive de control care pot
fi staționare sau portabile; dispozitivele portabile de control au avantajul dat de faptul că permit
controlul pieselor chiar la locul de prelucrare, atunci când acestea sunt prinse în dispozitivele
de orientare – poziționare și fixare.
Luând în co nsiderare aceste aspecte, în cadrul proiectului de diplomă se propune
conceperea și proiectarea unei variante constructive a unui dispozitiv tehnologic staționar
pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă și care să fie echipat cu mijloc univer sal
de măsurare a dimensiunilor liniare (instrument indicator).

Capitolul al II- lea
Conceperea și proiectarea dispozitivului tehnologic pentru
controlul grosimii din ților pe coarda constantă la roți dințate
cilindrice
2.1. Considerații generale privind dispozitivele tehnologice de control
Tema proiectului de diplomă este “Conceperea și p roiectarea unui dispozitiv tehnologic
pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constant ă la roți dințate cilindrice ”.
Conform enunțului temei, obiectivul proiectului de diplomă este conceperea și
proiectarea, până la faza de documențatie de execuție (desen de ansamblu si desene de execuție)
a unui dispozitiv pentru măsurarea corzii constant e a dintelui la roți dințate cilindrice montate
pe dorn și introduse între vârfuri de centrare.
Dispozitivul de control trebuie să sadisfacă următoarele cerințe:
– precizie de masurare comparabilă cu cea obținută la măsurarea grosimii dintelui pe coarda
constant ă cu mijloace universale corespunzătoare, sau, chiar cu aparatul universal pent ru
controlul roților dințate;
– manevrabilitate ridicată , astfel incât să asigure masurare rapidă a corzii constant e a dintelui ;
– reglarea la zero rapidă și ușoară , fară a necesita accesorii suplimentare costisitoare;
– grad mare de universalitate care să îi asigure un domeniu de măsurare mare, astfel încât să
permită măsurara grosimii dintelui pe coarda constant ă la roți dințate cu un interval cât mai
mare de diametre, respectiv un interval crepunzător de valori ale modulului acestora;
– instrument indicator : dispozitivul de control să fie echipat cu instrument indicator;
– elemente de fixare si poziționare: dispozitivul de control să aibă în structura sa, elemente
de fixar e si poziționare a instrumentului indicator, respectiv, de orientare a acestuia în raport
cu piesa de controlat.
Analizând cerințele pe care trebuie să le satisfacă dispozivul care trebuie conceput si
proiectat, se evidentiază faptul că o serie de elemente ale acestuia sunt caracteristice unui
dispozitiv tehnologic.
Se poate considera, deci, că dipozitivul de control care trebuie proiectat se incadrează
în catecoria dispozitivelor tehnologice de control, integrate într -un sistem tehnologic de
prelucrare a p ieselor cu suprafete plane având valori diferite ale unghiurilor dintre suprafețele
plane.
Dispozitivele tehnologice sunt elemente componente integrate în sisemele tehnologice,
folosite în stadiul de fabricație a piselor, în succesiunea operațională: pre lucrare, control,
asamblare.
După tipul sisemului tehnologic în care sunt integrate, dispozitivele tehnologice utilizate
in construcția de mașini sunt:
– dispozitive pentru prelucrări prin aschiere;

– dispozitive pentru control;
– dispozitive pentru asamblare.
In literatura de specialitate sunt date mai multe definiții ale dispozitivelor de
control, fiecare evidențiind anumite caracteristici specifice: orientare -poziționare a
piesei de controlat, respective, a aparatului de măsurare, momentul în care se executa
controlul; recepție, interfazic sau control final, tipul măsurandului: semifabricat, piesa finită sau
ansamblu, productivitatea operației de control, natura parmetrului măsurat, etc.
In tabelul 2.1.1 sunt date definițiile dispozitivului de control, cu preci zia elementelor
specifice evidențiate.
Definiții și destinații ale dispozitivulu de control [16] Tabelul 2.1.1
Definitia dispozitivelor de control Precizări
Dispozitive care au rol de a orienta –
poziționa piesele și mijloacele de control în
conformitate cu cerințele procesului de control și
de a păstra această orientare -poziționare în tot
timpul controlului. Este evidențiat rolul de a prinde
atât piesa de cont rolat, cât si mijlocul de
control.
Dispozitive care cuprind unul sau mai
multe instrumente de măsurare (mecanice, optice,
pneumatic, electrice, etc,) folosite la mașinile –
unelte în timpul uzinării acestora (control activ)
sau în formă finală (control pas iv). Se evidențiază utilizarea lor în
vederea automatizării operațiilor de
control în cadrul automatizării proceselor
tehnologice. Servesc nu numai la
controlul dimensiunilor ci și al abaterilor
de formă și poziție relativă, al ondulației,
rugozității. Se folosesc nu numai la mașini
unelte ci și la ansamblare.
Dispozitive cu rolul (funcția) de orientare –
poziționare și fixare a pieselor în vederea
controlului parametrilor care caracterizează una
sau mai multe suprafețe ale unei piese sau ale unui
ansamblu. Dispozitivele de control pot fi
utilizate și la controlul ansamblurilor de
piese.
Dispozitive cu ajutorul cărora se
efectuează controlul pieselor prelucrate. Piesele prelucrate au semnificația
de semifabricate și de piese finite.
Mijloace de măsurare de înaltă
productivitate. Destinate controlului în producția
de serie mare și de masă; se evidențiază
utilizarea lor în cadrul automatizării
pieselor tehnologice.
Sisteme tehnice care ajută la poziționarea
piesei și/sau a mijlocului de măsurare în vederea
efectuării măsurătorii. Se evidențiază posibilitatea de a
realiza poziționarea separată sau
simultană a piesei și aparatului.
Dispozitive care servesc la recepția ,
controlul interfazic și controlul final ale
semifabricatelor si eventual, la controlul și
reglarea produselor finite. Se evidentiază faptul că se pot
utiliza în controlul pasiv, activ și reglare,
atât pentru piese finite cât și pentru
semifabricate.
Mijloace de măsurare care asigură
poziționarea aparatului de măsură și a piesei de
măsurat în vederea măsurării. Pe lângă funcția de măsurare,
asigură și realizează poziției relative
piesa -captor (sesizor, palpator).

Din analiza acestor definiții rezultă că un dispozitiv de control are următoarele
cacteristici de bază:
– este un grup de elemente (piese, ogane de masini, instrumente, aparate de
masurat) cu legatură bine determinată între ele;
– îndeplinește o anumită funcție în cadrul sistemului tehnologic din c are face parte,
anume: funcția funcția de măsurare;
– este un mijloc de măsurare, deoarece furnizează o informație de măsurare;
– este un mijloc de măsurare cu funcția suplimentară de orientare -pozitionare, prinderea
măsurandului, și/sau a aparatului de măsura re.
Deasemenea se pot evidenția o serie de particularitați ale dispozitivului de control față de
celelalte mijloace de măsurare (măsuri, instrumente, aparate, mașini și instalații de
măsurat):
– realizează operația de masurare cu ajutorul altor mijloace de m ăsurare (măsuri,
instrumente, aparate) și a unor elemente de orientare -poziționare, fixare a acestora și a
măsurandului;
– dacă la celelalte categorii de măjloace de măsurare, elementele de orientare -poziționare
ale piesei (placi, mese fixe/mobile, prisme, d ornuri, vârfuri de centrare) repeciv pentru orientare
și fixarea instrumentului/ aparatului de măsurare folosit (suporți, console, etc) sunt accesorii, în
cazul dispozitivelor de control, aceste elemente fac parte din structura lor formând un ansamblu
unitar;
– incertitudinea de măsurare a măsurilor, instrumentelor, aparatelor utilizate constituie o
componentă a încertitudinii dispozitivului de control; exactitatea măsurării cu dipozitivele de
control este dată de ansamblu unitar format din elemente de măsur are si elemente de orientare –
poziționare ale acestora și a piesei de controlat.
Criterii de clasificare a dispozitivelor de control [16] Tabelul 2.1.2
Nr.
crt. Criteriul de clasificare Tipuri de dispositive de control
C1.

Obiectul prins

Dispozitive pentru
prinderea
măsurandului semifabricate
piese finite
ansambluri
Dispozitive pentru
prinderea mijloacelor
de control măsuri
instrumente
aparate
Dispozitive mixte

C2. Modul în care se desfășoară
procesul de măsurare Dispozitive de control pasiv
Dispozitive de control
activ Dispozitive de control și
semnalizare
Dispozitive de control și reglare
Dispozitive de control și
blocare(oprire)
C3. Metoda de măsurare aplicată Dispozitive de măsurare directă
Dispozitive de măsurare indirectă
C4. Numărul parametrilor
controlați Dispozitive de control uniparametrice
Dispozitive de control multiparametrice
C5. Natura parametrilor controlați Dispozitive de control
dimensional (pentru
controlul parametrilor
dimensionali și
geometrici) Dimensiuni liniare
Dimensiuni unghiulare
Abateri de formă
Abateri de orientare și poziție
relativă
C6. Gradul de mobilitate Dispozitive de control staționare
Dispozitive de control portabile (deplasabile)
C7. Dimensiunile de gabarit ale
măsuradnului Dispozitive de control pentru mecanică obișnuită
(pentru dimensiuni medii )
Dispozitiv de control pentru mecanica grea (pentru
dimensiuni mari)

Dispozitive de control pentru mecanica fină (pentru
dimensiuni mici)
C8. Complexitatea măsurandului Dispozitive de control al pieselor cu formă simplă
(limitate de suprafețe plane, cilindrice)
Dispozitive de control al pieselor complexe (conice,
filetate canelate, danturate, etc.)
Dispozitive de control al ansamblurilor
Criteriile de clasificare desemnează tipuri și variante de dispozitive de control din punct
de vdere al dispozitivelor tehnologice, integrat într -un sistem tehnologic, reflectand varietatea
dispzitivelor de control existente. In tabelul 2.2 este prezentată clasificarea dispozitivelor
tehnologice de control.
Datorită caracteristicilor specifice mijloacelor de măsurare , dispozitivele de control se
clasifică, după criteriile de clasificare corespunzatoare mijloacelor de măsurare, conform
tabelului 2.2.
Conform criteriilor de clasificare prezentate, se va concepe și proiecta un dispozitiv
tehnologic de control, cu următoarele carateristici: [15]
• pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constant ă la roți dințate cilindrice ;
• pentru control pasiv;
• pentru măsurar e prin metoda directă (metoda diferenței);
• cu utilizarea de măsuri pentru reglarea la zero a instrumentului indicator;
• pentru control uniparametric;
• dispozitic staționar de control;
• cu elemente de poziționare -fixare a instrumentului (aparatului) de măsurar e și de
orientare -poziționare a acestuia față de piesa controlată.

2. 2. Analiza temei de concepție și stabilirea datelor inițiale
Conform temei proiectului, se cere conceperea și proiectarea unui dispozitiv
tehnologic pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă la roți dințate
cilindrice și care să fie echipat cu un instrument (aparat) universal pentru măsurat
lungimi.
Din analiza metodelor și mijloacelor de măsurare a grosimii dintelui pe coarda
constantă la roți dințate cilindrice, se despri nd următoarele concluzii:
• metodele de măsurare precise, pe mijloace staționare de control sunt greu de
aplicat și necesită o serie de accesorii și mijloace de măsurare complexe și costisitoare;
• metodele de măsurare aplicate cu ajutorul unor instrumente sau dispozitive
portabile, fie nu asigură precizia corespunzătoare, fie necesită timp îndelungat pentru
reglare, măsurare, prelucrarea rezultatelor măsurării;
Având in vedere concluziile desprinse, s -a urmărit stabilirea unei scheme de principiu
a dispozitivu lui de control, care să elimine aceste dezavantaje evidențiate și sa cumuleze
avantaje ale dispozitivelor staționare, caracterizate prin precizia mare de măsurare.
Datele inițiale stabilite pin temă, se referă la domeniul de valori pentru elementele
dimensionale caracteristice ale roților dințate cilindrice, la dimensiunile de gabarit ale
acestora, precum și la domeniul de valori pentru parametrul care trebuie materializat și pentru
cel care trebuie măsurat:
– domeniul de valori pentru parametrul care trebuie măsurat – coarda constantă:
3- 10 mm;
– domeniul de valori pentru parametrul care trebuie materializat – distanța de la
cercul exterior la coarda constantă: 2 – 8 mm;
– domen iul de valori pentru modulul roții dințate de controlat: m = 2 – 6 mm;
– numărul maxim de dinți ai roții dințate de controlat: z= 60 – 120;
– domeniul de valori pentru diametrul de divizare al roții dințate de controlat: 50 –
400 mm;
– lățimea maximă a roții dințat e de controlat: 30 mm.
Pe baza an alizei metodelor de măsurare prezentate în capitolul anterior se alege o
metodă de măsurare care să asigure următoarele cerințe:
• determinarea prin măsurare a grosimii dintelui pe coarda constant ă la roți dințate
cilindrice ;
• realizarea unei măsurări precise și rapide;
• reglarea dispozitivului cât mai ușoară;
• orientarea corectă și fixarea ușoară a piesei în vederea controlului indiferent de
complexitatea acesteia.
S-a luat în considerare o metoda de măsurare a grosimii dintelui pe coarda constant ă la
roți dințate cilindrice , caracterizată prin materializarea distanței de la cercul exterior la coarda
constantă și măsurarea absolută a grosimii dintelui pe coarda const antă, fiind utilizată pentru

controlul corzii constante cu echipamente de control portabile; datorită faptului că
sunt utilizate instrumente de măsurare prin evaluare directă – șublere pentru roți
dințate și instrumente cu șurub micrometric, metoda demăsura re are o precizie relativ
scăzută. Prin utilizarea de instrumente comparatoare și, aplicată pe un dispozitiv de
control staționar, metoda de măsurare considerată devine o metodă precisă, constând
în măsurarea abaterii de la valoarea nominală a corzii const ante cu instrumentul indicator
(reglat la zero pentru valoarea nominală a parametrului care se măsoară).
Schema de măsurare a metodei adoptate este prezentată în fig. 2.2.1.
Tehnica măsurării constă în parcurgerea următoarele etape:
– pentru reglarea la zero a instrumentului comparator 3 se folosește o cală plan
paralelă cu lungimea agală cu dimensiunea nominală S c a dintelui de controlat,
care se așează pe suprafețele active ale palpatoarelor de verificare 1 și 2;
instrumentul indicator 3 se aduce cu vârful de măsurare, în contact cu suprafața
plana activă a corpului palpatorului mobil, moment în care se reglează la zero
comparatorul cu cadran 4 (fig. 2.2.1.a).
– pentru materializarea parametrului h c se deplasează opritorul 4, cu ajutorul
sistemului de reglare 5, pâna când se materializează precis distanța h c dintre
planul palpatoarelor și suprafața plană activă a opritorului.
– se înlocuiește apoi cala plan paralelă cu dintele de controlat, palpatoarele se
deplasează pe flancurile dintelui până când se realize ază contactul dintre vârful
dintelui și suprafața plană activă a opritorului, moment în care se notează
indicația instrumentului indicator.
Fig. 2.2.1 Schema de măsurare a grosimii dintelui
Din analiza metodei prezentate, s -au evidențiat următoarele conclu zii:
• metoda de măsurare aplicată este metoda diferenței; se măsoară abaterea
grosimii corzii constante față de valoarea nominală a acesteia;

• este necesară, reglarea la zero a instrumentului indicator la valoarea
nominală a parametrului de măsurat, cu blocuri de cale plan – paralele;
• este necesară materializarea distanței de la cercul exterior la coarda
constantă se realizează cu blocuri de cale plan – paralele;
• măsurarea grosimii corzii constante se realizeasă succesiv, pentru fiecare
dinte al roții dințate de controlat.
Pentru elaborarea unei scheme de principiu care să stea la baza proiectării dispozitivului
de controlat s -a urmărit eliminarea dezava ntajelor metodei analizate evidențiate la utilizarea
instrumentelor universale și păstrarea avantajelor acesteia, în special al preciziei de măsurare
datorită utilizării calelor plan paralele pentru reglarea la zero a aparatului indicator.
2.3. Stabilirea schemei de principiu și elaborarea unei variante de dispozitiv de control
Pentru stabilirea schemei de principiu a dispozitivului de control pe baza schemei de
măsurare adoptate, trebuie rezolvate următoarele aspecte:
• orientarea – poziționarea și fixarea piesei de controlat în vederea măsurării;
• fixarea instrumentului indicator;
• materializarea precisă a parametrului hc, cu ajutorul măsurilor de lungime;
• măsurarea precisă și rapidă a grosimii corzii constante, fără utilizarea unor
accesorii suplimentare;
• asigurarea unei reglări rapide și precise a instrumentului indicator;
• necesitatea utilizării unui dispozitiv de control staționar;
• asigurarea unei orientări corecte și rapide a elementelor de palpare în raport cu
piese de controlat în poziția de măsurare;
• stabilirea constantei a dispozitivului de control;
• asigurarea unei manevrări ușoare a dispozitivului de control.
În scopul satisfacerii acesor cerințe, s -a elaborat o schemă de principiu a unui dispozirtiv
staționar de control, care utilizează măsuri terminale de lungime (blocuri de cale plan – paralele),
atât pentru materializarea parametrului hc, cât și pentru reglarea la zer o a instrumentului
indicator cu precizie mare de citire, cu care este echipat (fig. 2.3.1 a și b).

a

b

Fig. 2.3.1 Schema de principiu a dispozitivului de control
unde:
1 – opritor;
2 – tijă opritor (limitator);
3 – tijă ghidare;
4 – vârful comparatorului cu cadran;
5 – comparator cu cadran;
6 – arc de compresie;
7/7’ – palpatori sferici mobili;

8/8’ – pârghie de măsurare stânga/dreapta;
9/9’ – brațele scurte ale pârghiilor de măsurare 8 și 8 ´;
10 – pupitast;
11/ 11´ – pârghii;
12 – arc de torsiune;
13/13’ – opritor;
14- -filet reglare stânga/dreapta.
Materializarea distanței de la cercul exterior al roții dințate de controlat la coarda
constantă a dintelui, respectiv mărimea parametrului hc, astfel încât să poată fi măsurată
coard a constantă la aceeași distanță specificată, pentru fiecare dinte al roții controlate este
asigurată astfel:
– elementele componente ale modulului de materializare a parametrului hc sunt montate
pe un corp care se deplasează pe un suport prin intermediul tij elor cilindrice 3, corpul
fiind împins permanent spre piesa de controlat, prin intermediul unor arcuri elicoidale
de compresie 6 montate pe tijele cilindrice 3.
– în corpul modulului de materializare a parametrului hc este montată tija limitator 2, care
se poate deplasa rectiliniu; la capătul din stânga al tijei limitator 2 este montat și blocat
opritorul 1 care vine în contact cu dintele roții dințate de controlat, pe cercul exterior al
acesteia;
– la capătul din dreapta al tijei limitator 2, este montat și fixat un trăgător prevăzut cu o
suprafață activă care vine în contact cu o altă suprafață activă a elementului din stânga
corpului; atunci când suprafețele active ale trăgătorului și corpului modulului de
materializare a paramet rului hc, sunt în contact, prin construcție, este realizată poziția
suprafeței frontale a opritorului 1, în planul vertical care trece prin planul vertical al
centrelor palpatoarelor sferice 7 /7´ ale modului de măsurare a parametrului sc;
– pentru materializarea distanței dintre opritorul 1 și planul vertical al palpatoarelor
cilindrice, se introduce un bloc de cale plan – paralele între suprafețele active ale
trăgătorului și elementul din dreapta al corpului modulului de materializare a
parametrului hc; în acest fel se materializează cu precizie mare parametrul hc;
– pe suprafața superioară a corpului modulului de materializare a parametrului hc, se
montează, prin intermediul unor ghidaje instrumentul indicator 10 (pupitast), care care
primește informația de măsurare de la modulul de măsurare a corzii constante.
Mecanismul de măsurare a corzii constante este format din două pârghii, pârghie de măsurare
stânga 8 și pârghie de măsurare dreapta 8´, cu bra țele egale, prevăzute cu palpatoare sferice 7 /7´ care
vin în contact cu flancurile dintelui roții dințate de controlat; acest mecanism cu pârghii asigură atât
transmiterea informației de măsurare la instrumentul indicator, cât și demultiplicarea acesteia. Pârghiile
8 și 8´, se rotesc în jurul unui bolt. Brațele prevăzute cu palpatoare ale pârghiilor 8 și 8´, împreună cu
alte două pârghii 11/11´, cu aceeași lungime, formează un mecanism patrulater, care determină
deplasarea, cu distanțe egale a palpatoarelor sferice 7/7´ față de planul de simetrie al articulației
pârghiilor de măsurare, respectiv rotirea cu unghiuri egale a celor două pârghii de măsurare. Rotirea cu
același unghi a pârghiilor de măsurare 8 și 8´, este asigurată și de faptul că bolțul articula ției pârghiilor
este mobil, deplasându – se rectiliniu, în planul de simetrie al pârghiilor de măsurare; în acest fel cele
două palpatoare sferice 7/7´, se vor deplasa cu aceeași distanță față de planul de simetrie al dintelui roții
de controlat, respectiv , cu jumătate din abaterea corzii constante măsurate față de valoarea nominală a
acesteia.

Datorită faptului că palpatoarele sferice 7/7´ se deplasează cu distanțe având aceeași
valoare egală cu jumătate din parametrul măsurat (abaterea corzii constante), această valoare
se poate transmite la instrumentul indicator, numai de către o pârghie de măsurare, iar
abaterea măsurată se obține prin dublarea indicației instrumentului indicator. De aceea, vârful
de măsurare al instrumentului indicator 10 este adus în contact cu al doilea braț (brațul scurt)
9 al pârghiei de măsurare stânga 8. Pârghiile 11/11´, au câte un capăt montat la articulația
mobil ă, iar celălalt capăt este montat la câte una din pârghiile de măsurare.
Contactul permanent al palpatoarelor sferic e 7/7´cu flancurile dintelui controlat, este asigurat
de către arcul de torsiune 12, avînd cele două capete introduse în orificii practicate în brațele lungi ale
pârghiilor de măsurare 8 și 8´. Pentru a limita rotirea brațelor pârghiei cu unghiuri mari, în scopul de a
evita dereglarea instrumentului indicator, la brațele scurte ale pârghiilor de măsurare, respectiv 9/9´,
sunt montate opritoarele 13 (pe ambele laturi ale fiecărui braț); cele două perechi de opritoare se
deplasează cu distanțe egale, deoarece formează două îmbinări filetate (cu filet pe stânga, respectiv, cu
filet pe dreapta) cu șurubul de reglare 14.
Cu toate că dispozitivul de control conceput este destinat măsurării corzii constante,
prin varianta constructivă proiectată se poate măsura un a lt indice de precizie al roților dințate
cilindrice, anume: bătaia radială a danturii. Astfel, prin montarea unui al doilea instrument
indicator 5, cu ajutorul dispozitivului de control proiectat, se poate măsura bătaia radială a
danturii roții dințate, si multan cu măsurarea corzii constante, sau separat.
2.4. Structura dispozitivului tehnologic de control
Pornind de la schema de principiu a dispozitivului de control prezentată (fig. 2.3.1) și
cunoscând cerințele pe care trebiue să le îndeplinească acesta, s -a elaborat o variantă
constructivă a dispozitivului tehnologic staționar destinat controlului grosimii dintelui pe
coarda constantă la roți dințate cilindr ice (fig. 2.4.1, 2.4.2, 2.4.3, 2.4.4, 2.4.5, 2.4.6).
Caracteristic acestui dispozitiv de control, este faptul că, fiind un dispozitiv staționar
de control, toate elementele componente importante pentru orientarea – poziționarea fixarea
piesei de controlat, respectiv, a instrumentului indicator, sunt montate pe placă de bază 1 (fig.
2.4.1).
Dispozitivul tehnologic pentru controlul grosimii dintelui pe coarda constantă la roți
dințate cilindrice este constituit din următoarele subansambluri distincte:
• subansam blul de orientare – poziționare și fixare a piesei de controlat;
• subansamblul de susținere și poziționare a modulelor de măsurare și de
materializare a parametrilor caracteristici;
• modulul de materializare a parametrului hc;
• modulul de măsurare a parametrului sc;
• placa de bază.
Subansamblul de orientare – poziționare și fixare a piesei de controlat. Are funcția de
a orienta – poziționa și de a fixa piesa de controlat în poziția de măsurare (fig. 2.4.1, 2.4.2); este
constituit di n coloana 3, montată, în poziție verticală, pe placa de bază 1, cu ajustaj cu
strângere. Pe coloana 3 se deplasează rectiliniu consola 7; rotirea acesteia pe coloană este

împiedicată de pana paralelă 5, fixată pe coloană cu șuruburile 4. Deplasarea
console i 7 pe coloana 3 se realizează manual, iar blocarea acesteia la colonă este
realizată cu ajutorul șurubului de blocare 6.
Roata dințată de controlat este montată pe un dorn de control prevăzut cu
găuri de centrare; dornul de control se introduce între dou ă vârfuri de centrare,
dintre care un vârf de centrare, vîrful inferior 41, este montat, cu sjustaj cu strângere, pe placa
de bază 1, iar celălalt, vârful superior 8, coaxial cu cel inferior, este montat la consola 7 și
blocat în poziția dorită, cu șurubul de blocare 20.
Subansamblul de susținere și poziționare a modulelor de măsurare și de
materializare a parametrilor caracteristici. Asigură susținerea și aducererea, în poziția de
măsurare, a modulul de materializare a parametrului hc și a modulul de măsur are a
parametrului sc. (fig. 2.4.1, 2.4.3), îndeplinind funcțiile:
– poziționarea și reglarea distanței dintre modulul de măsurare și piesa de
controlat în plan orizontal, pe direcție radială;
– poziționarea modulului de măsurare față de piesa de controlat în plan vertical
și reglarea distanței dintre ele pe direcție verticală;
– ghidarea modulului de materializare a parametrului hc și retragerea acestuia.
Elementul principal al acestui subansamblu este suportul 9, care se sprijină pe
suprafața activă a plăcii de bază 1 și se deplasează rectiliniu pe aceasta, pe direcție radială în
raport cu roata dințată de controlat. Deplasarea rectilinie a suportului 9 este asigurată cu
ajutorul penei paralele 5, fixată la coloană cu șuruburile 4; pana paralelă 5, fiind introdu să într –
un canal practicat în placa de bază 1, realizează ghidarea suportului 9 de – a lungul canalului.
Blocarea suportului 9, în poziția dorită se realizează cu ajutorul șurubului cu cap pătrat 12 care
este strâns cu piulița de blocare 11, acționată de m aneta 10. Subansamblul de susținere a
modulelor de măsurare și de materializare se poate deplasa manual pe placa de bază 1, fiind
prevăzut și cu un mecanism de reglare fină a deplasării, respectiv, de apropiere a modulului
de măsurare de piesa de controlat .
Reglarea fină a deplasării suportului 9, pe direcție rsdială, se realizează cu ajutorul
șurubului cu filet stânga – dreapta 36; acesta are un capăt filetat înșurubat în suport și un alt
capăt înșurubat în limitatorul 38. Limitatorul 38 se poate bloca pe p laca de bază 1, cu șurubul
cu cap pătrat 12, acționat de piulița 40 și se poate deplasa rectiliniu, pe aceeași direcție pe
care se deplasează coloana 1, fiind ghidat de o pană paralelă întrodusă în canalul din placa de
bază.
La partea superioară a suportul ui 9 este montat mecanismul de deplasare pe direcție
verticală a elementului 15, denumit, pe desenul de ansamblu – suport ghidaje, deoarece
asigură deplasarea, pe direcție radială a modulelor de măsurare și materializar, prin ghidajele
cilindrice pe care le are la partea superioară a lui; în suportul ghidajelor 15, este montat, cu
ajustaj cu strângere, un capăt al arborelui suport 13, capătul inferior al acestuia fiind introdus

cuajustaj cu joc, în suportul 9. Deplasarea, pe direcție verticală a suportului
ghidajelor 15, se realizează cu ajutorul piuliței de reglare 14, care formează cu
arborele suport 13, o îmbinare filetată cu filet trapezoidal. Împiedicarea rotirii
arborelui suport 15, în suportul 15, este asigurată de pana de ghidare 27, montată
într- un canal din suportul 9 și care intră într – un canal de ghidare din arborele suport
15; tot pana de ghidare 27, asigură blocarea arborelui suport 15, în poziția necesară, prin
deplasarea ei cu ajutorul șurubului de blocare 28.
În suportul 9 este montat bolțul 31, care asigură rotirea pârghiei 19 de retragere a
modulelor de materializare și măsurare.
La suportul 9, este montat, cu două șuruburi, suportul 25, al comparatorului cu cadran
34, fixat în acesta, cu șurubul 24 (fig. 2.4.4); vîrful de măsurare al compa ratorului cu cadran
34, vine în contact cu suprafața frontală activă a tijei limitator 21 (din structura modulului de
materializare a parametrului h c). Atunci când tija limitator 21, este blocată în corpul 16, cu
ajutorul comparatorului cu cadran 34, se po ate măsura bătaia radială a danturii.

Fig. 2.4.1 Structura dispozitivului tehnologic de control

Fig. 2.4.2 Structura dispozitivului tehnologic de control (vedere de sus)

Fig. 2.4.3 Structura dispozitivului tehnologic de control (vedere frontală)

Fig. 2.4.4 Secțiunea A -A

Fig. 2.4.5 Dispozitivul tehnologic în secțiune C-C

Fig. 2.4.6 Dispozitivul tehnologic în secțiune D-D și B -B

Modulul de materializare a parametrului hc, asigură materializarea distanței
de la cercul exterior al roții dințate de controlat, la coarda constantă a dintelui, astfel
încât să poată fi măsurată coarda constantă la aceeași distanță specificată, h c, pentru
fiecare dinte al roții controlate; deasem enea, acest modul asigură și un interval de
valori pentru parametrul h c, în funcție de modulul roții dințate de controlat (fig.
2.4.1, 2.4.3, 2.4.4, 2.4.5, 2.4.6). Toate elementele componente ale modulului sunt montate în
corpul 16 (fig. 2.6), al acestuia; corpul 16, se deplasează față de suportul ghidajelor 15, prin
intermediul tijelor cilindrice 33 (fig. 2.4.5), introduse în alezaje cilindrice practicate în
elementele de la capetele corpului 16 și blocate cu șuruburile 17. În acest fel, corpul 16 se
depla sează cu tot cu tijele cilindrice 33, în ghidajele cilindrice din suportul 15, al acestora. Se
evidențiază faptul că montarea corpului 16, la suportul ghidajelor 15, este realizată decalat,
astfel încât capătul din stânga al corpului 16, este situat în afa ra suportului 15; corpul 16, este
împins permanent spre pisa de controlat, prin intermediul unor arcuri elicoidale de compresie
32 (fig. 2.4.5), montate pe tijele cilindrice 33.
În corpul 16, este montată tija limitator 21, care se poate deplasa rectiliniu în corp;
știftul filetat 17, împiedică rotirea tijei limitator 21, asigurând numai deplasarea rectilinie a
acesteia. La capătul dinstânga al tijei limitator 21, este montat și blocat cu un știft filetat 17,
opritorul 18, care vine în contact cu dintele ro ții dințate de controlat, pe cercul exterior al
acesteia. La capătul din dreapta al tijei limitator 21, este montat și fixat cu un știft filetat un
trăgător prevăzut cu o suprafață activă care vine în contact cu o altă suprafață activă a
elementului din st ânga corpului 16. Atunci când suprafețele active ale trăgătorului și corpului
16, sunt în contact, prin construcție, este realizată poziția suprafeței frontale a opritorului 18,
în planul vertical care trece prin planul vertical al centrelor palpatoarelor sferice ale modului
de măsurare. Pentru materializarea distanței dintre opritorul 18 și planul vertical al
palpatoarelor cilindrice, se introduce un bloc de cale plan – paralele între suprafețele active ale
trăgătorului și elementul din dreapta al corpului 16; în acest fel se materializează cu precizie
mare parametrul hc.
Contactul permanent dintre trăgător și blocul de cale plan – paralele este asigurat de
arcul elicoidal de compresie 22. tensionat cu ajutorul capacului 23, înșurubat în corpul 16.
Șurubul de blocare 28 (fig. 2.4.6) asigură blocarea tijei limitator în poziția stabilită.
La partea superioară a corpului 16, sunt practicate 4 găuri filetate pentru montarea,
pe acesta, a modulului de măsurare 39 (fig. 2.4.2).
În partea laterală a corpului 16 este înșurubat bolțul 30, care intră în canalul din pârghia
19 (fig. 2.4.3), în scopul deplasării corpului 16, pe ghidajele cilindrice din suportul ghidajelor
15; în acest fel, palpatoarele sferice ale modulului de măsurare se retrag față de dintele roții
dința te de controlat, pentru a permite rotirea acesteia cu un dinte, în scopul măsurării unui
alt dinte.

Pe suprafața superioară a corpului 16, se montează, prin intermediul unor
ghidaje “coadă de rândunică”, instrumentul indicator 35 (pupitast), care care
primește informația de măsurare de la modulul de măsurare a corzii constante (fig.
2.4.2). Fixarea pupitastului 35, pe corpul 16, se realizează cu ajutorul șurubului cu
excentric 29 (fig. 2.4.6), care se înșurubează în corpul 16.
Modulul de măsurare a paramet rului sc, este montat, cu patru șuruburi 37, la partea
superioară a corpului 16, (fig. 2.4.2). Modulul de măsurare asigură măsurarea corzii constante
sc, a dintelui, având în construcția lui elementa de palpare de demultiplicare și de transmitere
a informației de măsurare la instrumentul indicator corespunzător (fig, 2.4.7, 2.4.8).
Mecanismul de măsurare a corzii constante este format din două pârghii, pârghi e de
măsurare stânga 11 și pârghie de măsurare dreapta 13, de lungimi egaleegale (fig. 2.4.7.c),
prevăzute cu palpatoare sferice 12, care vin în contact cu flancurile dintelui roții dințate de
controlat; acest mecanism cu pârghii asigură atât transmiterea informației de măsurare la
instrumentul indicator, cât și demultiplicarea acesteia. Pârghiile 11 și 13, se rotesc în jurul
bolțului 4 (fig. 2.4.8.b), înșurubat în placa inferioară 2 (fig. 2.4.7.a). Brațele prevăzute cu
palpatoare ale pârghiilor 11 ți 13, î mpreună cu alte două pârghii 7, cu aceeași lungime,
formează un mecanism patrulater, care determină deplasarea, cu distanțe egale a
palpatoarelor sferice 12, față de planul de simetrie al articulației pârghiilor de măsurare,
respectiv rotirea cu unghiuri e gale a celor două pârghii de măsurare în jurul bolțului 4. Rotirea
cu același unghi a pârghiilor de măsurare 11 și 13, este asigurată și de faptul că bolțul 6, al
articulației pârghiilor 7 (fig. 2.4.8.c), este mobil, deplasându – se rectiliniu, în planul de simetrie
al pârghiilor de măsurare, cu capetele în niște canale practicate în plăcile inferioară 2 și
superioară 1. În acest fel cele două palpatoare sferice 12, se vor deplasa cu aceeași distanță
față de planul de simetrie al dintelui roții de controlat, respectiv, cu jumătate din abaterea
corzii constante măsurate față de valoarea nominală a acesteia.
Datorită faptului că palpatoarele sferice 12, se deplasează cu distanțe având aceeași
valoare egală cu jumătate din parametrul măsurat (abaterea corzii co nstante), această valoare
se poate transmite la instrumentul indicator, numai de către o pârghie de măsurare, iar
abaterea măsurată se obține prin dublarea indicației instrumentului indicator. De aceea, vârful
de măsurare al instrumentului indicator este a dus în contact cu al doilea braț (brațul scurt) al
pârghiei de măsurare stânga 11 (fig. 2.4.7.b).
Se precizează că pârghiile de măsurare au brațe cu lungimi inegale, în raport de 1:2,
iar, la instrumentul indicator se transmite doar jumătate din dimensiune a măsurată. De aceea
indicația pupitastului se multiplică cu factorul k = 4 și valoarea obținută reprezintă valoarea
efectivă a corzii constante.
Pârghiile 7, au câte un capăt montat la articulația mobilă formată din bolțul 6, iar
celălalt capăt este monta t la câte una din pârghiile de măsurare, prin intermediul șuruburilor
cu cap înecat 10 (fig. 2.4.8.c).

Contactul permanent al palpatoarelor sferice 12, cu flancurile dintelui
controlat, este asigurat de către arcul de torsiune 3, montat în jurul bolțului 4 și avînd
cele două capete introduse în orificii practicate în brațele lungi ale pârghiilor de
măsurare 11 și 13.Toate aceste elemente sunt montate pe placa inferioară 2, fiind
susținute de placa superioară 1, care se montează la placa inferioară prin
intermediul unor distanțiere 9, sub formă de bolț și cu ajutorul șuruburilor 8 (fig. 2.4.8.c).
Pentru a limita rotirea brațelor pârghiei cu unghiuri mari, în scopul de a evita dereglarea
instrumentului indicator, la brațele scurte ale pârghiilor de măsurare 11 și 13, sunt montate
opritoarele 14 (pe ambele laturi ale fiecărui braț); acestea se deplasează rectiliniu, fiind ghidate
într- uncanal practicat în placa inferioară 2 (fig. 2.4.7.b, 2.4.8.a și b).
Cele două perechi de opritoare se deplasează cu distanțe e gale, deoarece formează două
îmbinări filetate (cu filet pe stânga, respectiv, cu filet pe dreapta) cu șurubul de reglare 15,
acționat de bucșa de antrenare 16 (fig. 2.4.8.a).
În placa inferioară 2, sunt practicate 4 găuri pentru a asigura montarea modulu lui de
măsurare pe corpul modulului de materializare a parametrului h c.
Placa de bază. Pe placa de bază 1, sunt montate subansamblurile și mecanismele
dispozitivului de control (fig. 2.4.2); de asemenea, prin canalul “T”, practicat în aceasta,
pedirecție r adială, este asigurată deplasarea sigură a subansamblurilor de măsurare și
materializare, permițând apropierea sau depărtarea palpatoarelor și opritorului în raport cu
roata dințată de controlat. Placa de bază 1 se sprijină pe patru picioare cilindrice 2, montate,
cu ajustaj cu strângere, în aceasta (Fig. 2.4.1).

a
c
b
Fig. 2.4.7 Modulul de materializarre a parametrului S c

Fig.2.4.8 Modulul de materializare a parametrului S c în secțiuni
a
c
b

2.5. Reglarea la zero și măsurarea cu dispozitivul tehnologic de control
Dispozitivul de control proiectat este un dispozitiv tehnologic complex de
control, fiind utilizat pentru măsurarea a doi indici de precizie impo rtanți ai roților
dințate cilindrice: grosimea dintelui pe coarda constantă și bătaia radială a danturii.
2.5.1. Reglarea la zero a dispozitivului de control.
Fiind un dispozitiv tehnologic de control echipat cu instrumente indicatoare (metoda
de măsurare aplicată este metoda diferenței), pentru controlul parametrilor specifiați, este
necesară reglarea la zero a instrumentelor comparatoare.
În acest scop, se parcurg următoarele etape:
• pregătirea operației de control;
• materializarea parametrului hc ;
• reglarea la zero a dispozitivului pentru măsurarea corzii constante;
• reglarea la zero a dispozitivului pentru măsurarea bătăii radiale a danturii.
Pregătirea operației de de control, constă în fixarea roții dințate de contr olat în poziția
de măsurare, aducerea modulelor de materializare a parametrului h c și de măsurare a
parametrului s c, în poziția necesară în raport cu piesa, precum și în formarea blocurilor de cale
plan- paralele necesare reglării.
Roata dințată de controlat8, se montează pe un dorn de control 9, cu găuri de centrare și
care are diametrul egal cu valoarea efectivă a alezaju lui roții dințate; ansamblarea roată dințată –
dorn de control se introduce, apoi între vârfurile de centrare 5 și 7, astfel: prin acționarea
șurubului 4, se deblochează consola 3 și se deplasează pe coloana 2, astfel încât distanța dintre
vârfurile de cent rare 5 și 7 să fie mai mare decât lungimea dornului de control 9, apoi, se
blochează consola 3, pe coloana 2, cu șurubul de blocare 4, Se deblochează vârful de centrare
5 (prin acționarea șurubului 10, se ridică vârful de centrare 5, astfel încât să se poa tă introduce
dornul de control 9, cu roata dințată de controlat 8, între cele două vârfuri de centrare; se coboară
vârful de centrare 5, pentru a fixa dornul de control 9 și se blochează în consola 3, cu șurubul
de blocare 10 (fig. 2.5.1).
Aducerea modulel or de materializare a parametrului h c și de măsurare a parametrului
Sc, în poziția necesară în raport cu piesa de controlat, se realizează pe două direcții: pe direcție
radială și pe direcție verticală.
Reglarea distanței pe direcție radială este necesară pentru a apropia suprafața activă
a opritorului 25 de vărful dintelui roții dințate 8 și se realizează în două trepte de reglare (fig.
2.5.1):
– o treaptă grosieră, prin deplasarea manuală a suportului 15, pe suprafața activă
a, a plăcii de bază 1, și blocar ea acestuia, prin acționarea manetei 16;
– o treaptă intermediară de reglare, cu ajutorul șurubului 14 cu filet stânga –
dreapta, care, prin rotirea lui determină deplasarea, pe o distanță mică, a

suportului 15, atunci când suportul limitator 13, este blocat pe placa de
bază 1, cu piulița de blocare 11.
Folosind cele doă trepte de reglare, se adduce suprafața activă a opritorului
25, în contact cu vârful dintelui roții, realizând, în prealabil, retragerea corpului 21,
cu ajutorul manetei de retragere 20.
Reglarea distanței pe direcție verticală este necesară pentru a aduce, atât opritorul 25,
cât și palpatoarele sferice 26 și 27, în conta ct cu dintele roții dințate de controlat, în orice plan
orizontal, în limitele lățimii acesteia. În acest scop, se acționează piulița de reglare 18 (cu
șurubul 17 deblocat), care determină deplasarea pe verticală a suportului ghidajelor 19 și
odată cu aces ta a celor două module. Blocarea în planul orizontal dorit, se realizează prin
acționarea șurubului 17 (fig. 2.5.1).
Materializarea parametrului hc. Pentru materializerea acestui parametru este
necesară realizarea distanței dintre planul vertical comun al centrelor palpatoarelor sferice 26
și 27 și suprafața plană activă a opritorului 25, la valoarea calculată pentru parametrul h c (fig.
2.5.1 și 2.5.2). În acest scop, se folosește un bloc de cale plan – paralele24, cu lungimea egală
cu valoarea calculată a p arametrului h c, care se introduce între suprafața activă c, a
trăgătorului 22 și suprafața activă d, a elementului de sprijin 23 (solidar cu corpul 21). Se face
precizarea că introducerea blocului de cale plan – paralele 24, între cele două suprafețe active
este posibilă după acționarea trăgătorului 22, care se eliberează după introducerea blocului
de cale plan – paralele 24. În acest fel, se va măsura coarda constantă la aceeași distanță h c,
față de cercul exterior, pentru toți dinții roții dințate care se c ontrolează..
Reglarea la zero a dispozitivului pentru măsurarea corzii constante, constă în reglarea
la zero a instrumentului indicator pentru măsurarea parametrului s c, pentru valoarea
nominală calculată a acestuia. În acest scop, este necesar ca, atunci când instrumentul
indicator 30 (care este un pupitast), indică valoarea “zero”, între palpatoarele sferice 26 și 27
să fie materializată o distanță egală cu valoarea nominală a parametrului h c.
Reglarea la zero a pupitastului 30, se realizează cu ajutorul unui bloc de cale plan –
paralele 39 (fig. 2.5.2, detaliu), care are lungimea egală cu valoarea nominală a parametrului
sc, blocul de cale plan – paralele introducându – se între palpatoarele sferice 26 și 27. Pentru
aceasta, prin acționarea șurubului de reg lare 34, de deplasare a limitatoarelor pârghiilor, se
depărtează brațele 28 și 29, ale celor două pârghii, se introduce blocul de cale plan – paralele
39, între palpatoarele sferice și se acționează șurubul 34, în sens invers, până când
palpatoarele sferice 26 și 27 vin în contact cu blocul de cale plan – paralele. În acest moment,
se reglează la zero pupitastul.
Înainte de a scoate blocul de cale plan – paralele dintre palpatoarele sferice, se
acționează șurubul 34, astfel încât, între limitatoarele pârghiilo r de măsurare și acestea să
existe un joc mic, pentru a asigura măsurarea abaterilor corzii constante mai mici decât
valoarea nominală a acesteia (pentru care s – a reglat la zero instrumentul indicator).

Reglarea la zero a dispozitivului în scopul măsurar ea bătăii radiale a
danturii . Cu toate că dispozitivul de control conceput este destinat măsurării corzii
constante, prin varianta constructivă proiectată se poate măsura un alt indice de
precizie al roților dințate cilindrice, anume: bătaia radială a dant urii. Astfel, prin
montarea unui al doilea instrument indicator 32, la suportul ghidajelor 21 (fig. 2.5.2),
cu ajutorul dispozitivului de control proiectat, se poate măsura bătaia radială a danturii roții
dințate, simultan cu măsurarea corzii constante, sa u separat.

Fig. 2.5.1 Reglarea la zero a dispozitivului de măsurat

Fig. 2.5.2 Reglarea la zero a dispozitivului de măsurat (vedere de sus)

Reglarea la zero a dispozirivului de control în vederea măsurării bătăii radiale a
danturii, se realizează simplu, chiar pe roata dințată decontrolat, astfel: instrumentul
indicator 32 (comparator cu cadran), este montat în așa fel încât vârful de măsurare
al acestuia să vin ă în contact cu suprafața frontală activă e, aflată la capătul din dreapta
al tijei limitator (la capătul din stânga aflându – se opritorul 25). Se aduce suprafața
activă a opritorului 25, în contact cu vârful dintelui, se blochează tija în corpul 21, prin
acționarea șurubului de blocare 33 (fig. 2.5.2), și se reglează la zero instrumentul comparator
32.
2.5.2. Măsurarea cu dispozitivul proiectat
Fiind echipat cu instrumente comparatoare, dispozitivul de control proiectat permite
măsurarea abaterilor paramet rilor care se controlează, față de valorile nominale ale acestora, pentru
care instrumentele indicatoare se reglează la zero.
Măsurarea abaterii corzii constante trebuie realizată pentru toți dinții roții dințate de
controlat; de aceea, se impune o manevr are rapidă și sigură a dispozitivului de control, care să prevină
dereglarea instrumentului indicator și să asigure un timp cât mai mic al operației de control. Prin
varianta constructivă proiectată, dispozitivul d control saticface aceste cerințe.
După r eglarea materializarea parametrului h c și reglarea la zero a pupitastului 30, roata dințată
de controlat fiind introdusă între vîrfurile de centrare, pentru coarda constantă se pot măsura
următoarele abateri:
• abaterea corzii constante;
• variația corzii con stante.
Măsurarea abaterii corzii constante
Pentru măsurarea abaterii corzii constante, instrumentul comparator 30, este reglat la zero pe
un bloc de cale plan – paralele având lungimea egală cu valoarea nominală a corzii constante. Se
eliberează maneta de retragere 20 și se apropie subansamblurile de măsurare mobile de roata dințată
de controlat (fig. 2.11 și 2.12), pînă când opritorul 25, vine în contact cu vârful unui dinte al roții dințate,
iar palpatoarele sferice 26 și 27 ating flancurile f și g, ale aceluiați dinte al roții. În acel moment se
notează indicația pupitastului 30, care reprezintă abaterea corzii constante a dintelui controlat. Pentru
a măsu ra abaterea corzii constante la următorul dinte, se acționează maneta de retragere 20 și se
retrag palpatoarele sferice 26 și 27, până cînd este posibilă rotirea roții, apoi aceasta se rotește cu un
dinte. Se eliberează treptat maneta 20, aducându – se, din nou, opritorul 25, în contact cu vârful
următorului dinte și palpatoarele sferice 26 și 27 ating flancurile f și g, ale acestuia, se notează indicația
instrumentului comparator, care reprezintă abaterea corzii constante a dintelui controlat. Se
procedează în acest mod, pentru toți dinții roții dințate de controlat.
Măsurarea variației corzii constante
Pentru măsurarea variației corzii constante, instrumentul comparator 30, se reglează la
zero pe un dinte al roții dințate de controlat, a cărei grosime efect ivă se consideră valoare de
referință pentru ceilalți dinți. Procedându – se în același mod ca la măsurarea abaterii corzii
constante, se notează indicațiileinstrumentului comparator pentru toți dinții roții dințate;
diferența dintre valorile maximă și mini mă ale celor z indicații obținute, reprezintă variația
grosimii dintelui pe coarda constantă.

2.6. Stabilirea dimensiunilor caracteristice ale dispozitivului de control și
determinarea co nstantei acestuia
Dispozitivul tehnologic conceput este destinat controlului staționar al
grosimii dintelui pe coarda constantă la roțile dințate cilindrice. Metoda de măsurare
adoptată are la baza materializarea distanței de la cercul exterior al roții dințate de
controlat la coarda co nstantă a dintelui, respectiv parametrul hc, și măsurarea abaterii de la
valoarea nominală a corzii constante cu instrument indicator (pupitast). Pornind de la datele
inițiale stabilite prin temă, respectiv domeniul de valori pentru elementele dimensionale
caracteristice roților dințate, și anume modulul m, s-a stabilit în continuare domeniul de valori
pentru parametrul care trebuie materializat hc și respectiv, pentru cel care trebuie măsurat,
Sc.
La roțile dințate cilindrice cu dinții drepți necorijați, l ungimea teoretică a corzii pe care
se execută măsurarea este dată de relația[1]:
Sct =0,5π m cosα (2.6.1)
unde α = 20ș.
La roțile dințate cu dinții drepți corijați lungimea teoretică a corzii este dată de r elația
[1]:
Sct(cor) = S ct +ξm sin 2α (2.6.2)
unde : ξ- coeficient de corijare (deplasare specifică).
Dacă ξ = 0 roata dințată nu este corijată.
Dacă ξ > 0 roata dințată este corijată.

Coarda, cu lungime dată de r elația de mai sus, se gaseste la distanța h, respectiv h (cor)
fața de circumfața exterioară, distanță care este dată de relația [1]:
hc=h’-(
) sin 2α m (2.6.3)
sau:
hc=h’- 0,5 Sct tgα (2.6.4)
unde α = 20ș;
h’ = 1, coeficientul de formă al dintelui roții dințate.
La roțile cu dinți corijați [1]:

h(cor) = h’-(
) sin 2α + ξsin2 α m (2.6.5)
Pentru calc ulul parametrilor S c și h c a dinților roților dințate cilindrice, în
dependență de modulul danturii cu valori cuprinse între 2 și 6 mm conform STAS
822-82, se va folosi relația (2.6.1) pentru parametrul S c și respectiv relația (2.6.3) sau
relația (2.6.4) p entru parametrul h c.
Valorile calculate ale parametrilor S c și h c sunt centralizate în tabelul 2.6
Tabelul 2.6
m [STAS 822 -82]
[mm] Valoarea calculată
hc [mm] Sc [mm]
2 1,284 2,952
2,25 1,444 3,321
2,5 1,605 3,690
2,75 1,765 4,059
3 1,926 4,428
3,5 2,247 5,166
4 2,568 5,904
4,5 2,889 6,642
5 3,210 7,380
5,5 3,531 8,118
6 3,852 8,856

Pentru obtinerea abaterii de la valoarea nominala a corzii constante utilizand
instrument indicator (pupitast), este necesar ca valoarea masurata (citita la instrumentul
indicator) sa fie multiplicata cu o constanta k = 4 .
Pentru determinarea valorii constantei k se porneste de la fig. 2.4.7. b), c), unde este
reprezentat grafic mecanismul de masurare a corzii constante. Modulul de măsurare asigură
măsurarea corzii constante sc a dintelui, având în construcția lui elemente de palpare de
demultiplicare și de transmitere a informației de măsurare la instrumentul indicator
corespunzător (fig, 2.4.7, 2.4.8).

Mecanismul de măsurare a corzii constante este format din două pârghii,
pârghie de măsurare stânga/dreapta 11/13 cu brațele egale (fig. 2.4.7.c), prevăzute
cu palpatoare sferice 12, care vin în contact cu flancurile dintelui roții dințate de
controlat. Acest mecanism cu pârghii asigură atât transmiterea informației de
măsurare la instrumentul indicator, cât și demultiplicarea acesteia. Pârghiile 11 și 13,
se rotesc în jurul unui bolț 4 (fig. 2.4.8.b). Brațele prevăzute cu pal patoare ale pârghiilor 11 ți
13, împreună cu alte două pârghii 7, cu aceeași lungime, formează un mecanism patrulater,
care determină deplasarea, cu distanțe egale a palpatoarelor sferice 12, față de planul de
simetrie al articulației pârghiilor de măsurar e, respectiv rotirea cu unghiuri egale a celor două
pârghii de măsurare în jurul bolțului 4. Rotirea cu același unghi a pârghiilor de măsurare 11 și
13, este asigurată și de faptul că bolțul 6, al articulației pârghiilor 7 (fig. 2.4.8.c), este mobil,
depla sându – se rectiliniu, în planul de simetrie al pârghiilor de măsurare. În acest fel cele două
palpatoare sferice 12, se vor deplasa cu aceeași distanță față de planul de simetrie al dintelui
roții de controlat, respectiv, cu jumătate din abaterea corzii co nstante măsurate față de
valoarea nominală a acesteia.
Datorită faptului că palpatoarele sferice 12, se deplasează cu distanțe având aceeași
valoare egală cu jumătate din parametrul măsurat (abaterea corzii constante), această valoare
se poate transmite l a instrumentul indicator, numai de către o pârghie de măsurare, iar
abaterea măsurată se obține prin dublarea indicației instrumentului indicator.
Se mai precizează că pârghiile de măsurare au brațe cu lungimi inegale, în raport de
1:2, iar la instrumentu l indicator se transmite doar jumătate din dimensiunea măsurată.
Avand in vedere mecanismul de măsurare a corzii constante si inegalitatea celor 2
brate ale parghiilor de masurare, indicatia pupitastului se multiplică cu factorul k = 4 și
valoarea obținut ă reprezintă valoarea efectivă a corzii constante.
2.7. Proiectarea subansamblurilor dispozitivului de control
2.7.1.Proiectarea subansamblului de orientare – poziționare
Subansamblul de orientare – poziționare și fixare a piesei de controlat are funcția d e a
orienta – poziționa și de a fixa piesa de controlat în poziția de măsurare (fig. 2.4.1, 2.4.2); este
constituit din coloana 3, montată, în poziție verticală, pe placa de bază 1, cu ajustaj cu
strângere. Pe coloana 3 se deplasează rectiliniu consola 7; r otirea acesteia pe coloană este
împiedicată de pana paralelă 5, fixată pe coloană cu șuruburile 4. Deplasarea consolei 7 pe
coloana 3 se realizează manual, iar blocarea acesteia la colonă este realizată cu ajutorul
șurubului de blocare 6. [16]
Roata dința tă de controlat este montată pe un dorn de control prevăzut cu găuri de
centrare; dornul de control se introduce între două vârfuri de centrare, dintre care un vârf de
centrare, vîrful inferior 41, este montat, cu sjustaj cu strângere, pe placa de bază 1, iar celălalt,
vârful superior 8, coaxial cu cel inferior, este montat la consola 7 și blocat în poziția dorită, cu
șurubul de blocare 20. [9]

A fost aleasă acestă metodă constructivă pentru că prezintă următoarele
avantaje:
• simplitate constructivă;
• poziționarea și fixarea ergonomică a piesei.
2.7.2. Proiectarea subansamblului de sus ținere a modulelor de măsurare
Subansamblul de susținere și poziționare a modulelor de măsurare și de materializare
a parametrilor caracteristici asigură su sținerea și aducererea, în poziția de măsurare, a
modulul de materializare a parametrului hc și a modulul de măsurare a parametrului Sc. (fig.
2.4.1, 2.4.3), îndeplinind funcțiile:
– poziționarea și reglarea distanței dintre modulul de măsurare și piesa de
controlat în plan orizontal, pe direcție radială;
– poziționarea modulului de măsurare față de piesa de controlat în plan vertical
și reglarea distanței dintre ele pe direcție verticală;
– ghidarea modulului de materializ are a parametrului hc și retragerea acestuia.
Elementul principal al acestui subansamblu este suportul 9, care se sprijină pe
suprafața activă a plăcii de bază 1 și se deplasează rectiliniu pe aceasta, pe direcție radială în
raport cu roata dințată de cont rolat. Deplasarea rectilinie a suportului 9 este asigurată cu
ajutorul penei paralele 5, fixată la coloană cu șuruburile 4; pana paralelă 5, fiind introdusă într –
un canal practicat în placa de bază 1, realizează ghidarea suportului 9 de – a lungul canalulu i.
Blocarea suportului 9, în poziția dorită se realizează cu ajutorul șurubului cu cap pătrat 12 care
este strâns cu piulița de blocare 11, acționată de maneta 10. Subansamblul de susținere a
modulelor de măsurare și de materializare se poate deplasa manua l pe placa de bază 1, fiind
prevăzut și cu un mecanism de reglare fină a deplasării, respectiv, de apropiere a modulului
de măsurare de piesa de controlat. Reglarea fină a deplasării suportului 9, pe direcție radială,
se realizează cu ajutorul șurubului cu filet stânga – dreapta 36; acesta are un capăt filetat
înșurubat în suport și un alt capăt înșurubat în limitatorul 38.
La partea superioară a suportului 9 este montat mecanismul de deplasare pe direcție
verticală a elementului 15, denumit, pe desenul de a nsamblu – suport ghidaje, deoarece
asigură deplasarea, pe direcție radială a modulelor de măsurare și materializar, prin ghidajele
cilindrice pe care le are la partea superioară a lui; în suportul ghidajelor 15, este montat, cu
ajustaj cu strângere, un capă t al arborelui suport 13, capătul inferior al acestuia fiind introdus
cuajustaj cu joc, în suportul 9. Deplasarea, pe direcție verticală a suportului ghidajelor 15, se
realizează cu ajutorul piuliței de reglare 14, care formează cu arborele suport 13, o îm binare
filetată cu filet trapezoidal. Împiedicarea rotirii arborelui suport 15, în suportul 15, este
asigurată de pana de ghidare 27, montată într – un canal din suportul 9 și care intră într – un
canal de ghidare din arborele suport 15; tot pana de ghidare 27, asigură blocarea arborelui
suport 15, în poziția necesară, prin deplasarea ei cu ajutorul șurubului de blocare 28.

La suportul 9, este montat, cu două șuruburi, suportul 25, al comparatorului
cu cadran 34, fixat în acesta, cu șurubul 24 (fig. 2.4.4); v îrful de măsurare al
comparatorului cu cadran 34, vine în contact cu suprafața frontală activă a tijei
limitator 21 (din structura modulului de materializare a parametrului h c). Atunci
când tija limitator 21, este blocată în corpul 16, cu ajutorul comparat orului cu cadran
34, se poate măsura bătaia radială a danturii.
2.7.3. Proiectarea subansamblului de măsurare a parametrului h c
Modulul de materializare a parametrului h c, asigură materializarea distanței de la
cercul exterior al roții dințate de controlat, la coarda constantă a dintelui, astfel încât să poată
fi măsurată coarda constantă la aceeași distanță specificată, h c, pentru fiecare dinte al roții
controlate; deasemenea, acest modul asigură și un int erval de valori pentru parametrul h c, în
funcție de modulul roții dințate de controlat (fig. 2.4.1, 2.4.3, 2.4.4, 2.4.5, 2.4.6). Toate
elementele componente ale modulului sunt montate în corpul 16 (fig. 2.6), al acestuia; corpul
16 , se deplasează față de suportul ghidajelor 15, prin intermediul tijelor cilindrice 33 (fig.
2.4.5), introduse în alezaje cilindrice practicate în elementele de la capetele corpului 16 și
blocate cu șuruburile 17. În acest fel, corpul 16 se deplasează cu tot cu tijele cilindrice 33, în
ghidajele cilindrice din suportul 15, al acestora. Se evidențiază faptul că montarea corpului 16,
la suportul ghidajelor 15, este realizată decalat, astfel încât capătul din stânga al corpului 16,
este situat în afara suportului 15; corpul 16, este împins permanent spre pisa de controlat,
prin intermediul unor arcuri elicoidale de compresie 32 (fig. 2.4.5), montate pe tijele cilindrice
33.
În corpul 16, este montată tija limitator 21, care se poate deplasa rectiliniu în corp;
știftul filetat 17, împi edică rotirea tijei limitator 21, asigurând numai deplasarea rectilinie a
acesteia. La capătul din stânga al tijei limitator 21, este montat și blocat cu un știft filetat 17,
opritorul 18, care vine în contact cu dintele roții dințate de controlat, pe cerc ul exterior al
acesteia. La capătul din dreapta al tijei limitator 21, este montat și fixat cu un știft filetat un
trăgător prevăzut cu o suprafață activă care vine în contact cu o altă suprafață activă a
elementului din stânga corpului 16. Atunci când sup rafețele active ale trăgătorului și corpului
16, sunt în contact, prin construcție, este realizată poziția suprafeței frontale a opritorului 18,
în planul vertical care trece prin planul vertical al centrelor palpatoarelor sferice ale modului
de măsurare. Pentru materializarea distanței dintre opritorul 18 și planul vertical al
palpatoarelor cilindrice, se introduce un bloc de cale plan – paralele între suprafețele active ale
trăgătorului și elementul din dreapta al corpului 16; în acest fel se materializeaz ă cu precizie
mare parametrul hc.
Contactul permanent dintre trăgător și blocul de cale plan – paralele este asigurat de
arcul elicoidal de compresie 22. tensionat cu ajutorul capacului 23, înșurubat în corpul 16.
Șurubul de blocare 28 (fig. 2.4.6) asigură blocarea tijei limitator în poziția stabilită.

La partea superioară a corpului 16, sunt practicate 4 găuri filetate pentru
montarea, pe acesta, a modulului de măsurare 39 (fig. 2.4.2). Deasemenea se
montează, prin intermediul unor ghidaje “coadă de rânduni că” și instrumentul
indicator 35 (pupitast), care primește informația de măsurare de la modulul de
măsurare a corzii constante (fig. 2.4.2). Fixarea pupitastului 35, pe corpul 16, se
realizează cu ajutorul șurubului cu excentric 29 (fig. 2.4.6), care se în șurubează în corpul 16.
2.7.4. Proiectarea subansamblului de măsurare a parametrului S c
Modulul de măsurare a parametrului S c, este montat, cu patru șuruburi 37, la partea
superioară a corpului 16, (fig. 2.4.2). Modulul de măsurare asigură măsurarea corzii constante
Sc, a dintelui, având în construcția lui elemente de palpare de demultiplicare și de transmitere
a informației de măsurare la instrumentul indicator corespunzător (fig, 2.4.7, 2.4.8).
Mecanismul de măsurare a corzii constante este format din dou ă pârghii, pârghie de
măsurare stânga 11 și pârghie de măsurare dreapta 13, lungimi egale (fig. 2.4.7.c), prevăzute
cu palpatoare sferice 12, care vin în contact cu flancurile dintelui roții dințate de controlat;
acest mecanism cu pârghii asigură atât tran smiterea informației de măsurare la instrumentul
indicator, cât și demultiplicarea acesteia. Pârghiile 11 și 13, se rotesc în jurul bolțului 4 (fig.
2.4.8.b), înșurubat în placa inferioară 2 (fig. 2.4.7.a). Brațele prevăzute cu palpatoare ale
pârghiilor 11 ți 13, împreună cu alte două pârghii 7, cu aceeași lungime, formează un
mecanism patrulater, care determină deplasarea, cu distanțe egale a palpatoarelor sferice 12,
față de planul de simetrie al articulației pârghiilor de măsurare, respectiv rotirea cu u nghiuri
egale a celor două pârghii de măsurare în jurul bolțului 4. Rotirea cu același unghi a pârghiilor
de măsurare 11 și 13, este asigurată și de faptul că bolțul 6, al articulației pârghiilor 7 (fig.
2.4.8.c), este mobil, deplasându – se rectiliniu, în planul de simetrie al pârghiilor de măsurare,
cu capetele în niște canale practicate în plăcile inferioară 2 și superioară 1. În acest fel cele
două palpatoare sferice 12, se vor deplasa cu aceeași distanță față de planul de simetrie al
dintelui roții de c ontrolat, respectiv, cu jumătate din abaterea corzii constante măsurate față
de valoarea nominală a acesteia.
Datorită faptului că palpatoarele sferice 12, se deplasează cu distanțe având aceeași
valoare egală cu jumătate din parametrul măsurat (abaterea corzii constante), această valoare
se poate transmite la instrumentul indicator, numai de către o pârghie de măsurare, iar
abaterea măsurată se obține prin dublarea indicației instrumentului indicator. De aceea, vârful
de măsurare al instrumentului indicat or este adus în contact cu al doilea braț (brațul scurt) al
pârghiei de măsurare stânga 11 (fig. 2.4.7.b).
Pârghiile 7, au câte un capăt montat la articulația mobilă formată din bolțul 6, iar
celălalt capăt este montat la câte una din pârghiile de măsurare , prin intermediul șuruburilor
cu cap înecat 10 (fig. 2.4.8.c).

Contactul permanent al palpatoarelor sferice 12, cu flancurile dintelui
controlat, este asigurat de către arcul de torsiune 3, montat în jurul bolțului 4 și avînd
cele două capete introduse în orificii practicate în brațele lungi ale pârghiilor de
măsurare 11 și 13.
Toate aceste elemente sunt montate pe placa inferioară 2, fiind susținute de
placa superioară 1, care se montează la placa inferioară prin intermediul unor distanțiere 9,
sub formă de bolț și cu ajutorul șuruburilor 8 (fig. 2.4.8.c).
Pentru a limita rotirea brațelor pârghiei cu unghiuri mari, în scopul de a evita dereglarea
instrumentului indicator, la brațele scurte ale pârghiilor de măsurare 11 și 13, sunt montate
opritoarele 14 (p e ambele laturi ale fiecărui braț); acestea se deplasează rectiliniu, fiind ghidate
într- un canal practicat în placa inferioară 2 (fig. 2.4.7.b, 2.4.8.a și b).
Cele două perechi de opritoare se deplasează cu distanțe egale, deoarece formează două
îmbinăr i filetate (cu filet pe stânga, respectiv, cu filet pe dreapta) cu șurubul de reglare 15,
acționat de bucșa de antrenare 16 (fig. 2.4.8.a).
În placa inferioară 2, sunt practicate 4 găuri pentru a asigura montarea modulului de
măsurare pe corpul modulului d e materializare a parametrului h c.
2.7.5. Placa de bază
Pe placa de bază 1, sunt montate subansamblurile și mecanismele dispozitivului de
control (fig. 2.4.2); de asemenea, prin canalul “T”, practicat în aceasta, pedirecție radială, este
asigurată deplasar ea sigură a subansamblurilor de măsurare și materializare, permițând
apropierea sau depărtarea palpatoarelor și opritorului în raport cu roata dințată de controlat.
Placa de bază 1 se sprijină pe patru picioare cilindrice 2, montate, cu ajustaj cu strânger e, în
aceasta (fig. 2.4.1).
2.8. Stabilirea condițiilor tehnice de execuție ale elementelor din structura dispozitivului
de control
Criteriul determinant care stă la baza conceperii, proiectării, execuției și utilizării
echipamentelor de control dimensional, îl reprezintă criteriul preciziei de măsurare, respectiv,
al erorii limită de măsurare cu dispozitivul conceput și proiectat. Dacă se ia în considerare
faptul că echipamentul de control, indiferent de tipul, structura și complexitatea lui (măsură,
instrument, aparat, dispozitiv de control, instalație de măsurare, sistem de măsurare, etc.),
reprezintă una din sursele de erori de măsurare (cele lalte fiind: factorii de mediu, măsurandul
și operatorul) ale metodei de măsurare aplicate pentru controlul unei mărimi și că eroarea
medodei nu trebuie să depășească 16,66% din toleranța parametrului de măsurat, se poate
spune că mijlocul de măsurare treb uie să fie suficient de precis pentru a satisface această
cerință. [16]
Precizia de măsurare a dispozitivului de control este determinată de mai mulți factori
care intervin la conceperea, proiectarea, execuția, montarea și reglarea acestuia:

• principiul de construcție al dispozitivului de control, prin stabilirea
schemei de principiu corespunzătoare metodei de măsurare aplicate;
• varianta constructivă de dispozitiv, proiectată pe baza schemei de
principiu concepute;
• materialul elementelor componente, prin car acteristicile mecanice și de
calitate a stratului superficial (duritate);
• rezistența elementelor componente la solicitările la care sunt supuse și
rigiditatea corespunzătoare a acestora pentru a se deforma cât mai puțin;
• rezistența suprafețelor active la s olicitările de contact și la uzare,
• precizia execuției elementelor din structura dispozitivului;
• precizia montării elementelor componente pentru constituirea dispozitivului
de control;
• precizia reglării și etalonării dispozitivului de control.
Dintre aceșt i factori care intervin în realizarea dispozitivului de control, începând cu
conceperea acestuia până la constituirea lui ca produs finit, omologat drept mijloc de control,
o importanță deosebită o are activitatea de proiectare și anume, realizarea documen tației de
execuție, respectiv, stabilirea condițșiilor tehnice de execuție și de montare a elementelor din
structura dispozitivului de control. [16]
Prin condiții tehice de execuție și de montare se înțeleg:
– ajustajele stabilite pentru îmbinări;
– toleranțel e dimensionale prescrise individual și general;
– toleranțe geometrice (pentru abaterile de formă, de orientare și de poziție
relativă a suprafețelor;
– starea suprafețelor, prin valorile stabilite pentru parametrii de rugozitate a
suprafețelor.
Pentru îmbinările și elementele componente din structura dispozitivului de control s –
au stabilit condiții tehnice de execuție utilizate în construcția de mașini, pentru aparate de
precizie, cu precizarea că, în cazul elementelor din structura mecanismelor de orientare –
poziționare de reglare și de transmitere a informației de măsurare, se prescriu condiții mai
restrictive, respectiv, toleranțe dimensionale și geometrice din trepte de toleranțe mai mici.
Stabilirea ajustajelor din îmbinări .[22, 23] În funcț ie de felul îmbinării considerate, se
stabilesc următoarele tipuri de ajustaje:
– pentru îmbinările mobile din mecanismele de orientare – poziționare, de reglare
și de măsurare, se stabilesc ajustaje cu joc minim egal cu zero, de tip H/ h;
– pentru îmbinările fixe ușor demontabile (folosite la centrarea unor elemente
care se fixează cu șuruburi), se stabilesc austaje intermediare cu strângere
mică, de tipul H/ j;

– pentru îmbinările fixe greu dmontabile, care trebuie să reziste la solicitări
mici, se stabilesc ajustaje cu strângere, de tipul H/ s.
Stabilirea treptelor de toleranțe dimensionale .[22, 23] Treptele de toleranțe
pentru dimensiunile elementelor care formează ajustaje, se stabilesc astfel încât să
fie asigurat un joc sau o strângere în îmbinare care să asigure funcționarea corectă
a îmbinării.
În cazul dimensiunilor de montare ale elementelor din structura mecanismelor de
orientare – poziționare de reglare și de transmitere a informației de măsurare se stabilesc cele
mai mici trepte de to leranțe utilizate în construcția de mașini:
– pentru dimensiunile interioare (alezaje) se stabilește treapta de toleranțe 6;
– pentru dimensiunile exterioare (arbori) se stabilește treapta de toleranțe 5.
În cazul dimensiunilor de montare ale elementelor din s tructura subansamblelor care
nu participă nemijlocit la transmiterea informației de măsurare, pentru dimensiunile de
montare ale acestora, se stabilesc trepte de toleranțe mai mari, în sopul fabricării lor, cu
prețuri de cost cât mai eficiente:
– pentru dime nsiunile interioare (alezaje) se stabilesc trepte de toleranțe 7, 8;
– pentru dimensiunile exterioare (arbori) se stabilesc trepte de toleranțe 6, 7.
Stabilirea toleranțelor dimensionale generale. [22] Dimensiunile fără indicații
individuale de toleranțe, ca re nu formează îmbinări și nu sunt funcționale, primesc toleranța
generale din clase de execuție, în funcție de rolul acestora:
– pentru dimensiunile libere ale elementelor din structura mecanismelor de
orientare – poziționare de reglare și de transmitere a i nformației de măsurare, se stabilește
clasa de toleranțe f;
– pentru dimensiunile libere ale elementelor care nu participă la transmiterea
informației de măsurare, se stabilește clasa de toleranțe m.
Stabilirea toleranțelor geometrice prescrise individual. [23] Toleranțele geometrice
sunt toleranțele stabilite pentru abaterile geometrice, respectiv, abaterile de formă
macrogeometrică, abaterile de orientare și abaterile de poziție relativă. Aceste tole ranțe se
prescriu individual, pentru suprafețele active și care formează îmbinăr, precum șipentru
suprafețele elementelor din structura mecanismelor de orientare – poziționare de reglare și de
transmitere a informației de măsurare:
– pentru abaterile de formă macrogeometrică se stabilesc toleranțe din treapta
de toleranțe VI – VII;
– pentru abaterile de orientare se stabilesc toleranțe din treapta de toleranțe VI –
VII;
– pentru abaterile de poziție relativă se stabilesc toleranțe din treapta de
toleranțe VII.

Stabi lirea toleranțelor geometrice generale . [24] Abaterile geometrice fără
indicații individuale de toleranțe, ale suprafețelor care nu formează îmbinări sau
care nu sunt funcționale, primesc toleranțe geometrice generale; se stabilesc clase
de execuție, în fu ncție de rolul acestora:
– pentru abaterile geometrice ale suprafețelor elementelor din structura
mecanismelor de orientare – poziționare de reglare și de transmitere a
informației de măsurare, se stabilește clasa de toleranțe R;
– pentru abaterile geometrice a le suprafețelor elementelor care nu participă la
transmiterea informației de măsurare, se stabilește clasa de toleranțe K.
Stabilirea parametrilor de stare a suprafeței . [24] Starea suprafeței (rugozitatea
suprafețelor), prin parametrii de rugozitate stabi liți, are un rol important în funcționarea
corectă a îmbinărilor. Datorită faptului că parametrul de rugozitate cel mai utilizat este
abaterea medie aritmetică a rugozității Ra, se vor stabili valori maxime pentru acest parametru
de rugozitate, în funcție de rolul suprafeței considerate în funcționarea dispozitivului de
control:
– pentru suprafețele active se stabilește valoarea maximă de 0,4 µm , a
parametrului Ra;
– pentru suprafețele care vin în contact, în îmbinările mobile se stabilește
valoarea maximă de 0,8 µm , a parametrului Ra;
– pentru suprafețele care vin în contact, în îmbinările fixe se stabilește valoarea
maximă de 0,4- 0,8 µm , a parametrului Ra;
– pentru suprafețele neactive si ale elementelor care nu participă la transmiterea
informației de măsurare, se stabilește stabilește valoarea maximă de 1,6- 3,2
µm, a parametrului Ra.
2.9. Instrucțiuni de asamblare a dispozitivului și reguli de exploatare
2.9.1. Instrucțiuni de asamblare
Dispozitivul tehnologic destinat controlului grosimii dintelui pe coarda co nstantă la roți
dințate cilindrice este un dispozitiv staționar, față de care se orientează – poziționează piesa de
controlat și care are în componență subansamblurile necesare controlului parametrului
considerat. Datorită faptului că este un dispozitiv sta ționar, toate mecanismele și elementele
componente formează un tot unitar, fiind montate pe o placă de bază care este suportul
dispozitivului.
Fiind o structură mecanică, dispozitivul de control, este format din piese metalice care
formează îmbinări fixe (ușor demontabile și greu demontabile) și mobile (cu mișcare de rotație
și de translație a elementelor conjugate), astfel încât să asigure funcționarea corectă a
dispozitivului. Din structura dispozitivului de control fac parte instrumente (instrumentul

indicator), mecanisme (mecanism de orientare – poziționare, mecanism de măsurare
mecanism de reglare), precum și elemente (piese) de sine stătătoare.
Confo rm tabelului de componență din desenul de ansamblu, piesele
(elementele) care formează structura dispozitivului de control se împart în
următoarele categorii:
• elemente normalizate: instrumentul indicator – pupitast, cu valoarea diviziunii
de 0,002 mm;
• eleme nte standardizate: șuruburi, piulițe, știfturi filetate, bolțuri și știfturi de
centrare, șaibe, etc.;
• elemente nestandardizate/ nenormalizate, pentru care este întocmită
documentația de execuție (desenele de execuție), în scopul fabricării lor.
În tabelul 2.9 sunt prezentate elementele componente ale dispozitivului de control,
fiind specificate: denumirea acestora, numărul desenului de execuție (pentru elementele
nestandardizate/ nenormalizate), sau numărul standardului/ normei (pentru elementele
standardi zate/ normalizate), numărul de bucăți folosite, materialul din care sunt executate,
alte specificații (dacă este cazul).
La asamblarea dispozitivului de control, pentru a se obține produsul finit, gata spre a
fi utilizat, se evidențiază următoarele aspecte :
– toate elementele și mecanismele se montează pe corpul dispozitivului;
– asocierile de două sau mai multe piese conjugate se pot asambla separat, apoi,
mecanismul (subansamblul) obținut se montează la corpul dispozitivului;
– sunt elemente (piese) care se mon tează separat la corpul dispozitivului;
– fixarea diferitelor piese între ele (în cazul îmbinărilor fixe), se realizează, de
regulă, cu șuruburi, cu sau fără variante de centare a acestora;
– la montarea elementelor care execută mișcări de rotație sau translaț ie (în cazul
îmbinărilor mobile), sunt prevăzute elemnte de limitare a cursei acestora, sau
opritoare;
– elemtele care se fixează pe alte elemente prin alte miloace decât asamblări
filetate (lipire cu adeziv), se vor monta la corpul dispozitivului, după fixa rea
separată, unul de altul, a lor;
– subansamblurile care au funcții bine determinate în funcționarea dispozitivului
de control (subansamblul de orietare – poziționare, subansamblul de măsurare,
mecanismul de regale), se monteasă la corpul dispozitivului gat a asamblate
(constiruite separat ca unități distincte);
– instrumentul indicator se montează ca ultim element al dispozitivului de
control (în cazul în care corpul acestuia nu este acoperit de capacul
dispozitivului de control).

Pentru asamblarea dispozitivu lui de control proiectat, se parcurge o
succesiune de etape, succesiune care trebuie respectată, pentru obținerea unui
ansamblu de măsurare care să poată satisface performanțele specificate.
Observație: se face precizarea că numărul de ordine al elementelo r
specificate în continuare, corespunde poziției acestora din borderoul documentației
de bază (tabelul 2.9) [2], respectiv din desenul de ansamblu al dispozitivului de control (fig.
2.3, 2.4, 2.5).
Borderoul documentației de bază Tabelul 2.9.
Pozitia Denumire reper Nr. desen sau
STAS Buc. Material Observatii
1 Placă superioară DCGD 101.01 1 OL 50 SR EN
10083:1994
2 Picior DCGD 101.02 4 OL 42 SR EN
10083:1994
3 Coloană DCGD 101.03 1 OL 50 SR EN
10083:1994
4 Șurub M5x12 SR EN
2009:2003 6 OL 50 SR EN
10083:1994
5 Pană de ghidare DCGD 101.04 3 OL50 SR EN
10083:1994
6 Șurub de blocare I DCGD 101.05 1 OL 42 SR EN
10083:1994
7 Consolă DCGD 101.06 1 OL 50 SR EN
10083:1994
8 Vârf de centrare
superior DCGD 101.07 1 1C 45 SR EN
10083:1994
9 Suport DCGD 101.08 1 OL 50 SR EN
10083:1994
10 Manetă blocare DCGD 101.09 1 OL 42 SR EN
10083:1994

11 Piuliță blocare suport DCGD 101.10 1 OL 50 SR EN
10083:1994
12 Șurub cu cap pătrat
M6x30 SR EN
2009:2003 1 OL 50 SR EN
10083:1994
13 Arbore suport DCGD 101.11 1 OL 50 SR EN
10083:1994
14 Piuliță reglare DCGD 101.12 1 OL 50 SR EN
10083:1994
15 Suport ghidaje DCGD 101.13 1 OL 50 SR EN
10083:1994
16 Corp DCGD 101.14 1 OL 50 SR EN
10083:1994
17 Știft filetat M2,5×4 SR EN
2009:2003 6 OL 50 SR EN
10083:1994
18 Opritor DCGD 101.15 1 OL 42 SR EN
10083:1994
19 Manetă retragere DCGD 101.16 1 OL 42 SR EN
10083:1994
20 Roată de blocare II DCGD 101.17 1 OL 42 SR EN
10083:1994
21 Tijă limitator DCGD 101.18 1 1C 45 SR EN
10083:1994
22 Arc elicoidal de
compresie DCGD 101.19 1 Arc 3 SR EN
10083:1994
23 Capac filetat DCGD 101.20 1 OL 42 SR EN
10083:1994

24 Șurub cap cilindric
M4x10 SR EN
2009:2003 3 OL 50 SR EN
10083:1994
25 Suport comparator DCGD 101.21 1 OL 50 SR EN
10083:1994
26 Șurub de blocare III DCGD 101.22 1 OL 50 SR EN
10083:1994
27 Pană ghidare –
blocare DCGD 101.23 1 OL 50 SR EN
10083:1994
28 Surub de blocare IV DCGD 101.24 1 OL 50 SR EN
10083:1994
29 Surub cu excentric DCGD 101.25 1 OL 50 SR EN
10083:1994
30 Bolț filetat DCGD 101.26 3 OL 50 SR EN
10083:1994
31 Bolț fixare DCGD 101.27 4 OL 50 SR EN
10083:1994
32 Arc elicoidal de
compresie DCGD 101.28 2 Arc 3 SR EN
10083:1994
33 Tijă ghidare I DCGD 101.29 2 1C 45 SR EN
10083:1994
34 Instrument indicator Vogel Germany 1
35 Pupitast; 0,002 mm Vogel Germany 1
36 Șurub reglare stg – dr. DCGD 101.30 1 OL 50 SR EN
10083:1994
37 Șurub cap înecat
M3x12 SR EN
2009:2003 4 OL 50 SR EN
10083:1994

38 Limitator DCGD 101.31 1 OL 50 SR EN
10083:1994
39 Modul de măsurare MMCC – 101.00
1
40 Piuliță de blocare II DCGD 101.32 1 OL 50 SR EN
10083:1994
41 Vârf de centrare
superior DCGD 101.33 1 1C 45 SR EN
10083:1994
2.9.2. Reguli de exploatare (de lucru) a dispozitivului de control
Datorită faptului că dispozitivul tehnologic destinat controlului grosimii dintelui pe
coarda constantă la roți dințate cilindrice, este un dispozitiv staționar, care nu se manevrează,
roata dințată de controlat se centrează și fixează pe un dorn de centra re, care apoi se
centrează si fixează între vârfurile de centrare , pentru orientarea acestuia în vederea
măsurării și a obținerii valorii efective a parametrului care se măsoară, trebuie respectate o
serie de reguli, care să asigure manevrarea corectă a d ispozitivului de control:
– manevrarea fără șocuri a întregului dispozitiv, cât și a elementelor de reglare,
blocare, etc., pentru a nu deregla instrumentul indicator;
– evitarea deplasării dispozitivului (sau a altor elemente mobile ale acestuia), cu
suprafeț ele active (sau de măsurare), în contact cu suprafața piesei de controlat
(sau cu alte suprafețe), pentru a preveni uzarea acestora;
– atunci când este absolut necesară deplasarea suprafețelor active în contact cu
alte suprafețe (pentru obținerea informației de măsurare, sau pentru
orientarea – poziționarea dispozitivului în raport cu piesa de controlat), se va
evita apăsarea dispozitivului pentru a nu mări presiunea asupra suprafețelor în
contact;
– asigurarea unei poziții corecte a dispozitivului de control în raport cu piesa de
controlat;
– manevrarea dispozitivului ținut de corpul acestuia și nu de alte elemente mai
puțin rigide, pentru a evita deformarea elastică a acestora;

– citirea rapidă a indicației instrumentului indicator, atunci când s – a
obținut punctul de întoarcere al arătătorului, pentru a evita manevrarea
repetată a dispozitivului de control ăn interiorul piesei de controlat.
Concluzii
In cadrul proiectului de diplomă se propune conceperea și proiectarea unei variante
constructive a unui dispozitiv t ehnologic staționar pentru controlul grosimii dintelui pe coarda
constantă la roțil dințate cilindrice care să fie echipat cu mijloc universal de măsurare a
dimensiunilor liniare (instrument indicator). La conceperea și proiectarea dispozitivului
tehnologi c de control s -a urmărit îndeplinirea următoarelor cerințe:
– să fie staționar ;
– să fie echipat cu instrument indicator;
– să fie posibilă reglarea rapidă a instrumentului indicator la valoarea nominală a corzii
constante;
– precizia de măsurare a structurii mecanice să fie comparabilă cu precizia de măsurare
a instrumentului indicator cu care este echipat;
– să se poată manevra ușor;
– să prezinte siguranță în expl oatare;
– să se caracterizeze prin simplitate constructivă.
In acest scop, pornind de la schema de măsurare comună și altor dispozitive pentru
controlul parametrilor roților dințate, s -a stabilit o schemă de principiu care să stea la baza
proiectării dispoz itivului de controlat și prin care s -a urmărit eliminarea dezavantajelor metodei
analizate, evidențiate la utilizarea instrumentelor universale și păstrarea avantajelor acesteia, în
special al preciziei de măsurare datorită utilizării calelor plan paralele pentru reglarea la zero a
aparatului indicator.
Pornind de la schema de principiu a dispozitivului de control prezentată și cunoscând
cerințele pe care trebiue să le îndeplinească acesta, s -a elaborat o variantă constructivă a
dispozitivului tehnologic s taționar destinat controlului grosimii dintelui pe coarda constantă la
roți dințate cilindrice. Dispozitivul tehnologic pentru controlul grosimii dintelui pe coarda
constantă la roți dințate cilindrice este constituit din următoarele subansambluri distinct e:
• subansamblul de orientare – poziționare și fixare a piesei de controlat;
• subansamblul de susținere și poziționare a modulelor de măsurare și de materializare
a parametrilor caracteristici;
• modulul de materializare a parametrului hc;
• modulul de măsurare a parametrului sc;
• placa de bază.
Pentru fiecare subansamblu în parte s -au stabilit condițiile tehnice de execuție ale
elementelor componente, instrucțiuni de asamblare, reguli de exploatare; s -au elaborat etapele
reglării la zero, materializării și măsurării folosind modulele specifice.