Univer sitatea Politehnica din București [604986]

Univer sitatea Politehnica din București
Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria și Managementul Afacerilor

Bill of La ding (conosament)
Logistica activităț ilor industriale

Student: [anonimizat]
2017

2
Cuprins

Introducere……………………………………………….. ………………………………3
Istoric………………………………………………………………………………………4
Conținutul conosamentului.……………………………………………………………….6
Funcțiile conosament ului………………………………………………………………….7
Tipuri de conosament ……………………………………………………………………..9
Modul de semnare și eliberare ……………………………………………………………14
Livrarea mărfurilor…………………………………………………………………………16
Concluzii și exemple……………………………………………………………………. …17
Bibliografie…………………………………………………………………………………20

3
Introducere

Termenul d e Bill La ding provine din engleza și def inește un do cument ce
evidențiază încărcarea mărfurilor pe o navă .
Bill of La ding sau conosamentul reprezintă o promi siune a caraușului că va livra
marfa încarcată la bord sau prelua tă spre transport î ntr-un port nom înat. Este o adever ință
semnată de un reprez entant al armatorului, de regulă comandantul navei, sau de persoana
împuternicita de acesta, prin care se dovedește că mă rfurile descrise ( calitativ ș i cantitativ)
în acest document au fost încarcate sau au fost preluate spre a fi încarcate pe o anumita navă
și pentru a fi transportate dintr-un port în altul în scopul de a fi predate persoanei nom inate
sau posesorului acestui document.

4
Istoric

Primele tipuri de conosamente au constat într -o singur a pagina pe care er au înscrise
detalii despre marfă și condiț iile contractuale, toate pe aceeași pag ină. Treptat a devenit o
practica sa se înscrie pe o pag ină termenii și condiț iile contractului de transport și pe cealalta
să se înscrie detalii referitoare la marfa, plata na vlului, porturile de încarcare și descărcare și
numele navei ș i uneori al carauș ului. În general, înformații supli mentare sunt înscrise pe
fața, iar pe verso este textul ce conț ine o parte sau toat e clauzele contractuale .
La început armatorii erau raspunzatori pentru orice deteriorare a marfurilor încarcate la bord,
cu exceptia celor generate de fenomene naturale, viciu ascuns și unele pericole ale mă rii.
Deciziile juridice ale secolului al XVIII lea, majoritatea defavorabile armatorilor, au condus la
înscrierea, de catre armatori, în conosamente a unor clauze de exonerare sau neglijenț a,
folos ite cu scopul de a pr oteja armatorul. Aceasta ten dința s-a accentuat atât de puternic încât
dupa fiecare proces pe care îl pierdeau, armatorii î și completau conosamentele cu clauze care
sa îi exonereze în viitor de raspundere pentru un caz șimilar și chiar pentru propria negli jența.
S-a ajuns pâna la șituatia în care armatorii erau "responsabili" doar pentru a colecta navlul și
nimic mai mult.
În sens strict navlul este „suma plătibilă cărăușului pentru transportul și so șirea
mărfurilor la destinație fără a -și pierde valoarea comercială și gata de a fi livrate posesorului
conosamentului. În mod normal navlul nu este plătibil dacă mărfurile sunt pierdute pe
perioada voiajului sau nu sunt livrate la destinație din orice alt din motiv, în a fără vînei
proprietarului mărfurilor. „
Nemultumir ea încarcatorilor, bancherilor ș i așiguratorilor a forț at armatorii să
negocieze și să îmbunatatească șituația, fapt ce a condus la adoptarea între 1890 ș i 1901 a
unor modele de conosamente utilizate, în special, pentru transportul de grâu, carbune ș i
material lemno s
Nece sitatea transferului titlului de proprietate îna înte ca marfurile sa ajunga la
destinație a fost generată de dezvoltarea comerțului și de creșterea cont înuă a complexitătii
tranzacț iilor comerciale. Primul caz raportat în care conosamentul a fost ando sat este Snee v
Prescot (1793) ș i astfel se poate spune că la sfâr șitul secolului al XV III-lea conosamentele
începuseră a fi utilizate din ce în ce mai des.
Pentru a controla șituatia, aproape însuportabila la un moment dat, primele mă suri au fost
luate de catre Statele Unite ale Americii care în 1893 au promulgat Harter Act, prin care s -a
facut pentru prima dată dist încția dintre greșeli de navigație și/sau management ș i erori în

5
grija fat ă de marfa. El a impus câteva reguli ș i a înterzis încluderea în conosamente a unor
anumite tipuri de clauze de exonerare, spr e exemplu, armatorul nu putea să contracteze în
afără datoriei de a pune la dispozitia navlo șitorului o nava în buna stare de navigabilitate și de
a acorda atentia cuvenită mă rfurilor încarcate. Exemplu Statelor Unite a fost urmat și de alte
state dintre care se pot enumera Australia (Australian Sea -Carriage of Goods Act 1904), Noua
Zeelanda (New Zealand and Seamen Act 1908), Canada (Canadian Water Carriage Act 1910).
Trecerea că tre stabilirea unor s tandarde m înime cu privire la ră spunderea armatorilor s -a
produs ca urmare a pre șiunilo r exercitate asupra Guvernului Marii Britanii de că tre coloniile
britanice. Acestea au condus la negocieri între arma tori, a șiguratori, încarcatori ș i bancheri ce
s-au finalizat cu un set de reguli recomandate pentru adoptare la Conventia de la Haga 1921.
Dupa amendare, acestea au fost prezentate la Confer înța Diplomatică Înternationala ă de la
Bruxelles.
La momentul actual conosamentul este un docum ent imprimat, cu locuri lasate î n alb
și care sunt completate îna înte de semnarea lui. Ace st document este tiparit în mod uzual pe
hârtie A4, respectând formatul ȘITPRO ( Șimplification of Înternational Trade Procedures
Board, recomantat de Înternational Chamber of Shipp îng) și poate fi cumpărat de la diverse
librării specializate în vânzarea documentelor mariti me.

6
Conț inutul conosamentului

Conosamentele au un conținut care nu diferă prea mult de la un tip la altul ca urmare a
regulilor uniforme stabilite prin convențiile înternaționale de la Haga, Haga -Visby, Bruxelles
și Convenție Națiunilor Unite pentru transporturile mărfurilor pe mare – Hamburg. Conform
„Regulilor de la Hamburg” din 1978, conosamentul înseamnă un document care face dovada
unui transport pe mare și constă în preluarea sau încărcarea mărfurilor pe navă de către
cărăuș, conform și obligația acestuia de a preda mărfurile contra prezentării documentului.
1. Conținut ul conosamentului:
– natura mărfurilor;
– starea aparentă a mărfurilor;
– numele și sediul principal al cărăușului;
– numele încărcătorului;
– destinatar ul, dacă este menționat de încărcător;
– portul de încărcare/descărcare, porturile de transbordare;
– numele navei;
– locul și data emiterii conosamentului;
– menționarea navlului în conosame nt este obligatorie;
– data sau perioada de livrare a mărfurilor în portul de descărcare;
– numărul exemplarelor negociabile semnate de cărăuș sau de comandantul navei (de obicei
un set de 3 original e);
– principalele clauze și condițiile de transport;
– declarația încărcătorului (dacă este cazul) că mărfurile vor fi sau vor putea fi încărcate pe
punte; – data încărcării efective a mărfurilor pe navă – în cazul în care încărcătorul a primit un
conosament pe care scrie „preluate pentru transport” – recei ved for shipment el poate cere
ulterior un conosament cu mențiunea „încărcat la bord” – shipped on board, în schimbul
restituirii celui primit îna înte de încărcarea efectivă;

7
– denumirea convențiilor care guvernează conosamentul;
– limita sau limitele răspunderii cărăușului în sensul creșterii față de prevederile convenției
care guvernează conosamentul.
Mențiuni ce se pot face în conosament:
– în ceea ce privește calitatea mărfurilor ;
– în ceea ce privește cantitatea mărfurilor .
În mod tradițional, conosamentele sunt emise în trei exemplare original e, însă aceasta
nu este o regulă și încărcătorul poate solicita numărul de exemplare pe care îl dorește cu
condiția ca acesta să fie înscris în această rubrică. Ideea de la care s -a plecat în emiterea
conosamentului în mai multe exemplare a fost aceea că în secolele trecute nu exi stau mijloace
de transport rapide și șigure și de aceea conosamanetul era transmis destinatar ului prin mai
multe mijloace de transport. Fiecare conosament mai poartă un număr șituat în colțul din
dreapta sus, de obicei conosamentele sunt numerotate în funcție de portul de destinație în
sensul că pot exita două conosamente, emise în portul de încărcare, ce poartă același număr
dacă mărfurile la care se referă se descarcă în porturi diferite, dar nu pot exista două
conosamente ce poartă același număr dacă mărfurile se descarcă în acelați port chiar dacă au
fost încărcate în porturi diferite. Unele țări, precu m SUA, au întrodus un sistem de codificare
a conosamentelor prin care se alocă un cod SCAC, cod unic pentru fiecare cărăuș și pentru
fiecare conosament, format dintr-un număr de 4 cifre urmat de un număr refer înță de până la
12 carac tere format din litere și cifre.

Funcțiile conosamentului

1.Dovada a înc arcarii mă rfurilor la bord – conosamentul este o adever înță semnată de
cărăuș (sau în numele acestuia, de un împuternicit al sau) și eliberata expedi torului, pentru a
face dovada că mă rfurile pe care aceasta le descrie au fost încarcate pe o anumita navă , cu o
anumita destinație sau au fost încre dintate carauș ului în vederea transportului. Atâta vreme cât
conosamentul este în pose șia încarcatorului, aceasta dovadă poate fi răsturnată prin proba
contrară. Aceasta probă nu este admi șibilă față de terț ii dobânditori ai conosamentului;

8
2. Dovada a existenț ei contractului de transport – conosamentul nu este el însu și
contract de transport, dar confirmă că a existat un acord în prealabil între încarcator și carauș
de a realiza prestaț ia de transp ort, acord ce practic reprezinta contractul de transport;
3. Titlu de valoare – conosamentul e ste un titlu reprezentativ al mărfurilor care se
transportă pe nava respectivă . Cel care este în pose șia acestui document este socotit ca fi înd
proprietarul mă rfurilor descrise. Acest titlu de proprietate poate fi negociat din momentul în
care acesta a fost emis încarcatorului. Unul din scopurile principale ale conosamentului este
acela de a permite proprietarului marfurilor sa dispuna de ele cât ma i operativ. Trebuie
mentionat că terț ii dobânditori ai unui conosament obț în drepturi dist încte de drepturile pe
care le aveau predecesorii lor. Ei se pot încrede în l itera conosamentului, iar caraușul care l -a
emis poartă întreaga răspundere și trebuie să suporte toate consec înțele ce se nasc ca ur mare a
faptului de a fi semnat și pus în circulaț ie o hârtie de valoare. Este cunoscut ca potrivit
Regulilor de la Haga și Regulilor Haga -Visby, cono samentul, în ceea ce priveste faptul
încarcarii marfii și descrierii ei, constituie o dovada pentru încarca tor numai pâna la proba
contrară . Potrivit Regulilor Haga -Visby, proba contrară nu este admisă fața de terții de buna
credința, dobânditori ai conosa mentului.

9
Tipuri de conosament
În functie de modul de transmitere a proprietăț ii conosamentele pot fi :
– conosamentul nom inativ
– conosamentul la or din
– conosamentul la purtator
Conosamentul nom inativ
Acest tip de conosament se eliberează în favoarea unei persoane nom înată expres în
acest document, ca fi înd singur a îndreptățită să solicite armatorului să -i predea mărfurile
înscrise, în cantitea îndicată. Un asemenea tip de conosament se transferă mai greu în timpul
executării transportului, întrucât persoana înscrisă în acest document trebuie să întocmeasa un
act de ce șiune, pe care apoi să -l notifice comandantului navei, acesta neavând dreptul să
elibereze marfa decât persoanei nom înate. Pentru a mări operativitatea transferului proprietății
și la acest tip de conosament și deci pentru a facilita negocierea în majoritatea statelor, prin
analogie cu principiile dreptului cambial, conosamentul este socotit prin el însuși un titlu la
ordin, deci transmi șibil prin gir. C onosamentul nom înativ are însă avantajul ca în caz de
pierdere, ratacire sau sustragere a orig nalului, persoana care il deț îne nu poate întra în pose șia
mărfurilor.
Conosamentul la or din
Acesta este emis la ordinul unei anumite per soane ( fie al destinatar ului mărfurilor, fie
încărcatorului, fie al unei bă nci), care apoi poate andosa conosamentul unei alte persoane.
Prin aceasta andosare aceasta persoana de vîne proprietarul de drept al mărfii ș i poate dispune
de ea. Modul de transmitere al conosamentului al conosamentului la or din este asemanator cu
cel ala transmiterii cambiilor .Cel care cedeaza dreptul de proprietate asupra conosamnetului
de numeste girant ( îndorser), iar persoana nom înată se numeș te girator ( îndorsee). Un
conosament andos at “în alb” circula întocmai ca un titlu la purtator, posesorul conosament ului
poate ori când să completeze spatiul gol cu nume le persoanei care are dreptul să îl utilizeze,
adica să primească mă rfurile. Spre deosebire de gir ul unei cambii, cei care girează un
conosament nu se obligă personal – nu sunt garanți; totuși î ntocmai ca și în cazul cambiilor,
pentr u ca posesorul conosamentului să poata valorifica drepturile rezultâ nd din acest
document, el tre buiea sa se legitimeze printr-un și r neîntrerupt de giru ri, încep înd cu persoana

10
identificată ca beneficiata a conosamentului și ajung înd pîna la acela car prez înta
conosamentul la descracarea marfurilor. La scarcare, comandantul este obligat sa verifice
daca șirul girurilor nu este întrerupt, dar nu și autenticitatea semnaturilor celor care figureaza
ca giranti.
Conosamentul este la purtator când pe el sunt înscrise cuv întele “la purtă tor” (to
bearer). Un as tfel de titlu este prin excelență negocia bil, dar utilizarea lui prez întă și un
conșiderabil pericol, deoarece, prin natura l ui, conosamentul la purtatator îndrepățeș te pe
oricare posesor să reclame marfa, iar comandantul este obligat să predea marfa posesorului
acestuia. Un conosament poate fi la or din, dar ordinul sa fie dat în alb, adic a să nu se îndice
persoana la ordinul căreia s -a emis c onosamentul. Trebuie precizat că , prin lasarea ordinul ui
în alb, titlul nu dev îne la purtă tor, doarece posesorul poate oricând să -l completeze cu numele
lui sau cu nume altei persoane. Conosamentul la purtător prez întă însă dezavantajul ca oric îne
a întrat în pose șia conosamentului, îndiferent pe ce cale, pierde re sau sustragere, poate întra în
poseșia mărfii întrucât coma ndantul navei nu este obligat să constate dacă posesorul
conosamentului este cel legal sau nu.

Din punct de ve dere al momentului încarcarii mă rfii pe nava conosamentele pot fi
– conosament încă rcat la bord
– conosament primit spre încă rcare
Conosamentul încă rcat la bord.
Acest tip de conosament îndică faptul că marfa a fost încărcată la bordul navei. În
majoritatea contractelor de vî nzare -cumparare se solicita ca document de plată un conosament
care sa aiba înscrisă mențiunea “încă rcat la bord” deoa rece cumpară torul are șiguranța că
marfa înscrisă în conosament a fost încarcată și este practic în curs de deplasare catre portul
de destinație . Conosamentul “încă rcat la bord” se eliberează pe baza ordinul ui de înbarco
(Mate’s Receipt) semnat de că tre capitanul secund.
Conosame ntul “primit spre încă rcare” (received for shipment) .
Se întâmplă destul de des ca marfă să fie predată carauș ului înaînte de încarcarea pe
navă . În acest caz, cărăușul eliberează un conosament cu mențiunea “primit spre încarcare”
pentru mărfuri care nu sunt încărcate, dar care sunt preluate de cărăuș pe ră spunderea sa.

11
Acest document reprez înta o obligație fermă de a transporta mărfurile nom înate, în cantitatea
descrisă, în portul de destinație nomînat și de a le preda destinatar ului. Ac est tip de
conosa ment se folosește mai ales la transportul mă rfurilor cu nave de linie. Conosamentele de
acest tip sunt admise î n practica bancară ca documente negociabile, da ca acest lucru nu se
înterzice în mod expres sau dacă se solicita prin contract sau cre dite documentare
conosamentul “încă rcat la bord”.

Tipuri de conosamente diferite din punct de vedere al cont inuităț ii transportului
Conosmentul fă ra transbordare
În cazul transporturilor directe, respectiv cu acela și mijloc de transport în portul de
încărcare până la portul de destinație , se eliberează un conosament fără transbordare. Acea sta
precizare se face, de regulă atunci câ nd transportul se poate executa și în mod îndirect, cu
transbordare printr-un port întermediar. Acest conosament este preferat atit din punct de veder
al conservarii calitatii și cantității mă rfii, cit și din punct de vedere al dutei transportului.
Conosament cu transbordare
Pentru volumul mic de marfa, fi ind neeconomic a angaja înreaga capacitate a unui
mijloc de transport din portul de încarcare p îna la portul de descarcare, transportul se
efectueaza cu transbordare într-un port întermediar în care exista un flux mai mare de
transport. În asemenea situatii se elibereaza un conosament care mentioneaza ca sunt permise
transbordarile, conosament ce se accepta de banci spre negociere, în afără de cazul în care
acest lucru este interzis expres.
Tipuri de consamente diferite din punct de vedere al persoane i care le elibereaza
Conosamente eliberate de carau și
De regula, carau șii elibereaza conosamente pr in comandanț ii navelor . Capitanul
secund supraveghează încărcarea mă rfurilor și emite o dovadă numită ordin de imbarco, care
atestă cantitatea de marfă încarcată sau prelua tă în custodie pentru a fi încarcată ulterior.
Ordinul de imbarco nu este un titlu reprezentativ, ci numai documentul prelim inar în baza
caruia se eliberează conosamentul.
Ordinul de imbarco reprezinta documentul ce se emite imediat după term înarea încărcării și
conțîne înformații referitoare la locul și data încărcării, starea și condiția aparentă, natura și

12
cantitatea mărfurilor . Ord inul de imbargo este important și pentru că în anumite îmrejurări
comandantul poate autoriza navlo șitorul sau un agent al acestuia să emită conosamente în
numele său în strictă conformitate cu acesta. Dacă navlo șitorul sau agentul acestuia emit
conosamente ce nu sunt în depl înă concordanță cu ordinul de imbargo, armatorul e ste
îndreptățit la o compensare, de la persoana care a semnat conosamentul, pentru pagubele pe
care le poate suferi datorită acestui fapt.
Conosamente eliberate de agenții carauș ului
În unele porturi carau șii au reprezentanti diferiti, agenti de încarcare sau case de
expeditii care preiau marfa de la încarcator eliber ing în schimb conosamente în numele
caraușui pe care î l reprez inta. În cazul acestor conosamente carau șii poarta aceea și răspundere
ca și atunci când le-ar fi elibera ei înșiși.
Conosamente eliberate de operatorii multimodali și case de expeditie internatională
Conosamentele eliberate de operatorii multimodali sau de case de expeditie
internationala acopera întreg lantul de transport, respectiv distanța totală dn poarta în poarta.
Aceste conosamente sunt eliberate fie în nume propriu, fie în numele unor armatori. În cazul
în care este eliberat în nume propriu, acesta trebuie sa fie un conosament aprobat de FIATA
(Asociatia Înternationala a Tranzitarilor și Așimilatilo r Acestora), iar casa de expediție
respectivă să fie membra FIATA. Acest tip de conosament se numeste “FIATA Bill of
Lading”. Numai acest gen de conosamente este negociabil, conosamentele eliberate de casele
de expeditii care nu sunt membrii FIATA, asa numitele “House Bill of La ding”, nu pot fi
negociate decât dacă acest lucru se prevede expres în acreditiv.
Tipuri de conosamente diferite în functie de modul de realizare a transportului maritim
Conosamente convenț ionale
Marfurile de masă (materii prime, materiale sau marfuri care de regula se transporta în
vrac și în cantitati mari) se transporta cu nave exploatate în sistemul “Tramp”. Pretul de
transport cu navele “tramp” fi înd mult mai mic, marfa poate fi încarcata în nave de mare
capaci tate. De regula, la transportul “tramp” se încheie contracte de navlo sire și se elibereaza
conosamente. Pentru acest sistem de trnsport s e elibereaza conosamente convenț ionale, în
care se reiau total sau partial clauzele convenite anticipat pr in contracul de navlo șire.

13
Conosamente de linie
Marfurile generale, în partizi mici, se transporta de regula cu nave de linie. Liniile de
navigatie î și stabilesc anu mite conditii pe care le publică și le înscriu p e versoul
conosamentelor. Condiț iile de eliberare a conosamentelor și clauzele conosamentului se
modifica mai greu, iar uneori chiar n u se pot modifica, decâ t la conosamentele convenț ionale.
Tipuri de conosamente diferite din punct de vedere al rutei și distanței de transport
acoperite
Conosamentul oceanic sau maritim (Ocean / Mar îne Bill of La ding)
Acest tip de conosament acopera transportul dintr-un port maritim de încarcare p îna la
portul de descă rcare.
Conosamenul direct (Through Bill of La ding)
Odata cu dezvoltarea transportului din poarta în poarta, mai ales în cazul transportului
conta ineizat, se utilizează conosamente directe. Un conosament direct este un conosament
care acopera întrega distanta de transport, respectiv distanț a de la locul de încarcare, îndiferent
de modalitatea de transport și mijlocul de transport folo sit, până la locul de livrare al
destinatarului final. Pentru încarcator ,acest tip de conosament este foarte avantajos, întrucit el
nu cunoaste decit un singur carauș , respecti v carauș ul principal care raspunde de transport și
de predarea marfii la dest inatarul final.Ceilalti participanti la lanțul de transport eliberează
conosamente sau alte documente de transport, însa răspund numai în portiunea din lantul de
transport pe care s -a executat tansportul. Acest tip de conosament a fost utilizat înca din
secolul al XIX -lea și este utilizat în special atunci când exista mai mult de un carauș maritim,
dar este utilizat uneori și atunci când se utilizeaza ma i multe tipuri de mijloace de transport.
Atunci când este utilizat în aceasta ultima varianta se poate identifica cu conosamentul utilizat
în transportul comb inat sau multimodal. Problema cea mai importa este a ceea a angajarii
responsabilitaț ii emitentului pentru întreaga durata a transportului sau doar pentru partea din
lantul de transport efectuata de el.

14
Modul de semnare și eliberare a conosamentelor
Conosamentul este în general întocmit de catre agentul navei în conformitate cu
îndicațiile transmise de către încarcator sau de agentul încarcatorului prin “Nota de comanda
pentru conosament”, în care se mentioneaza tipul de conosament utilizat și toate înformatiile
necesare a fi înscrise în conosament. După întocmirea conosamentului pe baza ordinul ui de
încarcare semnat ,capitanul secund al navei și notei de comanda transmisa de catre încarcator
acesta este prezentat comandantului spre semnare în numărul de exemplare original e înscrise
pe conosament. Conosament ul poate fi semnat de către cărăuș sau de catre o persoana
împuternicită de acesta. În majoritatea cazurilor, conosamentul este semnat de comandantul
navei care transporta marfurile. În această situatie se consideră ca respectivul conosament a
fost semnat în numele carauș ului. Semnătura depusă pe conosament poate fi de m înă, aplicata
prin parafare sau prin ștampilare și aplicată prin orice mijloace mecanice sau electronice
putându-se prezenta ca simbol, cu condiț ia ca aceaste forme sa nu fie interzise de legile ț arii
unde se emit e conosamentul. Daca timpul nu îi permite comandantului să semneze el însuși
conosamentul atunci acesta î l instructioneaza pe agent printr-o scrisoare, sa semneze în
numele lui dar numai în stricta concordanta cu ordinul de imbargo .
Odata întocmit și semnat, conosamentul se preda încarcatorului sau agentului acestuia în
numarul de exemplare orig inale și copii necesare (de regula, conosamentul se întocmeste în
trei exemplare orig inale și în 10-15 copii nenegociabile). Uneori, numarul copiilor
nenegociabile este foarte mare .
Aceste copii sunt folosite astfel :
– 2-3 copii încarcatorului;
– 2-3 copii destinatar ului;
– 1-2 copii agentului navei din portul de încarcare ;
– 1-2 copii pentru agentul navei din portul de descarcare;
– 1 copie pentru nece sitatile armatorului;
– 1-2 copii se expediaza destinatar ului;
2-3 copii se depun la banca încarcatorului care poate trimite o copie și la banca care va onora
conosamentul original ;

15
– 1 cop ie se expediaza societatii de asigurare ;
Încărcatorul va depune în banca conosamentul primit pentru a încasa contra -valuarea
marfurilor expediate și trimite 1 -2 copii la destinatar ul mă rfii pentru pregă tirea operatiunilor
de descarcare din portul de dest inatie . Posesorul conosamentului direct, sau prin agentul sau ,
va prezenta în portul de descarcare conosamentul pent ru a prelu a marfurile transportate de
navă.

16
Livrarea mărfurilor
Conosamentul este adesea con siderat ca un titlu de credit reprezentativ al mărfurilor,
iar modalitatea în care acesta se transferă este determinata de contractul de vânzare
cumpărare. Totuși, dacă părțile contractante solicită eliberarea unui conosament ei îl vor
utiliza pe acesta ca p e simbol tangibil al dreptului de proprietate asupra mărfurilor sau și mai
exact al dreptului de a primi mărfurile la destinație . Comandantul navei trebuie să livreze
mărfurile, în portul de destinație , persoanei ce posedă conosamentul. Cărăușul poate livr a
mărfurile unui posesor al conosamentului la purtător, dar dacă este vorba de un conosament
cu un primitor nom inat sau conosamentul a fost andosat în favoarea unui alt primitor,
persoana ce solicită livrarea mărfurilor trebuie furnizeze cărăușului o dovadă că reprezinta
persoana identificată în conosament. Deoarece conosamentul este de obicei prezentat prin
întermed iul agentului armatorului sau al navlo sitorului de time charter care sunt familiari cu
firmele ce acționează în portul de descărcare și ca urmare comandantul trebuie să se însiste
pentru a obține o astfel de dovadă dacă are motive să creadă că s -a comis o fraudă, că s -a furat
conosamentul, că persoana respectivă nu este îndreptățită să primească mărfurile sau dacă a
fost înștiințat că mărfurile sunt solicitate de către o altă persoană.
Următoarele probleme pot aparea în legătură cu livrarea mărfurilor:
– conosamentul nu este disponibil în portul de descărcare
– livrarea mărfurilor este solicitată într -un port ce nu este portul de descărcare menționat în
conosament
Livrarea mărfurilor fără prezentarea conosamentului
Livrarea mărfurilor unei persoane care nu posedă conosamentul este o încălcare a
contractului evidențiat prin conosament și posesorul conosamentului poate solicita
despăgubiri de la armator pentru aceasta. O astfel de livrare este de asemenea o încălcare a
drepturilor proprietarului mărfii și proprietarul mărfurilor poate acționa împotriva armatorului
pentru încălcarea acestor drepturi, însă proprietarul mărfurilor poate acționa și împotriva
persoanei care a solicitat marfa fără a avea acest drept. În mod similar livrarea mărfurilor în
alt port decât portul de descărcare menționat în conosament con stituie în același timp o
deviere pe baza contractului de transport și o încălcare a drepturilor proprietarului mărfurilor
dacă acordul de schimbare a portului de destinație nu este în soțit de predarea către armator a
tuturor conosamentelor original e.

17
Concluzie și exemple
În ciuda numă rului mare de criterii de care trebuie să ținem cont în momentul
completării,emiterea acestui tip de document se realizează în zilele noastre cu ajutorul
tehnologiei, majoritatea platformelor pentru managementul sistemul de transport permițand
completarea electr onică . Acest lucru a adus atât scurtarea timpului de completare cât și o
acurat ețe cât mai mare întrucât unele câmpuri sunt deja completate , iar altele sunt pre –
populate în baza i storicului de completare. De asemenea, nu pot apărea secțiuni necompletate
deoarece sistemul afișează o notificare .
Un asemenea site este http://www.smartbol.com/bill -of-lading -software.htm ce permite
achiziționarea unui soft tocmai pentru acest lucru sau www.abiscorp.com .

www.abiscorp.com/AdjWiki/bolmast.ashx

18

Model tip bill of lading conform www.nrra.net/bills -of-lading/

19

Model demo generat de soft (www.cadsky.cz/img/apl/awb/BL.pdf)

20
Bibliografie

www.mgt.ro/uploads/files/229_Done -Semînar%20 -%20Transporturi%20maritime.pdf
www.slideshare.net/RealMayer/bill -of-landing
www.smartbol.com/bill -of-lading -software.htm
www.abiscorp.com/AdjWiki/bolmast.ashx
www.nrra.net/bills -of-lading/
yrc.com/complete -your-bill-of-lading/
www.avocatnet.ro/UserFiles/acte/20091129120224_15763.doc