UNIVER SITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE “VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA FACULTATEA DE MEDICINĂ SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ DISCIPLINA:… [611025]

UNIVER SITATEA DE MEDICINĂ ȘI FARMACIE
“VICTOR BABEȘ” DIN TIMIȘOARA
FACULTATEA DE MEDICINĂ
SPECIALIZAREA : ASISTENȚĂ MEDICALĂ GENERALĂ
DISCIPLINA: SEMIOLOGIE MEDICALĂ

LUCRARE DE LICENȚĂ
MANAGEMENTUL PACIENTULUI CU CIROZĂ
HEPATICĂ ASOCIATĂ CU INFECȚ IA CU
HELICOBACTER PYLORI

Conducător științ ific:
As. Univ. Dr. BASA SIMONA NORINA

Absolvent: [anonimizat]
2 0 1 5

2 CUPRINS
I. INTR ODUCERE ……… ………… ……… …… ……… …..….pag. 5
II. PARTEA GENERALĂ …………… ……… ………… ….…pag. 6
CAP. 1. CIROZA HEPATICĂ …………… …………… ………. …pag. 6
1.1 GENERALITĂȚI ……………………………… ………… ……. pag. 6
1.2 ETIOLOGIA CIROZEI HEPATICE …………………… …… pag. 7
1.3 SIMPTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE ……… ……. pag. 8
CAP. 2. INFECȚ IA CU HELICOBACTER PYLOR I……..pag. 10
CAP. 3. DIAGNOSTIC ………………… ………….. …………… …pag. 11
3.1 TABLOU BIOLOGIC ………………………….………… ……pag. 11
3.2 INVESTIGAȚ II CLINICE ȘI PARACLINICE ………… ……pag. 11
CAP. 4. TRATAMENT ……………………..……………. …………. ..pag. 12
CAP. 5. EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII ………….. …………….. pag. 14
III. PARTEA SPECIALĂ ……………………… ……………. …pag. 16
CAP 1. IPOTEZA DE LUC RU…………………… ………….. ….pag. 16
CAP 2. MATERIALE SI METODĂ …………… …… ……. ……pag. 17
CAP 3. REZULTATE ȘI INTERPRETARE …… …… …..….pag. 18
CAP 4. STUDII DE CAZ …… ………… ……………… …… …….pag. 23
IV. CONCLUZII …………………………………… ……………. .. pag. 44
V. BIBLIOGRAFIE ……………… …………… ………….. ……. pag. 45

3 LISTA CU ABREVIERI SI SIMBOLURI

Ac = anticorpi
Ag = antigen
ARFI = acoustic radiation force impulse
BT = bilirubină totală
CH = ciroză hepatică
DG = diagnostic
GGT = gama -glutamil -transpeptidază
GGTP = gama -glutamil -transpeptidază
Ig = imunoglobulină
IgG = imunoglobulinaG
IQ = indice Quick
IPP = inhibitor de pompă de protoni
HDS = hemoragie digestivă superioară
Hp = Helicobacter pylori
H. pylori = Helicobacter pylori
PBS = peritonită bacteriană spontană
VHB = virus hepatic B
VHC = virus hepatic C
p. os = oral
p.e.v. = perfuzie endo -venoasă

4

MOTTO

“ATUNCI CÂND CALITATEA CUNO ȘTINȚELOR NOASTRE
CRE ȘTE, CU EA VA CRE ȘTE DE ASEMENE A ȘI DISTAN ȚA
DINTRE CUNOSCUT ȘI NECUNOSCUT, A STFEL C Ă OBȚINEM
UN ORIZONT MAI LARG AL TUTUROR LUCRURI LOR PE
CARE LE MAI AVEM DE INVA ȚAT.”

DICZFALUSY 2009

5 I. INTRODUCERE

Ciroza hepatică este clasic considerată momentul de „no return‟, de unde vindecarea
nu mai poate fi privită ca o opțiune demnă de luat în seamă. Ea reprezintă punctul terminus
al oricărei afe cțiuni hepatice cronice . Această afecțiune extr em de severă constituie o cauză
importantă de internare în spital, fiind responsabilă de peste 95% din mortalitatea
înregistrată în secțiile de gastroenterologie și consumând o parte consistentă a resurselor
unităților sanit are.
În evoluția cirozei hepatice, pot să apară o multitudine de leziuni gastroduodenale,
ulcer peptic, neoplasm gastric, riscul dezvoltării acestora la bolnavii cirotici fiind, potrivit
unor studii , mai mare decât în populația gener ală.
Relația dintre inf ecția cu Helicobacter pylori și ciroza hepatică este complexă și
continuă să rămână subiect de dezbateri și controverse. Influențată în mică măsură evoluția
afecțiunilor cronice hepatice, astăzi se caută noi factori de risc și mecanisme patogenetice
pentru a opri progresiunea bolii și a reduce frecvența complicațiilor.
Cunoștințele despre infecția cu Helicobacter pylori în ciroza hepatică și implicarea sa
în complexele aspecte ale fiziologiei gastrice sunt în general limitate. Studii ample, unele
aflate în curs de derulare își propun să descifreze verigile patogenetice prin care infecția cu
H. pylori induce, influențează sau complică tabloul clinico -evolutiv al cirozei hepatice.
Pornind de la certitudinea că prevalența maladiei pept ice este mai ridicată în c iroza
hepatică și ținând cont de rolul ulcerogen de necontestat pe care îl deține infecția cu
Helicobacter pylori, tratamentul de eradicare al infecției apare pe deplin justificat, dar
studiile publicate până în prezent sunt carente numeric, iar rezultatel e sunt heterogene și
controversate.
Având în vedere datele neconcludente și contradict orii publicate în literatura de
specialitate, tema prezentei lucrari de licența abordează rolul infecției cu Helicobacter
pylori în afecțiunile gastrice din ciroza hepati că, precum si rolul asistentei medicale in
managementul acestor pacienți . În desfășurarea cercetării, am avut șansa evaluării unui
număr semnificativ de bolnavi cu aceste afecțiuni și am beneficiat de privilegiul de a
dispune de mijloacele cele mai moderne de investigație existente în Compartimentul de
Gastroenterologie al Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara, de unde vă sunt
prezentate cazurile din partea specială a prezentei lucră ri.

6 II. PARTEA GENERALĂ

CAPITOLUL 1. CIROZA HEPATICĂ

1.1 GENERALITĂȚI
Ciroza reprezintă stadiu l final al oricărui proces care duce la vătămări cronice la
nivelul parenchimului hepatic. F ibroza progresivă rezultă prin modificarea arhitecturii
hepatice și formarea de noduli care pot fi mici sau mari, și este îns oțită de un număr mare
de modificări circulatorii și hemodinamice care pot duce la hipertensiune portală cu ascită,
varice esofagiene, și alte sechele. Numele acestei afecț iuni a fost atribuit de Laennec, după
cuvâ ntul grecesc "ki rrhos" (culoarea galben -maro roș cat pe care o are ficatul cirotic ) [1] .
Evoluț ia cirozei este indelungat ă, iar in procesul evolutiv se produ ce trecerea de la
hepatita acută spre cea cronică si ciroză. Toată această trecere, tot acest parcurs durează ani
sau zeci de ani ( in general , de la 5 la 30 de ani ). Existenț a leziunilor necrot ice si
inflamatorii, este urmată de apariția progresivă a fibrozei, sub forma unor benzi colagene,
care disrup arhitectonica normală a ficatului, cu tendinț a de formare a nodulilor de
regenerare (care sun t insă lipsiț i de vena centrolobulară ) .
Cele două procese fundamentale, fibroza si regenerarea sub for mă de noduli, sunt
obligatorii. Activitatea histologic ă a cirozei se apreciaz ă pe prezen ța sau absen ța
infiltratului inflamator limfoplasmocitar in țesutul conjunctiv fibros [2-6].
Celula stelat ă hepatică este critică pentru procesul de fibrogeneză hepatică. La
stimularea prin orice factori nocivi, celule stelat e devin activate, eliberând citokine și alți
mediatori inflamatori. Ulterior, are loc depunerea rezultatelor m atricei extracelulare în
fibroză , dezvoltarea de țesut cicatricial, obstrucție vasculară, urmate de hipertensiune
portal ă si insuficien ță hepatic ă în cele din urmă. Acest proces este dinamic și poate fi
încetinit prin reducerea necroinflamați ei hepatice prin terapii , cum ar fi imunomodulatori
(corticosteroizi) sau eliminarea agentului incitant (interferon -alfa pentru hepatita C) [1].

7 1.2 ETIOLOGIA CIROZEI HEPATICE
Ciroza hepatică este o boală gravă, răspândită în întreaga l ume, a cărei prevalență
este în creștere îngrijorătoare, constituind chiar un semnal de alarmă în unele țări (Marea
Britanie) unde se avansează ipoteza unei „epidemii de ciroze‟. Cele mai frecvente cauze de
ciroză hepatică rezumă infecția cronică virală B, C, de lta, consumul abuziv de alcool,
patologia biliară obstructivă și toxic ele medicamentoase, dar ele sunt numeroase.
Cele mai importante cauze sunt:
a) cauze virale:
-hepatita cu virus B, C si D
b) alcoolul
c) cauza colestatic ă
d) cauza metabolic ă:
-boala Wilso n(deficitul de c eruloplasmin ă, depunere de cupru )
-hemocromatoza (depunere de fier )
-ciroza dat ă de deficitul de alfa -1 antitripsin ă
-glicogenoza (depunere de glicogen )
e) cauza vascular ă:
-ciroza cardiac ă(in insuficien țe cardiace severe si prelungite)
-ciroza din sindromul Budd -Chiari (tromboza venelor suprahepatice, boala veno -ocluziv ă)
f) cauza medicamentoas ă:
– ciroze medicamentoase (oxifenisatina, metotrexat, amiodarona, tetraclorura de carbon,
izoniazida etc.)
g) ciroza autoimun ă (secundar ă hepatitei a utoimune )
h) cauza nutri țional ă:
– ciroza n utrițional ă (denutri ție, by -pass)
i) ciroza crip togenetic ă (de cauza nederminat ă)[2-6].

8 1.3 SIMPTOMATOLOGIA CIROZEI HEPATICE
Primele semne sunt: aspect d e sindrom neuroastenic (fatig abilitate, a nxietate
somnolen ță, insomnie) sau dispepsie biliar ă (gura amar ă, inapeten ță, balon ări post
prandial e, gre țuri, intoleran ță la alcool, discolie) ori fenomene hemoragice (epistaxis,
gingivoragii, menoragii, metroragii, erup ții pu rpurice) . Uneori boala evol uează timp
indelungat fără nici un semn , prima manifestare fiind o hemoragie digestiv ă superioar ă.
Din punct de vedere subiectiv in evoluția cirozei, asociat sindromului dispeptic apar
sau se accentuează tulburarile nervoase care pot să se manifeste cu ma re intensitate.
Prezența somnolenței, a asteniei excesive sau a unei stări d e neliniște insoțite de insomnie
sunt manifestări des întâlnite. Ele pot fi temporar reversibile. Febra, când apare, este
expresia inflamației țesutului hepatic, a necrozei sau a u nei afecțiuni supraadăugate.
Din punct de vedere obiectiv apar:
1. Modificări ale tegumentelor și mucoaselor :
-Icterul : in unele ciroze sur vine episodic, ca semn de prabușire prin necroza hepatocitară ,
in altele ca ș i in cirozele biliar e, are caracter permane nt.
-Steluț ele vas culare : apar in partea superioară a toracelui (decolteu) mai frecvent la cei cu
hipertensiune por tală.
-Circulație colaterală prezentă.
-Se pot intalni erupții purpurice.
-Mucoasa lingual ă si cea jugală sunt carminate.
2. Hepatomegalia :Ficatul e mă rit in volum in 80 % din cazuri, de consistență
crescută, pâ nă la duritate, cu marginea ascuțită cu suprafața regulată sau fin granuloasă mai
rar cu macronoduli chiar si in cazurile atrofice, ficatul e mare la inceput , pentru ca ulterior
să se m icșoreze până la dispariț ie sub rebordul costal .
3. Splenomegalia : este prezentă in 80 – 90 % din cazuri, de volum variabil de
gradul II -III, de consistență crescută, de regulă nedureroasă . Deseori splenomegalia este
insoțită de semne hematologice de hipers plenism: anemie, leucopenie, trombocitopenie.
4. Ascita : apare frecvent ca semn de insoțire a bolii, ea putând fi intalnită in
orice formă de ciroză .
5. Hipertensiunea portală : se manifestă la deb ut prin meteorism abdominal:
“vântul dinaintea ploii”, si prin apa riția circulaț iei colaterale externe si interne (varice
esofagiene).

9 Pot apărea de asemenea manifestări din partea altor aparate și sisteme:
1. Tulbură ri cardiovasculare : hipervolemia din ciroze poate sa ducă la
apariția u nor anastomoze artero -venoase (ș unturi), provocând steluțe vasculare si eritroză.
2. Perturbă ri renale : in stadiile avansate diureza scade , insuficiența renală
fiind intâ lnită in proporție de 11%.
3. Modifică ri hematologice : anemia este un semn care nu lipsește in cursul
evoluției cirozelor. Leuc openia este provocată de hipersplenism. Trombocitopenia are la
origine atât hipersplenismul cât si un def icit de megacariogeneză. Tulbură rile de coagulare
se datorează atât sintezei deficitare a factorilor de coagulare, cât si excesului de
fibrinolizină.
4. Modifică rile endocrine : sunt intotdeauna prezente. In ciroze se instaleaz ă
destul de repede o insuficien ță gonadic ă : scă derea libidoului, impoten ța sexual ă,
ginecomastie, atrofie testicular ă, amenoree, infertilitate.
5. Tulbură ri nervoase : se intâ lnesc tot in cursul evoluției cirozei, uneori chiar
ca și feno mene de debut. Pe parcurs pot să revină sau s ă primeasc ă o intensitate mai mare.
De multe ori prezen ța unei somnolen țe, unei astenii excesive sau a unei st ări de nelini ște
insoțită de insomnie pot fi semne premonitorii pentru criza hepatic ă ce va urma. Ele pot fi
temporar reversibile.
6. Febra : cand apare, este expresia necrozei, a inflama ției hepatice sau a unei
afecțiuni supraadaugate [7-14].

10 CAPITOLUL 2. INFEC ȚIA CU HELICOBACTER PYLORI

Primele c unoștințe despre H. pylori au apărut în anul 1 983, când Robin Warren și
Barry Marshall au sugerat asocierea dintre o bacterie Gram negativă, microaerofilă,
denumită inițial Campylobacter, ulterior Helicobacter pylori și apariția gastritei și ulcerului
peptic. Ulterior, numeroase publicații au avut ca subiect cercetarea infecției cu H. pylori și
a implicațiilor sale clinice. Eforturile lui Warren și Marshall au schimbat cursul medicinii
moderne, motiv pentru care în anul 2005 li s -a acordat Premiul Nobel în Medicină.
Se estimează că infecția cu H. pylori reprezintă cea mai frec ventă infecție întâlnită la
om, peste 50% din populația globului și peste 60% din populația României fiind infectată
cu H. pylori.
Infecția cu H. pylori este achiziționată în majoritat ea cazurilor în copilărie, însă
aprecierea modalităților de transmitere nu este del oc ușoar ă în contextul absenței
simptomatologiei specifice asociate acesteia. Infecția se corelează invers proporțional cu
statusul socio -economic, ajungând până la 80 -90% în țările în curs de dezvoltare. În
absența terapiei antibiotice, infecția cu H.pylori persistă toată viața.
Majoritatea subiecților infectați prezintă o gastrită asimptomatic ă; în 10 -15% din
cazuri poate să apară ulcer gastric sau duodenal, proporția celor infectați fiind mai ridicată
în ultimul caz. În acest fel, maladia peptică este în prezent consider ată o boală infecțioasă
în care eradicarea infecției cu H. pylori conduce la vindecarea ulcerului; aproximativ 1%
din cei infectați dezvoltă adenocarcinom ga stric și, un p rocent și mai redus limfom MALT .
În 1994, Agenția Internațională de Cercetare a Cancerului a clasificat H. pylori drept
carcinogen tip I.
Este așadar unanim recunoscută implicarea infecției cu H. pylori în producerea
gastritei cronice, ulceru lui gastric și duodenal, neoplasmului gastri c și limfomului MALT,
dar locul său în tabloul clinico -evolutiv al suferințelor hepatice, în particular al cirozei
hepatice constituie încă un subiect de dezbateri și numeroase controverse [6].
Astfel, relația din tre H. pylori, generatoare de patologi e ulceroasă gastro -duodenală
și ciroza hepatică, boală cronică invalidantă devine o problematică medicală importantă și
o provocare pentru sistemul sanitar, problemă incomplet elucidată la ora actuală [15-17].

11 CAPITOL UL 3. DIAGNOSTIC

3.1. TABLOU BIOLOGIC
Tabloul biologic al ci rozei hepatice este de obicei intens modificat.
Astfel, apar modificări în cele 4 sindroame hepatice:
a) sindromul inflamator
b) sindromul hepatocitolitic
c) sindromul hepatopriv
d) sindromul bilioexcretor
Mai putem avea în tabloul biologic o anemie, cu leucopenie și trombocitopenie, în
caz de hipersplenism.
În afara tabloului hepatic modificat, în legătură cu evolutivitatea cirozei, se vor căuta
parametrii biolog ici care vor perm ite încadrarea etiologică a cirozei hepatice.

3.2. INVESTIGAȚII CLINICE Ș I PARACLINICE
Investigațiile paraclinice necesare pentru diagnosticul de ciroză hepatică asociată cu
infecție cu Helicobacter pylori sunt:
A. Investigații biologice : Hemo leucograma , gama globulinele și Ig de tip
policlonal, transami naze, IQ , albumine , colinesteraza serică, BT, fosfatază alcalină și
GGTP , urobilinogen urinar ;
B. Teste pentru diagnosticarea infecției cu Helicobacter pylori:
 Teste nonendoscopice (cele mai ut ilizate) : Ac. a nti Helicobacter pylori
calitativ , Ac. anti Helico bacter pylori IgG -cantitativ, Ag. Helicobacter pylori
(coproantigen -HpSA ), testul respirator la Helicobacter pylori (urea breath test) .
 Teste endoscopice : Examen histologic, Test rapid la ur ează, Cultură,
Polymerase chain reaction(PCR)
C. Ecografia abdominală ;
D. Endoscopia digestivă superioar ă pentru depistarea patologiei eso -gastro –
duodenale, stadializarea varicelor esofagiene ;
E. Evaluarea morfologică -(laparoscopia cu biopsia hepatică ) ;
F. Elasto grafia -(FibroScan, Sono elastografia,elastografia ARFI ) [2, 16].

12 CAPITOLUL 4. TRA TAMENT

4.1.TRATAMENT UL IGIENO -DIETETIC
Este aplicabil tuturor ci rozelor indiferent de etiologie. Repausul este necesar în
cirozele decompensate și în cazul apariț iei complicațiilor. Rolul asistentei constă in
implementar ea tratam entului igieno -dietetic .
Pacienții cu ciroze compensate își pot desfășura activitatea, cu evitarea eforturilor
exagerate. Repausul postalimentar în clinost atism poate fi indicat după masa principală.
Alimentația este în general normală, cu prevenirea constipației. Restricții apar în privința
consumului de alcool, proteine, lichide și sare. Alcoolul este interzis în orice formă de
ciroză. Consumul de proteine la cirotici i fără encefalopatie este de 1g/kg corp/zi; la cei
denutr iți fără enc efalopatie cantitatea poate creș te, iar în caz de encefalopatie ușoară sau
medie se reduce la 20 – 40g/zi și se exclude în encefalopatiile severe. Consumul de lichide
nu va depăși 1,5 – 2 litri/zi. Consumul de sare va fi redus la 2 – 4g/zi, mai ales la pacienții
cu ascită.
Astfel, în ciroza compensată, pacienții pot duce o viața cvasinormală, dar cu evitarea
eforturilor prelungite, repaus fizic mai îndelungat. Alcoolul este total contraindicat. Dieta
va fi cvasinormală, cu aport proteic, glucidic , lipidic și vitaminic normal. La toate aceste
indicații se mai adaugă respectarea unui regim de cruțare gastrică la pacienții cu patologie
digestivă(ulcer, gastrită).

4.2. TRATAMENT UL ETIOLOGIC :
Se aplic ă, atunci când avem o cauz ă cunoscută.
În cirozele perfect compensate, de etiologie virală, se poate încerca tratamentul
antiviral (Lamivudina, Adefovir, Entecavir ,Interferon + Ribavirina).

4.3. TRATAMENTUL PATOGENIC
 Corticoterapie
 Acizi bilia ri
 Medicație hepatoprotectoare, trofice hepatice
 Suplimentări vitaminice – vitamina K, B6, B12, acid folic [2].

13 4.4. TRATAMENTUL INFECȚIEI CU H. PYLORI
Deoarece majoritatea pacienților cu ciroză hepatică prezintă o gastropatie portal –
hipertensivă, la cele prezentate anterior se adaugă un inhibitor de secreție gastrică (ex.
Omeprazol, Controloc, Arnetin) mai ales dacă pacientul prezintă și infecție cu H. Pylori.
Terapia infecție i cu H. Pylori se face în conformitate cu consensul de la Maastricht.
Se începe cu tripla terapie, apoi în caz de eșec , se trece la cvadrupla terapie, iar în caz de
insucces a acesteia se va trece la “terapii de salvare”.
Tripla terapie include: un medicament din grupul inhibitorilor pompei de protoni -IPP
(Omeprazol 2×20 mg/zi sau Pantoprazol 2×40 mg/zi sau Lansoprazol 2×30 mg/zi sau
Esomeprazol 2×20 mg/zi ) + Amoxicilina (2×1000 mg/zi) + Claritromicina (2×500 mg/zi) .
Durata curei este de 7-14 zile (7-10 zile după consensul de la Maastricht și 14 zile după
Ghidul American) . Aceasta este schema OAC.
La pacienții alergici la peniciline, tripla terapie de începere a terapiei poate fi: IPP +
Claritromicina + Metronidazol(2×500 mg/zi) denumită schema OMC.
În caz de insucces al triplei terapii , dove dită prin test pozitiv pentru H . pylori (test
fecal) efectuat la o lună după terminarea terapiei, se va indica cvadrupla terapie: un
inhibitor al pompei de protoni (Omeprazolul, Ranitidina etc.) + 2 antibiotice (Tetraciclină +
Metronidazol ) + un preparat de bismut (De Nol) pentru 14 zile.
În caz de insucces al cvadruplei terapii se va tr ece la “terapii de salvare”:
 IPP(în două doze) + Levofloxacină (2×250 mg/zi) + Amoxicilină(2×1000 mg/zi)
pentru 10 zile.
 IPP(în două doze) + Rifabutin (150 sau 300 mg/zi) + Amoxicilină(2×1000 mg/zi)
pentru 10 zile.
 IPP(în două doze) + Rifabutin( 300 mg/zi) +Moxifloxacin (400 mg/zi) pentru 10 zile.
[17-23].

4.5. TRATAMENTUL COMPLICAȚIILOR
Complicațiile cirozei hepatice sunt numeroase și vor duce în final la deces.

4.6. TRANSPLANTUL HEPATIC [2].

14 CAPITOLUL 5. EVOLUȚIE ȘI COMPLICAȚII

Evoluția cirozei hepatice are un caracter progresiv, iar dezorganizarea structurală este
ireversibilă, de aceea măsurile terapeutice nu pot realiza vindecarea bolnavului, decât prin
înlocuirea ficatului bolnav.
Compl icațiile cirozei hepatice sunt numeroase și vor duce în final la deces.
Principalele complicații care pot apărea la un pacient cu ciroză sunt:
hemoragia digestivă superioară(HDS) ;
encefalopatia hepatică;
ascită (decompensarea vasculară);
perito nită bacteriană spontană (PBS);
hepatocarcinomul;
sindromul hepatorenal.
a)Hemoragia digestivă superioară este dată cel mai frecvent la bolnavul cirotic
prin ruptura de varice esofagiene. Ruptura este de obicei legată de prezența unor varice
mari și de existenț a la endoscopie a unor semne specifice (“cherry red spots” – ca expresie
a hipertensiunii portale severe). Apariția rupturii varice ale este determinată de o creștere
bruscă a hipertensiunii portale: legată de efort de ridicare sau defecație, str ănut, tuse,
creșterea rapidă a ascitei, ea poate apărea și după consum de alimente fierbinți. Alți factori
de predicție ai hemoragiei sunt: circulația colaterală tegumentară, prezența ascitei, alterarea
profundă a coagulării și semnele roșii de pe peretele variceal. Alteori HDS poate fi
generată de ruperea varicelor f undice (de obicei, după ligatura varicelor esofagiene,
hipertensiunea portală naște varice fundice) , sau din gastropatia portal hipertensivă , sau
sângerări gastrice difuze. Evaluarea bolnavului cu ciroză hepatică pentru prezența varicelor
esofagiene se va face doar endo scopic (nu și radiologic), iar endoscopia de evaluare se va
face o dată/an (eventual la 2 ani). HDS prin ruptura variceală este una din cauzele
principale de pierdere a bolnavului cu ciroză, apreciindu -se că la un an de la prima
hemoragie se pierd aproximativ 30 % din pacienții cu ciroză.
b)Encefalopatia hepatică reprezintă un sindrom neuropsihic ce apare la bolnavul cu
ciroză. Clinic, apar tulburări de comportament (agitație), len toare, somnolență cu dificultate
în a răspunde la întrebări, tulburări intelectuale cu dificultatea de a efectua operații
aritmetice simple, iar în final se poate instala comă mai superficială sau mai profundă.

15 c)Infectarea ascitei și perit onită bacterian ă spontană (PBS).
Clinic, pot apărea febră, frison , alterarea stării generale, dar, uneori, lipsesc compl et,
mai ales la persoanele tarat e. Peritonita bacteriană spontană (PBS) este o boala cu
mortalitate mare (dacă nu este tratată). De aceea, la punerea di agnosticului, tratamentul va
începe cât mai rapid. Ca metodă de tratament se preferă cefalosporinele inj ectabile de
generația a -III-a: Cefotaxim 1-2 g la 6 -12 ore sau C eftriaxon 1 -2 g la 12 -24 ore i.v.. În
cazuri cu o cultura pozitivă din lichidul de ascit ă, tratamentul va fi condus după
antibiogramă. Terapia este în general pentru 7 -14 zile. În ciuda unui tratament corect,
mortalitatea poate să ajungă la 50%.
d)Hepatocarcinomul este o complicație frecventă, ce apare la bolnavii cirot ici.
Aproxim ativ 1/3 d in cirotici vor deceda prin cancer hepatic. La rândul lui, neoplasmul
hepatic apare în 80 -90% din cazuri pe fondul unei ciroze hepatice. Ciroz a virusală B și C,
cât și hemocromatoz a favorizează în mod deosebit apariția hepatocarcinomul ui.
e)Sindromul hepa to-renal este o insuficiență renală funcțională (rinichiul este
morfologic normal), ce apare la cazuri cu ciroză avansată, cu ascită și insuficiență hepatică
severă.
Evoluția cirozei hepatice este, în general, îndelungată, existân d, mai întâi, o fază
comp ensată (fără ascită sa u icter, situație în care ciroza este descoperită adesea întâmplător,
la o intervenție c hirurgicală sau la necropsie) iar apoi faz a de decompensare vasculară
(ascită, edeme, eventual revărsat pleural) și parenchimatoasă (icter). În ciro zele
compensate, tabloul clinic poate fi total asimptomatic sau, alteori, sunt prezente semne
clinice minore (astenie, scăderea apetitului, dispepsie gazoasă, eritem palmar). Probele
biologice în toate aceste situații sunt adesea nemodificate. Decompensare a clinică a
cirozelor se diferențiază în vasculară (ascită, edem) și parenchimatoasă (icter), deși cele
două forme de decompensare sunt deseori concomitente. Atunci când probele biochimice
sunt normale, avem de -a face cu ciroze hepatice inactive. Pe parcur sul evoluției cirozei, pot
apărea episoade de acutizare, printr -un consum intempestiv de alcool ,infecț ii intercurente ,
boli acute ale altor aparate ș i sisteme sau o nouă infecție virusală, de fapt adevărate
hepatite acute, care se suprapun cirozei deja exi stente.
Clinic, apar febr ă, icter, astenie marcată, pierderea apetitului, diferite grade de
encefalopatie hepatică. Biologic, pe fondul tabloului obișnuit, se constată creșteri
importante ale transaminazelor și, uneori, ale probelor de colestază [24-26].

16 III. PARTEA SPECIALĂ

CAPITOLUL 1. IPOTEZA CERCETĂRII

1.1 IMPORTANȚA PROBLEMEI
Se constată o rată înaltă a recidivelor ulceroase, iar mortalitatea prin ulcer peptic se
estimează a fi de 5 ori mai ridicată la bolnavii cu ciroză hepatică decât cea întâlnită în
popul ația generală, la aceasta contribuind tulburările de coagulare și trombocitopenia
specifice insuficienței hepatice. Hemoragia digestivă superioară secundară ulcerului peptic
dezvoltat la pacienții cirotici este semnificativ mai frecventă decât cea semnalat ă la
pacienții non -cirotici, asociată implicit cu o rată înaltă a mortalității și costuri de spitalizare
considerabile.

1.2 OBIECTIVELE CERCETĂRII
Lucrarea de față isi propune studierea unor aspecte legate de prevalența infecției cu
H. Pylori la pacienții cu ciroză hepatică , precum și ingrijirile de nursing acordate
pacienților cu acest diagnostic in cadrul Compartimentului de Gastroenterologie al
Spitalului Clinic Municipal de Urgență Timișoara.

17 CAPITOLUL 2. MATERIAL E SI METODĂ

Pacienții studia ți au fost internați în Compartimentul de Gastroenterologie al
Spital ului Clinic Municipal de Urgență Timiș oara în peri oada ianuarie -decembrie 2014 .
Astfel dintr -un total de 127 pacienți internați cu diagno stic de ciroză hepatică, 38 au
prezentat patologie eso-gastro -duodenală (ulcer, gastrită) , iar 68 de pacienți din cei 127 au
prezentat infecție cu H. Pylori .
Diagnosticul de ciroză hepatică asociată cu infecție cu H. Pylori a fost stabilit pe
baza examenului clinic ș i a investigațiilor paraclinice (examen e biochimic e, imunologice și
hematologic e, ecografie abdominală cu evidenț ierea semnelor de hipertensiune portală,
endoscopie digestivă superioară , Fibroscan ). Endoscopia digestivă superioară s -a efectuat
pentru diagnosticarea varicelor esofagiene , a varic elor gastrice și a leziunilor
gastroduodenale, în particular pentru diagnosticul ulcerului peptic (ulcer gastric, ulcer
duodenal).
S-au urmărit parametrii :
– infecția cu H. Pylori
-grupe de v ârstă
-sex
-mediu
-etiologia cirozei(alcool, VHB, VHC ,altele )
-patologia eso -gastro -duodenală
-prezența encefalopatiei hepatice

18 CAPITOLUL 3. REZULTATE ȘI INTERPRETARE

3.1.PACIENȚI
În Compartimentul de Gastroenterologie al Spitalului Clinic Municipal de Ur gență
Timisoara în peri oada ianuarie -decembr ie 2014 , dintr -un total de 127 pacienți internați cu
diagnostic de ciroză hepatică, 68 au prezentat infecție cu H. Pylori (53,54 %).

Tabelul 1. Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H.
Pylori
Total pacienți cu ciroză hepatică / perioada ianuarie -decembrie 2014 127 100%
Infecție cu H. Pylori prezentă 68 53,54 %

5968Infec ție Hp. Prezent ă
(53,54%)
Infec ție Hp. absent ă
(46,46%)

Figura 1. Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H. Pylori

3.2. PREVALENȚA INFECȚIEI C U H. PYLORI ÎN FUNCȚIE DE
VÂRSTA PACIENȚILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ

Tabelul 2 . Distribuția lotului in funcție de vârstă
Total pacienți cu ciroză hepatic ă/ perioada ianuarie -decembrie 2014 127 H. Pylori pozitiv 53,54 %
20-40 ani 5 2(40%) 2,95%
40-60 ani 55 27(49,09 %) 39,70%
60-80 ani 67 39(58,21%) 57,35%
Total pacienți Hp pozitiv 68

19
20-40 ani40-60 ani 60-80 ani
0,000,200,400,60
20-40 ani 40,00% 40-60 ani 49,09% 60-80 ani 58,21%20-40 ani
40,00%
40-60 ani
49,09%
60-80 ani
58,21%
Figura 2 . Distribuția cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H. Pylori pe grupe de vârstă
Statistica ne arată o incidență cr escută la grupele de vârstă 60-80 ani (figura 2 ).

3.3. PREVALENȚA INFECȚIEI CU H. PYLORI ÎN FUNCȚIE DE
SEXUL PACIENȚILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ

Tabelul 3 . Distribuț ia lotului in funcție de sexul pacienților
Total pacienți cu ciroză hepatic ă/ perio ada ianuarie -decembrie 2014 127 H. Pylori pozitiv 53,54 %
Bărbați 64 43(67,18 %) 63,24 %
Femei 63 25(39,68 %) 36,76%
Total pacienți Hp pozitiv 68

39,68%
67,18%Bărba ți
67,18%
Femei
39,68%

Figura 3 . Distribuția cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infec ție cu H. Pylori in funcție de
sexul pacienților
Distribuția cazurilor în lotul H. pylori pozitiv și în lotul H. pyl ori negativ în funcție
de sexul pacienților a indicat un raport bărbați/femei net în favoarea sexului masculin, cu o
pondere a bărbaților de 63,24 % în lotul H. pylori pozitiv. Se observă că, în cazul sexului
masculin prevalența infecției cu H. pylori a fost de 67,18% (43 /64), iar la femei, prevalența
infecției cu H. pylori a fost de 39,68% (25 /63), diferența fiind semnificativă statistic (figu ra
3).

20 3.4. PREVALENȚA INFECȚIEI CU H. PYLORI ÎN FUNCȚIE DE
MEDIUL PACIENȚILOR CU CIROZĂ HEPATICĂ

Tabelul 4 . Distribuția lotului in funcție de mediu – urban / rural
Total pacienți cu ciroză hepatic ă/ perioada ianuarie -decembrie 2014 127 H. Pylor i pozitiv 53,54 %
Urban 74 42(56,75 %) 61,76%
Rural 53 26(49,05 %) 38,24%
Total pacienți Hp pozitiv 68

56,75%49,05%Urban
56,75%
Rural
49,05%

Figura 4 . Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H. Pylori in funcție de
mediu – urban / ru ral
Majoritatea pacienților H. pylori pozitivi au provenit din m ediul urban (61,76 %) față
de cel rural (38,24 %), incidența fiind mai mare in lotul de pacienți proveniți din mediul
urban(56,75%) (figura 4 ).

3.5. PREVALENȚA INFECȚIEI CU HELICOBACT ER PYLORI ÎN
FUNCȚIE DE ETIOLOGIA CIROZEI HEPATICE

Tabelul 5 . Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H.
Pylori în funcție de etiologia cirozei hepatice
Total pacienți cu ciroză hepatic ă/ perioada ianuarie -decembrie 2014 127 H. Pylori pozitiv 53,54 %
Alcool 61 38(62,29 %) 55,88%
VHB ,VHC 38 16(42,10 %) 23,53%
Altele 37 14(37,83%) 20,59%
Total pacienți Hp pozitiv 68

21
62,29%37,83%
42,10%Alcool
62,29%
VHB, VHC
42,10%
Alte cauze
37,83%
Figura 5 . Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H. P ylori în funcție de
etiologia cirozei hepatice
Referitor la prevalența infecției cu H. pylori în funcție de etiologia cirozei hepatice,
am constatat că incidența infecției cu rata cea mai mare a fost în rândul pacienților
diagnosticați cu ciroză hepatică alcoolică (62,29 %), față de pacienții afectați de o ciroză
hepatică virală B și C ( 42,10 %) și față de alte cauze( 37,83 %), notându -se astfel o diferență
semnificativă statistic (figura 5 ).

3.6. PREVALENȚA INFECȚIEI CU HELICOBACTER PYLORI ÎN
FUNCȚI E DE PREZENȚA SAU ABSENȚA PATOLOGIEI GASTRO –
DUODENALE

Tabelul 6 . Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H.
Pylori în funcție de prezența sau absența patologiei gastro -duodenale
Total pacienți cu ciroză hepatic ă/ perioada ianuar ie-decembrie 2014 127 H. Pylori pozitiv 53,54 %
Pacienți cu patologie eso -gastro -duodenală 38 29(76,31% ) 42,65%
Pacienți fară patologie eso -gastro -duodenală 89 39(43,82%) 57,35%
Total pacienți Hp pozitiv 68

76,31%43,82%Pacien ți cu patologie gastric ă
Hp. Pozitiv 76,31% din total
pacien ți cu patologie gastric ă
Pacien ți fără patologie gastrică
Hp. Pozitiv 43,82% din total
pacien ți fără patologie gastrică

Figura 6 . Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat infecție cu H. Pylori în funcție de
prezența sau absența patologiei gastro -duodenale

22 O împărțire similară a lotului alcătuit din pacienții diag nosticați cu ciroză hepatică
am efectuat în funcție de prez ența sau absența patologiei gas tro-duodenale. Am observat că
38 pacienți prezentau endoscopic un aspect sugestiv pentru patologie gastro –
duodenală (ulcer, gastrită) , dintre aceștia 29 (76,31 %) fiind infectați cu H. pylori. În grupul
de cirotici fără patolo gie gastro -duodenală (89 cazuri), infecția cu H. pylori a fost
evidențiată la 39 bolnavi (43,82 %), diferența fiind semnificativă statistic (figura 6)

3.7. PREVALENȚA ENCEFALOPATIEI HEPATICE ÎN FUNCȚIE DE
PREZENȚA SAU ABSENȚA INFECȚIEI CU HELICOB ACTER PYLORI

Tabelul 6. Numarul cazurilor de ciroză hepatică care au prezentat encefalopatie
hepatică în funcție de prezența sau abs ența infecție i cu H. Pylori
Total pacienți cu ciroză hepatic ă/ perioada ianuarie -decembrie 2014 127 H. Pylori
pozitiv H. P ylori
negativ
Pacienți care au prezentat encefalopatie hepatică 35 21(30,88 %) 14(23,73 %)
Pacienți care nu au prezentat encefalopatie hepatică 92 47(69,12 %) 45(76,27 %)
Total 68 59

30,88%23,73%Pacien ți care au prezentat
encefalopatie din total pacien ți
Hp. Pozitivi 30,88%
Pacien ți care au prezentat
encefalopatie din total pacien ți
fără infec ție cu Hp. 23,73%

Figura 7 . Numarul cazurilor de ciroză h epatică care au prezentat encefalopatie în funcție de prezența
sau absența infecție i cu H. Pylori
Am efectuat o împărțire similară a lotului alcătuit din pacienții diag nosticați cu
ciroză hepatică care au prezentat encefalopatie hepatică în funcție de prez ența sau absența
infecției cu H. Pylori . Am observat că 35 pacienți au prezentat encefalopatie hepatică ,
dintre aceștia 21 fiind infectați cu H. pylori. În grupul de cirotici la care infecția cu H.
pylori a fost evid ențiată (68 cazuri) la 21 bolnavi ( 30,88%) a fost prezentă și encefalopatia ,
iar în grupul de cirotici la care infecția cu H. pylori a fost absentă (59 cazuri) aceasta a fost
prezentă doar la 14 bolnavi ( 23,73 %), diferența fiind semnificativă statistic (figura 7 ).

23 CAPITOLUL 4. STUDII DE CAZ
CAZUISTICA

CAZUL 1

1) CULEGEREA DATELOR :
Numele și prenumele : F.S.
Data nașterii : 09.05.195 3
Ocupația: pensionar
Antecedente personale: Ciroză hepatică postetanolică de aproximativ 10 ani.
Antecedente heredo -colaterale : Neagă TBC, diabet zaharat , hepatită .
Motivele internării: dureri abdominale in epigastru, grețuri, vărsături, inapetență,
mete orism abdominal, edeme ale membrelor inferioare, astenie.
Diagnostic medical: Ciroză hepatică postetanolică, Ulcer duodenal H. Pylori pozitiv .
Istoricul bolii: Pacient în v ârstă de 62 ani cunoscut cu ciroză hepatică postetanolică ,
diagnosticată în urma cu aproximativ 10 ani, se internează pentru dureri abdominale în
epigastru, grețuri, vărsături , inapetență, meteorism abdominal, astenie fizi că marcată,
edeme gambi ere.
Condiții de viață:
Gusturi si obiceiuri: pacientul nu respectă un regim alimentar hepatic , consumă alcool .
Mod de petrecere a timpului liber: pacientul locuiește la țară singur, are 2 fete care
locuiesc în altă localitate și este vizitat săptămânal de acestea.
Relația cu familia: bună.
Talia:173cm.
Greutatea:6 6 kg.
Analize de laborator:

ANALIZA REZULTAT VALORI NORMALE
Ag HBs negativ negativ
Ac HCv negativ negativ
Anti Helicobacter pylori calitativ pozitiv negativ

24 Cunoașterea pacientului pe cele 14 nevoi fund amentale
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Manifestări de independență: – respirația în limite normale
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Problemă: – dezechilibru nutrițional
Manifestări de dependență: – inapetență, dureri abdominale în epigastru, greț uri, vărsături
Sursa de difi cultate: – inapetență, dureri abdominale în epigas tru, grețuri, vărsături
3. Nevoia de a elimina
Problema: – vărsături
Manifestări de dependență: – vărsături
Sursa de dificultate: – afecțiunea ac tuală
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Problemă: – alterarea integrității fizice și psihice
Manifestări de dependență: – astenie, meteorism postprandial
Sursa de dificultate: – afecțiunea actuală
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
Problemă : – somn insuficient calitativ și cantitativ
Manifestări de dependență: – somn agitat, treziri frecvente
Sursa de dificultate: – dureri abdominale în epigas tru, grețuri, vărsături
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Problemă: – incapacitate de a se îmbră ca și dezbrăca singur
Manifestări de dependență: – slăbiciune, mete orism abdominal
Sursa de dificultate: – afecțiunea actuală
7. Nevoia de a -și menține temperatura în limite normale
Manifestări de independență: – temperatura în limite normale
8. Nevoia de a-și menține tegumentele curate și integre
Problemă: – incapacitatea de a -și menține tegumentele integre
Manifestări de dependență: leziuni de grataj
Sursa de dificultate: – edeme gambiere
9. Nevoia de a evita pericolele
Problemă: – vulnerabilitate față d e pericole
Manifestări de dependență: – risc de complicații și infecții nosocomiale
Sursa de dificultate: – efect cu posibilă evoluție nefavorabilă

25 10. Nevoia de a comunica
Manifestări de independență: – persoană comunicativă
11. Nevoia de a acționa după credințele sale și a valorilor sale
Manifestări de independență: onest și are încredere în Dumnezeu
12. Nevoia de a fi util
Manifestări de independență: – mulțumit de realizările sale
13. Nevoia de a se recreea
Manifestări de independență: urmărește emisi unile sportive și politice la TV
14. Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
Manifestări de independență: deschis spre a depr inde cunoștiințe legate de boală si evoluția
bolii.

2) IDENTIFICAREA PROBLEMELOR:
 astenie, meteorism postprandial
 inapetență , dureri abdominale în epigastru, grețuri, vărsături
 edemele gambiere
 incapacitatea de a se spăla și îmbrăc a, singur fără ajutor
 posibile complicații și infecții nosocomiale

3) PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR:
 pacientul să nu mai prezinte dureri, grețuri, vărsături
 să se amelioreze starea generală
 sa echilibrez pacientul din punct de vedere hidroelectrolitic
 să fie echilibrat nutrițional
 pacientul să prezinte stare de confort fizic
 pacientul să -și mențină integritatea tegumentelor
 pacientul să reușească să -și efectu eze singur toaleta

26
4) PLAN DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVULUI CU CIROZĂ HEPATICĂ
POSTETANOLICĂ, ULCER DUODENAL H. PYLORI POZITIV

Ziua I
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alimentație
insuficientă
prin defi cit
manifestată
prin
inapetență ,
grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice . Pacientul să
fie echilibrat
nutrițional. Să monitorizez funcțiile vitale:
TA, puls, diureza, temperatura
și le notez în FO.
Să asigur prezența tranzitului
intestinal normal .
Pregătesc pacientul pentr u
investigațiile paraclinice: EKG,
ecografie, endoscopie.
Fac bilanțul zilnic între lichidele
ingerate și cele eliminate.
Alimentez pacientul cu produse
lactate, zarzavaturi fierte , fructe
coapte, supe, piureuri(desodate).
Educ pacientul și antrenez
famil ia pentru a respecta
alimentația și normele de viață
impuse în funcție de stadiul
bolii.
Recoltez sânge
pentru
examenele
biologice și
hematologice și
le transport la
laborator.
Administrez la
indicația
medicului
tratamentul
prescris . Stare alterată a
pacientului
menținută
-scaun = absent
-diureză =2000
ml
-TA-110/75
mmHg
-Puls-75 b/min
-Respirație –
20 /min

Dificultate în a
se odihni
datora tă
durerii
manifestată
prin insomnie. Pacien tul să
aibă un somn
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ și
cantitativ. Pacientului i se oferă un climat
de liniște și înțelegere.
Asiste nta medicală va asigura
pacientulu i o poziție
confortabilă.
Respect orele de somn ale
bolnavului, aerisesc salonul,
asigur o temperatură adecvată.
Administrez la
indicația
medicului
calmante,
antispastice,
somnifere. Pacientul
prezintă
insomnie.
Alterarea
integrității
fizice și
psihice
datorită
dureri lor
abdominale în
epigastru . Pacientul să -și
recapete
independentă
de mișcare,
încrederea în
personalul
medical. Asigur repausul la pat 16 -18 ore
pe zi în decubit dorsal sau în
poziția adoptată de pacient care
să-i faciliteze reducerea durerii .
Încurajez pacientul și -l
conștientizez de im portanț a
regimului alimentar.
Mon itorizez funcțiile vita le;T.A.
puls,diureză ,temperatură și le
notez în F.O.
Însoțesc și supraveghez
pacientul la efectuarea
investigațiilor necesare in
vederea stabilirii diagnosticului.
Fac bilanțul ingestie -excreție , pe
24 ore.
Observ instalarea unor rea cții
adverse la medicația
administrată.
Administrez
medicație
calmantă a
durerii, precum
si tratament al
cauzei durerilor
epigastrice ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Prezintă dureri
abdominale in
epigastru .

27
Incapacitatea
de a -și
menține
tegumentele
integre
datorată
edemelor
gambiere
manifestată
prin leziuni de
grataj. Pacientul să -și
mențină
integritatea
tegumentelor.
Pacientul să
reușească să -și
efectueze
singur toaleta. Respect normele de prevenire a
infecțiilor nosocomiale.
Mențin igiena tegument ară, a
lenjeriei,a cavității bucale.
Supraveghez edemele, măsor
greutatea corporal ă a
pacientului – la internare =6 6 kg Administrez
medicați e
calmantă a
pruritului. Stare
menținută.

Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacientului o poziție
confortabilă .
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea poziției pacientului. Pacientul nu
prezintă escare
și edeme.

Ziua II
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alimentație
insuficientă
prin de ficit
manifestată
prin
inapetență,
grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice. Pacientul să
fie echilibrat
nutrițional. Să monitorizez fun cțiile vitale:
TA, puls, diureză , temperatura
și le notez în FO.
Să asigur prezența tranzitului
intestinal normal .
Fac b ilanțul zilnic între lichidele
ingerate și cele eliminate.
Efectuez spălaturi bucale și îl
învăț să facă gargarisme cu apă
bicarbonatată.
Alimentez pacientul cu produse
lactate, zarzavaturi fierte , fructe
coapte, supe, piureuri(desodate).
Educ pacientul și antrenez
familia pentru a respecta
alimentația și normele de viață
impuse în funcție boală . Administrez la
indicația
medicului
tratamentul
prescris . Starea
pacientului
ameliorată.

Dificultate în a
se odihni
datora tă
durerii
manifestată
prin insomnie. Pacientul să
aibă un somn
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ și
cantitativ. Pacientului i se oferă un climat
de liniște și înțelegere.
Asiste nta medicală va asigura
pacientulu i o poziție
confortabilă.
Aerisesc salonul, asigur o
temperatură adecvată. Adm inistrez la
indicația
medicului
calmante,
antispastice,
somnifere. Pacientul se
odihnește
câteva ore pe
noapte sub
efectul
somniferelor.
Alterarea
integrității
fizice și
psihice
datorită
dureri lor
epigastrice . Pacientul să -și
recapete
independența
de miș care,
încrederea în
personalul
medical.
Asigur repausul la pat 16 -18 ore
pe zi în decubit dorsal sau în
poziția adoptată de pacient care
să-i faciliteze reducerea durerii.
Încurajez pacientul și-l
conștientizez de importanț a
regimului alimentar.
. Admin istrez
medicație
calmantă,
tratament al
cauzei durerilor
epigastrice
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Prezintă dureri
abdominale in
epigastru.

28
Incapacitatea
de a -și
menține
tegumentele
integre
datorată
edemelor
gambiere
manifestată
prin leziuni de
grataj. Pacientul să -și
mențină
integritatea
tegumentelor.
Pacientul să
reușească să -și
efectueze
singur toaleta Respect normele de prevenire a
infecțiilor nosocomiale.
Mențin igiena tegumentară, a
lenjeriei, a cavității bucale.
Supraveghez edem ele, măsor
greutatea corporal ă a
pacientului – la internare =6 6 kg. Administrez
medicație
calmantă a
pruritului . Stare ușor
ameliorată .

Vulnerabilitat e
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale . Asistenta medicală va asigura
pacientului o poziție
confortabilă .
Tulburările circulatorii,
edemele și escarele vor fi
prevenite pri n schimbarea
poziției pacientulu i. Pacientul nu
prezintă escare
și edeme.

Ziua III
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alimentație
insuficientă
prin deficit
manifestată
prin
inapetență,
grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice. Pacientul să
fie echilibrat
nutrițional. Să monitorizez fun cțiile vitale:
TA, puls, diureză , temperatură
și le notez în FO.
Să asigur prezența tranzitului
intestinal normal .
Fac bilanțul zilnic între lichidele
ingerate și cele eliminat e.
Efectuez spălaturi bucale și îl
învăț să facă gargarisme cu apă
bicarbonatată.
Alimentez pacientul cu produse
lactate, zarzavaturi fierte , fructe
coapte, supe, piureuri(desodate). Administrez la
indicația
medicului
tratamentul
prescris . Pacientul
respec tă
regimul
alimentar.

Dificultate în a
se odihni
datora tă
durerii
manifestată
prin insomnie. Pacientul să
aibă un somn
odihnitor. Respect orele de somn ale
bolnavului, aerisesc salonul,
asigur o temperatură adecvată. Administrez la
indicația
medicului
calmante,
antispastice,
somnifere. Pacientul se
odihnește 5 -6
ore pe timpul
nopții și in
timpul zile i 2-
3 ore.
Alterarea
integrității
fizice și
psihice
datorită
durerilor
epigastrice . Pacie ntul să -și
recapete
independența
de mișcare,
încrederea în
personal ul
medical.
Asigur repausul la pat 16 -18 ore
pe zi în decubit dorsal sau în
poziția adoptată de pacient care
să-i faciliteze reducerea durerii .
Conștientizez pacientul de
importanț a regimului alimentar.
Observ instalarea unor reacții
adverse la medicația
administrată. Administrez
medicație
calmantă a
durerii, precum
si tratament al
cauzei durerilor
epigastrice ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . A treia zi
pacientul
simte
ameliorare ale
dureri lor
abdominale în
epigastru.
Incapacitatea
de a se spăla și
îmbrăca fără
ajutor, cauzată
de slăbiciune. Pacientul să
atingă un grad
maxim de
autonomie.
Încerc să reduc la maximum
efortul fizic al pacientului.
Încurajez pacientul să aibă
încredere în forțele proprii
pentru a -și recăpăta autonomia. Pacientul
necesit ă ajut or
la îmbrăcare
respectiv
dezbrăca t

29
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacientului o poziție
confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite p rin
schimbarea poziției pacientulu i. Pacientul nu
prezintă escare
și edeme.

Ziua IV și V
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alimentație
insuficientă
prin deficit
manifestată
prin
inapetență,
grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice . Pacientul să
fie echilibrat
nutrițional. Să monitorizez funcțiile vitale:
TA, puls, diureza, temperatura
și le notez în FO.
Să asigur prezența tranzitului
intestinal normal
Fac bilanțul zilnic între lichidele
ingerate și cele eliminate.
Efectuez spălaturi bucale și îl
învăț să facă gargarisme cu apă
bicarbonatată.
Alimentez pacientul cu produse
lactate, zarzavaturi fierte , fructe
coapte, supe, piureuri(desodate). Administrez la
indicația
medicului
tratamentul
prescris Pacientul
respectă
regimul
alimentar.

Dificultate în a
se odihni
datora tă
durerii
manifestată
prin insomnie. Pacientul să
aibă un somn
odihnitor . Respect orele de somn ale
bolnavului, aerisesc salonul,
asigur o te mperatură adecvată. Administrez la
indicația
medicului
calmante,
antispastice,
somnifere. Pacientul se
odihnește 7 -8
ore pe timpul
nopții și in
timpul zile 2
ore.
Alterarea
integrității
fizice și
psihice
datorită
durerilor
epigastrice . Pacientul să -și
recapete
independentă
de
mișcare,înc red
erea în
personalul
medical. Monitorizez funcțiile vitale;T.A.
puls,diureza,temperatura și le
notez în F.O.
Fac bilanțul ingestă -excretă , pe
24 ore.
Cântăresc zilnic pacientul, la
externare 6 3 kg.
Administrez la
indica ția
medicului,
tratament al
cauzei durerilor
epigastrice ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Pacientul
simte
ameliorare ale
durerilor
abdominale în
epigastru.
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacientului o poziție
confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea poziției pacientei. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.

30
Evaluare finală :
Pacient în vârstă de 62 ani cunoscut cu ciroza hepatică postetanolică , se internează
pentru dureri abdominale în epigas tru, grețuri, vărsături, astenie fizică ma rcată, inapetență,
meteorism abdominal, edeme gambiere.
Pe parcursul internării s -au efectuat analize de sânge,urină, precum și ecografie
abdominală, gastro -duodenoscopie , EKG . În urma investigațiilor diagnosticul stabilit a
fost: Ciroză hepatică postetanolică ; Ulcer duodenal H. Pylori pozitiv.
Evoluția pe parcursul intern ării favorabilă vindecării, este externat după 5 zile, cu
următoarele recomandări:
– regim alimentar de cruțare gastrică ;
– regim alimentar hepatic menținut; se interzice consumul de alcool;
– administrarea medicației conform prescripției medicului curant;
– revine la control endoscopic peste o lună și al infecției cu H. Pylori peste 6
luni;
– dispensarizare și control medical periodic.

31
CAZUL 2

1) CULEGEREA DATELOR:
Numele și prenumele : B.S.
Data nașterii : 12.03.1949
Ocupația : pensionară
Antecedente medicale : Ciroză hepatică VHC de 2 ani după o colecistectomie cu
transfuzie .
Antecedente heredo -colaterale : fără importanță
Motivele internării : grețuri, vărsături, pirozis, inapetență, meteorism abdominal ,
creșterea în volum a abdomenului, astenie.
Diag nostic medical : Ciroză hepatică VHC ;Gastrită acută H. Pylori pozitivă ; Cardiopatie
ischemică cronică .
Istoricul bolii : Boala actuală a debutat brusc de o săptămână prin grețuri, vărsături,
pirozis, inapetență, meteorism abdominal la o pacientă cu ciroză h epatică VHC
Condiții de viață :
Gusturi si obiceiuri: pacienta respectă un regim al imentar de cruțare hepatică
Mod de petrecere a timpului liber: pacienta are o viață mai puțin activă, este văduvă are
2 copii care sunt plecați în străinătate, locuiește în tr-un apartament cu 2 camere singură.
Relația cu familia: menține relația cu copii telefonic săptămânal.
Talia:180cm, Greutatea:88 kg.
Analize de laborator :

ANALIZA REZULTAT VALORI NORMALE
Ag HBs negativ negativ
Ac HCv pozitiv negativ
Anti Helicobacter pylori calitativ pozitiv negativ

32
Cunoașterea pacientei pe cele 14 nevoi fundamentale
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Manifestări de independență: – respirație normală
2. Nevoia de a se alimenta și hidrata
Problemă: – alterare a stării de nutriție
Manifestări de dependență: – grețuri, pirozis, inapetență, meteorism abdominal
Sursa de dificultate: -afecțiunea gastrică , astenie
3. Nevoia de a elimina
Problemă: – vărsături
Manifestări de dependență: – vărsături apoase matinale
Sursa de dificultate: – vărsături
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună postură
Manifestări de independență: – este o persoană fără probleme de mișcare
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
Problemă: – somn insuficient calitativ și cantitativ
Manifestări de dependență: – somn agitat, treziri frecvente
Sursa de dificultate: – afecțiunea actuală
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Manifestări de independență: – se îmbracă și se dezbracă singură
7. Nevoia de a -și menține temperatura în limite normale
Manifestă ri de independență: – temperatura în limite normale
8. Nevoia de a -și menține tegumentele curate și integre
Manifestări independență: – tegumente îngrijite
9. Nevoia de a evita pericolele
Problemă: – vulnerabilitate față de pericole
Manifestări de dependen ță: – risc de complicații și infecții nosocomiale
Sursa de dificul tate: – efect cu posibilă evoluție nefavorabilă
10. Nevoia de a comunica
Problemă: – persoană introvertită
Manifestări de dependență: – tristețe
Sursa dificultate: – actuala afecțiune și pro bleme familiale
11. Nevoia de a acționa după credințele sale și a valorilor sale
Manifestări de independență: crede în Dumnezeu

33
12. Nevoia de a fi util
Manifestări de independență: – mulțumită de realizările sale
13. Nevoia de a se recreea
Problemă: – activități recreative absente
Manifestări de dependență: – singurătate
Sursa dificultate: – depresia
14. Nevoia de a învăța să -și păstreze sănătatea
Problemă: – cunoștiințe insuficiente
Manifestări de dependență: – tristețe, anxietate
Sursa de dificul tate: – vârsta

2) IDENTIFICAREA PROBLEMELOR:
 alterarea stării de nutriție
 grețuri, vărsături, pirozis, inapetență, meteorism abdominal
 astenie
 insomnie, neliniște
 posibile complicații și infecții nosocomiale
 cunoști nțe insuficiente legate de boala sa

3) PLA NIFICAREA ÎNGRIJIRILOR:
 pacienta să fie echilibrată volemic
 alimentația să fie corespunzătoare în funcție de starea pacientei
 pacienta să prezinte confort fizic și psihic
 obținerea unei eliminări adecvate și transpirații în limite fiziologice
 pacient a să beneficieze de un somn odihnitor și liniștit
 să prezinte o stare generală fără complicații

34
4) PLAN DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVEI CU CIROZA HEPATICĂ VHC,
GASTRITĂ ACUTĂ H. PYLORI POZITIVĂ

Ziua I
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELE GATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecțiunii
gastrice
manifestată
prin
grețuri,
vărsături,
pirozis,
inapetență,
meteorism
abdominal Pacienta să fie
echilibrată
volemic. Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, s emnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate.
Pregătesc pacienta pentru
investigațiile paraclinice: EKG,
ecografie, endoscopie.
Se vor recolta probe de sânge
pentru examene hema tologice
care pot releva afectarea funcției
hepatice (valori crescute ale
GOT, GPT, LDH, fosfataza
alcalină, GGT, bilirubina,
creatinina, timp de protrombina
și valori scăzute ale proteinelor) Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Pacienta
prezintă în
continuare
stare de
nutriție
alterată
Dificultate în a
se odihni
datora tă
grețuri lor,
vărsăturilor,
pirozis ului
manifestată
prin insomnie. Pacienta să
aibă un somn
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ și
cantitativ. Pacient ei i se oferă un climat de
liniște și înțelegere.
Asistenta medicală va asigura
pacientei o poziție confortabilă .
Respect orele de somn ale
bolnavei, aerisesc salonul,
asigur o temperatură adecvată. Administrez la
indicația
medicului
antispastice,
antiemet ice,
antisecretoare
gastrice,
somnifere. Pacienta
prezintă
insomnie.
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacient ei o poziție confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite pri n
schimbarea poziției paciente i. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.

Ziua II
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea st ării
de nutriție
manifestată
prin grețuri,
vărsături,
pirozis,
inapetență,
meteorism
abdominal
Pacienta să fie
echilibrată
volemic. Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichi dele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Pacienta este
echilibrată
volemic,nu
prezintă semne
de
deshidratare.

35
Dificultate în a
se odihni
datora tă
grețuril or,
pirozisului,
vărsăturilor
manifestată
prin insomnie. Pacienta să
aibă un somn
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ și
cantitativ. Pacientei i se oferă un climat de
liniște și înțelegere.
Asistenta medicală va asigura
pacientei o poziție confortabilă .
Respect orele de somn ale
bolnavei, aerisesc salonul,
asigur o temperatură adecvată. Administrez la
indicația
medicului
somnifere. Pacienta
prezintă un
somn
odihnitor.
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații . Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale . Asistenta medicală va asigura
pacient ei o poziție confortabilă .
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite pri n
schimbarea poziției paciente i. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.

Ziua III
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecțiunii
gastrice
manifestată
prin
grețuri,
vărsături,
pirozis,
inapetență,
meteorism
abdominal Pacienta să fie
echilibrat ă
volemic. Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic ,
tratamentul
infecț iei cu H.
Pylori . Pacienta este
echilibrată
volemic, nu
prezintă semne
de
deshidratare.
Se
ameliorează
ușor starea de
denutriție.
Dificultate în a
se odihni
datora tă
grețurilor,
pirozisului,
vărsăturilor
manifestată
prin insomnie. Pacienta să
aibă un som n
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ și
cantitativ. Pacientei i se oferă un climat de
liniște și înțelegere.
Asistenta medicală va asigura
pacientei o poziție confortabilă .
Respect orele de somn ale
bolnavei, aerisesc salonul,
asigur o temperatură ade cvată. Administrez la
indicația
medicului
somnifere. Paceinta se
odihnește
câteva ore în
timpul nopții
datorită
somniferelor
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecți ilor
nosocomiale Asistent a medicală va asigura
paciente i o poziție confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea poziției pacientei. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.

36
Ziua I V
PROBLEMA OBIECTIVE INTER VENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecț iunii
manifestată
prin grețuri,
vărsături,
pirozis,
inapetență,
meteorism
abdominal Pacienta să fie
echilibrată
volemic. Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Pacienta este
echilibrată
volemic, nu
prezintă semne
de
deshidratare.
Se
ameliorează
starea de
denutriție.
Dificultate în a
se odihni
datora tă
grețurilor,
vărsăturilor
pirozisului,
manifestată
prin insomnie. Pacienta să
aibă un somn
odihnitor din
punct de
vedere
calitativ și
cantitativ. Pacientei i se oferă un climat de
liniște și înțelegere.
Asistenta medicală va asigura
pacientei o poziție confortabilă .
Respect orele de somn ale
bolnavei, aerisesc salonul,
asigur o temperatură adecvată. Administrez la
indicația
medicului
somnifere. Pacienta
prezintă un
somn
odihnitor.

Ziua V
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENȚII AUTONOME INTERVENȚII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecț iunii
gastrice
manifestată
prin grețuri,
vărsături,
pirozis,
inapetență,
meteorism
abdominal Pacienta s ă fie
echilibrată
volemic. Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic ,
tratamentul
infecției cu H.
Pylori . Pacienta este
echilibrată
volemic,nu
prezintă semne
de
deshidratare.
Starea de
denutriție este
ameliorată .
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicaț iilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacient ei o poziție confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea poziției pacientei. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.
Cunoșt ințe
insuficien te
legate de boala
sa Pacienta să
acumuleze
cunoșt ințe în
legătură cu
boala sa și să
le aplice Fac educația sanitară
Răspund la întrebările pacientei
în așa fel încât să înțeleagă ce îi
explic Pacienta
înțelege ce i se
comunică și
aplică în limita
posibi lităților

37
Evaluare finală:
Bolnava B.S. cu ciroză hepatică VHC prezintă de o săptămână grețuri, pirozis,
inapetență, m eteorism .
În urma investigați ilor se stabilește diagnosticul : Ciroză hepatică VHC ; Gastrită
acută H. Pylori pozitivă; Cardiopatie is chemică.
Evoluția pe parcursul internării foarte bună, fără complicații, este externată după 8
zile cu următoarele recomandări:
– regim alimentar de cruțare gastrică și hepatică ;
– administrarea medicației conform prescripției medicului curant;
– revine la control endoscopic după o lună și verificare H. Pylori după 6 luni
– dispensarizare și control medical periodic.

38
CAZUL 3

1) CULEGEREA DATELOR :
Numele și prenumele : H.S.
Data nașterii : 12.03.1952
Ocupația : pensionară
Antecedente medic ale: Hepatită virală B în urmă cu 25 ani; Ulcer gastric în urmă cu 3
ani
Antecedente heredo -colaterale : fără importanță
Motivele internării : dureri in epigastru ; grețuri ; vărsături; meteorism abdominal;
creșterea în volum a abdomenului; astenie.
Diagnost ic medical : Ciroză hepatică VHB; Ulcer gastric H. Pylori pozitiv .
Istoricul bolii : Bolnava s -a prezentat la spital pentru dureri epigastrice predominant
postprandial e; grețuri; vărsături; meteorism abdominal .
Condiții de viață:
Gusturi si obiceiuri: nu su porta să mănânce prăjeli, castraveți murați, afumături ,
crudități .
Mod de petrecere a timpului liber: pacienta are o viață activă, locuiește cu unul din
copii, se ocupă de nepoțel în mare parte a timpului, locuiește în oraș într -un apartament cu
4 camere.
Relația cu familia: foarte bună.
Talia:165cm, Greutatea:75 kg.
Analize de laborator :

ANALIZA REZULTAT VALORI NORMALE
Ag HBs pozitiv negativ
Ac HCv negativ negativ
Anti Helicobacter pylori calitativ pozitiv negativ

39
Cunoașterea pacientei pe cele 14 nevoi fundamentale
1.Nevoia de a respira și a avea o bună circulație
Manifestări de independență: – respirație normală
2. Nev oia de a se alimenta și hidrata
Problemă: – alterarea stării de nutriție
Manifestări de dependență: – grețuri, vărsături , meteo rism abdominal
Sursa de dificultat e: -afecțiunea gastrică
3. Nevoia de a elimina
Problemă: – vărsături
Manifestări de dependență: – vărsături apoase matinale 2-4/zi și 1/noaptea
Sursa de dificultate: – vărsături
4. Nevoia de a se mișca și a avea o bună p ostură
Manifestări de independență: – pacienta p rezintă independență in mișcare
5. Nevoia de a dormi și a se odihni
Problemă: – somn insuficient calitativ și cantitativ
Manifestări de dependență: – somn agitat, treziri frecvente
Sursa de dificultate: – afecțiunea actuală
6. Nevoia de a se îmbrăca și dezbrăca
Manifestări de independență: – se îmbracă și se dezbracă singură
7. Nevoia de a -și mențin e temperatura în limite normale
Manifestări de independență: – temperatura în limite normale
8. Nevoia de a -și men ține tegumentele curate și integre
Manifestări de independență: – tegumente îngrijite
9. Nevoia de a evita pericolele
Problemă: – vulnerabilitate față de pericole
Manifestări de dependență: – risc de complicații și infecții nosocomiale
Sursa de dificultate : – efect cu posibilă evoluție nefavorabilă
10. Nevoia de a comunica
Manifestări de independență: – comunicativă
11. Nevoia de a acționa după cred ințele sale și a valorilor sale
Manifestări de independență: onestă și are încredere în dreptatea și iertarea lui Dumnezeu.
12. Nevoia de a fi util
Manifestări de independență: – mulțumită de realizările sale

40
13. Nevoia de a se recreea
Manifestări de independență: – își petrece timp ul liber în mod plăcut, vizionează diverse
programe
14. Nevoia de a î nvăța să -și păstreze sănătatea
Manifestări de independență: – receptiv ă la ceea ce este nou,dor ința si interesul de
independență .

2) IDENTIFICAREA PROBLEMELOR:
 alterarea stării de nutriție datori tă durerilor epigastrice, vărsăturilor,
grețurilor, meteorismului abdomina l
 dificultatea in a dormi si a se odihni datori tă durerii,anxietății,
stresului ma nifestat prin insomnie, oboseală
 posibile complicații și infecții nosocomiale

3) PLANIFICAREA ÎNGRIJIRILOR:
 să se amelioreze starea de nutriție și vărsăturile
 sa beneficieze de confortul fizic si psihic pentru a se odihni
 sa atingă un grad maxim de auton omie in funcție de stadiul boli i

41
4) PLAN DE ÎNGRIJIRE AL BOLNAVEI CU CIROZĂ HEPATICĂ VHB, ULCER
GASTRIC H. PYLORI POZITIV

Ziua I

Ziua II PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTO NOME INTERVENTII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecț iunii
gastrice
manifestată
prin grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice ,
meteorism
abdominal Pacienta să fie
echilibrată
volemic.
Pacienta să nu
mai prezinte
vărsături,
dureri
epigastrice. Urmăresc si notez in foaia de
observație numărul și conținutul
văsăturilor.
Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții perfuzabile
prescrise de
medic.
Administrez la
indicația
medicului
simptomatice,
antiemetice,
spasmolitice,
tratamentul pentru
infecția cu H.p. Pacienta
prezintă
vărsături,
dureri
epigastrice,
meteorism.
Pacienta
prezintă stare
de nutriție
alterată
Dificultatea î n
a dormi ș i a se
odihni
datorată
durerii,
anxietății,
stresului
manifestat ă
prin insomnie,
oboseală . Pacienta să
beneficieze de
confortul fizic
si psihic
pentru a se
odihni. Se va favoriza odihna din timpul
zilei prin cr eearea unui climat
de liniște.
Ofer pacientei o cană cu lapte
călduț înainte de culcare. Se vor administra
sedative la
indicația
medicului.
Observ si notez
perioada somn –
odihna,
comportamentul
pacientei. Pacienta
prezintă somn
necorespunză –
tor calitativ ș i
cantitativ.
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacient ei o poziție confortabilă
Tulburările circulatorii, edem ele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea poziției pacientei. Pacienta nu
prezintă
escare și
edeme.
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecțiunii
manifestată
prin grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice
meteorism Pacienta să fie
echilibrată
volemic.
Pacienta să nu
mai prezinte
vărsături,
dureri
epigastrice. Urmăresc si notez in foaia de
observație numărul și conținutul
văsăturilor.
Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții
perfuzabile
prescrise de
medic ,
simptomatice,
tratamentul
prescris. Pacienta încă
prezintă
vărsături, dureri
epigastrice,
meteorism, dar
cu o ușoară
ameliorare.
Pacienta
prezintă stare
de nutriție ușor
ameliorată

42

Ziua III Dificultatea în
a dormi ș i a se
odihni
dator ată
durerii,
anxietății,
stresului
manifestat ă
prin insomnie,
oboseala. Pacienta să
benefic ieze de
confortul fizic
si psihic
pentru a se
odihni. Învăț pacienta sa practice
tehnici de relaxare, exerciții
respiratorii câteva minute
înainte de culcare;
Ofer pacientei cană cu lapte cald
înainte de culcare;
Identific nivelul si cauza
anxietății la pacienta cu
insomnie;
Observ si notez calitatea, orarul
somnului;
Întocm esc un program de
odihnă corespunzătoare
organismului . Se vor
administra
sedative la
indicația
medicului .
Observ si notez
funcțiile vitale si
vegetative,
perioada somn –
odihna,
comport amentul
pacientei.
Pacienta se
odihnește
câteva ore în
timpul nopții.

Vulnerabilitat e
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții
nosocomiale și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacient ei o poziție confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea poziției pacientei. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea stării
de nutriție
datora tă
afecțiunii
gastrice
manifestată
prin
grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice
meteorism
abdominal Pacienta să fie
echilibrată
volemic.
Pacienta să nu
mai prezinte
vărsături,
dureri
epigastrice . Supraveghez pulsul, TA,
apeti tul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și cele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții perfuzabile
prescrise de
medic.
Administrez la
indicația
medicului
simptomatice,
antiemetic e,
spasmolitice.
Administrez
tratamentul pentru
infecția cu H. P. Pacienta nu
mai prezintă
vărsături ,
dureri
epigastrice,
meteorism .
Pacienta
prezintă stare
de nutriție
ameliorată.
Dificultatea în
a dormi ș i a se
odihni
dator ată
durerii,
anxietății
mani festat ă
prin insomnie,
oboseală . Pacienta să
beneficieze de
confortul fizic
si psihic
pentru a se
odihni. Învăț pacienta sa practice
tehnici de relaxare, exerciții
respiratorii câteva minute
înainte de culcare;
Identific nivelul si cauza
anxietății la pac ienta cu
insomnie ;
Observ si notez calitatea, orarul
somnului; Se vor administra
sedative la
indicația
medicului.
Observ si notez
perioada somn –
odihna,
comportamentul
pacient ei. Pacienta se
odihnește
câteva ore în
timpul nopții.
Vulnerabilitate
față de
pericole
manifestată
prin risc de
infecții și
complicații Prevenirea
complicațiilor
și infecțiilor
nosocomiale Asistenta medicală va asigura
pacient ei o poziție confortabilă
Tulburările circulatorii, edemele
și escarele vor fi prevenite prin
schimbarea pozi ției pacientei. Pacienta nu
prezintă escare
și edeme.

43

Ziua IV și V

Eval uare finală:
Bolnava H.S. s -a prezentat la spital pentru dureri epigastrice postprandiale ; grețuri;
vărsături; meteorism abdominal . În urma investigațiilor pacienta este diagnosticat ă cu:
Ciroza hepatică VHB; Ulcer gastric .
Evoluția pe parcursul internări i a fost favorabilă vindecării, fiind externat ă după 5
zile, cu următoarele recomandări:
– regim alimentar de cruțare gastrică și hepatică ;
– administrarea medicației conform prescripției medicului curant;
– control endoscopic după o lună și verificare H. Pylori după 6 luni
– dispensarizare și control medical periodic.
PROBLEMA OBIECTIVE INTERVENTII AUTONOME INTERVENTII
DELEGATE EVALUARE
Alterarea
stării de
nutriție
datora tă
afecțiunii
gastrice
manifestată
prin
grețuri,
vărsături,
dureri
epigastrice
meteorism
abdominal Pacienta să fie
echilibrată
volemic.
Pacienta să nu
mai prezinte
vărsături,
dureri
epigastrice . Supraveghez pulsul, TA,
apetitul, semnele de
deshidratare, scaunul, greutatea
corporală.
Fac bilanțul zilnic intre lichidele
ingerate și c ele eliminate. Administrez pe
cale parenterală
soluții perfuzabile
prescrise de
medic, medicația
gastrică,
spasmolitice.
Administrez
tratamentul pentru
infecția cu H. P. Pacienta nu
mai prezintă
vărsături ,
dureri
epigastrice,
meteorism .
Pacienta
prezintă stare
de nutriție
ameliorată.
Dificultatea în
a dormi ș i a se
odihni
dator ată
durerii,
anxietății,
stresului
manifestat ă
prin insomnie,
oboseală . Pacienta să
beneficieze de
confortul fizic
si psihic
pentru a se
odihni. Învăț pacienta sa practice
tehnici de relaxare, exerciții
respiratorii câteva minute
înainte de culcare;
Ofer pacientei o cană cu lapte
cald înainte de culcare.
Învăț pacie nta care se trezește
devreme, să se ridice din pat
câteva minute, să citească, să
asculte muzică, apoi să se culce
din nou;
Observ si notez calitatea, orarul
somnului;
Întocmesc un program de
odihnă corespunzător
organismului Se vor administra
sedative la
indicația
medicului și
observarea
efectului acestora
asupra
organismului.
Pacienta se
odihnește
corespunzător.

44
IV. CONCLUZII

Deși se admite că ciroticii prezintă un risc crescut pentru d ezvoltarea ulcerului
gastric și duodenal, relația dintre infecția cu H. pylori, factor unanim recunoscut ca fiind
implicat în ulcerogeneză și ciroza hepatică se constituie într -o continuă controversă a
gastroenterologiei actuale . Studii numeroase sugerează că infecția cu H. pylori poate
interveni în inducerea unui spectru larg de leziuni gastroduodenale, precum și in ge neza
encefalopatiei hepatice, în timp ce altele contestă infecția cu H. pylori ca factor de risc în
tabloul clinico -evolutiv al cirozei hepatice. Sunt autori care susțin că infecția cu H. pylori
la pacienții cu ciroză hepatică ar conduce la creșterea conce ntrației de amoniu în plasmă
care deține rolul principal în inducerea encefalopatiei hepatice.
În urma studiului efectuat de mine privind prevalența infecției cu H. pylori la
bolnavii cu ciroză hepatică am concluzionat că aceasta este mai frecventă la băr bați decât
la femei, incidența este mai mare în mediul urban precum și la grupa de vârstă 60 -80 ani.
Din punct de vedere al etiologiei incidența este mai mare la pac ienții cu ciroză de
cauză etanolică .
În ce privește afecțiunile asociate prevalența infec ției cu H. Pylori este mai mare la
pacienții cu patologie gastro -duodenală, iar pacienții care au fost confirmați cu infecție cu
H. Pylori au prezentat in procent mai mare encefalopatie hepatică decât cei H. Pylori
negativi .
Participând la acest studiu pr ecum și la îngrijirile pacienților cu ciroză hepatică
asociată cu infecție cu H. Pylori , am concluzionat c ă prin acordarea unei terapii prompte si
eficiente, evoluția bolii a fost favorabil ă si treptat pacienții au reușit s ă se integreze in
societate, rec ăpătîndu-și independen ța.
Pacientul in cursul spitalizării trebuie sa dobândească noțiuni de educație sanitară in
ceea ce privește monitorizarea cirozei hepatice și prevenirea afecțiunilor gastro -duodenale.
Această activitate face parte din activitățile pr oprii ale asistentei medicale care va
suplini in acest caz lipsa de cunoștințe ale pacientului. Reușita acestei a ctivități depinde în
mare măsură de puterea de convingere a asistentei, de dragostea ei față de oameni.

45
V. BIBLIOGRAFIE

1. FLOCH MARTIN H., FLO CH NEIL R., KOWDLEY KRIS V., et all – Netter’s
Gastroenterology, Icon Learning Systems, Carlstadt, New Jersey, 2005,177,719
2. SPOREA I., GOLDIS A. – Curs de gastroenterologie si hepatologie, LITO
U.M.F.T, 2009, 114,115
3. http://www.mediculmeu.com/boli -si-tratamente/boli/ciroza -hepatica.php
4. http://ro.scribd.com/doc/255825479/Ciroza -Hepatica
5. http://ro.scribd.com/ doc/133237095/Ciroza -Hepatica
6. https://www.yumpu.com/ro/document/view/13072199/descarca/83
7. http://www.scrigroup.com/sanatate/CIROZA -HEPATICA72973.php
8. http://www.netmedic.ro/boli -hepatice/ciroza -hepatica
9. http://www.scritub.com/medicina/BOLILE -FICATULUI242546.php
10. http://www.scritub.com/medicina /BOLILE -FICATULUI161231593.php
11. http://sanatateverde.blogspot.ro/2011/10/bolile -ficatului.html
12. https://www.yumpu.com/ro/document/view/13071526/corneliu -borundel –
medtorrents/297
13. http://ro.scribd.com/doc/260581577/CIROZELE -HEPATICE
14. http://sfaturi.eva.ro/sanatate/cabinete -medicale/buna -tatal-meu-a-fost-diagnosticat –
cu-ciroza -hepatica -cam-de-o-saptamana -a-inceput -sa-tremure -si-76284.html
15. MITRICA D. E., STANCIU C. – Maladia peptica in ciroza hepatica: Rolul infectiei
cu Helicobacter Pylori, Iasi, 2011, 4,25
16. FELDMAN M., FRIEDMAN L. S., BRANDT L. J., et all – Sleisenger and
Fordtran’s – gastro intestinal and liver disease, Elsevier, Philadelphia, 2010,833 -843
17. SPOREA IOAN – Ghid practic de gastroenterologie și hepatologie, MIRTON,
Timișoara, 2010, 60 -65
18. http://www.medica.ro/reviste_med/download/bi/2011.4/Infectio_Nr -4_2011_Art –
8.pdf
19. https://www.yumpu.com/ro/document/view/13072199/descarca/97
20. http://www.sitemedical.ro/content/infec%C5%A3ia -helicobacter -pylori –
helicobacterioza -sursele -de-infectare -simptome -semne -analize -tratament
21. http://www.sitemedical.ro/content/gastrita -cauzele -simptomele -diagnosticul –
tratamentul -dieta
22. http://www.sitemedi cal.ro/content/ulcerul -gastric -ulcerul -duodenal -cauze –
simptome -semne -diagnostic -tratament -dieta
23. https://www.yumpu.com/ro/document/view/13072199/descarca/89
24. http://www.sitemedical.ro/content/omeprazol -precau%C5%A3ii –
contraindica%C5%A3ii -reac%C5%A3ii -adverse -sarcin%C4%83 -al%C4%83ptare
25. https://www.yumpu.com/ro/document/view/13072199/descarca/91
26. http://www.scrigroup.com/sanatate/Ciroza -hepatica71952.php