UNIVE RSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ [632116]

UNIVE RSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator științific,
Conf. D r. Dănuț Petru Simioniuc

Masterand: [anonimizat]. Agronom Ștefan Alexandru Pipirig

2020

UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ
VETERINARĂ „ION IONESCU DE LA BRAD” DIN IAȘI

FACULTATEA DE AGRICULTUR Ă
SPECIAL IZAREA „PRODUCERE DE SĂMÂNȚĂ ȘI
MATERIAL DE PLANTAT ”

PRODUCEREA DE SĂMÂNȚ Ă ÎN
LOTURI COMPARATIVE DE
HIBRIZI DE FLOAREA -SOARELUI
ÎN CONDIȚIILE CLIMATICE
ALE S.C. PANIFCOM S.R.L IAȘI

Coordonator științific,
Conf. D r. Dănuț Petru Simioniuc

Masterand: [anonimizat]. Agronom Ștefan Alexandru Pipirig

2020

1

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 4
PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE
CAPITOLUL 1 – PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ LA FLOAREA -SOARELUI ………………. 6
1.1.Importanța culturii de floarea -soarelui ………………………….. ………………………….. ………… 6
1.1.1.Importanța alimentară ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 6
1.1.2.Importanța economică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 7
1.1.3.Importanța agrotehnică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 8
1.2.Importanța procesului producerii d e sămânță la floarea -soarelui ………………………… 10
1.2.1.Capacitatea de producție și însușirile calitative ale soiurilor și hibrizilor ………………….. 11
1.2.2.Organiza rea rezervelor de semințe ale hibrizilor ………………………….. ……………………….. 13
1.2.3.Sistematizarea și planificarea procesului de producere a semințelor ………………………… 13
CAPITOLUL 2 – CERINȚELE FLORII -SOARELUI FAȚĂ DE FACTORII ECOLOGICI . 15
2.1. Cerințele față de temperatură ………………………….. ………………………….. …………………… 15
2.2. Cerințele față de umiditate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15
2.3. Cerințele față de lumină ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 16
2.4. Cerințele față de sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 16
2.5. Zonarea producerii de sămânță în România ………………………….. ………………………….. 17
PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII
CAPITOLUL 3 – CADRUL NATURAL AL FERMEI VEGETALE S.C. PANIFCOM S.R.L.
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 19
3.1. Prezentarea unității – administrativă și economică ………………………….. ………………… 19
3.2. Condițiile de sol ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 21
3.3. C ondițiile climatice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 22
3.3.1. Temperatura aerului ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 22
3.3.2. Regimul pluviometric al zonei ………………………….. ………………………….. ………………….. 22
3.4. Flora și fauna spontană din zonă ………………………….. ………………………….. ………………. 22
CAPITOLUL 4 – OBIECTIVELE STUDIULUI, MATERIALE ȘI METODE DE
CERCETARE FOLOSITE PENTRU PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ ÎN LOTURI
COMPARATIVE DE HIBRIZI DE FLOAREA -SOARELUI ………………………….. ……………. 23

2 4.1. Scopul și obiectivele studiului ………………………….. ………………………….. ……………………. 23
4.2. Materiale și metode de cercetare ………………………….. ………………………….. ……………….. 23
4.2.1. Amplasarea loturilor de hibridare ………………………….. ………………………….. ………………. 23
4.2.2. Lucră rile solului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 25
4.2.3. Aplicarea îngrașămintelor chimice ………………………….. ………………………….. …………….. 25
4.2.4. Semănatul ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 27
4.3. Lucră rile specifice in lo turile de hibridare ………………………….. ………………………….. …. 30
4.3.1. Purificarea biologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 30
4.3.2. Irigarea loturilor de hibridare ………………………….. ………………………….. ……………………. 31
4.3.3. Polenizarea suplimentară ………………………….. ………………………….. ………………………….. 32
4.4. Lucrările de întreținere ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 33
CAPITOLUL 5 – REZULTATE OBȚINUTE ………………………….. ………………………….. ……… 36
5.1. Recoltarea și producțiile obținute ………………………….. ………………………….. ……………… 36
5.2. Eficiența economică a loturilor semincere ………………………….. ………………………….. …. 36
CAPITOLUL 6 – CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 42

3

LISTA FIGURI

Figura 2.1: Zonele de cultură ale florii -soarelui în România (după Axinte M., 2004) ………….. 18
Figura 2.2: Județe mari cultivatoare de floarea -soarelui în România (>50.000 ha) ……………… 18
Figura 3.1: Harta comunei Vlădeni (http://vladeni.primarii -iasi.ro/localizare.html) ……………. 20
Figura 4.1: Lucrarea de pregatire a patului germinativ (original) ………………………….. …………. 25
Figura 4.2: Schema distanței de se mănat în loturile de hibridare în cadrul S.C. PANIFCOM
S.R.L ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 29
Figura 4.3: Semănatul formelor parentale de floarea -soarelui î n loturile de hibridare (original)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 29
Figura 4.4: Instalație irigații în lotul de hibridare P64LE25 (original) ………………………….. ….. 32
Figura 4.5: Efectul polenizării în lotul de hibridare P64LE25, S.C. PANIFCOM S.R.L., 2018
(original) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 32
Figura 4.6: Pregătirea erbicidelor pentru administrare în câmp (original) ………………………….. 33
Figura 4.7: Sistemul „clearfield” în lotul de hibridare P64LE25, S.C PANIFCOM S.R.L.
(original) ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 35
Figura 5.3: Media la ha, producția netă și profitul la ha realizat în loturile semicere …………. 40

LISTA TABELE

Tabel 4.1: Distribuția în teritoriu a loturilor de hibridare la floarea -soarelui analizate la S.C.
PANIFCOM S.R.L Iași, 2018 ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 24
Tabel 4.2: Dozele de az ot recomandate (kg/ha s.a.) la cultura de floarea -soarelui în funcție de
indicele de azot și producția estimată (după Mogârzan Ag laia, 2004) ………………………………. 26
Tabel 4.3: Dozele de fosfor recomandate la cultura de floarea -soarelui în funcție de conținutul
solului în fosfor mobil (ppm) și producția estimată (după Axinte M., 2004) ……………………… 27
Tabel 4.4: Condiții de apro bare în câmp a loturilor semincere de floarea -soarelui ……………… 30
Tabel 4.5: Consumul de apa la floarea -soarelui pe faze de vegetatie (după Paltineanu,1979)
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 31
Tabel 5.1: Producția de semințe de floarea -soarelui recoltată din câmp în loturile de hibridare
la S.C. PANIFCOM S.R.L Iași, 2018 …………………………………………………………………………… 36
Tabel 5.2: Costurile de producție, sumele compensate și p rofitul realizat în loturile semicere
………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 38
Tabel 5.3: Media la ha, producția netă și profitul la ha realizat în loturile semicere …………… 39

4

INTRODUCERE

Numele de floarea -soarelui provine din cuvântul grecesc „ Heliantus ”, „ helios ”
însemnând soare, iar „ anthus ” floare. Denumită în epoca precolumbiană de către Dodonaeus
„Floarea de aur a Perului”, originea ei peruviană era afirmată în lucrările tuturor botaniștilor
vremii ( Linne, 1753; Jussieu, 1789; De Candolle. 1836), întărind astfel pentru mult timp ideea
că planta a provenit din America.
Floarea -soarelui și -a făcut apariția în Europa prin intermediul exploratorilor spanioli.
Cultivată inițial că plantă ornamentală, specia s -a răspândit repede de -a curmezișul continentului
(Franța, Italia, Europa de Nord și de Est), dar mai mult c a o curiozitate botanică. Numeroase
scrieri de la sfârșitul secolului al XVI -lea o semnalau că plantă ornamentală în Belgia, Olanda,
Elveția, Germania și Anglia.
În România, floarea -soarelui era semnalată în Transilvania la sfârșitul secolului al XVIII –
lea. La mijlocul secolului al XIX -lea este introdusă în cultură că plantă oleaginoasă în Moldova.
Floarea -soarelui ( Helianthus annuus L. ) a câștigat un loc de seamă în agricultură de pe
glob datorită avantajelor sale economice de necontestat: producții mari de ulei pe unitatea de
suprafață, un raport favorabil de 3:2 între ulei și șroturi, ușurința de extragere a uleiului și
calitatea superioară a acestuia din punct de vedere nutritiv, precum și al stabilității și al
principalelor însușiri fizice și chimice (Vrânceanu, 2000 ).
Importanța și utilizarea acestei culturi în România a cunoscut un ritm de dezvoltare fără
precedent, ceea ce a făcut ca mulți producători și cercetători să -și canalizeze atenția spre factorii
tehnologici și biologici care pot contribui la sporirea producției de achene, a procentului de ulei
și la eficientizarea culturii.
Dintre factorii esențiali care contribuie la creșterea producției agricole, cel mai eficace
este utilizarea unei semințe de calitate, liberă de boli și dăunători (Crețu A. și colab., 2000).
România a fost prima țară care a introdus hibrizii de floarea -soarelui în cultură și care i -a
cultivat încă de la început pe suprafețe însemnate.
Primele scheme de menținere a purității biologice și înmulțire a formelor parentale,
precum tehnologia producerii semințelor certificate în loturile de hibridare au fost elaborate de
Vranceanu și Stoienescu în anii 1972 -1973.

5 Producerea de sămânță este considerată etapa finală a creării de soiuri (hibrizi) și etapa
inițială a tehnologiei de cult ură (Ceapoiu, 1993). La floarea -soarelui se utilizează în general
hibrizi simpli creați pe bază de androsterilitate citoplasmatică. Producerea de sămânță se
desfășoară relativ ușor, dar cele mai mari greutăți se întâmpină cu asigurarea spațiului de izolare .
În prezent, atât în România, cât și pe plan mondial, se utilizează hibrizi de floarea –
soarelui creați în cea mai mare parte pe bază de androsterilitate citoplasmatică petiolaris, tip ce s –
a dovedit a fi deosebit de eficient și de stabil.
În timpul produc erii de sămânță trebuie să se respecte spațiul minim de izolare de 2.200
metri față de alte culturi de floarea -soarelui și 500 metri în cazul loturilor de hibridare.
Odată cu descoperirea sterilității mascule la plantele cultivate a crescut mult interesul
pentru studiul fenomenului androsterilității, ajungându -se la concluzia că formele de plante
mascul sterile pot fi folosite cu eficiență ridicată în producerea de sămânță hibridă F1, din care se
obțin plante cu vigoare hibridă sporită (Crăciun, 1991).

6

PARTEA I – CONSIDERAȚII GENERALE

CAPITOLUL 1 – PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ LA
FLOAREA -SOARELUI

1.1. Importanța culturii de floarea -soarelui

Utilizarea sa practică în alimentația omului, în furajarea animalelor, ca materie p rimă
pentru diferite ramuri și sectoare ale producției sau ca plantă premergatoare favorabilă în
agricultură, îi conferă o importanță deosebită florii -soarelui, printre altele enumerându -se și
extinderea sa ca suprafață și contribuția cu care participă la economia țarii.
La nivelul Uniunii Europene, după datele FAO , în anul 2014, principalele 5 țări mari
cultivatoare de floarea -soarelui pe plan european au fost România – 998 mii ha, Bulgaria – 884
mii ha, Spania – 783 mii ha, Franța – 657 mii ha și Ungaria – 593 mii ha. Suprafața totală
cultivată cu floarea -soarelui în România a fost de 1,013 milioane ha în 2015, 1,016 milioane ha
în 2016 și cca. 1 milion ha in 2017 , cu o producție medie anuală de 2,13 t/ha – 2014, 1,75 t/ha în
2015, respectiv 1,92 t/ha în 2 016.
Județele mari cultivatoare de floarea -soarelui sunt: Constanța, Tulcea, Brăila, Călărași,
Ialomița, Teleorman, Timiș, Dolj , fiecare cultivând peste 50 mii de hectare , dar în ultimul timp,
cultura s -a extins și în județ ele din Transilvania și Moldova (Marin Șt., Constantinescu E., 2011 ).
1.1.1. Importanța alimentară

Floarea -soarelui este una dintre cele mai importante plante uleioase cultivate pe glob
(13% din producția mondială de ulei) și cea mai importantă plantă uleioasă pentru România.
Uleiul extras din achenele de floarea -soarelui este semisicativ și se caracterizează pri n
culoare, gust și miros plăcut . Este unul dintre cel mai bine echilibrate uleiuri sub aspectul
acizilor grași pe care îi conține. E l este utilizabil atât „ la rece ” cât și gătit și este bogat în acid
linoleic – acid gras esențial pentru alimentația umană. Uleiul se extrage ușor prin presare,
randamentul normal la extracție fiind de circa 45%. La un hectar cultivat cu floarea -soarelui se
pot obține, la nivelul producții lor actuale, între 900 și 950 l ulei, planta fiind astfel foarte
economică (Bârnaure V., 1991 ).

7 Turtele de floarea -soarelui se situează printre cele mai valoroase, având în vedere:
conținutul ridicat în substanțe proteice (45 -55%) ș i bogația acestora în metionină, prezența în
cantitate mare a vitaminelor co mplexului B, mai multă riboflavină decât soi a sau arahidele și un
mai bun echilibru fosfo -calcic comparativ cu turtele de altă proveniență. Conținutul ridicat în
celuloză limitează folosirea lor la furajarea monogast ricelor, însă turtele provenite din semințe
decorticate nu prezintă acest inconvenient.
Prin prelucrarea miezului de floarea -soarelui se pot obține faină, co ncentrate și izolate
proteice. Î n industria mezelurilor, concentratele de floarea -soarelui pot fi i ncluse în ca rne în
proporție de până la 25%, acestea putând fi folosite și în industria laptelui.
Fosfatidele rezultate în timpului procesului de extragere a uleiului permit fabricarea pe
scară largă a lecitinei, mult apreciată în indusria alimentară: în p anificație, la preparea
ciocolatei, a prăjiturilor, a mezelurilor.
Semin țele de floarea -soarelui pot fi consumate direct, modalitate de consum mai larg
răspândită în SUA, țările scandinave, unele țări mediteraneene și din Europa de Est. Soiurile
destinate acestui scop prezintă semințe mai sărace în grăsimi (aproximativ 30%), coji mai groas e
și mai puțin aderente la miez. P e lângă aminoacizi esențiali, bine reprezentați (triptofan,
izoleu cină, lizină), floare -soarelui de „ronțăit” conține mult fier, glucide, săruri minerale,
vitamine (A, E, riboflavine și thiamine) și asigură în jur de 550 calorii/100 g semințe consumate.
Calatidiile (resturile de inflorescențe) pot fi folosite ca f uraj, mai ales pe ntru oi (conțin
7% proteine și până la 57% glucide), apreciid u-se că au o valoare nutritivă similară cu a unui fân
de calitate mijlocie ( Vrânceanu , 1974 ). Din cojile măcinate (pericarp) se extrag alcool etilic,
furfurol sau pot fi folosite pentru prepararea drojdiei furajere, un furaj proteic valoros pentru
animale și păsări.
Tulpina este foarte bogată în potasiu, și poate fi utilizată pentru obținerea carbonatului de
potasiu sau a altor produse. Tulpinile sunt încă folosite ca sursă de căldură (local) sau în
industrie, pentru fabricarea de plăci antifonice.

1.1.2. Importanța economică

Ca plantă oleaginoasa de o mare valoare, floarea -soarelui asigură aproximativ 13% din
producția mondială de ulei. Uleiul caracterizat pri n culoare, gust și miros placut , conținut ridicat
în vitamine și substanțe aromatice, se păstreaz ă timp îndelungat, menținându -și calitățile
valoroase (Muntean L.S. și colab., 2003).
Semințele de floarea -soarelui au un procent de 33 – 56 % ulei, având valoarea alimentară
și economică însemnată, dată de prezența ac izilor grași liberi, reprezentați de a cizii linoleic (44 –
75%) și oleic (14 -43 %), dar și existența a mai puțin de 15% acizi grași toxici (stearic și

8 palmitic).
În afară de folosirea acestuia în alimentație, uleiul rafinat d e floarea -soarelui se folosește
și în industria producerii lacurilor speciale și a rășinilor, precum și în pictură. Rezidurile rezultate
în urma procesului de rafinare, se folosesc la fabricarea săpunurilor, la obținerea cerurilor.
Semințele de floarea -soarelui sunt o desăvarș ită sursă de magneziu, cu rol în
normalizarea t ensiunii arteriale și de a reduce riscul apariției infarctului, contribuind la
combaterea migrenelor și a stresului.
Tulpinile de floarea -soarelui rezultate după recoltare sunt folosite ca materii prime pentru
producerea hârtiei și a cartonului. Cenușa obt inuță după arderea tulpinilor poate fi folosită ca și
îngrăsământ fosfo -potasic. În secolul al XIX -lea, cenușa de tulpini de floarea -soarelui împreună
cu alte substanțe, a servit ca materie primă pentru producerea prafului de pușcă.
Floarea -soarelui este ș i o excelentă plantă meliferă: în țara noastră asigură cel mai
important cules pentru familiile de albine (alături de salcâm și tei).
Floarea -soarelui poate avea și întrebuințări medicinale. Din florile ligulate (care conțin
quercitină, anticianină, colin ă, betaină, xantofi lă, etc.) se obține un extract alcoolic care se
folosește în combaterea malariei, iar tinctura obținută se folosește în afecțiuni pulmonare. Din
achene, dat fiind conținutul î n fitină, lecitină, colesterină se preparau produse indicate î n
profolaxia dizenteriei, febrei tifoide și pentru vindecarea rănilor supurate. Uleiul se folosește (în
medicina populară) pentru macerarea plantelor utilizate în tratarea unor răni și arsuri.
1.1.3. Importanța agrotehnică
Pentru înființarea și întreținer ea unei culturi de floarea -soarelui, costurile pe hectar nu
sunt chiar ridicate, costurile pentru sămânță fiind asemanatoare cu cele de la porumb, fertilizarea
cu azot și cu fosfor este moderată, dar are cerințele sunt mari față de potasiu.
Floarea -soarelu i se acomodează, adesea, mai bine decât porumbul, pe terenuri cu soluri de
calitate medie și suportă mai bine stresul hidric.
Din punct de vedere agrotehnic, cultura de floarea -soarelui valorifică eficient resursele
naturale în vederea obținerii unor prod ucții rentabile economic, impune o zonare riguroasă a
hibrizilor și soiurilor, în funcție de condițiile climatice și cerințele biologice ale acestora. Pentru
obținerea unor producții optime economic, este necesar să se respecte alegerea riguroasă a
hibrizi lor potriviți pentru fiecare areal de cultivare (Hera C., 1973).
Ca urmare, tehnologiile aplicate plantelor de culură vor avea particularități proprii pentru
fiecare zonă pedoclimatică. Specificul climatic și relieful zonelor agricole impune zonarea
cultur ilor urmată de adaptarea măsurilor agrotehnice pentru a reduce la minim acțiunile
limitative ale factorilor zonali (lipsa apei, eroziune, stagnări temporare de apă, salinitatea sau

9 aciditatea solului etc.).
Din punct de vedere agrotehnic, cultura de floare a-soarelui are o mare importanță în
alcătuirea asolamentelor, prezentând o serie de avantaje:
− eliberează terenul relativ devreme (august -septembrie);
− este o plantă prășitoare, cu rol în reducerea gradului de îmburuienare prin lucrările de
îngrijire efectua te;
− calendarul lucrărilor agricole nu se suprapune peste cel al celorlalte culturi agricole
importante;
− starea structurală și de fertilitate a solului după floarea -soarelui este bună, aceasta
fiind o plantă bună premergătoare pentru grâul de toamnă;
− are ce rințe moderate față de fertilizarea cu azot și fosfor, dar are cerințe mari față de
potasiu;
− tehnologia de cultivare este complet mecanizată și nu pune probleme deosebite
cultivatorului.
Dezavantajele culturii de floarea -soarelui sunt:
− sensibilitatea ridic ată la boli, ceea ce implică o rotație de cel puțin 5 -6 ani, excluzând
monocultura;
− amplasarea după multe plante de cultură este restricționată, datorită bolilor și
dăunătorilor comuni (soia, rapița, cartof).
Se preconizează ca suprafețele cultivate cu flo area-soarelui vor spor i în continuare, însă
într-un ritm mai scăzut, tendința generală fiind de stabilizare a suprafețelor, datorită restricțiilor
tehnologice (ponderea în structura culturilor, atacul agenților fitopatogeni) și performanțelor
productive și calitative ridicate ale hibrizilor nou introduși în cultură.

10 1.2. Importanța procesului producerii de sămânță la floarea -soarelui

În procesul de producere a semințelor valoroase din punct de vedere biologic și fizic, sunt
incluse mai multe etape, printr e care cea mai importantă fiind cea a alegerii soiului sau a
hibridului corespunzător pentru o anumită zonă (Vrânceanu și Stoenescu, 1972).
Hibrizii de floarea -soarelui au înlocuit cu success soiurile cu polenizare liberă,
determinînd apariția unei noi eta pe în dezvoltarea culturii de floarea -soarelui, cunoscută de altfel
ca etapa florii -soarelui hibride.
Trecerea de la crearea de soiuri la crearea de hibrizi de floarea -soarelui a constituit un salt
calitativ ce a asigurat creșterea de producție și a procen tului de ulei din achene. Ameliorarea
florii -soarelui este legată de manifestarea heterozisului în urma încrucișării liniilor
consangvinisate.
În procesul de producere a semințe i de floarea -soarelui se evidenț iază în special faptul că
la această cultură, p olenizarea este ajutată și de vectori, în special de albine. Datorită acestei
condiții, contaminarea cu polen străin se face rapid în momentele în care nu se respectă regulile
ce privesc spațiile de izolare a culturilor.
În procesul de producere a semințel or din liniile consangvinizate , obiectivul principal este
menț inerea valorii biologice a acestor linii la un nivel care să permită reproducerea cu aceeași
intensitate a heterozisului, într -o anumită combinație hibridă.
Pentru producerea de sămânță la floar ea-soarelui se utilizează în general hibrizi simpli
creați pe bază de androsterilitate citoplasmatică. Aceasta presupune obținerea, menținerea și
multiplicarea analogului androsteril, analogului androfertil, a formei restauratoare de fertilitate a
polenulu i și obținerea seminței hibride.
Proces ul de producere de sămânță trebuie să fie executat respectând întregul complex de
reguli agrotehnice, fii nd nevoie și de condiții optime pentru ca plantele să se dezvolte normal,
fără a fi împiedicate de boli, buruien i sau dăunători.
Unul din principalele mijloace de obținere a unor producții ridicate și stabile pentru
plantele din culturile agricole, un factor dinamic de sporire a producției este folosirea în cultură a
unui hibrid sau soi cu mare productivitate (Ceapo iu si colab., 1984).
Producerea și înmulțirea trebuie să se desfășoare în mod constant și continuu, având în
vedere că sectorul de producție are nevoie de acesta în p ermanență. Rezultate notabile în

11 producerea de sămânță nu se pot obține dacă nu există o b ună planificare și organizare pe termen
lung a activității de producere a semințelor.
În agricultura modernă, sămânța de calitate produsă ocupă un loc aparte în schema
măsurilor ce includ dezvoltatea agriculturii. Astfel, pentru sporirea producției unei cu lturi, dintre
toți factorii ce pot fi utilizați ( mecanizare, pesticide și fertilizare), sămânța este singurul element
realizat pentru agricultură, iar toți factorii menționați reprezintă aportul industriei pentru
dezvoltarea agriculturii.
Sporirea producț iei la culturile agricole este determinată, în mare masură, de calitatea
semințelor utilizate la însămânțarea suprafețelor destinate producției pentru consum (Fenvick.
Kelli si colab., 1988).
1.2.1. Capacitatea de producție și însușirile calitative ale soi urilor și hibrizilor

Valoarea unui hibrid introdus î n procesul de hibridare nu poate fi relevantă dacă lotul nu
se înființează în anumite con diții și după anumite reguli stabilite de ameliorator sau deținător.
Sămânța de calitate superioară trebuie să pos ede valoare genetică și biologică, puritate
varietală și fizică, indici ridicați de germinație, M.M.B și M.H., sănătate și vigoare. Folosirea la
însămânțare a unor astfel de semințe contribuie la exprimarea în condiții optime de cultură a
întregului potenț ial productiv și calitativ al hibrizilor cultivaț i.
Prin producerea de sămânță se urmărește menținerea la nivel ridicat a capacității de
producție și a însușirilor valoroase ale hibrizilor, păstrarea sănătății materialului semincer,
asigurarea tuturor unit ăților agricole cu sămânța de calitate superioară cu hibrizii aflați în cultură.
Unul dintre cei mai importanți factori ai sporirii producției agricole îl reprezintă calitatea
seminței, exprimată prin valoarea genetică și biologică, dar și prin valoarea c ulturală și starea
sanitară ale acestora ( Vrânceanu A.V., 2000) .
În procesul de obținere a hibrizilor se începe de la materialul inițial furnizat de
ameliorator, acesta fiind constituit din semințele liniilor cu androsterilitate citoplasmatică, liniile
androfertile izogenice menținătoare de sterilitate și din liniile androfertile restauratoare de
fertilitate.
Pentru asigurarea unităților agricole cu semințe cu valoare genetică mare este necesar a se
ține seama de structura genetică a soiurilor, de biologia înfloritului și modul de fecundare a
florilor.
Determinarea parametrilor calitativi ai semințelor din punct de vedere al valorii culturale
se face prin analiza de laborator, iar calitatea semințelor produse se apreciază pe baza unor
factori care ar putea denatura însuș irile, ca de exemplu :

12 a) Segregările întârziate – indivizii care alcătuiesc în lan populația unui cultivar par foarte
asemănători, dar aceștia reprezintă de fapt un amestec mai mult sau mai puțin variat, de
diferite genotipuri. Cu cât genito rii folosiți pentru obținerea populației hibride au fost mai
diferiți genetic, cu atât mai mare este posibilitatea apariției unor segregări îndepărtate.
b) Impurificarea loturilor pe cale naturală cu polen strain de la forme mai puțin valoroase
sau de la a lte soiuri constituie una din cauzele principale ale impurificării biologice la soiurile de
plante atât autogame, cât mai ales la cele alogame. Distanțele de izolare în cazul loturilor se
stabilesc în funcție de biologia înfloritului și a fecundării fiecăr ei culturi. Astfel, distanța minimă
de izolare a loturilor de hibridare față de orice alte câmpuri sau parcele cu floarea -soarelui este
de 1500 m. Respectarea cu rigurozitate a spațiilor de izolare pot preveni impurificarea culturilor
destinate producerii de săm ânță, însă nu le înlătură total. În cadrul fiecărui lot de producere de
sămânță, trebuie să se facă în mod obligatoriu purificarea biologică la înflorit și la maturitatea
biologică, eliminându -se plantele atipice hibridului luat în producere.
c) Impu rifică ri mecanice (amestecuri) care pot degrada sau compromite valoarea seminței
unui hibrid datorită amestecului cu alte semințe provenite de la alți hibrizi sau chiar de la alte
specii. Aceste impurificări mecanice se pot produce din cauza următorilor fa ctori:
− amestecuri în timpul semănatului – neglijarea etichetelor cu indicarea hibrizilor și în ceea
ce privește manipularea sacilor cu semințe, poate duce la amestecuri grave ale semințelor
din doi sau mai mulți hibrizi, care se seamănă în aceeași perioadă ;
− amestecuri în timpul recolt ării loturilor de hibridare – în asemenea cazuri se pot produce
amestecuri ale formelor sterile și fertile sau a diferiților hibrizi, atunci când se folosește o
singură combină pentru recoltatul mai multor hibrizi, fără a se fa ce o bună organizare a
procesului de recoltare diferențiată sau efectuarea unor operații de curățire după fiecare
soi sau hibrid ;
− amestecuri în timpul condiț ionării sau păstrării loturilor as emenea amestecuri se intampla
atunci când semințele se condițione ază în același timp, pe secții diferite cu mai mulți
hibrizi sau când se păstrează în vrac în magazii necorespunzatoare și necompartimentate,
și în cazul când în același depozit se stochează semințe de la mai mulți hibrizi. (Hera C.,
1972) ;
− adaptabilitatea soilui sau hibridului care se bazeaza pentru inceput pe baza genetică a
soiurilor. Menținerea capacității de adaptare a soiurilor trebuie să stea în atenția
producătorului de sămânță ;
La amplasarea loturilor semincere, dacă nu se ține cont de cerințele pl antelor față de
conditiile de mediu, cum ar fi umiditatea și temperatura în anumite faze, nu se poate realiza o
dezvoltare a organelor florale și totodată o bună polenizare și legare a florilor.

13 În proc esul producerii de sămânță, dacă se dereglează echilib rul genetic al soiului, se
poate reduce capacitat ea de adaptare și de producție î ndeosebi la soiurile formate din numeroase
biotipuri.
Astfel, în urma experiențelor, se reflectă faptul că loturile d e producere de sămânță
trebuie să fie amplasate numai în z onele cele mai favorabile culturii hibrizilor sau soiurilor
respective, unde ș i condițiile pedoclimatice permit obține rea unor producț ii mari și de calita te
superioară a materialului obținut ( Hera si colab., 1989) . Necesitatea p roducerii de sămânță
numai în zonele ecologi ce benefice a fost demonstrată î n numeroase experiențe.

1.2.2. Organizarea rezervelor de semințe ale hibrizilor

Datorită necesității asigurării an de an a unităților agricole interne cu semințe și a
cerințelor din export se planifică și organizează cum și ce cantități de sămânță trebuie să se
producă în arealele din țară, precum și suprafețele pe care trebuie să le ocupe loturile semincere
în cadrul unităților producătoare de sămânță.
Pentru asigurarea necesarului de sămânță, se organize ază centrul de stat al semințelor
care se compune din fondul de producție și din fondul de rezervă și se calculează necesarul de
sămânța pentru fiecare soi ș i hibrid care trebuie produs.
Rezerva de stat se constituie având ca scop acoperirea deficitului de sămânță care poate
să apară ca urmare a unor calamități naturale (inund ații, secetă, grindină, îngheț) ( Vrânceanu,
1973) .
1.2.3. Sistematizarea și planificarea procesului de producere a semințelor
În ultimii ani s -a remarcat o creștere spectaculoasă a su prafețelor cultivate cu floarea –
soarelui pentru consum și aceasta datorită atât creșterii cererii de semințe pentru industria
prelucratoare din țară, cât și exportului pe piața europeană.
În prezent, toți hibrizii de floarea -soarelui sunt obținuți din for me parentale sau hibrizi
simpli cu androsterilitate citoplasmatică și linii paterne homozigote pentru genele de fertilitate
Rf. De aceea, menținerea purității biologice, a omogenității și stabilității morfofiziologice ale
formelor parentale este esențială.
Loturile de hibridare la floarea -soarelui se produc pe bază de contract în institutele și
stațiunile experimentale sau în fe rmele specializate private sau î n cadrul asociațiilor agricole cu
capital de stat.
Sămânța hibridă se obține din încrucișarea forme lor parentale prin polenizarea sau
fecundarea liniei mamă cu androsterilitate citoplasmatică cu polen de la linia tată androfertilă

14 restaurat oare de fertilitate a polenului (Crețu A. și colab., 2000) .
Sistemul de producere a semințelor hibride se bazează p e principiul filiației genealogice,
plecând de la materialul inițial furnizat de ameliorator, ce este constituit din semințele liniilor cu
androsterilitate citoplasmatică și ale liniilor androfertile izogene menținătoare de fertilitate,
precum și din linii le androfertile restauratoare de fertilitate a polenului (Vrânceanu A.V., 2000).
Materialul inițial al unei forme parentale a unui hibrid este menținut prin autofecundare alternând
cu încrucișarea SIB.
Sămânța amelioratorului se obține prin recoltarea în a mestec pentru fiecare formă
parentală în parte, a materialului inițial semănat în rânduri genealogice (un calatidiu pe rând).
Sămânța prebază a unei forme parentale a unui hibrid rezultă în urma menținerii și
multiplicării după o anumită schemă, într -un ci clu de patru ani, în patru etape.
Sămânța bază a formei parentale a unui hibrid poate fi o linie consangvinizată, care
rezultă în urma multiplicării acesteia, sau un hibrid simplu -formă parentală, obținut din
încrucișarea a doua linii consangvinizate. Pent ru producerea seminței de bază, în ambele cazuri,
la înființarea loturilor respective se utilizează sămânță de prebază.
Sămânța certificată a unui hibrid reprezintă sămânța obținută în urma încrucișării
realizate între linii și hibrizii parentali, plecând de la sămânța de bază. Există o singură generație
de sămânță certificată. Semințele hibride certificate pot aparține unui hibrid simplu, hi brid
triliniar sau hibrid dublu (Păcurar I., 2007) .
Specialiștii agronomi din unitățile de producție vor acorda toată atenția loturilor
semincere executând toate lucrările specifice, cum ar fi purificările biologice, irigarea, lucrările
de întreținere, recoltarea, condiționarea și păstrarea cu toată grija, evitând orice incident ce poate
denatura sămânța.
Pentru certific area loturilor semincere se vor lua probe d upă reguli tehnice în vigoare ș i
se vor trimit e la laboratoarele de control pentru a determin a valoarea culturală a acestora.

15

CAPITOLUL 2 – CERINȚELE FLORII -SOARELUI FAȚ Ă DE
FACTORII ECOLOGICI

2.1. Cerințele față de temperatură
Floarea -soarelui are o adaptabilitate ridicată la variații m ari de temperatură, rezistență la
temperaturi joase, mai ales în prima parte a vegetației, dar și cu rezistență moderată la secetă.
Suma temperaturilor necesar ă parcurgerii perioadei de vegetație pentru florea -soarelui, de
la răsărire până la maturitate este de aproximativ de 1707 °C, cu limitele situate între 1624 °C și
1736 °C.
Având în vedere limita temperaturii de semănat a florii -soarelui, pragul biologic d e 7 °C,
suma temperaturilor utile pentru creștere se situează pentru diferiți hibrizi, în intervalul de la
semănat până la maturitate , între 1400 -1700°C (Siminel V., 1999) .
În loturile de hibridare la floarea -soarelui se obțin producții însemnate în zonele unde
temperatura medie zilnică în faza de formare și umplere a achenelor ajunge la 18 -22°C.
Temperatura minimă de germinație este de 4°C. Plantele tinere cu 1 -2 perechi de frunze
suportă înghețul până la -6 °C și chiar -8 °C, dacă î nghețul nu va dura mult timp.
Temperaturile scăzute pot afecta plantele dacă acestea sunt în stadiu avansat de vegetație.
În perioada înfloritului, floarea -soarelui are nevoie de temperaturi moderate, de 20 -22 °C.
Pot afecta plantele temperaturile mai mari de 30°C, care pot prov oca pierderea vitalității
polenului și duce la creșterea procentului de semințe seci. De asemenea, temperaturile ridicate
pot determina reducerea conținutului de acid linoleic a uleiului. (Ștefan M., 2009) .

2.2. Cerințele față de umiditate
Datorită sistem ului radicular foarte puternic dezvoltat, flo area-soarelui rezistă la secetă și,
datorită faptului că suportă dezhid ratarea temporară a țesuturilor (ofilirea frunzelor), este o plantă
cu un consum ridicat de apă.
În diferite condiții de mediu, coeficientul de transpirație variază între 290 -705 l/kg s.u. . O
singură plantă, pe întreaga perioadă de vegetație consumă în medie 70 -80 litri de apă. Cu toate
acestea, floarea -soarelui este una din plantele cu sistemul medular ce înmagazinează apa.
O cultură dezvolta tă de floarea -soarelui produce 7 -8 t/ha substanță uscată totală, pentru

16 care sunt necesari 300 -400 mm apă. Consumul de apă la cultura florii -soarelui se situează la
circa 425 părți pen tru o parte de substanță uscată (Ștefan M. și colab., 1992) .
Cerințele p lantelor de floarea -soarelui față de umiditate variază în funcție fazele de
vegetație. De la răsărit până la formarea inflorescenței, floarea -soarelui consumă numai 20 -25%
din cantitatea de apă totală necesară în timpul vegetației. Consumul de apă cel mai mare se
înregistrează în perioada de formare a capitulului – umplerea semințelor.
Precipitațiile din timpul perioadei de vegetație contribuie cu atât mai mult la creșterea
producției, cu cât ele cad în preajma deschiderii inflorescențelor, în timpul fecund ării și umplerii
semințelor. Pentru o producție ridicată de floarea -soarelui, prezintă importanță atât rezerva de
apă a solului la data însămânțării, cât și precipitațiile din timpul perioadei de vegetație.
În cazul în care umiditatea solului este scăzută, până la deschiderea inflorescenței,
producția de semințe hibride se reduce drastic, chiar dacă în continuare umiditatea solului crește.
Umiditatea solului influențează nu numai producția de semințe ci și procentul de ulei.

2.3. Cerințele față de lumină
Floarea -soarelui are cerințe ridicate față de lumină. Planta manifestă sensibilitate ridicată
la intensitatea luminii în perioada de la inițierea primordiilor inflorescențelor până la formarea
tetradelor polenului precum și după formarea inflorescenței. Con ținutul de ulei din achena este
ușor influiențat de intensitatea și calitatea luminii.
Fenomenul de heliotropism foarte accentuat la floarea soarelui, constituie un element
esențial care atestă cerințele mari ale acestei specii față de lumină și intensitat ea luminii. Nivelul
de iluminare saturat pentru floarea -soarelui este foarte ridicat, de aproximativ 150.000 lucși
(Hera C., 2000) .

2.4. Cerințele față de sol
Floarea -soarelui prefera solurile mijlocii, lutoase, luto -nisipoase, profunde, fără hardpan,
cu o capacitate ridicată de reținere a apei. Solurile potrivite pentru cultura florii -soarelui trebuie
să fie bogate în sub stanțe nutritive. Pentru înființ area unui lot de floarea -soarelui, cele mai bune
soluri sunt cernoziomurile, solurile brune și brun -roșcate, precum și solurile aluviale.
Plantele se dezvoltă normal la un pH cuprins în limitele 6,4 -7,2. Este o specie cu o
tolerantă medie la salinitate.
Tipul de sol influențează atât producția, cât și conținutul de ulei din semințe. (Vrânceanu ,
2000) .

17 2.5. Zonarea producerii de sămânță în România
Pentru producerea semințelor hibride de floarea -soarelui, dacă se analizează zonele din
punct de vedere a favorabilității, zonele sunt bine evidențiate și trebuie avute în vedere o serie de
particularităț i specific e, cu m ar fi liniile consangvinizate sau forme parentale ale hibrizilor care
sunt diferite din punct de vedere genetic. Însușirile și reacția lor la factorii ecologici trebuie la
stea la baza proiectării zonei de cultură.
În țara noastră s -au stabilit șase zone de cultură pentru floarea -soarelui, în cadrul fiecărei
zone delimitându -se agroecosistemele în care se pot cultiva cu succes diferiți hibrizi, dar mai
succinct sunt delimitate trei zone (Axinte M., 2004).
Zona I cuprinde Câmpia Română, Podiș ul Dobrog ei și Câmpia de Vest. Această zonă
este cea mai favorabilă pentru înființarea loturilor de producere a semințelor p entru toți hibrizii
de floarea -soarelui, cu excepția suprafețelor cu soluri compacte, sărăturate și cu exces de
umiditate.
În partea de est a Câmpiei Române și în Podișul Dobrogei se vor evita suprafețele
infestate cu lupoaie ( Orobanche cumana ), precum și în cele în care atacul de putregai alb și
cenușiu au o frecvență ridicată.
În Câmpia de Vest, datorită intensificării atacului de pătarea bru nă a tulpinilor
(Phomopsis helianthy ), se va produce sămânță numai la hibrizii tolerați la această boală și în
condițiile respectării stricte a tehnologiei de cultivare.
Cei mai buni hibrizi recomandați pentru producerea de sămânță sunt: Select, Festiv, Al ex,
Romina, Rapid, Performer, Fundulea 206, Favorit, Justin, NK BRIO , P64LE25 , NK Alego.
Amplasarea loturilor semincere poate fi facută în funcție de teren, irigat sau neirigat.
Zona a II -a cuprinde suprafețele situate în partea nordică și nord -vestică a C âmpiei
Române și partea nordica a Podișului Dobrogei. În această zonă se va evita înființarea loturilor
de hibridare pe solurile brun -roșcate și solurile acide. Se recomandă pentru această zonă
următorii hibrizi : Select, Venus, NK BRIO .
Zona a III -a cuprinde zona de centru, nord -estul și vestul Moldovei, Podișul Bârladului,
Câmpia Jijiei și Câmpia Transilvaniei. Este zona în care putregaiul alb ( Sclerotinia sclerotiorum )
și putregaiul cenușiu ( Botrytis cinerea ) limitează producția de sămânță. De aceea, în această zonă
se va produce sămânță pe microsistemele cu incidență mai mică a bolilor menționate. Pentru
această zonă se recomandă următorii hibrizi : NK BRIO , P64LE25 , Romina, F lorina, Saturn,
Splendor, Venus (RodBun, 2017) .
Ținând seama de condițiile de v egetație ale zonelor prezentate mai sus, în România se pot
înființa loturi de producere de sămânță de floarea -soarelui pe 40 -55 mii hectare.

18

(Axinte M., 2004)
Figura 2.1 : Zonele de cultură ale florii -soarelui în România (după Axinte M., 2004)

Figura 2.2: Județe mari cultivatoare de floarea -soarelui în România (>50.000 ha)

19

PARTEA A II -A – CONTRIBUȚII PROPRII

CAPITOLUL 3 – CADRUL NATURAL AL FERMEI
VEGETALE S.C. PANIFCOM S.R.L.

3.1. Preze ntarea unității – administrativă și economic ă

Activita tea de morărit și panificație a început în anul 1994, când, mai multe mori
moștenite din tată în fiu în județul Iași, au fost preluate de Ștefan Holicov și Liviu Bălănici, care
le-au susținut financiar și managerial dezvoltând Grupul de Firme Panifcom.
La începutul anilor 2000, se înființează societatea S.C. PANIFCOM S.R.L având ca
domeniu de activitate principal cultivarea cerealelor, plantelor leguminoase și a plantelor
producătoare de semințe oleaginoase. În anul 2007, societatea își extinde domeniul de activitate
și în sectorul creșterii animalelor prin înființarea fermei zootehnice de vaci de lapte din Broșteni.
Societatea S .C. PANIFCOM S .R.L deține un parc tehnologic cu utilaje agricole moderne
și o gamă variată de agregate necesare întregului proces t ehnolgic vegetal și zootehnic. Alături
de personal ul specializat și consultanță de calitate atât din țară cât și internațională, societatea s -a
lansat pe piața competitivă și este dispusă să facă performanță în domeniu.
Anual, în cadrul fermei vegetale se înființează loturi de semicere la diferite culturi, în
special porumb și floarea -soarelui, existând o strânsă colaborare cu diverse companii de profil
cum ar fi Quality Crops România, Dupont Pi oneer România, Syngeta Romania sau SemConsult
Grup.
Din punct de vedere administrativ, ferma vegetală a societății S.C. PANIFCOM S.R.L
este amplasată în satul Broșteni din comuna Vlădeni, în partea de nord a județului Iași .
Terenurile care se lucrează în cadrul fermei au o suprafață totală de aproximativ 4130 ha și sunt
localizate în cea mai mare parte în comun a Vlădeni, restul aflându -se pe teritoriile comunelor
Șipote și Erbiceni.
Pe arealul comunelor Vlădeni și Ș ipote, S.C. PANIFCOM S.R.L exploatează aproximativ
2500 ha teren agricol, pe care se cultivă următoarele :
 500 ha cultivate cu grâu.
 250 ha cultivate cu soia.

20  500 ha cultivate cu rapiță.
 650 ha cultivate cu porumb consum, siloz și umed.
 150 ha cultivate cu borceag de toamnă.
 200 ha cultivate cu lucernă.
 150 ha cultivate cu iarbă.
 100 ha înființate cu loturi semincere (floarea -soarelui, porumb).
Comuna Vlădeni se află în partea de nord a județului Iași, fiind o zonă de șes și colinară
situată în Câmpia Moldovei, Dep resiunea Jijiei și se învecinează cu următoarele comune:
 la nord, comuna Andrieșeni;
 la nord -vest, comuna Șipote;
 la sud -vest, comuna Gropnița;
 la sud, comuna Movileni;
 la sud -est, comuna Țigănași;
 la est, comunele Probota și Trifești;

Figura 3.1 : Harta comunei Vlă deni ( http://vladeni.primarii -iasi.ro/localizare.html)

Sub raport geomorfologic, teritoriul comunei Vlădeni este situat în partea central -sudică a
Câmpiei Moldovei, fiind traversat de râul Jijia.
Unitatea administrativ -teritorială a comunei Vlăd eni include o supraf ață totală de 7.934
ha, are 6 sate componente și peste 1.430 de gospodării. Numărul total al populației, de 4.700
locuitori, situează comuna în grupa așezărilor rurale de mărime medie.
În funcție de modul cum au acționat factorii extern i și rezultatul interacțiunii acestora cu
factorii geologici, nu se întâlnesc reliefuri structurale d atorită lipsei din fundament ul zonei

21 cartate a rocilor dure. Relieful sculptural se dist inge prin platouri, în cea mai mare parte slab
înclinate și identif icate cu terasele Jijiei, și interfluvii înguste.
Pe aceste platouri și culmi înguste s -au format cernoziomurile tipice și cambice cu
eroziune slabă, cu drenaj intern și extern moderat. Platourile și culmile constituie cele mai bune
terenuri agricole de pe teritoriul comunei Vlădeni.
Șesurile sunt cele mai recente forme de relief de acumulare și ocupă porțiunile cele mai
coborâte ale reliefului ( șesul Jijiei ce străbate teritoriul de la NV spre SE ).
Pantele sunt cuprinse între 5 -25% și sunt adesea afectate de procese de eroziune sau de
alunecări. Altitudinea maximă atinsă este de 128,2 metri (Cartarea Agro chimică S.C
PANIFCOM S.R.L, 2015 ).
Terenurile agricole oferă condiții favorabile pentru culturile de cereale, plante t ehnice,
legume și viță de vie. Î n me die, pe cap de locuitor, revine 1,36 ha teren agricol.

3.2. Condițiile de sol
Pe teritoriul comunei Vlădeni, sub acțiunea factorilor pedogenetici s -au format
următoarele tipuri de sol : cernoziom cambic tipic, solul aluvial molic, cernoziom moderat erodat
și regosol molic.
Cernoziomul cambic tipic este format pe depozite loessoide și luturi mijlociu –
aprovizionate cu humus (3%). Aceste tipuri de soluri prezintă o reacție slab acidă către neutră
(pH=6,6 -7,2).
Format pe platouri și versanți slab înclina ți, reprezintă tipul de sol cu cea mai mare
răspândire în zona comunei Vlădeni.
Solurile aluvial molic sunt slab salinizate, luto -argiloase, formate pe depozite aluviale.
Solul este mediu aprovizionat în humus, cu reacția slab alcalină (pH=8,1 -8,4) fiind f ormat pe
albiile pâraielor.
Cernoziomul cambic moderat erodate este profund, format pe depozite loessoide, luto –
argilos. Este un sol cu o reacție neutră -slab alcalină (pH=6,9 -8,4), cu un conținut de humus
mijlociu (2,7%).
Regosolul molic este un tip de so l tânăr, format pe depozite afânate sau slab consolidate
(nisipuri, loess, argile, marne etc.) ce au un pH de 7,6 fiind format pe portiunile de teren tâ năr în
stare incipientă, care ia n aștere din depozite sedimentare (Cartarea Agrochimică S.C.
PANIFCOM S. R.L, 2014) .

22
3.3. Condițiile climatice
3.3.1 . Temperatura aerului
Comuna Vlădeni se află într -o zonă cu climă temperat -continentală, ce se caracterizează
prin ierni geroase și veri foarte calde, cu vânturi neregulate cu frecvență dinspre nord -vest și nord
pe timpul iernii, și din sud -est și est pe timpul primăverii, având precipitații suficiente pe timpul
verii. Temperatura medie multianuală din zona comunei V lădeni este cuprinsă între +9,6 °C și
+10,8° C, iar temperatura minimă fiind – 3,7°C. Primul în ghet are loc în jurul datei de 20 -25
octombrie, iar ultimul în jurul datei de 10 -12 april ie. Temperaturile ce depășesc 5 °C încep de la
15-20 martie și durează până pe 5 -10 noiembrie. Suma gradelor de temperatu ră activă are valori
peste 3000° C, zilele de va ră cu maximul de 25° C sunt în medie 90 -95 de zile, iar cele ce
depășesc valoarea de 30° C sunt în medie de 30 zile pe an.
3.3.2 . Regimul pluviometric al zonei
Media precipitațiilor pentru comuna Vlădeni nu depășește 540,8 l/m2 , în sezonul rece cad
aproximativ 165 l/m2 iar în sezonul estival 380 l/m2 . Conform analizelor pluviogramelor de la
Stația Iași a rezultat că în zona comunei, frecvența ploilor cu intensități mai mari de 2 l/min ut
este în general redusă și au loc în lunile de vară. Cel mai pericul os fenomen întâlnit în zonă este
grindina. Acest fenomen are loc cu predilecție vara și poate provoca pagube mari, prin reducerea
numărului de plante, favorizează atacul agenților fitopatogeni în plantă și poate compromite în
totalitate cultura.

3.4. Flor a și fauna spontană din zonă
Din punct de vedere geobotanic, teritoriul comunei Vlădeni aparține zonei de silvostepă cu
slabe influiențe stepice caracteristică dealurilor și luncii Jijiei, unde vegetația este reprezentată de
formațiuni naturale de pajiști și pădure, cu solurile specifice aluvionare, cambice și molice, cu
zone cu exces de umiditate freatică.
Din cauza umidității relative ridicate, în această zonă se întalnesc des fenomene
hidrometeorologice (rouă, brumă, ceață). Flora din zonă este alcatuită din specii mezofile
reprezentate prin graminee ca : firuță ( Poa pratensis ), păiuș ( Agrostis tenuis ), trifoi ( Trifolium
repens ) (Crețu A., 2000) .
Fauna de pe teritoriul comunei Vlădeni este reprezentată prin vie țuitoarele sălbatice, cum ar
fi: mistrețul ( Sus scrofa ), căprioara ( Capreolus capreolus ) și iepurele de câmp ( Lepus
europaeus ).

23

CAPITOLUL 4 – OBIECTIVELE STUDIULUI,
MATERIALE ȘI METODE DE CERCETARE FOLOSITE
PENTRU PRODUCEREA DE SĂMÂNȚĂ ÎN LOTURI
COMPAR ATIVE DE HIBRIZI DE FLOAREA -SOARELUI

4.1. Scopul și o biectivele studiului

Scopul cercetărilor din lucrarea de față a fost reprezentat de analiza comparativă a 2
hibrizi de floarea -soarelui din punct de vedere productiv pentru a permite o bună apreciere a
profitabilității economice î n cultivar ea acestora, întrucât înființ area unui lot de hibridare trebuie
să fie eficient ă și profitabil ă.
Cercetarea s -a desfășurat în anul agricol 2017 -2018 , cu specificații paticulare din punct
de vedere climatic.
Obiectivele cercetărilor au fost reprezentate de:
 studiul manifestă rilor formelor parentale ai hibrizilor NK BRIO și P64LE25 in
loturile de hibridare în condiț iile Campiei Jijiei ;
 analiza eficienței productive și economice a loturilor de hibridare înființate pe
baza fișelor tehnologice a societății S.C. PANIFCOM S.R.L Iași din anul 201 8;
 calculul comparativ și interpretarea profitabilității înființării loturilor semicere
având în vedere sistemul de producere diferit al hibrizilor folosiți.
Obiectivele temei au fost atinse prin resprectarea tuturor condiț iilor agrotehnice care sunt
necesare genotipurilor din lotu rile de hibridare pentr u a-și exprima la maximum potențialul
productiv, în cazul de față genotipurile ameliorate ș i create de firmele de profil Syngenta și
Pioneer.

4.2. Materiale și metode de ce rcetare
4.2.1. Amplasarea loturilor de hibridare
Loturile de hibridare de floarea -soarelui au fost amplasa te pe terenuri mediu fertile si
fertile, p rofunde, cu capacitate mare de î nmagazinare a apei. Nu se recomandă să fie amplasate
pe terenuri în pantă , erodate sau terenuri joase, cu exces de umiditate, saraturate sau acide.

24 Astfel, în amplasarea l oturilor semicere s -a ținut cont de urmă toarele condiții :
– zonarea loturilor de producere de sămânță ;
– alegerea cu atenție a terenului pentru înființ area lotului ;
– asigurarea distanț ei minime de izolare a lotului semincer.

Loturile de producere de sămânță la floarea -soarelui înființate în cadrul S.C. PANIFCOM
S.R.L Iași au fost amplasate pe parcele compacte, fertile, fară exces de umiditate, libere de boli și
dăun ători specifici florii -soarelui și cu posibilitatea de a fi irigate.
Pentru o producție cât mai eficientă, atât economic cât și calitativ, loturile de hibridare s-
au amplasat pe terenuri fertile, curate de buruieni și cu o bună permeabilitate. S-a evitat
amplasarea loturilor semicere pe terenurile infestate cu dăunători (gărgărița frunzelor de porumb,
ce atacă și floarea -soarelui – Tanymecus dilaticollis , viermii sârmă – Agriotes sp. ,) și pe
terenurile erbicidate cu triazine sau cele excesiv de fertile.
În vederea executării la timp și în bune condiții a lucrărilor speciale, loturile de sămânță
nu trebuie să depășească 50 de hectare. În vederea studiului comparativ, am ales 2 loturi care au
fost cultivate pe 62 (NK BRIO) , respectiv 64 de hectare (P64LE25 ). Am ales parcele pe care nu
s-a cultivat timp de 5 ani, floarea -soarelui, soia, fasole, naut, muștar sau răpiță, având ca și
culturi premergătoare porumbul siloz și grâu .

Tabel 4.1:
Distribuția în teritoriu a loturilor de hibridare la floarea -soarelui analizate la S.C. PANIFCOM
S.R.L Iaș i, 201 8
Provenienț a
hibrizilor Amplasarea
(parcela) Hibrid Suprafață
cultivată
(ha) Observa ții Cultură
premergătoare
Pioneer “Mitropolie” P64LE25 64 Irigat Porumb siloz
Syngenta “Lungu Vântului” NK BRIO 62 Irigat Grâu

Distanța minimă de izolare a liniilor consangvinizate și a loturilor de hibridare față de
orice alte culturi sau parcele de floarea -soarelui, este o condiție importantă pentru asigurarea
obținerii unor semințe cu valoare biologică ridicată, care trebuie să e vidențiez e la maxim efectul
heterozis ( Păcurar, 2007). S-au respectat distanțele de izolare față de alte culturi de floa rea-
soarelui, și anume: minim 1200 m pentru linii consangvinizate și pentru linii și hibrizi simpli,
minim 750 m pentru soiuri și minim 500 m pentru loturi comerciale cu sămânță certificată,
conform Ordinului M.A.P.D.R. nr. 1264/2005.
De aseme nea, s -au efectuat lucrări de elim inare a samulastrei de floarea -soarelui din
areaalul de izolare din culturile anterioare și s -au eliminat eventual ele parcele ce erau stabilite a
fi semănate cu floarea -soarelui de către terți, prin plata unor despăgubiri sau decontarea lucrărilor
efectuate și înființarea unei alte culturi, suportând cheltuiala. Pentru că spațiul de izolare să fie și

25 mai eficient, pe marginile parcelelelor cu loturi s -au semănat patru rânduri de forma tata 1.
În cele mai întâlnite situații, recomandate și de către producătorii de semințe, cea mai bună
izolare a lotului de hibridare est e potrivirea perfectă o incidenț ei înfloririi între forma maternă și
cea paternă ( Wych, 1988).
4.2.2. Lucrările solului

Arătura din toamn a anului 2017 s -a efectuat la adâncimea de 25 – 28 cm, iar în primăvara
anului 2018 s-a efectuat o trecere cu a unei o creșteri regulate pe toată perioada de vegetație,
ajutând totodată și la o bună sincronizare l a înflorit a formelor parentale (Păcurar, 200 7).

Figura 4 .1: Lucrarea de pregatire a patului germinativ (original)
Pregătirea patului germinativ în primăvara anului 2018 a fost reprezentată de o singură
trecere cu discul sau combinatorul. O bună pregătire a terenului în primăvara trebuie să asigure
semințelor formelor parentale condiții optime pentru a germina ușor și rapid, iar patul germinativ
trebuie să permită rădăcinilor să pătrundă în sol, deoarece formele parentale din care se
înființează lotul au un sistem radicular mai puțin dezvoltat. Prin pregătirea patului germinativ se
va încorpora în sol resturile vegetale, se va mărunți, nivela și afâna foarte bine solul, și totoadata
se vor combate și buruienile răsărite său în curs de răsărire. În cadrul S.C. PANIFCOM S.R.L ,
loturile semincere cu flo area-soarelui au urmat după porumb siloz (hibrid Pioneer), respectiv
după grâu de toamnă (soi Miranda).

4.2.3. Aplicarea îngrașă mintelor chimice
Cu toate că este o mare consumatoare de elemente nutritive, floarea -soarelui valorifică
slab îngrășămintele față de alte plante de cultură, fapt ce se datorează în mare măsură capacității
ridicate a sistemului radicular de a extrage elementele nutritive necesare, chiar și cele mai greu

26 solubile, pe un profil mai adânc de sol.
Fertilizarea loturilor de hibridare la floarea -soarelui trebuie să fie mai echilibrată,
respectându -se raportul de 1 : 1 : 1 între elementele nutritive de bază N : P : K.
Pentru o producție de 1000 kg semințe plus producția secundară aferentă, cultura de
floarea -soarelui extrage din sol apr oximativ 40 -60 kg azot, 15-23 kg P2O5 și 75 -120 kg K2O , la
acestea adăugându -se 17,6 kg calciu, 11 kg magneziu, 4,7 kg sulf, 1,7 kg sodiu, 261 g fier, 55 –
155 g mangan, 42 -99 g zinc, 15 -19 g cupru, 65 -135 g b or, 4 -29 g molibden și 287 g aluminiu
(Vrânceanu Al.V.,2000). Dacă se măresc dozele de îngrășăminte cu azot sau îngrășămintele
organice, se va favoriza creșterea luxurianta a plantelor mărind în același timp sensibilitatea
acestora la boli, în special la putregaiul alb al calatidiilor ( Sclerotinia sclero tiorum ).
Doza de îngrășăminte cu azot (N) se stabilește în funcț ie de indicele azot al fiecărei parcele
pe care s -a înființat lotul de hibridare. Studiile efectuate pe floarea -soarelui recomandă aplicarea
fracționată a dozei de azot, jumătate din doză la p regătirea patului germinativ, cealaltă jumătate
la prima sau a doua prașilă mecanică.
Tabel 4.2:
Dozele de azot recomandate (kg/ha s.a.) la cultura de floarea -soarelui în funcție de
indicele de azot și producția estimată (după Mogârzan Aglaia, 2004)
Recolta
estimată
(kg/ha) Indicele de azot
1,5 2 2,5 3 3,5 4 4,5
2500 94 85 50 77 79 72 71
3000 107 98 93 89 87 85 84
3500 117 111 103 100 97 95 94

Azotul este deosebit de important în nutriția florii -soarelui, deoarece atât deficitul cât și
excesul, mai ales în fazele timpurii de creștere au consecinte negative asupra proceselor de
creștere și dezvoltare și totodată asupra producției de semințe și a conținutului de ulei.
Doza de îngrașă minte cu fosfor (P2O5 ) se stabileș te în func ție de fertilitatea fosfat ică a
solului, urmărindu -se ca raportul N : P să fie 1 : 1.
Fosforul are un rol important în dezvoltarea plantelor, fiind componentul principal al
acizilor nucleici, fosfolipidelor, fosfoproteinelor și a multor enzime implicate în sinteză și
vehicularea gl ucidelor și în metabolismul lipidelor. În asocierea cu azotul, echilibrează creșterea
vegetativă și generativă a plantelor, stimulează fructificarea și producția de semințe, influențează
favorabil procentul de ulei în semințe și sporește rezistența la boli și secetă a plantei.
Parcelele pe care se amplasează loturile de hibridare de floarea -soarelui trebuie să conțină
minim 50 ppm, iar în funcție de aprovizionarea solului cu acest element și de producția estimată,
se stabilesc do zele de îngrășăminte cu fosf or.

27 Tabel 4.3 :
Dozele de fosfor recomandate la cultura de floarea -soarelui în funcție de conținutul solului în
fosfor mobil (ppm) și producția estimată (după Axinte M., 2004)

Recolta
estimată
(kg/ha) Fosfor mobil (ppm)
15 20 25 30 35 40 45 50
2500 89 67 57 46 37 29 20 –
3000 124 114 103 93 84 76 67 60
3500 146 135 124 114 105 97 89 81

Floarea -soarelui absoarbe mult potasiu, pe care îl restituie în proporție de 90% prin
resturile vegetale rămase după recoltare. Pe solurile cu mai puțin de 15 mg K2O/1 00 g sol, cum
ar fi solurile podzolite, podzolice sau solurile brune, trebuie folosite 60 -80 kg potasiu/ha. În
parcele ce au posibilitatea de a fi irigate, potasiul trebuie folosit în toate condițiile.
Potasiul are influențe pozitive prin utilizarea mai bu nă a apei de către floarea -soarelui,
sporirea rezistenței la frângere și la atacul diferitelor boli. În cadrul loturilor de hibridare,
insuficiența potasiului are ca efect piticirea plantelor de floarea -sorelui și capătă aspect de tufă
(cu internoduri scur te și frunze dese), iar suprafața foliară se reduce masiv la carența de potasiu.
Ca îngrășăminte cu potasiu, se recomandă să fie utilizate: sarea potasică, administrată
toamna (sub arătură), îngrășăminte complexe de tip NPK (înainte sau concomitant cu semă natul).
În cadrul S.C. PANIFCOM S.R.L Iași, fertilizarea s -a realizat în primăvară, concomitent cu
pregătirea patului germinativ, cu un îngrășământ complex în raportul 16:16:16, în doză de 320 kg
substanță brută/ha.
Pentru lotul de hibridare în schema clas ică pentru obținerea hibridului comercial NK
BRIO, pe parcela “Lungu Vântului” de 62 ha, fertilizarea de bază nu s -a mai efectuat, deoarece a
fost administrat în anul precedent (2017) o cantitate de 80 tone/ha de îngrășământ organic, mai
exact gunoi de gra jd. Fiind diminuat astfel deficitul de elemente nutritive nu a mai fost necesară
fertilizarea cu îngrășăminte chimice în primăvara anului 2018.
4.2.4. Semă natul
Este una din lucrările decisive pentru reușita loturilor semincere de floarea -soarelui.
Princ ipalele probleme pe care le ridică această lucrare sunt: momentul semănatului, adâncimea
de semănat, densitatea la semănat, eșalonarea semănării formelor parentale și raportul dintre
formele paternale materne și paterne.
Formele parentale ale hibrizilor de floarea -soare lui, linii consangvinizate, au vitalitate a și
energia scăzute, de aceea au cerințe mai mari față de temperatură din sol. Acestea trebuie
semănate când temperatura din sol la adâncimea de 10 cm este de 10 -12°C, cu tendința de
creștere. Semănat ul la temperatura optimă a solului determina o răsărire foarte bună a plantelor și

28 conferă acestora a toleranță mai bună la boli, în special la pătarea brună a tulpinilor ( Phomopsis
sp.).
Calendaristic, se recomanda semănatul loturilor de hibridare în ulti ma decadă a lunii
aprilie -prima decadă a lunii mai. Semănatul loturilor de hibridare la S.C. PANIFCOM S.R.L Iași
s-a realizat în perioada 05-07 aprilie, în cazul fomei materne și forma paternă 1, iar pe 15-17
aprilie s -a semănat forma paternă 2.
Formele ma terne ale hibrizilor “ NK BRIO” și “ P64LE25” au avut germinația (G) –
90,5%, cu MMB – 79,7 g, iar puritatea genetică de 99,48%. Forma “tata” a avut germinația de
92,5%, cu MMB – 40 g și puritatea genetică de 100%.
Desimea de semănat influențează puternic producți a și se diferențiază în funcție de
hibridul cultivat, tipul de parcela, irigat sau neirigat, rezerva de apă la începutul vegetației și
rezerva de elemente nutritive din sol. Densitatea de semănat a loturilor de hibridare în cazul celor
înființate la S.C. P ANIFCOM S.R.L Iași a fost stabilită de compania Syngenta, respectiv
Pioneer . Densități le de semănat s-au realizat în funcție de: umiditatea solului influențată de
alimentarea cu apă prin instalațiile de irigații existente, fertilizarea optimă a solului și prin studiul
pretabilității formelo r parentale pe solele în care se adoptă o desime mai ridicată. Astfel s -au
stabilit și semănat cu următoarele densități:
P64LE25
Forma mamă – 65000 plante/ha = 48750 plante/ha l ot semincer ( 6 rânduri din 8), cu
distanța d intre boabe de 22 -22,5 cm și cu densitatea la răsărire de 59000 plante/ha.
Forma tată – 65000 plante/ha = 16250 plante/ha lot (2 rânduri din 8) cu distanța dintre
boabe de 21 -21,5 cm și cu o densitate la răsărire 60000 plante/ha., fiind necesare 4,5 pl/m.l .
Lotul de hibridare înființat pentru obținerea hibridului P64LE25 a fost folosit sistemul
“clearfield”, utilizându -se erbicidul Express în doza de 30 g/ha.
NK BRIO
Forma mamă – 65000 plante/ha = 48750 plante/ha lot semincer ( 6 rânduri din 8), cu
distanța dintre boabe de 22 -22,5 cm și cu densitatea la răsărire de 56000 plante/ha
Forma tată – 65000 plante/ha = 16250 plante/ha lot (2 rânduri din 8) cu distanța dintre
boabe de 21 -21,5 cm și cu o densitate la răsărire de 58000 plante/ha., fiind necesare la înf lorit 4,5
plante/m.l.
Pe parcela unde s -a înființat lotul semincer pentru obținerea hibridului NK BRIO, s -a
optat pentru fo losirea schemei clasice, fără Express , fiind folosită doar eliminarea bur uienilor și a
plantelor atipice cu aj utorul forței de muncă manuale.
Adâncimea de semănat se diferențiază în funcție de textura solului, de umiditatea din sol

29 și calitatea patului germinativ, precum și în funcție de caliatatea materialului biologic utilizat .
Încorporarea optimă a semințelor se realizează la adâncim ea de 5 -6 cm, aceeași adâncime de
semănat fiind adoptată și la înființarea loturilor de hibridare la S.C. PANIFCOM S.R.L.

Figura 4.2: Schema distanței de semănat în loturile de hibridare î n cadrul S.C. PANIFCOM
S.R.L
Distanța dintre rânduri trebuie privi tă ca o rezultantă a setului de mașini și combine pe
care le are ferma vegetală la dispoziție. În cadrul loturilor de hibridare în ființate la S.C.
PANIFCOM S.R.L , semănatul s -a efectuat la distanță de 70 cm între rânduri. Marginile loturilor
semincere pent ru protecție și pentru polenizare sunt semănate cu câte 4 rânduri cu forma
parentală . În figura 4.4 este redată s chema de sema nat: 5 râ nduri forma mama : 2 râ nduri forma
tata ( T 1 si T 2).
Semănatul s -a realizat eșalonat. În prima trecere, s -a seamănat form a Tata 1 în epoca optimă
de semănat când temperatura solului a depășit 10° C. Astfel, prima trecere pe parcele s -a făcut pe
5-7 aprilie, semănâ du-se forma Tata 1, iar pe data de 15-17 aprilie, după ce în proporție de 50%
forma Tata 1 a fost în curs de răsăr ire și a depășit crusta solului, s -au semănat forma Mama și
Tata 2, respectandu -se normele de semănat, adâncimea și distanța dintre boabe pe rând .

Figura 4. 3: Semă natul formelor parentale de floarea -soarelui în loturile de hibridare
(original)

30 4.3. Lucra rile speci fice î n loturile de hibridare

4.3.1. Purificarea biologic ă
Din momentul diferențierii plantelor din lot și până la inițierea înfloritului este obligatorie
eliminarea din lan a tuturor plantelor atipice. Scopul acestei lucrări specifice lotu rilor semincere
este de a asigura puritatea varietală , genetică, fizică și biologic ă a lotului semincer înființat.
Eliminarea plantelor atipice se face atât pe rândurile mamă, cât și pe rândurile tată, prin tăierea
lor cu sapa de la colet. Eliminarea plant elor fertile de pe rândurile de mama este, de asemenea, o
lucrarea obligatorie. Din lot se mai elimină și plantele ramificate atât de pe rândurile mamă, cât
și de pe rândurile tata.
În loturile de hibridare înființate la S.C. PANIFCOM S.R.L Iași, în perioa da de vegetație
s-au făcut treceri pe parcele pentru eliminarea plantelor netipice și fertile de pe rândurile de
mama. S-au efectuat șapte treceri pe câmpul de hibridare în perioada 08 iunie – 05 iulie, cu
treceri de câte 4 oameni pe fiecare bandă, de unde s-au eliminat plantele problemă . S-au eliminat
0,32% plante netipice și 0,3 5% plante fertile.
Loturile pot fi resprinse de la certificare, dacă puritatea biologică a formelor parentale
înainte de înflorire sau în timpul înfloritului nu se încadre ază în pa rametri prevăzuți în „ Regulile
și normele în vigoare ale M.A.P.D.R, Ordinul nr.1264/2005”.
Tabel 4.4:
Condiții de aprobare în câ mp a loturilor semincere de floarea -soarelui

Tipul formelor parentale Puritatea varietală %
Prebaza Baza Certificată
Linii consangvinizate 99,8 99,8 –
Hibrizi simpli – forme parentale
– forma maternă
– forma paternă
–
–
99,7
99,7
–
–
Loturi de hibridare:
– forma maternă
– forma paternă
–
–
–
–
99,0
99,0

Prezenț a bolilor este, de asemenea, o cauză de respingere a lotului. La ultimul control se
admit max imum 0,1% plante atacate de mană (Plasmopora helianthi ) și maximum 0,5% plante
atacate de putregaiul alb ( Sclerotinia sclerotiorum ).

31 4.3.2. Irigarea loturilor de hibridare
Floarea -soarelui este capabilă să genereze cantități rezonabile de semințe și ulei chiar și
în condiții de stres hidric, datorită unui raport favorabil între deficitul evapotranspirației și
diminuarea producției. Floarea -soarelui suferă uneori de secetă, începând cu a doua jumătate a
lunii iunie și până la mijlocul lunii august. Asigurarea unor cantități mici de apă în acest interval
contribuie la creșterea producției de floarea -soarelui.
Sporurile de producției datorită irigației depind de mai mu lți factori, cel mai important
fiind capacitatea solului de reținere a apei și a precipitațiilor.
Pentru determinarea elementelor regimului optim de irigare este necesar să se cunoască
consumul de apă al florii -soarelui. Aplicarea udărilor în funcție de fa zele de vegetație asigura cea
mai mare eficientă a irigării, fiind nec esare echipamente și apă care să asigure irigarea rapidă a
întregii suprafețe. Norma de irigare ce se aplică unui hectar de cultură variază, în funcție de
condițiile pedoclimatice, între 1200 și 400 m3/ha.
Tabel 4.5:
Consumul de apa la floarea -soarelui pe faze de vegetatie (după Paltineanu,1979)
Faze de Vegetație m3/ha/zi m3/ha/faza % din total
Semănat – Răsărit 13 273 5.2
Răsărit – 5 perechi de frunze 27 945 18.0
5 perechi de frunze – apariția capitulului 39 735 14.0
Apariția capitulului – Înflorit 46 414 7.9
Înflorit – formarea semințelor 51 663 12.6
Formarea semințelor – maturitatea
fiziologică 52 1194 22.8
Maturitate fiziologică – coacerea deplină 39 780 14.9
Coacere deplin ă – recoltat 24 240 4.6
Total – 5244 100.0

În cadrul fe rmei S.C. PANIFCOM S.R.L., lucră rile de irigare au fost realizate î n epoca
optimă . Astfel, pe parcela „ Mitropolie” de 64 ha a fost aplicată o udare în luna Mai de 450
m3/ha. Totalul rezervei de apă acumulată din precipitații și irigații de la răsărire și până la
recoltare a fost 385 l /m2. Pe parcela „ Lungu Vântului” de 62 ha, unde s -a optat pentru schema
clasică de hibridare pentru NK BRIO, a fost aplicată o udare după răsărire, în luna Mai de 34 0
m3/ha, iar totalul de apă acumulată în sol atât din precipitații cât și din ir igații a fost de 378 l/m3.
În timpul înfloritului, în special în perioada deschiderii anterelor, s -a evitat irigarea prin
aspersiune pentru a nu stânjeni procesul de polenizare al albinelor și fecundarea florilor.

32
Figura 4.4: Instalaț ie irigaț ii în lotul de hibridare P64LE25 (original)

4.3.3. Polenizarea suplimentar ă
Asigurarea din timp a familii lor de albine pentru polenizare este benefic ă la înființarea
loturilor semincere . Conform studiilor de specialitate , este nevoie de cel puțin 2 familii de albine
pentru fiecare hectar de lot de hibridare. Stupii de albine trebuie așezați în apropierea lotului, pe
capete, dacă este posibil , și înainte de începerea înfloritului.

Figura 4.5: Efectul polenizării î n lotul de hibridare P64LE25 , S.C . PANIFCOM S.R.L.,
2018 (original)

33 În cadrul lotului de pe „Mitropolie” de 64 ha, numărul de familii de albine a fost de 384
pe total, fiind amplasate în jurul lotului câte 6 familii de albine/ha, polenizarea începând pe data
de 27 iunie 2018 și s -a încheiat pe 24 iulie 2018.
Pentru parcela „Lungu Vântului” de 62 ha, numărul total de familii de albine a fost de
248, fiind amplasate pe contur câte 4 familii de albine/ha, polenizarea începând pe data 23 iu nie
2018 până pe 21 iulie 2018.

4.4. Lucră rile de întreț inere
Loturile de hibridare se îmburuienează mult mai puternic decât culturile de consum de
floarea -soarelui, datorită habitusului și vigorii mai reduse a formelor parentale. În perioada de
vegetație a florii -soarelui, lucrările de întreținere au ca scop mobilizarea solului, combaterea
buruienilor și combaterea bolilor și dăunătorilor.
Alegerea erbicidelor și a complexului de pesticide aplicat loturilor de hibridare depinde
de schema de întrețin ere a lotului, fie clasică sau sistemul “clearfield”, de spectrul de buruieni
prezente în parcelele în care s -a înființat lotul de hibridare.

Figura 4.6 : Pregătirea erbicidelor pentru administrare în câmp (original)

34 Combaterea integrată în loturile de h ibridare la floarea -soarelui din cadrul fermei S.C.
PANIFCOM S.R.L Iași, a cuprins următoarele:
 combate rea buruie nilor prin 1 sau 2 pra sile mecanice, realizate cu cultivatorul bine r eglat
la distanță între rânduri;
 comb aterea pe cale chimică, ce intră în c ompletarea pră silelor mecanice și totodată
asigura condiții optime pentru dezvoltare a și creșterea plantelor în primele stadii de
vegetație.
În schema „ clasică ” de întreținere a lotului de hibridare NK BRIO din parcela „Lungu
Vântului”, combaterea s -a real izat astfel :
 aplicarea preemergentă a erbicidului DUAL GOLD 960 EC în doza de 1,5 l/ha ;
 efectuarea unei pra sile mecanice;
 aplicarea în postemergență a fungicidului TRIUMF 40 WG în doza de 2 .45 kg/ha și a
insecticidului FASTA C 10 EC în doza de 0.10 l/ha, a plicat e pentru prevenirea
atacului de mană la floarea -soarelui și a paraz itismului cu rățușca porumbului
(Tanymecus Dilaticollis );
 aplicarea în postemergență a fungicidului TANOS 50 WG în doza de 0.4 kg/ha, iar
după circa 7 zile, s -a aplicat și RIDOMIL GOLD în doza de 2.5 kg/ha;
 s-a efectuat cea de -a doua pra silă mecanică și o pra sila manuală între plante ;
 aplicarea în faza de vegetație 10 -12 frunze a fungicidului SFERA 535 SC în doza de
0,4 l/ha și a erbicidului F USILADE FORTE în doza de 1 l/ha , aplicat pentru
combaterea monocotilelor anuale;
 ultimul tratament înainte de polenizare s -a efectuat cu fungicidul PICTOR în doza de
0,6 l/ha, alături de foliarul BO -LA în doza de 1.4 l/ha.
 o infestare ușoară cu sclerotinia, a determinat efectuarea unui tratament suplimentar
cu ROVRAL 500 SC în doza de 1 l/ha ;
 desicantul REGLONE FO RȚE s -a aplicat înainte cu 7 zile de recoltat în doza de 2.6
l/ha.
Pentru lotul de hibridare înființat în sistemul „clearfield” pentru obținerea hibridului
P64LE25, pe parcela „Mitropolie” de 64 ha, s -a utilizat următoarea schema tehnologică de
combatere a buruienilor, bolilor și dăunătorilor:

35  aplicarea preemergentă a erbicidului total DOMINATOR în doza de 2 l/ha, împreună
cu erbicidul DUAL GOLD 960 EC în doza de 1,5 l/ha;
 aplicarea în postemergență a fungicidului TANOS 50 WG în doza de 0.4 kg/ha, urmat
de aplicare e rbicidului special în sistemul „ clearfield” pentru floarea -soarelui,
EXPRESS în doza de 30g/ha + adjuvant TREND în doză de 0,2 l/ha;
 la 7 zile după aplicarea erbicidului EXPRESS, s -a intervenit și cu erbicid pen tru
frunză îngustă FUSILADE FORT E în doză de 1 l/ha ;
 s-a efectuat prima pra silă mecanică ;
 s-a efectuat un tratament cu fungicidul SFERA 535 SC în doza de 0.4 l/ha ;
 ultimul tratament aplicat înainte de polenizare s -a efectuat cu fungicidul PICTOR în
doza de 0.6 l/ha, alături de foliarul BORA în doza de 1 l/ha ;
 s-a suplimentat cu o administrare a fungicidul ui ROVRAL 500 SC în doza de 1 l/ha,
tot pentru prevenirea apariției manei ;
 s-a aplicat ca ultima trecere desicantul ui REGLONE FORT E înainte cu 7 zile de
recoltat, în doza de 3 l/ha.

Figura 4.7: Sistemul „clearfield” î n lotul de hibridare P64LE25 , S.C PANIFCOM S.R.L .
(original)

36

CAPITOLUL 5 – REZULTATE OBȚINUTE

5.1. Recoltarea și producț iile obținute
Recoltarea loturilor semincere a fost efectuată etapizat, direct din parcelă, sub
supravegherea reprezentanților Syngenta, respectiv Pioneer. Umiditatea semințelor în momentul
recoltării trebuia să fie cuprinsă între 10 -13%.
Recoltarea s -a început cu lotul de hibridare în sistem „clasic” la data de 30 august,
umiditatea boabelor fiind de 8,7 %, dar încheindu -se cu media pe parcela de 8,2%.
În parcela de 64 ha, unde s -a optat pentru sistemul „clearfield”, recoltarea a început pe 1
septembrie, umiditatea semințelor fiind de 10%, dar încheindu -se cu o medie de 9%.
În tabelul 5.1 sunt prezen tate primele date cu producțiile realizate și transportate spre
procesator i.
Tabel 5.1:
Producția de seminț e de floarea -soarelui recoltată din câmp î n loturile de hibridare la
S.C. PANIFCOM S.R.L Iași, 2018

Denumire
hibrid Parcela Suprafata
(ha ) Sistem
cultivare Cantitate
totală
(tone) Media
parcelă
(kg/ha) Umiditatea
seminț elor la
recoltare
%
NK BRIO Lungu
Vântului 62 Clasic 75299 1214.5 8,2
P64LE25 Mitropolie 64 Clearfield 117139,2 1630,3 9

Înainte de treieratul efectiv direct din lan, s -a efectuat un control amănunțit al plantelor
mamă pentru eliminarea capitulelor și tulpinilor bolnave. De asemenea, înainte de recoltarea
formei mama, s-au eliminat formele tată. Nerespectarea aceste i prevederi tehnologice poate
constitui un motiv de respingere a lot ului de producere. Reprezentanții loturilor semicere au
verificat aceste aspecte înainte de începerea recoltării.

5.2. E ficiența economică a loturilor semincere
Analiza eficienței economice a loturilor de hibridare la floarea -soarelui s -a efectuat pe
baza fișei tehnologice a culturii din cadrul S.C. PANIFCOM S.R.L Iași în anul 2018.

37 Pe baza tuturor noțiunilor economice cunoscute, am calculat și interpretat în mod obiectiv
profitabilitatea înființării loturilor semincere în condițiile pedoclimatice din zona Câmpiei Jijiei.
Interpretarea datelor s -a efectuat comparativ pentru ambele loturi de hibridare, având în vedere
sistemul de producere, „clasic” sau „clearfield”, în care datele prezintă diferențe la toate
capitolele.
Loturile de hibridare înființat e au respectat tehnologiile specifice culturilor semincere
fiind asigurată rotația culturilor pe ambele parcele, distanța de izolare minimă de 1200 metri și
executarea lucrărilor specifice pentru obținerea purității biologice conform normelor în vigoare.

Figura 5 .1: Interpretarea datelor economice î n raport cu cheltuielile de producție în loturile semicere
înființate
În figura 5.1 sunt evidențiate datele cheltuielilor directe și indirecte, precum și costul de
producție pentru fiecare lot semicer în parte . Se poate observa că în cazul lotului semicer
P64LE25 media de producție la ha a fost de 1630,3 kg/ha, fiind mai mare decât a lotului NK
BRIO, unde s -a obținut o medie de producție de 1214,5 kg/ha. În ceea ce privește valoarea
cheltuielilor de producție, se poate observa că acestea au fost mai mari în cazul lotului semicer
P64LE25 .
Lotul de hibridare în sistem „clasic” a înregistrat costuri de producție mai scăzute având
ca și avantaj administrarea îngrășământului organic (gunoi de grajd) din fermă zoote hnică
proprie a S.C. PANIFCOM S.R.L. în toamna anului 2017, ceea ce a însemnat o reducere
substanțială de costuri directe cu îngrășămintele.
În tabelul 5.2 sunt redate datele despre producția fizică obținută în urma sortării, selectării
și efectuă rii anal izelor de lab orator care reflecta calitatea ș i certificarea semințelor obț inute ,

38 precum și sumele compensate pe fiecare tip de hibrid în parte, respectiv profitul net realizat .
Conform datelor prezentate rezultă că, la o producție medie la hibridul NK BRIO de 760 kg de
sămânță hibridă de floarea -soarelui pe unitatea de suprafață (ha), cu un cost de producție de 4,50
RON/kg și la un preț de compensare obținut de 8,3 RON/kg, unitatea poate obține un profit de 3, 8
RON/kg. În cazul hibridul ui P64LE25 , la o prod ucție de 1120 kg de sămânță hibridă de floarea –
soarelui pe unitatea de suprafață (ha), cu un cost de producție de 4,9 RON/kg și un preț de
compensare obținut de 9,1 RON/kg, unitatea poate obține un profit de 4,2 RON/kg. Se poate
observa că, deși costul de producție a fost mai mare în cazul lotului semicer P64LE25 , atât suma
compensată cât și profitul net realizat au fost direct proporționale.
Tabel 5. 2:
Costurile de producție, sumele compensate și profitul realizat în loturile semicere
Producția fizică
(kg/ha) Cost
producție(RON/kg ) Sumă compensată
(RON/kg ) Profit realizat
(RON/kg )
NK Brio 760 4,5 8,3 3,8
P64LE25 1120 4,9 9,1 4,2

În lotul de hibridare P64LE25 înființat în sistem „clearfield” și irigat, semănat la o
densitate de 65000 plante femele/hect ar, s-a obținut o producție fizică de 1120 kg/ha semințe la
stas, puritatea genetică fiind de 97,71%, iar germinația de 90%. Costul de total de producție pe
tonă de sămânță obținută a fost de 4900 RON (figura 5.2) .
Având în vedere costul ridicat de produc ție, suma de compensație a fost mai mare față de
lotul de hibridare înființat în sistem „clasic”, profitul realizat pe hectarul recoltat de lot fiind de
4200 RON/t.
Lotul de hibridare pentru obținerea hibridului NK BRIO înființat în sistem „clasic” a fost
semănat pe o suprafață de 62 ha în sistem irigat, cu o densitate de 65000 plante femele/ha,
obținându -se o producție fizică de 760 kg/ha semințe la stas. Costul de total de producție pe tonă
de sămânță obținută a fost de 4500 RON, cu un profit pe hectarul recoltat de lot de 3800 RON/t
(figura 5.2) .

39
Figura 5.2 : Costul de producție și profitul net realizat în loturile semicere înființate
Din punct de vedere al producțiilor obținute, lotul de hibridare P64LE25 a fost mai
productiv , având și avantaj la prețul de compensație cu o diferența față de hibridul NK BRIO de
aproximativ 400 RON/tonă (tabel 5.2, figura 5.2) . De asemenea, după cum reiese din tabelul 5.3,
respectiv figura 5.3, se poate observa că hibridul P64LE25 a avut un profit la ha cu 1816
RON/ha mai mare decât hibridul NK BRIO,
Tabel 5. 3:
Media la ha, producția netă și profitul la ha realizat în loturile semicere
Media parcelă (kg/ha) Producția fizică (kg/ha) Profit realizat (RON/ha)
NK Brio 1214,5 760 2888
P64LE25 1630,3 1120 4704

40
Figura 5.3: Media la ha, producția netă și profitul la ha realizat în loturile semicere

41

CAPITOLUL 6 – CONCLUZII

1. Înființarea lotului de hibridare în sistem „clasic” a înregistrat costuri de producție mai
scăzute având ca și avantaj ad ministrarea îngrășământului organic (gunoiul de grajd) din
fermă zootehnică proprie a S.C. PANIFCOM S.R.L., ceea ce a însemnat o reducere
substanțială de costuri directe cu îngrășămintele.
2. Valoarea cheltuielilor de producție au fost mai mari în cazul lotul ui semicer în sistem
„clearfield” cu hibridul Pioneer P64LE25, însă media de producție la ha a fost de 1630,3
kg/ha, fiind mai mare decât a lotului NK BRIO, unde s -a obținut o medie de producție
de 1214,5 kg/ha. Prin urmare, și producția netă la stas de să mânță hibridă de floarea –
soarelui a fost mai mare în cazul lotului „clearfield” cu hibridul Pioneer P64LE25, de
1120 kg/ha, față de 760 kg/ha obținute în cazul hibridului NK BRIO.
3. Conform datelor prezentate, unitatea a obținut un profit de 3,8 RON/kg în c azul
hibridului NK BRIO și de 4,2 RON/kg în cazul hibridului P64LE25, de unde reiese
faptul că, deși costurile de producție au fost mai mari, mai eficient a fost lotul de
hibridare înființat în sistem „clearfield” cu hibridul P64LE25, deoarece unitatea a
obținut un profit mai mare.
4. Pentru a fi eficient, un lot de hibridare la floarea -soarelui trebuie să fie creat cu maximă
responsabilitate, iar cel mai important aspect este cel de gestionare al costurilor de
producție, al sumelor compensate și al profitului obținut deoarece aceste aspecte
economice pot face diferența între profitabilitatea și ineficienta unui lot semincer
înființat. Din acest punct de vedere, diferența de profit de 0,4 RON/kg în avantajul
hibridului P64LE25 a făcut ca lotul de hibridare în s istem „clearfield” să fie mai
avantajos pentru ferma S.C. PANIFCOM S.R.L. în anul agricol 2018.

42

BIBLIOGRAFIE

1. Andrei E., 2003 – Unele aspecte ale heterozisului la floarea -soarelui, Cercetări
Agronomice în Moldova Vol.1 -2., Iași.
2. Andrei E., 2000 – Influența condițiilor climatice asupra duratei fenofazelor la
hibrizii de floarea soarelui creați la S.C.A. Podu -Iloaiei , Cercetări Agronomice
în Moldova, vol. 3 -4, Iași, p.39 -48.
3. Axinte, M., Borcean, I., Roman, Ghe., Muntean, L., 2006 – Fitotehnie , Editura
„Ion Ionescu de la Brad”, Iași.
4. Bîlteanu Gh., 1989 – Fitotehnie , Editura Didactică și Pedagogică, București.
5. Bârlea V., Segărceanu O., 1987 – Contribuții privind stabilirea efectului
erbicidelor în combaterea buruienilor din culturile de soia și floarea – soarelui în
condițiile de la Lovrin , București.
6. Crăciun T., Mureșan T., 2005 – Metode de ameliorare și producere a
semințelor , Ed. Agro – Silvică, București
7. Crețu A., Simioniuc D., Crețu L ., 2000 – Ameliorarea plantelor, producerea și
multiplicarea semințelor și materialului săditor , Ed. Ion Ionescu de la Brad, Iași.
8. Creț u, A., Tirdea, G., Simioniuc, D., Cretu, L., Simioniuc, Violeta, 1998 –
Multiplicarea semințelor în condiț iile agricultur ii privatizate , Lucr. științifice,
U.A.M.V. Iasi, Vol. 41, Seria Agronomie.
9. Hâș I., 2006 – Producerea semințelor la plantele agricole , Editura Academic
Preș, Cluj – Napoca.
10. Hera Cr. și colab., 1989 – Cultura Florii -soarelui , Editura Ceres, București.
11. Jităreanu Carmenica Doina și colab., 2006 – Studii biochimice și fiziologice
privind comportarea unor hibrizi de floarea soarelui cultivați în Câmpia
Moldovei , Lucr. șt. seria Agronomie, vol. 49, U.Ș.A.M.V., Iași, p. 1473 -1480.

43 12. Jităreanu Carmenica Doina și colab., 2007 – Influența secetei prelungite
asupra unor procese fiziologice la diferiți hibrizi de floarea soarelui , Lucrări
științifice, Seria Agronomie vol. 50, Iași, p. 64 -73
13. Jităreanu Carmenica Doina, 2007 – Fiziologia plantelor , Edit. “Ion Ionescu de
la Brad”, Iași
14. Lazăr (Nechita ) Adriana, L eonte C., L upu Elena -Ancuța, S pânu Oana, S labu
Cristina – Reacția fiziologică a unor hibrizi de floarea -soarelui la infecția artifi cială cu
Sclerotinia sclerotiorum în conditiile climatice 2011, la Ezăreni Iași, vol 55, nr 1/2012,
pag 63, seria Horticultură, Iași,
15. Marin Ștefan, Constantinescu Emilia – Fitotehnie III – IV, Editura Universitaria
Craiova, 2011.
16. Mureșan T., Pană N. P., Cseresnyes Z., 1986 – Producerea și controlul
calității semințelor agricole , Ed. Ceres, București.
17. Păcurar I., 2007 – Producerea semințelor de cereale leguminoase pentru boabe
și plante tehnice , Editura Pheonix, Brașov.
18. Siminel V., 1999 – Producerea și studiul semințelor, Recunoașterea și aprobarea
culturilor de soi, Editura “Tipografia Centrală”, Chișinău
19. Ștefan V., Ion V., Dumbrava M., 2008 – Floarea -soarelu i, Editura Alpha
MDN, București.
20. Ștefan M., 2009 – Fitotehnica florii soarelui și rapiței , Editura Universitaria,
Craiova.
21. Taiz L., Zeiger E., 199 8 – Plant Physiology , Sinauer Asociates, Inc.,
Publishers, Sunderland, Massachuset ts.
22. Țerbea M., Vrânceanu A.V., Spataru L., 1992 – Influiența spațiului de nutriție
asupra unor caracteristici morfologice ale florii -soarelui , Analele I.C.C.P.T
Fundulea, V.60.
23. Vrânceanu A.V., 1974 – Floarea -soarelui , Editura Academiei R.S. România,
București.
24. Vrânceanu A.V., 2000 – Floarea -soarelui hibridă , Editura Ceres, București.
25. Vrânceanu A.V., Stoenescu F., 1973 – Surse de gene restauratoare a fertilității
polenului la floarea -soarelui , An. I.C.C.P.T. Fundulea, XXXIX, C: 39: 253 -260.
26. *** 2014 Cartarea pedologică și agrochimica a terenurilor agricole din cadrul
fermei S.C. PANIFCOM S.R.L Iași, Oficiul de studii pedologice , Iași.

44 27. *** 2016 Catalog de produse de primăvară 2016, SYNGENTA S.R.L,
ROMÂNIA
28. *** www.vladeni.primarii -iasi.ro/
29. *** www.ospa -iasi.ro/
30. *** www.istis.ro/pages/catalog -oficial/catalog_2015.pdf

45