UNIV ERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORE STIERE PROGRAM DE STUDII: MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU… [619275]
UNIV ERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV
FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORE STIERE
PROGRAM DE STUDII: MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU
Întocmirea documentației cadastrale pentru
apartamentarea imobilului aparținând
S.C. KRONSOFT DEVELOPMENT S.R.L .
din Brașov
ABSOLVENT,
SÜTŐ CRISTINA – ALEXANDRA
CADRU DIDACTIC ÎNDRUMĂTOR,
Prof. Dr. Ing. IOSIF VOROVENCII
BRAȘOV
2018
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exp loatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Prefață
În cadrul proiectului de diplomă obiectul principal a fost constituit din întocmirea unei
documentații de apartamentare a unui bloc de birouri aparținând S.C. KRONSOFT DEVELOPMENT
S.R.L. din Brașov. Lucrarea s -a realizat cu ajutorul unor măsurători care au servit la întocmirea
planului de situație, a planului de amplasament și delimitarea și a releveelor.
Lucrarea este organizată în 7 capitole, fiecare capitol fiind alcătuit din mai multe subcapitole.
Capitolul 1 este alcătuit din noțiuni despre cadastrul general, aspecte privind sistemul
informațional de specialitate și informații despre zona luată în studiu.
Capitolul 2 se referă la realizarea rețelei de sprijin, punctele de îndesire fiind necesare
rețelei de ridicare, determinate cu ajut orul sistemului GPS South S82V, prin metoda rapid static.
Capitolul 3 cuprinde realizarea rețelei de ridicare, calculul unei drumuirii ănchise pe
punctul de plecare și compensarea coordonatelor drumuirii pe cale clasică.
Capitolul 4 conține aspecte referitoare la ridicarea detaliilor, realizate prin metoda
radierii și calculul coordonatelor punctelor de detaliu.
Capitolul 5 este alcătuit din etapele de lucru necesare pentru întocmirea unui plan de
situație și de conținutul unui plan.
Capitolul 6 este realizat din aspecte generale privind întocmirea unei documentații
cadastrale, de realizarea planului de amplasament și delimitare și în special de întocmirea
documentației de aprtamentare.
Capitolul 7 conține informații referitoare la evaluarea imobilelo r și la întocmirea
antemăsurătorii și a deviziului, având ca scop estimarea valorii totală a investiției.
Doresc să -i aduc mulțumiri domnului profesor universitar dr. Ing. IOSIF VOROVENCII,
pentru că m -a îndrumat pe toată perioada elaborării proiectului de diplomă.
Student: SÜTŐ Cristina – Alexandra
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
I
CUPRINS
Prefață
Cuprins ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. I
Lista figurilor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. III
Lista tabelelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. III
Lista anexelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. IV
Lista planșelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. IV
1. CAPITOLUL I. INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. …………. 1
1.1. Aspecte privind cadastrul general ………………………….. ………………………….. ………. 1
1.1.1. Aspecte și părți componente ………………………….. ………………………….. …….. 1
1.1.2. Bazele cadastrului general ………………………….. ………………………….. ………… 2
1.1.3. Documentele cadastrului general ………………………….. ………………………….. . 3
1.1.4. Entități de bază ………………………….. ………………………….. ……………………….. 3
1.1.5. Principiile cadastrului general ………………………….. ………………………….. …… 4
1.1.6. Obiectivele cadastrului general ………………………….. ………………………….. …. 5
1.2. Aspecte privind sistemele informaționale de specialitate ………………………….. …… 5
1.2.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 5
1.2.2. Sistemul informa țional al fondului imobiliar ………………………….. …………… 7
1.3. Planuri cadastrale folosite în sistemul informațional al fondului imobiliar ……….. 9
1.4. Zona luată în studiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. 10
2. CAPITOLUL II. REALIZAREA REȚELEI DE SPRIJIN ………………………….. ….. 13
2.1. Rețeaua de sprijin GNSS ………………………….. ………………………….. …………………… 13
2.1.1. Generalități ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 13
2.1.2. Rețeaua geodezică națională ………………………….. ………………………….. …….. 14
2.1.3. Triangulația geodezică de stat ………………………….. ………………………….. …… 15
2.1.4. Rețeaua geodezică națională GNSS ………………………….. ……………………….. 16
2.2. Identificarea punctelor din zonă ………………………….. ………………………….. …………. 18
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
II
2.3. Proiectarea și marcarea rețelei de îndesire ………………………….. ……………………….. 18
2.3.1. Proiectarea rețelei ………………………….. ………………………….. ……………………. 18
2.3.2. Aparatura folosită ………………………….. ………………………….. ……………………. 20
2.3.3. Metode folosite ………………………….. ………………………….. ……………………….. 22
2.4. Mod de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 23
3. CAPITOLUL III. REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE …………………………. 24
3.1. Rețeaua de ridicare. Generalități ………………………….. ………………………….. ………… 24
3.2. Proiectarea și marcarea punctelor ………………………….. ………………………….. ……….. 27
3.3. Culeger ea datelor rețelei de ridi care ………………………….. ………………………….. ……. 28
3.4. Efectuarea calculelor și compensarea rețelei de drumuire ………………………….. ….. 30
3.4.1. Calculul compensării închise pe punctul de plecare ………………………….. …. 30
4. CAPITOLUL IV. RIDICAREA DETALIILOR ………………………….. ………………….. 36
4.1. Obiect. Principii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
4.2. Măsurători în teren ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 37
4.3. Calcule ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 39
5. CAPITOLUL V. ÎNTOCMIREA PLANULUI DE SITUAȚIE …………………………. 42
5.1. Etape de lucru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 42
5.2. Conținut ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 43
6. CAPITOLUL VI. ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI CADASTRALE …………. 45
6.1. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 45
6.2. Întocmirea planului de amplasament și delimitare ………………………….. …………….. 47
6.3. Întocmirea docum entației de apartamentare ………………………….. ……………………… 48
7. CAPITOLUL VII. EVALUAREA LUCRĂRILOR ………………………….. …………….. 50
7.1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………… 50
7.2. Antemăsurătoare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 51
7.3. Devizul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 52
BIBLIOGRAFIE
Curriculum vitae
ANEXE
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
III
Lista figurilor
Figura 1.1. Sector dintr -un plan cadastral ………………………….. ………………………….. ………. 10
Figura 1.2 . Amplasarea zonei luată în studiu ………………………….. ………………………….. ….. 12
Figura 1.3 . Zona luată în studiu – S.C. KRONS OFT DEVELOPMENT S.R.L. ………….. 12
Figura 2.1. Schema realizării rețelei GNSS ………………………….. ………………………….. ……. 14
Figura 2.2. Poziționarea absolută și relativă ………………………….. ………………………….. …… 17
Figura 2.3. Materializarea punctelor în teren ………………………….. ………………………….. ….. 20
Figura 2.4. Sistemul GPS SOUTH S82V ………………………….. ………………………….. ………. 21
Figura 2.5. Metoda statică și metoda rapid statică ………………………….. ……………………….. 22
Figura 3.1. Rețea de ridicare realizată prin drumuire încadrată ………………………….. ……… 25
Figura 3.2. Rețea de ridicare realizată prin drumuire închisă ………………………….. ………… 25
Figura 3.3. Stația totală SOKKIA Set 3130R3 ………………………….. ………………………….. .. 28
Figura 3.4. Instalarea aparatului în stație ………………………….. ………………………….. ……….. 29
Figura 3.5. Calarea și centrarea aparatului ………………………….. ………………………….. ……… 29
Figura 3.6. Schița rețelei de drumuire închisă pe punctul de plecare ………………………….. 34
Figura 4.1. Calculul coordonatelor punctelor de detaliu ………………………….. ……………….. 40
Figura 5.1. Reprezentarea elementelor altimetrice prin curbe de nivel ……………………….. 44
Lista tabelelor
Tabelul 1.1. Părțile componente ale cadastrului ………………………….. ………………………….. 2
Tabelul 3.1. Clasificarea drumuirilor ………………………….. ………………………….. …………….. 31
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
IV
Tabelul 3.2 . Calculul drumuirii închise pe punctul de plecare ………………………….. ………. 35
Tabelul 7.1. Antemăsurătoarea lucrării ………………………….. ………………………….. ………….. 51
Tabelul 7.2. Devizul lucrării ………………………….. ………………………….. ………………………… 53
Lista anexelor
Anexa 1 . Calculul suprafeței pentru imobilul în cauză
Anexa 2. Inventar de coordonate
Anexa 3. Fișa colectivă
Lista plan șelor
Planșa 1. Planul de încadrare în zonă
Planșa 2. Planul topografic
Planșa 3. Planul de amplasament și delimitare
Planșa 4. Releveu parter
Planșa 5 . Releveu etaj I
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
1
CAPITOLUL 1
INTRODUCERE
1.1. Aspecte privind cadastrul general
1.1.1. Aspecte și părți componente
Cadastru este conceput ca un sistem informational a tuturor terenurilor și a bunurilor
imobiliare indiferent de destinația lor si de proprietar, fiind construit di n cadastru general și cadastrele
de specialitate care se obțin din datele cadastrului general. Funcția cadastrului general ca sursa primară
de date topo -cadastrale, presupune atât efectuarea de măsuratori pe teren cât și evidențierea lor sub
formă numerică s-au grafică în registre și planuri cadastrale.
Cadastrul general este definit în Legea Cadastrului și a Publicității Imobiliare, legea
nr.7/1996 ca fiind un sistem unitar și obligatoriu de evidență tehnică, economică și juridică a tuturor
imobilelor de pe întreg cuprinsul țării.
Părțile componente ale cadastrului general, prezentate și sub formă tabelară (tab.1.1) sunt
următoarele (Boș și Iacobescu, 2009):
– Partea tehnică a cadastrului , care urmărește, teoretic aspect cantitative, evidențiate
prin lucrări de geodezie, topografie, fotogrammetrie și cartografie, soldate cu identificarea, măsurarea
și reprezentarea imobilelor pe planuri și hărți;
– Partea economică, ce vizează aspectele calitative cuprinzând lucrări de descriere și
evaluarea bunurilor imobiliar e, în funcție de bonitarea lor cadastrală și cartarea construcțiilor;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
2
– Partea juridică ce stabilește situația de drept a imobilelor prin identificarea, pe bază
de acte, a posesorilor care, după verificare, se vor înscrie cu titlu definitiv în cartea funciar ă precum
și întocmirea unor acte administrative.
Tabelul 1.1. Părțile componente ale cadastrului
Entitate
cadastrală Aspecte Partea Lucrări de bază
imobil
corp de
proprietate cantitativ tehnică măsurători, planuri, suprafețe
calitativ economică descrier e și evaluare
de drept juridică identificarea proprietarului
1.1.2. Bazele cadastrului general
Documentația cadastrală se elaborează facând apel la o serie de cunoștințe dintre cele mai
variate domenii, fapt ce îi conferă cadastrului general un caracter inde rdisciplinar. În raport cu
cerințele și solicitările tot mai pretențioase, metodele și mijloacele tehnice pe care se sprijină, sau cu
care colaborează, s -au perfecționat și s -au modernizat continuu (Boș și Iacobescu, 2009).
Domeniile de bază, care asigură datele și piesele de plecare, pentru etapele întocmirii
cadastrului general, sunt următoarele (Boș și Iacobescu, 2009):
– geodezia și cartografia procură rețeau de sprijin, editează și reproduce planurile
cadastrale;
– topografia, fotogrammetria și teledetecț ia, sunt tehnici care asigură realizarea
planurilor cadastrale;
– sistemul informational ușurează înregistrarea, prelucrarea, analiza și prezentarea
automat ă a datelor
Dome niiiile de colaborare și ajutătoare, își aduc contribuția la realizarea unor părți din
problematica cadastrului general prin procurarea unor informații oficiale care cuprind (Boș
și Iacobescu, 2009):
– normele de drept și legislația în vigoare, care susțin organizarea, funcționalitatea și
corectitudinea datelor cu caracter j uridic;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
3
– pedologia și construcțiile ale căror cunoștiințe vizează partea economică a cadastrului
general;
– sistematizarea și organizarea teritoriului, ce furnizează planuri și date privind
delimitarea intravilanului;
– amenajarea pădurilor și protecția mmediul ui, care furnizează informații despre fondul
forestier, sursele, ariile și gradul de poluare prin documentații complexe.
1.1.3. Documentele cadastrului general
În principiu piesele componente ale documentației cadastrale, trebuie să asigure următoarele
(Boș și Iacobescu, 2009):
– un conținut corespunzător;
– prezentarea într -o formă simplă;
– operarea modificărilor folosind sistemul informațional propriu.
Documentele tehnice princiale ale cadastrului general, întocmită la nivel de UAT, comună,
oraș și municipii, cupr inde (Chițea și Kiss, 2001):
– registrul cadastral al parcelelor;
– indexul alfabetic al proprietarilor;
– registrul cadastral al proprietarilor;
– registrul corpurilor de proprietate;
– fișa centralizatoare;
– planul cadastral.
1.1.4. Entități de bază
Sistemul de evidență al cadastrului general face referire în mod curent la o serie de noțiuni
elementare definite astfel (Legea 7 /1991):
parcela , ca suprafață de teren ocupată cu aceiași categorie de folosință;
construcția, respectiv o clădire cu o utilizare distinctă;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
4
propri etar, persoană fizică sau juridică, titulară în exclusivitate sau în indiviziune a
dreptului real asupra corpului de proprietate supus înscrierii.
Cu a cești termeni oficiali se definește sintagma „parcela și proprietarul”, ca deziderat
principal de identif icare în cadastru.
Privitor la prima entitate reamintim alte două noțiuni de asemeni oficiale (Boș și Iacobescu,
2009):
„corpul de proprietate , una sau mai multe parcele alipite ce aparțin aceluiași
proprietar” (Norme Tehnice, 2007, art. 16);
„imobilul , una sau mai multe parcele alăturate, cu sau fără construcții, aparținând
aceluiași proprietar” (Legea 7 /1996, art. 3).
1.1.5. Principiile cadastrului general
Pentru executarea obiectivelor care stau la baza cadastrului general trebuie să se respecte
normele cele mai generale ale cadastrului modern, aceste norme sunt denumite principii.
În linii mari sistemul de evidență al cadastrului general trebuie să fie (Boș și Iacobescu,
2009):
– organiz at și executat pe unități administrativ -teritoariale în concordanță cu prin cipiile
„instrumentelor” sale de lucru;
– integral și obligatoriu adică să urmărească și să se extindă, în timp, pe întreg cuprinsul
țării;
– unitar și omogen, respectiv executat pe baza unor norme tehnice riguroase, privind atât
lucrările de ridicare în plan, cât și cele de clasificare și evaluare a imobilelor;
– corect și performant, pentru a furniza informații certe, conforme cu realitatea, culese și
transmise în timp real, pe baza unor tehnologii moderne;
– adaptabil și permanent, pentru a respecta cerințele to t mai variate în timp și a furniza
date reale, prin actualizarea lor periodică.
În decursul lucrărilor principiile și modul de lucru al disciplinei din măsurători terestre
trebuie respectate integral.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
5
1.1.6. Obiectivele cadastrului general
Cadastru modern urmă rește niște obiective complexe, care sunt stabilite în așa fel încât
informațiile să fie utile în cât mai multe domenii de activitate. Cele mai importante categorii de
obiective sunt (Boș și Iacobescu, 2009):
– identificarea, descrierea, măsurarea, reprezent area pe planuri și hărți a imobilelor,
inclusiv stocarea datelor numerice și scriptice pe sup orturi informatice;
– înregistrearea provizorie, pe baza actelor prezentate, a deținătorilor și a utilizatorilor
de bunuri imobile și adresele lor;
– întocmirea de doc umentații cadastrale, pe UAT -uri și înaintarea lor la cartea funciară
pentru înscrierea bazei materiale și a titularilor dreptului de proprietate;
– stabilirea unor taxe și impozite corecte, ca principale surse de venituri la bugetul
statului;
– procurarea dat elor necesare elaborării unor studii privind sistematizarea teritoriului,
protecția mediului, cunoașterea resurselor funciare și altor activității extinse pe suprafețe mari;
– trimiterea în timp real a unor elemente de sinteză, către organele de statistică și de
conducere a statului, privind starea și evoluția fondului funciar pe unități administrative și pe țară;
– recomandarea unor informații, cu caracter oficial, la cererea unor instituții
administrative și /sau juridice ;
– actualizarea datelor din evidențele cadastrale și implicit a planurilor parcelare.
1.2. Aspecte privind sistemele informaționale de specialitate
1.2.1. Generalității
Cadastrele de specialitate sunt subsisteme ale cadastrului general de evidență și inventariere
sistematică a bunurilor imo bile sub asp ect tehnic, economic și juridic cu respectarea normelor stabilite
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
6
de Oficiul Național de Cadastru, Geodezie și Cartografie și a datelor de bază din cadastru general
privind suprafața, categoria de folosință și proprietarul (Chițea și Kiss, 200 1).
Cadastrele de specialitate prezintă următoarele caracteristici:
– sunt organizate pe grupe de destinație a terenurilor;
– cuprind piese de bază ale cadastrului general utile întocmirii cărților funciare;
– sunt subsisteme de inventariere și evidență a calită ților și a cantităților bunurilor
imobile, terenuri și construcții caracteristice unor domenii extinse de activitate;
– titularii acestor cadastre sunt ministerele de resort precum și instituțiile centrale sau
regiile autonome nominalizate prin lege;
– sistema tizarea și executarea documentațiilor cadastrale și emiterea normelor tehnice de
aplicare și întreținere a cadastrului de specialitate;
– cadastrele de specialitate se realizează de titularii acestora sub directa observație a
cadastrului general;
– este bine p recizat prin lege și prin normele tehnice de lucru, atât rolul cadastrului
general și de specialitate cât si locul celor două.
Sistemele informaționale de specialitate sunt realizate pe domenii, sunt numeroase și se
utilitează în funcție de mărimea și impo rtanța suprafețelor. Se percep următoarele sisteme
informaționale de specialitate:
o Sistemul informațional al fondului agricol;
o Sistemul informațional al fondului forestier;
o Sistemul informațional al apelor;
o Sistemul informațional al fondului imobiliar;
o Sistemul informațional al rețelelor edilitare ale localităților;
o Sistemul informațional al drumurilor publice;
o Sistemul informațional al terenurilor cu destinație specială cum sunt: cadastrul căilor
ferate, cadastrul fondului viticol, cadastrul fondului minie r, cadastru energetic.
Sistemul informațional al fondului agricol este un subsistem al cadastrului general și are ca
scop furnizarea datelor cantitative și calitative care se referă la categoria terenurilor agricole cu toate
folosințele sale (Chițea și Kis s, 2001).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
7
Sistemul informațional al fondului forestier este un subsistem al cadastrului general, de
evidență și inventariere sistematică a bunurilor imobile din fondul forestier național, sub aspect tehnic
și economic. Terenurile, proprietate de stat sau p rivat sunt înscrise în amenajamente silvice ca
documente complexe aflate la baza reglementării activității de gospodărire a întregului fond forestier
național.
Sistemul informațional al apelor este un subsitem al cadastrului general care definește
operații tehnice și juridice, care urmăresc inventarierea, sistematizarea și sinteza informațiilor privind
însușirile și lucrările de folosire a apei. Fondul apelor cuprinde suprafețe ocupate în permanență sau
în cea mai mare parte în ape stătătoare sau curgătoare .
Sistemul informațional al fondului imobiliar este un subsistem al cadastrului de specialitate
și se ocupă cu inventarierea, descrierea și evidența sistematică a terenurilor și a construcțiilor din punct
de vederre tehnic, economic și juridic.
Sistemul in formațional al rețelelor edilitare ale localităților reprezintă un subsistem al
fondului imobiliar și se ocupă cu inventarierea și evidența sistematică a dotărilor edilitare subterane
și supraterane, atât sub aspect tehnic cât și sub aspect calitativ.
Sistemul informațional al drumurilor publice este un subsistem de evidență a bunurilor
imobile din punct de vedere tehnic, economic și juridic, imobile ce aparțin administratorilor
drumurilor, consiliilor județene sau diferiților proprietari (Vorovencii și Păd ure, 2010).
1.2.2. Sistemul informațional al fondului imobiliar
Sistemul informațional al fondului imobiliar este o evidență de specialitate organizată în
funcțiede interesele generale ale statului și de nevoile specific ale agenților economici, care deț in în
proprietate sau în administrare terenuri și construcții în localități.
Implementarea cadastrului imobiliar supraveghează inventarierea datelor tehnice, economice
și juridice privind construcțiile.
Pentru realizarea cadastrului imobiliar este necesar să se parcurgă următoarele două etape:
Etapa a I -a, care presupune culegerea datelor, adică inventarierea acestor date pe fișe
speciale și realizarea măsurătorilor corespunzătoare, materializate în ridicări topografice și relevee;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
8
Etapa a II -a, implică în tocmirea documentației cadastrale care conține piese scrise și
planuri cadastrale cu un conținut corespunzător.
Entitățile de bază utilizate în acest sinstem informațional sunt aceleași ca și în cadastrul
general și anume: parcela, construcția și proprieta rul.
Problemele care trebuie să le rezolve cadastrul imobiliar sunt:
– precizarea întinderii, configurația și poziția fiecărei parcele cu sau fără construcții;
– evaluarea datelor calitative și economice referitoare la terenuri și construcții;
– stabilirea situa ției juridice a bunurilor imobile și înscrierea acestora în cartea funciară.
Scopul sistemului informațional al fondului imobiliar este de a garanta informații reale,
corecte și complete referitoare la (Vorovencii și Pădure, 2010):
– sistematizarea și organi zarea teritoriului în vederea alegerii unor soluții optime;
– identificarea și înregistrarea proprietăților statului;
– identificarea și înregistrarea proprietăților particulare;
– determinarea traseelor rețelelor tehnico -edilitare în vederea amplasării unor noi
construcții;
– identificarea terenurilor virane, care ar putea fi utilizate pentru realizarea unor noi
construcții.
Starea clădirilor se evaluează pe baza unor elemente cum ar fi:
clădiri foarte bune, sunt cele realizate în ultimi 20 de ani, din beton armat sau cărămidă,
cu planșee din beton armat, finisate, bine îngrijite și utilate;
clădiri bune, realizate din beton sau cărămidă cu structură de rezostență din beton
armat, planșee din beton armat sau lemn, finisate, fără deteriorări la structură și care se prezintă în
bune condiții;
clădiri mediocre, sunt realizate din material durabile cu instalații incomplete,
începuturi de deteriorări la structură, precum și clădirile din paiantă realizate în ultimi ani și bine
dimensionate. Toate aceste construcții neces ită diferite reparații la fundație, zidărie, învelitoare,
tencuială, etc.;
clădiri rele, sunt realizate din material durabile sau nedurabile, care prezintă deteriorări
importante la structură sau chiar semen de dărâmare;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
9
clădiri insalubre, sunt cele care n u mai pot fi folosite și pun în pericol viața și sănătatea
oamenilor care trăiesc în ele;
clădiri în stare de ruinare, sunt clădirile degradate în care nu se mai poate locui.
Vechimea clădirilor se stabilește astfel:
– pentru mediul urban, pe baza autorizați ei de construire sau a altor acte sau evidențe
existente la circa financiară, la asigurări etc.;
– pentru mediul rural, pe baza actelor enumerate mai sus sau în lipsa acestora pe baza
evidenței din registrul agricol.
1.3. Planuri cadastrale folosite în sistemul informațional al fondului imobiliar
Planul cadastral este un derivate din planul topografic de bază și trebuie să asigure precizia
necesară tuturor sectoarelor de activitate care îl folosesc. Planul cadastral nu conține relieful terenului
ci doar planim etria completată cu o serie de elemen te specific cadastrului (fig. 1.1.).
Conținutul planurilor cadastrale constă în prezentarea limitelor de parcele, a clădirilor prin
proiecția lor la sol, drumurilor din intravilan, străzile, accesul la proprietăți, tras eele edilitare.
Planurile cadastrale mai vechi pot să conțină și unele elemente referitoare la construcții, cum
ar fi natura materialului din care sunt făcute, numărul nivelelor, suprafața desfășurată a construcției,
numarul poștal etc.
Elementele caracter istice ale clădirilor care sunt cuprinse pe planul cadastral sunt: numărul
cadastral al parcelei, numărul poștal al construcției, suprafața totală a lotului, suprafața desfășurată a
construcției, starea clădirilor ș.a.
Planul cadastral digital este favoriz at față de cel analogic deoarece prezintă mai multe
avantaje.
Structura planului cadastral permite crearea de obiecte topologice care pot fi relaționate cu
attribute conținute în bazele de date. Scara de redactare a planurilor cadastrale este, de obicei, 1 :1000,
dar se pot întâlni planuri redactate la scara 1:2000 sau 1:500, în funcție de densitatea detaliilor
(Vorovencii și Pădure, 2010)
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
10
Reprezentarea în formă finală a acestora se va face conform setărilor de culoare, grosime și
simbol corespunzătoare norm elor. Planul digital va cuprinde elemente de tipul: număr cadastral,
număr poștal, indicatoare de corp clădire, număr subparcelă, categoria de folosință, denumire clădire
și alte inscripții (Pădure și Ungur, 2006).
Fig. 1.1. Sector dintr -un plan cadast ral
1.4. Zonă luată în studiu
Brașov este un județ din România aflat în sud -estul Transilvaniei , care include regiunile
istorice Țara Bârsei , Țara Făgărașului și o parte din Pământul crăiesc .
Situat în partea centrală a țării, pe cursul mijlociu al râului Olt, în interiorul arcului Carpatic
și deținând 2,2% din suprafața țării, județul Brașov se învecinează cu opt județe. La est se mărginește
cu Județul Covasna , în sud -est cu Județul Buzău , în sud cu Județul Prahova și Județul Dâmbovița în
sud-vest cu Județul Argeș la vest cu Județul Sibiu , la nord -vest cu Județul Mureș și în nord cu Județul
Harghita
Municipiul Brașov este situat la 25g30' longitudine estică și 45g45' latitudine nordică cu o
altitudine medie de aproximativ 600 m față de nivelul Mării Negre.
Municipiul Brașov, reședința județului, se află în centrul țării, la 161 km de București ,
în Depresiunea Brașovului . Este situat la o altitudine medie de 625 m, în curbura internă a Carpaților,
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
11
fiind delimitat în partea de sud și sud -est de ma sivul Postăvaru, care pătrunde printr -un pinten ( Tâmpa )
în oraș, și masivul Piatra Mare. Este accesibil cu automobilul /autobuzul sau cu trenul . În apropierea
sa se găsesc localitățile Predeal , Bușteni , Sinaia , Făgăra ș și Sighișoara . Municipiul are o suprafață de
267,32 km². Treptat, în procesul de dezvoltare, Brașovul a înglobat în structura sa satele Noua, Dârste,
Honterus (astăzi cartieru l Astra) și Stupini. De asemenea, pe lângă Tâmpa , municipiul s -a extins
înconjurând și Dealul Șprenghi, Dealul Morii, Dealul Melcilor, Dealul Warthe, Straja (Dealul Cetății)
și Dealul Pe R omuri, Stejărișul și chiar vârful Postăvaru . Prin înglobarea în structura sa a vârfului
Postăvaru, Brașov a devenit orașul aflat la cea mai mare altitudine din Ro mânia.
Clima municipiului Brașov are un specific temperat -continental, caracterizându -se prin nota
de tranziție între clima temperată de tip oceanic și cea temperată de tip continental: mai umedă și
răcoroasă în zonele de munte, cu precipitații relativ red use și temperaturi ușor scăzute în depresiune.
Temperatura obișnuită de vară se situează în intervalul 22 °C – 27 °C, iar cea de iarnă între -18 °C și
-2 °C.
Prin municipiul Brașov trec râurile Șcheiu , Valea Tei , Valea Răcădău , Valea Plopilor cu
Valea Scurtă , Valea Florilor , Gorganu , Râul Timiș și Canalul Timiș .
Zona studiată pentru realizarea lucrării este reprezentată de un bloc de birouri aflat la
intersecția străzii Calea București cu Bulevardul Saturn (fig. 1.2.). Sup rafața terenului având 1800 mp
(Anexa 1) .
Imobilul în cauză reprezentănd obiectul lucrării este alcătuit din parter, șase etaje și etaj
tehnic (fig. 1.3.).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
12
Fig. 1.2. Amplasarea zonei luată în studiu
Fig. 1.3. Zona luată în studiu – S.C. KRONS OFT DEVELOPMENT S.R.L.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
13
CAPITOLUL 2
REALIZAREA REȚELEI DE SPRIJIN
2.1. Rețeaua de sprijin GNSS
2.1.1. Generalități
Rețeau de sprijin are rol de infrastructură pentru toate operațiile de ridicare în plan și trasare
a construcțiilor, calitatea sa condiționând lucrările ulterioare din punct de vedere al preciziei, a
randamentului și a eficienței economice. O asemenea rețea este alcătuită din totalitatea punctelor
rezultate din îndesirea rețelei geodezice de bază de ordinal I, II, III și IV, precu m și de punctele rețelei
geodezice existente în zonă (Chițea et al. 2015).
Suportul determinărilor îl formează rețeaua geodezică națională RNG -GPS, încadrată în cea
europeană, gestionată de autoritatea cadastrală central și constituită din stații permanent e GPS și
punctele bornate la sol de clasă A și B. Aceste puncte pot deveni prea îndepărtate între ele pentru a
servi ca bază efectivă, iar în consecință se impugn îndesirea ambelor rețele cu noi stații și puncte, alese
judicios și determinate succesiv de l a ordin superior la ordin inferior (fig. 2.1) (Boș și Iacobescu,
2009).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
14
Fig. 2.1 . Schema realizării rețelei GNSS
2.1.2. Rețeaua geodezică națională
Rețeaua geodezică națională prezintă în present baza lucrărilor de cadastru sub două variante
proiectate în același scop, dar în concepții diferite:
– rețeaua de triangulație geodezică, denumită și de stat, devenită clasică, pe patru ordine,
de la i la iv, care se mai folosește și se completează cu puncta de ordinal V;
– rețeaua geodezică națională GPS, este în curs de realizare, bazată pe determinări în
sistemul de pozoționare globală, încadrată în cea europeană.
Condițiile generale care trebuie respectate pentru realizarea rețelelor geodezice de interes
național sunt:
asigurarea legăturii cu rețeaua europeană ș i dezvoltarea succesivă,pe baza trecerii de
la ordin superior la ordin inferior, rezultând un ansamblu de puncta cu încadrarea celor noi între cele
vechi;
determinarea riguroasă a poziției acestor puncte în cadrul unui sistem de referință;
densitatea carac teristică a fiecărei categorii de rețea, astfel încât să permit continuarea
normal a lucrărilor;
omogenitatea rețelei, care implică repartizarea uniform a punctelor pe întreaga
suprafață și determinarea lor în aceleași condiții, pentru a folosi ca sprijin următoarelor lucrări;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
15
accesibilitatea și durabilitatea punctelore prin alegerea unor amplasamente
convenabile, ferite și marcarea lor într -un mod trai nic.
În concluzie rezultă o rețea națională omogenă și unitară pe întreg cuprinsul țării, care alături
de normele tehnice de rigoare asigură un support bine definit lucrăr ilor topo -fotogrammetrice,
indiferent de zona în care se execute lucrările.
Realizarea practică a rețelelor geodezice naționale, presupune executarea unor lucrări
complexe, de durată și prin colaborare i nternațională, de către persoane și insti tuții autorizate, lucrări
coordo nate, supravegheate și recepționate de către Agenția Națională de Cadastru și Publicitate
Imobiliară. În aceste condiții se asigură o bază de plecare și de control, ce gar antează unitatea și
omogenitatea tuturor lucrărilor ulterioare (Boș și Iacobescu, 2007).
2.1.3. Triangulația geodezică de stat
Conceptul de rețea geodezică “de stat” a început în anul 1951, ca rețea compactă, de
suprafață, realizată în două etape:
– între anii 1951 -1975 în sistemul de proiecție Gauss -Krüger, pe elipsoidul Krasowski
(1940), iar pentru cote zero fundamental Marea Baltică, noțiuni impuse tuturor țărilor din fostul lagăr
socialist.
– din anul 1975 s -a trecut la sistemul de proiecție Stereografic ’70 și referința pentru cote
Marea Neagră -Constanța 1975, persistând elipsoidul de referință Krasowski și unele elmente ale
proiecției Gauss – Krüger.
Rețeaua geodezică de stat a fost structurată cu puncte dispuse pe întreg cuprinsul țării, grupate
în 5 ord ine:
triangulația geodezică de ordin I, carețea de bază, cuprinzând 374 de puncta reunite în
657 de triunghiuri și 6 patrulatere poziționate prin măsurarea tuturot unghiurilor, a unor laturi prin
unde, a unor elemente astronomice și mărimi gravimetrice, ca lculate și compensate în bloc, prin
metode riguroase;
rețele geodezice de ordinal II -IV, rezultate prin îndesirea succesivă a celei de ordinul I
prin intersecții, compensate riguros fiind constrânse pe puncte de ordin superios.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
16
Astfel s -a realizat o rețea geodezică de ansamblu, unitară și omogenă cu o densitate de 1
punct la 20 km², respective 5 puncte geodezice pe un trapez Gauss la scara 1:25000.
Rețeaua de sprijin s -a obținut în continuare prin îndesirea triangulației geodezice de stat cu
puncta de ordin ul V în care sunt incluse și semnalele inaccesibile. Poziția acestor rețele de îndesire s –
a dedus, prin intersecții combinate, înainte sau înapoi, punctele de frângere fiind compensate prin
metode riguroase, cum ar fi metoda celor mai mici pătrate.
Triangu lația geodezică a cuprins 17.153 de punct e, răspândite în toată țara, materializate prin
borne, asigurând o densitate și o precizie corespunză toare (Boș și Iacobescu, 2009).
2.1.4. Re țeaua geodezică națională GNSS
Sistemele GNSS (Global Navigation Satell ite Systems) sunt sisteme de poziționare
tridimensională bazate pe măsurători cu ajutorul semnalelor radio transmise de sateliții unor sisteme
de poziționare globală: NAVSTAR -GPS (SUA), GLONASS (Rusia), GALILEO (viitor sistem
European). În urma prelucrării observațiilor GNSS rezultă poziția stației în coordonate carteziene
(X, Y, Z) sau elipsoidale (latitudine, longitudine și cotă elipsoidală) (Chițea et al. 2015).
În prezent sistemul GPS este alcătuit din stații blocurilor II, IIA și IIR. Pentru utili zatori
există două moduri de a accesa serviciile de poziționare GPS și anume: Serviciul de Poziționare
Standard (Standard Positioning Service – SPS) și Serviciul de Poziționare Precisă (Precise Positioning
Service – PPS). SPS se bazează pe codul C/A (Cours e/Acquisition) numai pe frecvența L1, iar PPS
se bazează pe codul P (Precise Code) transmis pe ambele frecvențe L1 și L2.
Având în vedere criptarea introdusă pentru modul PPS pentru sateliții din blocul II, IIA, IIR,
ca metodă de restricționare a accesului , SPS este singura obțiune utilizabilă în orice moment pentru
marea majoritate a utilizatorilor civili. Există două metode prin care se poate determina poziția unei
stații: poziționare absolută și relativă (fig. 2.2).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
17
Fig. 2.2. Poziționarea absolută și relativă
În metoda de poziționare absolută, sunt procesate datele de la o singură stație pentru a
determina coordonatele tridimensionale (X, Y, Z) într -un sistem de referință geocentric (WGS -84,
PZ90). Precizia curentă pentru determinarea poziției absolut e utilizând tehnologia GPS variază între
50 cm și 10 m depinzând de precizia efemeridelor și durata observațiilor.
Există în principal patru tipuri de măsurători de semnal GNSS care sunt utilizate pentru
poziționarea relativă: măsurători de pseudodistanțe (bazate pe observații cu coduri), măsuratori ale
fazei codului, măsuratori Doppler și măsurători ale fazei undei purtătoare. Deși aceste tipuri au
caracteristici diferite, toate sunt dependente de distanța instantanee dintre sateliți și stația terestră de
timp. Cea mai precisă măsurătoare este cea care utilizează faza undei purtătoare.
Asigurarea unui sistem de referință spațial unitar pe întregul cuprins a unui teritoriu (național,
continental sau chiar global) reprezintă componenta esențială, sarcina real izării acestui sistem
revenind în special serviciilor geodezice. Serviciul care asigură această georeferențiere nu deservește
numai scopurilor măsurătorilor geodezice, pentru care este deosebit de interesant, dar mai ales un cerc
foarte mare de utilizatori din alte domenii. La nivel european multe servicii geodezice sunt în faza de
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
18
a realiza astfel de rețele multifuncționale, bazate pe rețele de stații GNSS permanente existente sau
realizate special în acest sens (Chițea et al. 2015).
2.2. Identificarea pu nctelor din zonă
Deoarece în zona studiată pentru realizarea documentației de apartamentare și anume, bloc
de birouri aparținând S.C. KRONSOFT DEVELOPMENT S.R.L nu s -au identificat puncte aparținând
rețelei geodezice de sprijin, în continuare, pentru înca drarea măsurătorilor în sistemul de proiecție
Stereografic 1970, punctele necesare proiectării rețelei de îndesire s -au determinat cu ajutorul
tehnologiei GNSS prin serviciul ROMPOS.
După materializarea punstelor de îndesire pe teren, s -a trecut la numerot area și marcarea
acestora cu stația totală SOKKIA Set 3130R3 verificată și etalonată conform buletinului de verificare
meteorologică.
2.3. Proiectarea și marcarea rețelei de înserire
2.3.1. Proiectarea rețelei
În zona studiată nu s -au identificat puncte vechi ale rețelei de sprijin, prin urmare a fost
nevoie de determinarea unor puncte cu ajutorul tehnologiei GPS SOUTH S82V . Aceste puncte au fost
determinate în timp real, cu ajutorul serviciului ROMPOS. Punctele rezultate 1 și 100 au fost folosite
ca pun cte de plecare pentru rețeaua de ridicare.
Punctele noi rezultate prin tehnologia GPS au fost determinate în sistemul de referință
WGS -84, apoi au fost transformate cu ajutorul programului TransDat în sistemul Stereografic 1970,
pentru coordonate plane, iar pentru cote în sistemul Marea Neagră 1975.
Condițiile care trebuie îndeplinite, la realizarea unei rețele de sprijin, sunt prevăzute în
Normele tehnice actuale sau sunt formulate ca principii de lucru. Astfel rețeaua trebuie să asigure
(Boș și Iacobescu, 2009):
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
19
– precizie ridicată de determinare, cu abatere standard inferioară a ± 5 cm la poziționarea
planimetrică specifică planurilor cadastrale 2D;
– densitatea corespunzătoare, apreciată în general ca 1 punct/5 km2 în ext ravilan și
1 punct/km2 în intravilan, valori ușor variabile funcție de detaliile existente și aparatura disponibilă
pentru lucrările ulterioare.
– structură comp lexă, ce cuprinde atât punctele noi, marcate la sol și semnalele
nestaționabile (bise rici, antene, coșuri de fabrici), precum și pe cele vechi, ale rețelei geodezice
naționale bornate, inclusiv stațiile permanente GPS;
– omogenitatea rețelei asigurată prin compensarea în bloc a punctelor noi, prin
repartizarea uniformă a acestora în zona de lucru și respectarea unei metodologii unice pe întreg
teritoriul național.
Proiectarea propriu -zisă a rețelei de sprijin presupune parcurgerea următoarelor etape:
– raportarea pe o hartă, la o scară mică, a punc telor noi, de ordin superior, pentru cele
îndep ărtate marcând doar direcția lor;
– trasarea unui caroiaj de suprafață elementară egală cu cea atribuită unui punct de
îndesire;
– dotarea fiecărui carou cu un punct amplasat pe cât posibil în centrul lui, funcție ți de
detaliile existente în zonă.
Amplasament ul efectiv al punctelor noi, se stabilește pe teren prin verificarea fiecăruia în
parte dacă se respectă condițiile cerute de sistemul GPS. Condițiile cerute de sistemul GPS sunt:
– asigurarea orizontului liber, respectiv a unghiului de 15ș, prin păstrarea d istanței față
de obstacolel înalte;
– evitarea apropierii de suprafețele reflectorizante ale construcțiilor ca și de instalații
electrice de mare putere;
– instalarea pe locuri dominante care permit vize de orientare, ferit de circulație pentru
protecția borne i și a observațiilor și accesibile;
– plasarea punctelor în perechi, cu vizibilitate între ele, acolo unde lipsesc alte vize de
orientare necesare dezvoltării drumurilor și radierilor.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
20
După stabilirea amplasamentului definitiv, trebuie să rezulte o repartiza rea judicioasă a
punctelor noi, respectiv o rețea de sprijin unitară și omogenă, ce permite dezvoltarea rețelei de ridicare
(Boș și Iacobescu, 2009).
După stabilirea amplasamentului punctelor de drumuire, punctele au fost materializate pe
teren prin buloan e metalice (fig. 2.3.) și semnalizate cu spray de culoare portocalie, urmărindu -se
conservarea acestora pentru efectuarea altor măsurători în zonă.
Fig. 2.3. Materializarea punctelor în teren
Punctele au fost amplasate astfel încât să existe vizibilitat e între ele, urmând a fi folosite
pentru realizarea rețelei de ridicare cu stația totală.
2.3.2. Aparatura folosită
În prezenta lucrare măsurătorile pe teren privind realizarea rețelei de îndesire s -au determinat
prin tehnologia GPS cu ajutorul aparatulu i GPS SOUTH S82V (fig. 2.4.), folosind metoda rapid
statică.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
21
Fig. 2.4. Sistemul GPS SOUTH S82V
GPS SOUTH S82V este construit în jurul celei mai performante tehnologii GNSS (Global
Navigation Satellite System) care are integrat în componența sa atât sist emul GPS cât și GPS
GLONASS. Are capacitatea de a suporta temperaturi extreme și poate fi utilizat în condiții
meteorologice dure.
Sistemul GPS prezintă următoarele caracteristici: achiziționarea rapidă a datelor satelitare,
măsurători de mare precizie, fa ză de atenuare „multipath”, rezistență la bruiaj, rată ridicată de
actualizare, medota RTK cu rază lungă de acțiune.
Din punct de vedere al construcției, receptoarele pot fi compacte, antena, receptorul,
tastatura, ecranul și bateriile încorporate în aveea și carcasă, sau componentele pot fi separate și
conectate între ele.
Receptoarele SOUTH S82V utilizează coduri C/A și P și fac măsurători de fază pe GPS
L1/C/A/L2E/L2C/L5 și GLONASS L1/C/A/L1P/L2/C/A/L2P. Acest sistem beneficiază de 220 de
canale care perm it receptarea semnalelor de la sateliții GPS și GLONASS.
Receptoarele lucrează în timp real, primind corecții diferențiale recepționate prin telefon
GSM sau modem. Componentele sistemului sunt următoarele:antena, suport, dispozitiv pentru
determinarea înăl țimii, ambaza, cablul antenei, receptor, două baterii, card de memorie, trepied și
carcasă de transport.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
22
2.3.3. Metode folosite
În principiu, poziționarea rețelelor de sprijin folosind tehnologia GPS presupune parcurgerea
următoarelor etape:
planificarea observațiilor;
înregistrarea semnalelor satelitare;
prelucrarea datelor.
În prezenta lucrare, pentru determinarea punctelor de îndesire 1 și 100 s -a folosit tehnologia
GPS cu ajutorul Sistemului GPS, folosindu -se metoda rapid statică.
Metoda rapid statică (fig. 2.5) reduce substanțial timpul de staționare (5 -10 minute) când se
lucrează în condiții favorabile, dar se dublează la receptoarele cu o singură frecvență rămânând totuși
scurt. Din aceste motive procedeul se recomandă în cazul bazelor scurte (5 -10 km) la realizarea
rețelelor de îndesire, reperaj fotogrammetric etc. (Boș și Iacobescu, 2009).
Fig. 2.5. Metoda statică și metoda rapid statică
Coordonatele rezultate în cadrul metodei rapid statice sunt determinate în Sistemul Geodezic
Mondial 1984 (WG S 84). Deoarece WGS 84 este un sistem geocentric, sunt necesare transformări
pentru a aduce coordonatele punctelor într -un sistem local (Chițea et al. 2015).
Între coordonatele carteziene X, Y, Z și cele elipsoidale B, L, h există următoarele relații de
legătură (Chițea el al. 2015):
X=(N+h)*cosB*cosL
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
23
Y=(N+h)*cosB*sinL
Z=((b2/a2)*N+h)*sinB
În care N este raza de curbură a primului vertical, iar a și b sunt semiaxele elipsoidului de
referință.
2.4. Mod de lucru
Determinarea punctelor care au format baza re țelei de ridicare și anume punctele 1 și 100 a
fost realizată prin metoda rapid statică, cu ajutorul sistemului GPS SOUTH S82V.
În lucrarea curentă, pentru realizarea măsurătorilor s -au materializat punctele prin buloane
metalice, apoi s -a staționat cu rov erul câteva minute, astfel rezultând coordonatele punctelor prin
serviciul ROMPOS.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
24
CAPITOLUL 3
REALIZAREA REȚELEI DE RIDICARE
3.1. Rețeaua de ridicare. Generalități
Rețeaua de ridicare este constituită din ansamblul stațiilor de drumuir e ce servesc la
măsurarea și definirea poziției detaliilor din teren. Aici sunt incluse și punctele rețelei de sprijin din
care se pot face de asemeni radieri spre detaliile topografice (Boș și Iacobescu, 2009).
Rețelele de ridicare variază, fiind as emănăt oare în pricipiu, dar dif erențiate prin unele aspect e
specifice. După natura determinărilor și scopul urmărit, se disting următoarele rețele de ridicare:
combinate, realizate în sistem 3D, cu poziționare tridimensională (X, Y, Z) a punctelor;
planimetrice sau bidimensionale, cu punct e definite doar în planul de proiecție prin
coordonatele X, Y;
nivelitice, cu determinare unidimensională, doar a cotelor Z, specifice redării reliefului,
în care se dă și o poziționare a în plan.
După poziția lor față de sisteme le de referință rețelele pot fi (Boș și Iacobescu, 2007):
încadrate în rețeaua geodezică, fiind legate între acestea prin punctele de capăt ale
drumuirilor sprijinite (fig 3.1.) sau printr -o stație comună la cele închise (fig 3.2.);
independente sau libere , fără legătură cu rețeaua geodezică, admise prin excepție în
cazul unor ridicări de importanță redusă, pe suprafețe mici.
Rețelele de ridicare difer ă ca structură în funcție de suprafață și de gradul de acoperire al
terenului astfel:
rețele simple, consti tuite dintr -o drumuire încadrată eventual din două alăturate sau una
închisă pe punctul de plecare;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
25
rețele complexe, alcătuite din drumuiri de diferite ordine, ce se întâlnesc în puncte
nodale și se completează cu stații duble radiate, de intersecție ș.a.
Fig. 3.1. Rețea de ridicare realizată prin drumuire încadrată
Fig. 3. 2. Rețea de ridicare realizată prin drumuire închisă
În funcție de instrumentul folosit în măsurători se poate vorbi de drumuiri cu stația totală și
drumuiru cu instr umente clasice, în diferite combinații: teodolit și panglică sau Balla, tahimetre clasice
sau autoreductoare și chiar de determinări în sistem GPS ( Boș și Iacobescu, 2007).
Etapele de lucrări necesare realizării unei rețele de ridicare sunt și ele asemănă toare cu cele
prezentate la metoda drumuirii și la rețelele de sprijin: proiectarea rețelei, respectiv stabilirea traseelor
și alegerea punctelor, marcarea lor durabilă conform normelor tehnice, măsurători în teren cuplate
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
26
eventual cu unele prelucrări pe l oc, calcule, inclusiv compensarea erorilor prin procedee empirice,
riguroase sau semiriguroase (Boș și Iacobescu, 2007).
Trăsăturile unei rețele de ridicare 3D sunt:
poziționarea 3 D a punctelor, având la dispoziție toate elementele necesarea calcului
coord onatelor X, Y, Z;
metoda de bază reprezentativă este metoda drumuirii, aplicată pe trasee simple,
încadrate, închise sau multiple;
traseele de drumuire libere, neconstrânse, sprijinite doar la un capăt, ca și cele
independente, închise pe un punct neîncadr at în geodezie, sunt admise doar prin excepție și temporar,
pe suprafețe mici și de mică importanță;
stația totală este instrumentul reprezentativ, folosit pentru determinarea direct pe teren
a coordonatelor drumuirii și pentru culegerea elementelor geomet rice ale rețelei;
după dotare se apeleză uneori și la sistemul GPS, cu unul din procedeele rapide, de
mare randament, eventual la determinări separate de nivelment geometric;
calculele, inclusiv compensările, se fac pe baza unor programe prin procedee empi rice,
semiriguroase sau chiar prin metoda celor mai mici pătrate.
Din aceste trăsături rezultă că stația totală este instrumentul specific realizării rețelelor de
ridicare, care asigură o precizie satisfăcătoare și un randament superior.
Desfășurarea efect ivă a traseelor de drumuire se face după nevoi atât în interiorul, cât și în
afara teritoriului urmărit. Densitatea traseelor și numărul stațiilor depinde de acoperirea terenului și
precizia cerută. În pricipiu ansamblul punctelor din cadrul rețelei trebui e să fie dispus astfel încât să
permită radierea tuturor detaliilor de pe suprafața în cauză cât și în afara ei pe o anumită zonă. În
spiritul acestei cerințe se impune completarea traseului cu stații aruncate, determinate ca radieri
controlate ce nu pot f i incluse în drumuiri, dar absolut necesare pentru ridicarea detaliilor din zonele
ascunse ( Boș și Iacobescu , 2007).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
27
3.2. Proiectarea și marcarea punctelor
Proiectarea rețelei de ridicare este etapa de bază în care se exprimă și care definește
person alitatea operatorului și condiționează randamentul lucrărilor. În lucrarea întocmită s -a realizat
o drumuire drumuire închisă ce cuprinde punctele 100, 1, 2, 3, 4, 5 și 6 (Anexa 2.) .
Pentru întocmirea proiectului rețelei de ridicare se presupun următoarele lucrări preliminare:
identificarea zonei de lucru pe un plan existent la scară mare, raportarea pe plan a
punctelor vechi din rețeaua de sprijin și delimitarea zonei de lucru;
determinarea traseelor de drumuire, astfel încât să fie acoperită întreaga zonă ;
încadrarea fiecărei drumuiri principale între punctele rețelei de sprijin;
verificarea vizelor de orientare, duse din stația de plecare spre punctul vechi.
Alegerea punctelor de drumuire se face astfel încât din fiecare stație să se asigure două
categori i de vizibilității:
vize reciproce, directe și fără restricții, între punctele vecine spre a permite culegerea
datelor pentru poziționarea lor;
vize spre cât mai multe puncte caracteristice, astfel ca ansamblul rețelei să permită
ridicarea tuturor detaliil or din suprafața urmărită.
Marcarea punctelor rețelei trebuie realizată în mod durabil, în funcție de componenta
teritorială a zonei, după natura terenului, după importanța traseului respectiv ordinul drumuirii. În
acest scop se folosesc (Boș și Iacobescu, 2007).
borne de beton, cu armătură și cu placă metalică, de inscripționare a datelor de
identificare, dacă este cazul, amplasate în centrele populate pe zone verzi sau oriunde în afara
carosabilelor și trotuarelor;
buloane metalice, confecționate special, cu cap rotunjit și punct matematic, ce pot intra
în asfalt, în rostul bordurilor, cât și în fisurile platformelor betonate;
țevi lungi, de peste 1m, bătute până la rasul pământului, todeauna unde terenul permite,
care nu mai pot fi scoase.
În cazul acestei lucrări pentru materializarea punctelor rețelei de drumuire au fost folosite
buloane metalice.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
28
3.3. Culegerea datelor rețelei de ridicare
Măsurătorile au fost realizate cu ajutorul unei stații totale cu precizie ridicată și un grad de
automatizare ridicat. O stație totală este un tahimetru electronic cu care elementele geometrice
(unghiuri, distanțe, diferențe de nivel), ce definesc poziția spațială a punctelor geodezice și
topografice, se măsoară aut omat, la comandă, cu precizie ridicată, se stochează în memoria electronica
și se redau în formă digitală (Boș și Iacobescu, 2009).
Structura unei stații totale cuprinde următoarele organe principale (Boș și Iacobescu, 2009):
componenta mecanică, cuprinde ambaza, cu șuruburile de calare și dispozitivul de
fixare pe trepied, limbul protejat de alidadă care susține toată construcția superioară prin furcile ei, pe
care se sprijină cercul vertical și bateria de acumulatori;
componenta optică, cuprinde luneta pe ntru vizarea semnalelor, a cărei calitate este
definită de puterea de mărire, umghiul de câmp și dispozitivul de centrare pentru instalarea stației.
Ultimul se prezintă fie sub formă optică, clasică, fie ca dispozitiv sau fir laser, vizibil, care asigură
comoditate sporită, stabilitate la vânt și o precizie de centrare superioară.
componenta electronică, este nouă față de structura clasică și cuprinde
microprocesorul, dispozitivul EDM (Electronic Distance Measurement), memoria electronică, panoul
de afișaj și compensatorul biaxial.
Pentru realizarea acestei lucrări măsurătorile s -au realizat cu ajutorul unei stații totale
SOKKIA Set 3130R3 (fig 3.3.).
Fig. 3.3 . Stația totală SOKKIA Set 3130R3
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
29
Rețeaua de ridicare s -a determinat pornind de la puncte de coord onate cunoscute 1 și 100,
instalându -se aparatul în stație și măsurându -se elemente geometrice necesare, urmărind următoarele
etape de lucru:
instalarea aparatului în stație (fig. 3 .4) ca operație preliminară, presupune calarea și
centrarea aparatului, adi că aducerea axului principal la verticala punctului matematic al marcajului de
la sol, presupunând centrarea aproximativă cu ajutorul nivelei sferice, centrarea definitivă cu ajutorul
dispozitivului optic și calarea definitivă cu ajutorul nivelei torice (f ig. 3. 5).
Fig. 3.4. Instalarea aparatului în stație
Fig. 3.5 . Calarea și centrarea aparatului
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
30
după instalarea aparatului se crează, din meniul principal un Job;
înainte de începerea măsurătorilor se introduc în aparat codul punctului, înă lțimea
aparatului și înălțimea prismei;
s-a staționat pe primul punct și s -a determinat viza de orientare înapoi pe celălalt punct
cunoscut;
se procedează la fel în fiecare punct de stație și se și efectuează radieri pe întreaga zonă
a punctului respectiv;
pentru fiecare stație, orientarea va fii mereu înapoi, pe punctul deja determinat;
la final, se va efectua controlul măsurătorilor, determinându -se neînchiderile.
3.4. Efectuarea calculelor și compensarea rețelei de drumuire
3.4.1. Calculul compensării închise pe punctul de plecare
La metoda drumuirii punctele se consider ă înlănțuite, legate între ele prin elemente
geometrice, respectiv prin unghiuri orizontale și/sau verticale, distanțe și/sau diferențe de nivel. Dacă
aceste date sunt obținute prin măs urători topografice specifice, este posibilă determinarea succesivă a
poziției lor în cadrul unui sistem de referință, exprimată prin coordonatele X, Y, Z. Totodată metoda
trebuie să asigure controale parțiale și o verificare finală a lucrărilor ( Boș și Ia cobescu, 2007).
Drumuirile pot fi grupate în mai multe tipuri (A) și ordine (B) în cadrul cărora se disting
unele variante (C, D, E). O asemenea clasificare este prezentată în tabelul umător (tab. 3.1):
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
31
Tabelul 3.1. Clasificarea drumuirilor
În luc rarea curentă drumuirea este una închisă pe punctul de plecare și calculele compensării
s-au efectuat în mai multe etape astfel:
Etapa I: Calcule preliminare
Această primă etapă urmărește calculul valorilor medii pentru unghiurii, distanțe și reducerea
la orizont a distanțelor înclinate.
Unghiurile orizontale αvor rezulta din diferența citirilor realizate spre punctele vecine a
celui de stație și se face media lor. În cazul în care rezultă unghi de valoare negativă se vor adăuga
200g.
Unghiurile de înclin are se vor realiza din valoarea unghiurilor zenitale măsurate, semnul fiind
întodeauna, de la poziția a I -a a lunete, în sensul de parcurgere a drumuirii. Dacă valorile rezultate
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
32
sunt obținute cu luneta în prima poziție se scade din unghiul zenital 100g, iar în cazul în care se
măsoară cu luneta în poziția a II -a, se scad 300g din unghiul zenital.
Distanța înclinată se obține din media valorilor măsurate dus -întors, fiecare fiind măsurată
de două ori și dintanța redusă la orizont se calculează cu formula;
dij=cosφ*lij
Etapa a II -a: Calculul drumuirii
Cea de -a doua etapă este necesară pentru verificarea și compensarea unghiurilor orizontale
prin diferențierea sumei unghiurilor interioare măsurate cu valoarea de referință dată de relația:
Σα =(n-2)*200g
Unde n este determinat de numărul unghiurilor (n=6). Eroarea de neînchidere se realizează
făcând diferența între valoarea măsurată și cea de referință: e 1=800g00c06cc-800g00c00cc=6cc. Eroarea
se compară cu toleranța T 1=±eq*√n=3cc√6=7cc. Deoarece eraorea este mai mică ca toleranța e 1<T1,
unghiurile se compensează în mod egal, fiecărui unghi aplicându -i-se o corecție c= -1cc.
După aplicarea corecției suma unghiurilor orizontale trebuie să fie egală cu valoarea de
referință adică 800g00c00cc.
Calculul orientărilor se realizează din aproape în aproape cu ajutorul orientării primei laturi,
măsurată pe teren și a unghiurilor interioare compensate. Drumuirea este parcursă în sens topografic
iar orientarea se obține astfel: θnou=θvechi±200 g+α.
Pentru control se calculează orientarea de plecarea folosind unghiul α 1, care trebuie sa fie
egală cu valoarea măsurată.
Etapa a III -a: Calculul și com pensarea coordonatelor relative
În cazul coordonatelor relative Δx și Δy calculul se face în funcție de orientări și distanțe
reduse la orizont, iar pentru coordonatele relative Δz, în funcție de unghiul de înclinare și distanța
redusă la orizont.
Formulele de calcul sunt următoarele:
Δxij=dij*cosϴij;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
33
Δyij= d ij*sinϴij;
Δzij= d ij*tgφij.
Valorile obținute, cu semnul lor, dat de cadranul orientării și semnul unghiului de înclinare
se înscrie pe prima coloană a liniei respective.
Pentru contrilul coordonatelor relative se face suma acestora, care trebuie să fie nulă pe
fiecare axă în parte. Deoarece aceste condiții se îndeplinesc rar apar e roru (e x, ey, ez). Se calculează
eroarea totală în plan et=√eₓ2+eᵧ2= ±0,0881 m și eroarea pe cote e z=-0,050 m și se compară cu
toleranțele: T2=±0,0007 ∗𝐷+√𝐷+0,045= 1,3148 m, respectiv T3=±0,25√𝐷1000 =±0,1724 m.
Întrucât erorile se încadrează în toleranțele prezentate mai sus, drumuirea poate fi
compensată. Pentru fiecarea axă se calculează corecția unitară prin împărțirea neînchiderilor, la sumă,
în valoarea absolută a relativelor:
cuΔx=−𝑒ₓ/𝛴|𝛥𝑥|;
cuΔy=−𝑒𝑦/𝛴|𝛥𝑦|;
cuΔz=−𝑒𝑧/𝛴|𝛥𝑧|.
Pentru relativ ele Δx, corec ția unitară este de -0,00053 care rezultă prin împărțirea erorii
ex=0,076 la suma relativelor în valoare absolută egală cu 141,9615. Mai departe corecția unitară pe
axa X se va înmulți succesiv cu fiecare relativă Δx, luată în modul iar valori le rezultate se trec sub
relativele necorectate.
Pe fiecare axă suma corecțiilor trebuie să fie egală cu zero, la fel și suma relativelor corectate.
Aceste corecții se aduna la relativele necorectate și se obțin coordonatele relative corectate. La fel se
procedează si la Δy și Δz.
Etapa a IV -a: Calculul coordonatelor absolute
Calculul coordonatelor absolute se efectuează prin însumare, din aproape în aproape,
acordând coordonate arbitrare primului punct astfel ca toată drumuirea să fie plasată în primul c adran.
Pentru control se recalculează coordonatele punctului de plecare, care trebuie sa aibă aceleași valori
ca cele obținute deoarece relativele au fost compensate.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
34
Schița drumuirii închise pe punctul de plecare este prezentă în figura 3. 6.
Toleranțele admise la închiderea pe unghiurile orizontale și cele admise la închiderea pe
coordonate sunt date în tabelul 3. 2 (Vorovencii , 2006).
Fig. 3.6. Schița rețelei de drumuire închisă pe punctul de plecare
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
35
Tabelul 3.2 . Calculul drumuirii închise pe punctul de plecare
Stație Viză Unghiri orizontale Orientări Unghiuri de înclinare Distanțe reduse la orizont Coordonate relative
Coordonate absolute
Puncte
ΔX ΔY ΔZ X Y Z
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13
1 6 65,7851 245,8717 -1,219 28,11 5,799 -31,318 -0,610
459606,334 549704,616 602,980 1 2 -0,0001 311,6566 31,85 -0,003 -0,008 0,020
65,7850 5,796 -31,326 -0,589
2 1 143,1608 111,6566 -0,150 31,85 -41,808 -48,668 -0,151
459612,130 549673,290 602,391 2 3 -0,0001 254,8173 64,16 -0,022 -0,012 0,00516
143,1607 -41,831 -48,680 -0,146
3 2 163,2609 54,8173 0,042 64,16 -29,135 -8,503 0,020
459570,299 549624,610 602,245 3 4 -0,0001 218,078 30,35 -0,016 -0,002 0,0006
163,2608 -29,150 -8,505 0,021
4 3 58,1282 18,078 0,450 30,35 10,362 26,421 0,201
459541,149 549616,105 602,266 4 5 -0,0001 76,2061 28,38 -0,006 -0,007 0,006
58,1281 10,356 26,414 0,207
5 4 181,8477 276,2061 0,370 28,38 33,734 43,566 0,320
459551,506 549642,519 602,473 5 6 -0,0001 58,0538 55,1 -0,018 -0,011 0,010
181,8476 33,716 43,555 0,331
6 5 187,8179 258,0538 0,385 55,1 21,123 18,547 0,170
459585,222 549686,074 602,804 6 1 -0,0001 45,8717 28,11 -0,011 -0,005 0,005
187,8178 21,112 18,542 0,176
Eroarea de închidere pe unghiuri: Eroarea de închidere pe axe (Δx, Δy, Δz):
Σα= (n -2)*200g ex= 0.076 m ey= 0.045 m ez = -0.050 m
Σα=800g00c06cc Σ|Δx|= 141.96 m Σ|Δy|= 177.02 m Σ|Δz| =1.47 m
T1=3cc√n=7cc cux=0.00053 cuy=0.00025 cuz=0.03413
e1=800g00c06cc-800g00c00cc= -6cc e2=et=√eₓ2+eᵧ2=±0,0881 m T3 =±0,25√𝐷/1000 =±0,12195 m
e1<T 1 T2=0,0007𝐷+0.045√𝐷= +0.788 m; e2<T 2 e3= e Z<T 3
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
36
CAPITOLUL 4
RIDICAREA DETALIILOR
4.1. Obiect. Principii
Detaliile topografice reprezintă componentele de bază a le conținutului unui plan și, după
natura lor, acestea pot fi:
de planimetrie , respectiv tot ceea ce se g ăsește pe suprafața terestră creat de natură sau
de om;
de altimetrie sau de nivelment, respectiv formele de relief și accidentația terenului,
redate î n suprafață sau pe anumite direcții prin profile.
Din acest punct de vedere se execută ridicări topografice mixte sau combinate, care urmăresc
următoarele categorii, rezultând o reprezentare 3D respectiv un plan de situație. Uneori măsurătorile
vizează doa r redarea planimetriei ca ridicare 2D, sau numai a reliefului prin determinări
unidimensionale.
Ridicarea detaliilor topografice, ca etapă ce încheie lucrările de teren, cuprinde măsurătorile
necesare poziționării acestora în vederea reprezentării lor pe p lan. Operația se bazează pe existența
unei rețele de ridicare, constituită din puncte proprii (stații de drumuire) dar și cele ale rețelei de sprijin
și presupune în principiu:
– descompunerea detaliilor într -un număr de puncte caracteristice care să le rede a corect
forma, dimensiunile și poziția lor în spațiu.
– măsurarea propriu -zisă a elementele geometrice, specifice metodei de lucru, pentru
definirea poziției acestor puncte, prin coordonatele X, Y, Z, date în sistemele naționale de referință;
– reprez entarea pe plan sau pe profile a detaliilor.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
37
Metoda de lucru folosită astăzi în exclusivitate la ridicarea detaliilor de tip 2D, 3D sau
unidimensională, este metoda radierii, care se aplică în orice situație în care dintr -un punct cunoscut
se duc vize spre punctele caracteristice ale detaliilor topografice. Deseori radierea se combină cu
metoda drumuirii dezvoltată pe trasee convenabile. Suplimentar se folosește și metoda intersecțiilor,
precum și unele procedee de lucru în completarea ridicărilor prin radi eri (Boș și Iacobescu, 2007).
Mai există și alte metode de ridicare în plan a detaliilor, pe lângă metoda drumuirii cu radieri,
folosite mai rar sau numai în anumite condiții:
– metoda drumuirii;
– metoda intersecției;
– metoda absciselor și ordonatelor ;
– metoda profilelor.
4.2. Măsurători în teren
Ridicarea detaliilor presupune cel mai consistent volum de muncă în cadrul ridicărilor
topografice. Conținutul corespunzător al planurilor ce urmează a fi întocmite se asigură prin
identificarea și măsurar ea detaliilor topografice, dar și a unor elemente specifice cadastrului. Se
împune următorul mod de lucru:
– întocmirea unei schițe de teren;
– descompunerea detaliilor în puncte caracteristice, care se aleg în funcție de schimbările de
direcție, ce defi nesc forma și dimensiunile lor, inclusiv suprafața;
– executarea de măsurători și calcule, necesare pentru stabilirea coordonatelor spațiale (X, Y,
Z) ale acestor puncte în proiecție stereografică ’70;
– redactarea planului de situație și a planului cada stral, cu conținutul său specific.
Poziționarea propriu -zisă se realizează prin metoda radierii, îmbinându -se cu metoda
drumuirii. În acest caz se disting următoarele variante de execuție:
Culegerea din aceiași staționare a datelor de drumuire și ale rad ierilor, cu modul
general al stației totale sau cu o aparatură clasică și prelucrarea lor cu un soft care compensează
drumuirea, urmând apoi să compenseze radierile.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
38
Parcurgerea drumuirii, inclusiv calculul coordonatelor și revenirea în stație pentru
culegerea datelor de ridicare. În cazul stației totale prin folosirea programului coordonate, se asigură
controlul drumuirii și compensarea lor direct pe teren, cu un calculator de buzunar, dar prin reocuparea
punctului randamentul scade.
Achiziționarea direc tă a coordonatelor punctelor de drumuire și de radiere, din aceiași
staționare folosind programul ,,coordonate” al instrumentului. Pentru un număr redus de stații ele pot
rămâne definitive întrucât o neînchidere de 2 -4 cm folosește un soft care compensează mai întâi
drumuirea și recalculează apoi coordonatele punctelor radiate ( Boș și Iacobescu, 2009).
În prezenta lucrare s -au determinat aproximativ 260 de puncte radiate, 6 puncte stație și 2
puncte de îndesire a rețelei de sprijin. Ridicarea detaliilor di n teren a fost efectuată cu ajutorul stației
totale SOKKIA Set 3130R3 , urmărindu -se următoarele operații:
– lucrări pregătitoare care au constat în instalarea aparatului în punctul stație, pornirea,
inițializarea și alegerea modului de lucru, care în cazu l de față a fost cu ajutorul meniului standard de
măsurare; orientarea în stație, prin orientarea unei vize pe direcția unui punct de coordonate cunoscute;
– radierea efectivă a detaliilor, prin vizarea succesivă a punctelor la prismă, cu afișarea și
stocarea punctelor, precum a elementelor geometrice ale acestora.
De reținut este faptul că poziția detaliilor a fost determinată într -o singură poziție a lunetei,
parcurgerea elementelor de detaliu fiind aleasă într -o anumită ordine, pentru a fi ușurată atât munca
operatorului, cât și a purtătorilor de prisme. Înregistrarea detaliilor a fost efectuată prin coduri
ajutătoare.
Achiziționarea datelor pentru radieri mai ridică unele detalii legate de execuție și modul de
organizare al lucrărilor, cum ar fi:
gradul de detaliere al unei ridicări, respectiv numărul de puncte radiate;
formația de lucru care trebuie să fie alcătuită dintr -un șef de echipă, operatorul de la
aparat, un secretar și doi purtări ai prismelor. primul coordonează întreaga activitate, încep ând cu
alegerea stațiilor de drumuire, a celor intermediare și a celor aruncate, iar în timpul măsurătorilor
dirijează pe purtătorii prismelor pentru o deplasarea rațională. secretarul întocmește schița ridicării,
cu o redare cât mai verticală a detaliilor prin păstrarea proporției acestora și a legăturii cu aparatul;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
39
dotarea necesară cuprinde stația totală cu acumulator de rezervă, două prisme, rutele
de 2m și 10m, trei stații de emisie -recepție și veste reflectorizante daca se lucrează pe drumuri publice ;
ca și mod de operare, după etapele preliminare, se preiau succesiv datele drumuirii sau
radierile, urmărind succesiv punctele aceluiași detaliu. periodic secretarul verifică corespondența
numărului de ordine de pe schiță cu cel din aparat în momentul ci tirii și comunică eventualele
schimbări de înălțime a prismei față de valoarea constantă de măsurare;
prismele reflectoare reprezintă mijloace eficiente de vizare, care se mențin la o înălțime
constantă (1,80 m), care poate varia la nevoie până la 1,30. î ntotdeauna înălțimea se comunică, înainte
de vizare, pentru a fi introdusă în aparat. prisma are avantajul amplasării ei direct pe punctele urmărite
ale detaliului, la înălțimi convenabile, reflectând radiațiile primite de la aparat din zone greu vizibile
chiar cu ochiul liber ;
la modelele noi, prevăzute cu sursă de radiații laser, vizarea se face direct pe detaliul
urmărit, fără prismă, până la o anumită distanță și dacă suprafața acestuia are un grad de netezime,
pentru a reflecta radiațiile. în același timp punctele radiate pot fi codificate, fapt ce facilitează
identificarea detaliului urmărit la raportarea planului ( Boș și Iacobescu, 2007).
4.3. Calcule
La ridicarea punctelor de detaliu, care definesc perimetre, obiecte sau detalii naturale și
artificiale de pe suprafața terestră se utilizează metoda radierii care realizează poziția în plan a
punctelor de detaliu.
Metoda de calcul al coordonatelor punctelor realizate prin metoda radierii, se realizează cu
ajutorul unor calcule preliminarii pentru ob ținerea orientării și a distanței reduse la orizont. În modelul
de mai jos (fig. 4.1) se vor măsura lungimea înclinată de la punctul de stație la punctul radiat, unghiul
de pantă către punctul radiat precum și unghiul orizontal făcut de o latură de drumuir e (101 -102) cu
direcția către punctul radiat.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
40
Fig. 4.1 . Calculul coordonatelor punctelor de detaliu
Etapa de calcule de birou include fie raportarea punctelor în coordonate polare, situație în
care se folosesc unghiurile orizontale măsurate în teren și lungimile reduse la orizont, fie cu aceste
valori se calculează coordonate rectangulare pentru punctele radiate.
Coordonatele absolute Xși Y ale punctelor de radiere se calculează în funcție de
coordonatele absolute X și Y ale p unctului 101 și de coordon atele relative δx și δy astfel:
X501 = X 101 +δx 101–501; Y 501= Y 101 +δy 101–501;
X502= X 101 +δx 101–502; Y 502= Y 101 +δy 101–502;
X503= X 101 +δx 101–503; Y503= Y 101 +δy 101–503;
X504= X 101 +δx 101–504; Y 504= Y 101 +δy 101–504;
Principiul de măsurare a punctelor radiate umărește măsurarea acestora în tur de orizont, în
sens topografic, pornind de la orientarea de referință. În ceea ce privește controlul punctelor radiate,
putem spune că în cadrul acestei metode lipsește dar la nevoie controlul se realizează prin radierea
dublă a punctelor, însă care necesită un timp mai mare de lucru. Prin aceste radieri contro late se obțin
astfel, 2 rânduri de coordonate, iar când diferențele se încadrează în limitele 10 -15mm, se face media
lor aritmetică eventual invers proporțională cu lungimea vizelor.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
41
Precizia de determinare a punctelor radiate depinde în principiu de preci za de măsurare a
unghiurilor orizontale, verticale și a distanței înclinate, precum și de a înălțimii aparatului și înălțimii
prismei și de erorile de poziție a punctelor de referință ( Boș și Iacobescu, 2007).
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
42
CAPITOLUL 5
ÎNTOCM IREA PLANULUI DE SITUAȚIE
5.1. Etape de lucru
Planul de situație este definit ca fiind reprezentarea grafică convențională a unei suprafețe de
teren mai restrânse, care se întocmește la scări mai mari sau egale cu 1:10000, unde proiectarea
punctelor de pe suprafața terestră se face ortogonal, iar efectul de curbură al Pământului se neglijează.
Pe planurile topografice întocmite la scările: 1:500; 1:1000; 1:2000; 1:5000 și 1:10000 se reprezintă
în mod fidel forma geometrică și dimensiunile elementelor de planimetrie, precum și relieful terenului.
La elaborarea planului topografic (planul de situație) trebuie să se țină cont de toate
elementele reprezentative din teren:
– dimensiunile terenului;
– cotele pe laturile imobilului;
– forma construcțiilor;
– rețele edilitare existente (canalizare, termoficare, gaze, rețele IT, etc);
– drumuri, străzi;
– cotele de nivel ale terenului;
– vegetația și alte amenajări peisagistice;
– scara planului (1:500, 1:2000, etc);
– caroiajul.
În lucrarea de față plan ul de situație a fost obținut cu ajutorul unei stații totale Sokkia Set
3130R3 . După culegerea datelor necesare din teren, a fost necesară în continuare prelucrarea acestora
cu ajutorul unor programe și softuri specializate.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
43
Etapele de lucru desfășurate p entru elaborarea planului de situație, sunt următoarele :
procesarea datelor rezultate din măsurători, până la obținerea coordonatelor tuturor
punctelor;
raportarea planimetriei, respectiv a punctelor caracteristice care definesc detaliile de la
suprafața terenului;
În lucrarea de față planul topografic s -a întocmit în programul AutoCAD cu ajutorul
programului TopoLT.
Legarea în desen, prin unirea punctelor conform schițelor din teren, aplicarea semnelor
convenționale și a simbolurilor;
Definitivarea planu lui prin înscrierea toponomiei, a datelor de identificare, legenda ș.a.
5.2. Conținut
Conținutul planului trebuie sa reflecte cât mai sugestiv elementele de suprafață ale terenului
și relieful acestuia. Ca mijloc de comunicare, planul topografic este de fapt o reprezentare abstractă a
realității, deoarece elementele de conținut sunt în parte selectate și redate simplificat prin simboluri.
Elementele de conținut ale planului, care formează obiectul ridicărilor topografice, sunt
grupate în cele două categor ii, distincte și din punctul de vedere al reprezentării, respectiv detaliile de
planimetrie și cele de nivelment sau de altimetrie. În cazul unor ridicări complexe, cu detalii
planimetrice numeroase, acestea se grupează în straturi tematice ce reunesc obie cte sau fenomene
identice redate într -o culoare specifică și cu un tip distinct de linie din care, prin simplificări și
generalizări, se obține un plan de ansamblu. Așadar, sub raportul conținutului, planul digital nu ridică
probleme în cuprinderea și reda rea tuturor detaliilor din teren, oricât de numeroase ar fi, dar numărul
de layere se stabilește totuși după nevoi și în mod rațional de către operator sau prin prevederile
caietului de sarcini ( Boș și Iacobescu, 2007).
Planul de situație cuprinde următoar ele tipuri de puncte:
puncte ale rețelei de îndesire (puncte de ordin V), determinate cu ajutorul tehnologiei
GNSS;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
44
puncte ale rețelei de ridicare, determinare cu ajutorul punctelor de îndesire, ridicate și
determinate cu stația totală Sokkia Set 3130R3 ;
puncte de drumuire, determinate prin metoda radierii, pe baza punctelor rețelei de
ridicare, puncte a căror coordonate au fost determinate în sistemul de proiecție Stereografic 1970 și
sistemul de proiecție pentru cote Marea Neagra 1975.
Plan de situați e este alcătui t din elementele de planimetrie, care se referă la proiecția
orizontală a obiectelor și a suprafețelor de pe teren. Include detalii naturale (ape, fânețe, păduri) sau
artificiale (drumuri, construcții, etc.) și se pot reprezenta la scară sau prin c ulori a căror reprezentare
pe planuri se realizează cu ajutorul semnelor convenționale.
Semnelor convenționale se aleg astfel încât forma semnului care trebuie să fie cât mai
asemănătoare cu a detaliului pe care îl reprezintă, cu cât acesta este mai important, cu atât semnul va
fi redat mai pronunțat .
Elemente de altimetrie (fig. 5. 1.) sunt utilizate pentru ca planul să exprime cât mai fidel
realita tea de pe teren și este necesar caz ca, alături de elementele de planimetrie să fie reprezentate și
formele de relief. Reprezentarea reliefului pe planuri se realizează prin mai multe metode, cea mai
utilizată fiind metoda curbelor de nivel, care permite rezolvarea următoarelor probleme:
– determinarea înfățisării generale a reliefului;
– densitatea fragm entării reliefului;
– diferența de nivel dintre punctele cotate;
– înclinarea pantelor;
– realizarea profilului topografic.
Figura 5. 1. Reprezentarea elementelor altimetrice prin curbe de nivel
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
45
CAPITOLUL 6
ÎNTOCMIREA DOCUMENTAȚIEI CADASTRALE
6.1. Aspecte generale
Introducerea cadastrului presupune întocmirea de documentații cadastrale pe unități
administrativ teritoriale parcurgând anumite etape, având aspecte tehnice, economice și juridice.
Aceste etape sunt:
Lucrări pregătitoare, cele care urmăresc alegerea teritoriilor administrative ce urmează
a fi cadastrate, pregătirea caietelor de sarcini, organizarea licitațiilor, încheierea contractelor, ș.a.;
Analiza situației fiecărei unitați cadastrale urmărind materialele cartografice exis tente,
rețeaua geodezică din regiunea studiată, lucrările care au fost executate în trecut și posibilitatea
folosirii acestora în documentațiie următoare ;
Întocmirea proiectelor tehnice, adică proiectele de ansamblu și de execuție, cu soluțiile
stabilite în funcție de complexitatea și mărimea teritoriului, executate conform normelor tehnice în
vigoare și posibilitățile financiare;
Lucrări privind rețeaua geodezică de sprijin , care se referă la verificarea punctelor
existe nte în zonă, îndesirea acesteia și determinarea rețelei de ridicare necesară lucrărilor cadastrale ;
Delimitarea cadastrală , a teritoriul administrativ și intravilanele, prin stabilirea,
marcarea și determinarea poziției punctelor de hotar, inclusiv calculul suprafețelor totale;
Ridicăril e topo -fotogrammetrice ale fondului funciar, prin parcurgerea tuturor etapelor
de întocmirea a planurilor, actualizarea celor existente în cazul unor schimbări cantitativ rezonabile
intervenite;
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
46
Culegerea datelor textuale, descriptive -atribute, respectiv identificarea proprietarilor
și a categoriilor de folosința a terenurilor, identificarea caracteristicilor construcțiilor și înscrierea lor
în fișe speciale;
Numerotarea cadastrală a intravilanelor și a extravilanelor, cu înscrierea simbolurilor
categorii lor sau a subcategoriilor de folosință;
Redactarea planurilor cadastrale ale teritoriului administrativ și listarea acestora în
număr corespunzător;
Calculul suprafețelor tuturor parcelelor, cu compensările și verificările aferente și
înscrierea acestora în fișe;
Redactarea registrelor cadastrale , folosind mijloace automate de prelucrare a datelor
și listarea acestora în numărul necesar de exemplare;
Controlul, recepția și aprobarea de introducere a cadastrului general la nivelul unui
teritoriu administrat iv, conform normelor și intrucțiunilor privind termenele, metodele, toletanțele,
etc.
Organizarea bazei de date care trebuie să fie în concordanță cu sistemul informațional
al cadastrului inclusiv programele GIS .
Realizarea documentațiilor ca dastrale nu s e poate face decât eșalonat în timp și dacă sunt
îndeplinite următoarele condiții ( Boș și Iacobescu, 2007):
– rețeaua geodezică națională GPS trebuie să fie unitară și omogenă, determinată conform
condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească, mai ales din puncte de vedere al densității;
– normele tehnice pentru realizarea lucrărilor să fie de un nivel corespunzător;
– dotarea și executanți să fie la un nivel ridicat de pregătire, firmele specializate să fie dotate
cu tehnicieni autorizați și aparatură modernă;
– resursele financiare să fie corespunzătoare.
În final, după verificările și avizările de rigoare, documentația se depune la publicitatea
imobiliară, respectiv pentru înscrierea imobilelor în CF, inclusiv a drepturilor reale. Doar în acest mod
sistemul devine garantul dreptului de proprietate (Boș și Iacobescu, 2007).
Conform “Regulamentului 700/ 31.07.2014” realizarea documentației cadastrale presupune
parcurgerea următoarelor etape:
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
47
a) identificarea amplasamentului imobilului și documentarea t ehnică;
b) execuția lucrărilor de teren și birou;
c) întocmirea documenta țiilor.
Proprietarul răspunde pentru cunoașterea, indicarea limitelor imobilului și conservarea
acestora, precum și pentru punerea la dispoziția persoanei autorizate a tuturor actelor /documentelor
pe care le deține cu privire la imobil, iar persoana autorizată la rândul ei răspunde pentru măsurarea
imobilului indicat de proprietar, pentru corectitudinea întocmirii documentației și corespondența
acesteia cu realitatea din teren și cu ac tele doveditoare ale dreptului de proprietate puse la dispoziție
de proprietar.
Întocmirea documentațiilor cadastrale, recepția și înscrierea în cartea funciară presupune
parcurgerea următoarelor etape:
a) identificarea amplasamentului imobilului de către proprietar, indicarea limitelor acestuia
persoanei autorizate și documentarea tehnică;
b) executarea măsurătorilor;
c) întocmirea documentației cadastrale;
d) înregistrarea cererii la oficiul/biroul teritorial;
e) recepția documentației cadastrale;
f) însc rierea în cartea funciară a dreptului real asupra imobilului.
Execu ția lucrărilor de teren și birou, constă în:
a) alegerea metodei de lucru;
b) execu ția măsurătorilor pentru realizarea re țelelor de îndesire și ridicare, ri dicarea detaliilor
planimetrice cadastrale aflate pe limita și în interiorul imobilului, culegerea atributelor, verificări și
validă ri ale datelor existente (Regulamentul 700, 2014).
6.2. Întocmirea planului de amplasament și delimitare
Planul de amplasament și delimitare este întocmit de persoana autorizată și reprezintă
documentul tehnic de constatare a situației reale din teren prin care sunt determinate limitele și
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
48
suprafețele terenurilor și/sau construcțiilor, rezultate din măsurători și se realizează conform normelor
în vigoare și conform structurii Anexei nr. 1.35 la regulament. (Regulamentul 700, 2014).
Planul de amplasament și delimitare se va întocmi:
– în format analogic la o scară convenabilă, între 1:200 – 1:2000;
– în format digital, fișier .dxf și .cpxml.
Planul de amplasament și delimitare cuprinde următoarele elemente:
– conturul terenului obținut din unirea punctelor rezultate din măsurători;
– numărul cadastral sau/și numărul de carte funciară;
– date referitoare la suprafața măsurată a terenului (mp);
– adresa imobilulu i în cauză;
– unitatea administrativ -teritorială din care face parte imobilul;
– în prima parte „A.Date referitoare la teren” se trec: numărul parcelei, categoria de folosință
a imobilului în cauză, suprafață și alte mențiuni;
– în partea a doua ,,B.Dat e referitoare la construcții” se vor trece, dacă este cazul, următoarele:
codul contrucției, destinația, suprafața construită la sol (mp), mențiuni.
În prezenta lucrare s -au întocmit un plan de amplasament și delimitare pentru blocul de
birouri aparținând S.C. KRONSOFT DEVELOPMENT S.R.L.
6.3. Întocmirea documentației de apartamentare
Apartamentarea este operațiunea de împărțire a unei construcții – condominiu, înscrisă în
cartea funciară, în mai multe unități individuale care se înscriu în carți funciare individuale. Prin
operațiunea de apartamentare se stabilesc și se înscriu în cartea funciară colectivă părțile comune
indivize și cotele din părțile comune, aferente fiecărei UI.
Cotele părți din părțile comune se pot distribui și conform voinței proprie tarului, cu condiția
să nu fie zero cota din părțile de folosință comună, iar din însumarea cotelelor distribuite UI -urilor să
rezulte întregul.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
49
Apartamentarea este o operațiune pe flux întrerupt și se realizează cu parcurgerea
următoarelor etape:
a) recepție documentație cadastrală de apartamentare;
b) act de apartamentare în formă autentică, ori hotărîre judecătorească;
c) înscriere act de apartamentare.
Documentația cadastrală de apartamentare conține:
a) borderoul;
b) dovada achitării tarifului;
c) ce rerea de recepție;
d) declarația pe proprie răspundere cu privire la identificarea imobilului măsurat;
e) copiile actelor de identitate, în cazul proprietarilor persoane fizice/adeverință emisă de
către serviciul public comunitar de evidența populației din care să rezulte datele de identificare sau
certificatul constatator, în cazul persoanelor juridice;
f) copia extrasului de carte funciară pentru teren cu construcție;
g) copii conform cu originalul după documentele juridice sau administrative;
h) memoriul tehnic;
i) fișa colectivă cuprinzând informații referitoare la unitățile individuale, părțile comune și
cotele din părțile comune (Anexa 3) ;
j) releveele cu propunerea de apartamentare, pe fiecare nivel;
k) releveul fiecărei unități individuale din propun erea de apartamentare;
l) planul de amplasament și delimitare;
m) planul de încadrare în zonă la o scară convenabilă, astfel încât imobilul să poată fi
localizat;
n) fișierul .cpxml.
În prezenta lucrare s -au efectuat două relevee, releveu parter și releveu etaj 1. Datorită
faptului că etajele 2, 3, 4, 5 și 6 prezintă aceași componență ca și componența parterului, nu au mai
fost executate relevee.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
50
CAPITOLUL 7
EVALUAREA LU CRĂRILOR
7.1. Introducere
La executarea unor lucrări de cadastru este necesară o analiză amplă privind realizarea
investiției, fiind necesară întocmirea unei documentații bazate pe o serie de piese scrise și grafice, care
constituie în ansamblul ei documentație tehnico -economică a cadastrului și cuprinde următoarele:
Antemăsurătoare p e categoriile de lucrări existente;
Devizul întocmit pe categoriile de lucrări;
Extrasele de resurse;
Devizul pe obiect;
Devizul general;
Graficul eșalonării execuției.
Pentru realizarea lucrărilor de cadastru este necesară urmărirea și punerea în ap licare a unor
metode de programare a execuției acestora, urmărind anumite principii de bază pentru programarea și
organizarea proceselor de producție de măsurători terestre.
a) Principiul continuității este principiul conform căruia producția se desfășoar ă continuu în
timp, atunci când fiecare proces de producție se desfășoară continuu. Eliminarea discontinuităților se
poate realiza prin aplicarea principiului continuității în programarea și organizarea proceselor de
producție.
b) Principiul uniformității exprimă cerința obiectivă de bază a programării și organizării
proceselor de producție astfel încât resursele acestora să fie utilizate uniform.
c) Principiul ritmicității exprimă cerința obiectivă de bază a programării și organizării
proceselor de produ cție astfel încât având asigurate condițiile impuse de principiul uniformității.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
51
d) Principiul sincronizării exprimă cerința obiectivă de bază a programării și organizării
proceselor de producție care constă în îmbinarea și „agrearea” rațională a principa lelor resurse ale
procesului de producție astfel încât să asigure desfășurarea pe sectoare succesive, în mod simultan a
cât mai multor procese de producție succesive.
7.2. Antemăsurătoare
Piesă de bază a documentației tehnico -economice, antemăsurătoarea se întocmește pentru
fiecare categorie de lucrări distinctă în parte și reprezintă evaluarea cantitativă a proceselor aferente
realizării categoriei de lucrări, înscrise în ordine tehnologică.
Prin definiție , antemăsurătoarea reprezintă lista proceselor pe domenii de activitate și
tehnologii caracteristice, încadrate în norma de deviz comasată ce trebuie realizate pentru obținerea
produsului producției (topo -fotogrammetrice, cartografie, geodezie).
Antemăsurătoarea reprezintă cuantificat volumul lucrărilor, putându -se întocmi pe părți de
lucrări incluse în obiect sau pe întregul obiect (tab. 7.1) (Vasilescu, 2017).
Tabelul 7.1. Antemăsurătoarea lucrării
Nr.
crt. Simbol articol Denumire articol U.M. Cant. Normă
de timp Ore
normă
0 1 2 3 4 5 6
A. LUCRARI DE TEREN
1. OA 25a III Recunoasterea terenului ha 0,18 3 0,54
2. OE1+2+3+OG1c+OF1b1 Punct statie drumuire pct. 6 0,25 1,5
3. OU4Ab2 Punct radiat pct. 260 0,02 5,2
4. Art. nou Observatii GPS pentru determinarea punctelor de
plecare și orientare a rețelei pct. 2 0,25 0,5
5. OU17BaIII+ Nota 2 Verificari de teren privind ridicarea detaliilor
topografice ha 2 3 6
TOTAL ORE LUCRARI TEREN 13,74
B. LUCRARI DE BIROU
1. OK5c Calculul coordonatelor punctelor radiate pct. 260 0,25 65
2. OK6c Calculul coordonat elor punctelor de drumuire pct. 6 0,02 0,12
3. OK18 Calculul suprafetelor analitic supraf. 0,18 2 0,36
4. OM2 Descrierea topografica a punctelor marcate pct. 6 0,25 1,5
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
52
5. Art.nou Prelucrarea datelor rezultate din observatiile
GPS pct. 2 0,2 0,4
6. Redactarea planului topografic în format electronic ha 0,18 3 0,54
7. OT1b Pregatirea documentatiei (preluarea temei si analiza
din punct de vedere topografic a documentatiei
existente in zona); pag. 40 0,5 20
8. OU17BaIII+
Nota 2 Verificarea existentei pi eselor cerute de
instructiunile in vigoare in continutul dosarului
lucrarii; pag. 35 0,25 8,75
TOTAL ORE LUCRARI BIROU 96,67
TOTAL GENERAL ORE (TEREN+BIROU) 110,41
7.3. Devizul lucrării
Devizul este piesa scrisă a documentației tehnico -economice cu aj utorul căreia se evaluează
valoric volumul lucrărilor, se calculează prețul de cost al lucrării ( tab. 7.2. ).
Devizul se întocmește pe categorii de lucrări, pe obiect pe baza antemăsurătorii aferente și în
ordinea din aceasta. Lucrările de măsurători terest re se includ în cadrul devizului general al investiției
aferente.
Întocmirea devizului pe categorii de lucrări se face urmând următoarele etape:
– se folos ește antemăsurătoarea întocmită;
– pentru fiecare articol din antemăsurătoare, căruia i s -a atribuit un cod (simbol), se folosesc
pentru determinarea prețurilor unitare (PU) în ordinea material, manoperă, utilaj: Catalogul de prețuri,
ediția 1981 și date actualizate de la Direcția de Statistică Teritorială pentru valoarea manoperei pe
sector de activitate în perioada de referință, respectiv de întocmire a devizului, precum și valori ale
materialelor, consumabilelor de la furnizori. Conform precizărilor din normele de deviz comasate se
atribuie pentru unele articole (procese) sporuri de manoperă sau/și de p rocurare materiale
suplimentare (Vasilescu, 2017) .
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
53
Tabelul 7.2. Devizul lucrării
Nr.
crt. Simbol Denumire articol deviz U.M. Cant. P.U. (lei) Valori totale (lei)
Total
(lei) Material
Manoperă Material Manoperă Utilaj Utilaj
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9
1. OA.25.a.1 Recunoașterea terenului ha 0,18 600 90 18 108
2. OU.4.A.a.21 Punct stație drumuire pct. 6 55 324 6 330
3. OU.4.A.b.21 Punct radiat pct. 260 6 1300 260 1560
4. Art. nou Observatii GPS pentru
determinarea punctelor
de plecare și orientare a
rețelei
pct. 2 50 80 20 100
5. OU17BaIII+
Nota 2 Verificari de teren
privind ridicarea
detaliilor topografice
ha 2 1000 1800 200 2000
6. OU.4.B.2.d Calculul coordonatelor
punctelor de drumuire
pct. 6 15 78 12 90
7. OU.4.B.3.a Calculul coordonatelor
punctelor radiate pct. 260 6 1410 150 1560
8. OK.18.A.a Calculul suprafetelor
analitic ha 0,18 110 -120,2 140 19,8
9. OM.2.B Descrierea topografica a
punctelor marcate pct. 6 11 60 6 66
10. Art.nou Prelucrarea datelor
rezultat e din
observatiile GPS pct. 2 32 60 4 64
11. Redactarea planului
topografic în format
electronic ha 0,18 300 36 18 54
12. OT1b Pregatirea
documentatiei
(preluarea temei si
analiza din punct de
vedere topografic a
documentatiei existente
in zona);
pag. 40 2 40 40 40 80
13. OU17BaIII+
Nota 2 Verificarea
existentei pieselor
cerute de instructiunile
in vigoare in continutul
dosarului lucrarii;
pag. 35 2 35 35 70
Total general (lei) 6101,8
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
BIBLIOGRAFIE
Cărți și lucrări de autor în edituri
1. Boș, N., Iacobescu, O. (2007). Topografie modernă, Editura C.H. Beck, București
2. Boș, N., Iacobescu, O. (2009). Cadastru și carte funciară, Editura C.H. Beck, București
3. Chițea, Gh., Kiss, A. (2001). Cadastru general și forestier , Editura Universității
Transilvania Brașov
4. Chițea, Gh., Iordache, E., Derczeni, R., Chițea, C.Gh. , Hanganu, H. (2013). Tehnologii
geodezice spațiale, Editura Lux Libris, Brașov
5. Chițea, Gh., Vorovencii, I., Chițea, C.Gh. (2015). Rețele topogeodezi ce, Editura Lux
Libris, Brașov
6. Ștefan, O. (2009). Cadastre de specialitate, Editura RISOPRINT Cluj Napoca
7. Vorovencii, I. (2006). Topografie, Editura Universității Transilvania Brașov
8. Vorovencii, I., Pădure, I. (2010). Cadastre de specialitate, Editura Universității
Transilvania Brașov
Acte normative
9. ***** Ordinul 700 din 2014 privind abordarea Refulamentului de avizare, recepție și
înscriere în evidențele de cadstru și carte funciară.
10. ***** Legea cadastrului și a publicității imobiliare nr. 7/1996.
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Resurse în format electronic
11. http://www.cadsolutions.ro/sistem -gps-south -s82v_266
12. http://www.dreptonline.ro/dictionar_jur idic/termen_juridic.php?cuvant=Cadastru
13. http://www.scritub.com/stiinta/arhitectura -constructii/PLANURI -SI-HARTI –
TOPOGRAFICE73382.php
14. http://www.topoequipos.com/topoequipos2.0/equipos -gps-gnss/s82v -intergrated -rtk-
gnss -surveying -system
15. https://cadastru.biz/sistemul -informational -imobiliar
16. https://ro.wikipedia.org/wiki/Bra%C8%99ov#Localizare
17. https://www.google.ro/maps/place/Kronsoft+Center/@45.6341628,25.6333194,770m/da
ta=!3m1!1e3!4m5!3m4!1s0x40b35cf6a44102c3:0xa18a643f2c8af35d!8m2!3d45.6341628
!4d25.6355081
18. https://www.google. ro/search?biw=1920&bih=974&tbm=isch&sa=1&ei=OTkHW_H_GcLf
wALZ3rDgAQ&q=portiune+din+plan+cadastral&oq=portiune+din+plan+cadastral&gs_l=im
g.3…120045.122787.0.123030.13.13.0.0.0.0.92.1109.13.13.0….0…1c.1.64.img..0.0.0….0.s
7Sf8 -dINKo#imgrc=yzkF8ZAfMb9ua M:
19. https://www.google.ro/search?q=kronsoft&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ved=0ahUKEw
ibrOz ztZ_bAhXIAewKHaZ -AOYQ_AUICygC&biw=1920&bih=925#imgrc=y5vByvwXJtHRlM :
https://www.scribd.com/doc/32908080/Cadastru -general -si-cadastre -de-specialitate
Curriculum vitae
INFORMAȚII PERSONALE SUTO Cristina – Alexandra
Strada Muncii Nr. 23, 505500 Rupea (România)
0758833926
alexandra.suto@yahoo.com
Sexul Feminin | Data nașterii 12/03/1995 | Naționalitatea română
PROFILUL PERSONAL Excelente abilități de organizare și de comunicare, cu spirit de echipă.
EDUCAȚIE ȘI FORMARE
15/09/2010–15/06/2014 Diplomă de bacalaureat
Colegiul Național de Informatică "Grigore Moisil", Brașov (România)
01/10/2014–Prezent
Universitatea Transilvania din Brașov, Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere,
Specializarea Măsurători T erestre și Cadastru, Brașov (România)
COMPETENȚE PERSONALE
Limba(i) maternă(e)română
Limbile străine ÎN ELEGEREȚ VORBIRE SCRIERE
AscultareCitireParticipare laconversațieDiscurs oral
englezăB2A2A2A2B2
Niveluri: A1 i A2: Utilizator elementar – B1 i B2: Utilizator independent – C1 i C2: Utilizator experimentat ș ș șCadrul european comun de referință pentru limbi străine
Competențe de comunicare – bune abilități de comunicare și înțelegere
Competen ele digitale ț AUTOEVALUARE
ProcesareainformațieiComunicareCreare deconținutSecuritateRezolvarea deprobleme
Utilizator
independentUtilizator
experimentatUtilizator elementarUtilizator elementarUtilizator elementar
Competen ele digitale – Grilă de auto-evaluare ț
O bună stapânirea a programului AutoCAD și a pachetului Microsoft Office
Permis de conducere B
24/6/18 © Uniunea Europeană, 2002-2018 | http://europass.cedefop.europa.eu Pagina 1 / 1
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRA ȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
ANEXA 1
CALCULUL SUPRAFE ȚEI
Imobil identificat prin nr. cad. 105325
Număr
Punct X
[m] Y
[m]
704 459536.840 549627.723
703 459551.856 549616.082
901 459609.898 549690.952
701 459594.881 549702.594
Suprafața = 1800 mp
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Anexa 2
Coordonatele punctelor rețelei de îndesire
Coordonatele punctelor rețelei de îndesire
Coordonate puncte radiate
Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
101 459594.881 549702.594
102 459621.294 549705.652
103 459551.856 549616.082
104 459536.840 549627.723
105 459546.076 549653.592 Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
106 459553.559 549649.291
107 459557.837 549660.500
108 459553.784 549657.454
109 459563.954 549673.202
110 459570.413 549671.031 Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
1 459606.334 549704.616
100 459652.416 549706.659
Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
2 459585.212 549686.070
3 459551.521 549642.560
4 459541.159 549616.139
5 459570.324 549624.651
6 459612.130 549673.316
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
111 459581.306 549685.083
112 459578.323 549692.584
113 459579.818 549696.709
114 459584.142 549699.426
115 459587.551 549701.111
116 459592.355 549701.604
117 459593.363 549702.807
118 459593.339 549702.185
119 459594.417 549701.996
120 459598.218 549703.405
121 459605.475 549704.183
122 459598.488 549710.828
123 459598.527 549710.484
124 459591.678 549709.759
125 459590.947 549709.749
126 459590.284 549710.059
127 459593.418 549714.102
128 459593.692 549714.244
129 459594.000 549714.254
130 459595.655 549711.449
131 459597.643 549722.094
132 459597.248 549721.790
133 459598.486 549720.831
134 459599.589 549720.663
135 459600.809 549721.070
136 459601.559 549721.734
137 459601.256 549722.019
138 459603.167 549724.761
139 459606.333 549728.324
140 459615.675 549724.299
141 459616.507 549721.460
142 459618.864 549718.374
143 459621.513 549716.602 Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
144 459623.024 549716.078
145 459632.421 549712.894
146 459650.243 549706.979
147 459645.552 549700.401
148 459643.521 549701.966
149 459640.881 549702.905
150 459637.743 549702.862
151 459634.410 549701.347
152 459632.577 549699.482
153 459632.306 549700.653
154 459624.477 549706.455
155 459623.497 549705.849
156 459619.599 549705.666
157 459612.918 549691.560
158 459612.269 549691.511
159 459606.405 549683.825
160 459597.795 549672.185
161 459589.188 549661.801
162 459582.249 549652.242
163 459576.114 549644.291
164 459573.429 549640.138
165 459572.663 549639.244
166 459571.942 549636.310
167 459570.885 549631.305
168 459570.649 549628.723
169 459570.338 549629.671
170 459570.629 549627.064
171 459570.718 549623.986
172 459570.648 549621.600
173 459566.888 549626.437
174 459564.413 549626.060
175 459558.503 549626.083
176 459554.404 549626.895
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
177 459545.987 549629.303
178 459542.227 549630.539
179 459538.167 549631.930
180 459540.522 549632.472
181 459540.476 549632.580
182 459534.741 549633.226
183 459531.086 549634.848
184 459534.333 549638.639
185 459529.747 549635.582
186 459526.868 549631.955
187 459529.458 549629.324
188 459532.489 549625.363
189 459534.170 549622.022
190 459534.949 549619.090
191 459535.159 549616.459
192 459535.094 549614.608
193 459534.735 549613.469
194 459533.488 549615.024
195 459540.938 549611.384
196 459544.853 549611.322
197 459544.541 549613.665
198 459549.631 549616.598
199 459555.462 549619.458
200 459557.072 549614.635
201 459558.454 549620.717
202 459561.098 549621.710
203 459564.683 549622.847
204 459568.466 549623.537
206 459569.594 549620.183
207 459569.822 549619.126
208 459567.408 549616.141
209 459565.800 549616.624
210 459564.608 549613.749 Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
211 459560.203 549611.483
212 459556.267 549610.250
213 459552.214 549609.420
214 459549.101 549609.060
215 459545.244 549609.989
216 459541.616 549610.912
217 459537.935 549612.139
218 459534.736 549613.222
219 459531.054 549614.814
220 459527.411 549616.608
221 459523.569 549618.808
222 459520.377 549620.923
223 459521.185 549621.779
224 459537.151 549628.295
225 459536.594 549628.242
226 459536.009 549627.822
227 459535.958 549627.071
228 459536.550 549625.813
229 459537.619 549623.513
230 459538.415 549620.851
231 459538.741 549618.454
232 459538.837 549617.428
233 459539.045 549616.793
234 459539.588 549616.294
235 459540.274 549616.058
236 459541.074 549616.012
237 459541.747 549616.302
238 459543.228 549617.182
239 459545.048 549618.252
240 459547.427 549619.532
241 459551.189 549621.489
242 459552.872 549622.357
243 459553.505 549622.782
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
244 459553.436 549623.397
245 459552.636 549623.773
246 459537.790 549628.154
247 459539.174 549627.666
248 459540.648 549627.140
249 459543.290 549626.292
250 459545.566 549625.575
251 459580.598 549625.068
252 459579.736 549626.943 Nr.
Pct. X
[m] Y
[m]
253 459578.903 549628.527
254 459579.315 549630.065
255 459579.725 549632.114
256 459580.882 549634.428
257 459579.698 549634.319
258 459585.390 549640.121
259 459608.163 549669.708
260 459622.538 549686.942
UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAȘOV Proiect de diplomă
Facultatea de Silvicultură și Exploatări Forestiere
Programul de studii: Măsurători Terestre și Cadastru
Anexa 3
Foaia colec tivă
Carte F unciară Colectivă Nr. 105325 / UAT BRAȘOV
Descrierea condominiului
Adresa construcției: Intravilan, Municipiul Brașov
Nr. cadastral: 105325
Suprafața teren: 1800 mp
Nr.
tronson Scara Nivel Nr. apartament /
spațiu cu altă
destinație Cod Unitate
individuală
(UI)* Nr. CF individuală * Suprafața utilă UI
– Suap –
(mp) Cotă parte indiviză
din părțile comune
aferente UI
(Cpc) Cotă parte teren
aferent UI
(Cpt) Obs.
– – P 1 U1 105325 -C1-U1 532 532/4000 23940 /1800 00 Apartament nr. 1 compus din: 6 holuri,6 spații de depozitare, 4
băi, spațiu de birouri și 2 terase acoperite.
E1 2 U2 105325 -C1-U2 808 808/4000 36360 /1800 0 Apartament nr. 2 compus din: 4 holuri, 1 spațiu de depozitare, 4
băi, 2 spații de birouri și 1 sală de sonferințe.
E2 3 U3 105325 -C1-U3 532 532/4000 23940/ 1800 0 Apartament nr. 3 compus din: hol și casa scării. compus din: 6
holuri,6 spații de depozitare, 4 băi, spațiu de birouri și 2 terase
acoperite.
E3 4 U4 105325 -C1-U4 532 532/4000 23940/ 1800 0 Apartament nr. 4 compus din: 6 holuri,6 spații de depozitare, 4
băi, spațiu de birouri și 2 terase acoperite.
E4 5 U5 105325 -C1-U5 532 532/4000 23940/ 1800 0 Apartament nr. 5 compus din: 6 holuri,6 spații de depozitare, 4
băi, spațiu de birouri și 2 terase acoperite.
E5 6 U6 105325 -C1-U6 532 532/4000 23940/ 1800 0 Apartament nr. 6 compus din: 6 holuri,6 spații de depozitare, 4
băi, spațiu de birouri și 2 terase acoperite.
E6 7 U7 105325 -C1-U7 532 532/4000 23940/ 1800 0 Apartament nr. 7 compus din: 6 holuri,6 spații de de pozitare, 4
băi, spațiu de birouri și 2 terase acoperite.
TOTAL – – – – 4000 4000/4000 18000/180 00 –
Descriere părți
comune indivize Terenul construit și neconstruit cu nr. cad. 105325 în suprafață totală de 1800 mp, acoperișul, ascensorul , casa scărilor , fundații, planșee, branșamentele instalațiilor
existente de apă, gaz, curent electric și canalizare.
Întocmit
SUTO Cristina -Alexandra
(semnătură, ștampilă)
Data 25.06.2018
Recepționat
(semnătură, parafa)
3/$1'(Ì1&$'5$5(Ì1=21Ă
Scara 1:5000
Plan úD Intravilan Municipiul BRA ܇OV
Nr. cad.
105325
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: UNIV ERSITATEA TRANSILVANIA DIN BRAȘOV FACULTATEA DE SILVICULTURĂ ȘI EXPLOATĂRI FORE STIERE PROGRAM DE STUDII: MĂSURĂTORI TERESTRE ȘI CADASTRU… [619275] (ID: 619275)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.