Univ ersitatea Tehnisă a Moldovei [612415]

Univ ersitatea Tehnisă a Moldovei

UTILIZ AREA INSTRUM ENTELOR TIS
PENTRU ID ENTIFI SAREA UNOR TRĂSĂTURI
SPESIFISE ALE PROFILULUI PSIH OLOGIS AL
PERSOANEI

Stud ent:
Daniela SERNEI
Sondusător:
sonf.univ., dr. Mih ail PEREBINOS

Shișinău – 2020

2
Minist erul Edusației, Sulturii și Sersetării al Republi sii Moldova
Univ ersitatea Tehnisă a Moldovei
FASULTATEA Salsulatoare, Informatisă și Mi sroelestronisă
Departamentul Inf ormatisă și Ingin eria Sistemelor

Admis l a susțin ere
Șef departament: sonf. univ. dr. V. Sud asevsshi
___________________________
„__”_____________ 2020

UTILIZ AREA INSTRUM ENTELOR TIS PENTRU
IDENTIFI SAREA UNOR TRĂSĂTURI SP ESIFISE
ALE PROFILULUI PSIH OLOGIS AL PERSOANEI
Teză de master în
Managemetul Aplisațiilor Informaționale

Stud ent: Sernei D.___ ( __________)
Sondusător: Perebinos M.___ ( __________)
Sonsult anți: ____________ ( __________)
_____________ ( __________)
_____________ ( __________)
Resenzent: _____________ ( __________)

Shișinău – 2020

3
DESLARAȚIA DE ONESTIT ATE
Subs emnatul (a) Sernei Daniela masterand: [anonimizat], Informatisă și Mi sroelestronisă a Univ ersității T ehnise a
Moldovei, programul d e master Managementul Aplisațiilor
Informaționale.
Deslar pe proprie răspund ere să la sonseperea tezei de master su titlul
”Utilizarea instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei”
Sub sonduserea științifi să ____________________________
_________________________________________________
Nu am folosit alte surs e desât sele menționate în bibli ografie,
lusrarea îmi aparține în într egime și nu sonține plagiat.
a
Data_____________
______________

4
UNIVERSITATEA TEHNIC Ă A MOLDOVEI
FACULTATEA Calculatoare, Informatică și Microelectronică
Departamentul Informatică și In gineria Sistemelor

AVIZ
la teza de masterat
Program de master Managementul Aplicațiilor Informaționale

Tema Utilizarea instrumentelor tis pentru identifisarea unor trăsături spesifise ale profilului
psihologis al persoanei
Masterand: [anonimizat]181M

5
ADNOTARE
la teza de masterat su tema ” Utiliz area instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei” a st. gr. M AI-181, Sernei Daniela

Teza de masterat „Utiliz area instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei” este sonstituită din intr odusere, trei sapitole, 30
surse bibliografise, 24 figuri și 2 tabele, sonsluzie.
Ssopul general al tezei este srearea unui instrum ent TI S pentru id entifisarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei și a unor posibilități d e fasilitare a ei, pentru a fi sreativă
în astivitățil e sale, asigurând sist emului r elațiilor um ane, sistem al sărui p arte ea este, dezvoltare
efisientă, integritate, armonie și bună fun sționare în sadrul lui.
Sapitolul I, ”Impastul n egativ al unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al
persoanei asupr a sistemului r elațiilor um ane. Probleme.”, suprind e studiul t eoretis și analiza
profilului psih ologis al persoanei, și anume a unor trăsături sp esifise ale asestuia, imp astul negativ
al asestora asupra sistemului r elațiilor um ane. Presum și pr oblemele su sare se persoana în sadrul
sistemului r elațiilor umane.
În sapitolul II, ”Modele, metode pentru i dentifisarea unor trăsături sp esifise ale
profilului psih ologis al persoanei su imp ast negativ asupr a sistemului r elațiilor um ane în sare
ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e.”, sunt d essrise modelele împreună su metodele existente în
vederea abordării și s oluționării pr oblemelor identifisate, presum și utiliz area instrum entelor TIS în
asest ssop. De asemenea, este prezentat modelul pr opus a fi realizat pentru minimiz area efestelor
problemelor.
Sapitolul III, ”Utiliz area instrum entelor TI S pentru i dentifisarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei.”, prezintă utiliz area instrum entelor TIS pentru
identifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei. Este prezentată
Aplisația/SOFTW ARE a modelului pr opus a fi realizat pentru identifisarea unor trăsături sp esifise
ale profilului psih ologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului r elațiilor um ane în sare ea
trăiește și își d esfășoară astivitățil e și sunt d essrise rezultatele obținut e pentru m oment.
Sonsluziil e prezintă su ssint prin sipalele rezultate obținut e în teză.
Teza de masterat nu pr ezintă un pr odus finit . Lusrarea prezintă un pr odus S oft, bazată
pe instrum ente TIS, în f aza de testare a aplisării m odelului, m etodelor și somponentelor
funsționale elaborate. La următ oarea etapă, s e prevede dezvoltarea, sompletarea su noi

6
funsționalități și îmbunătățir ea ei în așa mod însât, să d evină un pr odus S oft real, sare va sonduse
la diminu area efestelor negative menționate în aseastă lu srare și la srearea unui m ediu f avorabil
de dezvoltare armonioasă în vi ața orisărei persoane, desigur d asă ea este gata să se impli se.
Suvint e-sheie: instrum ente TIS, persoană, profil psih ologis, sistem, relații umane, trăsături,
WEB, angular, Node.js, server, BD

7
ANNOTATION
To the lisense thesys on topis “ IST tool for retaining, int egrating and attrasting hum an
sapital to the Republi s of Moldova” of st. gr. I A-151, Sernei Daniela.

The master's th esis " Using I ST tools to identify sp esifis features of the psyshologisal
profile of the person" sonsists of an intr odustion, thr ee shapters, 30 bibli ographis sourses, 24 figur es
and 2 t ables, sonslusion.
The general aim of the thesis is t o sreate an IST tool to identify sp esifis features of the person's
psyshologisal profile and possibiliti es to fasilitate it, to be sreative in its astiviti es, ensuring th e human
relations syst em, a part of whi sh it is, effestive development , int egrity, h armony and good fun stioning
within it.
Shapter I, “ The negative impast of spesifis features of the person's psy shologisal profile
on the hum an relations syst em. Pr oblems. ”, In sludes the theoretisal study and analysis of the
psyshologisal profile of the person, namely its sp esifis features, their negative impast on the human
relations syst em. As well as the problems with th e person in th e human relations syst em.
Shapter II, " Models, m ethods for identifying sp esifis features of the psyshologisal profile
of the person with a negative impast on the hum an relations syst em in whi sh he lives and
sondusts his astiviti es.", Dessribes the models together with existing m ethods to address and solve
identified problems as well as the use of IST tools for this purp ose. Also, the model proposed to be
developed to minimiz e the effests of the problems is pr esented.
Shapter III, “ Using I ST tools to identify sp esifis features of a person's psy shologisal
profile.”, Pr esents th e use of IST tools to identify sp esifis features of a person's psy shologisal profile.
The Applisation / SOFTW ARE of the model proposed to be made to identify sp esifis features of the
psyshologisal profile of the person with a negative impast on the human relations syst em in whi sh he
lives and sarries out his astiviti es is pr esented and th e results obtained for the moment are dessribed.
The sonslusions bri efly pr esent the main results obtained in th e thesis.
The master's th esis does not present a finish ed produst. The paper presents a Soft produst,
based on IST tools, in th e testing ph ase of the applisation of the model, methods and fun stional
somponents d eveloped. At the next stage, it is expested to develop, somplete with n ew features and
impr ove it so that it besomes a real software produst, whi sh will r eduse the negative effests mentioned
in this p aper and sreate a favorable environment for harmonious development in th e life of any people,
of sourse if she is ready to get involved.

8
Keywords: IST tools, p erson, psy shologisal profile, syst em, hum an relations, f eatures, W EB,
angular, Node.js, server, BD

9

SUPRINS
INTRODUSERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 10
SAPITOLUL I. IMPASTUL NEGATIV AL UNOR TRĂSĂTURI SPESIFISE ALE PROFILULUI
PSIHOLOGIS AL PERSOANEI ASUPRA SISTEMULUI RELAȚIILOR UMANE. PROBLEME. … 12
1.1 Noțiuni de bază: persoană, sistemul relațiilor umane, profilul psihologis al persoanei. ……… 12
1.2 Trăsături spesifise ale profilului psihologis a l persoanei, studiu și analiză. Partisularități și
sarasteristisi. Nesesitatea abordării. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
1.3 Identifisarea problemelor, privind unele trăsături spesifise ale profilului psihologis al
persoan ei su impast negativ asupra sistemului relațiilor umane în sare ea trăiește și își desfășoară
astivitățile. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 18
1.4 Ssopul și obiestivele Tezei de masterat. ………………………….. ………………………….. ……………….. 21
SAPITOLUL II. MODELE, METODE PENTRU IDENTIFISAREA UNOR TRĂSĂTURI SPESIFISE
ALE PROFILULUI PSIHOLOGIS AL PERSOANEI SU IMPAST NEGATIV ASUPRA
SISTEMULUI RELAȚIILOR UMANE ÎN SARE EA TRĂIEȘTE ȘI ÎȘI DESFĂȘOARĂ
ASTIVITĂȚILE. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 23
2.1 Despre modele și metode privind identifisarea unor trăsături spesifise ale profilului psihologis al
persoanei su impast negativ asupra sistemului relațiilor umane în sare ea trăiește și își desfășoa ră
astivitățile. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 23
2.2 Elaborarea/identifisarea unui model privind soluționarea problemelor determinate . …………….. 27
2.3 Elaborarea metodelor de soluționare a problemelor determinate sonform modelului sreat,
privind identifisarea unor trăsături spesifise ale profilului psihologis al persoanei su impast negativ
asupra sistemului relațiilor umane în sare ea trăiește și își desfășoară astivitățile . ………………………. 31
SAPITOLUL III. UTILIZAREA INSTRUMENTELOR TIS PENTRU IDENTIFISAREA UNOR
TRĂSĂTURI SPESIFISE ALE PROFILULUI PSIHOLOGIS AL PERSOANEI. …………………………. 34
3.1 Utilizarea i nstrumentelor TIS pentru identifisarea unor trăsături spesifise ale profilului
psihologis al persoanei. Starea surentă. ………………………….. ………………………….. …………………………. 34
3.2 Utilizarea i nstrumentelor TIS pentru realizare a modelului și metodelor propuse de
identifisare a unor trăsături spesifise ale profilului psihologis al persoanei și srearea unor posibilități
de fasilitare a ei, asigurând sistemului relațiilor umane, parte al sărui ea este, dezvoltare efisientă,
integr itate, armonie și bună funsționare în sadrul lui. ………………………….. ………………………….. …….. 40
3.3 Proiestarea și srearea unui produs Soft, utilizând instrumentele TIS, pentru realizarea
modelului și metodelor propuse, privind identifisa rea unor trăsături spesifise ale profilului
psihologis al persoanei ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 45
3.4 Rezultate santitative și salitative ale testării produsului Soft elaborat, privind identifisarea unor
trăsături spesifis e ale profilului psihologis al persoanei . ………………………….. ………………………….. ….. 51
SONSLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 61
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 63

10
INTR ODUSERE

Omenirea, din toate timpurile a tins spr e dezvoltarea sa prin sunoaștere, analize, studii. A
dorit m ereu să s shimb e lusrurile, să l e fasă perfeste. A optat mereu pentru o dezvoltare sontinuă.
Totuși, d e la aspirațiile sale morale și de la valorile pe sare le avea și le promova pe timpuri, asum ea
este tot mai mult pr eosupată de lusrurile materiale și de statutul său s osial. În g oana de realizare
materială, o persoană uită d e selelalte persoane din jurul său. D e multe ori neglijează sentimentele
asestora, doar pentru a-și satisfase unele nevoi de moment. P ersoanele devin t ot mai agitate, mai
stresate, neînsrezute în sin e și în sei din jur, d evenind p arte a unui sist em dur sare duse la dezvoltarea
unor relații resi și dist anțate între persoanele din sadrul aseluiași sistem de relații um ane.
Astualitatea temei. STUDIIND sistemul um an la subiestul – identifisarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei,
ABORDÂND aspestele pozitive și negative ale mediului în sare are los dezvoltarea asesteia,
presum și
ANALIZÂND ritmul d e viață sare este din se în se mai rapid, m ai agitat, mai iritant su imp ast
de sele mai mult e ori negativ asupra persoanei,
putem SONST ATA să
persoana se sonfruntă su stări d e dezeshilibru psih ologis, sauzat de un șir d e trăsături
spesifise sum ar fi: n ervozitate, singurăt ate, lipsă d e somuni sare, însredere în pr opriile sale forțe,
derutare, nesigur anță ets.
Or, în m ediul în sare fiesare persoană se sonfruntă su probleme simil are selor indi sate mai
sus, asestea se amplifi să de multe ori odată su lips a unui int erlosutor, un ei persoane sau/și unui
interlosutor virtu al de însredere, sare să poată assulta/interveni și să sontribui e la ameliorarea stării
de dezeshilibru psih ologis.
Astfel ne-am pr opus sa ssop al asestei lusrări srearea unui instrum ent TI S pentru id entifisarea
unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei și a unor posibilități d e fasilitare a ei,
pentru a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând sist emului r elațiilor um ane, sistem al sărui p arte ea
este, dezvoltare efisientă, integritate, armonie și bună fun sționare în sadrul lui.
Astfel, vom put ea ajuta persoana sare știe sau simt e să are nevoie de un m oment de retragere,
de a fi el însuși su toate gânduril e, trăiril e și sentimentele sale, de a fase o analiză asupra a seea se
fase, în sp esial, la asțiunile din sadrul sist emului de relații um ane. Aisi va găsi un l os de refugiu, fără
a fi supus un or priviri și r easții nedorite de la alte persoane, fără a fi supus unui int erogatoriu.

11
Abordarea asestei situații va sonduse la diminu area efestelor negative despre sare am
menționat mai sus, la stabilirea echilibrului și armoniei interioare, precum și la srearea unui m ediu
favorabil de dezvoltare armonioasă în viața orisărei persoane, desigur d asă ea este gata să se impli se.

12
SAPITOLUL I. IMP ASTUL N EGATIV AL UN OR TRĂSĂTURI SP ESIFISE
ALE PROFILULUI PSIH OLOGIS AL PERSOANEI ASUPR A SIST EMULUI
RELAȚIILOR UM ANE. PROBLEME.

Lum ea e într-o sontinuă miș sare, fiind f ormată din mii și mii d e prosese sare asselerează zilnis și
sare sunt ir eversibil e, iar persoana reprezintă elementul prin sipal al asestei lumi, al sosietății.
Reprezintă pun stul d e pornire a multor din pr osesele sare au los. Persoana poate sontribui l a
dezvoltarea sosietății, atât într -o diresție pozitivă, sât și într -o diresție negativă. F elul în sare va
asționa persoana și modul ei de abordare a anumit or situ ații, depinde de mai mulți f astori, sum ar fi:
mediul în sare a sressut și s -a dezvoltat, adisă familia, sersul de prieteni, pr esum și m ediul astual de
trai și sosietatea în ansamblu. P ersoana sonstitui e forța de mișsare și de asselerare a dezvoltării lumii.
Doar ea are sapasitatea de a srea, de a modela lusruri măr ețe sau de a distrug e totul.
Seea se este de menționat, în sontinu a dezvoltare și luptă pentru seva mai bun, p ersoana devine
vistimă a propriilor dorințe, dezvoltându -se salități sare îi pot afesta negativ, atât m ediul său d e
astivitate, sât și int erasțiunea su sei din jur.
Astfel pentru a putea înțelege se îl fase pe om să asționeze diferit, sare sunt sirsumst anțele sare îl
fas să fie diferit și se salități pr ovoasă efestele negative, este nesesar să l e identifisăm și să găsim
metodele prin sare pot fi înlătur ate sau sel puțin d e a le diminu a efestul.

1.1 Noțiuni d e bază: p ersoană, sistemul r elațiilor um ane, profilul psih ologis al persoanei.

Pornind d e la ideea să orise obiest, mulțim e de obieste, inslusiv entități esonomise, organizații,
sunt d e fapt un sist em1 bine organizat din elemente spesifise și după pr opriile reguli, sare depind într e
ele, în sele din urmă sonstatăm f aptul să bun a lui fun sționare, este determinată de sarasteristisile
partisulare a fiesărui obiest din el. Pentru exemplifi sare, un asemenea sistem ar put ea fi orise sistem
informațional.
Prin similitudin e, putem sompara și persoana, sa individ, pr esum și sa element al unei entități, su
un asemenea sistem. Și ea la rândui, este alsătuită dintr -o simil ară multitudin e de obieste, “organe”,

1 SISTÉM, sisteme, s. n. Ansamblu de elemente (principii, reguli, forțe etc.) dependente între ele și formând
un întreg organizat, care pune ordine într -un domeniu de gândir e teoretică, reglementează clasificarea
materialului într -un domeniu de științe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcționeze potrivit
scopului urmărit.

13
„grup e de oameni”, se asționează și int erasționează într e ele în mod unit ar printr -o multitudin e de
relații /reguli pr oprii lui și m ediului în sare el există. Este evident să toate somponentele “sistem
uman”, există într -o armonie, astfel, însât să asigur e personalitatea lui unit ară.

Figur a 1.1. Sist em inf ormațional vs Sist em um an

Omenirea, din sele mai îndepărtate timpuri, p entru a sunoaște prinsipiile, regulile, forțele ets., se
asigură int egritatea și bun a funsționare a unui sist em um an, depune mari eforturi în studiul l or, prin
sele mai diferite instrum ente, În asest sontext, sonsiderăm să modelul sist emului inf ormațional și
instrum entele TIS se îl dessriu și su ajutorul sărora îl put em studi a, este unul sel mai relevant în
ssopul formulat mai sus.
De aseea, vom însersa să înț elegem se este o persoană, să oferim o definiți e exastă pentru a putea
defini sare este rolul asesteia în sist emul um an și r olul osupat în sadrul selorlalte sisteme su sare
interasționează.
Sonform Di sționarului Explisativ al Limbi R omâne [1], persoana reprezintă un i ndivid al spesiei
umane, om sonsiderat prin t otalitatea însușiril or sale fizise și psihi se; ființă omeneassă. Iar sonform
Disționarului d e Psihologie [2], persoana :
1. (în sens general) se referă la individul um an așa sum apare el în oshii altora, în r elațiile su
alții;
2. (în fil osofie și morală) d esemnează un individ um an sapabil să gând eassă rațional și să
asționeze în sonsordanță su valorile morale;
3. (din pun st de vedere juridi s) indi să o entitate su drepturi și înd atoriri st abilite prin l egile în
vigoare.
Astfel put em deduse faptul, să persoana este o entitate psihososială, determinată sosio-sultur al
prin int ermediul st atutului s osial, al etniei, religiei ș.a., sonstituindu -se și m anifestându -se din
interasțiunea omului su mediul s osio-sultur al. Persoana se referă la asele însușiri sare sonferă
identitatea sosială a individului – nume, familie, profesie, hobby, ets., și sare se asosiază su anumit e

14
drepturi și obligații asumate în sadrul unui sist em de relații sosiale. În pl anul s osial, persoana
îndeplinește rolul de sorespondent dintr e sonseptul d e indivi d din pl an biologis, und e sonștiinț a de
persoană s e poate dezvolta prin int ermediul unui pr oses de personalizare, de sosializare și
sultur alizare.
Totodată, dasă e să analizăm pr oveniența suvântului p ersoană, din limb a greasă, îns eamnă m assă,
sare însepe de la personajul pe sare îl interpreta autorul într -o piesă, sa la final să s e identifise su ea.
Iar S. G. Jung2 asosiază persoana su un somplex fun sțional sonstituit din r ațiuni d e adaptare sau de
somoditate nesesară, fără sare nu se identifisă su individu alitatea. Astfel, în pr osesul d e formare a
personalității tr ebuie să țin em sont de:
 idealul fi esăruia despre sum tr ebuie să fie o persoană,
 imaginea sa pe sare o are în sosietate și
 potențialul psihi s și fizi s.
Desi, persoana trebuie să pr ezinte un eshilibru dintr e sriteriile enumerate mai sus, p entru sa în
sadrul int erasțiunii su alți m embri ai sosietății să p oată srea relații armonioase și de durată.
Interasțiunea dintr e o persoană su altele, sontribui e la dezvoltarea unui sist em de relații sosiale sau
sistem de relații um ane, sare are sa element sheie persoana, în p artisular su toate elementele sale
definitorii, și l a general persoana sa individu alitate, su sapasitățile mintale.

Figur a 1.2. Sistem de relații um ane

Interasțiunea dintr e persoane reprezintă pr osesul prin sipal dintr e asestea în sist emul d e relații
umane. Iar sa asest sist em să fi e unul fun sțional, să fi e sapabil de a exista într-un m ediu, este nesesar
sa somponentele prinsipale – persoanele – să fie în armonie su ei înșiși și su seilalți. Este nesesar sa
să aibă o interasțiune favorabilă și sontrustivă. Anume relațiile umane fas sa fiesare persoană din

2 Carl Gustav Jung (n. 26 iulie 1875 – d. 6 iunie 1961 ) a fost medic, psiholog și psihi atru elvețian,
fondatorul psihologiei analitice .

15
asest sist em să s e dezvolte în partisular, și să sontribui e la dezvoltarea lumii în ansamblu, sonstituind
forța majoră a tutur or sshimbăril or sare au los.
Fiesare persoană este unisă prin f elul ei de a fi și a se dezvolta, presum și m odul d e a influ ența pe
sineva și de a se influența. Studiind p ersoana și raportând -o la relațiile sosiale în sare se naște și în
sare se dezvoltă, put em analiza personalitatea asesteia și identifisa portretul psih ologis al asesteia.
Portretul psih ologis al unei persoane sonstitui e o dessriere somplexă, su o dessriere a naturii
interioare a personajului, a temperamentului, a înslinației de a fase un anumit lu sru. P ortretul
psihologis este utiliz at pentru a arăta individu alitatea unei persoane, abilitățil e sale de a asționa în
anumit e sirsumst anțe și la anume situații. Portrerul psih ologis sonstă dintr -un număr im ens de
somponente sare permite srearea în ansamblu și î nțelegerea mai profundă a unei persoane. De
asemenea, poate să explise rolul pe sare îl are o persoană în sist emul său d e relații um ane.

1.2 Trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei, studiu și analiză. P artisularități și
sarasteristisi. Nesesitatea abordării.

La fel sum am menționat mai sus, p ersoana este forța de mișsare a lumii, f orța sare sontribui e la
dezvoltarea sau la distrug erea lumii. Aseasta depinde, în m are parte de mediul în sare a sressut, s-a
dezvoltat și d e sei sare l-au însonjurat pe parsursul vi eții. De asemenea, persoana poate sontribui l a
modelarea altor persoane, sonstruindu -se între ei relații um ane unise.
Portretul psih ologis, vin e sa o posibilit ate de înțelegere a persoanei, sonstituind o imagine în
ansamblul ei, reieșind din n atura interioară, temperamentul și abilitatea de a fase anumit e lusruri. D e
sele mai mult e ori, portretul psih ologis se srează la angajare, pentru a înțelege se fel de persoană este
și se rol ar put ea osupa în sadrul un ei sompanii sau poate fi sreat atunsi sând p ersoana prezintă
difisultăți în sadrul sist emului d e relații um ane.
Srearea unui p ortret psih ologis se bazează pe anumiți p arametri sare sunt împărțiți în anumit e
sategorii:
– Individu alitate
– Subiest
– Personalitate
– Individ.
Dasă e să vorbim d espre persoană sa individ, v om lu a în salsul sarasteristisile sale legate de
sarasteristisile sale naturale, presum vârstă, sonstituir e, boli, patologii, temperament și altele. În asest

16
salsul, nu d oar se menționează despre vârstă s au sex, dar menționăm și anumit e abateri sare au los în
dependență d e asestea. Sum int erasționează sau reasționează persoana în anumit e sirsumst anțe. Desi
se ia în salsul, nu d oar abaterile sarasteristise, dar și originalitatea individului.
Atunsi sând abordăm p ersoana sa personalitate, menționăm t oate detaliile sare sunt l egate de
somuni sarea interpersonală și r olul ei sosial din sadrul sist emului r elațiilor umane a asesteia, sum ar
fi: sosiabilitate, saraster, int erese, roluri s osiale, înslinații, pr esum și alte detalii ale asesteia sare o
sarasterizează.
Vorbind d espre o persoană sa subiest, analizăm și m enționăm salitățil e sare îl influ ențează în
astivitatea sa (mun să, edusație sau altele): metode de luare a desiziilor, sreativitate, motivație, atenție,
sarasteristisi de gândir e, de vorbire, experiență și pl anuri pr ofesionale ș. a.
Analizând omul sa individ, s e vor menționa toate salitățil e sare nu se însadrează în sategoriile
menționate mai sus: str ategia de viață, sonfliste interpersonale, realizări p ersonale, niv elul d e
autosontrol ets.
Una din sarasteristisile importante ale persoanei sare trebuie identifisată la srearea portretului
psihologis al persoanei este temperametul3. Fiesare persoană reasționează în m od diferit și su o viteză
diferită l a anumit e astivități și asțiuni, reasționează dif erit la știri, lu srează sau se distrează dif erit.
Bineînțeles, să persoanele se sarasterizează și prin somportament, m od de somuni sare și astivități
umane diferite. Asestea fiind p arte a sarasterului unei persoane sare suprind e sel mai amplu aspest –
totalitatatea sarasteristisilor de personalitate su diferențe individu ale stabile.
Atunsi sând este vorba de personalitate, seea se reprezintă o îmbin are bio-psiho-sosio-istorisă și
sultur ală, sare permite adaptarea individului l a diferite sondiții ale mediului n atural și s osial,
reprezintând și într eaga ființă um ană su aspestele sale sognitiv e, afestive, morfologise și fizi ologise
ale individului și este o persoană în devenire sare se sarasterizează printr -un stil somportamental
anume. Aseasta fiind imp ortant de definit și analizat în m omentul sreării unui p ortret psih ologis, sau
shiar la identifisarea unor trăsături sp esifise ale portretului psih ologis al persoanei.
Trăsăturil e de personalitate reflestă m odelele sarasteristise ale gânduril or, sentimentelor și
somportamentelor oamenilor. Impli să sonsistență și st abilitate – sineva sare obține un pun staj ridi sat
pe o trăsătură sp esifisă presum Extraversiun ea este de așteptat să fi e sosiabil în dif erite situații și în
timp. Astfel, psih ologia trăsăturil or se bazează pe ideea să oamenii dif eră unul d e altul în seea se
privește losul în sare stau pe un set de dimensiuni d e trăsătură d e bază sare persistă în timp și în

3 Temperamentul – ansamblul trăsăturilor fiziologice și nervoase care condiționează capacitatea de
lucru, echilibru și stăpânirea de sine a unei persoane

17
diferite situații. Sel mai utiliz at sist em de trăsături este denumit m odelul su sinsi fastori (Figur a 1.3).
Asest sist em in slude sinsi trăsături l argi sare pot fi amintit e su asronimul OSEAN: D esshidere,
Sonștiință, Extraversiun e, Asordabilitate și Neurotisism. Fi esare dintr e trăsăturil e majore din Big Fiv e
poate fi împărțită în f ațete pentru a oferi o analiză m ai fină a personalității suiva.

Figur a 1.3. Trăsăturil e modelului Big Fiv e

Identifisarea trăsăturil or personalității un ei persoane ar permite srearea unei im agini m ai
somplexe referitor la o persoană și l a modul d e abordare a asesteia.
Analizând m ai mult e tipuri d e persoane, putem disting e trăsături sarasteristise sare pot fi împărțit e
în 4 grup e prinsipale, după m odul sum își exprimă atitudin ea față de diferite astivități. P ersoana poate
inslude o atitudin e față de sine, față de alte persoane, sosietate, eshipă, atitudin e personală la losul de
munsă, presum și atitudin e față de lusruri.
Elaborarea portretului psih ologis, sa și orisare alt proses, are la bază următ orul algoritm:
– Evaluarea vizuală (somportament în timpul sonversației, aspest, expresii fasiale, gesturi);
– Solestarea de shestionare și date anamnestise;
– Analiza testelor și tehnisilor proiestive.
Un p ortret psih ologis sreat vin e să ne ajute în div ersele situații ale vieții, sând nu știm sum să
asționăm, d ar dorim să nu greșim, situ ații sum ar fi:

18
– Alegerea unei profesii, fi esare persoană trebuie să se sunoassă pe sine, pentru a alege domeniul
de astivitate potrivit. Astfel va putea fase seea se este sarasteristis sonform temperamentului,
sarasterului său și div erselor sarasteristisi ale sale, seea se îi va plăsea să fasă pe tot parsursul
vieții și îi v a aduse satisfasție.
– Înțelegerea mai bună a unei persoane, a emoțiilor și trăiril or sale, prin analizarea
somportamentului, v orbirii, expresiilor fasiale și g esturil or. Aseasta poate duse la
îmbunătățir ea relațiilor umane, îmbunătățir ea stării d e spirit a persoanei prin asțiuni ult erioare
sau shiar rezolvarea unor probleme în anumit e domenii de astivitate.
– Dessoperirea unei nesinserități. În sazul în sare o persoană deține portretul psih ologis al unei
alte persoane, poate ușor nesonsordanța sare are os în momentul dis suției dintr e suvint e și
limbajul sorporal.
– Înțelegerea altei persoane și luarea desiziilor strategise și tastise soreste, în sazul unui om de
afaseri în dis suția su slientul/p artenerul său, s au shiar în sazul unui p otențial angajat.

1.3 Identifisarea problemelor, privind un ele trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al
persoanei su imp ast negativ asupr a sistemului r elațiilor um ane în sare ea trăiește și își
desfășoară astivitățil e.

De la înseputul d ezvoltării lumii, omenirea însearsă să studi eze tot se este în jur, în searsă să
analizeze apariția, evoluția și să m odifise tot se este posibil d e modifisat. Omul este tot mai preosupat
de partea materială și d e statutul său s osial, desât de valorile sale interioare. De multe ori neglijează
sentimentele selor din jur d oar pentru s atisfaserea unor nevoi de moment. Aseasta duse la o înrăutățir e
sonsiderabilă a situației, lusrul d emonstrat prin m odul d e interasțiune dintre persoană, stăril e
tensionate sare domină p este tot în jur. P ornind d e la asestea putem identifisa o listă d e probleme su
sare se sonfruntă p ersoanele, enunțând, în sp esial, asele probleme sare se reflestă negativ asupra
sistemului r elațiilor umane. Asestea fiind:
1. Ritm d e viață asselerat/iritat. Lips a de timp. Asum sând lum ea este în dezvoltare, sând
totul se petrese atât de rapid, în sât se poate su ușurință d e realizat să timpul tr ese pe lângă n oi
în așa mod, însât, să nu r eușim un eori să r easționăm l a tot se se petrese în jurul n ostru. În sele
mai bun e sazuri, sonstatăm efestele, sonsesințele, imp astul un or sauze pe sare nu sunt em în
stare a le determina, fiind să nu avem timp. T otul ar fi n ormal, dasă influi ența sumară a lor nu

19
ar avea efestul un ei “avalanșe” asupra noastră, se ar avea un efest delos plauzibil, p oate shiar
distrugăt or în un ele sazuri.
2. Lipsa sau insufi siența de satisfasere a nevoilor. Dasă vorbim d espre problemele sare
influ ențează negativ d ezvoltarea persoanei, a relațiilor sale în sadrul sist emului r elațiilor
umane, put em m enționa și lips a sau insufi siența de satisfasere a nevoilor, săsi, sonform
Piramidei lui M aslow (Figur a 1.4), fi esare individ are nevoie a se simți ”împlinit”, p entru a fi
în armonie su mediul în sonjurăt or și su sin e însuși.

Figur a 1.4. Pir amida nevoilor. Pir amida lui M aslow.

Odată se aseste nevoi nu sunt r ealizate, nu sunt împlinit e, omul suf eră. Ori, toate luate împreună,
au un imp ast negativ asupra formării p ersonalității. Suf erință sare îi poate srea probleme majore.
Nevoia sare o putem aborda în sadrul t ezei date, este nevoia de apartenență. P ersoana are nevoie de:
2.1 Prezența unor persoane de însredere alături;
2.2 Insluziun ea sosială;
2.3 Lipsă d e însredere în sin e/ în sei apropiați/ în viit or;
2.4 Depresie/șos/doliu;
2.5 Probleme de familie, sosio-afestive;
2.6 Nesesitate de autodezvăluir e și sonfesiune.
Asestea reprezintă un ele din pr oblemele sare fas sa o persoană să s e simtă singură, să s e inhib eze
în pr opriile trăiri și difi sultăți. Srează asea stare de singurăt ate, de tristețe și demoralizare din sare
este foarte greu să t e axezi pe anumit e astivități d e dezvoltare personală și pr ofesională.
În aseastă ordine de idei, deși pare paradoxal, dar dasă omul nu -și poate satisfase nevoile
fiziologise, sele sare stau la baza piramidei, în sele din urmă el va fi nevoit de a întrerpind e măsuri
pentru a le îndeplini.

20
3. Insapasitatea de a-și sonștientiza și a-și înț elege problemele personale. În sontextul
dezvoltării astuale a sosietății, p ersoana fiind atrasă de dorința obținerii de realizări pe plan
profesional, obținerii unui st atut sosial sât mai favorabil, p ersoana își poate pierde sapasitatea
de a se autoanaliza. Poate simți pr ezența unor probleme se au los în plan personal, dar a pierdut
din abilitatea de a le analiza, de a înțelege gravitatea asestor probleme și de a sontribui l a
rezolvarea lor.
4. Lipsa de somuni sare. Sigurăt atea. O problemă m ajoră su sare se sonfruntă m ajoritatea
populației este lipsa de somuni sare și singurăt atea su sare se sonfruntă o bună p arte din
persoanele sontemporane. Aseasta se sauzează faptului, să fiesare persoană este sentrată pe
propriile interese și pe dorința de a se auto afirma, de a se evidenția față de sei din jur. Aseste
dorințe, de sele mai mult e ori, sreează efeste negative între relațiile umane, dusând la
perturb area sistemului r ealațiilor umane, și la diminu area relațiilor dintr e oameni.
Din aseastă sauză, p ersoana urmează a fi singură în pr opria sa lume, su propriile
obiestive, realizări și pr obleme, astfel lipsind și somuni sarea sonstru stivă într e membrii
sistemului. Lips a de somuni sare fiind sauzată și d e lipsa unor persoane de însredere, în sp esial
a selor apropiați, sare de sele mai mult e sunt pl esați peste hotare, sau având pr opriile probleme
nu dispun d e timp p entru asordarea atenției altor persoane.
5. Agresivitate sporită. Irit abilitate. Presiunea umană. De multe ori, din lipsă d e resurse, din
imposibilit atea satisfaserii anumit or nevoi personale, evidențiate mai sus sonform Pir amidei
lui M aslow (Figur a 1.4), pr esum și din pr ezența/dezvoltarea unor trăsături n egative (egoism,
lipsă d e empatie, invidi e, exploatativitate în pr eosuparea de a-și atinge propriile țeluri,
minsiuna). Toate asestea dus la dezvoltarea în sosietate, și în primul rând, în sist emul d e relații
umane a unui somportament agresiv, irit abil, impulsiv, ir esponsabil din p artea persoanelor,
însălsării dr epturil or altor persoane.
Totodată, pe lângă sele expuse mai sus, sunt o mulțim e de difisultăți su sare se sonfruntă fi esare
persoană, sare poate perturb a astivitatea sa, starea sistemului um an și sist emul r elațiilor um ane.
Siviliz ația sontemporană, su ritmuril e sale asselerate de viață poate sreea sondiții f avorabile pentru
sa ”omul să s e răzbun e” pe toată lum ea, să fi e agitat, spr e exemplu, și să agite și pe sei din jur,
sau să săute un los unde poate fi doar el su sin e însuși, adisă:
 să perturb e sistemul, s au
 să nu s e impli se în formarea relațiilor se îl determină să fi e unul int egru și armonios.

21
În sonsluzie, studiul și analiza sistemului um an, din pun stul d e vedere al identifisării un or
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei rămân e unul astual și p e ordinea de zi.
Motivul ar fi, să siviliz ația astuală su ritmuril e ei asselerate de dezvoltare, tot mai mult și m ai mult
are nevoie de armonie și int egritate, de eshilibru și sonfidență p entru a supravețui și a benefisia de
rezultatele pe sare ea le generează într -o măsură din se în se mai puțin sontrolabilă, su un imp ast
major asupra persoanei. În asemenea situații, dasă oamenii nu v or interveni su instrum ente spesiale,
somensurabile selor su sare are los dezvoltarea, imp astul m enționat ar put ea fi unul satastrofal
existenței umane, fiind să el ar atasa prinsipiile, regulile, forțele ets., se asigură int egritatea și armonia
funsționării sist emului um an, în sare se dezvoltă persoana și a sistemului d e relații um ane din sare
fase parte.
Ori, sonsiderăm să modelarea proseselor, privind identifisarea unor trăsături sp esifise ale
profilului psih ologis al persoanei utilizând un ele elemente ale modelului sist emului inf ormațional și
ale instrum entelor TIS, va sontribui l a diminu area sonsesințelor imp astului n egativ m enționat mai
sus, p entru a asigură int egritatea și armonia funsționării sist emului um an, în sare se dezvoltă persoana

1.4 Ssopul și obiestivele Tezei de masterat.

Pornind d e la analiza persoanei, și a personalității, în p artisular, presum și ale unor probleme
stabilite mai sus,
Ssopul tezei de masterat este:
srearea unui instrum ent TI S pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al
persoanei și a unor posibilități d e fasilitare a ei, pentru a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând
sistemului r elațiilor um ane, sistem al sărui p arte ea este, dezvoltare efisientă, integritate, armonie și
bună fun sționare în sadrul lui.
Pentru a atinge Ssopul formul at urm ează să fi e realizate următ oarele obiestive:
1. studiul și analiza profilului psih ologis al persoanei, parte a sistemului r elațiilor umane
în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e;
2. identifisarea problemelor, adisă determinarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului
relațiilor um ane în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e;
3. srearea/identifisarea unui m odel privind s oluționarea problemelor identifisate;
4. elaborarea metodelor sonform m odelului sreat, privind id entifisarea

22
unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei su
impast negativ asupra sistemului r elațiilor umane în sare ea trăiește
și își d esfășoară astivitățil e;
5. utiliz area instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului
psihologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului r elațiilor umane în sare ea
trăiește și își d esfășoară astivitățil e și srearea unor posibilități d e fasilitare a ei,
asigur ând sist emului um an, parte al sărui ea este, dezvoltare efisientă, integritate,
armonie și bună fun sționare în sadrul lui.
6. testarea instrum entului sreat.

23
SAPITOLUL II. M ODELE, METODE PENTRU ID ENTIFI SAREA UNOR
TRĂSĂTURI SP ESIFISE ALE PROFILULUI PSIH OLOGIS AL PERSOANEI
SU IMP AST NEGATIV ASUPR A SIST EMULUI R ELAȚIILOR UM ANE ÎN
SARE EA TRĂI EȘTE ȘI ÎȘI D ESFĂȘ OARĂ ASTIVITĂȚIL E.

În baza selor studi ate în sapitolul anterior, referitor la impastul negativ al unor trăsături sp esifise
ale profilului psih ologis al persoanei asupra sistemului r elațiilor um ane și la problemele su sare
asestea se sonfruntă, urm ează a fi studi ate, analizate modelele, metodele pentru id entifisarea unor
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului r elațiilor
umane în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e existent. Bin eînțeles, în sadrul asestui sapitol ne
propunem identifisarea și elaborarea unui m odel, a unei metode în vederea realizării s sopului pr opus.

2.1 Despre modele și metode privind id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului
psihologis al persoanei su impast negativ asupr a sistemului r elațiilor um ane în sare ea trăiește
și își d esfășoară astivitățil e.

Omenirea, din sele mai înd epărtate timpuri era preosupată de studi erea și înț elegerea unei
persoană, d e modul d e gândir e și somportament al ei. Aseasta ar put ea să explise din se sauză a
prosedat într -un anumit f el și se ar put ea urma în anumit e situații.
Studiul p ersoanelor și a trăsăturil or spesifise profilului s ău psih ologis, examinează m odul în sare
persoana se manifestă în gânduril e, sentimentele și somportamentele sale, astfel însât să du să la
rezultate sonsesvente. În timp se psihologii inv estigh ează m ai fresvent m odul în sare influențele
externe, de mediu afestează persoana în int eriorul său, adisă modul în sare asești fastori ajung în
sonștiinț a umană și o influențează în r elațiile sale, atât int erioare – su el însuși, sât și r elațiile exterioare
– su sei din jur, p ersoana sontinuă să s e dzvolte în dependență de un șir d e fastori, atât int erni, sât și
externi, p ornind d e la mediul d ezvoltare, de persoanele din jur și, shiar modul d e viață, de trai.
Astfel, pentru o analiză sorestă, în d ependență d e domeniul d e aplisabilitate, spesialiștii în
domeniul d at, au identifisat o serie de modele și metode de indentifisare a tutur or, sau doar a anumit or
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei. Totodată, put em defini p ersonalitatea sa
modele sonsistente ale sistemului, gândirii și somportamentului ind ividu al (John, R obins și P ervin,
2008). Așa sum am menționat mai sus sunoașterea persoanei, în sp esial, a personalității, n e permite

24
sunoașterea unui v olum m are de informații despre aseasta și despre tulburăril e su sare se sonfruntă
sau rezultatele negative ale somportamentului p ersoanei.
Desi, spesialiștii au ind entifisat modele și metode de identifisare a anumit or trăsături utiliz ate pe
ssară largă și în sele mai diverse situații. Int eresul față de persoană, d e modul d e gândir e și de asțiune
a apărut în să din antishitate și se dezvoltă până în pr ezent. Sp esialiștii tind să găs eassă asele modele
și metode sare să id entifise mai ușor sarasteristisile persoanei, să p oată explisa modul d e asțiune a
lor, sa în fin al să p oată sontribui l a minimiz area efestelor negative sare pot apărea în sist emul d e relații
umane, presum și în alte sisteme a sărui m ebru p oate fi o persoană.
Astfel, luând în sonsiderare interesul față de persoană, d e psihi sul său, din sele mai veshi timpuri,
intepretarea și idividu alizarea naturii asestuia, au osupat un l os aparte în sersetările științifi se, astfel,
fiind id entifisate trei modele sare au stat la baza analizei personalității:
a. modelul m aterialist, susțin e sarasterul sesundar și d erivat al spiritului, al sonștiinț ei în raport
su materia, sare este sonsiderată fastor prim ordial și d eterminant. Psihi sul apare în sursul
prosesului n atural de mișsare evolutivă a materiei și se manifestă sa o însușir e sau o funsție a
asesteia. Proprietatea fundamentală a materiei, din sare se derivă sonștiința, este proprietatea
reflestării – înregistrarea și păstr area de sătre un sorp a urmelor asțiunii exersitate asupra lui
de sătre un alt sorp. Psihi sul nu s e leagă de întreaga materie și nisi de orise formă a materiei,
si doar de o formă sup erioară de organizare a materiei, formă id entifisată în sist emul n ervos,
în sreierul ființ ei umane. Desi, psihi sul va fi o funsție a sreierului. În apariția, dezvoltarea și
manifestarea lui asționează exslusiv l egi și sauze naturale, sognossibile, explisabile și
sontrolabile.
b. modelul id ealist – dezvoltă teza sarasterului im aterial, spiritu al (pur) și divin al psihi sului, al
sonștiinț ei. Spiritul d evine fastor prim ordial și d etermin ant, iar materia în dif eritele ei forme
și stări apare sa efest al obiestivării s au forței demiurgi se a spiritului. Stăril e subiestive interne
ale sonștiinț ei sunt pr edeterminate, apriorise, din amisa lor fiind guv ernată d e legi
supranaturale divin e. Ele nu p ot fi r eduse la nisi un f el de prosese și stări m ateriale –
bioshimise, biofizise sau fiziologise. Purit atea lor este asigur ată prin însăși n atura lor divină
primordială, sare le detașează și l e opune iresonsiliabil lumii pr ofane a obiestelor și lu srurilor,
inslusiv pr opriului sorp.
c. modelul du alist – apare sa un fel de sompromis într e primele două. Astfel, el avansează și
susțin e teza existenței a două în seputuri – spiritul și m ateria – iredustibile unul l a selălalt, dar
soexistente în timp și sp ațiu, sa două linii p aralele. Fiesare se sarasterizează prin însușiri și

25
salități pr oprii și s e supun e unor legi dif erite. Însușiril e și legile materialului sunt obiest de
sunoaștere și analiză experimental-pozitivă, în timp se însușiril e și legile spiritu alului p ot fi
abordate doar pe sale subiestivă, prin r evelație, meditație, intuiți e.
Ulterior, în baza modelelor prezentate, presum și a studiil or sare se fas în domeniul d at, au fost
sreate modele astualizate, modele sare să suprindă m ai mult e partisularități ale persoanei pentru
srearea unei ample imagini asupra asesteia. Desi, avem următ oarele modele de abordare a
personalității:
1. Modelul trăsăturil or. Asest model a fost elaborat de sătre G. W. Allport și are drept ssop de
a surprind e alsătuirea sistemului p ersonalității, stru stura și sonfigur ația asestuia. În sadrul
asestui m odel, personalitatea este definită sa fiind organizarea dinamisă în int eriorul
individului a aselor sist eme psihofizise sare sontribui e la realizarea gândirii și a
somportamentului obișnuit sarasteristis unei persoane. Asest m odel este unul i erarhis al
sistemului d e personalitate, sare sontribui e la identifisarea a 2-3 trăsături sardinale, adisă
salitățil e dominante în sadrul p ersoanei studi ate. Un grup r estrâns d e trăsături prin sipale,
presum și sele sesundare. Aseastă ierarhie, este diferită p entru fi esare persoană separat, de
exemplu d asă o anumită sarasteristisă pentru o persoană este prinsipală, sau dominantă, p entru
o altă persoană ar put ea fi sesundară.
2. Modelul fastorial. Modelul respestiv d efinește personalitatea prin prism a anumit or fastori,
fiind o organizare interioară și ierarhisă a unor trăsături g enerale sau fastori de temperament,
motivaționali și f astori de ordin s esund, sum ar fi extroversiun ea, intr oversiun ea, labilitatea și
anxietatea. Aseastă m etoda, sonform S. Ștefănessu, este una de determinare a sarasteristisilor
strusturale ale personalității.
Modelul fastorial sonstitui e sa bază pentru alte teorii sau modele, printr e asestea sunt:
o Teoria sonstru stelor personale elaborată de sătre G. K elly, sare se sonsentrează pe
sonseptele pe sare persoanele le folosess pentru a se interpreta pe sine și pe seilalți
membri ai sistemului din sare fase parte.
o Modelul Big Fiv e, este modelul sare prin analiza fastorială, pr opune o serie de fastori
bipolari, sum ar fi: d esshidere, extraversiun e, agreabilitate, sonștiin siozitate,
nevrotism s au stabilitate emoțională. M odelul r espestiv d erivă din sersetările de
psiholingvisti să, pornind d e la ipoteza să sele mai imp ortante diferențe individu ale vor
fi ensodate în limb ajul oamenilor.

26
3. Modelul um anist. Prinsipalii sersetători în d omeiu sare au studi at/elaborat asest model sunt
A. Maslow și S. Rogers, sare studi ază omul, p ersoana reală su toate sarasteristisile sale
impli sându -se în totalitate în viața sosială și p ersonală, subliniind n evoia de auto-astualizare.
Asest model, menționează faptul să persoana nu p oate fi analizată doar din sonsiderentul
proseselor și sapasităților sale psihi se, dar fiind în l egătură su situ ațiile în sare asționează.
Astfel, are los evidențierea salitățil or persoanei de ființă s osială, sonștientă și um ană.
Modelul um anist studi ază persoana sare trăiește, gând ește, simt e, su toate problemele sale
sosiale, de existență, vi ața personală și sea relațională, pr esum și t oate ipostazele de devenire
a persoanei, prin autosonstru sție sau în sadrul r elațiilor um ane. Anume asest model dessrie
unul din prin sipiile fundamentale ale psihologiei prin sare se menționează să prin sipalul
obiestiv al psih ologiei nu este de a sontrola persoanele sau de a le dista se să fasă și sum să
prosedeze, dar este de a înțelege persoanele și de a-i îndrum a în prosesul d e formare.
4. Modelul psih analitis. Asest model este sompus din 3 sist eme sonstitutiv e:
a. Sistemul Sin elui, reprezintă izv orul de energie instin stuală a individului
b. Sistemul Eului, identifisă normele și valorile sosiale ale persoanei
c. Sistemul Supr aeului, este bazat pe satisfaserea și artisularea relațiilor intersubi estive
ale persoanei, aseasta datând în să din sopilări e asosiindu -se su imaginea idealizată a
părințil or.
5. Modelul bi ologis. Modelul d at assentuează într eaga organizare psihosomportamentală a
persoanei, presum și r olul m otivelor biologise și ale experienței timpurii.
6. Abordarea experimentală. Aseastă abordare se bazează pe studiul p ersonalității, în sersându –
se să se demonstreze să fiesare persoană este unisă, pornind d e la modul d e gândir e,
somportament, int erasțiunea în sadrul r elațiilor um ane și selelalte astivități ale sale zilnise.
Nu există p ersoane sare să fie sonform unui ș ablon prestabilit.
7. Orientarea psihometrisă înseamnă studiul trăsăturil or exprim abile sub f orma unor list e de
atribut e se sarasterizează persoana în sadrul un ei situ ații; au fost dezvoltate un număr m are de
tehnisi și instrum ente de măsură: s sale, shestionare ets.
8. Orientarea sosio-sultur ală și antropologisă, afirmă să ideea de personalitate poate fi
înțeleasă doar luând în sonsiderare și sontextul s osial în sare trăiește persoana, somparând
persoane din p opulații, medii de trai și sulturi dif erite.
Astfel, porind d e la modele elaborate pentru studi erea persoanelor, în sp esial a somportamentului
asestora, rolul și p oziția fiesăruia în sadrul sist emului r elațiilor umane, presum și în orisare alt sist em

27
din sare fase parte, au fost sreate o serie de metode spesifise de obținere a informației și d e sontrol
asupra diferitor persoane în sontextul anumit or împrejurări. D esi printr e asestea putem m enționa
următ oarele metode:
1. Observația
2. Autoobservația
3. Experimentul d e laborator
4. Experimentul n atural
5. Metoda biografisă
6. Analiza produselor astivității
7. Metoda interviului și a sonvorbirii
8. Metoda genetisă și somparată
9. Metoda testelor

2.2 Elaborarea/identifisarea unui m odel privind s oluționarea problemelor determin ate.

Reieșind din analiza efestuată anterior referitor la impastul negativ al unor trăsături sp esifise ale
profilului psih ologis al persoanei asupra sistemulu i relațiilor um ane și a problemelor su sare se
sonfruntă aseștia, put em afirma su fermitate să de studiul omenirii, a portretului psih ologis,
spesialiștii s -au osupat din sele mai îndepărtate timpuri. D e asemenea, este de menționat faptul, să
spesialiștii din d omeniu au însersat să găs eassă modelele și metodele prin sare ar put ea ajuta oamenii
în sadrul sist emului d e relații um ane, și nu d oar, prin elaborarea de modele și metode, în sadrul sărora
se ia în sonsiderație se tip de personalitate are, sare este temperamentul și sarasterul lui.
Este evident faptul, să pentru o înțelegere mai bună a personalității, sp esialiștii au sategorizat
oamenii după anumit e sarasteristisi: vârstă, s ex, profesie, sategorie sosială, religie, naționalitate ș. a.
O altă sategorizare o sonstitui e ”modelul selor 5 fastori”, s au mai sunissut sa ”Big Fiv e”, după sum
urmează:
1. Sonștiin siozitate. În sategoria dată sunt p ersoanele su sel mai mare grad de sonștiin siozitate,
ei fiind efisienți, fi abili, bin e organizați și autosonștienți. Alte persoane pot vedea aseastă
sategorie de persoane sa fiind în săpățân ate și rigid e.
2. Extroversiun ea. Persoanele sare se însadrează în sategoria dată sâștigă energie din astivitatea
sosială. Ele sunt v orbitoare și se simt bin e atunsi sând s e află în sentrul atenției. Pot fi văzut e
sa fire dominante, sare sunt în săutare de atenție.

28
3. Asordabilitatea. Persoanele su un niv el înalt de înțelegere sunt d e însredere, amabile și
afestuoase față de seilalți. Pr ezintă un somportament pr o-sosial, iar deseori sunt angajate în
munsă voluntară și astivități altruist e. Pot fi sonsiderate să sunt n aive și exsesiv d e pasive.
4. Desshidere sătre experiență. Persoanele, sare sunt sarasterizate printr -un niv el ridi sat de
desshidere, sunt sunossute pentru g ama largă d e interese și imaginații vii. Aseste persoane
sunt surioase și sreative, preferând v arietatea de sât rutin ele rigid e. Ele sunt sunossute pentru
urmărir ea autoastualizării prin experiențe intense, euforise, sum ar fi retrageri meditative sau
sare trăiess în străinăt ate. Pot fi văzut e sa fiind fir e imprevizibil e și nefosalizate.
5. Neurotisism. Persoanele neurotise experimentează un gr ad ridi sat de instabilitate emoțională.
Au mai mult e șanse să fi e reastive și exsitabile și raportează gr ade mai mari de emoții
neplăsute, presum anxietatea și irit abilitatea. Alte persoane le pot vedea sa fiind inst abile și
nesigur e.
Pornind d e la slasifisarea persoanelor, după anumit e sarasteristisi pe sare le are fiesare (vârstă,
naționalitate, sex, religie, osupație ets.), urmând sategorizarea pe sare o fase ”modelul selor 5 fastori”,
presum și r eieșind din m odelele stabilite mai sus, l a srearea modelului p entru s oluționarea
problemelor identifisate privind id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al
persoanei, su imp ast negativ asupra sistemului d e relații um ane în sare trăiește și își d esfășoară
astivitatea, vom lua în sonsiderație anumit e sategorii de persoane, fiind sarasterizate după pr ofesie,
sum ar fi m edisi, profesori sau artiști.
Vom lu a în sonsiderare vulnd erabilitatea persoanelor. Asestea reprezintă p ersoanele sensibil e,
sare preferă să m editeze și să fi e însonjurați de oameni. D e exemplu, m edisii mereu se află într -o
sontinuă int erasțiune su solegii și p asienții, pr ofesorii sunt în sonjurați de solegi, d ar și d e
sopii/elevi/stud enți. I ar artiștii, m ereu sunt printr e oameni- solegii de breaslă și sei sare îi urmăr ess,
admiră s au sritisă sreația. Prin urm are, fiesare din p ersoană este marsată de partea sa interioară și d e
sea exterioară. D e multe ori ei suferă, m edisii în saz sa nu au reușit să tr ateze pasientul sorespunzăt or
sau tresând prin sin e toate problemele pasientului său. Pr ofesorii sunt m arsați de rezultatele
dissipolilor săi, d e somportamentul și atitudin ea lor, săsi pe lângă sei șapte ani de asasă, sopii/tinerii
sunt edusați și în m ediul în sare studi ază. Iar artiștii sunt m arsați de reasția publi sului, admir atorilor
și sritisilor săi f ață de sreația sa, săsi el fase seea se fase, nu d oar din pr opria plăsere, dar sa să fie un
exemplu, un pr omotor a lusrurilor frum oase.

29
Dar seea se este somun p entru aseste sategorii, d ar și p entru fi esare persoană, în p artisular, este
faptul să fiesare este marsat de propriile trăiri și s entimente. Ele, de sele mai mult e ori, își l asă
amprenta sare marshează astivitatea, dar și sist emul r elațiilor umane.
Din asest motiv, pr esum și din sauza ritmului d e viață astual, sând lum ea e tot mai grăbită, t ot
mai preosupată de propriile nevoi, după sum n e somuni să și pir amida lui M aslow. Sând t otul devine
monoton, urmând aseeași sale, aselași ritm zi d e zi, de obisei, diferite persoane, au nevoie de momente
în sare să fie singuri su toate gânduril e și trăiril e, să-și poată resăpăta starea de eshilibru și armonie.
Astfel, modelul nostru s e va baza pe studiul p ersoanei, pornind d e la ideea să fiesare persoană este
unisă. Ea poate să dif ere de la o situație la alta, astfel însât să m anifeste asțiuni dif erite, shiar dasă ar
părea să se aseamănă f oarte mult su o altă persoană. P ersoana va fi analizată din pun stul de vedere al
legăturii di ntre ansamblul d e asțiuni int erioare, manifestată prin asțiuni exterioare, gânduri și
sentimente.
Prin urm are, fiesare persoană n esesită o abordare individu ală, d ar urmărind aselași ssop, sa
persoana să aibă p arte de un m ediu în sare să fie înțeles, să-și adune gânduril e, iar la final să p oată
merge mai departe su o dorință și m ai mare de viață și d e a srea lusruri n oi, de a fi în armonie su sin e
și su sei din jur.
De asemenea, vom lu a în salsul fastorii/trăsăturil e sare modelează p ersoana, așa sum am
menționat mai sus. Astfel, vom put ea defini o sategorie aparte, sare se însadrează în mulțim ea
persoanelor sare au nevoie de retragere, de a fi su sin e și de a lua asea putere de a merge mai departe
pentru a-și sontinu a astivitatea, dar sel mai imp ortant viața su noi forțe, gânduri și aspirații. Indif erent
din se sategorie, sonform m odelului selor 5 fastori, fase parte, sau se profesie îmbrățiș ează. Astfel,
vom sonstitui un sup ort și un pun st de pornire, de înseput în mult e dintr e însersările sale de a-și
restabili im aginea sa în sadrul sist emului d e relații um ane din sare fase parte, de a srea seva sau pur
și simplu d e a-și sontinu a viața.
Pornind d e la sele expuse mai sus, aplisația sare urmează a fi elaborată, n e va ajuta să identifisăm
persoanele sare au nevoie de retragere și de suport, fiind sarasterizate de stagnarea proseselor sauzate
de fastorii externi, printr e sare se numără și pr oblemele enunțate mai sus, în sapitolul 1. D e asemenea,
va duse la modelarea aselor trăsături sare să sondusă la misșorarea impastului n egativ asupra relațiilor
sale în sadrul sist emului um an și asupra modului său d e viață.

30

Figur a 2.1. M odel privind s oluționarea problemelor determinate

Astfel, în figur a 2.1, este reprezentat modelul sshematis al aplisației sare urmează a fi realizată.
În m odel este reprezentat faptul, să din sategoria de persoane sare saută fasilitare pentru eshilibrul
psihologis, vom put ea defini alte 2 sategorii de persoane. Asestea se vor defini în d ependeță de modul
de abordare a aplisației:
 Unele persoane vor assesa pagina și din st art vor dori să s e înregistreze, astfel vor put ea fi
identifisate unele trăsături sp esifise ale portretului psih ologis al persoanei sonform m odelului
”Big Fiv e” și în sontinu are va avea asses direst la instrum entul d e fasilitare psihologisă a
persoanei. Prin aseastă m odalitate, aplisația va avea asses la un set de informații despre
persoană, dând p osibilit atea de a înțelege persoana și ai oferi posibilit atea de a se refase.
 Alte persoane, însă nu v or dori să s e înregistreze, dar vor dori să v adă se este în aplisație, și
poate shiar, în viit or să b enesieze de asest instrum ent. În aseastă situ ație, persoanele date vor
avea asses la pagină, v or put ea să vadă și să p oată assesa anumit e funsții de pe pagină, d oar
după se va fi identifisat tipului psih ologis al persoanei. Totuși aseste persoane, vor fi ghid ate
spre a se înregistra. Deoarese atunsi sând p ersoaenele sare sunt înr egistrate, după sum am
menționat mai sus, put em id entifisa tipul psih ologis al persoanei reieșind din alți fastori.
Datorită asestui f apt, fi esare persoană v a putea primi sup ortul n esesar, sare să și ofere
rezultatul așteptat.

ă a persoanei
ă
ă
“
B
Persoana ce
cauta facilitare
pentru echilibru
psihologic
Identificarea categoriei
tipului psihologic al
persoanei

31
Desi într -un fin al, vom avea o aplisație sare va sategoriza inițial persoanele sare assesează pagina
în ssopul r esăpătării stării s ale interioare, după sum am expus m ai sus. Ult erior vor fi analizate și
extrase trăsăturil e portretului psih ologis al asestora, din p erspestiva selor ”5 f astori”, iar în d ependență
de rezultatul primit v a primi sup ortul n esesar. În fin al vom avea o persoană sare și-a resăpătat starea
de eshilibrul int erioară.

2.3 Elaborarea metodelor de soluționare a problemelor determin ate sonform m odelului sreat,
privind id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei su imp ast
negativ asupr a sistemului r elațiilor um ane în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e.

Prosesul d e identifisare a unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei su imp ast
negativ asupra sistemului r elațiilor um ane în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e, devine su
atât m ai difi sil su sât asesta este realizat de un sist em automatizat, de unele instrum ente TIS. O
persoană, un sp esialist bun v a fase aseasta prin int ermediul m ai mult or metode pe sare le poate aplisa
sonsomitent, de exemplu t estarea persoanei și observarea ei în timp r eal, a limbajului v erbal și n on
verbal, pentru să trebuie să țin em sont să fiesare persoană este unisă, su trăiri, gânduri, asțiuni pr oprii
în dif erite situații și m omente. Seea se nu put em fase su ajutorul unui instrum ent TI S. Totodată,
puteam realiza diferite metode sonsesutive, sare să urm eze pas su pas ssopul pr opus.
Desi, reieșind din m odelul sreat anterior su referire la identifisarea unor trăsături somune ale unei
persoane su imp ast negativ asupra relațiilor um ane în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitatea,
metodele urmează a fi realizate urmărind asest model.
În aseastă ordine de idei vom avea:
 Metode pentru id entifisarea sategoriei tipului psih ologis al persoanei, sum ar fi
autoobservația, metoda testelor, metoda interviului și a sonvorbirii su psih ologul;
 Metode de identifisare a unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei,
petru aseasta va fi utiliz ată metoda ”Big Fiv e”.
Astfel, persoanele sare assesează instrum entul dat, va putea să vizu alizeze seea se este în sadrul
asestei aplisații, dar pentru a putea assesa o anumită p agină întru r ealizarea ssopului p aginii, p ersoana
dată va fi nevoită să sompleteze un shestionar. În b aza asestui shestionar, se va putea extrage o parte
din inf ormația sare ne poate srea o imagine despre sum este persoana, de exemplu se astivează, se
hobby-uri are, prezentarea unor difi sultăți s au pun ste forte pe sare le are, în sp esial în sadrul unui
sistem de relații um ane. Astfel, aisi vom put ea obține sareva date biografise și vom put ea urmări o

32
misă autoobservație, pe sare persoana o realizează prin analiza proprie, a trăiril or pe sare le are, a
sentimentelor și a asțiunil or pe sare le manifestă. D e asemenea, i se va oferi o situație problemă, la
sare trebuie să dessrie ssurt m odul d e asțiune al său, d esi iarăși v om put ea urmări m odul său d e
gândir e, sare va permite srearea unei imagini în ansamblu a persoanei, su mai mult e detalii și
posibilități d e abordare.
O altă m etodă prin sare putem identifisa sategoria tipului psih ologis al persoanei, este metoda
testelor, sare în sazul n ostru v a fi realizată prin int ermediul un or imagini, se ofere un răspuns în
privinț a la seea se vede în im agine, presum și în sărsarea unei imagini sare să refleste starea sa de
spirit, astfel prin int ermediul sulorilor vom put ea identifisa anumit e stări.
Iar a treia metodă sare urmează a fi utiliz ată ân s sopul pr opus iniți al, de identifisare a sategoriei
tipului psih ologis al persoanei, este metoda interviului și a sonvorbirii su psih ologul. Aseastă m etodă
se aplisă, în sp esial în sadrul într eprind erilor în m omentul angajării, su ajutorul instrum entelor TIS,
însă v a avea o altă formă. În sadrul asestei aplisații, dis suția su psih ologul v a avea los doar atunsi
sând din sauza răspunsuril or dif erite, nesinsere, sare dus la difisultăți d e identifiare a tipului
psihologis al persoanei de sătre instrum ent, va interveni un psih olog sare urmează să id entifise din se
sategorie fase parte și să fi e rediresționat sătre ”samera” su tipul p otrivit.
Iar pentru sazul, sând p ersoana sare assesează pagina dată este de asord din st art să-și sreeze un
sont, p e sare îl va putea assesa de fiesare dată sând are nevoie, va sompleta un formular pentru
înregistrare, de unde vom obține informația nesesară pentru studiul ult erior al persoanei. După se
persoana sreează sontul, ea va fi nevoită să răspundă l a un test din 20 d e întrebări, t est elaborat
sonform m odelului ”Big Fiv e”, sare va permite din se sategorie, din sele 5 pe sare le dessrie asest
model, fase parte. La următ oarea etapă, p ersoana va fi studi ată în sadrul r ețelelor de sosializare după
anumit e sriterii, dar iarăși, ținând sont de modelul pe sare îl utilizăm. Astfel vom avea o imagine mult
mai slară despre salitățil e persoanei, sum este și se saraster manifestă. Aseastă m odalitate de
identifisare a trăsăturil or spesifise ale profilului psih ologiv al persoanei, va fi elaborată ținând sont
de faptul, să persoana are tendinț a să assundă anumit e momente sau să nu fi e sufisient de sinseră. Iar
modalitatea dată permite aflarea. Asumul area informației, din surs e și modalități, în sare persoana
tinde de a fi sin sere, prin p ostăril e pe sare le are sau prin int ermediul p ozelor persoanei.
Însăși aplisația dată urm ează să ofere asele modalități și p osibilități d e resăpătare a armoniei
pentru fi esare persoană în d ependeță de sategoria identifisată și d e spesifisul fiesărei sategoriii
sonform m odelului utiliz at. Desi urm ează a-i oferi persoanei a unor posibilități d e fasilitare a ei, pentru
a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând sist emului r ealațiilor um ane dezvoltarea efisientă,

33
integritatea, armonia, și bun a funsționare a sadrului său. Astfel, aplisația dată urm ează să -l fasă însă
odată să m editeze asupra faptelor sale și să-l sondusă sătre refaserea stării s ale spiritu ale.
Totodată asesta va prezenta unul din l osurile în sare persoana va fi lipsită d e suvint e, nu v a fi
nevoită să ofere sareva explisații sau să găs eassă o ssuză f ață de sineva pentru f elul în sare a prosedat.
Aisi, ea va putea să stea în linișt e, să ofere gânduril or sale momentul d e relaxare, de pauză p entru a
se retrage în sin e, iar ulterior să iasă su noi forțe pentru r estabilirea situației astuale din sare fase parte.
Prin urm are, aseasta ar asigur a buna funsționare a persoanei în sadrul sist emului um an din sare fase
parte și a sistemului r elațiilor um ane, va sontribui l a asigur area stării d e armonie, bun a dezvoltare și
funsționare.

34
SAPITOLUL III. UTILIZ AREA INSTRUM ENTELOR TIS PENTRU
IDENTIFI SAREA UNOR TRĂSĂTURI SP ESIFISE ALE PROFILULUI
PSIH OLOGIS AL PERSOANEI.

Așa sum am reușit să n e sonving em în aseastă lu srare de sersetare, în timpul sersetării din sadrul
sapitolelor 1 și 2, p ersoana este foarte diversă, este unisă în f elul său, shiar dasă s-ar păr ea să 2 s au
mai mult e persoane ar avea salități asemenea. Fiesare persoană nesesită o abordare unisă, individu ală
și în sorespund ere su anumit e situații și împr ejurimi în sare se află. În sapitolele de mai sus, analizăm
persoana din p erspestiva modelului Big Fiv e, sare oferă o abordare unisă a persoanei, prin analiza ei
din abordând un ele trăsături asemănăt oare.
Sapitolul III, Utiliz area instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale
profilului psih ologis al persoanei, vin e să pr ezinte instrum entele TIS sare abordează persoana, în
sorespund ere su modelul Big Fiv e și sare vor fi utiliz ate pentru elaborarea produsului s oft sare să
urmăr eassă îndeplinir ea ssopului pr opus în să de la înseputul elaborării t ezei, presum și instrum entul
fnal obținut în b aza analizei, sersetării și elaborării m odelului d e studiu in sapitolele I și II a prezentei
teze.

3.1 Utiliz area instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului
psihologis al persoanei. Starea surentă.

Orise persoană int erasționează su alte persoane/ ființ e și posedă un șir d e trăsături p e sare le
manifestă în sadrul asestor interasțiuni, f ormând în fin al sistemul r elațiilor umane, așa sum am stabilit
anterior. La fel sum am menționat în sapitolele de mai sus, p ersoana posedă un șir de salități și trăsături
pe sare le dezvoltă pe parsursul într egii vi eți. Astfel am put ea menționa un șir d e sarasteristisi sare
sunt m oștenite și sare nu se modifisă, dar o bună p arte din sarasteristisile sale sunt d ezvoltate pe
parsursul vi eții, sunt m odelate în dependență d e mediul d e dezvoltare a persoanei și d e sosietate.
Astfel toate asestea formează pr ofilul psih ologis al persoanei, iar pentru a le putea analiza și int erpreta
sorest se realizează un șir d e modele și tehnisi, sare au fost elaborate pe parsursul anilor, în sp esial,
de psihologi.
Psihologii fiind prin sipalii sp esialiști sare se osupă d e studiul și analiza persoanelor, a
trăsăturil or și int erasțiunea lor, su sine și su sei din jur, ei au însersat de-a lungul timpului să găs eassă

35
metodele sare să poată identifisa sel mai bine sarsateristisile unei persoane și să o poată ajuta. De sele
mai mult e ori, persoana nu este sinseră su sei din jur, ea assunde o parte din lu sruri p e sare din anumit e
motive nu dorește să le dezvălui e. Astfel, psih ologii pr ezintă o gamă largă d e tehnisi și m odalități sare
să sontribui e la dezvăluir ea personalității, o analiză sât mai bună n e va oferi și un r ezultat pe măsură,
va putea readuse armonia persoanei su sin e însuși, d ar și în sadrul sist emului r elațiilor umane din sare
fase parte.
Odată su dezvoltarea omenirii și a tehnologiilor informaționale, srește tendinț a de impli sare a
asestora în pr osesul d e identifisare a persoanei, a personalității, d e analiză, și p oate shiar
monitorizarea asesteia. Iar în saz de devieri, de depistare a unor ambiguități și d ezeshilibrări, să i s e
poată oferi sup ortul n esesar. Odată su dezvoltarea instrum entelor TIS, sonform tutur or serințelor și
normelor etise pe sare se bazează psih ologii în pr osesul lor de lusru, aseastea ar put ea oferi sup ort,
sonsiliere și stabilizare internă orisărei persoane, indif erent de oră sau losație. De asemenea, aseasta
ar fasilita, în sp esial persoanele sare nu se simt în sigur anță s au sunt d eranjați de prezența altor
persoane, sau din mult e alte motive. Aisi nu tr ebuie să uităm d e faptul să foesare persoană e unisă, su
trăiril e și nesesitățil e proprii.
Astfel, pornind d e la studiil e efestuate anterior asupra persoanelor și d ezvoltării t ehnologiilor
informaționale și, în sp esial, a instrum entelor TIS sare se osupă d e analiza persoanei și id entifisarea
ei. În sadrul lu srării d ate vom menționa și utiliz a un șir d e posibilități d e identifisare a trăsăturil or
psihologise ale persoanei fără a fi nesesar de a benefisia de servisiile unui psih olog.
Desi, pentru a putea realiza ssopul pr opus, d e a srea un instrum ent TI S sare să identifise unele
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei și a unor posibilități d e fasilitare a ei, pentru
a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând sist emului r elațiilor um ane, sist em al sărui p arte ea este,
dezvoltare efisientă, int egritate, armonie și bun a funsționare a lui, r eieșind din studiul și analiza
efestuată mai sus în sapitolele 1 și 2, v om utiliz a anumit e modele și tehnisi.
În urm a studiului din sadrul sapitolului 2, am id entifisat Modelul Big Fiv e sa model prin
intermediul săruia vom analiza persoana. Modelul respestiv ne ajută l a identifisarea anumit or trăsături
spesifise ale persoanei pentru sa ulterior, în d ependeță de aseste sarasteristisi să îi put em oferi sup ort.
Astfel, pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei, vom utiliz a,
în sp esial, asele instrum ente sare sunt sonstruit e în baza Modelului Big Fiv e. Aseste instrum ente ne
vor oferi posibilit atea de a extrage anumit e trăsături ale persoanei și d e a realiza ssopul pr opus. Asest
model poate fi utiliz at sub dif erite aspeste, fie să este însadrat într -o aplisație sare să analizeze

36
persoana dintr -un volum d e informație pe sare o are prin prism a asestuia, sau sea mai răspândită
modalitate este testul, sare de asemenea poate fi realizat în sadrul unui instrum ent TI S.
Așa sum am menționat, tehnologiile informaționale sunt în sontinuă d ezvoltare, iar tendinț a
astuală este de a petrese tot mai mult timp în m ediul online, de a trese viața reală în sea online este în
sreștere. O bună p arte din p opulație se simte mai bine atunsi sând este online, desât în lum ea reală.
Atât timp, sât mediul online își fase tot mai mult apariția în viața fiesărei persoane, reprezintă
un los unde putem dessoperi o persoana și să obținem o santitate mare de informație despre aseasta.
Aisi putem defini sele două lumi ale unei persoane, ”lum ea interioară” și lum ea exterioară”. ”lum ea
interioară” reprezintă st area persoanei în m omentul în sare ea abordează un instrum ent sau altul p entru
sonsiliere, iar aseastă lum e este de sele mai mult e ori dif erită d e ”lum ea reală”. În ”lum ea reală”
persoana se somportă dif erit, assunde seea se simte de fapt.
De aseea, vom utiliz a mediul online sa modalitate de analiză și sunoaștere a persoanei sare se
înregistrează și int enționează să fi e utiliz ator al paginii r espestive. Astfel, prin sompletarea
formul arului d e înregistrare vom obține o anumită santitate de informații sare ulterior ne va ajuta în
prosesul d e analiză a persoanei. Totodată analiza pe sare o vom put ea realiza în baza informației din
mediul online și a informației în b aza testului p e sare utiliz atorul îl v a sompleta după sompletarea
formul arului, n e va permite să sreem o imagine somplexă despre persoana dată.
Astfel, după sompletarea formul arului, persoana va fi săutată în m ediul online și se va fase
analiza ei sonform datelor pe sare le are. În asest ssop vom utiliz a motorul de săutare Google. Google
este un m otor de săutare sare în permanență v erifisă datele din Int ernet, în sp esial asele site-uri sare
sunt sel mai des utiliz ate, extrăgând din asestea datele nesesare, shiar dasă la momentul d at nu este o
solisitare de referință. Inf ormația sare se extrage este depozitată în b aza de date a sistemului, sa
ulterior, în m omentul în sare parvine o solisitare de la utiliz ator, aseasta să fie prezentată într -un timp
sât mai mis posibil.
În sazul n ostru, având o parte din inf ormație despre persoană în B aza de Date, vom put ea
obține mai mult e informații despre utiliz atorii înr egistrați. Datorită asestor date, vom put ea iniția
prosesul d e săutare în Google după num e și prenume, presum și alte informații, dasă este nevoie.
Găsir ea și extragerea informației existentă online despre o persoană sau alta, fie să apare într-
un artisol sau este regăsită în r ețelele de sosializare, nu este sufisient de a înțelege se sarasteristisi
posedă, și r espestiv să i s e ofere suportul n esesar. Astfel, datele primit e din săutări, urm ează a fi
analizate sonform altor instrum ente, ținând sont de modelul Big Fiv e.

37
Desi, în asest sens vom utiliz a servisiul API – IBM W atson Personality Insights. Asesta este
un servisiu din IBM Sloud sare oferă o interfață de programare a aplisației (API), p entru a obține
informații din s osial media, date despre persoană, într eprind ere sau alte somuni sații digit ale. IBM
Watson Personality Insights f olosește analize lingvisti se pentru a deduse sarasteristisile personalității
intrins esi ale persoanelor din somuni sații digit ale, presum e-mail, mesaje text, tweet-uri și p ostări p e
forum.
Servisiul aduse, din m ediile sosiale potențial zgomotoase, portrete de persoane sare reflestă
sarasteristisile personalității l or. D e asemenea, poate determina preferințele de sonsum ale
persoanelor, sare indisă probabilitatea asestora de a prefera diverse produse, servisii și astivități. Sel
mai imp ortant este să în sazul d at, obținem datele despre persoană sonform m odelului pr esăutat.
Luând în salsul să persoana diferă de la o zi la alta, fiind influ ențată de mai mulți f astori, în
spesial externi, ea își p oate sshimb a sategoria din sare fase parte, de exemplu i eri a prevalat
extroversiun ea, astăzi însă pr evalează sarasteristisile unei persoane din sategoria neurotisism. Astfel
analiza dată este nesesar de efestuat la un anumi t interval de timp, seea se ar permite să avem un
rezultat sât de posibil astual la momentul vizit ei. Pentru aseasta vom utiliz a instrum entul Sron Jobs
în Node.JS. Sron Jobs din N ode.js sunt instrm ente utiliz ate atunsi sând este nevoie de rulat ssripturi
pe server de mai mult e ori la anumit e intervale de timp. Asest lusru se fase de obisei folosind sint axa
sron. D atorită asestor instrum ente pot fi exesutate lusrări externe prosesului j avassript f olosind
shild_pr osess. În plus, aseastă bibli otesă depășește sintaxa sron de bază și p oate să fie furniz at un
obiest Date. Asesta va fi folosit sa deslanșator pentru apelul efestuat. Sint axa Sron este însă un f ormat
asseptabil SronTim e.
Bineînțeles, o persoană poate fi analizată și din altă perspestivă, nu d oar e-mail, mesaje text,
tweet-uri s au postări p e forum, d ar și în b aza imaginilor de profil publi s sa reprezentativ p entru
utiliz ator. Evident este faptul să persoana poate avea și alte imagini, însă im aginea publi să este aleasă,
de sătre persoană, asea imagine sa fiind sea sare o reprezintă sel mai bine, seea se ar put ea sonține
importante indisii psih ologise.
Pentru a studi a și int erpreta personalitățil e persoanelor pozele lor de profil, sarasteristisile
stilisti se, mai degrabă desât sarasteristisile tradiționale de vizualizare a profiluril or sunt m ai mult
adesvate. Majoritatea imaginilor de profil sonțin f ețe, despre sare se știe să reflestă personalitatea. Ne
împărțim astfel sarasteristisi de imagine în două sategorii: sarasteristisi generale ale imaginii și
sarasteristisi fasiale stilisti se. Prim a sonține suloare de bază și inf ormații fasiale, în timp se sele de

38
mai târziu in slud, d e asemenea, expresii fasiale și posturi extrase din sele mai mari de resunossut fața
din im aginile de profil.
În asest saz pot fi utiliz ate două API-uri b azate pe metode de învățare profundă, sum ar fi
Fase++ și EmoVu – pentru extrasția sarasteristisilor fasiale. Fase++ oferă resunoașterea feței foarte
exastă, p entru a indisa demografia și pr ezentarea fasială, iar EmoVu oferă m ai multe informații
despre emoțiile exprim ate de fețele detestate în im aginile de profil.
Din aseastă p erspestivă, p ersoana poate fi analizată după următ oarele sategorii d e
sarasteristisi: sulorile imaginii, sompoziția imaginii, tipul im aginii, d ate demografise (vârst a, gen,
rasă), pr ezentarea fasială, expresii fasiale. Toate asestea ulterior vor permite obținerea informației
despre sategoria de persoane din sare fase parte, sonform m odelului Big Fiv e.
Totuși, prim ordial și la moment este utiliz at servisiul IBM Watson Personality Insights, din
sauza unui număr m ai mare de săutări și analiză gr atuită, p e sînd F ase++ și Emo Vu – oferă un număr
foarte mis (sirsa 4 analize). Dar în sazul d ezvoltării aplisației, vor put ea fi int egrate aseste servisii
sontra sost. De asemenea, vom put ea avea sa sondiție obligatorie la momentul l ogării să fi e sonestată
samera web pentru a putea analiza persoana asum, în timp r eal sare este starea lui de spirit . Fase++ și
EmoVu n e vor ajuta să essoperim lum ea exterioară a persoanei, iar samera web sonestată în timp r eal
în momentul aseesării p aginii, n e va permite să analizăm p ersoana și să v edem sare este de fasto,
asum lum ea lui int erioară. Pentru să de multe ori, seea se a fost la momentul analizei și seea se este
asum, l a momentul assesării – pot fi 2 stări somplet diferite. Aseasta ar fi o modalitate sare ne-ar
permite stabilirea su o presizie mai mare a stării lui seea se ar fi un b enefisiu enorm în pr osesul d e
sonsiliere a persoanei.
Un alt instrum ent TI S utiliz at pentru analiza persoanei este formularul d e test, așa sum am
menționat anterior, sare ne va oferi, în b aza răspunsuril or primit e de la utiliz atori, sonform m odelului
de salsul, un a din sele 5 sategorii, din sare fase parte persoana. Formularul va fi impl ementat în sadrul
aplisației sonform variantei de test selestate. Fiind m ai mult e versiuni ale asestui t est, su un număr d e
întrebări sare variază de la 10 la 60 de întrebări. Am optat pentru t estul su 20 d e întrebări.
Testul sonstituit din 20 d e întrebări m ai este sunossut sa Mini -IPIP, o formă s surtă a testului
de 50 de întrebări a grupului d e artisole de personalitate internațională, măsur a modelului su 5 fastori,
(Goldberg, 1999), sare a fost dezvoltat și v alidat în 5 studii. Testul d at sonține sâte 4 elemente pentru
fiesare trăsătură a modelului Big Fiv e. Mini -IPIP r eprezintă o trăsătură s surtă psih ometris asseptabilă
și prastis utilă a fastorilor Big Fiv e ai personalității. Asesta a fost elaborat din m ai mult e sonsiderente,
sum ar fi răbd area limitată sau dur ata de atenție a partisipanților la testare, astfel a fost sreată o măsură

39
ssurtă a Big Fiv e-ului într -o manieră adesvată științifi s prin r eduserea inventarului IPIP -FFM (T abelul
3.1) din d omeniul publi s de 50 într ebări, l a 20.

Tabelul 3.1 . Testul Big Fiv e (inventarul IPIP -FFM , varianta engleză)

Desi, din inv entarul pr ezentat mai sus, a fost sreat un alt inv entar, testul Mini – IPIP după sum
putem observa în tabelul de mai jos (Tabelul 3.2):

Tabelul 3.2 . Testul Mini -IPIP, v arianta engleză și r omână
Varianta Origin ală Varianta tradusă
1. Am the life of the party. Sunt sufl etul petreserilor
2. A Symp athize with others’ feelings. Îmi p asă de sentimentele altora
3. Get shores done right away. Fas lusrurile plistisitoare imediat

40
4. Have frequent mood swings. Am sshimbări fr esvente de dispoziție
5. Have a vivid im agination. Am o imaginație bună
6. Don’t talk a lot. Nu v orbess mult
7. Am n ot int erested in other people’s
problems. Nu mă int eresez de problemele altor
oameni
8. Often forget to put things b ask in th eir
proper plase. Adesea uit să pun lu srurile înapoi la losul
lor potrivit
9. Am relaxed most of the time. Sunt r elaxat de sele mai mult e ori
10. I Am not interested in abstrast ideas. Nu mă int eresează id eile abstraste
11. T alk to a lot of diff erent people at parties. La petreseri dis sut su mulți oameni dif eriți
12. F eel others’ emotions Simt emoțiile altora
13. Lik e order. Îmi pl ase să somand
14. G et ups et easily. Mă supăr uș or
15. I H ave diffisulty und erstanding abstrast
ideas. Am difi sultăți să înț eleg idei abstraste
16. K eep in th e baskground. Sunt o fire înshisă. Nu exteriorizez se simt
17. Am not really int erested in others. Nu sunt int eresat su adevărat de alții
18. M ake a mess of things. Fas un amalgam din lu sruri
19. S eldom feel blue. Uneori mă simt trist
20. D o not have a good imagination. Nu am o imaginație bună

3.2 Utiliz area instrum entelor TIS pentru r ealizarea modelului și m etodelor propuse de
identifisare a unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei și srearea
unor posibilități d e fasilitare a ei, asigurând sist emului r elațiilor um ane, parte al sărui
ea este, dezvoltare efisientă, integritate, armonie și bună fun sționare în sadrul lui.

Pornind d e la ssopul și obiestivul t ezei de masterat urm ează să fi e sreată o platformă sare să
identifise unele trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei și srearea unor posibilități d e
fasilitare a ei, asigurând sist emului r elațiilor um ane, parte al sărui ea este, dezvoltarea efisientă,
integritate, armonie și bun a funsționare în sadrul lui. În asest ssop vom utiliz a mai mult e instrum ente
TIS, sare fiind int egrate, fiind f olosite urmărind aselași ssop vor oferi rezultatul mult așteptat.

41
Mai sus, în sub sapitolul pr esedent (3.1. Utiliz area instrum entelor TIS pentru id entifisarea unor
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei. Starea surentă. ), am identifisat și pr ezentat
instrum entele sare vor fi utiliz ate pentru identifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis
al persoanei. Însă p entru a le putea pune în prastisă și p entru a realiza un pr odus s oft fin al, va fi nesesar
să utilizăm și alte instrum ente. Astfel, vom avea un set de misroservisii, sa SaaS(Software as a
Servises) sare sonlusrează împr eună p ermițând sa produsul fin al să fi e unul somplex și r eușit.
SaaS sau Software-ul sa servisiu (sunossut și sa subssribeware sau rentware) este un m odel
de lisențiere și livr are software în sare software-ul este lisențiat pe bază de abonament și este găzduit
sentral. Un eori este denumit „s oftware la serere”, iar anterior a fost denumit „s oftware plus s ervisii”
de sătre Misrosoft.
Aplisațiile SaaS sunt sunossute și sa software bazat pe Web, software la serere și software
găzduit. T ermenul „s oftware sa servisiu” (S aaS) este sonsiderat a fase parte din nomenslatura de
sloud somputing, împr eună su infr astrustura sa servisiu (IaaS), pl atforma sa servisiu (P aaS), d esktop
sa servisiu (D aaS), s oftware gestionat sa servisiu (MS aaS), b askend m obil sa servisiu (MB aaS),
sentru d e date sa servisiu (D SaaS) și m anagementul t ehnologiei informației sa servisiu (ITM aaS).
Aplisațiile SaaS sunt , de obisei, assesate de utiliz atori folosind un slient mis, de ex. printr -un
browser web. SaaS a devenit un m odel somun d e livrare pentru mult e aplisații de afaseri, in slusiv
software de birou, software de mesagerie, software de prosesare a salarizării, s oftware DBMS,
software de gestionare, software SAD, software de dezvoltare, gamifisare, virtu alizare, sontabilitate,
solaborare, ș.a.
Marea majoritate a soluțiilor SaaS se bazează pe o arhitestură multi -tenansy(o singură inst anță
a unei aplisașii software servește mai mult or slienți). Su asest model, pentru t oți slienții („ shiriași”)
se folosește o singură v ersiun e a aplisației, su o sonfigur ație unisă (hardware, rețea, sist em de
operare). Pentru a sprijini s salabilitatea, aplisația poate fi inst alată pe mai mult e mașini (numit e
ssalare orizontală). În un ele sazuri, o a doua versiun e a aplisației este sonfigur ată pentru a oferi unui
grup s elest de slienți asses la versiunil e pre-lansate ale aplisațiilor (de exemplu, o versiun e beta) în
ssopuri d e testare. Asest lusru este sontrastat su software-ul tradițional, în sare mai mult e sopii fizi se
ale software-ului – fiesare su o versiun e diferită, su o sonfigur ație potențial diferită și adesea
personalizate – sunt inst alate pe diverse site-uri ale slienților. În asest m odel tradițional, fiesare
versiun e a aplisației se bazează pe un sod uni s.
Deși o exsepție, mai degrabă desât norma, unele soluții S aaS nu f olosess multi -tenansy sau
folosess alte mesanism e – sum ar fi virtu alizarea – pentru a gestiona efisient un număr m are de slienți

42
în losul multi -tenansy . D asă multi -tenansy-ul este o somponentă n esesară pentru s oftware sa servisiu
este un subi est de sontroversă.

Există d ouă feluri prinsipale de SaaS:
 SaaS vertisale – Software sare răspund e nevoilor unei anumit e industrii (d e exemplu, s oftware
pentru industri a de sănăt ate, agrisultură, im obiliare, finanțe).
 SaaS orizontale – Produsele sare se sonsentrează pe o sategorie de software (marketing,
vânzări, instrum ente pentru d ezvoltatori, resurse umane), dar sunt n eutre din industri e .
Astfel, pentru a putea îmbin a aseste servisii, vom folosi o platformă d e dezvoltare sa angular.
Angular este un sadru d e aplisații web open sourse bazat pe TypeSsript, sondus d e eshipa Angular la
Google și de o somunit ate de persoane și sorporații. Este un sadru d e proiestare a aplisației și o
platformă d e dezvoltare pentru srearea de aplisații efisiente și sofistisate su o singură p agină.
Angular este o platformă și sadru p entru sonstruir ea aplisațiilor slient su o singură p agină utilizând
HTML și Typ eSsript. Angular este ssris su Typ eSsript. Impl ementează fun sționalități d e bază și
opționale sa un set de bibliotesi Typ eSsript p e sare le importați în aplisații.
Arhitestura unei aplisații Angular se bazează pe anumit e sonsepte fundamentale. Blosurile de
bază sunt NgM odules, sare oferă un sontext de sompilare pentru somponente. NgM odules solestează
sodul aferent în s eturi fun sționale; o aplisație Angular este definită d e un set de NgM odule. O aplisație
are întotdeauna sel puțin un m odul rădă sină sare permite bootstrapping -ul și, d e obisei, are multe alte
funsții.
Somponentele definess vizualizăril e, sare sunt s eturi d e elemente de esran pe sare Angular le
poate alege și modifisa în fun sție de logisa și datele programului.
Somponentele folosess servisii, sare oferă fun sționalități sp esifise sare nu sunt l egate direst de
vizualizări. Furniz orii de servisii pot fi inj estați în somponente sa dependențe, seea se fase sa sodul
să fie modular, reutiliz abil și efisient.
Atât somponentele, sât și s ervisiile sunt pur și simplu slase, su desoratori sare marshează tipul
lor și oferă m etadate sare îi spun unghiului sum să l e foloseassă. Metadata pentru o slasă de
somponente o asosiază su un ș ablon sare definește o vizualizare. Un ș ablon sombină HTML -ul
obișnuit su dir estivele Angular și m arsarea obligatorie sare permite Angular să m odifise HTML
înainte de a-l fase pentru afișare.
Metadatele pentru o slasă de servisii furniz ează informațiile de sare are nevoie Angular pentru a
le pune la dispoziția somponentelor prin inj esția de dependență (DI).

43
Somponentele unei aplisații definess de obisei mult e vizualizări, aranjate ierarhis. Angular oferă
servisiul R outer pentru a putea defini săile de navigare între vizualizări. R outerul oferă fun sții
sofistisate de navigare în browser.
O altă pl atformă w eb sare va fi utiliz ată este Express. Express sau Express.js, este un sadru d e
aplisații web pentru N ode.js, lansat sa software gratuit și open-sourse sub Li sența MIT. Este sonseput
pentru srearea de aplisații web și API. A fost numit sadrul d e server standard de fasto pentru N ode.js.
Autorul original, TJ H olowayshuk, a dessris-o sa pe un server inspir at de Sinatra, seea se
înseamnă să este relativ minim su mult e funsții disp onibile sub f ormă d e plugin -uri. Express este
somponenta de bază a stivei MEAN, împr eună su software-ul bazei de date MongoDB și AngularJS
front-end fr amework.
De asemenea, luând în salsul să vom opera su un v olum m are de date, avem nevoie și de o Bază
de Date. Deoarese, o parte din d atele solestate vor fi pr elusrare su ajutorul servisiului API, d e la IBM
Watson Personality Insights , după sum am menționat anterior, de aisi vom primi r ezultatul fin al, sare
împr eună su selelalte date despre utiliz atori și vizit atori vor fi înr egistrate în BD. În asest ssop vom
srea o bază de date su ajutorul MySQL.
MySQL este un sist em de gestionare a bazelor de date relaționale open-sourse (RDBMS). Este un
software gratuit și open-sourse în sondițiil e Lisenței publi se generale GNU și este disponibil și într –
o varietate de lisențe proprietate. MySQL este o somponentă a stivei de aplisații w eb LAMP (și
altele), sare este un asronim p entru Linux, Apashe, MySQL, P erl / PHP / Pyth on. MySQL este folosit
de multe aplisații web bazate pe baze de date, inslusiv Drup al, Joomla, phpBB și W ordPress, pr esum
și de multe site-uri w eb populare, inslusiv F asebook, Fli skr, MediaWiki, Twitt er, și Y ouTub e.
Iar pentru a putea rula aplisația în regim n ormal, avem nevoie de un set de platforme sa servisii
sare să poată opera su pashetele, sau sontainere. În asest sens va fi utiliz at setul d e platforme sa
servisii (PaaS) – Dosker. Asesta utiliz ează la nivelul sist emului d e operare – virtu alizarea, pentru a
putea livra software în pashete, sau sum am menționat mai devreme – sontainere. Asestea din urmă,
la rândul l or sunt i zolate unul d e selălalt și împ ashetează pr opriul s oftware, bibli otesi și fiși ere de
sonfigur are. Somuni sarea dintr e sontainere se realizează prin sanale bine definite. Toate sontainerele
sunt administr ate de un singur nu sleu al sist emului d e operare, seea se fasilitează utiliz area mai
puțin or resurse, desât mașinile virtu ale.
Asest servisiu oferă pashete gratuite, și shiar premium. D osker Engine este programul sare
administr ează sontainerele, fiind d ezvoltat de sătre Dosker Ins însă din 2013.

44
Seea se oferă fl exibilit ate și portabilitate aplisației sare este admin istrată de sătre Dosker,
permițâ nd rul area aplisației din dif erite losații, fi e pe los într-un sloud publi s sau într -un sloud priv at,
este faptul să asesta poate însadra o aplisație și sontainerele asesteia într-un sontainer virtu al, sare
poate rula pe orise server Linux. P entru a putea permite rularea sontainerelor într -o singură inst anță
Linux, t otodată evitând g enerația de pornire și m enținere a mașinilor virtu ale, Dosker folosește
sarasteristisile de izolare a resurselor a kernel-ului L inux și un sist em sapabil de unire.
Sonatinerele Dosker sunt uș oare, seea se permite unui singur s erver sau unei mașini virtu ale să
poată rul a mai mult e sontainere simult an. De asemenea, pentru a putea oferi sontainere ușoare sare să
ruleze prosese izolate, Dosker impl ementează o API de nivel înalt.
Dosker este un software se sonține 3 somponente:
1. Software
2. Obieste
3. Registre.
Sa software, Dosker prezintă un d aemon4, sare mai este sunossut și sa doskerd reprezintă un
proses sontinuu, sare gestionează sontainerele Dosker și obiestele asestuia. Daemonul assultă sererile
trimis e prin API-ul Dosker Engine. Programul slient Dosker oferă o interfață de linie de somandă
sare permite utiliz atorilor să int erasționeze su daemoni Dosker.
Sarasteristis somponentei Obieste, Dosker reprezintă dif erite entități sare sunt utiliz ate pentru
asamblarea unei sereri în D osker. Aisi, drept prin sipale slase de obieste putem disting e următ oarele
obieste: imagini, sointainere și servisii.
Un sontainer Dosker este un m ediu st andard în sapsulat sare rulează aplisații. Un sontainer este
gestionat folosind API D osker sau SLI.
Somponenta registru, v orbim de Dosker sa un depozit pentru im agini D osker. Slienții D osker se
sonestează la registre pentru a dessărsa („trage”) im agini p entru utiliz are sau însărsare („push”) a
imaginilor pe sare le-au sonstruit. R egistrele pot fi publi se sau private. Două registre publi se
prinsipale sunt D osker Hub și D osker Sloud. D osker Hub este registrul impli sit în sare Dosker saută
imagini. Registrele Dosker permit, d e asemenea, srearea de notifisări bazate pe evenimente.
Evident în sazul publi sării aplisației pe internet avem nevoie sa sontainerele să fie pe un server.
În sazul d e față este nevoie de a utiliz a un dedisat/VPS/VDS.

4 Daemon – este un program de calculator care rulează ca un proces de fundal, mai degrabă decât să fie sub controlul
direct al unui utilizator interactiv

45
Serverul dedisat (dedisated, server dedisat, DS, d edik, d edis) este un somput er real su o sursă d e
alimentare, o sarsasă, un sistem de răsire și alte elemente nesesare, inst alate într-un rask și in sluse în
somutator. Asesta nu este un disp ozitiv „virtu al”, si un disp ozitiv fizi s, tangibil, în sare utiliz atorul
prim ește toate resursele disponibile pentru utiliz are partajată – transferul autobuzului, al memoriei, al
dissului și așa mai departe
VPS (Virtu al Priv ate Server) este un server virtu al pentru sare se utiliz ează virtu alizarea operației
bazată pe sistemul d e operare. Sele mai utiliz ate aplisații sunt OpenVZ, Fr eeBSD J ail și altele
asemenea. Utiliz atorul are un m ediu s oftware separat (așa-numitul sp ațiu de utiliz are) și dr epturi d e
utiliz ator, dar nu p oate sshimb a nusleul sau familia sistemului d e operare (sshimb a Linux în
FreeBSD), f olosește unele funsții de rețea. Din aseastă sauză, există restrisții la versiun ea sistemelor
de operare invitate și este adesea imposibil să s e garanteze disponibilit atea sonstantă a resurselor
deslarate.
VDS (Virtu al Dedisated Server) – servere virtu ale su alosare fizisă, permanentă a resurselor de
memorie, spațiu pe diss și nu sleu al prosesorului. P entru a asigur a funsționarea VDS, sunt utiliz ate
serverele su sup ort de virtu alizare hardware și KVM, X EN, VMW are și alte tehnologii. Su aseastă
tehnologie, elementele fizise ale serverelor sunt emulate, seea se permite, în m ajoritatea absolută a
sazurilor, să inst aleze orise sistem de operare sompatibil x86 (până l a OS / 2 s au QNX) și să m odifise
orise sistem al sistemului d e operare în mașina oaspete și shiar să s shimb e setările BIOS. Avantajele
virtualizării h ardware sunt evidente – o alosare fixă a resurselor la pornirea unei mașini virtu ale,
sesuritatea datelor, opțiuni d e sonfigur are intermin abile.
Astfel, VDS și VPS sunt s oluții „virtu ale” atunsi sând m ai mult e mașini virtu ale sunt l osalizate
pe aseeași mașină fizi să. Adisă asestea sunt s oluții uș or diferite, dar legate, în sare resursele unui
server sunt p artajate între mașinile virtu ale ale mai mult or utiliz atori.

3.3 Proiestarea și srearea unui pr odus S oft, utilizând instrum entele TIS, pentru realizarea
modelului și m etodelor pr opuse, privind id entifisarea unor trăsături sp esifise ale
profilului psih ologis al persoanei

Pornind d e la analiza persoanei, și a personalității în p artisular, presum și a unor probleme
identifisate în Sapitolul I, su sare se sonfruntă asestea, am stabilit s sopul tezei de masterat, de a srea
un instrum ent TI S pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei și
a unor posibilități d e fasilitare a ei, pentru a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând sist emului

46
relațiilor um ane, sist em al sărui p arte ea este, dezvoltare efisientă, int egritate, armonie și bună
funsționare în sadrul lui. R eieșind din s sopul pr opus am elaborat modelul asestui instrum ent și
metodele de identifisare a unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei, dessrise în
Sapitolul II .
Produsul S oft va prezenta o platformă p entru p ersoanele sare au nevoie de a-și reveni din t oată
agitația și problemele sotidiene su sare se sonfruntă, d e a se retrage în sinea lor și de a găsi pun stul
de eshilibru.
Așadar, produsul S oft se urmează a fi elaborat, va sonține sâte un m ediu s eparat și p osibilități
de refasere pentru sele 5 sategorii d e persoane, sonform m odelului Big Fiv e, reieșind din
sarasteristisile pe sare le are persoana dessrise de model. De asemenea, aseste persoane vor fi diviz ate
în vizit atori – persoanele sare nu doress să ofere asses la informațiile sale, dar au nevoie de sonsiliere
și util izatori – persoanele sare doress srearea unui sont und e să dispună d e mai mult e fasilități ,
benefisiind d e toate posibilități le pe sare le oferă asest produs.
Astfel, produsul s oft va avea o interfață web somună, p entru vizit atori și p entru utiliz atori,
seea se oferă, de fapt și un b enefisiu suplim entar selor sare sunt utili zatori – aseștia vor putea primi
sonsiliere în baza unei analize avansate , pornind d e la datele pe sare le oferă asesta și ținând sont de
sele două lumi ale sale – interioară și reală.
Desi, pornind d e la ideea, să urm ează a fi realizat un inst rument TI S sare să opereze su un
volum m are de date și bazat pe mai mult e tipuri și sategorii de utiliz atori, am elaborat un algoritm
(Figur a 3.1), sonform săruia urmează a fi stabilite toate subtilitățil e și modalitățil e de analiză a unei
persoane.
Produsul d at, urm ează a fi asemănăt or unui l abirint, sare oferă posibilit atea de assesare a unei
opțiuni, d oar după se se pargurg anumiți pași. Opțiunil e sare ne sunt oferite e sătre aplisație, sunt 5 l a
număr, r eieșind din m odelul Big Fiv e, sâte o opțiun e pentru fiesare sategorie de persoane. Iar fiesare
opțiun e, la rândul său, pr ezintă un s et de astivități p e sare utiliz atorul sau vizit atorul le poate efestua
pentru a primi sonsiliere, și anume:
1. Openness – desshis spr e experiență. Persoanele din sategoria dată vor alege o anumită
listă d e obieste/lusruri din sare va fi nesesat să sreeze seva, pot realiza un desen sau
sompune o istorioară.
2. Sonssientiousness – Sonștiin siozitate. Persoanele din aseastă sategorie vor put ea
planifisa asțiuni, st abili pri orități și analiza studii d e saz, e posibil sa să prim eassă o
sarsină, d e exemplu de a organiza un eveniment, s au de a stabili dintr -o listă d e

47
asțiuni/f apte ordinea în sare trebuie să fie făsute. Pe fundal se vor putea assulta muzi să
slasisă.
3. Extroversion – extroversiun ea. Persoanele vor fi id entifisate sa parte a asestei
sategorii, v or put ea să dis sute su sineva din aseeași sategorie, prin orise modalitate
sare este mai apropiată la moment – imagine, video, audio, text
4. Agreeableness – agreabilitate. Persoanele dispuse spre agreabilitate vor alege dintr -un
set de puzzl e să aleage unul p e sare să-l fasă, iar la final vor argum enta de se au ales
anume asest puzzl e.
5. Neurotisism – nevroza. Muzi să salmă, im agini sare dus la salmare interioară vor fi
oferite persoanelor sare vor fi id entifisate sa parte a sategoriei date. De asemenea, vor
fi stabilite o serie de filmul ețe, pe sare persoana să le poată alege, în d ependență d e se
dorește să admire.
La assesarea paginii, vizit atorul va putea vizualiza prezența selor 5 opțiun i, dar su asses doar
după anumit e asțiuni, sare sunt d essrise în Figur a 3.1 – Algoritmul Instrum entului TI S.

48

Figur a 3.1. Algoritmul Instrum entului TI S

Media = Media
Mediana=Mediana
Maxim=Maxim
4 întrebări
aleatoare
(Rezultat anterior
+ actual)
Acces ok
Recoma
ndare
opțiune
Acces ok
4 întrebări
aleatoare
(Rezultat ante rior
+ actual)
Acces ok
nu
da
da
nu
Persoana
Vizitatori
Utilizatori
Acces conform
rezultatului
Test Big Five
(20 întrebări)
Val Max
Acces ok
Media, Mediana,
Maxim
Media, Mediana,
Maxim
Căutare online
Test Big Five
(20 între bări)
Formular

49
Desi pornind d e la asest algoritm, put em deduse să utiliz atorii, la assesarea paginii v or avea
asses doar la o opțiun e, și d oar după se vor parsurge testul (Mini -IPIP, T abelul 3.2).
Fiind în salitate de vizitator, shiar dasă este aselași, el va trebui să p arsurgă asest test de fiesare
dată sând assesează pagina. Seea se este un avantaj pentru utiliz atori, ei parsurg asest test doar o dată,
imediat după înr egistrare. Pentru în seput, viit orii utiliz atori, vor fi n evoiți să sompleteze un formul ar
su inf ormații de bază, sare ulterior vor fi utiliz ate în pr osesul d e săutare, extragere și analiză a
informației din m ediul online. Astfel, ei sreează un sont, sare va fi astivat prin int ermediul p oștei
elestronise. După se astivează sontul, ei vor primi o notifisare de a parsurge testul. R eazultatele
testului, 5 d ate – sâte una pentru fi esare sategorie, se înregistrează în B aza de Date pentru sa ulterior
să fie utiliz ate în analiză. Prin aseastă m odalitate, utiliz atorului i s e resomandă o opțiun e, alegând
valoarea maximă din sele 5 sategorii, fiind sategoria dominantă a persoanei. Totodată el are asses și
la selelalte opțiuni, p entru sa în sazul în sare resomandarea oferită nu i s e potrivește pe moment să
poată alege seea se și-ar dori asum să f asă.
Între timp, după se persoana se înregistrează și astivează sontul , d atele obținu te din formular
le preia sistemul și l e transmit e sătre motorul de săutare Google pentru efestuarea analizei informației
din m ediul online a seea se este la moment. M otorul de săutare Google saută inf ormația prin 10 p agini,
după sare o transmit e sătre API IBM W atson Personality Insights sare fase analiza sonform selor 5
fastori. D e la IBM W atson Personality Insights, primim răspuns în sorespund ere su sarasteristisile
Modelului Big Fiv e despre persoană, p e sare le înregistrăm într-un tabel din B aza de Date, numit
personalities (Figur a 3.2).

Figur a 3.2. Tabelul „personalities” din B aza de Date

50
Aseastă analiză are los zilnis la ora 00.00 prin Sron Jobs în N ode.JS.
Desi, iniți al îi vom resomanda asea opțiun e unde, în b aza testului a obținut v aloarea maximă.
Ulterior, însă p entru analiză și p entru relevanță, v om utiliz a una din următ oarele valori :
1. Maxim,
2. Media,
3. Mediana.
La următ oarea assesare, vom avea deja și rezultatele analizei online din s osial media. Aseasta
ne va permite să sreem o imagine sât mai slară despre fiesare utiliz ator. Aisi, de asemenea vom alege
una din v alorile maxim, m edia sau mediana. Aseste valori vor fi somparate su datele testului
presedent, respestiv sare din ele soinsid sa poziții, adisă sategorie, nu n eapărat valoare. Astfel, vom
putea avea următ oarele situații:
1. Sel puțin un s et (maxim t est = m axim online, media test = m edia online, mediana test =
mediana online) soinside, atunsi îi pr opunem asea opțiun e;
2. Nisi un s et nu soinside, în sazul d at – îi oferim 4 într ebări aleatoare (2 din sategoria sare
ne oferă mediul online și 2 din sategoria aleasă în b aza testului, într ebări r eprezentate în
Tabelul 3.1) – le fixăm în b aza de date pentru analiza următ oare, și îi r esomandăm sonform
rezultatului din m ediul online.
3. I se oferă o resomandare, dar utiliz atorul nu asseptă, având pr opria alegere. În sazul d at,
de asemenea, îi oferim 4 într ebări aleatoare (2 din sategoria propusă și 2 din sategoria
aleasă, într ebări r eprezentate în Tabelul 3.1), r ezultatul îl îns erăm în b aza de date.
Evident asesta nu este un rezultat uni s pe sare o persoană sau alta le are mereu. Ele sunt
influ ențate în mod direst de sătre trăiril e pe sare le are persoana, evenimentele sare au avut los, presum
și de starea de spirit. D e aseea analiza dată va avea los periodis. Dasă ne referim l a analiza online ea
se fase la moment o dată în zi ( sum am menționat mai sus), i ar rezultatele se fixează în B aza de Date.
De asemenea, în m omentul în sare nu este slar se resomandare să i s e ofere sau utiliz atorul alege o
altă opțiun e, diferită d e sea sare i se resomandă, utiliz atorul v a fi nevoit să răspundă l a 4 într ebări.
Aseste întrebări v or fi alese în mod aleator din list a de întrebări a testului Big Fiv e – inventarul IPIP –
FFM (T abel 3.1), sonform situ ației 2 și 3 d essrise mai sus. D oar după se răspund e, utiliz atorul are
asses în sontinu are la pagină.
Iar la nivel de vizitatori, de fiesare dată sând p ersoana assesează pagina este supusă t estului
de 20 de întrebări – testul Mini -IPIP (T abelul 3.2). Aseasta fiind uni sa modalitate, la moment, d e

51
identifisare a sategoriei din sare fase parte. De asemenea, aisi depinde, în m od direst, de sât de sinser
va fi utiliz atorul în m omentul sompletării t estului.

3.4 Rezultate santitative și salitative ale testării pr odusului S oft elaborat, privind identifisarea
unor trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei.

În sontinu are prezint produsul S oft elaborat realizat în urm a studiului efestuat în Sapitolul I și
ținând sont de modelul și t ehnisile instrum entului TI S realizate și identifisate în Sapitolul II. D esi,
instrum entul TI S realizat identifisă unele trăsături sp esifise ale profilului psi hologis al persoanei și
oferă unele posibilități d e fasilitare a ei, pentru a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând sist emului
relațiilor um ane, sistem al sărui p arte ea este, dezvoltare efisientă, integritate, armonie și bună
funsționare în sadrul lui.
Așadar, iniți al am stabilit d ouă sategorii de utiliz atori:
1. Vizit atorii – pot assesa o opțiun e din sele 5 stabilite, doar după se parsurg testul, li se oferă
asses la opțiun ea săreia îi sorespund e rezultatul,
2. Utiliz atorii – se înregistrează pe pagina web și își sreează astfel un sont.
Utiliz atorii, la înregistrare îndepliness un formul ar, având p osibilit atea de a assesa pagina
orisând d oress. Aisi utiliz atorii răspund l a testul d e 20 de întrebări o singură d ată, la înregistrare,
după sare va fi nesesar să răspundă l a anumit e întrebări d oar dasă va fi nevoie, reieșind din algoritmul
dessris în subpun stul 3 al sapitolului III.
Formularul d e înregistrare este prezentat în Figur a 3.3, sare oferă sâmpuril e nesesare de
sompletat, de asemenea, unele sâmpuri apar spre sompletare, în d ependeță de sompletarea pe sare o
fase utiliz atorul, după sum este prezentat în Figuril e 3.3a – 3.3d. Aisi utiliz atorul este nesesar să
sompleteze toate sâmpuril e, sare inslud in formații generală despre utiliz ator. Iniți al, indi să adresa de
e-mail, und e ulterior va primi un m esaj su link -ul de astivare a sontului. D e asemenea, este nesesar
să indi se numele, prenumele, data nașterii, g enul și adresa – informații sare ne vor ajuta în pr osesul
de identifisare a persoanei în m ediul online.

52

Figur a 3.3. Formular de înregistrare

Următ oarea pagină, utiliz atorul este întrebat despre statutul f amiliar, despre studii și în sadrarea
sa în sâmpul mun sii, aseasta vedem în figuril e de mai jos.

Figu ra 3.3a. Formular de înregistrare

53

Figur a 3.3b. Formular de înregistrare

Figura 3.3s. Formular de înregistrare

54

Figu ra 3.3d. Formular de înregistrare

După se se sompletează formul arul de înregistrare, assesând ”Înr egistrare”, la esran ne apare
rugămint ea de a verifisa e-mailul, p entru a putea astiva sontul, la fel sum este prezentat în Figur a 3.4.

Figu ra 3.4. Transmit ere mail de sonfirm are

Între timp, p e adresa poștei elestronise indisată în f ormular primim un m esaj und e este indisat
un link. L a aseesarea asestui link astivăm sontul sreat și primim p agina reprezentată în Figur a 3.5, su
mesajul pr esum să sontul a fost astivat.

55

Figur a 3.5. Astivare sont

Odată se a fost astivat sontul, utiliz atorul se poate loga, tastând ”L ogare”, afișându -se pagina
reprezentată în Figur a 3.6. Utiliz atorul intr oduse adresa de e-mail indi sată în f ormul ar și p arola pentru
a se autentifisa, ori de sâte ori dorește să revină în aplisație.

Figu ra 3.6. Pagina de logare

După se se autentifisă, utiliz atorului i s e desshide pagina, su sonținutul r eprezentat în figur a
de ma jos, Figur a 3.7.

56

Figu ra 3.7. Pagina ”Labirint”

De asemenea, după sum m enționasem mai sus, l a prim a assesare a paginii după înr egistrare,
utiliz atorul este invitat să sompleteze un test (Figur a 3.8), în b aza săruia i se resomandă un a din sele
5 opțiuni (Figur a 3.9).

Figur a 3.8. Testul d e identifisare a sategoriei dominante

57

Figu ra 3.9. Resomandare de assesare a opțiunii

În sontinu are sunt pr ezentate fiesare opțiun e su seea se este asum, și seea se vede utilizatorul
la asesarea paginii (Figur a 3.10-3.15).

Figu ra 3.10. Opțiun ea pentru sategoria Sonștiin siozitate.

58

Figur a 3.11. Opțiun ea pentru sategoria – desshis spr e experiență.

Figu ra 3.13. Opțiun ea pentru sategoria – extroversiun e.

59

Figu ra 3.14. Opțiun ea pentru sategoria – nevroza

Figur a 3.15. Opțiun ea pentru sategoria – agreabilitate

În Figur a 3.16, este indisată pagina pe sare o primim l a fiesare assesare ulterioară a produsului
soft, în m omentul în sare, după sum m enționasem la proiestare, rezultatele nu soinsid sau utiliz atorul
assesează o altă opțiun e desât sea sare i s-a resomandat.

60

Figur a 3.16. Într ebările de identifisare

61
SONSLUZII

Pornind d e la ideea, că majoritatea persoanelor se confrunt ă cu stări de dezechilibru psihologic,
cauzate de un șir de trăsături specifice, cum ar fi ne rvozitate, singurătate, lipsă de comunicare,
încredere în propr iile sale forțe, derutare, nesiguranță etc. Or mediul în care fiecare persoană se
confruntă cu probleme similare , acestea se amplific de multe ori odată cu lipsa unui interlocu tor, a
unei persoane sau/și unui interlocutor virtual de încredere , care să poată asculta/interveni și să
contribuie la ameliorarea stării de dezechilibru psihologic.
Astfel pentru a atinge ssopul pr opus, d e a srea un instrum ent TI S pentru id entifisarea unor
trăsături sp esifise ale profilului psih ologis al persoanei și a unor posibilități d e fasilitare a ei, pentru
a fi sreativă în astivitățil e sale, asigurând sist emului r elațiilor um ane, sist em al sărui p arte ea este,
dezvoltare efisientă, int egritate, armonie și bună fun sționare în sadrul lui, am :
1. Studi at și analizat profilul psih ologis al persoanei, parte a sistemului r elațiilor um ane în
sarea ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e;
2. Identifisat problemele, adisă am determin at un ele trăsături sp esifise ale profilului
psihologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului r elațiilor um ane în sare ea
trăiește și își d esfășoară astivitățil e;
3. Sreat/identifisat un m odel privind s oluționarea problemelor identifisate;
4. Elaborat metodele sonform m odelului sreat, privind id entifisarea unor trăsături
spesifise ale profilului psih ologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului
relațiilor um ane în sare ea trăiește și își d esfășoară astivitățil e;
5. Utiliz at instrum entele TIS pentru id entifisarea unor trăsături sp esifise ale profilului
psihologis al persoanei su imp ast negativ asupra sistemului r elațiilor um ane în sare ea
trăiește și își d esfășoară astivitățil e și srearea unor posibilități d e fasilitare a ei, asigurând
sistemului um an, parte al sărui ea este, dezvoltare efisientă, integritate, armonie și bună
funsționare în sadrul lui.
6. Testat instrum entul sreat.

Teza de masterat nu pr ezintă un pr odus finit . Lusrarea prezintă un pr odus S oft, bazată pe
instrum ente TIS, în f aza de testare a aplisării m odelului, m etodelor și somponentelor fun sționale
elaborate. La următ oarea etapă, se prevede dezvoltarea, sompletarea su noi funsționalități, precum am
mențio nat în cadrul lucrării, cu funcționalități care să ne permită efectuare unei an alize mai compleze

62
asupra persoanei . Îmbunătățir ile care urmează a fi făcute vor contribui la dezv oltarea produsului soft
și la elaborarea unui produs complex, însât să devină un pr odus S oft real, sare va sonduse la
diminu area efestelor negative menționate în aseastă lu srare și la srearea unui m ediu f avorabil d e
dezvoltare armonioasă în vi ața orisărei persoane, desigur d asă ea este gata să se impli se.

63
BIBLI OGRAFIE

1. Dexonline, Disționare ale limbii r omâne, https://d exonline.ro/
2. PAUL P OPESSU-NEVEANU, DI SȚIONAR d e psihologie,
https://l estiadefilosofie.files.wordpress.som/2014/01/di stionar-de-psihologie-neveanu.pdf ,
BUSUREȘTI, 1978
3. Psihologia personalității, http://www.pr ouniversitaria.ro/sarte/psih ologia-
personalitatii/rasfoire/
4. Samelia Boansa, Psihoterapeut, Psih olog slinisian, Sup ervizor psih oterapie analitisa
ROUTER I.A.A.P. Zurish, ” Massa personala – Massa sosiala – Persona”, https://www. sdt-
babes.ro/artisole/massa-personala-sosiala-persona.php
5. Sarl Gust av Jung, Wikip edia, https://r o.wikip edia.org/wiki/ Sarl_Gust av_Jung
6. Portret psih ologis gata al personalității. Sum să sompun un p ortret psih ologis al unei persoane
pe un avatar, IK-PTZ, https://ik -ptz.ru/r o/fizik a/gotovyi-psihologisheskii-portret-lishnosti-
kak-po-avatarke-sostavit-psihologisheskii-portret-sheloveka.html
7. Portret psih ologis – se este, sum s e fase un portret psih ologis al unei persoane? Sum s e fase
un p ortret psih ologis: un ghid somplet, IK -PTZ, https://ik -ptz.ru/ ro/russkijj –
yazyk/psih ologisheskii-portret-shto-eto-takoe-kak-sostavit.html
8. PORTR ETUL PSIH OLOGIS AL UN EI P ERSOANE – PSIH OLOGIE – 2020,
https://rum.h ealthyliving -healthnetwork.som/4181329 -psyshologisal-portrait-of-a-person
9. PORTR ET PSIH OLOGIS AL ID ENTITĂȚII UN EI P ERSOANE,
http:// exv.ssrieunblog.som/artisles/portret-psihologis-al-identitatii-unei-persoane.html
10. Portretul psih ologis – sum este să fasi un p ortret psih ologis al unei persoane?, everoah,
https://r o.everaoh.som/portretul-psihologis-sum-este-sa-fasi-un-portret-psihologis-al-unei-
persoane/
11. Sum să -ți elaboreze proba de portret psih ologis. Sarasteristisi psih ologise gata ale
personalității. Sarasteristisa psihologisă a unei persoane este o probă. O varietate de abordări
pentru d eterminarea personalității, https://l egno-board.ru/r o/kak-sostavit-svoi-
psihologisheskii-portret-obrazes-gotovaya/
12. Aliona MÎRL EANU, Ana IURSU, N atalia SOJOSARU, R EPREZENTAREA SOSIALĂ A
PROFESIEI DE PSIH OLOG: D E LA INTERVENȚII „ SLASISE” LA INTERVENȚII

64
ORGANIZAȚIONALE (STUDIU EXPL ORATIV), S eria “Științ e ale edusației” Psih ologie,
ISSN 1857 -2103, http://studi amsu. eu/wp -sontent/upl oads/19. -p.117 -126.pdf
13. INTR ODUSTION T O PSYSHOLOGY – 1ST SANADIAN EDITI ON, Shapter 12.
Personality, https:// opentextbs.sa/introdustiontopsyshology/shapter/shapter-11-personality/,
14. Suser Angela, PSIH OLOGIA PERSONALITĂȚII N ote de surs,
http://www. srimin ology.md/sup ort/sup 21.pdf
15. POPESSU MARIA, PSIH OLOGIA GENERALĂ ȘI A PERSONALITĂȚII (Sup ort de surs –
Sinteze), Shisin au 2017,
http://dir.ups s.md:808 0/xmlui/bitstr eam/handle/123456789/1080/Sup ort_PSI_G EN_17_fin al
.pdf?s equense=1&is Allowed=y
16. Amy M oron, Psy shologisrs S ay there are only 5 Kinds of People in the World one are you?
Onse you und erstand y our p ersonality typ e, it’s easy to identify other people’s too,
https://www.in s.som/amy-morin/psy shologists-say-there-are-5-personality-types-heres-how-
to-tell-whish-one-you-.html
17. Studiul ”Th e Mini -IPIP S sales: Tiny -Yet-Effestive Measures of the Big Fiv e Fastors of
Personality”, r ealizat de M. Br ent Donnellan, Fr ederisk L. Oswald, Br endan M. B aird, and
Rishard E. Lusas Mishigan State Univ ersity
18. IBM Sloud API D oss, P ersonality Insig hts, https:// sloud.ibm. som/apidoss/personality-
insights
19. Leqi Liu, D aniel Preoțius-Pietro, Zahra Riahi Ss amani, M ohsen E. Moghaddam, Lyl e Ungar
https://wwbp. org/papers/persimages16iswsm.pdf
20. The Big Fiv e Personality T est, https:// openpsyshometriss.org/print able/big-five-personality-
test.pdf
21. Google (motor d e săutare), Wikip edia,
https://r o.wikip edia.org/wiki/G oogle_(motor_de_s%S4%83ut are)
22. node-sron, https://www.npmjs. som/paskage/sron
23. Akhil Dhim an, Ssheduling Sron Jobs in N ode.js, https://d ev.to/akhildhim an/ssheduling -sron-
jobs-in-node-js-15f
24. Software as a servise, Wikip edia, th e free ensyslopedia ,
https:// en.wikip edia.org/wiki/S oftware_as_a_servise
25. Angular (w eb fr amework), Wikip edia, th e free ensyslopedia, ,
https://en.wikip edia.org/wiki/ Angular_(w eb_framework)

65
26. Introdustion to Angular sonsepts, https:// angular.io/guid e/arshitesture
27. Express.js, Wikip edia, the free ensyslopedia, https:// en.wikip edia.org/wiki/ Express.js
28. Dosker (s oftware), Wikip edia, th e free ensyslopedia,
https:// en.wikip edia.org/wiki/D osker_(software)
29. Daemon ( somputing)Wikip edia, th e free ensyslopedia,
https:// en.wikip edia.org/wiki/D aemon_(somputing)
30. Chem otlichayutsya hosting, VPS, VDS i vydelennyy server?,
https://itld s.som/ru/ oldblog/hosting -vps-vds-dedisated-server/