UNIV ERSITATEA PETRU MAIOR din TÎRGU MUREȘ LUCRAR E DE DISERTAȚIE [613869]

1

UNIV ERSITATEA „PETRU MAIOR” din TÎRGU MUREȘ LUCRAR E DE DISERTAȚIE

FACU LTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE, Candidat (a) Dreghici
JURIDIC E ȘI ADMINIS TRATIVE Simona Cosmina
Programul de studii : Managementul afacerii
Anul absolvirii : 2017

Coordonator științific : Viza facultății

Prof. cord. Georgescu Maria -Ana
a) Tema lucrării de disertație :

Etica în afaceri – Studiu de caz societatea Flame
b) Problemele principale tratate :

 Considerați generale privind etica in afaceri
 Etica – componentă majoră a succesului în afaceri
 Influența eticii asupra performanțelor întreprinderii
 Studiu de caz privind etica în afaceri în cadrul societății Flame
 Prezentarea unității
 Evaluarea normelor de etică în cadrul companiei și modalitățile de aplicare a acestora
 Codul etic al societății comerciale Flame
 Prezentarea structurii eșantionului

c) Bibliografia recomandată :
 Crăciun Dan, Etică în afaceri, Editura ASE, 2005
 Dan Craciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, „ Etica afacerilor” , Editra Paideia -București,
2005
 Morar, Vasile, Lazăr, Gheorghița, „ Etica profesională și a afacerilor” , Editura Universității,
București, 2010

d) Termene obligatorii de consultații :

lunare
e) Locul și durata practicii :
27.03.2017 -19.05.2017
Primit tema la data de :
30 noiembrie 2016
Termen de predare :
27 iulie 2017
Semnătura Director Departament Semnătura coordonatorului
Semnătura candidat: [anonimizat]

2
Universitatea „Petru Maior”, Tg. -Mureș
Facultatea de Științe Economice, Juridice și Administrative
Specializarea: Economia comerțului, turismului și serviciilor

ETICA ÎN AFACERI –
STUDIU DE CAZ LA SOCIETATEA FLAME

Coordonatorul științific: Absolvent: [anonimizat] -Ana Dreghici Simona Cosmina

2017

2

Cuprins
Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. 2
CAPITOLUL I
Etica in afaceri si importanta ei ………………………….. ………………………….. ……………………….. 4
1.1 Ce este etica in afaceri? ………………………….. ………………………….. ………………………. 4
1.2 Etica – componentă majoră a succesului în afaceri ………………………….. …………… 11
1.3 Influența eticii asupra performanțelor întreprinderii și ariile acoperite de Codurile
Etice ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 15

CAPITOLUL II
Studiu de caz privind etica în afaceri în cadrul societății Flame ………………………….. ……. 20
2.1 Prezentarea unității ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 20
2.2 Analiza economico -financiară și evoluția principalilor indicatori economico -finan-
ciari în perioada ultimilor 2 ani ………………………….. ………………………….. ………………. 22
2.3 Evaluarea no rmelor de etică în cadrul companiei și modalitățile de aplicare a
acestora ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25
2.4 Codul etic al societății comerciale Flame ………………………….. ………………………… 32

CAPITOLUL III
Cercetare privind comportamentul etic în organizația Flame ………………………….. ………. 39
3.1 Prezentarea structurii eșantionului ………………………….. ………………………….. ……. 39

Concluzii și propune ri………………………………………………………………………50
Rezumatul lucrării de disertație în limba engleză ………………………………….……..53
Bibliografie ……………………………………………………………………………..……56
Anexe …………………………………………………………………………………………57

4
Introducere

“Etica în afaceri nu trebuie să se reducă la un cod de reguli morale, ci trebuie să
servească drept instrument pentru manageri la luarea deciziilor.”
Am ales sa studiez această temă pentru că ne aflăm în mijlocul unei crize etice, iar ieșirea
din acest cerc s -ar datora numai întoarcerii la valorile morale sănătoase și promovarea lor în
toate mediile sociale, prin toate modurile posibile. Am vrut să analizez regulamentul de lucru,
codul etic și comportamentul etic a unei companii pentru a înțelege mai bine pe ce se bazează
o întreprindere, pentru că etica s e regăsește atât sub formă de instrumente de decizie,
instrumente pentru diagnosticarea și rezolvarea conflictelor etice, sisteme de valori ce definesc
o cultură organizațională, principii ce stau la baza strategiilor de comunicare de marketing,
instrument e în managementul resurselor umane cât și ca obiective legate de protecția mediului
sau soluționarea unor probleme de natură socială de interes general.
Etica în afaceri e produsul unei piețe mature, în care firmele și -au înțeles rolul în
societate și au învățat să comunice și să facă din comunicare un instrument de profit.
Toate acestea sunt concepute pornind de la ideea că managementul etic este, cel puțin
pe termen mediu și lung, un management profitabil.
Disertația are ca domeniu de cercetare aspectele teoretice, metodologice si practice ale
evaluării unitaților economice.
Scopul acestei disertații îl constituie cercetarea și interpretarea comportamentului uman
în concordanță cu dezvoltarea unității economice. Iar pentru a atinge scopul cercet ării au fost
stabilite următoarele sarcini :
 Studiul teoretic al apariției și dezvoltării eticii în afaceri;
 Aprofundarea conceptului de etică în afaceri;
 Identificarea domeniilor și aspectelor implicate la care se referă responsabilitățile
etice ale firmei ;
 Generalizarea factorilor care influențează comportamentul etic;
 De stabilit care sunt acțiunile care majorează comportamentul etic;

5
 Evidențierea influenței eticii asupra performanțelor întreprinderii;
 Analiza întreprinderii în baza diagnosticului comport amental.
Scopul și sarcinile au determinat structura logică a lucrării care este formată din
introducere, trei capitole, concluzii, propuneri, bibliografie.
Primul capitol l -am început prin dezbaterea mai multor definiții a cuvântului etică și de
unde pr ovine acesta, urmând apoi să vorbesc despre afaceri și etica practicilor manageriale,
truisme referitoare la afaceri și cauze ale nerespectării etcii în afaceri. Tot în acest capitol am
vorbit despre importanța eticii în afaceri, aceasta fiind o componentă majoră a succesului
deoarece, promovarea unui comportament etic adecvat, atât din partea managerilor cât și a
subordonaților, are o importanță capitală.
Am continuat prin indentificarea a două puncte de vedere privind raportul dintre etică
și afa ceri și anume compatibilitatea și incompatibilitatea dintre etică și afaceri. Desigur scopul
unei afaceri este de a se angaja în activități concepute pentru a -i spori profiturile, iar pentru ca
acest scop al afacerii să fie dezirabil, atunci toți cei care lucrează într -o afacere, au obligația să
fie lipsiți de înșelătorie și fraudă.
La finele capitolului am vorbit despre influența eticii asupra performanțelor
întreprinderii și importanța existenței unui cod etic.
Cel de -al doilea capitol debutează cu prez entarea activității societății comerciale numită
Flame, aceasta fiind una dintre cele mai importante agenții de rezervări de hoteluri online,
specializată în căutarea hotelurilor de calitate. Am continuat cu analiza activității de
management a resurselor u mane deoarece superiorii acestei societăți pun mare accent pe
angajați, iar părerea lor contează foarte mult pentru conducere.
În cele ce a urmat am facut evaluarea normelor de etică în cadrul societății și modalitățile
de aplicare a acestora descriind atât regulamentul intern al organizației cât și codul etic al
acesteia.
În ultimul capitol, respectiv capitolul trei, am interpretat datele obținute în urma aplicării
chestionarului pentru a și de la personalul firmei dacă aceasta se bazează în totalitate pe
moralitate, sinceritate și dacă are un comportamnet etic față de angajați și față de societate .

6
Am încheiat această lucrare de specialitate prin dezbaterea subiectului privind
propunerile proprii de îmbunătățire a acestei teme alese, ce anume s -ar put ea aduce nou, în așa
fel încât societatea Flame să fie etică în totalitate și din punctul de vedere al angajaților.

7
Cap I Etica in afaceri si importanta ei
1.1 Ce este etica in afaceri?
Încă de la începuturile civilizației omenești, oamenii și-au pus o serie de întrebări
referitor la ceea ce înseamnă „corect”, „drept” sau „just”, pentru a putea crea o societate
civilizată care să aibă la bază ordinea, corectitudinea, normele morale și etice. Istoria eticii ca
știință își are originile în antichitate, în Grecia Antică, unde o serie de filosofi luminați, cum ar
fi Pitagora (582 -500 Î.C.), Heraclit (535 -475 Î.C.), Socrate (470 -399 Î.C.) sau Aristotel (384 –
322 Î.C.), prin scrierile lor, au încercat să pună bazele unei filosofii de viață ce are în
centrul ei „binele în sine”, „binele absolut”.
Etimologic, termenul de etică provine din grecescul „ethos”, care înseamnă datină,
obicei dar și obișnuință, moravuri, caracter. Noțiunea de etică are același înț eles cu cea
de morală. Termenul de moral provine din latinescul „mos”, „moris” care are înțelesul,
de asemenea de datină, obicei, obișnuință. Și totuși există unele percepții diferite între
cele două noțiuni. În literatura de specialitate dedicată acestui subiect, termenul de „etică”
este asociat aspectelor de ordin teoretic, pentru aspectele de ordin practic al eticii fiind folosit
termenul de „morală”. Ca disciplină teoretică, etica prezintă două domenii de studiu: id eea
de bine sau rău și ideea de moralitate.1
Etica poate fi definită într -un dublu sens, după cum urmează:
 Disciplina științif ică având drept obiect de studiu normele de comportament care
reglementează relațiile dintre oameni. Cu alte cuvinte, etica este știința despre morală,
despre bine și despre rău.
 Ansamblul normelor care reglementează comportamentul oamenilor în societate,
norme a căror respectare este impusă prin forța obiceiurilor și deprinderilor
consacrate în societate.
Cele două sensuri menționate sunt folosite în literatura de management, făcându –
se distincția în funcție de co ntext. Astfel, etica este percepută fie ca studiu al moralității
și al normelor de conduită, fie ca reguli și principii care definesc conduita bună sau rea. În
primul rând, etica se referă la așa -numitele moravuri, cutume si obiceiuri tradiționa le specifice

1 Gheorghiță Căprărescu, George Bucă Chendi, Cezar Militaru , Management , Editura Prouniversitaria,
București, 2007, p.94

8
diferitelor culturi. În al doilea rând, prin termenul etică se înțelege ansamblul de valori și norme
care definesc, într -o anumită societate, omul de caracter și regulile de comportare justă,
demnă și vrednică de respect, a căror încălcare este blamabilă și vrednică de dispreț. În
această accepțiune, etica promovează anumite valori , precum cinstea, dreptatea, curajul,
sinceritatea, mărinimia, altruismul, etc., încercând să facă respectate norme de genul : Să
nu minți!, Să nu furi!, Ajută -ți aproapele!, Respectă -ți întotdeauna promisiunile! etc.2
La prima vedere, este ușor de înțeles că „etica în afaceri” este un domeniu care urmărește
să clarifice problemele de natură morală ce se ridică în mod curent în activitatea agenților
economici dintr -o societate capitalist ă. Este clar ce -i drept, însă foarte aproximativ.
R.T. De George, unul dintre autorii cei mai proeminenți în acest domeniu, definește
etica în afaceri drept „perspectivă etică, fie implicită în comportament, fie enunțată explicit, a
unei companii sau a unu i individce face afaceri”3
P.V. Lewis este de altă părere, acesta definind etica în afaceri drept „acel set de principii
sau argumente care ar trebui să guverneze conduita în afaceri, fie la nivel individual, sau
colectiv”4
În opinia „sintetică” a lui Roger Crisp în sensul cel mai frecvent utilizat, etica în afaceri
este un domeniu de investigații filozofice, având propriile sale probleme și teme de discuție,
specialiști și desigur o varietate de curente sau școli de gândire. În acest sens Crisp sugerează
că „etica în afaceri se referă la străduințele filosofice ale ființelor umane de a sesiza princiipile
care constituie etica în afaceri”.5
Dar majoritatea a celor ce scriu despre acest domeniu nu se ostenesc să formuleze o
definiție explicită a eticii in afaceri, ci presupun că sensul intuitiv al expresiei ca atare este
suficient de limpede pentru a nu mai avea nevoie de precizari pedant acadam ice.6
Destui oameni sunt tentați să asocieze etica și sentimentele, gândindu -se probabil la un
soi de vibrație empatică față de aproapele nostru. Dar etica nu este legată în mod necesar de
anumite stări afective. Acestea sunt schimbătoare, ca pricioase și nu pe deplin supuse rațiunii,

2 Octavian Liviu Olaru, Constanța Chițiba, Management și negocieri în afaceri internaționale -Note de curs, Edi-
tura Universității Creștine Dimitrie Cantemir, București, 2004, p.108
3 Dan Craciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, Etica afacerilor, Editra Paideia -București, 2005, p.11
4 Idem
5 Idem
6 Idem p.12

9
astfel încât foarte frecvent tocmai sentimentele sunt acelea care ne îndeamnă să ne abatem de
la normele etice: să iubim cu înfocare soția prietenului sau a șefului, să fim invidioși față de cei
ce ne sunt cumva s uperiori, să -i detestăm pe unii oameni doar pentru că fac parte dintr -o
categorie socială stigmatizată etc.
Etica în afaceri reprezintă totalitatea normelor de conduită în afaceri, care permit
aprecierea din punct de vedere al criteriilor morale și sociale a ceea ce este bine și ce este rău
în relațiile dintre angajați, dintre indivizi și firmă, dintre organizații și parteneri de afaceri,
dintre organizație și societate, în scopul stabilirii unor raporturi folositoare între oameni.
Totodată, a te comporta etic nu e totuna cu a respecta legea o idee pe care o oi susține
cu diferite argumente de multe ori în cele ce urmează. Nu rareori legea încorporează anumite
convingeri morale, pe care le împărtășesc numeroși cetățeni ai unui stat. Dar legea, ca și
sentime ntele, se poate abține față de ceea ce este etic. 7
În primul rând, trebuie subliniat faptul că puterea și influența firmelor private asupra
întregii societăți sunt mai mari decât au fost vreodată până acum, iar politicile imorale, frecvent
întâlnite în mediul de afaceri, pot să provoace imense daune și prejudicii indivizilor,
comunităților și mediului. Politicile guvernamentale din anii 1980, de exempl u, au scos în relief
anumite probleme de etică în afaceri, care se pun acum cu mare acuitate și în tranziția societății
românești spre o economie de piață funcțională. Atât în țările occidentale, cât și în țara noastră
programele de privatizare au făcut ca numeroase întreprinderi aflate o vreme în proprietatea
statului să se adapteze cerințelor de eficiență și rentabilitate ale unor afaceri comerciale. Drept
urmare, noii lor manageri au dispus masive concedieri de personal, acordându -și lor însă
remunerații substanțial mărite. Moralitatea acestor măsuri a fost pusă violent sub semnul
întrebării de către opinia publică, stârnind dezbateri aprinse în legătură cu obiectivele esențiale
pe care trebuie să le urmărească întreprinderile comerciale: trebuie acestea să se pună în primul
rând în serviciul bunăstării generale a societății, ori să servească mai presus de orice interesele
acționarilor ?8
O dată cu creșterea influenței sectorului privat asupra întregii vieți economice și sociale,
interesul ca nalelor mediatice față de lumea afacerilor a sporit constant. Ajunse din ce în ce mai
frecvent pe prima pagină, malversațiunile oamenilor de afaceri au stârnit reacții, critici și

7 Dan Craciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, Etica afacerilor, Editra Paideia -București, 2005, p.13
8 Idem, p.16

10
comentarii aprinse din partea opiniei publice, sporind interesul general faț ă de moralitatea
agenților economici și a funcționarilor publici cu atribuții și competențe dubios exercitate în
gestionarea avuției naționale. Din acest punct de vedere, ne putem „mândri" cu faptul că suntem
la un nivel comparabil cu lumea occidentală; du pă 1990, România a avut parte din belșug de
scandaluri mediatice, numai că, spre deosebire de occidentali, noi suntem încă în așteptarea
marilor procese în justiție, care să -i trimită pe vinovați după gratii și care să zdruncine cât de
cât sentimentul de i munitate al noilor potentați politici și financiari.9
Creșterea interesului față de etica în afaceri este determinată și de schimbarea naturii
înseși a afacerilor în contextul ultimelor decenii, în care a luat o amploare evidentă procesul de
globalizare (căruia îi vom acorda o atenție specială în cea de a doua secțiune a cărții). Firmele
comerciale devin tot mai transfrontaliere, mai complexe și mai dinamice decât au fost vreodată
până acum.10
 Afacerile și etica practicilor manageriale
Dacă vom căuta clasificarea termenului de afaceri/afacere în dicționarele românești,
vom găsi următoarele tipuri de definiții:
 Afacerea este activitatea comercială, industrială, financiară, având ca scop obținerea
profituluł.
 Afacerile economice sunt un tip de activități economice proprii sistemului de piață; în
esență constau în încheierea și derularea de tranzacții cu scopul obținerii de către
participan ții la acestea a anumitor avantaje.
 Afacerea este tranzacția comercială, financiară sau industrială bazată de obicei pe speculă
sau speculații.11
Cons tatăm existența unui sens peiorativ legat încă de lumea afacerilor, din mai multe
considerente. Oamenii de afaceri rareori stau la reflecții filosofice asupra activității lor, crezând
că este o pierdere de vreme. Ei sunt ocupați cu problemele presante ale costurilor, aprovizionării,
desfacerii, competitivității, țelul principal fiind maximizarea profiturilor. Apoi, în general, ei
ignoră responsabilitățile morale, singura responsabilitate pe care o iau în seamă fiind respectarea
legii.
Truisme privitoare la afaceri

9 Idem, p.17
10 Dan Craciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, Etica afacerilo r, Editra Paideia -București, 2005, p.18
11 Maria -Ana Georgescu, Etica între teorie și acțiune, Editura Universității Petru Maior Tg -Mureș 2011, p57

11
 De la bun început, o afacere este activitate menită să aducă niște câștiguri bănești prin
vânzare pe piață a unor bunuri și servicii. Ea nu demarează fără acest deziderat. Nu orice
activitate economică furnizoare de bunuri și servicii, chiar dacă a duce beneficii (ex. învățământ,
sănătate), este socotită o afacere.
 Există două categorii de afaceri din punctul de vedere al respectării legislației: legale și
ilegale. Categoric etica în afaceri le exclude pe ultimele. Discursul ei umărește deschiderea „
curentă, la obiceiurile și atitudinile oamenilor cu privire la conceptele generale de bine și rău,
de adevăr și minciună, de echitate și discriminare, libertate și constrângere etc.12
Unii autori consideră că etica se construiește pe baza următoarelor principii:
 Principiul egalității în fața normelor;
 Principiul clarității și clarificării conceptelor, pozițiilor etc.
a. Principiul egalității în fața normelor
Morala nu este făcută pentru eroi și sfinți, nici pentru genii, ci pentru oamenii
obișnuiți. Aceasta nu înseamnă că eroii, sfinții și geniile nu trebuie să se supună normelor
morale, ci subliniază doar faptul că morala este regula, nu excepția.
Când vorbim despre egalitatea între oameni, nu ne referim la egalitatea lor intelectuală,
biologică, estetică, ci la egalitatea lor în fața principiilor și normelor morale, la egalitatea în fața
legii, tot așa cum, din punct de ved ere religios ne referim la faptul că, în fața lui Dumnezeu, toți
suntem egali. Pentru ca o astfel de egalitate să fie posibilă, principiile și normele morale trebuie
să fie accesibile ca înțelegere, indiferent de gradul de educație al persoanei și, în același
timp, ele trebuie să fie practicabile. Spre deosebire de achizițiile intelectuale, principiile și
normele morale trebuie să fie accesibile și fezabile pentru orice persoană, indiferent de nivelul
ei intelectual, atâta timp cât ea are dis cernământ. Viața cotidiană nu implică decât rar acte
exemplare (de exemplu, situații care cer sacrificiul suprem pentru alții sau pentru o cauză). Prin
urmare, conținutul moralei răspunde în mare măsură dilemelor de zi cu zi și se adresează oricui
se con fruntă cu astfel de dileme puse în termenii a ceea ce am numit mai sus "probleme morale".
b. Principiul clarității și clarificării (conceptelor, pozițiilor).
Într-o societate deschisă, pluralistă, oamenii pot să -și enunțe clar poziția față de o problemă
mora lă și să acționeze în consecință. De exemplu, dacă un medic crede că avortul este imoral
(este crimă), el poate opta să lucreze într -o clinică în care nu se fac avorturi sau să
rămână doar obstetrician. Dacă o persoană este neinteresată să acționeze pentru binele public,

12 Mathis, Robert L.; Panaite, C. Nica, Managementul resurselor uman e, Ed. Economică, 1997, p.247.

12
moral ar fi să nu se implice în politică sau în administrație publică. Aici apare ca evidentă și
diferența față de poziții fundamentaliste: o religie este impusă ca morală de stat și transferată
integral sau aproape in tegral în legislație.
Normele și principiile etice sunt diferite și percepute diferit în culturi diferite; ele apar
sau dispar în contexte social -culturale relativ omogene. Cu toate acestea, există norme morale
care trebuie să se supună principiului unive rsalității, să fie aplicabile oricui, oriunde și oricînd.
Ele au caracter absolut și obiectiv, nu depind de credințe, sentimente și obiceiuri particulare.
Promovarea unui comportament etic adecvat, atât din partea managerilor cât și a
subordonațilo r, are o importanță capitală, cu impact decisiv pentru rezultatele finale ale întregii
organizații. Necesitatea eticii în afaceri nu trebuie demonstrată; dacă acceptăm faptul că
viața economică este o componentă a societății noastre, fără de car e nu am putea exista, și că
nu putem trăi în haos, fără anumite reguli și principii morale, atunci se înțelege că un sistem
economic nu poate dura, nu poate aduce prosperitatea oamenilor dacă nu se bazează pe o
practică a eticii.13

 Cauze ale nerespectării eticii în afaceri
Nerespectarea eticii este întâlnită mai ales în sistemele și în mediile în care nu există
legi sau legile nu sunt în mod corespunzător realizate, în cadrul corporațiilor unde există un
control redus, în cadrul unei culturi organizatorice negative, slabe. Este foarte important să
cunoaștem cauzele care conduc la atitudini și practici neetice pentru a minimiza efecte le
acestora. Aceste cauze se pot clasifica astfel:
 Cauze care țin de individ;
 Cauze care țin de factori externi.
Există o multitudine de factori care țin de personalitatea individului care in fluențează
comportamentul neetic în afaceri:
 Lăcomia, care vizează obținerea unor câștiguri personale. Dorința de câștiguri
imediate
duce la adoptarea unui comportament imoral, care se bazează pe supunerea intereselor generale
intereselor individuale.
 Principiile morale însușite în timpul copilăriei și ado lescenței

13 Mathis, Ro bert L. ; Panaite, C. Nica, Managementul resurselor umane , Ed. Economica, 1997, p.273

13
 Modul de percepție diferit asupra termenului de corect și incorect, just și injust
etc.
 Valorile individuale în conflict cu scopurile firmei. Unul dintre elementele care
predispun la nerespectarea eticii este personalitatea indivizilor, bazată pe valori opuse
celor promovate în cadrul organizației. Încă din momentul selecției personalului, este mai mult
decât indicat să se analizeze trăsăturile de personalitate ale viitorilor angajați și să se evidențieze
în ce măsură acestea corespund valorilor firmei.
 Interesele individuale altele decât cele organizației
 Personalitatea – unele studii au aratat ca oamenii puternic orientați spre valorile
economice sau cei cu o mare nevoie de putere personală s unt mai expusi la o comportare neetică
decât cei slab orientati în acest sens; în plus, fiecare abordeaza într -o anumita masura, proprie,
problemele moralei, ceea ce le influenteaza puternic deciziile în situatii sensibile din punct de
vedere moral.
 Cultu ra organizației și a ramurii – grupurile, subgrupurile, liderii organizatiilor pot fi
modele de comportament, fiecare contribuind la cultura firmei; daca însa aceasta nu se bazeaza
pe niste valori puternice sau daca ele nu sunt implementate print r-un cod de etica cu
un real impact decizional, organizatia poate cadea prada culturii de tipul “succes cu orice pret”,
ceea ce înseamna ca va fi dispusa la comportare neetica.
 Valorile, personalitatea, atitudinile și stilurile de management ale m anagerilor
influențează atitudinea etică a organizației prin promovarea credințelor, valorilor și concepțiilor
managerilor despre ceea ce este etic sau neetic. Pentru obținerea unui comportament etic
din partea angajaților este necesară o condu cere etică puternică, managerii fiind adevărate
exemple pentru aceștia;
 Competiția internă dintre angajați – reflectată în rivalitatea dintre angajați, care, în
lupta lor pentru avansare, apelează la un comportament neetic.

Din categoria factorilor exte rni sunt incluși următorii:
 Presiunile concurențiale. Concurența acerbă specifică pieței internaționale determină
uneori
adoptarea diverselor practici ilegale, neetice. Detectarea acestor practici are însă efecte
dezastruoase
pe termen mediu ș i lung, care pot însemna pierderea reputației de care se bucură organizația
respectivă

14
în rândul colaboratorilor, clienților, consumatorilor, dar și importante costuri financiare.
 Cadrul legislativ.
 Valorile naționale promovate în societate.
 Contradicțiile interculturale. În condițiile diversității culturale, în care standardele etice
diferă
de la o zonă la alta, de la o cultură la alta, este indicat ca, în primul rând managerii, să
cunoască cerințele unui comportament etic într -un cadru multicultural.14
Cunoașterea cauzelor comportamentelor neetice în organizație poate ajuta la
prevenirea acestora. Se pot anticipa consecințel e și costurile pentru firmă (în termeni de timp
consumat în rezolvare și de bani) și, în consecință, atenția din partea membrilor organizației va
fi considerabil mărită pentru evitarea blamurilor. Sondajele de opinie în rândul angajaților din
firmă, rezult atele studiilor de caz în cadrul training -urilor organizate pentru instruirea în
probleme de etică, răspunsurile la simulările pe calculator pe aceste teme au selectat cauze
generatoare de practici incorecte. S -a constatat că, datorită presiunii concurenței, disponibilitate
mare pentru încălcarea normelor se înregistrează în domeniul alimentar, forestier, al industriei
extractive, de prelucrare a țițeiului, forestieră și de automobile.15

1.2 Etica – componentă majoră a succesului în afaceri

Etica evidențiază mecanismele inferioare care determină acțiunile omului
comportamentul lui și interacț iunea cu cei din jur.Astfel pot fi evidențiate cele 2 probleme ale
eticii: prima se referă la modul cum trebuie să se comporte omul și al doilea reprezintă
întrebarea teoretică referitor la apariția și esența acestui comportament.Dar în ambele cazuri
este vorba despre bine și rău,corect si incorect,adevărat și greșit.
Problemele eticii în afaceri au o istorie foarte veche pierzîndu -se în negura timpului:
Codul lui Hamurabi,cioplit în piatră în 1970 î.e.n. conține norme și reguli cu privire la calitate ,
măsurători, prețuri, conduite care trebuiau respectate de comercianți și producători.
În sec. XV,în Austria a fost introdusă pedeapsa laptelui alterat:vînzatorul era obligat sa bea
laptele scos în vînzare,iar în sec.XVI în Franța,negustorii de ouă strica te deveneau ținta lor.

14 Alexandru Puiu, Management -analize și studii comparative, Editura Independența Economică, Pitești, 2004,
p.283
15Daniela Tatiana Corodeanu, Programele de monitorizare (pe bază de interviu) a climatului etic din organizatii,
Editura Tehnopress, Iași, 2004, p.3

15
Dar aceste problem au devenit mai grave și mai actuale în prezent când bârfele despre
deciziile neetice uneori iresponsabile legate de calitatea produselor si serviciilor sunt mai ample
si mai numeroase.
De-a lungul ti mpului au existat curente de opinie, unele din ele manifestându -se și acum,
conform cărora etica nu poate fi alăturată afacerilor.16
În mare, putem identifica două puncte de vedere privind raportul dintre etică și afaceri.
Întâi de toate, teza incompatibilității dintre etică și afaceri; de pildă, teoria lui Albert
Carr, conform căreia “afacerea, ca întreprindere competitivă, nu are nimic de a face cu etica ce
guvernează pr incipiile morale ale vieții de zi cu zi; deci, în afaceri nu există responsabilități
morale”.17

 Teza incompatibilității dintre etică și afaceri
Teză : Nu există responsabilități etice în afaceri, nu există etică în afaceri. Etica ține de
viața personală a indivizilor, ea nu trebuie confundată cu regulile pe care le
urmează oamenii de afaceri în domeniul lor profesional.
Argument: analogi a jocului – afacerile ca joc; astfel, afacerea este considerată drept joc
competitiv și drept joc de strategie. Jocul îndeamnă la neîncredere față de ceilalți participanți.
El ignoră ideea de prietenie. Nu amabilitatea și sinceritatea, ci viclenia și ascun derea atuurilor
și intențiilor sunt vitale în poker. Astfel nimeni nu va considera că jocul afacerilor este rău
pentru faptul că standardele sale privitoare la corect și greșit sunt diferite față de tradițiile
morale dominante în societate.
Putem vorbi de un set de reguli după care joacă participanții într -un domeniu de afaceri,
putem numi un astfel de set de reguli “etică” a afacerilor, însă aceasta nu are nici o legătură cu
etica sau morala după care ne ghidăm în viața de zi cu zi, în relațiile personale . Scopul jocului
este de a câștiga, și atît timp cît cineva joacă după regulile acceptabile ale jocului, reguli complet
diferite de regulile etice ce susțin cooperarea și grija față de ceilalți, comportamentul său este
corect.
Dacă etica relațiilor person ale ar putea fi construită pornind de la principiul “Fă celorlalți
ceea ce ai dori ca ei să îți facă ție (regula de aur)”,atunci domeniul afacerilor, ca joc competitiv,

16Capcelea Valeriu.Etica și deontologia juridică.Museum,2004, p.6
17 Cobianu Elena.Etica neopozitivistă. Privire critică asupra teoriei emoționiste.București,Ed.Economica,2002
p.150

16
ar trebui să se bazeze pe un principiu a jocului de poker: “Fă celorlalți ceea ce nu ai dori să îți
facă ei, înainte ca ei să îți facă ție acest lucru”.
Carr extinde această analogie a jocului la nivelul întregii sfere sociale. Pentru el, jocul
nu e doar o metaforă a mediului de afaceri, ci a întregii societăți moderne. Dacă inițial se referă
doar la mediul de afaceri, “Oricine este de acord că, în viețile lor private, oamenii de afaceri, în
majoritate, nu sunt indiferenți față de etică. Ideea este că, la birou ei încetează a mai fi persoane
private, ei devin jucători care trebuie să se conducă după un set de standarde diferite. Regula de
aur, indiferent de valoarea ei ca ideal pentru o societate, nu este eficientă, pur și simplu, în
afaceri adesea, omul de afaceri încearcă să facă celorlalți ceea ce speră că ei nu îi vor face lui.”
Dacă se urmărește o strategie a profiturilor pe termen lung, compania va păstra relații
amicale cu partenerii de afaceri atât timp cât va fi posibil. Un om de afaceri inteligent nu va
căuta avantaje acolo unde ar putea genera ostilitate din partea angajațil or, competitorilor,
consumatorilor, guvernului ori a publicului în general. Însă astfel de decizii sunt, în cele din
urmă, decizii de strategie și nu de etică.18
Altfel putem vorbi despre teorii ce susțin compatibilitatea dintre etică și afaceri. Aici
avem de a face fie cu teorii mai slabe din punct de vedere etic, precum teza lui Milton Friedman,
după care “singura responsabilitate a afacerii este de a face profit; într -o companie privată,
responsabilitatea socială a managerilor este de a crește profitul, fără a utiliza în mod ilegitim
resursele companiei”; fie cu teorii mai tari, precum așa -zisa “abordare maximalistă a
responsabilității social e a afacerilor”.

 Teze ale compatibilității dintre etică și afaceri
Abordari minimaliste -Teză: Într-o societate liberă “există o singură responsabilitate
socială în afaceri – aceea de a utiliza resursele afacerii și de a o angaja în activități desemnate
să sporească profiturile atât timp cât sunt respectate regulile jocului; adică, angajarea într -o
competiție deschisă și liberă, lipsită de înșelătorie și fraudă.”
Argument: Scopul unei afaceri este de a se angaja în activități concepute pentru a -i
spori p rofiturile. Dacă acest scop al afacerii este dezirabil, atunci toți cei care lucrează într -o
afacere au obligația de a contribui la îndeplinirea sa.
Într-o întreprindere liberă, bazată pe un sistem al proprietății private, administratorul
este un angajat al proprietarilor afacerii. El are o responsabilitate directă față de angajatorii săi.

18 Cobianu Elena.Etica neopozitivistă. Privire critică asupra teoriei emoționiste.București,Ed.E conomica,2002
p.152

17
Această responsabilitate constă în conducerea afacerii conform dorințelor angajatorilor, dorințe
care, de regulă, vor fi acelea de a face cât mai mulți bani posibil, în acord cu regulile de bază
ale societății; ambele responsabilități sunt cuprinse atât în lege cât și în normele etice de
comportament. Desigur, în anumite cazuri, angajatorii pot avea un obiectiv diferit. Un grup de
persoane poate constitui o corporație înt r-un scop caritabil –un spital sau o școală. Managerul
unei astfel de corporații nu va avea ca obiectiv obținerea profitului financiar ci realizarea
anumitor servicii.
În orice caz, ideea centrală este că, prin rolul său de administrator al companiei,
managerul este agentul persoanelor care dețin corporația sau instituția caritabilă, iar principala
sa responsabilitate este față de aceștea.”19
Abordări maximaliste : Conform acestora, responsabilitatea în afaceri presupune mai
mult decât realizarea de profit având în vedere, teoria stakeholders și teoria responsabilității
sociale corporatiste . Cele două teorii exprimă, de fapt, o modificare în mo dul de a face afaceri
și în discursul filosofic privind afacerile. Este vorba de o nouă idee de companie, despre un nou
concept de proprietate privată. Proprietatea se înstrăinează, într -o anumită măsură, de
proprietarul ei. Pe de altă parte, proprietatea se difuzează; compania nu mai este atomară; din
mai multe puncte de vedere, al managementului financiar firma nu mai are granițe clare. Firma
este prinsă într -o rețea. Firma e dependentă de rețea. Firma se deschide, și o dată cu asta, se
deschide și propri etatea. Se trece de la modelul shareholders sau stockholders de management
si de proprietate (după care acționarii și doar ei dispun de proprietatea lor) la modelul
stakeholders . Conform acestuia, proprietatea nu mai este doar a celor care o dețin la modul
propriu, a celor care investesc în ea capital, ci a tuturor celor care participă în mod esențial la
obținerea profitului; proprietatea este a tuturor celor care investesc în ea capital, muncă,
loialitate, risc, timp și creativitate.20
Astăzi, î nsă, principalul scop în afaceri este considerat profitul, dar poate oare el să
rămână singurul scop? Măsurile de natură etică, cu care se confruntă toate companiile sunt
considerate că diminuează profitul. Însă există mai multe exemple de astfel de compan ii care
nu și -au sacrificat profitul în nici un fel datorită atenției deosebite pe care au acordat -o eticii în
afaceri.21

19 Cobianu Elena.Etica neopozitivistă. Privire critică asupra teoriei emoționiste.București,Ed.Economica,2002
p.153
20Idem p.154
21 material Junior Achievement Romania, Etica în afaceri, concursul national Etica în afaceri, 2011;

18
Iar dacă avantajele aplicării etici i în domeniul afacerilor nu pot fi observate într -un
termen scurt, atunci cu siguranță ele își vor face simțită prezența în viitor.
Iată câteva motive întemeiate pentru a conduce o afacere într -o manieră etică:
 Litigii/Evitări acuzatoare;
Fără valori etic e puternice, companiile ajung ușor la extreme legale -zone periculoase în
care evitarea și încălcarea legii duce la procese și acuzații.
 Libertatea regulatorie;
Atunci când cetățenii și guvernul sunt dominați de un comportament în afaceri
iresponsabil și n eetic, rezultatul este o mai mare birocrație și înăsprire a legislației.
 Acceptul public;
Companiile care tolerează practicile neetice vor fi aproape sigur expuse, apoi boicotate
și pedepsite pe piață.
 Încrederea investitorilor;
 Învestitorii de astăzi vor evita o companie care nu este responsabilă și etică. Declinul
recent al pieței a rezultat în parte de la îngrijorări privind practicile contabilității neetice.
 Încrederea furnizorilor/partenerilor;
Într-o eră a corporațiilor virtuale, a parteneriatelor și a întreprinderilor extinse, nici o
companie nu este suficientă de una singură. Parteneriatele de succes sînt construite pe încredere
și menținerea acesteea.
 Loialitatea clienților;
Calitatea, costul, disponibilitatea și altor factori nu sînt suficiente pentr -u a menține
loialitatea clienților. Acestea analizează de asemenea și reputația companiei.
 Performanța angajaților;
Oamenii dau cel mai mare randament într -un mediu deschis, creativ si etic. Compania
care are o proastă reputație se confruntă cu dificultăți în atragerea și reținerea talentelor de top.22

22 sursa OECD, preluat din Adevărul economic Nr.7(670), 23 februarie – 1 martie 2010;

19
1.3 Influența eticii asupra performanțelor întreprinderii și ariile acoperite de
Codurile Etice

Etica în afaceri se referă la relația mediului de afaceri cu trei niveluri. Fiecare afacere
caută armonizarea (sau mai bine zis compromisul) dintre aceste trei niveluri, care sunt văzute
în mod tradițional ca:
 Nivelul macro : face referire la o afacere în context național și internațional, context care
este rezultat, de cele mai multe ori, al mediului politic, cultural și religios.
 Nivelul instituțional : face referire la etica specifică unei organizații. În multe lucrări de
specialitate, aceste aspecte etic e se referă la responsabilitațile sociale. Ghidurile etice
pot fi vechi, cum este cazul celor redactate de către fondatorii organizațiilor respective,
sau pot fi de data relativ recentă, cum ar fi crezurile etice ale managementului în relațiile
cu partener ii de afaceri. Acest nivel este direct influențat de stilul managerial adoptat,
precum și de modul de raportare al managementului la normele morale sau în
contractele individuale de muncă ale managerilor și angajaților, clauze legate de
confidențialitate, fidelitate față de firmă și de neconcurență. 23
 Nivelul individual : ghidul etic la nivel individual face referire la etica personală în
cadru l unei organizații. Aceasta este rezultatul unui set de influențe și presiuni. Ca
individ, fiecare dintre noi suportă multe influențe sau presiuni, incluzînd:

 Părinții – au o influență foarte mare, iar după unii autori, reprezintă cea mai mare
influență
asupra eticii personale;
 Familia – familia extinsă, care este comună de multe ori în țările Europei de Est (inclusiv
mătuși, unchi, bunici și alții), poate avea un impact considerabil asupra eticii personale;
familia „nucleu”, specifică țărilor Europei de Vest, poate fi la fel de importantă, dar cu un cadru
mai restrîns;
 Grupul social – etica „clasei sociale” (fie că este vorba de cea actuală sau cea la care se
aspiră);
 Religia – etica bazată pe religie are o mai mare influență în anumite culturi, cum

23 Morar, Vasile, Lazăr, Gheorghița, Etica profesională și a afacerilor, Editura Universității, București, 2010 p.30

20
este cazul societăților islamice care au anumite solicitări sau crezuri impuse, care se răsfrîng și
asupra eticii în afaceri. Totuși, chiar și pe timpul culturilor seculare, indivizii au fost influențați
de religie în comportamentul lor. Există și un caz dus l a extrem, cînd un om de afaceri de
origine română stabilit în SUA, încercând să dezvolte afaceri în România postdecembristă
venea la întâlnirile de afaceri cu Biblia în mână, repetând obsedant fraza „dacă așa vrea
Dumnezeu”, ca o concluzie la deciziile lua te de el sau de partenerii de discuții. Evident că nu a
rezistat, într -un mediu în care etica în afaceri era la un alt nivel.
 Cultura – aceasta este, de asemenea, un factor important de modelare a
comportamentului și eticii individuale;24
Un punct de pornire pentru problemele ridicate de etica în afaceri este examinarea ariilor
acoperite de Codurile Etice publicate de diferite organizații. Aceste coduri scot în evidență:
 Conflictele de interese: apar, de foarte multe ori, motive de îngrijorare cu privire la modul
în care managementul unei organizații poate pune, mai presus de binele organizației,
interesul personal. Ideal ar fi ca directori i să nu ia decizii care să conducă la obținerea unor
caștiguri personale, dar acest lucru nu poate fi mereu pus în practică. De aici apare dilema eticii
cu privire la avantajele materiale (salarii, pensii private, diurne, etc), nu tocmai mici raportate
la nivelul mediu al veniturilor „muritorilor de rînd”, pe care și le acordă. În principiu
autorecompensarea este etică doar în măsura în care este justificată de existența unei
contraprestații echivalente.25
 Practica cadourilor: acordarea sau primirea de cadouri în lumea afacerilor a fost
mereu o problemă de etică delicată. Ideal ar fi ca aceste cadouri să nu fie privite ca mod de a
influența afacerile. Totuși, cadourile sunt deseori privite ca semn de respect, de bunavoință și
atât.
Acest lucr u este valabil și pentru “mita” plătită pentru încurajarea afacerilor, care este total
inacceptabilă, dar trebuie recunoscut că apare ca o practică în multe țări și multe sectoare
economice (cum ar fi industria de apărare) de aceea, etic ar fi sa nu se plă tească sau să se
primească mită.26
 Confidențialitatea: în orice domeniu de activitate există anumite secrete care pot
avea valoare comercială, dacă sunt relevate.

24 Morar, Vasile, L azăr, Gheorghița, Etica profesională și a afacerilor, Editura Universității, București, 2005 p.31
25 Idem p. 35
26 Idem p.36

21
De aceea, este importantă păstrarea confidențialitatii activitătii desfășurat e. Problema care
apare, din punct de vedere etic, este legată de desconspirarea unor activități desfășurate care
sunt ilegale sau imorale. Cele mai multe coduri etice prevăd necesitatea păstrării secretului
profesional. Aici apare un nou concept care poate fi utilizat în ideea informării celor în drept
fără ca repercusiunile unei asemenea acțiuni să cadă asupra celui în cauză.
 Produsele și producția: este cunoscut faptul că societatea asteaptă respectarea
anumitor standarde în ceea ce privește procesul de p roducție și produsele obținute (acest lucru
este valabil și pentru serviciile prestate).
Nerespectarea acestor standarde poate conduce la apariția unor critici severe la adresa
producătorilor sau prestatorilor.27
 Practicile cu privire la angajaț i: tratamentul vis -a-vis de angajați este o problemă
de etică cu care se confruntă lumea afacerilor.
Este important ca relația angajator -angajat să fie una onestă. Organizațiile profesionale,
indiferent de mărimea lor, încearcă de obicei, sau ar treb ui să încerce, să soluționeze aceste
probleme într -un cod etic scris.28
Etica fiind mereu o parte a succesului în afaceri, sau mai bine spus este chiar însăși
succesul din punct de vedere filosofic iar apariția unui cod de etică bine compus s usține ideea
unei relații etice reciproce atât în interiorul companiei cât și în exteriorul ei. Diminuarea
conflictelor de interese, practicarea cadourilor, inacceptabilitatea mitei, confidențialitatea și
multe alte părți pozitive atât pentru societate cât și la nivel personal poate crea o etică bine
motivată. Acesta este un succes care nu este niciodată târziu de a fi implementat în companie,
fiind și o investiție ce creează o nouă etapă într -un mediu de afaceri, mai bună decât cea
existență.29
Interesul pentru un comportament etic în afaceri nu este atât de nou, dar abia acum se
fac remarcate preocupări intense pentru acțiuni morale în scopul păstrării competitivitații și a
încrederii publicului în activitațile desfășurate. Deosebit de relevante pentru cei care sunt

27 Idem p.37
28 Idem p.37
29 Ioan Mihuț , Dan Lungescu , Comportamentul etic în managementul unor firme internaționale, Ed Universității
„Dimitrie Cantemir”, Tg. -Mureș, 2012, p. 72

22
receptivi față de problemele responsabilitații sunt câteva căi ce pot fi folosite în încur ajarea
comportamentului etic:
 publicarea unui cod etic propriu, conform cu standardele și valorile social recunoscute;
 instruirea managerilor pe probleme de etică în afaceri;
 elaborarea unor programe de rezolvare a conflictelor de natură etica;
 instituțion alizarea unor comitete de supraveghere a comportamentului etic;acordarea
unor recompense și sancțiuni adecvate.30
În condițiile în care organizațiile constientizează că au obligații și față de societate nu
mai miră pe nimeni că instituirea codu rilor etice s -a făcut într -un ritm atât de rapid.31
Codurile etice dețin anumite funcții, care explică de ce s -au bucurat de un interes atât
de mare din partea managerilor și, deopotrivă, a membrilor organizațiilor, și anume:
 conduită și inspir ație – codurile pun la dispoziție un stimulent pozitiv pentru conduit
etică și recomandări cu privire la principalele obligații;
 suport – codurile oferă sprijin pozitiv pentru cei care caută elemente de comportare
etică;
 disciplină – codurile pot constitui forma legală pentru investigarea unor comportamente
neetice;
 educație și înțelegere reciprocă – codurile etice pot fi utilizate la școală sau în alte locuri
pentru a promova discuții și reflecții pe marginea unor probleme morale;
 crearea imaginii profes iei în rîndul publicului – codurile pot prezenta o imagine
pozitivă către public cu privire la o profesie;
 promovarea interesului în afaceri.32
Pe scurt, piața liberă creează etică . Noile avantaje ale pieței libere, deschiderea piețelor,
globalizarea, accesul la tehnologie, creează noi forme de etică. Noile forme de etică, precum
instrumentele de management etic, standardele etice, codurile etice, rapoartele de

30 Idem p.73
31 Idem p.75
32 Idem p.76

23
responsabilitate socială corporatistă sau etichetele sociale, generează prestig iu și capital social
care se convertesc în oportunități de dezvoltare sustenabilă și de profit pe termen lung.33
Având în vedere această relație dintre etică și profit, sunt identificate patru premise care
stau la baza eticii în afaceri.
1. Etica poate fi văzută drept o teorie a deciziei. Ca discurs filosofic asupra moralei,
etica urmărește o raționalizare a procesului prin care indivizii și organizațiile iau decizii. În
acest scop, ea întemeiază cadru l general de raționament etic, definește conceptele de bază (bine –
rău sau corect -greșit, drepturi -datorii, responsabilitate, utilitate, valori, norme, principii etice
etc.) și propune teorii care pot fi dezvoltate în instrumente de luare a deciziilor, în a lgoritmi de
rezolvare a diferitelor tipuri de conflicte morale.34
2. Etica în afaceri este o teorie a deciziei aplicată în management. Etica în afaceri
nu este doar o disciplină academică, un prilej de dezbateri intelectuale. Ea ține în egală măsură
de etica aplicată și de management. Astfel, ea oferă teorii necesare înțelegerii afacerii ca
fenomen economic și social, precum și instrumente utile în procesul de luare a deciziilor în
activitatea unei co mpanii.
3. Non -contradicția dintre etică și afaceri : Etica și afacerile nu sunt și nici nu se
bazează pe noțiuni, valori, idei antitetice. Mai mult, etica și afacerile sunt compatibile.
Principiile pieței libere – proprietatea privată, schimbul liber, drep tul de a întreprinde, principiul
libertății contractului – sunt compatibile cu princiile etice. Afacerile produc nu doar profit
pentru investitori, ci și bunuri și servicii pentru consumatori, locuri de muncă pentru
comunitate, inovație și valori pentru so cietate în ansamblu. Deci afacerile produc etică.
4. Managementul etic este un management profitabil pe termen lung. Etica se
dovedește utilă afacerilor, cel puțin în măsura în care: își propune să raționalizeze, deci să
optimizeze procesul de luare a deci ziilor; și propune și justifică norme de comportament ce
ghidează raporturile dintre agenții economici. Instrumentele etice de decizie eficientizează
interacțiunile dintre companii și grupurile cointeresate ale acestora. Prin urmare, managementul
etic se p oate dovedi pe termen lung un management eficient din punct de vedere economic.35

33 Crăciun Dan, Etică în afaceri, Editura ASE, 2005 p.50
34 Crăciun Dan, Etică în afaceri, Editura ASE, 2005 p.51
35 Idem p.52

24
Capitolul 2 Studiu de caz privind etica în afaceri în cadrul societății
Flame
2.1 Prezentarea unității
Societatea Flame , cu sediul în Târgu Mureș, strada Târgu lui nr.1, Județul Mureș,
înregistrată la registrul comerțului din Târgu Mureș, sub nr. J/26/1427/2004, cod unic de
înregistrare RO16699682. Organizația Flame face parte din grupul JacTravel, care a devenit în
mod constant unul dintre cei mai mari și cei ma i de succes furnizori de cazare de astăzi.
Conform codului CAEN 6201, tipul de activitate este denumit „Activități de realizare a soft –
ului la comandă (software orientat client)”.
Această companie este una dintre cele mai importante agenții de rezervări de hoteluri
online, specializată în hoteluri de calitate la prețuri accesibile. Aceasta deține o bază de date de
peste 165.000 de hoteluri și apartamente în peste 10.000 de destinații din întreaga lume, atât din
orașe, cât și din stațiuni cu deschidere la oc ean sau mare și oferă servicii de calitate la un preț
accesibil.
Societatea Flame oferă spre vânzare camere la hoteluri cu 2 sau 3 stele și hoteluri de lux
cu 4 sau 5 stele la prețuri convenabile, fiind activă pe piață din anul 1999.
Compania britanică a fost înființată în anul 1975 de către Jack Anthony Coronna,
începând să funcționeze ca o simplă agenție de turism. Până în 1980, Jac Travel s -a extins și a
început să colaboreze cu hoteluri din Marea Britanie, apoi pe perioada următorilor 3 ani, a
început să-și formeze relații de parteneriat cu hoteluri din Europa.
În prezent, societatea Flame este o companie al cărei profit este în continuă creștere,
susținută de investiții în capital privat. În fiecare an, peste 3 milioane de pasageri mulțumiți
folosesc s erviciile acesteia pentru a le oferi cele mai bune vacanțe posibile.
Societatea Flame colaborează cu hoteluri din întreaga lume, dar și cu alte companii care
au relații directe cu diverse hoteluri și beneficiază așadar de discounturi, obținându -se astfel
rezervări ale hotelurilor și prin următoarele agenții renumite: Travco, GoGlobal, Hotelspro,
Tourico, LowCost, Restel, Olympia, Welcomebeds, Bonotel, Hotelbeds, Italcamel, Expedia,
Miki, etc. Așadar, cu toate că societatea Flame concurează cu agenții renum ite la nivel global,
ea și beneficiază în același timp de serviciile acestora.

25
Cel mai mare concurent pe piață a companiei prezentate este Expedia deoarece aceasta
s-a extins în prezent în toate continentele existente, în timp societatea Flame încă urmărește
extinderea pe piața din Africa, singurul continent neatins încă.
De altfel societatea Flame a primit o serie de premii, inclusiv premiul The Queen's
Award for Enterprise, UK Tour Operator of the Year 2011 & 2013 & 2015, devenind astfel și
mai rec unoscută pe piață câștigând în fața competiției.
Comunicarea și transparența decizională
Firma asigură culegerea, prelucrarea, transmiterea și furnizarea înformațiilor între
departamente, dar ținându -se cont de faptul că volumul acestor informații este mar e, se
comunică cel mai mult prin intermediul e -mailurilor unde sunt incluși toți angajații firmei. De
altfel, fiecare angajat al firmei dispune de câte un telefon personal cu ajutorul căruia comunică
cu ceilalți colegi din celelalte departamente, sau chiar cu superiorii acestora.
În ceea ce privește comunicarea între angajați, seniorii și liderii de echipă, dispun de o
gamă largă de informații cu privire la coordonarea operațiunilor desfășurate în cadrul firmei și
comunică angajațiilor deciziile luate, prin ședințe lunare organizate pe echipe.
În ceea ce privesc relațiile cu mediul exterior, contractorii de pe regiuni se întâlnesc
zilnic cu hotelurile din întreaga lume pentru a stabili prețurile rezervărilor și negociază cu
acestea în ideea de a ajunge la u n numitor comun. Comunicarea între contractori și hoteluri se
face prin intermediul telefoanelor sau mailurilor, dar variază într -o proporție suficient de mare
și în funcție de cultura țărilor.

Analiza activității de management a resurselor umane
Problemele complexe și îndeosebi cele generate de schimbări mari în cadrul firmei, sunt
transmise de către superiorii societății Flame prin întâlniri organizate pentru fiecare
departament și cel mai adesea, susțin prezentări în power -point sau conferințe, pentru a ține la
curent angajații cu privire la viitoarele modificări.
Ținându -se cont de faptul că cel mai adesea se comunică prin intermediul e -mailurilor,
se realizează prezentări care să faciliteze acest tip de comunicare în ideea de a se reduce număru l
de mailuri primite zilnic și să se rezolve fiecare problemă întâmpinată cu mai multă ușurință,
apoi se dau teste pentru a se vedea rezultatele obținute după acele cursuri.

26
De altfel, se țin cursuri care să ajute la organizarea timpului și prioritozarea s arcinilor.
Liderii de echipă, stabilesc împreună cu angajații obiective pe următoarele 3 luni, după care, pe
baza acestora se fac evaluări, iar în funcție de aceste evaluări, personalul firmei primește bonus
sub formă de numerar.
Angajații sunt tratați cu mult respect și sunt foarte prețuiți de superiori, fiecare având
dreptul la întâlniri pe echipe, sau chiar individual împreună cu coordonatorul de echipă,
exprimându -și punctul de vedere și găsind soluții. Pentru superiori, părerea angajațiilor
contează e xtrem de mult de aceea se folosesc și aplicații unde fiecare angajat își exprimă
emoțiile și opiniile proprii cu privire la munca în sine sau relația cu ceilalți. Rezultatele acestei
aplicații, sunt studiate de către superiorii firmei care apoi încep să ad ucă schimbări pozitive.

2.2 Analiza economico -financiară și evoluția principalilor indicatori economico –
financiari în perioada ultimilor 2 ani.
Tabel 2.1 Indicatorii economico -financiari

Denumirea indicatorilor
Exercițiul financiar Modificarea
absolută Modificarea
relativă
Anul
2015 Anul
2016 Δ Δ%
1. active imobilizate 252 441 482 250 229 809 91,034
2. active circulante 1 226 380 2 319 023 109 2643 89,094
3. cheltuieli în avans 6 859 16 339 9 480 138,21
4. datorii 1 049 886 2 176 295 1 126 409 1,072
5. venituri în avans – –
6. provizioane – –
7. capitaluri – total, din care: 435 794 641 317 205 523 47,160
7.1. capital subscris vărsat 200 200 0 0

27
8. cifra de afaceri netă 6 381 325 9 982 510 3 601 185 56,433
9. venituri totale 6 443 613 10 072 424 3 628 811 56,316
10. cheltuieli totale 6 198 159 9 803 107 3 604 948 58,16
11. profitul sau pierderea brută
11.1. profit 245 454 269 317 23 863 9,72
11.2. pierdere 0 0 0 0
12. profitul sau pierderea
exercițiului financiar
12.1. profit 185 185 205 523 20 338 10,982
12.2. pierdere 0 0
13. număr mediu salariați 142 186 44 30,9836

Pentru exprimarea rezultatelor din activitatea de producție și comercializare, la nivelul
firmei, se utilizează un sistem de indicatori statistici. ”Indicatorul statistic reprezintă expresia
numerică concretă sau dimensiunea unei colectivități sau fenomen. Poate fi definit ca „rezultat
numeric al unei numărări, al unei măsuri statistice a fenomenelor și proceselor de masă sau al
unui model de calcul s tatistic pe baza datelor înregistrate”.37
În cadrul societății Flame se observă o creștere a veniturilor totale ale anului 2016 față
de anul precedent,cu 3 629 mii lei, respectiv cu 56.31% ( Fig.2.1) ceea ce a condus la o creștere
a cifrei de afaceri cu 3 601 mii lei, respectiv cu 56,43% și implicit la întărirea poziției financiare
pe care firma o are pe piața de desfacere din țară ( Fig 2.2).

36 http://www.mfinante.gov.ro accesat la data de 15.04.2017
37 http://www.univ -st-lupascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Statistica_economica.pdf accesat la data de
15.04.2 017

28

Figura 2.1 Venituri totale

Figura 2.2. Cifra de afaceri

De altfel, constatăm că avem o creștere și a cheltuielilor totale cu 3 605 mii lei, respectiv
cu 58 procente (figura 2.3).

Anul 2015Anul 2016020000004000000600000080000001000000012000000
Venituri totale
Anul 2015Anul 20160200000040000006000000800000010000000
Cifra de afaceri net ă

29

Figura 2.3 cheltuieli totale

Societatea Flame nu a înregistrat pierderi pe perioada celor doi ani, ci a avut o creștere
remarcabilă a profitului anului 2016 față de anul 2015 cu 9,72% (tabelul 1.4).

Figura 2.4 profitul but

2.3 Evaluarea normelor de etică în cadrul companiei și modalitățile de
aplicare a acestora
Ne bucură faptul că în ultimii ani organizațiile tind să devină din ce în ce mai “moderne”
la nivel global de responsabilitățile lor față de totalitatea celor pe care activitățile operaționale,
Anul 2015Anul 20160200000040000006000000800000010000000
Anul 2015Anul 2016230000235000240000245000250000255000260000265000270000
Profitul brut Cheltuieli totale

30
și nu numai, îi implică într -o primă fază de conduită morală, aceasta manifestîndu -se prin
elaborarea și aplicarea unui plan de măsuri menit a îmbunătăți atît comunicarea,
comportamentul cât și angajarea, salarizarea și toate celelalte norme.
“Intreaga activitate a companiei noastre se bazează pe faptul că suntem morali,sinceri
și demni de încredere. E nevoie de mult timp pentru a cîștig a o reputație bună.Nu suntem
promotori ci oameni de afaceri cu un program moral trainic,permanent și constructiv care va
fi de actualitate…mulți ani de acum încolo, chiar mai actual decît este în prezent.”
Ray Kroc,1958
Acestea sunt cuvintele cu care înce pe Regulamentul intern al societății Flame , cuvinte
care arată de la început principiul după care se conduce întregul personal al companiei, pentru
că cinstea și integritatea sunt și vor fi întotdeauna esența unei afaceri de succes.
Regulamentul a fost pr egătit pentru ca angajații să afle mai multe despre politicile și
procedurile societății Flame care fac parte din termenii și condițiile contractului de muncă.
Acest regulament subliniază într -un mod mai ascuns responsabilitatea și grija care o are
o firmă pentru toți angajații săi. Acest regulament este un ghid pentru multe dintre cele mai
complicate domenii cu care se poate confrunta întreprinderea.
Normele acestui regulament sânt importante, ele reprezentând un îndrumar de bază, dar
nu înlocuiesc comunic area directă. Fiecare dintre angajați își asumă răspunderea pentru discuții
deschise – pentru a pune întrebari și pentru a ridica probleme chiar și atunci cînd asta se pare
greu.
Răspunderea personală se reflectă în tot ceea ce se face la Flame , iar normel e
regulamentului nu sunt altceva decât cuvinte, ele prinzând viață numai atunci când fiecare în
calitate de angajat al firmei își asumă responsabilitatea de a se comporta mereu corect.
Una din cele mai importante norme cu care și începe ghidul este promisi unea companiei
de a oferi angajaților săi un mediu de lucru corect și agreat, cu cele mai înalte standarde, iar
salariații trebuie să își asume responsabilitatea de a păstrs acest climat pe tot parcursul zilei fără
apariția unor conflicte de interese. Aces tea pot aparea mai ales atuci cînd există o situație de
raportare ierarhică directă între ei – poate crea o lipsă de obiectivitate în evaluarea performanței

31
și poate fi perceput de ceilalți angajați drept favoritism sau pot duce la plîngeri privind
discri minări.
Regulamentul de lucru pentru personal reflectă în totalitate valorile după care se
ghidează compania. Prin conținutul lui, acesta arată că societatea Flame promovează principiul
desfășurării activității pe baze etice și cu respectarea dispozițiilor legale. Regulile și procedurile
nu au un caracter restrictiv și nu pot acoperi fiecare situație particulară care poate aparea în
practică, dar este asigurată aprecierea și judecarea corectă a fiecărei probleme.
Cu toate acestea nu trebuie de uitat faptul că, politica nu poate garanta un comportament
cinstit și corect, totul depinde de fiecare, aceștia odată angajați în companie să își asume
responsabilitatea. Astfel a fost subliniată urmatoarea obligație personală a angajatului:
 Să fie atent la orice confl ict de interese;
 Să ia măsuri pentru a evita un asemenea conflict;
 Să informeze superiorul despre orice conflict de interese din momentul în care a luat
cunostință de acesta.
O altă normă la fel de importantă, este comunicarea. Se poate spune că este chiar foarte
importantă pentru Flame deoarece compania promovează în interiorul ei comunicarea cât mai
activă a angajaților. Lucrul nu ar avea succes dacă nu ar exista comunicare.
Societatea Flame promovează un climat de lucru lipsit de orice fel de conflicte b azate
pe discriminare. Compania consideră că toți angajații sunt membri unei echipe în care părerea
fiecăruia este foarte importantă, există echitate și fiecare este tratat cu respect și în mod corect.
Obiectivul Societății Flame este de a asigura condiții de muncă egale tuturor persoanelor
indiferent de naționalitate, etnie ,limbă, religie, categorie socială, dizabilități, vîrstă, etc, aceasta
chiar având angajate și persoane cu dezabilități.
Așadar, prin acest regulament de lucru, se încearcă rezolvarea u nor conflicte de interese
în mediul intern și în relațiile externe ale organizației, stabilirea unor principii și cerințe care
să-i facă pe manageri mai sensibili la problemele etice. Regulamentul nu conține precepte pur
teoretice, ci stabileste înțelesuri practice, utile pentru toți membrii organizației. Aceasta nu
înseamnă că un cod de etică asigură automat un comportament moral sau că poate acoperi toate
situațiile întâlnite în viața organizațională. Limita de acțiune a codului etic constă în formularea

32
lor în termeni generali tocmai pentru că, la început, managerii și subordonații lor se află în
incapacitatea de a identifica toate problemele etice care pot apărea. Modul în care codul etic
este redat în practică ramâne, până la urmă, la aprecierea manager ilor și a subordonaților.
Totuși începutul este bun, iar regulamentul în bună parte își respectă funcțiile, iar în
companie persistă:
 Conduită și inspirație;
 Disciplină;
 Educație și înțelegere reciprocă;
 Promovarea interesului în afaceri.

Ne bucură faptul că în ultimii ani organizațiile tind să devină din ce în ce mai “moderne”
la nivel global de responsabilitățile lor față de totalitatea celor pe care activitățile operaționale,
și nu numai, îi implică într -o primă fază de conduită morală, aceasta m anifestîndu -se prin
elaborarea și aplicarea unui plan de măsuri menit a îmbunătăți atît comunicarea,
comportamentul cât și angajarea, salarizarea și toate celelalte norme.
“Intreaga activitate a companiei noastre se bazează pe faptul că suntem morali,since ri
și demni de încredere.E nevoie de mult timp pentru a cîștiga o reputație bună.Nu suntem
promotori ci oameni de afaceri cu un program moral trainic,permanent și constructiv care va
fi de actualitate…mulți ani de acum încolo, chiar mai actual decît este î n prezent.”
Ray Kroc,1958
Acestea sunt cuvintele cu care începe Regulamentul intern al societății Flame , cuvinte
care arată de la început principiul după care se conduce întregul personal al companiei, pentru
că cinstea și integritatea sunt și vor fi întot deauna esența unei afaceri de succes.
Regulamentul a fost pregătit pentru ca angajații să afle mai multe despre politicile și
procedurile societății Flame care fac parte din termenii și condițiile contractului de muncă.
Acest regulament subliniază într -un mod mai ascuns responsabilitatea și grija care o are
o firmă pentru toți angajații săi. Acest regulament este un ghid pentru multe dintre cele mai
complicate domenii cu care se poate confrunta întreprinderea.
Normele acestui regulament sânt importante, ele reprezentând un îndrumar de bază, dar
nu înlocuiesc comunicarea directă. Fiecare dintre angajați își asumă răspunderea pentru discuții

33
deschise – pentru a pune întrebari și pentru a ridica probleme chiar și atunci cînd asta se pare
greu.
Răspunderea personală se reflectă în tot ceea ce se face la societatea Flame , iar normele
regulamentului nu sunt altceva decât cuvinte, ele prinzând viață numai atunci când fiecare în
calitate de angajat al firmei își asumă responsabilitatea de a se comporta mereu cor ect.
Una din cele mai importante norme cu care și începe ghidul este promisiunea companiei
de a oferi angajaților săi un mediu de lucru corect și agreat, cu cele mai înalte standarde, iar
salariații trebuie să își asume responsabilitatea de a păstrs acest climat pe tot parcursul zilei fără
apariția unor conflicte de interese. Acestea pot aparea mai ales atuci cînd există o situație de
raportare ierarhică directă între ei – poate crea o lipsă de obiectivitate în evaluarea performanței
și poate fi perceput d e ceilalți angajați drept favoritism sau pot duce la plîngeri privind
discriminări.
Regulamentul de lucru pentru personal reflectă în totalitate valorile după care se
ghidează compania. Prin conținutul lui, acesta arată că organizația Flame promovează
principiul desfășurării activității pe baze etice și cu respectarea dispozițiilor legale. Regulile și
procedurile nu au un caracter restrictiv și nu pot acoperi fiecare situație particulară care poate
aparea în practică, dar este asigurată aprecierea și judeca rea corectă a fiecărei probleme.
Cu toate acestea nu trebuie de uitat faptul că, politica nu poate garanta un comportament
cinstit și corect, totul depinde de fiecare, aceștia odată angajați în companie să își asume
responsabilitatea. Astfel a fost sublini ată urmatoarea obligație personală a angajatului:
 Să fie atent la orice conflict de interese;
 Să ia măsuri pentru a evita un asemenea conflict;
 Să informeze superiorul despre orice conflict de interese din momentul în care a luat
cunostință de acesta;
O altă normă la fel de importantă, este comunicarea. Se poate spune că este chiar foarte
importantă pentru societatea Flame , deoarece aceasta promovează în interiorul ei comunicarea
cât mai activă a angajaților. Lucrul nu ar avea succes dacă nu ar exista comun icare.

34
Societatea Flame promovează un climat de lucru lipsit de orice fel de conflicte bazate
pe discriminare. Compania consideră că toți angajații sunt membri unei echipe în care părerea
fiecăruia este foarte importantă, există echitate și fiecare este tr atat cu respect și în mod corect.
Obiectivul societății Flame este de a asigura condiții de muncă egale tuturor persoanelor
indiferent de naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilități, vîrstă, etc, aceasta
chiar având angajate și pe rsoane cu dezabilități.
Așadar, prin acest regulament de lucru, se încearcă rezolvarea unor conflicte de interese
în mediul intern și în relațiile externe ale organizației, stabilirea unor principii și cerințe care
să-i facă pe manageri mai sensibili la pr oblemele etice. Regulamentul nu conține precepte pur
teoretice, ci stabileste înțelesuri practice, utile pentru toți membrii organizației. Aceasta nu
înseamnă că un cod de etică asigură automat un comportament moral sau că poate acoperi toate
situațiile în tâlnite în viața organizațională. Limita de acțiune a codului etic constă în formularea
lor în termeni generali tocmai pentru că, la început, managerii și subordonații lor se află în
incapacitatea de a identifica toate problemele etice care pot apărea. Mod ul în care codul etic
este redat în practică ramâne, până la urmă, la aprecierea managerilor și a subordonaților.

Totuși începutul este bun, iar regulamentul în bună parte își respectă funcțiile, iar în
companie persistă:
 Conduită și inspirație;
 Disciplină;
 Educație și înțelegere reciprocă;
 Promovarea interesului în afaceri.

În același timp, în ajutorul angajaților, societatea Flame organizează și o serie de
traininguri cum ar fi:
Rezolvarea problemelor și luarea deciziilor
Prin acest training li se dezvoltă angajaților abilitatea de a analiza situații problematice
și de a dezvolta soluții adecvate și durabile esențiale pentru performanță și succes. Acest curs
oferă metode practice care pot fi utilizate pentru a ajuta salariații să analizeze pro blemele care
apar și să genereze soluții adecvate. La finele cursului salariații vor înțelege metodele care pot

35
fi folosite pentru a organiza și analiza factorii care pot influența o decizie, vor înțelege tehnicile
de luare a deciziilor care produc cele ma i bune soluții și să știe cum să organizeze o întâlnire în
care participanții au opinii contradictorii.

Îmbunătățirea comunicării scrise
Acest training are rolul de a ghida angajații cu privire la o comunicare scrisă clară,
exactă și profesională. Așadar această pregătire ajută și la crearea legăturilor mai apropiate cu
colegii și partenerii de afaceri. La sfârșitul cursului salariații vor știți cum să asigure
comunicările scrise clare, corecte și profesionale Scriind e -mailuri de succes și alte comunicăr i
având în vedere scopul, cititorul, ce dorește a se comunica și ce răspuns doește a se primi.

Finanțe pentru manageri nefinanciari
Această instruire ghidează angajații în înțelegerea principiilor de informare financiară,
ajutându -i să analizeze și să ia decizii pe baza informațiilor financiare utilizate. Prin acest
trening angajații vor înțelege mai bine principiile de bază care stau la baza tuturor informațiilor
financiare și sensul real al informațiilor de care au nevoie cum ar fi corectitudinea decizi ilor pe
baza informațiilor financiare pe care le utilizează.

Abilitati de negociere
Sfârșitul ciclului de vânzări implică, în mod normal, o negociere. Acest curs îi ajută pe
managerii de vânzări / conturi să își identifice variabilele de negociere, asigur ându -se că nu dau
prea mult, prea devreme în procesul de vânzări. De asemenea, va încuraja participanții să ia în
considerare "de la ce punct vor pleca". La sfârșitul acestui curs, angajații vor ști să cântărească
factorii care intră într -o afacere "bună" înainte de a negocia un rezultat cu un client.

Această companie organizează cursuri și pentru cei care doresc să devină lideri de echipă.
Introducere în management pentru non -manageri
Acest curs va ajuta viitorii lideri să înțeleagă rolul și responsa bilitățile unui manager de
linie, abilitățile necesare pentru a gestiona oamenii și acțiunile pe care le pot lua pentru a se
pregăti pentru un rol de conducere. Până la sfârșitul workshop -ului, delegații vor avea
cunoștință despre: rolul managerului, sarci nile și responsabilitățile cheie ale unui manager

36
diferitele stiluri de management, abilitățile necesare pentru a fi manager și cum să vă pregătiți
pentru un rol de conducere.

Activități de responsabilitate socială
Societatea Flame a dezvoltat un progra m integrat de responsabilitate socială
corporatistă, prin care își propune să dezvolte o afacere durabilă și, în acelasi timp, să contribuie
la bunăstarea comunității. Pe viitor societatea se va concentra pe dezvoltarea unor modele de
afaceri care să permi tă o creștere durabilă și punând accent pe oferirea de servicii responsabile.

De-a lungul timpului, societatea Flame a desfășurat programe pentru angajați precum
urmează:
 Un program prin care compania își incurajează angajatii să se implice în comunități le
din care fac parte, dându -le o zi liberă pentru aceasta. Aceștia se pot înscrie la diverse
acțiuni de voluntariat.
 Anual odată cu ocazia sărbătorilor creștine precum Crăciunul și Paștele, se realizează
tombole la care participanții oferă o anumită sumă de bani, urmând să fie donați către
fundația „ Salvați copiii ”. Premiile acestei tombole sunt următoarele: vouchere gratuite
timp de o saptămână la meniul zilei în restaurantele partenere, mini -excursii la sfărșit
de săptămână organizate de agențiile de tur ism partenere, bilete la spa și marele premiu,
o excursie în Dubai.
Implicarea societății Flame în proiecte umanitare, cum ar fi sprijinirea copiilor fără
posibilități materiale, abandonați, copii cu handicap fizic sau psihic, în colaborare cu
Organizatia ”Salvați Copiii ” și fundația „Alianța pentru Persoane cu Autism ”.
În cadrul unui proiect numit „ E-sight” , o resursă esențială pentru nevăzători,
reprezentanții „ Salvați Copiii” în colaborare cu societatea Flame au dezvoltat o platformă
online cu informații și aplicatii pe care copiii cu deficiențe de vedere le pot folosi în activitățile
lor zilnice.

37
2.3 Codul etic al societății comerciale Flame

Acest Cod de Etică definește valorile, idealurile, principiile și normele morale pe care
angajații și colaboratorii societății Flame acceptă să le respecte și să le aplice în activitatea
desfășurată în cadrul societății având caracter obligatoriu pentru toți angajatii. Implementarea
Codului de Etică în cadrul societății este utilă pentru promovarea unei co nduite profesionale
etice și evitarea apariției unor situații care ar putea afecta reputația companiei.
Codul de Etică arată valorile fundamentale pe care compania trebuie să și le însușească
și să le respecte. Atât activitățile zilnice desfășurate în cad rul societății cât și convingerile
trebuie să coincidă cu valorile si obiectivele acesteia.
Acest Cod nu conține răspunsuri la toate problemele care pot apărea, dar prin aplicarea
principiilor trasate de acesta și prin judecarea corectă și obiectivă, se po t rezolva dilemele etice
ale companiei.
Codul etic de conduită al personalului companiei operaționalizează o serie de valori și
principii care să conducă activitatea și comportamentul tuturor angajaților. El descrie o serie de
reguli specifice, care fixeaz ă cerințele minime acceptabile de comportament pentru orice
salariat al companiei.
Respectarea prevederilor acestui cod de către toți salariații companiei are o contribuție
esențială în a ajuta firma să creeze și să mențină o bună reputație în rândul comun ității.
Principii generale
Principiile care guvernează conduita profesională a angajaților societății Flame sunt
următoarele:
 Prioritatea interesului societății
Principiu conform căruia salariații firmei au datoria de a considera interesul companiei
mai presus decât interesul personal, în îndeplinirea atribuțiilor funcției.

 Asigurarea egalității de tratament a cetățenilor
Angajații firmei au obligația de a aplica același regim juridic oricărui client al
organizației în situații identice sau similare.

 Onestitate, cinste și corectitudine

38
Angajații companiei trebuie să respecte, în contextul activităților lor profesionale, cu
seriozitate, atât legislația în vigoare, cât și codul etic și regulamentele interne. Urmărirea
intereselor societății nu va f i în nici un caz utilizată drept justificare a unui comportament
neonest. În îndeplinirea atribuțiilor angajații companiei trebuie să fie de bună credință și să
acționeze pentru îndeplinirea conformă a acestora.

 Imparțialitate și nediscriminare
În deciziile care influențează relațiile cu partenerii, angajații companiei trebuie să evite
orice formă de discriminare bazată pe sex, vârstă, rasă, naționalitate, opinii politice sau
confesiune a acestora și să aibă o atitudine obiectivă, neutră față de ori ce interes politic, religios,
economic sau de altă natură.
 Integritatea morală
Angajaților acestei societăți le este interzis să solicite sau să accepte, direct ori indirect,
vreun avantaj ori beneficiu moral sau material.

 Confidențialitatea
Angajații societății Flame trebuie să asigure confidențialitatea informațiilor care se află
în posesia lor neaccesând date confidențiale, exceptând situațiile în care au autorizare în
conformitate cu legislația în vigoare. Angajații companiei nu au voie să folosească informații
confidențiale în scopuri care nu au legătură cu desfășurarea activităților profesionale ale
acestora.

 Valoarea resurselor umane
Angajații firmei reprezintă un factor indispensabil în succesul acesteia. Ținând cont de
acest lucru , societatea Flame apără și promovează valoarea resurselor umane pentru a -și
îmbunătăți și spori permanent patrimoniul, precum și forța competitivă reprezentată de
abilitățile fiecărui salariat.

 Calitatea serviciului
Activitățile societății Flame au ca scop satisfacerea și protecția clienților săi,
acordându -se o atenție deosebită fiecărei solicitări care ar putea îmbunătății calitatea serviciilor.
Așadar din acest motiv, scompania își intensifică activitatea în scopul atingerii celor mai înalte
standar de de calitate a serviciilor prestate.

39

 Integritatea individului
Societatea Flame garantează integritatea fizică și morală a angajaților săi prin punerea la
dispoziție a condițiilor de muncă care să respecte demnitatea individului și locuri de muncă
corespunzătoare din punct de vedere al securității și sănătății în muncă. Prin urmare, nu sunt
acceptate solicitările sau amenințările menite să determine o persoană să comită acte care sunt
contrare legii sau codului etic, sau împotriva convingerilor și pre ferințelor morale și personale
ale acestora.
Toți angajații trebuie să își desfășoare activitatea profesională ținând cont de anumite
valori morale și anume:
– nu există acțiuni neutre din punct de vedere moral;
– scopul nu scuză mijloacele;
– mijloacele nu scuză scopul;
– niciodată nu trebuie făcut rău în mod direct;
– trebuie evitat răul;
– imparțialitatea, deschiderea, raționalitatea trebuie să ne ghideze în orice acțiune

Norme și reguli de conduită în relația companiei cu angajații
a) Recrutarea resurselor umane
Evaluarea personalului care urmează să fie angajat se face pe baza corespondenței dintre
profilurile candidaților cu cele căutate, în raport cu exigențele companiei, și în conformitate cu
principiul acordării de oportunități egale pentru toți candidații implicați.
Compartimentul de resurse umane, va lua măsurile necesare pentru a evita situații de
favorizare, cum ar fi nepotismul în timpul perioadelor de selecție și angajare (spre exemplu,
având grijă ca cel care face selecția să nu aib ă legături de rudenie printre candidați).
b) Gestionarea resurselor umane
Societatea Flame va evita orice formă de discriminare a salariaților. În procesele de
management și formare a personalului, precum și la recrutare, deciziile se vor lua în baza
evaluă rii abtitudinilor dintre profilul postului și caracteristicile salariatului.

40
Accesul la funcții este de asemenea determinat prin luarea în considerare a experienței
și a abilităților profesionale.
Salarații sunt evaluați într -o manieră largă, atât de sup eriori cât și de compartimentul de
resurse umane, iar, în măsura posibilului, și de persoanele care au colaborat cu respectivii
salariați.
În limitele permise de informațiile deținute cu privire la persoana evaluată și respectând
intimitatea persoanei, com partimentul de resurse umane se va ocupa de înlăturarea oricăror
forme de nepotism.

c) Informarea cu privire la politicile de personal și formarea profesională a salariaților
Politicile de management a resurselor umane sunt puse la dispoziția tuturor angajaț ilor
prin instrumente interne de comunicare (proceduri întocmite de compartimentul de resurse
umane și comunicări ale conducerii).
Managerii și șefii de compartimente dezvoltă și îmbunătățesc aptitudinile profesionale
ale salariaților folosind toate mijl oacele disponibile pentru a asigura dezvoltarea și creșterea
aptitudinilor profesionale.
Societatea Flame pune la dispoziția angajaților săi informații și instrumente de formare
profesională la locul de muncă și asigură participarea salariaților la cursur i de formare
profesională în scopul optimizării aptitudinilor specifice și menținerii valorii profesionale a
personalului.
Formarea profesională oficială este acordată în anumite momente ale carierei salariaților
(de exemplu, noii angajați sunt inițiați la începutul raportului de muncă cu privire la activitatea
societății și la activitățile economice ale acesteia) în timp ce personalul operațional beneficiază
de pregătire periodică în baza Planului de Instruire aprobat.
Participarea salariaților la curs urile de formare profesională este înregistrată în sistemul
de informații privitoare la personal în vederea stabilirii nivelului de utilizare a oportunităților
de formare profesională, în cadrul planificării ulterioare a procesului de formare profesională.

d) Administrarea timpului de lucru a angajaților
Managerii, șefii de secții și șefii de compartimente au obligația să optimizeze timpul de
lucru a angajaților, căutând să facă astfel încât activitatea lor să coincidă cu exercitarea
atribuțiilor acordate ș i cu programul de muncă.

41
e) Implicarea salariaților
Implicarea salariaților în îndeplinirea atribuțiilor pe care le au trebuie să fie încurajată
în diverse moduri, inclusiv prin aranjarea unor evenimente în care aceștia pot lua parte la
discuții și la de cizii care folosesc la atingerea scopurilor societății. Angajații trebuie să ia parte
la aceste discuții păstrând spiritul cooperării și independenței deciziilor.
Ascultând diverse opinii, în timp ce se iau în considerare nevoile societății ca întreg,
Directorul General și Directorii Executivi pot lua decizii finale. În orice caz angajații trebuie
întotdeauna să aibă un rol în implementarea activităților planificate.

f) Asigurarea confidențialității
Datele personale ale salariaților sunt protejate prin aplicarea regulilor cu privire la
informațiile pe care compania le solicită angajaților, precum și a procedurilor de prelucrare și
utilizare a acestora.
Nu este permisă investigarea credințelor personale, preferințelor și gusturilor salariaților
sau a vie ții private a acestora în general. Regulile de mai sus interzic de asemenea, comunicarea
sau dezvăluirea datelor personale, fără acordul prealabil al părții interesate, cu excepția
cazurilor care sunt prevăzute prin lege .

g) Integritatea și apărarea individu lui
Societatea Flame se obligă să protejeze integritatea morală a salariaților, asigurându -le
condiții de lucru care să respecte demnitatea individului. Având în vedere cele de mai sus,
societatea protejează salariații împotriva actelor de violență psihi că și se opune oricăror atitudini
sau forme de conduită care au ca rezultat discriminări sau prejudicii aduse individului sau
convingerilor ori preferințelor sale (de exemplu, în cazul insultelor, amenințărilor, izolării, sau
invadării excesive a intimităț ii, precum și a limitelor profesionale).

42
Capitolul 3. Cercetare privind comportamentul etic în organizația
Flame
3.1. Prezentarea structurii eșantionului
Scopul acestei cercetări este de a afla și de la personalul firmei dacă aceasta se bazează
în totalitate pe moralitate, sinceritate și dacă are un comportamnet etic față de angajați și față
de societate . Ca și metodă de recrutare am folosit -o pe cea directă, respectiv chestionarul.
Acest studiu încearcă totodată scoaterea în evidență a părerilor a ngajatorilor cu privire
la cât de etică este firma din punctul lor de vedere, și nu în ultimul rând cât sunt ei de morali în
cazul întâmpinării unor situații mai puțin etice.
Obiectivul cercetării presupune intervievarea unui număr mare de persoane, datele
putând fi analizate din punct de vedere statistic.
La completarea chestionarului au participat 85 persoane, iar problematica atinsă a
acoperit toate ariile necesare întocmirii cercetării ulterioare. În cadrul anexei se pot observa
întrebările adresate int ervievaților.
Chestionarul a fost aplicat în mediul online, iar principalul avantaj al acestui tip de
chestionar este acela de a aborda un eșantion important într -un timp scurt, cu costuri reduse. De
asemenea, prelucrarea se poate face rapid, imediat ce ch estionarele sunt returnate,
introducându -se în baza de date. Dezavantajele care apar în mediul online sunt legate de
selectarea respondenților și verificarea identității celor care răspund chestionarelor, internetul
nepermițând un bun control asupra eșanti onului.

Analiza datelor
La completarea chestionarului au participat angajații firmei Flame, aceștia având vârsta
cuprinsă între 20 și 46 de ani, 55% fiind femei iar 45% bărbați, după cum se poate observa în
figura 4.1 și figura 4.2.

43

Figura 3.1 Vârsta persoanelor chestionate

Figura 3.2 Sexul persoanelor chestionate

Dintre angajații chestionați 73% au studii superioare sau postuniveristare însemnând că
majoritatea au întâlnit cel puțin odată cuvântul „etic” și nu a fost un impediment în completarea
chestionarului ținând cont și de faptul că tot mai multe companii țin să își informeze angajații
pentru a obține încredere și stimă față de ei și față de societate.

20-25 ani26-35 ani 36-45 anipeste 46 ani
53 (62,35%) 14 (16,47%) 10 (11,76%) 8 (9,41%)
Masculin 45%
Feminin 55%
medii 27%
superioare 67%postuniversitare
6%

44
Figura 3.3 Studiile angajaților chestionați

La întrebarea, dacă ”co mpania are o viziune în domeniul eticii, moralei?” toate
persoanele chestionate au răspun afirmativ, aflând astfel că firma are un comportament etic, nu
doar din spusele celor care conduc o conduc.

Figura 3.4 Viziunea companiei în domeniul etici

La întrebarea „cum sunt discutate politicile în domeniul eticii către personalul
organizației ?” am aflat că acestea sunt discutate atât prin mail cât și în ședințe și sesiuni de
training ceea ce mi -a fost confirmat și în materialul pe care l -am prelucrat de la firmă.

Figura 3.5 Discutarea poliicilor în domeniul etici

85
85
85
0prin email
in sedinte
prin sesiuni de training
altele modalitati

45
Știind cât este de important pentru întreprindere un serviciu unde se pot anunța
problemele de etică, am dorit să aflu dacă societatea Flame are acest servicu, iar spre
surprinderea mea, el chiar există, dar cei mai mulți dintre subiecții intervievați nu știu că pot
beneficia de acest lucru.

Figura 3.6 Existența unui serviciu de anunțare a problemelor etice

Din prelucrarea materialului pe care l -am primit de la firmă am aflat că aceasta vorbește
în permanență despre comportamentul etic, dar numai 18% din angajații chestionați au
confirmat acest lucru iar 76% dintre ei spunând totuși că se discută des iar 6% dintre aceștia
sunt de părere că firma vor bește despre comportamnetul etic doar ocazional.

Figura 4.7 Cat de des se discută despre comportamentul etic 42,4%
2,36%
55,30%da
nu
nu stiu
In
permanenta 18
%
Des76%
Ocazional 6%

46
La întrebarea „dacă există diferențe între standardele etice și modul în care acestea sunt
puse în practică” 94% dintre angajații chestionați au spus că nu există diferențe ceea ce este un
lucru bun însemnând că firma este condusă după principii morale.

Figura 3.8 Existența unor diferențe între standardele etice și modul în care acestea sunt puse
în practică

Chiar dacă cei mai mulți dintre anga jați susțin că firma este condusă în totalitate pe
principii etice, jumătate dintre subiecții chestionați nu se simt confortabil să își spună punctul
de vedere dacă firma ar lua o decizie sau ar face o acțiune în dezacord cu valorile și etica
acestora.

Figura 3.9 Libertatea exprimării când o decizie sau acțiune este în dezacord cu volorile
DA NU5,88%94,11%
14,12%50,59%
35,29%
foarte putin partial foarte mult

47
Știind din materialele prelucrate de la societate de existența unui cod etic, am dorit să
alfu dacă și angajații cunosc faptul că firma în care ei lucrează are un astf el de cod. Așadar
dintre cei 85 de subiecți chestinați 50 știu de existența acestui cod etic, acest număr fiind totuși
mic deoarece ei susțin că sunt mereu discutate politicile etici și se vorbește des despre
comportamentul etic în organizație.

Figura 3.10 Existența codului etic in companie

Surprinzător, chiar dacă jumătate dintre angajații chestinați știu că există un cod etic în
firmă, doar 25 dintre aceștia cunsc și ce conține acest cod etic, 10 angajați având vârsta cuprinsă
între 20 -25 ani iar ceil alți 15 au între 26 -35 ani. Dintre aceștia 20 sunt cu studii superioare și 5
cu studii medii. Așadar din chestionarul analizat rezultă că tinerii cu studii superioare, având
până în 35 de ani sunt mai interesați de conținutul codului etic decât celealte ca tegorii de vârstă.

Figura 3.11 „Dacă se cunoaște conținutul codului etic” 58,82%
41,18%da
nu
29%
71%da
nu

48
Totuși, chiar dacă doar 29% dintre subiecții chestionați susțin că știu ce conține acel cod
etic, 85% dintre aceștia spun că organizația în care ei activează respectă pe deplin acest Cod
Etic. Probabil spun acest lucru datorită faptului că sunt tratați cu mult respect de conducătorii
acestei companii.

Figura 3.12 Respectarea codului etic
Dacă ar descoperi o încălcare gravă a normelor de etică din partea companiei, 50 dintre
angajații chestionați aceștia având vârsta cuprinsă între 26 -35 ani ar face public acest fapt.
Totuși 30 dintre aceștia nu știu ce ar face într -o astfel de situație, majoritatea având între 20 -25
ani si 36 -45 ani, iar 5 dintre ei ar trece cu vedere fără să f acă nimic ceea ce nu este un lucru
deloc îmbucurător.

Figura 3.13 Dacă se descoperi o încălcare gravă a normelor de etică în afaceri din partea
companiei, s -ar face cunoscut opiniei publice acest fapt?
foarte putin 3%partial 12%
3 7200%
50 (58,82%)
5 (5,88%)
30, (35,30%) DA
NU
NU STIU0 10 20 30 40 50 60

49
La întrebarea „dacă firma are activități de responsabilitate socială?” 60 de angajați dintre
cei 85 chestinați au răspuns afirmativ, iar 24 dintre aceștia nu știu de existența acestor activități
de responsabilitate, acest lucru putând să se datoreze și faptului că sunt angajați de curând și
încă nu au avut ocazia să audă sau să participe la aceste activități.

Figura 3.14 dacă firma are activități de responsabilitate socială

Mă bucură faptul că la aceste activități de responsabilitate socială, jumătate dintre
subiecții chestionați au spus c ă au fost implicați la aceste activități de responsabilitate socială
și probabil mult mai mulți din angajații acestei firme care nu au reușit să completeze
chestionarul.

Figura 3.15
Implicarea personalului în activități de responsabilitate socială

da53%nu47% da
nu
da nu nu stiu60
124

50
Am rugat chestionații ca raportându -se la organizația în care își desfășurați activitatea,
să precizeze frecvența abaterilor (pe o scală de la 1 la 5) pentru fiecare dintre comportamentele
neetice mai jos menționate.
Așadar la următoarea afirmatie „firma se implică fals în sprijinirea clienților sau
folosește practici înșelătoare de vânzări” toți angajații chestionați au spus că firma nu are un
asemenea comportament neetic.

Figura 3.16 Falsa implicare în sprijinirea clienților sau folosirea unor practici înșelătoare de
vânzări
.
Totuși la afirmația că „firma ar include în facturile trimise clienților unele costuri
ascunse pe care aceștia nu le cunoșteau” doar 91,77% dintre angajații chestionați au spus ca
acest lucru nu s -a întâmplat niciodată, 8,23% dintre ei afirmând faptul că firma ar include
uneori, unele costuri ascunse pe care clienții nu le -ar cunoaște.

Figura 3.17
Includerea în facturile trimise clienților a unor costuri ascunse pe care aceștia
nu le cunoșteau.
85
00 0 0
Niciodată Uneori Des Foarte des Intotdeauna
Niciodată
Uneori
Des
Foarte des
Intotdeauna78 (91,77%)
7 (8,23%)
0
0
0

51
Se poate naște o competitie strânsă a tunci când concurența este mare, aceasta situatie
stimuland comportamente neetice. Și cum această firmă are competitori puternici se poate să
nu mai țină cont atât de mult de comportamentul etic pe care îl are și să încerce colectarea
informațiilor confide nțiale despre competitori. Așadar, la această afirmație 88,24% dintre
subiecți au spus că acest lucru nu se întâmplă niciodată dar 11,76% au afirmat că firma mai
recurge la această metodă uneori.

Figura 3.18 Colectarea informațiilor confidențiale despre competitori

Un comportament etic al fiecărei firme este de a asigura condiții de muncă egale tuturor
persoanelor indiferent de naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilități sau
vârstă. Așadar toți angajații chestionați au a firmat că firma nu a făcut niciodată discriminare
între ei.

Figura 3.19 Discriminare împotriva angajaților
Niciodată Uneori Des Foarte des Intotdeauna02040608075 (88,24)%
10 (11,76%)
0 0 0
Niciodată Uneori Des Foarte des Intotdeauna02040608010085 (100%)
0 0 0 0

52
În ceea ce privește următoarea afirmație: „Nerespectarea regulilor privind salariul
angajaților, orele suplimentare, sau beneficiile” 75 din angaj ații chestionați au spus că sunt
plătiți mereu la timp iar orele suplimentare sunt plătite și ele. Dar 10 dintre aceștia ai afirmat că
uneori se întamplă să nu fie plătiți la timp sau să nu le fie plătite orele suplimentare. Știind că
este o firmă destul de mare, toți angajații primesc salariile odată, așadar nu știu pe ce bază au
afirmat faptul că se mai întâmplă să nu fie plăiți la timp.

Figura 3.20 Nerespectarea regulilor privind salariul angajaților, orele suplimentare, sau
beneficiile
Nerespectarea valorilor și principiilor societății nu stă în firea celor care o conduc,
afirmând acest lucru și angajații. Aproximativ 99% dintre cei chestionați au spus că firma în
care ei activează își respectă în totalitate valorile și principiile. Chiar și în regul amentul intern
este specificat faptul că întreaga activitate a companiei se bazează pe faptul că cei care conduc
firma sunt morali, sinceri și demni de încredere.

Figura 3.21 Nerespectarea valorilor și principiilor societății
Niciodată Uneori Des Foarte des Intotdeauna02040608075 (88,24%)
10 (11,76%)
0 0 0
NiciodatăUneoriDesFoarte desIntotdeauna
0 20 40 60 80 10084 (98,82%)1 (1,17)000

53
Concluzii și propuneri

Etica în afaceri a devenit o temă despre care țin să se informeze multe companii pentru
a obține respect și încrederea opiniei publice. Drepturile salariaților și protecția mediului
înconjurător sunt câteva dintre aspectele de care se preocupă managerii ce urmaresc să ocupe o
bună poziție pe piață și să obțină profituri pe termen lung.
Astfel etica afacerilor se impune ca o condiție a succesului și a dezvoltării unităților
economice iar aceasta nu trebuie să se reducă la un cod de reguli morale, ci tr ebuie să servească
drept instrument pentru manageri la luarea deciziilor.
De decenii bune, etica în afaceri nu mai e o simplă formulă în urechile consumatorilor
ori ale managerilor, ea este o disciplină situată la granița dintre filosofia moralei și management.
Aceasta propune un set de instrumente de decizie utile în stabilirea strategiilor companiei, în
rezolvarea conflictelor dintre grupurile care interacționează într -o afacere: angajați și
angajatori, manageri și acționari, companie și comunitate locală, instituții ale statului. Etica în
afaceri este o disciplină autonomă, distinctă de management și marketing, însă strâns legată de
acestea. Acest lucru obligă compania să țină seama de posibilele conflicte de interese.
Motivul pentru care am ales s ă studiez această temă îl constituie importanța eticii atât
în viața personală cât și în afaceri. Nici una din instituții nu pot exista mult timp fără un consens
asupra a ceea ce este drept și ce este rău. Oamenii, ca ființe sociale, pentru a putea supravi ețui
trebuie să coopereze, iar pentru asigurarea cooperării sunt necesare anumite norme de
comportament.
Așadar acest studiu la societatea Flame a încearcat să scoată în evidență părerile
angajatorilor cu privire la cât de etică este firma din punctul lor de vedere, și nu în ultimul rând
cât sunt ei de morali în cazul întâmpinării unor situații mai puțin etice.
Această cercetare a ajutat la îmbunătățirea strategiilor folosite de către firmă în
informarea mai profundă a angajaților în legătură cu ce însea mnă etica pentru firmă și
înțelegerea importanței cuvântului etică deoarece din studiul realizat, angajații firmei nu înteleg
în totalitate ce înseamnă defapt să fi și să te comporți etic.
Atât din materialele prelucrate cât și de la angajații chestionaț i am aflat că societatea
Flame are viziune în domeniul etici iar politicile din domeniul etici sunt discutate atât prin mail
cât și în ședințe și sesiuni de training. Firma are chiar și un serviciu unde se pot anunța
problemele de etică dar cei mai mulți dintre angajați nu știu că pot beneficia de acest lucru.

54
Chiar dacă superiorii susțin că firma vorbește în permananță despre comportamentul
etic, majoritatea angajaților au spus că într -adevăr se vorbește des, dar nu în permanență. Totuși
subiecții che stionați sunt de părere că nu există diferențe între standardele etice și modul în care
acestea sunt puse în practică de către societatea Flame.
Spre surprinderea mea cei mai mulți dintre subiecții chestionați nu se simt confortabil
să își spună punctul de vedere dacă firma ar lua o decizie sau ar face o acțiune în dezacord cu
valorile și etica acestora ceea ce este un lucru supărător, iar mulți dintre ei nu ar ști ce să facă
dacă ar descoperi o încălcare gravă a normelor de etică din partea companiei.
Deși, firma vorbește despre comportamentul etic și cât de importantă este aceasta în
succesul unei afaceri, aproape jumătate din angajații care au participat la completarea
chestionarului nu știu că există un cod etic, iar cei care totuși au auzit de existența lui, nu cunosc
conținutul acestuia majoritatea fiind cu studii medii.
Societatea Flame are activități de responsabilitate socială dar, nu toți angajații firmei
știu de acest lucru ori nu sunt implicați, acest lucru putând să se datoreze și faptului că sun t
angajați de curând și încă nu au avut ocazia să audă sau să participe la aceste activități.
Din cercetare a rezultat faptul că, firma este total implicată in sprijinirea clienților, dar
câtiva angajați ai societății sunt de părere că se mai întâmplă ca a ceasta să includă în facturile
trimise clienților unele costuri ascunse iar în ceea ce privește concurența, unii angajați
chestionați spun că firma mai colectează uneori informații confidențiale despre competitori ceea
ce nu este tocmai etic.
Un comportam ent etic al fiecărei firme este de a asigura condiții de muncă egale tuturor
persoanelor indiferent de naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, dizabilități sau
vârstă. Așadar și societatea Flame are angajate persoane cu dizabilități nefăcâ nd nici un fel de
discriminare.
Chiar dacă unii angajați susțin că firma nu este în totalitate etică, părerea mea este că
nerespectarea valorilor și principiilor societății nu stă în firea celor care o conduc, afirmând
acest lucru și și cei mai mulți dintr e angajații. Aceștia au au spus că firma în care ei activează
își respectă în totalitate valorile și principiile. Chiar și în regulamentul intern este specificat
faptul că întreaga activitate a companiei se bazează pe faptul că cei care conduc firma sunt
morali, sinceri și demni de încredere.

55
Însă eu consider că angajații nu sunt suficient de informați cu privire la ce înseamnă
etica pentru firmă și pentru societate, iar o primă propunere pentru firmă ar fi aceea de a face
mai mute traininguri strict pe ace st subiect. Se pot face ședințe lunare în care să li se vorbească
angajaților despre codul etic al firmei și regulamentul intern pe care cei mai mulți nu le cunosc
sau nu știu conținutul lor.
Societatea Flame ar putea să își trimită angajații la cursuri gr atuite de natură etică, iar
la sfârșitul acestor cursuri să facă ședințe pe echipe pentru a afla cât li s -au părut de interesante
aceste cursuri și cu ce au rămas din ele.
O altă propunere a mea este ca în cadrul companiei să se implementeze mecanisme
interne prin care angajații pot sesiza anonim incidentele de natură etică, corupție sau conflicte
de interese deoarece din spusele lor, aceștia nu se simt confortabil să își spună punctul de vedere
dacă firma ar lua o decizie sau ar face o acțiune în dezacord cu valorile și etica acestora sau
dacă ar descoperi o încălcare gravă a normelor de etică mai degrabă nu ar ști ce să facă cel mai
probabil din teama de a nu fi dați afară. Dacă s -ar putea sesiza anonim orice incident de natură
etică angajații s -ar simții mult mai conofortabil să își spună punctul de vedere.
Știind că societatea Flame are acțiuni de responsabilitate socială, propunerea mea este
ca fiecare angajat să se implice cel puțin odată la aceste acțiuni, deoarece consider eu că îi va
face pe aceștia să fie mai etici atât față de ei însiși cât și față de societate.
Acestă firmă având angajați cu dizabilități, s -ar putea implica în crearea unei platforme
online ca cei care se deplasează mai greu, sau este prea obositor pentru ei ca să stea 8 ore, să
poată lucra de acasă.

56
SUMMARY OF THE DIZERTATION WORK
„ THE BUSINESS ETHICS”

„Ethics in business must not be reduced to a code of moral rules, but must serve as a
tool for decision makers."
For decades, business ethics is no longer a simple formula in the ears of consumers or
managers, it is a discipline located at the boundary between moral philosophy and management.
It proposes a set of decision -making tools useful in setting the company's strategies in solving
conflicts between groups that interact in a business: employees and employers, managers and
shareholders, company and local community, state institutions. Ethics in business is an
autonomous discipline, distinct from management and marketing, but closely related to them.
This forces t he company to take into account possible conflicts of interest.
None of the institutions can be long without a consensus on what is right and what is
evil. People, as social beings, must cooperate to survive and certain rules of behavior are
required to en sure cooperation.
You can be known, you can have image campaigns, you can do charity, you can have
good products, but all these things together without a good reputation are short -term
investments. Good reputation cannot be bought, it is a direct effect of what is being done, as a
company, or simply as a person.
Reputation is hard to maintain and difficult to build, but very easy to break down. Thus,
in an increasingly dynamic and complex society, the emphasis on business ethics is due to rapid
changes in t he labor force as a result of the emergence of new technologies, the
internationalization of business, the import of different economic and social factors and
policies, both on the private and public sector. We can firmly say that business ethics has
becom e a topic for many companies to get informed about trust and esteem.
What is business ethics? Ethics is not behavior, it is not a bond, it is the quality of these
links, it is the foundation on which all our relationships are built. It is the way we show
ourselves, we highlight ourselves in front of our bosses, employees, colleagues, customers,
subordinates, suppliers, communities in which we are and each other. And to find out from what

57
this foundation is composed, we must begin the research at the top, an d the tip is us and all that
surrounds us.
I chose to study this topic because we are in the middle of an ethical crisis, and the exit
from this circle is due only to returning to healthy moral values and promoting them in all social
environments in all possible ways. I wanted to analyze a company's working rules and social
responsibility in order to understand what an enterprise is based on, because ethics is found
both in the form of decision -making tools, tools for diagnosing and resolving ethical conf licts,
value systems. Besides this, define organizational culture, the underlying principles of
marketing communication strategies, tools in human resource management, as well as
objectives related to environmental protection or solving social problems of general interest.
Business ethics is the product of a mature market where companies have understood
their role in society and learned to communicate and make communication a profit tool. All of
these is conceived based on the idea that ethical management is, at least in the medium and long
term, a profitable management.
The dissertation work has as a research field the theoretical methodological and practical
aspects of the ethical economic evaluation of the economic units. Therefore, the aim of the
paper is to research and interpret moral behavior in line with the development of economic
unity, also to achieve the purpose of the research, the following tasks were set:
• Theoretical study of the emergence and development of business ethics;
• Deepen the concept of business ethics;
• Identify the areas and issues involved in the ethics resposabilities of the organization;
• Generalization of factors which are influencing ethical behavior;
• Identify actions that increase ethical behavior;
• Emphasizing the influence of ethics on the performance of the enterprise;
• Business analysis based on behavioral diagnosis.

58
The dissertation`s purpose has determined the logical structure of the specialized work,
which consists of introduction followed by three chapters, finalized with conclusions, proposals
and bibliography.
The first chapter began by debating several definitions of the ethical word and where it
came from, then continues with presention of the ethics of managerial practices and causes of
non-compliance with business ethics. Also in this chapter, we talked about the importance of
business ethics, a major component of success because promoting proper ethical behavior from
both managers and subordinates, has a big importance.
I have identified two p oints of view on the relationship between ethics and business,
namely the compatibility and incompatibility between ethics and business. Of course, the
purpose of a business is to engage in activities designed to increase its profits, and in order for
this business goal to be desirable, then all those who work in a business are bound to be free of
deception and fraud. Thir paragraph ends with the influence of ethics on the performance of the
enterprise and the importance of having an ethical code.
The secon d chapter begins with the presentation of Flame's business, being one of the
most important online booking agencies specializing in the search for quality hotels. We
continued with the analysis of human resources management activity because the superiors o f
this company place great emphasis on the employees and their opinion is very important for the
management.
In the following we made the evaluation of the ethical norms within the society and the
ways of their application describing both the internal regu lation of the organization and its
ethical code.
In the last chapter or chapter three, we interpret the data obtained from the application
of the questionnaire to and from the company's staff, if it is based entirely on morality, sincerity
and if it has an ethical behavior towards the employees and towards the society.
We have completed this work of dissertation by debating the topic of our own proposals
to improve this chosen theme, which might be new, so that Flame is ethically totally and in
terms of emp loyees.

59
Bibliografie
Documente primar
1. Alexandru Puiu, „Management -analize și studii comparative”, Editura Independența
Economică, Pitești, 2004
2. Capcelea Valeriu, „Etica și deontologia juridică”, Museum,2004
3. Cobianu Elena.Etica neopozitivistă. Privire critică asupra teoriei emoționiste, București,
Ed.Economica, 2012
4. Crăciun Dan, Etică în afaceri, Editura ASE, 2005
5. Dan Craciun, Vasile Morar, Vasile Macoviciuc, „ Etica afacerilor” , Editra Paideia –
București, 2005
6. Daniela Tatiana Corodeanu, „Progra mele de monitorizare (pe bază de interviu) a
climatului etic din organizatii”, Editura Tehnopress, Iași, 2004.
7. Gheorghiță Căprărescu, George Bucă Chendi, Cezar Militaru , Management , Editura
Prouniversitaria, București, 2007
8. Ioan Mihuț, Dan Lungescu , Compor tamentul etic în managementul unor firme
internaționale, Ed Universității „Dimitrie Cantemir”, Tg. -Mureș, 2012
9. Maria -Ana Georgescu, Etica între teorie și acțiune, Editura Universității Petru Maior
Tg-Mureș 2011
10. Morar, Vasile, Lazăr, Gheorghița, „ Etica profesională și a afacerilor” , Editura
Universității, București, 2010
11. Octavian Liviu Olaru, Constanța Chițiba, Management și negocieri în afaceri
internaționale -Note de curs, Editura Universității Creștine Dimitrie Cantemir,
București, 2004
Documente secu ndare
1. Material Junior Achievement Romania, Etica în afaceri, concursul national Etica în
afaceri, 2011;
2. sursa OECD, preluat din Adevărul economic Nr.7(670), 23 februarie – 1 martie 2010
Microformate
1. http://www.mfinante.gov.ro/infocodfiscal.html accesat la data de 13.04.2017
2. http://www.univ -stascu.ro/resurse/Tematica_licenta_2010/Statistica_economica .pdf
accesat la data de 15.04.2017

60

Anexa 1
Chestionar privind comportamentul etic al companiei

1. Organizatia dumneavoastra are o viziune în domeniul eticii, moralei?
a. Da b.Nu

2.Dacă da, cum sunt discutate politicile în domeniul eticii către personalul organizației ?
a. Email d. Altele
b. Sedințe e. Nu știu
c. Sesiuni de training

3. În compania dumneavoastră există un serviciu hotline pentru probleme de etică ?
a. Da b. Nu

4. Cat de des se vorbeste în organizație despre comportamentul etic ?
a. In permanenta d. Rareori
b. Des e. Niciodata
c. Ocazional

5. Considerați că în firma dumneavoastră există o diferență între standardele etice și modul în
care acestea sunt puse în practică?
a. Da b. Nu

6. Aveți cunoștință despre existența unor rapoarte privind etica în organizația dumneavoastră?
a. Da b. Nu

7. Atunci cand o decizie sau acțiune a organizației este în de zacord cu valorile și etica D -stră,
vă simțiți liber să exprimați acest lucru?
a. Deloc b. Foarte puțin c. Foarte mult

61

8. Știți de existența codului edic în companie?
a. Da b. Nu

Cunoașteți conținutul acestui cod etic?
a. Da b. Nu

9. Considerați că se respectă pe deplin Codul Etic al organizației în care activați?
a. Foarte puțin b. Parțial c. Foarte mult

10.În cadrul companiei există mecanisme interne prin care angajații pot sesiza anonim
incidentele de natură etică, corupție sau conflicte de interese?
a. Da b. Nu

11. Dacă ați descoperi o încălcare gravă a normelor de etică în afaceri din partea companiei, ați
face cunoscut opiniei publice acest fapt ?
a. Da b. Nu c. Nu știu

12.Compania are activități de responsabilitate socială?
a. Da b. Nu

13. Ati fost implicat in aceste activități de responsabilitate soci ală?
a. D b. Nu

14. Raportându -vă la organizația în care vă desfășurați activitatea, vă rugăm să precizați (pe
o scala de la 1 la 5) frecvența abaterilor pentru fiecare dintre comportamentele neetice
menționate.

62
Nr. crt.
Denumirea abaterilor ce pot constitui comportamente neetice Frecvența abaterilor Niciodată
Uneori
Des
Foarte des
întotdeauna
1 Falsa implicare în sprijinirea clienților sau folosirea unor practici
înșelătoare de vânzări 1 2 3 4 5
2 Includerea în facturile trimise clienților a unor costuri ascunse pe
care aceștia nu le cunoșteau 1 2 3 4 5
3 Colectarea informațiilor confidențiale despre competitori 1 2 3 4 5
4 Furtul sau însușirea de active 1 2 3 4 5
5 Falsificarea raportărilor privind timpul sau cheltuielile 1 2 3 4 5
6 Modificarea bazelor de date sau a informațiilor de control 1 2 3 4 5
7 Pierderea informațiilor confidențiale 1 2 3 4 5
8 Discriminare împotriva angajaților 1 2 3 4 5
9 Nerespectarea normelor de sănătate la locul de muncă și a regulilor
de siguranță 1 2 3 4 5
10 Nerespectarea regulilor privind salariul angajaților, orele
suplimentare, sau beneficiile 1 2 3 4 5
11 Încălcarea confidențialității angajaților 1 2 3 4 5
12 Abuzul de substanțe (droguri, alcool) la locul de muncă 1 2 3 4 5
13 Nerespectarea regulilor de selecție a furnizorilor 1 2 3 4 5
14 Acceptarea de cadouri sau a altor foloase de la furnizori 1 2 3 4 5
15 Plăți către furnizori fără facturi sau documente precise 1 2 3 4 5
16 Încălcarea drepturilor de proprietate intelectuală a furnizorilor sau
solicitarea de la aceștia a unor informații confidențiale 1 2 3 4 5
17 Nerespectarea termenilor contractului sau de plată a furnizorilor 1 2 3 4 5
18
Nerespectarea standardele de mediu 1 2 3 4 5
19 Nerespectarea valorilor și principiilor companiei 1 2 3 4 5

63
Date demografice

15. Sexul:
a. masculin b. Feminin

16. Varsta:
a. 20 -25 ani c. 35 -45 ani
c. 25 -35 ani d. peste 45 ani

17. Studii:
a. medii b. superioare