Univ ersitatea din Pite³ti [629765]

Univ ersitatea din Pite³ti
F acultatea de
Departamen tul de
Lucrare de licenµ 
Studen t:
Suru Arina Maria
Co ordonator S , tiinµic:
Pite³ti 2017

Univ ersitatea din Pite³ti
F acultatea de
Departamen tul de
Mindfulness în sarcinile ³colare ³i
tr s turi de p ersonalitate la adolescenµi
Studen t:
Suru Arina Maria
Co ordonator S , tiinµic:
Pite³ti 2017
2

Cuprins
1 In tro ducere 4
2 P ersonalitatea 5
2.1 Denirea p ersonalit µi . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
2.2 T eorii ale p ersonalit µii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
2.3 Dezv oltare la vîrsta adolescenµei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
3 Mindfulness 11
3.1 Denirea Mindfulness . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
3.2 Aplicaµi în educaµie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 16
4 Concluzi 19

Capitolul 1
In tro ducere
Din dorinµa de a acum ula mai m ulte cunos , tinµe despre p ersonalitate ³i mindfulness
care s -mi p ermit  dezv oltarea p ersonal  a gândiri s , i a p ersonalit ,  t , ii, am decis s  elab orez
lucrarea de licenµ  cu titul Mindfulness în sarcinile ³colare ³i tr s turi de p ersonalitate la
adolescenµi.
Alegerea mea de a trata o astfel de tem  este p en tru a-mi îmi îm bun t µii cunos , tin tele
în materie meditat , iie, de dezv oltate p ersonal  s , i a descop eri lucruri noi. Deoarece mani-
fest un in teres deosebit p en tru aceste domeniul psihologiei. Am încercat s  îm bin cât mai
m ult teoria cu practica, astfel încât s  obµin rezultate eviden te, bazate p e o informare
adecv at .
P artea aplicativ   realizat  în cadrul lucr rii s , i asupra c reia am încercat div erse
meto de de testare s , i c hestionare.
P artea teoretic  a lucr rii a fost realizat  prin lecturarea s , i analizarea cât mai m ultor
do cumen te, în format tip rit s , i online, astfel încât esenµialul s  p oat   redat în cadrul
acestei lucr ri. Prim ul capitol al lucr rii in tro duce cititorul în domeniul P erspnalit t , i
umane, unde sun t prezen tate descrierea, teori ale p ersonalit t , i s , i dezv oltarea la v ârsta
adolescen tului.
Al doilea capitol al lucr rii Mindfulness- ofer  informaµii despre denirea s , i utili-
zarea tehnici minfullness în cadrul educat , iei.

În cel de-al treilea capitol al lucr rii – Prezen tarea de c hestionare sup ort  am
realizat s , i prezen tat o serie de c hestionare cu scopul de a testa atât la niv el de p ersonalitate
cât s , i la niv el de gândire ale resp onden tului.
În cel de-al patrulea capitol al lucr rii –  am realizat an umite .
5

Capitolul 2
P ersonalitatea
2.1 Denirea p ersonalit µi
Un concept lansat în psihologie este p ersonalitatea, cercetarea p ersonalit µii ast zi de-
p ³e³te graniµele psihologiei, ea ind cercetat  ³tiinµic ³i de ³tiinµele biologice ³i ale
medicini. De³i ea este un concept psihologic, p ersonalitatea funcµioneaz  p e o baz  bio-
c himic  ³i neurologic , mo dic rile de la aceste niv eluri ind frecv en t în coresp ondenµ 
vizibil  la niv elul psiho comp ortamen tului.
ctouad P ersoan  ³i p ersonalitate sun t termeni foarte utilizaµi în viaµa de zi cu zi a -
ec ruia în cât ecare are senzaµia în trebuinµ rii lor corecte în cele mai div erse situaµi.
Dimensiunea in telectual  cu cea afectiv   puse împreun  sub ampren ta moralit µii for-
meaz  p ersonalitatea, care se sc hiµeaz  din copil rie ³i care urmeaz  s  se cristalizeze în
anii adolescenµei.
Structura m ultiniv elar  a p ersonalit µii a an trenat ³i confecµionarea unor concepte
distincte cu care cercet torii s  p oat  op era în in v estigaµiile lor. Din acest motiv unele
man uale de psihologia p ersonalit µii1in tro duc claric ri conceptuale legate de termenii cu
care cercetarea op ereaz  în plan ul biologic v ersus so cial. Delimit rile conceptuale vizeaz 
patru termeni principali:
1(Zlate, 2000; Macsinga, 2000)

2.1. DEFINIREA PERSONALIT € •I
Individ: este un ansam blul al însu³irilor biologice, înn scute care-i asigur  adapta-
rea la mediul natural. T ermen ul desemnând orice en titate vie considerat  în in tegritatea
sa nedezmem brabil . T ermen ul este aplicabil general ³i n u este restrictionat exclusiv la
univ ersul uman. Imp ortan t de menµionat faptul c  termen ul de individ n u sup ort  cono-
taµii v alorice. De-a lungul ev oluµiei on togenetice, aceaste însu³iri biologice se diferenµiaz ,
se sp ecializeaz , se coreleaz  în a³a fel încat, la un momen t dat, are lo c individualizarea
 pro cesul prin care se a junge la individualitate. Individualitate: este individul care a
sup ortat de-a lungul existenµei sale un pro ces de diferenµiere, c p tând o note distincte,
originale (frecv en t cu v aloare funcµional ). În acest caz însu³irile biologice se sp eciali-
zeaz , se ierarhizeaz  ³i se in tegreaz  formând o structur  original . Coresp ondenµa în
plan so cial a individului o constituie p ersoana.
P ersoana: reprezin t  termen ul coresp onden t în plan so cial al individului. P ersoana
este individul uman amplasat în tr-un cadru relaµional, a³a cum este p erceput de c tre
partenerii s i so ciali. P ersoana cuprinde ansam blu de însu³iri psihice care reect  adap-
tarea sp ecic  a ec rui individ la mediul s u so cial. P e scurt p ersoana este om ul so cial.
Ec hiv alen tul în plan so cial al individualit µii este p ersonalitatea.
P ersonalitate: termen ul ce se refer  la mo dul unic de structurare ³i organizarea a
caracteristicilor psihologice ale p ersoanei. P ersonalitatea reprezin t  sistem ul in tegrat de
caracteristici psihologice v alorizate în manier  unic . Om ul ca p ersonalitate deµine un
prol axiologic distinct. P ersonalitatea este p ersoana plus v aloarea. A ctualmen te aceste
delimit ri conceptuale sun t frecv en t înc lcate. În literatura de sp ecialitate termenii sun t
mai degrab  utilizaµi in ter³anjabil, ceea ce aduce complicaµii suplimen tare la denirea
p ersonalit µii.
7

2.2. TEORI I ALE PERSONALIT € •I I
2.2 T eorii ale p ersonalit µii
P ersonalitatea în concepµia iniµial  a lui Sigm und F reud era divizat  în trei niv eluri:
con³tien tul, precon³tien tul ³i incon³tien tul (Zlate, 1996). Con³tien tul includea senzaµiile
³i exp erienµele p e care le putem accesa, simµi în orice momen t. Era considerat o parte
mai redus  a p ersonalit µii, deoarece n umai un pro cen t redus al senzaµiilor ³i amin tirilor
noastre p ot s  existe în con³tien t la un momen t dat. F uncµia lui se înscrie p e linie negativ  ,
a v ând rolul de a suprima, de a trimite înap oi în incon³tien t pulsiunile care încearc  s 
scoat  capul la v edere. Incon³tien tul este partea esenµial , nev  zut , aat  în cen trul
teoriei psihanalitice. El conµine instinctele, dorinµele care ne determin  comp ortamen tul;
este dep ozitul forµelor p e care n u putem s  le v edem sau s  le con trol m. În tre cele
dou  niv eluri se a  precon³tien tul, dep ozitul amin tirilor, gândurilor de care n u sun tem
con³tienµi dar care p ot  aduse cu u³urinµ  în câmpul con³tiinµei. Din punct de v edere
funcµional îns  rolul lui este insignian t.
Ulterior F reud ³i-a revizuit teoria, in tro ducând trei noµiuni de baz : id, ego ³i su-
p erego. Id-ul corespunde oarecum v ec hiului termen de incon³tien t (de³i exist  asp ecte
incon³tien te ³i în ego ³i sup erego) ³i este rezerv orul tuturor instinctelor, furnizând prin
urmare energia p en tru celelalte dou  structuri. Conµine de asemenea mo³tenirea gene-
tic  ³i reexele. Este direct orien tat spre satisfacerea nev oilor corp orale, spre eliminarea
tensiunii cauzat  de apariµia unei nev oi. Id-ul op ereaz  conform principiului pl cerii (evi-
tarea durerii ³i cre³terea pl cerii), neadmiµând nici o în târziere sau amânare, indiferen t
de natura nev oilor (F reud, 2004). A tunci când energia psihic  se acum uleaz , se a junge
la un niv el inconfortabil de tensiune, care trebuie elib erat , iar id-ul cere elib erarea ei
indiferen t de condiµiile prezen tului (lo caµie, momen t al zilei, prezenµa altor p ersoane).
Ego-ul p osed  con³tiinµa realit µii, este capabil s  p erceap  ³i s  manipuleze mediul
individului, op erând conform principiului realit µii. Scopul ego-ului n u este de a stopa im-
pulsurile id-ului, ci de a-l a juta s  reduc  tensiunea, decizând când ³i cum v or  satisf cute
instinctele, alegând momen te ³i lo caµii acceptate so cial. Impulsurile sun t amânate sau re-
8

2.2. TEORI I ALE PERSONALIT € •I I
direcµionate în concordanµ  cu cerinµele realit µii, prin urmare ego-ul mediaz  conictele
din tre id ³i realitate (F reud, 2004). Sup erego-ul reprezin t  latura moral  a p ersonalit –
µii, dat  de mo dul în care individul înµelege relaµia din tre bine ³i r u. Prin in termediul
recomp enselor, p edepselor ³i exemplelor copiii încep s  înµeleag  în jurul v ârstei de cinci
ani comp ortamen tele p e care p rinµii le consider  bune sau rele. Ca rezultat al in teriori-
z rii, copilul ³i mai târziu adultul se v a simµi vino v at atunci când realizeaz  acµiuni (sau
gânde³te) con trar co dului s u moral. Sup erego-ul este p ermanen t în c utarea p erfecµiunii
morale, iar cerinµele lui p ot  uneori la fel de iraµionale ³i in tense ca ale id-ului. Scopul lui
n u este de a amâna impulsurile id-ului, ci de a le inhiba (F reud considera c  impulsurile
sexuale ³i cele agresiv e sun t mai ales obiectul inhib rii). Subsistemele acestei instanµe
psihice sun t con³tiinµa (include capacitatea de auto ev aluare, critic  ³i repro³) ³i eul ideal
(o imagine de sine ideal  conµinând comp ortamen tele aprobate ³i recomp ensate)2. Id-ul
încearc  satisfacerea impulsurilor, ego-ul caut  amânarea acestora, iar sup erego-ul pune
mai presus de toate p erfecµiunea moral , neadmiµând compromisuri, la fel ca id-ul. Ne-
vroza ar  rezultatul conictelor din tre ego ³i id, p ersoana aându-se în r zb oi cu sine
îns ³i; psihoza presupune o lupt  similar  în tre ego ³i realitate3.
Ego-ul trebuie s  încerce s  fac  faµ  cerinµelor sup erego-ului ³i id-ului, Bannister
armând în 1966 c  p ersonalitatea uman  este câmpul un ui conict con tin uu, o pivniµ 
în tunecat  în care o fat  b trân  bine educat  (sup erego-ul) ³i o maim uµ  înnebunit  de
sex (id-ul) sun t anga jate p en tru totdeauna în tr-o lupt  p e viaµ  ³i p e moarte, lupta ind
arbitrat  de un funcµionar de banc  puµin cam agitat (ego-ul)4. Rezultatul inevitabil al
fricµiunilor din tre id, ego ³i sup erego este dezv oltarea anxiet µii; prototipul acesteia este
trauma na³terii, când copilul trece de la un mediu sigur la un mediu ostil, b om bardat
cu stim ulare senzorial . P e baza traumei na³terii se v a dezv olta conguraµia de reacµii ³i
sen timen te care apar ori de câte ori individul v a  expus p ericolului în viitor.
2Grotstein, 2004
3Sheth ³i colab., 2005
4apud Sc h ultz, 1986, p. 45
9

2.3. DEZV OL T ARE LA VÎRST A ADOLESCEN•EI
F reud descrie trei tipuri de anxietate, în funcµie de stim ulii care o pro duc: anxietatea
obiectiv   implic  teama faµ  de p ericole tangibile ale lumii reale ³i ne ghideaz  comp orta-
men tul în faµa unor astfel de p ericole. Ele p ot  duse la extrem ³i în acest caz p ot dev eni
d un toare (de exemplu o p ersoan  n u mai iese din cas  de team  s  n u e lo vit  de o
ma³in ); anxietatea nevrotic  î³i are originea în copil rie, în conictul din tre satisface-
rea instinctelor ³i realitate, copilul ind adesea p edepsit p en tru c  încearc  s  satisfac 
impulsurile id-ului, mai ales cele de natur  sexual  ³i agresiv  ; anxietatea moral  este re-
zultatul conictului din tre id ³i sup erego, reprezen tând de fapt frica de propria con³tiinµ ,
comp ortamen tul care con tra vine propriului co d moral ducând la apariµia sen timen telor
de ru³ine sau vin , indicator al mo dului de funcµionare a sup erego-ului.
Mecanismele de ap rare ale eului presupun distorsion ri ale realit µii. Prin urmare,
pro cesele p e care le consider m raµionale (rezolv area problemelor, luarea deciziei) n u sun t
bazate p e o imagine corect  asupra p ersoanei. Mai precis, dup  F reud, sun tem condu³i ³i
con trolaµi de forµe in terne de care n u sun tem con³tienµi ³i asupra c rora exercit m foarte
puµin con trol raµional. Exist  totu³i câtev a situaµii în care adev  rul despre noi în³ine
p oate s  ias  la suprafaµ   atunci când mecanismele cedeaz , în momen te cu înc rc tur 
stresan t  puternic  sau în ³edinµele de psihanaliz . A tunci când acest lucru se în tâmpl ,
v om  cople³iµi de sen timen te de vin  sau anxietate; dac  mecanismele de ap rare n u î³i
revin sau dac  n u se formeaz  altele noi p en tru a le lua lo cul, individul v a dev eni probabil
nevrotic sau psihotic5.
2.3 Dezv oltare la vîrsta adolescenµei
O foarte imp ortan t  etap  în viaµa om ului este adolescenµa, ea este drum ul spre maturitate
³i in tegrare în viaµa adult , este o p erioad  cu un parcurs sin uos, mai ales în condiµiile
complicate p e care ne sun t oferite de c tre so cietatea de ast zi. F oarte m ult  lume v orb e³te
despre tineri ca despre cei care n u ascult , care sun t reb eli, f r  fric  de Dumnezeu.
5Sc h ultz, 1986
10

2.3. DEZV OL T ARE LA VÎRST A ADOLESCEN•EI
V orbind despre ei doar în sens negativ, înseamn  c  doar arunc m vina p e care o p oart 
în treaga so cietate p e umerii lor. Cel mai bine ar  s  v orbim mai m ult despre ceea ce ar
putea ei s  devin  prin natura lor.
Etapa adolescenµei este caracterizeaz  de c tre Sigm und F reud ca ind etapa genital.
Etapa genital  este caracterizat  prin tr-un niv el matur al copilului din punct de v edere
neuroziologic ³i dac  individul n u a dobândit vreo xaµie ma jor  în tr-un ul din tre stadiile
an terioare acum se p oate anga ja în tr-o relaµie heterosexual  normal 6. “i acum îns 
so cietatea impune norme privind exprimarea sexual , p e care adolescen tul trebuie s  le
resp ecte, dar conictul este minimizat prin utilizarea sublim rii. Energia sexual  a v ârstei
p oate  parµial satisf cut  prin urm rirea unor scopuri acceptate so cial, iar satisfacerea
complet  se realizeaz  prin cl direa unei relaµii normale cu o p ersoan  de sex opus. În tr-o
dezv oltare normal , tipul genital trebuie s  î³i g seasc  satisfacµia în dragoste ³i m unc .
P ersonalitatea adolescen tului progreseaz  linear, existând în acest pro ces p erioade
de inegalitate ³i c hiar dizarmonii, rezultatul ind dezv oltarea unor structuri p ozitiv e
sau negativ e. Când din aceste structuri negativ e fac parte conicte ³i frustr ri, aces-
tea prelungindu-se în timp, p ot s  apar  tulbur ri comp ortamen tale. T reptat tr s turile
p ozitiv e ale caracterului se reect  direct în conduit . A dolescen tul, a jungând s  se cu-
noasc  p e sine ca inµ , reu³e³te s  î³i in tegreze p ersonalitatea în tr-un tot unitar, rap ortat
la trecut ³i proiectat în viitor.
6F reud, 2001
11

Capitolul 3
Mindfulness
Mindfulness este o stare în care alegi s  i aten t la ceea ce tr ie³ti în acel momen t f r 
s  judeci exp erienµa resp ectiv  . Mindfulness a dev enit un termen tot mai des folosit n u
n umai în spitale ³i clinici, dar ³i în marile organizaµii sau companii din în treaga lume, care
î³i în v aµ  liderii sau anga jaµii. Mindfulness este un cuv ân t englezesc care în traducere
lib er  înseamn  min te plin . Sensul principal este cel de a acorda atenµie. T otu³i,
în acest con text, mindfulness înseamn  a acorda atenµie în tr-un an umit fel. Jon Kabat-
Zinn, fondatorul mindfulness ofer  urm toarea deniµie: Mindfulness este con³tien tizarea
cultiv at  prin atenµia acordat  în tr-o manier  susµin ut  ³i particular : in tenµionat , în
momen tul prezen t ³i f r  a judeca.
3.1 Denirea Mindfulness
Mindfulness, starea de atenµie con³tien t , este o v ec he practic  budist , dar cu o profund 
relev anµ  p en tru viaµa noastr  de ast zi. A ceast  relev anµ  n u are nimic de-a face cu
budism ul în sine sau cu a ev en tual  con v ertire la budism, ci are o total  leg tur  cu a ne
trezi ³i a tr i în armonie cu noi în³ine, ³i cu lumea care ne înconjoar .
Ea are de a face cu examinarea propriei p ersoane, a cine sun tem noi, cu analizarea
viziunii noastre asupra lumii ³i a lo cului p e care îl o cup m în cadrul ei ³i cu acµiunea de

3.1. DEFINIREA MINDFULNESS
a cultiv a a an umit  apreciere faµ  de lin³tatea ec rui momen t p e care îl tr im. Dar mai
m ult decât orice ³i are de aface cu a p stra con tactul cu realitatea.
Din punctul de v edere budist, starea con³tiinµei p e care noi o a v em de obicei în mo-
men tul în care sun tem treji este v  zut  ca ind extrem de limitat  ³i limitativ  , ind
în m ulte privinµe mai de degrab  asem n toare un ui vis prelungit, decât unei st ri de
trezire. Meditaµia ne a jut  s  ne trezim din acest somn al automotism ului ³i al incon³ti-
enµei, dându-ne astfel p osibilitatea de a ne tr i viaµa a v ând acces la în tregul sp ectru al
p osibilit µilor noastre con³tien te ³i incon³tien te.
Timp de mii de ani înµelepµii, y oghinii ³i mae³trii Zen au explorat sistematic acest
teritoriu; ca urmare a acestui pro ces ei au descop erit cev a ce p oate  extrem de b enec
Occiden tului zilelor noastre, ce ar putea con trabalansa orien tarea noastr  cultural  c tre
con trolarea ³i supunerea naturii – în lo c de a onora faptul c  sun tem o parte in tim  a
acesteia.
Exp erienµa lor colectiv   sugereaz  faptul c  prin in v estigarea propriei noastre naturi
in terioare de inµe umane ³i în sp ecial, prin in v estigarea asupra naturii minµii noastre –
prin tr-o auto-observ are aten t  ³i sistematic , am putea  în m sur  s  tr im o viaµ  mai
plin  de satisfacµie, de armonie ³i de înµelep ciune. Ea ofer , de asemenea, o viziune asupra
lumii care este complemen tar  celei predominan t reducµioniste ³i materialiste care domin 
în prezen t gândirea ³i instituµiile o cciden tale. Dar, acest punct de v edere n u este, in mo d
particular, nici orien tal ³i nici mistic. Thoreau a v  zut aceeasi problem  referitoare la
starea noastr  men tal  obi³n uit  în New Englond, în 1846, si a scris cu o mare pasiune
despre consecinµele nefericite ale acesteia.
A tenµia con³tien t  a fost denit  ca ind esenµa meditaµiei budiste. F undamen tal,
mindfulness (atenµie con³tien t ) este un concept foarte simplu. Puterea sa st  în practic 
³i în aplicaµiile acesteia. A tenµia can³tien t  înseamn  s  i aten t în tr-un mo d sp ecial:
s  i aten t asupra scopului, asupra momen tului de faµ , dar f r  s -l judeci. A cest tip
de atenµie constituie baza unor mai mari con³tien tiz ri, claritaµi ³i accept ri a realit µii
13

3.1. DEFINIREA MINDFULNESS
momen tului prezen t. Ea ne face s  m con³tienµi de faptul c  viaµa noastr  se desf ³oar 
doar în momen te care se succed. Dac  n u v om  p e deplin prezenµi în m ulte din tre aceste
momen te, n u n umai c  v om pierde tot ce este preµios în viaµa noastr , ³i, de asemenea,
n u v om  nici capabili s  realiz m profunzimea ³i b og µia p osibilit µilor p e care le a v em
– cele de a cre³te ³i de a ne transforma.
O con³tien tizare insucien t  a momen tului prezen t ne creeaz , în mo d inevitabil, ³i
alte probleme, p e l ng  acµiuni ³i comp ortomen te incon³tien te si automate, care de m ulte
ori sun t induse de nesiguranµ  ³i de temeri adânc înr d cinate. În cazul în care aceste
probleme n u sun t remediate, atunci ele v or a v ea tendinµa de a se acum ula în timp ³i în
cele din urm , ne v or face s  ne simµim blo caµi ³i lipsiµi de con tactul cu realitatea. Cu
timpul, s-ar putea s  ne pierdem încrederea în capacitatea noastr  de a ne redirecµiona
energiile în a³a fel încât s  dob ndim o mai mare satisfo cµie ³i o mai mare bucurie, p oate
c hiar ³i o s n tate mai bun .
Con³tien tizarea ne ofer  o mo dalitate simpl , dar foarte puternic , prin in termediul
c reia v om reu³i s  ne deblo c m, s  ne reconect m cu propria noastr  înµelep ciune ³i
vitalitate. Ea constituie o mo dalitate de a prelua conducerea în privinµa direcµiei ³i
calit µii vieµii noastre, inclusiv în privinµa relaµiilor noastre din cadrul familiei, relaµiei
noastre cu m unca p e care o desf ³ur m, cu lumea ³i cu în treaga planet  în general ³i mai
presus de toate, în privinµa relaµiei noastre cu noi în³ine, în calitate de p ersoan .
Cheia acestui drum, care st  la baza budism ului, taoism ului ³i a practicii y oga – ³i
p e care a reg sim, de asemenea, în op erele lui Emerson, Thoreau ³i Whitman, precum
³i în înµelep ciunea indigenilor americani – rezid  în aprecierea momen tului prezen t ³i în
cultiv area ³i dezv oltarea unei relaµii in time cu acesta, prin tr-o con tin u  stare de prezenµ 
plin  de atenµie ³i discern mân t. Ea se a  în op oziµie direct  cu faptul de a considera
viaµa ca cev a de la sine înµeles.
Obiceiul nostru de a ignora momen tele prezen te (in fa v oarea altora care înc  n u au
v enit), conduce, în mo d direct, la o total  lips  de con³tien tizare a leg turii vieµii în care
14

3.1. DEFINIREA MINDFULNESS
sun tem prin³i. A ceasta include o lips  de con³tien tizare ³i de inµelegere a propriei noastre
minµi ³im a mo dului în care aceasta ne inuenµeaz  p ercepµiile ³i acµiunile.
Ea ne limiteaz  dramatic p ersp ectiv a p e care o a v em în leg tur  cu ceea ce înseamn 
s  i o inµ  uman  ³i în leg tur  cu mo dul în care sun tem conectaµi în tre noi ³i cu lumea
din jurul nostru. În mo d tradiµional, religia a constituit domeniul unor astfel de anc hete
fundamen tale conduse în tr-un con text spiritual, îns  mindfulness (atenµia con³tien t ) are
prea puµin de-aface cu religia, cu excepµia sensului fundamen tal al termen ului – ca o
încercare de a rezolv a misterul profund al vieµii ³i de a recunoa³te leg tura indisalubi16
cu tot ceea ce exist .
În momen tul în care ne anga j m s  dev enim prezenµi ³i atenµi în tr-un mo d desc his ³i
f r  rezerv e, f r  s  c dem pro d : propriilor noastre condiµion ri referitoare la ce ne place
³i la ce n u ne place, opiniilor ³i prejudec µiilor, proiecµiilor ³i a³tept rilor ni se desc hid noi
p osibilit µi, ³i a v em ³ansa de a ne elib era din c m s  de fort  a incon³tienµei.
Îmi place s  m  gândesc la mindfulness ca ind, pur ³i simplu, arta de a tr i con³tien t.
Nu trebuie s  µi un budist sau un y oghin p en tru a o practica. De fapt, dac  ³ti ³i totu³i
cev a despre budism, v eµi ³ti ³i c  principiul cel mai imp ortan t al o cestei do ctrine este acela
de a  v oi în³iv   ³i de a n u încerca s  dev eniµi cev a ce n u sun teµi. În mo d fundamen tal,
budism ul se refer  la a  în con tact /cu propria v oastr  natur  profund  ³i la a l sa
o ceost  notur  s  curg  lib er  c tre exterior. El are de-aface cu trezirea ³i cu faptul de a
v edea lucrurile a³a cum sun t.
De fapt, cuv ân tul Buddha înseamn  pur ³i simplu o p ersoan  care s-o trezit ³i a
realizat natura sa real . Deci, con³tien tizarea n u v a in tra în conict cu niciun fel de
con vingeri ³i tradiµii – religioase, sau c hiar ³tiinµice ³i nici n u v a încerca s  v   ino culeze
cev a, vreun nou sistem de credinµe sau vreo nou  ideologie. Ea constituie un mo d simplu
³i proatic de a  în con tact cu deplin tatea inµei v oastre prin in termediul un ui pro ces
sistematic de auto-observ are, cercetare p ersonal  ³i o cµiune con³tien t . În tot acest pro ces
n u exist  nimic rece, analitic sau insensibil. La mo dul general, practica atenµiei con³tien te
15

3.1. DEFINIREA MINDFULNESS
este blând , apreciativ   ³i constructiv  . Un alt mo d de a o n umi ar  inima con³tien t .
Mindfulness este în puµine cuvin te : st pînirea emotiilor în diferite situaµii de viaµ .
Mindfulness ne a jut  s  ne sc him b m atenµia de la ce se în tampl  în min tea noastr  la
ceea ce se în tampl  în jurul nostru ³i s  privim toate ca p e cev a care asa trebuie s  e, s 
accept m exp erienµa resp ectiv   din ecare momen t f r  s  o judec m, doar s  o observ  m,
s  ne-o descriem ³i astfel s  particip m la realitate elib eraµi de ata³amen tele v ec hi la ideile
sau concepµiile care ne xau în tr-o p oziµie de a³teptare a cev a an ume, în principal la faptul
c  sun tem îndrept µiµi s  m doar fericiµi sau bine. Mindfulness este mo dul în care ce
e preµios în exp erienµa ta de viaµa v a supra vieµui in tact ³i adev arat, indiferen t de ce se
v a în tampla în jur ³i cu tine însuµi. Este v orba de o tehnic  de st pânire emoµional 
împrum utat  din lozoa Buddhist  ³i din tehnicile de meditaµie deriv ate din ea, ³i care
încura jeaza individul s  e aten t ³i constien t la momen tul prezen t.
În lumea anglo-saxon  aceast  concepµie a generat meto de ³i tehnici psihoterap eutice
care sun t ³i ast zi din ce în ce mai utilizate ³i care se n umesc generic mindfulness, termen
greu de tradus în lim bile latine, precum în lim ba romana1.
În mai m ulte cuvin te mindfulness ar însemna acea stare a minµii care presupune o
atenµie activ  , o p ercep ere clar  a ceea ce se p etrece în ecare momen t cu tine ³i cu cei în
jur, o atitudine in ten tionala de a dirija aten tia p e ecare momen t, cu calm ³i claritate, de
a participa la realitate fara a judeca, doar a observ a ³i descrie, un anga jamen t de a aduce
aten tia mereu în acea starea de in telegere clara a ceea ce e p erceput, a rep eta ³i a in tona
aceasta în ciuda tendin tei minµii de a rataci ³i de a pierde fo cusul.
A ceast  meto d  a dev enit in teresat  deorece a jut  om ul s  e mai stabil, c hiar rezisten t
în faµa adv ersit µilor ³i adaptabil, iar mai ap oi, datorit  rezultatelor p ozitiv e obµin ute în
div erse situaµi2.
1În lim ba francez , italian , spaniol  ³i p ortughez , substan tivul mindfulness se traduce prin atenµie,
grij , circumsp ecµie, prudenµ 
2Jon Kabat-Zinn: F ull Catastrophe Living, Using the Wisdom of Y our Bo dy and Mind to F ace
Stress, P ain, and Illness, Delta Bo ok, New Y ork, 1991; Jon Kabat-Zinn: Wherev er Y ou Go There Y ou
16

3.2. APLICA •I ÎN EDUCA •IE
Emoµiile ³i sen timen tele n u sun t fapte, c  a simµi cev a n u înseamn  c  aceasta re-
ect  cu acurateµe realitatea. Prin elib erarea din cap cana emotional , om ul n u mai este
prizonierul unei in terpret ri negativ e ³i critice a realit µii faµ  de propria p ersoan , prin
simpla reform ulare c  de m ulte ori gandurile creaz  emoµiile ³i emoµiile n u p ot reprezen ta
evidenµe, c  ceea ce le-a pro v o cat este ³i adev arat, se spune c  emoµiile urmeaz  gandu-
rile, tot asa cum b ob o cii urmeaz  mama lor raµu³ca, dar aceasta n u înseamn  c  ei stiu
unde se duce ea. Realizând aceast  desprindere din cap cana emoµional  prin practicarea
tehnicilor de mindfulness, adica prin a  prezen t momen t de momen t în realitate, f r  s 
judec, s  dirijez atenµia c tre respiraµie, s  iau gandurile mele imparµial ³i s  n u reacµionez
la ele, s  m  desprind ³i/sau s  rup v ec hile ata³amen te ³i s  accept ceea ce se p etrece în
jur f r  a genera neaparat o parere.
Mindfulness este cev a ce trebuie exp erimen tat ³i practicat p en tru a putea  p e deplin
înµeles. Este o exp erienµ  foarte complex  p e care oamenii de ³tiinµ  ³i practicanµii o
explic  cu greu de mii de ani. Orice descriere s-ar da, tot ar  una incomplet .
E ca ³i cum ai încerca s  dene³ti dragostea, n umai c , mai m ulµi oameni ³tiu cum
te simµi când iub e³ti decât cum se sim te mindfulness. Putem s  citim oricât despre asta,
dar n u v om ³ti cu adev  rat pân  n u am încercat p en tru o p erioad  de timp.
Mindfulness este exp erimen tat în momen tul prezen t. În ma joritatea timpului, noi n u
ne a m în momen tul prezen t.
3.2 Aplicaµi în educaµie
P oate c  mindfulness – starea de atenµie con³tien t , este simplu de practicat, îns  n u
este neap rat ³i u³or. Con³tien tizarea necesit  efort ³i disciplin , p en tru simplul motiv
c  forµele care conlucreoz  împ otriv a faptului de a  p e deplin constienµi, ³i an ume lipsa
noastr  obi³n uit  de atenµie ³i automatism ul, sun t extrem de tenace.
Are: Mindfulness Meditation în Ev eryda y Life, Hyp erion, New Y ork, 1994. Jon Kabat-Zinn: Coming T o
Our Senses: Healing Ourselv es And The W orld Through Mindfulness, Hyp erion, New Y ork, 2005
17

3.2. APLICA •I ÎN EDUCA •IE
Ele sun t atât de puternice ³i atât de m ult în afara con³tiinµei noastre încât este necesor
un onga jamen t in terior ³i un an ume tip de m unc  p en tru a µine p osul cu încerc rile noastre
de a capta momen tele, ind complet prezenµi, ³i de a ne susµine atenµia con³tien t . Îns 
acesta este un lucru satisf c tor în mo d in trinsec, datorit  faptului c  ne pune în leg tur 
cu nen um rate asp ecte ale vieµii noastre, care sun t de obicei trecute cu v ederea sau p e
core le pierdem.
De asemenea, aceasta este o m unc  ce ne ilumineaz  ³i ne elib ereaz . Ea ne lumineoz 
prin faptul c  ne p ermite literalmen te s  v edem mai clar ³i, prin urmare, a jungem s 
înµelegem mai profund zone din viaµa noastr  cu care n u am mai fost în con tact, sau p e
core n u mai doream s  le lu m în considerare. A ceasta ar putea include confrun tarea cu
unele emoµii in tense ³i profunde – ca durerea, tristeµea, vulnerabilitatea, furia ³i teama –
p e care s-ar puteo ca în mo d obi³n uit s  n u ne p ermitem s  le aducem la niv elul con³tien t
sau s  le exprim m con³tien t
Mindfulness ne p oate a jut , de asemenea, s  apreciem sen timen te cum ar  bucuria,
pacea ³i fericirea, care de m ulte ori trec rapid ³i r m n nerecunoscute. Ea este elib eratoare
prin foptul c  ne c l uze³te prin mo duri de a ne confrun ta cu noi în³ine ³i cu lumea
exterioar , lucru ce ne p oate elib era din rutina în care c dem atât de des.
Ne confer , de asemenea, forµ  – ca urmare a faptului c  acordând o atenµie de o cest
fel, noi desc hidem canalele ce duc la rezerv oarele o dânci ale creativit µii, in teligenµei,
imaginaµiei, clarit µii, determin rii, alegerii ³i înµelep ciunii, care se a  în noi.
Noi a v em tendinµa de a  incon³tienµi de faptul c , practic, gândim tot timpul. Fluxul
con tin uu de gânduri care curge prin min tea noastr  ne las  foarte puµin p en tru o stare de
lini³te in terioar . P e de alt  parte, ne acord m extrem de puµin spaµiu doar p en tru a 
doar p en tru a exista, în care s  n u e necesar s  fo cem neîncetat tot felul de lucruri. Mult
prea adesea acµiunile noastre sun t executate automat -, în lo c s  e in treprinse în mo d
con³tien t, ind dictate ³i conduse de acele gânduri ³i impulsuri p erfect obi³n uite care ne
trec prin min te ca un râu ce curge, dac  n u c hiar ca o cascad . Sun tem prin³i în toren tul
18

3.2. APLICA •I ÎN EDUCA •IE
minµii ³i a jungem ca vieµile s  ne e scufundate, pierdute, ind condu³i în lo curi în care
p oate c  n u vrem s  a jungem, ³i spre care p oate c  nici n u realiz m c  ne îndrept m.
Meditaµia înseaamn  s  în v  µ m s  ie³im din acest toren t, ne în v aµ  cum s  st m p e
malul s u ³i s -l ascult m, s  în v  µ m de la aceast  curgere, ³i mai degrab  s -i folosim
energiile p en tru a  ghidogi, în lo c de a  dominaµi de el. A cest pro ces n u are lo c de la
sine, prin magie. Este nev oie de energie. Noi n umim efortul de a ne cultiv   capacitatea
de a de a exista în momen tul prezen t practic  sau practica meditaµiei.
19

Capitolul 4

Capitolul 5

Capitolul 6
Concluzi

Bibliograe
[1]