Univ ersitatea din Craio v a [625899]

Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de S , tiint ,e
Departamen tul de Informatic 
Lucrare de disertat ,ie
Studen t:
Chirculescu Silviu Bogdan
Co ordonator S , tiint , ic:
Prof. Conf. Dr. Boldea Costin
Craio v a 2017

Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de S , tiint ,e
Departamen tul de Informatic 
Data mining (Mega-Preco v ery) virtual
impactors nou descop erit ,i
Studen t:
Chirculescu Silviu Bogdan
Co ordonator S , tiint , ic:
Prof. Conf. Dr. Boldea Costin
Craio v a 2017

Cuprins
1 Not , iuni in tro ductiv e 2
1.1 Obiectivul general al realiz rii aplicat , iei . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.2 Niv ele de structur  ale lucr rii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
1.3 Ce este in ternetul ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.3.1 Scurt istoric al In ternetului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3
1.4 W orld Wide W eb – WWW . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.4.1 Privire de ansam blu asupra W orld Wide W eb . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5
1.5 Ce este un bro wser w eb ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 7
1.6 Ce este un link ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8
1.7 Ce este telnet ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
1.8 Ce este o ret , ea ? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 9
2 Leg tura din tre om s , i calculator 11
2.1 Leg tura om-calculator . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.2 Aparit , ia leg turii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 11
2.3 Implicarea în s , tiint ,   . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.4 F erestre . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13
2.5 Hip ermedia . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 14
3 Design Resp onsiv e 15
4 T witter Bo otstrap 17
4.1 T emplate-uri p en tru Bo otstrap . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19
4.2 jQuery în T witter Bo otstrap . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
4.3 F on t-uri p en tru reprezen tarea icoanelor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 20
5 Sistem ul Solar 21
5.1 Începuturile Univ ersului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21
5.2 Sistem ul solar . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 25
5.2.1 Soarele . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 26
5.2.2 Mercur . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27
1

Capitolul 1
Not ,iuni introductive
1.1 Obiectivul general al realiz rii aplicat , iei
Zilnic se descop er  asteroizi NEA (ma joritatea de c tre US surv eys), iar unii din tre ei r man neobserv at , i
ulterior s , i devin Virtual Impactors (VI-cu s , anse teoretice îns  extrem de mici dar p osibile s  lo v easc 
P  mân tul în viitor), r mânând ulterior neobserv at , i ani de zile sau c hiar zeci de ani. Data mining de arhiv e
de imagini accesat cu Mega-Preco v ery p oate recup era astfel de obiecte p ericuloase s , i p oate declasica
p e ma joritatea acestora. Un exemplu celebru in acest sens este Virtual Impactorul Aphophis care în
Decem brie 2004 prezicea o p osibil  cio cnire cu P  mân tul, aceast  probabilitate ind îns  inrmat  ulterior
din imagini g site în arhiv e.
Obiectivul principal al realiz rii acestei aplicat , ii este acela de a c uta Virtual Impactori în paralel cu
arhiv a existen t  în baza de date existen t  online s , i s  se rap orteze p ozit , ia acestuia.
1.2 Niv ele de structur  ale lucr rii
A ceast  lucrare are ca scop promo v area unor pro duse s , i ca orice lucrare p oate  structurat  p e mai
m ulte p rt , i s , i niv ele.
Prim ul niv el este constituit din descrierea obiectiv elor realiz rii lucr rii precum si generalit t , i despre
W orld-Wide-W eb dar s , i despre accesibilitatea cu care utilizatorul p oate in teract , iona cu aplicat , ia.
Al doilea s , i al treilea niv el prezin t  inuent , a computerelor în viat , a om ului precum s , i leg turile ce s-au
realizat în tre om s , i computer,dar si generalit t , i legate de c tre c utarea datelor în mediul online.
Al patrulea niv el este constituit din prezen tarea tehnologiei w eb (Bo otstrap) utilizat  la realizarea
aplicat , iei w eb, precum s , i a meto delor prin care aceasta a fost aplicat .
Al cincilea niv el se refer  la o descriere în detaliu despre Sistem ul solar, în trucât realizarea acestei
aplicat , ii necesit  un baga j de cunos , tint , e generice despre mo dul în care Sistem ul solar funct , ioneaz .
Al s , aselea si al s , aptelea niv el reprezin t  o en umerare a tehnologiilor w eb utilizate in realizarea aplicat , iei
precum s , i a meto delor prin care aceastea au fost aplicate, dar s , i detalii despre soft w are-ul utilizat.
Al optulea s , i ultim ul niv el se refer  la o descriere în detaliu despre mo dul de realizare precum si
prezen tare a aplicat , iei.
2

1.3. CE ESTE INTERNETUL ? CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
1.3 Ce este in ternetul ?
In ternetul inuenµeaz  viaµa noastr  de zi cu zi în mo duri diferite. V om exp erimen ta in anii ce vin
b eneciile aceastei tehnologii în diferite activit µi. P oate c  aceasta este singura tehnologie care a afectat
p ersoanele, indiferen t de lo caµie, lim b  sau profesia lor.A acaparat în treaga lume s , i a facut ca oamenii s 
se apropie si mai m ult.
Este considerat ca ind cel mai mare ev enimen t tehnologic s , i so cial în acelas , i timp , In ternetul este
cea mai mare ret , ea constituita din ret , ele de calculatoare din lume, un spat , iu public realizat prin punerea
gratuit  la disp ozit , ia utilizatorilor a n umeroase servicii s , i pro duse. In ternetul a dev enit o rutin  a zilelor
noastre,ind folosit foarte des s , i în diferite împrejur ri: utilizatorul p oate s  g seasc  r spunsuri la orice
în trebare p e care s , i-o pune, p oate s  trimit  mesa je p este tot în lume aproap e instan taneu, p oate s 
transfere do cumen te cu orice fel de informat , ii din orice domeniu de activitate, p oate sa rezerv e lo curi
p en tru un an umit hotel, a vion, p oate efectua cump r turi, asculta ultimele nout t , i în materie de m uzic ,
vizita galerii de art , citi c rt , i – publicate" electronic , con v ersa on-line cu orice alt utilizator conectat,
p oate s  ae ultimele s , tiri ale agent , iilor de pres  , etc.
Istoria In ternetului constituie o lectur  fascinan t , una plin  de parado xuri, originile sale putând
explica p e deplin congurat , ia ei actual . Ca în orice alt domeniu, în care ino v at , ia are un rol masiv,
în In ternet, exist  etap e preceden te, acum ul ri mai imp ortan te sau mai put , in imp ortan te. Luat în
ansam blu,In ternetul este o op er  colectiv  .
În dezv oltarea lui s-au implicat de-a lungul timpului m ulte colectiv e de oameni, cercet tori, dar s , i
sp ecialis , ti individuali, unii amatori, ecare a v ând partea lui de realiz ri, încerc ri, exp erient , e reus , ite sau
es , uate.Mai toate îns  cu inuent , e mari asupra dezv olt rii a ceea ce în primii ani ai tehnicii de calcul
n u i se stabilise den umirea s , i lo cul s u în sfera tehnologic , dar ast zi este un n ume cunoscut: In ternet.
Dezv oltarea tehnologic  a In ternetului este marcat  de o serie de momen te de referin , rein ute de memoria
colectiv  .
1.3.1 Scurt istoric al In ternetului
 1958 – Compania BELL creeaza prim ul mo dem prin care s  se p oat  transmite date binare p e o
linie telefonic  simpl 
 1961  Leonard Kleinro c k de la MIT public  prima sa teorie cu privire la utilizarea com utat , iei de
pac hete p en tru un transfer de date.
 1962  Încep in v estigat , iile ARP A, o agent , ie a Ministerului Ap r rii din SUA, în care J.C.R.
Lic klider îs , i ap r  cu succes ideile privind o ret , ea global  de calculatoare.
 1964  Leonard Kleinro c k de la MIT public  o carte despre com unicarea prin com utat , ie de pac hete
p en tru a implemen ta o ret , ea.
 1967  Are lo c prima conferint ,   p e ARP ANET.
 1969  Are lo c conectarea primelor calculatoare în tre patru univ ersit t , i americane prin In terface
Message Pro cessor de c tre Leonard Kleinro c k.
 1971  23 de calculatoare sun t conectate la ARP ANET. Se realizeaza trimiterea prim ului e-mail
de c tre Ra y T omlinson.
 1972  Este creat In terNet w orking W orking Group, organizat , ia resp onsabil  cu gestionarea In ter-
netului.
3

1.3. CE ESTE INTERNETUL ? CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
 1973  Anglia s , i Norv egia reusesc s  se conecteze la In ternet, ecare cu câte un calculator.
 1979  Se creeaza NewsGroups p en tru student , ii americani.
 1982  Se realizeaza denirea proto colului TCP/IP s , i a cuv ân tului In ternet.
 1983  Apar primele site-uri de n ume de serv er.
 1984  1000 de calculatoare conectate.
 1987  10.000 de calculatoare conectate.
 1989  100.000 de calculatoare conectate.
 1990  ARP ANET dispare.
 1991  Se an unt ,   public aparit , ia W orld Wide W eb.
 1992  1 milion de calculatoare conectate.
 1993  Apare prim ul bro wser w eb NCSA Mosaic.
 1996  10 milioane de computere conectate.
 2000  Datorita exploziei bulei dotcom se atinge n umarul de 368.540.000 de computere conectate.
4

1.4. W ORLD WIDE WEB – WWW CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
1.4 W orld Wide W eb – WWW
W orld Wide W eb (WWW) p oate  v  zut ca un sistem distribuit imens format din milioane de clien ti si
serv ere p en tru accesarea do cumen telor legate.Serv erele menµin colecµii de do cumen te, în timp ce clien tii
ofer  utilizatorilor o utilizare us , oara a in terfat , ei p en tru prezen tarea ³i accesarea acestor do cumen te.
W eb-ul a început ca un proiect de la CERN, Lab oratorul Europ ean de zica particulelor la Genev a,
p en tru a p ermite grupului de cercet tori s  ofere acces la do cumen te parta jate, folosind un sistem de
h yp ertext simplu.
Un do cumen t ar putea  cev a care ar putea  a³at p e computerul un ui utilizator terminal, cum ar 
note p ersonale, rap oarte, cifre, plan uri, desene, ³i a³a mai departe. Prin legarea recipro c  a do cumen telor,
a dev enit u³or s  se in tegreze do cumen te din diferite proiecte în tr-un do cumen t nou f r  necesitatea
cen traliz rii mo dic rilor.
W eb-ul a crescut treptat cu site-uri care au cuprins în treaga lume ,iar p opularitatea a crescut foarte
m ult atunci când au dev enit disp onibile in terfeµele grace utilizator în sp ecial în Mosaic . Mosaic-ul a
oferit o in terfaµ  u³or de utilizat p en tru a prezen ta ³i a accesa do cumen te doar ap sând buton ul un ui
mouse.
Un do cumen t a fost preluat de p e un serv er, transferat de la un clien t, ³i prezen tat p e ecran. P en tru
un utilizator, n u a fost in mo d conceptual vreo diferenµ  în tre un do cumen t sto cat lo cal sau în alt  parte
a lumii. În acest sens, distribuµia a fost transparen t .
Din 1994, ev oluµia W eb era în prim ul rând iniµiat  ³i con trolat  de W orld Wide W eb Consortium, o
colab orare în tre CERN ³i MIT (Massac h usetts Institute of T ec hnology). A ceast consorµiu este resp onsabil
p en tru standardizarea proto coalelor, îm bun t µirea in terop erabilit µii, ³i în con tin uare este resp onsabil
p en tru consolidarea capabilit µi W eb. P agina de start p oate  g sit  la h ttp://www.w3.org/.
1.4.1 Privire de ansam blu asupra W orld Wide W eb
A cum apro ximativ 26 de ani, în data de 12 Martie 1989, Tim Berners-Lee facuse publice p en tru prima
oar  sp ecicat , iile un ui sistem p en tru structurarea, formatarea ³i in ter-conectarea conµin utului online:
W orld Wide W eb. In ternetul a v ea la acea vreme deja douazeci de ani de existenµ , dar acesta a trebuit s 
a³tepte lansarea sistem ului simplu de accesare a conµin utului online p e care l-a conceput Tim Berners-Lee
p en tru a putea dev eni sistem ul complex p e care îl cunoa³tem cu totul. Cum a ev oluat îns  W orld Wide
W eb de-a lungul acestor douazeci si sase de ani ?
 1989 – Sir Tim Berners-Lee prezin t  o structur  p e baza c reia v or  cl dite în urm torii doi ani
W orld Wide W eb, proto colul HTTP , serv er-ul W eb ³i bro wser-ul.În acest an existau deja 100.000
de calculatoare conectate la In ternet, îns  acestea foloseau proto coale precum FTP sau email, care
n u ofereau un mo d de prezen tare a conµin utului.
 1990 – ARP Anet (A dv anced Researc h Pro jects Agency Net w ork), una din tre infrastructurile care
a demonstrat c  reµelele se p ot in terconecta în tre ele p en tru a forma ceea ce n umit ast zi In ter-
net, a junge la nalul "carierei".Tim Berners-Lee aranjeaza proto colul HTTP , prim ul bro wser w eb
(n umit c hiar W orldWideW eb), prim ul soft p en tru serv ere W eb (CERN h ttp d) ³i prim ul site W eb
(info.cern.c h). Sistem ul folosit p en tru a g zdui acest prim serv er W eb a fost un calculator NeXT,
care era fabricat de compania îninµat  de Stev e Jobs dup  ce a l sat Apple ³i care folosea un
sistem de op erare n umit NeXTSTEP , care a stat la baza viitorului sistem de op erare OS X.
5

1.4. W ORLD WIDE WEB – WWW CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
 1991 – La sfarsitul lunii ian uarie a an ului 1991, primele serv ere W eb devin accesibile utilizatorilor
din afara instituµiei de cercetare CERN, astfel luând na³tere reµeaua W orld Wide W eb.T ot în acela³i
an apare Gopher, proto colul care oferea un mo d similar de indexare ³i prezen tare a conµin utului
dar s , i care era axat p e ³iere, n u p e pagini, îns  acesta n u a supra vieµuit nalului de deceniu.T ot în
acest an apare ³i prima soluµie p en tru a cripta mesa je i9n format electronic, soluµia PGP realizat 
de Phil Zimmerman urmând s  devin  extrem de p opular  în anii care v or urma.
 1992 – Deoarece sistem ul NeXT era singurul care putea s  ofere un bro wser cu in terfaµ  grac ,
apar primele pro duse de acest tip: ViolaWWW si Erwise.Fiind disp onibile doar p e platforma UNIX,
ele n u v or supra vieµui prea m ult deoarece v or  înlo cuite de unele pro duse care v or ap rea în curând.
În acela³i an a ap rut ³i Lynx, un bro wser W eb în mo d text, iar acesta a supra vieµuit pân  în zilele
noastre.T ot în 1992 este folosit  p en tru prima dat  expresia  W eb surng.
 1993 – Imediat apare prim ul bro wser W eb: Mosaic. Dezv oltat de o ec hip  condus  de c tre Marc
Andreessen în cadrul National Cen ter for Sup ercomputing Applications (NCSA), Mosaic o s  devin 
fundat , ia p e care v or  cl dite câtev a din bro wser-ele W eb care v or urma.In ternetul v a atinge o cot 
an ual  de cre³tere impresionan t : 341.000 la sut .
 1994 – Ia na³tere compania Netscap e Comm unications care v a duce la aparit , ia bro wser-ul Netscap e
Na vigator, care devine rapid pro dusul preferat de utilizatori pân  c tre nalul deceniului.Apar
primele site-uri cu tr s turi comerciale ³i, de la sine înµeles, apare spam ul cu caracter comercial ³i
termen ul spam.T ot în acest an apare s , i p ortalul Y aho o, în primele dou  luni de existenµ  acesta
purtând n umele de Jerry's guide to the W orld Wide W eb.Este lansat s , i bro wser-ul Op era.
 1995 – Microsoft lanseaz  prima v ersiune a bro wser-ului In ternet Explorer ³i a³a se v a na³te prim ul
r zb oi al bro wser-elor w eb.T ot atunci este inaugurat site-ul eBa y , iar Sun lanseaz  platforma s , i
lim ba jul Ja v a.
 1996 – Se înregistreaz  apro ximativ 45 de milioane de utilizatori de In ternet, îns  circa 30 de mili-
oane din tre ei sun t nord-americani. Aproap e o treime din calculatoarele p ersonale din Statele Unite
au acces In ternet.Nokia lansa p e atunci prim ul telefon cu acces la In ternet: 9000 Comm unicator.
 1997 – În toamna an ului 1997 NASA public  imaginile capturate p e Marte de v ehiculul P athnder
³i apare prim ul record de trac: cca 46 de milioane de vizualiz ri.
 1998 – Ia nas , tere Go ogle si o nou  er  e p e cale sa inceap  o dat  cu ascensiunea sa.Guv ern ul
nord-american pred  tot con trolul domeniilor In ternet ³i serv erelor DNS unei mari en tit µi priv ate:
In ternet Corp oration for Assigned Names and Num b ers (ICANN).Încep e r zb oiul bro wser-elor care
a junge pân  în s lile de tribunal, unde Microsoft este obligat  de Departamen tul de Justiµie nord-
american s  p ermit  ascunderea sau dezinstalarea bro wser-ului In ternet Explorer.
 1999 – Netscap e este cump rat de catre America OnLine (A OL),iar în acest momen t , In ternet
Explorer s , i Netscap e Na vigator domin  piat , a bro wser-elor în prop ort , ie de cca 99 la sut . T ot în
acest an ia nas , tere si MySpace, iar n umarul de utilizatori de In ternet a junge undev a la 150 de
milioane, din care mai bine de 50 la sut  sun t nord-americani.
 2000 – Apar viru³ii ILO VEYOU ³i LifeStages care se propag  rapid prin in termediul email-ului,
iar m ulµi utilizatori se lo v esc p en tru prima dat  de ev en tualele p ericole ale un ui mediu online
public.Num rul de domenii înregistrate sare la 10.000.000 în cursul lunii februarie, acest n um r
urmând s  se dubleze în urm toarele nou  luni.
6

1.5. CE ESTE UN BR O WSER WEB ? CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
 2001 – Se na³te enciclop edia online Wikip edia s , i este testat  si prima transmisie HDTV online.T ot
atunci se inaugureaz  s , i primele ret , ele mobile de date care folosesc acop erirea 3G.
 2002 – Num rul oamenilor care folosesc In ternet a junge la 500 de milioane.În v ara acestui an ia
nas , tere bro wser-ul w eb Mozilla Firefo x.
 2003 – Viermele Slammer, care exploateaz  bre³e de securitate ale serv erelor MS-SQL,face ra v agii
prin tr-un atac de tip Distributed Denial of Service încât sun t necesare doar 10 min ute p en tru ca
acesta s  se r spândeasc  în în treaga lume.Apple lanseaz  faimosul iT unes Music Store, prim ul
magazin care con tine media în format digital. T ot în 2003 iese p e piat ,   s , i Skyp e-ul.
 2004 – Este lansat  ret , eaua de so cializare F aceb o ok , iar v ânz rile online ating cifre deja record de
117 miliarde de dolari p e an.
 2005 – Este lansat Y ouT ub e.Num rul de p ersoane conectate la In ternet atinge un miliard.
 2006 – Go ogle ac hizit , ioneaz  Y ouT ub e.Se lanseaz  T witter si Netx, iar n um rul site-urilor de tip
www atinge 100 de milioane.
 2007 – Este lansat s , i m ult as , teptatul telefon iPhone, iar consum ul de date p e mobil încep e s 
creasc  semnicativ.V aloarea monetara a companiei Go ogle o dep ³e³te cu m ult p e cea a companiei
Microsoft iar www.go ogle.com devine cel mai vizitat site din lume.
 2008 – Este lansat  platforma Android de c tre Go ogle, iar smartphone-urile cu conexiuni de date
încep s  devin  din ce în ce mai p opulare.T ot atunci ia nas , tere s , i w eb bro wser-ul Go ogle Chrome.
 2009 – T , ara cu cel mai mare n um r de utilizatori de In ternet devine China.
 2010 – Apple lanseaz  tableta Ipad,care devine împreun  cu alte tablete principalul mijlo c de
consum de cont , in ut online.Ia nas , tere Instagram-ul.
 2012 – Comert , ul online atinge o suma colosala : 1000 de miliarde de dolari p e an.
 2013 – Num rul oamenilor conectat , i la In ternet a junge la 2,7 miliarde.Num rul de telefoane s , i
tablete cu consum de date îl dep s , es , te p e cel al PC-urilor.
 2014 – Edw ard Sno wden dezv  luie adev  ratele campanii de in terceptare a datelor iniµiate de c tre
autorit µile americane, luând nas , tere cel mai mare scandal din istoria In ternet-ului.
1.5 Ce este un bro wser w eb ?
Un na vigator sau un bro wser (n umit s , i na vigator In ternet, bro wser w eb, na vigator w eb sau explorator
w eb s , i este o aplicat , ie soft w are (program) ce p ermite utilizatorilor s  as , eze text, grac , video, m uzic 
s , i alte informat , ii situate p e o pagin  din W orld Wide W eb, dar s , i s  com unice cu furnizorul de informat , ii
s , i c hiar s , i ei în tre ei.
O alt  denit , ie: prin bro wser se înt , elege un program de na vigare (virtual ) în w eb. De aceea, în
lo c de cuv ân tul bro wser se p oate folosi s , i termen ul general na vigator (a n u se confunda cu aplicat , ia
bro wser a companiei Netscap e, n umit tot Na vigator, acum în v ec hit s , i nefolosit).
Unele din tre cele mai cunoscute aplicat , ii na vigator sun t Microsoft In ternet Explorer, Mozilla Firefo x,
Apple Safari, Go ogle Chrome, Mozilla Camino, Op era Soft w are – Op era, Nin tendo DS bro wser s , i Flo c k.
7

1.6. CE ESTE UN LINK ? CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
1.6 Ce este un link ?
Link-ul (englez : h yp erlink), este o referinµ  c tre un do cumen t sau parte a un ui do cumen t. T ermen ul
link (prescurtare de la h yp erlink) de obicei este aso ciat cu In ternetul ³i paginile w eb, el ind un termen
m ult mai general, care p oate cuprinde referirea ³i în tre alte tipuri de do cumen te electronice, care n u sun t
neap rat în format HTML (pagini w eb) ³i n u sun t neap rat p e In ternet.
În momen tul în care exist  m ult  informaµie în format electronic (e p e In ternet, p e calculatorul
p ersonal sau c hiar p e telefon ul mobil) ³i aceast  informaµie este organizat  logic ³i relaµional p e an umite
criterii, are nev oie de un mecanism de referire în tre acele p orµiuni de informaµie (ex: referirea c tre o
pagin  care explic  un an umit termen).
Alt caz în care este necesar  referirea, este cazul în care o informaµie nestructurat  sau de dimensiune
mare, trebuie organizat  logic în p rµi mai mici sau p rµi aso ciate dup  an umite criterii, p en tru a 
prezen tat  mai u³or un ui cititor/utilizator (ex: paginarea rezultatelor de c utare, referirea c tre o an umit 
p orµiune a unei pagini, etc.).
T ermen ul de link (h yp erlink) este o meto d  de referire în tre do cumen tele de tip h yp ertext (noµiune
folosit  p en tru a deni textul a³at p e disp ozitiv e electronice: PC, laptop, handheld, telefon, etc.).
Leg tura (link-ul) este o etic het  foarte imp ortan t  în HTML deoarece confer  utilizatorului p osibili-
tatea na vig rii de la o pagin  la alta. De obicei link-ul este subliniat iar atunci când sun tem deasupra lui
cursorul î³i sc him b  forma.
Link-ul este denit cu etic hetele <a> ³i </a> ³i are atributele:
 href – adresa ³ierului destinaµie
 target – în ce fereastr  se v a desc hide ³ierul destinaµie
 title – o mic  descriere aso ciat  leg turii a³at  în momen tul în care mouse-ul se a  deasupra
leg turii
A dresa ³ierului destinaµie (href ) p oate  exprimat  astfel:
 n ume ³ier – dac  se a  în acela³i folder cu pagina curen t 
 adres  relativ   – dac  se a  p e acela³i serv er sau disc, indicându-se calea
 adres  URL – ind adresa complet  a paginii (de exemplu: h ttp://www.cnfb.ro/index.php?option=profesori)
A tributul href (Hyp ertext REF erence) n ume³te legatura c tre o alt  pagina w eb. De fapt este lo cul
unde v a  dus user-ul care v a executa un clic k p e linkul resp ectiv.
8

1.7. CE ESTE TELNET ? CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
Linkurile p ot  de trei tipuri:
 in terne – c tre lo curi sp ecice din pagin  (anc hors)
 lo cale – c tre alte pagini dar p e acela³i domeniu
 globale – c tre alte domeni în afara site-ului
1.7 Ce este telnet ?
T elnet este un proto col TCP / IP , declan³at de comanda utilizatorului, care v   p ermite s  accesaµi un
computer la distanµ . În timp ce obµinerea dosarului de la un computer la distanµ  prin in termediul FTP
este com un , T elnet merge de fapt, un pas mai departe ³i v   p ermite s  faceµi Log on ca un utilizator
normal de calculator, cu acces la toate datele ³i programele care p ot  instalate p e acel computer. T elnet
este utilizat de obicei în scopuri de sup ort tehnic.
În primele zile ale In ternet, T elnet a fost de asemenea, utilizat p en tru a conecta cu cev a n umit un drum
lib er-NET, care este doar un sistem de calcul cu acces desc his. T elnet foloseste soft w are-ul instalat p e
computer p en tru a crea o leg tur  cu remote-ul gazd . Clien tul T elnet (soft w are), la comanda, v a trimite
o cerere la serv er T elnet (gazda de la distanµ ). Serv erul v a raspunde p en tru un n ume de utilizator ³i o
parol . Dac  este acceptat, clien tul T elnet v a stabili o conexiune la gazd , f când astfel computerul un
terminal virtual ³i v   p ermite acces complet la calculatorul gazd .
T elnet necesit  utilizarea un ui n ume de utilizator ³i o parol , ceea ce înseamn  c  trebuie s  a v eµi în
prealabil congurat un con t de p e computerul la distanµ . În unele cazuri, cu toate acestea, computerul
cu T elnet v a p ermite clienµilor s  faceµi Log on cu acces restricµionat.
T oate Computerele au T elnet? Fiecare calculatorare un sistem de op erare, inclusiv Unix, Lin ux, Mac
OS ³i Windo ws,care au capabilit µi T elnet ³i p oate c hiar au T elnet construit în ele. (p en tru Windo ws,
care ar  "Run" în funcµie de care se desc hide meniul Start DOS) ³i in tro duceµi comanda: TELNET
gazd , ind cu n umele de gazd  de la distanµ  computerul cu care doriµi s  v   conectaµi.
1.8 Ce este o ret , ea ?
O retea de calculatoare reprezin ta un ansam blu de calculatoare (sisteme de calcul) in terconectate prin
in termediul unor medii de com unicatie (cablu coaxial, bra optica, linie telefonica, ghid de unde) in
scopul utilizarii in com un de catre un n umar foarte mare de utilizatori -c hiar la niv el mondial- a tuturor
resurselor zice (hardw are), logice(soft w are de baza si aplicatii) si informationale (baze de date) aso ciate
calculatoarelor din retea. Prin astfel de retele de calculatoare se p oate asigura o in tegrare informatica a
un ui n umar foarte mare de utilizatori la niv el lo cal, regional si mondial.
9

1.8. CE ESTE O RET , EA ? CAPITOLUL 1. NOT , IUNI INTR ODUCTIVE
Mediul In ternet este un ansam blu de retele de calculatoare in terconectate care impreuna cu miile de
calculatoare individuale (terminale, statii de lucu) si milioane de utilizatori , constituie com unitatea
In ternet care are la disp ozitie un mediu informational si de calcul cu foarte m ulte servicii informatice si
resurse (baze de date div erse, biblioteci de programe, do cumen tatii, etc.). Mediul In ternet constituie un
ansam blu complex de arhitecturi, comp onen te zice si sisteme de op erare, care trateaza in mo d egal atat
minicalculatoarele sau retelele de calculatoare, cat si PC-urile sau mainframe-urile. F acilitatile mediului
au o imp ortan ta egala, iar comp onen tele sale se comp orta una fata de alta fara nici o discriminare.
Aparitia calculatoarelor conectate in retea a reprezen tat o p erforman ta privind utilizarea calculatoarelor
in pro cesarea informatiilor. Multiplele a v an ta je oferite de retelele de calculatoare sun t:
 utilizare ecien ta prin parta jare a resurselor unitatii cen trale(UC)
 acces direct la resursele hardw are (memorii externe, impriman te, etc.) si soft w are (editoare, lim ba je
de programare, programe sp ecializate)
 pastrarea programelor si sierelor in tr-o singura copie (p e serv er) si utilizarea lor de catre orice
utilizator cu drept de acces
 sistem de protectie a sierelor si programelor
 utilizarea sin ultana a bazelor de date de catre mai m ulti utilizatori
 com unicare si sc him b de informatii (programe si siere) in tre utilizatori la niv el lo cal, regional sau
mondial
10

Capitolul 2
Leg tura dintre om s ,i calculator
2.1 Leg tura om-calculator
In teracµiunea om-calculator (HCI – Human Computer In teraction) este un domeniu de cercetare ³i prac-
tic , care a ap rut la începutul anilor 1980, iniµial ca o zon  de sp ecialitate în informatic  îm br µi³ând
s , tiint , e cognitiv e ³i inginerii de factori umani. HCl s-a extins rapid ³i în mo d constan t în trei decenii,
atr gând profesioni³ti din m ulte alte discipline ³i încorp orând div erse concepte s , i ab ord ri. În tr-o m sur 
considerabil , HCI agreg  acum o colecµie de câmpuri semi-autonome de cercetare ³i practic  în infor-
matica om ului-cen trat. Cu toate acestea, sin teza con tin u  a diferitelor concepµii ³i ab ord ri ale ³tiinµei ³i
practicii în HCI a pro dus un exemplu dramatic de mo dul în care diferite paradigme p ot  reconciliate ³i
in tegrate în tr-un proiect in telectual vibran t ³i pro ductiv  .
2.2 Aparit , ia leg turii
P ân  la sfâr³itul anilor 1970, n umai oamenii care au in teracµionat cu calculatoarele au fost profesionis , ti
în tehnologia informat , iei dar si dedicat , i acestui lucru.A cest lucru s-au sc him bat o dat  cu apariµia cal-
culatorului p ersonal . "P ersonal computing "as , a cum este den umit acest fenomen,inclusiv soft w are-ul
p ersonal (aplicaµii de pro ductivitate, precum editoare de text ³i foi de calcul ³i jo curi p e calculator in te-
ractiv) ³i platforme de p ersonal computing (sisteme de op erare, lim ba je de programare, ³i hardw are), a
f cut ca toat  lumea s  e un utilizator p otenµial al un ui calculator.
11

2.2. AP ARIT , IA LEG€ TURI I CAPITOLUL 2. LEG€ TURA DINTRE OM S , I CALCULA TOR
Vizualizarea cunos , tins , elor s , i abilit t , ilor implicate în design-ul in teract , iunilor om-calculator
În tr-adev  r, principiul c  HCI este o com unitate de com unit µi devine acum un punct de denire
co dicat , ind exemplu,organizarea ma jor . Elemen tul de in tegrare în în treaga com unitate HCI con tin u 
s  e o leg tur  strâns  de analiz  critic  de uzabilitate în sens larg înµeles, cu dezv oltare de noi tehnologii
³i aplicaµii. A cest lucru este denitoriu anga jamen tului iden titatii Com unit µii HCI. A ceasta a p ermis
ca HCI s  cultiv e resp ectul p en tru div ersitatea de comp etenµe ³i concepte care stau la baza dezv olt rii
tehnologiei ino v atoare. La începutul anilor 1980, HCI era o zon  de sp ecialitate mic  ³i concen trat . A
fost o simpl  com unitate care încerca s  stabileasc  ceea ce era atunci o v edere a un ui calcul. Ast zi,
HCI este o v ast  ³i m ultilateral  com unitate legat  de conceptul de ev oluµie de uzabilitate.
12

2.3. IMPLICAREA ÎN S , TI INT , € CAPITOLUL 2. LEG€ TURA DINTRE OM S , I CALCULA TOR
2.3 Implicarea în s , tiint ,  
Una din tre cele mai semnicativ e realiz ri ale HCI este mo delul ev olutiv de in tegrare a cercet rii
practice. Iniµial,acest mo del a fost articulat ca o relaµie recipro c  în tre s , tiint , e cognitiv e ³i inginerie
cognitiv  . Mai târziu, a incorp orat am biµios o fundaµie de ³tiinµ  div ers , în sp ecial psihologie so cial  ³i
organizaµional , activitate teoretic , distribuit  în So ciologie, ³i o activitate uman  etnograc ab ord t ,
inclusiv activitate de proiectare ³i dezv oltare a tehnologiei dar ³i a creditului . În prezen t, mo delul
se încorp oreaz  practicii de proiectare ³i cercetare asupra un ui sp ectru larg, de exemplu, teoretizarea
exp erienµei utilizatorului ³i a durabilit µii ecologice. În aceste ev oluµii, HCI ofer  un mo del p en tru o
relaµie recipro c  în tre ³tiinµ  ³i practic , care este f r  preceden t.
2.4 F erestre
Elemen tele unei in terfeµe grace mai sun t n umite elemen te vizuale. Programatorii care op ereaz  cu
acestea le n umesc elemen te vizuale de con trol, elemen te de con trol sau p e scurt, con troale. A ceste
con troale sun t comp onen tele p e care programatorul le folose³te în aplicaµii Windo ws p en tru a putea
proiecta in terfaµa grac  a aplicaµiilor. Fiecare con trol are un asp ect vizual propriu ³i funcµionalitate
proprie. T oate con troalele au standardizat  o funcµionalitate implicit ; programatorul de aplicaµie p oate
s  îm b og µeasc  comp ortamen tul lor, putând  particularizat la nev oile concrete p e care aplicaµia le are.
Din punctul de v edere al un ui sistem Windo ws, toate con troalele sun t ferestre. Fiecare con trol sau
fereastr  este iden ticat  prin tr-un n um r, n umit handle. Sistem ul Windo ws gestioneaz  toate ferestrele
existen te la un momen t dat în tr-o astfel de aplicaµie ³i in tercepteaz  toate p osibilele acµiuni ale utilizato-
rului. Un clic k de p e mouse p e teritoriul unei ferestre, de exemplu, are ca un ultim efect trimiterea un ui
mesa j adecv at c tre aplicaµia c reia îi aparµine fereastra.
Dup  funcµionalitatea lor, distingem patru categorii de ferestre:
 F erestre de aplicaµie
 F erestre do cumen t
 F erestre de dialog
 Elemen te de con trol
13

2.5. HIPERMEDIA CAPITOLUL 2. LEG€ TURA DINTRE OM S , I CALCULA TOR
2.5 Hip ermedia
Datorit  cresterii masiv e a n um rului de servicii s , i pro duse W eb ap rute , este dat  o utilizare tot mai
b ogat  în cont , in ut informational: imagini, video s , i sunet.
Com binarea s , i mai ales in tegrarea acestor medii formeaz  acum m ultimedia, utilizat  p e scar  larg 
în reprezen tarea s , i mai ales în in tersc him barea informatiilor. Div erse obiecte s , i do cumen te m ultimedia
incluzînd aici hip erleg turile denesc conceptul de hip ermedia . Nu exist  îns  o denit , ie univ ersal
acceptat  a m ultimediei. Putem s  privim m ultimedia ca s , i surs  a activit t , ilor de design, sto care, de
in terogare s , i de utilizare a do cumen telor electronice compuse din "medii" m ultiple ca s , i video, audio,
animat , ii, text, grac  s , i imagine. În general, o astfel de aplicat , ie este considerat  a  m ultimedia, dac 
ea p oate cont , ine macar o media con tin u  (video, de exemplu) s , i una discret  (cum ar  textul).
P en tru a putea int , elege not , iunea de hip ermedia, trebuie s  putem în telege ce înseamn  defapt hip er-
textul. În an ul 1965, T ed Nelson in v en ta termen ul de hip ertext (text non-linear), denindu-l drept "
un material scris sau grac in terconectat în tr-o manier  complexa care în mo d con v ent , ional n u p oate 
reprezen tat p e hârtie. El p oate s  cont , in  cuprinsuri relatiilor din tre div erse p rti comp onen te; p oate de
asemenea s  cont , in  adnot ri, ad ugiri s , i note de subsol p en tru cei care doresc s  îl examineze."
O alt  p ersoan  implicat  în dezv olt rile de început ale m ultimediei este Douglas Engelbart , un
mem bru al Institutului de Cercetare de la Stanford unde dezv olt  rev olutionarul proiect Augmen t. A cest
proiect desc hide o direct , ie imp ortan t  de cercetare o dat  cu prezen tarea lui la F all Join t Computer
Conference in 1968.
A treia gur  imp ortan t  în istoria m ultimediei este T ed Nelson , in v en tatorul termen ului de hip ermedia
s , i a un ui sistem hip ermedia: Xanadu ("este lo cul magic al memoriei literare" dup  cum îl descrie Coleridge
în p o ezia "Kubla Kahn"). Ideea de baz  din proiectului Xanadu era aceea de a concep e un sistem care
s  cont , in  cam toat  literatura univ ersal , plus m ulte alte informat , ii, în tr-un singur m ulte dep ozite mari
de date.
14

Capitolul 3
Design Responsive
W eb design p ersonalizat, care mai este cunoscut s , i sub acronim ul englez R WD (Resp onsiv e W eb Design)
este o lozoe de design s , i de dezv oltare destinat  adapt rii aparit , iei de pagini w eb p en tru disp ozitivul
utilizat p en tru vizualizare. Ast zi paginile w eb sun t as , ate p e mai m ulte tipuri de disp ozitiv e, cum ar 
tablete, Smartphone-uri, c rt , i electronice, calculatoare, s , i as , a mai departe. Mai m ult, ecare disp ozitiv
are caracteristicile sale sp ecice: dimensiunea ecran ului, o rezolut , ie sp ecic , putere CPU, capacitatea a
memoriei, prin tre altele. A ceast  tehnologie îs , i propune ca, des , i cu un design unic sa p oat   vizualizat 
de p e orice disp ozitiv.
Proiectan tul american s , i autor Ethan Marcotte a creat s , i furnizat aceast  tehnic  prin tr-o serie de
articole publicate p e A List Apart, o publicat , ie sp ecializat  în design s , i dezv oltare w eb, p en tru ca ap oi
sa includ  ideea în cartea sa Resp onsiv e W eb Design.
A tât idea cât s , i rolul resp onsiv e w eb design au fost discutate s , i descrise în prealabil de W orld Wide
W eb Consortium (W3C) în iulie 2008 în recomandarea sa "Mobile W eb Best Practices" a v ând subtitlul
"One W eb".
A ceast  recomandare, des , i sp ecica p en tru disp ozitiv e mobile, subliniaz  ca este f cuta în con textul One
W eb, s , i, prin urmare include n u n umai exp erient , a de na vigare p e disp ozitiv e mobile, ci s , i p e disp ozitiv e
cu rezolut , ie a ecran ului mai mare cum ar  desktop-ul.
Conceptul One W eb face referire la idea de a realiza un W eb p en tru T ot , i (W eb for All) s , i accesibil
de p e orice tip de disp ozitiv (W eb on Ev erything).
În ziua de azi, v arietatea tipurilor de disp ozitiv e existen te p e piat ,   a f cut ca informat , ia sa n u e
accesibil  p e toate tipurile de disp ozitiv e, sau, mai bine spus, este accesibil , dar na vigarea p e acestea
este foarte greoaie.
15

CAPITOLUL 3. DESIGN RESPONSIVE
Utilizarea de disp ozitiv e mobile este în cres , tere, disp ozitiv ele de gen ul tabletelor s , i telefoanelor in teli-
gen te m rindu-s , i v ânz rile în ultimii ani s , i în acest fel, na vigarea p e in ternet p e astfel de disp ozitiv e a
dev enit din ce în ce mai com una. A cesta este motivul p en tru care resp onsiv e w eb design a dev enit atât
de p opular, deoarece aceasta este o tehnologie ce propune o solut , ie w eb ce p ermite vizualizarea w eb atât
p e un disp ozitiv desktop cât s , i p e un ul mobil.
Cu o singura v ersiune în HTML s , i CSS se acop er  toate v ersiunile de ecran, adic , site-ul w eb creat
v a  optimizat p en tru toate tipurile de disp ozitiv e: PC, tablete, telefoane mobile, etc. A cest lucru v a
îm bun t t , i exp erient , a utilizatorului spre deosebire de ceea ce se în tâmpl  cu site-urile xe atunci când
sun t accesate de p e disp ozitiv e mobile.
În acest fel se reduc costurile de creat , ie s , i administrare atunci când design-ul ecran ului este similar p e
disp ozitiv e de m rimi diferite.
Se presupune de asemenea ca evita dezv oltarea de aplicat , ii ad-ho c p en tru v ersiuni mobile, sau n u, de
exemplu o aplicat , ie sp ecica p en tru iPhone, alta p en tru mobile Android, etc, des , i în ziua de azi site-urile
p en tru mobile n u p ot realiza aceleas , i funct , ii ca s , i aplicat , iile nativ e.
Din punctul de v edere al optimiz rii p e motoarele de c utare, ar ap rea doar un URL în rezultatele de
c utare, prin in termediul c rora se s , terg redirect rile s , i erorile ce deriv a din acestea. Se evit  de asemenea
erorile la accesarea site-urilor w eb, în sp ecial de p e so cial links, adic , de p e link-urile p e care utilizatorii
le distribuie p e ret , elele so ciale de gen ul F aceb o ok sau T witter s , i care p ot sa sfârs , easc  eronat, depinzând
de link-ul ce a fost copiat (de p e ce disp ozitiv a fost copiat) s , i de disp ozitivul de p e care se acceseaz .
16

Capitolul 4
T witter Bootstrap
T witter Bo otstrap este un framew ork p en tru design HTML/CSS s , i Ja v ascript prin încapsularea unor
funct , ionalit t , i din jQuery . De asemenea, este un framew ork care are ca principal  sarcin  oferirea elemen-
telor necesare p en tru realizarea un ui pro dus nisat în tr-un timp scurt. Ca proiect op en-source, init , iat de
ec hipa de dezv oltare de la T witter, a prins foarte rep ede în com unitatea online, a v ând un trend exp onent , ial
p e mai m ulte direct , ii. Astfel, n u doar c  a a juns la v ersiunea 2.2.x s , i c  este prin tre cele mai p opulare
proiecte op en-source p e GitHub, dar în acelas , i timp libr ria a declans , at dezv oltarea unor tert , e libr rii s , i
extensii care au ca scop completarea s , i ranarea un ui pac het în treg de resurse necesare în jurul acestui
framew ork.
Prin tre aceste resurse p ot  menµionate:
 T emplate-uri de T witter Bo otstrap (licent , e lib ere sau comerciale)
 F on turi noi
 Elemen te s , i comp onen te User In terface
 Alte elemen te estetice utile (s geµi, libr rii p en tru grace, generatoare template-uri, etc)
17

CAPITOLUL 4. TWITTER BOOTSTRAP
T witter Bo otstrap mai ofer  înc  o caracteristic  facilitar  ,care n u este delo c us , or de trecut cu v ederea:
domeniul de compatibilitate cu marile w eb bro wser-e este foarte bun , incluzând s , i In ternet Explorer 7,8,9.
Iar la niv elul de disp ozitiv e mobile, ele sun t sup ortate prin ev en tuala implemen tare a un ui CSS resp onsiv e.
Din punctul de v edere al sup ortului p en tru device-uri mobile, T witter Bo otstrap n u p oate înlo cui un
framew ork destinat exclusiv acestora, cum ar  jQuery Mobile, care e construit s , i denit ca un framew ork
w eb optimizat p en tru smartphones s , i tablete, p e când T witter Bo otstrap ofer  doar sup ort p en tru acestea
prin crearea de la y out-uri resp onsiv e în funct , ie de device-ul care îl acceseaz .
La baza dezv olt rii con tin ue a framew ork-ului T witter Bo otstrap se a  un pre-pro cesor LESS, ales
datorit  vitezei de compilare a co dului (care este de 6 ori mai rapid ca cel SASS), s , i a elegant , ei s , i utiliz rii
Ja v aScript-ului. A cesta ofer  un ui dezv oltator p osibilitatea a just rii design-ului prin denirea/setarea
un ui set de v ariabile/parametri s , i recompilarea surselor LESS rezultând un nou set de ³iere de stil (CSS).
LESS, n u este singur pre-pro cesor de CSS care disp onibil. Exist  în momen tul de fat ,   mai m ulte pre-
pro cesoare din tre care s-au remarcat prin tre dezv oltatorii p rt , ii de fron t-end: LESS, SASS s , i SCSS. F o-
losirea acestora aduce o v aloare ad ugat  oric rui framew ork de fron t-end. Îns  mo dul lor de funct , ionare
este un ul asem n tor, în care ecare încearc  s  ofere dezv oltatorului us , urint ,   în a scrie un co d de calitate,
s , i dezv olta un pro dus nit.
Bro wser-ul w eb ind capabil s  in terpreteze doar s , iere de stiluri CSS, co dul scris p en tru aceste pre-
p o cesoare este compilat generând un set de stiluri CSS in terpretabile de brosw ere.
18

4.1. TEMPLA TE-URI PENTR U BOOTSTRAP CAPITOLUL 4. TWITTER BOOTSTRAP
A ceste pre-pro cesoare au ap rut ca o necesitate în urma limit rilor p e care le implic  folosirea stilurilor
CSS (lipsa v ariabilelor, s , i a facilit t , ii de refolosire a stilurilor în mai m ulte select , ii CSS).
Des , i la prima v edere, folosirea acestor pre-pro cesoare ar putea  considerat  ca o m unc  adit , ional  în
realizarea unei aplicat , ii sau pagini w eb, una din tre a v an ta jele ma jore este câs , tigarea de timp în dezv oltare,
al turi de un co d mai curat (DR Y = Don"t Rep eat Y ourself ), un s , ier de CSS mai curat s , i us , or de
în treµin ut.
4.1 T emplate-uri p en tru Bo otstrap
În urma cas , tig rii p opularit t , ii s , i succesului de c tre acest framew ork h tml/css au mai ap rut com unit t , i
s , i pagini w eb cu scopul declarat de a oferi gratis sau în mo d comercial pac hete de in terfet , e de utilizator
si gata p en tru in tegrarea în aplicat , ii din div erse domenii.
Un ul din tre cele mai p opulare pac hete , wrapb o otsptrap ofer  utilizatorului template-uri p e mai m ulte
categorii :
 A dministrare s , i Dash b oard
 Numeroase pagini de prezen tare
 P agini Business si Corp orate
 P ortofoliu s , i galerii foto
19

4.2. JQUER Y ÎN TWITTER BOOTSTRAP CAPITOLUL 4. TWITTER BOOTSTRAP
4.2 jQuery în T witter Bo otstrap
jQuery a fost in tegrat înc  de la primele v ersiuni, ³i al turi de el câtev a plugin-uri care se folosesc în
mo d uzual: ferestre mo dale, reprezen tare p e tab-uri, to ol tip-uri, carousel, dar ³i câtev a elemen te mai noi
scroll sp y , ax care adaug  un plus de noutate oric rei pagini w eb.
La utilizarea pac hetului T witter Bo otstrap, p e lâng  p osibilitatea de a-t , i construi singur pac hetul
folosind funct , iile pre-pro cesorului LESS lo cal instalat, se p oate folosi ³i p ersonalizarea pac hetului prin
denirea de v ariabile, parametri ³i c hiar plugin-uri necesare înain te de a do wnloada acest pac het de p e
site-ul care îl g zduies , te. A cest lucru se p oate traduce în p ersonalizarea ³i mics , orarea pac hetului expus
utilizatorului nal, rezultând o vitez  mai mare de înc rcarea a paginii w eb.
P e lâng  plugin-urile puse la disp ozit , ie de c tre ec hipa din spatele acestui pac het, exist  n umeroase
site-uri care complemen teaz  cu div erse extensii, de la reprezen t ri grace ale unor informat , ii utile, pân 
la extinderea unor widget-uri clasice la un niv el sup erior.
4.3 F on t-uri p en tru reprezen tarea icoanelor
Reprezen tarea icoanelor p en tru an umite act , iuni s , i reprezen tarea de informatt , ii auxiliare reprezin t  o
alt  tendint ,   în acest domeniu. Un ul din tre ele este F on tA w esome , ind denit ca un fon t iconic ce a
fost creat p en tru a putea  utilizat impreun  cu framew ork-ul de la T witter Bo otstrap.
20

Capitolul 5
Sistemul Solar
5.1 Începuturile Univ ersului
Departe de suprafat , a P  mân tului, dincolo de ceea ce pare o cup ol  urias ,   pres rat  cu stele, se în tinde
nem rginitul Univ ers, realitate ce pare izv orât  din cele mai fan tastice s , i tulburatoare visuri. Ascuns de
barierele timpului s , i spat , iului, Univ ersul a fost în cea mai mare parte a vremii necunoscut, neexplorat,
ramânând dincolo de p osibilitatile de cunoas , tere ale om ului. Dar aceste bariere ale imp osibilului au
început s  se desc hid  în fat , a realiz rilor om ului. Prin geniul s u creator, el a reus , it s  ridice put , in câte
put , in v alul ce acop erea enigmele Cosmosului, privind uimit la noile c i ce se desc hideau in fat ,  . A trebuit
s  mo dice m ulte din ideile p e care le a v ea asupra energiei s , i r spândirii substant , ei din Univ ers, dar cea
mai imp ortan t  cucerire a fost în t rirea con vingerii c  n u exista lucruri imp osibil de cunoscut.
Din cele mai v ec hi timpuri om ul a con templat b olta înstelat , în trebându-se: ce este cerul? Ce legi
ii guv erneaz  mis , carea? Dar singurul lucru p e care îl putea face era s  observ e cele circa 6000 de stele
vizibile cu o c hiul lib er s , i s  le noteze p ozit , iile în as , a n umitele constelatii. El n u a v ea de unde sa s , tie c 
Soarele este o stea s , i c  stelele îs , i datoreaz  neob osita stralucire fo cului termon uclear care arde în adancul
lor. Nu a v ea de unde s  s , tie c  planetele – as , a a n umit el aceste stele r t citoare p e b olta cereasc  – cu
toat  str lucirea lor n u erau stele, ci corpuri în tunecate a c ror lumin  era reectarea, ca in tr-o oglind ,
a celei primite de la Soare.
P ân  acum catev a secole, din tr-o mândrie explicabil  prin niv elul de atunci al conostin telor sale, om ul
si-a plasat planeta, P  mân tul, în cen trul Univ ersului, considerând-o înconjurata de toate celelalte corpuri
ceresti. Abia în an ul 1543, astronom ul p olonez Nicolas Cop ernic a "îndr znit" s  r stoarne aceast 
imagine. El a demonstrat ca P  mân tul se misc  în jurul Soarelui s , i n u in v ers, punând bazele a ceea ce
n umim noi azi Sistem ul Solar .
Organizarea Sistem ului Solar propus  de Cop ernic (sistem care se n umes , te s , i helio cen tric, adica cu
Soarele în cen tru) a fost o idee rev olut , ionar  p en tru timpul s u. Dar sistem ul helio cen tric propus de
Cop ernic a fost aspru criticat de Biserica Catolic , institut , ie care, din consideren te religioase adoptase
sistem ul geo cen tric, adica cel care a v ea în cen trul s u P  mân tul. P en tru ca au sust , in ut s , i dezv oltat ideea
helio cen tric , n u putini în v  t , at , i au a vut de suferit din ordin ul Bisericii.
21

5.1. ÎNCEPUTURILE UNIVERSULUI CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
T otus , i ideea lui Cop ernic era înc  departe de realitate, deoarece el considera c  Soarele este cen trul
în tregului Univ ers. Mo delul lui a predominat îns  pân  în ep o ca mo dern , pân  la in v en tarea fotograei
s , i a marilor telescoap e. Abia în prima jumatate a secolului XX marile in trumen te astronomice au ar tat
c  unele "stele neclare", n umite de astronomi "nebuloase", n u sun t doar nis , te nori de gaz în apropierea
noastr , în Sistem ul Solar, ci reprezin t  galaxii, v aste aglomer ri de stele, aate la distant , e uriase de
P  mân t.
Soarele, P aman tul s , i planetele celelalte, împreun  cu stelele vizibile s , i înc  m ulte altele ce n u p ot 
v azute de o c hiul lib er, fac s , i ele parte din tr-o astfel de galaxie, galaxia noastr . V azut  de undev a, din
mare departare, ea are form  de disc, cu o us , oar  um tur  în cen tru. Deoarece Sistem ul Solar este situat
în plan ul de simetrie al discului, acesta p oate  v azut în serile senine sub forma unei b enzi luminoase
care brazdeaz  cerul, band  n umita Calea Lactee.
În zilele noastre, instrumen tele p erfect , ionate s , i sondele spat , iale au l rgit enorm orizon tul cunoas , terii.
Imaginile obt , in ute cu a jutorul telescoap elor au atins fron tiere de neban uit ale Univ ersului, de miliarde
de ani lumin , iar analiza lor aten t  arat  o densitate neinc hipuit de mare de galaxii. De pild , n umai
în regiunea de p e cer delimitat  de cele patru stele ce formeaz  constelat , ia Carul Mare, cu a jutorul un ui
telescop p ot  v azute (p e clis , eele fotograce) … un milion de galaxii!
L sând la o parte încerc rile de explicat , ii, mai m ult sau mai put , in fundamen tate s , tiint , ic, care au fost
date p en tru in telegerea Univ ersului, de-a lungul unei istorii zbuciumate, în prezen t cucerirea treptata a
legilor obiectiv e ale naturii a p ermis oamenilor de stiin t  s  elab oreze un scenariu al mo delului lumii in
care tr im, reus , ind s  xeze în timp s , i în spatiu originea s , i ev olutia Univ ersului. A Univ ersului din care
face parte imensitatea de galaxii, prin tre care s , i galaxia noastr , din care face parte Sistem ul Solar s , i …
P  mân tul.
În încerc rile sale de a explora trecutul Univ ersului, care se estimeaza la miliarde de ani, om ul este
foarte aproap e de situat , ia un ui uture cu viat , a de o zi care, traind in padure, n u are cum sa observ e
cresterea copacilor. Oricum insa, om ul are cum sa deduca ev olutia un ui copac din padure, de pilda. El
p oate gasi semin tele copacilor, lastari, copaci maturi, cat si ramasitele copacilor batrani si uscati. In felul
acesta, prin imaginatie si rationamen t el p oate deduce cum apare, creste si moare un copac.
A celasi lucru este v alabil si cu ciclurile din natura, care sun t insa m ult mai mari si m ult mai len te. De
pilda, c hiar si steaua cu viata cea mai scurta – caci si stelele se nasc si mor – dureaza cat milioane de vieti
omenesti. Examinand insa un mare n umar de stele in diferite stadii ale dezv oltarii lor, se p oate in telege
usor ciclul nasterii si mortii stelelor. A cest pro ces din Univ ers este con tin uu si zilnic desc his observ atiilor.
Astronomia, stiint , a general  care studiaz  structura s , i ev olut , ia as , trilor, a Univ ersului, urm rind feno-
menele p e care i le ofer  cerul, ca o carte larg desc his , prezin t  om ului con temp oran un Univ ers care
pulseaz  de energie s , i, toto dat , sc hema ev olut , iei sale.
22

5.1. ÎNCEPUTURILE UNIVERSULUI CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
Istoria Univ ersului nostru incep e la un momen t care a fost stabilit acum circa 16 miliarde de ani, cand
toat  substant , a s , i energia care ne înconjoar  pan  la cele mai neb n uite dep rtari a fost concen trat 
în tr-un v olum foarte mic ca o mic  sfer  foarte erbin te. Din cauze înca necunoscute de s , tiint , a mica sfer 
a început s  se dilate, ca un fel de explozie urias , r cindu-se p e m sura ce is , i m rea v olum ul. Materialul
primordial din care era alc tuit  sfera a început s  se mo deleze în particule materiale – protoni, neutroni
si electroni – care, prin cio cniri s , i aso cieri rep etate, au fortmat atomii celor mai simple elemen te c himice
– hidrogen ul s , i heliul. T oto data s-a facut simt , it  fort , a gra vitational , care face ca dou  corpuri s  se
atrag  recipro c.
Desigur, ev enimen tele prezen tate mai sus au fost deduse teoretic de o emenii de s , tiin ta s , i ele explic 
foarte bine ev olut , ia ulterioar  a Univ ersului. Ev enimen tele s-au desfasurat în tr-o extrem de lung  p erioad 
de timp. Ip oteza prev ede c  au trebuit s  treac  milioane de ani de la acea presupusa explozie p en tru ca
în Univ ersul timpuriu particulele elemen tare sa se com bine, formând atomi de hidrogen s , i heliu, ca prime
comp ozit , ii c himice. O dat  cu stabilirea comp ozit , iei c himice a Univ ersului, ev enimen tele au luat un curs
ce p oate  mai us , or imaginat p e baza fenomenelor c himice s , i zice cunoscute. Astfel, se presupune c 
atomii de hidrogen s , i heliu, sub act , iunea fort , elor de atract , ie care se manifest  în tre ei, s-au aglomerat
la început în nori urias , i, ap oi, p e m sur  ce fort , ele de atract , ie se manifestau din ce în ce mai puternic,
norii s-au fragmen tat în format , iuni mai mici, îndep rtându-se unii de alt , ii. A cum imaginea Univ ersului
era cea a un ui spat , iu imens în care se mis , cau în toate direct , iile nori erbin ti de hidrogen s , i heliu care
îns  se spargeau în con tin uare, în in teriorul lor, în fragmen te din ce în ce mai mici s , i mai reci. Situat , ia
p oate  comparat  cu pro ducerea pic turilor de ploaie în tr-un nor: prin r cirea norului, se formeaza mici
pic turi de ap , dar care înca mai fac parte din nor (pân  cand ating condit , iile de ploaie). T ot astfel, un
nor de hidrogen si heliu (care a fost n umit protogalaxie), se p oate fragmen ta în "mici pic turi de gaz",
mai reci, care sc him b  oarecum structura protogalaxiei din care fac parte.
Cat de mare erau " picaturile de gaz" din tr-o protogalaxie? Doar catev a luni lumina (fata de cea a
protogalaxiei care era de un milion de ori mai mare!) Dar lucrul cel mai imp ortan t este ca aceste "picaturi
de nor", reci si toto data in tunecate, erau "em brioni de stele" sau "protostele"
A cum gra vitat , ia încep ea s  e principalul motor al ev olut , iei materiei din Univ ers. Ea act , iona din ce
în ce mai puternic în micile aglomer ri în tunecate de gaz, care astfel se strângeau din ce în ce mai m ult
spre cen trul lor, comprimându-se. Dar prin comprimare gazul se înc lzeste, tot as , a cum se înc lzes , te
cap tul unei p omp e de bicicleta cand este folosit  la umarea unei rot , i. În in teriorul protostelelor îns 
temp eratura cres , te enorm s , i o dat  cea a fost atins  temp eratura de zece milioane de grade, în tre n ucleele
de hidrogen din zona cen tral  încep e s  se pro duc  react , ii termon ucleare.
React , iile termon ucleare reprezin t , în mare, un fo c de o natur  cu totul diferit  de cel care este cunoscut
în cazul arderii com bustibililor obis , n uit , i. F o cul termon uclear dega j  o c ldur  s , i o lumin  de o in tensitate
colosal , lângs , care n u ar putea rezista nici un fel de substant ,   obis , n uit .
În momen tul în care s-a aprins fo cul termon uclear, protosteaua a dev enit stea. Ne putem imagina
acest momen t din istoria Univ ersului. T otul în jur era haotic s , i stralucirea norilor incandescent , i de
hidrogen s , i heliu încep ea s  se sting  în spatele fragmen telor în tunecate p e care le-au format. Brusc, o
23

5.1. ÎNCEPUTURILE UNIVERSULUI CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
mic  scan teie de lumina  a stralucit ros , iatica în în tuneric… A palp it, s-a stins, ap oi a izbucnit în tr-o
str lucire de diaman t, r mânând ca un brilian t luminos p e catifeaua în tunecat  a haosului, aruncând o
lumin  constan t . A ceasta prim  stea a fost curând urmat  de altele, de diferite dimensiuni s , i str luciri,
s , i treptat, în curs de milioane s , i milioane de ani, Univ ersul a început s  se apropie de forma p e care o
cunoas , tem azi.
Univ ersul timpuriu era îns  steril, ca un desert stâncos lipsit de viat ,   deoarece la început au fost format , i
doar atomi de hidrogen s , i heliu, din "o cean ul" de particule elemen tare rezultate în urma "marii explozii".
Elemen tele c himice mai grele, inclusiv cele comp onen te ale viet , ii ca o xigen ul, azotul, carb on ul s , i fosforul
înca n u existau. Pro ducerea unor astfel de atomi s-a do v edit a  dramatic , solicitând un "mare sacriciu
cosmic": moartea stelelor!
Numai prin moartea stelelor, în miezul lor se puteau nas , te acele elemen te c himice care p ermit aparit , ia
viet , ii. Ciclurile de nas , tere s , i de moarte a stelelor au con tin uat timp de circa 10 miliarde de ani. Grupuri
de galaxii – care sun t aglomerat , ii v aste de stele, praf s , i gaz – unele sferice, altele în forma de elipsoid sau
c hiar lipsite de form  precis  – se îndepartau con tin uu unele de altele. Din aceast  m ultime de galaxii,
unele au ev oluat sp ectaculos, luând frumoase forme spirale, rotindu-se incet, ca urias , e rot , i ceres , ti.
24

5.2. SISTEMUL SOLAR CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
5.2 Sistem ul solar
Soarele s , i m ult , imea corpurilor care gra viteaz  în jurul s u formeaz  Sistem ul Solar. A cesta se compune
din Soare (cen trul dinamic al sistem ului, con tinand 99,86 pro cen te din masa sistem ului, si sursa principala
de energie), 9 planete mari, 44 sateliti naturali ai planetelor (plus un n umar mare de sateliti articiali ai
paman tului, ca si ai Lunii si planetei Marte), p este 1800 de planete mici sau asteroizi (cu orbite cunoscute),
p este 600 de comete, o m ultime de corpuri meteoritice foarte v ariate si materia in terplanetara (gaz si
praf ), o cupand un spatiu in jurul Soarelui cu o raza de 2 ani lumina.
Planetele se misca in sens direct in jurul Soarelui p e orbite eliptice, a v and planele apropiate de plan ul
elipticii, si se rotesc in sens direct in jurul axelor proprii, cu exceptia planetelor V en us si Uran us, care se
rotesc in sens retrograd.
Distant , a pân  la cea mai îndep rtat  planet , Pluto, este de circa 40 unitat , i astronomice. Cometele,
îns , a v ând orbite foarte alungite, se îndep rteaz  de Soare pân  la 50000 – 100000 unitat , i astronomice. În
aceast  regiune se consider  c  se g seste norul cometar, din care pro vin cometele. De aceea se consider 
c  raza Sistem ului Solar este de apro ximativ 2 ani lumin .
În timp ce planetele Mercur, V en us, Marte, Jupiter s , i Saturn ind vizibile cu o c hiul lib er sun t cunoscute
din an tic hitate, celelalte (excluzând P aman tul) au fost descop erite m ult mai tarziu. Astfel in 1781 Hersc hel
a descop erit cu a jutorul telescopului sau planeta Uran us. Planeta Neptun a fost descop erit  prin calcul
– "în v ârful creion ului" – de c tre Le V errier (s , i indep enden t de c tre A dams) p e baza p erturbat , iilor
pro v o cate de ea în mis , carea planetei Uran us, ind iden ticat  p e cer în 1846 de c tre Galle. În mo d
analog a fost descop erit  planeta Pluto de c tre P . Lo w ell, ind iden ticat  p e clis , ee fotograce ale
cerului de c tre T om b ough în 1930. Nu este exclus  existent , a unor planete transplutoniene care ar putea
explica existent , a as , a-n umitelor "familii de comete".
Progresele cosmonauticii au p ermis precizarea imaginii formate asupra "arhip elagului cosmic" p e
care-l n umim Sistem Solar.
25

5.2. SISTEMUL SOLAR CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
5.2.1 Soarele
Soarele este o stea, o sfer  de mas  gazoas  care este incandescen t  s , i de la care în treg sistem ul nostru
planetar primes , te lumin  s , i c ldur . El are diametrul de 1.391.000Km, adic  este de circa 109 ori mai
mare decât planeta P aman t. Masa soarelui este de 335000 ori mai mare decât masa P  mân tului s , i este
de 2*1033gr, ceea ce duce la o densitate de 1.4gr/cm3.
Dep rtarea P  mân tului fat ,   de soare este de apro ximativ 150.000.000Km s , i este considerat  ca unitate
astronomic  p en tru distant , e în sisteme planetare.
Energia total  p e care o radiaz  Soarele, p e toate lungimile de und  s , i în unitatea de timp, se n umeste
luminozitate solar . Din energia radiat  de fotosfer , în v elisul solar de la care primim lumin , s-a deter-
minat temp eratura Soarelui, care aici este de 6000oK (grade Kelvin sau grade absolute, 273 oK=0oC).
Aici materia este în stare de incandescent ,   iar p en tru in teriorul Soarelui, din considerat , ii teoretice, s-a
determinat temp eratura de circa 20 de milioane grade absolute. A ceast  temp eratur  urias ,   în tret , ine
react , iile termon ucleare.
26

5.2. SISTEMUL SOLAR CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
Cu a jutorul p etelor solare sau utilizand efectul Doppler, se p oate pune in eviden ta rotatia Soarelui.
Observ atiile arata ca Soarele se roteste ca un uid, cu o p erioada de 25 de zile la ecuator si de p este 30
de zile la p oli. Rotatia se efectueaza in sens direct adica in sens in v ers acelor ceasornicului, ca si miscarea
planetelor p e orbite.
Spre deosebire de Soare, planetele n u au lumin  proiprie iar str lucirea lor se datoreaz  luminii p e care
ele o primesc de la Soare s , i p e care o reect .
5.2.2 Mercur
Planeta cea mai apropiat  de Soare, Mercur, este s , i cea mai mic  din tre planete (raza: 2439km, masa:
0,056 mase terestre), ind put , in mai mare decât Luna. Densitatea medie (5100kg/m3) este comparabil  cu
cea terestr , iar accelerat , ia gra vitational  (3,72m/s2) este de 2,6 ori mai mic  decât p e P  mân t. P erioada
de rev olut , ie sideral  a planetei este de 88 de zile. Are orbita excen tric , ceea ce face ca departarea de la
Soare s  v arieze în tre 46.000.000 s , i 70.000.000km, distant , a medie ind de 57.850.000km.
27

5.2. SISTEMUL SOLAR CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
Dimensiunile mici ale planetei s , i apropierea de Soare fac foarte dicil  observ area ei. A cest fapt explic 
p en uria de informas , ii asupra planetei Mercur, înain tea erei cercet rilor spat , iale.
Observ at , iile asupra unor detalii xe de p e suprafat , a planetei au sugerat existent , a un ui sincronism în tre
mis , scarea de rotat , ie s , i cea de rev olut , ie, care a fost inrmat în 1965 prin m sur ri de radiolo cat , ie. A ceste
masur ri (realizate cu radiotelescopul de la Arecib o, P orto Rico) au ar tat c  planeta se rotes , te în sens
direct, adic  in v ers sensului acelor ceasornicului, cu o p erioad  de rotat , ie de 58,65 zile (apro ximativ 2/3
din p erioada de rev olut , ie).
Din an ul 1972 încep e p erioada cercet rii spat , iale a planetelor, p erioada care include s , i cercet ri asupra
planetei Mercur. Astfel în 1974-1975, sonda spas , iala american  Mariner 10 (dupa ce a fotograat planeta
V en us) s-a îndreptat spre Mercur p e care a surv olat-o. Cu aceasta o cazie s-a obt , in ut un mare n um r de
fotograi (p este 2000), care au p ermis cartograerea planetei de la un p ol la altul, astfel încât în prezen t
Mercur este la fel de bine cunoscut cum era Luna observ at  de p e P  mân t cu marile telescoap e.
Înc  cercetarile efectuate de Sc hiaparelli (1835-1910) si Barnard (1857-1923), p e baza detaliilor obser-
v ate p e suprafat , a planetei , conduseser  la concluzia c  relieful acestei planete trebuie s  e asemanator
cu cel lunar. A ceste presupuneri au fost conrmate de cercetarile efectuate p e baza datelor furnizate de
sonda Mariner 10.
Asp ectul general al reliefului mercurian este similar celui lunar. P e fotograi se observ   n umeroase
cratere, falii, bazine v aste, câmpii s , i faleze in terminabile. Cercet rile arat  c  relieful planetei Mercur
s-a format în urma un ui b om bardamen t in tens cu meteoriti, urmat de o era vulcanic , extins  p e toata
planeta.
Densitatea medie relativ mare a planetei sugereaz  c  în in teriorul ei se g ses , te un n ucleu de er, care
28

5.2. SISTEMUL SOLAR CAPITOLUL 5. SISTEMUL SOLAR
este acop erit de un în v elis , de silicat , i. A cest miez de er explic  prezen ta campului magnetic al planetei,
a c rui in tensitate este de o sutime din in tensitatea campului magnetic terestru.
Planeta n u are atmosfer , ci n umai un în v elis , foarte n de heliu. A cest fapt se explic  prin viteza mic 
de ev adare (4,3km/s) s , i prin apropierea mare de Soare, particulele atmosferice ind expilzate în spat , iu
sau captate de Soare.
T emp eratura (masurat  prin fotometrie în infrarosu)vin punctul subsolar, la distan ta medie de la Soare
este de circa 340oC. Deoarece excen tritatea orbitei este mare, cand planeta este la p eriheliu, punctul
cel mai aproap e de Soare, la miezul zilei se inregistreaza temp eraturi pana la 430oC, in timp ce la
afeliu, punctul cel mai indepartat de Soare, v aloarea temp eraturii este cu câtev a zeci de de grade mai
mic  decât la distan ta medie. Astfel diferen tele de temp eratura sun t considerabile p e planeta in cursul
"zilei mercuriene" a c rei durata este apro ximativ dublul p erioadei de rev olut , ie sideral . Masuratorile
radiometrice arat  c  temp eratura solului, la circa 1m adancime este destul de stabil  cu timpul, în jur
de circa 80oC.
Planeta Mercur n u are satelit , i.
5.2.3 V en us sau Luceaf rul
29