Univ ersitatea din Craio v a [603506]
Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de
Departamen tul de
Lucrare de licenµ
Studen t:
Dragot Cristian
Co ordonator S , tiinµi c:
Craio v a 2017
Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de
Departamen tul de
Problema Crimeei dupa o cuparea rus
Studen t:
Dragot Cristian
Co ordonator S , tiinµi c:
Craio v a 2017
2
Cuprins
1 In tro ducere 4
2 Crimeea înain te de anexare 6
2.1 T recutul istoric al con ictului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 6
3 Zona geostrategic a Cimeeei 7
4 Ev oluµia so cial ³i economic de dup anexare 18
Capitolul 1
In tro ducere
Sl biciunile economice, discrepant , ele so ciale s , i sc derea demogra c accen tuat ale ac-
tualului stat rus sun t mascate de ap elul la mos , tenirea istoric s , i necesitatea recup er rii
mos , tenirii p olitice prin promo v area conceptelor de sla v o lism s , i mai ales de eurasianism.
Nu com unism ul a fost o paran tez istoric în calea con tin uit t , ii ideii ruse ci p erioada de
început a statului rus rezultat din lo vitura de stat ratat din august 1991, ceea în care
s-a încercat impunerea un ui mo del de dezv oltare o cciden tal care s an uleze iden titatea
istoric rus . Încun unarea acestei direct , ii a fost reprezen tat de strategia de in tegrare în
so cietatea statelor civilizate, cunoscut s , i sub den umirea de "do ctrina K ozârev". În acest
con text, se p oate sublinia faptul c nicio dat în istoria mo dern Occiden tul n u a a vut
o atât de mare in uent , p olitic s , i economic asupra Rusiei ca în p erioada 1991-1993.
Asemenea pro o cciden talilor din secolul XIX, elita p olitic rus p ostso vietic considera c
orice problem stringen t de natur in tern sau extern a Rusiei p oate solut , ionat doar
prin ap elul la exp erient , a Occiden tului s , i cu a jutorul acestuia . Putin a sc him bat aceast
paradigm atât în plan do ctrinar, cât s , i în cel real prin act , iunile init , iate în Estonia (2007),
Georgia (2008) s , i Ucraina (2014), iden ti cându-se ca inamic real al Occiden tului. În tr-un
discurs din martie 2014, prin care justi c act , iunile din Crimeea, Putin a a rmat c o cci-
den talii ne-au mint , i de nen um rate ori, au luat decizii p e la spatele nostru s , i ne-au pus în
fat , a faptului împlinit, referirea direct ind la extinderea NA TO în est s , i la dezv oltarea de
capabilit t , i militare la fron tierele Rusiei. Mai m ult, acordul Minsk I I n u a f cut decât ca
proiectul de reso vietizare a regiunii init , iat de Putin s primeasc con rmarea din partea
Occiden tului. As , a cum aprecia F rançoise Thome la Minsk l-am fort , at p e P oros , enk o s
cedeze exigent , elor lui Putin s , i ne-am anga jat s sub v ent , ion m zonele o cupate din Ucraina
. La începutul lunii mar : tie 2014, dup ce om ulet , ii v erzi au in v adat p eninsula, iar acum
preg teau referendum ul, pres , edin tele Rusiei, Vla : dimir Putin, a f cut o a rmat , ie de o
imp ortant , atât istoric cât s , i diplomatic : Crimeea a fost în totdeauna s , i a dev enit din
nou ruseasc . Ocuparea p eninsulei, care are o p o : zi: t , ie strategic extraordinar , un
pin: ten în burta M rii Negre, de unde p ot , i amenint , a litoralul, în toate punc : tele lui,
s , i de unde p ot , i proiecta puterea pân în Mediterana s , i Orien tul Mij : lo ciu, a sc him bat
dramatic balant , a de putere în regiunea extins a M rii Ne : gre.
5
Capitolul 2
Crimeea înain te de anexare
2.1 T recutul istoric al con ictului
De la an tic hitate s , i pân în an ul 2014, în tregul teritoriu al Crimeei sau teritoriile sale
au fost conduse de m ulte alte state s , i imp erii: de c tre Greci, Bulgari, cit , i, Romani,
Got , i, Huni, Kazaci, Kiev ari rus , i, Imp eriul Bizan tin, V enet , ia, Geno v a, Imp eriul Mongol,
Imp eriul Otoman, Imp eriul Rus, Rusia so vietic , Uniunea So vietic din nou s , i Ucraina.
În istoria sa lung , Crimeea a fost un stat indep enden t mai put , in de patru decenii.
Cei doi lideri implicat , i în cel mai nou con ict asupra Crimeei – pres , edin tele ucrainean
P etro P oros , enk o s , i pres , edin tele rus Vladimir Putin – am bi reprezen tând nat , iuni sla v e. În
secolul al XI I I-lea acest n ume a fost dat init , ial capitalei a unei pro vincii conduse de o
Hoard de Aur Mongolo-T tar . Numele grecesc atic era T aurida/ T aurica, precum s , i
n umele oras , ului Sev astop ol s , i ale altor oras , e v ec hi (Simferop ol, F eo dosia etc.) s , i m ulte
top onime, indic cele mai v ec hi as , ez ri înregistrate în Crimeea. Crimeea a dev enit o
colonie a Imp eriului Rus la sfârs , itul secolului al XVI I I-lea ca rezultat al victoriilor ruses , ti
în r zb oaie cu Imp eriul Otoman.
Dup anexarea complet de c tre Rusia în an ul 1783, Crimeea a primit un nou n ume
– Guv ernarea T aurida. Numeroasele r zb oaie s , i guv ernarea Imp eriului Rus s , i ulterior a
Uniuni So vietice au sc him bat dramatic Crimeea atît din punct de v edere demogra c, cul-
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
tural, economic s , i p olitic. Au a vut parte de execut , ii sumare în mas , exo dul s , i expulzarea
t tarilor m usulmanilor s , i turcilor din p eninsul , demolarea sau con v ersia a aproap e 1600
de mosc hei s , i alte mon umen te islamice s , i des int , rii tuturor institut , iilor islamice. În se-
colele 19 s , i 20, rusi carea p opulat , iei din Crimeea a fost realizat masiv prin reinstalarea
rus , ilor etnici din cen trul s , i nordul Rusiei, prin s , colile s , i administrat , ia public , serviciul
militar obligatoriu, cres , terizarea la orto do xism s , i ulterior prin mass-media ruseasc con-
trolat de regim ul com unist so vietic etc.
P ân în 1945, în treaga minoritate t tar , greac s , i bulgar a fost adesea dep ortat
brutal, p opulat , ia din Crimeea aproap e complet sla vizat s , i cea mai mare parte rusi cat .
Se estimeaz c aproap e jum tate din t tarii din Crimeea dep ortat , i au m urit în timpul
imediat urm tor dep ort ri în Asia Cen tral . Spre deosebire de alte minorit t , i dep ortate,
t tarii au fost p en tru mai m ulte deceniile in terzis , i în Crimeea.
2.2 Crimeea teritoriu Ucrainean
P eninsula Crimeea, este direct legat de sudul Ucrainei. Istoria Crimeei care este destul
de complicat , do v edes , te c p en tru foarte m ult timp ea a f cut parte din Rusia. Dar câte
µ ri s , i teritorii n u au f cut parte din fosta Uniune So vietic ? S n u uit m cum au fost
alipite div erse µ ri s , i regiuni în tregi la teritoriul URSS de c tre Stalin s , i urmas , ii lui. Despre
Crimeea se p oate spune c ea a dev enit cunoscut în istoria lumii, dup unele date ale
unor istoriogra , înc din secolul 5 î.Hr. cînd primii care au p op osit p e meleagurile acestei
p eninsule au fost colonis , tii greci care au n umit-o T auric Chersonese ( ) (P eninsula
T auric n.t.), s , i au folosit-o ca baz a activit µii de p escuit s , i de na vigaµie cu mijloacele
rudimen tare ale acelei p erioade spre alte µ rm uri din Marea Neagr s , i Marea Mediteran .
Prin p oziµia sa geogra c ea a atras in teresul p en tru o cuparea unei asemenea zone s , i
din partea altor p op oare care pro tând de a v an ta jele unor armate n umeroase, au in v adat
aceast p eninsul s , i au început s -s , i desf s , oare div erse plan uri de dezv oltare atât p e uscat
7
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
cât s , i p e ap , extinzându-s , i in teresele s , i spre alte µ ri. 6 As , a se explic in v aziile acestei
p eninsule de c tre cumani (7) romani, goµi, h uni, t tari, mongoli s , i alµii. Ulterior p este
aceast p eninsul au v enit s , i Hasarii care erau mai apropap e; ind lo caµi în teritoriul
din tre Marea Neagr s , i Marea caspic , as , a dup cum se v ede în harta Nr.2, (partea
colorat cu roz din cen trul h rµii).
Harta Nr. 2 A ceast zon marc heaz Imp eriul Hazar care existase în tre anii 650
850. s , i care se în v ecina cu p eninsula Crimeea. În ep o ca mediev al (apro ximativ din an ul
800 pân la mijlo cul secolului al 12-lea), Rusia Kiev ean s , i-a în tins dominaµia spre aceast
teritoriu, p e care ulterior l-a piedut în fa v oarea Bizanµului s , i al hoardelor mongole.
Harta Nr. 3 Zona v erde marc heaz în tinderea o cupaµiei Cumane în Asia s , i Europa Un
secol mai t rziu (în secolul 13), acest teritoriu a fost sub con trolul V eneµienilor iar în tre
1441 s , i 1783 aceast zon a fost sub o cupaµia T tar s , i condus de c tre un ul din nep oµii
lui Ginghis Han (c ruia i se oferise titlul de conduc tor al t tarilor din Crimeea, dup
r zb oiul câs , tigat împ otriv a hoardelor mongole).
Harta Nr. 4 Crimeea era un cen tru imp ortan t p etru pro ducµia de vin uri, fructe s , i
tututn. Unele din tre pro dusele lucrate de c tre lo cuitorii acestei p eninsule, cum erau de
exemplu carp etele orien tale (fabricate în Bahcisarai), erau apreciate în tr-un mo d deosebiut
7 s , i îs , i g siser o larg piaµ de desfacere în P olonia. De asemenea dup unele informaµii
transmise din tat în u, cuµitele fabricate de c tre t tarii din aceast p eninsul erau
considerate ca ind cele mai bune s , i erau cotate la preµuri mari de c tre mem brii triburilor
caucaziene. Cu toate c marea ma joritate a p opulaµiei se o cupau cu mes , tes , uguri s , i comerµ,
sursa principal de v enituri a nobililor t tari erau pr zile de r zb oi s , i comerµul cu scla vi.
Ep o ca mo dern a Crimeei a început o dat cu an ul 1783 când a a vut lo c anexarea ei de
c tre Imp eriul Rus. Dup cum am v zut nici în ep o cile dinain te s , i cu atât mai puµin
în ep o ca mo dern , aceast µar n u a a vut o viaµ linis , tit . În tre 1835 s , i 1856, timp de
21 ani s-a desf s , urat R zb oiul Crimeei, un con ict armat în tre armatele Imp eriului Rus
s , i o alianµ a câtorv a imp erii (Imp eriul F rancez, Imp eriul Britanic, Imp eriul Otoman,
8
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
Regatul Sardiniei s , i Ducatul Nassau). Cu toate c o parte a r zb oiului s-a desf s , urat în
alte zone, con ictele principale au a vut lo c în Crimeea. La 9 Septem brie 1855, Crimeea a
fost o cupat de trup ele imp eriilor aliate s , i ca urmare t tarii, care reprezen tau o mare parte
a p opulaµiei, s , i erau (în cea mai mare parte) m usulmani, au trebuit s fug din aceast
µar datorit p ersecuµiilor la care erau supus , i. Mulµi din tre t tari au a juns în România s , i
s-au stabilit în Dobrogea, în Anatolia (în partea Asiatic a T urciei – în tre Marea Neagr s , i
Marea Mediteran ). În ultimile decade m ulµi din tre t tari s-au în tors în lo curile natale s , i
în prezen t sun t circa 300.000 de t tari în Crimeea. Viaµa lor era so cotit ca ind linis , tit
pân la preluarea Crimeei de c tre F ederaµia Rus . Ast zi, p oate mai m ult ca alt dat ,
t tarii sun din nou sp eriaµi de ceea ce se v a în tâmpla cu ei în viitor. Liderul t tarilor,
Mustafa Dzhemilev, cunoscut ca un v as , nic lupt tor p en tru drepturile t tarilor crimeeni a
încercat s viziteze Kievul în timpul vizitei Vice-Pres , edin telui SUA, Jo e Biden. Din p cate
în tîlnirea n u a a vut lo c. In tenµia lui Dzhemilev, a fost so cotit de c tre A dministraµia de la
Mosco v a ca ind total inop ortun p en tru un cet µean al Crimeei s , i ca atare i s-a in terzis
s se reîn toarc în Crimeea pân în 2019. A ceast decizie a noii conduceri a Crimeei,
stabilit de com un acord cu A dministraµia de la Kremlin, n u face decât s reamin teasc
t tarilor despre istoria dep ort rilor lor ce a a vut lo c cu p este 70 de ani înain te. De fapt
acest conduc tor al t tarilor ca s , i alµi mem bri ai com unit µii t tare au fost s , i con tin u
s e urm riµi în acµiunile lor. A tunci când s-a pus problema v ot rii anex rii Crimeei
la F ederaµia Rus , Mustafa Dzhemilev a fost cel care i-a îndemnat p e t tarii crimeeni s
n u particip e la v otare, s , i s creeze astfel o op oziµie în faµa acestei anex ri. La începutul
lunii Aprilie 2014, Mustafa Dzhemilev a f cut o vizit la W ashington, s , i a prezen tat
conducerii Casei Alb e situaµia t tarilor din Crimeea s , i riscurile p e care le v or a v ea în
menµinerea unor lo curi de m unc de c tre cei ce lucraser p en tru guv ern ul ucrainean.
În acelas , timp el a adus la W ashington mesa jul Ucrainei de a cere sprijin ul refacerii în
timpul cel mai scurt p osibil a arsenalului n uclear, care ar p ermite ap rarea împ otriv a
oric ror acµiuni agresiv e ale Mosco v ei. La 20 Aprilie 2014, noul conduc tor al Crimeei,
9
2.2. CRIMEEA TERITORIU UCRAINEAN
Sergei Aksy ono v, l-a acuzat p e liderul t tarilor crimeeni ca ind un pro v o cator al etniei
t tare s , i ca un extremist s , i în înc heiere a spus: Dac n u îµi place s lo cuies , ti în Crimeea,
es , ti lib er s pleci! (8) Mai m ult decât atâta Natalia P oklonsk a y a, Pro curorul S , ef al
Crimeei, a a rmat c mem brii com unit µii t tare din Crimeea sun t susp ectaµi ca activis , ti
extremis , ti s , i ca atare consiliul de 8 conducere al t tarilor din Crimeea v a des nµat
s , i in terzis p e în tregul teritoriu al F ederaµiei Ruse. Natalia P oklonsk a y a, a a rmat c
punctul ei de v edere este o urmare a acµiunii ce a a vut lo c la 3 Mai 2014, cînd p este
1000 de t tari au demonstrat lîng graniµa Crimeei (lîng oras , ul Arm y ansk) în semn de
protest împ otriv a autorit µilor care i-au in terzis lui Mustafa Dzhemilev s se în toarc
în Crimeea. Cu o lun în urm , pres , edin tele Putin a semnat un decret de reabilitare
a t tarilor crimeeni care au fost discriminaµi s , i represaµi în timpul dictaturii lui Stalin,
promiµându-le t tarilor o viaµ bun s , i un mare a jutor din partea F ederaµiei Ruse. De
fapt aceste a rmaµii n u înseamn p en tru p opulaµia t tar decât v orb e goale p e care nici
un mem bru al com unit µii n u le crede, în trucât ei s , tiu c p e aceast cale se încerc
linis , tirea spiritelor de nem ulµumire s , i îngrijorare a acestei com unit µi ce reprezin t p este
10% din p opulaµia Crimeei. Viaµa p opulaµiei t tare din Crimeea este în prezen t la fel de
nesigur ca s , i viaµa tuturor oamenilor din în treaga F ederaµie Rus care este în tr-o mare
încurc tur din punct de v edere economic, p olitic s , i so cial. Din punct de v edere economic,
Crimeea a fost s , i con tin u s e în condiµiuni deosebit de di cile. Cea mai mare parte
a suprastructurii Crimeei a fost distrus , iar teren urile agricole s , i-au pierdut în cea mai
mare parte puterea lor ro ditoare datorit neglij rii lor de zeci de ani. În 1921, Crimeea
a dev enit o Republic Autonom a URSS, rezistând sub aceast conducere pân în 1945
cînd a dev enit o pro vincie a Republicii Ucraina. Surse o ciale prezen tate de mass-medie s , i
de c tre in ternet con rm p olitica Uniunii So vietice de m utare a zeci de mii de oameni în
div erse lo curi ale URSS p en tru a p opula µin uturile mai puµin lo cuite sau p en tru a cur µa
Uniunea So vietic de diferitele naµiuni cu etni diferite de cele ruses , ti. Despre acest asp ect
al p oliticii so vietice v om v orbi mai departe, îns pân la acel capitol trebuie ar tat cum
10
2.3. CONTEXTUL JURIDIC AL CRIMEEI DIN 1917 S , I 2014
a ev oluat în timp n um rul p opulaµiei Crimeei dup 1917 s , i cum de s-a a juns la actuala
situaµie în care se discut despre o ma joritate rus . În 1939 din tr-o p opulaµie de 1.126.000
lo cuitori, rus , ii reprezen tau circa 558.000 lo cuitori, iar ucrainienii, t tarii, evreii s , i celelalte
grupuri etnice reprezen tau circa 553.000 lo cuitori, adic cu circa 5.000 de p ersoane mai
m ulte erau de origine rus . Dup aceast dat rap ortul din tre p opulaµia rus s , i ceilalµi
lo cuitori a început s creasc considerabil în fa v oarea p opulaµiei ruse care fusese m utat
în mo d forµat prin p olitica stalinist s , i în acelas , timp prin plecarea sau m utarea forµat
a p opulaµiei t tar s , i de alte etni,în afara Crimeei. O situaµie similar a a vut lo c s , i
în Latvia unde au fost m utaµi mii de rus , i sub pretextul asigur rii forµei de m unc în
v ederea dezv olt rii pro cesului industrializ rii. În urm toarele capitole v om prezen ta mai
p e larg acest fenomen al mis , c rii p opulaµiei ruse spre alte republici, în sp ecial în ep o ca
stalinist , iar în prezen t A dministraµia de la Mosco v a consider c este dreptul F ederaµiei
Ruse de a lua sub obl duirea sa µ rile care au p opulaµie v orbitoare de lim b rus s , i care
se sim te discriminat de guv ernele µ rilor resp ectiv e. O analiz mai detaliat a situaµiei
demogra ce a Crimeei con rm care a fost în urm cu p este 100 de ani s , i care este situaµia
în actualul început de mileniu în teritoriul acestei p eninsule:
2.3 Con textul juridic al Crimeei din 1917 s , i 2014
De la pr bus , irea Imp eriului Rus, dou rev olut , ii în 1917 s , i sfârs , itul R zb oiul civil rus,
n umele o cial s , i statutul juridic al p eninsulei s-au sc him bat de m ulte ori. Bols , evici rus , i
au lansat o init , iativ de a înlo cui n umele an terior pro vinciilor s , i oras , elor cu altele noi. Ca
o expresie a noui p olitici de nat , ionalitate, condus de un georgian Joseph Dzh ugash vili
(Stalin), Malorossiy a, de exemplu, a primit n umele de Ucraina. Ca un gest prietenos fat ,
de T urcia lui Kemal A taturk, den umirea o cial an terioar a p eninsulei T aurida a fost
înlo cuit cu un n ume turc, Krym.
În o ctom brie 1921, a fost pro clamat Republica So cialist So vietic autonom din
11
2.3. CONTEXTUL JURIDIC AL CRIMEEI DIN 1917 S , I 2014
Crimeea ca unitate a fostelor rusesc. Noul n ume s , i statutul autonom au fost legate de
Prezent , a atunci a minorit t , ilor non-ruse înc considerabile. În 1922, Crimeea a dev enit
Încorp orat în Uniunea So vietic s , i a r mas în URSS pân la dizolv area sa Decem brie
1991. Singura except , ie a fost p erioada de la sfârs , itul v erii 1941 pân în prim v ar 1944.
Cea mai mare parte Crimeea a fost ap oi o cupat de – al treilea Reic h s , i de la o septem brie
1942 teritoriul a fost administrat ca Generalb ezirk s , i Krim T eilb ezirk T aurien. În 1945,
În urma puri c rii etnice radicale, Crimeea a fost dezbr cat de statutul s u de dinain te
de r zb oi s , i a dev enit un obis , n uit al oblast RSFS Ruse. Mai put , in de un an de la moartea
dictatorului Iosif Stalin, în februarie 1954 Praesidiul So vietului Suprem al URSS a emis un
decret de transferare a Crimeei Oblast din Republica So cialist So vietic F ederativ Rus
RSS Ucrainene. T ransferul a fost descris de c tre propaganda o cial com unist ca o fr t , ie
sim b olic marcând 300- a aniv ersare a Ucrainei aderarea la Imp eriul Rus gest. A cest Un
decret imp ortan t de c tre Presidiu (s , i n u o lege federal s , i un amendamen t constitut , ional
T recut de în tregul So viet Suprem al URSS) a oferit o acop erire juridic foarte dubioas O
decizie luat efectiv de c tre Biroul P olitburo al P artidului Com unist al Uniunii So vietice
(PCUS). T ransferul de Crimeea a fost spus ca a fost determinat de necesitatea de a aduce
de la Ucraina o fort , de m unc mare s , i, de asemenea, ap p en tru irigare. Decret, cu toate
acestea clar Înc lcat art. 14 s , i 18 din constitut , ia "Stalin", care era înc v alabil , necesitau
a O cial din tre republicile so cialiste so vietice privind sc him b rile de fron tier . Suprem ul
So vietul URSS (s , i n u Presidiul) putea doar s con rme un astfel de acord, dar n u Îns prin
adoptarea unei legi federale s , i ap oi a un ui amendamen t constitut , ional în acest sens. În
În cazul Crimeei n u a fost init , iat o astfel de pro cedur parlamen tar s , i s-a desf s , urat în
mo d corespunz tor Cele dou parlamen te, n u au a vut lo c sesiuni parlamen tare relev an te,
n u au a vut lo c dezbateri, Nu au fost luate v oturi s , i nici un acord n u a fost adoptat s , i
semnat. Mai m ult decât atât, Crimeea P opulat , ia a fost lipsit de dreptul s u de a da
sau de a-s , i refuza consimt , mân tul p en tru sc him barea ma jora a statutului. T ransferul
Crimeei în Ucraina a fost astfel ilegal, c hiar s , i în termeni so vietici, neconstitut , ional S , i
12
2.3. CONTEXTUL JURIDIC AL CRIMEEI DIN 1917 S , I 2014
în mo d clar ilegitim. Urm toarea sc him bare de statut a Crimeei sa pro dus în timpul
pro cesului de dizolv are a so vieticului Uniunii în p erioada 1990-1991. Dup un referendum
toate-ucrainean în februarie 1991, Crimeea
13
Capitolul 3
Zona geostrategic a Cimeeei
Zona M rii Negre s-a a rmat ca un construct geop olitic distinct în p erioada ce a urmat
înc heierii R zb oiului Rece ca urmare a destr m rii fostului imp eriu so vietic ³i sc him b rii
opµiunilor strategice, în fa v oarea in tegr rii euroatlan tice a statelor din sud-estul Europ ei,
a descop eririi resurselor energetice din zona M rii Caspice, a extinderii Uniunii Europ ene
³i a Alianµei Nord A tlan tice spre est, a menµinerii de c tre F ederaµia Rus a arsenalelor
militare în Ucraina ³i T ransnistria ³i a in terv enµiei militare a acesteia în Georgia – august
2008 ³i Ucraina – 2014, 2015, dar ³i a prezenµei p olitice însemnate, militare ³i economice
americane în zon . Regiunea Extins a M rii Negre reprezin t o zon imp ortan t a globu-
lui în care se în tâlnesc in teresele economice, militare, p olitice, energetice ³i de securitate
ale statalelor cu aspiraµii de puteri regionale dar ³i a organizaµiilor in ternaµionale. In tere-
sele geop olitice ³i geostrategice ale actorilor statali ³i nonstatali con v erg, în tâlnindu-se la
fron tierele geogra ce ale celor trei areale: Europa, Asia ³i Orien tul Mijlo ciu. Înain tarea
spre estul Europ ei a fron tierei Alianµei Nord A tlan tice, reprezin t un pro ces ev olutiv care a
dus la a rmarea Regiunii Extinse a M rii Negre ca areal geop olitic distinct a at în cen trul
in tereselor strategice euroatlan tice. Începând din 2008 – Georgia ³i con tin uând în 2013 cu
ev enimen tele de strad din Ucraina de la Kiev, Euromaidan ul, 2014 anexarea Crimeii
la F ederaµia Rus , ³i culminând cu luptele din Don bass din 2015, toate aceste acµiuni a
readus Marea Neagr în cen trul acµiunilor ³i in tereselor F ederaµiei Ruse, care a urm rit
creearea unei zone tamp on în tre sfera de in uenµ proprie ³i Alianµa Nord A tlan tic . În
Regiunea Extins a M rii Negre au fost efectuate prosp ecµiuni care au relev at imp or-
tan te can tit µi de resurse naturale. T oto dat prin aceast zon se realizeaz transp ortul
energetic masiv c tre Europa. Cele dou dimensiuni energetice, reprezen tate de con trolul
rutelor de tranzit regional ³i extracµia z c min telor din Marea Neagr relev imp ortanµa
deµinerii unei supremaµii geop olitice ³i geostrategice. Regiunea Extins a M rii Negre
este spaµiu imp ortan t de manifestare a unor riscuri asimetrice ³i fo care de con ict, toate
aceste fenomene a v ând un impact ma jor asupra unei viitoare arhitecturi de securitate
regionale. Principalii p oli de putere SUA F ederaµia Rus T urcia UE NA TO, care
prin prezenµa lor la Marea Neagr caut s se impun ³i s -³i ap ere in teresele strategice;
reamplasarea bazelor militare americane din Germania, în statele noi mem bre NA TO, P o-
lonia, România ³i Bulgaria, creearea unor comandamen te ale Alianµei Nord A tlan tice în
statele Baltice, România, Bulgaria ³i P olonia, reprezin t principalele puncte atinse în stu-
diul geop oliticii rap orturilor militare din Regiunea Extins a M rii Negre. F ederaµia Rus
caut s -³i refac zona de in uenµ prin declan³area unor acµiuni agresiv e asupra v ecinilor
s i, stim ulând mi³c ri separatiste în regiune: Ucraina, Georgia, Azerbaidjan ³i Republica
Moldo v a. Con ictele acutizeaz tendinµele de fragmen tare, marginalizare ³i c hiar izolare
a unor state din Regiunea Extins a M rii Negre, cazurile Ucrainei, Georgiei, Armeniei ³i
Moldo v ei dev enind deosebit de sensibile. P eninsula Crimeea anexat acum Rusiei repre-
zin t cen trul in tereselor strategice ale acesteia, prin care-s , i propune s -s , i asigure in uenµa
asupra Caucazului ³i v estului Europ ei prin Flota M rii Negre, a v ând ³i baza militar de
la Sev astop ol, unde, la momen tul in v ad rii erau dislo caµi apro ximativ 10.000 de soldaµi
ru³i. Rusia acum con troleaz în mo d ilegal sute de kilometri de coast în p eninsul s , i
ap ele adiacen te, în pro ximitatea fron tierelor maritime ale U.E. s , i N.A.T.O. Din alt p er-
sp ectiv , in terv enind agresiv în Ucraina, Putin a fost încrez tor în faptul c strategia
aplicat în Georgia p oate s e rep etat , iar dou din tre fazele acesteia au fost deja im-
plemen tate. Prima a fost in v adarea ³i anexarea Crimeei în p o da condamn rilor la niv el
15
in ternaµional, Kremlin ul atingându-³i astfel scopul de a îndep rta Ucraina de N.A.T.O.
În prezen t, Putin caut o " escaladare" a con ictului. El rev o c abil mandatul de a
in v ada estul Ucrainei p e care ³i l-a acordat singur, exprimându-s , i susµinerea de principiu
fat , de plan ul de pace al lui P oro³enk o, dar se situeaz cu aceeas , i abilitate p e p ozit , ia unei
tert , e p rt , i in teresate de ce se în tâmpl în Ucraina, îns îs , i ment , ine ferm a rmat , ia c n u a
in terv enit direct în r zb oiul din tre fort , ele guv ernamen tale ucraineene s , i fort , ele pro-ruse.
Imp ortant , a anex rii Crimeei trebuie v zut s , i prin prisma Con v ent , iei de la Mon treux1
(20 iulie 1936). În p erioada R zb oiului rece, st pânirea în tregului t , rm nordic al M rii
Negre a însemnat o oaz de linis , te p en tru fosta U.R.S.S., în ceea ce priv es , te ev en tuale
situat , ii militare tensionate în acv atoriul acesteia.
Con trolul strâm torilor Bosfor ³i Dardanele, care fac leg tura M rii Neagre cu Marea
Mediteran s , i în con tin uare o ies , ire lejer în m rile s , i o ceanele lumii este un subiect sensi-
bil, cel puµin începând din secolul al XVI I-lea, ind reglemen tat de-a lungul timpului prin
div erse acorduri, în funcµie de alianµele in ternaµionale în vigoare la momen tul resp ectiv.
În condit , iile în care România s , i Bulgaria au dev enit mem bre N.A.T.O., al turi de T urcia,
cu Ucraina s , i Georgia, aspiran te s în tre s , i ele în Aliant , , s , i dac mai lu m în considerare
parteneriatele strategice ale acestor t , ri cu S.U.A., este eviden t c paritatea din punctul
de v edere al p otent , ialului militar na v al în bazin ul M rii Negre îi este total nefa v orabil
Rusiei. Consider c acesta este înc un argumen t p en tru care Rusia s , i-a anexat Crimeea
s , i dores , te ca în treaga Ucrain s in tre sub in uent , a sa p olitic .
Agresiunea Rusiei împ otriv a Ucrainei a debutat c hiar înin te de in v adarea Crimeei, prin
desf s , urarea de act , iuni sp eci ce r zb oiului informat , ional, în scopul destabiliz rii conduce-
rilor p olitice, administrat , iilor cen trale s , i lo cale, precum s , i a economiei acestei t , ri, vizând
toto dat s , i manipularea p opulat , iei p en tru a ren unt , a la opt , iunea parcursului europ ean o c-
ciden tal s , i euroatlan tic. Ele s-au in tensi cat dup debarcarea lui Ian uk o vici de la putere
în Kiev, în urma rev olut , iei Maidan ului. Ev olut , ia ev enimen telor a evident , iat ascensiunea
noii puteri ucrainiene pro-atlan tiste s , i an tiruse, marcând un alt rep er imp ortan t, concreti-
16
3.1. OBIECTIVE STRA TEGICE ALE RZBOIULUI HIBRID
zat din partea Rusiei prin in terv ent , ia sa militar în Ucraina, la 24 februarie 2014, cu trup e
sp eciale ruses , ti f r însemne care au preluat con trolul asupra celei mai mari p rt , i a P enin-
sulei Crimeea, inclusiv cl diri civile, aerop orturi s , i baze militare, c i de com unicat , i s , .a.2
Militarii profesionis , ti încadreaz aceste act , iuni în tip ologia r zb oiului hibrid. Derularera
ev enimen telor con tin u , dar din aceleas , i consideren te de rigurozitate p en tru istorie, tre-
buie ment , ionate, în principal urm toarele ev enimen te: legitimarea noii puteri de la Kiev
s , i a opt , iunii sale v estice prin scrutin uri legislativ e s , i prezident , iale cu alegerea lui P etro
P oro³enk o, act , iunilor militare plani cate s , i desf s , urate de noua guv ernare li s-a imprimat
un caracter sp eci c luptei an titeroriste, care au a vut lo c Estul Ucrainei, cu prec dere
în Doneµk ³i Lugansk. Mai p ot considerate ca ind determinan te în ev olut , ia crizei s , i
puncte fo cale determinan te ale ev oluµiei crizei, cum ar : referendum ul din 16 martie
2014, privind problema separ rii Crimeei de Ucraina, con tro v ersat din punct de v edere al
legalit t , ii, organiz rii s , i fraud rii rezultatelor, aceleas , i consideren te s , i p en tru republicile
autopro clamate indep enden te, în aprilie 2014; acordul de la Minsk, din 5 septem brie 2014,
de încetare a fo cului în estul Ucrainei, des , i a fost con v enit cu participarea lui Putin, totus , i
din cont , in utul s u n u rezult resp onsabilit t , i p en tru partea rus , cu toate c acei om ulet , i
v erzi au fost iden ti cat , i s , i în aceast zon , n u n umai în Crimeea.
3.1 Obiectiv e strategice ale r zb oiului hibrid
Utilizarea tacticilor sp eci ce r zb oiului hibrid con rm construirea un ui spaµiu de in u-
enµ prin op erat , ionalizarea conceptului de No v orossia y a. Noua Rusie sau No v orossia y a,
actualmen te lo calizat în sudul Ucrainei ³i a³a-zisa Republic T ransnistrean , reprezin t
spaµiul rev endicat ³i o cupat de Imp eriul arist la sfâr³itul secolului al XVI I I-lea. Urca-
rea p e tron ul Rusiei a µarinei Ecaterina a I I-a (1762-1796) reprezin t momen tul în care
colonizarea Noii Rusii a dev enit p olitic de stat. Ea s-a desf ³urat îndeosebi prin in-
termediul o µerilor ru³i sau a³a-n umiµilor agenµi de colonizare, iar autorit µile µariste
17
3.1. OBIECTIVE STRA TEGICE ALE RZBOIULUI HIBRID
au an unt , at începutul unei noi ere în sudul Rusiei. Cu acel prilej a fost în inµat , la
Sankt-P etersburg, o cancelarie îns rcinat s colonizeze Noua Rusie cu µ rani atra³i din
Moldo v a, Imp eriul habsburgic ³i statele germane. În acest con text, colonizarea µin utului
din tre Nistru ³i Bug, în principal, cu români moldo v eni, a determinat autorit µile µariste
s -l n umeasc Moldo v a Nou . V ehicularea în spat , iul public a den umirilor de No v orossi-
a y a sau Moldo v a Nou a constituit de fapt un ul din pretextele necesare s , i la îndemân
utilizate de autorit t , ile t , ariste p en tru a justi ca con tin uarea p oliticii de expansiune c tre
bazin ul M rii Negre, Carpaµi ³i P eninsula Balcanic . Extinderea teritorial a Rusiei spre
Europa Cen tral a coincis cu domnia Ecaterinei a I Ia. Este p erioada în care fron tierele
imp eriului se mo di c prin cele trei împ rt , iri succesiv e ale P oloniei (1772, 1793, 1795) s , i
spre t , rile septen trionale ale M rii Negre (1774)95 . Prin pacea înc heiat în tre Imp eriul
t , arist s , i cel otoman în 1774, la Kuciuk-Kainargi P oarta s-a obligat s p ermit ie³ire lib er
cu în tregul a vut, p en tru toate familiile care v or s -³i p r seasc Principatele române ³i s
se str m ute în Imp eriul µarist. În baza acestei disp oziµii, con tele P anin a conceput plan ul
fan tezist de a m uta toat p opulaµia Moldo v ei în Rusia. Plan ul n u a putut realizat, îns
un n um r considerabil de lo cuitori au fost con vins , i de emisarii ru³i s emigreze în aceast
regiune.
F a v orizat de con textul in ternat , ional, Rusia ³i-a îndreptat privirile spre Crimeea, p en-
tru anexarea de nitiv a acesteia ³i lic hidarea, p en tru totdeauna, a problemei t t r ³ti.
Preg tirea campaniei militare împ otriv a Crimeii a constituit un examen p en tru diploma-
µia ruseasc a acelui momen t. Pro tând de sl biciunea Imp eriului Otoman, în aprilie
1783, Rusia a rezolv at problema Crimeii dup o sângeroas campanie militar , condus
de con tele P otemkin, fa v oritul µarinei. Implicat , iile asupra securit t , ii nat , ionale
Rev enind în actualitate, noua p olitic a F ederat , iei Ruse în regiune, resp ectiv o cuparea
P eninsulei Crimeea, acµiunile co ordonate ale grup rilor paramilitare din zonele rusofone
ale Ucrainei, formate atât din etnici rus , i, dar s , i din cet t , eni ai altor state ³i cererile de
recunoa³tere a indep endenµei lansate de liderii nerecunoscutei Republici T ransnistrene ne
18
3.1. OBIECTIVE STRA TEGICE ALE RZBOIULUI HIBRID
sugereaz p osibilitatea existenµei un ui scenariu în direcµia constituirii, în v arian ta mini-
mal a unei pro vincii separatiste, dup mo delul T ransnistriei, în v arian ta maximal a un ui
stat care s coincid din punct de v edere istoric ³i geogra c cu ceea ce µarii ru³i au n umit
No v orossia y a, un teritoriu eterogen din punct de v edere etnic, instabil din punct de v edere
p olitic, cu o economie orien tat prep onderen t spre F ederaµia Rus ³i cu lideri con trolaµi
de F ederaµia Rus . Prezent , a îns a unor com unit t , i rusofone c hiar dac n u ma joritare în
acest spat , iu p oate facilita realizarea acestui proiect. A cest instrumen t a fost utilizat de
so vietici înc din p erioada in terb elic . În acest sens, Stalin a conceput encla vizarea unor
grupuri de p opulat , ie rusofon , sau de alt natur etnic s , i religioas decât cea sp eci c
t , rii, p e teritoriul statelor mem bre URSS, în scopul facilit rii con trolului asupra zonelor
resp ectiv e. În prezen t, Rusia p oate activ a resp ectiv ele com unit t , i p en tru a împiedica orice
init , iativ de p r sire a v ecin t µii imediate. În ultimele dou decenii, lanµul de con icte
înghet , ate96 din zona M rii Negre s-a concretizat prin derularea unor scenarii similare,
cu miz strategic , în Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud, T ransnistria. Dac
la con ictele de dup destr marea URSS din Georgia, Armenia s , i Azerbaidjan, România
doar a asistat, f r a exista o miz direct , act , iunile Rusiei în T ransnistria au a vut impact
în plan ul p oliticii t , rii noastre. In terv ent , ia din Crimeea, nalizat cu preluarea acesteia
de c tre Rusia, corob orat cu in teresul României p en tru situat , ia din Republica Moldo v a,
implic dezv oltarea unor scenarii care includ p otenµarea prezenµei ruse în bazin ul M rii
Negre, cu efecte directe asupra in tereselor de securitate ale României. Conform unei ana-
lize a agent , iei Stratfor, una din tre cele mai discutate opµiuni se refer to cmai la acµiuni ale
Rusiei de-a lungul coastei sudice a Ucrainei, în treprinse p en tru a lega Crimeea de p oziµiile
separati³tilor din estul Ucrainei97. Un scenariu similar care a fost luat în considerare este
reprezen tat de preluarea con trolului asupra în tregii coaste sudice a Ucrainei p en tru a face
leg tura din tre Rusia, forµele sale de securitate desf ³urate în regiunea transnistrean ³i
Crimeea. Un alt treilea scenariu ar presupune c Rusia v a prelua con trolul asupra estului
Ucrainei pân la Nipru ³i v a utiliza râul ca fron t de ap rare. Alte dou opµiuni p e care
19
3.1. OBIECTIVE STRA TEGICE ALE RZBOIULUI HIBRID
le-am examinat reprezin t v arian te ale subiectelor analizate an terior în tr-un efort de a
observ a dac Rusia ar putea lansa op eraµiuni mai limitate, utilizând resurse mai puµine,
în v ederea obµinerii unor obiectiv e de securitate similare. Un asemenea areal, în v arian ta
maximal sau cea minimal , ar reprezen ta, în pro ximitatea fron tierei de securitate a spa-
µiului euroatlan tic, o v eritabil plac turnan t a criminalit µii organizate transfron taliere
³i a exp ortului necon trolabil de armamen t. Existenµa acestui nou actor zonal ar accen tua
insecuritatea regional la fron tierele UE ³i NA TO ³i ar blo ca p e termen lung orice p osi-
bilitate de in tegrare a Ucrainei ³i Republicii Moldo v a în structurile euroatlan tice. P en tru
statul român, în calitate de mem bru al NA TO ³i al Uniunii Europ ene, direct in teresat de
imprimarea un ui curs predictibil ev oluµiilor zonale, un areal de insecuritate ma jor la 100
de km de fron tiera estic , v a presupune alo carea de resurse suplimen tare p en tru securi-
zarea fron tierelor ³i p en tru sectorul de ap rare, precum ³i cre³terea riscului in v estiµional,
ceea ce v a conduce la dimin uare p e termen mediu a in v estiµiilor str ine în România, in-
clusiv în ceea ce priv e³te punerea în v aloare ³i exploatarea resurselor de hidro carburi din
Marea Neagr . În an ul 2014, p e fondul crizei din Ucraina, acµiunile din sfera r zb oiului
hibrid dirijate de F ederaµia Rus împ otriv a României au fost in tensi cate. Manifestarea
acestor tipuri de acµiuni p oate p otenµat de o serie de vulnerabilit µi precum cadrul
legislativ p ermisiv sau absenµa culturii de securitate în rândul cet µenilor. P e termen
lung, riscurile ³i ameninµ rile pro duse de existenµa r zb oiului hibrid se extind ³i includ
alimen tarea tensiunilor so ciale, instabilitate p olitic ³i p osibilitatea reducerii sup ortului
public p en tru prezenµa României în structurile euro-atlan tice.
20
Capitolul 4
Ev oluµia so cial ³i economic de dup
anexare
Bibliogra e
[1]
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Univ ersitatea din Craio v a [603506] (ID: 603506)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.