Univ ersitatea din Craio v a [602799]

Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de
Departamen tul de
Lucrare de licenµ 
Studen t:
Dragot  Cristian
Co ordonator S , tiinµic:
Craio v a 2017

Univ ersitatea din Craio v a
F acultatea de
Departamen tul de
Problema Crimeei dupa o cuparea rus 
Studen t:
Dragot  Cristian
Co ordonator S , tiinµic:
Craio v a 2017
2

Cuprins
1 In tro ducere 4
2 Crimeea înain te de anexare 6
3 Zona geostrategic  a Cimeeei 7
4 Ev oluµia so cial  ³i economic  de dup  anexare 18

Capitolul 1
In tro ducere
Sl biciunile economice, discrepant , ele so ciale s , i sc derea demograc  accen tuat  ale ac-
tualului stat rus sun t mascate de ap elul la mos , tenirea istoric  s , i necesitatea recup er rii
mos , tenirii p olitice prin promo v area conceptelor de sla v olism s , i mai ales de eurasianism.
Nu com unism ul a fost o paran tez  istoric  în calea con tin uit t , ii ideii ruse ci p erioada de
început a statului rus rezultat din lo vitura de stat ratat  din august 1991, ceea în care
s-a încercat impunerea un ui mo del de dezv oltare o cciden tal care s  an uleze iden titatea
istoric  rus . Încun unarea acestei direct , ii a fost reprezen tat  de strategia de in tegrare în
so cietatea statelor civilizate, cunoscut  s , i sub den umirea de "do ctrina K ozârev". În acest
con text, se p oate sublinia faptul c  nicio dat  în istoria mo dern  Occiden tul n u a a vut
o atât de mare inuent ,   p olitic  s , i economic  asupra Rusiei ca în p erioada 1991-1993.
Asemenea pro o cciden talilor din secolul XIX, elita p olitic  rus  p ostso vietic  considera c 
orice problem  stringen t  de natur  in tern  sau extern  a Rusiei p oate  solut , ionat  doar
prin ap elul la exp erient , a Occiden tului s , i cu a jutorul acestuia . Putin a sc him bat aceast 
paradigm  atât în plan do ctrinar, cât s , i în cel real prin act , iunile init , iate în Estonia (2007),
Georgia (2008) s , i Ucraina (2014), iden ticându-se ca inamic real al Occiden tului. În tr-un
discurs din martie 2014, prin care justic  act , iunile din Crimeea, Putin a armat c  o cci-
den talii ne-au mint , i de nen um rate ori, au luat decizii p e la spatele nostru s , i ne-au pus în
fat , a faptului împlinit, referirea direct  ind la extinderea NA TO în est s , i la dezv oltarea de

capabilit t , i militare la fron tierele Rusiei. Mai m ult, acordul Minsk I I n u a f cut decât ca
proiectul de reso vietizare a regiunii init , iat de Putin s  primeasc  conrmarea din partea
Occiden tului. As , a cum aprecia F rançoise Thome la Minsk l-am fort , at p e P oros , enk o s 
cedeze exigent , elor lui Putin s , i ne-am anga jat s  sub v ent , ion m zonele o cupate din Ucraina
. La începutul lunii mar : tie 2014, dup  ce om ulet , ii v erzi au in v adat p eninsula, iar acum
preg teau referendum ul, pres , edin tele Rusiei, Vla : dimir Putin, a f cut o armat , ie de o
imp ortant ,   atât istoric  cât s , i diplomatic :  Crimeea a fost în totdeauna s , i a dev enit din
nou ruseasc . Ocuparea p eninsulei, care are o p o : zi: t , ie strategic  extraordinar , un
pin: ten în burta M rii Negre, de unde p ot , i amenint , a litoralul, în toate punc : tele lui,
s , i de unde p ot , i proiecta puterea pân  în Mediterana s , i Orien tul Mij : lo ciu, a sc him bat
dramatic balant , a de putere în regiunea extins  a M rii Ne : gre.
5

Capitolul 2
Crimeea înain te de anexare
2.1 T recutul istoric al conictului
De la an tic hitate s , i pân  în an ul 2014, în tregul teritoriu al Crimeei sau teritoriile sale au
fost conduse de m ulte alte state s , i imp erii: de c tre Greci, Bulgari, “cit , i, Romani, Got , i,
Huni, Kazaci, Kiev an rus, Imp eriul Bizan tin, V enet , ia, Geno v a, Imp eriul Mongol, Imp eriul
Otoman, Imp eriul Rus, Rusia so vietic , Uniunea So vietic  din nou s , i Ucraina. În istoria
sa lung , Crimeea a fost un stat indep enden t mai put , in de patru decenii.
Cei doi lideri implicat , i în cel mai nou conict asupra Crimeei – pres , edin tele ucrainean
P etro P oros , enk o s , i pres , edin tele rus Vladimir Putin – am bi reprezen tând nat , iuni sla v e.

Capitolul 3
Zona geostrategic  a Cimeeei
Zona M rii Negre s-a armat ca un construct geop olitic distinct în p erioada ce a urmat
înc heierii R zb oiului Rece ca urmare a destr m rii fostului imp eriu so vietic ³i sc him b rii
opµiunilor strategice, în fa v oarea in tegr rii euroatlan tice a statelor din sud-estul Europ ei,
a descop eririi resurselor energetice din zona M rii Caspice, a extinderii Uniunii Europ ene
³i a Alianµei Nord A tlan tice spre est, a menµinerii de c tre F ederaµia Rus  a arsenalelor
militare în Ucraina ³i T ransnistria ³i a in terv enµiei militare a acesteia în Georgia – august
2008 ³i Ucraina – 2014, 2015, dar ³i a prezenµei p olitice însemnate, militare ³i economice
americane în zon . Regiunea Extins  a M rii Negre reprezin t  o zon  imp ortan t  a globu-
lui în care se în tâlnesc in teresele economice, militare, p olitice, energetice ³i de securitate
ale statalelor cu aspiraµii de puteri regionale dar ³i a organizaµiilor in ternaµionale. In tere-
sele geop olitice ³i geostrategice ale actorilor statali ³i nonstatali con v erg, în tâlnindu-se la
fron tierele geograce ale celor trei areale: Europa, Asia ³i Orien tul Mijlo ciu. Înain tarea
spre estul Europ ei a fron tierei Alianµei Nord A tlan tice, reprezin t  un pro ces ev olutiv care a
dus la armarea Regiunii Extinse a M rii Negre ca areal geop olitic distinct aat în cen trul
in tereselor strategice euroatlan tice. Începând din 2008 – Georgia ³i con tin uând în 2013 cu
ev enimen tele de strad  din Ucraina de la Kiev, Euromaidan ul, 2014  anexarea Crimeii
la F ederaµia Rus , ³i culminând cu luptele din Don bass din 2015, toate aceste acµiuni a
readus Marea Neagr  în cen trul acµiunilor ³i in tereselor F ederaµiei Ruse, care a urm rit

creearea unei zone tamp on în tre sfera de inuenµ  proprie ³i Alianµa Nord A tlan tic . În
Regiunea Extins  a M rii Negre au fost efectuate prosp ecµiuni care au relev at imp or-
tan te can tit µi de resurse naturale. T oto dat  prin aceast  zon  se realizeaz  transp ortul
energetic masiv c tre Europa. Cele dou  dimensiuni energetice, reprezen tate de con trolul
rutelor de tranzit regional ³i extracµia z c min telor din Marea Neagr  relev   imp ortanµa
deµinerii unei supremaµii geop olitice ³i geostrategice. Regiunea Extins  a M rii Negre
este spaµiu imp ortan t de manifestare a unor riscuri asimetrice ³i fo care de conict, toate
aceste fenomene a v ând un impact ma jor asupra unei viitoare arhitecturi de securitate
regionale. Principalii p oli de putere SUA  F ederaµia Rus   T urcia  UE  NA TO, care
prin prezenµa lor la Marea Neagr  caut  s  se impun  ³i s -³i ap ere in teresele strategice;
reamplasarea bazelor militare americane din Germania, în statele noi mem bre NA TO, P o-
lonia, România ³i Bulgaria, creearea unor comandamen te ale Alianµei Nord A tlan tice în
statele Baltice, România, Bulgaria ³i P olonia, reprezin t  principalele puncte atinse în stu-
diul geop oliticii rap orturilor militare din Regiunea Extins  a M rii Negre. F ederaµia Rus 
caut  s -³i refac  zona de inuenµ  prin declan³area unor acµiuni agresiv e asupra v ecinilor
s i, stim ulând mi³c ri separatiste în regiune: Ucraina, Georgia, Azerbaidjan ³i Republica
Moldo v a. Conictele acutizeaz  tendinµele de fragmen tare, marginalizare ³i c hiar izolare
a unor state din Regiunea Extins  a M rii Negre, cazurile Ucrainei, Georgiei, Armeniei ³i
Moldo v ei dev enind deosebit de sensibile. P eninsula Crimeea anexat  acum Rusiei repre-
zin t  cen trul in tereselor strategice ale acesteia, prin care-s , i propune s -s , i asigure inuenµa
asupra Caucazului ³i v estului Europ ei prin Flota M rii Negre, a v ând ³i baza militar  de
la Sev astop ol, unde, la momen tul in v ad rii erau dislo caµi apro ximativ 10.000 de soldaµi
ru³i. Rusia acum con troleaz  în mo d ilegal sute de kilometri de coast  în p eninsul  s , i
ap ele adiacen te, în pro ximitatea fron tierelor maritime ale U.E. s , i N.A.T.O. Din alt  p er-
sp ectiv  , in terv enind agresiv în Ucraina, Putin a fost încrez tor în faptul c  strategia
aplicat  în Georgia p oate s  e rep etat , iar dou  din tre fazele acesteia au fost deja im-
plemen tate. Prima a fost in v adarea ³i anexarea Crimeei în p oda condamn rilor la niv el
8

in ternaµional, Kremlin ul atingându-³i astfel scopul de a îndep rta Ucraina de N.A.T.O.
În prezen t, Putin caut  o " escaladare" a conictului. El rev o c  abil mandatul de a
in v ada estul Ucrainei p e care ³i l-a acordat singur, exprimându-s , i susµinerea de principiu
fat ,   de plan ul de pace al lui P oro³enk o, dar se situeaz  cu aceeas , i abilitate p e p ozit , ia unei
tert , e p rt , i in teresate de ce se în tâmpl  în Ucraina, îns  îs , i ment , ine ferm armat , ia c  n u a
in terv enit direct în r zb oiul din tre fort , ele guv ernamen tale ucraineene s , i fort , ele pro-ruse.
Imp ortant , a anex rii Crimeei trebuie v  zut  s , i prin prisma Con v ent , iei de la Mon treux1
(20 iulie 1936). În p erioada R zb oiului rece, st pânirea în tregului t ,  rm nordic al M rii
Negre a însemnat o oaz  de linis , te p en tru fosta U.R.S.S., în ceea ce priv es , te ev en tuale
situat , ii militare tensionate în acv atoriul acesteia. Con trolul strâm torilor Bosfor ³i Darda-
nele, care fac leg tura M rii Neagre cu Marea Mediteran  s , i în con tin uare o ies , ire lejer 
în m rile s , i o ceanele lumii este un subiect sensibil, cel puµin începând din secolul al XVI I-
lea, ind reglemen tat de-a lungul timpului prin div erse acorduri, în funcµie de alianµele
in ternaµionale în vigoare la momen tul resp ectiv. În condit , iile în care România s , i Bulgaria
au dev enit mem bre N.A.T.O., al turi de T urcia, cu Ucraina s , i Georgia, aspiran te s  în tre
s , i ele în Aliant ,  , s , i dac  mai lu m în considerare parteneriatele strategice ale acestor t ,  ri
cu S.U.A., este eviden t c  paritatea din punctul de v edere al p otent , ialului militar na v al
în bazin ul M rii Negre îi este total nefa v orabil Rusiei. Consider c  acesta este înc  un ar-
gumen t p en tru care Rusia s , i-a anexat Crimeea s , i dores , te ca în treaga Ucrain  s  in tre sub
inuent , a sa p olitic . Agresiunea Rusiei împ otriv a Ucrainei a debutat c hiar înin te de in-
v adarea Crimeei, prin desf s , urarea de act , iuni sp ecice r zb oiului informat , ional, în scopul
destabiliz rii conducerilor p olitice, administrat , iilor cen trale s , i lo cale, precum s , i a econo-
miei acestei t ,  ri, vizând toto dat  s , i manipularea p opulat , iei p en tru a ren unt , a la opt , iunea
parcursului europ ean o cciden tal s , i euroatlan tic. Ele s-au in tensicat dup  debarcarea lui
Ian uk o vici de la putere în Kiev, în urma rev olut , iei Maidan ului. Ev olut , ia ev enimen telor
a evident , iat ascensiunea noii puteri ucrainiene pro-atlan tiste s , i an tiruse, marcând un alt
rep er imp ortan t, concretizat din partea Rusiei prin in terv ent , ia sa militar  în Ucraina, la
9

24 februarie 2014, cu trup e sp eciale ruses , ti f r  însemne care au preluat con trolul asu-
pra celei mai mari p rt , i a P eninsulei Crimeea, inclusiv cl diri civile, aerop orturi s , i baze
militare, c i de com unicat , i s , .a.2 Militarii profesionis , ti încadreaz  aceste act , iuni în tip o-
logia r zb oiului hibrid. Derularera ev enimen telor con tin u , dar din aceleas , i consideren te
de rigurozitate p en tru istorie, trebuie ment , ionate, în principal urm toarele ev enimen te:
legitimarea noii puteri de la Kiev s , i a opt , iunii sale v estice prin scrutin uri legislativ e s , i
prezident , iale cu alegerea lui P etro P oro³enk o, act , iunilor militare planicate s , i desf s , urate
de noua guv ernare li s-a imprimat un caracter sp ecic luptei an titeroriste, care au a vut
lo c Estul Ucrainei, cu prec dere în Doneµk ³i Lugansk. Mai p ot  considerate ca ind
determinan te în ev olut , ia crizei s , i puncte fo cale determinan te ale ev oluµiei crizei, cum ar
: referendum ul din 16 martie 2014, privind problema separ rii Crimeei de Ucraina, con-
tro v ersat din punct de v edere al legalit t , ii, organiz rii s , i fraud rii rezultatelor, aceleas , i
consideren te s , i p en tru republicile autopro clamate indep enden te, în aprilie 2014; acordul
de la Minsk, din 5 septem brie 2014, de încetare a fo cului în estul Ucrainei, des , i a fost
con v enit cu participarea lui Putin, totus , i din cont , in utul s u n u rezult  resp onsabilit t , i
p en tru partea rus , cu toate c  acei om ulet , i v erzi au fost iden ticat , i s , i în aceast  zon ,
n u n umai în Crimeea. 3.1 Informaµii istorice despre Crimeea
P eninsula Crimeea, este direct legat  de sudul Ucrainei. Istoria Crimeei care este
destul de complicat , do v edes , te c  p en tru foarte m ult timp ea a f cut parte din Rusia.
Dar câte µ ri s , i teritorii n u au f cut parte din fosta Uniune So vietic ? S  n u uit m cum
au fost alipite div erse µ ri s , i regiuni în tregi la teritoriul URSS de c tre Stalin s , i urmas , ii
lui. Despre Crimeea se p oate spune c  ea a dev enit cunoscut  în istoria lumii, dup 
unele date ale unor istoriogra, înc  din secolul 5 î.Hr. cînd primii care au p op osit p e
meleagurile acestei p eninsule au fost colonis , tii greci care au n umit-o T auric Chersonese (


)  (P eninsula T auric  n.t.), s , i au folosit-o ca baz  a activit µii de p escuit s , i de na vigaµie
cu mijloacele rudimen tare ale acelei p erioade spre alte µ rm uri din Marea Neagr  s , i Marea
Mediteran . Prin p oziµia sa geograc  ea a atras in teresul p en tru o cuparea unei asemenea
10

zone s , i din partea altor p op oare care protând de a v an ta jele unor armate n umeroase, au
in v adat aceast  p eninsul  s , i au început s -s , i desf s , oare div erse plan uri de dezv oltare
atât p e uscat cât s , i p e ap , extinzându-s , i in teresele s , i spre alte µ ri. 6 As , a se explic 
in v aziile acestei p eninsule de c tre cumani (7) romani, goµi, h uni, t tari, mongoli s , i alµii.
Ulterior p este aceast  p eninsul  au v enit s , i Hasarii care erau mai apropap e; ind lo caµi
în teritoriul din tre Marea Neagr  s , i Marea caspic , as , a dup  cum se v ede în harta Nr.2,
(partea colorat  cu roz din cen trul h rµii).
Harta Nr. 2 A ceast  zon  marc heaz  Imp eriul Hazar care existase în tre anii 650 
850. s , i care se în v ecina cu p eninsula Crimeea. În ep o ca mediev al  (apro ximativ din an ul
800 pân  la mijlo cul secolului al 12-lea), Rusia Kiev ean  s , i-a în tins dominaµia spre aceast
teritoriu, p e care ulterior l-a piedut în fa v oarea Bizanµului s , i al hoardelor mongole.
Harta Nr. 3 Zona v erde marc heaz  în tinderea o cupaµiei Cumane în Asia s , i Europa Un
secol mai t rziu (în secolul 13), acest teritoriu a fost sub con trolul V eneµienilor iar în tre
1441 s , i 1783 aceast  zon  a fost sub o cupaµia T tar  s , i condus  de c tre un ul din nep oµii
lui Ginghis Han (c ruia i se oferise titlul de conduc tor al t tarilor din Crimeea, dup 
r zb oiul câs , tigat împ otriv a hoardelor mongole).
Harta Nr. 4 Crimeea era un cen tru imp ortan t p etru pro ducµia de vin uri, fructe s , i
tututn. Unele din tre pro dusele lucrate de c tre lo cuitorii acestei p eninsule, cum erau de
exemplu carp etele orien tale (fabricate în Bahcisarai), erau apreciate în tr-un mo d deosebiut
7 s , i îs , i g siser  o larg  piaµ  de desfacere în P olonia. De asemenea dup  unele informaµii
transmise din tat  în u, cuµitele fabricate de c tre t tarii din aceast  p eninsul  erau
considerate ca ind cele mai bune s , i erau cotate la preµuri mari de c tre mem brii triburilor
caucaziene. Cu toate c  marea ma joritate a p opulaµiei se o cupau cu mes , tes , uguri s , i comerµ,
sursa principal  de v enituri a nobililor t tari erau pr zile de r zb oi s , i comerµul cu scla vi.
Ep o ca mo dern  a Crimeei a început o dat  cu an ul 1783 când a a vut lo c anexarea ei de
c tre Imp eriul Rus. Dup  cum am v  zut nici în ep o cile dinain te s , i cu atât mai puµin
în ep o ca mo dern , aceast  µar  n u a a vut o viaµ  linis , tit . În tre 1835 s , i 1856, timp de
11

21 ani s-a desf s , urat R zb oiul Crimeei, un conict armat în tre armatele Imp eriului Rus
s , i o alianµ  a câtorv a imp erii (Imp eriul F rancez, Imp eriul Britanic, Imp eriul Otoman,
Regatul Sardiniei s , i Ducatul Nassau). Cu toate c  o parte a r zb oiului s-a desf s , urat în
alte zone, conictele principale au a vut lo c în Crimeea. La 9 Septem brie 1855, Crimeea a
fost o cupat  de trup ele imp eriilor aliate s , i ca urmare t tarii, care reprezen tau o mare parte
a p opulaµiei, s , i erau (în cea mai mare parte) m usulmani, au trebuit s  fug  din aceast 
µar  datorit  p ersecuµiilor la care erau supus , i. Mulµi din tre t tari au a juns în România s , i
s-au stabilit în Dobrogea, în Anatolia (în partea Asiatic  a T urciei – în tre Marea Neagr  s , i
Marea Mediteran ). În ultimile decade m ulµi din tre t tari s-au în tors în lo curile natale s , i
în prezen t sun t circa 300.000 de t tari în Crimeea. Viaµa lor era so cotit  ca ind linis , tit 
pân  la preluarea Crimeei de c tre F ederaµia Rus . Ast zi, p oate mai m ult ca alt  dat ,
t tarii sun din nou sp eriaµi de ceea ce se v a în tâmpla cu ei în viitor. Liderul t tarilor,
Mustafa Dzhemilev, cunoscut ca un v as , nic lupt tor p en tru drepturile t tarilor crimeeni a
încercat s  viziteze Kievul în timpul vizitei Vice-Pres , edin telui SUA, Jo e Biden. Din p cate
în tîlnirea n u a a vut lo c. In tenµia lui Dzhemilev, a fost so cotit  de c tre A dministraµia de la
Mosco v a ca ind total inop ortun  p en tru un cet µean al Crimeei s , i ca atare i s-a in terzis
s  se reîn toarc  în Crimeea pân  în 2019. A ceast  decizie a noii conduceri a Crimeei,
stabilit  de com un acord cu A dministraµia de la Kremlin, n u face decât s  reamin teasc 
t tarilor despre istoria dep ort rilor lor ce a a vut lo c cu p este 70 de ani înain te. De fapt
acest conduc tor al t tarilor ca s , i alµi mem bri ai com unit µii t tare au fost s , i con tin u 
s  e urm riµi în acµiunile lor. A tunci când s-a pus problema v ot rii anex rii Crimeei la
F ederaµia Rus , Mustafa Dzhemilev a fost cel care i-a îndemnat p e t tarii crimeeni s  n u
particip e la v otare, s , i s  creeze astfel o op oziµie în faµa acestei anex ri. La începutul lunii
Aprilie 2014, Mustafa Dzhemilev a f cut o vizit  la W ashington, s , i a prezen tat conducerii
Casei Alb e situaµia t tarilor din Crimeea s , i riscurile p e care le v or a v ea în menµinerea unor
lo curi de m unc  de c tre cei ce lucraser  p en tru guv ern ul ucrainean. În acelas , timp el a
adus la W ashington mesa jul Ucrainei de a cere sprijin ul refacerii în timpul cel mai scurt
12

p osibil a arsenalului n uclear, care ar p ermite ap rarea împ otriv a oric ror acµiuni agresiv e
ale Mosco v ei. La 20 Aprilie 2014, noul conduc tor al Crimeei, Sergei Aksy ono v, l-a acuzat
p e liderul t tarilor crimeeni ca ind un pro v o cator al etniei t tare s , i ca un extremist s , i în
înc heiere a spus: Dac  n u îµi place s  lo cuies , ti în Crimeea, es , ti lib er s  pleci! (8) Mai
m ult decât atâta Natalia P oklonsk a y a, Pro curorul S , ef al Crimeei, a armat c  mem brii
com unit µii t tare din Crimeea sun t susp ectaµi ca activis , ti extremis , ti s , i ca atare consiliul
de 8 conducere al t tarilor din Crimeea v a  desnµat s , i in terzis p e în tregul teritoriu al
F ederaµiei Ruse. Natalia P oklonsk a y a, a armat c  punctul ei de v edere este o urmare a
acµiunii ce a a vut lo c la 3 Mai 2014, cînd p este 1000 de t tari au demonstrat lîng  graniµa
Crimeei (lîng  oras , ul Arm y ansk) în semn de protest împ otriv a autorit µilor care i-au
in terzis lui Mustafa Dzhemilev s  se în toarc  în Crimeea. Cu o lun  în urm , pres , edin tele
Putin a semnat un decret de reabilitare a t tarilor crimeeni care au fost discriminaµi s , i
represaµi în timpul dictaturii lui Stalin, promiµându-le t tarilor o viaµ  bun  s , i un mare
a jutor din partea F ederaµiei Ruse. De fapt aceste armaµii n u înseamn  p en tru p opulaµia
t tar  decât v orb e goale p e care nici un mem bru al com unit µii n u le crede, în trucât ei
s , tiu c  p e aceast  cale se încerc  linis , tirea spiritelor de nem ulµumire s , i îngrijorare a acestei
com unit µi ce reprezin t  p este 10Viaµa p opulaµiei t tare din Crimeea este în prezen t la
fel de nesigur  ca s , i viaµa tuturor oamenilor din în treaga F ederaµie Rus  care este în tr-o
mare încurc tur  din punct de v edere economic, p olitic s , i so cial. Din punct de v edere
economic, Crimeea a fost s , i con tin u  s  e în condiµiuni deosebit de dicile. Cea mai
mare parte a suprastructurii Crimeei a fost distrus , iar teren urile agricole s , i-au pierdut
în cea mai mare parte puterea lor ro ditoare datorit  neglij rii lor de zeci de ani. În 1921,
Crimeea a dev enit o Republic  Autonom  a URSS, rezistând sub aceast  conducere pân 
în 1945 cînd a dev enit o pro vincie a Republicii Ucraina. Surse ociale prezen tate de mass-
medie s , i de c tre in ternet conrm  p olitica Uniunii So vietice de m utare a zeci de mii de
oameni în div erse lo curi ale URSS p en tru a p opula µin uturile mai puµin lo cuite sau p en tru
a cur µa Uniunea So vietic  de diferitele naµiuni cu etni diferite de cele ruses , ti. Despre
13

acest asp ect al p oliticii so vietice v om v orbi mai departe, îns  pân  la acel capitol trebuie
ar tat cum a ev oluat în timp n um rul p opulaµiei Crimeei dup  1917 s , i cum de s-a a juns
la actuala situaµie în care se discut  despre o ma joritate rus . În 1939 din tr-o p opulaµie
de 1.126.000 lo cuitori, rus , ii reprezen tau circa 558.000 lo cuitori, iar ucrainienii, t tarii,
evreii s , i celelalte grupuri etnice reprezen tau circa 553.000 lo cuitori, adic  cu circa 5.000
de p ersoane mai m ulte erau de origine rus . Dup  aceast  dat  rap ortul din tre p opulaµia
rus  s , i ceilalµi lo cuitori a început s  creasc  considerabil în fa v oarea p opulaµiei ruse care
fusese m utat  în mo d forµat prin p olitica stalinist  s , i în acelas , timp prin plecarea sau
m utarea forµat  a p opulaµiei t tar  s , i de alte etni,în afara Crimeei. O situaµie similar 
a a vut lo c s , i în Latvia unde au fost m utaµi mii de rus , i sub pretextul asigur rii forµei
de m unc  în v ederea dezv olt rii pro cesului industrializ rii. În urm toarele capitole v om
prezen ta mai p e larg acest fenomen al mis , c rii p opulaµiei ruse spre alte republici, în sp ecial
în ep o ca stalinist , iar în prezen t A dministraµia de la Mosco v a consider  c  este dreptul
F ederaµiei Ruse de a lua sub obl duirea sa µ rile care au p opulaµie v orbitoare de lim b 
rus  s , i care se sim te discriminat  de guv ernele µ rilor resp ectiv e. O analiz  mai detaliat 
a situaµiei demograce a Crimeei conrm  care a fost în urm  cu p este 100 de ani s , i care
este situaµia în actualul început de mileniu în teritoriul acestei p eninsule:
Sursa: h ttp://ro.wikip edia.org/wiki/Crimeea 3.2 3.3 Obiectiv e strategice ale r zb oiu-
lui hibrid
Utilizarea tacticilor sp ecice r zb oiului hibrid conrm  construirea un ui spaµiu de in-
uenµ  prin op erat , ionalizarea conceptului de No v orossia y a. Noua Rusie sau No v orossia y a,
actualmen te lo calizat  în sudul Ucrainei ³i a³a-zisa Republic  T ransnistrean , reprezin t 
spaµiul rev endicat ³i o cupat de Imp eriul • arist la sfâr³itul secolului al XVI I I-lea. Urca-
rea p e tron ul Rusiei a µarinei Ecaterina a I I-a (1762-1796) reprezin t  momen tul în care
colonizarea Noii Rusii a dev enit p olitic  de stat. Ea s-a desf ³urat îndeosebi prin in-
termediul oµerilor ru³i sau a³a-n umiµilor agenµi de colonizare, iar autorit µile µariste
au an unt , at începutul unei noi ere în sudul Rusiei. Cu acel prilej a fost îninµat , la
14

Sankt-P etersburg, o cancelarie îns rcinat  s  colonizeze Noua Rusie cu µ rani atra³i din
Moldo v a, Imp eriul habsburgic ³i statele germane. În acest con text, colonizarea µin utului
din tre Nistru ³i Bug, în principal, cu români moldo v eni, a determinat autorit µile µariste
s -l n umeasc  Moldo v a Nou . V ehicularea în spat , iul public a den umirilor de No v orossi-
a y a sau Moldo v a Nou  a constituit de fapt un ul din pretextele necesare s , i la îndemân 
utilizate de autorit t , ile t , ariste p en tru a justica con tin uarea p oliticii de expansiune c tre
bazin ul M rii Negre, Carpaµi ³i P eninsula Balcanic . Extinderea teritorial  a Rusiei spre
Europa Cen tral  a coincis cu domnia Ecaterinei a I Ia. Este p erioada în care fron tierele
imp eriului se mo dic  prin cele trei împ rt , iri succesiv e ale P oloniei (1772, 1793, 1795) s , i
spre t ,  rile septen trionale ale M rii Negre (1774)95 . Prin pacea înc heiat  în tre Imp eriul
t , arist s , i cel otoman în 1774, la Kuciuk-Kainargi P oarta s-a obligat s  p ermit  ie³ire lib er 
cu în tregul a vut, p en tru toate familiile care v or s -³i p r seasc  Principatele române ³i s 
se str m ute în Imp eriul µarist. În baza acestei disp oziµii, con tele P anin a conceput plan ul
fan tezist de a m uta toat  p opulaµia Moldo v ei în Rusia. Plan ul n u a putut  realizat, îns 
un n um r considerabil de lo cuitori au fost con vins , i de emisarii ru³i s  emigreze în aceast 
regiune.
F a v orizat  de con textul in ternat , ional, Rusia ³i-a îndreptat privirile spre Crimeea, p en-
tru anexarea denitiv   a acesteia ³i lic hidarea, p en tru totdeauna, a problemei t t r ³ti.
Preg tirea campaniei militare împ otriv a Crimeii a constituit un examen p en tru diploma-
µia ruseasc  a acelui momen t. Protând de sl biciunea Imp eriului Otoman, în aprilie
1783, Rusia a rezolv at problema Crimeii dup  o sângeroas  campanie militar , condus 
de con tele P otemkin, fa v oritul µarinei. 3.4 Implicat , iile asupra securit t , ii nat , ionale
Rev enind în actualitate, noua p olitic  a F ederat , iei Ruse în regiune, resp ectiv o cuparea
P eninsulei Crimeea, acµiunile co ordonate ale grup rilor paramilitare din zonele rusofone
ale Ucrainei, formate atât din etnici rus , i, dar s , i din cet t , eni ai altor state ³i cererile de
recunoa³tere a indep endenµei lansate de liderii nerecunoscutei Republici T ransnistrene ne
sugereaz  p osibilitatea existenµei un ui scenariu în direcµia constituirii, în v arian ta mini-
15

mal  a unei pro vincii separatiste, dup  mo delul T ransnistriei, în v arian ta maximal  a un ui
stat care s  coincid  din punct de v edere istoric ³i geograc cu ceea ce µarii ru³i au n umit
No v orossia y a, un teritoriu eterogen din punct de v edere etnic, instabil din punct de v edere
p olitic, cu o economie orien tat  prep onderen t spre F ederaµia Rus  ³i cu lideri con trolaµi
de F ederaµia Rus . Prezent , a îns  a unor com unit t , i rusofone c hiar dac  n u ma joritare în
acest spat , iu p oate facilita realizarea acestui proiect. A cest instrumen t a fost utilizat de
so vietici înc  din p erioada in terb elic . În acest sens, Stalin a conceput encla vizarea unor
grupuri de p opulat , ie rusofon , sau de alt  natur  etnic  s , i religioas  decât cea sp ecic 
t ,  rii, p e teritoriul statelor mem bre URSS, în scopul facilit rii con trolului asupra zonelor
resp ectiv e. În prezen t, Rusia p oate activ a resp ectiv ele com unit t , i p en tru a împiedica orice
init , iativ   de p r sire a v ecin t µii imediate. În ultimele dou  decenii, lanµul de conicte
înghet , ate96 din zona M rii Negre s-a concretizat prin derularea unor scenarii similare,
cu miz  strategic , în Nagorno-Karabah, Abhazia, Osetia de Sud, T ransnistria. Dac 
la conictele de dup  destr marea URSS din Georgia, Armenia s , i Azerbaidjan, România
doar a asistat, f r  a exista o miz  direct , act , iunile Rusiei în T ransnistria au a vut impact
în plan ul p oliticii t ,  rii noastre. In terv ent , ia din Crimeea, nalizat  cu preluarea acesteia
de c tre Rusia, corob orat  cu in teresul României p en tru situat , ia din Republica Moldo v a,
implic  dezv oltarea unor scenarii care includ p otenµarea prezenµei ruse în bazin ul M rii
Negre, cu efecte directe asupra in tereselor de securitate ale României. Conform unei ana-
lize a agent , iei Stratfor, una din tre cele mai discutate opµiuni se refer  to cmai la acµiuni ale
Rusiei de-a lungul coastei sudice a Ucrainei, în treprinse p en tru a lega Crimeea de p oziµiile
separati³tilor din estul Ucrainei97. Un scenariu similar care a fost luat în considerare este
reprezen tat de preluarea con trolului asupra în tregii coaste sudice a Ucrainei p en tru a face
leg tura din tre Rusia, forµele sale de securitate desf ³urate în regiunea transnistrean  ³i
Crimeea. Un alt treilea scenariu ar presupune c  Rusia v a prelua con trolul asupra estului
Ucrainei pân  la Nipru ³i v a utiliza râul ca fron t de ap rare. Alte dou  opµiuni p e care
le-am examinat reprezin t  v arian te ale subiectelor analizate an terior în tr-un efort de a
16

observ a dac  Rusia ar putea lansa op eraµiuni mai limitate, utilizând resurse mai puµine,
în v ederea obµinerii unor obiectiv e de securitate similare. Un asemenea areal, în v arian ta
maximal  sau cea minimal , ar reprezen ta, în pro ximitatea fron tierei de securitate a spa-
µiului euroatlan tic, o v eritabil  plac  turnan t  a criminalit µii organizate transfron taliere
³i a exp ortului necon trolabil de armamen t. Existenµa acestui nou actor zonal ar accen tua
insecuritatea regional  la fron tierele UE ³i NA TO ³i ar blo ca p e termen lung orice p osi-
bilitate de in tegrare a Ucrainei ³i Republicii Moldo v a în structurile euroatlan tice. P en tru
statul român, în calitate de mem bru al NA TO ³i al Uniunii Europ ene, direct in teresat de
imprimarea un ui curs predictibil ev oluµiilor zonale, un areal de insecuritate ma jor  la 100
de km de fron tiera estic , v a presupune alo carea de resurse suplimen tare p en tru securi-
zarea fron tierelor ³i p en tru sectorul de ap rare, precum ³i cre³terea riscului in v estiµional,
ceea ce v a conduce la dimin uare p e termen mediu a in v estiµiilor str ine în România, in-
clusiv în ceea ce priv e³te punerea în v aloare ³i exploatarea resurselor de hidro carburi din
Marea Neagr . În an ul 2014, p e fondul crizei din Ucraina, acµiunile din sfera r zb oiului
hibrid dirijate de F ederaµia Rus  împ otriv a României au fost in tensicate. Manifestarea
acestor tipuri de acµiuni p oate  p otenµat  de o serie de vulnerabilit µi precum cadrul
legislativ p ermisiv sau absenµa culturii de securitate în rândul cet µenilor. P e termen
lung, riscurile ³i ameninµ rile pro duse de existenµa r zb oiului hibrid se extind ³i includ
alimen tarea tensiunilor so ciale, instabilitate p olitic  ³i p osibilitatea reducerii sup ortului
public p en tru prezenµa României în structurile euro-atlan tice.
17

Capitolul 4
Ev oluµia so cial  ³i economic  de dup 
anexare

Bibliograe
[1]