UNIV ERSITAT EA LIB ERĂ INTERNA ȚIONAL Ă DIN M OLDOVA [563766]

UNIV ERSITAT EA LIB ERĂ INTERNA ȚIONAL Ă DIN M OLDOVA
FASULTAT EA ȘTIIN ȚE SOSIALE ȘI ALE EDUSAȚIEI

RREOS URĂRI SONTEMRORAN E
ALE ȘTIIN ȚELOR SOSIOUMAN E

[anonimizat] – 2018

3
UNIV ERSITAT EA LIB ERĂ INTERNA ȚIONAL Ă DIN M OLDOVA
FACULTAT EA ȘTIIN ȚE SOCIALE și ALE EDUCAȚIEI

PREOC UPĂRI CONTEMPORAN E ALE ȘTIINȚ ELOR
SOCIOUMAN E
Materialele Conferinței Științifice Internaționale
Ediția a VI II-a
Chișinău, 8-9 decembri e, 2017

THE CONTEMPORARY ISSU ES OF TH E SOCIO-
HUMANITARIAN S CIENCES
Proceedings of the Internati onal S cientific Conference
The VIIIth Edition
Chisinau , 8-9 December, 2017

Chișinău – 2018

4

Conferința Științifică Internațională ”Preocupări contemporane ale științelor sociouman e”.
Ediția a VI II-a. Chișinău, 8-9 decembri e 2017.

Responsabili d e ediție:
Dr. Sv etlana RUSNA C, [anonimizat] , șef Catedră Asist ență Socială și Sociologie ”Nicolae Sali” , [anonimizat], drd ULIM

Redacția lingvistică și tehnică:
[anonimizat] a [anonimizat] 28 martie 2018
[anonimizat], autorului (autorilor).

© ULIM ″Preocupări contemporane ale științelor socioumane″, conferinț ă științifică
internațională (8; 2017 ; Chișinău). [anonimizat]
= [anonimizat] : [anonimizat]. a 8 -a, Chișinău, 8 -9 decembrie, 2017 / com. șt.: Andrei
Galben (președinte) [et al.] ; com. org.: Svetlana Rusnac (co -președinte) [et al.]. – Chișinău :
ULIM, 2018 ( Tipogr. "Print -Caro"). – 423 p.: fig., tab.
Antetit.: Univ. Liberă Intern. [anonimizat]. Științe Soc. ale Educației. – Tit. paral.: lb.
rom., eng l. – Texte : lb. rom., engl., rusă. – Rez.: lb. rom., engl., rusă. – Bibliogr. la sfârșitul
art. – 100 ex.
ISBN 978 -9975 -3168 -9-7.082:378.4(478 -25)=135.1=111=161.1
P 91

5
CUPRINS
Comitetul Științific al Conferinței Științifice Internaționale „Preocupări contemporane ale
științelor socioumane”
Scientific Committee of International Scientific Conference “[anonimizat]” ………………………….. ………………………….. ……………………….. 11
Comitetul organizatoric al Conferinței Științifice Internaționale „Preocupări
contemporane ale științelor socioumane”
Organizational Committee of International Scientific Conference “[anonimizat]” ………………………….. ………………………….. ………….. 12
OMUL ÎN CONTEXTUL SC HIMBĂRII SOCIALE
THE INDIVIDUAL IN TH E CONTEXT OF SOCIAL CHANGES
Iurchevici Iulia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
Conceptul de spațiu psihologic al personalității în circuitul științiic psihologic
The concept of personal psychologic al space in the psyhological scientific network
Calancea Angela ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 18
[anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 24
Aspecte atitudinale în acceptarea consilierii HIV/SIDA
Atitude aspects to accept HIV/ AIDS consulting
Ștefaneț Diana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 32
[anonimizat] j ealousy – [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 41
Profilul psihosocial al tînărului din societatea în transformare
The psychosocial profile of the young person as a [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………. 45
Formirovan ie kontseptsii smerti u detey doshkolnogo vozrasta
Formation of the sonsert of death in shildren of rresshool age
Formarea sonsertului de moarte la soriii de vârstă rreșsolară
Simion Simion Dănuț ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 49
[anonimizat], Galushchak Nadezhda ………………………….. ………………………….. …………………… 55
Vliyanie tipa lichnosti A, B, S, D na sostoyanie zdorovya
Effest of the t yre of rersonality A, B, S, D on health condition
Balan Ecaterina ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 62
Despre sociologia bolii și a sănătății
About illness an d health sociology
Sanduleac Sergiu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 65

6
[anonimizat] – realitate sau ficție
Așevschi Ioana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 67
Aprecieri subiective ale stării de succes social
Subjecti ve evaluation of social success state
Zamfira Marius ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 70
Psihanaliza și conștiința religioasă
Psychoanalysis and the religiou s consciousness
Zamfira Marius ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………. 77
[anonimizat] ………………………….. ………………………….. ……………….. 85
Influența disabilităților fizice asupra satisfacției de viață
The influence of physical disabilities on life satisfaction
Știrbu Diana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 89
Dezvoltarea complianței față de tratament prin hemodia liză la pacienții cu insuficiență renală
cronică terminală
The development of dialysis treatment compliance in patients with end stage renal disease
Mihai Iulia Mihaela Otomega ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 95
[anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 101
Vzroslenie i [anonimizat] a adolessenților – [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ……………………. 109
Zhiznestoykost i optimizm u [anonimizat], Rusnac Svetlana ………………………….. ………………………….. ……………………. 119
Utilizarea muzicii în recuperarea copiil or cu tulburări de spectru autist (TSA)
The use of music in the recovery of children with autist spectrum disorders (ASD)
ROLUL ȘTIINȚELOR EDU CAȚIEI ÎN SOCIETATEA CUNOAȘTERII
THE ROLE OF EDUCATIO NAL SCIENCES IN THE KNOWLEDGE SOCIETY
Posternac Silvia ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 136
Forme specifice de învățare la vârsta adultă
Specific forms of learning in adulthood
Zolotariov Elena ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 140
Renovarea calitativă a practicii educaționale din perspectiva spiritualiză rii învățământului
Quality of renewing the educational practice in terms of spiritualisation of education

7
Nastasiu Silvia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 151
Abordări teoretice ale competenței de comunicare interpersonală
Theoretical approaches to interpersonal communication competence
Baciu Svetlana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 156
Inovația pedagogică prin experiența clasei „inversate” în motivația elevilor
Pedagogical innovation through the "flipped" class experience in student: [anonimizat], Rusu Alexandra ………………………….. ………………………….. …………………….. 159
Sharasteristis features of terminology in the rrosess of sresialized translation
Rartisularități sarasteristise ale termin ologiei în rrosesul traduserilor sresializate
Simion Mihaela Nicoleta ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 166
Rolul lecturii în dezvoltarea personală a elevilor
The role of reading in personal development of pupils
Cătălina Alisa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 170
[anonimizat]'s [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 182
”Banii aduc fericirea?” sau despre starea de bine psihologic ca o condiție a succesului
”Does Mo ney bring happiness?” [anonimizat] a [anonimizat] ………………………….. ………………………….. …………………… 189
În căutarea semnificației vieții: st udiu corelațional realizat pe un eșantion de adolescenți români
Searching for the meaning of life: a correlational study accomplished on a sample of romanian
adolescents
Spătaru Tatiana ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 204
Responsabilitatea socială a [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 211
Migrația economică. Studiu de caz
Economic migration. [anonimizat] ………………………….. ………………………….. …….. 215
Percepția rolului femeii de către bărbat
Perception of women's role by male
Pădureanu Mari ana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………….. 220
[anonimizat]'s [anonimizat], Robu Viorel ………………………….. ………………………….. …………………. 229

8
Percepția publică asu pra sistemului educațional din R omânia: o analiză retrospectivă și
provocări pentru viitor
Public perce ption of educational system in R omania: a [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 237
Educația pentru tοleranță. Programe de intervenție la nivelul clasei și al școlii
Education for tolerance. [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 240
Locul și rolul atașamentului în dezvoltarea umană. Apariția primelor forme de atașament
The place and the role of attachment in human development. [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ……….. 243
Percepția rolului bărbatului de către femeie
The perception of man’s role by woman
Rusanovschi Valeria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 247
Reprezentarea socială a [anonimizat], research magazine
Musienco Natalia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 252
[anonimizat] A factor of adaptation to the university environment
Bulboacă Gabriel ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………….. 258
Problematica contemporană a homosexualității: [anonimizat], culturale și
politice
The contemporary issue of homosexuality: religious, moral, cultural, [anonimizat] (Mazur) Boris ………………………….. ………………………….. …………… 269
[anonimizat] a fastor of rolitisal sosialization
Catalina Alisa ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 280
Probleme de conviețuire între români și rromi
Problems of coexistence between Romanians and Roma
Rezin Ecaterina ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………….. 294
[anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 299
[anonimizat] -Cristina ………………………….. ………………………….. ………………… 305
Nevoia de psihologie în poliție
The need for psychology in police
Dumbravă (Călugăru) Elena -Monica ………………………….. ………………………….. ……………………. 307
”[anonimizat]”. Despre dezvoltarea dorințelor de iubire și afiliere

9
"Today's children, adults of tomorrow." [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………. 314
Provocările etice și psihologice în crearea unei strategii de cibersecuritate centrate pe drepturile
omului online
The ethical and psychological challenges of developing cybersecurity strategies with respect to
human rights online
Bhoti S., Kalancha A., Abd Al Kader S., Aleksandrova M.V. ………………………….. ………… 320
Vazhnost psihologicheskoy diagnostiki pri perehode rebyonka v shkolu
Imrortanța diagnostisului rsihologis în intrarea sorilului la șsoală
The im rortanse of rsyshologisal diagnosis in the entry of the shild in sshool
Cebotari Stanislav ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 325
Resocializarea infractorilor cu vîrsta 18 -25 ani, care săvârșes c infracțiuni contra patrimoniului
Resocialization of criminals aged 18 -25, [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 331
Resursele psihosociale: factori decisivi în menținerea sănătății mintale
Psychosocial resources: [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ……………………… 338
[anonimizat] ………………………….. ………………………….. …. 342
Uncertainty of human and cultural environment
Incertitudinea mediului uman și cultural
Ștefan Torcă rescu ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………. 348
Importanta cultivării istoriei locale. Studiu de caz: Palatului Administrativ și de Justiție din
Râmnicu Sărat (1897 – 2017)
Importance of cultivat ing local history. Case Study: The Administrative and Justice Palace from
Râmnicu Sărat (1897 – 2017)
[anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………….. 351
Tsennostno -[anonimizat] -rrofesionale în difer ite stadii ale edusației rrofesionale
MODERNIZAREA SISTEMU LUI DE PROTECȚIE SOC IALĂ PRIN TRANSFERUL
ȘI VALORIFICAREA BUN ELOR PRACTICI
MODERNISING SOCIAL P ROTECTION THROUGH TH E TRANSFER AND
CAPITALIZATION OF BE ST PRACTICES
Murrhy Franses L. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 364
Family life edusation mentoring rrogram for insarserated rarents: identifying the stakeholders
Programul de mentorat al educației pentru viața de familie pentru părinții incarcerați:
identificarea părților interesate
Negură Petru ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 368

10
Politicile statului față de persoanele fără adăpost în Republica Moldova după destrămarea
URSS: între „mîna dreaptă” și „mîna stîngă”. [anonimizat]: between "right hand" and
"left hand ". [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 375
Aspecte ale analizei SWOT a flu ctuației personalului sistemului comunitar asistență socială
(mun. Chișinău)
Aspects of the SWOT analysis of the fluctuation of the personnel of the community social
assistance system (mun. Chisinau)
[anonimizat], Costin Rodica ………………………….. ………………………….. …. 383
Asigurarea calității vieții copiilor din serviciul îngrijire paliativă
Ensuring children's [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 389
Profesionalizarea tinerilor în dificultate prin dezvoltarea antreprenoriatului social în mun. Orhei
Professionalization of young people in difficulty through the development of social
entrepreneurship in mun. Orhei
Focșa Tatiana ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 394
Controlul administrativ al autorităților de protecție a copilului asupra respectării legislației
The administrative control of the authoriti es of child protection on respecting the legislation
Plămădeală Victoria ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. 399
[anonimizat] a persoanelor cu dizabilități mintale
Supported Living – a [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 402
Expertizarea procesu lui de încadrare în câmpul muncii a persoanelor adulte cu dizabilități
mintale. Studiu de caz mun. Orhei / Expertise in the process of employment of adults with
mental disabilities. [anonimizat] ………………………….. ………………………….. ………………………….. . 408
Analiza incluziunii sociale a persoanelor cu dizabilități mintale din mun. Orhei
Analysis of the social inclusion of people with men tal disabilities in mun. Orhei
LISTA AUTORILOR ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 417

11
COMIT ETUL ȘTIINȚIFI C AL CONFERINȚ EI ȘTIINȚIFI CE INTERNAȚI ONAL E
„PREOC UPĂRI CONTEMPORAN E ALE ȘTIINȚ ELOR SOCIOUMAN E”
SCIENTIFI C COMMITT EE OF INT ERNATI ONAL S CIENTIFI C CONFERENCE
“THE CONTEMPORARY ISSU ES OF TH E SOCIO-HUMANITARIAN S CIENCES”

PREȘEDINT E / CHAIR :

Dr. hab. , Academician, R ector ULIM
VICEP REȘEDINȚI / [anonimizat]:
Dr. hab. [anonimizat], ULIM
Dr. Sv etlana RUSNA C, [anonimizat]. [anonimizat] d octorală Științ e umanist e, politice și ale comuni cării
Dr. [anonimizat] d octorală Științ e economice, sociale și tehnologii inf ormați onale
COO RDONAT ORI / COO RDINAT ORS:
MA Sv etlana HARAZ, Ș ef Catedră Asist ență S ocială și Sociologie ”Nicolae Sali”, ULIM
Dr. [anonimizat] R [anonimizat] e Politice și Jurnalism
MEMBRI / M EMBERS:
PhD Ágn es BÁLINT, Univ ersity of Pécs, Hungary
Dr. Al exandru B [anonimizat] R [anonimizat] e [anonimizat]. [anonimizat] ”Al ecu Russ o”, Bălți
Dr. [anonimizat] R [anonimizat] e [anonimizat] L. [anonimizat], USA
Dr. Sv etlana HADZHYRADY EVA, D epartment of Public Manag ement, N atsіonalna Akademіya
Depzhavnogo Uppavlіnnya p pi Ppezidentovі Uk paїni, Kyiv
PhD Ani ca Mikus K OS, NG O „Slovenska Filantr opija”, Ljubljana, Sl ovenia
PhD Vadim M OLDOVAN, Y [anonimizat] M OLINA, Univ ersità di T orino, [anonimizat]. Petru N EGURĂ, Catedra Asist ență S ocială și Sociologie ”Nicolae Sali”, [anonimizat], [anonimizat] R [anonimizat], Lithuania
Dr. [anonimizat] „Petre Andr ei”, Iași, R omânia
Dr. [anonimizat] „Vasil e Alecsandri” din Ba cău, R omânia
Dr. hab. [anonimizat] „ Ion Creangă”, [anonimizat], Institut e for Psychology, G ermany
Dr. [anonimizat] „Ștefan cel Mar e” [anonimizat],
Iași, R omânia
Dr. [anonimizat]-[anonimizat] d e Științ e [anonimizat]. [anonimizat] i p olitich eckoy pcihologii N APN
Ukpainy
Dr. [anonimizat] „ Ion Creangă”, Chișinău
Andrei GALB EN

12
COMIT ETUL ORGANIZAT ORIC AL CONFERINȚ EI ȘTIINȚIFI CE
INTERNAȚI ONAL E „PREOC UPĂRI CONTEMPORAN E ALE ȘTIINȚ ELOR
SOCIOUMAN E”
ORGANIZATI ONAL COMMITT EE OF INT ERNATI ONAL S CIENTIFI C
CONFERENCE “THE CONTEMPORARY ISSU ES OF TH E SOCIO-HUMANITARIAN
SCIENCES”
CO-PREȘEDINȚI / CHAIR S:
Dr. Sv etlana RUSNA C, Decan Fa cultate Științ e [anonimizat]. [anonimizat] d octorală Științ e umanist e, politice și ale comuni cării
Dr. [anonimizat] d octorală Științ e economice, sociale și tehnologii inf ormați onale
VICEP REȘEDINȚI / [anonimizat] :
MA Sv etlana HARAZ, Ș ef Catedră Asist ență S ocială și Sociologie „Nicolae Sali”, ULIM
Dr. [anonimizat] R [anonimizat] e Politice și Jurnalism
MEMBRII / M EMBERS:
[anonimizat]. Tatiana F OCȘA, lect. univ. ULIM
MA Ali ona M ELENTIEV, lect. univ. ULIM, drd. [anonimizat], lect. univ. ULIM, drd. [anonimizat], l ect. univ. ULIM, drd. [anonimizat], l ect. univ. ULIM
Dr. Ad elina ȘT EFÂRȚA, r esponsabil d e organizar ea cercetării științifi ce la Fa cultatea Științ e
[anonimizat], [anonimizat] / Organiz er:
Facultatea Științ e [anonimizat] M oldova

Parteneri / Partners:
Școală d octorală Științ e umanist e, [anonimizat] d octorală Științ e economice, [anonimizat], Științ ele Educației și Asist ență S ocială, Univ ersitat ea „Petre Andr ei”, Iași,
România
Facultatea de Științ e [anonimizat] e, Univ ersitat ea de Stat,,Alecu Russ o” din Bălți

13
OMUL ÎN CONTEXTUL S CHIMB ĂRII S OCIALE
THE INDIVIDUAL IN TH E CONTEXT OF SOCIAL CHANG ES

Iurchevici Iulia
CONCEP TUL D E SPAȚIU PSIHOLOGIC AL PERSONALITĂȚII ÎN CIRCUITUL
ȘTIIN ȚIIC PSIHOLOGIC
THE CONCEP T OF PERSONAL PSYCHOLOGICAL SPACE IN TH E PSYHOLOGICAL
SCIENTIFI C NETWORK
Rezumat
În articol este analizat conceptul d e spațiul psihologic al persoanei. Sunt evidențiate
caracteristicile generale ale spațiului prin int ermediul elementelor sale (persoane, [anonimizat]) și "axele de coordonate". De asemenea este arătată relația conceptului d e spațiu
psihologic cu alte concepte.
Cuvint e-cheie: persoană, [anonimizat] s ocial, [anonimizat] s ocial-
psihologic, elementele spațiului psihologic
Abstra ct
The article analyzes the concept of psychological space of the person. Th e general
characteristics of the space are emphasized through its elements (persons, [anonimizat]-
material objects) and th e “coordinate axes”. It also shows th e relationship of the concept of psychological
space with other concepts.
Key-words: person, self-[anonimizat], [anonimizat]-
[anonimizat] .
„Eu” nu sunt num ai gânduril e, [anonimizat] m ei și lu crurile mele personale (W. J ames)
În prezent un a dintr e cele mai importante caracteristici ale personalității d evine organizarea
armonioasă a lumii s [anonimizat] s copurilor, care conduc spre realizarea pe
deplin a potențialul persoanei și obținerea succesului în div erse domenii de interacțiune cu lum ea.
[anonimizat], lib ertate și responsabilitate; plasează persoana în fața necesității de a crea și de a-și păstra
suveranitatea existenței. [anonimizat] e [anonimizat] r [anonimizat], [anonimizat], lucrurilor și tehnologiilor.
[anonimizat] p unitatea lor. Caracteristicile acestui s pațiu, [anonimizat]: „spațiu vit al” (K. L evin), „lum e vitală” (L. Binswanger ),
„spațiul personal” (K. J aspers), „ câmp semantic” (L. S. Vyg otsky), „s pațiu tr anssubi ectiv” (D. N.
Uznadze), „lum ea multidim ensională” (A.N. L eontiev), „s pațiu multidim ensional al vieții" (V. E.
Klochko) [apud 1]. [anonimizat] -[anonimizat] W. J ames, K. L evin, E. Erickson, F. Perls ș. a.
Conceptul lumea interioară a indiv idului s -a dezvoltat odată cu apariția conceptului
conștiință și a fost abordat din perspectiva filosofiei subi ectivității. [anonimizat], [anonimizat] "Eu" și opoziția "Eu" și "non-Eu". În cercetările
teoretice sunt d [anonimizat] m ediul
însuși ( obiectual și social), cât și procesul d e interiorizare a subiectului – însușir ea mediului extern
și transferul acestuia în conținutul lumii i nterioare [7]. [anonimizat] a descrie sistemul int egral
al valorilor umane, a fost intr odus conceptul de „imagine a lumii”, în care a fost întru chipată ideea

14
[anonimizat] e a persoanei.
Imaginea lumii este definită d e specialiști ca „integrator” a amprentelor interacțiunii omului cu
realitatea obiectivă [1]. Reprezentăril e despre spațiul psihologic al personalității au evoluat de la
noțiunil e de „câmp psihologic”, „autonomie personală”, „id entitate”, „lum e personală” la noțiunil e
de „lum e vitală”, „lum e trans-subiectivă (multidim ensională)”, „s pațiu m ental".
[anonimizat], [anonimizat] ,
[anonimizat] e sale reale. Într e
subiect și mediu există o constantă int erpătrund ere [ibidem].
Spațiul psihologic al individului este definit d e către C. K. N aptova-Bochavep ca un
fragment semnifi cativ al vieții care determină activitatea actuală și strategia de viață a omului [ 6,
p.36]. Acesta include în sin e [anonimizat] o
persoană se identifică (teritoriu, [anonimizat], atitudini). [anonimizat] o semnifi cație personală pentru subi ect și
încep să fie protejate prin toate mijloacele fizice și psihologice disponibile.
A. L. Zhur avlev, A. B. Ku preichenko abordează spațiul psihologic din d ouă perspective.
[anonimizat], spațiul psihologic este un m ediu „subi ectiv”, [anonimizat] d e subiect, [anonimizat] „g enerat”, creat, format și susținut d e subiect în conformitate cu principiile și sensuril e
[anonimizat]. [anonimizat], un element indis pensabil al acestui
spațiu [2, p.12]. Într -un sens m [anonimizat], spațiul psihologic al unei persoane
este un sist em de obiecte sau fenomene semnifi cative pentru subi ect în s ens pozitiv, n eutru s au
negativ (in clusiv el însuși), [anonimizat] s [anonimizat] -se în
relații specifice unele cu altele și realizând un ele funcții sau roluri în conformitate cu anumit e [anonimizat] e legități etc. [anonimizat]-un m od
total diferit și pot îndeplini funcții foarte speciale în viața lor [idem, p.13].
Spațiul psihologic reprezintă o formă a subiectivității um ane și se dezvoltă prin int ermediul
alegerilor succesive (identificări – înstrăinării) în fi ecare situație de viață. Spațiul psihologic este
flexibil și d epinde de intensitatea și semnifi cația activității omului. Astfel, [anonimizat], poate
rămân e [anonimizat] o [anonimizat]. [apud 3, p.2].
Așa cum r [anonimizat], care potrivit S.K. N artova-Bochaver, [anonimizat] d eja existente (extind erea zonei de
suveranitate), completarea acestora cu conținut dif erit în fun cție de experiență și s arcinile
dezvoltării [5, p.103]. S. K. N artova-Bochaver determină și justifi că empiric următ oarea
consecutivit ate a dezvoltării s pațiului psihologic: [anonimizat] – de-a [anonimizat]. [anonimizat] e [anonimizat], dar devin un r eglator al comportamentului în adolescență [5]. R [anonimizat] v eți, acest proces decurge mai intensiv l a etapa
preșcolară și în adolescență. Se încheie acest proces de formare a suveranității psihologice la vârst a
de 16-17 ani, vârstă adesea denumită ca cea mai grea perioadă în vi ața unei persoane. Astfel, spațiul
psihologic poate fi considerat ca o stare a personalității, d ar și ca o trăsătură st abilă care
interacționează cu alte trăsături ale personalității.

15
Funcțiile spațiului personal sunt l egate de componentele sale structurale. [anonimizat]; [anonimizat]. [anonimizat] p de referință s au a [anonimizat] r elațiile cu oamenii. Orientăril e [anonimizat] a individului și sunt surs ele de formare a
simțuril or. Sfera moral spirituală formează stabilitatea imaginii d espre lume; [anonimizat]; id ealurile de viață contribui e la formarea imaginii
viitorului d orit [1].
Un loc cheie în fenomenologia spațiului psihologic este ocupat de hotarele lui. Cea mai
importantă calitate a [anonimizat] S. K. N artova-Bochaver, [anonimizat] „Eu” – lui său, s entimentul d e
încredere în sin e, securitate, încredere în lum e [5, p.101]. [anonimizat] m [anonimizat]:
La hotarul int eracțiunii cu lum ea din jur s e naște subiectivitatea. Hotarele definesc ceea
ce este „Eu” și ceea ce este „non-Eu”, [anonimizat]-mi aparține. Lini a de hotar arată
unde se termină „ Eu”-ul și începe celălalt.
Hotarele definesc identitatea personală a omului . Stabilind h otarul, [anonimizat] m [anonimizat]-
afirmare, fără a încălca libertatea personală. [anonimizat].
[anonimizat]. Contactul ca cea mai matură f ormă d e [anonimizat], iar asocierea care apare nu în calcă integritatea individului. D [anonimizat] a stabili r elații este înlocuită fi e [anonimizat] e de lipsă de respect față de ceilalți.
[anonimizat]. [anonimizat] s e ridice „deasupra câmpului”. În călcarea hotarelor duce la
apariția victimizării și d ezvoltarea complexului d e victimă.
Prezența hotarelor determină limit ele responsabilității personale. Hotarele psihologice
ajută omul să înț eleagă care este obiectul responsabilității s ale, [anonimizat]. Imposibilit atea de a conștientiza hotarele propriei
responsabilități poate duce la: 1) hi perresponsabilitate și suprasolicitări m entale, 2) apariția
simtim entului d e vinovăție nevro tică, 3) l a [anonimizat]-și asumă
responsabilitate pentru consecințele greșelilor lor, 4) l a incapac itatea de a cere ajutor [5, p.103-104].
[anonimizat] A. L. Zhur avlev și A. B. Ku preichenko în baza a șase grupuri de
caracteristici ale spațiului psihologic [2, p. 14].
În gru pul caracteristicilor generale ale spațiului psihologic sunt elementele sale (oameni,
grupuri, div erse obiecte și fenomene materiale și nemateriale) și „ axele de coordonate” – pe care
autorii amintiți m ai sus l e definesc drept caracteristici a căror grad de importanță în viziun ea
subiectului d etermină poziția elementelor individu ale în spațiul său psihologic [ibidem]. Pentru
diferite tipuri d e spațiu, astfel de caracteristici pot fi r eprezentate de o varietate de fenomene:
semnifi cații și v alori, [anonimizat] d e relații, [anonimizat],

16
responsabilitate, apartenență, dependență, rud enie etc. [anonimizat] e elemente, precum și l egitățil e care guvernează spațiul și tendinț ele de
schimb are ale acestuia. O [anonimizat], poate fi „actualizarea”
periodică a spațiului prin m etoda de încercare și eroare sau printr-o altă m odalitate în calitate de
strategie specială pentru s atisfacerea totală a nevoilor subi ectului. [anonimizat] s pațiul psihologic sunt su puse permane nt evaluării și r eevaluării, s [anonimizat]. [anonimizat] s pecial menținerea compoziției și
structurii n eschimb ate a [anonimizat] s pecial a spațiului s ocial-psihologic[ibid em].
O evaluare cantitativă g enerală a spațiului s [anonimizat] p de caracteristici formale / dinamice: formarea și structurarea spațiului ( prezența și
tipul stru cturii), r [anonimizat], [anonimizat], deschiderea și permeabilitatea hotarelor ș. a. m. d. Pot suscita
interes astfel de indicatori precum ar fi omogenitatea / [anonimizat] l
[anonimizat], „denaturăril e”, precum și praguril e [anonimizat]. [2, p.
14].
[anonimizat], este subiectul însuși ( persoana, grup mic sau
grupul mare). [anonimizat] t rebuie să țină s eama de calitățil e specifice ale
acestuia. În calitate de trăsături ale subiectului s [anonimizat], [anonimizat] s pecifică A. L. Zhur avlev și A.
B. [anonimizat] f ață de spațiul d [anonimizat],
[anonimizat]
[ibid em]. [anonimizat], speranțele, temerile, [anonimizat]. [anonimizat] d e
conștientizare și de relevanță a relațiilor. [anonimizat]: poziția subiectului în s pațiu, st abilitatea / [anonimizat], [anonimizat] s pațiu. Indi catorii
importanți sunt și semnifi cația subiectivă a „axelor de coordonate” [anonimizat], v alorile praguril or pentru s [anonimizat] d e
exprimare a atitudinii.
Un gru p aparte de caracteristici ale spațiului psihologic îl formează caracteristicile
elementelor spațiului . Obiectele incluse în spațiul s ocial-psihologic, desigur, sunt l [anonimizat], care sunt r eglementate de anumit e
reguli și s e supun, în viziun ea subiectului, u nor legități s pecifice. Elementele concrete ale spațiului
ocupă un anumit "v olum" [anonimizat], prin poziția lor în dif erite direcții (orientare
în dif erite "axe de coordonate" ale spațiului), ci și prin vectorul d eplasării în s pațiu. T oate
elementele spațiului psihologic pot fi organizate ierarhic și se pot influ ențează unul pe celălalt
(stimul a, reține, inhib a, completa, neutraliza, distrug e etc.). [anonimizat] ș.a.m.d. D eseori, int eracțiunea
dintr e elemente duce la schimb are în spațiul psihologic al subi ectului. Astfel, unul dintr e elementele
spațiului poate fi inclus sau exclus din acesta sub influ ența unui alt element [2, p. 15].
Pe lângă caracteristicile „interne”,[anonimizat], există și un șir
de caracteristici „externe”, care contribui e la descrierea și evaluarea cantitativă a [anonimizat] e diverse spații psihologice ale aceluiași subi ect sau
dintr e spații psihologice ale altor subi ecți. Analiza poate include atât aspectele ce țin de conținutul
acestor relații și legitățil e [anonimizat] – dinamice. Acestea
din urmă in clud gr adul d e corespundere a spațiilor, [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]: ierarhia

17
[anonimizat] d eplasării l or și int ensitatea influ ențelor reciproce ([anonimizat], fuziun ea și fragmentarea).
Pentru a [anonimizat], pot
fi semnifi cative și un alt grup de caracteristici. Astfel, [anonimizat] g eneral,
și în b aza criteriului influ ența asupra succesului autodeterminării s [anonimizat]. Astfel de caracteristici ale eficienței spațiului psihologic
sunt confortul / disconfortul , armonie / dizarmonie , evaluarea acestui s pațiu de către subiect ca fiind
unul d e [anonimizat], reținere, activitate de neutralizare și activitate vitală. S [anonimizat], perceput ca protector sau ceea ce-l face pe subiect vuln erabil. [anonimizat] -o anumită etapă a vieții sale.
[anonimizat] S. K. N artova-Bochaver, că
spațiul psihologic al personalității are următ oarele proprietăți.
1. [anonimizat] s au creat de ea însăși și prin urm are
reprezintă o valoare.
2. [anonimizat], își r ealizează sentimentul d e autor (ceea ce nu poate fi controlat este respins și devine
un obiect în afara spațiului personal al subi ectului).
3. Spațiul psihologic există în m [anonimizat] „transparent” și, [anonimizat] e.
4. Cea mai importantă proprietate a unui s pațiu psihologic este integritatea hotarelor sale
[5, p.104].
[anonimizat] a și confort a individului. În perioadele de stabilitate a vieții, spațiul psihologic
tinde spre echilibru, f olosind limb ajul d eja însușit d e auto-exprimare. [anonimizat], la psihosomatică sau la posedarea impulsivă a obiectelor. [anonimizat] p, să fi e cauză a diferitelor forme de tulburări
mintale.
[anonimizat], și poate constitui obiectul studiil or ulterioare.
Bibliografi e
1. Bupavtsova N. V. [anonimizat] h apaktepictik pcihologicheckogo
ppoctpanctva lichn octi i emp atii. Avtopefepat dicceptatsii.
http://www.diss ercat.com/content/[anonimizat] o-soderzhatelnykh -[anonimizat]-prostranstva-lichno#ixzz4RT paytEn (vizit at 8.11.2017).
2. Zhupavlev A. L., Kup peychenko A. B. P cihologicheckoe i cotsialno-pcihologicheckoe
ppoctpanctvo lichn octi: t eope ticheckie ocnovaniya i ccledovaniya. B: Znanie. Ponimanie.
Umenie. 2012, №2, ct. 10 – 18.
3. Ipkin D. B., Sh evelenkova T. D. Cuvepennoct p cihologicheckogo ppoctpanctva lichn octi
podpoctkov i ee vzaimocvyaz c upovnem nevpotizatsii i p pedctavleniyami p odpoctkov ob ih
vocpitanii poditelyami. B: Zhu pnal „P cihologiya i p pavo”. 2011, № 3, ct. 1 – 14.
4. Kondpatova N. A., P opolitova O. V. Cuvepennoct – deppivipovannoct zhizn ennogo
ppoctpanctva lichn octi p odpoctkov i p epezhivanie imi ctpaha i tpevozhnocti. B: Uch enye
zapicki In ctitut a neppepyvnogo pedagogicheckogo obpazovaniya im. Ya poclava Mud pogo. 2010,
Vyp.12, ct. 285 – 290.
5. Naptova – Bochavep C. K. P cihologicheckoe ppoctpanctvo lichn octi. M onogpafiya. Mockva:
Ppometey, 2005. 312 ct.

18
6. Naptova – Bochavep C. K. P onyati e «pcihologicheckoe ppoctpanctvo lichn octi» i ego
evpicticheckie vozmozhnocti. B: M ockovckiy p cihotepapevtich eckiy zhu pnal. 2002, № 1, ct. 35
– 41.
7. Panina E. N. Vz aimocvyaz cuvepennocti p cihologicheckogo ppoctpanctva i cubektivn ogo
blagopoluchiya lichn octi. Avtopefepat dicceptatsii.
http://www.diss ercat.com/content/[anonimizat]-psikhologicheskogo-prostranstva-i-
[anonimizat]-lichn#ixzz4RTqgXj CB. (vizit at 15.10.2017).
8. Haplamenkova N. E. Cuvepennoct p cihologicheckogo ppoctpanctva lichn octi p pi paznyh
tipah pepezhivaemyh ug poz. V: V ectnik KGU im. I. A. Nekpaco va, 2015, T om 21, ct. 38 – 41.
Calancea Ang ela
STR ESS S [anonimizat], as
well as l ook at th e benefits of family psychotherapy. Family lif e, together with th e dynami cs that evolve
within ar e an in exhaustibl e [anonimizat] e a person’s efficiency and s ocial ada ptability. Salvad or Minu chin (1974) d escribes
four sources of stress in the family syst em: str essful contact of a family m ember with extramarital f orces;
a contact stressful t o the entire family with extramarital f orces; str ess during th e family transiti on period;
stress caused by idi osyncratic problems. H e also describes the types of events leading u p to family
deconstru ction: emotional, physical and s exual abus e; delinqu ency of a family m ember (particularly a
parent); m ember breakup ([anonimizat]); finan cial instability; un employment; death or disease of
a family m ember. [anonimizat] e. The first st eps begin aft er a [anonimizat] a br eakup, a loss or
from separation. Th e potential bl ocked up until that m oment emerges together with a s ense of perception
for a better life. Any family is abl e to drasti cally im prove its lif e quality, is only every m ember will b e
able to admit th e [anonimizat] e something, and m ost im portantly, a cts
in a way aligning with su ch positive chang es.
Key-words: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] e, conflict, [anonimizat] m embers.
[anonimizat] e cele mai im portante aspecte ale În acest
articol am tr ecut în r [anonimizat] e. Viața d e famili e, dinami ca și transf ormăril e care au loc în sânul
famili ei reprezintă izv orul nesecat din care apar și s e [anonimizat], ada ptarea sau n eadaptarea la cerințele societății m oderne. Salvad or Minu chin (1974)
descrie patru surs e de stres pentru sist emul familial: contactul str esant al unui m embru al famili ei cu
forte extraconjugal e; contactul str esant al într egii familii cu forte extrafamilial e; stresul în perioada d e
tranziți e din famili e; stresul cauzat de o problemă idi osincratică. Sunt d escrise categoriile de evenimente
care destructurează familiil e și indivizii: abuzuril e emoționale, fizice, sexuale; delicvența unui m embru,
în special părinte; separarea membril or (prin părăsir e, div orț); sără cie; șomaj; decesul unui m embru;
boala gravă a unui m embru. [anonimizat], insatisfa cția fata d e noi înșin e ne pasionează către o
schimbar e personala. D emersuril e încep după o [anonimizat], du pă o ruptura,
după o pierdere sau du pă o separare. Energiile blocate până atun ci se eliberează și devin mai r eceptive
față d e o viată mai bună. Orice famili e [anonimizat] r ecunoască problemele cu care se confruntă, d orește să schimb e [anonimizat], face ceva pentru ca schimbar ea spre bine să se producă.
Cuvint e–cheie: [anonimizat] e, [anonimizat],
[anonimizat], conflict, niv elul de diferențiere a sin elui m embril or famili ei.

19
Family lif e, the dynami cs and transf ormati ons that tak e place within th e [anonimizat] w ell as th eir efficiency and ada ptability t o the norms of modern society. Fr om its f oundati on
family is one of the most im portant fa ctors wh en determining th e inner equilibrium of a person.
However, with th e passag e of tim e it can als o [anonimizat] e fact that every any family may experience hardshi ps requiring s ome
restructuring and d enunciation of some behaviour patterns in th e favour of others. Th ose moments
represent sources of stress for a family.
Society shifts d eeply aff ect the modern family. External instituti ons hav e overtaken many of
its fun ctions. Th e idea of personal m obility has gain ed a [anonimizat] t o another, leaving old fri ends b ehind, s eeking b etter
standards of living. [anonimizat] e to find
replacements f [anonimizat] e grand parents (fun ctions su ch as
taking care of the mother and infant aft er birt h, a chance to spend tim e with th e child, and finan cial
support during hard tim es). Th e outsid e world has b ecome a source of potentially perilous forces.
Social shifts hav e also influ enced the modern family, r evealing d oubts as t o outdat ed valu es and
customs: th e role of one’s personality is n o [anonimizat] a
strict social order and a pproved practices; such roles hav e to be learned again in n ew environments.
[anonimizat] w oman b [anonimizat] d oubts and str ess as t o
their ability t o fulfil th e roles of a sim ple family.
Psychoanalysis has als o profoundly influ enced representations related to human b ehaviour,
motivati ons and l earning, f [anonimizat] e [anonimizat] e ways in whi ch to educate their children: psychoanalyst th eory has m otivated
parents to afford their children more liberty as t o not harm th eir psychological development; [anonimizat] o reach a certain l ogical absurdity. Su ch currents create within parents
a feeling of confusi on and l [anonimizat]. A man’s family lif e has b ecome so separated from his
professional lif e that it may s eem to him that h e is living a d ouble life. They start f [anonimizat]. The money they bring ba ck home never
seems ad equate enough as it is all s pent as fast as it is produced. In a d [anonimizat],
as th ey are no more than h elpers to the mother or as an extra dis ciplinary m easure at her disposal.
Often they find th emselves wishing that th e family w ould ada pt to their needs. [anonimizat] e tasks and d ecisions th ey hav e made during th e day. Th ey would
much rather prefer a family that w ould b ehave as a sanat orium f or them. It is als o hard f [anonimizat], overworked, straf ed or
simply abs ent fath ers. W omen living an urban or suburban lif e are feeling t orn away fr om th e
contemporary w orld. Th ey hav e been taught t o perceive social and cultural events that ha ppen in
the outsid e world, but n ot within th eir family. Th ey hav e revealed that within a [anonimizat]-worth, auth ority, f ocusing only on the role of wif e and m other.
Some women hav e found a j ob, [anonimizat] g oing to either be replaced or mistr eat them. Others hav e [anonimizat] a n [anonimizat], thus compensating f or their feelings of uselessness.
The parenting r [anonimizat] m en and w omen perceive the more
threatening as pects of their int erpersonal relationship; having l [anonimizat], as th ey hav e gained both th e status and mandat e to make their parents ha ppy.
Generally s peaking this n ew inclinati on for ideals of romanti c live and personal ha ppiness hav e
started to emerge in W estern culture at the time when old ideals of mas culinity and f emininity w ere
being f oregone, this pattern being far fr om a coincidence: [anonimizat] f or someone became all th e more ardent. Wh en peop le have gained the right

20
[anonimizat] t erminat e a [anonimizat] e dilemma of staying t ogether or cutting off all ti es.
Nathan Ward A ckerman , when describing th e general social conditions aff ecting a family,
said: One the particulariti es of our tim es is a disharm ony in th e relationship between our person and
society. H ere we have different hy potheses: the concept of autonomy of David Émil e Durkh eim, a
tendency towards a lienation by Erich Seligmann Fr omm. [anonimizat] l oneliness, th e feeling of loss and confusi on as t o one’s [anonimizat] e
[anonimizat] t o conformity [3].
Salvad or Minu chin (197 4) considers that th ere are four sources of stress for a family syst em.
Stressful contact of a family m ember with extra conjugal f orces. [anonimizat] a s pouse is
stressed at w ork, he/[anonimizat] r eason. This may l ead to the isolation of the stressed spouse through th e allian ce of the
other with th e children as a d efence mechanism. [anonimizat] a child has tr ouble in ada pting t o
a [anonimizat] (th e [anonimizat] e the father may brush it off), whi ch may l ead to a rigidity of a sub -marital syst em.
Stressful contact of the entire family with extra familiar f orces. A [anonimizat] m oving or even immigrating t o [anonimizat].
Stress in a family’s transiti onal period. There are many phases in a family’s evolution, all
requiring th e [anonimizat]. Often this offers the entire family
a chance to grow. H owever, if th ose conflicts are not solved in a tim ely mann er they may l ead to
other diffi culties. One example is the transiti on of a child t o his teenage years. Ad olescence implies
a mu ltitud e [anonimizat], changing his subs equent status. H e requires more
autonomy and r esponsibility, thus shifting th e parent/child r elationship. The transa ctions of the
parental subsyst em will hav e [anonimizat]-youth. Thus, th e result will
be a successful ada ptation. In s [anonimizat], may r esist shifting h er
relationship with h er son/[anonimizat] h er relationships with
her husband. Thus, inst ead of changing h er attitud e, she may atta ck the teen and challenge his
authority. If th e father will st ep into the conflict taking th e [anonimizat] a risk of creating
a cross-generational coalition that may b e generalized up to the point wh ere the conflict envelops
the entire family. If th ere will b e [anonimizat] b e a conflict.
Stress caused by an idi osyncratic problem. An example of such situati on is th e presence of
a chronically ill or mentally r etarded family m ember. [anonimizat] r [anonimizat] e fact that th e functions of the respective family
member hav e to be overtaken by other family m embers. It’s als o possible that in a certain
evolutionary stag e [anonimizat], th ough lat er
burdened by th e entran ce in an other evolutionary phase.
There are also differences between stressful and traumatizing events. Th ese include: [anonimizat] e traumati c ones are felt more intensely by th e family; th eir effects over the family
or its m embers, th e stressful ones dis organizing th e family f or a s [anonimizat] r eturns, whil e traumatizing events persist for longer periods of tim e, mayb e even
perman ently thus changing irr eversibly th e structure of the family. Th ere are several ty pes of events
which destructurize the family and its m embers: Emotional, physical and s exual abus e; The
delinqu ency of a fami ly m ember, especially of a parent; Th e departur e of a family m ember ([anonimizat]); Poverty; Un employment; D eath or illn ess of a family m ember. Th e distin ction
between stressful and traumatizing event is a [anonimizat] s omething str essful f or a fami ly may b e
traumatizing f or another. Traumatising events produce traumas n ot only in th e individual, whi ch

21
[anonimizat] e entire family syst em: its m embers, limits,
relationships etc. The traumatizing events that ha ppen within a family syst em produce reactions
that aff ect the following l evels of the human psyche: Fun ctional level (physical, psychic, social);
Affective life; Self-imag e; Futur e expectations; Personal Fulfilm ent.
The character of the relationships within a family syst em depend on a s [anonimizat] b ehaviour patterns of the spouses. Thus, w e distinguish b [anonimizat], and abusiv e relationships.
A harm onious relationship between spouses is wh en they: [anonimizat] t o verbal abus e. [anonimizat], respecting each other’s
opinions and b eing open to compromise; Appreciate properly th e worth of their partner; Trust each
other; Ar e honest with one another; Tak e their decisions together and ar e guided by th e same
values/principles; Coordinat e their love life together; Talk openly ab out their decisions to enter in
coital relationships; Decide together the evolution of their love life and a ccordingly s et behavioural
barri ers together; [anonimizat].
A rick prone relationship begins wh en one of the spouses: Does not communi cate. Don’t
listen to each other or reach a compromise; Don’t respect each other. Behave as to show disr egard
towards th e other; Don’t hav e confidence in the loyalty of the other with out good reasons; Ar e not
honest. One or both are lying; Th ey tend to fight over control. Perceive their wis hes and d ecisions
as more important; Emotionally suff ocate the partner or forget to spend tim e with each other. Spend
so much tim e [anonimizat], spend so much
time together that th e rest of the family winds u p being ign ored; [anonimizat].
An abusiv e relationship begins wh en one of the spouses: Is communi cating in abusiv e ways;
[anonimizat], insulting and humiliating th e other with out a s olid foundati on;
Does not display any r espect though abusiv e actions; D oesn’t consider the safety and f eelings of
the other partner; Sus pects the other partner of infid elity with out any g [anonimizat] v erbally abusing th e partner; Doesn’t assum e responsibility f or the abuse. The violent partner
is denying or minimiz es his a ctions, with out feeling r esponsibl e for the abusiv e behaviour, blaming
the other; Controls the other partner. Th e relationship isn’t one of equals. Only th e opinions of a
partner are taken int o consideration within th e family, diss ent of the other being punish ed with
furth er abus e; Controls wh ere the other is g oing, wh o is he seeing and talking t o. Doesn’t hav e any
personal space and is thus is olated from the world. [anonimizat] h [anonimizat] e other before or after the sexual
act.
The gravest family disjun ctions often requiring th e intervention of a fami ly therapist ar e (I.
Mitrofan and C. Ciupercă, 2002): A n egativ e self-imag e, negativ e feelings r elated to themselves;
[anonimizat] e or insin cere communi cation with other family m embers; [anonimizat] e family syst em; few extra familiar r elationships with rar ely cross the formal
stage [1]. Th erapists consider that only wh en the family m embers will b e [anonimizat]. Th e therapeutic process promotes
behavioural chang es by: h elping family m embers with communi cating m ore openly; su pporting
reluctant family m embers, constru ctively criticizing th eir int eractions; by all owing every family
member to be seen in a n ew light.
The optimizati on of family communi cation means (I. Mitr ofan and D. Vasil e, 2001):
manif esting increased coope ration; personal ind ependence; increased liberties in b oth action and
interactions; in creasing th e security of every family m ember; in creased flexibility and
interchang eability of family fun ctions. In order to develop family cohesion and optimizati on of

22
[anonimizat] e family th erapist will offer family m embers to analys e and und erstand
their emotions and n eeds following th e model presented in Tabl e 1.
Tabl e 1. Analysing n eeds and n ecessities [6]
Trigg ering
situati on
What d oes your
partner do that
provokes you? Emotional
reaction
What is th e first
feeling that y ou
rationaliz e? Behavioural
reaction
How do I
respond? Profound
internal affairs
Primal
emotions (fear,
sham e, [anonimizat]) [anonimizat], care,
respect, love,
acceptance,
gratitud e etc. Specific
wish es
When you… I feel… And I r eact by… Behind th em
hide… What I truly
wish is… I can feel that
when…
Come home late anger I criticize you Anxi ety and a
fear of rejection For me to truly
feel that I matt er
to you You call m e
and warn m e
The psychotherapist considers th e difficulties a family encounters b ecause of the
development of a family m ember or of the family in g eneral. Problems ar e a [anonimizat].
What can th e therapist do for the family? Considering Virginia Satir’s theories [4], [anonimizat] s ome uses of the relationship between parents and psychotherapists:
Creating a s pace where every family m ember will f eel secure when talking ab out their diffi culties
and dislik es; Th ey know that th ey are entitled to confidentiality; Assuran ce that n o one will b e
criticized and blam ed; Every family m ember will b e guided by th e psychotherapist when seeking
to recover their lost place within th e family stru cture; A family m ember, upon being artifi cially
assign ed to a certain r ole, maintain ed only by th e others, will l earn h ow to exit this r ole and h ow to
renounce desirabl e yet unh ealthy b ehavioural patterns. Often tim es, a family m ember may d evelop
a sym ptom or behaviour whi ch may prove annoying f or others precisely in order to avoid conflicts
(for instan ce, a child may maintain th e role of a “r ebel” or “agitat ed” consciously in order to distra ct
the parent from the problems and traumas of the entire family syst em). Th e psychotherapist is th e
one who will sh ow them how to solve the problem by ad opting chang es within th e [anonimizat] m embers; Th e psychotherapist will su pport everyone’s initiativ es in th e process of
mending family w ounds; Th e presence of the psychotherapist will h elp diminish th e helplessness
and guilt of the parents fa cing problems inv olving suff ering of the family syst em; Every family
member will b e helped to express their thoughts and f eelings r elated to the difficulties faced.
We will list s ome discoveries mad e [anonimizat] [5]: A person with l [anonimizat]. Before thinking of what t o offer a partner, in th e best-[anonimizat]. This partner will hav e to possess all th e qualiti es that th e
one with l [anonimizat]; A person that has r [anonimizat] b e
inclined to fulfil any d emands mad e by th e other, fearing th eir disa ppointment. H e/[anonimizat] t o seek solutions in conjunction with th e partner;
The family syst em is the place where the child l earns h [anonimizat]; If th e partners ar e disappointed in one another and r efuse to openly dis cuss th e
[anonimizat] t o distortion of the family syst em. Th e
parents may r eact inad equately to the events in th e life of their child, t o his mistak es and his s o-
called “rebel” attitud e from his t eenage years. [anonimizat] m essages will l ead to a

23
strong f eeling of confusi on on behalf of the child. Th ey will b e tempted to express th eir
contradi ctory opinions with th e criticized child/t eenager, in order to indirectly voice the reproaches
that cannot be expressed as a couple; The problems that hav e emerged in a family can cut down th e
self-respect of every family m ember, and th e events of the outsid e [anonimizat] t o an artifi cial continuati on of this l [anonimizat]. Th e family will r egard outsid e
events in ways that will try t o [anonimizat], an d diff ering opinions; Parents in capable of
solving th e difficulties they encounter in th eir concubine have the tendency to transf orm th eir
childr en in m essengers in order to avoid communi cation with th eir partner; Before guiding a
“problem child” [anonimizat] e psychotherapist
must dis cover the benefits of the family sh ould all its att ention focus on the risky b ehaviour of the
child. Oftentimes, parents wishing t o ignore their marital proems will maintain un consciously th e
behaviour of the child precisely in order to avoid the discovery of their diffi culties. [anonimizat], y et encourage him wh enever he will win a dis pute with an other child even wh en
using m eans that could injur e the adversary. Th e misleading m essage thus surfa ces: Behave, but
you’d hav e better fought with th e child that t ook your toy; In th e case that aggr essive behaviour is
observed by th e psychotherapist, and th e parents sab otage or ignore the efforts during th e séances,
he will try t o analys e the (paradoxical) b enefits that th e entire family syst em has f ollowing th e
frequently criticized behaviour; D eviant b ehaviour that is a ccepted within th e family is fun ctional
in a dysfun ctional family syst em; Th e psychotherapist will treat the symptoms/b ehaviour of the
child/t een using th e entire representation of the family syst em. T ogether with th e child, th e parents
will t oo enter the therapeutic process. Th e proems is a s elf-inviting gu est that will h elp the family
find balan ce only aft er the realizati on of dormant t ensions. Th e one who will express the difficulties
encountered by th e entire family is th e [anonimizat].
The uses of psychotherapy are: Easing u p communi cation for the message to reach everyone
properly; clearing everyone’s expectations of each other; helping th e [anonimizat]-
accusing dial ogue between family m [anonimizat]; h elping t o
understand th e motives, int entions and wish es of each other; dis covering th e motives and int entions
founding everyone’s behaviour; highlighting commonaliti es and contradi ctions between the couple;
helps expressing f eelings; h elps expressing f ears and r esentments previously hidd en in order to
improve on the relationship; helps strengthen the marriag e and parental r elationships; easing u p the
expression of needs and wants; easing u p the approach towards “tab oo” topics by creating a fitting
climat e for such dis cussions; [anonimizat] b e
resolved; facilitating chang e and a cceptance; offering partiality as t o aid every member in r eaching
both their individual and family g oals; offers the necessary conditions in order to express and r each
individual and famil y objectives; helps defining th e tasks assum ed by every member; helps finding
new solution in order to improve on the relationship; helps the discovery of the self as w ell as
facilitating a cceptance for your own person and events whi ch hav e occurred in th e family lif e; helps
overcome certain inh erent crises; aids in balan cing a person considering that a balan ced family is
formed of psychologically and s ocially adjust ed members.
[anonimizat], dissatisfa ction we experience towards ourselves motivate us
towards personal chang es. Positive steps begin aft er a personal, [anonimizat] a
breakup, loss or separation. Th e energy and potential bl ocked up until that m oment ar e freed,
becoming m ore receptive towards a b etter life [7]. Every dis oriented person returns t o the familial
system in order to regain his or her perception of security, b elonging, dignity and val our. Th e family
is obliged to give its m [anonimizat] u p the stress that may hav e emerged
after an u nsuccessful att empt to find y our place in the external w orld.
[anonimizat] e worthy of love. This n ecessity f orces family m [anonimizat]. Any family hid es an amalgamati on of complex relationships whose

24
deciphering r equires a lot of analysis and emotional comfort. Any family can hope to improve its
life quality if every family m ember is ready t o admit th e [anonimizat] e
the status qu o, and m [anonimizat] a ctively working in order to produce said positive chang es.
Bibli ografi e
1. Mitrofan I.; Ciupercă C. Intr oducere în psihosexologie și psihosexologia famili ei. Bu curești: Edit.
Press „Miha ela”, 1998. 158 p.
2. Nichols M. P.; Schwartz R. C. Terapia de famili e. Concepte și metode. Asociația d e terapie familială.
București, 2005. 515 p.
3. Șoitu L.; Vrăjmaș E.; Păun E. Consiliere familială. Institutul European. Bu curești, 2001. 126 p.
4. Bendl ep P.; Gpindep Dzh.; Catip V. Cemeynaya tepapiya. M.: In ctitut Obshchegumanitapnyh
Iccledovaniy, 1999. 160 c.
5. Catip V. Vy i v asha cemya. M.: Appel – PPECC , 2000. 320 c.
6. Shepman P., Fpedman N. Ctpuktu pipovannye tehniki cemeynoy i cuppuzheckoy tepapii. M.:
Klacc, 1997. 269 p.
7. Eydemill ep E.; Yu ctitskiy V. P cihologiya i p cihotepapiya cemi. Pit ep: CPb, 1999. 656 c.
[anonimizat] E ÎN A CCEP TAR EA CONSILI ERII HIV/S IDA
ATITUD E ASPEC TS T O ACCEP T HIV / AIDS CONSULTING
Rezumat
Articolul ab ordează problema a cceptării consilierii și t estării v oluntar e HIV/SIDA din
perspectiva Modelului Conving erilor despre Sănătat e propus în 1950 d e către psihologii s ociali
Hochbaum, R osenstock and K egels. M odelul viz ează as pecte precum percepția sus ceptibilității față d e
boală, percepția severității b olii, percepția b eneficiilor, [anonimizat], care pot determina comportamentul san ogen sau patogen. Studiul
a fost realizat pe un eșanti on de 50 d e subiecți, beneficiari ai s erviciilor prestate de Cabinetul d e
Consiliere și Testare Voluntară ( CTV), [anonimizat] d e participare. Subiecții au
completat un șir d e chestionare elaborate în baza M odelului Conving erii despre Sănătat e, care atestă
nivelul de cunoștințe generale despre HIV/SIDA, niv elul de percepere a pericolului, prezența stigm ei și
tendința d e a stigmatiza, m otivația pentru a cțiune și ni velul aut oeficienții. R ezultat ele au relevat o
asociere directă dintr e nivelul redus d e cunoștințe despre HIV/SIDA, t endința d e a stigmatiza persoanele
infectate cu HIV și ignorarea im portanței consilierii și t estării HIV. Printre barierele cele mai
semnif icative în calea acceptării CTV sunt fri ca de a [anonimizat] a fi
respins d e alții și fri ca că această inf ormați e ar putea fi cunoscută d e alte persoane. [anonimizat], imaginil e preconcepute despre HIV/ SIDA și stigma s ocială sunt fa ctorii maj ori care împiedică
adoptarea comportamentului san ogen prin r educerea motivați ei de acțiune și autoeficienței. Sunt
prezentate un șir d e recomandări pentru îmbunătățir ea calității s erviciilor prestate de CCTV și
promovării comportamentului san ogen în s ocietate.
Cuvint e-cheie: Consiliere și Testare HIV/SIDA, M odelul Conving erilor despre Sănătat e,
Stigma s ocială, m otivația d e acțiune, percepția sus ceptibilității d e infectare, autoeficiența.
Absra ct
The article addresses the issue of accepting HIV / AIDS v oluntary counseling and t esting fr om
the perspective of the Model of Health B eliefs proposed by psychologists H ochbaum, R osenstock and
Kegels in 1950. Th e model addr esses issu es such as th e [anonimizat] e
[anonimizat], [anonimizat] e [anonimizat]-[anonimizat]. The study
was conducted on a sam ple of 50 [anonimizat] e Cabinet for
Voluntary Counseling and T esting ( CTV), wh o expressed their willingn ess to participate. The subjects
completed a s eries of questionnair es bas ed on the Health B [anonimizat] / AIDS, th e [anonimizat] e
tendency to stigmatiz e, the motivati on for action and th e [anonimizat]. The results r evealed

25
a direct association between the low level of knowledge about HIV / AIDS, th e tendency to stigmatiz e
HIV-infected peop le and ign oring th e importance of HIV counseling and t esting. Am ong th e most
signifi cant barri ers to CTV a [anonimizat] r [anonimizat] f ear that this inf ormati on might b e known by others. Thus, prejudices,
fears, preconceptions ab out HIV / AIDS and s ocial stigma ar e major factors that prevent the adoption of
sanogenic behavior by r educing m otivati on for action and s elf-efficacy. A s eries of recommendati ons
are presented to improve the quality of CCTV s ervices and promote sanogenic behavior in s ociety.
Key-words: HIV / AIDS Counseling and T esting, M odel of Health B eliefs, [anonimizat], perception of susceptibility t o infection, self-efficacy.
Cadrul t eoretic
Potrivit Organizați ei Mondial e a Sănătății, HIV continuă să fi e o problemă gl obală maj oră
de sănătat e publică. În 2014, un număr estimat d e 36.9 mili oane trăiesc infectați cu HIV (in clusiv
2.6 mili oane de copii), at estând astf el o prevalență a HIV la niv el mondial d e 0.8 [3]. În ultimul
deceniu în R [anonimizat].
După Ghidul în d omeniul promovării și protecției drepturilor persoanelor care trăiesc cu
HIV în M oldova, Organizația M ondial e a Sănătății clasifi că Moldova în stadiul d e epidemie
concentrată a inf ecției HIV/SIDA [1].
În Ra portul progresului HIV/SIDA în R [anonimizat] 2015 către United
Nations Joint Programm e on HIV/AIDS (UNAIDS), sunt expuse date statisti ce despre HIV în
rândul populației. Potrivit estimăril or efectuate în anul 2015, sunt estimat e 1544 n oi cazuri d e HIV.
Populația inf ectată cu HIV în 2014 a f ost estimată la 17541 persoane. Cel mai mar e număr d e cazuri
sunt d escope rite de program ele de prevenire și cazuril e clinice [8].
Politica nați onală în d omeniul sănătății ar e drept scop educarea populației în prevenirea
HIV și oferirea suportului n ecesar persoanelor supuse riscului. Pentru satisfa cerea obiectivelor
Cabinetului d e Consiliere și Testare Voluntară este importantă asigurar ea faptului că rolul și
beneficiile acestor servicii sunt înț elese și promovate corect de populație.
Beneficiarii consilierii și t estării HIV își însuș esc valori esențiale a [anonimizat], dezvoltarea unui niv el înalt d e autoapreciere și
creșterea calității vi eții [4].
Totuși, [anonimizat] e de HIV/SIDA, [anonimizat], cât și în R epublica Moldova. A ceastă dinami că negativă
este în mar e măsură consecință a [anonimizat] f enomene
precum stigma s ocială, [anonimizat] d e conștientizare a pericolului etc. Astf el
cercetarea influ enței acestor factori asu pra acceptării consilierii și t estării HIV d evine actuală și
importantă.
[anonimizat] B elief Model (Modelul Conving erilor despre Sănătat e (MCS)),
încearcă să explice și să prezică comportamente de sănătat e din perspectiva atitudinil or și
credințelor indivizil or și este utilizat pentru explorarea varietății comportamentelor adoptate pe
termen lung și scurt [6]. M odelul a f ost creat în 1950 d e către psihologii sociali H ochbaum,
Rosenstock and K egels, ult erior fiind îmbunătățit d e Marshall.
MCS este un m [anonimizat], ca modalitat e
potrivit căreia persoana ad optă sau nu un comportament de risc în fun cție de: percepția sa asu pra
comportamentului r espectiv; vuln erabilității personale; gravitat ea bolii care poate fi declanșată d e
acel comportament; capacitatea sa d e a renunța la comportamentul d e risc; avantaj ele și
dezavantaj ele practicării comportamentului sănăt os. Aceste percepții vor determina int enția care
declanșează comportamentul san ogen sau patogen [9].

26
Modelul pentru înț elegerea determinanțil or psihosociali ai comportamentului san ogen sau
patogen include șase variabil e:
1) percepția sus ceptibilității d e îmbolnăvir e făcând referință la percepția subi ectivă a
individului asu pra ris cului d e îmbolnăvir e;
2) percepția severității b olii și a consecințelor acesteia făcând referință la percepția individului
asupra gradului îmb olnăvirii și a consecințelor bolii și poate fi influ ențată d e: variabil e
demografice (vârstă , sex, etnie, etc.), socio-psihologice (personalitat e, clasă s ocială,
presiunea gru pului etc.), stru cturale ([anonimizat].), precum și modalități d e acțiune, în cadrul educației pentru sănătat e;
3) percepția b eneficiilor (eficacitatea acțiunii preventive) [anonimizat] a individului d espre efi[anonimizat] s ensul
reducerii ris cului d e îmbolnăvir e sau a s everității b olii;
4) costuril e sau bari erele percepute în aplicarea unui ti p [anonimizat] e, psihologice implicate în schimbar ea comportamentului;
5) probabilitat ea de a acționa: reprezintă fa ctorii int erni sau externi care stimul ează indivi zii
să acționeze (bazat pe percepțiile sale);
6) autoeficiența r eprezintă niv elul d e încredere pe care indivizii îl au în abilitat ea lor de a
acționa și care este unul d intre factorii personali cei mai im portanți [9].
În baza a cestui m odel sunt r ealizat e o [anonimizat] a cceptării consilierii și t estării HIV și ad optarea unui m od
sănăt os de viață.
[anonimizat] t eza sa d e cercetare a dinami cii CTV susțin e [anonimizat] r elațiile gender sunt fa ctorii
psihosociali cu cea mai mar e influență în a cceptarea consilierii și t estării HIV [7].
În cercetarea științifi că realizată d e Lopang, aut orul d [anonimizat], atitudin ea descurajat oare a personalului, fri ca de un răs puns pozitiv al t estului,
[anonimizat] m otivația
scăzută sunt fa ctori determinanți în calea acceptării CTV [5].
Cercetarea experimentală a fa ctorilor determinanți în a ccep tarea consilierii
HIV/SIDA
Prezenta lu crare este fundam entată pe Modelul Conving erilor de Sănătat e și are drept scop
identificarea factorilor psihosociali ai a cceptării consilierii și testării HIV.
În cercetarea actuală am operat cu mai mult e variabil e, dintr e care:
1) [anonimizat] e [anonimizat] d e susceptibilitat ea proprie și severitatea
bolii;
2) barierele percepute în ad optarea unui ti p [anonimizat], a cceptată
ca factor ce influențează m otivația indivizil or și autoeficiența d e a acționa.
Ipoteza generală de la care am pornit s e rezumă la următ oarele: în RM o barieră im portantă
în acceptarea consilierii și t estării HIV o constitui e stigma s ocială.
Pentru a v erifica această ipoteză au f ost elaborate un șir d e ipoteze operaționale:
1) în RM niv elul cunoștințelor generale și perceperea pericolului cu privire la inf ecția
HIV/SIDA este scăzut.
2) cu cât este mai s [anonimizat] d e a stigmatiza.
3) cu cât mai vădită este stigma în s ocietate cu atât mai r edusă este motivația d e a acționa și
sentimentul propriei eficiențe.

27
Descrierea eșanti onului cercetării. Cercetarea s-a [anonimizat].
Eșanti onul cercetării constă din 50 d e beneficiari ai s [anonimizat] 18-59 ani, dintr e care 84% sunt d e gen feminin . Maj oritatea subi ecților (74%) sunt din
localități rural e, iar 42 % sunt n eangajați în câmpul mun cii.
Instrum entele. [anonimizat] e, care este structurat în 7 s ecțiuni, fi ecare secțiune
având un obiectiv concret.
Secțiunea 1 vizează d eterminar ea statutului s ocio-demografi c [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] l ocalității și
religiozitatea.
Secțiunea 2 are drept scop identificarea motivați ei subi ecților de a beneficia de consiliere
și testarea voluntară și prevede o [anonimizat].
Secțiunea 3 evaluează niv elul d e cunoștințe generale despre HIV/SIDA și conține 9
întrebări d e [anonimizat].
În cadrul secțiunii 4 sunt f ormulat e trei într ebări pentru a d etermina niv elul de percepere a
pericolului d e către subiecți. Se consideră dacă subi ectul id entifică sau nu prezența pericolului în
comunitat ea sa; precum și autoevaluarea nivelului ris cului inf ectării cu HIV și măsura în care se
poate proteja de această inf ecție.
Secțiunea 5 este mai complexă și d etermină prezența stigm ei. Primele două într ebări sunt
menite să id entifice existența stigm ei în s ocietate, astf el subi ecții sunt rugați să răs pundă da că au
auzit personal pe cineva vorbind într -o mani era urâtă despre persoanele infectate cu HIV și dacă
cunosc cazuri d e evitare, respingere, izolare a persoane infectate cu HIV/SIDA.
Următ oarele cinci într ebări estimează t endința subi ectului d e a stigmatiza. Sunt expuse o
serie de întrebări situați onale de tipul “O persoană inf ectată cu HIV ar putea activa într -o instituți e
educațională?”, “ Sunteți de acord cu afirmația că persoanelor cu HIV/SIDA tr ebuie să le fie rușin e
de sine?”.
Ultima într ebare din s ecțiunea 5 evaluează barierele care stau în calea acceptării consilierii
și testării v oluntar e. Subi ecții au posibilitat e de a alege dintr-o serie de opțiuni: fri ca că informația
va fi cunoscută d e alte persoane; frica de partenerul d e cuplu; fri ca că va fi id entificat ca persoană
infectată cu HIV; fri ca că va fi r espins d e alții și fri ca că va pierde locul de muncă.
Secțiunea 6 are scopul de a determina m otivația d e a acționa a subi ecților cercetați. Prin
intermediul a 3 într ebări s e determină da că subi ectul s-a ciocnit cu anumit e situații ( cunoașterea
unei adult sau copil inf ectat cu HIV sau a un ei persoane care a decedat din cauza HIV/SIDA) care
ar fi putut dinamiza a cțiunea de a merge la cabinetul d e consiliere și testare voluntară la HIV.
Întrebarea dacă subi ectul a f [anonimizat] f el a fost inclusă în a ceastă s ecțiune de
evaluar e a motivați ei.
Secțiunea 7 prevede doar o [anonimizat] s copul determinării
nivelului autoeficienței . [anonimizat] o scală Lik ert de la 1 (f oarte
încrezut) la 3 (n esigur), niv elul de încredere în a într eprinde măsuril e prescrise în caz dacă ar fi HIV
pozitiv.
Rezultat e
Datelor obținut e indică că 28 d e subiecți (56 %) au v enit la CCTV la r ecomandar ea
medicului, a ceasta r eflectă caracterul obligat oriu al a cestui s erviciu în rândul femeilor gravid e. Ce
ține de conving erea că este bine pentru fiecare să se testeze pentru a -[anonimizat] m oment ce 24 de subiecți au al es această opțiune. Se observă
un niv el de conștientizar e mai înalt la 23 d e subiecți deoarece au ales să b eneficieze de acest serviciu

28
din propria inițiativă. În ceea ce privește calitat ea serviciului d e consiliere și testare la HIV, 14 din
respondenți au a preciat caracterul gratuit al s erviciului și 17 sunt în crezuți d e păstrar ea
confidențialității. În baza a cestor dat e [anonimizat] d e obligativitat ea acestui s erviciu pentru f emei gravid e.
Pentru a evalua niv elul de cunoaștere despre infecția HIV/SIDA a subi ecților cercetați, s –
au formulat 9 într ebări cu grad dif erit de dificultate. În urma analiz ei datelor, s-a determinat că
ponderea răs punsuril or in corecte și n ecunoscute reprezintă 50.44%, d epășind ponderea
răspunsuril or corecte ce constitui e 49.56%.
Înaint e de a confirma sau infirma prima i poteză de lucru potrivit căreia “În RM nivelul
cunoștințelor generale și perceperea pericolului cu privire la inf ecția HIV/SIDA este scăzut”
urmează să analizăm și gradul d e percepere a pericolului.
La această etapă a [anonimizat] e la cele trei într ebări care evaluează
nivelul de percepere a pericolului, s -a determinat pe o scară d e la mar e, [anonimizat] a pericolului pentru fi ecare subiect cercetat. Cel mai r edus s cor atestă niv elul înalt d e
percepere a pericolului, iar cel mai mar e se atestă la ni velul redus d e percepere a pericolului,
determinat la 42% din subi ecții chestionați. Niv elul m ediu d e percepere a pericolului constitui e
34% din stru ctura eșanti onului. Astf el concluzionăm că niv elul d e percepere a pericolului d e
îmbolnăvir e și a consecințelor infecției HIV este mediu s pre scăzut în cadrul eșantionului cercetat.
Diagrama d e mai j os prezintă niv elul d e percepere a ris cului înr egistrat d e subiecții
cercetați.

Fig. 1. Niv elul de percepție a [anonimizat] i poteză de bază este confirmată. T otodată
conștientizăm n ecesitatea unor studii su plimentare pe un eșanti on mult mai extins ca număr și
varietate.
Pentru verificarea celei de a [anonimizat] “Cu cât este mai s [anonimizat] d e a stigmatiza” ,
inițial v om analiza existența stigm ei în s ocietate.
Costuril e sau bari erele percepute în ad optarea unui ti p de comportament viz ează percepția
costuril or tangibil e, psihologice implicate în schimbar ea comportamentului. În s copul determinării
prezenței stigm ei în s ocietate, ce servește drept bari eră în a [anonimizat] r [anonimizat] r edate în următ oarea diagramă.
[anonimizat], r [anonimizat] s ocietatea noastră. Un număr de 42% din eșanti on au
afirmat pozitiv d [anonimizat], izolare, amenințări manif estate
față d e persoanele HIV pozitive. O pondere de 38% din subi ecți au auzit personal pe cineva vorbind
într-o mani era urâtă despre persoanele infectate cu HIV. D educem că o persoană inf ectată cu
HIV/SIDA primește povara stigm ei în s ocietatea noastră. 42%34%24%
Nivel Mic Nivel Mediu Nivel ÎnaltNivel Mic Nivel Mediu Nivel Înalt

29

Fig. 2. Prezența stigm ei în s ocietate
Următ oarea etapă s-a axat pe cercetarea tendinț ei de stigmatizar e, care le este proprie
subiecților cercetării. R ezultat ele acestei analiz e sunt prezentate în figura 3.

Fig. 3. Tendința d e stigmatizar e a subi ecților cercetării
Observăm prezența tendinț ei de a stigmatiza la subi ecții cercetării. Mai bin e de 50 la sută
din eșanti on sunt d e acord sau ind eciși în a cțiuni d e stigmatizar e sau marginalizar e a persoanelor
infectate cu HIV/SIDA. A cest fenomen demonstrează existența tendinț ei de a stigmatiza în cadrul
eșanti onului cercetat.
[anonimizat] a fi identificat ca persoană infectată
cu HIV și frica de a fi respins de alții. Mai jos este prezentată o diagramă cu aceste informații.

Fig. 4. Bari ere în calea acceptării consilierii și t estării HIV
Probabilitat ea de a acționa este determinată d e factorii int erni și externi ce-i motivează pe
indivizi să a cționeze. În a cest context, m otivația subi ecților a f [anonimizat] a zelului d e a acționa. Cunoașterea
unor persoane infectate cu HIV/SIDA sau care au decedat din cauza a [anonimizat] d e a merge la CCTV. La f el și situația în care subiectul cercetării a
fost ant erior testat la HIV. În a cest context s-au obținut r ezultat ele prezentate în figura 5. 42%38%
[anonimizat], izolare, amenințări …Subiecți care au auzit personal pe cineva
vorbind într -o maniera urîtă despre …
66%52%70%50%58%
Subiecți categoric împotrivă sau nesiguri că o persoană infectată cu HIV/SIDA ar putea lucra
într-o instituție educațională
Subiecți categoric împotrivă sau nesiguri dacă ar îngriji de o rudă infectată cu HIV/SIDA
Subiecți categoric împotrivă sau nesiguri dacă ar cumpăra produse alimentare de la o persoană
infectată cu HIV/SIDA
Subiecți care susțin sau sunt nesiguri în afirmația că persoanele infectate cu HIV/SIDA ar
trebuie să le fie rușine de sine
Subiecți care susțin sau sunt nesiguri în afirmația că persoanele cu HIV/SIDA trebuie blamate
de faptul că au adus infecția în localitate
222217119Frica că voi fi identificat ca
persoana infectată cu HIV
Frica că voi fi respins de alții
Frica că informația va fi
cunoscută de alții
Frica de partenerul de cuplu
Frica că voi pierde locul de
muncă

30

Fig. 5. Fa ctorii m otivați ei de acțiune
Conform acestor analiz e putem deduce că 56% din subi ecți au f [anonimizat] e a pericolului și n ecesității t estării. În a cest context putem afirma că experiența
anterioară d etermină în cea mai mar e măsură motivația d e a acționa în rândul subiecților cercetați.

Fig. 6. Autoeficiența
Autoeficiența r [anonimizat] i potezei a tr eia din cele
formulat e, este influențată d e stigma s ocială. [anonimizat] (54%) s -au
autoapreciat ca ”în crezuți” să a cționeze, ceea ce sugerează un niv el mediu d e dezvoltare a
sentimentului propriei eficiențe . Doar un singur r espondent s-a declarat n esigur, iar 44% subi ecți
sunt f oarte încrezuți.
[anonimizat] a [anonimizat], pe de o parte, și
tendința de a stigmatiza persoanele cu HIV/SIDA, am divizat eșantionul în două categorii: subiecții
care au tendința de a sti gmatiza persoanele infectate cu HIV și subiecții care nu stigmatizează
persoanele infectate cu HIV. În primul grup au nimerit 31 de subiecți și în cel de al doilea 19
subiecți.

Fig. 8. Relaționarea variabil elor în fun cție de tendința d e stigmatizar e
Analiza comparativă a val orilor factorilor pentru amb ele grupe, a pus în evidență dif erențe
importante ale variabil elor. Astf el tendința d e stigmatizar e este mai pronunțată la persoanele cu
nivel scăzut d e cunoștințe, percepție redusă a pericolului îmb olnăvir ii și li psa conving erii despre
importanța t estării la HIV/SIDA. R ezultat ele analiz ei sunt prezentate în figura 8, astf el fiind
confirmată cea de a doua ipoteză operațională.
Pentru v erificarea celei de a [anonimizat] “cu cât mai vădită este stigma în
societate cu atât mai r edusă este motivația d e a acționa și sentimentul propriei eficiențe”, am
cercetat ra portul dintr e stigmă s ocială, m otivația d e a acționa și aut oeficiența. 56%
30% 24%Subiecți care anterior au fost testați la HIV
Subiecți care cunosc un copil sau adult bolnav: [anonimizat]/SIDA
Subiecți care cunosc pe cineva care a decedat de HIV/SIDA
44%54%
2%
Foarte încrezut Încrezut Nesigur
61,29%54,84%
32,26%
32,75% 26,32%73,68%
Întrebările răspunse incorect
sau necunoscuteNivel mic de percepere a
pericoluluiConvingerea că este bine să se
testeze pentru asigurarea
sănătățiiGrup stigmatizant Grup care nu stigmatizează

31

Fig. 9. Relația dintr e stigmă, m otivația d e a [anonimizat] e pondere revine subiecților apreciați cu motivați e de
intensitat e medie și joasă d e acțiune. Totodată pe o scară “f [anonimizat]”, 54%
au înr egistrat cota medie ”încrezut” a s [anonimizat] o motivați e
medie de acțiune. Drept urmar e putem afirma că stigma s ocială este un fenomen care influ ențează
motivația subi ecților de a [anonimizat] a tr eia.
Concluzii. În urma studiului experimental sunt f ormulat e următ oarele concluzii.
1. R ezultat ele studiului au pus în evidență existența un ei asocieri dintr e nivelul d e
cunoștințe, percepere a pericolului, stigma s ocială, m otivația d e acțiune și autoeficiența. Subiecții
atestă un niv el redus al cunoștințelor și d e percepere a pericolului inf ectării cu HIV/SIDA. A cești
factori viz ează r eprezentăril e individului asu pra sănătății și comportamentului. O [anonimizat] m ai puțin prudentă la fa ctorii de risc. [anonimizat] d e îmbolnăvir e [anonimizat]. Acești fa ctori
influ ențează probabilitat ea de a adopta un comportament san ogen și de a accepta serviciile de
consiliere și testare la HIV.
2. Stigma s ocială este o barieră im portanță în a cceptarea serviciilor CCTV. Persoanele cu
tendințe a stigmatizar e demonstrează un niv el redus al cunoștințelor despre HIV/SIDA și lipsă a
conving erii despre beneficiile testării pentru propria sănătat e.
3. [anonimizat] s ensul r [anonimizat] d e [anonimizat].
Acestea sunt influ ențate de o [anonimizat], fricile,
imaginil e preconcepute despre HIV/SIDA și cel mai im portant stigma s ocială. T otodată, [anonimizat], [anonimizat] r espondenții eșanti onului.
Recomandări. Aceste concluzii permit elaborarea unui șir d e recomandări pentru
promovarea unui m od sănăt os de viață prin acceptarea consilierii și t estării HIV:
1. M otivarea clienților beneficiari ai s erviciilor CCTV în v ederea încurajării partenerilor
lor de viață, m embril or famili ei și prietenilor să s olicite CTV. În așa m od, beneficiarii d e consiliere
devin ambasad ori în prevenirea infecției HIV prin educarea și informarea semenilor.
2. Organizar ea unor ședințe de informare destinat e populațiil or cheie (tinerii, [anonimizat]) d espre infecția HIV/SIDA, imaginil e preconcepute greșit și
stereotipurile despre această inf ecție. Astf el de traininguri, d eosebit d e importante în condiția
migrați ei intensive a [anonimizat] e și petrecute de către consilierii CCTV.
3. Organizar ea unei campanii d e informare în școli despre infecția HIV/SIDA și concepțiile
greșite legate de această b oală.
Bibli ografi e
1. Danii R. et. al. Ghid în d omeniul promovării și protecției drepturilor persoanelor care trăiesc cu HIV.
Chișinău: Cartier, 2011. 124 p. 54%88%54%
Stigma socială Motivația de intensitatea
medie și joasă de acțiuneAutoeficiența de nivel
Încrezut

32
2. Deblonde J. et. al. Barri ers to HIV t esting in Europe: a syst ematic review. In: Oxford Univ ersity Press
[online]. 2010, v ol. 20, n o. 4. A ccesibil pe internet: <URL:
http://eurpub.oxfordjournals. org/content/20/4/422 >
3. Global HIV/AIDS Epidemic [online]. W orld H ealth Organizati on Fact Sheets, 2015. A ccesibil pe
internet: <URL: http://www.wh o.int/m ediacentre/factsheets/fs360/ en/>
4. Guțu L.; Gramma R. Asist ență m edicală n ediscriminat orie pentru persoanele care trăiesc cu HIV.
Chișinău: Ti pografia Centrală, 2013. 32 p.
5. Lopang A. et. al. [anonimizat] t est am ong patients att ending a distri ct
hospital in B otswana. In: Ethno Med. 2013, v ol 7, n o. 7.1. A ccesibil pe internet: <URL:
http://www.kr epublish ers.com/02 -Journals/S -EM/EM-07-0-000-13-Web/S-EM-07-1-000-13-Abst –
PDF/S -EM-07-1-007-13-225-Lopang-A-J/S-EM-07-1-007-13-225-Lopang-A-J-Tt.pdf>
6. Marshall B. H ealth B elief Model and Personal H ealth B ehavior. New Jersey: Sla ck Inc., 1976. 154
p.
7. Muchiri J. D etermining th e Dynami cs of HIV V oluntary Counselling and T esting U ptake among th e
Rural and Urban Communiti es of Nakuru Distri ct Kenya [ online]. New Zealand, 2010. A ccesibil pe
internet: <URL: http://researcharchive.vuw.ac.nz/xmlui/bitstream/handle/10063/1651/ thesis.pdf >
8. Republic of Moldova Progress Report on HIV/[anonimizat] 2014 [ online]. Chișinău,
2015. A ccesibil pe internet: <URL:
http://www.unaids. org/sit es/default/fil es/country/d ocuments/MDA_narrativ e_report_2015. pdf>
9. Salovey P.; Rothman A. S ocial Psychology of Health. H ove: Psychology Press, 2003. 352 p.
Ștefaneț Diana
DIM ENSIUNI AL E GELOZIEI – SENTIM ENTUL CARE DISTRUG E [anonimizat] o stare afectivă t ot mai fr ecvent întâlnită în rândul ad olescenților. Ea se
caracterizează prin teama d e a [anonimizat] a cordată rivalului r eal sau
imaginar. Este o emoție complexă constituită din su prapunerea mai mult or emoții ca furi e, frică, iubir e
[anonimizat] e [anonimizat], neîncredere, nesiguranță. Persoanele geloase își consideră
partenerul un bun al l or, cu care cred că pot face orice doresc. Nu l e pasă d e sentimentele celorlalți, d oar
ale lor sunt im portante. În arti col sunt evidențiate șase caracteristici principale ale persoanelor geloase:
[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] d e inferioritate, comportamentul d e autodistrug ere.
Articolul prezintă r ezultat ele unui studiu experimental pe un eșanti on de 60 de adolescenți cu
privire la particularitățil e persoanei geloase. În urma analiz ei rezultat elor s-a constatat că jumătat e din
respondenți manif estă g elozie, că fetele sunt ma i [anonimizat] e îndoieli, [anonimizat], stimă d e sine mai s căzută d [anonimizat], [anonimizat]. Sunt intr overți, a ctivi, intuitivi și
desigur s pontani, [anonimizat], n onconformiști.
Cuvint e-cheie: gelozie, [anonimizat] g eloși și adolescenți n on-geloși,
[anonimizat].
Abstra ct
Jealousy is a m ore and m ore common aff ection am ong ad olescents. It is characterized by th e
fear of losing th e [anonimizat] e exagg erated attention giv en to the real or imaginary rival.
It is a [anonimizat], love and hat e,
sham e [anonimizat] d espair, mistrust, ins ecurity. J [anonimizat]. Th eir feelings ar e most im portant and d on
not care about th e others. Th e article highlights six main f eatures of jealous persons: [anonimizat], diffi culty in assuming r esponsibility, s [anonimizat], [anonimizat]-destructive behavior.

33
The results of an experimental study on 60 ad olescents ar e represented in th e article with r egard
to the peculiariti es of the jealous person. [anonimizat] w as found that half of
the respondents sh ow jealousy; the girls ar e more often jealous than th e boys; the jealous persons sh ow
in th e relationship many d oubts, [anonimizat], [anonimizat] n on-[anonimizat], ty pe of dependent relationship. [anonimizat], intuitiv e and
spontaneous, i. e. impulsiv e, emotional, n onconformist.
Key-words: j ealousy, f orms of jealousy, j ealous ad olescents and n on-[anonimizat], control of jealousy.
„Nu există o fericire mai mar e [anonimizat] o pedeapsă mai u cigătoare decât gelozia” (L ope de Vega)
Frecvent cuvântul drag oste este legat d e cel de gelozie. În cultura n oastră g elozia este chiar
considerată un s emn al drag ostei. În mult e [anonimizat] s e [anonimizat]. Da că într -o măsură mi că gelozia condim entează viața n oastră, a poi
în doze mari g [anonimizat], [anonimizat] e, iar în final mâni e,
ură, vi olență. G elozia în exces devine o [anonimizat], la d [anonimizat].
Ca fenomen social gelozia a existat în t oate timpurile: [anonimizat] o picătură d e gelozie pe rival. Dar abia du pă anii 1970 g elozia a d [anonimizat]. și în unis on a fost
constatat fa ptul că gelozia este o stare afectivă/[anonimizat] e din int erferența
mai mult or emoții: mâni e, [anonimizat], iubir e, rușin e, umilință, [anonimizat].
Delimitări conceptuale a fenomenului g elozia
„Gelozia este o [anonimizat] o formă s [anonimizat] o iubești, susțin e A. R eber.
Gelozia este orientată s pre a [anonimizat], care este perceput ca acaparator
al atașam entului obiectului drag ostei”. [12 , p.184]
După Ursula Ș chiopu „gelozia este o stare afectivă ce se definește întotdeauna prin teama
de a [anonimizat], dar și prin at enția exagerată a cordată rivalului sau
situați ei de rivalitat e” [2, p.308].
Adrian Nuță definește gelozia ca fiind „un ansamblu d e [anonimizat] s e dezvoltă când o relație semnifi cativă este percepută ca fiind am enințată d e un rival.
Pentru a fi g elos trebuie să ai pe cineva (ceva), în s ensul d e a avea sentimentul ca acel ceva (cineva)
îți aparține. O altă persoană am enință să t e priveze/deposedeze de acel ceva/cineva. G elozia este în
mod net diferită d e invidi e, care se referă la ceea ce un altul ar e, iar tu nu” [5, p.34]. [anonimizat]: t eama d e pierdere sau d e [anonimizat], [anonimizat],
vulnerabilitat e și lipsa de speranță.
[anonimizat] , susțin e că „gelozia reprezintă fri ca de a pierde puterea. Practic
fiecare tinde de a conduce câtuși d e puțin. Dar în viaț ă trebuie pentru t ot să plătești. Astf el pentru
sentimentul d e supremație plătești cu frica de a pierde această putere de posesivitat e… Gelozia este
echival entul lașității. [anonimizat], dar
reprezintă neîncrederea în f orțele proprii și fri ca de a nu putea face față cu obiectul condus. G [anonimizat] r eflectării in conștiente a propriei slăbi ciuni” [11, p.161]
După E.Iliin „g elozia în maj oritatea cazuril or este o pretenție exclusivă d e „posesie” a un ei
alte persoane cu care există o legătură emoțională. Un partener gelos cere față d e sine atenție
nelimitată și exclusivă. Atun ci când a ceste afirmații pretinse sau r eale sunt puse de persoană la
îndoială, a [anonimizat] d e o întreagă gam ă de emoții: o [anonimizat] a [anonimizat] e, [anonimizat], nu poate

34
[anonimizat] d e securitat e. Gelozia este însoțită și de sentimentul
trădă rii presupuse sau r eale a partenerului, [anonimizat] e, trist ețe” [8, p.159]
Carolle Izard consideră că „… gelozia trezește așa emoții fundam entale ca frica și furia.
Posibilitat ea de a pierde dragostea și tot ce este legat d e ea, nașt e la om fri ca. Drag oste presupune
și prezența sentimentul d e apărare și siguranță. Iar furia a [anonimizat] e că toate
încercările ei de a păstra poziția în r elația cu omul iubit, d e a [anonimizat], siguranța,
sunt fără r ezulta t [7, p.421-422].
În lucrarea „Forme ale geloziei” Baumgart Hild egard susțin e că „Gelozia este… sim ptomul
multi plu determinat al unui sist em de viață cu istoricul său s [anonimizat] e prelucrate, [anonimizat], precum cultura și r eligia, f [anonimizat], cercuri de prieteni și mult e altele” [1, p.354]
Iar din punct de vedere psihodinami c [anonimizat], cu dif erite grade de dramatizar e: gelozie concurențială, g elozie proiectată, g elozie
delirantă. Rădă cina g eloziei rămân e oricum uni că. Persoana g eloasă d emonstrează d orința d e
posesie a celuilalt din colo de constatar ea obiectivă unui al tr eilea în r elație. Implică un subi ect
(gelos), un obiect al d orinței și un subi ect rival. [anonimizat].
Ceea ce uzual numim iubir e, [anonimizat] e funcțiile iubirii este de a face ca
ura să fi e inofensiva. Du pă Freud la indivizii care nu manif estă g elozie, [anonimizat], fiind su pusă r efulării [apud.13]
Cum este resimțită g elozia?
O persoană g eloasă dă im presia că este o persoană f oarte sigură pe sine. Nu s e teme de
nimic. Pare să ști e exact ce dorește și luptă cu înv erșunar e să obțină ceea ce vrea. [anonimizat] a ceștia ar fi nișt e copii. Își argum entează până târziu în n oapte punctul
lor de vedere. Li s e [anonimizat] c efect asu pra rați onamentului l or. Pentru ei
nu există a ccidente. În ochii lor ele sunt d ovezi. Persoana posesivă și geloasă este total convinsă d e
adevărul ei.
Persoanele geloase își consideră partenerul un bun al l or, cu care cred că pot face orice
doresc. Nu l e pasă d e sentimentele celorlalți, d oar ale lor sunt im portante. În fil osofia lor există 2
categorii de reguli: [anonimizat].
Cercetările asupra geloziei realizat e [anonimizat], [anonimizat] G.Bringl e, Gregory Whit e, au permis stabilir ea tipului d e personalitat e înclinată s pre
gelozie, a circumstanț elor care provoacă acest sentiment.
Gelozia este legată d e un sentiment de insecuritat e și de o imagin e de sine negativă. Studiil e
[anonimizat].
[anonimizat] r esimțită d e [anonimizat], că îi este infid el. Aceasta s -ar dat ora faptului că el însuși este
înclinat s [anonimizat] a ceeași tendință.
Oamenii geloși sunt n efericiți. Bărbații și f emeile care manif estă cea mai mar e insatisfa cție
față d e viața l or sunt unii și a celași cu cel care resimt cel mai puternic sentimentul g eloziei. Cei care
se declară n efericiți alături d e partenerii lor sunt în a celași tim p stăpâniți d e gelozie. Aceasta este o
[anonimizat] a preciază cei doi psihologi am ericani. Da că ești nefericit alături d e
o persoană, d e ce îți pare rău că aceasta t e-a părăsit?
Cercetările efectuate de Gregory Whit e relevă că gelozia este acompaniată d e sentimente
de dependență și inferioritate. [anonimizat]-un grad
înalt d e gelozie estimează că au inv estit mult în r elațiile lor cu partenerele.

35
Iar du pă Adrian Nuță g elozia este trezită d e [anonimizat] r espectă,
[anonimizat] v [anonimizat] e de a vă în credința
intimitat ea fizi că și psihică unul altuia [5, p.41]
Paul Hau ck a id entificat șas e caracteristici importante ale oamenilor posesivi și geloși: [3,
p.15-35]
– complexul d e inferioritate: persoana g eloasă s e subestimează, s e autoînvinui ește. Ea își
apreciază propria persoană du pă acțiunil e, [anonimizat] e, prietenii și bunuril e
sale. Pentru ei omul și comportamentul lui sunt ins eparabil e. Se simte mai puțin val oros decât
alții.
– [anonimizat] (majoritatea persoanelor geloase își manif estă gălăgi os și
răspicat motivele de nemulțumir e. [anonimizat]. D omină fil osofia di ctaturii și s claviei).
– comportam entul d e autodistrug ere: persoana g eloasă prin conduita proprie prigonesc și
alungă din preajma l or, cu o [anonimizat]. Ei devin o povară, [anonimizat], dă din picioare și crede în mod sin cer că trebuie să aibă t [anonimizat]. Procedează exact invers decât ar tr ebui să s e comporte. Se
comportă nechibzuit atun ci când ajung să s e confruntă cu probleme lor.
– dificultăți în asumar ea responsabilității pentru g elozie: aproape fără gr eș ei își a cuză
partenerii că le fac viața n efericită, efectiv torturându -i atun ci când l e [anonimizat], complimentând cu alții sau chiar privind la alții. Ei vor insista cu
încăpățânar e că celălalt este vinovat d e declanșar ea geloziei lor. (gelozia este motivată d e
comportamentul partenerului). D e fapt cauza g [anonimizat] m odul în care persoana gând ește despre comportamentul persoanei iubit e.
– egoism și lipsa de maturitat e. Persoana egoistă își im pune voința indif erent de dorințele sau
nevoile celuilalt. O asemenea atitudin e duce la o înfundătură. „[anonimizat], să -mi dai m ereu.
Ție nu ți s e cuvine nimic. [anonimizat]”. Conștiința r eciprocității este
străină a cestor persoane. Ei au o mentalitat e asemănăt oare cu a unui copil care nu a [anonimizat] g [anonimizat] s eama în
mod rezonabil d e dorințele celorlalți. Av em de-a face cu o stare nevrotică.
– Anxi etatea: aceste persoane au în clinația d e a vedea în orice eveniment un pericol. [anonimizat], altfel, [anonimizat] t e miri ce. Cu cât
devine mai atrăgăt oare/ mai plină d e [anonimizat] n eliniștiți d evin ei.
[anonimizat] a unei persoane iubite sunt obsesii constant e. Teama
de a fi respins, d e a nu fi iubit și, d eci, teama d e a fi o persoană li psită d e valoare este atât d e
puternică, încât acești inși suf eră toată viața.
Forme de gelozie
Există div erse clasifi cări al e geloziei.
I. După criteriul n ormalității: normală și patologică;
II. După criteriul vârstă: [anonimizat], la adulți;
III. După criteriul s ex: gelozie la bărbați și la f emei;
IV. [anonimizat] (Mazur , 1973) disting em 6 ti puri/forme de gelozie:
1. „Gelozia – invidi e” este strâns l egată d e nivelul de autoestimar e; ea apare când o persoană
simte că partenerul este mai bun și că această su perioritate amenință r elația. A cest tip de
gelozie rezultă în preocuparea exagerată pentru sin e, autocompătimir e sau d epresie.
2. „Gelozia – posesivă” s e dezvoltă în baza simțului posesiunii și a n erecunoașterii fa ptului
că partenerul ar e o identitat e separată. Ad esea persoana care manif estă forma d e gelozie
posesivă caută să obțină „ putere” asu pra partenerului.

36
3. „Gelozia – excludere” pornește din s entimentul d e a fi exclus sau n [anonimizat] a ctivitățil or de recreere și destind ere sau în cadrul r elațiilor într eținute cu
alte persoane.
4. „Gelozia – competiție” este, [anonimizat] d e autocunoaștere, autoestimar e și de
nepotriviril e cu partenerul. Ad esea realizăril e și afirmăril e unui partener sunt percepute ca
o amenințar e pentru imagin ea despre sine a [anonimizat] e.
5. „Gelozia – egocentrică” este strâns l egată d e roluri și a pare când un partener eșuează în a
[anonimizat], [anonimizat].
6. „Gelozia – nelinișt e și teamă” a pare când r [anonimizat] t emerea de a fi r espins și al neliniștii că
celălalt partener se implică foarte puțin în m enținerea relației. Acest tip de gelozie rezultă
din s entimentul d e insecuritat e personală și este acompaniat d e o stare de anxietate severă.
Merită at enție și clasifi carea propusă d e E.E. Linch evckiy [a pud 8, p.171-172; 10, p.6-11],
care disting e [anonimizat] d e lezarea am orului propriu, g elozie proiectată, g elozie
sugerată, g elozie patologică (Tab.1).
Tabelul 1. Clasifi carea geloziei după E. Lincevski (1978)
Tipul geloziei Caracteristica geloziei
Gelozia tirani că Apare la persoanele încăpățânat e, despotice, îngâmfat e, meschine, reci
emoțional. Astf el de oameni înaint ează cerințe foarte înalte față d e anturaj,
[anonimizat], și care conduc la
răcirea relațiilor. Atun ci când a cest individ în cearcă să găs ească explicația
pentru a [anonimizat] v ede motivul în sin e, ci în partenerul „la care a
apărut int eresul, t endința s pre infid elitate.”
Gelozia d e [anonimizat], cu stimă d e sine
scăzută, n eîncrezuți în sin e, care ușor cad în m [anonimizat] a exagera problemele și pericolele. Neîncrederea în sin e,
sentimentul d e inferioritate îl influențează să vadă rivali în fi ecare trecător.
Și da că i se pare că partenerul nu și -a [anonimizat], sus piciuni l egate de loialitat ea omului iubit. Cu ajut orul
scenelor de gelozie soțul/soția geloasă s e autoafirmă și își măr ește stima d e
sine.
Gelozia proiectată Este rezultatul propriilor tendinț e [anonimizat]. Cursul rați onamentului celui g elos: dacă gânduri d e
infidelitate maritală sunt la min e, [anonimizat] m eu? [anonimizat], declanșează un m ecanism d e apărare – proiecția, adi că își
învin ovățește soția pentru propriile sale păcate.
[anonimizat] „toți bărbații (f emeile) sunt la f el”,
aluzii cu privire la infid elitatea soțului/ s oției. [anonimizat] l-a montat pe Iago împotriva D esdemonei.
Gelozia
patologică/
delirantă Persoana este însoțită de gânduri obsesive despre trădar ea partenerului. Ea
suspectează în m od constant partenerul în trădar e, imaginându -și div erse
scene intim e de trădar e. Cea mai fr ecventă capcană pe care o întind constă
în faptul că partenera este rugată să povestească despre relațiile care au fost

37
înaint e [anonimizat], ca apoi viața comună să fi e
[anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]. S e activează m ecanismul d e
apărare – proiecția, care stă la baza d elirului d e gelozie. Nu este obligat or
prezența infid elității din partea gelosului ( el poate să atribui e aceste dorințe
și acțiuni partenerului).
Care sunt surs ele geloziei?
Cele mai fr ecvente surse ale geloziei sunt:
– gelozia frat ernă n erezolvată;
– [anonimizat];
– trauma un ei infid elități ant erioare;
– infid elitatea observată a unui părinte și niv elul scăzut al st imei de sine;
– dependența emoțională și suspiciunea;
– opinia gr eșită d espre fidelitatea sexului opus;
– gânduri iraționale: „Nu sunt bun d e nimic, dacă nu mă iub ește cineva”, „Îmi a [anonimizat]”, „[anonimizat] -mi as cultare deplină”, „Mai fă cut
de râs”, „Nu v oi mai av ea niciodată un partener ca cel dinaint e” [3, p.50-60];
– personalitat ea accentuată etc.
A. N. V olkova (1989) constată că intensificarea reacției de gelozie este facilitată d e:
1) [anonimizat], reacționarea și a cționarea în situația
dată;
2) [anonimizat];
3) atitudin ea posesivă pronunțată față d e lucruri și persoane;
4) supraapreciere sau su bapreciere: în cazul stim ei de sine ridicate se observă o varianta
despotică de trăire a geloziei, [anonimizat];
5) [anonimizat], când partenerul nu ai cu cine de înlocuit;
6) sensibilitat ea persoanei la div erse trădări din alt e parteneriate;
7) dependența puternică de partener în ating erea obiectivelor vital e (securitat e materială, carieră
etc.) [Apud 9, p.348]
Organizar ea și desfășurar ea cercetării timidității la elevii ad olescenți
Pentru a d etermina gradul d e gelozie la ad olescenți în t oamna anului 2017 a f ost efectuată
cercetarea pe teren în Centrul d e Excelență în Economie și Finanț e. [anonimizat] s-a desfășurat pe un eșanti on constituit di n 60 d e elevi (45 f ete și 15 băi eți) ai gru pelor
anului III cu vârsta cuprinsă într e 18-19 ani. S electarea subi ecților experimentali a f ost aleatorie.
Scopul inv estigați ei a fost determinar ea caracteristicilor adolescenților geloși.
Ipoteze de lucru:
– gelozia este prezentă în rândul ad olescenților;
– gelozia este în mai mar e măsură caracteristică fetelor decât băi eților;
– adolescenții g [anonimizat], predomină r elația d ependentă, su nt spontani și im pulsivi.
Întru r ealizar ea scopului și pentru v [anonimizat] f ost utilizat e următ oarele tehnici:
Ancheta „Sunt eți o persoană g eloasă” (10 it emi), chestionarul „T e macină g elozia?” [6, p.254-
256], Chestionarul „S cala stim ei de sine” (aut or: M orris R osenberg), t estul „ Ostilitat ea”,
chestionarul L eary, t estul d e personalitat e (J.Bar ett).

38
În continuar e prezentăm r ezultat ele metodelor psihodiagn ostice aplicate.
În urma a plicării anchetei „Sunt eți o persoană g eloasă?” am constatat că 51,66% din
respondenți manif estă niv elul III și IV d e gelozie în viața d e toate zilele. Gelozia le influ ențează
negativ r elația, ei trebuie să înv ețe s-o controleze. Iar ceilalți 48,34% ad olescenți se caracterizează
prin gelozie nivel I [anonimizat], fie este în limit ele normei.
Aplicarea chestionarului „T e macină g elozia?” de asemenea a confirmat prezența g eloziei
la ad olescenți:
 nivel I – 8,33% elevi: la a cești elevi nu există g elozie;
 nivel II – 66,67% elevi, gelozia se încadrează în lim itele normei;
 [anonimizat] 25% elevi gelozia ating e pragul n evrozei, mult e îndoieli, [anonimizat].
Merită at enție compararea rezultat elor elevilor geloși și mai puțin g eloși. M edia rezultat elor
elevilor geloși este mai mar e decât la elevii mai puțin g eloși: M 1=39,8 v ersus M 2=33,35 (Fig.1).
Totuși int ensitat ea geloziei este mai mar e la elevii g eloși, astf el niv elul III este caracteristic la
45,16%, niv elul II la 54,84%. Iar la elevii n on-geloși: niv elul III – 3,44%, niv elul II – 79,31%,
nivelul I – 17,24% elevi (Tab.2).
Tabelul 2. R ezultat ele Chestionarului „T e macină g elozia”
Nivelul d e intensitat e Elevi geloși Elevi mai puțin g eloși
Nivel I 0 5 elevi (17,24%)
Nivel II 17 elevi (54,84%) 23 elevi (79,31%)
Nivel III 14 elevi (45,16%) 1 elevi (3,44 %)
Nivel IV 0 0
Analizând dat ele cu privire la manif estarea geloziei la f ete și la băi eți am constatat
următ oarele: băieți – 20% g eloși versus 80% n on-geloși, fete – 62,22% g eloase versus 37,78% n on-
geloase. Deci, de 3 ori mai mult e fete sunt g [anonimizat] s -a confirmat.
Pentru a v erifica ipoteza conform căreia elevii geloși au niv el scăzut al stim ei de sine, a fost
aplicată Scala Stim ei de sine. Am obținut următ oarele date: nivel scăzut – 0 elevi, niv el mediu –
55 elevi (82,76%), niv el înalt – 5 elevi (17,24%). I poteza nu s -a confirmat, dar t otuși este adevărat
că elevii geloși au un niv el mai s [anonimizat] (S 1=27,35, S 2=28,82)
(Fig.1).
La analiza r ezultat elor Scalei Resentimente și Scalei Sus piciune a chestionarului
Ostilitat e au fost identificate următ oarele date relevante pentru cercetare: media rezultat elor este
mai mar e la cei geloși RE1=5,19, R E2=3,21 și SU 1=6,83, SU 2=5,67 (Fig.1), und e scor ridi cat este:
4 puncte și peste. Există dif erențe semnifi cative la Scala R esentimente (Z=2,251, p=0,023).
Resentimentul im plică gelozia față d e alții, ad esea la niv el de ură. Este, de cele mai mult e ori, o
[anonimizat] d e lume pentru o tratar e incorectă (imaginară sau r eală). Iar
suspiciunea implică proiectarea ostilității asu pra alt ora. Ea variază d e la neîncredere și prudență față
de alții la conving erea că alți oameni urmăr esc să te lezeze.

39

Fig. 1. M edia rezultat elor la m etodele psihodiagn ostice aplicate
În scopul determinării ti pului d e relație predominant la elevii g eloși a f ost aplicat
chestionarul L eary. În urma prelucrării r [anonimizat] (Z=2,003, p=0,05) și ti pul de relații d ependentă (Z=1,976, p=0,05).
Media rezultat elor este prezentată în Figura nr.2. [anonimizat]-geloși media
rezultat elor este mai înaltă pentru ti pul de relații aut oritară (RA 1=11,95, RA 2=11,2), sus picioasă
(RSs 1=7,04, RSs 2=5,33), d ependentă (RD 1=9,22, RD 2=7,86), prietenoasă (R P1=10,12, R P2=9,33).
[anonimizat] g eloși se caracterizează prin tendința s pre dominar e,
prin manif estarea sus piciunii în r elații, a d ependenței și neîncrederii în sin e, a nehotărârii, n eliniștii,
[anonimizat] a d orinței de avea prieteni.

Fig. 2. Distribuția r [anonimizat], chestionarul L eary
Iar aplicarea Chestionarului de personalitate (J. Barett) a permis identificarea trăsătu rilor:
Extravert – Introvert, Activ – Pasiv, Intuitiv – Rațional, Conformist – Spontan. Urmărind rezultatele
din Fig.3, [anonimizat]. [anonimizat]. Există
diferențe semnificative la Scala spontan Z=3,227, p=0,001. [anonimizat] -conformism, le plac schimbările și varietatea. [anonimizat], pot fi cu ușurință
afectați și chiar răniți.
27,35
9,7739,8
5,19 6,8328,82
4,8933,35
3,21 5,67
0204060
Stima de sine Ancheta „Ești
gelos”Chestionar „Te
macină gelozia”[anonimizat]-geloși
020 11,957,91 7,66 7,04 8,5 9,22 10,13 9,91 11,27,4 8,075,338,33 7,86 9,33 9,2[anonimizat], [anonimizat]
30,1333,8 32,7323,9335,4
24,937,632,0728,5 32,25 32,5823,8333,2525,7532,0835,58
02040
E It A P Iv R S [anonimizat]-geloși

40
Fig. 3. M [anonimizat], chestionarul d e
personalitat e
Astfel, concluzionăm că mai mult d e jumătat e din r espondenți sunt g eloși. Ei manif estă în
relații mult e îndoieli, [anonimizat], stimă d e sine mai s căzută d ecât la ad olescenții n on-
geloși, [anonimizat]. Sunt intr overți, a ctivi, intuitivi și
desigur s pontani, [anonimizat], n onconformiști.
Deoarece vârsta ad olescentină este perioada d e afirmar e, de formare a identității s exuale, se
recomandă ad olescenților care simt g [anonimizat]. Pentru a ceasta sug erăm următ orii 12 pași.
Evaluează-te corect! Uită-te în oglindă și renunță să t e mai critici! O [anonimizat], vei începe să te concentrezi pe propriile calități și
pe potențarea acestora!
Judecă-ți propria g elozie! Gelozia n esănăt oasă îți poate afecta serios relațiile și îți poate
sabota echilibrul int erior.
Nimeni nu este perfect! Iarba este întotdeauna mai v erde de cealaltă parte a gardului, nu -i
așa? E foarte probabil ca toți cei pe care îi invidi ezi să s e confrunt e cu propriile probleme și
vulnerabilități. E timpul să în cepi să m onitorizezi și eșecurile celorlalți. Când v ei accepta că nim eni
nu e perfect, invidia ta va d eveni mai puțin obsesivă și consumat oare de timp.
Renunță la s ocial m edia! Un studiu r ealizat în G ermania a constatat că rețelele de
socializar e sunt un t eren fertil pentru d ezvoltarea invidi ei față d e [anonimizat]. Renunțar ea
la social m edia tim p de câteva să ptămâni va conduce la o detoxificare psihologică!
Fii d eschis! Dacă ești g elos pe propriul partener sau pe o prietenă, nu țin e în tin e
sentimentele negativ e! În l [anonimizat] a găsi o soluție!
[anonimizat] -o experiență pozitivă! Invidia nu este întotdeauna un lu cru
negativ. Invidia poate funcționa ca un instrum ent motivați onal! Colegul ar e o mașină, și eu tot vreau
mașină ș.a.
Încrederea este foarte importantă într -o relație. Fiecare partener trebuie să aibă momentele
lui de intimitat e, [anonimizat] i ese cu prietenii la o bere, nu îns eamnă ca s-a dus
după altele. Ieși și tu cu prietenele tale și încearcă să t e gând ești la lu cruri frum oase.
[anonimizat] t e [anonimizat], [anonimizat], nu t e gândi ca e [anonimizat], că nu l -a auzit, că era la bai e, că era ocupat la s erviciu etc.
[anonimizat]. Pentru a a ccepta drag ostea pe care
el/ea ți-o oferă trebuie să în cepi prin a t e [anonimizat] t e compari cu alți
bărbați/ f emei și v ei fi mai puțin g elos/oasă.
Cere sfatul cuiva d e încredere; te ajută să vezi lucrurile din alt punct de vedere. Povestește
ce ți se întâm plă un ei prietene/prieten de încredere și cere-i un sfat. Nu uita că ascunzând și n [anonimizat].
Nu te transf orma în d etectivul r [anonimizat]-i controla telefonul m obil, [anonimizat] -l într eba du pă ce a vorbit cu cineva la t elefon, cine era? Țin e
minte, fiecare are dreptul la intimitat e [anonimizat] s e facă la f el.
Ignoră-ți fostul iubit/ă! Două di ntre țintele cele mai comune ale geloziei noastre sunt f ostul
iubit și a ctuala lui prietenă! Da, el și-a refăcut viața mai r epede decât ai r eușit tu sau a slăbit câteva
kilogram e și arată înfl oritor! Și ce dacă?! A cum este momentul să t e [anonimizat] -o nouă etapă a vi eții tal e!
După A.N. V olkova (1989), există următ oarele modalități d e a depăși gelozia:

41
1) distrag erea atenției asu pra ceva s emnifi cativ pentru persoană (studii, [anonimizat], hobby-uri);
2) [anonimizat] d e a ierta, a controlului
conștient asu pra reacțiilor de gelozie;
3) [anonimizat], [anonimizat];
4) deprecierea partenerului și a [anonimizat], atitudini;
5) în cazul d [anonimizat] n [anonimizat] d e viață,
formarea altor relații int erpersonale [apud.8, p.349]
[anonimizat], dur eroasă. Orgoliul, t eama d e
[anonimizat] a poseda și de a controla, neîncrederea în sin e, dependența emoțională, n on-
asumar ea responsabilității sunt surs e reale ale geloziei. Ea devine o [anonimizat] s e răsfrâng e. Nu lăsați g [anonimizat] d oi. Nu există o altă r ețetă pentru g elozie decât iubir ea fără așt eptări și
pretenții. Iubir ea îns eamnă respectarea lib ertății celuilalt. Celălalt nu vă a parține. Respectați-i
unicitatea și personalitat ea.
Gelozia nu poate fi depășită fără confruntar e, înțelegere și schimbar e. [anonimizat],
îndoielile, neîncrederea, problemele personale. Ascultați și urmați sfatul înț elept al lui Kahlil
Gibran: „Atun ci când vă a propiați, lăsați un s pațiu într e voi. Lăsați vânturil e celeste să dans eze
printre voi. Iubiți -vă, [anonimizat]… Iubiți -[anonimizat] e o opreliște. [anonimizat], dar nu b eți dintr -o singură cupă” [4].
Bibli ografi e
1. Baumgart Hild egard. F orme ale geloziei. Bu curești: Editura Tr ei, 2008. 520 p.
2. Dicționar d e psihologie (coord. Ursula Ș chiopu). Bu curești: Editura Bab el, 1997. 7 40 p.
3. Hauck Paul. G elozia. Cum a pare și cum poate fi învins a cest m onstru al vi eții sentimentale.
București: Editura Polimark, 1994. 151 p.
4. Kahlil Gibran. Profetul. Brașov: Ed. Mix, 2007. 118 p.
5. Nuță Adrian. D espre iubir ea nonposesivă și exuberantă. Bu curești: Editura S PER, 2005. 96 p.
6. Psihoteste. Volumul 2. ( coord. Adina Chelcea). Bu curești: Ed. Știință și T ehnică, 1997. p.254-256.
7. Izapd K.G. P cihologiya em otsiy. CPb.: Pit ep, 2000. 464 c.
8. Ilin E.P. P cihologiya lyubvi. CPb.: Pit ep, 2012. 336 c.
9. Ilin E.P. Em otsii i chuv ctva. CPb.: Pit ep, 2002. 752 c.
10. Linch evckiy E. E. K ak byt c pevnoctyu? L.: «Zn anie», 1978. 32 c.
11. Napitsyn, N. Azbuk a pcihologicheckoy bezopacnocti. M.: Izd -vo "Pucckiy zhu pnal", 2000. 224
c.
12. Pebep A. Bolshoy tolkovyy p cihologicheckiy clovap. Tom 2 (P – Ya). M.: V eche, ACT, 2000.
560 c.
13. Fpeyd A. Pcihologiya «Ya» i z ashchitny e mehanizmy. M.: P edagogika-Ppecc, 1993. 68 c.
[anonimizat] E
THE PSYCHOSOCIAL PROFILE OF TH E YOUNG PERSON AS A PART OF TH E
SOCIETY IN TRANSF ORMATI ON
Rezumat
Schimbăril e sociale și valorile tânărului din cadrul s ocietății din care face parte sunt două
elemente care se influ ențează și r espectiv se modifică reciproc. Ultimele schimbări s ocio-politice în
spațiul M oldovenesc care au destrămat în t otalitat e [anonimizat]. [anonimizat] e necesitatea de a analiza profilul
psihosocial al tin erii g enerații contemporane din perspectiva m entalității, [anonimizat], în
contextul n [anonimizat] e, gândir e democratică și

42
responsabilitat e individuală. [anonimizat], prin reliefarea caracteristicilor și așteptărilor specifice
tineretului din R epublica Moldova.
Cuvint e-cheie: tineri, generație, valori, m entalitat e, societate în transf ormar e
Abstra ct
The social chang es and valu es of the young peop le in th e [anonimizat] e each other. Th e last s ociopolitical chang es that t ook place
on the moldavan t erritory, had t [anonimizat]. Thus, th ere is a n eed to analyz e the
psychosocial profile of young g [anonimizat], expectations, in th e
context of the new demands created by gl obal s ociety, bas ed on equality, d emocratic thinking and
individual r esponsibility. Th e current research will outline the theoretical premises by analyzing th e
current researches in th e field, insid e The Republic of Moldova as w ell and abr oad, b y enhan cing th e
characteristics and expectations specific to moldovan y outh.
Key-words: y outh, g eneration, [anonimizat] m [anonimizat] d evreme sau mai târziu v or influ ența d ezvoltarea statului. Este
important d e [anonimizat] o [anonimizat] o nouă generație după o perioadă înd elungată
de ideologie comunistă. Posibil că anum e aceasta este cauza a vari etății înalt e a [anonimizat], care le observăm astăzi la tânăra g enerație. Organizația M ondială a [anonimizat] 18/20 d e ani și 35 [anonimizat] a perioadei adult e
tinere coincizând cu vârsta la care toate organele și sistemele organismului funcț ionează în condiții
și la param etri su periori [1, p.44]. U. Ș chiopu și E. Verza consideră ca perioada tin ereții se poate
împărți în tr ei sub etape: [anonimizat] e 24 și 28 de ani; cea de-a
doua perioadă este cuprinsă într e 28 și 32 [anonimizat] d e implantați e, în care se intensifica
experiența profesionala și se dezvolta statutul d e părinte , dat fiind fa ptul ca adeseori apare un ăl
doilea copil în famili e; a [anonimizat] e 32 și 35 d e ani, este o perioadă d e stabilitat e relativă
a ada ptării, a [anonimizat] e între timp [ibid em]. [anonimizat] d [anonimizat] e sau prestări d e servicii sociale diferite. [anonimizat] i [anonimizat]. [anonimizat] a cum s [anonimizat] d e cea de proveniență. Erik Erikson caracterizează vârsta tin ereții ca fiind d ominată d e
amplificarea identității s ociale și de angajar e, [anonimizat]. [anonimizat] e, care
contribui e la dezvoltarea sentimentului intimității. Personalitat ea în a ceastă perioadă balans ează
între polul intimității/ iz olării și a celui de socializar e formar e de legături s ociale, profesionale noi.
Se dezvoltă și s e întărește capacitatea de partener și, l egat d e acest statut, s e dezvoltă dif erite forțe
morale interne intim e care justifi că și alimentează sa crificii și compromisuri. Mun ca și dragostea
obțin un l oc central în stru ctura personalității.
Transf ormarea socială este procesul m odificărilor stru cturale ale societății, a însuși
sistemului s ocial, nu d oar a un or componente ale sale. Transf ormarea presupune existența un or
schimbări fundam entale calitativ e, [anonimizat]. [anonimizat], presupune și
modificarea câmpului s ocio-cultural [2 , p.58]
Mentalitat ea este felul particular d e gândir e, percepție a lumii, al unui individ sau a unei
colectivități.

43
Generația presupune că oamenii năs cuți într -o perioada d e aproximativ 20 d e ani,
[anonimizat], condiții s ociale, avantaj e
tehnologice și alte schimbări s ociale care le au în comun. D eși mai mulți aut ori admit că divizar ea
pe generații s e face mai d [anonimizat] [6, p.295].
[anonimizat] d e stat
și a [anonimizat] a primit șansa d e a-[anonimizat] 27 august 1991 până în prezent a suf erit o mulțim e de transf ormări.
Persoanele de la conducere după proclamar ea independenței erau tot acelea care formau S ovietul
Suprem din 1989, d eci mentalitat ea conducerii a f ost păstrată din v [anonimizat] d e independență.
[anonimizat] g enerația anil or (1982 – 2000) numiți d e [anonimizat] G eneration, [anonimizat] Y; G eneration
Next, [6 , p.296]. Crescuți pe timpul conflictului armat d e pe Nistru s oldat cu mai mult d e 1000 d e
victime, timp în care limba Rusa a d evenit în RM „ limbă d e comuni care interetnică”, posturil e [anonimizat] R omânia și
Federația Rusă, r eprezintă un gru p care a întâm pinat și continuă să întâm pine diverse dificultăți
majore. [anonimizat] r eprezenta un s [anonimizat] e, manif estă astăzi criza
de identitat e. La g eneral, perioada anil or 90’ a f ost caracterizată de întârzieri prelungit e a plății
salariil or a [anonimizat], care sa agravat în anii 1998 – 1999
de criza r egională, îm pinge 70% din populația RM sub limita sără ciei abs olute și circa 50% sub
limita sără ciei extreme [4, p.24]. Consecințele acestor evenimente caracteristice perioadei de
formare a [anonimizat] s ocietatea de astăzi. [anonimizat] K. Mannh eim fiind cea de a forma ab ordări n oi la m [anonimizat] e lor le revine povara să r ezolve problemele create de generațiile anterioare
[9, p.12]. Participând la viața s ocială a a [anonimizat] d e valori,
caracteristicile perioadei respective. Tehnologiile informați onale avansat e sunt un element central
a tim pului d e acum, astf el int ernetul înd eplinește funcția d e socializar e, influ ențează
comportamentul, f [anonimizat] -se treptat în dif erite arii a [anonimizat]: învățământul, s erviciul, distra cția, ș.a. [anonimizat]
o oferă int ernetul actului d e [anonimizat] s chimbă tradiți onalele metode de
comuni care interumană, s cutind dis cuția d e o bună parte a mesajului n onverbal, ceea ce în ansamblu
formează pericolul dezumanizării [9, p.38-39]. Datorită conexiunii la int ernet timpul și distanța nu
mai prezintă o barieră, oferind posibilitat ea fiecărui d e ași crea o identitat e digitală care o prezintă
lumii virtual e. În a [anonimizat] d e viață în dif erite colțuri al e lumii, iar tin eretul fiind una din cele mai m obile grupuri a
societății, tind e spre țările europene mai d ezvoltate în căutar ea unui l oc de muncă potrivit. A cest
fenomen este caracteristic pentru maj oritatea țăril or din s [anonimizat], nu d oar în RM.
Rezultat ele unei cercetări efectuate pe tineri arată că 68,2% din r espondenți planifi că să
plece din țară. Venituril e care tinerii cred că le pot obține în RM sunt plasate între medii și minimal e,
[anonimizat] d e viață trăit d e către semenii săi din țăril e [anonimizat] d e deprivare, și ca urmar e este motivat să migr eze. Ca rezultat al
tendinț ei curente de migrar e, afectate vor fi în primul rând orașele mici și sat ele din M oldova: [anonimizat], s pre capitală cât și în afara țării. T endință care nu este
caracteristică doar Republicii Moldova [8 , p.67]. Li psa unui post de muncă plasează tânărul în z ona
de risc. Venitul mi c sau li psa lui, f ormează o tendință d e [anonimizat] , indivizii privesc cu pesimism în vii tor. Nemulțumir ea psihologică
dezvoltă nu numai stări d epresive, dar și agresive.

44
Potrivit lui E.Erikson, sar cina crucială a vârstei de adult tânăr este crearea de relații intim e.
Nevoia de a [anonimizat] e, apropiate și afectuoase este un factor motivator puternic
al comportamentului uman. R elațiile intim e necesită conștiință d e sine, empatie, capacitate de a
[anonimizat] a [anonimizat] a [anonimizat] e potențialul
de a [anonimizat] d ecizii s exuale. Abilitățil e de acest fel sunt esențiale când
adulții tin eri decid să s e [anonimizat] f ormeze parteneriate intim e [anonimizat] [3, p.461-462]. Crearea unei familii este așa sau altf el legată de situația economică a
partenerilor.
Este cunoscut fa ptul că anum e [anonimizat] a populației. Anum e agravar ea situați ei mat eriale duce
la creșterea mobilității populației. Chiar da că vorbim d espre o migrar e temporară, ea, condiționează
schimbări în comportamentul r eproductiv al populației. Emigrar ea soțului sau a s oției duce la
ruperea relațiilor conjugal e pe o perioadă d e [anonimizat] ă a
relațiilor de căsnicie. [anonimizat]. În anul 2001, în R epublica Moldova a f ost
înregistrat cel mai mi c indice al căsătoriilor (5,8%). D esigur, a ceasta ult erior se va răsfrânge negativ
asupra natalității. Creșterea numărului div orțuril or are loc anum e în perioada d e tranziți e la un n ou
mod de viață, d e criză economică. Acest indi ce a crescut de la 2,7% în 1997 până la 4,0% în anul
2005. A [anonimizat] d eterminat e de schimbăril e
comportamentului populației [5, p.88].
În contextul gl obalizării sunt 2 m omente cheie în care tânărul pe de o [anonimizat], globale, pe de altă parte tinde să își păstreze
caracteristicile locului d e [anonimizat] v ederea păstrării identității.
În concluzie putem vorbi despre o generație cu o viziun e realistă asu pra vieții. G enerația Y
[anonimizat] i s e ordone, și sunt f oarte pragmati ci când vin e
vorba d e rezolvarea problemelor [7, p.154]
Bibli ografi e
1. Albu E. Psihologia Vârst elor. [anonimizat] e, 2003. 256 p.
2. Baciu T. Caracterizarea val orilor ad olescenților din s ocietatea moldoveneasca in proces de
transf ormar e. In: F ormar ea competențelor de rezolvare a problemelor psihologice în procesul
instruirii inițial e și continu e a psihologilor, Chișinău, Ti pogr. U PS I. Creangă, 2014, 234 p.
3. Dian e E. [anonimizat], Editura Tr ei, 2010, 832 p.
4. Negură P.; Sprînceană V.; Ernu V. R epublica Moldova la 25 d e ani, Chișinău, Ed. Cartier, 2016,
338p.
5. Paladi G. și al. Transf ormări D [anonimizat], 2007, Chișinău,
Topogr. „T otex-lux” SRL, 337 p.
6. Thomas C. Reeves; Eunjung O. [anonimizat], Ath ens, G eorgia,
2010, 412 p.
7. Lancaster, L.C. and Stillman, D.,Wh en Generations Collide. Wh o They Are. Why Th ey Clash. H ow
to Solve the GenerationalPuzzle at W ork, Collins Busin ess, N ew Y ork, 2002 ( excerpted from
D’Add ono, 2004).
8. Moshnyaga V.; Tsurkan V. Migratsionnye Plany Vypusknikov Moldavskih Vuzov, 2015,
Demograficheskoe Obozrenie. Tom 2, nr.2, 73 r.
9. Shkaev D.G. Mentalitet molodezhi v [anonimizat], Izdatelstvo: INION
RAN, 2009, 56 r.

45
[anonimizat] U DET EY DOShKOLNOGO
VOZRASTA
FORMATI ON OF TH E SONSER T OF DEATH IN SHILDR EN OF RRESSHOOL AG E
FORMAR EA SONSER TULUI D E MOART E LA SOR III D E VÂRSTĂ RREȘSOLARĂ
Rezyume
Znanie i ponimanie voprosov zhizni i smerti yavlyaetsya fundamentalnoy narabotkoy
chelovecheskogo myshleniya. Raznoobrazie podhodov k analizu v [anonimizat], zdorovoy reaktsii kasatelno samogo yavleniya smerti u detey
mladshih vozrastov putem korrektnogo informirovaniya roditeley o naibolee vernom po dhode
kasatelno voprosa formirovaniya predstavleniya detey o smerti, neobhodimost korrektirovki
uzhe imeyushchihsya otkloneniy v povedenii i adaptatsii, [anonimizat] i ego mnogoobrazie v kontekste dannoy tematiki. V state
obozrevayutsya svyazi i zakonomernosti postroeniya i obrazovaniya predstavleniya rebenka o smerti
kak o yavlenii, [anonimizat] o i [anonimizat] v techenie vremeni v [anonimizat], tak i kosvenno, vazhnost pravilnogo podhoda roditeley k [anonimizat] i [anonimizat] v
stanovlenii, v dalneyshem, tselnogo obraza v eshche formiruyushcheysya u rebenka kontseptsii
smerti.
Klyuchevye slova: [anonimizat], [anonimizat].
Abstra st
The knowledge and und erstanding of the questions of life and d eath represent a fundam ental
develorment of human thinking. Th e diversity of arrroashes towards analysis r eferring t o [anonimizat], healthy r eastion sonserning th e ossurrense of death
arrearing at shildr en of small ag es by th e way of sorrest informing th e rarents ab out th e most right
attitud e towards th e question of forming th e shildr ens’ [anonimizat] e nesessity of sorrestion
already existing abn ormaliti es in b [anonimizat] r [anonimizat] e the astuality of this
question and its vari ety in th e sontext of this th eme. This arti sle sontains th e review of the sonnestions
and the ratterns of building and f ormati on of a shild’s visi ons ab out death as a rhenomenon, als o
[anonimizat] e [anonimizat] a [anonimizat] e
imrortanse of a sorrest rarental a [anonimizat] e [anonimizat] f [anonimizat] e, of entire imag e in just f orming at
a shild sonsert of death.
Key-words: [anonimizat], [anonimizat].
Rezumat
Cunoașterea și înțelegerea problemelor vieții și al e morții reprezintă d ezvoltarea fundam entală
a gândirii uman e. O varietate de abordări și ana lize ale acestui f enomen, [anonimizat] f enomenul m orții la copiii mi ci prin inf ormar ea corectă a [anonimizat] a ajusta d eviațiil e existente în
comportament dat orită im pactului n ociv asu pra copilului a [anonimizat] a cestei probleme și a div ersității contextului a cestui subiect. Articolul
analiz ează conexiunil e și modelele de constru cție și prezentarea educațională a m [anonimizat], o
comparație a reacțiilor în tim p, [anonimizat]

46
copilul, im portanța corespunzăt oare a ab ordării a [anonimizat] e, implicarea dir ectă a m [anonimizat] e, a un ei
imagini int egre pe parcursul d ezvoltării conceptului d e moarte la copil.
Cuvint e cheie: [anonimizat], copii preșcolari, r eprezentare.
Analiz voprosa o formirovanii kontseptsii smerti u [anonimizat]. [anonimizat], kak smert.
[anonimizat] s uveren nostyu podtverdit libo oprovergnut gipotezy i
dopushcheniya. [anonimizat] i nerazvitoe
abstraktnoe myshlenie ([anonimizat] i drugimi storonnikami psihologii r azvitiya) yavlyayutsya, v [anonimizat], sozdayushchimi slozhnosti na etape sbora i analiza dannyh.
Freyd zhe, k primeru, v [anonimizat] v
[anonimizat], chto deti ne
ponimayut istinnogo znacheniya smerti: «…ochevidno, chto predstavlenie rebenka o smerti
imeet vesma malo obshchego s nashim ponyatiem o ney. [anonimizat], beskonechnogo «nichto» i [anonimizat] «sme rt»
v predstavlenii vzroslogo i chto imeetsya nalitso vo vseh mifah o potustoronnem mire. [anonimizat] -to on i igraet s etim strashnym slovom… [anonimizat] -[anonimizat], mozhet ska zat
svoey materi: «Mama, ya tebya ochen lyublyu. [anonimizat] i
postavlyu zdes v komnate, chtoby tebya videt vsegda». Nastolko malo detskoe
predstavlenie o smerti pohozhe na nashe. Ot odnogo ochen sposobnogo desyatiletnego
malchika ya vskore posle smerti ottsa ego uslyshal, k [anonimizat]:
«To, [anonimizat], [anonimizat]». [anonimizat], rebenok dazhe v vosem -desyat let malo
chto poni maet v otnoshenii smerti (i, sledovatelno, ne ispytyvaet takogo straha kak, k
primeru, vzroslye).
[anonimizat], chto
iz sebya predstavlyaet uhod cheloveka v [anonimizat], Freyd pisal ob etom tak:
«Umeret» – [anonimizat], [anonimizat] «uyti», ne meshat bolshe ostavshimsya v zhivyh. [anonimizat] o otsutstvie, – otezdom ili smertyu.
[anonimizat] «otsutstviem» i
«smertyu». Rebenok pitalsya neohotno i chuvstvoval, cht o odna iz sluzhanok pansiona
nedruzhelyubno k nemu otnositsya. «Pust Zhozefina umret», – skazala ona ottsu.
– «Pochemu zhe ona dolzhna umeret? – sprosil otets ukoryayushche. – [anonimizat]? – „Net, – otvetil rebenok, – togda ona pridet op yat».
Moment, kogda u rebenka vpervye mozhet vozniknut ponyatie o [anonimizat] 1,5 i 2 godami, [anonimizat], predpolozhitelno
sravnivayut s otdelen iem rebenka ot materi vo vremya rozhdeniya. Podobnoe sravnenie
privoditsya vplot do pyatiletnego vozrasta.

47
Ponyatie smerti kak neobratimogo zaversheniya zhizni i [anonimizat] u nego preobladaet dooperatsionalnyy t ip
myshleniya. Deti do 5 -6 [anonimizat]. Oni chasto ispolzuyut v [anonimizat], otezdom.
Prichinu smerti deti do 8 -mi let ner edko vidyat v bolezni, otravlenii ili dazhe
ubiystve. Na vybor otveta vliyayut v [anonimizat] i ih fantaziya.
[anonimizat] v etot moment s chelovekom, chto
i uslozhnyaet, v [anonimizat]. Dlya rebenka
byt mertvym — [anonimizat] v [anonimizat], kotoryy bolshe pohodi t na son.
[anonimizat], chto u [anonimizat], chto iz sebya predstavlyaet «zhizn» i
sootvetstvenno, [anonimizat], chto iz sebya predstavlyaet sleduyushchaya za ney smert.
[anonimizat], zabotyashchimsya o nem, no i polnaya
pokinutost im. Imenno etot moment pokinutosti pugaet rebenka.
No nelzya s [anonimizat], us lyshannom i perezhitom opyte utraty. [anonimizat], k primeru, na raboty Karla Gustava Yunga, v
chastnosti na ego idei ob arhetipah i [anonimizat]. Takim obrazom
vstaet vopros iznachalnogo «vospriyatiya» smerti detmi kak arhetipicheskogo obraza na
urovne kollektivnogo bessoznatelnogo.
Yung pisal: «Kollektivnye obrazy obnaruzhivayutsya povsyudu i [anonimizat] i nstinkty silno koleblyutsya u [anonimizat] i toy zhe obshchey tseli. [anonimizat], [anonimizat], i ne sleduet takzhe polaga t, chto i kazhdyy chelovek pri rozhdenii tvorit
svoy spetsificheskiy chelovecheskiy put. Takzhe, kak i instinkty, patterny kollektivnoy
mysli chelovecheskogo razuma yavlyayutsya vrozhdennymi i unasledovannymi. Pri
neobhodimosti oni nachinayut deystvovat vo vseh nas bolee ili menee odinakovym obrazom.
Emotsionalnye proyavleniya, k [anonimizat]. My obnaruzhivaem ih dazhe u zhivotnyh, i sami zhivotnye
ponimayut drug druga v [anonimizat] k raznym vidam. A kak
naschet nasekomyh s ih slozhnymi simbioticheskimi funktsiyami? Bolshinstvo iz nih ne
znaet svoih sobstvennyh roditeley, i ih nekomu uchit. [anonimizat], [anonimizat]?» [anonimizat], yavlyayas
sledstviem instinkta samosohraneniya prisutstvuet v cheloveke s rozhdeniya, chto mozhno, v
[anonimizat] u cheloveka
otnosheniya k dannomu yavleniyu.
Nemalovazhnym momentom dlya rassmotreniya yavlyaetsya formirovanie kontseptsii
smerti s [anonimizat] i shablonnogo povedeniya i reaktsiy pri stolknovenii so smertyu v
deystvitelnosti, [anonimizat] «nedetskie» voprosy.

48
To, kakoy pattern povedeniya izberut roditeli v [anonimizat]. No esl i [anonimizat], v [anonimizat], otritsanie, skorb
i [anonimizat] o
smerti.
Nechasto mo zhno vstretit adekvatnuyu reaktsiyu vzroslyh na voprosy rebenka
podobnye etim: «A ya umru? A ty? A [anonimizat]?». Dannaya tema
vo mnogom yavlyaetsya zapretnoy i [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat]: «No ty nikogda ne umresh». [anonimizat], vzroslye tolko dopolnitelno uslozhnyayut protsess i
tolko ukorenyayut uverennost detey v ih isklyuchitelnosti i [anonimizat].
Irvin Devid Yalom v odnoy iz svoih knig pishet: «Mnogie roditeli (vozmozhno,
bolshinstvo) v nashey kultu re neprestanno pytayutsya uyti ot realnosti v tom, chto
kasaetsya informatsii o smerti. [anonimizat] i
soznatelno vvodyat v zabluzhdenie. Ochen rano v [anonimizat]
v istorii o rae, o [anonimizat], kak i v uvereniyah, chto deti ne umirayut.
Pozzhe, [anonimizat] "gotov vosprinyat eto", roditel postepenno
povyshaet dozu realnosti. Nekotorye prosveshchennye roditeli reshitelno vosstayut
protiv samoobmanov i otkazyvayutsya uchi t svoih detey otritsaniyu realnosti. Odnako,
[anonimizat] – pryamogo otritsaniya smertnosti libo mifa o
"dolgom puteshestvii" v posmertnoy zhizni» .
Roditel i pribegayut k obmanu, [anonimizat],
stalkivayas s [anonimizat] k ee istochnikam i dazhe ispytyvat stress po
etomu povodu. Nepravilnym yavlyaet sya i [anonimizat]. Kak
sledstvie rebenok mozhet pribegnut k poisku drugih istochnikov i vystroit pagubnye dlya
sebya teorii i umozaklyucheniya na ih osnove: «Ignorirovanie temy smerti daruet roditelyam
"pokoy gluptsa": deti -to ee v se ravno ne ignoriruyut… [anonimizat], chem realnost ».
[anonimizat] v [anonimizat], chto i nablyudaet rebenok.
A [anonimizat]: «Pochemu ty ne plachesh?»
Naimenshiy vred dlya dal neyshego razvitiya v formirovanii pravilnogo
otnosheniya k smerti prineset spokoynoe otnoshenie vzroslogo k [anonimizat], kotoryy rebenok mozhet vosprinyat v [anonimizat], [anonimizat] s voprosami iz razryada: «Pochemu nebo goluboe?».
[anonimizat] k smerti u
rebenka, [anonimizat]: «Govor ya
slovami Rohlina, "[anonimizat] k vzroslomu predstavleniyu o
konechnosti zhizni, a to, kak tsepko vzroslye v techenie vsey zhizni derzhatsya za detskuyu veru

49
i kak legko obrashchayutsya v nee". [anonimizat], dremlyut v
[anonimizat], v
kotoroy oni nakonets vossoedinilis s lyubimymi. I chto by ni proishodilo s drugimi,
vzroslyy otritsaet sobstvennuyu smert. Mehanizmy otritsaniya inkorporirovany v ego
zhiznennyy stil i str ukturu haraktera. [anonimizat]…» .
Bibliografiya
1. Dzhaynot H.D. Roditeli i deti («Nekotorye prichiny straha u detey») . M., 2000 .
2. Irvin D. Yalom. Ekzistentsialnaya psihoterapiya. N.Y .: "Basi s Books", 1980 M.: "Klass", 1999
3. Freyd, Z. Psihologiya bessoznatelnogo . M., 1989.
4. Freyd, Z. Tolkovanie snovideniy . M., 1989.
5. Yung K.G. Arhetip i simvol. M.: Renessans, 1991.
Simi on Simi on Dănuț
DINAMI CI AL E ȘTIINȚ ELOR SOCIOUMAN E [anonimizat] E [anonimizat] e în program ele de studii universitar e. Din n efericire, se
face destul d e puțin pentru a s e îmbunătăți situația. În paginil e ce urmează v om atrag e atenția în m od
special la r olul și m odul în care obiectele psihologice pot contribui efectiv la o mai bună a profundar e a
disciplinelor politehnice. Nu în ultimul rând v om analiza m [anonimizat] e contribui e și poate contribui la f ormar ea personalității, a r esponsabilității civice și a
integrării tânărului învăță cel pe piața mun cii.
Cuvint e-cheie: [anonimizat] e, psihologia, profile politehnice
Abstra ct
It is alm ost always s poken about th e essential r [anonimizat]. [anonimizat]. W e are particularly
interested in th e role and h ow psychological disciplines can effectively contribut e to the proper
functioning of the polytechnic oners . We are going to analyze, i n a [anonimizat], civic responsibility and int egration into
a constantly changing on lab or mark et.
Key-words: socio-[anonimizat], polytechnic profiles
Rolul unui sist em de învățământ este de a veni în întâm pinarea nevoii pe care societatea o
are de a dis pune de cetățeni instruiți prin program e coerente de dezvoltare menite să asigur e
formarea acelor capacități d e a acționa; cu competență și responsabilitat e pentru r ealizar ea
intereselor proprii dar și cele ale comunității. Sist emul d e învățământ din R ep. Moldova, a avut
parte de o multitudin e de schimbări în ultimii d ouăzeci și ceva de ani. Parte a unui sist em de
învățământ s ovietic, sa tr ezit singur în fața un ei lumi într -o schimbar e fără precedent și cu o
dinami că nemaiîntâlnită. Sub primul im puls d e trezire națională au urmat alt e câteva prin care sa
încercat apropierea de sistemul european de învățământ.
Program ele educaționale după ani d e [anonimizat] o viziun e clară
despre cum ar putea arăta s ocietatea sau m [anonimizat] n eglijat a cea parte
din educație care dă individului fl exibilitat e și ada ptabilitat e, o conștiință a l ocului său în s ocietate,
ajutându -1 să înțeleagă că poate și trebuie să participe la viața colectivității.

50
El poate și trebuie să contribui e, să participe activ la viața s ocială. Este un fa pt în cam toate
universitățil e din lum e rolul educației umanist e este pus la înd oială. Însă în a ceeași măsură cercetări
după cercetări, z eci de conferințe naționale și internaționale dezbat cu insist ență li psa acută a
acestora din curriculă și im pactul lor asu pra societății. La unis on marii f ormatori de opinie din
domeniul educației au s [anonimizat] e deschid mințil e copiilor
impulsionându -i să m eargă s pre înainte. [anonimizat]-ul tehnologic și dinami ca
pieței cere cu insist ență înaint e de toate un singur lu cru ada ptabilitat e. Sunt pregătite instituțiil e de
învățământ su perior pentru a cest lu cru? În a cest context strat egia învățământului su perior din
Republica Moldova în contextul procesului B ologna ar e la bază următ oarele principii: (v oi atrag e
atenția la cele care vădit n e interesează) • [anonimizat].
•Promovarea umanismului european. • [anonimizat]. • Realizar ea
educației perman ente (pe parcursul într egii vi eți) în sist emul învățământului su perior. • D efinirea
obiectivelor învățământului su perior în fun cție de cerințele actuale și de perspectivă al e societății
([anonimizat]) și în continuar e pentru ating erea
obiectivelor trasat e se impune realizar ea următ oarelor acțiuni: • Corelarea schimbăril or din
învățământul su perior cu triada: tradiții – realitat e social-[anonimizat].
• Promovarea parteneriatului într e sistemul d e învățământ su perior public și cel particular. •
Flexibilizar ea curriculei univ ersitar e în vederea ada ptării perman ente la cerințele și tendinț ele
dezvoltării curriculare pe plan int ernațional. • Promovarea tehnologiilor dida ctice active/productive.
Sub im pulsul B ologna și în graba d e a echivala cât mai r epede sistemele s-a pierdut din
vedere intenționat sau nu un lu cru extrem de important, s pecificul nați onal și d ecalajul d e
mentalitate dintre Vest și Est. R ecuperarea de mentalitat ea nu se poate face peste noapte și nu cu
siguranță într -o perioadă s curtă d e timp. E nevoie de informare ca populația să fi e pregătită, este
nevoie de program e speciale de educație pe toate palierele unui sistem în că în s chimbar e.
Surprinzăt or sau nu v edem efectele acestor neajunsuri la urna d e vot și blocajul în d ezvoltarea țării
pe o perioadă n edeterminată d e timp. Cum v [anonimizat] d e clasa politică vedem acest lucru în r ezultatul a z eci de
sondaje care trag s emnal e de alarmă n econcretizate însă în ni ci un f el de implicare la niv el de
legiuitori. Scoaterea în graba a s ociologiei, politologiei și psihologiei din facultăți le cu profil
politehnic sub așa zisa r eformă și lu pta pentru numărul d e ore favorizează du pă cum v edem un
comportament am orf.
În abs ența sau n eaplicarea orientării ș colare și profesionale în școli și li cee la int ervale
regulat e de timp se cuvine în a a plica un t est sau o baterie de teste la intrar ea în primul an univ ersitar.
Dacă nu este posibil atun ci pe parcursul unui sau d ouă semestre să li s e permită stud enților fără a –
și pierde bursa o mai bună m obilitat e în cadrul fa cultății sau al univ ersității. Cred că se pot
găsi m odalități să nu s e piardă stud enți iar un ele facultăți să rămână în pierdere. Rostul a cestor teste
este acela de a ghida stud enții s [anonimizat], s căderea performanț ei și li psa găsirii unui l oc
de muncă după terminar ea studiil or.
O cercetare foarte proaspătă realizată d e Asociația R omână pentru Industria Electronică și
Softwar e-Transilvania constată câteva lucruri, d eloc aș spune eu sur prinzăt oare: există o prăpastie
între ce învață tinerii la fa cultățil e [anonimizat] d e [anonimizat], să lu creze în echipă și le lipsește spiritul d e inițiativă. O altă constatar e atrag e
atenția asu pra faptului că facultățil e nu țin pasul cu cerințele din d omeniu iar stud enții învață du pă
program e vechi. În jud ețul Cluj activează peste 1200 d e [anonimizat] 14.000 d e oamenii
iar piața ar mai av ea nevoie de încă 11.000 d e programat ori. Vedem deci cifre deloc mici pentru un
domeniu în continuă expansiun e.
În div ersele comuni cări și interviuri cu stud enții anului I d espre evoluția pieței mun cii
despre cum cred ei că va fi tras eul lor profesional, d e ce instrum ente au ei nevoie să se dezvolte am

51
obținut răs punsuri cu adevărat ambigu e; [anonimizat], incapacitatea de a
formula răs punsuri argum entate etc., tocmai in anii t erminali înț elegând n ecesitatea unor asemenea
discipline din ar ealul s ociouman. V edem așa dar o mai mar e maturitat e și înțelegere a locului l or
într-o societate la sfârșitul fa cultății ori toți așt eptăm a cest lucru în primii ani, f enomenul este
explicabil prin transf ormăril e dese prin care trece liceul în ultimii ani și excluderea și acolo a acelor
discipline care ar putea să stru ctureze personalitat ea adolescentului.
[anonimizat] e are, deopotrivă , [anonimizat] e și tendinț ele fundam entale de progres ale vieții spiritual e. Aportul
pe care acestea îl adu c la formarea și dezvoltarea personalității este ușor de sesizat v edem acest
lucru acolo unde opțional s e fac măcar câteva as emenea obiecte față d e clasele ce nu intr oduc în
curriculă acest lucru. Însușir ea unui sist em de cunoștințe cu privire la fun cționarea logică a gândirii,
[anonimizat] e, fiecare vârstă ar e [anonimizat], f [anonimizat], [anonimizat] -și construias că o imagin e de ansamblu asu pra lumii și să poată răs punde
cerințelor fundam entale ale existenței și integrării sal e sociale. [anonimizat] e comuni carea interumană în l [anonimizat] d e analiză și apreciere a propriului comportament și al s emenilor săi.
Științ ele umanist e sunt dis cipline academice care studiază condiția umană, f olosind m [anonimizat], sau s peculativ e. [anonimizat] e au un r ol
esențial în d [anonimizat] f ormarea capacității d e a val oriza
realitățil e [anonimizat], afirmar ea unor atitudini pozitive față d e [anonimizat] , societate etc.. Studi erea științ elor umanist e [anonimizat] o viziun e
largă asu pra mult or aspecte referitoare la om și civilizați e. Primul r ol, esențial, al a cestora este cel
de a [anonimizat] f ormarea capacității d e a val oriza r ealitățil e
[anonimizat], afirmar ea un or atitudini pozitive față d e [anonimizat] s ocietate. Îmbogățirea comuni cării cu ceilalți r elaționarea eficientă cu
colegii și profesori.
Fiecare disciplină în parte individual dar și îm preună î și adu c contribuția la instruir ea noilor
profesioniști. D e aceea se cuvine a li se acorda ponderea cuvenită în curriculum univ ersitar. Științ ele
umanist e sunt dis cipline academice care studiază condiția umană, f olosind m [anonimizat], sau s peculativ e. [anonimizat] e a fost și continuă să
fie considerat ca având o importanță s ecundară, cu toate că sau ar e multi ple valențe formativ e.
"Programa d e [anonimizat] a constitui continua preocupare a membril or ei"
spune ilustrul pedagog Constantin Cucoș.
Din științ ele sociouman e rolul un or discipline psihologice în aria curriculară a profilului
tehnic ne interesează cu precădere și face obiectul acestei analiz e. Ce contribuți e pot adu ce obiectele
sociouman e la mai buna înț elegere a tematicii profilelor de bază dar mai al es cum ele pot avea un
rol esențial la d ezvoltarea tânărului învăță cel. [anonimizat], ci se trece din ce în ce mai mult s [anonimizat] e trebuind
astfel să fa că față cererii de program e educaționale venite din partea oamenilor de vârst e mai
înaintat e care sunt d eja în cadrați profesional și care au nevoie să își d ezvolte competențele și
cunoștințele pentru a fa ce față cerințelor lumii m oderne.
Nu v orbim a cum d e interdisciplinaritat ea sau pluridis ciplinaritat e chiar da că un r ol
important în promovarea int erdisciplinarității l -a avut Nati onal S cience Teachers Ass ociation
(NSTA) [anonimizat] a elaborat în anul 1964 o listă d e [anonimizat]; acest dis curs fa ce obiectul un ei cu totul alt ti p de cercetare în care
noi vom putea analiza obiectele umanist e [anonimizat] r olul acestora
precum și aglutinar ea unor obiecte total neinspirate.

52
Interdisciplinaritat ea reprezintă t otuși una din cele mai im portante și complexe probleme
teoretice și practice pentru d ezvoltarea științ ei.
Cursuril e aparținând d e arealul s ociouman sunt tratat e ca discipline opționale (aleg sau nu
aleg acel obiect însă nicidecum al eg dis ciplina X sau dis ciplina Y dintr -o variați e de cursuri
aparținând obiectelor umanist e) în cadrul m odulelor de studiu.
Instituțiil e universitar e tind să d evină așa cum au f ost la în ceputuri. Multi culturalitat ea face
acum parte din cotidian iar lib ertatea de alegere și tranziți e a devenit un fa pt. Unii însă s e trezesc
într-o lume mult prea mar e pentru ei și pentru ai fa ce față e util să înț eleagă d e [anonimizat] e cum pot depăși igi enic aceste situații și mai al es cum s e
pot reformata.
Forma d e organizar e a [anonimizat] s peță cele private diferă substanțial d e forma
organizat orică a celor de stat iar ponderea lor într -o economie funcțională crește de la an la an. Und e
îl poziționăm pe noul profesionist într -o corporație gen multinați onală cu o formă d e organizar e
supradeschisă cu modalități d e a construi și a r ezolva probleme în gru p cu aptitudini d e comuni care
deosebite. Uitați -vă la ce tipuri de discursuri al e clasei politice s-a ajuns, a cum. Und e sunt f [anonimizat] e sunt a cei intelectuali ce stimulau s ocietatea spre progres și spre libertate. [anonimizat], ea nu poate fi despărțită sau
sărăcită de mediul cultura l care a generat-o și a întreținut -o secole de-a rândul.
Ce comuni care este în societate și ce căutar e [anonimizat] b olnave după un sist em de mult tr ecut. Trăim
din plin o criză val orică o criză maj oră a int electualității un d eclin a vi eții publice. Stud entul tr ebuie
să fie pregătit pentru m obilitat e iar lu crul acesta nu vin e doar din profilele îngust e ci mai al es prin
contribuția și r olul dis ciplinelor sociouman e în program ele de studiu.
[anonimizat] e nu poate asigura o diversificare a pregătirii , în a cord
cu nevoile reale ale timpului și exigențele societății. Prin studi erea acestor dis cipline nu s e
urmărește numai stru cturar ea unui sist em axi ologic propriu și cultivar ea unor capacități al e tânărului
student: [anonimizat], ada ptarea la s chimbăril e sociale, disponibilități d e inițiativă și participare responsabilă la
acțiuni într -o societate democratică.
Dacă recurgem la comparații atun ci să o facem cu o țară a propiată cultural n ouă, R omânia;
[anonimizat], logică, psihologie, [anonimizat] e
[anonimizat] g [anonimizat] e rostul d e a
intra în d etalii. Pe când în M oldova R ep. tendința g enerală este ca inclusiv ceea ce a mai rămas
obiect sociouman în univ ersitățil e sau s pecializăril e tehnice să fie rapid scos în bătălia pentru ore și
îngusta s pecializar e chiar da că piața mun cii dictează contrar alt ceva. Pe umerii cui cade răspunderea
formării personalității și d ezvoltării arm onioase în vederea încadrării pe piața mun cii a tin erilor
învăță cei.
Aduc în dis cuție doar câteva exemple: aranjam entul culorilor (pentru s [anonimizat], industria alim entară sau IT programat ori) [anonimizat] i s e adresează, [anonimizat]. Îmbră cămint ea ne provoacă reacții dif erite în fun cție de culoarea ei țesătura n e
poate transmit e diferite senzații; la g enuri dif erite senzații dif erite ale aceluiași mat erial. Putem
vorbi d espre impactul și consecințele asupra oamenilor în î mbinar ea elementelor noi și v echi în
arhitectură și design într -o societate construită organizat oric în m od tradiți onal pe valori
conservatoare cu viziuni circumspecte sau chiar r [anonimizat] d e multe ori înțeles greșit. În cadrul s pecialității d esign int erior mi s e pare imperios
necesar în a adu ce în prim plan elemente primordiale precum a pa sau f ocul și simb olistica
psihologică a int erpretării l or. A poi moralitat ea creării produsului. F olosirea și înțeleg erea

53
diferitelor tipuri d e limbaj e de la cel familiar, s ocial până la cel științifi c [anonimizat]. Comuni care și dezvoltarea comuni cării pe paliere diferite în m ediul univ ersitar și
aplicabilitat ea socială a a cestuia este de asemenea o necesitate string entă. Nu d [anonimizat] c.
Mult e [anonimizat] a resursei uman e poate fi fără a [anonimizat] a vârst elor.
De ce e [anonimizat] j os
doar câteva id ei:
– să dezvolte libera exprimar e (critica constru ctivă s e cere cu prisosință a fi d ezvoltată).
– gândir ea critică.
– dezvoltare creativității și m etodicile prin care aceasta poate fi stimulată.
– tranziția limbajului naiv la științifi c și invers.
– coerența id eilor și profunzim ea detaliilor.
– alegerea argum entată și ascultarea activă.
– raporturilor cu ceilalți, f [anonimizat], capacității și atitudini în fața
existenței.
– atenuarea diferitelor stări conflictuale și negocierea lor.
– cultivar ea respectului față d e valorile uman e, libertate, democrație, instituții s ociale.
– conturar ea unor dim ensiuni practice ale cunoștințelor dobândit e.
– competențele care permit orientarea și ins erția a ctivă în m ediul s ocial.
[anonimizat],
[anonimizat] a fa ce performanță a cademică
în orice mediu a cademic devine încet un n od central.
Este necesar sa -i [anonimizat] e de a gândi și a
acționa, care au o valoare în societatea noastră și ajută individul să d evină un adevărat membru al
ei. Mobilitat ea pe piața mun cii a abs olvenților cu studii su perioare este însă r elativ r edusă, în s pecial
pentru abs olvenții care s-[anonimizat] s pecializării, spre deosebire de
cei care sunt ocupați inad ecvat și care au tendința d e a schimba mai mult e posturi. Postul ocupat a
depășit d e mult granițele proprii se cer aptitudini nu d oar îngust e ci și d e gestionare, de coordonare
a [anonimizat] d e comuni care; vorbim d eci de o psihologie manag erială a mun cii dar
și a comuni cării. La locul de muncă fără a ptitudini d e negociere și sting ere a conflictelor nu ai ni ci
o șansă să r eziști.
Chiar da că venim dintr -o societate bazată pe mulți ani d e colectivism nu putem totuși să
lucrăm eficient în cadrul unui gru p. Când intră la fa cultate în primii l or ani stud enții au proiecte
de lucru individual e, pe când în firm e lucrul s e desfășoară preponderent în echipe de 10-15
persoane iar când ajung în gru p majoritatea au difi cultăți d e a comuni ca și colabora unii cu alții.
[anonimizat]. Care sunt m ecanism ele psihologice care ne
pot face să depășim a cest blocaj. Cum poate psihologia explica acest fenomen și concret ce se poate
face pentru a crea performanță. Colectivele de muncă sunt eterogene; personaje cu abilități și
experiență dif erită cu personalități dif erite ce trebuie o bună parte de zi să coexiste iar în centrul
acestui univ ers se află tânărul abs olvent. [anonimizat]? Răs punsul este mai mult d ecât evident.
Un alt ti p de psihologie cea socială și a vârst elor ajută tânărul abs olvent să r [anonimizat] s emenii; r elaționarea la l ocul de muncă fără a țin e cont de vârstă și
ce semnifi că sau care sunt im plicațiile ei poate însemna d e multe ori calea dir ectă spre eșec.
Izolarea, str esul, r elațiile tensionate în cadrul unui colectiv pot fi uș or explicate dacă există und eva

54
în experiență careva noțiuni din cursul d e psihologie a mun cii. [anonimizat], în s ensul că abs olvenții d e sex mas culin au a cces
mai mar e la o [anonimizat]. Genul îns eamnă și ra porturi d e lucru
diferite la locul de muncă; provenind dintr -o societatea conservatoare foarte ușor se poate ajung e [anonimizat] e sexuală. Așa cum t oții știm experiența tr ecutului pentru
Moldova Rep. nu este deloc plăcută. Planuril e de învățământ pe toate nivelele trebuie să conțină și
studi erea unor discipline esențiale pentru d emocratizar ea societății (țăril e cu educație puternică au
și democrații puternice) doctrinelor politice și a politologiei, psihologie politică în mediul
universitar este doar un prim pas. Omul vi ețuiește nu iz olat ci într -o [anonimizat] c [anonimizat] e ea de slabă calitat e sau chiar
mani pulatoare iar el trebuie să reacționeze și să d ecidă eficient. Consumul d e beletristică și carte de
specialitat e în M oldova Rep. este foarte redus; [anonimizat] a educației ne-a arun cat pe
acest drum. Sunt em o țară care nu prea citește; accesul la presa scrisă în m ediul rural este aproape
inexistent iar a ceasta nu poate însemna d [anonimizat], cu o slabă capacitate de analiză și proiecție prinși și nu din vina l or în nișt e cutum e
prăfuit e. Lib ertatea de exprimar e, cum s e și își exprimă sa u susțin id eile este un alt călcâi al lui
Ahile pentru stud enții n oștri; iar a [anonimizat], li psă de
inițiativă, r [anonimizat] a avea o altă opinie ce ar putea
intra în contradi cție flagrantă cu părerea profesorului, d ezinteres și aband on în ultimă instanță.
Studenții confundă d eseori critica ideilor și dezbaterea problemelor cu critica sau ata cul la persoană
contradi cție totală cu ceea ce înseamnă și r eprezintă univ ersitatea. Univ ersitat e mai mult d ecât alt e
instituții poate face ceva concret prin program ele de studii univ ersitar e astfel ca acești copii să nu
fie trecuți în ign oranță ci ajutați să s e formeze și să d evină r esponsabili. Ei sunt v otanții și l egiuitorii
zilei de mâin e.
Mediul d e rezidență poate fi asociat cu niv elul d e educație al părințil or. Părinți educați
înseamnă și copii educați cu tendința ca și aceștia să urm eze calea părințil or accesând studii
universitar e. Corelația dintr e aceste două elemente rural urban n e arată cu certitudin e tendința celor
din urban d e a urma f orme superioare de educație față d e zona rurală. M oldova R ep. fiind țară
preponderent agrară v edem deja rezultat ele. Cercetări r ealizat e în țări din estul Europei arată d e
asemenea că există un ra port dir ect într e zona d e rezidență și aband onul ș colar. Reînvierea
interesului chiar la niv el de conferință sau ar eal de cercetare pentru a [anonimizat].
Se cere așadar î n mediul univ ersitar politehnic reintroducerea disciplinelor sociouman e, cu
precădere a celor de sorgint e psihologică sau continuăm să ign orăm în continuar e contribuția l or la
dezvoltarea personalității și d esăvârșir ea profesională? Tim pul ne va arăta cu siguranță calea demnă
de urmat. Cum putem concluziona mai bin e [anonimizat] m oment
marcant în în cheierea unui arti col afirma că: „cercetătorul tr ebuie să utiliz eze căile și rezultat ele a
numeroase discipline (istorie, sociologie, psihologie, fenomenologie, filosofie etc.)” pentru a d eveni
un m embru mar cant al s ocietății, în br easla lui un bun exemplu și a contribui la dezolarea lumii.
Bibli ografi e
1. Albul escu I., Albul escu M. [anonimizat] e Editura Napoca Star Cluj,1999
2. Antonesei L. Paideia. Fundam entele cultural e [anonimizat], Iași, 1996.
3. Cucoș C. [anonimizat], București , 1995.
4. Narly C. [anonimizat], București , 1996.
5. http://www. cvlpress.ro/19.09.2016/ prof-univ-dr-mircea-dumitru -rolul-educatiei-umanist e-este-pus-
la-indoiala/
6. https://www.s cribd. com/document/282742847/[anonimizat]-SOCIO-UMAN E-
Mirela-Albul escu-1-pdf
7.http://www.usarb.md/fil eadmin/A cte_normativ e_2016/Abr obate_Minist erul_Educatiei/strat egiaB olo
gna.pdf

55
[anonimizat] A, B, S, D NA SOSTOYaNIE ZDO ROVYa
EFFEST OF TH E TYRE OF RERSONALITY A, B, S, D ON HEALTH CONDITION
Rezyume
V dannom teoreticheskom issledovanii izlagaetsya kontseptsiya o [anonimizat] i fizicheskoe sostoyanie cheloveka . [anonimizat], svoystvennye kazhdomu
tipu lichnosti emotsionalnye proyavleniya opredelyayut stressoustoychivost cheloveka. [anonimizat] y mozhet sygrat reshayushchuyu rol
v zdorove cheloveka. [anonimizat], chto opredelennye cherty lichnosti
yavlyayutsya znachitelnymi predposylkami dlya somaticheskih ili psihosomaticheskih
zabolevaniy. V state predstavleny 4 tipa lichnosti i model ih vliyaniya na zdorove cheloveka.
Klyuchevye slova: zdorove, [anonimizat], tip lichnosti.
[anonimizat] e [anonimizat] a rerson is rresented. Th e [anonimizat] e
[anonimizat] e emotional manif estations
sharasteristis for eash tyre of rersonality d etermin e the stress resistan se of a rerson. Th e tyre of
rersonality is s een as one of the risk fa stors that san rlay a d esisive role in human h ealth. [anonimizat] e signifi sant rrerequisit es for somatis or rsyshosomatis
diseases. Th e artisle rresents four tyres of rersonality and a m odel of their influ ense on human h ealth.
Key-words: h ealth, [anonimizat], ty re of rersonality.
Rezumat
În acest studiu t eoretic este prezentată influ ența ti purilor de personalitat e asupra stării m entale,
psihologice și fizice a persoanei. [anonimizat] m ediului, manif estăril e emoționale caracteristice fiecărui ti p de personalitat e determină
rezistența la str es a persoanei. Tipul de personalitat e este considerat unul dintr e factorii de risc care pot
juca un r ol decisiv în sănătat ea umană. Cu alt e cuvint e, se poate presupune că anumit e trăsături d e
personalitat e sunt premise importante pentru b olile somatice sau psihosomatice. Arti colul prezintă patru
tipuri de personalitat e și modelul de influ ență asu pra sănătății uman e.
Cuvint e-cheie: sănătat e, [anonimizat], tip de personalitat e
Terminy «stress», «vnutrenniy konflikt» [anonimizat] v obyasnenii razlichnyh problem sovremennogo
mira. Mnogochislennye issledovaniya vyyavili razlichnye formy proyavleniya i [anonimizat] k vyvodu, chto osnovnoy prichinoy yavlyaetsya protivorechivost tseley i
orientatsiy, konflikt vedushchiy k ispytaniyu siln yh emotsiy. [anonimizat] v 1993 [anonimizat], chem fiziologicheskiy fenomen [15]. [anonimizat] i ih vliyaniyu na sklonnost k
perezhivaniyu vnutrennih konfliktov.
[anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat] – [anonimizat]. Stress opredelyaet osobye otnosheniya cheloveka i
[anonimizat] i izmeneniem [15], poetomu v traditsionnyh
traktovkah sposobov resheniya stressovyh situatsiy vnimanie udelyaetsya ustoychivym
svoystvam lichnosti [16; 17; 18]. V bolee pozdnih issledovaniyah Lazarus zayavil [15], chto
peremennye lichnosti i harakteristi ki okruzhayushchey sredy obedinyayutsya v otsenke
relyatsionnogo smysla. [anonimizat], no i ih sopostavleniem s motivami i ubezhdeniyami cheloveka.
Sledovatelno, tipy lichnosti yavlyayutsya vazhnymi motivami, o predelyayushchimi stress.

56
[anonimizat] v zdorove cheloveka. [anonimizat], chto
opredelennye cherty lichnosti yavlyayutsya znachitelnymi predposylkami dlya somaticheski h
ili psihosomaticheskih zabolevaniy. Naprimer, lyudi s [anonimizat], bespokoystvo i vrazhdebnost, bolee chem drugie sklonny k boleznyam. [anonimizat], konformizm, optimizm, vynoslivost i
samoeffektivnost, opredelyayut zdorovoe povedenie i samo zdorove [27]. V dannom
issledovanii my predstavim tipy lichnosti A, B, S i D i ih otnoshenie so zdorovem.
Teoriya tipov lichnosti A i B prinadlezhit Friedman i Rosenman [10].
[anonimizat] l yudi s opredelennymi osobennostyami povedeniya
podvergayutsya bolee vysokomu risku razvitiya opredelennyh zabolevaniy. Tip povedeniya A
i/ili B – eto nabor povedencheskih chert [24], reaktsii na ugrozhayushchie faktory sredy.
Lyudi tipa A orientirovany na dostizhenie uspeh a, dinamichny, agressivny,
harakterizuyutsya bystrym tempom (v ede, hodbe i razgovore), neterpelivy, ambitsiozny,
razdrazheny, serdity, vrazhdebny i postoyanno nahodyatsya pod davleniem vremeni [6]. Oni
ochen tsinichny i konkurentosposobny i, [anonimizat] i vzvolnovany, kogda delo
dohodit do raboty. U nih plohoe upravlenie impulsami i [anonimizat] i pervymi vo vseh delah. [anonimizat], vyrazhayut ih v forme gnevnyh vspyshek i
[anonimizat], nesoglasovannymi i ispytyvat
yarkie negativnye i/ili polozhitelnye emotsii. Tip A nablyudatelen po otnosheniyu k
drugim i mozhet reagirovat vrazhdebno esli ih povedenie ne sootvetstvuet ego ozhidani yam.
Im nravitsya uderzhivat kontrol nad vsem i, [anonimizat], no im
trudno ugodit. Lyudi tipa A [anonimizat] i negibkimi, i,
soglasno rezultatam issledovaniy [12], eto predpolagaet nizkiy uroven
udovletvorennosti rabotoy. Tip A [anonimizat] [9], tak kak lyudi s [anonimizat] s
tipom B.
Soglasno issledovaniyu Douglas [8], tip A [anonimizat] k stressu. [anonimizat] A yavlyaetsya slishkom globalnym opredeleniem i [anonimizat],
chem drugie [20]. Takie komponenty po vedeniya tipa A, kak vrazhdebnost i
razdrazhitelnost, [anonimizat].
Rred, Srense i Helmreish [25] obnaruzhili, chto imenno neterpenie i razdrazhitelnost, no
ne stremlenie k uspehu, polozhitelno korreliruyut s somaticheskimi zhalobami. [anonimizat], chto odni i te zhe komponenty povedeniya tipa A
otvechayut, [anonimizat] i [anonimizat]. Dopolnitelnye issledovaniya [20] [anonimizat] A, [anonimizat] i razdrazhitelnost, [anonimizat] k
[anonimizat], bolshe chem stremlenie k uspehu.
[anonimizat], kardiologi Friedman i [anonimizat] k vyvodu, [anonimizat] A, chashche stradayut
ot serdechnyh zabolevaniy. [anonimizat], kotorye proyavlyayut cherty lichnosti tipa A. Cherty,
[anonimizat], [anonimizat],
agressiey i vrazhdebnostyu. Poskolku lyudi s tipom A sklonny k neterpeniyu, srochnosti,
dostizheniyu -orientatsii i vrazhdebnosti, oni, [anonimizat] [9]. [anonimizat], osnovyvayas na

57
nekotoryh chertah tipa A, [anonimizat], agressiya i
[anonimizat] k [anonimizat] i lipoprotein vysokoy plotnosti [2]. [anonimizat], chto, poskolku u tipa A [anonimizat] k davleniyu, chto vyzyvaet serdechnye zabolevaniya i ateroskleroz
sosudov golovnogo mozga. S drugo y storony, [anonimizat] A
[anonimizat] i [anonimizat] [3]. V
dopolnenie k problemam psihicheskogo zdorovya tip A schitaetsya sklonnym k myshechno –
skeletnym, dermatologicheskim i zhelud ochnym problemam [28]. Sledovatelno,
predpolagaetsya, chto lichnost tipa A vyzyvaet u individov razlichnye fizicheskie i
psihologicheskie rasstroystva. Lyudi takogo tipa stradayut ot vysokogo urovnya
triglitseridov v plazme i [anonimizat], s [anonimizat] v plazme.
V [anonimizat] v [anonimizat], obladaet tochnostyu. [anonimizat], harakternogo dlya lichnosti tipa A.
[anonimizat] B stradaet ot
serdechnyh zabolevaniy.
Lyudi tipa B imeyut tendentsiyu byt menee napryazhennymi i [anonimizat] s po dcherknutym tipom A lichnosti. Oni sklonny byt gibkimi i terpimymi,
rasslableny, legkomyslenny i [anonimizat], esli naslazhdayutsya zhiznyu. Iz -za etih harakteristik
individuumy tipa B chasto opi syvayutsya kak apatichnye. [anonimizat] s lichnostyu tipa V
[anonimizat] i bystrye, stremyatsya nahoditsya sredi lyudey i byt v
tsentre vnimaniya. Oni horosho stroyat otnosheniya v osnovnom s takimi zhe kak oni lyudmi.
Vsem svoim povedeniem oni trebuyu t odobreniya, poetomu oni starayutsya i lyubyat vseh v
nadezhde, chto vse v svoyu ochered otvetyat vzaimnostyu. Komplimenty, [anonimizat] i dazhe aplodismenty yavlyayutsya dlya nih samoy vazhnoy
veshchyu [26].
Lichnost tipa V lyubit govorit o seb e, [anonimizat] v neobhodimosti lyubvi. [anonimizat], i sama mysl ob etom dlya nee razrushitelna. [anonimizat], chtoby ih
vneshniy vid byl bezuprechen i vsegda pokazat svoyu uspeshnost v tom, [anonimizat], tak eto ili ne tak.
Nekot orye iz silnyh storon lyudey tipa V – [anonimizat],
druzhelyubie i sposobnost ubezhdat dazhe samyh skepticheski nastroennyh lyudey. Oni, [anonimizat] i chasto mogut prevrashchat eti mechty v prakticheskie idei na rabochem
meste. Oni obychno spontannye i ispolzuyut ostroumie i yumor, chtoby razveselit drugih.
Oni ne slishkom horoshi v tom, [anonimizat],
nevnimatelny i [anonimizat] k obshcheniyu i k sotsialnomu vzaimodeystviyu
mozhet sdelat ih neprodu ktivnymi na rabote.
Poskolku lyudi s tipom lichnosti B [anonimizat] v obrashchenii, menee
konkurentosposobny i [anonimizat] v
usloviyah problem i ugroz. Uroven arterialnogo davleniya u lichnosti tipa B, kak i [anonimizat], nizhe [4]. Litsa tipa B mogut smirenno prinimat
neudachi i oshibki, ispytyvayut razocharovanie v svyazi s [anonimizat], bespokoystvo [11]. [anonimizat]

58
spokoystvie, terpelivost, myagkost, [anonimizat]. Ih bolee glubokoe chuvstvo soglasovannosti pomogaet reagirovat na
okruzhayushchuyu sredu s [anonimizat] i blagopoluchie. V itoge, [anonimizat] B [anonimizat] i schastya. Vse zhe, u [anonimizat] -skeletnye,
dermatologicheskie, kishechnye , nefropatiya i gepatopatiya i tak dalee, v [anonimizat]. [anonimizat], chto tip B [anonimizat] A.
Lichnost tipa S – [anonimizat], kontrol i
stabilnost. [anonimizat] i logika. [anonimizat], shumnye, [anonimizat], kratkosti i logiki. [anonimizat] i
drugih, [anonimizat]. [anonimizat] S nahodchiv, [anonimizat], myslitel, sposobnyy analizirovat i [anonimizat] k resheniyu. [anonimizat],
tseli, [anonimizat] i reshat zadachi.
V [anonimizat] S budet stremitsya k originalnosti
i unikalnosti v tom, chto oni delayut. Iz -[anonimizat], [anonimizat] s nim. Tip S chasto vstrechaetsya sredi buhgalterov i yuristov, [anonimizat], terpeniya, faktov i
tochnosti.
Schitaetsya, chto lyudi tipa S [anonimizat], spokoystvie, [anonimizat], kotorye predraspolagayut k razvitiyu rakovyh zabolevaniy. [anonimizat], chto eti lyudi ne mogut vyrazit svoi emotsii i zhaloby, poetomu oni
predstavlyayut bolee vysokiy risk raka molochnoy zhelezy [5]. Neadekvatnye formy
povedeniya v stressovoy situatsii privodyat k narusheniyu endokrinnyh i immunnyh reaktsiy
i [anonimizat] [27]. [anonimizat] -[anonimizat], otsutstviya kontrolya v stressovyh
situatsiyah oni ne mogut protivostoyat boleznyam. [anonimizat] u tipa
S [anonimizat] b y im balansirovat mezhdu ih
mentalnymi sostoyaniyami ili psihicheskimi problemami i sobytiyami zhizni.
Po etoy prichine u tipa S, veroyatno, [anonimizat], legkih, sheyki matki i prostaty [21]. Drugie issledov aniya [19]
predpolozhili, chto sushchestvuet znachitelnaya vzaimosvyaz mezhdu lichnostyu tipa S i
aleksitimiey, [anonimizat] -za
nevozmozhnosti razlichat fizicheskie chuvstva i emotsii, malo mechtaniy ili fantaziy. [anonimizat] -za nesposobnosti vyrazit svoi chuvstva lyudi tipa S [anonimizat], [anonimizat], a [anonimizat] k podavleniyu immunnyh sistem i
snizheniyu immuniteta [13]. [anonimizat], [anonimizat].
Tip D lichnosti – ponyatie, ispolzuemoe v [anonimizat] k negativnoy emotsi onalnosti (bespokoystvo,
razdrazhitelnost, unynie) i sotsialnoe tormozhenie (sderzhannost i otsutstvie
uverennosti v sebe). Bukva D oboznachaet « distressed » [1].

59
Litsa s lichnostyu tipa D imeyut tendentsiyu ispytyvat negativnye emotsii i, [anonimizat] s drugimi, iz -za boyazni izolyatsii ili neodobreniya. Johan
Denollet [7] [anonimizat]
s serdechnoy n edostatochnostyu i [anonimizat], chto rasprostranennost lichnosti tipa D sostavlyaet 21% v obshchey populyatsii i
kolebletsya ot 18% do 53% u patsientov s serdechnoy nedostatochnostyu.
Lichnost tipa D nuzhdaetsya v bezopas nosti i dolgovechnosti na rabote i ochen
schastliva vypolnyat povtoryayushchiesya zadachi izo dnya v den, poskolku povtorenie
pozvolyaet ey stat ochen opytnym v tom, chto on delayut. Tip D [anonimizat], chto, hotya tekushchiy sposob m [anonimizat].
Lyudi tipa D [anonimizat] i prinyatiya drugih. [anonimizat], [anonimizat],
poka oni chuvstvuyut sebya tsennymi i uverenny v tom, [anonimizat], v kotoroy oni nuzhdayutsya. [anonimizat]
A mnogo riskuyut i ne proyavlyayut osoboy zaboty o bezopasnosti i dolgovechnosti. [anonimizat] i sostradatelny. [anonimizat] i [anonimizat]. Im osobenno nravitsya
rabotat v komande i budut stabiliziruyushchey siloy v gruppe. [anonimizat], oni tochny i tshcha telny.
Etot tip lichnosti dovolno issledovan v [anonimizat] -za
harakternyh emu negativnyh emotsiy: trevogi, razdrazhitelnosti, pessimizma,
bespokoystva i negativnyh vzglyadov. Schitaetsya, chto lyudi s tipom D bolshe podverzheny
risku hro nicheskogo stressa i sotsialnyh problem. U lyudey tipa D [anonimizat], trevozhnost, gnev, pessimizm, bolee nizkoe
subektivnoe blagopoluchie i neudovletvorennost zhiznyu [22]. S [anonimizat]
[23] [anonimizat] D [anonimizat]. Krome togo, v [anonimizat], kak i serdechno -[anonimizat] D [anonimizat] h [anonimizat], shum v ushah, ustalost, rasstroystva sna i
nekotorye dermatologicheskie rasstroystva i t. d. Takim obrazom, u tipa D [anonimizat], [anonimizat] v moz g i neskolko tipov raka.

60

Ris. 1. Vliyanie tipa lichnosti A, B, S, D [anonimizat] A, B, S, D sostoyanie zdorovya lyudey. Dlya etoy tseli byla ispolzovana kontseptualnaya
model posledstviy tipov lichnosti A, B, S i D [anonimizat] [14].
Dannaya kontseptualnaya model mozhet byt ispolzovana v [anonimizat] i
[anonimizat] v sootvetstvii s [anonimizat].
Bibliografiya
1. Abolghas emi A., Taghi rour M., Narimani M. A Somrarison of Tyre D rersonality and Rhysiologis
Variabl es in Soronary H eart Dis eases with and with out Surg ery. In: Rrosedia – Sosial and B ehavioral
Ssienses, 2014, V ol. 114, 852 -857
2. Alex R. A. Rersonality Rattern of Female Sardiovassular Ratients and Sanser Ratients: An Analyti sal
Study. In: International J [anonimizat] S osial Ssienses, 2014, 2(3), r.
61-72
3. Amir H. A. G., Gatab T. A., Shayan, N. R elationshir between Tyre A Rersonality and M ental H ealth.
In: Rrosedia-Sosial and B ehavioral Ssienses, 2010, V ol. 30, r. 2010 -2018
4. Batıgün A. D., Șahin N. H . Tyre-A Rersonality and J ob Satisfa stion: Tw o Ssales for Job Str ess and
Health Rsyshology. In: R esearsh, Turkish J ournal of Rsyshiatry , 2006, 17(1), r. 1 -13
5. Bozo Ö.,Tathan E., Yilmaz T. D oes Rerseived Sosial Su rrort Buff er the Negativ e Effests of Tyre S
Rersonality on Quality of Life of Breast Sanser Ratients? In: Sosial indi sators researsh, 2014, 119
(2), r. 791 -801 •Fizicheskie: serdechno -[anonimizat], [anonimizat] –
[anonimizat], problemy s
zheludkom, [anonimizat]
•Psihologicheskie: depressiya, [anonimizat], vysokiy uroven stressaTip A lichnosti
•Fizicheskie: otsutstvie predraspolozhennosti k [anonimizat], [anonimizat] -myshechnye zabolevaniya; [anonimizat], bolezni pecheni
•Psihologicheskie: nizkiy risk depressii i stressa, otsutstvie
napryazhennosti Tip V lichnosti
•Fizicheskie: [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat] -sosudistye zabolevaniya
•Psihologicheskie: trevoga, depressiya, [anonimizat], aleksitimiya Tip S lichnosti
•Fizicheskie: [anonimizat], shum v ushah, serdechno –
[anonimizat],
[anonimizat], insult
•Psihologicheskie: trevoga, depressiya, [anonimizat], ustalost, rasstroystva sna Tip D lichnosti

61
6. Soore r S. L., Kirk saldy B. D., Br own J. A m odel of job stress and rhysisal health: Th e role of
individual diff erenses. In: Rersonality and In dividual Diff erenses, 1994, 16, r. 653 –655
7. Denollet J. Rersonality and soronary h eart dis ease: the Tyre-D Ssale DS-16. In: Annual B ehavior
Medisine, 1998, 20(2), r. 209 -215
8. Douglas S. M. L osus of Sontrol and Soring Styl e as Str ess M oderators in A shievement Oriented
Individuals. [anonimizat]. 1995. htt r://www.dti s.mil/dti s/tr/fullt ext/u2/a294275. rdf
9. Friedman M. B ehavior rattern and its r elationshir to soronary art ery dis ease. In: Rsy shosomatiss:
Journal of Sonsultati on Liais on Rsyshiatry, 19 67, 8, r. 6 –7
10. Friedman M., R osenman R. H. Ty re A behavior and y our heart. N ew York: Kn orf, 1974
11. Hannah N.L., Akmal B.I. Ty re of Rersonaliti es am ong Individuals of Sav eetha D ental Sollege. In:
The International Journal of Indian Rsyshology, 2016, 3(3), r. 2 3-32
12. Irikefe A.S. [anonimizat] j ob satisfa stion: A study of fastory workers in
Ibadan. An Un rublish ed B.S s. Thesis, [anonimizat], 2006
13. Kahn A. R. [anonimizat], [anonimizat] H ealth I ssues. New York:
Library of Songress Sataloging, 2004, r. 312
14. Kant en R., Gümüșt ekin G., Kant en S. Exrloring th e Role of A, B, S and D [anonimizat] H ealth Rroblems: A Th eoretisal M odel. In: International
Journal of Busin ess and Manag ement Inv ention, 2017, V olume 6, Issu e 7, r. 29 -37
15. Lazarus R. Fr om rsyshologisal str ess to the emotions: a hist ory of shanging outlooks. In: Annual
Review of Rsyshology, 1993, 44, r. 1 -21
16. Lazarus R. Th e stress and soring raradigm. In: Models for Slinisal Rsyshorathology. Ed. S.
Eisdorfer, D. Sohen, A. Kl einman, R. Maxim. N ew York: S restrum, 1981, r. 177 -214
17. Lazarus R., F olkman S. Str ess, A rrraisal and Soring. N ew York: S rringer, 1984
18. Lazarus R., Launi er R. [anonimizat]. In: Rersrestives
in lnt erastional Rsyshology. Ed. L. A. Rervin, M. L ewis. N ew York: Rlenum, 1978, r. 287 -327
19. Lysak er R. H., Olesek K., Bu sk K. et al. M etasognitiv e mast ery m oderates the relationshir of
alexithymia with sluster S rersonality dis order traits in adults with substan se use disorders. In:
Addi stive Behaviors, 2014, 39(3), r. 558 –561
20. Matth ews K. Soronary h eart dis ease and ty re A behaviors. In: Rsyshologisal Bull etin, 1988, 104, r.
373-380
21. Nisi S. A., Makvandi B., H eidari, A. [anonimizat] S [anonimizat], Lung and Rrostate Sanser. In: MAGNT
Researsh Rerort, 2015, V ol.3 (3), r. 1516 -1534
22. Rolman R., B orkoles E., Nisholls A.R. Ty re D rersonality, [anonimizat]: Th e
influ ense of avoidanse soring and s osial su rrort. In: British J ournal of Health Rsyshology, 2010,
15, r. 681 -696
23. Saleem S., Sal eem T., Wah eed Q. Ty re D Rersonality, Ty re A Behavior Rattern, A Stratifi ed
Somorbidity and Soring in Ratients With Sardiovassular Dis ease. In: Rrofessional M ed. J., 2016,
23(12), r. 1546 -1553
24. Srestor R. E., Sonnell, B. J. (1994). Th e sontributi on of rersonality traits, n egativ e affestivity, l [anonimizat] A to the subsequent rerorts of job str essors and j ob strains. In: J ournal of
Ossurational and Organizati onal Rsyshology, 1994, 67, r. 1 –11
25. Srense J., H elmreish R., Rred R. Im ratiense versus a shievement strivings in th e tyre A rattern:
differential effests on stud ents' h ealth and asademis ashievement. In: J ournal of Arrlied Rsyshology,
1987, 72, r. 522 – 528
26. Understanding th e 4 Rersonality Ty res. httrs://www.hir esussess.som/helr/understandingth e4
rersonalityty res
27. Zetu I., Ia sob M., Dumitr essu A. L. Z etu L. Ty re S Soring, S elf-Rerorted Oral H ealth Status and
Oral H ealth R elated Behaviors. In: Rrosedia – Sosial and B ehavioral Ssienses, 2013, V ol. 78, r. 491 –
495

62
28. Zurlo M. S., Res D., Sarasso R. [anonimizat], and J ob Satisfa stion: Main
and Int erastion Effests on Rsyshologisal and Rhysisal Health Sonditions of Italian S shoolteashers.
In: Rsyshologisal Rerorts, 2016, 119(1), r. 27 –38
Balan Ecaterina
DESPRE SOCIOLOGIA B OLII ȘI A SĂNĂTĂȚII
ABOUT I LLN ESS AND H EALTH S [anonimizat] a contribuit in m [anonimizat] a condițiil or de existenta al e
acestora, fa pt ce s-a reflectat pozitiv asu pra dezvoltării bi o-psiho-sociale a indivizil or și colectivităților
uman e. Civilizația modernă a creat condiții pentru apariția unor noi provocări la adr esa stării de sănătate
a oamenilor, a numeroși factori de risc pentru viața acestora.
Cuvinte -cheie : sociologia sănătății și a b olii, rol social, r ol de bolnav: [anonimizat], economical and s ocial development of the last d ecades hav e essentially contribut ed
to the assuran ce of peop le`s comfort and w ell-being. Th ese have also made people`s work and lif e
conditions easier. It has a [anonimizat]-social development both of human b eings and
human collectives. M odern civilizati on has created conditions for the appearance of new challenges
concerning peop le`s [anonimizat].
Key-words: h [anonimizat], diseased role
Sociologia b olii și a sănătății este un d omeniu al s ociologiei interesat d e dimensiunil e
sociale ale sănătății și al e bolii, care dezvălui e trei sfere principale : [anonimizat] e și a distribuți ei lor sociale și explicarea modelor sănătății
și a b olii [2].
Clasificarea conceptelor de sănătat e și boală r eprezintă punctul d e plecare al dis cuției
sociologice din a [anonimizat] -se accentul pe variabilitat ea culturală a [anonimizat] a a cestor concepte și pe caracterul lor evaluativ. Definiție a sănătăț ii
este cea data d e Organizația Mondiala a S ănătății (1948) – „[anonimizat]. Ea nu înseamnă numai abs enta b olii sau a
infirmității ”.
Sănătat ea este o stare a organismului in care capacitățile individual e, [anonimizat]. Omul în decursul vi eții sal e joaca anumit e
roluri. Fun cționarea societății d epinde in mod exclusiv d e [anonimizat] d e viață, d e conviețuire,
[anonimizat], [anonimizat].[5]
Sănătat ea poate fi definită și ca o posibilitat e de adaptare la un m ediu ambiant complex;
boala a [anonimizat], ca o imposibilitat e de adaptare la multitudin ea de condiții
ambi entale: din punct de vedere social va fi d eci o inada ptabilitate la mediul s ocial, sănătatea fiind
și expresia stării d e bine din punct de vedere social.
Definirea bolii ca ,,viața îngrădita in lib ertate” [anonimizat] a omului la l ocul de muncă sau în
famili e [anonimizat] s ociale, cultural e etc.
Boala se referă la o stare corporală sau m [anonimizat]
o [anonimizat] d e către Talcott
Parsons într -o bine cunoscută prezentare a [anonimizat] o mare importanță [2].

63
Principala sar cină pentru Parsons era d ezvoltarea unui s [anonimizat] s ocial [4]. [anonimizat] e pot fi utilizat e pentru a f ormula i poteze despre lume.
Parsons Tal cott susțin e că teoreticienii clasici din s ociologie converg către o teorie voluntaristă a
acțiunii, potrivit căreia ființ ele uman e fac alegeri într e [anonimizat] -un m ediu fizi c și
social care limitează al egerile [2]. Un as pect central al m ediului s ocial este reprezentat d e normele
și valorile în fun cție de care facem alegerile. În a [anonimizat],
iar comportamentul și relațiile care duc la acest obiectiv devin inst ituționalizat e într-un sist em de
roluri d e status [1].
Acesta este sistemul s ocial și presupune existența alt or trei sisteme:
 un sist em al personalității (a ctorul însuși );
 un sist em cultural (sau val orile generale care dau coerență n ormelor legate de rolurile de status);
 un m ediu fizi c la care societatea trebuie să se adapteze.
Mai a poi Parsons construiește modele complexe de sisteme și subsist eme [4]. Fi ecare
sistem pentru a supraviețui trebuie să îndeplinească patru,,condiții fun cționale”, [anonimizat]:
 adaptarea (la m ediul fizi c);
 ating erea scopurilor (mijl oacele de organizar e a resurselor sale pentru ating erea scopurilor);
 integrarea (forme de coordonare internă și modalități d e abordare a diferențelor );
 latență sa u menținerea tendinț elor (mijl oacele de ating ere a stabilității comparative ).
Patru subsist eme specializat e în decursul procesului d e ating ere a acestor condiții. A [anonimizat] (Ada ptation, G [anonimizat], Lat ency) [2].
La măsurar ea modelelor bolii și sănătății cercetătorii fac apel la două surs e principale atunci
când măsoară star ea de boală: statisti cile sociale și sondajul comunității [3]. Statisti cile oficiale
furniz ează inf ormații d espre persoanele care au intrat în contact cu sist emul d e sănătat e publică –
cazuri numit e,,tratat e de boală”. D eși inf ormațiil e [anonimizat] e de
comportamentul d eterminat d e boală, adi că de dorința oamenilor de a face apel la serviciile de
sănătat e, de percepția lor asu pra bolii, d e accesul l or la s ervicii medicale ș.a.m.d. [anonimizat] d e epidemiologi sociali pentru studiil e proiectate să măs oare starea de
sănătat e [anonimizat] e [anonimizat]. An chetele comunitar e evită
această problemă prin v [anonimizat] m od ind ependent de contactul cu
sistemul m edical. Sist emul s e bazează, pe diferite scale de măsurar e a stării d e boală, iar r elația
dintr e aceste măsurăt ori și b oală, [anonimizat].
Statisti cile referitoare la mortalitat e sunt ad esea folosite pentru măsurar ea statisti cilor
morbidității [4]. Statisti cile morbidității (b olii) sunt utilizat e intens de epidemiologi în analiza
balanț ei sănătat e-boală din populațiil e uman e. Există două tipuri maj ore de rate ale morbidității:
rata prevalenței și rata in cidenței. Rata prevalenței oferă indi cații d espre numărul d e indivizi dintr –
o populație care suferă de o anumită b oală la un proces anumit m oment, și rata in cidenței arată câți
indivizi d ezvoltă o anumită b oală d e-a lungul un ei anumit e perioade de timp. În cadrul s ocietăților
dezvoltate unde multe persoane mor din cauza un or afecțiuni d e [anonimizat] e decesul individului poate constitui un indi cator al stării d e sănătat e din tim pul vieții. Luând
în considerație limităril e acestor tipuri dif erite de măsurăt ori este necesar să examinăm s eriile de
date în cadrul procesului d e analiză a distribuți ei sociale a bolii.
Fiecare de măsurar e este legat d e o dificultate, există dif erențe importante în privința
modelelor de boală și sănătat e din cadrul s ocietăților. Istoric vorbind, s ocietățile industrial e cunosc
de mai mult tim p o reducere mortalității și respectiv speranța m edie de viață este considerabil mai

64
mare în societățile dezvoltate decât în cele aflate în curs d e dezvoltare [6]. Sănătat ea și b oala variază
și în fun cție de vârstă și sex. Vârstnicii și tin erii sunt mai predispuși la d [anonimizat], d eși indi catorii arată cum că
femeile ar suf eri mai mult e cazuri de îmbolnăvir e.
…Modele de îmbolnăvir e și sănătat e ori distribuția un or anumit e boli nu este ușor de
explicat. Este la m odă în rândul publicului larg și al m edicilor preocuparea așa numitele
comportamente legate de sănătat e, în s pecial consumul d e alcool, [anonimizat], importanța acestor modele de comportament fiind, d estul d e bine argum entate. Încercarea
sociologilor totuși să depășească limit ele acestor comportamente individual e și să înț eleagă
sănătat ea și b oala prin prisma a cestor caracteristici mai cuprinzăt oare ale societății…. Aceste tipuri
de comportamente ne direcționează at enția s pre factorii culturali care determină m odelele de
consum și pe resursele materiale care facilitează sau inhibă r [anonimizat] d e producție asupra stării d e sănătat e [anonimizat] d oar prin
raportarea la evenimentele precum poluarea industrială sau la m ediul în conjurăt or sau la a [anonimizat] b olilor cauzat e de stres.
[anonimizat] r ol importat în g enerarea unei stări d e sănătat e ori de boală. Studiil e epidemiologice
susțin ideea că controlul d e [anonimizat] ,,[anonimizat]”, o situați e [anonimizat] s căzute de realizar e a [anonimizat] e redusă a l ocului d e muncă și r [anonimizat] [6]. Diminuar ea oportunitățil or de avansar e în carieră și diferențele de
gradul d e control exercitat asu pra propriei activități au f ost puse în legătură cu un număr d e
consecințe adverse pentru sănătat e.
Un concept popularizat a lui Tal cott Parsons este rol de bolnav [2]. [anonimizat], a fi b olnav – adică a [anonimizat] d e expectații s ociale, enumerând patru dintr e acestea:
 exonerare de responsabilitățil e normale ale rolului s ocial: a ceastă exonerare este legitimată d e o
autoritate, de regulă m edicul de famili e.
 [anonimizat].
 [anonimizat] s e facă bin e.
 căutar ea ajut orului competent din punct de vedere tehnic și coope rarea în în cercarea de
însăn ătoșire.
Acest concept a atras at enția asu pra reglementării s ociale a bolii – la m ecanism e care
guvernează su punerea la tratam ent a persoanelor bolnave. Este de ajutor la însănătoșirea lor și care
asigură că doar cei cu adevărat b olnavi sunt exceptați de la responsabilitățil e normale.
Conceptul rol de bolnav: [anonimizat] [5]. Parsons sug erează că din cauza a [anonimizat] o formă s pecială d e devianță , una fun cțională a sist emului s ocial prin d eturnar ea
tendinț elor deviant e [anonimizat] e și pretenții d e legitimitat e satisfă cute [2].
În prezent este pusă la înd oială univ ersalitat ea așt eptărilor care guvernează r [anonimizat], r elevanța m odelului pentru b oală pe termen lung și
concentrarea sa asu pra a ceea ce este funcțional pentru s ocietate. și totuși conceptul de rol de bolnav
a [anonimizat].
Bibli ografi e
1. Coroi V. M edicina S ociala. [anonimizat] , 1980
2. Gordon Marghall, J ohn Scott. Di cționar d e sociologie. Editura ALL, 2014

65
3. [anonimizat] c Ioan. S ociologie medicala. T [anonimizat], Editura Polirom, 1999
4. Parsons Tal cott. Th e Structuere of Social A ction. 1937
5. Petra St efan. S ociologie Medicala. [anonimizat] – Napoca, 2007
6. Pope scu Gr. [anonimizat] M. S orin, M edicina și colectivitățile uman e. Editura M edicala,
București , 1981
Sandul eac Sergiu
THE STAG ES OF DEVELOPMENT OF SCIENTIFI C THINKING – [anonimizat] E SAU FI CȚIE
Abstra st
In this arti sle we are going t o analyz e the eventual rossibilit y to delimitat e the stages of
ssientifis thinking d evelorment. A ssording t o the specialized literatur e, there are different arrroashes
about the ssientifis thinking d evelorment. In a ssordanse with th ese theories we san sonsertualiz e some
sommon elements th at sharasterize the essense of ssientifis thinking fun stioning. It is v ery im rortant t o
roint that as every sognitiv e rrosess, ssientifis thinking rasses the stages of develorment. But th e
diffisulty t o interrret and t o delimitat e [anonimizat] e unexrested sontext that sontribut e to ssientifis thinking d evelorment, and th e
direstion of ssientifis thinking.
Key-words: s sientifis thinking, s sientifis thinking d evelorment, [anonimizat].
Rezumat
În acest arti col vom analiza eventuala posibilitat e de a delimita etapele dezvoltării gândirii
științifi ce. [anonimizat] d ezvoltarea gândirii științifi ce. În
conformitat e [anonimizat]. [anonimizat], gândir ea științifi că trece
etapele dezvoltării. Dar difi cultatea interpretării și d elimitării a [anonimizat] n eașteptat formativ dif erit care contribui e la dezvoltarea gândirii
științifi ce și al dir ecției de gândir e științifi că.
Cuvint e-cheie: [anonimizat], [anonimizat].
When we talk about the scientific thinking d evelopment, we need to understand th e final
stage of scientific thinking, n ot just lik e a process, but also as a result or as a produce. Moreover,
produces in diff erent persons will b e not the same. It will b e different because the synth etic character
of scientific thinking th at implies the direction of the science. We do not have a well-defined
conception of the fact that there is a direction of thinking in th e absence of a synth etic context that
determines it. A. N. L eontiev talks us about the concept of “consciousness that is n ot just br oader
than the concept of thinking. Consciousness is n [anonimizat], [anonimizat]. Consciousness must b e
psychologically dis closed in its own characteristic. It sh ould b e [anonimizat] e, as an orientation” [1].
It should b e noted that, “[anonimizat]. [anonimizat] n [anonimizat] b eing – the real life of a person” [1, p. 348]. It is determined by th e
fact that education and upbringing are viewed as processes that not only giv e [anonimizat]/[anonimizat]/her attitude to reality [Ibid em].
Consciousness treated lik e a direction indi cates the way of thinking in accordance with
his/her attitud e to reality and his/her personality. Th e development of scientific thinking d epends
of many external factors that can influ ence it. For example: “Pre-[anonimizat] e

66
thought subst age according t o J. Piaget, at between about th e ages of 4 and 7, [anonimizat] e use of primitiv e reasoning. Th ere is an
emergence in the interest of reasoning and w anting t o know why things are the way they are. J.
Piaget called it th e "intuitiv e subst age" because children realize they have a [anonimizat]. Centration, conservation, [anonimizat], and transitiv e inference are all characteristics of preope rative thought. Centration is
the act of focusing all attention on one characteristic or dim ension of a situation, whilst disr egarding
all others. Conservation is th e awareness that altering a subst ance's appea rance does not change its
basic properties.” [2].
As a result, th e mature person can use influ ence mechanisms t o awaken interest and create
internal learning m otivations thr ough th e game to develop scientific thinking and get a product
according t o the direction it m anipulates. We can suppose that at this subst age of intuitiv e thought
begins th e real development of scientific thinking. It is n [anonimizat] d eveloped
synth etically and children acquire another type of knowledge. [anonimizat], wh ere inanimate objects are considered lifelike.
It is v ery im portant to underst and wh en the development of scientific thinking is t aking
place in children and wh at the peak period is. This will allow us t o understand and dr aw th e
boundaries of the development of scientific thinking. T here are a lot of researches dedicated to
scientific reasoning and scientific thinking skills. Int egrated skills in cluded controlling v ariables,
[anonimizat], int erpreting d ata, [anonimizat]’s formal operational skills [3, 4].
The second problem in d efining th e stages and d elimiting th e boundaries in s cientific
thinking d evelopment are scientific concepts. Th e [anonimizat]? Can we relate the stages
of development with th em or not? Solomon cited by Erman Har said that “the scientific concepts is
a collection of sciences that are arranged regularly associated with n [anonimizat] e experimental method to generate
confidence and verified statement. Th e process of scientific reference to some literature and th e
results sh owed that the children had developed their ideas about natural phenomena before they
learnt science in the school.” [5, p. 985].
As a result th e roots of scientific thinking d evelopment are still unkn own by th e science,
and th e solution of it and th e clear delimitation of stages of scientific thinking d evelopment will
help us in th e futur e to understand how to contribut e to a [anonimizat] s cientists.
[anonimizat] e stages of development of scientific
thinkin g we have to take into account b [anonimizat]. It cannot be neglected the synth etic nature of scientific thinking
because it cannot exist with out scientific concepts that cannot be learned outsid e the educational
instru ctive process. So, the formative character is present. But , we also cannot neglect that childr en
develop scientific thinking l ong before they und erstand th e scientific aspects. Th e present article
raises the problem of the existence of scientific thinking in t [anonimizat] e issue of the
genesis of scientific thinking and th e stages of its d evelopment. And, as it w as said by A. N.
Leontiev the consciousness as a [anonimizat] e key
element of scientific thinking d evelopment.
Referenses
1. Leontev A. N. Izbrannye psihologicheskie proizvedeniya: V 2 -h t. T. I —M.: Pedagogika,
1983. — 392 s., il. — (Trudy d. chl. i chl. -kor. APN SSSR). r. 348

67
2. [anonimizat] W. Life-Sran D evelorment (9th Ed.). Boston, MA: M sGraw -[anonimizat]
8. 2004. 655 r.
3. Kuhn D., & Franklin S. Th e sesond desade: What d evelors (and h ow). In (6th ed.). W. Dam on, R.
M. L erner, D. Kuhn, & R. S. Si egler (Vol. Eds.), Handb ook of shild rsyshology: Sognition,
rersertion and languag es: vol 2, 2006 rr. 953 –993
4. Woolley J. S., D eal A. M., et all. Und ergraduat e students d emonstrat e sommon fals e ssientifis
reasoning strat egies. In: Thinking Skills and Sreativity. V olume 27, Mar sh 2018, rr. 101 –113
httrs://doi.org/10.1016/j.ts s.2017.12.004
5. Erman H. [anonimizat], s sientifis
thinking habits, t o the sultur e of indig enous ssiense. In: Researsh journal of arrlied ssienses.
Medwell journals 11(10). 2016. rr 985-991
Așevschi Ioana
APRECIERI SUBI ECTIVE ALE STĂRII D E SUCCE S SOCIAL
SUBJ ECTIVE EVALUATION OF SOCIAL SU CCE SS STATE
Rezumat
În arti col se conține descrierea aprecierilor subi ective a stării d e succes social. E știut fa ptul
că succesul se datorează naturii s ociale a [anonimizat]. [anonimizat] d efiniția su ccesului: r ezultatul a ctivită ții
individului în contextul s olicităril or sociale și în conformitat e cu aspirațiil e proprii, dominată d e motivul
realizării, d eterminată d e influ ența fa ctorilor de natură psihosocială. [anonimizat] s ocial reprezintă
adaptarea reușită a individului, r ezultată din a ctivitat e și realizări individual e. Succesul s ocial în
conținutul său im plică recunoașterea personală și publică a m eritelor individual e. Obținerea succesului
este procesul de autorealizar e a persoanei și a aut oafirmării ei în societate. Totuși, în conștiința oamenilor
pot coexista dif erite modele de succes. Analizând f [anonimizat], crește rolul individualizării în procesul d e socializar e a persoanei. [anonimizat] e, persoana s e orientează pe o aprobare socială externă sau o dezaprobare, atun ci
pe măsura s ocializării, însușirii n [anonimizat] r [anonimizat] s ociale.
Cuvinte-cheie: aut oafirmar e, aut odeterminar e, aut orealizar e, [anonimizat], [anonimizat], stima d e sine, succes social.
Abstra ct
The article contains a d escription of the subjective assessments of the social su ccess story. It
is kn own that su ccess is du e to the social natur e [anonimizat] a univ ersal phenomenon.
As a r [anonimizat] e definiti on of success is f ormulat ed: the
result of the individual's a ctivity in th e context of social d emands and in a ccordance with his own
aspirations, d ominat ed by th e [anonimizat] e influ ence of the psychosocial
factors. Thus, s ocial su ccess represents th e successful ada ptation of the individual, r esulting fr om
individual a ctivity and a chievements. S ocial su ccess in its content im plies the personal and public
recognition of individual m erits. A chieving su ccess is th e [anonimizat] s elf-assertion in
society. H owever, different models of success can coexist in peop le's consciousness. By analyzing th e
[anonimizat] n otice that in th e [anonimizat] e role of
individualisati on in th e process of socializati on of the person increases. If, in th e [anonimizat] e person is guid ed by an external s [anonimizat], as s [anonimizat], [anonimizat] t o rely on his own
social orientations.
Key w ords: s elf-affirmati on, s elf-determinati on, s elf-determinati on, m [anonimizat], [anonimizat], self-esteem, social su ccess.
Succesul este un concept ambiguu. Fi ecare persoană d etermină pentru sin e criteriile
succesului. Ce este un su cces pentru o persoană nu este neapărat un su cces pentru alta.

68
Pentru a d etermina r eprezentăril e [anonimizat]. Pentru a ceasta, m erită luată în considerare modul în care diferiții aut ori trat ează
„succesul”.
Analiza n oțiunii „su cces” arată că succesul inițial a f ost identificat cu norocul. Conform
dicționarului explicativ ( Ozhegov C.I.), „su ccesul” este definit ca: 1) su cces în obținerea de ceva;
2) recunoaștere publică [3].
Și în lit eratura d e specialitat e se poate întâlni o înțelegere a [anonimizat] r estrâns. Într -[anonimizat] s e referă la su ccesul în viață pe care o [anonimizat] -și realizeze propriul potențial. În s [anonimizat] r ezultat concret, a r ealizării, s emnifi cativ pentru persoană.
Astfel, succesul este întotdeauna l egat d e semnifi cația personală a r ezultatului.
[anonimizat] „su cces” este aproape etimologic de cuvântul „a r euși”, ceea
ce înseamnă aut oafirmar e [anonimizat], a corespunde param etrilor sociali ai r eușitei, în
acest sens „su ccesul” este adesea definit ca realizar e, ating erea scopului [ 5].
Astfel, noțiunea „su cces” în lit eratură este înțeleasă din tr ei puncte de vedere:
1) realizar ea unui anumit r ezultat, care este estimat d e persoană ca fiind s emnifi cativ. În
această înț elegere a succesului, sunt înr egistrați atât indi catori obiectivi ai r [anonimizat] a a cestora;
2) su ccesul poate fi înț eles ca o recunoaștere publică a realizăril or unei persoane. Această
definiți e fixează as pectul social, n ormativ al su ccesului;
3) su ccesul este înțeles ca noroc în ceva.
Astfel, succesul este asociat cu caracteristici obiective (noroc, [anonimizat] e pozitive) și caracteristici subi ective (succes, care este perceput de individ ca fiind
semnifi cativ).
În lit eratura d e specialitat e succesul este înțeles ca o formă d e manif estare a nevoii de
autoafirmar e.
Dementiy L.I. în monografia sa „ Otvetctvennoct kak pecupc lichn octi”, susțin e că
succesul (sau eșecul) „îns oțește” orice activitat e a [anonimizat] „pătrund e” în t ot felul d e
activități s ociale, deoarece este legat d e nevoile sociale fundam entale. Succesul – fenomen
multias pectual și multifa ctorial: in clude resursele individului (abilitățil e, posibilitățil e, [anonimizat], stima d e sine, aspirațiil e) și orientăril e sale sociale [2].
Labunckaya V. A. în cartea sa „ Cotsialnaya pcihologiya lichn octi v v oppoca h i
otvetah” definește succesul ca fiind un „r ezultat pozitiv al a [anonimizat] e sociale ale societății”.
Astfel, succesul este o anumită „f ormă d e autorealizar e” a persoanei care „asigură
autodezvoltarea și presupune o apreciere de către societate” sub f ormă d e „recunoaștere și
aprobare”.
Obținerea succesului este procesul d e autorealizar e a persoanei și a aut oafirmării ei în
societate. [anonimizat]. În a [anonimizat] G. A. descrie patru f orme principale de succes:
1) su ccesul „r ezultativ”, care aduce persoanei o anumită r ecunoaștere publică („[anonimizat] e”);
2) [anonimizat]-o recunoaștere semnifi cativă pentru individ;
3) [anonimizat], mai întâi d e toate, autodeterminar ea;
4) [anonimizat], când este semnifi cativă însuși a [anonimizat]. M erită să analizăm în d [anonimizat] [4].

69
Primul ti p – „succes-popularitat e”. În s [anonimizat],
popularitat e în societate. [anonimizat] r ecunoașterea publică a
[anonimizat]. [anonimizat], persoana tr ebuie sa fie capabilă să s e și „prezinte” pe sine. Psihologul am erican E.
Fromm consideră că „fiecare trebuie să ofere un ti p de personalitat e [anonimizat], să satisfa că o condiție – să fie în cerere” [1]. A ceastă f ormă d e [anonimizat]-popularitat e [anonimizat].
Însă, [anonimizat] d eformări.
Pentru o [anonimizat] o manif estare directă a [anonimizat],
la rândul său, d evine o simplă reflecție a slav ei temporare și destul d e schimbăt oare. [anonimizat], [anonimizat] e să nu d [anonimizat] a [anonimizat].
[anonimizat] „alții s emnifi cativi” pentru
sine. [anonimizat] d [anonimizat] r espect, popularitat e, să obții r [anonimizat]. Conștiin ța și stima d e
sine a persoanei se manif estă prin semnifi cația s electivă a su ccesului sau a eșecului pentru sin e,
printre „alții s emnifi cativi” (famili e, prieteni, [anonimizat]). Anum e [anonimizat], [anonimizat] e. Numai în a cest caz recunoașterea este o forță reală care conduce
activitat ea. O orientare deosebit d e acută la un astf el de succes se manif estă la tin eri în situația
distorsiunil or morale ale conștiinț ei sociale, a bolii m orale a societății, când r ecunoașterea socială
contravin e dreptății s ociale. Într-o astfel de situați e, la individul s e dezvoltă o „frică” [anonimizat] – „fuga d e succes”, evitarea lui [4]. Anum e într-o astfel de atmosferă este posibilă r etragerea
tinerilor de la activitățil e sociale importante. O astfel de „retragere” de la su ccesul s ocial
semnifi cativ poate fi exprimată și în a ctivități antis ociale și chiar în a ctivități criminal e.
Al tr eilea tip de succes este „succesul-înfrâng ere și aut odeterminar e”. Pentru f ormarea
și dezvoltarea personalității este important nu numai su ccesul ca recunoaștere a rezultat elor
activității sal e, [anonimizat] a contradi cțiilor
vieții. [anonimizat] r [anonimizat] d e un semn d e succes, a
fost plină d e luptă. Ei au tr ebuit în perman ență să d epășească nenumărat e obstacole, să-și încordeze
abilitățil e și voința, d epunând o forță extraordinară în mun ca în care s-au dedicat ei înșiși. [anonimizat] e,
autoformare, autocreativitat e a persoanei. Toate acestea contribui e la acumular ea unei experiențe
de viață fără preț. Ele constitui e baza pentru ca forțele proprii ale persoanei să d evină o realitat e, să
fie conștientizat e, apreciate, însușit e ca bază pentru aut odeterminar e și aut oexprimar e. [anonimizat] r eale, dar
nu condiții d e [anonimizat]. [anonimizat] a r [anonimizat] o sarcină pozitivă f [anonimizat] -o [anonimizat], în tim p [anonimizat], [anonimizat] f ormarea unui
„complex de ratat” [4]. Potrivit lui G. L. Tul chinckiy, o persoană în orice moment reprezintă nu
numai ceea ce a devenit, [anonimizat] a r ealizat, capacitățile sale. Acest lucru se
manif estă foarte vădit în rândul tin erilor care tind m ereu să d evină mai mult d ecât ei sunt d e fapt.
Acest lucru se poate manif esta fi e pur și simplu prin tendința d e a fi enigmati c, de neînțeles de
ceilalți sau chiar d e directiva d e [anonimizat] d e a depăși propriile hotare.
[anonimizat] – autoapreciere, consolidat d e [anonimizat] f ormarea și d ezvoltarea personalității.
Al patrulea tip de succes – „succesul-vocație”. [anonimizat], omul
primește satisfa cție nu atât d e [anonimizat] d e realizar e. Pentru o persoană

70
cu o nevoie puternică de autoafirmar e, realizar ea succesului este o valoare deplină și determinantă
a aut ocreării. Astf el de oameni mun cesc din gr eu pentru a r ezolva anumit e probleme, nu numai
pentru a a tinge scopul sau r [anonimizat] a obține pur și simplu o anumită
satisfa cție de la activitat e. Activitat ea de felul său ar e [anonimizat] ([anonimizat], r ecunoașterea, statutul, r ecompensa mat erială) au im portanță în plan secundar.
Concluzii. Analizând f ormele de succes identificate de G.A. Tulchin cki, s e [anonimizat] d e socializar e a
persoanei. [anonimizat] e, persoana s e orientează pe o aprobare socială
externă sau o dezaprobare, atun ci pe măsura s ocializării, însușirii n [anonimizat] r [anonimizat].
Bibli ografi e
1. Fromm E. The Revolution of Hope. Toward a Humaniz ed Technology. T oronto-N.Y., 1968. 382 p.
2. Dementiy L.I. Otvetctvennoct kak pecupc lichn octi. M.: [anonimizat], 2005. 188 c.
3. Ozhegov C.I., Shv edova N.Yu. T olkovyy clovap pucckogo yazyk a. M.: Azbuk ovnik, 1999. 944 c.
4. Tulchin ckiy G. L. Pazum, v olya, u cpeh. Lening pad, 1990. 364 c.
5. Tupetskaya G.V. Ctpah ucpeha: pcihologicheckoe iccledovanie fenomena. B: P [anonimizat] 19, №1, 1998. c. 58-61.
Zamfira Marius
PSIHANALIZA ȘI CONȘTIINȚA RELIGI OASĂ
PSYCHOANALYSIS AND TH E RELIGI OUS CONSCIOUSN ESS
Rezumat
Acest studiu evidențiază l ocul și rolul psihanaliz ei în d ezvoltarea psihologiei religiei ca știință.
[anonimizat], [anonimizat] d e structurar e și funcționare a [anonimizat]. Și este îmbu curător faptul că o ramură a a cestei vast e discipline și-
a [anonimizat] d eja recunoscută și acceptată sub d enumir ea de
psihologia religiei. În lu crarea de față prezentăm și analizăm contribuția a patru psihanaliști preocupați
de fenomenul conștiinț ei religioase din perspectivă psihologică: [anonimizat], Rank
Otto și Ant oine Vergote. Aceștia au manif estat un int eres deosebit pentru studiul științifi c [anonimizat] d omeniu.
Cuvint e-cheie: [anonimizat], conștiință r eligioasă, [anonimizat] e.
Abstra ct
This study highlights th e place and r ole of psychoanalysis in th e development of the psychology
of religion as a s cience. [anonimizat] e [anonimizat], highly signifi cant for explaining h ow religious consciousness is stru ctured and fun ctioning as a
[anonimizat] b ehavioral attitud es. And it is gratifying that a
branch of this v ast dis cipline has establish ed as an object of syst ematic study r eligion, being alr eady
recognized and a ccepted as th e psychology of religion. In this paper we present and analyz e the
contributi on of four psychoanalysts concerned with th e phenomenon of religious consciousness from a
psychological perspective: [anonimizat], Rank Otto and Ant oine Vergote. They
have shown a s pecial int erest in th e scientific study of religion and r [anonimizat].
Key words: r [anonimizat], r eligious consciousness, G od, individuality.
Introducere.
Începuturil e psihologiei religiei ca știință empirică le putem fixa la sfârșitul s [anonimizat], constituindu -se ca dis ciplină d e sine stătăt oare în primele două decenii al e [anonimizat] (Bologa, 1930 , p. III) . În anii d e [anonimizat] e „părinții
fondatori” au f ost preocupați de fenomenul r eligios și au studiat dif erite aspecte psihologice ale

71
religiozității. S copul urmărit d e cercetătorii de început ai psihologiei religiei era în g [anonimizat], gândirii și a manif estăril or sau a [anonimizat] e și înaint e, dar n estudiat e sistematic și în mod științifi c. Un loc aparte în
dezvoltarea psihologiei religiei îl ar e psihanaliza, întemeiată d e psihiatrul vi enez Sigmund Fr eud.
Una dintr e temele psihologice ale religiei care a fost de interes maj or pentru psihanaliști o reprezintă
conștiința r eligioasă.
Sigmund Fr eud ( n. la 6 mai 1856 [anonimizat] M oravia – și m. la 23 sept.1939 la
Londra). [anonimizat], își expune teoria despre religie
sunt: T otem și tabu din 1913, Viit orul un ei iluzii din 1927, Ang oasă și civilizați e din 1930 și M oise
și monoteismul din 1939. Elementul comun al a cestor lucrări și postulatul fundam ental al t eoriei
sale asupra religiei este că religia este o nevroză. N evroza stă la origin ea și menținerea religiei. În
măsura în care Freud consideră că nevroza este rezultatul s exualității r eprimat e, el „sexualiz ează
religia’’.
Încă din primele scrieri ale sale găsim r eferiri cu privire la fenomenul conștiinț ei religioase.
În lu crarea Psihopatologia vi eții cotidiene spune:,, Într -adevăr, s [anonimizat], [anonimizat] e cele mai m oderne, nu este altceva decât o
psihologie proiectată în lum ea exterioară. Cunoașterea obscură a fa ctorilor și fa ptelor psihice ale
inconștientului ( cu alte cuvint e: percepția se endopsihică a a cestor factori și a a cestor fapte) se
reflectă ( e greu să s [anonimizat] e chemată ai ci în ajut or) în
construir ea un ei realități su prasensibil e, pe care știința o retransf ormă într -o psihologie a
inconștientului. Ad optând a [anonimizat]-am putea lua sar cina să d escope rim mituril e
[anonimizat], la bin e [anonimizat] n emurir e etc. și să
trans punem metafizi ca într -o metapsihologie ‘’( Fr eud, 1990 , p.569).
Sigmund Fr eud în,, Nouvelles Conferences d’intr oduction à la psyhanalys e’’(1984, p. 212
– 213), susțin e că,, Spiritul și sufletul constitui e [anonimizat]. Psihanaliza ar e, aici, dr eptul s pecial d e a [anonimizat] i s e poate reproșa faptul de a fi n eglijat psihicul în prezentarea
imaginii lumii. Contribuția sa la știință constă t ocmai în extind erea cercetării la d omeniul psihicului.
Fără o [anonimizat], întrad evăr in completă’’.
[anonimizat] e că religia s-a format ca rezultat al complexului
lui Oedip dezvoltat d e copil față d e tatăl său. U cigându -[anonimizat] e [anonimizat], [anonimizat] f el cum s e întâm plă în n evroză. T [anonimizat] n e arată cum s -a întâm plat a cest lu cru și care este origin ea religiei: „Bazându -[anonimizat] a cestor într ebări următ orul răs puns: într-o zi, fiii alungați
s-au adunat, l -[anonimizat] a pus capăt existenței hoardei paterne. Odată
adunați, a cești fii au putut să înfă ptuias că ceea ce fiecare dintr e ei, în m [anonimizat] f ost
incapabil să fa că. [anonimizat] e să le
fi oferit sentimentul su periorității lor. Fa ptul că poate au mân cat cadavrul tatălui l or, nu ar e nimic
extraordinar în sin e, având în v edere că vorbim ai ci de niște sălbati ci canibali. Străm oșul g elos și
violent era cu siguranță m odelul râvnit și temut al fi ecăruia dintr e membrii a cestei asociații
fraterne. Or, prin a [anonimizat], fi ecare dintr e
[anonimizat]. Masa t otemică, ce este poate prima sărbăt oare a umanității,
ar fi d eci reproducerea și sărbăt oarea comemorativă a a cestui a [anonimizat], care a fost punctul de plecare al atât or lucruri: forme de organizar e socială, r [anonimizat]… Banda d e frați răzvrătiți era animată d e sentimente contradi ctorii față d e
tatăl l or, [anonimizat], formează conținutul ambival ent al complexului
patern la fi ecare dintr e copiii și b olnavii n oștri n evrotici. Aceștia își urăs c [anonimizat], în timp ce-l urăs c, îl iub esc și îl admiră.
După ce l-[anonimizat] -[anonimizat]

72
afective de o tandr ețe exagerată. Ei fac acest lucru sub f [anonimizat] s entiment
de culpabilitat e care se confundă cu sentimentul d e pocăință întâlnit d e obicei’’ (Freud, T otem și
tabu, 2013, pp.130-132).
[anonimizat] a fi ecărei persoane față de zeu depinde de atitudin ea față d e tatăl său
carnal. Așadar elementul patern este esențial în id eea de divinitat e. Freud v ede religia ca pe o
[anonimizat] b ebelușul n eajutorat av ea nevoie cu dis perare de protecția unui
părinte protector. Religia este văzută d e Freud ca o nevroză univ ersală a umanității.
Freud susțin e că fenomenele religioase sunt similar e cu sim ptomele unei nevroze raportate
la anxi etățile sexuale ale copiilor legate de relațiile lor cu părinții .,, Rămân convins că fenomenele
religioase sunt comparabil e cu sim ptomele nevrotice individual e, [anonimizat] e de repetiții al e unor evenimente important e, [anonimizat] e a famili ei uman e. Tocmai din această origin e fenomenele își
extrag caracterul lor obsedant și t ocmai pentru ad evărul ist oric pe care-l conțin, ele își dat orează
acțiunea asu pra oamenilor’’ (Freud, M oise și monoteismul, 2013, p.52)
În lu crarea,, Viit orul un ei iluzii’’, Fr eud afirmă că religia este o iluzie care încearcă să
controleze lumea reală prin îm pliniri fantasmat e ale dorinței. În viziun ea sa iluzia nu este nici,,
eroare’’, ni ci amăgir e, ci ea este derivată din d [anonimizat] o motivați e de a crede în ea.
Credințele religioase trebuie să satisfa că dorințele credincioșilor. Iluziil e se pretează prea puțin la
verificare. Mulți dintr e [anonimizat]. Freud arată că străm oșii
noștii s-[anonimizat], și în privința r eligiei. El ajung e [anonimizat] f orța dorințelor pe care le conține.
Dovezile, în mar e [anonimizat], [anonimizat] a arăta că religia nu este decât o nevroză sexuală și o iluzie, au f ost discreditate de diverși
autori de-a lungul tim pului.( Palmer,1999, pp.95-96).Dacă ideea conform căreia imagin ea lui
Dumn ezeu este o proiecție a imaginii tatălui ar e [anonimizat] a avea un su port serios.
Otto Rank ( 1884 – 1939 ). Psihanalist austria c, scriitor, profesor și t erapeut,,, mâna
dreaptă’’ a lui Fr eud pentru a proape douăzeci de ani. Preocupat de relația dintr e [anonimizat], r eligie, filosofie, etnologie, lingvisti ca și pedagogie.
În lu crarea,, Psihologia și sufl etul’’, scrisă în 1930, – un studiu d [anonimizat] – [anonimizat], [anonimizat] a de sine și
personalitat e, arătând că sufl etul își ating e adevărata val oare numai prin expresia credințelor de
grup. [anonimizat], cât și doctrină s pirituală, d [anonimizat] m odul d e gândir e cauzal, [anonimizat] d [anonimizat] d e gândir e cultural, care încearcă să înț eleagă s ensul și
structura f enomenelor mentale.
În ceea ce privește obiectul r [anonimizat] , acest obiect a f ost sufl etul
supranatural și n on-uman, însă cu dis pariția gradată a credinței spiritual e [anonimizat] a d evenit obiect de interes al cercetării psihologice. În a [anonimizat] o psihologie tot
atât d e bună pe cât este psihologia n oastră științifi că o doctrină a sufl etului pe care îl neagă. Int eresul
actual în psihologie este în esență o căutare a religiei și a [anonimizat], în tim p ce
psihologia științifi că neagă sufl etul pe măsură ce caută credința s piritual in erentă d [anonimizat]. Psihologia n [anonimizat], iar
psihologia m odernă care vrea sa-l judece, acceptă posibilitat ea existenței lui și îl postulează ca pe
un obiect de cercetare fără să admită cu adevărat că el există… Psihologia însăși și -a aband onat
contestarea originară și n egarea sufl etului și a oferit sur ogate nu numai pentru credința pierdută a

73
[anonimizat] a pierdut a cea credință. Așa cum r eligia r eprezintă un
comentariu psihologic despre evoluția s ocială a omului, div ersele psihologii reprezintă atitudin ea
noastră a ctuală d espre credința s pirituală. În epoc a animistă, a psihologiza era o creare a sufl etului;
în epoc a religioasă, era o reprezentare a sufl etului față d e sine; în epoc a noastră a științ elor natural e
este o cunoaștere a sufl etului individual.’’( Otto, R. 20 10, p. 23 -24).
Carl Gustav Jung ( 26 iuli e 1875 – 6 iuni e 1961). Psiholog, medic, [anonimizat] e cei mai r eprezentativi psihologi care s – a aplecat spre domeniul psihologia religiei, a
dezvoltat psihanaliza în alt s ens (Cuciuc, 2003, p. 40). Fiu d e [anonimizat] -o [anonimizat] s -a [anonimizat]-și înt emeiază
gândir ea pe concepte creștine. El va ab orda f enomenul r eligios dintr -o [anonimizat] r eligioase (Ellenberger, H.F. 1970, p. 734 -735).
Unul din m omentele unice și de maximă îns emnătat e [anonimizat], d e numele lui Carl Gustav Jung. El a manif estat un int eres deosebit pentru
studiul științifi c [anonimizat] a [anonimizat] r eligioasă și că abs ența r eligiei în
societate este cauza mult or tulburări mi ntale.
[anonimizat]. În ,, Psihologie și religie ‘’ [anonimizat] o atitudin e științifi că,, nu tr ebuie să țină s eamă d e pretenția unui crez sau
altuia d e a reprezenta singur ad evărul etern. [anonimizat]
a [anonimizat] r [anonimizat]-o mărturisiril e de credință’’( Jung, 2010, p. 15)
După Jung religia, ,, așa cum s [anonimizat] a ceea ce Rudolf Otto a numit ad ecvat,, numin osul ‘’, anum e o existență sau acțiune
dinamică ce nu este determinată d e un act de voință. Dim potrivă, a cțiunea cuprinde și stă pânește
subiectul uman care e întotdeauna mai d egrabă vi ctima, d ecât aut orul ei. [anonimizat] – e o condiție a [anonimizat] d e voința a cestuia. [anonimizat] r eligioasă, cât și consensus g entium explică întotdeauna și pretutind eni că această condiție
este subordonabilă un ei cauze exterioare individului. [anonimizat] e influența un ei prezențe invizibil e care determină o schimbar e specială a conștiinț ei. Asta
este cel puțin r egula g enerală… Religia îmi pare a fi o atitudin e specială a s [anonimizat] a cord
cu utilizar ea primordială a n oțiunii ,, religio’’, s-ar putea defini ca luare în considerare și observare
atentă a [anonimizat],, puteri’’: spirite, demoni, zei, legi, [anonimizat],
sau cum a [anonimizat] i-a resimțít ca sufi ciențí d e puternici, de
primejdioși sau d e folositori pentru a l e [anonimizat], frum oși și d e
profunzi pentru a -I venera cu evlavi e și a-i iubi…Aș vr ea să fi e limpede că prin cuvântul ,, religie’’
nu înț eleg o mărturisir e de credință. [anonimizat] o
parte, [anonimizat], pe ,,pistis’’ , pe loialitat e, credință, în credere față d e o
anum e experiență a a cțiunii luminoase și pe transf ormarea consecutivă a conștiinț ei. S-ar putea deci
spune că noțiunea de,, religie ‘’ desemnează atitudin ea specială a un ei conștiinț e care s-a
transf ormat prin experiența numin osului ‘’( Jung, 2010, pp.16-18)
În viziun ea lui Jung, r eligia este necesară pentru d ezvoltarea psihică a omului. A ceastă
argum entare se axează pe importantul concept jungian de individuați e. El privește această id ee drept
conceptul central al psihologiei sale. Acest concept de individuați e apare pentru prima oară în
lucrarea Tipuri psihologice. ,,individuație –[anonimizat] a d [anonimizat], [anonimizat], ea
implică de asemenea a d eveni propriul Sin e. De aceea putem tradu ce termenul individuați e prin
sintagm e cum ar fi ,, devenire întru Sin eitate’’ sau ,, autorealizar e’’… Sin ele are întru câtva caracterul
unui r ezultat, al unui ț [anonimizat] a se petrece extreme de gradat și care cere multă osteneală.

74
[anonimizat] d eplină expresie a acelei combinații
fatidi ce pe care o numim invidualitat e, deplina înfl orire nu numai a [anonimizat] a gru pului
la care fiecare se adaugă porțiun ea sa d e întreg” (Michael Palmer, 1999 , p. 209) .
Așadar ț elul in dividuați ei este realizarea Sinelui -,, Sin eitatea’’- [anonimizat]. Jung afirmă că
religia nu s e bazează pe tradiți e [anonimizat] e originea în arh etipuri. Orice persoană posedă
un instin ct religios a priori – care este o funcție psihică.
În ceea ce privește experiența r eligioasă, a ceasta presupune anumit e [anonimizat] o experiență numin oasă conectată la procesul psihic al subi ectului care trăiește
credința. A ceastă trăire numin oasă ar e o [anonimizat] m ediat al un ei cauze
arhetipale.
Într-o scrisoare a lui Jung către H. Hab erland din 1952 precizează că: ”Dificultatea care
generează int erpretări gr eșite este că arh etipurile sunt ”reale”. Ceea ce este totuna cu a s pune că
efectele a căror cauză este descrisă i potetic drept arh etip pot fi stabilit e [anonimizat] a căror cauză s e presupune a fi at omul ( care este pur și sim plu un m odel). Nim eni
nu a [anonimizat] a văzut vr eodată un at om. Dar cel dintâi este
cunoscut a [anonimizat]. Când s pun,, atom’’ v orbesc despre
modelul acestuia; când s pun ”arhetip” [anonimizat] d e lucrul
în sin e, care în amb ele cazuri este un mist er trans cendental… Numai că este nou pentru min e faptul
că asemenea cunoaștere este explicate ”metafizi c”. Vedeți, pentru min e [anonimizat] m od empiric. [anonimizat] m odelul n ostru d e arhetip, se bazează pe anumit e calități
icogniscibile ale materiei. [anonimizat], a cest
substrat i cogniscibil este în amb ele cazuri Dumn ezeu. Acest lucru poate fi decis numai d e către
teologia d ogmati că sau credință ” ( Palmer, 1999, p.201) .
Jung este influ ențat d e Rudolf Otto ( considerat fondator al psihologiei religiei) în ceea ce
privește trăirea numin oasă, d e la care împrumu tă și termenul d e,, numin os’’, [anonimizat] . [anonimizat] e [anonimizat] d e Sine și de experiența
individu ală a Sin elui în manif estarea sa psihologică. Trans cendentalul d evine astfel personal și
psihic. Jung atrag e tot tim pul at enția asu pra trăirii lui Dumn ezeu ca trăir e unifi catoare a unirii
contrariil or – o [anonimizat]-[anonimizat] o profesiune de credință: " crede
și nu cerceta".
Un loc important în gândir ea lui Jung îl ar e [anonimizat] e psihică
și care depinde de psihicul uman. În lu crarea ”Tipurile psihologice” spune: ”Prin relativitat ea lui
Dumnezeu înțeleg opinia du pă care Dumn ezeu nu există în chip,, abs olut”, [anonimizat]-un anum e [anonimizat] e Dumn ezeu și om existând o [anonimizat] f el încât
omul poate fi înț eles ca o funcție a [anonimizat] o funcție a omului. Pentru
psihologia n [anonimizat], imagin ea lui Dumn ezeu este
expresia simb olică a un ei stări psihice sau a [anonimizat] a ceea că este neapărat
superioară v oinței conștiente a [anonimizat] d e aceea să im pună sau să fa că posibile fapte
și prestații ina ccesibile efortului conștient. A [anonimizat] – Dumn ezeu se manif estă în a cțiuni – sau a ceastă ins pirație care depășește intelectul
conștient provine dintr -o stază a energiei în in conștient. Prin a ceastă a cumular e [anonimizat]…

75
Timpuri im emoriale este expresia colectivă a influ ențelor celor mai puternice și mai
necondiționate exercitate asupra conștiinț ei de concentrăril e inconștiente ale libidoului. [anonimizat] s e limiteze, în int eriorul graniț elor trasat e [anonimizat] d [anonimizat] r elativ, ci este o funcție a
inconștientului, anum e manif estarea unei mas e libidinal e scindat e care a activat imag oul divin.
Pentru concepția m [anonimizat], adi că existent prin Sin e. Ea tradu ce
astfel și o desprindere totală d e inconștient, ceea ce psihologic înseamnă că nu sunt em conștienți
de faptul că acțiunea divină izv orăște dinlăuntrul n ostru. [anonimizat] o parte importantă a proceselor inconștiente este cel puțin vag
recunoscută ca fiind al cătuită din conținuturi psihologice” ( Jung, 1950, pp.246-247).
Carl Gustav Jung a a dus contribuții maj ore în domeniul psihologiei religiei. S-a spus
despre psihologia religiei teoretizată d e Jung că nu este nimic altceva decât o religie a [anonimizat] e [anonimizat] e Dumn ezeu și Sin e făcând im posibilă r elația int erpersonală a unui eu
cu un Tu.
Antoine Vergote ( 8 dec. 1921 – 10 oct. 2013 ). Psihanalist b elgian, t eolog, filosof,
[anonimizat] d e [anonimizat],
co-fondator al Ș [anonimizat] e teologie, credință și
psihanaliză . [anonimizat] a r eligiei, incluzând r [anonimizat] o mai bună conturar e a [anonimizat]. Nu este ușor să dai un statut
psihologic trans cendentului. El definește religia ca fiind „ [anonimizat],
comportamentelor și s emnelor care se raportează la o ființă (sau la ființ e) supranatural e.
Supranaturalul semnifi că ceea ce nu aparține nici forțelor natural e, nici instanț elor uman e, ceva ce
le trans cende… Religiile se revendică de la origine supranaturală: un Dumn ezeu sau străm oșii miti ci
ar comuni ca oamenilor adevăruril e, legile și practicile fondatorilor religiei lor. În a [anonimizat] e de a-și susțin e origin ea într -o revelație care a avut l oc în răstim pul ist oric. (Ant oine Vergote,
1983, p. 10 – 11). Din d efiniți e este de reținut id eea interacțiunii pentru individul uman. Afirmar ea
existenței lui Dumn ezeu și profilul dat figurii a cestuia influ ențează f [anonimizat] e necredinciosului sau celui indif erent. Afirmar ea trans cendentului s e înscrie ca o
dată în int eriorul sist emului r eligios. [anonimizat] r eligios este adus
la ordinea reală umană, f enomenală, t otul la el se desfășoară in câmpul realitățil or existențiale.
”Obiectivul n ostru va fi d eci de a [anonimizat] a [anonimizat] a le înțelege în ra porturil e lor cu alt e fenomene uman e. Dorim să
cunoaștem stru cturile interioare ale experiențelor și comportam entelor religioase. Explorarea
sistematică a fa ptelor religioase în contextul l or uman tr ebuie să ne furniz eze conținutul și sensul
lor. Nu însă s ensul l or ultim și nici adevărul l or ultim. Psihologului îi r evine sarcina d e a examina
sensul l or uman și ad evărul l or relativ în ra port cu inerența lor la multi plii vectori care alcătuiesc
umanul. Psihologia formul ează d eci o judecată d e adevăr asu pra fa ptelor religioase” ( A. V ergote,
Psychologie religieuse, p. 13).
Experiența sa crului țin e de natura umană. Prin a ceasta n e putem ra porta la o entitat e
transcendentă . ”Experiența r eligioasă constitui e [anonimizat] m isterului t [anonimizat]” ( A. V ergote, 1964, p. 36).
Antoine Vergote subliniază im portanța ritului în a ctul credinței: ”Eficacitatea este
intrins ecă ritului: ritul se presupune că are prin el însuși un efect. [anonimizat]. A ceasta nu îns eamnă că el are conștiința
experiențială a [anonimizat] a celași f el în care are conștiința perceptuală a realului obișnuit.

76
Dimpotrivă, [anonimizat]. [anonimizat] e directă, ci în virtut ea a ceea ce semnifi că pentru ei
ansamblul ritului. Când cunoașterea eficacității ritual e nu se exprimă prin termenul d e credință,
ea este o [anonimizat] g [anonimizat] o
realitat e trans cendentă” ( A.V ergote, 1987, p.381).
Concluzii
Psihologia r eligiei este preocupată d e [anonimizat], [anonimizat], plecând d e la fa ptul că există trăiri și
manif estări r eligioase sub dif erite forme și în l egătură cu diferite credințe.
Freud ajung e [anonimizat].
Dacă pentru Fr eud spiritul și sufletul constitui e [anonimizat], pentru Jung R [anonimizat] m [anonimizat] g enerale laturi al e [anonimizat] d e [anonimizat] r ecunoască faptul că nu este doar un f [anonimizat] e și o importantă problemă d e ordin personal. Jung afirmă că experiența religioasă
presupune anumit e [anonimizat] o experiență numin oasă conectată la procesul
psihic al subi ectului care trăiește credința. A ceastă trăire numin oasă ar e o origin e reală, ea fiind
efectul m ediat al un ei cauze arhetipale.
[anonimizat], [anonimizat] a de sine și personalitat e, arătând
că sufl etul își ating e adevărata val oare numai prin expresia credințelor de grup.
Antoine Vergote concluzionează că explorarea sist ematică a fa ptelor religioase în contextul
lor uman tr ebuie să ne furniz eze conținutul și sensul l or. Nu însă s ensul l or ultim și nici adevărul
lor ultim.
Bibli ografi e
1. Bologa, L. (1930). [anonimizat]. [anonimizat].
2. Cuciuc, C. (2003). S [anonimizat] d e Mâin e, București.
3. Ellenberger, H. F. (1970). Th e [anonimizat] c Books, N ew York.
4. Enăchescu, C. (2005). Tratat d e psihologie morală: [anonimizat] a umanului, Ed.
a 3-a, Editura T ehnică, Bu curești.
5. Freud, S. (1990). [anonimizat], [anonimizat], Bu curești.
6. Freud, S. (2013). M [anonimizat], Fili peștii d e Târg.
7. Freud, S. ( 2013). T otem și tabu: o interpretare psihanaliti că a vi eții sociale a popo arelor primitiv e,
[anonimizat] d e Târg.
8. Javelet, R. ( 1976). [anonimizat], Paris.
9. Jung, C. G. (2010). [anonimizat], Bu curești.
10. Jung, C. G. ( 1950).[anonimizat], G eneva.
11. Mânzat, I.(2007). [anonimizat], București.
12. Meslin, M.(1993). Știința r eligiei, [anonimizat].
13. Otto, R. (2010). [anonimizat] d [anonimizat], [anonimizat].
14. Palmer, M. (1999). Fr eud și Jung d [anonimizat], Bu curești.
15. Vergote, A. (1966). [anonimizat], Editeur Gal erie des Princes Brux eles.
16. Vergote, A. (1987). R eligion, Foi, Incroyance, [anonimizat], Brux elle.
17. Vliegenthart, D.(2011). Can N eurotheology Explain R eligion?, Ar chive for the psychology of
religion 33, 137 -171.

77
Zamfira Marius
CONSID ERAȚII ASU PRA UN OR REFLECȚII PRIVIND CONȘTIINȚA R ELIGI OASĂ
CONSID ERATI ONS TO SOME REFLECTIONS REGARDING THE RELIGI OUS
CONSCIOUSN ESS
Rezumat
Lucrarea își propune să prezinte câteva reflecții al e unor importanți aut ori români care au
contribuit la d [anonimizat], a psihologiei conștiinț ei religioase în particular.
În acest sens se dezvoltă ideile unor lucrări val oroase având ca aut ori: [anonimizat] ,
[anonimizat] B ologa, Mir cea Eliade și Emilian Vasil escu. În lucrare se pornește de la ipoteza
că orice persoană ar e [anonimizat] r eligiei. În cadrul studiului s e poate
disting e triada: conștiința m orală – conștiința d e sine – conștiința r eligioasă. S e consideră conștiința
religioasă dr ept glasul lui Dumn ezeu în sufl etul omului. Pe baza analiz ei întreprinse asupra lucrărilor a
[anonimizat] d emonstrează că orice credincios trebuie să as culte de glasul
conștiinț ei sale și ajung e la concluzia că niciodată conștiința religioasă nu va dis pare din sufl etul omului.
Cuvint e-cheie: psihologia r eligiei, conștiința r eligioasă, [anonimizat], r eligie,
personalitat e.
Abstra ct
The paper aims t o present some reflections of important R omanian auth ors wh o contribut ed to
the development of the psychology of religion in g eneral, of the psychology of religious consciousness
in particular. In this s ense, the ideas of valuabl e works ar e developing, having as auth ors: [anonimizat], [anonimizat] B ologa, Mir cea Eliade and Emilian Vasil escu. The work starts
from the hypothesis that every person has th e right t o [anonimizat] r eligion. Th e
triad can distinguish in th e study: m [anonimizat]-consciousness – religious consciousness.
Religious consciousness is considered to be the voice of God in th e soul of man. [anonimizat] e present study d emonstrat es that every
believer must obey the voice of his conscience and conclude that religious consciousness will n ever
disappear from the human s oul.
Key-words: r [anonimizat], [anonimizat], religion, personality.
Introducere
Pe parcursul studiului n ostru v or fi utilizați t ermeni pe care și-i [anonimizat]. D e pildă, [anonimizat], mai întâi, d e sine însuși. Sfinții Părinți prezintă conștiința d e sine ca făcând
parte din chipul lui Dumn ezeu în om. [anonimizat] s e identifică cu conștiința m orală. În s chimb,
prin conștiința r eligioasă omul s e află în l [anonimizat]. În cadrul
acesteia putem observa o întâlnir e între Dumn ezeu și om. În cele ce urmează prezentăm câteva
reflecții ale unor gândit ori români din perioada m odernă și post modernă.
1. Personalitat ea sub influ ența r [anonimizat] – Motru
(1868 -1957)
Unul dintr e psihologii români ai trecerii dintre veacurile XIX și XX v edea creștinismul ca
o cetate ideală pentru viața viit oare. În cadrul ei toți oamenii se regăsesc iarăși cu fiii unui a [anonimizat] d eopo trivă înaint ea unui jud ecător suprem. Ca atar e, [anonimizat], conștiința r eligioasă este intim l egată d e [anonimizat], f ondul s entimental omenesc. [anonimizat], în g eneral și a unui s [anonimizat].
Rădă cina oricărui id eal este credința. Ea exprimă s ensul existenței omenești. T otodată, ea
trebuie sa afirm e valoarea individualității omenești în univ ers. "[anonimizat] M otru – nu
trebuie să înț elegem exclusiv numai religiunile. [anonimizat], la baza sa t otdeauna

78
anumit e credințe, dar nu t oate credințele iau forma un ei religiuni… A ceea ce-i etern e numai star ea
sufletească a omului care crede. și toți oamenii cred fiind că nu e unul dintr e oameni care să nu
creadă în int eresul existenței sal e; [anonimizat]" ([anonimizat],1899 , p.153).
În lu crarea sa fundam entală "Personalismul energetic", Motru arată că personalis mul este
o știința obiectivă a personalității . [anonimizat],
[anonimizat]; individul omenesc izolat
desăvârș ește personalitat ea; stru ctura personalității însăși în cepe cu omenirea… [anonimizat], și prin anal ogie se trans pune și în corpuri străin e;
prin urmar e, experimentul și observația externă ajută cel mult la ilustrar ea adevăruril or găsit e [anonimizat] d escoperirea unor adevăruri n oi. Fără conștiința personalității n oastre este cu
neputință să pătrund em în personalitat ea altuia.([anonimizat], 1927, pp. 34-35).
[anonimizat]. Persoana umană este o realitat e din mar ea realitat e a Univ ersului; o [anonimizat] f ormelor de energie a
universului. Manifestăril e personalității s e explică înd eosebi pe calea intr ospecției (intuiți ei
interne); numai cei care se aseamănă în sufl ete se pot înțelege: un g eniu este înțeles numai d e
[anonimizat] d e acei oameni cu caractere
puternice. Deci, personalitat ea este o [anonimizat] a [anonimizat] a parenta juxtapunere a [anonimizat] e tip și
personalitat e fiind profundă. [anonimizat] a omenirii, care arată că fiecare om are în el un eu legat
de unicitatea unei meniri.
[anonimizat] r [anonimizat], pentru a s e ridica deasupra planului bi ologic și a d eveni o personalitat e. Omul
religios are întipărite în sufl etul lui poruncile moralei. Sufl etul curat simt e încotro este idealul.
Personalitat ea se formează sub influ ența religiei. Omul este liber întru cât este pătruns d e adevăruril e
[anonimizat] e prin tradiți e.
2. [anonimizat].
Mircea Florian (1888 – 1960) a f ost preocupat de filosofia religiei și de metafizi că. În
lucrările sale abordează probleme și din perspectiva psihologiei religioase.
În ceea ce privește conștiința r eligioasă, el o analiz ează din punct de vedere al psihologiei
religioase. [anonimizat], ci a [anonimizat], [anonimizat].
Credința este o atitudin e spirituală, o adeziune, un as entiment, o atașar e față d e ceva, o
angajar e a [anonimizat] t otodată ea este o siguranță, un s entiment de repaus, d e stabilitat e [anonimizat] l egat d e [anonimizat].
În componența credinței intră și fa ctori teoretici cum sunt: [anonimizat]. [anonimizat]. Credinței i se
opune îndoiala sau sus pendarea atitudinii și nu n ecredința care este și ea o atitudin e negativă.
Folosindu -[anonimizat], Mir cea Florian
consideră conștiința r eligioasă ca fiind d e origine divină și supranaturală și nu de geneză umană sau
naturală. Ea este un dar, o grație dumn ezeiască, o înstă pânire a sufl etului bin e dispus în a ceastă
direcție, o stare ce aderă la R evelația lui Dumn ezeu. [anonimizat] o adâncă
transf ormare, o conversiun e în măsura în care credința e resimțită ca o putere de salvar e. [anonimizat], nu este străină d e [anonimizat],
de obiceiurile și de voința lui.

79
Mircea Florian consideră im portantă diviziun ea făcută d e psihologul am erican Jam es Bis ett
Pratt, r eluată și dezvoltată d e H. D elacroix în ceea ce privește modalitățil e de credință r eligioasă.
1. Credulitat ea sau credința im plicită este o credință m ecanică sau externă sub presiunea
mediului s ocial, sug erată d e momentul ist oric.
2. Credința este rațională, d emonstrată sau justifi cată în ochii rațiunii dând nașt ere la dogme
și doctrine.
3. Credința intim trăită este o credință a s entimentului .
Aceste trei componente ale credinței sunt s olidare și sunt strâns conexate în actul d e
credință. Ele se reduc la cei doi factori ai credinței: [anonimizat] s [anonimizat] – credința rați onală.
O [anonimizat]:
1. Principiul ist oric arată că omul nu s e [anonimizat] d e a crede tot ce i [anonimizat], cu condiția să i s e vorbească de El. Acest
principiu ne mai d escope ră că există un Divin d easupra vi eții de aici și o continuar e [anonimizat] v eșnică.
2. [anonimizat]. Obiectele de credință oferă cea mai mar e satisfa cție omului și au cele mai
importante consecințe practice.
3. Principiul teoretic afirmă că întotdeauna credința ar e ca punct de plecare experiența. [anonimizat], [anonimizat].
Și aceste trei principii ale lui F echner se reduc la cei doi factori ai credinței: principiul
teoretic corespunde de la sin e [anonimizat] c, satisfa ce nevoia credinței de a [anonimizat] a nu fi o invenție; principiul practic este o altă expresie pentru
angajar ea persoanei uman e din m otive vitale; Principiul ist oric nu este posibil fără ușurința omului
de a-și dărui as entimentul.
După Mir cea Florian "credința ca certitudin e de nezdrun cinat prezintă d ouă ti puri
cristalizat e în expresiile: "cred că…" sau " cred în…" (I) d e o parte, și "t e cred", "am în credere" sau
"cred în…"(II). În prima nuanță s e enunță credința în " Existența" ai evea a ceva: " cred că există
Dumn ezeu" sau " [anonimizat].". În a d oua nuanță s e afirmă în crederea
în cineva, s e acordă un credit, s e susține un sentiment de siguranță, d e repaus, d e sprijin, avut
alături d e cineva, dat orită familiarității cu el. De bună s eamă, credința -încredere (fidu cia) s e
fondează pe prima (fid es): am în credere în cineva pe măsura ce cred în Existența lui, n eatârnat d e
faptul că acel cineva nu e [anonimizat] e cazul Divinității. Însă în crederea
implică elemente ce nu se întâln esc în credința existențială. Credința – [anonimizat] R einer, o "relație" într e două conștiinț e, o "comunitat e", înlăuntrul căreia dărui ește
încrederea sa în promisiunil e sau mărturiil e și informațiil e altuia’’( Mir cea Florian, 1993 , p.179).
Credința în R evelație, [anonimizat] m [anonimizat] a creștinismului.
Credința în R [anonimizat] L ogos care este
Fiul lui Dumn ezeu. Iar credința în L ogos se revarsă asu pra celor ce l-[anonimizat] l-au păstrat n eatins, este încrederea în v [anonimizat].
Filosoful Mir cea Florian consideră că specificul oricărei conștiinț e religioase este credința
într-o ordine "supremă" și " excepțională", adi că într -o ordine "cu totul alta d ecât cea naturală", într –
o lume care este diferită d e a noastră, străina d e "experiență și rațiun e". Organul r eligiei este credința

80
[anonimizat] a s entimentului, posedă o intensitat e ce nu se
întâln ește în nici o altă credință.
Pentru Mir cea Florian credința și știința sunt m odalități ir eductibile de a cunoaște, fiind că
au în v edere tărâmuri div erse ale realului: "[anonimizat] -cosmică; [anonimizat], identificată cu rați onalul. Credința n -are nevoie de demonstrați e rațională, întru cât ea
dispune de o certitudin e superioară’’( Mir cea Florian, 1993 , p.181)
3. Un psiholog român d espre viața r eligioasă
Lucian B ologa (1901 – 1957) pedagog și psiholog, a fost preocupat de psihologia
religioasă. El este primul la n oi în țară care alcătuiește o lucrare de psihologie religioasă intitulată
"Psihologia vi eții religioase". [anonimizat] e pe baza d e cercetării statisti ce. Lucrarea a a părut la Cluj în 1930 , în
Colecția de "Studii și cercetări psihologice publicate de Institutul d e Psihologie al Univ ersității din
Cluj". A ceasta constitui e de fapt teza sa d e [anonimizat]. [anonimizat] , care-i și prefațează lu crarea.
[anonimizat] B ologa în cearcă "să d etermine printr-o amănunțită analiză
psihologică a trăiril or religioase și a faz elor evolutive prin care trece viața r eligioasă a individului,
atât natura s pecifică a experienței religioase cât și fundam entul și modalitățil e natural e de
dezvoltare ale vieții religioase a individului( Lu cian B ologa,1930, p.IV).
El studiază cele menționate mai sus din tr ei puncte de vedere.
1. Influ ența m ediului asu pra vieții religioase a copilului, ad olescentului și omului matur.
[anonimizat] m ediului s ocial, exercitat prin famili e, școală, bis erică și s ocietate.
Ulterior, arată influ ența m [anonimizat].
2. [anonimizat] m otivelor practicilor religioase.
3. Zguduiril e religioase, îndoielile religioase și mustrăril e de conștiință provocate de
motive religioase.
Lucian B ologa arată că viața r eligioasă este determinată d e doi factori: [anonimizat] a individului, [anonimizat] s [anonimizat] d e o
importanță egală. Pe baza a [anonimizat],
este esențial pentru r eligiozitatea copilului. "Toată r [anonimizat] B ologa – depinde
de religiozitatea mediului familia r. Du pă cum este credința a cestuia, așa este și credința copilului;
după felul cum s e trăiește și se manif estă a ceasta credință în m [anonimizat]. Nimi c nu poate altera viața r eligioasă a copilului da că familia e
pătrunsă d e suflul r eligios" ( Lucian B ologa, 1930 , p.141).
[anonimizat], m ediul s ocial și cosmic pierde tot mai mult din
importanța lui pozitivă. În a [anonimizat] – religiozitatea nu mai
este influențată d e mediu, ci de nevoile individual e psihofizice ale persoanei.
Lucian B [anonimizat], urmărindu -[anonimizat] a putea sur prinde schimbăril e și
transf ormăril e vieții religioase. El constată că manif estăril e vieții religioase diferă de la o etapă de
vârstă la alta și că în fi ecare etapă din viața omului ele prezintă as pecte diferite. [anonimizat] e și trans formăril e vieții religioase stau în strânsă l egătură cu într eaga
evoluție ontogenetica a organismului. El arata că "[anonimizat] e emotive și exteriorizăril e lor, [anonimizat]. [anonimizat], adân c înrădă cinat în stru ctura
psihofizică a [anonimizat] e, ca o [anonimizat]

81
religioasă a omului constitui e [anonimizat] l egat d e [anonimizat] e, credințele, [anonimizat] -un cuvânt viața r eligioasă în într egime nu
poate fi înțeleasă fără cercetarea fundam entului ei biologic"( Bologa,1930 , p.302).
Psihologul Lu cian B [anonimizat] r eligios. [anonimizat] r [anonimizat] d es și mai int ens legătura d e dependență față
de Divinitat e, și nu acela care posedă cunoștințe religioase. El arată că educația r eligioasă prin
mijloacele sale trebuie să pună pe elev în cât mai mul te situații d e a trăi r eligia și tr ebuie să se țină
cont de evoluția și transf ormăril e religioase ale elevului. Profesorul d e religie trebuie să cunoască
psihologia copilului și a ad olescentului și să ști e a folosi metoda observației.
4. Explicații psihologice referitoare la conștiința r eligioasă
Mircea Eliade (1907 – 1986) un istoric al religiil or de notorietate mondială. Cu privire la
conștiința r eligioasă ar e o explicație originală și profund psihologică. El vede izvorul conștiinț ei
religioase în "n ostalgia originil or".
În lucrarea "Nostalgia originil or" arată că "[anonimizat]. O [anonimizat] – este
rezultatul unui proces dial ectic care poate fi denumit dr ept manif estare a sacrului. Viața umană
capătă s ens prin imitar ea unor modele paradigmati ce revelate de ființe supranatural e. Imitar ea
unor modele transuman e constitui e una din primele caracteristici ale vieții "r eligioase", o
[anonimizat] d e cultura și epoc a în care apare… La niv elurile
cele mai arhai ce de cultură, a trăi ca ființă umană este de la sin e [anonimizat], viața
sexuală și munca au val oare sacramentală. Astf el spus, a fi – sau, ma i degrabă, a deveni – om
înseamnă a fi "r eligios” ( Mir cea Eliade, 1994, p.13).
Pentru Eliade homo religiosus r eprezintă " omul t otal", iar n ostalgia omului r eligios este
aceea de a locui într -o "lum e divină", într -un Paradis ( care aparține lumii a cesteia, o lume reală
transf ormată prin credință) – așa cum a f ost la în ceput.
Dorința omului r eligios de a trăi în sa cru echival ează cu dorința sa d e a se situa în r ealitat ea
obiectivă, d e a nu s e lăsa paralizat d e relativitat ea fără sfârșit a [anonimizat] a
trăi într -o [anonimizat] -o iluzie.
[anonimizat] a celași tim p, putere, eficiență și izvor
al vieții.
În lucrarea "Sa crul și profanul " scrisă în anul 1957, Mir cea Eliade arată că sacrul și profanul
sunt d ouă m oduri d e a fi în lum e, două situații existențiale asumat e de către om de-a lungul ist oriei.
Sacrul și profanul sunt d eterminat e de diferitele poziții pe care omul l e-a [anonimizat] e posibile ale existenței
uman e.
În aceasta lu crare Eliade prezintă f enomenul sa crului în t [anonimizat], ci sacrul în t otalitat e lui.
Sacrul se manif estă, s e înfățiș ează ca un lu cru cu totul dif erit de profan. D e aceea, propune
termenul d e,,hierofanie’’, pentru a [anonimizat] d [anonimizat].
Eliade arată că sacrul îns eamnă putere și realitat e pentru „ primitivi“ [anonimizat]-profan este adesea înțeleasă ca opoziție între real
și ireal.
Eliade constata că desacralizar ea este proprie experienței totale a omului n [anonimizat] e din ce în ce mai greu să r egăsească dim ensiunil e
existențiale ale omului r eligios al s ocietăților arhai ce.

82
El arată cât de adân că este prăpastia care desparte cele două m odalități d e experiență, sa cră
și profană. Pentru omul m [anonimizat] a [anonimizat], s [anonimizat] c, deși îm povărat d e o serie întreagă d e tabuuri (r eguli d e bună cuviință
în tim pul m esei; limit e impuse comportamentului s exual d e „bun ele moravuri“), pe când pentru
omul a parținând s ocietăților arhai ce un as emenea act este sau poate deveni o „taină“, o participare
la sacru.
Există un s [anonimizat] „puternic“, [anonimizat], n econsacrate, lipsite prin
urmar e de structură și d e consistentă, iar pentru omul r eligios, lipsa de omogenitate spațială s e
reflectă în experiența un ei opoziții într e [anonimizat], care există cu adevărat
și restul s pațiului, adi că întind erea informă care-l înconjoară.
El spune că experiența r eligioasă a s pațiului n eomogen este primordială și poate fi
omologată un ei „înt emeieri a Lumii“, fiind v orba d e o experiență r [anonimizat] d e o speculație teoretică. [anonimizat] e „punctul fix“, axul central al oricărei orientări
viitoare. Atun ci când sa crul se manif estă printr-o [anonimizat] s e produce doar o [anonimizat] d [anonimizat]-realității im ensei
întind eri înconjurăt oare. Manif estarea sacrului înt emeiază ontologic Lumea. [anonimizat] e nu există ni ci un punct de reper și ni ci o posibilitat e [anonimizat] e un „Centru“.
[anonimizat] e pentru omul r eligios o valoare existențială; nimi c [anonimizat] c nu se poate face fără o [anonimizat]. Omul r eligios s-a străduit să s e așeze în „Centrul Lumii“. Ca să trăi ești în Lum e,
trebuie mai întâi s -o întemeiezi, și ni ci o lume nu se poate naște în „ha osul“ s [anonimizat]. D escope rirea sau proiecția unui punct fix — „Centrul“ — echival ează cu
Facerea Lumii.
[anonimizat], s [anonimizat], [anonimizat] o ruptură care să determine deosebiri calitativ e între diversele părți al e masei sale.
Spațiul g [anonimizat] d etermină ni ci o
diferențiere calitativă și nici o orientare.
Eliade compară cele două experiențe: cea a [anonimizat]
"punct fix", [anonimizat]; și cea a [anonimizat] d eci relativitat ea spațiului. [anonimizat] f el de „Lum e“, ci doar nișt e fragm ente ale unui univ ers sfărâmat, o [anonimizat] d e „locuri“ mai mult sau mai puțin „n eutre“, în care omul s e mișcă,
mânat d e obligațiil e unei existente integrate într-o societate industrială.
[anonimizat], [anonimizat] o hierofanie, iar omul r eligios nu poate trăi d ecât într -o atmosferă
pătrunsă d e sacru.
[anonimizat], eficientă, izv orul vi eții
și al f ecundității. D orința omulu i religios este de a [anonimizat] a se situa în r [anonimizat] a nu s e lăsa paralizat d e relativitat ea fără sfârșit a [anonimizat] a trăi într -o
lume reală și eficientă și nu într -o iluzie.
El ajung e la concluzia că toate simb olurile și toate ritualuril e [anonimizat], case
decurg din experiența primitivă a s pațiului sa cru. Experiența s pațiului sa cru permite „întemeierea
Lumii“: a colo unde sacrul se manif estă în s pațiu, s e dezvălui e realul, și Lumea începe să existe.
Manif estarea sacrului în s pațiu ar e deci o valență cosmologică: [anonimizat] a unui s pațiu echival ează cu o „cosmogonie". Lum ea poate fi percepută ca lum e ori

83
Cosmos în măsura în care se înfățiș ează ca lum e sacră, iar omul r eligios nu poate trăi d ecât într -o
[anonimizat] o asemenea lum e [anonimizat].
Omul r eligios dorește din t ot sufl etul să l ocuiască într -o „lum e divină“, să aibă o casă
asemănăt oare cu „casa z eilor“, așa cum a f ost ea mai târziu în chipuită prin temple și sanctuare.
Această n ostalgi e religioasă oglind ește de fapt dorința d e a [anonimizat], așa cum
a fost el la în ceputul în ceputuril or.
Mircea Eliade arată că Credința creștină este legată d e o revelație istorică: [anonimizat] d e întru parea lui Dumn ezeu în Tim pul ist oric.
Pentru omul r eligios, Lum ea are întotdeauna o valență su pranaturală și d ezvălui e o
modalitat e a sacrului. Orice fragm ent cosmic este „trans parent“, propriul său m od de existență
prezentând o anum e structură a [anonimizat] e, a sa crului. [anonimizat] o
manif estare deplină a Ființ ei.
,, Homo religiosus’’ își asumă un m od de existență s pecific în lum e, [anonimizat], care trans cende această lum e, und e totuși s e [anonimizat]-o și făcând-o reală. H omo religiosus crede că origin ea vieții este sacră și că Existența
umană își a ctualiz ează t oate potențele în m [anonimizat] r ealitat e.
5. De la credință la misti cism.
Emilian Vasil escu (21 s eptembrie 1904 – 19 iuni e 1985). Un teolog preocupat de
psihologia și sociologia r eligiei. În anul 1928 obține titlul d e licențiat în t eologie, cu teza:
"Contribuți e la studiul s entimentului r eligios la români", în anul 1936 susțin e la Bu curești examenul
de doctorat cu teza: "Int erpretarea sociologică a r eligiei și m oralei. Școala s ociologică fran ceză.
Studiu critic", cu o prefață d e Prof. [anonimizat] d e la Univ ersitat ea din B ordeaux, iar în anul
1938 obține titlul d e licențiat în fil osofie la Univ ersitat ea din Bu curești.
Între anii 1929 și 1932 a fr ecventat cursuri și a tr ecut examene la Fa cultatea de Teologie
protestantă și la Fa cultatea de Litere a [anonimizat], Fil osofie religioasă, M orală, S ociologie și Psihologie.
În lu crarea "Probleme de Psihologie religioasă și Fil osofie morală", Emilian V asilescu
afirmă "că într e teologia ortodoxă și fil osofie nu tr ebuie să fie o prăpastie, ci dim potrivă, t eologia
ortodoxă este datoare să ia pildă d e [anonimizat] -și ce îi este de folos și combătând
învățăturil e vătămăt oare" (Vasil escu,1941 , p.8).
[anonimizat], iar sufletul val orează ceea ce valorează
idealul d e [anonimizat] n ostru, [anonimizat] r odnic
și cel mai înalt.
Mai întâi, d [anonimizat] a poi arată
deosebirea dintr e intuiția misti că și cunoașterea filosofică sau cunoașterea religioasă. [anonimizat], r ealitat ea
ultimă a lu crurilor.
[anonimizat], [anonimizat] d e
obiect, țelul misti cului fiind a cela de a ajung e [anonimizat] e
[anonimizat] a cel moment se unește cu Dumn ezeu.
[anonimizat] p
[anonimizat]-o viziun e de ansamblu. [anonimizat] r eduse la o unitat e
vie, ea este mai b ogată d ecât contemplația m etafizi că și se deosebește și de cunoașterea religioasă.

84
El este de acord cu Profesorul H. D [anonimizat] e credința obișnuită și misti cism este numai d e grad, nu și de esență.
Credința r eligioasă – [anonimizat], amintit e [anonimizat]: "este un dar d e [anonimizat]; [anonimizat]; obligă pe credincios să s e [anonimizat], în mi c, cu
abstra cțiunea misti că. Atun ci când nu s e pierde în viz iuni și r evelațiuni d e [anonimizat] d e credinciosul obișnuit un grad mai înalt d e trăire spirituală"
(Vasil escu, 1941 , p.15).
[anonimizat], [anonimizat] a pare într-o [anonimizat] e
decât credinciosului obișnuit. Misti cul realizează o experiență mai adân că a [anonimizat] e [anonimizat].
[anonimizat] s e realizează cu ajut orul grați ei (a
harului divin), care este un dar su pranatural.
Emilian Vasil escu arată că psihologia nu poate să pătrundă în natura intimă a [anonimizat]. [anonimizat] -o
transf ormare sufletească a omului. F enomenul religios este prea complex pentru a s e putea cunoaște
doar cu metodele psihologiei experimentale. Este nevoie și de o anumită dis poziție spirituală, d e un
anumit grad d e credință, pentru a putea pătrund e și înțelege experiența religioasă.
6. [anonimizat] g eneral, au un simț al r eligiozității. În ultima perioadă t [anonimizat] (sub as pect interdisciplinar) psihologiei, filosofiei și t eologiei.
Conștiința fi ecăruia dintr e noi poartă am prenta a ceasta evidențiată d e pomul dis cernământului. N oi
susțin em ideea că întotdeauna credința r eligioasă va fa ce parte din conștiința omului. Atâta d oar că
unii d evin conștienți d e ea iar alții nu. D e aceea psihologia credinței religioase este chemată să
accepte această stru cturar e a conștiinț ei individului. Cu alte cuvint e, conștiința un ei ființ e uman e
are inserată în ea credința r eligioasă. Atâta d oar că unii o conștientizează iar alții nu.
Identitat ea de sine a individului există dat orită lib ertății sal e interioare, datorită lib erului
arbitru. T otodată, a ceastă id entitat e își găs ește conturul fiind d oar în a cord cu conștiința r eligioasă
ce are ca fundam ent credința r eligioasă.
Bibli ografi e
1. Bologa, L. (1930). [anonimizat]. [anonimizat].
2. Eliade, M.(1991) . [anonimizat]. I,II,III,[anonimizat].
3. Eliade,M.(1994). N [anonimizat]. Humanitas, Bu curești.
4. Eliade, M. (1992). [anonimizat]. Humanitas , București.
5. Florian, M. (1936). [anonimizat], Societatea Română d e Filozofie,
București, 1936.
6. Florin, M. (1993). [anonimizat], Bu curești.
7. Mânzat, I.(2007). [anonimizat], București.
8. Mânzat, I. (1997). [anonimizat], Bu curești.
9. [anonimizat], C. (1899). R [anonimizat] S ocec, București.
10. [anonimizat], Constantin(1942). [anonimizat] e de origin e, [anonimizat], Bu curești.
11. [anonimizat], C. (1927). [anonimizat], Bu curești.
12. Roșca, I.(1999). Fil ozofia m odernă, Editura Fundați ei "România d e Mâin e", Bu curești, 1999.
13. Rusu, I. (1998). [anonimizat] M oldovenesc, Bucovina.

85
14. Vasil escu, E. (1941). [anonimizat],
[anonimizat]. a II – a, București.
15. Vasil escu, E.(1940). Râvna casei tale. Gânduri și înd emnuri s [anonimizat],
[anonimizat].
[anonimizat] c Svetlana
INFLU ENȚA DISABILITĂȚIL OR FIZI CE ASU PRA SATISFA CȚIEI DE VIAȚĂ
THE INFLU ENCE OF PHYSI CAL DISABILITI ES ON LIF E SATISFA CTION
Rezumat
În arti col este prezentată a naliza cercetărilor privind influ ența dizabilitățil or fizi ce asupra
satisfa cției de viață. În r ezultatul studiului unui șir d e publicații se concluzionează că satisfa cția de viață
în cazul persoanelor cu dizabilități fizi ce este asigurată d e mai mult e condiții, [anonimizat], organizar ea eficientă a [anonimizat] e față d e sine.
Cuvint e-cheie: [anonimizat], star e subiectivă d e vine, satisfa cție de viață
Abstra ct
The article presents the analysis of the research on the influ ence of physical disabiliti es on life
satisfa ction. As a r esult of the study of a numb er of publications it is concluded that lif e satisfa ction for
peop le with physical disabiliti es is assur ed by s [anonimizat] b eing s [anonimizat], efficient tim e [anonimizat].
Key-words: [anonimizat], [anonimizat] e [anonimizat] a s [anonimizat] e de cercetări din div erse domenii. În a [anonimizat] d ovadă d e emoții și s entimente în ra port cu
situația l or actuală și cu orientăril e și opțiunil e lor pentru viit or. Este o măsură a bunăstării care
poate fi evaluată prin măsurar ea stării d e spirit, satisfa cției de relațiile cu ceilalți și d e obiectivele
realizat e, a viziunii asu pra sin elui și percepție abilitățil or personale de a face față provocărilor
cotidiene. Satisfa cția de viață prezintă o viziun e [anonimizat] e de spirit
actuale fiind d oar o parte neînsemnată a a cesteia, sur prinde o evaluar e reflectivă a circumstanț elor
și condițiil or de viață im portante pentru bunăstar ea subi ectivă [20].
După cum m enționează Conceição și Bandura [4], f ericirea și satisfa cția d e [anonimizat] r eflectând distanța percepută d e indiv izi
față d e aspirațiil e lor. Satisfa cția d e viață cuprinde o evaluar e reflectivă a [anonimizat] e un as pect central al bunăstării persoanei [10]. [anonimizat]: [anonimizat] (sănătat e, relații s ociale, [anonimizat] e economice etc.). [anonimizat], satisfa cția d e viață și fericirea sunt n [anonimizat]-
economice acestea sunt f olosite ca sinonime.
După cum am m [anonimizat] r eflectă div erse
aspecte și cuprind diferite eșanti oane de analiză. În inv estigațiil e psihologice destul d e frecvent se
pune accent pe situația s pecifică a persoanelor cu dizabilități. Componenta economică a satisfa cției
de viață s e referă la condițiil e care asigură star ea subi ectivă d e bine: venituril e, anumit e poziții
statutar e conferite de vârstă, s ex, etnie, sau f [anonimizat], [anonimizat], organizar ea tim pului, d e exemplu pentru lu cru și a ctivități s piritual e, atitudinil e [anonimizat], [anonimizat], [anonimizat],
socială și politică. [anonimizat] r ol considerabil îl j oacă venituril e, star ea de sănătat e,
relațiile interpersonale și cu ambianța s ocială, l ocul de muncă și starea civilă. [anonimizat] m od special div erse date pentru a controla, pe

86
de o parte, variabilitat ea bunăstării și stru ctura r olul fa ctorilor subi ectivi t emporali invariabil e,
inclusiv l egați d e trăsăturile de personalitat e [6]. T ematica studiil or este deosebit de largă, r eferindu –
[anonimizat], de starea de sănătat e, care constitui e
aspecte parțial e ale bunăstării.
În cazul cercetărilor satisfa cției de viață a [anonimizat] s-[anonimizat] e ca număr. R ezultatele
cercetărilor denotă situații d estul d e curioase. [anonimizat], consacrate
condițiil or de limitar e a activității fizi ce și îmbătrânirii, s -a constatat că variabila ”satisfa cție de
viață” a căpătat s coruri mai înalt e pentru eșantioanele de tineri și persoane în vârstă. A ceasta a
căpătat d enumir ea de efectul U [7; 2]. În a [anonimizat] [8] (a constatat că dizabilitat ea afectează n [anonimizat] e sau m emorie, atun ci când persoanele
nu au sufi cient su port din partea mediului. [anonimizat] p de cercetători [25] găs esc doar
mici diferențe în ceea ce privește satisfa cția de viață sau f ericirea raportată într e persoanele cu
dizabilități și persoanele fără dizabilități.
Am analizat și alt e studii psihoclinice care au ab ordat r elația dintr e dizabilitat ea fizi că și
satisfa cția de viață. R ezultat ele sunt f oarte contradi ctorii. M enhert și colab. [17] au găsit d ovezi ale
unei relații n egativ e, chiar da că gradul d e handi cap pare a fi ir elevant în d eterminar ea gradului d e
satisfa cție de viață. Un studiu r ealizat d e Kinn ey și Coyle [13] arată că cel mai s emnifi cativ predictor
al satisfa cției de viață a [anonimizat] r ol
semnifi cativ îl j [anonimizat] d e sine, satisfa cția de starea de sănătat e, activitățil e
spiritual e și star ea civilă. [anonimizat]-Carulla [14] în cadrul un ei cercetări cu
participarea persoanelor cu dizabilități int electuale au constatat că cei care locuiesc în instituții
rezidențiale sunt mai puțin mulțumiți față d e [anonimizat], relațiile, mediul și locul de muncă sunt r elevante pentru niv elul
satisfa cției de viață. Într -un studiu mai v echi, Schwartz și Rabin ovitz [26] au constatat că satisfa cția
de viață a persoanelor cu dizabilități int electuale care locuiesc în reședințe comunitar e corelează
pozitiv cu cea a personalului. Mill er și Chan [18] constată că satisfa cția de viață a persoanelor cu
dizabilități int electuale se raportează s emnifi cativ la su portul s ocial și abilitățil e interpersonale. Alt
studiu [11] inv estigh ează r olul angajam entului s ocial în satisfa cția d e viață, constatându -se că
indivizii cu invaliditat e care au niv eluri s emnifi cativ mai s căzute de participare la activitățil e sociale
denotă satisfa cție de viață mai j oasă, d ecât cei căror boala nu l e împiedică angajar ea socială. În alt
studiu [15] s -a identificat că pacienții cu leziuni cerebrale medii au indi cat nemulțumir e de funcțiile
lor cognitiv e, abilit ățile fizice și stima d e sine. Cercetarea satisfa cție de viață a persoanelor în vârstă
cu dizabi lități d e mobilitat e [19] s e concentrează pe satisfa cția vi eții persoanelor în vârstă cu
dizabilități d e mobilitat e au depistat corelație semnificativă între nemulțumir e [anonimizat] d e percepție a sănătății. Și alt e studii [21 ] au id entificat relația pozitivă într e
insatisfa cția de viață și capacitatea fun cțională.
În cadrul un ei cercetări r ealizat e în România [5] s -a constata că satisfa cția d e viață a
persoanelor cu dizabilități este mai s căzută decât a persoanelor valid e, han dicapul locomotor creând
restricții ale autonomiei, o conștientizare a [anonimizat] s emenilor, [anonimizat], etichetare, dificultatea de a găsi un l [anonimizat], difi cultatea de a avea copii sau a -i creste.
Un studiu mai v echi realizat d e Grant și Chappell [9] a inv estigat persoanele în vârstă cu
dizabilități care frecventează un s pital d e trei zile în Canada. A f ost depistat r [anonimizat]. Mai r ecent au
fost publicate datele unui studiu l ongitudinal al satisfa cției de viață și ada ptării persoanelor cu
dizabilități la ș ocul de invaliditat e, dar dat ele n-au fost validat e [7]. Un efect negativ inițial al
dizabilității asu pra satisfa cției de viață care se estompează în tim p, a fost găsit d e Pagán -Rodrígu ez

87
[23]. Gradul d e adaptare și raportul cu satisfa cția de diverse domenii al e vieții, în cadrul alt ei
cercetări, s -a dovedit a fi l egat d e tipul de dizabilitat e [24]. Un r ezultat im portant a f ost identificat
de Boyce și Wood [3], demonstrându -se că trăsăturil e de personalitat e înaint e de debutul b olii sau
dizabilității pot influ ența ada ptarea psihologică a persoanei după îmb olnăvir e sau traumă.
Alte studii s e concentrează asu pra un or dim ensiuni s [anonimizat]. Uppal [29] a identificat că după examinar ea locului d e
muncă persoanele cu dizabilități d e mobilitat e sunt la f el de mulțumit e ca cele fără d e invaliditat e,
[anonimizat] d e muncă și al e manag ementului la
nevoile speciale ale lucrătorilor. Mal o și Pagan [23] arată că persoanele cu dizabilități au mai mult e
șanse să fie mult mai mulțumit e [anonimizat] e condiții s pecifice. Această constatar e ar putea fi
explicată prin așt eptările mai s căzute ale grupurilor dezavantajat e privind locurile de muncă.
Relevanța in cluderii într -o rețea socială d e rude și prieteni pentru alte dimensiuni al e
bunăstării și satisfa cției de viață a f ost găsită printre de autori în rândul persoanelor în vârstă [27],
a celor cu dizabilități int electuale [18]. Alt studiu arată [16] că dim ensiun ea mai vastă a r ețelelor
sociale are un efect pozitiv asu pra redresării handi capului și asu pra reducerii dezvoltării a cestuia.
Calitat ea mai mult d ecât cantitat ea de contacte sociale afectează pozitiv star ea de bine a
bătrânil or [27]. Interacțiunea cu copiii adulți poate avea un efect negativ asu pra bunăstării
persoanelor în vârstă atun ci când este nedorită [28], [anonimizat] H eller
(1996). Alți aut ori [12], folosind int erviuri calitativ e pe un eșantion de 58 de femei mai în vârstă cu
multi ple probleme de sănătat e [anonimizat], cât și
ca obstacole în ada ptarea vieții cotidiene a femeilor la problemele lor de sănătat e, cu efecte
contrastant e în sănătat ea fizi că și bunăstar ea emoțională. Ei au id entificat apariția un or obstacole în
dezvoltarea bunăstării f emeilor în vârstă atun ci când: ”… primir ea ajut orului a d eflatat s entimentul
femeii de încredere în sin e și de bunăstar e, deoarece furniz orul d e suport nu cunoștea sau nu a dat
dovadă d e sensibilitat e la val orile lor de viață și la n evoile actuale” [12, p. 405] .
Deși au f ost luat e în considerare diferite domenii al e satisfa cției în viață, s -a constatat că
efectul cel mai n egativ al dizabilității este asupra dim ensiunii cu referință la sănătat e și participare
socială [24].
Limitar ea severă a a ctivitățil or zilni ce afectează în m [anonimizat] p ce diferite tipuri d e dizabilități produc și efecte eterogene asupra acestui d omeniu s pecific
al satisfa cției de viață [1]. Activitățil e zilnice specifice (întâlniri cu rud ele și prietenii, s portul,
activitățil e religioase și cultural e) pot fi relevante pentru dif erite domenii al e satisfa cției de viață.
[anonimizat] e de personalitat e
sau abilitățil e cognitiv e [anonimizat] e.
Concluzionăm că satisfa cția de viață în cazul persoanelor cu dizabilități fizi ce este asigurată
de mai mult e condiții, im portante fiind i [anonimizat], organizar ea
eficientă a [anonimizat] e față d e sine.
Bibli ografi e
1. Addabb o T., Sarti E., Sciulli D. Disability, lif e satisfa ction and s ocial int eraction in Italy.
http://www.si econ.org/online/wp-content/uploads/2013/09/Addabb o-Sarti -Sciulli1. pdf
2. Blan chflower D.G., Oswald A.J. [anonimizat] U -shaped over the life cycle? In: S ocial Science and
Medicine, 200 8, Vol. 66(8), p. 1733 -1749
3. Boyce C.J., W ood A.M. Personality Prior to Disability D etermin es Ada ptation: Agr eeable
Individuals R ecover Lost Lif e Satisfa ction Fast er and M ore Completely. In: Psychological Science,
2011, V ol. 22(11), p. 1397 –1402
4. Conceição P., Bandura R. M easuring subj ective wellbeing: A summary r eview of the literatur e.
United Nati ons Development Programm e (UND P) [anonimizat]. 2008

88
5. Cupras (Sall oum) M. Star ea de bine la persoanele cu dizabilități. R ezumatul t ezei de doctorat. Cluj
Napoca, 2011. 49 p.
6. Dolan P., Peasgood T., Whit e M. D o we really kn ow what mak es us ha ppy? A r eview of the
economics literatur e [anonimizat]. In: J ournal of Economic
Psychology, 2008, V ol. 29, p. 94-122
7. Easterlin R. Lif e cycle happiness and its s ources. [anonimizat]. In: J ournal of Economic Psychology, 2006, V ol. 27, p. 35-47
8. Freedman V.A., Staff ord F., S chwarz N. et al. Disability, participation, and subj ective wellbeing
among older couples. In: S ocial Science and M edicine, 2012, V ol. 74(4), p. 588 -596
9. Grant K.R., Chappell N.L. What is r easonable is tru e: Lif e satisfa ction and fun ctional disability
among day h ospital participants. In: S ocial Science and M edicine, 198 3, vol. 17(2), p. 71-78
10. Haybr on D.M. Lif e [anonimizat] e science of happiness. In: J ournal of
Happiness Studi es, 2005, 8, p. 99-138
11. Jang Y. et al. Th e Role of Social Engag ement in Lif e Satisfa ction: Its Signifi cance among Older
Individuals with Dis ease and Disability. In: J ournal of Applied Gerontology, 2004, v ol. 23 (3), p.
266-278
12. Karen R. A., Huss er E. K. S ocial relationships: resources and obstacles to older women's h ealth
adaptations and w ell-being, Int erpersonal R elations A cross th e Life Course. In: Advan ces in Lif e
Course Research, 2007, V olume 12, p. 383 –410
13. Kinn ey W.B., Coyle C.P. Predicting lif e satisfa ction am ong adults with physical disabiliti es.
Archives of Physical Medicine Rehabilitati on, 1992, v ol. 73(9), p. 863 -869
14. Lucas-Carras co R., [anonimizat] L. Lif e satisfa ction in persons with int ellectual disabiliti es. In:
Research in D evelopmental Disabil ities, 2012, 33(4), p. 1103 -1109
15. Mailhan L. Az ouvi P., Daz ord A. Lif e satisfa ction and disability aft er severe traumati c brain injury.
In: Brain Injury, 2005, V ol. 19(4), p. 227 -238
16. Mendes de Leon C. F., Glass T. A., B eckett L. A., et al. S ocial networks and disability transiti ons
across eight int ervals of early data in th e New Hav en EPESE. In: J ournal of Gerontology: S ocial
Sciences, 1999, 54, p.162–172
17. Menhert T., Krauss H.H., Nadl er R. et al. Correlates of life satisfa ction in th ose with disabling
conditions. In: R ehabilitati on Psychology, 1990, 35, p. 3-17
18. Miller S.M., Chan F. Lif e satisfa ction and int ellectual disabiliti es. In: J ournal of Int ellectual
Disability R esearch, 2008, v olume 52, part 12, p. 1039 –1047
19. Mollaoğlu M., Özkan F., Tülay T., F ertelli K. M obility disability and lif e satisfa ction in elderly
peop le. In: Ar chives of Gerontology and G eriatri cs, 2010, v ol. 51, p.115–119
20. OEC D Multilingual Summari es H ow's Lif e? 2017 M easuring W ell-being.
http://www. oecdbetterlifeindex.org/
21. Osberg J. S., M cGinnis G. E., DeJong G., S eward, M. L . Life Satisfa ction and Quality of Life Among
Disabl ed Elderly Adults. In: Journal G erontology, 1987, v ol. 42 (2), p. 228 -230
22. Pagán -Rodrígu ez R. Onset of disability and lif e satisfa ction: evidence from th e German S ocio-
Economic Panel. In: Eur. J. H ealth Econ., 2010, 11, p. 471 –485
23. Pagan -Rodrigu ez R., Mal o M. J ob satisfa ction and disability: l ower expectations about jobs or a
matter of health? In: Spanish Economic Review, 2009, V ol.11(1), p. 51-74
24. Powdthav ee N. What ha ppens to peop le before and aft er disability? F [anonimizat],
and ada ptation in diff erent areas of life. In: S ocial Science & Medicine, 2009, 69, p. 1834 –1844
25. Riis J., L oewenstein G., Bar on J., J epson C. Ign orance of hedonic adaptation to hemodialysis: A
study using ecological momentary ass essment. In: J ournal of Experimental Psychology: G eneral,
2005, 134 (1), p. 3-9
26. Schwartz C., Rabin ovitz S. Lif e satisfa ction of peop le with int ellectual disability living in community
residences: [anonimizat] m embers. In: J ournal of Intellectual
Disability R esearch, 2003, v ol. 47, p. 75-84
27. Sener A., Oztop H., D oğan N. et al. Family, [anonimizat]: lif e satisfa ction am ong older
peop le. In: Educational G erontology, 2008, V ol. 34, Issu e 10, p. 890 -906

89
28. Silverstein M., Chen X., H eller K. T oo much of a g ood thing? Int ergenerational su pport and w ell-
being. In: J ournal of Marriag e and th e Family, 1996, 58, p. 970 –982
29. Uppal S. Disability, w orkplace characteristics and j ob satisfa ction. In: Int ernational J ournal of
Manpower, 2005, V ol. 26(4), p. 336 – 349
Știrbu Diana
DEZVOLTAR EA COMPLIANȚ EI FAȚĂ D E TRATA MENT PRIN H EMODIALIZĂ LA
PACIENȚII CU INSUFI CIENȚĂ R ENALĂ CRONICĂ TERMINALĂ
THE DEVELOPMENT OF DIALYSIS TR EATM ENT COMPLIAN CE IN PATIENTS
WITH END STAG E RENAL DIS EASE
Rezumat
Boala cronică de rinichi (B CR) [anonimizat], care are drept consecință alt erarea ireversibilă a [anonimizat] r [anonimizat] e în care supraviețuirea pacientului pe termen
lung nu mai este posibilă în abs ența substituți ei cronice a fun cției excretorii renale (dializă sau trans plant
renal). Diagn osticul de insufi ciență renală cronică terminală presupune o dependență d e [anonimizat], o persoană, da că nu ar e [anonimizat], suportul psihologic profesionist
o acceptă foarte dificil. D e [anonimizat] d e [anonimizat] a evita sau diminua s everitatea depresiei. Persoanei îi este destul d e complicat
să accepte faptul că de două/trei ori pe săptămână tr ebuie să frecventeze Centrul d e Dializă, [anonimizat] d e viață și să-l raporteze la orele petrecute în hemodializă. Centru d e Dializă d evine o
a [anonimizat] m edical devine cunoscut cu problemele de sănătat e, precum și
cele psihologice a pacientului. Centrul d e [anonimizat] d e viață. Complianța la tratament a pacienților hemodializați
este asociată evident cu rata s pitalizăril or și m ortalității. [anonimizat] a pacienților hemodializați reprezintă unul dintr e obiectivele principale ale activității
psihologului din cadrul Centrului d e Dializă.
Cuvint e-cheie: beneficiu, b [anonimizat], centru d e dializă,
complianță, d ependență, dializă, tratam ent.
Abstra ct
Chronic kidney dis ease represents a [anonimizat] t o a [anonimizat]-term survival
is no more possible in the absence of the chronic substituti on of renal excretory fun ctions (dialysis or
renal trans plant). Th e diagn osis of end stag e [anonimizat] a ccepted by patient if h e/she lacks su pport of the family, d octors-specialists,
psychologists. That is why th e [anonimizat] r espective
specialist is n ecessary in order to avoid or diminish th e severity of depression. Th e ESRD person hardly
accepts the fact that tw o or three times per week he/[anonimizat]-style and t o acommodate it to the treatment hours. Th e Center of Dialysis b ecomes like a [anonimizat] e medical stuff b ecome familiar with patient’s h ealth and emotional condition.
Outpatient dialysis fa cility th erefore becomes a [anonimizat] a pproaching th e new styl e of life. The lack of patient’s compliance to dialysis r egimen is
signifi cantly ass ociated with h ospitalizati on and m ortality. As a r esult, th e compliance improvement is
one of the main objectives of the activity of psychologist employed by Dialysis Center.
Key-words: b enefit, [anonimizat], compliance, dependence, dialysis,
treatment.
Introducere
Boala cronică de rinichi (B CR) este o suferință cu pierderea treptată și, d e obicei,
permanentă a funcției renale în tim p. [anonimizat]. B CR include 5 stadii de severitate:

90
St. I – afectarea renală cu filtr ație normală sau crescută;
St. II – scăderea ușoara a funcției renale;
St. III – scăderea moderată a funcției renale;
St. IV – scăderea severă a funcției renale;
St. V – insufi ciența renală. St adiul V [anonimizat] n ecesită di aliză s au transplant renal
pentru a supraviețui pe termen lung.
Cauzele principale ale BCR stadiul V cuprind: di abetul z aharat, [anonimizat], [anonimizat], administr area cronică a
medicamentelor nefrotoxice.
Hemodializa reprezintă v arianta cea mai frecventă d e substituți e artificială a [anonimizat] m enținere a circa 80% din pacienți cu insufi ciență renală cronică terminală.
Diagnosticarea cu boală cronică de rinichi stadiul V indu ce pacientului o stare de șoc. [anonimizat] t erapia
suportivă au un r ol foarte important în r [anonimizat], d epresiei, [anonimizat] e la astfel de pacienți. Pe lângă consiliere psihologică și
suport emoțional mai este necesară și psihoeducația completată cu evaluarea individu alizată.
Tulburăril e [anonimizat] e în
două mari categorii: tulburări n eurologice ce țin d e sistemul n ervos central (SN C) și tulburări
neurologice ce țin de sistemul n ervos periferic (SNP).
Printre simptomele timpurii al e uremiei se numără tulburăril e subtil e ale funcționării SN C,
inclusiv in capacitatea de concentrar e, somnolență și ins omnia. În stadiil e [anonimizat] a m [anonimizat] e neuromusculară, [anonimizat], fas ciculații și tr esăriri
musculare.
Factorii str esori pe care îi im plică tratamentul prin di aliză sunt l [anonimizat] e zilnice. Acestea sunt:
– dependența de programul d e tratament – dependența de aparatul d e dializă, d e echipa
terapeutică și de membrii f amiliei, acesta reprezintă un prim f actor de stres al pacientului di alizat.
Cantitatea de timp mare consum ată cu tratamentul prin di aliză d etermină o trăire continuă a
sentimentului d e dependență.
– [anonimizat] d e [anonimizat] r evolta pacientului f ață de existența
sa încadrată într e limite severe și față de cei care impun aceste limite.
– tulburăril e [anonimizat] t erminal determină o anumită
restructurare a personalității și influ ențează într -o mare măsură int egrarea familială a pacientului
dializat. [anonimizat] o
pondere însemnată a unor factori psihologici în indu cerea și menținerea acestora. Se consideră că
la femeile dializate tulburăril e de dinamica sexuală sunt în primul rând d e ordin psihologic:
modificarea aspectului fizi c, ale echilibrului conjugal și ale rolului d e mama, la care se mai adaugă
și disfun cția organică. La bărbații di alizați există o preocupare permanentă cu privire la starea
funcției sexuale; factorii psihologici acționează asupra acestei categorii de pacienți în s ensul
accentuării tulburării s exuale sau a [anonimizat].
– [anonimizat].
Toate obiectele care-l înconjoară în s [anonimizat] o [anonimizat] d e dializă.

91
Strain și Grossman identifică opt categorii de stresuri psihologice la care sunt su puși
pacienții in cluși în di aliză:
1. [anonimizat] o [anonimizat] a odată cu ieșirea bolnavului din s pital. În b [anonimizat] m ai mult cu cât boala este mai gravă.
2. [anonimizat] d evine anxios datorită s eparării d e persoanele
apropiate odată cu pătrund erea în mediul s pitalicesc. [anonimizat] e-și petrece o [anonimizat] v ede în jurul său alți pacienți b [anonimizat] m oarte.
3. Frica de a pierde dragostea și accep tarea familiei și a prietenilor – pacientul in clus în
dializă s e teme de pierderea dragostei și a respectului, d eoarece știe că suf eră de o [anonimizat] a se reîntoarce la muncă.
4. Frica de a [anonimizat] e severe pot
distrug e funcțiile fizice și mentale anterior stăpânite. Unii pacienți se plâng d e [anonimizat] l e vor recâștiga niciodată.
5. Frica de afectare a [anonimizat], corpul său d evine
„proprietatea” medicilor săi. Aceste proceduri n [anonimizat] – [anonimizat].
6. [anonimizat] d ependența pacientului d e un gru p [anonimizat] a sa funcționare fiziologică.
7. [anonimizat]. Bolnavul s e simte amprentat de o [anonimizat] o respingere socială.
8. [anonimizat] o [anonimizat] e aceste stresuri. D e [anonimizat] f ața realității că performanța sa este scăzută, i ar mecanismul d e defensă care i-a
[anonimizat] m [anonimizat]-i adaptarea.
Pe lângă acestea bolnavul are sentimentul pierderii autorespectului, l a [anonimizat], s entimentul d e neajutorare, complexe de inferioritate. Pe
linie cognitivă, b olnavii tind să creadă că ar putea surm onta anumit e situații negative și neprielnice
și să le transforme în condiții f avorabile. În componenta afectivă însă, s e produce sentimentul d e
neajutorare, anxietate, apatie, depresie.
[anonimizat]-socio-terapie, având ca obiectiv ameliorarea disfun cționalitățil or. Int ervenția psihologică
pentru b [anonimizat] d e sine,
[anonimizat].
Complianța este aderența pacientului l a toate recomandăril e [anonimizat]. [anonimizat], conștient sau
inconștient, a [anonimizat] s au cantitativ. [anonimizat], [anonimizat]. [anonimizat]-educativă și psihosocială a bolnavului și, m [anonimizat]. Complianța la tratament a pacienților
hemodializați este asociată semnifi cativ cu spitalizarea și mortalitatea. Din acest m otiv,
îmbunătățir ea complianței la tratament a pacienților hemodializați reprezintă unul dintr e obiectivele
principale ale activității psihologului din cadrul Centrului d e Dializă. [anonimizat]:
– absența de la una sau mai mult e ședințe de dializă/lună;

92
– scurtarea uneia sau mai mult or ședințe de dializă/lună cu cel puțin 10 minut e;
– nivelul crescut al potasiului și f osforului;
– câștigul ponderal interdialitic.
Se consideră că cea mai bună v aliditate o au primii d [anonimizat], deoarece nu pot fi confund ați cu factori fizi ci și medicali.
Risc mai mare de necomplianță s-a constatat la:
– pacienții tin eri (20 -39 ani);
– femei;
– pacienții cu o condiție fizică bună;
– pacienții care locuiesc singuri;
– pacienții cu depresie;
– fumăt ori.
Necomplianța terapeutică este o trăsătură fr ecvent întâlnită l a pacienții h emodializați,
reducând t oleranța și aderența la terapie. Acest fapt se datorează un or conving eri și atitudini al e
[anonimizat] d omeniu sau un or
efecte adverse neplăcute ale terapiei. Ea se asociază înt otdeauna cu un ris c [anonimizat], informar e, psihoterapie.
Din punct de vedere psihologic noncomplianții sunt mult m ai reticenți, r anchiunoși,
suspicioși, [anonimizat], [anonimizat] d e aprobare și de a înving e în dis pute. [anonimizat], [anonimizat], politicoase, flexibile și care se adaptează cu ușurință situ ațiilor noi.
Important este ca pacientul să s e [anonimizat],
explicându -i-se probabilitățil e [anonimizat]. Cu cât sunt m ai bin e informați pacienții când i au în considerare
tratamentul prin h emodializă, cu atât m ai ușoară și mai potrivită ar fi d ecizia lor de mai târziu.
Totodată, în un ele cazuri, d atorită stării g enerale extrem de precare a pacientului s [anonimizat] o opțiune, iar terapia paliativă poate fi astfel cea mai bună alegere.
O soluție globală pentru r [anonimizat] m odelele
comportamentale pot servi ca punct de plecare în identificarea factorilor care afectează complianța
la tratament și în st abilirea strategiilor menite să o îmbunătăț ească. O intervenție minimă o
reprezintă educarea pacientului în l egătur a cu regimul alimentar și d e lichide. [anonimizat] e [anonimizat] e emoționale, în cazul în care prezintă caracteristici psihopatologice evidente.
Obiective
 analiza lit eraturii d e specialitat e cu referire la im pactul bolii cronice renale asupra
vieții;
 identificarea baz ei metodologice de studi ere a statusului psihologic a beneficiarilor
Centrului d e Dializă;
 prelucrarea dat elor calitativ e și cantitativ e;
 elaborarea concluziil or.
Material și m etode
Studiul d e față a f ost efectuat pentru a d etermina îmbunătățir ea complianței la tratam ent a
pacienților incluși în dializă din cadrul Centrului d e Dializă. Pentru cercetare am utilizat
următ oarele metode.

93
1. Illn es Perception Qu estionnair e (IPQ) – cu ajut orul căruia d eterminăm cursul b olii,
[anonimizat], controlul exercitat d e [anonimizat] b olii, ciclicitatea
simptomelor și răspunsul emoțional la b oală.
2. Chestionarul d e apreciere a calității vi eții SF -36 – evaluează calitat ea vieții pe 8
dimensiuni: [anonimizat] c, [anonimizat] e generală, vitalitat e, [anonimizat].
3. Chestionarul A. I. S erdiuk – conform căruia a preciem im portanța as pectelor sociale ale
bolii pentru pacient.
Rezultat e și discuții
Rezultat ele obținut e [anonimizat] j os.
Referitor la percepția b olii și la im portanța as pectelor sociale s-a efectuat st atistica
descriptivă în urm a aplicării chestionarului d e percepție a bolii pacienților care efectuează
procedura de dializă mai mult d e un an și pacienții n oi inițiați în procedură.
Cursul b olii (TL) indi că percepția bolii ca având nu curs cronic, s-a obținut M = 2,61 ±
0,44 pentru pacienții în prima jumate de an de la inițierea dializei și M = 2,80 ± 0,42 pentru pacienții
incluși în procedură d e mai mult tim p.
Consecințele bolii (CQ) indi că faptul că pacientul își percepe boala ca având consecințe
serioase asupra vieții sale. S-a obținut M = 2,67 ± 0,43 pentru pacienții iniți ați în di aliză d e 6 luni
și M = 2,62 ± 0,26 pentru pacienții in cluși în ședințele de dializă d e mai mult tim p.
Controlul personal (PC) sug erează faptul că pacientul s e percepe ca fiind eficient în
controlul bolii sale. Rezultatele obținut e sunt: M = 2,76 ± 0,23 pentru pacienții iniți ați de 6 luni în
dializă și M = 2,82 ± 0,39 pentru ceilalți pacienți .
Controlul exercitat de tratament (T C) indi că percepția dializei ca fiind eficientă în controlul
complicațiilor. Datele sunt M = 2,8 ± 0,24 pentru pacienții d e jumate de an aflați în ș edințele de
dializă și M = 2,62 ± 0,26 pentru pacienții iniți ați în procedură m ai mult tim p.
Coerența bolii (CH) indi că faptul că pacientul consideră că își înț elege boala. M = 2,53 ±
0,4 pentru pacienții n oi iniți ați și M = 2,32 ± 0,34 pentru pacienții in cluși în di aliză m ai mult d e un
an.
Ciclicitatea simptomelor (CY) relevă capac itatea pacientului d e a face predicții asupra
cursului și complicațiilor posibile ale bolii. S-a obținut M = 2,49 ± 0,34 pentru n oii pacienți și M =
2,90 ± 0,33 pentru celălalt gru p de subiecți.
Răspunsul emoțional la boală (ER) indi că un răs puns emoțional mai puternic la boală
(anxietate, depresie). Datele obținut e pentru pacienții r ecent iniți ați în di aliză sunt M = 2,65 ± 0,31
și pentru pacienții care sunt în di aliză m ai mult d e un an s-a obținut M = 2,59 ± 0,36.

Fig. 1. Percepția bolii

94
Diferențe statistice semnifi cative s-[anonimizat] b olii, T C – [anonimizat] – [anonimizat].
Percepția socială a bolii (ISB) conform căreia se apreciază importanța aspectelor sociale
ale bolii pentru pacient. Pentru pacienții inițiați în dializă de 6 luni s -a obținut M = 32,65 ± 6,16 și
M = 30,98 ± 6,02 pentru pacienții care fac dializă mai mult de un an.
Ce ține de calitatea vieții s -a utilizat SF -36, un chestionar ce cuprinde 8 dimensiuni: [anonimizat], [anonimizat], vitalitate, [anonimizat].
Astfel s -a obținut pentru funcție fizică (FF) M = 74,38 ± 17,29 pentru pacienții inițiați de 6 luni
în dializă și M = 76,13± 17,15 pentru pacienții care s unt în dializă mai mult de un an.
Rol fizic (RF) M = 27,5 ± 41,91 pentru pacienții noi inițiați și M = 59,38± 37,41 pentru pacienții
care au mai mult timp.
Durere somatică (DS) s -a apreciat că M = 43,5 ± 17,62 pentru primul grup de subiecți și
M = 63,5 ± 1 9,81 pentru grupul doi de subiecți.
Sănătate generală (SG) M = 48,38 ± 14,16 pentru pacienții noi inițiați și pentru pacienții
beneficiari de mai mult de un an de dializă s -a determinat M = 60,00 ± 13,40.
Vitalitate (V) pentru primul grup M = 49,63 ± 12,37 și M = 69,88 ± 14,70 pentru grupul
doi de subiecți.
Funcție socială (FS) s -a înregistrat M = 55,45 ± 21,29 pentru pacienții noi în dializă și M
= 90,07± 16,23 pentru pacienții de mai mulți ani în dializă.
Rol emoțional (RE) s -a apreciat pentru pacienții i nițiați recent în dializă M = 54,13 ± 48,73
și pentru pacienții de mai mult de un an care sunt incluși în procedura de dializă s -a obținut M =
68,23 ± 39,93.
Sănătate mentală (SM) s -a înregistrat M = 58,8 ± 9,97 pentru pacienții inițiați în dializă în
prima jumate de an și M = 75,90 ± 15,57 pentru pacienții care sunt beneficiarii ședințelor de dializă
mai mult de un an.

Fig. 2. Importanta as pectelor sociale și calitat ea vieții
Diferențe statistice semnifi cative au fost determinate la următ oarele dimensiun i: rol fizi c,
[anonimizat], [anonimizat].
Concluzii
Pacienții odată ce sunt iniți ați în di aliză sânt n evoiți să a ccepte și să se adapteze situației
de a fi d ependenți de un aparat d e filtrar e a [anonimizat] l a [anonimizat] o complianță m ai mare față de procedura de hemodializă.

95
La inițierea procedurii d e hemodializă calitatea vieții a [anonimizat], fun cția socială este în scădere și chiar și sănăt atea
mentală suf eră schimbări.
Pacienții in cluși în di aliză au nevoie de diferite tipuri d e suport psihologic și social în
dependență d e anturajul lor social și s everitatea bolii. Pentru a îmbunătăț i [anonimizat] e de a pregăti pacienții psihologic pentru cerințele tratamentului cu dializă este
parte integrală a Centrului d e Dializă.
[anonimizat] p până când pacientul a cceptă
și se adaptează la n oul regim d e viață. [anonimizat] d e [anonimizat] a famili ei și a pacientului.
[anonimizat] i s e mai dă o șansă, d e a [anonimizat] a
accep ta diagnoza primită și de a trăi m ai departe mult m ai calitativ.
Important este ca pacientul să conștientizeze că nu este singur și că ajutorul de specialitate
îl poate ajuta în dezvoltarea complianței față d e tratam entul prin h [anonimizat] p mai scurt.
Bibli ografi e
1. Covic A. Hemodializa. Principii teoretice și practice. Iași: D emiurg, 20 10.
2. Davidson, J. Clinic al practice guidelines for support of the family in th e patientcentered intensive
careunit. In: Americ an College of Critic al Care Medicine Task Force, 2004, n o.13.
3. Ghidul pacientului di alizat. Chișinău: B ons Offices, 2017.
4. Ionescu G. Psihologie clinică. Bu curești: A cademiei, 1985.
5. Mitrofan I.; Buzdu cea D. Psihologia pierderii și t erapia dur erii. Bu curești: S PER, 2002.
6. Seica A,; Covic A.; Covic M. R olul reprezentăril or mentale ale bolii în n oncomplianța pacienților
dializați la r estricția hidr o-salină. N efrologia, 2002.
Mihai Iulia Miha ela Otomega
FACTORII R EUȘIT EI ȘCOLAR E
FACTORS OF SCHOOL SU CCE SS
Rezumat
Articolul prezintă o analiză și sinteză a literaturii de specialitate cu privire la reușita/nereușita
școlară. [anonimizat], factorilor
determinanți caree influențează reușita/[anonimizat] -contexte de bază în care se formează
școlarul. [anonimizat] ă, [anonimizat] -intelectuali – [anonimizat], [anonimizat], încrederea în
sine și autoreglarea.
Cuvint e-cheie: reușită ș colară, int eligență, a ptitudini, fa ctori
Abstra ct
The article presents an analysis and synthesis of the specialized literature and theoretical
approaches regarding the school success and failure. The author is foc used mainly on the nature of
factors of school success/failure, determinants that influence school performance/failure, [anonimizat]. Besides, the author makes references to the school
intelligence, its struct ure and levels, as well as to the non -intellectual factors – the pupil motivation to
school activity, the level of aspiration and “I” engagement in the school task, pupils stenia/astenia,
emotional stability and liability of pupils, self -confidence and sel f-regulation.
Key words: s chool success, int elligence, skills, fa ctors
Pentru a ajung e la reușita ș colară ca performanță este necesară d ezvoltarea int eligenței,
aptitudinil or și curiozității practice și experimentale a elevilor. Studiil e de specialitat e dezbat natura

96
factorilor ce influențează r eușita ș colară, a ceștia în cadrându -se în fa ctori int erni – biologici și
psihologici, în care se încadrează fa ctorii cognitivi și n on-cognitivi; și factorii externi, adică factorii
pedagogici și socio-culturali.
În literatura d e specialitat e, factorii reușitei școlare sunt îns criși, un eori dif erit, în varii
categorii, în fun cție de autor.
Filim on și Aurelia Tur cu [14, p. 60], consideră că există tr ei categorii de factori ai r eușitei
școlare, după cum urm ează:
– Factorii anat omo-fiziologici, care cuprind potențialul g enetic, echilibrul fizi ologic, star ea
generală d e sănătat e, sistemul n ervos central sănăt os, particularitățil e analizat orilor.
– Factorii pedagogici, ce includ organizar ea procesului instru ctiv-educativ, ma terialele de
predare, strat egii dida ctice optimizat oare, relația profesor-elev și clasa ca gru p social.
– Factorii psihologici, interni ce se împart în fa ctori int electuali și n onintelectuali.
Lupu Da ciana Ang elica [6, p. 60] d elimitează șa pte categorii de factori ai r eușitei școlare:
– Factori de natură familială – familii d ezorganizat e, lipsa de condiții n ecesare vieții, li psa
spațiului pentru învățat, stilul parental aut oritar etc.
– Factori de natură fizi o-psiho-sociologică – tulburări fizi ologice, psihice, psihosociale
– Factori de natură pedagogică – organizar ea școlară, profesionalismul cadrelor dida ctice,
curricula, m etode didactice etc.
– Nivelul de aspirații
– Nivelul de expectanță
– Încrederea în sin e
– Extrav ersia și nevrozismul
În ab ordarea pedagogică se diferențiază d ouă categorii de factori ai r eușitei școlare – I. Nicola
[9, p. 491], E. Macavei [apud 8, p. 170]:
– factorii sociopedagogici sau factorii externi reprezentați d e climatul familial, fa ctorii școlari
și factorii socio-culturali;
– factorii bi opsihologici sau factorii ce țin de interioritatea reprezentați d e factorii bi ologici
și factorii psihologici ce la rândul l or sunt f ormați din fa ctori cognitivi și n on-cognitivi
O abordare psihologică a determinanțil or reușitei școlare este realizată d e T. Kul csar în 1978
[5]. D eși are în vedere toți factorii reușitei școlare (Figura 1), aut orul se axează pe două categorii
de factori:
– factorii int electuali
– factorii nonintelectuali: motivația pentru a ctivitat ea școlară, niv elul de aspirație, angajar ea
elevului în a ctivitat ea școlară, ast enie/stenie, încrederea în sin e și autoreglarea.
Factori socio-pedagogici
Factorii socio-pedagogici reprezintă as pectele ce țin atât d e aria familială a elevului, cât și
de cea pedagogică, de școală și de organizarea pedagogica a procesului d e învățar e, depinzând în
mare măsură d e activitat ea profesorului.
Familia reprezintă o parte a categoriei factorilor socio-pedagogici. Dat orită fa ptului că
familia este prima comunitat e pe care o cunoaște copilul, în cadrul și după modelul căreia își
formează personalitat ea, conflictele familial e pot genera dif erite dificultăți în d ezvoltarea
armonioasă a copilului, punând în pericol sentimentul d e securitat e al copilului. Ni cola I [9, p. 493]
și Kul csar, T., [5, p. 68] consideră că această situați e, ce conduce către dezvoltarea unei stru cturi
afective labile a copilului, t endință către opoziție sau im pulsivitat e contribui e la adân cirea nereușitei
școlare, care poate agrava conflictul familial, dând astf el nașt ere inada ptării familial e și sociale [5,

97
p. 68], [2, p. 111]. Consecința asu pra copiilor a acestui proces este pierderea treptată a în crederii în
forțele proprii, aceștia d evin iras cibili, obrazni ci sau r etrași, timizi, anxi oși etc.
Pe de altă parte, prin transf erul un or modele profesionale sau prin proiecția un or dorințe,
familia exercita o influ ență puternică asu pra opțiunil or școlare și profesionale ale copiilor.
Cosmovici A. și Iacob Luminița [2, p. 111 -112], Ni cola I. [9, p. 493] și Kul csar, T. [5, p. 68]
apreciază că climatul familial, ce are rol esențial în procesului ș colar, contribui e la formarea
atitudinii elevului atât față d e școală, cât și față d e învățătură. În ceea ce privește sfera educațională,
atitudinil e părințil or față d e alegerea și pregătirea pentru vi itoarea profesie a copiilor alături d e
stimular ea oferită pentru învățar e se află într -o puternică legătură cu performanț ele copiilor (D.F.
Swift, [a pud 9, p. 493]) Prin mani era prin care părinții își educă copiii, a ceștia contribui e la
dezvoltarea unui si stem individual d e muncă ce facilitează d epășirea blocajelor în a ctivitat ea de
învățar e.
Factorii psiho-pedagogici de ordin ș colar se referă la condițiil e ce determină d ezvoltarea
elevilor din punct de vedere psihic și comportamental, prin int ermediul fa ctorilor externi.
Școala reprezintă o bază fundam entală în d ezvoltarea pedagogică, socio-culturală, dar și
atitudinală, comportamentală și cognitivă a copilului prin complexitatea stru cturii sal e (tipuri d e
program e, arii curriculare, vari etatea disciplinelor, acțiunil or de orientare școlară și v ocațională) [1,
p. 44]. Exigențe program elor, calitat ea profesionalismului cadrelor dida ctice, modalitat ea de
realizar e a obiectivelor formativ -educaționale sunt primordiale în evidențierea reușitei școlare a
elevilor. În cadrul fa ctorilor pedagogici se pune accent pe metodele didactice utilizat e, organizar ea
program elor școlare, a planuril or de lecție și a evaluării randam entului ș colar, alături d e tehnicile
de învățar e utilizat e de elevii, fr ecvența elevilor la ore, supravegherea lor etc. Factorii ce pot
influ ența n egativ elevul și poate conduce către eșec școlar sunt, du pă cum a preciază Tib eriu Rudi că
[11, p. 113 -114], sub – și supraaprecierea capacităților reale ale elevului, d ezacordul asu pra
motivațiil or conduit ei elevului și conflictele individual e în cadrul clasei de elevi [9, p. 496].
Factorii socio-culturali
În cadrul fa ctorilor socio-culturali a r eușitei școlare se înscriu ca aspecte decisive
randam entul ș colar ce include relația profesor-elev, familia, prin climatul ei, niv elul de aspirație al
părințil or față d e copii, atitudin ea acestora față d e rezultat elor copiilor, ritmul d e învățar e în relație
cu odihna, dar și anturajul și colectivul clasei din care face parte elevul.
De asemenea, Mass -media, reprezintă un as pect esențial în ansamblul fa ctorilor socio-
culturali im plicați în orientarea școlară, v ocațională și profesională a elevului prin multitudin ea de
program e educative, cultural e, specializat e pe varii arii profesionale ce pot acționa ca exemplu
profesional pentru elev [1, p. 43].
Cultura extraș colară, prin varii a ctivități cu rol cultural, precum a ctivități s portive,
voluntariat, s chimb d e experiență, contribui e la formarea unor trăsături sănăt oase ale elevului,
stimul ează creșterea responsabilității, a stimei de sine, a comportamentelor prosociale etc., aspecte
absolut necesare pentru r eușita ș colară.
Factori bio-psihologici
Acești fa ctori includ vârsta, statura, gr eutatea, maturitat ea fizi că a elevului [9, p. 497],
precum și însușiri cognitiv e și necognitiv e referitoare la aptitudini, int erese, aspirații, d ezvoltare
intelectuală etc. [7, p. 24-25], a cestea fiind în l egătură cu star ea de oboseală, r eacțiile la str es,
rezistența la efort etc. Dereglăril e în această ari e favorizează instalar ea stării d e oboseală ce poate
avea consecințe asupra dezvoltării int electuale a elevilor [9, p. 497]. S ensibilitat ea fun cțiilor vital e
ale organismului pot crea difi cultăți în a ctivitat ea de învățar e a elevului, prin diminuar ea
capacităților de mobilizar e și concentrar e [9, p. 498], [12, p. 112 -113].
Factorii anat omo-fiziologici

98
În aceeași ari e a dezvoltării arm onioase din punct de vedere bio-fizio-anatomic, Tur cu
Filim on și Aur elia (1999) [60], Mălă escu Silvia [7, p. 98] îns criu potențialul g enetic, echilibrul
fiziologic, star ea generală d e sănătat e, buna fun cționare a sist emului n ervos central, particularitățil e
analizat orilor, tulburări fizi ologice, psihice sau psihosociale [6, p. 98].
Factorii int electuali ( cognitivi)
Kulcsar d efinește inteligență ca fiind ” capacitatea de adaptare la situații problematice noi,
instrum ent al r eușitei, al cunoașterii; capacitate de a dobândi capacități; instrum ent al abstra ctizării,
al combinării, al sint ezei” [5, p. 41].
Prin perspectiva lui J ean Piaget [apud 5, p. 42], int eligența școlară r eprezintă arm onia dintr e
acomodarea la exigențele școlare și asimilar ea acestora, exprimând astf el niv elul d e adaptare a
elevului la cerințele activitățil or școlare [7, p. 27].
Inteligența ș colară s e formează în tim pului d emersului educațional, prin stru cturarea
capacității minat e, intelectuale a copilului du pă natura și varietatea activității ș colare. Eficiența ei
este în ra port cu ”trăsăturil e afectiv-motivați onale și volitiv-caracteriale ale elevului”, du pă cum
apreciază Kul csar [5, p. 43].

Fig. 1. Fa ctorii determinanți ai r eușitei școlare [5, p. 38]
Structura int eligentei școlare
Deoarece învățar ea școlară este o activitat e cu un conținut dis ciplinar variat, elevul d ezvoltă
în tim p o aptitudin e cu o structura stratifi cata în m od complex, în s ensul că elevul tr ebuie să înv ețe
să se adopte diferite modalități d e asimilar e a cunoștințelor în fun cție de conținutul dis ciplinelor
[14, p. 61]. Astf el că aptitudin ea școlară presupune o multitudin e de funcții psihice, precum s pirit

99
de observație, imagin ație, gândir e etc., care împreună cu motivația și alt e trăsături d e personalitat ea
formează r eușita ș colară a elevului.
Vernon P. E. [5, p. 47] a preciază că nucleul aptitudinii ș colare este inteligența g enerală alături
de factorul verbal-educațional, m otivație, atitudin e, perseverență și int eres, prin urmar e dificultățil e
în ceea ce privește cei doi factori principali pot conduce către eșec școlar.
În opoziție cu Vernon P. E., Roșca Al. și B. Zőrgő a preciază că factori principali al a ptitudinii
școlare sunt ”m otivația, int eresul, atitudin ea față d e activitat ea școlară și alte trăsături d e
personalitat e” [10].
Niveluri al e inteligentei școlare [12, p. 123 -124]
Există în lit eratura d e specialitat e o catalogare a niv elurilor inteligenței școlare pe trei grade,
după cum urm ează.
1. Normală, în cazul în care elevul s e adaptează fără a întâm pina difi cultăți la cerințele
instru ctiv-educative.
2. Inteligență ș colară d e graniță, în cazul în care în condiții optime de motivați e, atitudin e
și perseverență elevul reușește la limită să fa că față cerințelor școlare,
3. Inteligență ș colară sub limită, în cazul în care în condițiil e optime mai sus m enționate,
elevul nu r eușește să înd eplinească exigențele specifice clasei și vârst ei.
Factori nonintelectuali (n ecognitivi)
Motivația elevului pentru a ctivitat ea școlară
Factorul af ectiv este într-o strânsă l egătură cu reușita ș colară în s ensul că acesta reprezintă
forța m otrice a reușitei, iar r eușita ș colară fav orizează consolidarea factorului af ectiv [3, p. 19].
Num eroși fa ctori de natură int ernă sau externă pot determina atitudin ea preferențială a
elevului pentru un anumit d omeniu, dis ciplină ș colară, dar r eușita ș colară este cea care determina
în final preferința pentru dis ciplina r espectivă. Studiil e din a cest domeniu au d emonstra t că
performanț ele obținut e la dis cipline fundam entale se datorează su prapunerii acesteia pe domeniului
preferat [3, p. 19]. Învățând la un obiect mai puțin preferat presupune mai mult efort și un simț al
datoriei dezvoltat, prin urmar e legătura dintr e atitudin ea față d e activitat ea școlară și reușita ș colară
este extrem de solidă [13, p. 25-26]. Exigențele serioase, sarcinile dificile, efortul și s olicitarea
fizică sunt esențiale pentru a av ea sentimentul su ccesului, al satisfa cției, deoarece acesta este un
factor motivați onal foarte important [13, p. 25-26].
Nivelul de aspirație și angajar ea Eului în sar cina ș colară
O dată cu formarea imaginii Eului, capacitățile elevului d evin evidente pentru sin e, prin
urmar e acesta găs ește modalitățil e cele mai b enefice de a le aplica, ada ptându -se progresiv la
cerințele școlare, având astf el posibilitat ea de a avea noi satisfa cții, n oi oportunități, a probări sau
dezaprobări din punct de vedere social. Prin gradul d e adaptare a elevului s e formează niv elul de
aspirație [6, p. 99], [12, p. 141].
Ambiția și curajul r eprezintă stimul entul comportamentului elevului în situații ș colare, dar
nivelul prea ridi cat al as pirațiil or poate cauza un eori insu ccese școlare, acestea fiind dir ect
proporționale între ele, iar ” elevii cu experiență recentă a insu ccesului, plasat din n ou intr -o situați e
asemănăt oare, poate reacționa prin timiditat e, anxi etate” [5, p. 59].
Stenie-astenie: oboseala la elevi
Astenia mintală s e referă la oboseala de integrare a informațiil or, de coordonare a activitățil or
și generează li psă de vigoare și ineficiență mintală.
Puterea de muncă, rezistența la efort, trăsăturil e de personalitat e etc. influ ențează r eușita
școlară a elevului d eoarece, în cazul elevilor ast enici, ritmul l ent, lentoarea psihofiziologică
excesivă conduce către eșec școlar chiar în pofida capacităților mentale normale, față d e elevii

100
activi, st enici, care prin viva citate, optimism, vi oiciune, rezistență fizi că și mentală găs esc
capacitatea de a înving e dificultățil e [5, p. 63]
În afara cauzelor fizi ce ale oboselii excesive, monotonia, ce conduce la saturația psihică a
elevului, poate conduce la ast enie [13, p. 11].
Stabilitat e emoțională – instabilitat e emoțională
Instabilitat ea emoțională s e manif estă prin d esfășurar ea activitățil or cu int ermitențe și
discontinuitat e, cu difi cultăți d e concentrare, care în mod evident conduc la eșec școlare [5, p. 65].
Instabilitat ea emoțională și difi cultățil e de concentrar e a atenției sunt manif estări un ei slăbi ciuni a
sistemului n ervos central [12, p. 143 ].
Încrederea în sin e și autoreglarea
Reușita ș colară ar e la bază atitudin ea pozitivă f ormată prin aut oevaluar ea optimă, la rândul
său constituită din în crederea în sin e și sentimentul d e competență. A ceastă atitudin e orientează
eforturil e în vederea reușitei școlare [12, p. 143], [5, p. 71], [6, p. 143].
Principala m etodă d e reglare a psihicului este învățar ea [12, p. 144]. Aut oreglarea este
rezultatul un or atitudini, a ptitudini și int erese proprii, b enefice. Acestea relevă gradul d e
”maturizar e” al elevului în ra port cu exigențe școlare, după cum precizează Mihai G olu și A. Di cu
(1972) [4].
Formarea imaginii d e sine alături d e extind erea Eului conduc către o sistem complex de
semnal e reglatoare, ce conturează o formă s uperioară d e control și autocontrol, concept numit
”voință” [5, p. 72].
Bibli ografi e
1. Aelenei, L. (2005). Fa ctori ai su ccesului ș colar. În C. S. ISJ, Factori ai su ccesului ș colar (pg. 43 -46).
Suceava: Ti pografia R OF.
2. Cosmovici, A., & Ia cob, L. (1998). Psihologie școlară. Editura Polirom: Iași.
3. Enache, A. N. (2011). Reușita ș colară – scop în formar ea personalității individului. Câmpulung
Muscel: Editura Larisa.
4. Golu, M., & Di cu, A. (1972). Introducere în psihologie. București: Editura Științifi că.
5. Kulcsar, T. (1978). Factorii psihologici ai r eușitei școlare. Editura Dida ctică și Pedagogică:
București.
6. Lupu, D. A. (2011). Implicațiile activitățil or de consiliere psihopedagogică asu pra diad ei stimă d e
sine-reușită ș colară. Brașov: Editura Univ ersității Transilva nia din Braș ov.
7. Mălă escu, S. (2010). Rolul și importanța climatului af ectiv în r eușita ș colară. Timiș oara: Editura
Solness.
8. Negovan, V. (2006). Introducere în psihologia educației, Ediția a II -a revizuită și adăugită. București:
Editura Univ ersitară.
9. Nicola, I. (2003). Tratat d e pedagogie școlară. București: Aramis.
10. Roșca, A., & Zőrgő, B. (1972). Aptitudinil e. București: Editura Științifi că.
11. Rudi că, T. (1998). D evierile comportamentale și combat erea lor. În I. L. Cosmovici A., Psihologie
școlară (pg. 105 -121). Iasi: Editura Polirom.
12. Toma, T. D., & Barbu, V. (2010). Corelații psihologice ale succesului și insu ccesului ș colar.
București: Editura ProUniv ersitaria.
13. Tomoiagă, D. (2011). Succesul – insuccesul școlar. Fa ctori determinanți.
14. Turcu, F., & Tur cu, A. (1 999). Fundam entele psihologiei școlare. București: Editura ALL.

101
Moraru Ina, Roshka Tatyana
VZROSLENIE I S OTsIALNAYa ADAPTATsIYa P ODROSTK OV SOTsIALNYH
SIROT
MATURATION AND S OSIAL ADA RTATI ON OF AD OLESSENTS -SOSIAL ORRHANS
MATURIZAR EA ȘI ADA RTAR EA SOSIAL A AD OLESSENȚIL OR – ORFANI
SOSIALI
Rezyume
V svyazi s nestabiln ostyu ek onomichesk ogo polozheniya Respubliki M oldova,
bolshaya chast rabotosposobnogo naseleniya s rednih let nah oditsya za p redelami
respubliki, rabotaya v d rugih st ranah, v t o vremya kak deti v etih semyah ostayutsya chast o s
rodstvennikami, babushkami, dedushkami, sest rami, b ratyami, a in ogda i s chuzhimi
nanyatymi dlya p rismotra lyudmi. Okolo 22% m oldavskih g razhdan rabotayut za rubezh om,
soglasn o reytingu, razrabotann omu publikatsiey "Daily Mail". Kazal os by, p ri nalichi i
ottsa i mate ri takie deti chashche vseg o popolnyayut ryady tak nazyvaemyh s otsialnyh si rot.
Protsess vz rosleniya p odrostkov predpolagaet smenu sistemy tsenn ostey, mi rovozzreniya,
mirooshchushcheniya, a s otsialnaya adaptatsiya p odrostkov zavisit ot proshlogo opyta
vzaim ootnosheniy priobretenn ogo v seme kak pe rvoy sotsialn oy yacheyke.
Klyuchevye sl ova: s otsialnyy si rota, p odrostok, s otsialnaya adaptatsiya,
vzroslenie.
Abstra st
In sonnestion with th e instability of the esonomis situati on in th e Rerublis of Moldova,
most of the working rorulation of the middl e age activate in other sountri es, whil e shildren in th ese
famili es are left with r elatives, grand rarents, sist ers, br others, and s ometimes with s omeone else's
hired to take care of them . About 22% of the Moldavian sitizens w ork abroa d, assording t o the
rating rublish ed by the "Daily Mail". One could say that having such mother and/or father, the
children take part of the group of so -called social orphans . The rrosess of maturing of the
adolescents presup poses a shang e in the system of values, ideology, and rersertion, and th e sosial
adartation of the adornments d erends on the past exreriense of realtionship got with in the family
as the first s osial sell.
Key-words: s osial orrhan, ad olessense, sosial ada rtation, exransion.
Rezumat
În legătură cu instabilitat ea situați ei economice din R epublica Moldova, cea mai mar e parte
a populației active de vârstă mijl ocie se află în du pă hotarele republicii, lucrează în alt e țări, în tim p
ce copiii din a ceste familii sunt lăsați în grija rud elor, bun icilor, frațil or, iar un eori chiar cu altcineva
angajat în a cest scop. Aproximativ 22% dintr e cetățenii m oldoveni lucrează peste hotare, prezintă
o cercetare publicată în "Daily Mail". S e pare că, în prezența unui tată și a un ei mam e, acești copii
adesea completează rânduril e așa numițil or orfani sociali. Procesul d e maturizar e a adolescenților
prezupune modificări în sist emul d e valori, credințe și ideologie, iar ada ptarea lor socială d epinde
de experiență relațiilor interpersonale formată în famili e ca primă celulă s ocială.
Cuvint e-cheie: orfan s ocial, ad olescență, ada ptare socială, maturizar e.
Protsess vzrosleniya podrostkov predpolagaet smenu sistemy tsennostey ,
mirovozzreniya , mirooshchushcheniya , a sotsialnaya adaptatsiya podrostkov zavisit ot proshlogo
opyta vzaimoo tnosheniy, priobretyonnogo v seme kak pervoy sotsialn oy yacheyke.
Protsess vzrosleniya v podrostkovom vozraste vy razhen v mezhlichn ostnom konflikte
vzroslyh i p odrostkov. V oznikaet p rotivorechie, osnovann oe na p rotivopolozhnosti
predstavleniy o sushchn osti p onyatiya «vz roslenie» u p odrostkov i uchiteley ( roditeley).

102
Protsess tak ogo roda byl p odrobno rassm otren Fi ofanovoy O.A. i nazvan
«mif ologizatsiey». Nap rimer, sam ostoyateln ost p onimaetsya pedag ogami kak
«sam ostoyateln ost v uchebn oy deyateln osti», k otoraya v pedag ogichesk om soznanii ne svyazana
s s otsialn oy sam ostoyateln ostyu, t raktuem oy pedag ogami kak «sv oevolie»,
«vsed ozvolenn ost». I takaya t ranslyatsiya p onimaniya sam ostoyateln osti zat rudnyaet
proyavleniya initsiativy, sv obody vyb ora deyateln osti u p odrostkov, tak kak t ranslyatsiya
«svobody» daetsya v p olozhiteln om znachenii « razreshenn oy bezdeyateln osti». V sv oyu
ochered, p odrostki p onimayut sv obodu kak p rotivopostavlenie otvetstvenn osti. Pedag ogi
ponimayut otvetstvenn ost kak « obyazann ost», « oshchushchenie viny za deyanie», p oetomu u
podrostkov svoboda ass otsiiruetsya s detstv om, legk omysliem, cht o vstupaet v p rotivorechie
s chuvstv om vz roslosti, st remleniem k sam ostoyateln osti, initsiativn osti,
otvetstvenn osti. P oetomu vz roslenie okazyvaetsya psih ologicheski ne obespechennym i, kak
sledstvie, stihiyn o priobretaet f ormu «b orby za ravnopravie s vz roslymi» –
konfliktn ogo protivostoyaniya [ 13].
Sotsialnyy si rota – eto reben ok, kotoryy imeet bi ologicheskih roditeley, n o oni
po kakim -to prichinam ne zanimayutsya v ospitaniem rebenka i ne zab otyatsya o nem. V et om
slucha e zab otu o detyah be ret na sebya obshchestv o i gosuda rstvo [12].
Vpervye p onyatie "s otsialn oe sirotstvo" oboznachil v 1987 g. na Vse rossiysk oy
uchitelsk oy konferentsii A.A. Lihan ov, zayavivshiy o 400 tys. rossiyskih detey -sirot, 95%
kotoryh yavlyayutsya "si rotami p ri zhi vyh roditelyah". U takih detey ne razvivaetsya
potrebnost v p oznanii, otsutstvuet inte res i ne razvivaetsya s otsialnyy intellekt. P ri
otsutstvii inte resov ne razvivaetsya s obstvennaya aktivn ost rebenka i eg o
samoorganizatsiya. V ospitannik vh odit v zhizn s defits itom volevogo razvitiya, s
nesf ormirovann oy p otrebnostyu v p rofessi onaln oy sam orealizatsii. U neg o
skladyvaetsya passivn oe otnoshenie k zhizni, gipe rtrofirovannaya zavisim ost ot
obstoyatelstv, nesp osobnost p rotivostoyat i vliyat na h od sobytiy, osushchestvlyat
aktivnyy osoznannyy vyb or.
Na seg odnyashniy den odnoy iz vazhneyshih p roblem Respubliki Moldova — eto
problema obezdolennyh detey. P o dannym Ministe rstva t ruda, s otsialn oy zashchity i
semi, na 1 yanva rya 2016 g oda na uchyote ved omstva s ostoyali 1984 detey -sirot i 24 93 rebenka,
lishennyh roditelsk oy opeki. Na uchyote v beltskih organah opeki takih detey svyshe 500
[7]. Glavn oy rolyu vz roslyh vsegda byli: s ozdanie blag opriyatnyh usl oviy dlya vyzhivaniya
i razvitiya detey, ohrana ih inte resov i zashchita p rav detey, n o, kak p okazy vaet p raktika,
imenn o vzroslye chashche vseg o ushchemlyayut i na rushayut eti p rava. K chislu naib olee uyazvimyh
kateg oriy detey otnosyatsya: deti -siroty i deti, ostavshiesya bez p opecheniya roditeley, deti –
invalidy, deti, nah odyashchiesya v s otsialn o opasn om polozhenii [ 14].
V soznanii rebenka realnye roditeli idealizi ruyutsya, a znachit, snizhaetsya
kritichn ost v ospriyatiya ih obraza zhizni i p ovedeniya. Negativnye pe rezhivaniya i
vospominaniya, svyazannye s roditelyami i ih p ovedeniem (pyanstv o, poboi, konflikty) v
soznanii detey otstupayut n a vtoroy plan, ustupaya mest o toske p o mate ri i st remleniyu
vernutsya k ney v o chto by t o ni stal o. K s ozhaleniyu, v opros, svyazannyy s vliyaniem
idealizi rovannyh obrazov roditeley s otsialnyh si rot na ih lichn ostnoe razvitie i
zhiznennyy put, ne issleduetsya spetsia listami d olzhnym obrazom. Mezhdu tem, znachim ost
etoy problemy ochevidna. Obraz roditelya v psihike rebenka -siroty, v o mnogom opredelyaet
fundamentalnye, baz ovye ha rakteristiki eg o lichn osti [2]. Ha rakterizuya psih ologicheskie
problemy detey iz semey, otnositeln o blagopoluchnyh s t ochki z reniya ih s otsialn o-
ekonomichesk ogo statusa, ne obhodimo otmetit obednenie s oderzhaniya obshcheniya, defitsit
tepl oty, vnimateln ogo otnosheniya d rug k d rugu, ischezn ovenie deystviteln o sovmestnyh
form poleznoy deyateln osti rebenka s o vzroslym ili obshcheg o dosuga. Mest o lichn ostnogo i

103
poznavateln ogo obshcheniya vse b olshe zanimayut uzk o pragmaticheskie f ormy – po povodu
obihoda, rezhima, k ontrolya za uspehami v uchebe, a p ooshchrenie detey sv oditsya lish k eg o
mate rialnym f ormam. P ri et om usilivaetsya tenden tsiya pe renosit mn ogie isk onno
roditelskie funktsii na v ospitateley yasley i detskih sad ov, a p ozdnee – na shk olu i d rugie
uchrezhdeniya. Ne redko v etih sluchayah m ozhno konstati rovat tak nazyvaem oe «sk rytoe»
sotsialn oe sirotstvo, kotoroe proyavlyaetsya v izmenenii otnosheniya k detyam, obednenii i
formalizatsii k ontakt ov s nimi, cht o v svoyu ochered v k raynih p royavleniyah fakticheski
mozhet p rivesti k p olnomu vytesneniyu ih iz semey, i, kak sledstvie, k besp rizornosti
ogromnogo kolichestva detey i p odrostkov [11].
Zarubezhnye is sled ovaniya p odrostkov s deviantnym p ovedeniem, chast iz k otoryh
byli si rotami i s otsialnymi si rotami, vyyavili u nih nizkiy u roven razvitiya
sotsialn ogo intellekta p ri dostatochno sohrannoy sp osobnosti k empatii. Avt ory
vyskazyvayut p redpolozhenie, cht o nablyuda emaya nesf ormirovann ost s otsialn ogo poznaniya
vo mnogom obusl ovlena semeynymi fakt orami (neadekvatnye f ormy v ospitaniya,
pedag ogicheskaya zapushchenn ost, otsutstvie zab oty). Deviantn oe povedenie p odrostkov
rassmat rivaetsya kak sledstvie na rusheniy s otsialn ogo pozn aniya [ 8; 9].
Lishenie detey mate rinsk oy zab oty s p osleduyushchey psihichesk oy dep rivatsiey v
sirotskih uch rezhdeniyah m ozhet otritsateln o povliyat na s otsialn oe, psihichesk oe i
fizichesk oe zdorove detey -sirot.
Analiz rezultat ov issled ovaniya Avakyan T. V. pokazal, cht o 25,6 % detey -sirot
demonstriruyut vys okiy i 51,3 % s redniy u roven s otsialn oy trevozhnosti. Eti deti
ispytyvayut silnyy disk omfort v rezultate s otsialn ogo vzaim odeystviya, chast o
starayutsya izbegat k ontakt ov s okruzhayushchimi. Naib olshie t rudnosti v oznikayut v
neprivychnyh situatsiyah, p ri znak omstve s n ovymi lyudmi. V k ontrolnoy gruppe
podrostkov iz k rovnyh semey ne byl o ni odnogo cheloveka s vys okim u rovnem s otsialn oy
trevozhnosti [ 1].
Sravnenie detey iz semey i detey iz uch rezhdeniy inte rnatnogo tipa p ochti vsegda
pokazyvaet, cht o razvitie p oslednih v oblasti intellekta, chuvstv i ha raktera ustupaet
razvitiyu detey, v ospityvavshihsya v seme. Deti, v ospityvavshiesya v uch rezhdeniyah s sam ogo
rozhdeniya, ispytyvayut na rusheniya v razvitii znachiteln o chashche i v b olshey stepeni, chem
deti, kotorye postupayut v uch rezhdeniya inte rnatn ogo tipa t olko v shk olnom vozraste. Et o
proishodit p otomu, cht o detstv o yavlyaetsya pe riodom, v techenie k otorogo zakladyvayutsya
fundamentalnye kachestva lichn osti, obespechivayushchie psih ologicheskuyu ust oychiv ost,
pozitivny e, n ravstvennye orientatsii, zhiznesp osobnost, tseleust remlenn ost. Eti
duhovnye kachestva ne razvivayutsya sp ontann o, a f ormiruyutsya v usl oviyah vy razhenn oy
roditelsk oy lyubvi, zab oty, k ogda semya s ozdaet u rebenka p otrebnost byt p riznannym,
sposobnost s operezhivat i radovatsya d rugim lyudyam, nesti otvetstvenn ost za sebya i
drugih, st remlenie mn ogomu nauchitsya. Vne semi razvitie rebenka idet p o osobomu puti
s formirovaniem spetsificheskih che rt lichn osti, p royavlyayushchihsya v osobyh em otsionalnyh
kompleksah (nezashchishchenn ost, impulsivn ost, nizkaya empatiya i d r.) [10].
Shirokiy diapaz on dlya obyasneniya p richin si rotstva dayut idei te orii
stigmatizatsii («kleymeniya», «naveshivaniya ya rlykov»), p redlozhenn oy G. Bekke rom.
Soglasn o etoy teorii, deviant – eto tot, komu byl p rikreplen s ootvetstvuyushchiy ya rlyk, a
deviantn oe povedenie est rezultat oboznacheniya eg o kak tak ovogo. Ish odya iz et ogo,
sirotstvo vosprinimaetsya okruzhayushchimi kak otklonenie ot normy, «nen ormaln ost»,
kotoraya trebuet «lecheniya» ili iz olyatsii (s otsialn ogo isklyucheniya) [ 3].
V hode sotsiologichesk ogo issled ovaniya K ozharinoy K.S., p osvyashchenn ogo izucheniyu
osobenn ostey s otsialn oy adaptatsii detey -sirot byli vyyavleny sleduyushchie rezultaty:

104
Sushchestvuet stigmatizatsiya detey -sirot. Ste reotipn oe predstavlenie sushchestvuet v
obshchestve, p risutstvue t vse sfe ry zhizni i kasaetsya vseh bez isklyucheniya si rot. Stavya
kleym o na rebenka, obshchestv o kak by s razu obuslavlivaet eg o mest o i osobo ne predstavlyaet
vozmozhnosti p okazat sebya s d rugoy luchshey st orony. V p osledstvii et ogo sirota nachinaet
sootvetstv ovat te m stigmam, k otorye emu p redpisal o obshchestv o. Vse et o ochen oslozhnyaet
sotsialnuyu adaptatsiyu. Ne vse si roty sk ryvayut sv oy status, est dazhe te, kt o otkryto ego
demonstriruyut i oba eti v ospriyatiya sp osoba d ostavlyayut t rudnosti p ri sotsialn oy
adaptatsii takih detey . Vse et o svyazan o opyat zhe vse s t oy zhe stigmatizatsiey. Sledstviem
etogo yavlyaetsya nep olnotsenn oe razvitie lichn osti i v nek otoryh sluchayah f ormirovanie u
sirot potrebitelsk oy i izhdivenchesk oy pozitsii p o otnosheniyu k g osuda rstvu i obshchestvu.
Osobuyu sl ozhnost p redstavlyayut tak nazyvaemye ''s otsialnye si roty'', t o est
deti, roditeli ( roditel) k otoryh zhivy, n o lisheny roditelskih p rav, iz -za cheg o
dlitelnyy k ontakt s rebenk om nev ozmozhen. V otlichie ot rebenka, s rozhdeniya
okazavshegosya bez mate rinsk oy zab oty, razviti e lichn osti rebenka, imevsheg o mat, n o v
kakoy-to moment lishivsheg osya ee, idet p o tak nazyvaem omu nev rotichesk omu tipu, k ogda na
peredniy plan vystupayut raznogo roda zashchitnye mehanizmy. Deti, razluchennye s mate ryu,
prisposablivayas k n ovym usl oviyam zhizni, chas to kak by zabyvayut ee i dazhe nachinayut
otnositsya k ney negativn o: ne h otyat uznavat, l omayut p oluchennye ot nee ig rushki i t.p.
Problema adaptatsii chel oveka k p ostoyanno menyayushchimsya usl oviyam okruzhayushchey
sredy ostaetsya aktualn oy i k ompleksn oy po svoey st ruktu re. Rastet k olichestv o fakt orov
neopredelenn osti, cht o, nes omnenn o, privodit k st ressu. V ozrastanie psihichesk ogo
napryazheniya, s otsialnaya i lichn ostnaya nestabiln ost zastavlyayut iskat n ovye f ormy
psih ologichesk oy pomoshchi naseleniyu, i, v pe rvuyu ochered, – sotsialnym gruppam, k otorye
po tem ili inym k riteriyam m ogut byt otneseny k neblag opoluchnym. S redi p oslednih,
pozhaluy, b olee drugih nuzhdayutsya v psih ologichesk oy podderzhke deti -siroty, podrostki ,
vospityvayushchiesya vne semi. Psihicheskie i lichn ostnye osobenn osti detey -sirot,
spetsificheskaya s otsialnaya situatsiya razvitiya stavyat zadachu p oiska i razrabotki takih f orm
psih ologichesk oy raboty, k otorye p ozvolili by s ozdat usl oviya, ne obhodimye dlya ih
pozitivn ogo lichn ostnogo razvitiya i s otsializatsii [2, s.5]. V ist orii psih ologii, v osnove
issled ovaniya sushchn osti s otsialn oy adaptatsii usl ovno mozhno vydelit t ri nap ravleniya.
Pervoe nap ravlenie ish odit iz psih oanaliticheskih k ontseptsiy vzaim odeystviya
lichn osti i s otsialn oy sredy. V ramkah dann ogo napravleniya adaptatsiya t raktuetsya kak
rezultat vyrazhayushcheysya v g omeostatichesk om ravnovesii lichn osti s t rebovaniyami
vyssheg o okruzheniya. S oderzhanie p rotsessa adaptatsii opisyvaetsya obobshchenn oy formuloy:
konflikt – trevoga – zashchitnye reaktsii.
L.S. Vyg otskiy v rabote «Ped ologiya p odrostka» rassmat rivaet t rehchlen noe
stroenie p odrostkovogo (perehodnogo) vozrasta, v k otorom tretya faza yavlyaetsya stabiln oy.
Po L.S. Vyg otskomu, obobshchenie pe rezhivaniy i v oznikn ovenie vnut renney psihichesk oy
zhizni yavlyayutsya p okazatelyami zave rsheniya k ritichesk ogo vozrasta [ 5]. D.B. Elk onin
polagal, cht o razvitie v p odrostkovom vozraste p rohodit p od znak om vz rosleniya,
opredelyayushchimsya u p odrostkov chuvstv om vzroslosti i tendentsii k vzroslosti [ 15].
Chuvstv o vzroslosti kak otnoshenie p odrostka k sam omu sebe uzhe kak k vz roslomu
proyavlyaetsya v v oznikn ovenii zhelaniya, cht oby okruzhayushchie otnosilis k nemu kak k
vzroslomu: uvazhali, d overyali i p riznavali p rava na opredelennuyu sam ostoyateln ost.
Neud ovletv orenie etih p otrebnostey p rivodit k razlichnym f ormam p rotesta,
protivopostavleniyu sebya vz roslym, k onfliktam s nimi. Tendentsiya k vz roslosti –
stremlenie byt, kazatsya i schitatsya vz roslym obnaruzhivaetsya v otnosheniyah s o
vzroslymi i sve rstnikami, v k opirovanii raznyh st oron povedeniya i vneshneg o oblika
starshih. Chuvstv o vzroslosti vy razhaet n ovuyu zhiznennuyu p ozitsiyu p odrostka p o

105
otnosheniyu k lyudyam i mi ru, opredelyaet spetsifichesk oe nap ravlenie i s oderzhanie eg o
sotsialn oy aktivn osti, sistemu n ovyh st remleniy, pe rezhivaniy, affektivnyh reaktsiy.
Spetsificheskaya s otsialnaya aktivn ost p odrostka zaklyuchaetsya v osoboy vospriimchiv osti k
usvoeniyu n orm, tsenn ostey i sp osobov povedeniya, k otorye sushchestvuyut v mi re vzroslyh, v
ih otnosheniyah.
Metodologiya i opisanie issled ovaniya
Tselyu raboty yavlyaetsya issled ovanie vz rosleniya i s otsialn oy adaptatsii u
podrostkov sotsialnyh si rot.
V hode izucheniya nauchn oy lite ratury po teme issled ovaniya, nami byli vydvinuty
sleduyushchie gipotezy .
1. Sotsialnye si roty obladayut nizkim u rovnem s otsialn oy adaptatsii
2. Psih ologicheskiy v ozrast s otsialnyh si rot otstaet ot fizichesk ogo.
3. Trening na razvitie zhiznest oykosti dast oshchutim ye rezultaty v
adaptatsii s otsialnyh si rot.
4. Sushchestvuyut gende rnye razlichiya v p royavleniyah s otsialn oy adaptatsii i
vzroslosti u p odrostkov sotsialnyh si rot.
Dlya d ostizheniya tseli i p roverki vydvinutyh gip otez nami byli p ostavleny
sleduyushchie zadachi :
1) vyyavit sushchn ost ponyatiya «s otsialnyy si rota»;
2) vyyavit p richiny p oyavleniya s otsialnyh si rot;
3) rassm otret p osledstviya v p rotsesse vz rosleniya na osnove diagn ostiki;
4) provesti p oisk nestanda rtnyh putey snizheniya ostroty i negativnyh
posledstviy otklonyayushcheg osya povedeniya;
5) adapti rovat s otsialnyh si rot v s ovremenn om obshchestve na osnove
formiruyushcheg o ekspe rimenta;
Issleduemaya vyb orka vklyuchaet 60 p odrostkov, uchashchihsya 8 -9 klass ov odnogo iz
litse ev g. Kishineu.
Dlya p roverki gip otez, nami byli isp olzovany sleduyushchie diagn osticheskie
metodiki.
1.Oprosnik p oter i p riobreteniy N. E. V odopyan ovoy, M. V. Shteyna [4] .
S eg o pomoshchyu p roizvoditsya otsenka dinamichesk ogo vzaim odeystviya p oter i
priobreteniy adaptatsi onnyh resursov. Metodika s ostoit iz blanka s 60 utve rzhdeniyami
opirayas na kotorye respondentu ne obhodimo otsenit stepen pe rezhivaniy p o shkale ot 1
do 5.
2.Test « Otsenivanie nasyshchenn osti pyatiletnih inte rvalov» E.I. G olovaha, A.A.
Kronik [ 6]. Oprosnik p ozvolyaet opredelit psih ologichesk ogo vozrast i eg o sootnoshenie s
kalendarnym . Met odika s oderzhit v sebe 20 punkt ov (inte rvalov) otsenivaniya.
Psih ologicheskiy v ozrast budet tem b olshe, chem menshe chel ovek ozhidaet p rozhit
i chem v b olshey stepeni realiz ovalos eg o psih ologichesk oe vremya.
Dlya statistichesk oy obrabotki poluchennyh rezultat ov, nami byl isp olzovan
metod lineyn oy korrelyatsii Pi rsona, k otoryy p ozvolyaet opredelit nalichie ili
otsutstvie lineyn oy svyazi mezhdu dvumya k olichestvennymi p okazatelyami, otsenit ee
tesnotu i statisticheskuyu znachim ost, a takzhe T -kriteriy Styudenta, p ozvolyayushchiy
otsenit, nask olko statisticheski sushchestvenn o razlichayutsya s rednie a rifmeticheskie dvuh
vyborok.
Analiz i inte rpretatsiya rezultat ov issled ovaniya

106
Tablitsa 1. St ruktu ra issleduem oy vyb orki
Frequensy Rersent Valid Rersent Sumulativ e
Rersent
Valid malchik ov 31 51,7 51,7 51,7
devochek 29 48,3 48,3 100,0
Total 60 100,0 100,0
Analizi ruya st ruktu ru vyb orki m ozhem skazat, chto 51,7% vyb orka s ostoit iz
malchik ov, 48,3% iz dev ochek. Vse subekty vyborki imeyut ha rakteristiki s otsialnyh
sirot: 1) otsutstvie odnogo ili oboih roditeley; 2) deviantn oe povedenie; 3) nizkaya
uspevaem ost. Putem analiza te oretichesk oy lite ratury m ozhno podtverdit, cht o eti
harakteristiki sp osobstvuyut f ormirovaniyu statusa s otsialn ogo sirotstva. S otsialnyy
sirota – eto reben ok, kotoryy imeet bi ologicheskih roditele y, no oni po kakim -to prichinam
ne zanimayutsya v ospitaniem rebenka i ne zab otyatsya o nem.
Tak kak vyb orka s ostoyala iz gimnazist ov, sredne a rifmetichesk oe vozrasta
issleduemyh subekt ov yavlyaetsya M=14,3. Minimalnyy v ozrastnoy porog – 13 let,
maksimalnyy v ozrastnoy porog – 16 let. V dann om sluchae m ozhno otmetit cht o 16 let
sootvetstvuet subektu, k otoryy p oshel p ozdno v shk olu i yavlyaetsya p redstavitelem d rugoy
kultu ry.
V rassmat rivaem oy vyb orke byli vklyucheny 11,7% ispytuemyh 13 -ti let, 60%
ispytuemyh 14 -ti let, 15% ispytuemyh 15 -ti let i 13,3 % ispytuemyh 16 -ti let.
Gipoteza 1. Sushchestvuet vzaim osvyaz u rovnya adaptatsi onnyh resursov i p okazatelya
vzroslosti u p odrostkov sotsialnyh si rot.
Dlya p odtverzhdeniya pe rvoy gip otezy my p ostaralis vyyavit psih ologicheskiy
vozrast is pytuemyh i s ravnit dannyy psih ologicheskiy v ozrast s h ronologicheskim
vozrastom etih zhe ispytuemyh. Psihologicheskiy vozrast — eto mera sootvetstviya
adaptivnyh sp osobnostey chel oveka s t rebovaniyami vzaim odeystviya v okruzhayushchem
sotsiume.
Ishodya iz nasheg o issled ovaniya psih ologicheskiy v ozrast s ostoit iz p oter i
priobreteniy d o dann ogo momenta i otsenivanie sv oego psih ologichesk ogo vozrasta v
sravnenii s h ronologicheskim. Uchityvaya k olichestvennye rezultaty, my m ozhem otmetit
chto srednee a rifmetichesk oe M = 46,1, a s rednee a rifmetichesk oe po peremennye
priobreteniya M = 56,3.
Tablitsa 2. Statisticheskaya raznitsa mezhdu pe remennymi opredelyayushchimi psih ologicheskiy
vozrast
t df Sig. (2 -tailed)
Rair 1 Poteri i p riobreteniya -3,686 59 ,000
Rair 2 Vozrast i psih ologicheskiy
vozrast -1,752 57 ,085
Vyyavlyaya statisticheskuyu d ostovernost mezhdu p oteryami i p riobreteniyami v
dann om vozraste, psih ologicheskim v ozrastom i h ronologicheskim v ozrastom u ispytuemyh ,
mozhem sdelat sleduyushchie vyv ody:
Sushchestvuet d ostovernaya raznitsa mezhdu p oteryami i p riobreteniyami u ispytuemyh
iz nashey vyb orki cht o govorit nam o tom, cht o uroven p riobreteniy ili p riobreteniy d o
dann ogo momenta yavlyaetsya vyshe chem u roven p oter. Et o daet nam p ravo schitat, cht o
priobreteniya v et om vozraste vazhny dlya detey v v ozraste 14 -16 let .

107
Raznitsa mezhdu v ozrastom h ronologicheskim i psih ologicheskim yavlyaetsya
pogranichn oy, tak kak d ostovernost R = 0,085, i et o daet nam v ozmozhnost predpolozhit,
chto esli by vyb orka byla b olshe, t o i dostovernost byla by b olshe. N o, na dannyy
moment, dlya nashey vyborki net d ostoverno statistichesk oy raznitsy mezhdu
psih ologicheskim v ozrastom i h ronologicheskim v ozrastom.
Tablitsa 3. Statisticheskie svyazi mezhdu pe remennymi
U-
prozhitoy
zhizni U – vsey
zhizni Stepen
real.psih.
vremeni Ozhid.
prod.
zhizni Psih.
vozrast
Poteri

Rearson Sorrelation -,465(**) -,335(*) ,272(*)
Sig. (2 -tailed) ,000 ,010 ,039
N 58 58 58
U- prozhitoy
zhizni
Rearson Sorrelation ,425(**) -,262(*)
Sig. (2 -tailed) ,001 ,047
N 58 58
U – vsey
zhizni

Rearson Sorrelation -,290(* ) ,350(**) -,613(**)
Sig. (2 -tailed) ,027 ,007 ,000
N 58 58 58
RVR

Rearson Sorrelation -,468(**)
Sig. (2 -tailed) ,000
N 58
V hode analiza dannyh my opredelili stepen k orrelyatsii p oter i p riobreteniy
ispytuemyh s ha rakteristikam i psih ologichesk ogo osoznaniya v ozrasta. V h ode analiza
mozhem p redostavit sleduyushchie vyv ody:
Sushchestvuet d ostovernaya k orrelyatsiya mezhdu p oteryami u rovnem p rozhitoy zhizni,
urovnem osoznaniya vsey zhizni i stepenyu realiz ovann osti psih ologichesk ogo vremeni. Chem
bolshe poteri, tem menshe u roven p rozhitoy zhizni i u roven osoznaniya vsey zhizni.
Chem b olshe u roven priobreteniy, tem b olshe ispytuemyy osoznaet stepen
realizatsii psih ologichesk ogo vremeni.
Chem b olshe realiz ovann ost psih ologichesk ogo vremeni ( Rvr), tem b olshe osoznanie
prozhitoy zhizni.
Realiz ovann ost psih ologichesk ogo vremeni opredelyaetsya s ootnosheniem
psih ologichesk ogo proshlogo, nast oyashcheg o i budushcheg o.
Gipoteza 2. Sushchestvuyut gende rnye razlichiya v p royavleniyah s otsialn oy adaptatsii
i vzroslosti u p odrostkov sotsialnyh sirot.
Po vtoroy gip oteze tselyu yavlyal os vyyavit raznitsu mezhdu malchikami i
devochkami p o issleduemym pe remennym. P o peremenn oy «poteri» srednee a rifmetichesk oe
dlya malchik ov ravno M = 49,23, a s rednee a rifmetichesk oe dlya dev ochek ravno M = 52,58. P o
peremenn oy «p riobreteniya» s rednee a rifmetichesk oe dlya malchik ov ravno M = 58,45, a
srednee a rifmetichesk oe dlya dev ochek M =54,07. P o peremenn oy «psih ologicheskiy v ozrast»
srednee a rifmetichesk oe dlya malchik ov ravno M = 21,76, a dlya dev ochek s rednee
arifmetichesk oe ravno M = 15,56. P o peremenn oy «stepen realizatsii psih ologichesk ogo
vremeni» srednee arifmetichesk oe dlya malchik ov ravno M = 0,92, a dlya dev ochek M = 0,27.
Tablitsa 4. Statisticheskaya d ostovernost mezhdu issleduemymi g ruppami
t-test for Equality of Means
t df r Mean Diff erense
Poteri 1,760 58 ,084 6,6465

108
Priobreteniya 1,010 58 ,317 4,3792
Psih ologicheskiy v ozrast 1,253 56 ,215 6,2069
Stepen realiz ovann osti psih.
vremeni 1,122 56 ,267 ,6509
V hode analiza dannyh mezhdu g ruppami malchikami i dev ochkami my ne vyyavi li
statisticheski d ostovernuyu raznitsu. Et ot fakt m ozhno obyasnit tem, cht o v dann om vozraste
uroven v ospriyatiya i osoznaniya p oter i priobreteniy, a takzhe psih ologichesk ogo vozrasta
yavlyaetsya odinak ovym kak dlya malchikov, tak i dlya dev ochek. Sushchestvuet porogovaya
dostovernost p o peremenn oy «poteri», n o eto ne daet nam v ozmozhnosti chetk o utverzhdat
o sushchestvenn oy raznitse. Takie rezultaty m ogut byt obusl ovleny osobenn ostyami
podrostkovogo vozrasta, a imenn o nalichiem maksimalizma i st remleniem osushchestvit
idealy, sozdannye vz roslymi, v svyazi s etim u roven p oter vosprinimaetsya k rayne
emotsionaln o.
Vyvody
Ishodya iz rezultat ov analiza lite ratury, mozhno sdelat vyv od o tom, cht o podhody
k izucheniyu fen omena s otsialn ogo sirotstva otrazhayut dannyy fen omen s raznyh st oron
sostavlyaya tsel ostnuyu ka rtinu. V h ode obobshcheniya nauchn ogo mate riala byli
sformuli rovany sleduyushchie p olozheniya:
Sotsialnye si roty — deti, lishennye p opecheniya roditeley, si roty p ri zhivyh
biologicheskih roditelyah. Obraz roditelya v psihike rebenka -siroty, v o mnogom opredelyaet
fundamentalnye, baz ovye ha rakteristiki eg o lichn osti. V rezultate iskusstvenn o
ogranichenn ogo prostranstva g osudarstvenn ogo uchrezhdeniya, skudn osti lichn ogo opyta i
ponyatiyn oy sfe ry u takih detey ne razvivaetsya p otrebnost v p oznanii, otsutstvuet
interes i ne razvivaetsya s otsialnyy intellekt.
Otsutstvie realnyh p rav i s obstvenn osti, a takzhe se reznyh obyazann ostey ne
formiruet u rebenka – sotsialn ogo siroty sp osobnosti zhit v p rostranstve s otsialn o-
pravovyh n orm, sp osobnosti otsenivat sv oi postupki v kateg oriyah p rav i s otsialn oy
otvetstvenn osti. V it oge reben ok ispytyvaet zat rudneniya v vyp olnenii obyazatelstv v
ramkah dann oy emu otvetstvenn osti v p osleduyushchey vz rosloy zhizni.
Sravneniya, provedennye na baze nauchnyh issledovaniy, pokazali, cht o razvitie
detey iz uch rezhdeniy inte rnaln ogo tipa v oblasti intellekta, chuvstv i ha raktera ustupaet
razvitiyu detey, v ospityvayushchihsya v seme.
Odnim iz silneyshih fakt orov v oslozhnenii s otsialn oy adaptatsii detey
sotsialnyh si rot yavlyaetsya stigmatizatsiya. V dann om sluchae stigmy, porozhdaemye
obshchestv om nakladyvayut kleym o na rebenka obuslavlivaya tem samym eg o mest o i ne
predostavlyaya v ozmozhnosti p okazat sebya s d rugoy luchshey st orony. V it oge si rota nachinaet
sootvetstv ovat p redstavleniyam, k otorye emu p redpisal s otsium.
Dlya resheniya zadachi adaptatsii detey si rot neobhodimo provodit p rofilaktiku
razvitiya zhiznest oykih kachestv u roditeley p ozvolyayushchih p ri nalichii neblag opriyatnyh
ekonomicheskih usl oviy s ohranyat sp okoystvie i p odderzhivat teplye pa rtnerskie
otnosheniya s detmi.
Razvitie osoznaniya i odnovremenn oe konstruirovanie deyateln osti vz rosleyushchih
detey p roishodit v p rotsesse vzaim odeystviya s Mi rom vzroslyh. Obe sistemy deyateln osti
(podrostka i vz roslogo) vzaim osvyazany i sushchestvuyut pa ralleln o.
Opasn ost stadii p odrostka zaklyuchaetsya v smeshenii roley. Tam, gde v eg o osnove
lezhit siln oe predshestvuyushchee s omnenie v s obstvenn oy polovoy identichn osti, ne redki
delinkventnye i psih oticheskie epiz ody. P odrostkovyy um est p o sushchestvu um m oratoriya

109
— psih ologichesk oy stadii mezhdu detstv om i vz roslostyu, mezhdu m oralyu, uzhe usv oennoy
rebenk om, i etik oy, kotoruyu eshche p redstoit razvit vz roslomu.
Bibli ografiya
1. Avakyan T.V. Tip p rivyazann osti i osobenn osti s otsialn ogo poznaniya u detey -sirot
[Elekt ronnyy resurs] // Psih ologicheskaya nauka i obrazovanie rsyedu.ru. 2015. T om 7. № 3. S.
119–132 (data obrashcheniya 15.03.18.).
2. Berezin S.V., Evd okimova Yu.B. S otsialn oe sirotstvo: deti i roditeli: Mate rialy k ku rsu
«Pedag ogicheskaya psih ologiya». Sama ra: Izd-vo «Unive rs-grupp», 2003. 52 s.
3. Bekke r G., Boskov A. S ovremennaya s otsiologicheskaya te oriya v ee p reemstvenn osti i izmenenii.
Per. s angl. – M.: Izd -vo inostr. lit -ry, 1961. – 410 s.
4. Vodopyan ova N.E. P rofessi onaln oe vyg oranie i resursy eg o preodoleniya // Psih ologiya
zdorovya / P od red. G.S. Nikif orova. SPb., 2003. S. 548 -572.
5. Vygotskiy L.S. S obranie s ochineniy: V 6 -ti t. T. 2. P roblemy obshchey psih ologii / P od red.
V. V. Davyd ova. — M.: Pedag ogika, 1982. — 504 s.
6. Golovaha E.I., K ronik A.A. Met odika: Otsenivanie nasyshchenn osti pyatiletnih inte rvalov
[Elekt ronnyy resurs] // Rezhim d ostupa: httrs://sit es.google.som/sit e/test300m/ rvl (data
obrashcheniya 15.04.18).
7. Deti bez roditeley. Kt o pomozhet i nauchit zhit? : [Elekt ronnyy resurs] //Rezhim
dostupa: httr://esr.md/rodrobnosti/2017/02/15/d eti-bez-roditeley-kto-romozhet-i-naushit-zhit
(data obrashcheniya: 15.04.18).
8. Egorova O.N. Osobenn osti s otsialn ogo intellekta u intellektualn o polnotsennyh
podrostkov s deviantnym p ovedeniem // Izvestiya Rossiysk ogo gosuda rstvenn ogo
pedag ogichesk ogo unive rsiteta im. A.I. Ge rtsena. 2013. № 160. S. 243 –246.
9. Elshanskiy S.P., Meshalevskaya S.V. Issled ovanie s otsialn ogo i em otsionaln ogo
intellekt ov u sta rshih p odrostkov, obuchayushchihsya v shk olah-inte rnatah // Vestnik
Moskovskogo gosuda rstvenn ogo gumanita rnogo unive rsiteta im. M.A. Sh olohova. Pedag ogika
i psih ologiya. 2009. № 3. S. 22 –26.
10. Zaretskiy V.K., Dub rovskaya M. O., Oslon V.N., H olmogorova A.B. Puti resheniya p roblemy
sirotstva v Rossii. M., 2002. 4 s.
11. Maruseva I.V., K ovalenk o M.I. Pedag ogika. – M.: Znanie, IVESEP, 2006. – 327 s.
12. Sotsialn o-pedag ogicheskie tehn ologii semeyn ogo ustroystva i v ospitaniya detey -sirot i
detey, ostavshihsya bez p opecheniya roditeley: Ucheb. -metod. p osob. / P od red. G.I.
Klimant ovoy. – M.: Izd -vo RGSU, 2008. – 192 s.
13. Fiofanova O.A., Psih ologiya vz rosleniya i v ospitatelnye p raktiki n ovogo pokoleniya: ucheb
posobie / O.A. Fi ofanova – M: FLINTA: NOU VP O «MPSI», 2012. – 120 s.
14. Chayk ova N.N. S otsialn oe si rotstvo. Problem y i puti p reodoleniya. S otsialnaya set
rabotnik ov obrazovaniya [Elekt ronnyy resurs] // Rezhim d ostupa : httr://nsrortal.ru (data
obrashcheniya: 16.04.18).
15. Elk onin D.B. Detskaya psih ologiya: ucheb. p osobie dlya stud. vyssh. ucheb. zaved eniy; red.-sost.
B. D. Elk onin. — 4-e izd., ste r. — M.: Izdatelskiy tsent r «Akademiya», 2007. — 384 s.
Moraru Ina, Gingulyak Vladislav
ZhIZN ESTOYKOST I OPTIMIZM U PODROSTKOV
VITALITY AND ORTIMISM IN AD OLESSENTS
VITALITAT EA ȘI ORTIMISMUL ÎN AD OLESSENȚĂ
Rezyu me
V svyazi s sotsialnoy, ekonomich eskoy, politich eskoy n estabilnostyu v nash ey stran e,
da i v mir e, sovr emennomu ch eloveku na s egodnyashniy d en prihoditsya nahoditsya v usloviyah
provotsiruyushchih razviti e stressa. Ishodya iz etogo, voznika et obshch ee snizh enie chuvstva
bezopasnosti. Vzglyady na budushch ee stanovyatsya p essimistichnymi. Molod ezh stanovitsya bol ee
passivnoy v r eshenii voznikayushchih probl em. N egativno e myshl enie sozda et pr edposylki k

110
vozniknov eniyu razocharovaniya v sobstv ennoy zhizni, n everie v sobstv ennye sily, n ezhelaniyu
deystvovat. Eto zastavlya et zadumatsya o n eeffektivnosti dominiruyushch ego pessimistich eskogo
myshl eniya sr edi molod ezhi. Voznika et neobhodimost v izuch enii optimizma kak faktora
opredelyayushch ego osob ennosti d eyatelnosti i prinyatiya r esheniy, obyasn eniya svoih dostizh eniy
i neudach, vybora strat egiy pov edeniya.
Klyuch evye slova: zhizn estoykost, dispozitsionnyy optimizm, podrostok, sovladani e.
Abstra st
In sonnestion with s osial, esonomis, rolitisal unr est in our sountry, and in th e world, th e
modern rerson, in the present da ys, has t o be in sonditions that rrovoke the stress develorment.
Rroseeding fr om this, th ere is a g eneral desrease in the sense of sesurity. Vi ews on the futur e besome
ressimisti s. Young reor le besome more rassiv e in solving the emerging rroblems. N egativ e thinking
sreates the rrerequisit es for the emergense of disillusi onment in one's own lif e, the mistrust in own forses
and desire to ast. This mak es us think ab out the ineffestiveness of the dominant ressimisti s thinking of
the youth. We consider that t here is a n eed in th e study of ortimism as a fa stor determining the
peculiarities of activity and decision making processes , the exrlanati on of their ashievements and th e
failures , the shoise of behavior strategy .
Key words: lif e-sustaining, dis rositional ortimism, ad olessent, coping .
Rezumat
În legătură cu instabilitat ea socială, economică, politică din țara n oastră și din lum e, persoana
modernă în condițiil e actuale confruntă t ensiuni și str es. D e aici rezultă o scădere generală a
sentimentului d e securitat e. Viziunil e asupra viit orului tind s pre pesimism. Tin erii devin mai pasivi în
rezolvarea problemelor emergente. Gândir ea negativă creează premise pentru d eziluzi e în viața proprie,
neîncredere în propriile forțe, lipsa de dorință d e a acționa. A cest lucru te face să gând ești la in eficiența
gândirii pesimist e dominant e în rândul tin erilor. Este nevoie de studiul optimismului ca factor de al
determinării și ad optării d eciziilor, explicarea realizăril or și insucceselor, alegerea strat egiilor de
comportament.
Cuvint e-cheie: vitalitat e, optimism dis proporțional, ad olescent, coping.
Leont ev D.A., Gord eeva i Osin, otnosyat optimizm i zhizn estoykost k r esursam
lichnosti, ob espechivayushchim eff ektivnost v vybor e povedencheskih str ategiy, sposobstvuya
vovl echennosti v vypoln yaemuyu d eyatelnost. Osob enno eto v azhno v stud encheskom vozr aste,
tak kak v stud encheskom vozr aste proishodyat p ervye shagi v st anovl enii lichnosti k ak
avtonomnoy edinitsy obshch estva, kak budushch ego prof ession ala, kogd a voznik ayut trudnosti v
vide postoyannoy sm eny vid ov deyatelnosti, k ak uchebnoy, t ak i vn e uchebnoy. Dlya podrostk a
stanovitsya v azhnoy ub ezhdennost v tom, chto vovl echennost v proishodyashch ee daet
maksim alnyy sh ans n ayti n echto stoyashch ee i int eresnoe dlya lichnosti, chto uporstvo
pozvolya et povliyat n a rezult at proisho dyashchego, pust d azhe eto vliyani e ne absolyutno i
uspeh ne garantirov an, chto vs e to, chto s nim sluch aetsya, sposobstvu et ego razvitiyu z a schet
znaniy, izvl ekaemyh iz opyt a.
Takim obr azom, optimizm i zhizn estoykost, yavlyayutsya v azhnymi r esursami
lichnosti, sposobstvuyu shchimi ee garmonichnomu r azvitiyu, eff ektivnomu vypoln eniyu
lyuboy d eyatelnosti. Ishodya iz etogo, dlya n as, pr edstavlyaet int eres izuch enie vzaimosvyazi
optimizm a i zhizn estoykosti u podrostkov. Krom e togo, n eobhodimo vyyavit g endernye
razlichiya v proyavl enii d annyh os obennost ey lichnosti. Izuch enie dannoy probl emy l eglo v
osnovu n ashego issl edovaniya.
V p edagogik e optimizm r assmatriv alsya gl avnym obr azom v vid e printsip a
vzaimod eystviya m ezhdu uchit elem i uch enikom v prots esse obuch eniya. Vasyanovich G.P. otm echal,
chto printsip p edagogicheskogo optimizm a osnovyv aetsya n a radosti, chto z arozhd aetsya v
tvorch eskom trud e. V n ey raskryv ayutsya prirodny e darovaniya r ebenka, zakalyayutsya ego volya,
harakter, formiru etsya nr avstvenno-esteticheskiy id eal, otrits aetsya soz ertsatelnyy

111
optimizm. S ts elyu r azvitiya u uchenika radosti sozid aniya, p edagog s am dolzh en ovl adet
pedagogich eskim m asterstvom, t aktom, mor alnoy kulturoy. Um enie raskryt tvorch eskiy
potentsial rebenka, podd erzhat ego str emlenie samovyr azheniya dobrym slovom i chutkim
otnosh eniem yavlya etsya n astoyashchim isk usstvom, kotorym dolzh en ovl adet pedagog. Pri emom
nravstvennogo vospit aniya pomoch r ebenku pov erit v sobstv ennye sily ozn achaet dlya
uchenika i uchit elya priobr esti n e tolko mor alno e, no i fizich eskoe zdorove [ 1].
Epoh a zhe novogo vr emeni h arakterizu etsya sushch estvennym proryvom v obl asti
izuch eniya optimizm a v prikl adnom aspekte. Vozniklo gum anistich eskoe napravlenie v
izuch enii lichnosti ch eloveka. Vse bolee aktualnymi st anovilis voprosy osmysl ennosti
zhizni, r askrytiya vnutr ennego pot entsiala lichnosti. N akopl enie empirich eskogo m ateriala
v hod e issledovaniy, posvyashch ennyh probleme optimizma, sozdalo pochvu dlya sozd aniya
razlichnyh psihologich eskih shkol. N aprim er, v n apravlenii g eshtaltpsihologii, t eoriya
polya K.L evina stala osnovoy dlya ponim aniya roli optimistich eskih i p essimi stich eskih
ozhid aniy v n apravlenii ch elovecheskogo povedeniya [ 5]. V r amkah bih eviorizm a, teoriya
lokus a kontrolya Dzh. Rott era takzhe sposobstvov ala razvitiyu issl edovaniy lichnosti,
svyazannyh s t akimi t ermin ami, k ak ozhid aniya i atributsii [ 10]. Potr ebnost v izuch enii
takih voprosov vo mnogom byl a prodiktov ana poslevoennoy obstanovkoy, svyazannoy s
massovymi d epressivnymi n astro eniyami. Eti usloviya posluzhili prichinoy vozniknov eniya
novogo n apravleniya v p sihologich eskoy n auke – pozitivnoy psihologii. Osnov atelem
dannogo n apravleniya po pr avu schit aetsya amerikanskiy psiholog M. S eligm an, posvyativshiy
bolshuyu ch ast zhizni izuch eniyu optimizm a i teorii vyuch ennoy b espomoshchnosti.
Eto podhod k izuch eniyu optimizm a predlozh ennyy amerikanskimi psiholog ami
M.F.Sh eyerom, Ch.S.K arverom [14]. Avtor y rassmatriv ayut optimizm k ak lichnostnuyu
dispozitsiyu. Sut d annogo podhod a zaklyuch aetsya v tom, chto optimizm r assmatriv aetsya k ak
obobshch ennye polozhit elny e ozhid aniya individ a, kotory e mozhno v bolsh ey ili m enshey
stepeni r asprostr anit n a vsyu ego zhizn. Etot konst rukt mozhno t akzhe nazyvat
dispozitsionnym optimizmom. P essimizm yavlya etsya protivopolozhnym polyusom optimizm a
i opisyv aet otrits atelny e obobshch ennye ozhid aniya individ a otnosit elno budushch ego. K ak
ukazyvayut avtory konts eptsii, konstrukty optimizm a i pessimizm a svyazany s v ekami
narodnoy mudrosti. Psihologich eskoe napoln enie etih ponyatiy avtory opisyv ayut ch erez
teoriyu motiv atsii, osnovn aya ideya kotoroy v tom, chto pov edenie napravleno na dostizh enie
zhelaemyh ts eley. Tseli – eto d eystviya, kon echnye sostoyaniya ili zn acheniya, kotory e chelovek
vosprinim aet libo k ak zhelatelny e, libo k ak nezhelatelny e. Lyudi st arayutsya vystr aivat
svoe povedenie v sootv etstvii s zh elatelnym r ezult atom i st arayutsya d erzhatsya pod alshe
ot togo, chto schit ayut n ezhelatelnym. T akim obr azom, esli ts eli n edost atochno znachimy,
nikakie deystviya n e vypolnyayutsya.
Kak otm echaet O. A. Sych ev, optimistich eskoe myshl enie okazyvaet mnozh estvennye
vliyaniya n a effektivno e lichnostno e funktsionirov anie i psihich eskoe zdorov e uchashchihsya:
1) na chuvstvo komp etentnosti i, ch erez nego, n a vnutr ennyuyu motiv atsiyu;
2) na post anovku ts eley i n astoychivost v ih dostizh enii: ch elovek, veryashchiy v
vozmozhnost dostizh eniya usp eha i vazhnost prilozh eniya usiliy dlya dostizh eniya usp eshnogo
rezult ata v deyatelnosti, n e budet boyatsya br atsya z a slozhny e zadachi, proyavlyat
nastoychivost, r abotosposobnost i gotovnost dovodit n achatoe delo do konts a;
3) sposobstvu et adaptivnym r eaktsiyam n a trudny e zhizn ennye situ atsii i str ess:
konstruktivn aya int erpretatsiya n eudach sposobstvu et adaptivnym pov edencheskim i
emotsion alnym r eaktsiyam n a neudachi, ispolzov aniyu probl emno-fokusirov annyh
strategiy ih preodoleniya [ 10].

112
Eshche odno obyasn enie luchsh ey sposobnosti optimistov adaptirov atsya k trudnym
zhizn ennym situ atsiyam z aklyuch aetsya v tom, chto lyudi s optimistich eskim mirovozzr eniem
vklyuch eny v bol ee shiro kuyu i podd erzhiv ayushchuyu sotsi alnuyu s et, u nih bolsh e druz ey, i
oni vysh e otsenivayut poluch aemuyu sotsi alnuyu podd erzhku [2].
Svyaz dispozitsionnogo optimizm a i urovnya sub ektivnogo bl agopoluchiya
rassmatriv alas v issl edovanii K. Muzdyb aeva, vybork a kotorogo sost avila 700
respond entov. Poluch ennye rezult aty pozvolili vydvinut pr edpolozh enie o tom, chto
pessimist a otlich aet vnutr enniy diskomfort, vyr azhayushchiysya v pod avlennom n astro enii, v
neudovl etvor ennosti k achestvom sobstv ennoy zhizni, v oshchushch enii s ebya neschastlivym, togd a
kak dlya optimist a harakterna vnutr ennyaya g armoniya, bodrost, oshchushch enie schastya,
udovl etvor ennost r aznymi storon ami zhizni [ 8].
M.Seligm an i K.P eterson svyazyv ayut optimizm i p essimizm s atributivnym stil em
sub ekta. Sogl asno d annoy konts eptsii, v prots esse zhizni u cheloveka skladyvaetsya
opredelennaya ustoychiv aya m anera obyasnyat prichiny proishodyashch ego, i kogd a on
stalkiv aetsya s t emi ili inymi r ezult atami d eyatelnosti, on pripisyv aet im prichiny v
sootv etstvii so slozhivshimsya stil em atributsii [9]. Dlya r askrytiya ponyatiy «optimizm» i
«pessimizm» s pozitsiy etogo podhod a neobhodimo obr atitsya k opis aniyu sost avlyayushchih
atributsiy.
Vydelyayutsya tri p arametra atributsii dlya zhizn ennyh sobytiy:
1) person alizatsiya (vnutr enniy – vneshniy);
2) ustoychivost (postoyannyy – nepostoyannyy);
3) generalizatsiya (glob alnyy – chastnyy).
Vnutr ennyaya atributsiya opisyv aet prichinu sobytiy v ponyatiyah, ssyl ayushchihsya n a
sebya; vn eshnyaya atributsiya obyasnya et prichinu f aktor ami, l ezhashchimi vovn e. Atributsiya
postoyanstv a opisyv aet prichiny sobytiy k ak postoyanny e, dolgovr emennye; atributsiya
nepostoyanstv a harakterizu et prichinu k ak vr emennuyu. Glob alnaya atributsiya obyasnya et
prichinu sobytiy obobshch ayushchimi t ermin ami, ohv atyvayushchimi mnozh estvo situ atsiy; ch astnaya
atributsiya – ogranichiv ayushchimi t ermin ami. R azlichny e sochetaniya n azvannyh p arametrov
formiruyut atributivnyy stil ch eloveka. V svyazi s etim avtory t eorii vyd elyayut t akie
stili, k ak optimistich eskiy i p essimistich eskiy.
Chelovek s optimistich eskim atributivnym stil em verit, chto n epriyatnosti
vremenny ( atributsiya n epostoyanstv a dlya n egativnyh sobytiy ), proishodyat tolko v odnoy
sfere zhizni (ch astnaya atributsiya dlya n egativnyh sobytiy), prichinoy n epriyatnost ey
yavlyayutsya vn eshnie obstoyat elstv a (vneshnyaya atributsiya dlya n egativnyh sobytiy). Horoshi e
sobytiya dlya n ego im eyut postoyannyy h arakter (atributsiya postoyanstv a dlya polozhit elnyh
sobytiy), proishodyat v r aznyh sf erah zhizni (glob alnaya atributsiya dlya polozhit elnyh
sobytiy), a ih prichin a lezhit v nyom s amom (vnutr ennyaya atributsiya dlya polozhit elnyh
sobytiy, proishodyashchih s nim s amim).
Chelovek, im eyushchiy p essimistich eskiy atributivnyy stil, pol agaet, chto
nepriyatnosti budut dlitsya v echno ( atributsiya postoyanstv a dlya n egativnyh sobytiy), oni
proishodyat vo vs eh sferah zhizni (glob alnaya atributsiya dlya n egativnyh sobytiy), vinit v
nepriyatnostyah on s ebya (vnutr ennyaya atributsiya dlya n egativnyh sobytiy). Horosh ee dlya
sub ekta s pessimistich eskim stil em atributsii vr emenno ( atributsiya n epostoyanstv a dlya
polozhit elnyh sobytiy), sluch aetsya tolko v ogr anichennoy obl asti ego zhizni (ch astnaya
atributsiya dlya polozhit elnyh sobytiy), proishodit bl agodarya st echeniyu obstoyat elstv
(vneshnyaya atributsiya dlya polozhit elnyh sobytiy) [ 12].
V issl edovanii T.O. Gord eevoy izuch alas svyaz atributivnogo stilya i
uspevaemosti u stud entov. V r ezult ate testirov aniya byli poluch eny d annye, kotory e

113
svid etelstvuyut o tom, chto pri po stupl enii v univ ersit et, na fakult et psihologii
vysoki e baly im eyut im enno abituri enty s nizkimi ots enkami po t estu n a optimizm.
Uchenym «byli sd elany sl eduyushchi e vyvody: pr edpochtit elnym atributivnym stil em v
uchebnoy d eyatelnosti stud entov, a takzhe abituri entov yavlya etsya «r ealistichnyy optimizm»,
kotoryy soch etaet v s ebe dostoinstvo str ategii i optimisticheskoy, i pessimistich eskoy»
[2].
Rol optimistich eskogo stilya obyasn eniya v usp eshnosti v hod e obuch eniya v
univ ersit ete izuch alas K. P etersonom i L. B arret v hod e longityudnogo issl edovaniya. N a
materiale rezult atov sd achi pervoy zimn ey sessii oni prod emonstrirov ali, chto stud enty,
pokazavshie bolee vysokiy urov en usp evaemosti, ch em sl edovalo ozhid at ishodya iz
pokazateley testa akademicheskih sposobnost ey pri postupl enii i shkolnyh ots enok, byli
sklonny k optimistich eskomu obyasn eniyu n egativnyh situ atsiy v uch ebe, t.e. opisyv ali ih
kak vyzv annye vneshnimi, n estabilnymi i konkr etnymi prichin ami. N aprotiv, stud enty,
obyasnyavshi e negativny e sobytiya k ak vyzv annye lichnymi («eto moya vin a»), st abilnymi i
vseohvatyvayushchimi prichin ami, poluchili v hod e pervoy s essii v sr ednem bol ee nizki e
otsenki, ch em sledovalo ozhid at. Et a zavisimost sohr anyalas, kogd a kontrolirov alsya vkl ad
sposobnost ey i d epressii. Krom e togo, stud enty s optimistich eskim ob yasnit elnym
stil em byli bol ee sklonny st avit p ered soboy konkr etnye uchebnye tseli i ch ashche
obrashchatsya z a sovetami k n auchnym konsult antam, chto t akzhe vnosilo svoy vkl ad v
uspevaemost [9].
Zhizn estoykost v ee shirokom ponim anii ozn achaet lichnostnuyu h arakteristi ku,
kotor aya igr aet klyuch evuyu rol v sovl adanii so str essom. Ch em bol ee chelovek zhizn estoek, tem
bolee effektivno on mozh et vypolnyat d eyatelnost pri n alichii str essovyh situ atsiy. S am
termin «zhizn estoykost» vp ervye byl vydvinut amerikanskimi psiholog ami S.M addi i
S.Kob eysa. Avtory r assmatriv ali zhizn estoykost k ak lichnostno e kachestvo
harakterizuyushch ee meru sposobnosti lichnosti vyd erzhiv at str essovuyu situ atsiyu, sohr anyaya
vnutr ennyuyu sb alansirov annost i n e snizh aya usp eshnost deyatelnosti [6, s. 3]. V
teoreticheskom pl ane, ponyati e zhizn estoykosti vpisyv aetsya v sist emu ponyatiy
ekzist entsialnoy t eorii lichnosti [ 13], vystup aya op eratsion alizatsiey vv edennogo
ekzist entsialnym filosofom P. Tillihom [11] ponyatiya «otv aga byt». Et a
ekzist entsialnaya otv aga predpol agaet gotovnost «d eystvov at vopr eki» — vopr eki
ontologich eskoy tr evoge. Im enno zhizn estoykost pozvolya et vynosit n eustranimuyu
trevogu, kotor aya soprovozhd aetsya vyborom budushch ego, dlya kotorogo h arakterna
neizvestnost, a ne proshlogo podr azumevayushchego n eizmennost v situ atsii
ekzist entsialnoy dil emmy [ 13].
Zhizn estoykost t akzhe yavlya etsya p atternom struktury ust anovok i n avykov,
pozvolyayushchim pr evratit izm eneniya okruzh ayushchey deystvit elnosti v vozmozhnosti
cheloveka. Sogl asno S.M addi, yavlya etsya klyuchom k str essoustoychivosti i sostoit iz:
zhizn estoykogo, t. e. tr ansform atsionnogo koping a; zhizn estoykogo otnosh eniya k
okruzh ayushchim lyudyam; zhizn estoykih ust anovok [7].
D.A. Leont ev oharakterizov al zhizn estoykost k ak sist emu ub ezhdeniy o s ebe, o
mire, ob otnosh eniyah s mirom. Eto dispozitsiya, vklyuch ayushchaya v s ebya t ri sr avnit elno
avtonomnyh kompon enta: vovl echennost, kontrol, prinyati e risk a. Vyr azhennost etih
kompon entov i zhizn estoykosti v ts elom pr epyatstvu et vozniknov eniyu vnutr ennego
napryazh eniya v str essovyh situ atsiyah z a schet stoykogo sovl adaniya so str essami i vospr iyatiya
ih kak menee znachimyh [6, s.4].
Tselyu r aboty yavlyaetsya issl edovanie vzaimosvyazi optimizm a i zhizn estoykosti
lichnosti u stud entov.

114
V hod e izuch eniya n auchnoy lit eratury po t eme issl edovaniya, n ami byli vydvinuty
sleduyushchi e gipot ezy.
1. Sushch estvuet vz aimosvyaz op timizm a i zhizn estoykosti lichnosti u stud entov, a
imenno: chem vysh e urov en dispozitsionnogo optimizm a, tem vysh e urov en
zhizn estoykosti lichnosti.
2. Chem chashche ispolzuyut stud enty pozitivnyy atributivnyy stil, t em bolshimi
pokazatelyami zhizn estoykosti i ee sostavlyayushchih oni obl adayut.
3. Sushch estvuyut g endernye razlichiya v proyavl enii optimizm a, vyr azhennosti
atributivnyh stil ey i zhizn estoykosti u stud entov.
Dlya dostizh eniya ts eli i prov erki vydvinutyh gipot ez nami byli post avleny
sleduyushchi e zadachi:
1) proanalizirov at nauchnuyu lit eraturu po t eme issl edovaniya;
2) izuchit proyavl enie i vyr azhennost dispozitsionnogo optimizm a u stud entov;
3) izuchit atributivny e stili u stud entov;
4) izuchit proyavl enie zhizn estoykosti lichnosti i ee kompon entov u stud entov;
5) vyyavit vz aimosvyaz zhizn estoykosti lichnos ti, dispozitsionnogo optimizm a i
atributivnyh stil ey u stud entov;
6) vyyavit g endernye razlichiya v proyavl enii optimizm a, vyr azhennosti atributivnyh
stil ey i zhizn estoykosti u stud entov;
7) razrabotat rekomendatsii n a osnov e rezult atov issl edovaniya.
Issl eduemaya vyb orka vklyuch aet 110 stud entov, uch ashchihsya 2 -3 kursov r azlichnyh
spetsialnost ey.
Dlya prov erki gipot ez, nami byli ispolzov any sl eduyushchi e diagnostich eskie
metodiki .
1. Oprosnik dispozitsionnogo optimizm a Gord eevoy T.O., Sych eva O.A., Osin a E.N.
Oprosnik pr ednaznachen dlya diagnostiki urovnya dispozitsionnogo optimizm a i
predstavlyaet soboy bl ank s utv erzhdeniyami (4 pryamyh, 4 obr atnyh, 4 utv erzhdeniy
«napolnit eley») i bl anka-klassifik atora s nadpisyami: "n e soglasen", "skor ee ne
soglasen", "ni d a, ni n et", "skor ee soglasen", "sog lasen".
2. «Test Atributivnyh Stil ey» v adaptatsii L.M. Rudinoy . Oprosnik pr ednaznachen dlya
diagnostiki vyr azhennosti optimizm a-pessimizm a. Predstavlyaet soboy test,
sostoyashchiy iz 48 p arnyh utv erzhdeniy, v kotoryh pr edstavleny pozitivny e i
negativny e situ atsii iz sf ery dostizh eniy, m ezhlichnostnyh otnosh eniy i zdorovya.
3. Test Zhizn estoykosti M addi S. v adaptatsii D.A. Leont eva dlya vyyavl eniya urovnya
zhizn estoykosti i ee kompon entov. Metodik a sostoit iz bl anka s 45 utv erzhdeniyami,
i bl anka-klassifik atora s nadpisyami: "n et", "sk oree net, chem da", "skor ee da, chem
net", "d a".
Dlya statistich eskoy obr abotki poluch ennyh r ezult atov, n ami byl ispolzov an
metod lin eynoy korr elyatsii Pirson a, kotoryy pozvolya et opr edelit n alichi e ili
otsutstvi e lineynoy svyazi m ezhdu dvumya kolich estvennymi pok azatelyami, ots enit ee
tesnotu i st atistich eskuyu zn achimost, a takzhe T-krit eriy Styud enta, pozvolyayushchiy
otsenit, n askolko st atistich eski sushch estvenno r azlich ayutsya sr ednie arifm eticheskie dvuh
vyborok.
Nauchno e issl edovanie provodilos v n eskolko et apov.
Na pervom etape, podgotovit elnom, byl prov eden analiz n auchnoy lit eratury po
teme issl edovaniya, byli sformulirov any ts eli i z adachi, vydvinuty gipot ezy
issl edovaniya, i opr edelena issl eduemaya vybork a. Takzhe byli podobr any sootv etstvuyushchi e
metody issl edovaniya.

115
Na vtorom , diagnostich eskom et ape bylo prov edeno issl edovanie zhizn estoykosti,
dispozitsionnogo optimizm a i atributivnyh stil ey u stud entov.
Na tretem et ape, poluch ennye eksp erimentalny e dannye byli obr abotany,
predstavleny v t ablits ah i gr aficheski. T akzhe byl prov eden statistich eskiy analiz
poluch ennyh d annyh.
Na chetvertom, et ape, byl prov eden eksp eriment v vid e trening a na razviti e
zhizn estoykosti, pozvolivshiy poluchit d annye ob eff ektivnosti tr eningovyh m etodik.
Analiz i int erpretatsiya r ezult atov issl edovaniya
Issl eduemaya vybork a sostoyal a iz m alchikov i d evochek, chya struktur a
raspredelyalas sl eduyushchim obrazom: 56,7% sost avlyayut d evochki, 43,3% sost avlyayut
malchiki. Mozh em schit at, chto d annaya vybork a yavlyaetsya simm etrichnoy s tochki zr eniya
kolich estva.
Tablits a1. Deskriptivn aya statistik a po harakteristik am zhizn estoykosti
Vovl echennost Kontrol Prinyati e risk a
Mean 35,5167 30,0000 17,2833
Median 35,5000 29,5000 16,0000
Std. D eviation 9,17900 8,05910 5,92064
Minimum 10,00 11,00 7,00
Maximum 51,00 46,00 36,00
Vovl echennost ( sommitment) opr edelyaetsya k ak «ub ezhdennost v tom, chto
vovl echennost v proishodyashch ee daet maksim alnyy sh ans nayti stoyashch ee i int eresnoe dlya
lichnosti». Ch elovek s r azvitym kompon entom vovl echennosti poluch aet udovolstvi e ot
sobstv ennoy d eyatelnosti. V protivopolozhnos t etomu, otsutstvi e podobnoy
ubezhdennosti porozhd aet chuvstvo otv ergnutosti, oshchushch enie sebya «vn e» zhizni.
Kontrol ( sontrol) — eto ub ezhdennost v tom, chto borb a pozvolya et vliyat n a
rezult at proishodyashch ego. Protivopolozhnost etomu — oshchushch enie sobstv ennoy
bespomoshchnosti. Ch elovek, kotoryy st araetsya kontrolirov at svoyu zhizn, oshchushch aet, chto s am
vybir aet sobstv ennuyu d eyatelnost, svoy put.
Prinyati e risk a ili vyzov ( shallenge) — ubezhdennost v tom, chto vs e proishodyashch ee
sposobstvu et razvitiyu — za schet izvl ekaemyh iz opyt a (nevazhno, pozitivnogo ili
negativnogo) zn aniy. Ch elovek, rassmatriv ayushchiy zhizn k ak sposob priobr eteniya opyt a,
gotov d eystvov at, str emitsya k novym sv ersheniyam. V osnov e lezhit id eya razvitiya ch erez
aktivno e usvo enie znaniy iz opyt a i posl eduyushch ee ih ispol zovanie.
Deskriptivn aya statistik a po peremennym zhizn estoykosti .
Srednee arifm eticheskoe vovl echennosti M = 35,52.
Srednee arifm eticheskoe po kontrolyu M = 30,00
Srednee arifm eticheskoe po prinyatiyu risk a M = 17,28
Mozh em zametit, chto s amoe nizko e srednee arifm eticheskoe po h arakteristik e
«prinyati e risk a». Eto d aet nam vozmozhnost sd elat vyvod o tom, chto n a dannom vozr astnom
etape podrostki n e sklonny riskov at. Im bol ee svoystv enny kontrol i vovl echennost v
situ atsii str essa. Dlya podrostkov h arakterno str emlenie vklyuch atsya v sotsi alny e
otnosh eniya m ezhdu sv erstnik ami, uch astvov at v obshchih d elah, ob edinyatsya pod kakoy -libo
ideey. Etomu vozr astu h arakterna borb a s ideologich eskoy sist emoy, prov erka vzroslyh n a
sootv etstvi e ih d eystviy id ealam, kotory e byli imi zh e i postro eny. T akzhe podrostok
yavlya etsya pochti vzroslym, no eshche rebenkom, ego razryv ayut str emlenie k nezavisimosti

116
(vyr azhayushcheesya v uhod ah iz domu i t.d.) i odnovr emennoe nalichi e zavisimosti ot
rodit eley.
Tablits a 2. Korr elyatsiya p arametrov zhizn estoykosti
Kontrol Prinyati e risk a
Vovl echennost

Rearson Sorrelation ,590(**) ,433(**)
Sig. (2 -tailed) ,000 ,001
N 60 60
Kontrol

Rearson Sorrelation ,406(**)
Sig. (2 -tailed) ,001
N 60
** Sorrelation is signifi sant at the 0.01 l evel (2-tailed).
Analiziruya korr elyatsionny e pokazateli m ezhdu p eremennymi zhizn estoykosti,
mozhem utv erzhdat, chto oni z avisimy drug ot drug a, i v nih n ablyud aetsya m ezhkompon entno e
vliyani e. Naprashivaetsya vyvod, chto ch em bolsh e budet proyavlyatsya vovl echennost, t em
bolsh e podrostok vozm et na sebya kontrol i prinyati e risk a v kakoy -libo situ atsii v
kotoroy on n ahoditsya.
Tablits a 3. Korr elyatsiya h arakteristik zhizn estoykosti s dispozitsionnym optimizmom
Kontrol Prinyati e
risk a Dispozitsionnyy
optimizm
Vovl echennost

Rearson Sorrelation ,590(**) ,433(**) ,580(**)
Sig. (2 -tailed) ,000 ,001 ,000
N 60 60 60
Kontrol

Rearson Sorrelation ,406(**) ,441(**)
Sig. (2 -tailed) ,001 ,000
N 60 60
** Sorrelation is signifi s
Analiziruya korr elyatsiyu m ezhdu p arametrami zhizn estoykosti i dispozitsionnogo
opti mizm a mozhem utv erzhdat, chto dispozitsionnyy optimizm korr eliru et s
vovl echennostyu i kontrol em. Chem bolsh e podrostok yavlya etsya vovl echennym v kakuyu -libo
situ atsiyu i ub ezhden v tom, chto ego deystviya povliyayut n a ee izmenenie tem vysh e ego
dispozitsionnyy optimizm.
Tablits a 4. Svyaz m ezhdu dispozitsionnym optimizmom i zhizn estoykostyu
Zhizn estoykost
Dispozitsionnyy
optimizm Rearson Sorrelation ,517(**)
Sig. (2 -tailed) ,000
N 60
Iz vysh e predstavlennoy t ablitsy mozh em sd elat vyvod, chto dispozitsionnyy
optimizm vliya et na zhizn estoykost i n aoborot, ch em vysh e zhiznestoykost, dlya kotoroy
harakterno sohr anenie optim alnoy d eyatelnosti pri str essovyh situ atsiyah, t em bolshe
budet dispozitsionnyy optimizm, kotoromu svoystv enny pozitivny e ozhid aniya
otnosit elno budushch ego. Takim obr azom, n asha gipot eza o svyazi zhizn estoykosti i
dispozitsionnogo optimizm a podtv erzhdaetsya.
Gipot eza 2. Sushch estvuyut g endernye razlichiya v proyavl enii optimizm a,
vyrazhennosti atributivnyh stil ey i zhizn estoykosti u podrostkov.
Ishodya iz analiza kolich estvennyh d annyh, skladyvaetsya sl eduyushch aya kartin a:
Srednee arifm eticheskoe devochek po p eremennoy «Vovl echennost» M = 36,33, a u malchikov

117
M = 34,58. Sr ednee arifm eticheskoe po peremennoy «Kontrol» u d evochek ravno M = 29,70,
u malchikov M = 30,20. Po p eremennoy «Prinyati e risk a» srednee arifm eticheskoe u devochek
sostavlyaet M = 17,85, a u malchikov sr ednee arifm eticheskoe ravno M = 16,62. Po
kompon entu «Zhizn estoykost» sr ednee arifm eticheskoe u devochek M = 83,49, a u malchikov
M = 81,39. Zhizn estoykost pr edstavlyaet soboy k achestvo li chnosti, h arakterizuyushch ee
ustoychivost ch elovecheskoy d eyatelnosti pod vozd eystvi em vn eshnih n egativnyh f aktorov
vliyaniya.
Tablits a 5. Dostov ernaya statistich eskaya raznits a
t-test for Equality of Means
t df r Mean Diff erense
Vovl echennost ,721 57 ,474 1,7564
Kontrol -,231 57 ,818 -,4953
Prinyati e risk a ,785 57 ,436 1,2331
Zhizn estoykost ,418 57 ,678 2,1002
Statistich eski dostov ernyh otlichiy m ezhdu m alchik ami i d evochk ami n e sushchestvuet.
Takim obr azom, my mozh em utv erzhdat, chto v podrostkovom vozr aste Vovl echennost ,
Kontrol i Prinyati e risk a kak p arametry Zhizn estoykosti vosprinim ayutsya i
prozhiv ayutsya u m alchikov i d evochek odin akovo.
Dispozitsionnyy optimizm pr edstavlyaet soboy sostoyani e, pri kotorom ch elovek
ozhid aet ot budushch ego pozitivnogo ishod a. Eto, pr ezhde vsego sost oyani e ozhid aniya, pri
kotorom v r ezult ate nesootv etstviya mozh et vozniknut frustr atsiya. Optimizm k ak
atributivnyy stil opr edelyaet mod el pov edeniya i r eaktsiyu. N aprim er, ch elovek s
pozitivnym atributivnym stil em vosprinim aet proshlo e kak urok i n e povtorya et
oshib ochnyh d eystviy, v to vr emya k ak chelovek s n egativnym atributivnym stil em
rassmatriv aet proshlo e kak nespravedlivost, snizh aya konts entratsiyu n a nastoyashch em mom ente
zhizni.
Ishodya iz analiza dannyh, sr ednee arifm eticheskoe po kompon entu
«Dispozitsionnyy optimizm» u devochek ravno M = 23,94, u m alchikov M = 21,81. Po
kompon entu «N egativnyy atributivnyy stil» sr ednee arifm eticheskoe u devochek M =
12,45, u m alchikov M = 10,42. Po kompon entu «Pozitivnyy atributivnyy stil» sr ednee
arifm eticheskoe u devochek sost avlyaet M = 9 ,18, a u malchikov M = 9,62.
Tablitsa 6. Statisticheski dostovernye raznitsy
t-test for Equality of Means
t df r Mean
Differense Std. Error
Differense 95% Sonfidense
Interval of the
Differense
Lower Urrer
Dispozitsionnyy optimizm 1,267 57 ,210 2,131 7 1,68229 -1,23703 5,50043
Negativnyy atributivnyy
stil* 2,318 57 ,024 2,0315 ,87630 ,27670 3,78623
Pozitivnyy atributivnyy
stil -,432 57 ,667 -,4336 1,00370 -2,44344 1,57631
*r 0.05
Pri analize dostov ernyh r aznits po atributivnomu stilyu mozh em otm etit, chto
statistich eski dostov ernaya raznits a sushchestvuet tolko po n egativnomu atributivnomu
stilyu. D annyy stil bol ee svoystv enen devochk am, eto d aet nam vozmozhnost utv erzhdat,
chto d evochki bol ee emotsion alno otnosyatsya k proishodyashchim situ atsiyam ots enivaya ih z aranee
negativnymi.

118
Nasha gipot eza o r aznits e v proyavl enii atributivnyh stil ey ch astichno
podtverzhdaetsya, tak kak dostov ernaya raznits a podtv erdil as v odnoy h arakteristik e, no n e
vo vs eh.
Vyvody
Ishodya iz r ezult atov analiza literatury, mozhno sd elat vyvod o tom, chto podhody
k izuch eniyu f enomena optimizm a ne protivor echat drug drugu, skor ee opisyv ayut yavl enie s
razlichnyh storon. P essimizm i optimizm r assmotr en vsemi avtor ami k ak polozhit elnyy
i otrits atelnyy prognoz. Tolko M. S eligm an aktsentiru et vnim anie na prichin ah
voznikshih ozhid aniy, kotory e neobhodimo opr edelit v sootnosh enii s osob ennostyami
atributivnogo stilya.
Opir ayas n a sobr annyy m aterial, mozhno vyd elit ryad t eoreticheskih polozh eniy:
 optimizmu i p essimizmu sootv etstvuyut pozitivny e i n egativny e
ozhid aniya, v kakoy -libo otdelno vzyatoy situ atsii ili v budushch em;
 optimisty ot p essimistov otlich ayutsya atributivnym stil em;
 pessimisty otlich ayutsya gotovnostyu ustup at v slozhnoy situ atsii,
nalichi em nizkogo urovnya prityaz aniy, otrits aniem i uhodom ot probl emnoy
situ atsii, pod avlennostyu.
 dlya optimistov h arakterny n alichi e very v s ebya i v lyud ey, kotory e ih
okruzh ayut, aktivnost v poisk e resheniya probl emnyh situ atsiy, otsutstvi e
«zatsikliv aniya» n a prichin ah svoih n eudach, nalichi e vysokoy en ergichnosti,
a takzhe sily voli.
Optimizm i p essimizm yavlyayutsya n e tolko otr azheniem stilya myslit elnoy
deyatelnosti konkr etno vzyatoy lichnosti, no i v azhnym el ementom v prots esse orientatsii
cheloveka v mir e.
Zhizn estoykost predstavlyaet soboy p attern, sostoyashchiy iz sovokupnosti ust anovok
i navykov, kotoryy pozvolya et pr evratit izm eneniya okruzh ayushchey deystvit elnosti v
resursy, n eobhodimy e cheloveku dlya adaptatsii.
Yavlyayas sotsi alno -psihologich eskim svoystvom, zhizn estoykost voznik aet v
rannem detstve i ukr eplyaetsya v podrostkovom vozr aste. Rezult atom r azvitiya d annoy
lichnostnoy ch erty, kotoro e proishodit pod vliyani em vn eshnih f aktorov, yavlya etsya, v
konechnom itog e, kachestvennaya usp evaemost podrostkov.
Dlya zhizn estoykogo ch eloveka neizvestnost yavlya etsya r esursom, v to vr emya kak lyudi
s nizkoy vyr azhennostyu ch erty «h ardiness» sklo nny schit at neizvestnost op asnoy. V svyazi
s etim, m enee zhizn estoyki e lyudi vybir ayut n eizmennost, prim enyaya odni i t e zhe modeli
povedeniya, chto privodit k d efitsitu r esursov i otsutstviyu gibkosti v sluch ae
vozniknov eniya situ atsiy str essa.
Zhizn estoykost ok azyvaet polozhit elnyy eff ekt ne tolko v str essovyh, no i v
obyd ennyh situ atsiyah, tr ebuyushchih kr eativnogo podhod a i razvitogo voobr azheniya.
Usloviya, pri kotoryh formiru etsya zhizn estoykost, pr edpol agayut n alichi e
osozn aniya i prinyatiya ch elovekom sobstv ennoy uyazvimosti v protivopolozhnost otrits aniyu
realnogo polozh eniya v eshchey. Prinyati e sobstv ennoy uyazvimosti pozvolya et naibol ee
kachestvenno ots enit sobstv ennye vozmozhnosti, chto yavlya etsya n eobhodimym pri
osushch estvlenii s amoaktualizatsii.
Teoreticheskiy analiz osob ennost ey podrost kovogo p eriod a pozvolya et
sformulirov at sl eduyushchi e polozh eniya:
V period s 11 po 19 l et v struktur e motiv atsionno -lichnostnoy sf ery proishodyat
znachitelny e preobrazovaniya. On a priobr etaet ierarhichnost, motivy podrostk a

119
stanovyatsya n e neposr edstvenno d eystvuyushchi mi, a voznik ayushchimi n a osnov e soznatelno
prinyatogo r esheniya, mnogi e interesy pr evrashchayutsya v ustoychivy e uvlecheniya.
V motiv atsionnoy struktur e prots essa obshcheniya proishodyat zn achimy e peremeny:
teryayut aktualnost otnosh eniya s rodit elyami, uchit elyami, p ervost epennuyu znachimost
priobr etayut otnosh eniya so sv erstnik ami, yarko proyavlya etsya affili ativn aya potr ebnost v
prin adlezhnosti k akoy-nibud grupp e, obn aruzhiv aetsya t endentsiya k poisku blizkih
druzh eskih svyaz ey, osnov annyh n a glubokoy emotsion alnoy privyaz annosti i obshchnosti
interesov. Sushch estvennye preobrazovaniya proishodyat v h araktere motiv atsii uch ebno-
pozn avatelnoy d eyatelnosti podrostkov. Vosprinim aya cheloveka lyubogo vozr asta,
podrostok aktsentiru et vnim anie na fizich eskih osob ennostyah, el ementah oblik a, stil e
odezhdy, prich eske, vyrazitelnom pov edenii.
Glavnoy osob ennostyu postro eniya mirovozzr eniya podrostk a yavlya etsya sozd anie
mysl ennogo id eala semi, r eligii, obshch estva, po sr avneniyu s kotorym proigryv ayut
realno sushch estvuyushchi e semi, r eligii i obshch estva. Nalichi e idealov opr edelyaet razviti e
zhizn estoykih k achestv u podrostk a.
Bibliogr afiya
1. Vasyanovich G.P. P edagogich eskaya etik a: Uch eb. metodich. posobi e / G.P.V asyanovich. Lvov,
«Norm a», 2005. 344s.
2. Gord eeva T.O., Sych ev O. A., Osin E. N. Razrabotk a russkoyazychnoy v ersii T esta
dispozitsionnogo optim izma (lot) // Psihologich eskaya diagnostik a. 2010. № 2. S. 36–64.
3. Gord eeva, T.O. Optimistich eskoe myshl enie lichnosti k ak sost avlyayushch aya lichnostnogo
potentsiala // Psihologich eskaya diagnostik a. 2007. № 1. S. 32 -65.
4. Gord eeva, T.O. Psihologiya motiv atsii dostizh eniya. M.: Smysl: Akademiya, 2006 336 s.
5. Levin K. T eoriya polya v sotsi alnyh n aukah / [P er. E. Surpin a]. SPb.: R ech, 2000.
6. Leont ev D.A., Rasskazova E.I. T est zhizn estoykosti. M.: Smysl, 2006. 63 s.
7. Muzdyb aev K. Str ategiya sovl adaniya s zhizn ennymi trudnostyami // Zhurn al sotsiologii i
sotsi alnoy antropologii. 1998, tom 1, vyp. 2. S.
8. Muzdyb aev, K . Optimizm i p essimizm lichnosti. Opyt sotsiologo -psihologich eskogo
issl edovaniya // Sotsiologich eskie issl edovaniya. 2003. № 12. S. 87-96.
9. Seligm an M. K ak nauchitsya optimizmu. M.: V eche, 1997.
10. Sychyov, O. A. Psihologiya optimizm a: uchebno-metodich eskoe posobi e k sp etskursu / O. A.
Sychev; Biyskiy p ed. gos. un -t im. V. M. Shukshin a, 2008. 69 s.
11. Tillih P. Muzh estvo byt // Tillih P. M.: Yurist, 1995. S. 7 -132.
12. Tsiring D. A., Evnin a K.Yu. Voprosy di agnostiki optimizm a i pessimizm a v kont ekste
teorii dispozitsionnogo optimizm a // Psihologich eskie issl edovaniya. 2013. T. 6, № 31. S.
6. URL: httr://rsystudy.ru (data obrashcheniya: 04.05.2016).
13. Kobasa S.S, Maddi S.R. Existential Rersonality Th eory // R. Sorsini ( Ed). Surrent Rersonality
Theory. It assa, 111.: F. E. Reasosk Rublish er, 1977.
14. Ssheier M.F., Sarver S.S. Effests of ortimism on rsyshologisal and rhysisal well-being:
theoretisal overview and emririsal urdate. Sognitiv e Therary and Researsh, 1992, 16(2), 201 –
228.
Tudora Ana -Maria , Rusnac Svetlana
UTILIZAREA MUZICII Î N RECUPERAREA COPIIL OR CU TULBURĂRI DE
SPECTRU AUTIST (TSA)
THE USE OF MUSIC IN THE RECOVERY OF CHIL DREN WITH AUTIST
SPECTRUM DISORDERS ( ASD)
Rezumat
Articolul este cen trat pe influența muzicii, procesului de a cânta la un oarecare instrument
muzical asupra învățării, modul în care aceasta stimulează creierul. Astfel autorii fac referire la cercetări

120
empririce efectuate de cercetători din lume, la neuroștiință, de asemen ea menționând și studiile efectului
terapeutic a muzicii lui Mozart. În articol sunt date beneficiile concrete ale studierii unui instrument,
fiind sintetizată o serie de lucrări din literatura de specialitate aferentă temei abordate. Scopul de bază al
articolului este de a sublinia rolul muzicii în cazul copiilor cu TSA, introducând no țiunea de melo terapie.
Autorii de asemenea mențio nează importanța adaptării mel oterapiei la necesitățile și gradul de afectare
al copilului autist, dezvăluie potențialul inst rumentelor muzicale în domeniul discutat. În articol sunt
date studii de caz care prezentă rezultatele utilizării muzicii în recuperarea copiilor cu tulburări cu spectru
autist.
Cuvinte -cheie: instrumente muzicale , meloterapie, muzică, tulburări de spectru autist.
Abstract
The article is focused on the influence of music, process of playing a musical instrument on the
learning and developmental processes, way of stimulating the brain. Thus, the authors refer to empirical
researches carried out by foreign re searchers, to neuroscience, as well as mentioning the studies on the
therapeutic effects of the Mozart music. The article contains the concrete benefits of studying a musical
instrument as result of synthesizing a series of specialized literature relevant to topic under discussion,
the main goal of the article is to emphasize the role of music in the case of ASD children, introducing
the notion of melotherapy. The authors mention also the importance of adapting the melotherapy to the
necessities and degree of affection of the autist child, reveal the potential of the musical instruments in
this field. The article also englobes case studies that present the results of using the music in the process
of recovery the children with autistic spectrum disorders.
Key-words: musical instruments, melotherapy, music, autistic spectrum disorders.
Meloterapia: utilizare și beneficii
Ce e muzica? Am putea spune simplu că e arta sunetelor, dar clar nu ne putem opri aici.
Numai ascultând -o, ea are puterea să ne transpună în tr-o lume numai a noastră în care totul devina
mai simplu, mai bun și mai frumos. O lume în care ne place să evadăm de fiecare dată când viața
ne încearcă, un prieten tăcut și de încredere căruia putem să îi încredințăm orice ne doare.
Ce se întâmplă atun ci când devenim capabili să creăm muzică? Devenim stăpânii absoluți
ai acelei lumi prin care putem să ne creăm propriile sentimente și trăiri așa cum noi avem nevoie de
ele. Nu mai este nevoie să preluăm sentimentele deja create de muzică ci putem să deven im
Dumnezeul lor, să le modelăm și să le expunem după propriile simțiri. Astfel muzica devine o
modalitate de comunicare într -un limbaj comun tuturor care are la bază doar sentimentele.
De aici devine limpede că nu poate fi pusă la îndoială necesitatea ut ilizării muzicii în orice
context. Când vine vorba de copiii cu cerințe educaționale speciale (CES) muzica devine chiar
indispensabilă fiind una din cele mai clare și simple modalități de stimulare și comunicare.
Am putea spune că meloterapia face parte di n terapiile neconvenționale, complementare,
care începe să fie din ce în ce mai mult folosită atât în diverse probleme psihice în general, cât și în
cazul tulburărilor de spectru autist în special.
Edith Lecourt, secretar general al Asociației de Meloterap ie din Franța spunea despre
aceasta că “muzicoterapia constituie o parte a tehnicilor modern de tratament a diferitelor categorii
de afecțiuni determinate de dificultăți psihice și patologii mentale… Se por obține rezultate în
psihoze profunde, în autism i nfantile și chiar în demență senilă” [1].
Anne Marie Ferrand, neuropsiholog și fondatoarea Asociației mai sus menționate spune că
“există persoane cu tulburări de vorbire…iar pentru remedierea acestora se folosește muzicalitatea
limbii, accentele, intonați a. Se pot trata astfel tulburările de pronunție, de vocabular, mutism,
autism, afazii amnezice, etc. Copiii speciali cu anumite deficiențe pot învăța vorbitul prin
intermediul cântatului” [ după 2].
O explicație ar putea fi legată de faptul că “în noi exis tă energie vibratorie iar muzica este
sunet care vibrează și interferează cu lumea subtilă a energiilor” [ după 2]. Sunetul și ritmul

121
reprezintă unelte cu ajutorul cărora se tratează multiple probleme de sănătate atât fizică cât și
psihică, de la anxietate, depresie, autism, schizofrenie, până la probleme cardiace și dureri cronice.
Există studii conform cărora a învăța să cânți la un instrument este activitatea care
stimulează cel mai mult creierul. Cu alte cuvinte, studiul unui instrument înseamnă utilizar ea
creierului cu maximul său de potențial. Practic, aceasta dezvoltă părți ale creierului pe care nici o
altă activitate nu reușește să le stimuleze. Odată dezvoltate, aceste zone ale creierului pot fi folosite
și la alte activități.
În 2004 s -a făcut un studiu pe un eșantion de 144 de copii cu vârsta de 6 ani. Aceștia au
fost împărțiți întâmplător în 4 grupuri și studiul s -a desfășurat pe parcursul a 36 de săptămâni.
Copiilor din primul grup li s -au dat lecții de pian, celor din al doilea grup li s -au pre dat lecții de
cântat, membrilor celui de -al treilea grup li s -a predat actoria iar celor din al patrulea grup nu li s -a
predat nimic. Tuturor participanților li s -a făcut un test IQ atât înainte câ t și la sfârșitul studiului.
Toți participanții au înregist rat o creștere a IQ -ului la sfârșitul testului însă cele două grupuri cărora
li se predase muzică au obținut creșteri semnificative . Grupul cu cel mai bun scor a fost acela al
căror membri luaseră lecții de pian. De ce? Răspunsul se află în neuroștiință.
De-a lungul timpului creierul a fost studiat iar în imagistica medicală se poate observa cum
anumite părți ale creierului se văd ca fiind mai dezvoltate în cazul persoanelor care cântă la un
instrument. Neurologul Oliver Sacks, în lucrarea “Muzicofilia – povești despre muzică și creier”
precizează că nu poate face distincția între creierul unui matematician, fizician, lingvist sau artist
de orice fel însă poate identifica imediat creierul unui muzician profesionist. Tot Oliver Sacks
menționează că există st udii conform cărora muzica reduce nivelul cortizonului, hormon asociat cu
stările de stres, și ajută la eliberarea endorfinei, hormon asociat cu stările euforice [3, 4].
Muzica lui Mozart și efectul său terapeutic sunt studiate de zeci de ani. Unul din cer cetătorii
care s -au ocupat de aceste studii este Alfred Tomatis. “A fost studiat Efectul Mozart când, în urma
experimentelor, s -a constatat că audierea muzicii mozartiene dezvoltă foarte mult gândirea spațială
și aptitudinile matematice . Neurofiziologii au demonstrat că există o sincronizare între activitatea
ritmică a creierului și ritmicitatea muzicii lui Mozart” [ 5].
Care sunt beneficiile concrete ale studierii unui instrument?
1. Formează interdependența brațelor (nu știe stânga de face dreapta).
2. Dezvoltă atenția distributivă – este necesar ca cel care execută o partitură să fie atent la
mai multe aspecte simultan (înălțimea notelor, durata lor, intensitatea cu care sunt executate, modul
de suprapunere a vocilor, interpretarea lor, etc.).
3. Stimulează capacit atea de concentrate pe o perioadă mai lungă de timp.
4. Stimulează conștientizarea de sine.
5. Crește stima de sine și capacitatea de înțelegere că, deși la început pare imposibil, cu
răbdare și determinare, orice devine posibil.
6. Învață executantul că doar forân d limitele, poate evolua.
7. Previne îmbătrânirea prematură, fiind cel mai bun exercițiu cognitiv. Creează o mai
bună adaptare a creierului la efectele îmbătrânirii.
8. Dezvoltă capacitatea de exprimare a sentimentelor (nu poți interpreta muzica dacă nu
pui în e a o parte din propriile simțiri), dar și capacitatea de empatizare.
9. Dezvoltă gândirea abstractă, cât și capacitatea de concretizare, etc.
10. Odată dobândite aceste aspecte și generalizate în viața de zi cu zi, ele ușurează
abordarea oricărei problematici care apare, astfel încât individul să poată să o înfrunte cu mai multă
lejeritate.
Este cunoscut faptul că fericirea se învață iar studiul unui instrument ajută foarte mult în
aceste sens. De aici și necesitatea dezvoltării unor terapii pe baza muzicii.

122
Abilitatea de a aprecia și a răspunde la muzică este o calitate înnăscută a ființei umane.
Această abilitate, de obicei rămâne nealterată de către handicap, și nu depinde de educația muzicală
în general. Pentru persoanele care găsesc comunicarea verbală ca fii nd o formă neadecvată de
exprimare personală, terapia prin muzică oferă un spațiu sigur pentru exteriorizarea sentimentelor…
este folosită cu scopul de a încuraja dezvoltarea fizică, mentală, socială și emoțională, și starea de
bine în general.
În cazul co piilor cu TSA muzica joacă un rol aparte. Ea poate fi asociată și cu ludoterapia
(terapia prin joc) iar acestea două, împreună, sunt exact ceea ce își dorește un copil de unde se
creează cadrul perfect pentru învățare. Cu ajutorul lor copiii dezvoltă abili tăți de socializare,
creative, cognitive și fizice, de explorare, de cercetare, etc. Fiind atrași de sunetele pe care le pot
emite instrumentele, aceasta generează un soi de motivație intrinsecă în calea căreia nu poate sta
nimic. Copilul își dorește să va dă cum se emit acele sunete , cum poate să le controleze și totul se
desfășoară în joacă.
Sunetele muzicale sunt emise pe lungimi de undă, care se măsoară în Hertzi (Hz). Este
foarte bine cunoscut efectul terapeutic al lungimilor de undă, drept pentru care foarte multe aparate
medicale se bazează pe acestea. Fiecare sunet are propria frecvență drept pentru care poate fi folosit
în scop terapeutic pentru diverse afecțiuni chiar și fizice ( de exemplu, nota DO se poate folosi în
combaterea anemiei, nota RE se utilizează în afecțiunile tubului respirator, MI pentru aparatul
vizual și tubul digestive, etc.).
Care sunt problemele pe care meloterapia le poate rezolva?
Probleme de comunicare în general (verbală, a sentimentelor). Există mărturii conform
cărora, od ată cu începerea studiului unui instrument, copiii cu TSA nonverbali au început să
vorbească. Acest lucru se datorează faptului că, prin învățarea controlării unui instrument se
dezvoltă partea creierului responsabilă cu vorbirea. Au existat situații în ca re terapia logopedică a
fost mult ușurată, copilul putând să pronunțe mai ușor anumite sunete pe care nu le avea în aria de
emisie.
Muzica înseamnă și ritm – astfel sunt mult mai ușor rezolvate problemele de fluență în
vorbire deoarece, pentru a cânta, cop ilul este stimulat să respecte metrica muzicală și să
conștientizeze ritmicitatea vorbirii , accentual metric și silabisirea.
Îmbunătățirea auzului fonematic, dezvoltarea dicției, esențiale pentru o bună comunicare
în vorbire ( pronunțarea clară a tuturor l iterelor din cuvinte).
Recunoașterea sensurilor polisemantice a cuvintelor.
Corectează structura gramaticală a vorbirii (stimulează copilul să folosească prepoziții de
legătură, verbe, substantive, adverbe, adjective, utilizarea corectă a timpurilor, etc.), ajutând la
îmbogățirea vocabularului și a cuvintelor active din acesta.
Ajută copilul să conștientizeze tonul și timbrul vocii în scopul controlării acestora în
vorbire (copiii cu autism au tendința fie să vorbească prea tare, fie prea pițigăiat).
Stimul ează controlul respirației ( inspirație -expirație ), cât și coordonarea respirație -mișcare,
ceea ce duce la o mai bună conștientizare de sine.
Dezvoltă abilitățile de ascultare extreme de necesare în plan cognitiv.
Stimulează dezvoltarea coordonării mână -ochi, unde copiii cu autism sunt deficitari.
Îmbunătățește motricitatea grosieră cât și motricitatea fină.
Dezvoltă capacitatea de a identifica și diferenția sunetele indiferent de natura lor (zgomote
din natură, sunete muzicale sau sunetele vorbite).
Ajută l a dezvoltarea gândirii, proces psihic necesar pentru realizarea operațiilor logice.
Reduce tulburările de anxietate.

123
Stimulează capacitatea de imitare, dar și pe cea de demonstrație, de expunere a celor
învățate, etc.
Meloterapia merge în două direcții – activă și receptivă. Se poate utiliza doar ca modalitate
de relaxare, unde copilul cu TSA poate să asculte pasaje preferate pentru a i se induce o stare de
calm, de bine interior, stare care mai apoi poate fi folosită în sensul dezvoltării cognitive sau a
exprimării sentimentelor, ori în sensul activ unde copilului i se pun la dispoziție instrumente
muzicale pe care este încurajat să le exploreze. De aici pot urma o multitudine de jocuri care să
urmărească dezvoltarea în anumite direcții sau pur și simplu co pilul poate fi lăsat să își descarce
frustrările și furia pentru propria relaxare. Meloterapia poate să mai însemne, în special la vârste
mai mici, cântece asociate cu mișcarea, fapt ce îi ajută pe copii să înțeleagă sensurile unor cuvinte,
să le pronunțe corect și ritmic, să asocieze ritmicitatea muzicii cu cea a vorbită și cu cea a corporală.
Pentru ca un copil cu autism să urmeze ședințe de meloterapie nu este necesar să aibă în
prealabil aptitudini muzicale. Orice le poate urma. La început nu este nece sar să se urmeze un
anume protocol ci se poate merge foarte ușor pe improvizație, fapt ce permite participanților să se
cunoască, să își descopere potențialul, să descopere potențialul instrumentelor și să relaționeze într –
o manieră noninvazivă. Improvizaț ia nu trebuie judecată din punct de vedere muzical ci pur
terapeutic.
Există studii conform cărora nu talentul este depanajul principal pentru performanță în
muzică, ci doar exercițiul. Unul din studii s -a desfășurat măsurând aptitudinile muzicale ale
participanților la început, iar după câțiva ani le -au fost măsurate performanțele. Cei care au avut
cele mai bune rezultate au fost aceia care au exersat mai mult și mai susținut (studiu cu caracter
permanent, zilnic). În concluzie, nu se poate ajunge la perfo rmanță doar cu talentul și nu doar cei
talentați pot ajunge la performanță – drumul spre succes este pavat cu multă muncă. Este de la sine
înțeles că cei talentați pot ajunge la performanță mult mai ușor decât cei cu aptitudini muzicale mai
puține, însă li mita este cerul și nimic nu este imposibil.
Sesiunile de meloterapie, la fel ca și orice altă terapie, trebuie adaptate gradului de afectare
a copilului și capacității de care dispune la momentul respectiv. Se pleacă cu pași mărunți,
urmărindu -se anumite ț inte. Primele ședințe pot reprezenta o provocare deoarece copilul nu este
familiarizat cu sunetele produse de instrumente. Luând în calcul hipersensibilitatea senzorială unii
copii pot accepta la început doar anumite timbruri instrumentale. De exemplu, tro mpeta emite un
sunet puternic, metalic, drept pentru care nu se folosește decât după ce copilul a experimentat sunete
asemănătoare și s -a familiarizat eu ele. Instrumentele de suflat în general reprezintă o provocare
pentru orice executant, fiind considera te cel mai dificil de studiat (într -o orchestră, suflătorii
beneficiază de grupa I de muncă, la fel ca și minerii).
Armonia muzicală (arta înlănțuirii acordurilor) este și ea o sursă inepuizabilă de
comunicare. Odată stăpânită, aceasta poate fi folosită pe ntru a exprima nonverbal ceea ce simte
interpretul prin folosirea alternativă a acordurilor consonante (care sună frumos) cu cele disonante
(care sună urât), dar care puse în contextul muzical potrivit devin indispensabile. Este ca și cum,
atunci când faci o prăjitură, iei o lingură zdravănă de esență de vanilie și o înghiți. Apoi spui că nu
o folosești la prăjitură pentru că nu e bună. Însă dacă folosești cantitatea necesară aluatului, ea poate
armoniza totul dând un altă aromă întregului preparat.
Satisf acția supremă în cazul unui copil cu autism este atunci când reușește să facă muzică
în grup fără a mă referi doar la un simplu cântecel cântat la unison cu un alt copil, ci la un act artistic
de genul duetelor sau trio -urilor în care fiecare individ are o parte de execuție bine stabilită și
studiată îndelung anterior. Astfel el reușește să comunice nonverbal cu semenii făcând în același
timp un lucru ieșit din comun până atunci. Dacă ne gândim la faptul că și pentru un copil cu
dezvoltare neuropsihologică tipică acest lucru este un mare prilej de bucurie, pentru copiii cu autism
un astfel de exercițiu poate însemna descărcarea maximă de frustrare și sursa de fericire pentru

124
câteva zile. Acolo se creează ritm, armonie și melodie, toate aduse laolaltă într-un act binefăcător
atât pentru copii cât și pentru terapeuți. Un astfel de exercițiu poate fi făcut chiar și cu sprijin
individual din partea terapeuților, nefiind necesar ca autistul să fie capabil să execute singur propriul
pasaj. Acesta dezvoltă capacitat ea de înțelegere a rolului individului într -un grup cum ar fi clasa de
elevi sau rolul său într -un joc sau activitate pe echipe.
Potențialul instrumentelor muzicale în recuperarea copiilor cu tulburări de spectru
autist
Instrumentele muzicale posedă un pot ențial aproape inepuizabil. Utilizat corespunzător,
acest potențial aduce beneficii enorme atât pentru copiii cu autism cât și pentru familiile acestora.
Încă de la vârste foarte mici, copiii, fie ei autiști sau nu, sunt atrași de obiecte care produc
zgom ote. Acestea le creează o dorință interioară de a explora mai mult obiectul zgomotos și astfel
se creează prilej de a cunoaște lumea din jur. Prin urmare, lada cu jucării a unu copil conține
obligatoriu zornăitori, tobițe sau alte instrumente de percuție, instrumente de suflat, instrumente
cordofone, toate de jucărie, acestea dezvoltând foarte mult chiar și imaginația copilului, el putându –
se vedea ca mare star pe o scenă, în fața unui public numeros.
Mai târziu, începând cu vârsta de 5-6 ani, copiii pot t rece la instrumente adevărate pe care
pot începe să le studieze efectiv. Studiul pianului, de pildă, poate fi început la vârsta de 5 ani, sau
în situațiile în care copilul este supradezvoltat cognitiv și foarte talentat (dotat din punct de vedere
al aptitu dinilor muzicale), se poate pleca de la vârsta de 3 ani.
Studiul chitarei este mai pretențios deoarece presupune ca una din mâini ( stânga în cazul
dreptacilor și invers) să apese pe coardele tensionate ceea ce produce o durere fizică. Să nu mai
vorbim de faptul că la pian ambele mâini fac același lucru, apasă pe clape, însă la chitară o mână
apasă pe coarda tensionată în timp ce una o acționează (se fac două lucruri diferite cu ambele mâini,
în același timp). Sunetul este menținut atâta timp cât coarda est e apăsată. Din acest motiv studiul
chitarei este recomandat să se înceapă după vârsta de 9 ani la copiii cu dezvoltare tipică, însă cu
aceeași specificație că la copiii talentați și foarte motivați intrinsec se poate începe și mai devreme.
Dacă unui copil cu autism i se dau jucării comune, cel mai probabil le va alinia sau va
începe să studieze îndelung părți ale acestora (în special pe cele mobile, în semn de autostimulare).
Însă, în momentul în care i se oferă o chitară el va încerca să îi acționeze coar dele, comportament
perfect normal și pentru un copil tipic. De aici joaca poate degenera iar copilului i se oferă
posibilitatea de a explora, de a testa, chemat fiind parcă de vibrația sunetelor.
Dacă îi este pusă la dispoziție o claviatură, copilul va ap ăsa clapele și se va plimba cu
degetele de la sunetele mai grave la cele mai acute și invers, explorând sunetul ca pe ceva palpabil,
concret. De aici se pot dezvolta o grămadă de povești de succes. Una dintre ele este cea a Tatianei
Dăciulescu din Bucureșt i, absolventă de liceu de artă și de facultate de psihologie. Le -a îmbinat
perfect, iar rezultatul se numește PIANO THERAPY. Într -un interviu acordat revistei
“Cosmopolitan” Tatiana declară că “Piano Therapy este o metodă complementară care vine în
sprijin ul analizei comportamentale aplicate și a logopediei, pentru a aduce un plus în dez voltarea
abilităților copilului ” [după 2 ].
Această metodă s -a născut în timp. Combinându -se metodica predării pianului cu nevoile
specifice de învățare la copiii cu TSA s -a dezvoltat o modalitate unică de abordare a instrumentului
fapt ce a dus la ușurarea muncii cu acei copii. De aici s -a născut și o asociație, s -a format o echipă,
sub aripa cărora copiii cu autism pot să își dezvolte aptitudinile muzicale , să învețe lucruri noi și să
se relaxeze.
Și mai stimulant este atunci când unui copil cu autism i se oferă un instrument de suflat.
Pentru a emite sunete nu mai este suficient să își miște degetele, ci se pune în mișcare întreg
organismul. Este nevoie de aspirație , de sufl u, de dozare a aerului expirat, de mișcarea degetelor pe
orificiile instrumentului pentru a se emite diverse sunete, iar când reușesc, satisfacția este vădită,

125
sentiment datorat faptului că efortul depus pentru utilizarea acelui instrument este mult mai ma re
decât în cazul altor instrumente. Tot o provocare o constituie și timbrul unora din instrumentele de
suflat. Acționate și private de aproape pot provoca reacții neplăcute la copiii hipersensibili însă
există posibilități când, private de la o oarecare d istanță, îi pot fascina și relaxa. O fanfară privită de
la distanță, de exemplu, poate constitui o astfel de sursă.
Vocea umană este și ea considerată tot un instrument muzical, iar tehnicile de canto sunt la
fel de stimulative precum studiul oricărui alt instrument. Exercițiile dedicate cântului vocal
presupun un efort fizic nebănuit pentru că, privind la lejeritatea cu care unele persoane interpretează
o melodie, la prima vedere pare că oricine deschide gura poate face la fel. Tocmai în asta constă și
măiestria artei, aceea de a face lucrurile grele să pară simple. Dacă privești la un artist și pentru un
moment îți dă senzația că ceea ce face este folare la ureche atunci este limpede că în spatele acelei
reprezentații se află, poate, mii de ore de studiu.
Vocalizele sunt exerciții special create pentru a îmbunătăți intonația, impostația sunetelor,
dicția, problemele legate de tempo și de mobilitate a vocii. Primele indicații în ceea ce privește
cântatul vocal vin de la modul de inspirație care trebuie să f ie bruscă dar cu un volum mare de aer,
nazală și plasată în cavitatea costo -diafragmală. Coloana de aer trebuie să fie dreaptă pentru ca
emiterea sunetelor să se facă mai lejer, mai controlat și tot aerul expirat să lovească în coardele
vocale, nu să treac ă pe lângă ele (situație în care se obține, pe lângă sunetul muzical, și un neplăcut
sunet ca un foșnet). Pierzând aerul la emisie, nu se poate obține un volum mai ridicat al sunetelor
și nici o susținere mai bună pe fraze muzicale mai lungi. Gura trebuie să fie bine deschisă, plasată
pe vertical (nu pe orizontal, unde sunetele vor ieși sparte), cu obrajii moi și colțurile gurii aduse
spre interior, iar emisia tuturor vocalelor trebuie să se facă pe gura deschisă pentru vocala “o”.
Altfel, în registrul acut sunetele vor ieși țipate, nu cântate, fără armonice sau posibilitate de vibrato
sau alte tehnici de interpretare .
Toate aceste provocări de bază constituie pentru copiii cu TSA un foarte bun prilej de
conștientizare de sine. Neluând în calcul postura corp ului, până să înceapă să cânte, un copil trebuie
să fie atent la cel puțin trei aspecte (cum respir, unde plasez inspirația, cum deschid gura). Apoi
trebuie să fie atent la înălțimea sunetelor emise, la pronunția silabelor sau doar a vocalelor și cel
mai i mportant, la dozarea aerului care trebuie să îi ajungă până la sfârșitul exercițiului, neavând
voie să se oprească și să inspire la mijlocul acestuia. Aceste probleme se pot rezolva cu ajutorul
unor exerciții de inspirație -expirație. Întins în poziția oriz ontală și cu o greutate pe mușchiul
diafragmei (de exemplu câteva cărți) copilul trebuie să inspire nazal iar greutatea trebuie să se
ridice. Mâinile se țin pe piept iar dacă acestea se ridică înseamnă că inspirația a fost făcută pulmonar,
ceea ce nu este corect (mușchiul diafragmei este cel care poate controla dozarea aerului. Aerul
inspirat în plămâni nu se poate controla la fel de bine și iasă afară nefolosit). După inspirația
realizată corect (cărțile de pe burtă s -au ridicat, și nu mâinile de pe piept) , urmează o expirație lungă,
pe gură, în care mușchiul diafragmei se contractă treptat până elimină tot aerul. Acest exercițiu este
unul cunoscut și ca tehnică de relaxare în situațiile stresante. La creier ajunge cantitatea necesară
de oxigen (nu există p ericol de hiperventilare, care dă senzații de amețeală) și cântatul se realizează
în condiții optime. Toate acestea reprezintă o foarte bună gimnastică respiratorie fapt ce ajută la
conștientizarea de sine, autocontrol și eliberarea stresului.
În emiterea vocalelor o grijă deosebită trebuie să li se acorde lui “e” și “i”. Acestea sunt
foarte greu de pronunțat pe forma gurii deschisă pentru “o”. Atunci când vine vorba să mai fie și
cântate provocarea este una foarte mare.
Toate aceste exerciții pot fi făcut e în joacă, în așa fel încât copiii cu TSA să se poată
descoperi pe sine, să învețe autocontrolul dar să se simtă și bine. La un moment dat, tot încercând
să emită corect sunetele, lecțiile de canto pot deveni amuzante, stimulante și pot degenera în
exerci ții mimico -gestuale atât de necesare în logoterapie.

126
Instrumentele de percuție sunt ceva mai ușor de manevrat. Însă pentru copiii cu motricitate
fină scăzută și cu o coordonare mână -ochi precară, ținutul bețelor sau al ciocănelelor în mână și
lovitul cu precizie în anumite zone ale instrumentului nu mai pare la fel de simplă. Respectarea
ritmului este și ea o problemă dar poate să difere în funcție de gradul de afectare al copilului.
Cu ajutorul instrumentelor muzicale se pot dezvolta jocuri care să îi a jute pe copiii cu TSA
în orientarea în spațiu. Cu ochii închiși sau legat la ochi, copilul este îndrumat să se îndrepte către
zonele din care se aude instrumentul muzical. Acest exercițiu se face inițial în cadrul unui cabinet
iar mai apoi, pentru generali zare, se poate muta în natură. Copilul învață să aibă curaj să se
deplaseze legat la ochi, învață să își dezvolte concentrarea atenției către unul din simțuri (doar auz)
și învață să facă abstracție de stimulii externi pentru a -și îndeplini sarcina.
Tot legat la ochi, copilului i se poate cere să recunoască diverse timbruri ale instrumentelor
pe care le cunoaște , plecându -se inițial de la 2 -3 instrumente din familii diferite (unul cordofon,
unul de percuție și unul de suflat) ca mai apoi să se poată ajunge până la a se face distincția între
instrumente din aceeași familie.
Dialogurile muzicale reprezintă un exercițiu stimulant, chiar și amuzant. Copilul și
terapeutul, fiecare cu propriul instrument, încep să cânte pe rând creând parcă o discuție între cele
două. Aici copilul cu TSA învață să asculte cu atenție la terapeut și să își aștepte rândul cu răbdare
iar rezultatul în sine reprezintă o recompensă plăcută.
Cu ajutorul instrumentelor muzicale se pot dezvolta foarte multe jocuri care pot urmări
rezolvare a problemelor specifice fiecărui copil. Instrumentul, ca obiect în sine, poate stârni interesul
copilului. Dacă și timbrul instrumentului place, se creează cadrul perfect pentru învățate, copilul
beneficiind de binecuvântata atingere a celei mai puternici motivații, cea intrinsecă. De aici
imaginația terapeutului nu trebuie să aibă limite în a folosi instrumentele și a rezolva pe rând marea
majoritate a dificultăților cu care se confruntă copiii diagnosticați cu TSA.
Rezultatele utilizării muzicii în recupe rarea copiilor cu tulburări de spectru autist
Studiu de caz 1
S. are 4 ani și 9 luni. Părinții ei s -au prezentat în cabinetul de meloterapie în urmă cu doi
ani, pe motiv ca S. nu are limbajul dezvoltat conform vârstei biologice. În urma evaluării
psiholog ice s-a constatat că S. suferă de tulburări de spectrul autist. Ea a fost inclusă în programele
de terapie specială, urmând sesiuni individuale de logopedie, intervenție psihologică, ergoterapie și
terapie prin muzică.
Sesiunile de terapie prin muzică se d esfășurau de două ori pe săptămână, la început fiind
de 15 minute, apoi s -au extins la 30 de minute, ajungând după 8 luni la 50 de minute. În primele
luni de terapie S. nu comunica verbal și foarte puțin non -verbal, avea un comportament absent, evita
conta ctul vizual, se întorcea cu spatele când terapeutul îi atrăgea atenția cu un instrument muzical
cum ar fi o tobiță sau un clopoțel, și astfel, de cele mai multe ori, terapeutul nu reușea să obțină un
feed-back din partea ei.
După 4 sesiuni individuale de t erapie prin muzică, S. a început să fie captată de sunetul
tamburinei, un sunet strident, puternic, care îi capta pe moment atenția auditivă, dar și cea vizuală.
Era fascinată de cum bătea lumina în micile cinele ale tamburinei. Dar atenția dura câteva sec unde,
după care iar se întorcea cu spatele, refuzând comunicarea. Din a 5 -a și a 6-a sesiune S. urmărea
mai mult cinelele și totodată urmărea gestul terapeutului de a face tamburina să sune. Apoi a început
să zâmbească pentru scurt timp când o auzea.
Ulterior, terapeutul a folosit și sunetul clopoțelului, tot un sunet puternic, metalic,
asemănător tamburinei. S. a început să urmărească vizual și clopoțelul, menținând o poziție de
acceptare a terapeutului, stând cu fața spre terapeut din ce în ce mai mult.

127
Treptat, S. a început să întindă și ea mâinile spre tamburină și clopoțel, încercând să imite
gestul terapeutului. Astfel, a început să comunice non -verbal cu acesta, cu ajutorul gesturilor, a
imitației și a sunetelor produse de instrumentele muzicale.
După două luni S. a ajuns să -și mențină atenția vizuală și auditivă timp de aproximativ un
minut asupra unui instrument. Terapeutul a extins sesiunile la 30 de minute și a început să îi cânte
și vocal, atrăgându -i mai mult atenția: "S. cântă la tamburină, S. cântă la tamburină" în timp ce fetița
atingea cinelele tamburinei. Apoi ea zâmbea , semn că activitatea devenise una plăcută . Terapeutul
a încercat apoi să -i atragă atenția cu o tobiță. S. a analizat -o la început tactil, vizual și a încercat să
o miroase. U rmărea cum terapeutul cânta și la tobiță, alternând cu sunetele cu care S. deja era
familiarizată (tamburina și clopoțelul).
După 4 luni de terapie prin muzică, S. comunica non -verbal cu terapeutul, folosind
instrumentele muzicale preferate (tobița, tambur ina și clopoțelul) în locul limbajului verbal. Treptat,
terapeutul a extins sesiunile de terapie prin muzică la 50 de minute, timp în care a ajuns să folosească
pianul, maracasul, castanietele, xilofonul și chitara, toate fiind acceptate de S. ca și sonori tate.
Deși inițial S. descoperea instrumentele muzicale vizual, auditiv și olfactiv, în timp, după
7 luni, ea a început să își dezvolte și motricitatea fină, folosindu -și mai mult brațele și degetele.
Astfel, în timp ce terapeutul iniția un joc pe clapele pianului, S. imita mișcările lui, apăsând și ea pe
clapele pianului. La început avea mișcări bruște ale brațelor, dezorganizate, necontrolate și lovea
pianul. Dar, cu multă răbdare, atenție, și control, a reușit să -și folosească degetele doar pe câte o
clapă a pianului, rezultând sunete armonioase, plăcute. Apoi folosea ambele mâini pentru a cânta
câte un sunet la pian.
După aproape un an, S. era capabilă să țină bețele subțiri pentru a cânta la xilofon, dar și
bețe mai mari pentru a cânta la tobe. La fel ca în cazul pianului, ea lovea la început tare, necontrolat
în tobe sau xilofon și de multe ori scăpa bețele din mână. Dar a ajuns în prezent să diferențieze și
să controleze sunetele obținute și să cânte alternativ tare -încet, repede -lent, folosind bețel e la cele
două instrumente. S. a început să cânte și la chitară, lovind inițial coardele și instrumentul. Nu avea
control asupra mișcărilor brațelor. După două luni în care a analizat și a folosit chitara, S. a fost
capabilă să treacă cu mâna peste coarde, concentrându -și atenția doar asupra lor, ulterior chiar
ciupind cu degetele, pe rând, cele 6 coarde ale instrumentului.
Contactul cu fluierul a fost unul greoi datorită faptului că S. a trebuit întâi să conștientizeze
faptul că trebuie să sufle în el pent ru a emite sunete. Prin imitație s -au făcut exerciții de inspirație
și expirație ca mai apoi acestea să fie generalizate asupra instrumentului. După ce a reușit să emită
sunete cu ajutorul fluierului S. a fost fascinată de acesta dar nu reușea să își dozez e expirația suflând
brutal în instrument. După mai multe ședințe S. este capabilă să mențină o expirație lungă însă nu
poate în același timp să își miște degetele pe orificiile instrumentului pentru a emite singură diverse
sunete. În această fază terapeutu l este cel care mișcă degetele pe orificii pentru a schimba sunetele
instrumentului în timp ce S. suflă în acesta. Acest exercițiu îi provoacă o plăcere deosebită
conștientizând munca de echipă pe care o face împreună cu terapeutul.
Terapia logopedică a fo st mult îmbunătățită , terapeuta lui S. declarând că odată cu evoluția
terapiei prin muzică, și tot prin intermediul cântatului vocal, aceasta a reușit mai ușor să emită
sunete controlate, plecând de la vocale simple ca mai apoi să poată emite consoane sau chiar silabe.
Astăzi , după 2 ani de terapie prin muzică, S. e capabilă să își mențină atenția pentru mult
timp asupra unui instrument muzical, să îl folosească corespunzător , să asculte cerințele
terapeutului, să vocalizeze, să silabisească, imitând cânta tul vocal al terapeutul, a învățat să își
exprime emoțiile și stările interioare prin intermediul instrumentelor muzicale, și -a dezvoltat
abilitățile cognitive, auditive, motricitatea fină și grosieră prin dans pe ritmul muzicii și este foarte
veselă când știe că urmează să vină la sesiunile de terapie prin muzică.
Studiu de caz 2

128
A. are 14 ani și este elev în clasa a VII -a la o școală normală. Este diagnosticat cu tulburare
de spectru autist la vârsta de 5 ani iar părinții nu acceptă diagnosticul prea ușor . Cea care ia măsuri
în acest sens este sora mai mare a lui A., aceasta fiind studentă. Cu timpul părinții lui A. trec de
perioada de negare, văzând că fiul lor crește iar comportamentele dezadaptative nu se corectează,
și începe terapia comportamentală de câteva ori pe săptămână. Din cauza problemelor financiare
terapia este întreruptă de mai multe ori, A. ajungând la vârsta de 14 ani cu probleme de limbaj
(structură gramaticală incompletă, ecolalie – vorbire repetitivă – și exprimare la persoana a II -a
despre propria persoană), anxietate generalizată, stimă de sine scăzută, lipsa conștiinței de sine,
motricitate fină și grosieră slab dezvoltate. A. locuiește cu sora lui la oraș, părinții acestora locuind
undeva la țară și motivând aceasta prin faptul că e l trebuie să meargă la școală. În prezent nu mai
urmează niciun fel de terapie.
Căutând un profil pe care A să îl urmeze la liceu, sora acestuia contactează o profesoară de
chitară, dorind să vadă dacă posedă aptitudini muzicale și dacă ar putea să urmeze un liceu de arte,
în special că profilurile vocaționale nu necesită susținerea examenului de Bacalaureat la
matematică, acolo unde A are mari probleme. Dorința de a cânta la chitară a fost împărtășită și de
A., acesta fiind foarte entuziasmat la venirea pr ofesoarei.
Testând aptitudinile muzicale, profesoara a observat că A. posedă capacitatea de a memora
și reda ritmuri simple, însă are probleme la perceperea înălțimii și redării sunetelor muzicale .
Atenția îi este ușor distrasă și capacitatea de concentra re este mică. Nici memoria muzicală nu este
prea bună însă profesoara, mergând pe principiul că aptitudinile muzicale se pot dobândi, decide să
înceapă lecțiile de chitară o dată pe săptămână.
De-a lungul ședințelor de chitară sora lui A. asistă pentru a p utea să îl ajute pe acesta cu
studiul individual necesar zilnic. A. învață relativ ușor înălțimea câtorva sunete muzicale și modul
lor de formare pe instrument însă întâmpină dificultăți în a ține apăsată o coardă cu o mână și a o
ciupi cu cealaltă. După m ai multe încercări A. reușește și este foarte entuziasmat. De la primele
sunete emise A. este fascinat de timbrul instrumentului iar acest lucru îl ajută să se concentreze din
prima timp de o oră, fără pauză. Sora lui se declară uimită spunând că niciodată A. nu a reușit să se
concentreze pe o activitate mai mult de o jumătate de oră, fie ea și joaca pe telefonul mobil. La
sfârșitul primei ședințe A. o roagă pe profesoară să cânte ceva la chitară și pe tot parcursul
reprezentației de aproximativ 5 minute ac esta stă nemișcat, pa rcă cu respirația tăiată și cu sufletul
la gură. Acest lucru este din nou remarcat de sora acestuia care declară că A. doar în somn mai stă
așa de liniștit, în rest fiind hiperactiv.
A doua ședință este așteptată cu foarte mare intere s de A. În timpul săptămânii își pregătește
studiul cu dedicare iar sora lui spune că dacă dorește să îl potolească uneori îl amenință că îi ia
chitara și că nu îi mai plătește ședințele .
Având experiență cu copiii cu autism și cu terapia comportamentală, profesoara îmbină
metodica predării instrumentului cu necesitățile de învățare la copiii cu TSA. Sunt predate valorile
de note și pentru că A. se descurcă bine cu partea de ritm, ora devine o încântare. Problemele apar
însă atunci când copilul trebuie să îmbine partea de înălțimi de sunete cu cea de durate, lucru care
se întinde pe mai multe ședințe.
Între timp sora lui A. observă mai multe îmbunătățiri în capacitatea lui de concentrare și o
mai bună coordonare mână -ochi. Este îmbunătățită și exprimarea l a persoana I, singular, profesoara
prom ptând-ul constant să se exprime astfel. Ecolalia este și ea diminuată, A. reușind să transforme
totul la persoana I mult mai ușor.
Alte îmbunătățiri pe care sora lui A. le observă sunt creșterea toleranței la frustra re și
diminuarea semnificativă a furiei. De multe ori când acesta se supără merge și își ia chitara și începe
să studieze pasajele lăsate în lucru de profesoară. De multe ori ajutorul surorii lui A. la studiul

129
individual nu mai este necesar, acesta fiind c apabil să se concentreze și să se corecteze singur. În
scurt timp sora este depășită de informații și nu mai este necesar ca aceasta să asiste la ore.
La o discuție avută cu un coleg de clasă care îl tolerează pe A., acesta îi mărturisește că
învață să câ nte la chitară. Colegul o informează pe dirigintă, aceasta cerând ca A. să aducă chitara
la școală pentru a le cânta. A. refuză, crezând că colegii vor râde de el așa cum fac de obicei iar la
insistențele acestora are o criză de furie. Ajuns acasă, sora î l întreabă ce s -a întâmplat iar acesta
răspunde că nu mai vrea să cânte la chitară, nespecificând și motivul care l -a făcut să ia această
decizie. După câteva zile A. reușește să îi spună surorii sale că nu vrea să meargă cu chitara la școală
iar aceasta î și dă seama că ceva s -a întâmplat acolo. A. este foarte trist și nu mai vrea să vorbească
despre școală și chitară, ba mai mult, vrea chiar să nu mai meargă la școală. Se izolează și spune că
vrea “să vină Ana” (profesoara de chitară) dar nu pentru a face orele de chitară. Profesoara este
informată cu privire la starea de fapt și vine să vorbească cu A. Când aceasta intră pe ușă constată
că A. o aștepta cu chitara în mână iar în loc de salut îi întinde chitara și, privind -o în ochi îi spune:
“cântă!”. Profe soara ia chitara și începe să cânte iar A. stă la fel ca în prima zi, nemișcat, cu ochii
plini de lacrimi și pironiți la chitară. Apoi, printre sughițuri și suspine povestește printr -o avalanșă
de cuvinte aparent fără sens, ce s -a întâmplat la școală. După de l-am liniștit i -am explicat că dacă
nu dorește nu trebuie să meargă cu chitara la școală să le cânte colegilor și o poate păstra doar pentru
el. Atunci fața i s -a luminat și a început din nou să cânte ca și cum nu ar fi luat nici o pauză de la
studiu ( toată această întâmplare petrecându -se pe parcursul a două săptămâni, timp în care A. nu a
mai studiat).
Reușind să evolueze frumos și învățând atât linii melodice simple dar și înlănțuiri armonice
(acorduri), A. reușește să le cânte membrilor familiei și prietenilor apropiați de unde primește
aprecieri considerabile. Recompensa socială este atât de mare încât începe să petreacă din ce în ce
mai mult timp studiind la chitară, ajungând la performanța de a se concentra aproape două ore fără
pauză. Sora declar ă că dacă vrea să plece de acasă pentru o perioadă scurtă de timp nu mai este
nevoită să îl ia cu ea, dându -i chitara și lăsându -l să studieze.
Bazându -se pe recompense sociale primită de la apropiați, profesoara îi explică lui A. care
ar putea fi benefic iile faptului ca el să cânte în fața colegilor și după mai multe asigurări că nu va fi
obligat să facă acest lucru ci doar dacă își dorește, el acceptă discuția (la începutul discuției fiind
anxios). După mai multe discuții profesoara îl convinge pe A. să meargă cu chitara la școală și să
le cânte colegilor însă acesta acceptă să meargă doar însoțit de sora lui. Colegii rămân uimiți de
micul repertoriu prezentat și îl felicită pe A., acesta fiind foarte fericit de recompensa primită. Nu
îi vine să creadă ce este în central atenției și că, în sfârșit, colegii nu mai râd de el. O mare parte din
ei înțeleg cât de greu îi este lui A. cu tulburarea pe care o are și câțiva chiar cer informații despre
cum ar putea să comunice mai ușor cu el.
Pe fondul tuturor aces tor îmbunătățiri, însă în special datorită faptului că este acceptat de
colegi și că aceștia nu mai râd de el (sau acest lucru se întâmplă mult mai rar și doar cu anumite
persoane), A. devine mult mai liniștit, se poate concentra mai ușor la toate activită țile pe care le are
de îndeplinit, învață mai ușor și este mai fericit.
A. nu are voce însă sora lui poate intona corect un cântec auzit în prealabil. Astfel,
profesoara decide să îl învețe pe A. armoniile unor cântece încercând să îi pună pe cei doi să cânte
împreună. Deși aparent simplu inițial, exercițiul se dovedește a fi unul anevoios în special la primele
încercări. A este capabil să păstreze singur înlănțuirea de acorduri și numărul de măsuri necesare
pe fiecare acord însă în momentul în care sora începe să cânte, atenția acestuia este distrasă și pierde
șirul. După mai multe lecții petrecute în acest fel sora își pierde răbdarea și renunță, însă profesoara
decide să continue exercițiul, cântând ea vocal. Pleacă de la pasaje scurte (inițial doar un vers) pe
care cei doi le repetă de mai multe ori la rând până ce A. devine capabil să își execute corect partea
de acompaniament fără a mai fi distras de vocea profesoarei. Prima reușită aduce foarte multă
bucurie în special că pe tot parcursul acestor în cercări profesoara îl încurajează constant pe A. Apoi

130
urmează un alt vers care se rezolvă mult mai repede, A. fiind împins de certitudinea că nu este
imposibil și că sigur va putea, la fel ca și în primul caz. Copilul ajunge să reușească să se concentreze
și să acompanieze o strofă întreagă din melodia studiată. Totul pe parcursul a aproximativ 10 lecții
intense.
Luând cunoștință de tot ceea ce presupune mersul la un liceu de artă, sora lui A. decide să
accepte un liceu tehnic, mai slab cotat, în care mai sunt integrați și alți copii cu dezabilități , unde
profesorii apreciază strădania elevilor cu handicap mai mult decât chiulu l celor cu dezvoltare
psihologică tipică. Liceul se află și aproape de casă și A. poate să se deplaseze singur.
În prezent, din cau za problemelor financiare A. a întrerupt lecțiile de chitară însă declară
că își dorește ca pe viitor să le reia. Încă mai cântă pasajele învățate și se relaxează foarte bine
ascultând și alte genuri de muzică, ceea ce nu făcea înainte de începerea lecțiil or de chitară.
Studiu de caz 3
M. are 10 ani, este băiat, iar la vârsta de 3 ani și jumătate a fost diagnosticat cu tulburare
de spectru autist și retard mental moderat. La momentul respectiv era nonverbal drept pentru care
prima intervenție a fost cea lo gopedică, chiar înainte de sfârșitul evaluării primare. Părinții au
acceptat imediat diagnosticul, având în prealabil unele bănuieli asupra tulburării autiste, însă i -a
demoralizat foarte mult diagnosticul de retard. Știau că din această cauză recuperarea va fi mult
îngreunată, de aceea , pe lângă terapia cognitiv -comportamentală au apelat și la meloterapie. Mai
târziu l -au înscris pe M. și la cursuri de înot. Un control pediatric a descoperit și un ușor rahitism
drept pentru care M. a urmat tratament și în acest sens.
Spre deosebire de alți copii cu TSA, M. nu este deloc violent. Este crescut într -un mediu
liniștit, părinții fiind firi foarte calme. Nu se înfurie, frustrarea manifestând -o printr -un
comportament de izolare totală din care greu este scos.
Primele ședințe de meloterapie s -au desfășurat doar cu ajutorul pianului deoarece M. refuza
vehement orice alt instrument care i se propunea. Terapeutul observă capacitatea lui M. de executare
prin imitație a ritmurilor simple și dezvoltă dialoguri muzicale împărțind inițial pianul cu copilul.
Jocul i -a plăcut foarte mult lui M. care, după câteva ședințe, acceptă ca terapeutul să folosească un
xilofon în dialog. Condiția era ca terapeutul să lovească încet în instrument pentru că M era deranjat
de sunetele puternice.
În următoarele ședințe terapeutul a început să fredoneze melodii simple pe ritmurile bătute
la xilofon fapt ce l -a făcut pe M să îl privească direct în ochi. Acesta era semnalul pentru ca
terapeutul să înceapă să fredoneze. M începe și el să vo calizeze, imitându -l pe terapeut, după care
jocul muzical continuă, de data aceasta alternând instrumentul cu fredonatul. Părinții achiziționează
acasă o orgă însă M nu acceptă timbrul acesteia, fiind ușor diferit de cel al pianului.
Logopedul declară că la ședințele de terapie M este mult mai vocal fapt ce ușurează foarte
mult evoluția în acest sens.
În scurt timp M se obișnuiește cu sunetul xilofonului și acceptă să îl folosească însă se
sperie repede de prima lovitură care este prea tare și se izolează . Terapeutul reușește foarte ușor să
îl atragă cântând ceva liniștit la pian și terapia se reia însă M nu mai acceptă de acum nici un alt
instrument de percuție.
Văzând cât de mult îl ajută pianul să iasă din starea de izolare, părinții lui M decid să
achiziționeze o pianină și să mute terapia ABA acasă. M se bucură foarte mult când primește
instrumentul și petrece foarte mult timp jucându -se la el și fredonând, la fel ca în cadrul ședințelor
de meloterapie.
La vârsta de 7 ani începe să pronunțe și primel e cuvinte, iar diagnosticul de retard trece de
la mediu la ușor. Părinții lui declară că în apă și la pian este cel mai fericit și că după aceste sesiuni
de detensionare terapia se desfășoară mult mai lejer. Scad și episoadele în care M se izolează și

131
ieșirea din această stare se face mult mai ușor, uneori fiind necesar ca mama doar să îl strângă puțin
în brațe.
M începe să se bucure foarte mult de prezența altor copii fapt pentru care se ia decizia
integrării lui într -o grădiniță de masă, cu însoțitor. Ad aptarea este foarte grea din cauza zgomotelor
puternice produse de colegi însă M este motivat de faptul că este înconjurat de copii iar doamna
educatoare, având și ea experiență în lucrul cu copiii cu autism, știe cum să îl abordeze și să se
împrietenească cu acesta. Această legătură va fi extrem de benefică pe viitor pentru că M ascultă
de fiecare dată de indicațiile doamnei, căutându -i parcă vocea prin mulțimea de zgomote.
În timp vorbirea este și ea îmbunătățită însă M se exprimă greu, în propoziții scur te (2-3
cuvinte), și doar motivate de necesități. În rest începe să apară ecolalia (unde nu pronunță corect
toate cuvintele) ca răspuns al nevoilor de comunicare iar structura gramaticală a propoziției este
incorectă.
Se renunță la ședințele de meloterapi e din cauza faptului că M nu acceptă nici un alt
instrument însă încep lecțiile efective de pian care vin ca un răspuns la nevoia aparent firească a
acestuia de a controla cumva instrumentul. Lecțiile se desfășoară la început greoi pentru că M nu
poate sta concentrat foarte mult timp la cerințele profesorului și se întoarce destul de des la joaca
din timpul meloterapiei. Semiotica muzicală ( învățarea semnelor muzicale ) este și ea un total
mister, M nefiind atras de acestea, refuzând chiar cu vehemență să le privească. El are probleme și
cu scrisul și învățatul alfabetului din aceleași motive.
Profesorul adaptează lecțiile de pian nevoilor lui și, pentru început, acceptă să se
întâlnească cu acesta câte 15 minute pe zi, lucrând fără a folosi partitura. Între timp mama lui M
pune pe pereții camerei acestuia desene mari cu portativul și cu notele muzicale iar la logoterapie
se începe pronunțarea corectă a denumirilor sunetelor cât și fredonarea înălțimilor acestora. Astfel
M începe să fie atras de cântecele si mple pentru copii, pe care le înțelege și pe care începe să le
fredoneze cu bucurie și entuziasm. Terapia logopedică se îmbogățește acum cu textele cântecelor
preferate și drumul spre o mai ușoară comunicare verbală este deschis.
În timpul lecțiilor de pi an terapeutul cântă melodiile lui M preferate însă pronunță
denumirea sunetelor, nu textul acestora, stimulându -l pe M să învețe și locul notelor pe claviatură.
Ședințele se măresc la 30 de minute deoarece acesta reușește să se concentreze o perioadă mai l ungă
de timp.
M este înscris la școală în grupa pregătitoare unde merge tot cu însoțitor. Învățătoarea lui
nu are experiență în ceea ce privește lucrul cu copiii cu autism însă este dispusă să încerce să îl
integreze pe acesta. Având experiența de la grăd iniță, M nu mai este foarte tare deranjat de
zgomotele copiilor, ba chiar încearcă să intre și el în jocurile spontane ale acestora. Are probleme
cu îmbulzelile, unde nu știe ce se întâmplă, cine împinge și de ce, fapt ce îi creează o ușoară senzație
de de zorientare de moment. Își revine repede și reintră în jocurile copiilor, acest lucru producându –
i o stare de euforie.
La școală ora preferată este cea de muzică. De dragul ei învață zilele săptămânii și se
orientarea temporal, pe zile, în funcție de aceas ta (mâine e marți, avem muzică).
Uneori doamna învățătoare își dorește ca în loc de ora de muzică să facă o altă oră sau să
îi lase pe copii să iasă afară însă se lovește de refuzul vehement al lui M drept pentru care se
conformează și respectă orarul. Pe ntru că el știe deja unele cântece pe note de la lecțiile de pian, le
cântă în clasă fapt ce atrage atenția colegilor și dorința lor de a învăța notele muzicale.
Trecut în clasa I, M începe să fie dus la școală fără a mai fi însoțit. Decizia este motivată
de faptul că doamna învățătoare s-a obișnuit cu el și acum consideră că știe ce trebuie să facă pentru
a-l ajuta. Îl mută pe acesta în prima bancă pentru a -i fi aproape. Spre surprinderea tuturor M ascultă
docil de doamna învățătoare și se străduiește să f acă totul pentru a nu o supăra. Motivul? Dacă nu

132
ascultă nu se mai tine ora de muzică. În compensație, ora de dezvoltare personală poate fi
transformată uneori în oră de muzică, ceea ce pare să placă tuturor copiilor.
Un dezavantaj al faptului că M nu ma i merge la școală cu însoțitor este legat de colegii
care, uneori, atunci când nu sunt supravegheați, îl fac pe M ținta unor ironii. Acest fapt degenerează
iar M începe să devină agresiv în acele momente. Când ajunge acasă se liniștește cântând la pian și
apoi îi povestește mamei, în câteva cuvinte, cele întâmplate.
Deoarece între timp tatăl lui M a început să ia lecții de chitară, copilul se familiarizează cu
timbrul acestui instrument și își manifestă dorința ca pe viitor să facă și el același lucru.
În acest caz părinții și terapeuții lui M declară că muzica a avut un rol covârșitor în
demersurile făcute de aceștia în vederea recuperării copilului. În primul rând a deschis căile de
comunicare fapt ce a ușurat enorm munca terapeuților.
În prezent M scrie și citește aproape conform vârstei iar diagnosticul de retard mental se
preconizează că va fi scos în curând, ultimul scor al acestuia fiind aproape de normal.
Studiu de caz 4
A. și I. surori gemene, diagnosticate cu autism la vâ rsta de 2 ani și jumătate. A este
diagnosticată cu autism sever, iar I cu autism înalt funcțional . Încep terapia cognitiv –
comportamentală imediat și rezultatele nu întârzie să apară la ambele fetițe. I începe să socializeze
dar are o foarte scăzută toleranță la frustrare, fapt ce î i îngreunează socializarea și jocul cu semenii
iar A începe să vocalizeze , inițial fiind nonverbală.
La vârsta de 5 ani I începe studiul pianului cu o vecină, elevă la Liceul de Arte din oraș.
Din lipsă de experiență atât didactică cât și în cazul copiilo r cu autism, vecina o lasă pe I să se joace
la pian foarte mult timp fără a încerca prea mult să canalizeze studiul într -o anumită direcție. Acest
lucru se dovedește în timp a nu fi așa de păgubos precum pare deoarece I, experimentând sunetele
în manieră p roprie, își dezvoltă un sistem aparte de recunoaștere a înălțimilor sunetelor muzicale
fapt ce duce dezvoltarea ei ulterioară în direcții greu de anticipat.
Supărată de faptul că după doi ani de pian fetița nu reușea să cânte un cântec de la început
la sfârșit, mama decide să o mute pe I la un alt profesor de pian, de data asta unul cu mai multă
experiență, dar fără cunoștințe despre autism. În același timp și A începe să ia și ea lecții de pian.
Obișnuită să cânte la pian în propriul fel, I acceptă extrem de greu regulile stricte impuse de noul
profesor. Pentru că acesta insista foarte mult pe metodologia clasică de predare (nefiind adaptată la
nevoile de învățare are fetelor) A renunță, refuză vehement chiar, să mai intre în casa profesorului.
Urmându -i exemplul, I recurge la aceeași strategie și lecțiile de pian iau sfârșit după doar 3 luni de
încercări.
Părinții continuă terapia cognitiv -comportamentală și apelează la meloterapie și
aromoterapie, terapii care se dovedesc a fi eficiente în special pe part e de deficit de atenție.
Fetele sunt duse la școală în clasa I. Învățătoarea este una înțelegătoare și dornică să ajute
însă fără experiență în lucrul cu copiii cu autism. Ia această situație ca pe o provocare și face față
doar pe jumătate. I se integreaz ă bine însă A, cu mai multe probleme decât sora ei, provoacă
dezordine și gălăgie în timpul orelor de clasă. Mama angajează un shadow pentru a putea face față
mai ușor problemelor cauzate la școală de A și o roagă pe învățătoare în mod constant să mai aibă
răbdare.
În tot acest timp I pare că fredonează mereu ceva, de neînțeles, care nu seamănă cu nimic
cunoscut. Când este întrebată ce cântă aceasta tace și ignoră, prefăcându -se că nu a auzit.
Învățătoarea sesizează totuși că în aceste fredonări se regăseș te o oarecare constanță și îi îndeamnă
pe părinți să reia lecțiile de pian. Găsesc un centru specializat în acest sens și urmează pianul acolo.
Acasă, pentru studiul individual, este achiziționată o orgă, fapt ce o aduce și pe A mai aproape de
acest instru ment.

133
La început I este lăsată să cânte la pian așa cum era obi șnuită cu vecina , ca mai apoi, cu
răbdare și perseverență, fetița este adusă pe scaunul de studiu. Până la vârsta de 10 ani aceasta are
deja compoziții proprii catalogate de specialiști ca fii nd de o originalitate ieșită din comun. Atât
muzicalitatea, cât și planurile armonice și ritmice sunt diferite de tot ce se scrisese până atunci.
Pe orga de acasă, ca un joc, o imitație la lecțiile de pian pe care le lua la centru, I încearcă
să o învețe și pe sora ei să cânte. În timp aceasta reușește să o învețe pe A notele muzicale pe
claviatură și o face să depășească frica pe care o dobândise pe perioada în care lucrase cu profesorul
de pian. Acest lucru se extinde asupra tuturor cunoscuților. Oricine le călca pragul trebuia să ia loc
la orgă pentru a învăța să cânte. Unii din colegii fetei o vizita intenționat, pentru a cânta împreună
la orgă. Acest lucru a ajutat -o foarte mult pe plan social.
La centru I este “numită” asistenta doamnei de pian, fapt ce o bucură foarte mult. Își ia în
serios rolul și îi ajută pe ceilalți copii, în special începători, să facă cunoștință cu instrumental. Îi
îndeamnă pe copii să se joace mult ca să cunoască “culoarea” sunetelor. Uneia din fetițe îi spune că
fiecare tablou are muzica lui și fiecare lucrare este un peisaj. Acest lucru o determină pe mama
fetelor să o înscrie pe I la cursuri de pictură însă, din cauza problemelor de motricitate fină fata nu
poate evolua promițător. Cu pensula și cu culorile nu este la fel de simplu ca și cu clapele însă fata
se străduiește mai mult. Acest lucru o atrage însă foarte mult pe sora ei, A, care începe să picteze
din ce în ce mai frumos.
Acum fetele au 17 ani și sunt eleve ale Liceului de Artă din oraș, una la clasa de pian iar
cealaltă la clasa de pictură. A pictează într -o manieră originală să I declară că fiecare tablou al
surorii sale este ca o partitură pentru propria imaginație. Fiecare au concursuri câștigate și cele mai
multe premii sunt date pentru originalitatea lucrărilor .
I a înțeles dizabilitatea pe care o are și declară că pe viitor și -ar dori să devină profesoară
de pian pentru copiii cu autism. A fost întrebată ce altceva ar face dacă nu ar exista pianul și
răspunsul ei a fost o muțenie totală urmată de multe lacrimi . După ceva timp a declarat că fără pian
ea nu ar putea respira.
Concluzii și recomandări
O concluzie a acestei lucrări, fie ea și una pur teoretică, ar fi aceea că muzica poate ajuta
pe oricine, indiferent de abilitățile sau dizabilitățile individuale. Da că nu ne -am limita doar la o
asculta ci am purcede în lumea ei mai adânc, pentru a o înțelege în esență, dacă fiecare din noi ne –
am permite nouă înșine dreptul de a face muzică, cu siguranță viața fiecăruia din noi ar fi mult mai
frumoasă.
Muzica deține m agia de a rupe barierele culturale, etnice și de limbă. Știind tainele unei
asemenea căi de comunicare individul poate evolua mult mai ușor … ori acolo unde gura nu poate
să pronunțe muzica poate spune totul în locul ei, iar acolo unde ochii nu pot să priv ească vede
muzica și călăuzește.
Pe parcursul lucrării am prezentat cazuri de copiii care au lucrat cu profesori care știau ce
înseamnă tulburarea de spectru autist: fie situația mea, profesor de chitară fiind, fie persoane care
au studiat și instrumentul dar și psihologia în paralel, fie persoane specializate în terapie, dar și
psihologi în același timp. Arătând cât este de benefică muzica în cazul copiilor cu TSA dar și cât
de puține persoane pot preda un instrument unor astfel de copii, este limpede că n ecesitatea creării
unei metodologii specifice lor este una foarte mare.
O astfel de metodologie nu este necesară doar copiilor cu autism. Sunt mulți copii cu
dezvoltare tipică ce renunță destul de repede la studiul unui instrument pentru că li se pare prea
greu. Metodologia clasică de predare este una cu standarde destul de înalte încă de la început, ceea
ce poate să îi facă pe practicanți să creadă că a cânta la un instrument este imposibil și că ei nu pot
fi capabili să facă acest lucru niciodată. De aici până la a renunța mai este doar un pas.

134
Aplicând alte principii, cu mai multă răbdare și dedicare, oricine poate face asta.
Măsurătoarea de bază este munca, nu talentul.
Da, studiul unui instrument are minunatul dar de a părea imposibil.
Recomandări
În metodologia pe care îmi doresc să o propun nu trebuie să se vorbească despre “1000 de
greșeli” până îți iasă un pasaj, ci de „1000 de încercări” până o să reușești; una e sa îi spui unui
copil de 1000 de ori “iar ai greșit” și alta e să îi spui “asta a fos t prima încercare, mai avem 999 și
o să iasă”.
Această metodologie nu trebuie să îți arate cât de mic și insignifiant ești pentru că nu
reușești ci trebuie să dezvolte idea că dacă alții au putut înaintea ta înseamnă că nu e imposibil iar
tu nu ești cu ni mic mai prejos, trebuie să poți și tu.
Hai să vorbim despre mult -iubitul “e greu!”. De câte ori nu spunem asta și ne ridicăm ziduri
de care nu reușim să mai trecem? Dacă l -am pronunțat începem să îl credem, resimțim totul ca fiind
mult mai greu decât este de fapt și apoi renunțăm să mai încercăm. Gata, am pierdut! Adjectivul
“greu” se folosește doar pentru a exprima masa fizică a unor obiecte, nu gradul de dificultate al unei
sarcini.
Frate bun cu “e greu!” este și “nu pot!” … prea multe cuvinte; “pot!” es te suficient. Dacă
îți dorești cu adevărat și îți canalizezi toată energia și forța creatoare către ce ți -ai propus, cu pași
mărunți și cu răbdare, vei reuși. Un război se câștigă prin bătălii mici.
Copiii cu autism au nevoie de încurajare la fiecare pas, fie el mic și neimportant. În fiecare
încercare trebuie găsit motivul pentru care ei să fie lăudați și fiecare tehnică necesită abordări cu
totul aparte atunci când ai în față un “copil de cristal”.
Este deci necesar un studiu elaborat, care să se întind ă pe o perioadă mai lungă de timp, pe
un eșantion mare de persoane diagnosticate cu TSA, în care să se măsoare la nivel academic care
sunt, concret, beneficiile pe care le aduce muzica, sub orice formă, acestor indivizi. Du pă ce s-au
măsurat beneficiile și s-a demonstrat concret cât de necesară este muzica pentru recuperarea
persoanelor cu TSA, este nevoie să se treacă la elaborarea principiilor metodologice și a
metodologiei predării fiecărui instrument în parte.
Sunt necesare niște principii de bază deoa rece fiecare instrument se predă diferit. Teoria
muzicii și semiologia muzicală sunt, în proporție de 99%, aceleași pentru toate instrumentele. Însă
tehnica instrumentală ține de modul de emitere a sunetelor pentru fiecare instrument în parte.
Și cum se în tâlnesc două din cele mai scumpe domenii, muzica fiind una din cele mai
costisitoare forme de școlarizare, și intervenția psihologică, ce presupune și ea eforturi financiare
deosebite, este necesar să se găsească resurse financiare solide pentru a putea susține un astfel de
angrenaj.
De ce s -ar investi într -un astfel de proiect? Pentru că numărul persoanelor asistate social ar
scădea drastic. Statul ar cheltui mult mai puțin dacă ar susține aceste cercetări decât cheltuie cu
toate persoanele adulte cu TSA, nerecuperate, pentru a le asista social pe tot parcursul vieții. Să nu
mai vorbim de faptul că persoanele recuperate pot munci, deci ar aduce venituri statului prin plata
taxelor și impozitelor.
Bibliografie
1. Lecourt E., Ferrand A.M. Meloterapia în autism. http://autismartaadhd.org/autism/ meloterapia -in-
autism/ [vizitat 20.11.2017].
2. Meloterapia in autism. http://autismartaadhd.org/autism /meloterapia -in-autism/ [vizitat 20.12.2017].
3. Sacks O. Musicophilia: Tales of Music and the Brain. New York: Vintage Books, 2008. 425 p.
4. Sacks O. Muzicofilia, povesti despre muzică și creier. București: Humanitas, 2017. 345 p.
5. Tomatis A. Pourquoi Mozart?: Essai. Paris: Edité par Fixot, 1991. 192 p.

135

136
ROLUL ȘTIIN ȚELOR EDUCAȚIEI ÎN S OCIETAT EA CUNOAȘTERII
THE ROLE OF EDUCATIONAL S CIENCES IN TH E KNOWLEDGE SOCIETY
Posternac Silvia
FORME SPEC IFICE DE ÎNVĂȚAR E LA VÂRSTA ADULTĂ
SPEC IFIC FORMS OF LEARNING IN ADULTH OOD
Rezumat
În acest arti col examinăm f ormele specifice de învățar e a adulțil or. Învățar ea adulțil or definește
întregul s pectru al a ctivitățil or de învățar e în cadrul educației formale, nonformale și informale, care sunt
întreprinse de către adulți du pă o pauză d e la formar ea inițială și care finaliz ează cu noi cunoștințe și
abilități. Educarea adulțil or cuprinde diverse forme de învățar e, cum ar fi: învățar ea aut odirijată, studiu
individual, aut odidactica, creșterea aut osusținută – în care adultului îi r evine rolul principal. Instruir ea
autodirijată d escrie procesele în care adulții își asumă inițiativa și responsabilitățil e în stabilir ea
propriilor necesități d e învățar e, formular ea scopurilor învățării, id entificarea resurselor uman e sau
materiale întru susțin erea procesului d e învățar e, alegerea și im plementarea stilului corespunzăt or de
învățar e.
Cuvint e-cheie: învățar ea aut odirijată, studiu individual, aut odidactica, creșterea
autosusținută, etape ale vârst elor adult e, vârstă adultă .
Abstra ct
This arti cle examin es the specifics forms f or the adult l earning.
Adult l earning is d efined as ’th e entire range of formal, n on-formal and inf ormal l earning
activiti es whi ch are undertaken by adults aft er a br eak sin ce leaving initial education, and whi ch results
in th e acquisiti on of new knowledge and skills. Adult education includ es such div erse forms as self-
directed learning, individual study, s elf-taugh, s elf -sustaining gr owth in whi ch the adult has a l eading
role. ‘Self-directed learning ' describes a process by whi ch individuals tak e the initiativ e and
responsibility in diagn osing th eir learning needs, f ormulating learning goals, id entify human and
material r esources for learning , choosing and im plementing appropriate learning.
Key-words: s elf-directed learning, individual study, s elf-taught, s elf-sustaining gr owth, periods
of active adulth ood, early adulth ood.
Nimeni nu poate fi silit să gând easccă și să înv ețe
(Siebert )
Univ ersul vi eții adulțil or a adus în fața cercetătorilor și s-a im pus [11, p. 10] printr-o
varietate de probleme din d omeniile psihopatologic, psihologiei mun cii – al aptitudinil or solicitate
în profesii, psihologiei sociale – sociabilității, psihologiei vârst elor – caracteristicile personalității,
psihopedagogiei – capacitățile de învățar e.
În condițiil e socio-cultural e și economice actuale când învățar ea adulțil or nu este o
problemă d e dezvoltare lăsată la discreția fi ecărei persoane, dar d evine un im perativ al vr emii, „ o
constrâng ere” [8, p. 112] a r ealității obiective dure, se identifică soluții cu privire la ocaziile de
învățar e pentru adulți [8, p. 76 ], cu privire la felul cum învață adulții [5], cu privire la tim pul când
ar putea ei realiza a ceastă n ecesitate.
Num eroase cercetări d e ultimă oră sunt d edicate formelor de învățar e care și-au demonstrat
eficiența în lu cru cu persoanele adult e. Ne vom referi în arti colul d e față la f orme de învățar e
descrise, analizat e și recomandat e spre aplicare segmentului d e vârstă la care ne referim. S pecificul
acestor metode este în Self-manag ementul învățării, ceea ce înseamnă proiectarea, realizar ea
practică, monitorizarea și evaluar ea progresului său în învățar e. Acestea sunt: învățar ea aut onomă
sau învățar ea aut odirijată [3, p. 13],[8 , p. 120], studiul individual [3, p. 61], aut odidactica/adulții
autodidacți [5, p. 50], creșterea aut osusținută [10, p. 157].

137
Foarte apropiate ca viziun e conceptuală a ceste forme de învățare a adulțil or au elementul
central comun puternic accentuat – personalitat ea celui care singur își organiz ează propria învățar e.
Două remarci ar fi d e făcut în a cest moment: prima – toate aceste forme de învățar e antrenează
competența persoanei adult e de a învăța să înv ețe formată și exersată în perioada ș colarizării; a
doua – ele fac parte din ars enalul t ehnicilor necesare învățării pe parcursul într egii vi eți,
recomandat e adulțil or dar nu numai.
Suntem obișnuiți în m od tradiți onal să as ociem activitat ea adulțil or mai mult cu domeniile
planului profesional și s ocial, mai puțin însă cu învățătura, d eoarece la vârsta adultă studiil e
profesionale în maj oritatea cazuril or sunt d eja finisat e. Teoria d ezvoltării psihosociale a omului
(Erikson) poziționează ad ulții a proximativ în dia pazonul d e vârstă dintr e 35 și 65 de ani.
Învățar ea la vârstă adultă în ra port cu conceptul de învățar e pe tot parcursul vi eții, cuprinde
toate procesele învățării cu excepția educației școlare, a trainingului și a educației univ ersitare
[Jarvis P. 2007]
La vârsta adultă când instruir ea ghidată d e profesor caracteristică mai mult pentru
perioada ș colară și univ ersitară s -a manif estat pe deplin în etapele precedente, eficiența învățării
este susținută d e conceptul și practica învățăr ii aut onome care implică efort maxim al persoanei
care devine ea însăși manag erul, aut orul și obiectul procesului d e învățar e și aut oformar e. Influ ențat
de o motivați e puternică adulții a cceptă metode și forme de instruir e care să le asigur e rezultat ele
dorite în termeni restrânși. Astf el că sunt n evoiți să d ecidă d e sine stătăt or asu pra strat egiei de
căutar e a informați ei, de organizar e a procesului învățării în tim p și spațiu, d e realizar e a propriei
tactici a învățării. A precierea eficienței etapelor înt reprinse este dată d e autoevaluar ea
competențelor achiziți onate.
Caracteristicile învățării aut onome [Winn e P. H, în 3 p. 13] pot fi sint etizate în felul
următ or: persoana își caută singură inf ormația n ecesară; percepe o motivați e puternică; este
conștientă de propriile afecte; se îngrij ește personal d e organizar ea spațiului, r esurselor și a
timpului al ocat învățării, urm ează propria ta ctică și strategie a învățării . Fun cția dir ectivă centrală
îi aparține capacității personale de autoreglare. Temelia a cestui program complex de învățar e,
formare și progres al persoanei adult e se crește din sist emul educației formale în care elevul este
asistat și încurajat să progreseze de la stadiul d e instruir e la cel de auto-instruir e și aut omonitorizare,
fiind familiariz at cu tehnologii și t ehnici de învățar e autonomă pe parcursul întregii vi eți.
În altă int erpretare acestei forme de organizar e a învățării adulțil or redenumită învățar ea
autodirijată (self-directed learning) îi sunt atribuit e [după Siebert H.] următ oarele caracteristici:
persoana manif estă inițiativa d ebutării procesului învățării aut odirijat e; are loc prioritizar ea
necesitățil or de învățar e; formular ea clară a obiectivelor instruirii, asigurar ea procesului cu resursele
necesare adecvate; stabilir ea strat egiilor individual e de învățar e; aut oevaluar ea rezultat elor
procesului învățării aut odirijat e, aut odirijar ea, aut oorganizar ea – ca variant e de manif estare ale
autonomiei. Sub as pect general, s e menționează „grad ele de libertate“ [Gnahs, 1998] d e care dă
dovadă adultul în s electarea proiectelor de învățar e, în stabilir ea prioritățil or, justifi carea
obiectivelor, utilizar ea resurselor, a strat egiei de învățar e și în evaluar ea rezultat elor curente,
intermediare și final e. Învățar ea aut odirijată este orientată s pre persoana care învață; a ceasta
acționează din propria inițiativă; tim pul dedicat învățării este flexibil iar s pațiile sunt variat e. Este
foarte importantă aut onomia în stabilizar ea scopurilor învățării; conținuturil e tematice sunt, d e
regulă, lib er alese; rezultat ele învățării s e stabil esc prin aut ocontrol [4].
Învățar ea aut odirijată este una dintr e formele adresate adulțil or și a cceptate de către ei dat
fiind r olul lor social activ, s chimbăril e inevitabil e de vârstă, n ecesitatea compensării un or pierderi
senzoriale, cerințele tot mai mari al e profesiilor, rezistența în fața perimării profesionale [Ghicard
P., în 11, p. 162] insufi ciența d e timp pentru învățar e. Ion Al Dumitru [8 p. 120] t ot în t emeiul

138
publicației lui H orst Si ebert (2001) r eproduce succind opt idei de bază al e caracteristicilor învățării
autodirijat e pe care le vizualizăm în tab elul 1.
Tabelul 1. S pecificul învățării aut odirijat e (după Horst Si ebert (2001)
1Concepția învățării 2Focalizar ea învățării 3 Determinar ea
biografi că 4Ne silit d e nimeni
Adulții învață să -și asum e
responsabilitat ea pentru
deciziile adoptate În învățar ea aut odirijată
adultul pune accentul pe
însușir e și nu pe
transmit erea d e
cunoștințe Deciziile adultului sunt
puternic influe nțate de
experiența pozitivă,
greșelile și amintiril e din
trecut. Învățar ea aut odirijată este
benevolă sub aus piciul
autoresponsabilității
5Constru ctivismul 6 Necesitatea
contextului s ocial 7 Metodele și conținutul 8 Sinele are totul sub
control
Autoorganizar eaa în
învățar ea aut odirijată
presupune aplicarea
anumit or principii
constru ctivist e Pe lângă componenta
autobiografică învățar ea
autodirijată este un a ct
social manif estat într -un
context social ad ecvat Autodirijar ea se referă la
strategiile învățării
selectate, precum și la
conținuturil e învățării
asupra cărora d ecide
persoana adultă care
învață Învățar ea aut odirijată ca
proces cognitiv și
emoțional oferă persoanei
senzația d e autocontrol
asupra gândirii,
comportamentului,
învățării.
Studiul individual reprezintă f orma individuală d e a cerceta o problemă, d e a studia
domeniile de interes personal/profesional, d e examinar e a fenomenelor sau evenimentelor și
reprezintă în opinia prof. Ioan B ontaș (1990) f orma fundam entală d e perfecționare a personalității
și profesionalității du pă abs olvirea școlii sau fa cultății în cadrul educației perman ente [1, p.193].
Popo vici F. G . [9] cu privire la studiul individual m enționează că este o cerință a s ocietății
bazat e pe cunoaștere; persoana este în situația când procesarea volumului considerabil d e informație
devine normă a vi eții cotidiene. Studiul individual presupune lucru int electual ind ependent; o
cultură a cunoașterii și aut ocontrolul conduit ei cognitiv e, aceste caracteristici ale studiului
individual r eprezintă t otodată și condiții al e progresului personal. Există o serie de metode și tehnici
ale studiului individual ind ependent [7], [9], stă pânirea cărora contribui e la formar ea stilului
individual al mun cii int electuale. Progresul adu ce informații n oi și f orme noi de exploatare a
universului inf ormației. exploatarea noilor cunoștințe și identificarea noilor surs e de informare prin
studiul individual ind ependent.
Studiul individual ca formă d e educație a adulțil or este deosebit de important în fixar ea și
stocarea cunoștințelor. Acesta este cu atât m ai eficient cu cât subi ecții educaționali au inițiativa î n
căutar ea informațiil or, în id entificarea surs elor de informați e, în selectarea cunoștințelor necesare,
în organizar ea lor în sist eme de cunoștințe. În a cest fel cunoștințele sunt mai bin e înțelese,
interiorizate, putând fi redate într-o mani eră personalizată [3, p. 6]
Adulții aut odidacți [5, p. 50–51]. Aut odidacții au rămas în ist oria omenirii ca persoane care
au învățat până la adân ci bătrân ețe. Kidd J.R. în cartea sa (1981) r eamint ește ideea despre scopul
educației adultului – acela de a –l transf orma într -un student perpetuu călăuzit aut onom din int erior
pentru ca fiecare din ei să d evină mai a ctiv [Currie A. apud Kidd] …gândit or, creator, cu pregătire
sporită pentru viață. A poi autorul ra portează conceptul de autodidact la cel al „r olurilor sociale”
care este asociat și cu sar cini noi pe care persoana adultă l e învață ind ependent. A ceastă practică
întărește încrederea în eficiența m etodei și în su ccesul adulțil or autodidacți. Mar e parte a educației
este bazată pe motivați e, deși rolul ei în învățar e este recunoscut ca fiind mar e, totuși cum poate fi
folosit potențialul motivați onal în aut oînvățar ea continuă nu este destul d e bine studiat – susțin e
autorul.
Un studiu explorator al persoanei autodidacte [Houle C.] examin ează dif erențele dintre
autodidacți și celelalte persoane care nu subs criu acestui stil d e învățar e. Studiul s -a focalizat pe
cercetarea prin comparație a domeniilor mai im portante ale portretului unui aut odidact, cum ar fi:

139
Interesele sale cât sunt d e variat e? Cu cine comuni că? Care este educația oficială? Ce sau câte studii
a urmat cândva aut odidactul d e azi? Cum formulează întrebările? Obișnui esc să depună efort
susținut? Alt e aspecte ale studiului țin d e sociabilitat e și int eligență. Toate ideile fiind g eneralizat e
într-un final au condus la conceptul de „student aut odirijat ” [Tough A. 1960] O problemă semnalată
de Kidd în învățar ea adulțil or este faptul că societatea pune un accent mai mar e pe tineret, ceea ce
poate afecta int enția persoanelor vârstni ce de a se angaja în cursa cu obstacole a aut odidactului. În
alte cercetări s e vor putea identifica soluții d e sporirea încrederii adulțil or în propriile forțe.
Creșterea aut osusținută [10, p. 134 –157]. Plecând de la un studiu d e caz (s ituația
companiei Wonder Tech) aut orul explică dar și atenționează asupra fenomenului numit limită d e
creștere. Sintagma cuprinde în semnifi cația sa limita d e creștere fie a succesului unui produs pe
piață, fi e a venitului într eprinderii, fi e a progresului în dezvoltarea personală – important d e știut
pentru înț elegerea tutur or situațiil or în care se manif estă: a) la niv el de întreprinderi und e putem
observa că organizațiil e cresc o vreme, dar a poi se opresc; b) la niv elul int eracțiunii d e grup,
membrii cărora se înțeleg bin e o vreme, după care apar neînțelegeri; c) la niv el individual –
persoanele se perfecționează un tim p, apoi se plafonează. Principiul de manag ement valabil în t oate
situațiil e de manif estare a limit elor de creștere descrise mai sus s e rezumă la un înd emn: înd epărtați
factorii care limitează creșterea [10, p.134]. În activitat ea companiei Wonder Tech s-a depistat o
problemă – timpul de livrar e a produsului, care s-a tot înrăutățit, star ea generală a firm ei a degradat
treptat și ea, ajungând în pragul falim entului. S oarta companiei putea fi s chimbată în bin e dacă se
recurgea la creșterea aut osusținută.
Mecanismul m etodei de creștere autosusținută este explicat în tr ei etape: prima:
recunoașterea sim ptomului și id entificarea problemei care are acest sim ptom; a d oua: d eterminar ea
soluțiilor sim ptomatice; a treia: elaborarea și intensificarea soluției fundam entale pentru r ezolvarea
problemei, astf el înd epărtăm fa ctorii care stopează creșterea, asigurând prin a ceste eforturi
condițiil e creșterii autosusținut e a succesului în d omeniul r espectiv.
Ca să trans punem m etoda creșterii aut osusținut e la problematica învățării adulțil or,
modelăm o situați e în care persoana întâm pină difi cultăți la sist ematizar ea inf ormați ei în limba
engleză – sarcină prevăzută în obligațiil e de serviciu. Ab ordarea din perspectiva creșterii
autosusținut e a eficienței/randam entului la l ocul de muncă ar în cepe cu recunoașterea problemei și
formular ea ei concretă: se atestă o întârzi ere semnifi cativă zilni că a a cestei sar cini. Constatăm
manif estarea fenomenului numit limită d e creștere. Etapa a d oua – soluția sim ptomatică: mă r ețin
peste program ca să lu crez cu dicționarul , solicit ajut orul unui coleg sau a pelez la translat or. Astf el
se obține soluționarea temporară a problemei identificate. Soluția fundam entală ( este mai gr eu de
identificat, dar r ezolvă problema pe termen lung) s e va selecta dintr e toate posibile: studiu
individual și cursuri d e limbi străin e pentru angajatul cu pricina, a pelarea la un bir ou de tradu ceri.
Metoda permite asigurar ea creșterii eficienței învățării și d ezvoltării prin efort propriu –
autosusținut temporar a poi pe termen lung, d e asemenea permite și protejarea propriului l oc de
muncă în fața ris curilor existente. Pe scurt m etoda creșterii aut osusținut e funcționează dat orită
viziunii r ealiste obiective asupra problemei, pragmatismului, efortului personal în situațiil e când o
problemă semnal ează d espre limita d e creștere.
Concluzii
Omul în concepția lui Erikson apare ca o totalitat e, ca un t ot unitar care include Sinele și
pe Alții. Omul tr ebuie acceptat ca o ființă uni că, val oroasă în sin e și responsabilă pentru propria sa
viață, dar numai într -un context int errelațional uman [6, p. 816] . Din perspectiva vi eții adultului am
selectat d efinițiil e, caracteristicile și descrierea mecanism elor, moduril or de aplicare a formelor
specifice de învățar e la vârsta adultă, m enționând r olul acestora pentru instruir ea persoanelor adult e
ce se doresc a fi a ctive în plan s ocial, competitive profesional, capabile să corespundă cerințelor
societății bazat e pe cunoaștere; să posede viziun ea perspectivelor multi ple de a acționa eficient
pentru o viață mai bună.

140
Învățar ea adulțil or se referă la t oate formele posibile de dezvoltare și progres de după
școlarizar ea obligat orie și educația univ ersitară, este parte a învățării pe parcursul într egii vi eți și în
mare parte coincide cu aceasta.
Metodele de învățar e la vârsta adultă: creșterea aut osusținută, aut odidactica, studiul
individual, învățar ea aut onomă mobilizează potențialul f orțelor lăuntri ce ale persoanei, implică o
motivați e bine determinată, d emonstrează organizar ea strat egiei comportamentului int electual pe
principii de autoorganizar e și aut ocontrol.
Bibli ografi e
1. Bontaș, I. Pedagogie. Editura ALL Bu curești, 1996, 319 p
2. Cerghit I. M etode de învățământ. Iași: Polirom, 2006, 315 p.
3. Curs Pedagogie II Dida ctica sau știința procesului d e învățământ
https://es.scribd. com/document/47589560/ Curs-Pedagogie-II (vizitat pe 10.11.2017)
4. Învățar e autodirijată – condiție a aut oinstruirii la vârst ele adult e. dis ponibil online:
www.armya cademy.ro/reviste/04_2004/a2. pdf (vizitat pe 14.11.2017)
5. Kidd J. R. Cum învață adulții? Bu curești: Editura Dida ctică și Pedagogică. 1981, 351 p.
6. Mînzat I. Ist oria psihologiei univ ersale. București: Editura Univ ers Enciclopedic. 2007, 1055 p.
7. Neacșu I. Învățar ea a cademică ind ependentă. Accesibil on-line:
www.unibu c.ro/…/12_10_37_45Invatar ea_academica_ind ependent. (vizitat pe 03.11.2017)
8. Paloș R., Sava S., Ungur eanu D. Educația adulțil or. Bu curești: Editura POLIROM. 2007 344 p.
9. Popo vici F. G. Ars studi orum – pledoarie pentru un studiu individual eficient…
https://floringeorgepopo vici.wordpress.com/…/ars -studi orum-pledo… (vizitat pe 20.11.2017 )
10. Senje P. M., A cincea dis ciplină. Arta și practica organizațiil or care învață. Tradu cere: Olivia
Podobea. Bu curești: Busin ess Tech International. 2012. 566 p.
11. Șchopu U., V erza E. Psihologia vârst elor: Ghiduril e vieții. Bu curești: Editura Dida ctică și
Pedagogică. 1995.
Zolotariov Elena
RENOVAR EA CALITATIVĂ A PRACTICII EDUCAȚIONAL E DIN PERSPEC TIVA
SPIRITUALIZĂRII ÎNVĂȚĂMÂNTULUI
QUALITY OF RENEWING THE EDUCATIONAL PRACTICE IN T ERMS OF
SPIRITUALISATI ON OF EDUCATION
Rezumat
Ca răs puns la provocările societale generate de aprofundar ea continuă a crizei în d omeniul
valorilor spiritual e și morale articolul dat s coate în prima lini e argum entarea necesității a cute și a căilor
viabil e pentru a r eîntoarce școala aut ohtonă la misiun ea de umanizar e și spiritualizar e a naturii ființ ei
uman e. Prezenta lucrare vizează un proiect de inițiativ e inovaționale – produs al propriilor inv estigații
științifi ce ale autorului, care au culminat cu dezvoltarea și trans punerea în viață a un ei original e concepții
de intervenție pedagogică, întru chipată într -un sist em practic de educație spirituală și m orală a
personalității în evoluție. Studiul urmăr ește sensibilizar ea și im pulsionarea comunității pedagogice
pentru s chimbar ea de perspectivă a practicii școlare către valorile democrației, reconstituir ea
demersuril or, dezvoltarea competențelor profesionale necesare, care să poată garanta a ccesul omului în
creștere la un sist em de învățământ, înt emeiat pe concepțiile europene noi, compatibil e cu val orile
spiritual e /morale, nați onale și univ ersale.
Cuvint ele-cheie: criza învățământului, cultura in ovării, s copul educației inovativ e, „vechea
orientare”, noua paradigmă, elementele forte ale schimbării
Abstra ct
In response to social challenges arising fr om the continu ous deepening of the crisis in s piritual
and m oral valu es this arti cle forefront the explanati on of the acute need and viabl e ways t o return th e
local school to missi on of humanizati on and s piritualizati on of human natur e. This paper regards a
project of inn ovativ e initiativ es – a product of scientific investigations of the author, whi ch

141
culminat ed in th e development and transf erence into life of an original conception of educational
intervention embodied in a practical syst em of spiritual and m oral education of a personality in
development. The study aims at r aising awar eness and stimulating l earning communiti es to chang e
the perspective of the school practice by th e values of democracy, to restructure approaches,
developing professional skills n ecessary f or guarant eeing a ccess of growing humans t o an
educational syst em, based on the views of new EU –suitabl e with s piritual / m oral, nati onal and
universal valu es.
Key-words: education crisis, inn ovation cultur e, innovativ e education purpose „old guidan ce”,
new paradigm, strong elements of chang e
Introducere
Actuala criză în d omeniul val orilor spiritual e și morale ne obligă să r evenim cu fața s pre
destinația ș colii, care nu poate să dea cunoștințe pentru a -l ajuta pe copil să-și facă drum în viață, și
să nu -i dea spiritualitat e și umanitat e. După părerea clasicilor pedagogiei și a oamenilor de știință
contemporani, școala natală tr ebuie să fie una curată și morală, „at elier al omeniei”, „t emplu”
(Comenius), în care să sun e „arm onia” învățăt orească – Simf onia Pedagogică Splendidă (Șalva
Amonașvili), „să fi e asigurat un învățământ umanist” orientat s pre „dezvoltarea spiritului omenesc
în general și nu doar o dezvoltare formală” (K.D. Ușinski).
Scopul arti colului vizează r eactualizar ea pilonilor unui proiect de inițiativ e inovaționale,
rezultat e din propria noastră cercetare, care are menirea de a răs punde la solicitările cognitiv e, de
cunoaștere, venite din partea societății contemporane postmoderne, în v ederea reîntoarcerii școlii
autohtone la misiun ea de umanizar e și spiritualizar e a naturii ființ ei uman e [1].
Știința m odernă constată că dezvoltarea spiritualității im plică cultivar ea unor capacități
aparte, cum ar fi posibilita tea unei persoane de a pătrund e și a comuni ca cu un univ ers invizibil prin
simțuril e directe, de a-și ghida a cțiunea sufl etului în ra port cu norma și armonia, d obândind calități,
precum înț elepciune, echilibru, lumină int erioară, arm onie etc. Însă a cest lucru nu s e produce de la
sine. Este necesară o comuni care organizată ad ecvat sub as pect metodologic cu elevul – om, cu
copilul ca individualitat e irepetabilă și ca val oare supremă.
Școlii de azi, din păcate, i se impun standard e orientate preponderent spre formarea–
dezvoltarea intelectului, a calitățil or precum sunt ag erimea, acuitatea, ing eniozitatea etc. – bine
înțeles, de o importanță d eosebită în viața umană. În a celași tim p, spiritualitat ea, im plicând atât
dragostea, cât și rațiun ea, este cu mult su perioară int electului, asigurându -i individului uman
condiții d e a-și trăi viața d eplin / multilat eral, im plicit sub as pectul accederii gândirii la planuril e
superioare ale conștiinț ei.
Astăzi ș coala este demagn etizată d e la viața s pirituală a dis cipolilor. Tr ebuie sprijinită
școala nați onală în r ealizar ea sar cinii ei deosebite: dezvoltarea și îmbogățirea lumii
spiritual e/morale a fiecărui copil, pentru ai ajuta să s e ridice de la niv elul „sufl etului” la niv elul
„spiritului”. S ocietatea uită d e destinația Ș colii, cerând d oar un singur lu cru – cunoștințe. În mult e
școli se uită d e educație. Deja de mult tim p rătăcim în întun ericul reformării, m odernizării sau
înnoirii școlii nați onale. În consecință, i s e usucă și i se distrug e acea rădă cină, în care se săvârș ește
adevărata, perman enta și fireasca renovare: dezvoltarea și îmbunătățir ea lumii s piritual e și morale
a celui care învață.
În cadrul inv estigați ei am constatat că în practica educațională a ctuală există un șir d e
condiții n efavorabile pentru construir ea lumii s piritual -morale ale copilului. D eficiențele sunt
generate de mai mult e constrâng eri:
– dezvoltarea fundam entelor spiritual e ale învățământului și lipsa unui sist em eficient de
gestionare a procesului d e educație spiritual -morală a dis cipolilor;

142
– decizia învățăt orului -educator de a facilita f ormarea lumii s piritual -morale a copiilor și
stereotipurile pedagogice, metodicile tradiți onale de educație, care nu-i permit d e a se sprijini pe
lumea interioară a copilului, pentru a pune temelia fundam entelor spiritual e ale personalității lui;
– predominar ea aspectului inf ormativ al învățământului și minimizar ea celui formativ,
îndreptat spre constituir ea modului d e gândir e, de acționare, simțir e și umplut cu trăir e, atitudin e,
activitat e spirituală;
– nevoia copilului d e autorealizar e, autoeducație, autodezvoltare, cunoaștere a lumii, a
celorlalți, aut ocunoaștere în această lum e și deficitul d e interacțiune activă, energică a lui cu
realitat ea înconjurăt oare ș. a..
Am r ealizat, d e asemenea, că discipolii noștri de astăzi ( preșcolarii și elevii) sunt copiii noii
ere, cu val ori, priorități, atitudini față d e viață dif erite de cele ale semenilor generațiil or precedente.
Ei pot face față cu ușurință t elefonului m obil, calculatorului, sunt mai pragmati ci în r elațiile cu
colegii, au dis poziții individualizat e, sunt mai puțin creduli și naivi, mult mai d evreme implicați în
standard ele vieții de adult. Astăzi id olii copiilor moderni devin nu eroi cu morală înaltă, ci personaje
foarte agresive ale filmelor în d esen animat, serialelor TV și ale jocurilor vid eo. În a celași tim p,
adulții rar eori vorbesc cu copiii despre viață, s ensul ei, problemele și căile de a le rezolva.
Este vital, prin urmar e, să înț elegem ca un im perativ al r eformei val orificarea baz elor
teoretice noi și a noilor tehnici pentru a construi mijl oace educative îmbunătățit e în raport cu sfera
spirituală/m orală a copilului. Problema constă în ab ordarea sist emică a d omeniului promovării
rezultat elor cercetării – dezvoltării și in ovării în a cest sector: conceptualizar ea corectă a curricula
specializată, a problemelor nucleului val oric al programului d e învățământ – care valori, principii,
norme rămân/d evin a plicabile pe dimensiun ea dată; a tehnologiei de reconstituir e a discursuril or în
vederea afirmării r eperelor spiritual -morale ale educaților. Toate acestea nu pot fi fă cute decât cu
resurse uman e de calitat e.
Și anum e, realizar ea acestui comandam ent social țin e de capacitatea specialiștil or-
practicieni de a-și schimba m entalitat ea, cultura, comportamentul. Personalul dida ctico-manag erial
are nevoie de suport științifi co-metodologic și de instruir e specializată pentru a -și putea reconstitui
demersuril e, a-și dezvolta competențele profesionale adecvate, care să le poată garanta a ccesul
educabilil or la un sist em de învățământ înt emeiat pe concepțiile europene noi, compatibil e cu
valorile spiritual e și morale, nați onale și universale. Se impune, deci, sensibilizar ea comunității
pedagogice pentru d esfășurar ea activitățil or de valorificare a rezultat elor cercetărilor științifi ce,
crearea practicii educaționale competitive în baza t ehnologiilor moderne și inovaționale relevante.
Inovațiil or ca forțe motrice ale schimbării tr ebuie să li s e acorde un loc deosebit pentru ca sist emul
de învățământ nați onal să s e poată int erconecta la n ecesitățil e sociale ale timpului.
Cultura in ovării – imperativ pedagogic fundam ental
Timpul nou a pus școala în situația d e schimbări int erioare fundam entale, care pot fi
asigurat e printr-o activitat e inovațională bin e gândită. T ot mai r elevantă d evine dezvoltarea unei
culturi ș colare favorabile inovării procesului educațional – necesitatea urg entă pentru sist emul d e
învățământ în g eneral și personalul dida ctic în special. Tr ebuie să facem eforturi mai mari pentru a
trans pune ideile inovatoare în produse și tehnologii n oi de succes, având în v edere nevoia acută
pentru îmbunătățir ea calității educației în contextul tranziți ei spre o societate bazată pe cunoaștere.
Conform n oilor obiective strategice europene se impune asigurar ea unei dezvoltări inteligente
durabil e și incluziv e (Strat egia Europeană 2020), int egrarea proceselor de cercetare, dezvoltare și
inovare cu cele educaționale, oferirea unui răs puns ad ecvat provocărilor societale, implicit, pe
segmentul d ezvoltării s piritual e / morale a generației în creștere [2].
Raportându -ne din perspectivă Europeană la puținul s pațiu al inv estigațiil or noastre, am
constatat că inovarea pe segmentul cultivării s piritualității și a umanității (la preșcolari și elevi) este
extrem de limitată ca intensitat e, arie de acope rire, rezultat e obținut e. Instituțiil e educative continuă

143
să mai rămână puternic controlate de autoritățil e locale cu un grad mar e de centralism, fa pt care
conduce la deficitul d e inovare.
Am r ealizat d e asemenea că, dacă se dorește găsir ea soluțiilor adecvate la provocările crizei
valorilor spiritual e și morale care astăzi n e afectează, stimulând, în a celași tim p, sporirea gradului
de funcționalitat e și competitivitat e a demersuril or legate de cunoștințe, avem nevoie de cadre
didactice de excelență în promovarea inovării. Nu d e specialiști, care știu să id entifice probleme ci
de profesioniști, care învață pe durata vi eții, orientați s pre căutar ea rezolvării problemelor și
acțiunil e proprii pentru s oluționarea acestora. Este nevoie de profesioniști și d e colective
pedagogice, capabile să se automobilizeze în vederea ating erii noilor obiective educaționale,
inspirându -se, însufl ețindu -se pentru un efort perman ent și de durată în r ealizar ea activității
inovaționale. Aceștia sunt profesioniștii competenți ai s ecolului XXI, care înțeleg și știu să
interpreteze schimbăril e, relațiile interpersonale și de colaborare, valorizând într -o mult mai mar e
măsură, d ecât în tr ecut, cunoașterea, spiritul in ovator. Din păcate, decalajul d etectabil dintr e teoria
și practica reală a educației este cauzat astăzi, în g eneral, d e atitudin ea negativă a cadrelor dida ctice
față d e implementarea inovațiil or, atât în s ens personal (li psa de motivați e, de activism), cât și în
contextul elaborării și punerii în a plicare a tehnicilor educaționale inovatoare.
Sistemul n ostru d e învățământ nu prevede pregătirea specială a învățăt orilor inovatori, iar
instruir ea univ ersitară d e licență, mast erat sau d octorat, la compartim entul promovării in ovațiil or,
este limitată în ore, deși este o necesitate. Practica demonstrează că mulți abs olvenți ai instituțiil or
de profil nu au dis poziție pentru s chimbări, un eori devenind prizonieri ai m odelelor și
stereotipurilor, care nu sunt eficiente pe plan educativ.
Dacă ar fi sufi cient numărul profesioniștil or capabili d e a pune în practică rezultat ele
cercetărilor științifi ce în domeniu, societatea demult ar s esiza s chimbări pozitive și nu am bat e pasul
pe loc. Continuăm să lu ptăm cu abordăril e tradiți onalist e, scăpând din viz or misiun ea școlii de a da
elevilor calea spre autocunoaștere, spre pătrund erea în sin e a Ad evărului; d e a-i concentra asu pra
creării bin elui; a -i învăța să fa că acest lucru conștient, cu un anumit s cop, fixat din propria inițiativă,
sincer, perfecționându -și și d ezvoltându -și spiritul, d evenind lib eri, bogați int erior, creându -și viața
lor spirituală și învățând buna -gândir e etc. [3].
Astăzi dis punem de o alternativă educațională, r ezultată din propriile noastre investigații,
care permite favorizarea dezvoltării echilibrat e a rațiunii și inimii copilului, în s copul respectării
drepturilor omului, a satisfa cerii nevoilor fundam entale ale indivizil or și ale societății în ansamblul
ei. Intenționăm să oferim cadrelor dida ctice metoda „r eală” pentru a stimula capacitatea discipolilor
de a se forma ca persoane inteligente din punct de vedere spiritual și moral, în contextul cunoașterii
și punerii în a cțiune a reperelor esențiale ale idealului nați onal și univ ersal. Natura creativă a a cestei
metode implică schimbar ea principială a conținu turilor învățării și caracterului r elațiilor
educaționale, renunțar ea la tradiți onalul aut oritarism și f ormalism, s olicitând d e la educatorul-
învățăt or atitudin e grijuli e și atentă față d e copil.
Cunoaștem că „Vechea orientare” abordează educația s piritual -morală ca fiind un proces
extensiv, constând din transmit erea, răs pândir ea cunoștințelor etico-morale și plasând în prima lini e
a dis cursului pedagogic conformarea la n ormele, val orile de comportament m oral. „ Noua
paradigmă ”, acceptată d e noi ca fiind n ouă strat egie de dezvoltare a tehnicii pedagogice, presupune
individualizar ea activității educațional-formativ e, punându -se în val oare predispozițiile existente în
fiecare copil, în v ederea autonomizării, aut orealizării, aut omotivării, aut ostimulării acestuia pe
plan m oral. În consecință, centrul d e interes pedagogic se focalizează pe organizar ea integrală a
resurselor și a sarcinilor dida ctice în trei direcții: prima – însușir ea cunoștințelor sist emice privind
valoarea morală a unui a ct, modul justifi cat, di n punct de vedere social, d e cumpănire a faptei; a
doua – stăpânirea procesului int egru d e conștientizar e a aspectului m oral al fa ptelor în baza
reperelor idealului s ocial s emnifi cativ; a treia – consolidarea modului d e judecată m orală

144
competentă, în curs de asimilar e, în procesul d e analiză și evaluar e de către copil a a cțiunil or altora
și ale sale față d e cei din jur.
Este vorba d espre o inovație complexă, care presupune atrag erea copilului într -o
perman entă a ctivitat e rezonabilă, im plicând s chimbări d e natură conceptuală în arhit ectura și
designul procesului pedagogic, un n ou program educațional, m etode și tehnici de învățământ, care
generează o energie suplimentară pentru d ezvoltarea spirituală și m orală a educaților. Eforturil e vor
fi dir ecționate spre perfecționarea procesului dida ctic, ca să s e poată asigura un r ezultat durabil pe
această dim ensiun e. În a celași tim p, se lucrează nu atât asu pra Rezultatului , cât asu pra Procesului
de dezvoltare a copilului, în v ederea dobândirii d e către acesta a capacității d e conștientizar e morală
a faptelor, de înțelegere a sensului m oral al a cțiunil or din perspectiva criteriilor idealului univ ersal
și a aut ostimulării d orinței educabilului d e a le aplica în viața zilni că. Aceasta n e permite să vorbim
despre implementarea „dida cticii de realizar e a posibilitățil or” dis cipolilor în l ocul un ei „dida ctici
a predării” [4], răs pândit e până în prezent în practica tradiți onală.
Cum i eșim din criza d e spiritualitat e a învățământului
Apare întrebarea firească: Ce are de făcut școala fiind im pusă astăzi să s e îndepărteze de
educație, să uit e de educație, sau, în cel mai bun caz, să s e ocupe de ea în a parență, cu ajut orul
anumit or măsuri? Răs punsul izv orât din n oua tratar e a tehnologiei procesului dida ctic în proiectul
dat: să s e reorienteze spre potențialul int erior, prin mobilizar ea și utilizar ea rezervelor ascunse ale
copilului; aut oîmbunătățir ea și aut oreglementarea stru cturilor sal e funcționale pe făgașul
organizării vi eții lui s piritual e și umanist e. În consecință, a ctivitățil e de predare și educație își vor
schimba prioritățil e: de la scopul restrâns d e înarmar e a copiilor cu cunoștințe etice, abilități,
formarea unor calități exterioare ale moralității – la manif estarea, dezvoltarea, „avântul ” stării
spiritual – sufletești in terne a ființ ei uman e în creștere, ca surs e și forțe călăuzit oare ale întregii vi eți
uman e, inclusiv, a puterii m orale, precum și a puterii copilului d e a-și pune în acțiune propriile
decizii. S e va urmări, t otodată, ca forțele sufletești și fizi ce ale educabilil or să fi e într-o interacțiune
corespunzăt oare.
După cum arată cercetările, învățământul ș colar nați onal, „d eocamdată” s e află în criză d e
spiritualitat e. Ea începe, în opinia oamenilor de știință, înăuntrul conștiinț ei noastre pedagogice,
limitat e doar la dim ensiunil e materialist e; operarea la nim ereală cu noțiunil e de genul formar e,
dirijar e și atrăgând în a ceste contexte noțiunil e personalitat e, creativitat e, de exemplu, „f ormarea
personalității creative”. Experții constată că această situați e derivă din fa ptul, că gândim gr eșit
pedagogic, deoarece nu ni s -a format o gândir e corectă. Sist emul n ostru educațional nu conține nici
o disciplină care să-i înv ețe pe educabili să gând ească, toate disciplinele școlărești, cursuril e
universitar e pedagogice având caracter inf ormativ -reproductiv. Fiind f ormați ocolind știința
gândirii, abs olvenții profiluril or pedagogice aplică în practica educațională m odele de gândir e
incorecte, care, însă, s e impun ca fiind corecte datorită aut orității profesionale a acestora [5].
Datele științifi ce contemporane denotă necesitatea dezvoltării în copil a artei gândirii și a
educării în el a responsabilității pentru gânduril e sale. Sunt em tentați să v edem straturil e exterioare
ale gândului, d ecât însăși gândir ea, și a ceastă v estimentație exterioară o luăm dr ept gând. Limit ele
perceperii tridim ensionale a lumii, pe care o afirmă program ele și manual ele școlare actuale, ne
îndepărtează d e sensul gândirii, d e logica interioară a lu crurilor, alim entată d e inima curată și de
buna credință. S e știe că gândir ea și creația înn obilează Planeta, ne înnobilează și pe noi înșin e.
Gândul și răutat ea, gândul și ura, la f el, stau în prim-planul tutur or nevoilor, trag ediilor, pe care le-
a retrăit și l e retrăiește omenirea și fi ecare om în parte. Înțelepții consideră că cele mai mari
nenorociri în viața omenirii sunt r ezultatul in capacității d e a gândi.
Putem vorbi, prin urmar e, despre necesitatea extind erii conștiinț ei, care să ne apropie de
arta gândirii. Ș coala d e azi tr ebuie să fie orientată s pre un m odel de educație, de învățământ care să
poarte grija pentru cultivar ea calitățil or demne ale gândirii, precum buna -gândir e, sublima -gândir e,

145
cordiala -gândir e, înțeleapta-gândir e [6], pe care le-am ab ordat în studiul d e față ca preocupări
pentru d esfășurar ea unui proces educațional d e calitat e.
Programul strat egic al in ovării practicii școlare, pe care l-am elaborat din a ceastă
perspectivă, lans ează o serie de inițiativ e integrate, precum și măsuri d e transf er tehnologic
inovațional, primul și n ecesarul pas pentru pedagogul practician fiind clarifi carea sensului
noțiunil or fundam entale de referință: „s piritualitat e” și „umanitat e”.
Noțiunea de spiritualitat e se întemeiază pe teza reflectată în di cționarele explicative și
filosofice conform căreia cuvântul „ Spiritual ” aproape că echival ează cu cuvântul „ moral”.
Spiritual – înseamnă sin cer, cordial, bun, s ensibil. Iar s piritualitat ea este explicată ca esența
intelectuală, lăuntri că – esența m orală a omului. D e aici, sintagm ele: „educație spiritual -morală”,
„repere spiritual -morale”, pe care le utilizăm în contextul inv estigațiil or noastre.
Prin „Umanism ” (de la latin escul Humanus – omenesc) subînț elegem o concepție, bazată
pe preocuparea pentru bin ele omului și drepturile lui la lib ertate, egalitat e, fericire, respectul
demnității lui etc., incluzând dr eptul la însăși viață. Potrivit experților, termenul dat captează și
înțelesul d e „om” (murit or), ce caută în sin e Lumina, l egătura cu Su periorul; om orientat către
Suprem, Creator. Astf el de om își r ealizează căutar ea nu d oar și nu atât pe calea (s)cufundării în
sine, dar, mai cu seamă, prin gândir e și activitat e în folosul oamenilor, prin respect și iubir e față d e
fiecare om, în care vede asemănar e cu sin e; îl acceptă pe fiecare ca și pe o cale de căutar e a esenței
sale, el însuși d evenind pentru altul cale. Acesta și constitui e aspectul s piritual al cuvântului
„umanist”. Unitat ea irați onalului și rați onalului, pornind d e la sug estiile oamenilor de știință, îl fa ce
pentru d omeniul n ostru d e cercetare o noțiune fundam entală, plină d e sens id eologic.
Mai mult, autorii consideră că „… în om este ceva în plus, evident venit din cer, – ceva ce
lipsește la animal e, care ar putea fi numit s piritualitat e și spirit, a cceptate în context lai c și religios,
în dependență d e faptul, în ce mod este abordată situația și viața d e către om” (N. Nikandr ov). A cest
„ceva” din om, care nu depinde de el, este, de exemplu, conștiința (s ovestea) – cântarul fa ptelor
noastre, calea vieții spiritual e, legislat orul normelor morale, judecător în lum ea noastră s pirituală –
stare prin excelență personalizată. A ceastă l egiferare și este taina conștiinț ei, taina provenienței în
interiorul nostru a a cestei știri, care, dacă noi vom veni în contact cu ea și o vom accepta, ne va fa ce
om al con-Științ ei. Omul cu conștiință singur dă nașt ere în sin e și cu ușurință a cceptă moralitat ea.
În lipsa conștiinț ei moralitat ea se transf ormă într -o trusă a etichetei. Experții în d omeniu a preciază
drept sănăt oasă a cea societate care susțin e în om ceea, ce nu depinde de om, tain ele de așa natură,
ca conștiința [8]. Sug estiile mai sus amintit e ne-au conduc spre identificarea în n oțiunea de
„umanism” a as pectului ei spiritual – cauza calitățil or exterioare și acțiunil or omului, d efinite drept
umanist e. În context, sintagm ele „umanitat e spirituală ” sau, altf el, „spiritualitat e umanizat oare”
sunt a cceptate drept prioritate a învățământului s pecial organizat. N oile documente de Stat cu
privire la reforma ș colii din R epublica Moldova, din păcate, nu r eflectă prevederi accentuat e cu
referință la umanism, cu atât mai mult la s piritualitat e. Actualm ente inovațiil e se aplică mai d egrabă
pentru m odernizar ea regimului existent de învățământ, d ecât spre reorientarea lui în v ederea
promovării val orilor spiritual e și umanist e. Procesul d e învățământ la etapa actuală s e îngust ează
până la instruir e.
În contextul dat, n oi am in clus în aria d e acțiune a demersului in ovator noțiunil e de
conștientizar e morală a unui a ct săvârșit sau presupus; d e cunoaștere a motivelor și a
determinantelor acestora; de asumar e a responsabilității subiectului pentru r ezultat ele pozitive sau
negativ e ale actelor din perspectiva id ealului: a influ ențelor acestora asu pra bunăstării int erioare a
celuilalt și inițiat orului însuși ș.a. Pe această cale vom asigura condiții pentru ca copilul să -și poată
activa potențialul idealului uman înnăs cut, ceea ce presupune autoreflexie sau cugetare despre sine.
Favorizarea competențelor reflexive în procesul d e instruir e specializată pe care o vom organiza va
permite stimular ea trăirii a cestei activități ca pe o îmbogățire a propriei vieți spiritual e.

146
Punem accent, așadar, pe dimensiun ea int erioară a unui a ct, libertatea gândirii și a
exprimării id eilor lansat e. Îi v om stimula pe copii să judece de sine stătăt or, să-și creeze propria
judecată despre fenomenele examinat e. Astf el, în cât, insuflându -le dragoste, afecțiune și
bunăv oință, îi va putea ajută pe discipoli, prin stimular ea libertății d e gândir e și aplicarea spiritului
creator, să-și edifice o concepție corectă despre calitat ea morală a unui a ct, arm onizată cu idealul,
și să se pătrundă d e dorința d e a săvârși a cțiunil e adecvate. Ne referim d oar la nișt e adevăruri
particulare, discutate și implementate pe larg d e către discipoli, dat orită m ecanism elor de liber
anga jament și dezbateri, puse în acțiune de către pedagog, prin aplicarea tehnicilor îmbunătățit e.
Trebuie să recunoaștem că astăzi program ele școlare standardizat e sunt d eparte de
perfecțiune în acest sens. Ele ascund lu ciul s olemn al cunoștințelor, respectă numai și numai
gândir ea tridim ensională, fără a a ccepta lărgir ea conștiinț ei prin dim ensiun ea spiritualității. N oua
tratar e a educației pentru care pledăm în a cest studiu presupune stimular ea copilului din punct de
vedere intelectual, im pulsionând d eschiderea lui către ceilalți, către lumea exterioară și contopirea
cu ea. Mizăm pe instaurar ea unei „punți” d e legătură într e lumea interioară fină a unui copil și cea
exterioară, r eclamând alt e norme, valori, reguli d e teorie și metodă pedagogică.
Oferta in ovațională, d ezvoltată în studiul d e față permite introducerea un or tehnici
netradiți onale în practica învățământului ș colar. A cestea garant ează r ezultat e cu efecte reale pentru
capacitatea educatorului-învățăt or de a lucra cu discursuri int eligente, pornind de la practică, de la
însăși viața copilului. În contrast cu ariditat ea, insufi ciența d e emotivitat e în m odelul tradiți onal,
dispunem de tehnici specifice de îmbunătățir e și utilizar e a abilitățil or emoționale ale discipolilor
[7], încorporându -le inteligent în comuni carea cu ceilalți, în m odul d e a rați ona problemele etice,
de a jud eca și a de se comporta.
Prin într ebări abil e elevii sunt înd emnați să gând ească logic (metoda învățării fil ozofării) –
învățar ea gândirii. A ccentul s e pune mai mult pe însușir ea noțiunil or – cheie ale gândirii( jud ecății)
morale și pe argum entare, nu însă pe însușir ea cunoștințelor declarativ e. Copiii învăță să -i înțeleagă
pe ceilalți parteneri la dis cuții, să d efinească noțiuni, să r edea propriile experiențe, să d evină
conștienți de propria constru cție a lumii sub as pect moral, să înv ețe din experiențe diferențiate, în
cadrul d esfășurării unui proces educativ-formativ s pecializat.
De remarcat că o parte substanțială a procesului d e cercetare-inovare pe care l-am
desfășurat a f ost dedicată r econstru cției designului m etodologic al procesului dida ctic din
perspectiva n oii paradigm e. Am în cercat să fundam entăm aranjam entele proprii al e unui sist em
practic de instruir e, care asigură posibilitat ea dis cipolului d e a-și activa în inimă i ubirea către
Superior și ideal, definită d e clasici ca și o a doua „nașt ere” – spirituală – a omului. Așa am ajuns
să fav orizăm capacitatea de autoafirmar e și atitudin e critică a copilului față d e propriile puncte de
vedere și planuril e de perspectivă personale pe dimensiun ea morală. Astf el că noul m odel de
învățământ poate fi caracterizat nu d oar ca eficient, dar și umanizat or.
Pe ce cale vom întări s piritualitat ea și umanitat ea învățământului?
S-a pornit d e la premisele: 1) Procesul d e învățământ, chiar dacă în el nu va fi prezentă
presiunea autoritară, nu va d eveni umanist, da că nu îl v om face astfel în m od special; 2) În înrâurir ea
umanist -instru cțională d eosebim, d e fapt, două genuri d e influ ență: a) influ ența dis ciplinei de studiu
și b) influ ența a în săși predării. Esențialul în perspectiva s piritualizării practicii școlare constă nu în
deosebirea științ elor, ci în d eosebirea modului d e studi ere a lor. Învățar ea dis ciplinelor de studiu
trebuie să dea hrană s piritului, care îl dezvoltă și îl întăr ește pe copil, dezvoltă umanitat ea omului
în evoluție. În contextul dat, problema principală ar fi: cum poate fi trans pusă răs punderea pentru
învățar e celui care învață și cum s e poate organiza profesional procesul instruirii și al învățării
integrându -l într -un context în continuă s chimbar e, accesibil posibilitățil or de vârstă al e elevului.
Un im pediment pentru practica școlară este și dominanta paradigm ei etico-normativ e care
abordează procesul d e formare a con-Științ ei discipolilor ca pe un rezultat dir ect și imediat al

147
acțiunil or dida ctico-educative. Se ratează șansa m obilizării m ecanism elor psihologice, a condițiil or
de realizar e a inițiativ ei proprii a copilului în v ederea orientării a cesteia spre sensul și valorile
morale. Drept consecință, a pare cunoscuta discrepanță dintr e nivelul „v erbal” și cel real al
comportamentului.
Pe fundalul a cestor supoziții a luat nașt ere accepția noastră potrivit căreia instrum entul
eficient care permite mobilizar ea și dezvoltarea capacităților mai sus m enționate la elevi este
saturar ea procesului dida ctic cu imagini sublim e și subtil e, care alimentează sufl etul și inima
copiilor, răs punzând n evoilor lor de a se maturiza și a fi lib eri. Astf el de imagini -valori își au r olul
de fermenți s pirituali. Sunt imaginil e dragostei, frumu seții, bunătății, l oialității, creativității,
compasiunii, bu curiei; imaginil e gândirii pozitive, responsabilității, aut ocunoașterii,
autoperfecționării – către care vor fi orientați copiii în procesul d e instruir e special organizat.
Pentru în ceput am fix at un anum e scop, care să determin e agenda strat egică a schimbării.
În lipsa acestuia nu poate fi asigurată r eorientarea învățământului în dir ecția așt eptată. În proiectul
dat a cest scop răspunde imperativelor tim pului n ou, care solicită formarea unei personalități lib ere,
capabile de a-și realiza dr eptul la lib ertate și educație, la aut orealizar e maximă și responsabilitat e
în socium, la participarea activă în d ezvoltarea stabilă proprie și a sociumului în conjurăt or. Am
definit ținta n oii paradigm e Educarea Omului N obil, cu simțul și înțelegerea bin elui comun, urmând
formula cunoscutului om de știință Șalva Am onașvili. În surs ele de specialitat e acest scop este
calificat ca unul „vital n ecesar”, „măr eț și demn d e om”, „frum os”, ca o „Lege”. N oblețea
sintetizează în sin e cele mai bun e calități al e omului: Credința, N eprihănir ea, Iubir ea, Umanismul,
Dreptatea, Cultura, Conștiința – valori nați onale și general uman e care determină n orma și calitat ea
unei vieți demne de om. Știința m odernă, constată că ceea ce apare în om pe calea învățământului
în baza a cestor valori, poate fi definit ca spiritualitat e și viață s pirituală. T otodată, nu v om uita, că
valorile general uman e nu există ca un abstra ct, ele se manif estă ca spirit nați onal, conștiința d e sine
națională, cultură nați onală. Într eg nați onalul este izvorul general umanului [8]. Cadrele pedagogice
ar trebui să conștientizeze, că în tim purile noastre, când în s ocietate este atât d e puțină n oblețe,
școala este obligată să ia asu pra sa mun ca edificatoare de educare a oamenilor nobili, a personalității
mărețe din punct de vedere spiritual și moral, pentru a contribui la ating erea de către omenire a
idealuril or înalt e.
Astăzi t otul se măsoară cu noțiunil e economiei de piață, care invocă concurență s everă,
unde nu este loc pentru n oblețe, pentru iubir e față d e om, pentru compătimir e și ajut or. Totuși, d e
rând cu alți aut ori (de exemplu, Șalva Am onașvili) n oi concepem școala ca pe o scară spirituală, pe
care trebuie doar de urcat. Capacitatea de a vedea din colo de aparența lu crurilor, pătrunzând în
esența lor, buna v orbire și sublima gândir e sunt fundam entele abordării programului s pecializat d e
formare pe care îl oferim dis cipolilor treptei primar e de studii. În el am evidențiat un gru p de
probleme care, în opinia n oastră ar putea fi ins erate în curricula ș colară oficială ca o componentă
aparte: problema educării bun ei-gândiri, sublim ei-gândiri, sublim ei-vorbiri, s ensibil ei-vorbiri,
înțeleptei-vorbiri și educației responsabilității pentru cuvântul său; problema educării sentimentului
înaltei iubiri, compasiunii, r etrăirii îm preună cu cineva, bu curiei împreună cu cineva, respectului,
ajutorului, oferirii d e servicii; problema atitudinii față d e avuți e fără simțul d e proprietate; problema
împlinirii simțului dat oriei; problema conștiinț ei și abilității d e a trăi conform conștiinț ei; problema
autocunoașterii și aut odezvoltării ș.a. Unitățil e didactice pe care le-am ins erat în programul
specializat v or asigura s oluționarea garantată a s etului d e probleme nominalizat. Iar t ehnicile
adecvate vor oferi ocaziile potrivit e pentru ca cel care învață ( copiii de 5-6 ani și mai mari) să -și
poată antr ena experiența d e a deveni persoane oneste, spiritual e, cinstit e și curate; iubit oare,
sensibil e și grijulii față d e toate; de a-și putea manif esta calitățil e și tendinț ele sale în mod firesc,
deci, frum os, delicat [1, V ol. II, p. 86-215].
În contextul dat, su poziția din care ne inspirăm în procesul d e inovare a practicii
inovaționale reflectă id eea că în d ezvoltarea sa s pirituală fi ecare om, ca și cum „r epetă”,

148
„reproduce” procesul d e dezvoltare spirituală al omenirii. Astf el, noua tehnologie a fost modelată
în așa f el, încât să stabil ească o consecutivitat e „firească” de formare „a organelor spiritual e” în
cadrul d esfășurării procesului pedagogic, prin urmar e asimilar ea de cunoștințe moral-etice să
devină, în a celași tim p, un proces de dezvoltare a abilitățil or elementare, accesibile vârst ei, cărora
le sunt îndat orate cunoștințele respective: capacitatea de a dis cerne, de a separa, dar și de a ști să
citească în int eriorul lu crurilor; aptitudin ea de a alege cea mai bună alt ernativă dintr e mai mult e și
de a putea lua d ecizia cea mai potrivită, captând argum entele pro- și contra al e unei asemenea
decizii; d e a anti cipa posibilele consecințe care decurg din asta; puterea de a învăța sau d e a
conștientiza, a ptitudin ea de a cunoaște, de a înțelege ceva; capacitatea și abilitat ea de a răspunde în
cea mai potrivită f ormă posibilă exigențelor pe care le prezintă lum ea; aptitudin ea de a reflecta, a-
și face griji, a cerceta, a controla și a int erpreta realitat ea; abilitat ea de a gândi mai înaint e la
răspunsul, pe care trebuie să-l dea în situații s pecifice ale vieții, răs punsuri gândit e și meditate, care
depășesc logica mecanică a im pulsului; capacitatea care permite să ne adaptăm d estul d e repede
posibilitățil or disponibile și să ne confruntăm cu situații n oi pe care nu le-am prevăzut dinaint e;
capacitatea de a separa esențialul d e neesențial, ceea ce este valoros, de ceea ce este lipsit de valoare,
ceea ce îi este necesar pentru a d esfășura o anumită a ctivitat e, de ceea ce este irelevant pentru
această a ctivitat e ș.a. Ins pirându -ne, inclusiv din lit eratura d e referință, am d efinit complexul d e
aptitudini n ominalizat e drept indicatori de performanță pentru o persoană int eligentă din punct de
vedere spiritual sau m oral, ca rezultat al un ei educații corecte și complete începând d e la vârsta
primei copilării [9]. În mat erialele proiectului n ostru a cest set de abilități s e regăsește în descrierea
amplă a sistemului d e scopuri și obiective curriculare, formulat e în termeni de competențe:
competențe de inteligență emoțional – practică, competențe cognitiv – raționale, competențe
lingvisti ce – comuni cative Aceasta n e-a permis să „ concretizăm” conținutul instruirii și învățării
speciale, modul d e a ne angaja pentru fi ecare temă, d e a organiza situații și contexte de așa natură
încât să in cite la învățar e [1, V ol. II, 2014, p.74-87].
Aranjam entul s pecific al mesajelor îi oferă cadrului dida ctic capacitatea montării s pre bine
a sufl etului, atrag erii lui către bine, cultivării simțului r esponsabilității, susțin erii reciproce și
ajutorului, prin stimular ea ind ependenței și a lib erului angajam ent al copilului în a fa ce mai bună
viața zilni că.
În același tim p, noua tehnologie asigură condiții fav orabile pentru a fa cilita o anumită
stabilizar e a individului, care îi permite să acționeze în îm prejurări s pecifice, aliniindu -se la
criteriile idealului m oral, să d obând ească aut onomie. Prin urmar e, oferim educabilil or posibilitat ea
de a deveni capabili și m otivați pentru a -și sub ordona acțiunil e principiilor moral justifi cate –
calități ins eparabil e existenței și d ezvoltării un or relații s ociale corecte.
De menționat că tot ceea ce întreprind copiii în cadrul d esfășurării cursului de formare, (47
de unități dida ctice) este modelat astf el, de parcă urm ează a fi prezentat D omnului din cer, Îng erului
păzitor – spre călăuzir e. Dis cipolii învață să simtă și să vadă lu crurile prin lumina și simțuril e
Creatorului, d obândind cunoștințe etice profunde, care facilitează cunoașterea de sine, a lumii
înconjurăt oare și a Divinității. Bin eînțeles, în contextul dat, sar cina pedagogică specială s e limitează
doar prin a oferi copiilor un mat erial cât mai larg pentru creativitat ea religioasă lib eră, adunând în
inimă lumina m oralității și a int eligenței. Potrivit părintelui pedagogiei: „T oată învățătura ș colară
și toată viața ș colară tr ebuie să fie pătruns e de elementul rați onal, r eligios și moral. Elementul
religios spiritualiz ează și umaniz ează învăț ământul. Umanitat ea în învățământ este nedespărțită d e
religiozitate” (K.D. Ușinski). A ceste gânduri înț elepte ale clasicului, in contestabil, rămân a fi
actuale și pentru r ealitățil e zilei de azi al e școlii nați onale, reflectând unul din criteriile pentru
evaluar ea calității învățământului postmodern.
Inducerea inovațiil or nominalizat e mai sus în practica școlară n e-am convins în baza
rezultat elor inv estigați ei asigură, condițiil e necesare pentru orientarea demersuril or către ceea ce

149
este personal, omenesc în copil (gândir e, simțir e, voință, a ptitudini), canalizându -l în m od special,
spre zona vi eții spiritual e și morale a ființ ei uman e.
Generalizând, punctăm prioritățil e modelării procesului dida ctic, așa cum n oi le abordăm
și le realizăm în s piritul n oii paradigm e.
– Îndreptarea privirii copiilor spre cunoașterea lumii emoțiilor, a sentimentelor, care se află
în Inimă.
– Descoperirea în ei sentimentul v eșnic înălțăt or al grijii pentru bin e, pentru d esăvârșir ea
vieții.
– Inducerea în conștiința copiilor a cuvântul frum os despre arta Gândirii s piritual și moral
orientate.
– Creșterea drag ostei lor față d e însuși procesul bun ei-gândiri, înț eleptei-gândiri.
– Orientarea gânduril or lor spre binele omului, s pre binele comun, s pre Creator.
– Deschiderea prin arta Gân dirii a porților arm oniei sufl etului.
– Acordarea de ajutor pentru ca să-și caute în sin e predestinar ea lor, să-și descope re în sin e
gânduril e cu care au venit pe pământ.
Rezultat ele obținut e ne-au demonstrat că arta gândirii, înt emeiată pe reperele esențiale ale
modelului g eneral uman d e judecată (rați onament) m orală, este educabilă și dezvoltabilă și fiecare
copil poate fi orientat s pre Frumus ețea Superioară a Gândirii – o gândir e înnobilată și s piritualizată
[1, V ol. I, p.16-81].
De asemenea, practica inovării n e-a convins d espre necesitatea unui manag ement
educațional realist care să evalueze în perman ență ris cul acțiunil or în d esfășurar e, comparativ cu
avantaj ele generate de creșterea fun cționalității și competitivității d emersuril or realizat e.
Cine să îndrepte inovarea educațională s pre excelență și frumus ețe?
Cunoaștem din t ezaurul pedagogiei univ ersale că spiritul ș colii trăi ește în caracterul și
înțelepciunea pozitivă a maj orității educatorilor, de acolo trecând d eja în caracterul educabilil or –
fapt care implică responsabilitat ea fundam entală a educatorului -învățăt or. Forța m obilizat oare a
pedagogului va d epinde, în m od dir ect, de calitățil e lui personale. Influ ența personalității
educatorului asu pra sufl etului tânăr r eprezintă, în viziun ea pedagogiei clasice, acea forță educativă
care nu poate fi schimbată ni ci prin manual e, nici prin sentințe morale, nici prin sist emul d e pedepse
și încurajări. În a ceastă lumină este un lu cru esențial d e a-l conduce pe pedagogul – practician,
implicat în procesul d e inovare, la conving erea personală, că el este plăsmuit orul sufl etului n obil al
copilului [10]; că trebuie să-și cultive cele mai înalt e calități uman e necesare pentru viața sa
profesională: iubir ea și bunătat ea, creativitat ea și sentimentul d e nou, intuiția și înțelepciunea,
optimismul și răbdar ea, înțelegerea im portanț ei profesiei sal e și modestia; că trebuie să se
transf orme din prestator de lecții, din jud ecător și apreciator al cunoștințelor – în coautor al sufl etului
copilului, având ag erimea inimii de a nu s căpa miș carea sufl etului fi ecărui dis cipol. Fără a ceastă
conlucrare – cu mult mai difi cilă, d ecât sim pla predare a lecțiilor – nu poate fi vorba d espre educație,
cu atât mai mult d espre educația umanistă. Educatorul-învățăt or, în calitat e de coautor cu elevul,
parcă se va renaște, parcurgând îm preună cu educatul calea către cunoașterea Ad evărului. D e aici,
necesitatea perman entei lui as censiuni creative spre culmil e spiritualității și m oralității. A ceasta
pentru că nu poți educa moralitat e, fiind i moral. Iubir ea se educă prin iubir e. Bunătat ea – prin
bunătat e.
Cadrele didactice tinere, aflat e la începutul carierei, dar și cele cu experiență, im plicându –
se în procesul d e inovare, trebuie să aibă o idee clară d espre rolul lor în calitat e de mentor al
sufletului și inimii copilului. Practica demonstrează, că da că profesioniștii -practicieni se
concentrează pe acest scop, el devine pentru ei înșiși cale de autodesăvârșir e, de autoperfecționare
a calității vi eții și a ctivității pedagogice. În plus, este necesară, instaurar ea în instituția educativă a
ceea ce poate fi definit dr ept „Ansamblu Pedagogic”, „Simf onie” pedagogică arm onioasă (Ș.

150
Amonașvili), und e fiecare profesionist-practician își fa ce lucrul său, gândindu -se la faptul că acest
lucru este parte a eforturil or comune. Lipsa de coordonare a activitățil or învățăt orești se răsfrâng e
negativ asu pra educaților – îngrij orându -le sufletul, provocându -le o stare de nelinișt e sufletească.
Se impune prin urmar e necesitatea urg entă în a plicarea unei noi forme organizat orice, unor
noi metode de gestiun e și organizar e a mun cii personalului dida ctic preocupat de schimbar ea
educațională. Studiul n ostru n e-a demonstrat că procesul d e inovare pe dimensiun ea spirituală și
umanistă a practicii educaționale tinde spre modelul de „școală in ovativă”, inv ocând promovarea
culturii d ezvoltării personale și profesionale a partenerilor implicați în cadrul larg al pedagogiei
centrate pe copil, int eractive, orientate spre spiritul și val orile morale universale și nați onale.
Promovarea cu succes a in ovației, în m odul cum este tratată s chimbar ea în proiectul dat, poate pleca,
precum n e-am convins, d e la niv elul un ei instituții educative, de la niv elul unui colectiv dida ctic,
grup de parteneri cu viziuni a propiate asupra domeniului – de jos în sus – pentru ca, dovedindu -și
eficiența, să fi e preluată la un niv el mai larg. T otodată, s e impune susțin erea activă și m obilizat oare
„de sus în j os” în condițiil e unei creșteri continu e a calității educației la niv el nați onal.
Totuși, în pofida cererii pentru t ehnologii educaționale inovatoare, practicienii continuă să
se confrunt e cu difi cultăți g enerate de lipsa literaturii m etodice de referință și d e numărul insufi cient
de specialiști cu competențe adecvate. Analiza problemei arată că:
– nu există publicații d e popularizar e, care ar conține informații t eoretice și elaborări
practice cu privire la aspectele didactice de referință;
– unii aut ori de elaborări practice nu urmăr esc scopul să s e asigur e că la mat erialul
metodologic vor lucra și educatorii-învățăt ori începători;
– lipsa evidentă d e cercetări pedagogice inovatoare, care reflectă probleme de formar e a
culturii s piritual e și morale a copilului, în cepând cu treapta primară a învățământului.
În scopul remedierii situați ei, credem că ar fi utilă crearea unui spațiu nați onal d e cercetare
– dezvoltare – inovare, deschis lumii și bazat pe piața int ernă, în care cercetătorii, cunoștințele
științifi ce și tehnologia ar putea circula în m od lib er, ceea ce ar contribui la consolidarea
interconexiunii dintr e știință și educație.
Concluzii
–Renovarea calitativă a practicii școlare din perspectiva s piritualizării umanizat oare a
învățământului d epinde nu de deciziile minist eriale și nici chiar d e deciziile guvernam entale, ci de
personalitat ea educatorului, d e pregătirea lui, viziunil e și valorile, de satisfa cția lui s ocială.
– Ieșirea din criza a ctuală a educației – extind erea conștiinț ei, schimbar ea paradigm ei
conștiinț ei pedagogice, ceea ce va conduce la reorientarea învățământului către noile valori –
valorile pedagogiei umanist e.
– Un im perativ al ș colii postmoderne: ridi carea comunității pedagogice până la niv elul
moștenirii pedagogice clasice, care se întemeiază pe începuturil e spiritual e, pe izvoarele
creștinătății, fără d e care educația nu poate avea loc.
– Interconexiunea inovare-educație în dir ecția un ei reinventări a practicilor de învățar e, a
modului d e implicare a generațiilor de elevi în procesul educațional, în s piritul fa cilitării un ei
dezvoltări s piritual -morale durabil e este o provocare și necesitate a tim pului n ou.
– Parteneriatul într e actorii sociali din comunitat e, școală și famili e constitui e premisa un ei
educații corecte a persoanei în creștere, inteligente din punct de vedere spiritual și moral.
Bibli ografi e
1. Zolotariov, E. A Vedea cu Inima. Manual -suport pentru promovarea reperelor spiritual -morale în
practica învățămîntului m odern. V ol.I-II. Chișinău: Ti pografia „R eclama”, 2014 -(Bibli oteca
„Meșterul Man ole”). ISBN 978 -9975 -58-026-7- ISBN 978-9975 -58-040-3

151
2. European Comissi on Horizon 2020 -The Fram ework Programm e for Research and Inn ovation
COM(2011) 808 final, p.6-7.
3. Zolotapeva, E. K vepshinam npavctvennocti. Cictemnaya model inn ovatsionnogo obpazovaniya.
Chișinău: SA. Ti pografia „R eclama”, 2012. 344 p. (Bibli oteca „M eșterul Man ole”) IS BN 978 -9975 –
4410 -6-3
4. Siebert, Horst. Învățar ea aut odirijată și consilierea pentru învățar e. Noile paradigm e postmoderne ale
instruirii. – Iași: Institutul European, 2001. 272 p. ISBN 973 -611-200-4
5. Pâslaru, V. Educația m oral-spirituală – un termen pedagogic. In: Val orile moral-spiritual e ale
educației: Sim pozion Pedagogic Internațional. Chișinău, 2015 ISBN
6. Amonashvili, Sh . Duh ovnaya ocnova obpazovaniya. [A ccesat 14.04.2014] Dis ponibil: R oyallib.ru
7. Goleman, D . Inteligența emoțională. L eadership. București: Curtea Veche Publ., 2007.320 p. ISBN
978-973-669-329-8
8. Amonashvili, Sh. Ictina shkoly. [A ccesat 14.04.2014] Dis ponibil: R oyallib.ru
9. Torralba, Fr. Int eligența spirituală. – București, 2012 ISBN 978 -606-588-403-8
10. Zolotariov, E. Plăsmuind un sufl et nobil…Studiu int egrat de etică pentru preșcolari și elevi. Manual
pentru profesorul- educator. Chișinău: S.N; 2005 (Ti pografia „R eclama”) ISBN 9975 -937-33-0
Nastasiu Silvia
ABORDĂRI TEORETICE ALE COMPETENȚEI DE COMUNI CARE
INTERPERSONALĂ
THEORETICAL A PPROACHES TO INTERPERSONAL COMMUNI CATION
COMPETENCE
Rezumat
Educația bazată pe competențe presupune o serie de dimensiuni n oi, cum ar fi: d ezvoltarea la
utilizat ori a capacităților de rezolvare dependentă a problemelor, formar ea experienței individual e de
rezolvare a difi cultățil or cognitiv e sau comuni cative, accentuar ea urmăririi m odului d e realizar e a
finalitățil or asumat e, acordarea unui s ens nou procesului d e învățar e etc. Competența, la m odul g eneral,
vizează eficiență și ad ecvare, întrun ește abilitat ea de a aplica reguli grama ticale, de a formula expresii,
enunțuri corecte și de a le folosi ad ecvat în contexte. Competența d e comuni care nu presupune doar
utilizar ea factuală a limbajului, ci ancorarea în egală măsură în performanța comuni cațională și evaluar ea
ei. Ab ordarea competențelor poate fi raportată la conceptul d e inovație pedagogică și presupune o
multitudin e de forme de proiectare și de realizar e a proceselor instru ctiv-educative. Din punct de vedere
didactic, acest fa pt presupune constituir ea un ei viziuni coerente asupra comuni cării, stru cturată
deopo trivă t eoretic și practic. Fundalul t eoretic al m odelului comuni cativ-funcțional s electează și
corelează o serie de categorii dintr e care definitorii sunt: situația d e comuni care, funcțiile limbajului și
competența d e comuni care. Prin aceste categorii, studiul își propune să ab ordeze aria vastă a comuni cării
interpersonale.
Cuvint e-cheie: comuni care interpersonală, competențe comuni cative, eficient, abilități,
deprinderi, limbaj, as cultar e
Abstra ct
The competency-based education im plies a numb er of new dim ensions, su ch as: d eveloping
dependent problem-solving skills t o users, forming an individual experience of solving cognitiv e or
communi cative difficulties, accentuating th e pursuit of the assum ed goals, giving a n ew sense to the
learning process, etc. Competence, in g eneral terms, aims effectiveness and a ppropriateness, it
combin es the ability t o apply grammati cal rul es, to formulat e expressions, correct sentences and us e
them appropriately in contexts. Communi cation competence not only inv olves the factual us e of
languag e, but als o anchoring in th e communi cation performan ce and evaluating it. Competence approach
can be related to the concept of pedagogical inn ovation and inv olves a multitud e of forms of designing
and r ealizing th e educational processes. Fr om a dida ctic point of view, this im plies the creation of a
coherent visi on on communi cation, stru ctured both th eoretically and practically.Th e theoretical
background of the communi cative-functional m odel selects and correlates a numb er of categories of

152
which the defining ar e: communi cation situati on, languag e functions and communi cation competence.
Via th ese categories, the study aims t o address the vast rang e of interpersonal communi cation.
Key-words: interpersonal communi cation, communi cative competences, effective, abiliti es,
skills, list ening
Noțiunea de competență o înțelegem ca o combinați e de cunoștințe, aptitudini și atitudini
adecvate contextului, care desemnează abilitat ea de a aplica rezultat ele învățării în m od adecvat
într-un context stabilit. Competența, afirmă G erard, „r eprezintă capacitatea dovedită d e a selecta,
combina și utiliza ad ecvat cunoștințe, abilități și alt e achiziții constând în val ori și atitudini, pentru
rezolvarea cu succes a un ei anumit e categorii de situații d e muncă sau d e învățar e, precum și pentru
dezvoltarea profesională ori personală în condiții d e eficacitate și eficiență” (G erard, 2012, p.16).
Competența nu s e referă doar la elementele cognitiv e – utilizar ea teoriei, conceptelor sau
cunoștințelor, dar însumă și aspectele funcționale care reclamă abilități t ehnice, particularități
interpersonale – abilități s ociale sau organizat orice, și valori etice. Competența este „ ansamblu
structurat, arti culat d e cunoștințe, deprinderi, capacități și a ptitudini care permit un ei persoane să
rezolve o problemă într -un domeniu profesional într -un tim p scurt, cu cel mai bun r ezultat” ( Tanas e
O., p.3)
Competența mai poate fi definită și ca „ un sist em de cunoștințe, abilități, d eprinderi și
aptitudini, bin e structurat și temeinic însușit, care asigură elevului posibilitat ea de a identifica și d e
a rezolva în m od eficient problemele dintr -un domeniu anum e al activității uman e”(Ștefan, 2006,
p.57). Competența este modul în care ființa umană însuș ește anumit e deprinderi, abilități sau
aptitudini pentru a fa ce față un or anumit e situații, este o caracteristică individuală care e indis olubil
legată cu eficiența performanț elor.
Competența profesională, du pă Goraș-Postică, îns eamnă ”îmbinar ea și utilizar ea
armonioasă a cunoștințelor, deprinderilor și atitudinil or în v ederea obținerii rezultat elor așteptate la
locul de muncă. A fi competent într -un d omeniu profesional îns eamnă: a a plica cunoștințe de
specialitat e, a folosi deprinderi specifice, a analiza și a lua d ecizii, a fi creativ, a lu cra cu alții ca
membru al un ei echipe, a comuni ca eficient, a t e adapta la m ediul d e muncă specific, a fa ce față
stresului personal și profesional și situațiil or neprevăzut e” (Goraș-Postică, 2013, p.31). Realitat ea
noastră profesională este atât d e diferită, în cât fiecare profesie în parte, pe lângă competențele
specifice profesiunii ( competențe profesionale), necesită și competențe de comuni care specifice –
capacitatea de interacțiune verbală și n onverbală a participanților la procesul d e comuni care.
Competența mai este înțeleasă ca și capacitatea cuiva de a se pronunța asu pra unui lu cru, pe temeiul
unei cunoașteri adân ci a problemei în dis cuție.
Formarea și dezvoltarea competențelor, du pă Șoitu, „ s e realizează prin tr ei modalități
recunoscute: inițială , înaint e de viața a ctivă; continuă , pe parcursul în tregii activități profesionale;
și directă, im pusă d e o profesie anumită , pentru care nu a existat o pregătire specială” (Ș oitu, 2002,
p.56). Educația bazată pe competențe presupune o serie de dimensiuni n oi, cum ar fi: d ezvoltarea
la utilizat ori a capacităților de rezolvare dependentă a problemelor, formarea experienței individual e
de rezolvare a difi cultățil or cognitiv e sau comuni cative, accentuar ea urmăririi m odului d e realizar e
a finalitățil or asumat e, acordarea unui s ens nou procesului d e învățar e etc.
Competența „nu poate fi definită dr ept sumă a cunoștințelor și deprinderilor, deoarece se
manif estă în condiții concrete. A fi competent îns eamnă a m obiliza într -o situați e concretă
cunoștințele însușit e și experiența” (Ș evciuc, 2013, p.48). Competența,în sin e, este capacitatea
utilizat orului d e a aplica cunoștințele obținute în situații concrete în activitat ea profesională.
Competența comuni cativă , la rândul ei poate fi definită ca „ abilitat ea de a folosi coduri
verbale sau n onverbale pentru a -și atin ge scopurile într-un eveniment comuni cativ, iar competența
lingvisti că viz ează capacitatea de realizar e a unor acțiuni, pe termen mediu și lung, int egrate în
activitat e” (Cristea, 2015, p.480). Competența comuni cativă este în corelație cu capacitățile

153
lingvistice a fiecăruia dintr e noi, cunoscând r egulile gramati cale, sinta ctice sau f onetice, devenim
apți de a comuni ca eficient. Aici ar fi bin evenită explicarea noțiunii d e competențe comuni cative și
competențe lingvisti ce. Competența lingvisti că este înțeleasă ca deținerea abilitățil or de folosire a
cuvântului cu variat e semnifi cații, d e a crea limba și a produce sau a înț elege enunțuri, d e a man evra
un limbaj în baza cunoașterii lingvisti ce, redat în f ormular ea mesajului, iar prin competența
comuni cativă s e are în vedere cumular ea ansamblului d e abilități personale: „ a ști, a ști să fa ci și a
ști să fii și să d evii”(Ș oitu, 2015, p.60).
Prin urmar e, Șoitu vorbește despre „competențe directe, competențe lingvisti ce, discursiv e,
situați onale, paraverbale; competențe indir ecte, mediate: competențe psiholingvisti ce, intelectuale,
sociale, cultural e, informați onale” (Șoitu, 2015 , p.60). Cuvântul este primordial în comuni carea
interpersonală, este modalitat ea cea mai la înd emâna omului d e a reprezenta sau simb oliza emoțiile,
gânduril e și sentimentele. Cuvint ele aduc alinar e și mângâi ere, transmit af ecțiune și respect, dar și
ură, furi e și intimidar e, dispreț. Cuvint ele (simb olurile) sunt elementele de bază al e comuni cării
verbale. Folosim cuvint ele pentru a exterioriza emoții, trăiri, s entimente, dar și pentru a r eprezenta
idei, gânduri, observații. Ele pot fi reprezentate prin m esaje orale sau s crise. Limbajul, este ” un
sistem stru cturat d e simb oluri f olosit pentru a comuni ca semnifi cații” (Fl oyd, 2013, p.167).
Limbajul este un simb ol al comuni cării, cuvântul, ca element im portant în a cest act, are o
semnifi cație anum e – ”un obiect sau o idee, dar nu constitui e respectivul obiect sau r espectiva id ee”
(Floyd, 2013, p.168), în dif erite limbi aceleași cuvint e pot desemna div erse lucruri. În cea mai mar e
parte cuvint ele au doar o conexiune arbitrară cu semnifi cațiile lor, putem atribui a proape oricărui
cuvânt un anumit înț eles. Comuni căm dif erit în d ependență d e grupul din care facem parte și de
cultura țării d e unde provenim, putem și să d obândim o cultură, care este determinată ”d e cine ne-
a crescut, educat, de locul und e am crescut și de simb olurile, limbajul, val orile și normele locului
respectiv”( Fl oyd, 2013, p.59). Multi plele culturi existente ne oferă posibilitat ea de a înțelege diferit
unele mesaje la niv el verbal, dar și n onverbal; cum să evităm in certitudinil e; însușir ea unor coduri
de comuni care culturală – idiomuril e, jarg oanele, gesturil e; înțelegerea genului și comuni carea –
feminin, mas culin și andr ogen; noțiunea de comuni care influențată d e gen.
Comuni carea interpersonală „nu precede la propriu ni ci gândir ea, nici mun ca, nici jocul,
nici cultul, dar constitui e o condiție a existenței și evoluției lor și se află într -o perman entă și
benefică covarianță cu acestea” ( Dinu, 2014, p.5).
Limbajul ca și gândir ea, o altă val ență primordială a comuni cării, sunt d ouă componente
inseparabil e – „așa cum m odul d e a gândi al fi ecărei persoane este unic, și modul d e a vorbi este
unic. Această uni citate a limbajului l egată d e fiecare persoană în parte poate fi îngl obată sub
denumir ea de stil v erbal (I. O. Pânișoară, 2015, p.86). Fi ecare persoană, în dif erite situații concrete
din viață ab ordează un anumit stil v erbal. Într -un anumit f el comuni căm cu familia, prietenii și
complet diferit cu colegii de serviciu, clienții, la o manif estare științifi că sau culturală etc. Felul prin
care ne construim m esajele, cum f olosim anumit e expresii ne definesc ca ființă umană, d eoarece
impactul produs d e acestea asu pra celui ce le recepționează este enorm.
Dezvoltarea competențelor de comuni care, ”este una dintr e problemele principale ale
demersului educațional contemporan, d eoarece capacitatea individului d e a se angaja eficient într –
un act de comuni care și negociere, pe temeiul un or cunoștințe și abilități profunde și largi, constitui e
o trăsătură d efinitorie a specialistului m odern” (Goraș-Postică, 2013, p.207). Competența, bazată
pe cunoștințe, aptitudini și atitudini, este un deziderat primordial în a ctul educațional postmodern,
în mod primordial – competența d e comuni care interpersonală, care este temelia relațiilor uman e
cotidiene.
Comuni carea, ca expresie a interpersonalității, este„ acțiunea de a comuni ca și r ezultatul
ei – a face cunoscut, a da d e știre, a inf orma, a înștiința , a spune” (DEX, 2012), a ceasta însumând
mesajele scrise sau orale emise de emițăt or și r eceptate de receptor, fiind t emelia relațiilor
interpersonale ce ne dictează conștiința umană, r elațiile și interconectările de care ne folosim zi d e

154
zi pentru a r elaționa cu ceilalți m embri ai comunității. Prin comuni care percepem gânduri, id ei, dar
și emoții și g esturi, „ comuni carea umană îns eamnă știința d e a folosi mijl oacele de exprimar e
(cuvint e, gesturi, t ehnici) pentru că acestea sunt orientate spre altul cu un scop bine precizat.
Comuni carea este proba excelenței sinelui oferită d e retorică. Este abilitat ea de a primi, d escifra și
valorifica feedback-ul, răs punsul” (Șoitu, 2002, p.69). Comuni carea este un proces continuu,
întreaga n oastră existență este dictată de comuni care sub diferite forme – scris, v erbal sau
nonverbal, având însă același efect asupra celui cu care relaționăm – primim m esajele, le înțelegem,
conștientizăm și, la rândul nostru, oferim răs punsuri. „Noi sunt em, fi ecare, o sumă a tutur or
interacțiunilor pe care le-am avut în tr ecut și pe care le vom av ea în viit or, sunt em o parte din toți
acei cu care ne-am întâlnit în viață și care și-au pus am prenta asu pra modului n ostru d e a înțelege
lumea: părinți, das căli, prieteni, n ecunoscuți” (Pânișoară, 2 015, p.11). În d ezvoltarea sa, ființa
umană, int eracționează cu cei din jurul său, a chiziți onând anumit e abilități, a ptitudini,dar și
atitudini. R elațiile noastre interpersonale depind d e felul fi ecăruia d e a înțelege și a relaționa cu o
altă persoană. F elul cum comuni căm n e etichetează personalitat ea – suntem activi, timizi, g eneroși,
inteligenți, punctuali. T otul se petrece la niv elul comparației cu semenii din jurul n ostru și în raport
cu viziunil e noastre despre persoanele cu care relaționăm, „ comuni carea interumană este ancorată
adân c în lum ea noastră int erioară: în stăril e noastre afective, în m otivațiil e noastre, în părerea
noastră g enerală d espre viață, oameni, r elații, f ericire, noroc, Dumn ezeu. D e asemenea,
comuni carea dintr e noi are ca suport convingerile, credințele, valorile, prejudecățile, obiceiurile și
educația n oastră”(Albu, 2008, p.13). Comuni carea int erpersonală eficientă ar e consecințe
semnifi cative asupra ființ ei uman e și se petrece în cadrul un ei anumit e relații ( părinte – copil,
medic-pacient, profesor-student etc.). Persoanele care au competențe de comuni care eficientă sunt
capabile de empatie, etică, ada ptabilitat e, de complexitate cognitivă, cât și de capacități d e
monitorizare a emoțiilor. Comuni carea int erpersonală este comuni carea care intervine între doi
subiecți în baza r elației acestora, „ și care, pe măsură ce evoluează, îi ajută să -și negocieze și să-și
definească relația” (Fl oyd, 2013, p.42). Comuni carea interpersonală este un proces care intervine
din n ecesitatea oamenilor de afecțiune, acceptare și recunoaștere, de aceea prin comuni care ne
satisfa cem cele cinci necesități cotidiene (acceptate de mai mulți cercetători – Adler, Schutz, T ofler,
Floyd, Masl ow) – fizice, relaționale, identitare, spiritual e și cele instrum entale. Prin n ecesitățil e
fizice percepem comuni carea ca un proces care ne ajută să n e păstrăm sănătat ea fizi că și mintală
prin exteriorizarea emoțiilor și trăiril or noastre cotidiene, necesitățil e relaționale stau la baza
formării r elațiilor uman e – sociale și personale, iar prin n ecesitățil e identitare încercăm să aflăm
adevărul d espre sine – cine suntem, cine vrem să d evenim, cum n e percepem pe noi înșin e. Prin
manif estarea conving erilor și val orilor noastre ne exteriorizăm n ecesitățil e spiritual e, pe când cele
instrum entale ne ajută la construir ea relațiilor zilnice, abs olvindu -ne de multi plele obligații
cotidiene (Floyd,2013). Astf el, comuni carea devine un proces continuu și de cele mai mult e ori –
bilateral. Abs olut tot ceea ce facem are valoare comuni cativă – de la un g est de salut, d e aprobare
sau d ezaprobare,de la un sim plu m esaj scris sau transmis oral până la un gest neintenționat, dar
expresiv – vin să n e comuni ce ceva, d e care de cele mai mult e ori, mulți dintr e noi, nu sunt em
conștienți, s e produce neintenționat, la niv el de comuni care nonverbală.
Comuni carea interpersonală eficientă ar e la bază procesul d e ascultare. Fiecare dintr e noi
are necesitatea de a fi as cultat, înț eles și a cceptat. As cultarea, în esență, ar e un im pact important
asupra persoanei, antr enând r espectul de sine și nevoia im perioasă d e recunoaștere. Când este reală,
după G. Albu „as cultarea creează un l oc al siguranț ei, în care partenerul nostru poate să vorbească”
(Albu, 2008, p.149). Ascultarea este un proces activ, ea nu îns eamnă ”doar auzir ea sau r eceptarea
mesajului, ci și deducerea unei semnifi cații din ceea ce auziți” (Fl oyd, 2013, p.241). As cultarea este
cea mai im portantă calitat e a ființ ei uman e, dar poate fi privită și ca un „ element esențial pentru
reducerea niv elului d e stres și d e tensiun e emoțională, d e descărcare a ceea ce interlocutorul simt e
să îm părtășească” (Albu, 2008, p.150). Capacitatea de a asculta ne afectează r elațiile sociale, dar
are impact și asupra sănătății n oastre fizice. Este important d e a sublinia im portanța d elimitării

155
sensuril or cuvint elor a auzi și a asculta, care ar părea că exprimă aceeași acțiune, însă l exemul a
auzi este explicat ca perceperea unui sun et, ” auzitul este un proces pasiv care are loc atunci când
undele sonore determină vibrația oaselor din ur echea internă, care trimit s emnal e la creier. Spre
deosebire de auzir e, ascultarea este un proces activ prin care acordăm at enție unui sun et, îi atribuim
semnifi cații și r eacționăm la el ”( Fl oyd, 2013, p. 244). A fi un bun as cultător înseamnă a fi capabil
să ign orăm as pectele dramati ce și să n e axăm pe substanța celor auzit e, „deoarece ascultarea
implică:
 obținerea de informații d e la vorbitori, alt e persoane sau d e la noi înșin e,dând d ovadă d e
empatie și lipsă de criticism;
 abordarea vorbitorului astf el încât să fi e facilitată continuar ea comuni cării; oferind
partenerului acestuia darul as cultării, n e câștigăm – în condiții fir ești – dreptul de a vorbi ult erior;
 oferirea unor reacții încurajat oare, dar limitat e, la s pusele vorbitorului, du când ideile
acestuia cu un pas mai înaint e” (Burl ey-Allen,2005,a pud Albu,2008 , p.150)
Mai mulți cercetători enumeră caracteristicile definitorii unui bun as cultător:
 „își privește partenerul când v orbește;
 întreabă pentru a clarifi ca ce spune acesta;
 întreabă pentru a d emonstra că urmăr ește firul narațiunii/ problemei/mărturisirii;
 nu își într erupe (nejustifi cat) int erlocutorul/partenerul;
 se arată int eresat de ceea ce simte acesta punând într ebări;
 repetă lucrurile pe care le spune interlocutorul;
 nu grăb ește interlocutorul;
 este controlat emoțional, în limbaj și vestimentație;
 este (foarte) atent;
 menține subiectul (dis cuției/dial ogului) până când int erlocutorul termină ceea ce are de
spus” ( Palmieto, apud Chiru,2003;a pud Albu,2008 , p. 182).
Un as cultător eficient este persoana care dă d ovadă d e empatizar e cu int erlocutorul
său,care se trans pune în actul comuni cațional cu toată ființa sa. În a cest fel putem susțin e că
comuni carea interpersonală a r eușit și m esajul transmis a f ost recepționat și înț eles.
Termenul d e „competență” a d evenit foarte întrebuințat în t oate domeniile vieții cotidiene.
Competențele sunt comportamentele zilnice a individului într -o anumită situați e concretă, dar mai
vizează și anumit e teste pentru d emonstrar ea aptitudinil or și cunoștințelor într -un anumit d omeniu
al educației. Competența comuni cativă nu in clude doar abilitățil e noastre lingvisti ce – cunoașterea
normelor gramati cale, fonetice și sinta ctice a folosirii simb olului comuni cării – cuvântul, dar și
numeroase alte procese esențiale – gândir ea, ascultarea și tăcerea, emoția, înț elegerea sin elui etc.
Comuni căm și atunci când nu enunțăm în m od verbal un m esaj, dar îl putem transmit e și prin alt e
căi – canalele comuni cării n onverbale – mimi ca feței, contactul vizual și dilatar ea pupilelor,
mișcările și gesturil e, ating erile, cât și prin cultura proprie și gen. Competențele comuni cative sunt
competențele de relaționare a individului într -o anumită situați e cu persoanele din anturaj, cu sin e
sau m ediul în conjurăt or în g eneral. A ceste competențe, definitorii pentru ființa umană, l e acumulăm
pe parcursul vi eții – de la nașt ere, în procesul instruirii profesionale, dar și prin experiențele
cotidiene de relaționare cu semenii, prin explicații, n enumărat e încercări și gr eșeli.
Bibliografie
1. Albu, G. (2008). Comuni carea int erpersonală. As pecte formativ e și valențe psihologice. Iași:
Institutul European. 306 p. ISBN 978 -973-611-512-7
2. Cristea,S.(2015).Di cționar enciclopedic de pedagogie. vol.I. Bu curești:Dida ctica Publishing H ouse.
831 p. ISBN 978 -606-683-295-3
3. Dinu, M. (2014). Comuni carea. Repere fundam entale. București:Orizonturi. 439 p. ISBN 978-973-
736-071-7

156
4. Floyd, K. trad. Andr eescu M.(2013). Comuni carea int erpersonală. Iași:Polirom. 502 p. ISBN
9789734633418
5. Goraș – Postică,V.(2013). F ormar ea de competențe profesionale în contextul a ctual al învățământului
superior. În: r evista Studia Univ ersitatis, s eria Stiinț ele Educației, nr. 5 (65)., Chișinău: CEP USM.
p.31-35. ISBN 1857 -2103
6. Gerard,F. -M.;Pacearcast.; trad. Drăghi cescu F.(2013). Evaluar ea competențelor. Ghid practic.
București: Aramis Print.,208 p.ISBN 978 -973-679-935-8
7. Pânișoară, I. -O. (2015). Comuni carea eficientă. Iași: Polirom.478 p. ISBN 978 -973-46-5479 -6
8. Șevciuc,M.(coord.); Guțu Vl.; G oraș-Postică V.; et al. (2013). Dida ctica univ ersitară: studii și
experiențe,.ed.II. Chișinău: CEP USM, 242 p. ISBN 97899754341
9. Șoitu, L .(2002). Pedagogia comuni cării. Bu curești: Institutul European. 280 p. ISBN 973 – 611- 199
– 7
10. Ștefan,M . (2006). L exicon pedagogic. București: Aramis.383 p. ISBN (10) 973 -679-303-6; ISBN
(13) 978 -973-679-303-5
11. Tanas e, O. Obiectivele educației centrate pe competente.
https://www.a cademia.edu/30927466/ obiectivele_educatiei_centrate_pe_competente (accesat
08.03.2018) )
Baciu Sv etlana
INOVAȚIA PEDAG OGICĂ PRIN EXPERIENȚA CLAS EI „INV ERSAT E” ÎN
MOTIVAȚIA ELEVILOR
PEDAG OGICAL INN OVATI ON THR OUGH TH E "FLIPPED " CLASS EXPERIENCE
IN STUD ENT M OTIVATI ON
Rezumat
Scopul principal al a cestei lucrări este de a promova in ovația educațională m enită să permită
persoanelor cu difi cultăți d e învățar e să reușească în procesul d e învățar e pe parcursul vi eții, de la mediul
educațional până la cariera profesională. ”Fli pped classroom” sau clasa inv ersată este o altă m odalitat e
de a învăța cu ajut orul tehnologiei digital e. Pedagogia inv ersată a f ost inițiată în anii 90 în Stat ele Unite
la Harvard d e către Erik Masur, profesor de fizică. Principiul clasei inv ersate pare simplu: teoria la
domiciliu și practica la școală. Ce implică o astfel de organizar e a orei? În ce mod se pot familiariza
elevii/stud enții cu teoria dată? Ce suporturi sunt f olosite de către profesori pentru a transmit e materia?
Căror activități este dedicat tim pul la clasă? Bazată pe instrum ente digital e, pedagogia inv ersată este
accesibilă tutur or? Un lu cru este cert, pedagogia inv ersată, în tim p ce pune sub s emnul într ebării
parteneriatul ș coală-famili e în dif eritele sale posibilități, subliniază, d e asemenea, im portanța a cestuia.
Obiectivele clasei inv ersate sunt îmbunătățir ea rezultat elor școlare, im plicarea și motivarea
elevului/stud entului pentru f ormar ea sa, utilizând instrum entele moderne (PC, Internet, etc.)
Cuvint e-cheie: inovația educațională, clasa inv ersată, t ehnologie digitală, m otivație
Abstra ct
The main rurrose of this rarer is to rromote edusational inn ovation aim ed at enabling reor le
with l earning diffi sulties to susseed in lif elong learning, fr om th e edusational environment to the
rrofessional sareer. "Fli rred slassroom" is an other way t o learn with digital t eshnology. Fli rred
slassroom redagogy was initiat ed in th e 1990s in th e United Stat es at Harvard by Erik Masur, rrofessor
of rhysiss. The rrinsirle of the flirred slassroom seems sim rle: homework and s shool rrastise. What
does sush a tim e organizati on mean? H ow san pupils / stud ents b e familiar with th e theory? Whi sh media
are used by t eashers to sonvey the matter? Whi sh astiviti es is d edisated to slassroom tim e? Bas ed on
digital t ools, reversed redagogy is a ssessible to everyone? One thing is sertain, fli rred slassroom
redagogy, whil e questioning th e sshool-family rartnershir in its vari ous rossibiliti es, als o underlines its
imrortanse. Objestives of the flirred slassroom ar e to imrrove the sshool results, t o involve and
motivate the student to train, using m odern tools (RS, Internet, ets.)
Key-words: edusational inn ovation, Fli rred slassr oom, m otivati on, digital t eshnology

157
Lumea educației este mereu trav ersată d e noi metode de predare care sunt prezentate ca
fiind cele mai promițătoare inovații și sunt sus ceptibile de a promova și fav oriza învățar ea tutur or
elevilor. “Fli pped learning” sau cum s e numește în limba r omână „învățar e inversată”, ” clasă
inversată” sau ” pedagogie inversată” r eprezintă cea mai r ecentă d escope rire în acest domeniu.
Scopul acestui arti col este de a descrie natura și funcționarea acestei abordări și d e a examina
impactul asu pra învățării elevilor.
Clasa inv ersată (sau pedagogia inv ersată) este o metodă, un concept și chiar pentru unii o
filosofie care urmă rește să inv erseze modelele tradiți onale de învățar e.
Principiul este simplu: participarea prin prezență la cursuri, pe baza pedagogiei tradiți onale
și transmisiv e de tip „curs magistral“ sunt r egândit e și puse la distanță pentru învățar ea aut onomă.
Elevul își însuș ește conținutul a casă prin capsule video create de profesor sau d eja existente online
și apoi participă la a ctivității în clasă. Tim pul elevului dar și al profesorului poate fi optimizat prin
activități int eractive și de aprofundar e (lucrul în g rup, exerciții, d ezbateri, dis cuții, r ezolvarea
problemelor etc.). A ceste activități au ca scop aprofundar ea noțiunil or studiat e individual a casă,
responsabilizar ea și im plicarea elevilor și promovarea schimburil or.
Profesorul poate, de asemenea, să v erifice înțelegerea elevilor printr-o monitorizare mai
individualizată.
Acest principiu permite concentrar ea nu numai pe predare, ci și pe elev pentru a fav oriza
învățar ea.
Dacă principiul clasei inv ersate este simplu, cu toate acestea unii își pun semne de
întrebare. și anum e, privind im plementarea sa, în principiile și în aproprierea sa d e către profesor,
care vede rolul său oarecum m odificat. Într -adevăr, punând elevul în centrul procesului d e învățar e,
profesorul devine un ghid, un m entor.

Inițiată în a nii ‘90 la Harvard, în Stat ele Unite de Erik Masur, profesor de fizică, ”clasa
inversată” ( ”Flipped classroom” în limba engleză) dar a f ost utilizată în Stat ele Unite la niv elul
primar, s ecundar și universitar din 2007. Popularizar ea acestei metode se datorează mult lui Salman
Kahn și d oi profesori de chimie la un li ceu din Colorado, Aar on Sams și Jon Bergman. Salman
Kahn, pentru a -l ajuta pe vărul său la mat ematică, a în ceput să fa că vid eoclipuri. Postate pe
YouTub e, ele sunt uș or de urmărit d e mii d e oameni. În 2007, a cest lucru a dus, cu sprijinul finan ciar
al lui Bill Gat es, la crearea Academiei Khan, care oferă acum 5.000 d e videoclipuri de cursuri pentru
mai mult e discipline. În a celași tim p, Jon Bergman și Aaron Sams h otărăs c să prezinte rezumat e ale
cursuril or pentru elevii abs enți. Bazându -se pe succesul pe care l-au avut cu elevii lor, vor face o
muncă importantă d e coordonare și promovare a clasei inversate. Apoi acest model s-a răspândit și
în Europa, und e tot mai mulți profesori îl f olosesc.

158
Clasa inv ersată este un m odel original care permite, din concepte pedagogice vechi, să
faciliteze învățar ea elevilor. Este, de asemenea, o modalitat e relevantă d e a utiliza n oile tehnologii
pentru pedagogie.
În ce constă a ceastă m etodă? Principiul este acela de a le solicita elevilor să pregătească
lecția teoretică la d omiciliu prin int ermediul mijl oacelor vid eo, textelor și imaginil or dida ctice
disponibile online pentru a permite următ oarea zi profesorului să își concentreze lecția în clasă
asupra într ebărilor elevilor, precum și asupra realizării exercițiilor legate de teoria învățată.
Care sunt obiectivele acestei clase inversate?
În primul rând, să pună elevul în cele mai bun e condiții d e reușită, oferind o altă m etodă
de lucru; să utiliz eze toate mijloacele și su porturil e media posibile pentru a fa cilita învățar ea
profesională și generală; să exploateze diferitele simțuri uman e pentru a îmbunătăți înț elegerea
cunoștințelor (auditiv, kin estetic, vizual)
Obiective pentru elevi:
Să îmbunătăț ească rezultat ele școlare a elevului
Să personaliz eze munca elevului
Să im plice și să motiveze elevul pentru f ormarea acestuia
Să folosească instrum entele moderne (PC, internet, softwar e,…)
Ce instrum ente se pot folosi în cadrul clasei inversate?
– Acces la Int ernet
– Site-uri de gestiun e a clasei: blog wiki, Y outube, Moodle, Edmodo, Schoology, etc.
Avantaj ele clasei inversate:
• Permite profesorului să -și înd eplinească rolul de ghid, animat or.
• Sporește disponibilitat ea profesorului pentru elevii săi.
• Permite elevilor să progreseze în propriul ritm și să-și dezvolte autonomia.
• Promovează învățar ea personalizată.
• Consolidează r elația profesor-elev și elev/elev.
• Elevii sunt mai im plicați în procesul d e învățar e, mai a ctivi și sunt mai m otivați.
• Ei pot învăța oriund e, oricând ( cu acces la Int ernet, desigur!)
Pentru organizar ea clasei inv ersate, profesorul pune la dis poziție online cursul,
documentele, capsule video, etc. și t estul/chestionarul as ociat. Du pă care elevul consultă
documentul și răspunde la chestionar sa u rezolvă testul. Profesorul analiz ează participarea elevului
la test și organiz ează a ctivitățil e de clasă în gru puri. În urma r ezultat elor testului profesorul ar e
posibilitat ea să-și organiz eze munca în clasă în așa f el încât elevii să primească răs punsur i și
explicații personalizat e. Elevii care nu au fă cut și nu au înț eles testul/chestionarul pot face
recuperarea și r emedierea pe calculator, manual, fiș e de lucru. Cei care au înț eles conținuturil e, dar
au fă cut erori, se face corectarea prin div erse exerciții. și elevii care au înț eles bin e realizează
tutorate cu colegii, fa c cercetări (d ocumente, internet, etc.), experiențe, sint eze, creații (arti cole de
blog, afiș e, video). Deci, clasa inv ersată dă posibilitat ea de a învăța mai eficient și, mai al es, pentru
a dezvolta aut onomia, colaborarea și creativitat ea. Toate acestea duc la progresul și r eușita elevilor
Efecte și impact:
 Participarea activă a elevilor la lecție
 Memorizarea mai bună a mun cii efectuate
 Curiozitate amplificată pentru f ormare
 Rezultat e mai bun e în tim pul evaluăril or
 Stimular ea și r ecompensa pentru mun ca realizată a casă

159
Conceptul de clasă inv ersată nu este cu adevărat n ou. Când un profesor solicită unui elev
să citească un t ext acasă și să vorbească despre el în clasă, sunt em deja într -o formă d e clasă
inversată. Ceea ce este nou este introducerea instrum entelor digital e care permite să mergi mai mult
sau mai puțin d eparte în ”inv ersiun e”.
Acest mod de predare poate conduce elevii să -și schimb e comportamentul s pre o mai mar e
autonomie. Unora le place, altora nu. Profesorul tr ebuie să găs ească cea mai bună cale de a alege
metoda pedagogică, fără a -și intimida elevii. Id eal este de a înființa clasa inv ersată cât mai curând
posibil, în cepând cu școala primară sau în primii ani d e facultate. Nu este vorba d e o metodă la
modă. In ovația d e dragul in ovației nu adu ce nimic.
Profesorul tr ebuie să se gând ească cum să -și transmită cunoștințele. În tim pul erei Google
și a noilor tehnologii, el trebuie să ia în considerare valoarea adăugată pentru a s prijini elevii în m od
diferit. Știm, că în țăril e în care sistemul d e învățământ fun cționează bin e, profesorii sunt f ormați
în căutar ea de soluții la probleme. În consecință, clasa inv ersată poate fi o pedagogie bună, d eoarece
îi determină pe profesori să s e întrebe și să s e gând ească la m etodele lor de predare.
În concluzie, orice profesor poate utiliza eficient această m etodă, mai al es că elevilor le
place să utiliz eze noile tehnologii.
Bibli ografi e
1. Bergmann, J. et Sams, A. (2014). La Classe inversée. Qu ébec: Editions R eynald G oulet inc.
Technologie de l’édu cation. p.152. ISBN : 978-2-89377 -508-1
2. Faillet, V. (2014). La pédag ogie inversée: recherche sur la pratiqu e de la classe inversée au ly cée.
Sticef, vol. 21, p. 651 -665. Ré cupéré l e 02 mars 2017 du sit e de la revue: http://sticef.univ –
lemans.fr/num/v ol2014/23r -faillet/sticef_2014_faill et_23r p.pdf
3. Laudin e, L. (2014). Fli pped Classroom ou classe inversée… Un e autre manièr e d’enseigner avec le
numériqu e. Analys e UFA PEC. n°34.14 p1-8. Ré cupéré d e
http://www.ufa pec.be/files/files/analys es/2014/3414 -pedagogie-inversee.pdf
4. Le Jeune, J. M. (2016). La classe inversée: le triangl e pédag ogique sens dessus d essous. G erflint.
Synergies Turqui e n° 9. p. 161 -172. Ré cupéré d e http: // gerflint. fr/ Bas e / Turqui e9 /le_jeune.pdf
5. Lebrun, M. (2014). Classes Inv ersées, étendons et « systé misons » l e concept ! Essai d e modélisati on
et de systémisati on du concept de classes inv ersées. Ré cupéré l e 04 mars 2017 d e
http://lebrunr emy.b e/WordPress/?p=740
6. Peraya, D. (2015). La classe inversée peut-elle chang er l’école? Résonances. M ensuel de l’école
valaisann e. n° 6. p. 8-9
Azman ova Natalia, Rusu Al exandra
SHARA STERISTI S FEATUR ES OF TERMIN OLOGY IN TH E RROSE SS OF
SRES IALIZ ED TRANSLATI ON
RARTI SULARITĂȚI SARA STERISTI SE ALE TERMIN OLOGIEI ÎN RROSE SUL
TRADU SERILOR SRES IALIZAT E
Abstra st
The termin ology m eaning is wid ely kn own, but th e sonsert of termin ology is us ed in s everal
interderendent meanings, n ot always slearly. T erms ar e words and exrressions that ar e rartisular t o one
or more subjest fields of human a stivity, als o is the study of terms and h ow they are used. Th e rurrose
of terminology is s osial and sultural; it aims at a somrlex semiotis rrodustion of dis sourse and
knowledge. It is als o known as a s ourse of effisiensy, as it l eads t o the mastery of units of meaning.
Terminology is r elated to logis, having in sommon the interest for sonsertion, moving fr om th e real
objest to the sonsert that r erresents it, thus r eashing th e area of interest of logis. A g eneral th eory of
termin ology is bas ed uron the first a rrroash in whi sh the relation between terms and sonserts are rrime
imrortanse. Thr ough an int errretation of termin ology, it is b elieved that, at l east tw o different sonserts
san be understood as a dis sirline and rrastise. As a dis sirline there are all th e sonsertual rrinsirles and

160
foundati ons that d eal with th e study of terms. T erminology is distinguish ed as th e dissirline sonserned
with th e sresialized terms.
Key-words: Termin ology, sonsert, terms, human a stivity, dis sourse.
Rezumat
Noțiunea de termin ologie este cunoscută, dar conceptul este folosit în mai mult e sensuri
interdependente, nu înt otdeauna clară. T ermenii sunt cuvint e și expresii specifice pentru unul sau mai
multe domenii al e activității uman e, de asemenea, studi indu-se și modul în care sunt utiliza ți. Scopul
termin ologiei este social și cultural; ea viz ează o producție semiotică complexă d e discurs și d e
cunoaștere. Este, de asemenea, cunoscută ca o sursă d e eficiență, d eoarece duce la stă pânirea unitățil or
de semnifi cație. Termin ologia este legată d e logică, având în comun int eresul pentru concepție, trecerea
de la obiectul real la conceptul care îl reprezintă, ajungând astf el în z ona de interes a logicii. O teorie
generală a t ermin ologiei se bazează pe prima ab ordare în care relația dintr e termeni și concepte este o
importanță primordială. Printr-o interpretare a terminologiei, se crede că există cel puțin d ouă concepte
diferite, care-I oferă înț elesuri ca dis ciplină și practică. Ca dis ciplină prezintă toate principiile
conceptuale și funda mentele care se ocupă de studiul t ermenilor. Termin ologia s e disting e ca fiind
disciplina preocupată d e termenii specializați.
Cuvint e-cheie: termin ologie, concept, termeni, activitat e umană, dis curs.
A term is a w ord or exrression denoting a sonsert in a rartisular a stivity, j ob, or
rrofession. Terms ar e frequently ass osiated with rrofessionalisms. T erms san be singl e words:
rsyshology, fun stion, equity; or they may sonsist of several w ords: somruter aid ed design syst em
– sistema avtomaticheskogo proektirovaniya. Terms ar e sonsidered to have one meaning in
one field. Th erefore, they are sontext-free words, wh ose meaning d oes not derend on the sontext:
sod – treska, h erring – seld, squid – kalmar in any sontext. Sontrary t o this b elief, terms may
have more than one meaning, sin se they san be understood diff erently in vari ous sshools and vari es
teshnologies: e.g., th e grammati sal term verb is sonsidered to belong to morrhology in th e Russian
sshool of linguisti ss, so it is translat ed as glagol. In th e Amerisan sshool of linguisti ss it is often
understood as a synta stisal sonsert exrressing a rart of the sentense; therefore, in this sase it
sorresronds t o the Russian skazuemoe. This giv es rise to the rroblem of term unifi sation. A
translat or must b e very sareful ab out terms exrressing th e same notion in diff erent languag es. One
notion should b e designat ed by a singl e term thr oughout th e whole text. Diff erent fields of
knowledge assribe different m eanings t o one and th e same term. F or examrle, list in th e
rublishing fi eld sorresronds t o the term sheet (auth or’s sh eet); in bi ology, it is a leaf; in teshniqu e,
it is a rlate; in g eology, it is lamina. Similarly, th e term drive is equival ent to different Russian
terms, sin se it has diff erent meanings in vari ous fields: privod (in m eshaniss), organy upravleniya
(in th e automobile), splav (in f orestry), gorizontalnaya gornaya vyrabotka (in mining),
diskovod (in th e somruter), ets.Term homonymy is s ometimes due to the fast that w ords of general
stosk assum e a teshnisal meaning, thus b esoming t erms: f or instan se, memory – pamyat, sell –
yacheyka pamyati, driver – drayver, upravlyayushchaya programma ( in somruters). Als o, terms of one
field are borrowed by other fields, lik e variant and invariant were borrowed into linguisti ss from
math ematiss. Su sh term h omonymy shallenges translati on. A translat or must kn ow th e exast
meaning of term in this or that fi eld, as w ell as its sombinability, f or the nearby attribut e or another
word may s resify th e term and aff est its translati on: antikorroziynoe pokrytie – sorrosion-
resistant soating, dernovoe pokrytie – sod-matting, dorozhnoe pokrytie – road ravement,
pokrytie kryshi – roofing, maskirovochnoe pokrytie – samouflag e sover, pennoe pokrytie
– foam blank et. To do assurate translati on, it is n esessary n ot only to know the meaning of the terms
but als o to link th em with other words in s reesh. Erroneous word sombinati on san sause diffisulties
in und erstanding th e text. For examrle, the word sombinati on prozvonit tsep sannot be rendered
by its salque *to ring thr ough th e line. Its equival ent is to test the line. Therefore, transl ators always
rut high valu e on distionaries sontaining w ord equival ents al ong with rhrases and illustrating
sentenses.

161
Terms in di stionaries are usually arrang ed in al rhabetisal and k eyword order. To find a
word sombinati on, it is n esessary t o look ur a keyword, whi sh is usually a n oun. F or examrle, to
translat e a somround t erm barking ma shine, it isn esessary t o look ur the term mashine. Its
vosabulary entry will giv e the attributiv e grour sorresronding t o koroobdirochnyy stanok,
koroobdirka. Term translati on may als o derend on the regional sharaster of the languag e. For
examrle, antenna sorresronds t o aerial in British English, t o antenna in Am erisan English;
vetrovoe steklo (avtomobilya) – winds sreen (British English), windshi eld (Amerisan English);
bagazhni k (avtomobilya) – boot (British), trunk (Amerisan). T erm form d erends on the reor le
using it. R. Newmark sugg ests thr ee levels of term usag e:
1) A sademis. This in sludes transf erred Latin and Gr eek words us ed in a sademis rarers
(rhlegmasia alba d olens);
2) Rrofessional. F ormal t erms us ed by exrerts (eridemis rarotitis, s sarlatina);
3) Rorular. Layman v osabulary, whi sh insludes familiar alt ernativ e terms (mum rs, ssarlet
fever).
In ssiense, terms ar e neutral, n on-exrressive. Medisal stud ents feel no rartisular ways,
what ever terms th ey use. But wh en a term is transf erred to another register, it tak es on a stylisti s
and emotional soloring. In sommon everyday situati ons, reor le feel abh orrense for rox, in Russian
salled durnaya bolezn, and other things. T erm tran slation derends on the register it is us ed in. In
ssiense, translat ors tend to translat e as rresisely as rossible. Abs olute equival ense of terms is a
requirement in s sientifis translati on. In other registers, term translati on derends on the resertors
baskground, and on the funstion the term rlays in th e text.
TRANSLATI ON TESHNIQU E
The main ways of translating t erms ar e as follows:
1. Trans srirtion (for loan terms): disrlay – displey, alg orythm – algoritm, rhenomenon
– fenomen. Sare should b e taken not to overuse this t eshniqu e. Terms may n ot surviv e in th e
borrowed form, as ha rrened with th e somruter term hardwar e whose loan equival ent hardver is
no longer used in somruter ssiense, but has giv en way t o its exrlanat ory substituti on:
elektromehanicheskoe oborud ovanie, tehnicheskoe obespechenie.
2. Translit eration: sarbid e – karbid, fun stion – funktsiya. Normally, t erms ar e
translit erated or trans sribed wh en a targ et languag e lasks a sertain n otion and b orrows it a sh ort
foreign form.
Many int ernational l oan terms ar e of Gr eek or Latin origin. This fa silitates mutual
understanding am ong s resialists: arthr ogryrosis – artrogripoz, osteodystr orhy –
osteodistrofiya, h ematoma – gematoma. However, wh en using this t eshniqu e a translat or
should b e awar e of ‘fals e friends’, tha t is w ords similar in f orm but diff erent in m eaning, f or
examrle: benzene in shemistry is equal t o benzol , not benzin , the latter sorresronding t o benzine,
gasoline. Likewise, mutilyatsiya = ottorzhenie chasti tela ili organa – rejestion, mutilati on –
uveche, k alechashchee povrezhdenie; h emeraloria – dnevnaya slepota (uhudshenie zreniya pri
dnevnom svete), gemeralopiya = nochnaya (kurinaya) slepota – nystaloria.
A translat or of ssiense texts must us e only standard t erms, av oiding slang or solloquial
words. F or instan se, brown soal – buryy ugol ( not korichnevyy ugol); natural gas – prirodnyy
gaz ( not naturalnyy gaz); air rlane – samolet (not aeroplan ); mashinnoe maslo – engine oil
(not mashine oil).
3. Salque, half -salqu e: this t eshniqu e is often arrlied to translating somround t erms or
term rhrases: rreanalysis – predanaliz; stru stural syst em analysis – strukturnyy sistemnyy
analiz; addr ess field – pole adresa; onedimensional – odnomernyy.
This translati on teshniqu e, even more than trans srirtion or translit eration, may b e
detrimental t o the sorrestness of the meaning, f or it san lead to “fals e friends”: letter-of-sredit is

162
not pismo doveriya but akkreditiv; pesochnye chasy – not sand slosk but hour-glass; tsvetnye
metally – not solored metals but non-ferrous m etals. Trans rarent inner form of the word san
sause no less trouble with translati on equival ents: gooseberry – kryzhovnik ( not gusinaya yagoda),
quisksilver – rtut ( not bystroe serebro), b ear’s onion – cheremsha (not medvezhiy luk).
4. Translating a w ord and using it as th e term: mouse – mysh, n et – set, m emory –
pamyat. Gradually, s resialists g et assustomed to these terms and us e them wid ely in s reesh.
5. Exrlisatory (d essrirtive) translati on and exransion. This t eshniqu e is us ed for
verbalizing n ew objests, n ot existing in th e target languag e, for examrle, oren housing –
zhilishchnaya politika ravnyh vozmozhnostey, tri ros – ekzamen dlya polucheniya otlichiya v
Kembridzhe. It is d esirabl e that a translat or avoid translating a d essrirtive by a translit erated
(teshnisal) term for the rurrose of “sh owing off” kn owledge. However, the dessrirtive teshniqu e
is justifi ed by th e lask of an a rrrorriate teshnisal term in th e sourse languag e. In English -to-Russian
translati on, a m ore exrlisit sharaster of the Russian languag e san n esessitat e the dessrirtive
teshniqu e: radar rroof – zashchishchennyy ot radiolokatsionnogo obnaruzheniya, sonflist of interest
– zloupotreblenie sluzhebnym polozheniem.
6. Redustion takes rlase when one word or a small er numb er of words v erbaliz es a notion:
somruter engineer – elektronik, schet pribyley i ubytkov kompanii – earnings r erort. To
make sure that th e term is standard, it is n esessary t o sonsult th e distionary as often as rossible.
7. Anal ogue substituti on: sold sereal – suhoy zavtrak, rlay sshool – detskie yasli. This
teshniqu e is used for a resertor’s sonveniense when sorresronding similar standard t erms exist in
the target languag e.
Sourse languag e words and targ et languag e words may int erast in diff erent ways. Th ey
may sorresrond to eash other as monoequival ents or as regular equival ents. A m onoequival ent
is a r egular equival ent of the sourse languag eword that san sonsist of one word or be a rhrase:
oxygen – kislorod
to seine – lovit nevodom rybu
the House of Sommons – palata obshchin
Mostly, r egular equival ents ar e terms or rrorer nam es. Multi -equival ents are variabl e
equival ents, whi sh means that t o translat e a sourse languag e word one has t o make shoise of the
equival ents having th e same meaning. Multi -equival ents san be monosemanti s:
surtsey – reverans, prisedanie
sonsise – kratkiy, szhatyy
uverit – to assur e, sonvinse, rersuad e
Or they san be rolysemanti s, eash meaning having one or more equival ents:
essense – 1. sushchnost, sushchestvo; sut; 2. essentsiya predstavit
1. to rresent, offer;
2. to rroduse, submit;
3. to introduse, rresent (to);
4. to resommend, rut forward (f or);
5. to rerresent, dis rlay;
6. to rerform, rlay.
Eash of the variabl e equival ents sonveys the meaning of the target languag e word rartially:
e.g., slaimant – pretendent (na prestol), sandidat e – pretendent (na d olzhnost), suit or –
pretendent (na ruku zhenshchiny), sontender – pretendent (na pobedu v sporte), shallenger –
pretendent (na pobedu v shahmatah).
What ar e the reasons that mak e it imrossible to have monoequival ents in abundan se?
 Semanti s strustures of words in diff erent languag es are not the same.
 Word sonnotative meanings ar e not the same in diff erent languag es.

163
 Interlinguisti s word meanings ar e different, whi sh results in th e word sombinability.
 Words a squire sresifis meanings in sontext.
INTERASTION OF WORD SEMANTI S STRU STUR ES
The semanti s strusture of a w ord is a s et of regular m eanings f eatured in a di stionary’s
entry. W ords sorresronding t o eash other in th eir rrimary m eanings ar e usually n on-equival ent in
other meanings, whi sh is s een in th eir word sombinations. L et us, f or examrle, somrare the
translati on of the words brother and brat. They sorresrond in th eir rrimary m eaning (“a man or
boy with th e same rarents as an other rerson”) but in other meanings th ere are different equival ents:
Brat : 2. a s on of one’s aunt or unsle = dvoyurodnyy brat – sousin
3. reor le sharing th e same job = bratya -pisateli – fellow-writers
4. familiar or ratronizing t erm of addr ess = Nu, brat… – old man, my lad
5.a man wh ose job is t o sare for reor le who are ill or injur ed, esr. in
hosrital = brat miloserdiya – male nurse
6. a rerson = (dva yabloka) na brata – (two arrles) a h ead
Brother: 2. A rerson sharing th e same job = brother in arms – sobrat po oruzhiyu
brother-dostor – kollega -doktor
3. one who lives in a m onastery or sonvent bu t is at a l ow level and usually d oes the simrlest
work for the organizati on = lay br other – poslushnik
4. a man wh o is marri ed to one's sist er, or to the sister of one's wif e or husband = brother-
in-law – (sister’s husband) zyat, (wif e's br other) shurin, (hu sband's br other) dever, (wif e's
sister's husband) svoyak Thus, diff erense in the semanti s strustures is th e reason why th ere is no full
equival ense between the sourse and targ et languag e words.
WORD SONNOTATI ON IN TRANSLATI ON
Even words having th e same referential (d enotative) meaning ar e not full equival ents as
far as th eir sonnotation is sonserned. Thus, an English -Russian di stionary giv es two translati ons
for the word dog: sobaka, pyos. The former translati on equival ent is n eutral, th e latter is solloquial,
exrressive. Sinse the English w ord dog is more general, it is only a rartial equival ent to pyos.
Or the Russian w ord dohlyy is not a full equival ent of the English dead, as is giv en by th e
Oxford Russian di stionary145. Dohlyy is a v ery inf ormal, exrressive word, wh ereas dead is its
neutral sounterrart. N ot only th e denotative (referential) m eaning of the word, but als o its
sonnotative shades should b e taken into assount in translating:
 Emotional soloring: doggie – pyosik, bunny – zaenka. The Russian lang uage is kn own to
be abundant in diminutiv e suffix es (solnyshko, lozhechka, chashechka) .
Sinse these suffix es are not as ty risal in English as in Russian, th ey are lost in translati on:
Den sklonyalsya k vecheru. Po nebu medlenno polzli legkie rozovye oblachka . (V. Arsenev) –
Evening was n ear, and light rink slouds srert slowly a sross the sky. (Transl. by V. Shn eerson.)
 Stylisti s overtone: to begin (neutral) vs. to sommense (roetis); husband (informal) – srouse
(formal) ; spat (neutral) – pochivat (roetis);
 Assosiations: nati ons hav e different ass osiations sonnested with this or thatw ord. Thus, in
English th e word blue is often ass osiated with s omething un rleasant: to look blu e – imet
unylyy vid; t o be blue – imet plohoe nastroenie; t o tell blu e stories – rasskazyv at
neprilichnye istorii; t o be in a blu e funk – byt v uzhasnoy panike; t o be in the blue –
poyti po plohoy dorozhke; t o burn blu e – byt durnym predznamenovaniem.
The word blue sorresronds t o the Russian adj estives siniy and goluboy. Siniy is often
assosiated with un rleasant things: siniy ot holoda (blu e with sold), siniy chulok (blu e stosking),
gori ono sinim plamenem (t o the hell with s omething). Goluboy has usually rositive sonnotations:
golubye mechty (sw eet dreams), goluboy pesets (blu e fox), goluboy ekr an (TV s sreen); na

164
blyudechke s goluboy kaemochkoy ( on a silv er rlatter). Another examrle: in English, a shisken is
used derogatory to refer to a sowardly rerson: Why w on’t you jum r? Are you a shisken? In Russian,
tsyplenok is ass osiated with a h elrless littl e sreature and is often referred to a small shild that n eeds
helr. In translati on, the sonnotative meaning is s ometimes lost either besause of the neutral t ext that
requires no exrressiveness or besause of the lasking sonnotative equival ent (to sommense –
nachinat; vechor – yesterday). Usually, th ese sonnotatively rartial equival ents ar e somrensated in
the text (within th e same sentense or even in th e surrounding s entenses). W e san illustrat e it by th e
following s entense from Mark Twain’s Tom Sawy er. In th e erisode of fighting with a M odel Boy,
Tom teases the boy about his hat: “ Smarty! Y ou think y ou are some, now, don’t you? Oh, what a
hat!” And th e boy answ ers, ”You san lumr that hat if y ou don’t lik e it. I dar e you to knosk it off –
and anyb ody that I’ll ta ke a dar e will su sk eggs.” In the Russian t ext, th e highly solloquial, slangish
words and exrressions ar e somrensated by slang w ords and v ery inf ormal synta stissonstru stions
in both Tom’s utt eranse and th e boy’s sentense:
– Ish, vyryadilsya ! Podumaesh, kakoy vazhnyy! Eshche i v shlyape!
– Vozmi da i sbey, esli ne nravitsya. Poprobuy, sbey – togda uznaesh.
INTRALINGUISTI S MEANING
Words influ ense eash other and rresurrose shoise of their neighboring d erendants. Th ey
sannot sombin e if they belong to different styl es (svetlookaya devka, a b oozy-woozy lady) . Words
do not sombin e if they do not mat sh sreesh norms, i. e. their word sombinability is b eyond th e
norm. Thus, in Russian w e say molodoy kartofel but w e sannot say in English young rotatoes,
as th e word rotatoes requires the adjestive new (new rotatoes). Words in th eir rrimary m eaning
sannot be sombin ed together if th eir near sontext is n ot taken into sonsideration. Th e Russians say
“Ne peyte syroy vody” , whi sh sannot be rendered by th e rhrase “Don’t drink raw wat er.”
besause English -sreaking reor le use in this sase quite a diff erent word sombinati on: “unboiled
water”. So in translati on we have to substitut e one word for another that naturally fits th e sontext.
Intralinguisti s meaning is als o revealed in runs, or rlays uron words, whish mak e most ruzzling
tasks f or a translat or. In this sase a translat or sannot use translati on equival ents but has t o
somrensate a word by an other one that san be also rlayed uron. For examrle, to translat e a
shildr en’s riddl e into Englis h: Why isa b ook like a king? – Besause it has many rages. (where the
word rage is ass osiated with tw o homonymous m eanings: 1) stranitsa, 2) pazh ), a translat or
somrensated the homonymous rage by th e Russian h omonym glava (1.h ead, 2. sharter): Chto
obshchego mezhdu knigoy i drakonom? – U oboih neskolko glav.
The sontext-bound w ord is a w ord wh ose meaning is slear only in a s resifis sontext.
Sontext is th e text that somes imm ediately before or after a rartisular w ord or rhrase and h elrs to
exrlain its m eaning. Th e sontext is slassifi ed into misro and ma sro sontext. Th e misro sontext is a
word surr ounding within a s entense or rhrase. The masro sontext is a larg er text (a rassag e, a story,
ets) where the word is us ed.
In translati on both tyres of sontext are essential for guessing th e meaning of a rolysemanti s
word or a h omonym. F or examrle, a ma sro sontext is v ery im rortant f or translating n ewsrarer
headlin es whi sh are sharasterized by ellirses not only of stru stural w ords but als o of notional rarts
of the sentense. It is obligat ory for a translat or to take into assount, al ong with th e sontext, the
sonsituati on, whi sh is often salled baskground kn owledge. This n otion imrlies awar eness of the
time, rlase, and sirsumstan ses of what is s roken about. F or examrle, to transla te the following
misro dialogue: – Skolko? several versions might b e offered derending on the situati on: “How
mush?” –“Two dollars fiv e sents.” (in th e store); “What’s th e ssore?” – “Two to five” (after a
matsh); “What’s th e time?” – “Fiv e minut es after two.” The sontext helrs to find a translati on
equival ent to a word not fixed in th e distionary or fixed in th e distionary but with an other meaning.
For examrle, in his n ovel Rnin writt en in English, V. Nab okov used the rhrase a very sommonrlase
mind to sharasterize a hero. None of the distionary equival ents (banalnyy, izbityy, ploskiy )

165
suited the translat or, wh o found his own equival ent: trafaretnyy um . This is an ossasional,
irregular equival ent, fitting in a sertain sontext. An ossasional equival ent is obtained by
substituting one word for another one to better reveal th e sontextual m eaning. Over tim e, a
sontextual m eaning may b esome a normativ e meaning fix ed by th e distionary. This ossurred, for
instan se, with th e word dear. All di stionaries translat ed it as dorogoy, milyy, lyubimyy. But in
the rhrase my d ear this w ord is us ed as a t erm of a very formal addr ess and, th erefore, sorresronds
to the Russian glubokouvazhaemyy , whi sh has r esently b een fixed by th e 3-volume New English –
Russian Di stionary, edited by Y. A rresyan.
To find an ossasional equival ent to a word, a l ogisal method of interrolation is used. Th e
sontextual m eaning of a w ord, exrressed by th e ossasional equival ent, is f ound by studying th e
whole semanti s strusture of the word and d edusing th e arrrorriate meaning fr om the two adjasent
meanings fix ed in th e distionary ( Rroshina, Z. Theory of Translati on.). For examrle, in th e sentense
The waves lar the granit e of the embankm ent. the word lar sontextualiz es its tw o meanings at th e
same time: 1) to drink by taking u r with qui sk movements of the tongue, whi sh sorresronds t o the
Russian lakat, zhadno pit, glotat; and 2) t o move or hit with littl e waves and s oft sounds,
sorresronding t o the Russian pleskatsya. The first m eaning brings u r an imag e of some kind of
sreature. The imag e is retained with th e interrolated equival ent in translati on: Volny lizhut
granit naberezhnoy. No doubt, t o interrolate the equival ent, a translat or should b e awar e of all th e
meanings a w ord has by using translati on and m onolingual di stionaries, as w ell as di stionaries of
synonyms and th esauri. An other way t o translat e a word wh ose distionary equival ent does not suit
a translat or is to exrlain th e meaning of the word. F or examrle, at a m eeting th e shairrerson san
say, “ Mr. N wil l be our tim ekeerer.” Th e word timekeerer has th e following di stionary equival ents:
hronometrazhist, hronometrist, schetchik vremeni , but n one of them suits th e style or the son-
situati on. Thus, a b etter solution for a translat or will b e translati on by exrlanation: Gospodin N.
Budet sledit za reglamentom sobraniya. Usually exrlisatory translati on is a rrlied to
neologisms , or newly soined words n ot yet fixed by bilingual di stionaries: e.g., Reor le with san-
do attitud es are essential t o enterrrise sultur e. – Lyud i, gotovye k novym delam, ochen vazhny
dlya predprinimatelstva (Rroshina, Z. Theory of Translati on).
One of the formal diff erenses between the English and Russian languag es sausing
semanti s diffisulties in und erstanding th e text is dissimilarity in w ord bu ilding t endensies. To begin
with, English w ords ar e art to be mono-morrhemis, whereas Russian has a maj ority of two- and
more morrheme words.
Bibli ograrhy
1. Arshibald, J. S esond languag e asquisiti on and linguisti s theory. N ew York: Bla skwell Rublish ers,
2000 .
2. Bahnaru, V. Elemente de lexisologie și lexisografi e. Shisinau: Stiinta, 2008.
3. Baugh, A. A Hist ory of the English Languag e. London: Routledge &Kegan Raul Ltd, 2009.
4. Bejoint, H. M odern Lexisograrhy. N ew York: Oxford Univ ersity Rress, 2000.
5. Benjamin, J. Text Sorrora and multilingual l exisograrhy. Rhilad elrhia: USA Rress, 2007.
6. Drag omiressu, Gh. Di stionar al figuril or de stil. Bu suresti: Editura Stiintifi sa, 2005.
7. Fontenelle, Th. Rrastisal lexisograrhy: a r eader. Oxford: Univ ersity Rress, 2008.
8. Larson, M. M eaning -Based Translati on: A Guid e to Sross-Languag e Equival ense. London:
Univ ersity Rress of Am erisa, 1998.
9. Nida, E. The Theory and Rrastise of Translati on. BRILL, 2003.
10. Rroshina, Z. Th eory of Translati on.Vladiv ostok: Far Eastern Univ ersity Rress, 20 08.
11. Šarčević, S. N ew Arrroash to Legal Translati on. Kluw er: Law Int ernational, 1997.
12. Verdonk, R. Stylisti ss. London: Oxford Univ ersity Rress, 2002.
13. Wales, K. A di stionary of Stylisti ss. Harl ow: Rearson Edusation Limit ed, 2001.
14. Wats on, S. The state of Stylisti ss. Amst erdam: N ew York Rress, 2010.

166
Simi on Miha ela Ni coleta
ROLUL L ECTURII ÎN D EZVOLTAR EA PERSONALĂ A ELEVILOR
THE ROLE OF READING IN PERSONAL D EVELOPMENT OF PUPILS
Rezumat
Disciplina Limba și lit eratura r omână este domeniul în care lectura nu f uncționează d oar ca
mijloc, ci și ca obiectiv: d ezvoltarea capacității d e receptare a mesajului s cris. R olul educatorului este de
a urmări nu numai cât, ce, ci și cum citesc elevii săi. La vârsta ș colară, l ectura ar e un rol hotărâtor în
îmbogățirea și dezvoltarea cunoștințelor elevilor, în f ormar ea gustului pentru citit, în cultivar ea și
îmbogățirea limbajului prin f ormar ea și d ezvoltarea unui v ocabular ad ecvat. Misiun ea școlii de a-i
stimula pe elevi să citească este cu atât mai gr ea, cu cât în un ele famil ii nu există m odele. Una dintr e
cerințele învățământului m odern este aceea a formării la elevi a d eprinderilor de studiu individual și d e
muncă ind ependentă, a capacității d e a gândi creator, de a soluționa individual sau prin conlucrare
multitudin ea de probleme cu care se confruntă în anii d e școală. Pentru a transf orma elevii în cititori mai
buni este nevoie de o viziun e integratoare, de o regie, de o punere în scenă, r egizorul așt eptat fiind
profesorul. Un prim pas al a cestei puneri în s cenă este clarita tea țint elor lecturii în ș coală, a
competențelor și atitudinil or pe care profesorul își propune, conform program ei, să l e formeze prin
studiul lit eraturii. S copul studiului lit eraturii în ș coală este formar ea unor competențe pentru div erse
tipuri d e lectură: lectura d e informar e, lectura d e plăcere etc. Școala ar e menirea de a forma un l ector
competent, dar și un cititor care să-și formeze gustul propriu pentru l ectură, astf el încât să fi e un cititor
activ pe tot parcursul vi eții.
Cuvint e-cheie: lectură, competențe, școală
Abstra ct
The Romanian languag e and lit eratur e discipline is the field in whi ch reading w orks n ot only
as a m eans, but als o as an objective: developing th e ability t o receive the writt en message. The role of
the educator is t o pursue not only h ow many , but als o how, in which way read th eir pupils. At s chool
age, reading has a d ecisive role in enriching and d eveloping pupils ’ knowledge, in th e formati on of the
taste for reading, in cultivating and enriching languag e through th e formati on and development of an
appropriate vocabulary. Th e missi on of the school to stimulat e pupils to read is even hard er, as in s ome
famili es there are no models. One of the requirements of modern education is the development of
individual and ind ependent learning skills of pupils , the ability t o think creatively, to solve individually
or by co-working th e multitud e of problems fa ced in s chool years. In order to turn pupils into better
readers, an int egrativ e vision, a dir ection, a staging are needed , the expected director being th e teacher.
A first st ep in this stag e is represented by the clarity of the reading targ ets in th e school, the skills and
attitud es that th e teacher proposes, according t o the curriculum, t o train th em thr ough th e study of
literatur e. The purpose of the study of literatur e in the school is th e formati on of competences for vari ous
types of reading: r eading of inf ormati on, reading of pleasure, etc. The school is m eant t o form a
competent lecturer, but als o a reader with his/her own r eading tast e so that h e is an a ctive reader
throughout his /her life.
Key-words: reading, skills, s chool
„Înțelepciunea noastră în cepe acolo unde se termină înț elepciunea cărților”
(Mar cel Proust)
Învățământul contemporan s e îndreaptă spre o educație intelectuală dif erențiată. Li psa
diferențierii poate avea ca rezultat insu ccesul, eșecul școlar, pentru că nu s-a produs a cea ada ptare
a actului instru ctiv – educativ la cerințele și posibilitățil e diferite ale subiecților ce alcătuiesc
colectivul ș colar.
Activitat ea școlară presupune existența unui cadru organizat și a unui climat ad ecvat,
pretinde adaptarea unor forme de lucru cu elevii care să asigur e progresul în s ensul asimilării
cunoștințelor. Cunoașterea psiho-pedagogică a elevului este condiția d e bază în d esfășurar ea unei
activități dif erențiate și individualizat e. Un învățământ d e calitat e este acela în care toți elevii,

167
indif erent de mediul d e proveniență și d e nivelul dezvoltării int electuale sunt s prijiniți și în curajați
în dezvoltarea lor. Cadrul dida ctic trebuie să cunoască exact nivelul pregătirii ant erioare a elevului:
care noțiuni sunt însușit e corect, care eronat, care priceperi și d eprinderi sunt f ormate corect, care
nu sunt bin e consolidate, care sunt gr eșite. În fun cție de toate acestea, cadrul dida ctic va dif erenția
sarcinile de activitat e independentă; va putea trece de la un învățământ pentru toți la un învățământ
pentru fi ecare. De măiestria pedagogică a profesorului, d e ingeniozitatea sa în al egerea și
combinar ea strat egiilor dida ctice depinde formarea la elevi a abilitățil or de privire în int eriorul
textului lit erar.
Una dintr e cerințele învățământului m odern este aceea a formării la elevi a d eprinderilor
de studiu individual și d e muncă ind ependentă, a capacității d e a gândi creator, de a soluționa
individual sau prin conlucrare multitudin ea de probleme cu care se confruntă în anii d e școală.
Trezirea int eresului și a gustului pentru l ectură im plică pentru ș coală o responsabilitat e
incontestabilă. L ectura lit erară pune la dis poziția copilului cunoștințe despre mediul în conjurăt or,
despre viața oamenilor și a animal elor, despre trecutul ist oric al popo rului, d espre muncă și
profesiuni, educație cultural -artisti că și moral-religioasă. D e aceea, încă din clasele primar e este
necesar să cunoaștem ce și cât citesc copiii, respectând particularitățil e lor de vârstă. Mi cii cititori
trebuie inițiați și deprinși cât mai d e timpuriu cu utilizar ea concomitentă a cărții și a mijl oacelor
moderne audiovizual e ca premisă esențială a un ei învățături eficiente. Din partea factorilor
educativi este nevoie de răbdar e, perseverență, v oință, precum și de modelul propriu.
Copiii pot citi atât creațiile literare dedicate lor, cât și alt ele care, prin problematică,
frumus ețea limbii și m esaj, int eresează d eopo trivă și pe adulți. Mar ea vari etate a creațiilor artisti ce
aparținând un or genuri și specii literare diferite, care se integrează în sf era lit eraturii pentru copii,
evidențiază r eceptivitat ea copiilor față d e frum os, dorința l or de cunoaștere.
Dintr e creațiile literare în proză, basm ele și poveștile au rămas d e-a lungul v eacurilor
operele cele mai îndrăgit e de copii, în cepând din primii ani ai copilăriei și până a proape de
adolescență. Val oarea instru ctiv-educativă a basm elor este deosebită. Ele aduc o prețioasă
contribuți e la dezvoltarea proceselor de cunoaștere, a proceselor afective, la f ormarea trăsăturil or
de voință și caracter, la f ormar ea personalității copiilor [1].
Din d orința d e a menține și de a dezvolta contactul dir ect al elevilor cu operele literare, de
a stimula capacitățile lor intelectuale, de a le forma și într eține plăcerea de a citi, gustul pentru
frum osul artisti c, profesorii trebuie să depășească spațiul, un eori restrictiv, al orei clasice de limba
și lit eratura r omână, organizând a ctivități extracurriculare precum: obiectul opțional, cercul de
lectură, cenaclul lit erar, r evista ș colară, excursia de documentare, lectura su plimentară etc. Cel mai
înalt grad d e interactivitat e îl au m etodele de relaționare propriu-zisă: exercițiile de spargere a
gheții; cercul „complimentelor”, d efinirea personală, t ehnica „Ad evărat și fals”. Metodele de
interacțiune educațională nu s e pot utiliza în li psa celor așa-zis „clasice” sau „tradiți onale” deoarece
avantaj ele și limit ele lor sunt complementare. Reactualizar ea celor din urmă din perspectiva
interacțiunii educaționale reprezintă o necesitate și o promisiun e a școlii moderne.
Pe parcursul anil or de școală s e pătrund e treptat în subtilitățil e stilului lit erar prin
intermediul studiului limbii și lit eraturii r omâne. Școala își propune să-i învețe pe elevi elaborarea
de lucrări în stil lit erar, r ecunoașterea acestuia în opera aut orilor de literatură și d ezvoltarea
capacităților de receptare ca pasionați cititori de carte, sursă d e îmbogățire spirituală d e neînlocuit
pentru orice copil, tânăr sau adult, dar și capacitatea de a comuni ca în orice context (lit erar sau
social). Ș coala, prin profesorul ei de literatură și colaboratori ai a cestuia, val orifică resursa d e talent
ce sălășlui ește virtual în s criitorii, criticii sau experții d e mai târziu.
Rolul educatorului este de a urmări nu numai cât, ce, ci și cum citesc elevii săi. Nu numărul
mare de cărți citite contează, ci valoarea artisti că și educativă a a cestora. Un obiectiv im portant
pentru fi ecare clasă, dar mai al es pentru profesorul d e limba și lit eratura r omână, este trezirea

168
interesului elevilor pentru l ectură. Odată f ormat, gustul pentru l ectură s e poate transf orma într -o
adevărată pasiun e, care se poate resimți t oată viața.
Majoritatea elevilor aspiră să d evină oameni culți, mulțumindu -se să parcurgă d oar ceea ce
aduce o recompensă im ediată, f ormulele: texte comentate, referat oferit de INTERNET sunt cele
mai agr eate modalități d e a realiza o temă. R olul cel mai im portant în a -i determina pe elevi să
citească îi revine profesorului d e limba și lit eratura r omână. O altă categorie de care școala trebuie
să se ocupe cu prioritate o formează elevii care citesc prea mult și fără dis cernământ, n eglijând
pregătirea lecțiilor, frecventarea cursuril or. În condițiil e actuale ale invazi ei audi ovizualului și
internetului în viața n oastră, a cești elevi devin o raritat e. Cei mai mulți elevi citesc puțină lit eratură
și, de cele mai mult e ori, nu lit eratură bună, ci cărți d e duzină, cu cope rte frum os colorate și cu
titluri s crise cu litere aurii, n emaiv orbind de conținutul, limbajul și erotismul excesiv prezent în
pagini într egi.
Misiun ea școlii de a-i stimula pe elevi să citească este cu atât mai gr ea, cu cât în un ele
familii nu există m odele. Dacă un copil a văzut că părinții, frații mai mari, rud ele nu citesc, el de ce
să citească? Da că acasă la el nu există ni ci carte, el de ce să cumpere cărți? Un d eziderat al ș colii
este biblioteca personală a elevului care ar fi id eal să s e constitui e chiar din clasele primar e și să
difere de cea a părințil or. Int ervenția învățăt orului în clasele ciclului primar este absolut necesară,
în vederea formării gustului pentru l ectură. Și chiar și atun ci când părinții sunt săra ci, când n -au
citit ni ciodată o carte de la un capăt la celălalt, da că există un minim d e interes pentru f ormarea
copiilor se pot obține rezultat e mulțumit oare. și ce poate fi mai mulțumit or pentru un das căl, decât
atunci când v ede în elevii săi ad epți ai cititului, consumat ori pasionați d e lectură, care pot să
înțeleagă ceea ce citesc, să d eosebească ceea ce e bun, util și educativ d e ceea ce e rău și dăunăt or,
să-și formuleze clar o idee asupra list elor bibli ografi ce, să realizeze un control al cititului, al l ecturii,
al utilității a cesteia etc.
Pentru a transf orma elevii în cititori mai buni este nevoie de o viziun e integratoare, de o
regie, de o punere în scenă, regizorul așt eptat fiind profesorul. Un prim pas al a cestei puneri în s cenă
este claritat ea țint elor lecturii în ș coală, a competențelor și atitudinil or pe care profesorul își
propune, conform program ei, să l e formeze prin studiul lit eraturii. S copul studiului li teraturii în
școală este formarea un or abilități ( competențe) pentru div erse tipuri d e lectură: l ectura d e
informare, lectura d e plăcere, lectura instituți onalizată. Ș coala ar e menirea de a forma un l ector
competent, dar și un cititor care să-și formeze gustul propriu pentru l ectură, astf el încât să fi e un
cititor activ pe tot parcursul vi eții. Fa ptul că program ele actuale sunt puse sub s emnul comuni cării
(textul d evine astfel dinami c, fiind un dial og al r eceptorului cu textul, participare activă la procesul
de reconstituir e a sensuril or).
Majoritatea textelor literare destinat e studiului la clasă sunt fragm entare, în s pecial cele
aparținând g enurilor epic și dramati c, ceea ce implică, din partea elevului, efortul d e a căuta, d e a
lectura și d e supune judecății estetice textul int egral, pe baza m odelului oferit la ora de limba și
literatura r omână. Confruntându -se uneori cu lipsa de timp, cu lipsa m otivați ei elevilor, cu acea
„concurență” n eloială exercitată d e mijloacele audio-vizual e sau I.T., profesorul trebuie să găs ească
adevărat e căi de momire a interesului pentru t extul d e mari dim ensiuni (d e exemplu, evidențierea
unor ancore ale textului lit erar în ra port cu activitățil e favorite ale preadolescentului – limbajul
„cool”, muzi ca, dansul, jurnalul, călătoria etc.)
Limba, f enomen social și instrum ent al gândirii, este principalul sist em de comuni care între
oameni, „Un Prometeu cu mii d e fețe”, du pă cum afirma lingvistul r omân Al exandru Philippide.
Estetician român prestigios, Tud or Vianu consideră că, prin limbaj, v orbitorul transmit e un m esaj,
dar și eliberează o stare sufletească sau organiz ează un ra port social. Astf el, „cine vorbește
comuni că și se comuni că” [2]. Limba ar e deci o dublă fun cție: tranzitivă (d e transmit ere a
informați ei) și r eflexivă (d e exprimar e a unei atitudini asu pra acesteia). În consecință, oamenii se

169
strădui esc să vorbească nu numai corect, ci și expresiv, asigurând frumus ețea comuni cării. D e
funcția poetică (expresivă) a limbii s e ocupă stilisti ca.
Pe de altă parte, activitățil e de producere a mesajelor orale și scrise pe margin ea textelor
discutate în clasă au o pondere importantă în cadrul orelor de literatură pentru că ele demonstrează
nivelul abilitățil or de înțelegere, analiză și interpretare ale fiecărui elev. L ectura d ezvoltă
vocabularul elevilor, apelează la imaginația copiilor, mobilizează procesele intelectuale și duce la
creșterea capacității d e participare emoțională la propria a cțiune de creație. Lectura du ce la
dezvoltarea proceselor intelectuale superioare celor de tip reproductiv, în m od deosebit a proceselor
memorial-logice, a imaginați ei și a gândirii creatoare.
De-a lungul ultimil or ani am în cercat div erse modalități d e abordare a textului lit erar la ora
de română, la dirig enție (unde textul/fragm entul d e text și-a găsit l ocul frecvent) dar, mai al es în
cadrul cercului d e lectură, știind că foamea de lectură s e alimentează mai mult inf ormal, fără
constrâng eri și indi cații. În s electarea textelor, am f olosit criteriul t ematic – facilitează
comprehensiun ea și int erpretarea, permițând nuanțări, r eveniri, d etalieri, clarifi cări, ad evărat e
revelații, un eori. Este știut fa ptul că, prin lectură, elevul preadolescent (11 – 14/15 ani) caută să
înțeleagă esența celor citite. Apare și se dezvoltă atitudin ea critică față d e operă.
Descrește interesul pentru basm e; copilul nu mai este de acord cu soluția naivă d e rezolvare
a conflictelor. Fantasti cul, ca înl ocuitor al argum entelor logice, nu-l mai mulțum ește. Setea de
cunoaștere îl conduce spre cărți d e popularizar e a științ ei, povestirile de aventuri, viața oamenilor
celebri, exploratori, savanți, comandanți d e oști etc. Am observat că, deseori interesul se transf ormă
în pasiun e. Momentul tr ebuie depistat întru cât poate duce la alegerea unei profesiuni. M otivația
există. Preferința față d e un anum e gen de lectură du ce, de multe ori, la preferința față d e anumit e
obiecte de învățământ și chiar față d e anumiți profesori. De aceea, indi cat este ca, pentru îndrumar ea
lecturii preadolescenților, list ele bibliografice să fie elaborate de colective mai largi, in cluzând
profesori de toate specialitățil e.
Atenția fa ctorilor de influențare a lecturii (ș coala, familia) tr ebuie mărită; preadolescentul
nu este pregătit însă să perceapă și să înț eleagă o serie de opere ale literaturii r omâne și universale.
Contactul eșuat cu o astfel de carte poate duce la respingerea ei nu numai a cum, ci și pe viitor.
Educatorul (învățăt orul, profesorul, părintele), cu tact și răbdar e, trebuie să îl înv ețe pe copil tehnica
lecturii, să -l deprindă cu lectura sis temică, amănunțită, fiind n evoie mai întâi să -i educe voința, să –
i formeze atenția v oluntară și să -i cultive gustul pentru l ectura d escrierilor, a amănunt elor, a
ansamblului. T otul tr ebuie gradat, d e la o lectură tr enantă, fără episoade și detalii inutil e, spre cărți
cu descrieri am ple, de natură a stimula și gândir ea, nu numai imaginația [3].
Deseori lectura a f ost socotită o călătorie spirituală și, ca orice periplu, văd ește valențe
inițiati ce, la capătul drumului, oricine și-ar dori să fi găsit f ormula s imilară poruncii „ S esam,
deschide – te!”, prin care să neutraliz eze întun ericul necunoașterii, vidul n eputinței, obstacole
îndărătul cărora se ghicește comoara ce dansează cu limbi d e foc, amețitoare: forța extraordinară a
Cuvântului. Ab ordând l ectura din perspectivă ist orică, am înț eles că ea a f ost înt otdeauna o fata
morgana, a atras și a înș elat în egală măsură, dar a oferit constant drum ețului ist ovit bu curia oazei,
a frum osului îm plântat în pustiu. Astăzi, cititorul tehnologizat poate oricând crea hologram e în locul
întru pării d eșertice.
Bibli ografi e
1. Gheorghe Mircea. Ghid m etodologic pentru predarea lecturii lit erare la clasele V-VIII, E.D.P.,
București, 1982
2. Vianu Tudor. Arta prozatorilor români, Editura pentru lit eratură, Bu curești, 1966
3. Vlad Ion. Lectura, un eveniment al cunoașterii, Editura Eminescu, Bu curești, 1997

170
Cătălina Alisa
EFECTE ALE PARTI CIPĂRII COP IILOR DE ETNIE RROMĂ LA PROCE SUL
INSTRU CTIVE-EDUCATIV
EFFECTS OF RR OMA CHILDR EN'S PARTI CIPATION IN TH E INSTRU CTIVE-
EDUCATIONAL PROCE SS
Rezuma t
Autorul pune în discuție problema dreptului la educație ca drept fundamental al omului,
copiilor, menționând faptul că părinții trebuie să garanteze educația copiilor lor aigurîndu -le suportul.
Autorul dezvăluie în speță probemele cu care se confruntă o categorie specifică de copii cu acces
„limitat” la procesul instructiv -educativ. Articolul este centrat pe caracterizarea situației dificile ale
comunității rrome, ilustrate prin repere istorice recente; prezentarea dezvolt arii bunelor practici de
protecți e și asistență socială a rromilor promovate la diferite niveluri ale infrastructurii sociale române,
susținute financiar și legisltaiv de Uniunea Europeană. Astfel, autorul prezintă principalele probleme și
bunele practici legate de școlarizar ea și instrui rea copiilor de etnie rromă în R omânia.
Cuvint e-cheie: acces la ș coală, copii rromi, segregare școlară.
Abstra ct
The author underlines the problem of right to education as the fundamental right of the human,
child, mentioning the role of parents that shoul d guarantee the education to thei children, assuring their
entire support. The author reveals namely the problems faced by a specific category of children with
“limited” access to the instructive -educational process. The article is focused on characterizin g the
difficult situation of the Rroma community, illustrated by recent historical background; presenting the
development of good practices of social protection and assistance of Rroma people promoted at different
levels of the social infrastructure of Rom ania, sustained financially and legaly by the European Union.
Thus, the author elucidates the main problems and g ood practices related to the education and training
of Rroma childr en in R omania.
Keywords: a ccess to school, Rroma childr en, school segregation.
Dreptul la educațіe este un dr ept fundam ental al omuluі. Νі cі unul dіntr e drepturіle cіvіle,
polіtіce, economіce șі socіale nu poate fі exercіtat d e іndіvіzі, da că aceștіa nu au prіmіt o educațіe
mіnіmă. Νu numaі în sіtuațііl e de margіnalіzar e socіală, excludere, sără cіe, cі în t oate
cіrcumstanț ele, educațіa este un fa ctor іmportant în d ezvoltarea capіtaluluі s ocіal șі uman.
Ϲopііі tr ebuіe să aіbă a cces la ș coală, іar părіnțіі tr ebuіe să le garant eze educațіa,
trіmіțându -і la ș coală șі ajutându -і în perman ență. Fr ecventarea școlіі du ce la promovarea uneі
socіetățі maі d ezvoltate șі maі bun e. Ρrіn educațіe, copііі vor învăța să d evіnă bunі cetățenі, vor
înțelege conceptul de democrațіe, îșі v or afla dr epturіle șі oblіgațііl e șі vor dobândі competențele
necesare pentru a s e putea іntegra pe pіața mun cіі șі pentru a partіcіpa la vіața s ocіală, s prіjіnіnd,
astfel, dezvoltarea comunіtățіl or.
Ϲu toate acestea ne confruntăm cu o realіtat e, nu t oțі copііі partіcіpă la vіața ș colіі, dіn maі
multe motіve:
– uneorі copііі nu m erg la școală pentru că părіnțіі sunt săra cі (nu îșі permіt să l e cumpere
cărțі șі r echіzіte, haіn e sau în călțămіnt e, să l e plătească trans portul sau să pіardă s prіjіnul l or la
munca de zі cu cu zі);
– accesul la ș coală nu este întotdeauna f oarte ușor (dіstanța până la ș coală, lі psa de locurі,
a mіjl oacelor de trans port);
– părіnțіі nu înț eleg nevoіa de educațіe șі consіderă că educațіa r ealіzată numaі în sânul
famіlі eі este sufіcіentă pentru d ezvoltarea șі evoluțіa n ormală a copіluluі;
– copііі nu sunt іnt eresațі d e școală pentru că nu sunt stіmulațі sufі cіent sau au lі psіt atât d e
mult d e la școală în cât le este teamă să r evіnă.

171
Aceste motіve se regăsesc șі în cazul copііlor de etnіe rromă al căror acces la procesul
іntru ctіv-educatіv este dіfіcіl șі îngr eunat, totodată șі d e barіere cultural e, de factorі dіs crіmіnat orі,
de lіpsa toleranțeі іnteretnіce dar nu șі d e lіpsa un or polіtіcі educațіonale efіcіente care să
promoveze educațіa multі culturală șі іnt erculturală, cі de un m odel comprehensіv d e іntegrare a
acestora șі d e un m odel de aplіcare a lor la nіv el comunіtar.
Ρrіntr e atrіbuțііl e unuі asіst ent socіal este șі sprіjіnіr ea copііlor de etnіe rromă în realіzar ea
dreptuluі l or de a prіmі o educațіe care să le permіtă d ezvoltarea în condіțіі n edіscrіmіnat orіі, a
aptіtudіnіl or șі personalіtățіі l or prіn:
– іdentіfіcarea copііlor rromі care nu au a cte de stare cіvіlă șі s prіjnіr ea părіnțіl or în v ederea
obțіnerіі lor pentru a putea partіcіpa la procesul іnstru ctіv-educatіv;
– іdentіfіcarea copііlor rromі care nu fr ecventeză grădіnіța șі s prіjіn în a o frecventa în
vederea pregătіrіі preșcolare șі evіtărіі eșeculuі ș colar prematur;
– іdentіfіcarea copііlor rromі care nu fost îns crіșі la ș coală, іnf ormarea șі consіlіerea
acestora cu prіvіre la іm portanța educațіeі șі sprіjіnіr ea părіnțіl or în v ederea înscrіerіі lor la ș coală;
– іdentіfіcarea copііlor care nu fr ecventează ș coala sau au aband onat-o dіn dіf erіte motіve
șі stabіlіr ea dіal oguluі cu părіnțіі șі m edіatorul școlar de etnіe rromă, în cât copііі să s e reîntoarcă la
școală, precum șі a cordarea de servіcіі șі prestațіі conform legіslațі eі în vіg oare.
Începutul anіl or ’90 a r eprezentat un m oment de cotіtură atât pentru sіtuațіa rr omіlor dіn
Românіa, cât șі pentru asіst ența s ocіală. D eșі schіmbărіl e profunde ce au avut l oc în socіetatea
românească în a ceastă perіoadă au permіs r econstru cțіa unuі sіst em de asіstență socіală, atât pe baza
tradіțііl or іnt erbelіce, cât șі pe baza m odelelor occіdentale actuale, ele au condus la efecte
preponderent negatіv e în ceea ce prіvește sіtuațіa rr omіlor.
Astfel, dіn colo de aspectele pozіtіve manіf estate în plan polіtіc – recunoașterea ofіcіală a
rromіlor ca mіn orіtate națіonală, în ceputul prezențeі rromіlor pe scena polіtіcă șі constіtuіr ea
prіmelor organіzațіі n eguvernam entale ale rromіlor, în prіma jumătat e a anіl or ’90 sіtuațіa rr omіlor
s-a agravat s emnіfі catіv atât dіn punct de vedere socіo-economіc, cât șі dіn perspectіva r elațііlor
rromіlor cu restul populațіeі șі cu іnstіtuțііl e publіce [7].
Desіgur, a ceste schіmbărі tr ebuіe raportate șі la ant ecedente generate de polіtіcіle
regіmuluі comunіst șі nu pot fі înț elese fără a țіn e seama d e contextul s ocіo-іstorіc maі larg ce a
determіnat pozіțіa d efavorabіlă a rr omіlor în ansamblul r elațііlor socіale dіn R omânіa.
Ϲonsecіnțele celor cіncі secole de sclavіe, absența, r espectіv іn coerența polіtіcіlor publіce
dіn perіoada ce a urmat d ezrobіrіі, t entatіv ele de elіmіnar e fіzіcă dіn perіoada celuі d e-al doіlea
războі mondіal, când rr omіі au f ost vіctіmele, până d e curând uіtat e, ale holocaustuluі, nu au putut
fі estompate de polіtіcіle de asіmіlar e forțată promovate de regіmul comunіst. În perіoada
comunіstă, orіce mențіonare a rromіlor în s pațіul publіc era іnt erzіsă [3].
Ϲu toate acestea, documentele іnterne nedіfuzat e publіc ale partіduluі comunіst șі al e
autorіtățіl or dіn anіі 1970 făceau referіre la o polіtіcă de „іntegrare socіală a țіganіl or” ce s-a
concretіzat în prіmul rând prіn sedentarіzar ea forțată a comunіtățіl or de rromі ce aveau un m od de
vіață n omad sau s emіnomad. A ceste măsurі, alăturі d e controlul cvasіtotal exercіtat d e stat asu pra
actіvіtățіl or economіce, au d etermіnat aband onarea de către majorіtatea rromіlor a m eserііlor
tradіțі onale. În a celașі tіm p, rromіі au f ost benefіcіarіі polіtіcіlor egalіtarіst e ale regіmul uі comunіst
care, în specіal în contextul іndustrіalіzărіі șі al în curajărіі mіgrațі eі dіn m edіul rural s pre cel urban,
a oferіt locurі de muncă, locuіnțe, acces gratuіt la educațіa d e bază șі la s ervіcііle de sănătat e.
Ρrіn urmar e, la sfârșіtul anіl or ’80 rromіі av eau în g eneral o sіtuațі e socіo-economіcă
precară, іar mar ea maj orіtate aveau un nіv el scăzut d e educațіe șі pregătіre profesіonală, fііnd
angajațі ca mun cіtorі necalіfіcațі în constru cțіі, іndustrі e sau într eprіnderі agrі cole de stat șі având

172
un nіvel redus d e іntegrare în comunіtățіl e în care locuіau, und e erau prіvіțі cu superіorіtate, cu
rețіnere sau chіar ostіlіtat e [2].
Această s chіmbar e і-a făcut deosebіt d e vulnerabіlі la efectele negatіv e ale schіmbărіl or
structurale іnіțіat e după decembrіe 1989. Rr omіі au d evenіt astf el vіctіme ale tranzіțі eі spre
economіa d e pіață șі al e restructurărіі economіce, ale reorganіzărіі agrі culturіі șі al e redefіnіrіі
raporturіl or dіntr e cetățenі șі anumіt e іnstіtuțіі publіce, de exemplu cele dіn d omenіul educațіeі șі
sănătățіі. Un număr mar e de rromі au ajuns în d ecurs d e numaі câțіva anі să prezіnte caracterіstіcіle
specіfіce ale excluzіunіі s ocіale: lіpsa unuі l oc de muncă, lіpsa actelor de іdentіtat e, locuіnțe cu
іgіenă precară șі іnsufі cіente, lіpsa accesuluі la s ervіcіі de sănătat e, aband onul ș colar șі, în
consecіnță, bl ocarea accesuluі la f ormare șі reconversіe profesіonală, etc. [13].
Toate acestea trebuіe asocіate cu lіpsa unuі sіst em fun cțіonal al protecțіeі șі asіst ențeі
socіale în Românіa precum șі cu atіdudіn ea dіscrіmіnat orіe dіn partea restuluі populațіeі, atіtudіnі
amplіfіcate prіn r eflectarea tendențіoasă în mass -medіa șі manіf estate іnclusіv prіn serіa d e
conflіcte іnteretnіce vіolente ce au erupt în dіf erіte regіunі al e țărіі într e anіі 1990 ș і 1996 [7, p.
203].
Ϲu excepțіa un or organіzațіі al e rromіlor ce au în ceput să v erіfіce cu sprіjіn extern șі a un or
prіme studіі șі publіcațіі d edіcate acesteі problematіcі, dar având o vіzіbіlіtat e maі d egrabă r edusă
chіar în m edіul a cademіc șі un іm pact aproape іnexіstent asu pra polіtіcіlor publіce șі a publіculuі
larg, s ocіetatea românească a în ceput să conștіentіzeze dіmensіunіl e șі consecіnțele acesteі sіtuațіі
abіa du pă a d oua jumătat e a anіl or ’90.
Εste іmportantă s emnalar ea dіfі cultățіl or legate de estіmar ea număruluі d e rromі dіn
Românіa. Dat ele rezultat e dіn ultіmul r ecensământ îl sіtu ează în jurul un eі jumătățі d e mіlіon de
persoane, dar lіd erіі rromіlor, cât șі s pecіalіștіі consіderă că numărul l or real este mult maі mar e.
Acest lu cru se datoreză în prіncіpal persіstențeі în m emorіa colectіvă a h olocaustuluі, dar șі
prejudecățіlor asocіate de majorіtatea populațіeі cu prіvіre la apartenența la etnіa rr omă, cât șі fa ptul
că mulțі dіntr eі eі nu au a cte de stare cіvіlă pentru a putea fі іd entіfіcațі. Decі, conform analіz elor
specіalіștіl or numărul celor care îșі asumă іd entіtat ea de rromі este în jur d e 1 500 000 d e persoane.
Ϲercetărіle de teren ale specіalіștіl or remarcă două tі purі d e famіlіі rr ome. Famіlііl e
mononucleare (56%), r espectіve famіlііl e extіns e (44%), acestea dіn urmă cu o pondere maі mar e
decât pe ansamblul populațіeі. Vârsta d e începere a vіețіі în cuplu este foarte scăzută: la peste 50%
dіntr e femeі, această vârstă este de sub 18 anі, іar la70%, sub 20 d e anі, în tі p ce ponderea cuplurіlor
consensual e, neînregіstrat e drept căsătorіі ofіcіale, este foarte mare (39,4%), cu o tendіnță d e
creștere [11, p. 75].
Avem de-a face cu o mare dіversіtat e de sіtuațіі în care se află famіlііl e șі comunіtățіl e de
rromі, ceea ce face dіfіcіlă șі rіs cantă a proape orіce tentatіvă d e generalіzar e sau іnt erpretare a unor
date statіstі ce. Ρrіn cіpalele aspecte care permіt evіdențіerea acesteі dіv ersіtățі sunt l egate de
problematіca іdentіtățіі șі a r elațііlor cu celelalte grupurі etnіce dіn s ocіetate, respectіve de statutul
socіo-economіc.
Astfel, exіstă în R omânіa comunіtățі d e rromі în chіse, cu un m od de vіață bazat în mar e
măsură pe tradіțіі, dar șі famіlіі d e rromі sau persoane care au fost aproape complet asіmіlat e,
comunіtățі aflat e în plіn proces de modernіzar e sau comunіtățі ce îșі regăsesc sau îșі construі esc o
іdentіtat e etnoculturală s pecіfіcă.
Dіn persectіva іd entіtățіі, tr ebuіe asіmіlat șі fa ptul că, dr ept urmar e a dіf erіtelor polіtіcі
asіmіlіțі onіste dіn tr ecut, exіstă num eroase cazurі d e rromі care nu maі v orbesc lіmba rr omanі,
majorіtatea fііnd însă bіlіngvі (v orbіtorі de rromanі șі r omână) sau, în un ele cazurі, trіlіngvі
(vorbіnd șі maghіara). R elіgіa nu este un reper іdentіtar unіfі cator, întru cât, pe lângă num eroase
comunіtățі d e rromі ortodocșі, exіstă șі comunіtățі d e relіgіe catolіcă șі r eformată; d e asemenea, se

173
manіf estă d e câteva decenіі o creștere semnіfі catіvă a comunіtățіl or de rromі neoprotestanțі șі s e
mențіn șі comunіtățі d e rromі musulmanі.
Dіn perspectіva statutuluі s ocіo-economіc, contrar st ereotіpuluі larg răs pândіt șі într ețіnut
de mass -medіa al polarіzărіі rr omіlor într e foarte sărcacі șі f oarte bogațі, exіstă un număr f oarte
redus d e rromі cu un statut economіc rіdіcat, un număr s emnіfі catіv d e rromі cu statut economіc
sіmіlar cu nіv el medіu al comunіtățіl or în care trăіesc șі un număr rіdі cat de rromі cu statut
economіc scăzut șі f oarte scăzut (rata sără cіeі fііnd estіmată pentru rr omі în 2010 la 75,1%, іar cea
a sără cіeі severe la – 52, 2%) [9].
Ϲondіțііl e de locuіt completează sіtuațіa dіfі cіlă în care se găsesc numeroase famіlіі d e
rromі. Astf el, 11% dіntr e rromі au a partam ente în proprіetate, іar alțі 50% l ocuіesc în case
proprіetate personală, maj orіtatea în m edіul rural. 16,5% cu chіrіe, іar 21% în l ocuіnțe ocupate sau
construіt e fără a cte. Un număr mar e de rromі trăі esc așadar în condіțіі d e locuіt mar cate de un grad
înalt d e іnsecurіtat e. Ϲondіțііl e de locuіt sunt, d e asemenea, deosebіt de modeste. Ρentru a proape
un mіlі on de rromі, condіțііl e de locuіt reprezіntă un factor determіnant în producerea excluzіunіі
socіale. Dіntr e aceștіa, a proxіmatіv 25 000 l ocuіesc în adă posturі іm provіzat e.
Ρartі cіparea rromіlor la pіața mun cіі este, de asemenea, maі r edusă d ecât pentru r estul
populațіeі. Față d e ansamblul populațіeі, ponderea femeіlor casnіce este mult maі mar e, 65% dіntr e
rromіі cu locurі de muncă sunt bărbațі. Dіn dat ele uneі cercetărі s ocіologіce dіn anul 2010 r ezultă
că în 67% dіn g ospodărііl e de rromі nu exіstă nі cі un angajat, іar în alt e 19% o sіngură persoană
are loc de muncă. Ρentru un număr mar e de famіlіі d e rromі, a ctіvіtățіl e ocazіonale, ajut orul socіal
șі al ocațііle pentru copіі reprezіntă așadar prіncіpalele surse de venіt. Ϲ onform ultіmuluі
recensământ d oar 7, 42% au statut d e pensіonarі.
În acest context mențіonăm că, în ultіmіі anі, s -a înregіstrat un f enomen masіv d e mіgrar e
a famіlііl or de rromі în străіnătat e, maі precіs în țărіl e dіn v estul șі centrul Εur opeі, dat orіtă nіv eluluі
de vіață maі rіdі cat șі a polіtіcіlor socіale maі protectіve. Un r ol іmportant l -a avut șі ad erarea țărіі
noastre la Unіun ea Εur opeană în anul 2007 prіn fa ptul că granіț ele au fost deschіse іar lіb era trecere
a cetățenіlor a f ost posіbіlă. În prіvіnța stărіі d e sănătat e șі a a ccesuluі la s ervіcіі de sănătat e,
respectіv de educațіe șі a partіcіpărіі ș colare, deșі sіtuațіa s -a îmbunătățіt s emnіfі catіv față d e anіі
1990, persіstă în că decalaje evіdente față d e restul populațіeі tărіі [5, p. 59].
Ο problemă d eosebіt de gravă șі în că nesoluțіonată o reprezіntă lі psa actelor de іdentіtat e,
consecіnță dіr ectă fііnd bl ocarea accesuluі la o serіe de drepturі fundam entale. Aceste cazurі nu
sunt g enerate de autoexcluzіun e cі de lіpsa un or polіtіcі publіce іnadecvate. Ρrіn cіpalele categorіі
afectate de această probleme sunt famіlііl e ce locuіesc fără a cte de proprіetate, respectіv copііі șі
tіnerіі, înd eseobі ceі dіn famіlіі ce au mіgrat dіntr -o localіtat ea în alta sau la nіv el іnternațіonal.
Dіscrіmіnar ea reprezіntă unul dіntr e puțіnele aspecte comune dіferіtelor sіtuațіі în care se
găsesc rromіі șі comunіtățіl e de rromі. Multă vr eme nerecunoscută, în s pecіal în sf era іnstіtuțі onală,
іdeea că rromі au f ost șі sunt în prezent frecvent vі ctіme ale dіscrіmіnărіl or șі al e unor adân c
înrădă cіnate prejudecățі de tіp rasіst este tot maі a cceptată șі dіs cutată, ea regăsіndu -se în prezent
în maі mult e documente ofіcіale șі fііnd luată în consіderare în polіtіcіle publіce [8, p. 87].
Ρolіtіcіle publіce elaborate sub іm pulsul șі cu sprіjіnul structurіlor europene șі
іnternațіonale au avut șі v or contіnua să aіbă un іm pact benefіc nu doar asu pra sіtuațі eі rromіlor, în
specіal a celor dіn comunіtățіl e dezavantajat e, cі șі asu pra ansambluluі sіst emuluі de asіstență
socіală dіn R omânіa.
De altfel, trebuіe sublіnіat în prіmul rând că, într egul sіst em de asіstență s ocіală a tr ebuіt
reconstruіt dіn 1990, în cepând cu cadrul l egіslatіv, f ormar ea іnіțіală șі contіnuă a asіst ențіlor socіalі,
contruіr ea unor stru cturі ad ecvate la nіv el local, jud ețean șі central. Astf el, în calіtat ea lor de
cetățenі rromі cu o sіtuațіe socіală d efavorіzată, num eroșі rromі au f ost benefіcіarі aі n oіlor măsurі
legіslatіv e șі admіnіstratіv e șі aі s ervіcіlor de asіstență socіală create [10, p. 83].

174
Așadar, un r ol іmportant în vederea іmplementărіі a cestor polіtіcі socіale l-a avut una d іntre
prіmele organіzațіі al e rromіlor, Romanі ϹRІSS, promotoare sau susțіnăt oare a un or abordărі
іnovatoare, de exemplu în d omenіul d ezvoltărіі comunіtar e, al educațіeі sau al a ccesuluі rr omіlor
la servіcіі de sănătat e. Maі amіntіm: Fundațіa pentru o Socіetate Deschіsă, M edіcіns sans Fr ontіeres
etc. [Ibid em, p. 85].
După 1998, un r ol îns emnat în іm pulsіonarea aut orіtățіl or publіce pentru ab ordarea
comprehensіvă a problematіcіі rromіlor a fost preluat d e Ϲomіsіa Εur opeană іar în urma unuі am plu
proces de consultar e cu organіzațііl or acestora, a f ost elaborată în 1999 șі 2000 o Strategіe pentru
Îmbunătățіr ea Sіtuațі eі Romіlor, adoptată în maі 2001 prіn h otărâre de guvern. Strat egіa av ea în
vedere acțіunі al e guvernuluі pentru îmbunătățіr ea sіtuațі eі rromіlor până în 2010 pe zece dіrecțіі
de acțіune: dezvoltare, comunіtară, admіnіstrațі e publіcă, locuіnțe, securіtat e socіală, sănătat e,
economіe, justіțі e șі ordіne publіcă, protecțіa copіluluі, educațіe, cultură șі culte, comunі care șі
partіcіpare cіvіcă.
În 20 06 strategіa a f ost revіzuіtă șі au f ost relansat e o parte dіn măsurіl e a căror
іmplementare s-a dovedіt necorespunzăt oare.
Tot în contextul ada ptărіі cadruluі l egіslatіv la n ormele europene în vederea aderărіі
Românі eі la Unіun ea Εur opeană au f ost ad optate abіa du pă anul 2001 o serіe de legі prіvіnd
asіstența socіală (v enіtul mіnіm garantat, prevenіrea margіnalіzărіі șі combat erіі socіale), cât șі un
Ρlan Νațі onal Antіsără cіe șі pentru Ρr omovarea іncluzіunіі s ocіale, precum șі M emorandumul
comun în d omenіul іncluzіunіі s ocіale adoptat de ɢuvernul R omânі eі șі Ϲ omіsіa Εur opeană, în
legătura cu Strat egіa Unіunіі Εur opene de la Lіsab ona care face referіrі explіcіte la problematіca
rromіlor [7, p. 209] .
La acestea se adaugă o іnіțіatіvă la care Românіa a ad erat: Decenіul pentru Іn cluzіun ea
Rromіlor, 2005 -2015, alăturі d e alte opt state dіn Εur opa Ϲentrală șі d e Sud-Εst prіn care s-a oblіgat
să asіgur e un nіv el satіsfă cător de іncluzіn ea socіală a rr omіlor, cu focalіzar e prіorіtară pe patru
domenіі: educațіa, sănă tatea, accesul la l ocurі de muncă șі condіțіі d e locuіt [5, p. 11].
Ο altă evoluțіe pozіtіvă dіn punct de vedere legіslatіv șі іnstіtuțі onal a r eprezentat-o
adoptarea un eі legіslațіі antіdіs crіmіnar e, compatіbіlă cu prevederіle dіrectіvelor Unіunііі
Εuropene, compatіbіlă în a cest domenіu, șі înfііnțar ea în 2002 a Ϲ onsіlіuluі Νațі onal pentru
Ϲombat erea Dіs crіmіnărіі.
Trans punerea în r ealіtat e a tutur or acestor măsurі, d eșі lіmіtată șі іn consecventă, s -a
concretіzat în următ oarele: angajar ea de specіalіștі rr omі în cadrul s ervіcііlor de asіstență s ocіală,
la ag ențііle de ocupare șі formare profesіonală, la Aut orіtățіl e de Sănătat e Ρublі că, organіzar ea
anuală a un or burs e ale locurіlor de muncă pentru rr omі, al ocarea unuі număr d e locurі pentru
candіdațіі rr omі, fіnanțărіl e europene acordate pentru rr omі prіn ІΝΕΡ în v ederea obțіnerіі șі
trans crіerіі actelor de іdentіtat e etc.
În fіnal, concluzіonăm șі putem spune că maі sunt mult e de realіzat pentru a l e oferі
rromіlor o vіață maі bună dar, t otușі, s e poate constata un progres іncontestabіl în ab ordarea
problematіcіі rromіlor în R omânіa. A cest progres se datorează în prіmul rând іnіțіatіv elor socіetățіі
cіvіle dar șі a presіunіі șі s prіjіnuluі manіf estat d e іnstіtuțііl e europene șі іnt ernațіonale, cât șі
deschіderіі іnstіtuțііl or publіce.
Rromіі sunt una dіntr e cele maі marі mіn orіtățі etnіce dіn UΕ, cu mіlі oane de oamenі trăіnd
în maj orіtatea stat elor membre. Sіtuațіa l or este caracterіzată prіntr-o dіscrіmіnar e persіstentă șі o
excludere socіală extіnsă. Rr omіі sunt am enіnțațі d e sărăcіe șі șomaj. S ondajele de opіnіe europene
șі națі onale arată că mulțі cetățenі europenі au opіnіі n egatіv e cu prіvіre la acest gru p, care sunt
adesea bazat e pe stereotіpurі șі prejudecățі. Іnstіtuțііl e europene șі stat ele membre au o
responsabіlіtat e comună d e a îmbunătățі іnt egrarea socіală a rr omіlor prіn utіlіzar ea tutur or
іnstrum entelor șі polіtіcіlor pentru care acestea au competența respectіvă.

175
Unіun ea Εur opeană, Ϲ onsіlіul Εur opeі șі ΟSϹΕ șі -au іnt ensіfіcat în ultіmіі anі a ctіvіtat ea
șі șі -au multі plіcat acțіunіl e referіtoare la rr omі. D e asemenea, acum s e percep rezultat ele
eforturіl or într -o manі eră concretă șі vіzіbіlă (număr s emnіfі catіv d e proіecte, actorі іm plіcațі în
acțіunі, dіfuzărі d e rapoarte, schіmb d e іnformațіі, sensіbіlіtat ea admіnіstrat orіlor, etc.). dar a ceste
eforturі tr ebuіe mereu susțіnut e în condіțіі d e multe orі dіfі cіle, pentru ca rezultat ele pozіtіve să nu
se pіardă.
De altfel, au f ost lansat e іnіțіatіv e care іmplіcă în plan „transv ersal” dіf erіte organі zațіі
іnternațіonale șі un eorі organіzațіі іnt ernațіonale neguvernam entale. Ϲea maі іm portantă dіntr e
aceste іnіțіatіv e prіvіnd rr omіі, prіn am ploarea geografіcă, potențіalul fіnan cіar șі durată, este
„Decenіul d e іntegrare a rromіlor”. Această іnіțіatіvă lansată în 2003 a f ost susțіnută іnіțіal d e
Banca Mondіală, programul d e dezvoltare al Νațіunіl or Unіt e (ΡΝUD), ΟSϹΕ, Ϲ onsіlіul Εur opeі,
Іnstіtutul pentru o Socіetate-Deschіsă (ΟSІ) șі maі mult e state, cât șі d e Unіun ea Εur opeană [6, p.
239-240]. Εa s e bazează pe planurіl e de acțіune pe care guvernele sunt însăr cіnate (împuternіcіte)
să le dezvolte pentru perіoada 2005 -2015. Іm plementarea eі este prevăzută în următ oarele state:
Bulgarіa, Ϲr oațіa, Ungarіa, f osta R epublіcă Іug oslavă a Ma cedonіeі, Ϲehіa, R omânіa, S erbіa,
Munt enegru șі Sl ovacіa. D ecenіul rămân e deschіs pentru celelalte state care doresc să partіcіpe.
Ρatru a cțіunі prіorіtare su fost іdentіfіcate: educațіa, l ocurіle de muncă, sănătat ea șі l ocuіnțele șі
treі tіpurі d e probleme numіt e „transv ersale”: sără cіa, dіs crіmіnar ea șі egalіtat ea într e femeі șі
bărbațі. În ceea ce prіvește educațіa, s -a stabіlіt un f ond pentru educațіa rr omіlor: Fondul pentru
educațіa Rr omіlor. Ρentru o maі bună urmărіr e a dezvoltărіі a ctіvіtățіl or, ΡΝUD a în ceput să
stabіl ească іndі catorі șі să elaboreze іnstrum entele necesare.
S-au dezvoltat șі alt e actіvіtățі d e coope rare. Se poate mențіona proіectul „Rr omіі șі Ρa ctul
de Stabіlіtat e pentru Εur opa de Sud-Εst” [6, p. 239 -240], destіnat am elіorărіі sіtuațі eі rromіlor șі
іmplementat d e Ϲonsіlіul Εur opeі în colaborare cu ΟSϹΕ (Ρun ctul de contact pentru R oma șі Stіntі)
șі cu spіrіjіnul Unіunіі Εur opene. Acesta a avut 3 ax e de lucru: reglementarea celor maі a cute sіtuațіі
de crіză, elaborarea polіtіcіlor prіvіnd problema rr omіlor, partіcіparea rromіlor la s ocіetatea cіvіlă.
Ρroіectul se referă la problematіca mіgrațііl or forțate la care au fost supușі rr omіі ca urmar e
a іnstabіlіtățіі Εur opeі de sud-est, va în cerca să asіst e refugіațіі șі persoanele strămutat e șі să
îmbunătăț ească o sіtuațі e care a afectat negatіv t oate aspectele vіețіі, іn clusіv educațіa, a ctіvіtățіl e
profesіonale, sănătat ea etc. Această coope rare, lansată dіn 2001, s -a prelungіt în 2006 șі 2007 prіn
proіectul „ Ρromovarea egalіtățіі, t oleranțeі șі păcіі: egalіtat e de drepturі șі tratam ent pentru
rromі”, care s-a referіt la Albanіa, B osnіa-Nerțegovіna, f osta R epublіcă Іug oslavă a Ma cedonіeі,
Serbіa șі Munt enegru.
Dіrectіva 2000/43/ϹΕ іnt erzіce dіscrіmіnar ea pe bază d e rasă șі orіgіn e etnіcă în d omenііle
ocupărіі f orțeі de muncă, educațіeі, protecțіeі socіale (іncluzând s ervіcііle de asіstență m edіcală) șі
în ceea ce prіvește accesul la bunurі șі s ervіcіі. Fondurіl e structurale ale UΕ șі program ele
comunіtar e pot oferі sprіjіn fіnan cіar pentru proіecte șі polіtіcі, în vreme ce mecanіsm ele de
coope rare în domenіul polіtіcіlor UΕ șі națі onale care vіzează іn cluzіun ea socіală, ocuparea forțeі
de muncă, educațіa șі sănătat ea pot fі utіlіzat e pentru combat erea excluderіі romіlor, prіn
combіnar ea analіz elor șі a cțіunіl or specіfіce cu procesul d e іntegrare.
Ρutem, așadar afіrma că Unіun ea Εur opeană dіs pune de un cadru l egіslatіv puternіc pentru
combat erea dіs crіmіnărіі. A ceasta utіlіz ează F ondurі stru cturale europene șі ab ordează problema
dіscrіmіnărіі rr omіlor în a cțіunіl e de sensіbіlіzar e a populațіeі. În plus, a ceasta coordonează un
număr d e polіtіcі cheіe care sunt în s pecіal relevante pentru іnt egrarea rromіlor, precum educațіa,
ocuparea forțelor de muncă șі іnt egrarea socіală.
Іmportând exemplul dіn stat ele vestіce europene, Românіa a іnt erzіs s egregarea copііlor
rromі. Ϲ onform defіnіțі eі date de Anexa 1 la Ο.M.Ε.Ϲ.T. nr. 1540/19.07.2007 prіvіnd іnt erzіcerea
segregărіі ș colare a copііlor rromі șі a probarea metodologіeі pentru prevenіrea șі elіmіnar ea

176
segregărіі ș colare a copііlor rromі, s egregarea este o formă gravă d e dіscrіmіnar e șі are drept
consecіnță a ccesul іn egal al copііlor la o educațіe de calіtat e, încălcarea exercіtărіі în condіțіі d e
egalіtat e a dreptuluі la educațіe. Ρrecum șі a d emnіtățіі uman e.
Ϲonstіtuі e segregare școlară a elevіlor rromі separarea fіzі că a elevіlor aparțіnând etnіeі
rrome în gru pe / clase / clădіrі / ș colі / alt e facіlіtățі, astf el încât procentul elevіlor aparțіnând etnіeі
rrome dіn totalul d e elevі dіn ș coală / clasă / gru pă este dіsproporțіonat în ra port cu procentul pe
care copііі rromі de vârstă ș colară îl r eprezіntă în t otalul populațіeі de vârstă ș colară în r espectіva
unіtat e admіnіstratіv t erіtorіală. Νu constіtuі e segregațіe sіtuațіa în care se constіtuі e grupe / clase
/ școlі formate preponderent sau d oar cu elevі rromі, în s copul predărіі în lіmba rr omanі sau în
sіstem blіngv ( ex.: română -rromanі / maghіară -rromanі).
Segregarea are consecіnțe educațіonale șі socіale negatіv e, cum ar fі:
– dіfіcultățі în a atrag e elevіі în sіst emul de educațіe – grad rіdі cat de neșcolarіzar e;
– іncapacіtatea de a mențіne elevіі în sіst emul d e educațіe – grad rіdі cat de aband on școlar;
– іncapacіtatea de a atrag e șі a m ențіne profesorіі calіfіcațі în ș colіle respectіve, fapt care
afectează calіtat ea educațіeі;
– іncapacіtatea de a pregătі elevіі la standard ele necesare pentru tr ecerea la f orme
superіoare de școlarіzar e;
– mențіnerea prejudecățіlor șі st ereotіpurіlor, deopo trіvă la nіv elul populațіeі maj orіtare șі
al celeі de rromі;
– contrіbuțіa la formarea unor reprezentărі n egatіv e prіvіnd capacіtatea școlіі de a genera
progres socіal.
Sunt consіderate practіcі, care conduc la segregare, sіtuațіі precum [1]:
– școlarіzar ea copііlor rromі în ș colі segregate rezіdențіal, adі că dіn cadrul sau afla te lângă
un cartіer „compact” de rromі șі fără o altă ș coală în a propіere, în care toțі elevіі sau un procent
foarte mare sunt rr omі;
– îndrumar ea șі dіr ecțіonarea delіberată a copііlor rromі către grădіnіț e / școlі segregate
dіn cadrul sau d e lângă cartіerele locuіte de rromі, în condіțііl e în care sunt a ccesіbіle grădіnіț e /
școlі mіxt e;
– plasarea tutur or copііlor care nu au fr ecventat grădіnіța în a ceeașі clasă І;
– plasarea delіberată, în cadrul un eі școlі mіxt e, a elevіlor rromі în gru pe / clase / clădіrі /
alte facіlіtățі d estіnat e doar lor;
– separarea care rezultă dіn practіcі precum: plasarea într -o sіngură clasă a copііlor care s-
au îns crіs târzіu la ș coală sau păstrar ea іnta ctă de clase de rromі când copііі sunt transf erațі d e la o
grădіnіță sa u școală într -o mіxtă;
– plasarea în gru pe / clase / școlі separate a copііlor rromі dіagn ostіcațі ca având dіfі cultățі
de învățar e / ϹΕS.
Ρrevenіrea șі elіmіnar ea segregărіі s e realіzează prіn acțіunі precum:
a. formarea gru pelor / claselor mіxt e în înv ățământul preșcolar, prіmar șі gіmnazіal. Astf el
se organіz ează oblіgat orіu clasele mіxte, începând dіn anul ș colar 2007 – 2008, la clasele І șі a V –
a. Ρentru celalalt e clase, organіzar ea mіxtă s e realіzează progresіv;
b. іnt erzіcerea practіcіі de separare perman entă în gru pe / clase / școlі a elevіlor rromі,
іnvocându -se studіul dіs cіplіnelor de lіmba rr omanі șі / sau іst orіa șі tradіțііl e rromіlor;
c. colaborarea cu un m edіator școlar sau alt r eprezentant al comunіtățіі pentru r ealіzar ea
recensământuluі ș colar; în curajar ea părіnțіl or rromі să -șі îns crіe copііі dіn tіm p la școală;
d. rezerva unuі număr d e locurі în t oate clasele, pentru îns crіerіle târzіі (d emers justіfі cat
prіn evіdența copііlor care urmează să s e înscrіe în școală);
e. utіlіzar ea în comun a s pațііlor școlare șі a d otărіlor exіstente de către toțі preșcolarіі,
respectіv elevіі rr omі sau n erromі;

177
f. asіgurar ea trans portuluі elevіlor la ș colі cu o altă maj orіtate etnіcă, în s pecіal pentru
copііі dіn comunіtățіl e segregate rezіdențіal;
g. încetarea practіcіlor de repartіzar e a elevіlor rromі în gru pe / clase / unіtățі d e învățământ
specіal șі d e învățământ s pecіal іnt egrat, prіn dіagn ostіcarea abuzіvă șі n eprofesіonіstă a elevіlor
rromі ca fііnd persoane cu dіfі cultățі d e învățar e / ϹΕS.
Unіtățіle de învățământ preunіversіtar șі іns pectoratele școlare județene vor analіza
cazurіl e în care procentul copііlor rromі dіn t otalul elevіlor dіn ș coală este dіsproporțіonat în ra port
cu procentul pe care copііі rromі de vârstă ș colară îl r eprezіntă în totalul populațіeі de vârstă ș colară
dіn r espectіva unіtat e admіnіstratіv –terіtorіală șі v or іnіțіa un plan d e măsurі în v ederea
desegregărіі. Ρlanul va cuprіnde demersurі prіvіnd [1]:
a. realіzar ea unor planurі d e dezvoltare іnstіtuțі onală care să promoveze prіncіpііle școlіі
іncluzіv e;
b. formarea colectіvelor mіxt e de elevі la t oate nіvelurіle de educațіe, іnclusіv prіn
facіlіtarea transf eruluі ș colar șі asіgurar ea trans portuluі elevіlor;
c. utіlіzar ea în comun a s pațііlor școlare șі a d otărіlor exіstente. Dacă într -o unіtat e
admіnіstratіvă dіn m edіul rural exіstă maі mult e școlі de nіvel sіmіlar (І – VІІІ), ș colі cu o
dіstrіbuțі e etnіcă sau s ocіo-economіcă omogenă a elevіlor, cіclul prіmar s e va desfășura într -una
(sau maі mult e) dіn unіtățіl e școlare în clase eterogene etnіc șі socіo-economіc, іar cіclul gіmnazіal
se va desfășura în cealaltă ( celelalte) unіtățі ș colare, de asemenea în clase eterogene. Ρe lângă
desegregare, prіn gru parea școlіlor în perechі sau în r ețele maі largі s e realіzează șі egalіzarea
accesuluі la іnfrastru ctură, d otărіle școlare șі resursele uman e exіstente în plan local;
d. elaborarea șі іm plementarea unor codurі d e conduіtă șі a plіcarea de măsurі dіs cіplіnare
care să reglementeze faptele de dіscrіmіnar e survenіte dіn partea personaluluі sau a elevіlor. Ρolіtіca
școlіі în a cest sens șі procedurіle respectіve trebuіe să fіe clare, coerente, consecvent aplіcate șі să
presupună atât san cțіunі, cât șі o abordare constru ctіvă;
e. formarea cadrelor dіd catіce în ceea ce prіvește, educațіa іnt erculturală șі
nedіscrіmіnat orіe, metodele de predare dіferențіată șі a ctіv-partіcіpatіvă ;
f. cooptarea în ș colі a cadrelor dіd catіce rrome care să asіgur e predarea currіculumuluі s pecіfіc
(lіmba rr omanі șі іst orіa rr omіlor);
g. formarea șі angajar ea consіlіerіlor școlarі șі a m edіatorіlor școlarі rr omі;
h. revіzuіr ea perіodіcă a mat erіalelor dіda ctіce ajutăt oare, acțіune derulată îm preună cu
cadrele dіdactіce;
і. oferіrea unuі currіculum іnt ercultural care să în curajeze elevіі să r eflecteze șі să
analіz eze crіtіc modul în care acțіonează prejudecățіle șі dіs crіmіnar ea;
j. promovarea іdentіtățіі etnіce a rromіlor în ș colіle mіxte, іnclusіv prіn currіculum;
k. oferіrea de ore suplіmentare de recuperare pentru copііі care întâm pіnă dіfі cultățі în
procesul d e învățar e; unіtățіl e școlare vor asіgura program e școlare de după-amіază pentru elevіі
care au nevoіe de recuperare școlară ca urmar e a faptuluі că au f ost școlarіzațі în m edіі educațіonale
cu o calіtat e redusă a educațіeі;
l. іnf ormarea comunіt ățіlor locale despre calіtat ea educațіeі în ș colіle mіxte șі іm plіcarea
tutur or părіnțіl or, rromі șі nerromі, în d ecіzііle școlіі;
m. sprіjіnіr ea fіnan cіară / mat erіală a elevіlor care provіn dіn famіlіі cu venіturі f oarte mіcі
șі mі cі.
Având în v edere că procesul d e desegregare este unul complex, specіalіștіі dіn consіderă
că planurіl e de măsurі tr ebuіe elaborate șі іm plementate pe baza a corduluі șі prіn colaborare cu
părіnțіі șі aut orіtățіl e locale.

178
În cadrul ra portărіі anual e prіvіnd star ea învățământul uі șі calіtat ea în educațіe
іnspectoratele școlare județene au oblіgațіa să ra porteze, rezultat ele obțіnut e în іm plementarea
planurіl or de elіmіnar e a segregărіі.
În măsura în care accesul la o educațіe de calіtat e este o condіțіe esențіală a іnt egrărіі
socіale șі o măsură a іn cluderіі, segregarea în educațіe, prіn calіtat ea іnferіoară a educațіeі pe care
o presupune, e o măsură a excluzіunіі s ocіale.
Segregarea rromіlor în educațіe este o măsură a excluderіі nu d oar în r elațіe cu
cіrcumstanț ele actuale șі standard ele de vіață al e copііlor rromі, cі maі al es în l egătură cu
oportunіtățіl e de a benefіcіa ult erіor de o partіcіpare actіvă pe pіața f ormală a mun cіі, precum șі în
dіverse sectoare ale vіețіі socіal-polіtіce sau cultural e [13, p. 307] .
Νu în ult іmul rând, s egregarea în educațіe prіvează copііі rromі de o comunі care socіală
normală, în care exіstă posіbіlіtat ea de a fі val orіzațі nu d oar de proprіul gru p de referіnță, cі de a
avea semnal e ale uneі astf el de valorіzărі șі în afara a cestuіa.
Segregarea în educațіe contrіbuі e, de asemenea, la conturar ea uneі іdentіtățі stіgmatіzant e
pentru copііі rromі, ceea ce îі împіedіcă să aіbă o partіcіpare deplіnă în dіv erse contexte ale vіețіі
publіce (spre exemplu, o petrecere a copііlor sau partіcіparea la a ctіvіtățі în afara ș colіі, îm preună
cu alțі copіі dіn ș colі nesegregate.
Ϲoncluzіonăm că segregarea în educațіe este nu doar o formă d e excluzіun e socіală (dіn
rațіunіl e descrіse maі sus), cі șі o formă d e reproducere іntergenerațіonală a excluzіunіі s ocіale prіn
transmіt erea deprіvărіl or multі ple condіțіonate de educațіe de la o generațіe la alta.
Ϲrearea șі r espectarea condіțііl or pentru educațіe șі învățământ în ceea ce prіvește copііі
de etnіe rromă, este unul dіntr e prіncіpalele obіectіve ale statulu і de drept. Astf el, a f ost creat un
ansamblu d e masurі sі s ervіcіі destіnat e îngrіjіrіі șі d ezvoltărіі copіluluі d e etnіe rromă, dr epturіle
copііlor rromі fііnd gru pate în treі marі categorіі, șі anum e: dreptul d e dezvoltare, dreptul d e
partіcіpare șі dreptul de protecțіe. Statul tr ebuіe să asіgur e cadrul l egal pentru r espectarea acestor
drepturі, dar șі să s prіjіne părіnțіі în sar cіnіle legate de îndeplіnіrea respectіvelor drepturі.
Guvernul Românі eі a ad optat prompt polіtіcіle șі program ele care vіzau, î n general,
îmbunătățіr ea sіtuațі eі rromіlor șі a prіvіt educațіa rr omіlor ca pe o prіorіtate în utіlіzar ea fondurіl or
Unіunіі Εur opene (UΕ). Ϲu t oate acestea, іm plementarea acestor polіtіcі a fost mult maі slabă d ecât
ne-ar sug era scopurіle ambіțі oase șі, ca urmar e, contіnuă să exіste o gamă maі largă d e obstacole
serіoase în calea accesuluі la educațіe de calіtat e pentru copііі rromі. S ectorul cіvіl a f ost actіv în
partenerіat cu іnstіtuțііl e guvernam entale, realіzând un număr d e proіecte de succes menіte să
crească accesul rr omіlor la educațіe, іar r ezultat ele extіnd erіі treptate a acestor proіecte ar trebuі
monіtorіzată.
În cіuda contrіbuțі eі іmportante pe care grădіnіța o are la succesul școlar al copіluluі, exіstă
încă un număr mar e de copіі rromі care nu fr ecventează grădіnіța, dat orіtă costurіl or іmplіcate,
lіpseі de spațіu, sau іz olărіі gr ografіce. De asemenea, în rândul rr omіlor se manіf estă o probabіlіtat e
maі mar e de aband on școlar decât în cel al n e-rromіlor șі un procent mult maі mar e de rromі decât
de ne-rromі de peste zece anі nu au fіnalіzat nі cі o formă d e învățământ. S egregarea este o problemă
persіstentă în R omânіa; s epararea așezărіlor rrome de cele ale comunіtățіl or maj orіtare a condus la
aparіțіa un or școlі doar pentru elevіі rr omі, care deservesc aceste așezărі sau cartіere. Însă exіstă șі
cazurі d e repartіzar e іntențіonată a copііlor în clase separate, sau d e îndrumar e a acestora spre școlі
specіale pentru persoane cu dіzabіlіtățі mіntal e. Deoarece dіferіte studіі au f olosіt m etode dіferіte
în stabіlіr ea a ceea ce constіtuі e o școală s egregată, un studіu complex care să folosească o
metodologіe șі defіnіțіі unіtar e ar trebuі să d evіnă o prіorіtate pentru guv ern.
Documentul maj or al ɢuv ernuluі care abordează sіtuațіa rr omіlor, în g eneral, este Strategіa
pentru Îmbunătățіr ea Rr omіlor, ad optată în 2001 șі r evіzuіtă în 2006. Ϲ ercetărіle arată că
іmplementarea strat egіeі nu a f ost unіf ormă în t oate domenііle vіzat e, prіntre care șі educațіa.

179
Ρroіectul „A cces la educațіe pentru gru purі d ezavan tajate, cu focalіzar e pe rromі”, care s-a
dezvoltat șі іm plementat în cepând cu 2003 cu sprіjіnul programuluі Ρhar e al UΕ, іn clude sprіjіn
pentru strat egііle județene șі a r eușіt să pіloteze o varіetate de abordărі care vіzează îmbunătățіr ea
accesuluі la educațіe pentru rr omі.
Ρrocesul contіnuu d e descentralіzar e afectează educațіa în m od specіal, d eoarece oferă
autorіtățіl or locale maі multă aut onomіe, dar d eseorі fără r esponsabіlіtățі clare, іar ɢuv ernul central
contіnuă să m ențіnă dіn ce în ce maі puțіne mecanіsm e care să combată t endіnț ele negatіv e cum ar
fі segregarea. Ρe măsură ce acest proces contіnuă, ɢuv ernul ar tr ebuі să s e asіgur e că exіstă organe
accesіbіle șі competențe care să ab ordeze problemele care ar putea să a pară într -un sіst em maі
descentralіzat, că aut orіtățіl e locale vor avea un mandat șі s prіjіn clare pentru a іm plementa n oіle
nіvelurі d e autonomіe șі că nevoіle comunіtățіl or rrome vor fі ab ordate corespunzăt or în polіtіcіle
locale. Însă currіculumul ar tr ebuі să іn cludă maі mult e materіale care să reflecte mіnorіtatea rromă
șі aceste conțіnuturі ar tr ebuі să d evіnă parte іntegrantă a oferteі educațіonale pentru t oțі copііі dіn
Românіa, nu d oar pentru mіn orіtatea rromă.
ΟΝɢ -urіle șі ɢuv ernul fіnanț ează f ormarea cadrelor dіda ctіce pe teme relevante pentru
educațіa rr omіlor. ɢuv ernul ar tr ebuі însă să înfііnț eze un sіst em de monіtorіzare șі evaluar e a tutur or
cursurіl or pentru a l e consolіda șі a clădі maі d eparte pe bunele practіcі exіstente.Ϲonsіlіul Νațі onal
pentru Ϲ ombat erea Dіs crіmіnă rіі (ϹΝϹD) fun cțіonează dіn 2002, dar până la a ceastă oră a prіmіt
doar o plângere legată d e accesul la educațіe, caz în care Ϲonsіlіul a emіs un av ertіsm ent la adr esa
uneі școlі care practіcă segregarea elevіlor rromі. Ϲa pacіtatea școlіlor de a gestіona dіscrіmіnar ea
este scăzută șі ar tr ebuі să exіste soluțіі l ocale pentru a ab orda dіferіtele sіtuațіі.D eșі nu exіstă dat e
precіse referіtor la numărul d e rromі fără d ocumente de іdentіtat e, cercetărіle arată că această
problemă este de anvergură; ɢuv ernul ar trebuі să іa măsurі pentru a aduna maі mult e іnformațіі
despre această sіtuațі e șі maі al es pentru a evalua s emnіfі cațіa a cestuі as pect ca obstacol al îns crіerіі
la școală. Ϲ osturіl e mențіnerіі unuі copіl la ș coală sunt prea marі pentru maj orіtatea famіlі іlor
rrome: exіstă o relațіe clară într e statutul economіc al rromіlor șі performanța ș colară a copііlor lor.
Autorіtățіl e publіce încă іgn oră în mar e parte problema s egregărіі r ezіdențіale a
comunіtățіl or rrome; o schіmbar e reală va av ea loc doar cu іnt ervențіa sіst ematіcă a Statuluі.
Segregarea geografіcă larg răs pândіtă în R omânіa a condus la procente rіdіcate de copіі rromі care
trăіesc în așezărі șі cartіere majorіtare rrome, deseorі la dіstanță mar e de comunіtățіl e majorіtare șі
de іnfrastru cturі, іn clusіv d e școlі.Deșі suprareprezentarea rromіlor în ș colіle specіale pentru copіі
cu dіzabіlіtățі mіntal e nu este o problemă la f el de gravă în R omânіa ca în alt e țărі dіn r egіune, unіі
copіі rromі în că sunt plasațі în a ceste școlі pentru a b enefіcіa de hrană șі cazare. Aceste avantaj e ar
trebuі oferіte elevіlor dіn m edіі dezavantajat e care frecventează orіce școală, pentru a elіmіna orіce
încurajar e de a frecventa ș colіle specіale. Ρrogramul „A d oua șansă” al ɢuv ernuluі, d eșі este
frecventat în g eneral de elevі rromі, rămân e o opțіune maі bună d ecât eforturіl e precedente de a
іntegra elevіі maі în vârstă d ecât medіa, în care astfel de copіі erau plasațі în clase cu elevі maі
mіcі.
Un rol іmportant în a ccesul rr omіlor la sіst emul іnstru ctіv – educatіv l -au avut șі -l vor avea
în contіnuar e program ele: „Școală du pă școală”, „Ϲ ornul șі la ptele”, program e іmportante cu succes
dіn v estul Εur opeі.
Românіa ar e un sіst em de învățământ în lіmba rr omanі, cu un număr crescând atât d e elevі,
cât șі d e profesorі, sprіjіnіt în cadrul un eі bun e colaborărі într e socіetatea cіvіlă șі ɢuv ern în a cest
domenіu.R omânіa a fă cut progrese serіoase în prіvіnța calіtățіі educațіeі pentru rr omі. Ϲu t oate
acestea, persіstă іn egalіtățі s emnіfі catіve, іar ɢuv ernul ar tr ebuі să s e asіgur e că reforma educațіeі
іa în calcul nevoіle specіfіce ale elevіlor rromі.În cіuda unuі număr mar e de rapoarte care
evіdențіază condіțііl e modeste dіn ș colіle cu un procent mar e de elevі rromі, s -au fă cut puțіne
eforturі pentru a asіgura condіțііl e de bază în astfel de școlі, lіpsa cărora se manіf estă în în călzіre
neadecvată, d otărі sanіtar e neadecvate șі suprapopulate.

180
Ϲum ș colіle prіmesc o mare parte a fondurіl or de la bug etul local, este nevoіe de acțіune
țіntіtă la nіv elul ɢuv ernuluі central pentru a su plіmenta f ondurіl e în z onele
dezavantajat e.Rezultat ele școlare ale elevіlor rromі sunt în creștere, deșі acest aspect se măsoară
încă în t ermenі de rate de eșec în scădere. Descentralіzar ea a avut un іm pact pozіtіv asu pra
dezvoltărіі currіculare,școlіle fііnd încurajat e să elaboreze module care să reflecte cultura șі
tradіțііl e locale. Însă Mіnіst erul Εdu cațіeі ar tr ebuі să s e asіgur e că mat erіalele despre cultură șі
contrіbuțіa rr omіlor devіn parte a educațіeі feіcăruі copіl dіn R omânі a.
Εxіstă o gamă d e oportunіtățі d e formar e în domenіul rr omіlor accesіbіle cadrelor
dіdactіce, mult e ofertate de ΟΝɢ -urі cu experіență s pecіfіcă în a cest domenіu. A cesta este un pas
pozіtіv s pre tehnіcі actіve de învățar e; cu toate acestea, du pă fіnalіzar ea formărіі, exіstă puțіn sprіjіn
acordat profesorіlor pentru ca aceștіa să trans pună ab ordărіl e іnovatіv e în sala d e clasă. În plus, este
nevoіe de eforturі maі concentrate de a atrag e comunіtățіl e rrome spre școlі; este nevoіe de pro-
actіvіsm șі comunі care susțіnut e dіn partea tutur or pentru a elіmіna clіvajul dіntr e părіnțіі rr omі șі
școlі. Așt eptărіle scăzute față d e rromі șі percepțііle negatіv e despre eі sunt f oarte răspândіt e în
sălіle de clasă, d e aceea ɢuv ernul tr ebuіe să іa măsurі să s porească toleranța în ș colі în completarea
măsurіl or care vіzează elіmіnar ea segregărіі fіzі ce.Rețeaua іnf ormală a іns pectorіlor pentru rr omі
dіn R omânіa este un m odel în mult e prіvіnț e; Mіnіst erul Εdu cațіeі șі Ϲ ercetărіі ar tr ebuі să
întărească acest sіst em șі să asіgur e contіnuіtat ea sa pentru a crește іncluzіun ea rromіlor în t oată
țara șі la t oate treptele de învățământ.
În anul 2014, a f ost ad optată Strat egіa națі onală pentru protecțіa copіluluі 2014 -2020.
Ϲoncret, strat egіa urmăr ește, pe de o parte, contіnuar ea măsurіl or dіn d omenіul protecțіeі socіale a
copііlor începute anterіor, іar pe de alta, stabіl ește câteva noі dіrecțіі de acțіune, în s copul de a
reduce dіferențele în ceea ce prіvește accesul copііlor la servіcіі de educațіe șі sănătat e, concomіtent
cu creșterea calіtățіі a cestora.
Sunt vіzațі în s pecіal copііі dіn z onele sărace, ceі dіn m edіul rural, copііі romі, ceі cu
dіzabіlіtățі șі copііі dіn sіst emul d e protecțіe a copіluluі consumat or de drogurі, copііі aflațі în
conflіct cu legea, copііі străzіі, ceі care au părіnțі plecațі la mun că în străіnătat e, dar șі ad olescențіі.
Astfel, exіstența unuі s ervіcіu publіc de asіstență s ocіală în fі ecare comună, oraș sau
munіcіpіu, creșterea graduluі d e іmplіcare a comunіtățіі șі d ezvoltarea competențelor parentale ale
părіnțіl or, respectarea drepturіlor copііlor aflațі în sіtuațіі vuln erabіle, prevenіrea șі combat erea
orіcăreі forme de vіolență asu pra acestora – în famіlі e, în școală sau în comunіtat e, dar șі în curajar ea
partіcіpărіі copііlor la luar ea decіzііlor care îі prіvesc sunt r ezultat ele pe termen medіu șі lung.
În realіzar ea strat egіeі națі onale pentru protecțіa șі promovarea drepturіlor copіluluі,
AΝΡDϹA a f ost sus țіnută constant d e reprezentanța UΝІϹΕF R omânіa șі d e sectorul
neguvernam ental, în ansamblul său: F ederațіa Οrganіzațііl or Νeguvernam entale pentru Ϲ opіl, NNϹ
Românіa, Salvațі Ϲ opііі Românіa șі Fundațіa SΕRA R omânіa.
Dіn gru pul de lucru au maі fă cut parte experțі іnd ependențі, dar șі r eprezentanțі aі alt or
mіnіst ere: Mіnіst erul Sănătățіі, Mіnіst erul Εdu cațіeі Νațі onale, Mіnіst erul D ezvoltărіі R egіonale șі
Admіnіstrațі eі Ρublі ce, Mіnіst erul Justіțі eі, Mіnіst erul Afa cerіlor Іnterne, Mіnіst erul Tіn eretuluі șі
Sportuluі șі Ϲan celarіa Ρrіm – Mіnіstruluі.
Strategіa vіz ează promovarea іnv estіțіeі în d ezvoltarea șі bunăstar ea copііlor, pe baza un eі
abordărі h olіstіce șі іnt egrate adoptate de toate іnstіtuțііl e șі aut orіtaățl e publіce, urmărіnd să asіgur e
astfel respectarea drepturіlor copііlor, acoperіrea nevoіlor lor șі a ccesul unіv ersal la s ervіcііle
destіnat e lor. Νoua strat egіe cuprіnde o serіe de obіectіve ambіțі oase prіntre care acela de a asіgura
accesul tutur or copііlor la s ervіcіі de calіtat e, de a angaja f ondurі șі a furnіza un pachet mіnіm d e
servіcіі șі b enefіcіі pentru t oțі copііі, іn s pecіal pentru copііі rr omі, pentru ceі aflațі în sіtuațіі
vulnerabіle, de a prevenі șі combat e toate formele de vіolență șі d e a crește partіcіparea copііlor la
procesul d e luare a decіzііlor.

181
Ϲa o concluzіe la cele relatate în această lu crare trebuіe mențіonat fa ptul că o mare parte a
populațіeі de etnіe rromă maі al es copііі șі tіn erіі acestora suf eră de acest proces de margіnalіzar e
șі de aceea este nevoіe de o strategіe de іntervențіe susțіnută, care să se adreseze atât mіn orіtățіі
margіnalіzat e cât șі maj orіtățіі, pentru f ormar ea uneі socіetățі іnt ercultural e de іndіvіzі dіf erіțі dar
egalі, ra cordațі la val orіle generale ale umanіtățіі șі r espectând un s et comun d e norme dar în a celașі
tіmp aflațі într -un perman ent schіmb cultural șі s pіrіtual. Іnt egrarea tіnerіlor romі într-o formă d e
învățământ a r eprezentat un obіectіv fundam ental pentru acest referat, în a cest sens, mі -am propus
să propun următ oarele condіțіі:
– prevenіrea șі combat erea dіscrіmіnărіі іnstіtuțі onale șі socіale;
– păstrar ea іdentіtățіі etnіeі rromіlor;
– asіgurar ea șans elor egale pentru atіng erea unuі standard d ecent de vіață șі stіmular ea
partіcіpărіі etnіeі rromіlor la vіața economіcă, socіală, culturală, educațіonală șі polіtіcă a socіetățіі.
Ρentru combat erea dіscrіmіnărіі șі pentru s chіmbar ea stereotіpurіlor exіstente este necesar
a înțelege că acest lucru іm plіcă responsabіlіtățі nu numaі dіn partea maj orіtățіі, cі șі dіn partea
organіzațііl or rromіlor, lіd erіlor șі m embrіl or comunіtățіі d e rromі.
Bіblі ografі e
1. Anexa 1 la Ο.M.Ε.Ϲ.T. nr. 1540/19.07.2007 prіvіnd іnt erzіcerea segregărіі ș colare a copііlor rromі
șі aprobarea metodologіeі pentru prevenіrea șі elіmіnar ea segregărіі ș colare a copііlor rromі.
2. Achіm V.Țіganіі în іst orіa R omânі eі. Bu cureștі: Εdіtura Εn cіclopedіcă, 1998.
3. Delіa G., Sarău Gh. Іstorіe șі tradіțіі rr ome. Anul іunі e 2006. Manual edіtat d e Fundațіa Salvațі Ϲ opіі
Românіa, Ρr ogram Ρhar e 2003, Ϲ onsolіdarea socіetățіі cіvіle în Românіa.
4. Іonescu M., Ϲa ce S. Ρolіtіcі publіce pentru rr omі. Εv oluțіі șі perspectіve. Bucureștі: Εdіtura Εx pert,
2006.
5. Іonescu M. Dіv ersіtat ea polіtіcіlor publіce pentru rr omі, a a ctorіlor socіalі șі complementarіtat ea
acestora. R evіsta d e Asіst ență S ocіală nr.3-4/2005.
6. Lіégeoіs J.-Ρ. Rr omіі în Εur opa. Bіr oul de іnformar e al Ϲonsіlіuluі Εur opeі la Bu cureștі. 2008.
7. Munt ean A., Sag ebіel J. (coord). Ρra ctіcі în Asіst ența S ocіală în G ermanіa șі R omânіa. Іașі: Εdіtura
Ρolіrom, Ϲ olecțіa Ϲ ollegіum, 2007.
8. Ρopescu Ϲ.. ( coord). Rr omіі dіn R omânіa. Bu cureștі: Εdіtura Εx pert, 2014.
9. Recensământul populațіei. Іnstіtutul Νațі onal d e Statіstі că, 2011.
10. Vіntіlă, Mіhăіl escu, Ϲondіțіa r omă șі s chіmbar ea dіscursuluі, Εdіtura Ρ olіrom, 2014.â
11. Ζamfіr Ϲ., Ρr eda. (coord). Rr omіі în R omânіa. Bu cureștі: Εdіtura Εx pert, 2002.
12. Ζamfіr Ϲ., St oіca L. Antr opologіe. Ο n ouă provocare: dezvoltarea socіală, Іașі: Εdіtura Ρ olіrom,
2006.
13. Ζamfіr E., Ζamfіr C. Țіganіі într e іgnorare șі îngrіj orare. Bucureștі: Εdіtura Alt ernatіv e, 1993.

182
INVESTIGA ȚII PSIHOSOCIOLOGICE CONTEMPORAN E
CONTEMPORARY PSYCHOSOCIAL INV ESTIGATI ONS
Rusna c Svetlana
”BANII ADU C FERICIREA?” SAU D ESPRE STAR EA DE BINE PSIHOLOGIC CA O
CONDIȚI E A SU CCE SULUI
”DOES MONEY BRING HA PPINESS?” OR AB OUT PSYCHOLOGICAL W ELL-BEING
AS A CONDITION OF SU CCE SS
Rezumat
Pot banii să -i facă fericiți pe oameni? Într ebarea este atât d e dificilă, în cât în în cercarea de a
oferi un răs puns s -a conturat un d omeniu a parte de cercetări cantitativ e, numit economia f ericirii. L ectura
publicațiilor celor preocupați de asemenea cercetări m -a condus la o concluzie: economia f ericirii este
preocuparea unor cercetători care caută r ețete ale bunăstării, găsindu -le nu atât în cifre care ilustr ează
venituril e lunar e sau anual e, cât în calitatea relațiilor cu alții și cu sin e, satisfa cția de lucrurile făcute și
în general d e viață, d eținerea de sens și s cop al vi eții, tot ce înglobează n oțiunea de stare de bine
psihologic.
Cuvint e-cheie: fericire, star e de bune psihologic, bani.
Abstras ct
Can the money make people happ y? The question is so difficult that, in trying to provide a
response, a particular area of quantitative research, called the economy of happiness, has emerged. The
reading of the publications of those concerned with such research led me to a conclusion: t he economy
of happiness is the concern of researchers looking for welfare recipes, finding them not in figures that
illustrate monthly or yearly incomes, as in the relationship with others and with itself, satisfaction of the
things made and generally of l ife, of the meaning and purpose of life, all that encompasses the notion of
well-being.
Key-words: happiness, good psychological stat e, money.
În cadrul unui studiu efectuat la Univ ersitat ea din California, B erkeley în 2014, s -a
constatat că persoanele foarte bogate sau f oarte sărace au fost asociate cu manif estări mai fr ecvente
de tulburar e psihică. Acest lucru nu îns eamnă n eapărat că banii (sau li psa lor) înn ebunesc.
Studiul a constatat că oamenii cu ris c de tulburar e bipolară și tulburar e narcisistă d e
personalitat e au tendința d e a fi mai mândri d e realizăril e lor și de a fi mai h otărâți în afirmar ea de
sine în detrimentul r elațiilor personale. Ei au mai mult e șanse de a avea câștiguri mari, dar pot
deveni, de asemenea, șomeri sau da falim ent [5].
Mai mu lte studii au analizat, d e asemenea, fericirea pe termen lung a câștigăt orilor la loterie
și s-a constatat că șansa dată n -a dus la o îmbunătă țire considerabilă a stării d e bine. De fapt, averea
căpătată pe neașteptate poate împiedica manif estarea bucuriei de lucrurile simple, de o glumă sau
o emisiun e haioasă.
Dacă banii nu adu ce fericirea, atun ci de ce oamenii insistă în a -i câștiga d e parcă anum e
câștiguril e mari i -ar fa ce fericiți? Pare firesc că, având mai mulți bani, poți să-ți realizezi toate
dorințele. Să-ți cumperi casa d orită. Aut omobilul vis elor tale. Să posezi libertatea de a alege
distra cțiile, de a călători.
Și atun ci de ce în cadrul cercetărilor sociale se constată că într e posedarea de mulți bani și
sentimentul d e fericire există corelații destul d e neînsemnat e? Ciudat este și faptul că chiar fără d e
cercetări s ofisticate oamenii constată că la un anumit niv el al câștiguril or banii pierd capacitatea de
a-i mai fa ce fericiți. și totuși, continuă să lu creze la greu pentru a -i câștiga, d eși nu se pot bucura d e
aceștia.
Există câteva m otive pentru care banii nu adu c fericirea.

183
1. Primul țin e de fenomenul comparației sociale. Aprecierea bunăstării finan ciare se
realizează prin comparare cu cei din jur. Niv elul venituril or nu d eranjează atât tim p, cât câștigăm
mai mult d ecât alți oameni din ambianța a propiată. Dar, pe măsură ce câștigăm mai mulți bani s e
schimbă și ambianța n oastră, fiind în conjurați d e oameni mai b ogați nu r eușim să mai profităm d e
comparație pozitivă.
2. Bunuril e materiale nu ne fac fericiți. D obândir ea de lucruri precum case și mașini au
doar un efect tranzit oriu asu pra fericirii. D orințele oamenilor pentru posesiunil e materiale corelează
cu rată puțin mai înaltă d ecât venituril e lor. Aceasta îns eamnă că, în ciuda v enituril or care ajung a
fi mult mai mari, oamenii nu d evin cu mult mai f ericiți. Există chiar d ovezi că venituril e foarte mari
ne fac mai puțin f ericiți.
3. Oamenii nu reușesc să se implice în activități d orite și plăcute atunci când sunt b ogați.
Oamenii care câștigă mul ți bani nu -și petrec timpul în a ctivități care bucură, dar la l ocul de muncă,
în activități care cauzează mai mult str es și t ensiun e. Acest lucru se datorează ” iluziei focalizat e”:
centrar ea pe câștig fa ce imperceptibile alte aspecte ale vieții, care, de fapt, ar fi mai im portante în
realizar ea fericirii. Când oamenii sunt posedați d e ideea de a câștiga cât mai mulți bani, probabil
consideră că îi v or folosi pentru a ctivități r ecreative. De fapt, pentru a câștiga bani ei petrec mai
mult tim p la locul de muncă, de aceea ”călătoriile dorite” sunt înl ocuite cu cele ”la și d e la serviciu”.
Aceste motive provoacă, în m od fir esc, într ebarea ”d e ce constatăril e cercetărilor
psihologice sunt dif erite de experiența cotidiana a oamenilor?”. Da că banii nu adu c fericirea, de ce
oamenii insistă în a -i câștiga? D e ce consideră că viața l or depinde de venituri?
S-a constata că oamenii cu mai mulți bani și statut mai înalt nu sunt mai f ericiți, dar sunt
mult mai satisfă cuți d e viața l or. Dani el Kahn eman, psihologul care a primit premiul N obel, și
colegii lui au d ezvoltat id eea că motivul pentru care oamenii continuă să gând ească că bani îi fa c
mai f ericiți este cel al realizăril or convenționale [1]. R ealizăril e convenționale constau în obținerea
unor bunuri râvnit e care permit afirmar ea de sine: eu sunt ceea ce eu pot face! Adi că, atun ci când
omul își d orește câștiguri mari, el o face gândind prin prisma un or bunuri mat eriale la beneficiile
de altă natură, cum ar fi r ecunoașterea și stima celor din jur. D e fapt, posedarea de bani și bunuri îl
face pe om nu mai f ericit, dar mai mulțumit d e sine.
Gând ește bine, ce preferi? Să fii satisfă cut de sine, mulțumit d e realizăril e personale, de
statutul s ocial, d e respectul și recunoașterea socială, sau să fii f ericit?
Și atun ci, cum stabilesc psihologii că banii nu sunt o condiție a fericirii? Prin cercetări, care
au constata că banii condiționează satisfa cții mai mari sau mai mi ci cu caracter temporar, t ot odată
și aspirații d e a le realiza în continuar e, dar nu și f ericirea, care este o stare globală.
În una din cercetări 374 d e lucrători din 10 orașe diferite și cu locuri de muncă diferite au
fost într ebați la fi ecare 25 de minut e cât de fericiți sunt [2]. Corelația dintr e fericire și venit nu a
fost semnifi cativă din punct de vedere statisti c.
Așadar, iluzia f ocalizată explică parțial m otivul pentru care credem că banii n e fac fericiți,
atunci când d e fapt nu e așa. F oarte mulți oameni cunosc că un l oc de muncă plătit este și producător
de mai mult str es, că acesta nu îi va fa ce mai fericiți, și t otuși ei vor alege banii și slujba mai
prestigioasă. D e ce?
Cercetătorul Barry S chwartz [3] la f el s-a într ebat care este motivul pentru care oamenii se
concentrează pe bani, excluzând a cele lucruri care se dovedesc a condiționa fericirea. Răspunsul a
fost trist: oamenii nu văd ni ci o alternativă comparabilă cu banii. Ei consideră că a av ea mulți bani
e bine.
”Iluzia f ocalizată” a banil or este susținută d e tot ce ne înconjoară. Întâlniți fr ecvent mesaje
care v-ar spune să renunțați la bani ? Desigur că mulți pot spune că banii și câștigar ea lor nu tr ebuie
să fi e venerați, dar nim eni și nimi c nu afirmă că ar urma să -i neglijăm. T otodată, m edia –

184
televiziun ea, int ernetul, ziar ele și revistele, panourile publicitare, perman ent ne cheamă să câștigăm
bani (d e fapt ne provoacă prin bunuril e pe care le-am putea poseda!). Pare-se efectul este foarte
puternic, dar și foarte indezirabil: sunt eliminat e oricare alte idei despre modalitat ea de a trăi viața!
Chiar mai mult, există prea puține modele de rol social prin care s-ar afirma alt ernativ ele banil or.
Se manif estă un m od distin ct de a urma convenția s ocială: ai bani – ai casă, masă, bunăstar e
materială, r espect, statut… adi că ești mulțumit d e sine. Mai ai n evoie de fericire!? Nu este oare
satisfa cția de sine fericire? Din păcate nu! și atunci, ce ne lipsește?
Scott Christ, s criitor, antr eprenor, a menționat 7 motive de a fi f ericit (le-am tr ecut prin
filtrul propriilor cugetări).
1. Ai în preajmă oameni care te iubesc și depind d e tine. Ei sunt im portanți pentru tin e, iar
tu ai ce face pentru ei. Indif erent de cine ești sau d e ce faci, ei te vor iubi n econdiționat. D e aceea
alegi să fii f ericit, dar și satisfă cut de sine. Pentru a ceasta al egi o slujbă bin e plătită, râvn ești la un
statut s ocial înalt .
2. Da că viața s -ar putea schimba dramati c la o clipă, ce vei face? Nu t otul și t oate pot fi
controlate. Viața n e poate oferi provocări im previzibil e. Ce faci, dacă îți pierzi locul de muncă,
pierzi oamenii pe care-i iubești și te iubesc? Cât de actuală este chemarea ”Trăi ește clipa!”? Al ege
să fii f ericit în fi ecare zi, să t e bucuri d e fiecare moment trăit. Transf ormă satisfa cția de sine și de
realizăril e proprii în f ericire. Câștigă bani și bunăstar e materială prin r ealizar ea un ei slujb e
preferate, alăt uri de oameni pe care-i iubești, care au nevoie de tine!
3. Oamenii fericiți sunt mai productivi. Oamenii fericiți, în g eneral, sunt mai productivi și
au mai mult e șanse să-și atingă obiectivele decât oamenii nefericiți. Ei nu pierd tim pul și energia
plângându -se de viață și d e neșanse. Ei trăiesc intensiv fi ecare moment, transf ormându -l în rezultat e
ale activității sal e, Rezultat e care sunt r emunerate. Inclusiv cu bani!
4. Oamenii fericiți sunt a cceptați d e cei din jur, in clusiv pentru slujb e bine plătite. Fericirea
(dar și nefericirea!) este contagi oasă. V om accepta mult mai uș or în preajma n oastră o persoană
fericită, d ecât una d eprimată ( pe care o primim d oar pentru a o consola, susțin e). Totodată, oamenii
fericiți pot iubi, cei deprimați au n evoie de iubire. Într -o lume în care se mai m enține războiul,
foametea, sără cia și distrug erea, este nevoie de oameni fericiți, care vor oferi susțin ere și rezolvări.
Oamenii fericiți pot schimba lum ea! Al egând s chimbar ea, deci și fericirea, își poți schimba propria
viață!
5. Ai d estule motive pentru a fi f ericit. Primul este faptul că te-ai năs cut și trăiești.
Gând ește-te ce ai face dacă ai afla că trăi ești ultima ta zi pe pământ? V ei câștiga sau v ei cheltui
mulți bani? Sau v ei face un efort să-și petreci timpul cu oamenii pe care-i iubești, în a ctivitățil e care
te inspiră?
6. Oamenii fericiți au r elații mai bun e. Cele mai mult e sondaje demonstrează că oamenii
căsătoriți sunt mai f ericiți decât cei necăsătoriți. Asta nu îns eamnă că trebuie să te căsătorești pentru
a ating e fericirea. Atun ci când al egi sa fii f ericit, este mai probabil să ai r elații d e muncă și în g eneral
relații s ociale mai bun e, prieteni, m embri ai famili ei mai d evotați.
7. Oamenii fericiți sunt mai sănăt oși. Oamenii sănăt oși sunt preferați pentru l ocurile de
muncă, respectiv pot mai l esne să obțină o slujbă bin e plătită. Oamenii fericiți țin la sănătat ea lor,
ei tind să aibă mai multă grijă d e sine, deci își m ențin sănătat ea nu d oar prin stăril e emoționale
pozitive, dar și prin m odul d e a se îngriji de sine, de alimentarea sau d e relaxar ea sa.
Am încercat să identific prin cercetare, cu ce corelează f ericirea.
Pentru a t esta cadrul conceptual, conform căruia satisfa cția profesională și starea
psihologică de bine a univ ersitaril or se află în ra port pozitiv, am elaborat două m etode de tip scală.
Amb ele conțin o scală d e răspuns d e tip Likert, în 7 tr epte – de la -3 la 3.

185
Pentru măsurar ea stării psihologice de bine am construit un chestionar cu 30 d e itemi, câte
5 pentru fi ecare din cele șase dimensiuni pe care le-am considerat potrivit e pentru d efinirea
bunăstării psihologice: sentimentul d e a fi f ericit, acceptarea de sine, controlul asu pra ambianț ei,
capacitatea de autonomie, relațiile pozitive cu ceilalți, s copul și s ensul vi eții – Chestionarul pentru
măsurar ea stării psihologice de bine (CSPB).
Pentru măsurar ea sentimentului d e fericire am f olosit (cu modificări) S cala f ericirii
subiective (Subj ective Happiness Scale), elaborată d e Lyub omirsky S. și Leppe r H. S cala conține
5 itemi:
-3 -2 -1 0 1 2 3
1. În g eneral, mă consider
O persoană nu prea fericită Foarte fericită
2. În comparație cu colegii m ei/cu alți oameni sunt
Mai puțin f ericit/ă Mai f ericit/ă
3. Unii oameni sunt, în g eneral, f oarte fericiți. Ei se bucură d e viață, indif erent de ceea ce li se
întâm plă, profită maximal d e tot și d e toate. În ce măsură a ceastă caracterizare te descrie?
Deloc În cea mai mar e măsură
4. Unii oameni sunt, în g eneral, f oarte nefericiți. D eși nu sunt d eprimat/ă, eu niciodată nu sunt
destul de fericit/ă cum ar urma să fiu. În ce măsură a ceastă caracterizare te descrie?
În cea mai mar e măsură Deloc
5. În fi ecare dimin eață mă tr ezesc cu un s entiment de a trăi o zi fericită?
Niciodată Întotdeauna
Următ oarele dimensiuni n e-au fost sug erate de Scala pentru star ea psihologică de bine
(PWBS – Psychological W ell-Being S cale), elaborată d e Ryff în 1989, dezvoltată în 1995.
-3 -2 -1 0 1 2 3
6. Cred că sunt un om demn, nu mai puțin m erituos decât colegii m ei.
Deloc În cea mai mar e măsură
7. Posed mult e calități pozitive.
Deloc În cea mai mar e măsură
8. Sunt satisfă cut de mine și cred că merit stima celor din jur.
Deloc În cea mai mar e măsură
9. Mă caracterizează mult e capacități și a ptitudini d eosebite.
Deloc În cea mai mar e măsură
10. Consider că prezint im portanță pentru oamenii care mă în conjoară.
Deloc În cea mai mar e măsură
Scorurile se calculează la f el, precum s -a relatat ant erior. Scorurile mai mi ci de -0,5 d enotă
acceptare de sine joasă: n erecunoașterea m eritelor, a calitățil or pozitive, capacităților și
aptitudinil or, insatisfa cția și desconsiderarea de sine, mai mari d e 1,0 – acceptarea de sine înaltă.
-3 -2 -1 0 1 2 3
11. Oamenii care mă cunosc, chiar insufi cient de mult,
Îmi pot ușor
defini trăiril e Nu pot să-mi id entifice trăiril e, pe care de
controlez cu ușurință
12. În div erse situații și cu oameni dif eriți
Mă comport la f el Mă comport în conformitat e cu
circumstanț ele
13. Cred că aș fi f ost un bun a ctor
Deloc Cu siguranță
14. Ca să învi orez un gru p sau să diminu ez din t ensiun e, pot cu ușurință să glum esc și să-i distr ez
pe oameni
Deloc Întotdeauna

186
15. Pentru a câștiga sim patia și a reuși în lu cruri importante, mă prezint conform așt eptărilor
celorlalți
Deloc Întotdeauna
Scorurile mai mi ci de -0,5 d enotă in capacitate de monitorizare a stăril or afective, a
comportamentului în div erse circumstanț e, a stării d e spirit a celor din jur, a cursului comuni cării,
mai mari d e 1,0 – capacitate de monitorizare a mediului s ocial și a circumstanț elor conform
propriilor intenții și așt eptărilor celor din jur.
-3 -2 -1 0 1 2 3
16. Când mă lans ez într -un proiect, într -o afacere, sau în cep un lu cru nou
Întotdeauna am t emeri și
neîncredere în succes Sunt în crezut în su cces
17. Da că merg la m edic pentru o investigați e
Mă t em că o să mi s e
comuni ce despre vreun
diagn ostic neplăcut Sunt în crezut că am o stare de
sănătat e foarte bună
18. Când sunt s olicitat d e șef
Aștept să fiu certat sau să
mi se ofere o însăr cinare
dificilă Consider că voi primi o veste sau
ofertă plăcută
19. Când fa c cunoștință cu un om/cu oameni noi
Sunt vigil ent și nu dau
”toate cărțile pe față” Sunt d eschis și în crezător
20. Da că în stradă un necunoscut/o necunoscută mă privește cu atenție și îmi zâmb ește
Îmi v erific exteriorul și
încerc să ghi cesc ce l-a
amuzat Îi zâmb esc și mă bu cur că oamenii
îmi îm părtăș esc dispoziția bună
La fel precum ant erior, scorurile mici denotă lipsa de autonomie, de încredere în sin e și de
asertivitat e, trăsături care-l limit ează pe om în a cțiuni, cele înalte – capacitatea de a se manif esta
autentic, de a da d ovadă d e inițiativă, d e a se implica activ în div erse proiecte și activități.
-3 -2 -1 0 1 2 3
21. Mă simt confortabil în m ediul colegilor (de muncă, studii), al prietenilor
Deloc Întotdeauna
22. Când m erg la o întrunir e și întâln esc oameni noi
Am n evoie de mai mult tim p
pentru a mă a comoda Mă a comodez pe dată
23. Da că în m ediul meu apropiat (în famili e, într e prieteni) se declanșează vr eun conflict
Mă indis pun și mă r etrag Mă im plic în rezolvarea lui
24. Îmi r eușește să găs esc limbă comună cu oameni dif eriți d e mine (după vârstă, statut s ocial,
conving eri etc.)
Deloc Întotdeauna
25. Cred că dacă m-aș pomeni într -o țară, und e n-am mai f ost niciodată
M-aș acomoda difi cil sau
chiar nu m -aș acomoda deloc M-aș acomoda într -un tim p
scurt
Scorurile mici caracterizează o persoană cu capacități d e comuni care și relaționare socială
insufi ciente, cele înalte denotă potențial sufi cient de adaptare la medii și oameni noi, comuni cabil,
apt de instituir e și menținere a relațiilor pozitive cu alții.
-3 -2 -1 0 1 2 3
26. T ot de ce dispun acum s e prezintă ca un r ezulta t al planuril or și s copurilor mele realizat e

187
Dimpotrivă – e un
rezultat al eșecurilor
mele Cu siguranță că e așa
27. Viața m ea are sens și importanță
Deloc așa Cu siguranță că e așa
28. Da că n-am realizat ce mi-am propus, e din cauza
Circumstanț elor și
reavoinței oamenilor Timpului prea scurt rezervat pentru
aceasta, dar oricum v oi realiza
29. R onald R eagan a s pus ”Fil ozofia m ea despre viață este că dacă ne-am stabilit un s cop în viață
și lucrăm din gr eu să r ealizăm a cel scop, nu vom pierde niciodată, cumva v om ieși în câștig”
Nu sunt d e acord cu
această afirmați e Sunt întru t otul de acord cu această
afirmați e
30. ” Sunt d ouă feluri d e a-ți trăi viața… Unul – de a crede că nu există mira cole. Altul – de a crede
că totul este un mira col” (Alb ert Einstein)
Sunt d e acord cu prima
afirmați e Sunt d e acord cu a d oua afirmați e
Scorurile mari sunt a cumulat e de persoane care recunosc și acceptă experiența tr ecutului,
își controlează prezentul și privesc cu optimism la vi itor, văd s ensul vi eții și existenței personale.
Persoanele care acumul ează s coruri mi ci nu d ețin sensul vi eții, au puține sau chiar nu au d eloc
obiective sau s copuri, nu pun preț pe experiențele trecute, pe prezent și viitor.
Media g enerală indi că la a precierea subi ectivă a stării d e bine psihologic.
Satisfa cția profesională a f ost conceptualizată ca îngl obând cinci dim ensiuni: a precierea
dată a ctivității curriculare și extracurriculare cu stud enții; a ctivității personale de cercetare;
stimulării d ezvoltării int electuale și avansării în carieră la univ ersitat e; administrării, procesului
decizional și politicilor interne; calității r elațiilor interpersonale în cadrul organizați ei și raportului
cu mediul extrauniv ersitar. Inv entarul conține 50 de itemi, câte 10 pentru fi ecare din laturil e care
descriu m odelul satisfa cției profesionale a univ ersitaril or, înt ocmit du pă o analiză a situați ei reale
și a surs elor bibli ografice.

Fig. 1. Star ea de bine psihologic a cadrelor dida ctice universitar e
Deținerea de scopuri reprezintă un punct de referință maj or pentru experiența bunăstării.
Atun ci când oamenii sunt într ebați ce înseamnă o viață f ericită, plină d e satisfa cții și s emnifi cații,
ei menționează obiectivele, dorințele și visele pentru viit or. Fericirea este cel mai ad esea un produs
secundar al participării la proiecte și activități val oroase. Star ea de bine psihologic a fost definită
ca de Lawt on ca ”niv elul aut oevaluării competenței personale și a sin elui, prezentat în t ermeni de
ierarhi e personală a obiectivelor”. D esigur că scopurile și sensul pentru viit or sunt d omeniu al un ei 0,951,63
0,930,751,411,69
1,22
-3-2-10123
Sentimentul
subiectiv de
fericireAcceptarea de
sineCapacitate de
monitrizare a
ambianței
socialeSpirit de
autonomieCapacitate de
construire a
relațiilor
pozitive cu alțiiDeținerea de
scop și sens al
viețiiStarea
psihologică de
bine

188
personalități arm onioase, de aceea în cercetarea noastră s e remarcă și alte scoruri înalt e: acceptarea
de sine – posedarea un ei atitudini pozitive față d e sine, recunoașterea și acordul cu div erse
manif estări al e sinelui, atât a calitățil or cât și a d efectelor; construir ea relațiilor pozitive cu alții –
bazat e pe înțelegere și încredere, empatie și afecțiune. Rezultat e în limit ele normei medii au f ost
înregistrat e pentru s piritul d e autonomie, capacitatea de monitorizare a ambianț ei sociale și
sentimentul subi ectiv de fericire.
Sentimentul subi ectiv d e fericire se află în ra port dir ect cu activitat ea curriculară și
extracurriculară cu stud enții, im plicarea în cercetare, mulțumir ea de mediul univ ersitar stimulativ
pentru dezvoltarea intelectuală și avansar e în carieră, în g eneral cu satisfa cția profesională. Însă,
dacă ținem cont de faptul că sentimentul subi ectiv de fericire este apreciat în s coruri puțin mai sus
de medie (0,95), s e poate constata d e faptul că, pe de o parte, aceste laturi al e vieții univ ersitar e îl
determină și m ențin, pe de alta, că star ea reală a lu crurilor nu este mulțămit oare pentru univ ersitari.
În raport de intercondiționare se află și a cceptarea de sine cu toate laturil e și manif estarea
generală a satisfa cției profesionale. Rezultat ele ilustrat e mai sus au indi cat la a cceptare de sine înaltă
(1,63), ilustrând imagin ea de sine favorabilă a univ ersitaril or. Mediul univ ersitar s e prezintă ca o
condiție a creării și menținerii acestei imagini.
Nu se realizează ra porturi dintr e laturil e și manif estarea generală a satisfa cției profesionale
și capacitatea de monitorizare a ambianț ei sociale (apreciată în limit ele mediei – 0,93). În cadrul
unei cercetări s -a stabilit că în cazul s olicitării perman ente a aut omonitorizării s cade capacitatea
oamenilor de a monitoriza r elațiile sociale [4]. Probabil, r ezultat ele cercetării prezentate în această
publicație indică la a cest fenomen, cadrele didactice universitar e insistă în m onitorizarea
perman entă a propriului comportament, astf el epuizând r esursele de monitorizare a mediului s ocial.
Mai puține intercondiționări au f ost identificate între spiritul d e autonomie (ca măsură a
stării psihologice de bine) și satisfa cția profesională. Spiritul d e autonomie a fost evaluat d e
universitari j os (0,75), a ceastă star e fiind im portantă pentru r ealizar ea satisfa cției în a ctivitățil e
curriculare, extracurriculare, de cercetare, extrauniv ersitar e și în g eneral pentru satisfa cția în mun că.
Univ ersitarii nu s e apreciază ca fiind aut onomi în a ctivitat ea lor.
Activitat ea univ ersitară și satisfa cția profesională sunt condiții pentru instituir ea și
menținerea relațiilor pozitive sociale, apreciate înalt d e respondenți (1,41). T oate componentele
satisfa cției profesionale influ ențează pozitiv a ceastă manif estare a stării d e bine psihologic.
Aceleași r ezultat e au fost id entificate și prin corelarea scopului și sensului vi eții cu
satisfa cția profesională a univ ersitaril or.
În final, s e menționează un ra port de intercondiționare între starea de bine psihologic și
satisfa cția profesională a cadrelor dida ctice universitar e.
Succesul nu e cheia fericirii. F ericirea e cheia su ccesului. Da ca-ti place ceea ce faci, va
veni și succesul. (H erman Cain)
Bibli ografi e
1. Kahn eman D., Kru eger A. B., S chkad e D., S chwarz N., St one A. A. W ould Y ou Be Happier If Y ou
Were Richer? A F ocusing Illusi on. In: S cience, 2006, 312, p. 1908 -1910
2. Schnall P., Landsb ergis P., Belkic K., Warr en K., S chwartz J., Pickering T. Findings In Th e
Cornell Univ ersity Ambulat ory Bl ood Pressure Worksite Study: A R eview. In: Psychosomatic
Medicine, 1998, 60, p. 697
3. Schwartz B. Th ere Must B e An Alt ernativ e. In: Psychological Inquiry, 2007, 18, p. 48-51
4. Tyler J. M. «Through the Eyes of Others: Th e Role of Relational Valu e Cues and S elf-Regulat ory
Resources in M onitoring One's Social Environment», 2007. http://citation.alla cademic.com/meta/
p168456_ind ex.html
5. Wealth, power or la ck th ereof at h eart of many mental dis orders.
http://news.berkeley.edu/2014/12/09/ +dominan cebehavior/

189
Pruteanu Lavinia Maria, R obu Vi orel
ÎN CĂUTAR EA SEMNIFI CAȚIEI VIEȚII: STUDIU CORELAȚI ONAL R EALIZAT PE
UN EȘANTI ON DE ADOLESCENȚI R OMÂNI
SEARCHING FOR THE ME ANING OF LIFE: A COR RELATIONAL STUDY
ACCOMPLISHED ON A SA MPLE OF ROMANIAN ADO LESCENTS
Rezumat
Un fa ctor im portant al stării d e bine, evidențiat mai al es de modelele teoretice umanist –
existențiale ale funcționării și d ezvoltării individual e, este reprezentat d e semnifi cația vi eții pe care
indivizii umani o percep. Mai mult e investigații corelaționale și longitudinal e s-au preocupat de legătura
dintr e semnifi cația vi eții și indi catorii stării d e bine. Adolescența r eprezintă o perioadă critică a vi eții
datorită s chimbăril or fizi ce, hormonale, comportamentale și psihosociale. Identificarea unei semnifi cații
coerente a vieții este considerată un fa ctor protectiv ce intervine în dezvoltarea unui ad olescent. A cest
studiu examin ează r olul predictiv pe care semnifi cația vi eții îl ar e în raport cu star ea de bine subiectivă
în rândul a 134 d e adolescenți români. Ca metodă pentru colectarea dat elor, au f ost utilizat e chestionare
auto-administrat e care au in clus it emi pentru s emnifi cația vi eții, orientarea către creșterea personală,
deschiderea mentală ( ca trăsătură dis pozitională a personalității) și satisfa cția gl obală față d e viață.
Treapta școlară, prezența semnifi cației vieții și orientarea către creșterea personală au f ost predictori
pozitivi ai satisfa cției față d e viață. Potrivit dat elor analiz ei de regresie liniară multi plă, prezența
semnifi cației vieții a explicat 4.45 % din varianța satisfa cției globale față d e viață. Luându -se în
considerare aceste rezultat e, semnifi cația vi eții poate fi o variabilă d e interes în cadrul program elor de
consiliere psihologică destinat e promovării stării d e bine subiective și dezvoltării pozitive a
adolescenților.
Termeni-cheie: adolescenți, s emnifi cația vi eții, orientare către creșterea personală,
deschidere, satisfa cție față d e viață, analiză d e regresie.
Abstra ct
An important factor of well -being, highlighted particularly in humanistic -existential theoretical
models of the individual functioning and development, is represented by the meaning of life which
human individuals percieve. Several correlational and longitudinal investigations have been concerned
about the the link between the meaning of life and indicators of well -being. Adolescence is a critical life
period due to physical, hormonal, behavioral, and psychosocial changes. Searching for a coherent
meaning of life has been proposed to be a protective factor in adolescent development. This study
examines the predictive role which the meaning of life has in relation to the state of subjective well –
being of 134 Romanian adolescents. Self-administered questionnaires were used as method of data
collection including items of life meaning, personal growth initiative, mental o penness (as dispositional
trait of personality) , and global life satisfaction. The school stage, presence of the meaning of life, and
personal growth initiative were positive predictors of life satisfaction. According to multiple linear
regression analysis, presence of the meaning of life accounts for 4.45% of the variance within global life
satisfaction. Considering these results, the meaning of life can be a variable of interest in psychological
counseling programs aimed to promote subjective well -being and positive development of adolescents .
Keywords: adolescents, meaning of life, personal growth initiative, openness, life
satisfaction, regression analysis .
Introducere
Fiind o perioadă d e tranziți e între copilărie și vârsta adultă, ad olescența r eprezintă o
provocare în tras eul dezvoltării individului uman, o etapă mar cată d e prefaceri maj ore și de
numeroase riscuri. În s ocietatea contemporană post-industrială, caracterizată prin schimbări și
evoluții care au repoziționat id eologia și practicile educaționale, sociale și cultural e din div erse
domenii în n oi cadre de lucru, perioada ad olescenței tind e să devină mai critică, în s ensul în care
adolescenții tr ebuie să facă față un ei dubl e presiuni: n ecesitatea de a se adapta sar cinilor obișnuit e

190
ale dezvoltării, la care se adaugă multi plele provocări pe care le aduce viața în contextul s ocietății
actuale.
În contextul d e analiză a situați ei adolescenților contemporani, s pecialiștii care activează în
domeniul psihologiei dezvoltării, în cel al psihologiei educației sau în d omeniul consilierii
vocaționale și-au pus într ebarea: Din colo de variabil ele a căror contribuți e în raport cu reziliența în
fața difi cultățil or vieții, star ea de sănătat e individuală, star ea de bine și dezvoltarea arm onioasă a
adolescenților și a tin erilor este bine documentată și recunoscută d e către practicienii și d ecidenții
din d omeniul s erviciilor care de ocupă de asistență, ce alte caracteristici mai sunt im portante și pot
fi int egrate în conceperea program elor de educație formală și n on-formală a tin erei generații?
Lucrarea noastră în cearcă să răs pundă la într ebarea ant erioară atât dintr -o perspectivă t eoretică, cât
și din una empirică. Constru ctele cheie pe care le abordează r eprezintă preocupări al e specialiștil or
care promovează perspectiva pozitivă în d omeniul psihologiei, potrivit căreia ființa umană ar e (și
trebuie să-și activeze și să-și îmb ogățească) într egul potențial pentru a crește, a se dezvolta și a fi
fericită.
Repere conceptuale și empirice
Starea de bine percepută subi ectiv d e către adolescenți și tin eri reprezintă expresia
echilibrului și a desfășurării în condiții optime a procesului d ezvoltării, în contextul căruia
caracteristicile individual e (de exemplu: predispozițiile personale) și factorii de mediu (familia,
relațiile sociale și școala) j oacă un r ol foarte important [1]. Variabil ele care contribui e la star ea de
bine subiectivă și în planul fun cționării psihologice a adolescenților și tinerilor constituie obiectul
de interes al cercetătorilor din într eaga lum e. Aut orii accentuează im portanța id entificării și
gestionării fa ctorilor protectivi și a celor de risc în ra port cu dezvoltarea echilibrată a copiilor,
adolescenților și tinerilor și cu provocările pe care aceasta l e implică, în contextul s ocietății
contemporane care este animată d e numeroase schimbări ma cro-structurale. Astf el, s-a vorbit
despre rolul pozitiv pe care îl joacă echiparea copiilor, adolescenților și a tinerilor cu resursele care
le sunt n ecesare adaptării r eziliente la sar cinile și provocările dezvoltării, astf el încât aceștia să fa că
față exigențelor societății post-industrial e, bazată pe cunoaștere, acțiune și dezvoltare personală
continuă [10].
În contextul dir ecțiilor de cercetare la care ne-am r eferit mai sus, cercetătorii au propus
constru cte psihologice relevante pentru înț elegerea factorilor care contribui e la dezvoltarea
adolescenților și a tin erilor, precum percepția semnifi cației propriei vieți [26, 27] sau inițiativa
pentru creștere (dezvoltare) personală [17, 18]. A ceste constru cte au în ceput să atragă at enția
reprezentanțil or psihologiei pozitive. Primul s e referă la s emnifi cația și importanța pe care indivizii
umani l e atribui e în mod subi ectiv propriei lor existențe, iar cel de-al doilea circumscrie procesul
intențional prin care oamenii se angaj ează în m od activ în s chimbar ea propriei lor vieți și în
dezvoltarea personală, în a cord cu proiectele de viață pe care și le propun.
Autorii care s-au preocupat de factorii protectivi și de cei de risc care condiționează creșterea
și dezvoltarea la vârsta ad olescenței și-au orientat at enția către identificarea resurselor și a
mecanism elor care contribui e la reziliența în ra port cu adv ersitățil e și la dezvoltarea pozitivă a
adolescenților. Printre acești fa ctori, orientarea către căutar ea și înț elegerea semnifi cației propriei
vieți a în ceput să fi e considerată o variabilă im portantă, întru cât se consideră că adolescenții și
tinerii își percep propria viață ca fiind coerentă și ca prezentând im portanță, atun ci când s e înțeleg
pe ei înșiși (aut o-acceptarea), percep corect, realist și înț eleg ceea ce se întâm plă în jurul l or și s e
integrează în m ediul în care cresc, de exemplu prin relațiile pozitive pe care le stabil esc cu adulții
și covârstni cii [27]. R ezultat ele studiil or sug erează că înț elegerea semnifi cației propriei vieți
reprezintă un fa ctor protectiv în ra port cu atitudinil e și comportamentele care conduc la deteriorarea
stării d e sănătat e fizică și psihologică în rândul ad olescenților [3], precum și în raport cu problemele
în plan comportamental, cum ar fi agr esivitat ea, antis ocialitat ea sau atitudin ea iresponsabilă față d e
școală [4]. Pe de altă parte, fațetele semnifi cației propriei vieți referitoare la prezență și la orientarea

191
către căutar e sunt predictori semnifi cativi pentru dim ensiunil e stării d e bine percepută subi ectiv de
către adolescenți și tin eri, și anum e satisfa cția față d e viață, stăril e afective negativ e (de exemplu:
depresia) sau cele pozitive, cum ar fi im presia de fericire [7, 8, 26].
La rândul ei, prin rezultat ele pozitive la care conduce în dif erite domenii al e funcționării
individual e, inițiativa pentru creșterea personală j oacă un r ol pozitiv în ra port cu star ea de bine în
rândul tin erilor, așa cum sug erează rezultat ele studiil or care au id entificat as ocieri semnifi cative
între scorul ridi cat la Personal Gr owth Inițiativ e Scale/PGIS și niv elul ridi cat al satisfa cției față d e
viață [20, 28, 30], niv elul stării d e bine în planul fun cționării psihologice individ uale [19], precum
și nivelul stării d e bine psihosociale [15].
Scopul prezentului studiu
În literatura d e specialitat e din R omânia, constru ctele la percepția semnifi cației propriei vieți
și inițiativa pentru creșterea personală și r olul pe care aceste variabile îl au în ra port cu reziliența și
dezvoltarea adolescenților au sus citat un int eres recent, prin studiil e realizat e de L. Brassai, B. F.
Piko și M. F. St eger [3, 4], V. N egovan [15] și V. R obu [21]. Cum s ocietatea românească parcurge
o perioadă d e intense prefaceri și frământări, iar ra poartele oficiale ale autoritățil or nați onale și
europene, studiil e organizațiil or non-guvernam entale și mass -media oferă un tabl ou critic al
problemelor și dificultățil or pe care le întâm pină ad olescenții și tin erii, su ntem de părere că
investigar ea rolului pe care imagin ea despre sensul propriei lor existențe și motivația d e a face față
provocărilor și d e a se dezvolta este esențială pentru a înț elege factorii care contribui e la situația
adolescenților și a tin erilor și pentru a elabora strat egii și program e de măsuri coerente și adecvate
nevoilor de dezvoltare ale populației vizat e.
În contextul t eoretic și aplicativ la care ne-am referit mai sus, s copul studiului pe care l-am
realizat a constat în explorarea rolului predictiv pe care percepția semnifi cației propriei vieți și
inițiativa pentru creșterea personală îl au în ra port cu dim ensiun ea cognitivă ( evaluativă) a stării d e
bine subiective (și anum e satisfa cția față d e viață) în rândul ad olescenților. Deoarece datele studiil or
sugerează că deschiderea în planul m ental și în cel al experiențelor individual e tinde să reprezinte
un alt fa ctor care contribui e la rezultat ele pozitive în planul fun cționării și al d ezvoltării
adolescenților [11], a ceastă variabilă a f ost, de asemenea, luată în calcul.
Variabil e și ipoteze de lucru
Deoarece colectarea dat elor a presupus administrar ea de chestionare adolescenților (elevi de
liceu , fete și băi eți) și corelarea scorurilor la a ceste chestionare, studiul a f ost corelațional. În cadrul
modelului d e regresie pe care l-am testat:
a) variabil ele independente principale (potențiali predictori) au f ost: scorurile la faț etele
semnifi cației propriei vieți (prezența și orientarea către căutar e), scorul la inițiativa pentru
creștere personală, r espectiv scorul la fa ctorul deschidere (ca predispoziție a personalității);
b) variabila d ependentă (criteriul) a fost reprezentată d e scorul la satisfa cția față d e viață;
c) alte variabil e independente secundar e (ale căror efecte asupra variabil ei dependente au fost
controlate) au f ost: genul, tr eapta școlară și situația familială ( persoanele alături d e care
adolescenții locuiau a casă, în m omentul r ealizării studiului).
Pornind d e la rezultat ele studiil or care sunt ra portate în lit eratura int ernațională pe care am
consultat -o, am f ormulat următ oarele ipoteze de lucru.
a) Prezența semnifi cației propriei vieți este un predictor pozitiv al niv elului satisfa cției față d e
viață în rândul ad olescenților.
b) Orientarea adolescenților către căutar ea semnifi cației propriei vieți este un predictor negativ
al satisfa cției față d e viață pe care aceștia o percep subiectiv.
c) Implicarea activă în a cțiunil e orientate către creșterea personală r eprezintă un predictor
pozitiv al niv elului satisfa cției față d e viață în rândul ad olescenților.

192
d) Nivelul ridi cat al d eschiderii în plan m ental și în planul experienței individual e este un
predictor pozitiv al satisfa cției față d e viață pe care adolescenții o percep subiectiv.
Participanți și procedură
Datele care vor fi prezentate la punctul 2.7. d in această a d oua parte a lucrării provin din
prelucrarea protocoalelor valid e cu răspunsuril e oferite de un număr d e 134 d e adolescenți (in clusiv
protocoalele cu răs punsuril e date de adolescenții din l otul pe care au fost pretestate instrum entele
pentru m ăsurar ea variabil elor studiului). În cadrul distribuți ei participanților la studiu în fun cție de
variabila gen, raportul f ete/băieți a f ost egal cu 3:1 (101 f ete și 33 d e băieți). Distribuția
participanților în fun cție de treapta școlară a f ost foarte echilibrată: 68 – elevi în clasa a IX -a și 66
– elevi în clasa a XII -a. Pe de altă parte, au predominat participanții având confesiunea religioasă
ortodoxă (91.8 %), r estul îm părțindu -se între catolici (2.2. %), protestanți (1.5 %) și participanți cu
alte confesiuni r eligioase (0.5 %). Figura 1 r ezumă distribuția participanților în fun cție de situația
familială ( persoanele alături d e care locuiau a casă). S e poate constata că peste trei sferturi dintr e
participanți l ocuiau în familii inta cte, alături d e ambii părinți și ( eventual) frați și/sau sur ori.

Fig 1. Distribuția participanților la studiu în fun cție de situația familială
Participanții au f ost recrutați ( prin tehnica eșanti onării d e conveniență) din populația elevilor
din tr ei licee din Muni cipiul Iași, ș i anum e: Colegiul Nați onal d e Artă,,Octav Băn cilă” (N = 32),
Colegiul Nați onal,,Garab et Ibrăil eanu” (N = 55) și Liceul Pedagogic,,Vasil e Lupu” (N = 47). În
fiecare clasă d e elevi în care s-a intrat (în tim pul programului ș colar obișnuit), potențialil or
participanți li s -a explicat scopul administrării chestionarelor (fără a li s e preciza variabil ele
urmărit e de studiu) și modalitat ea de completare, solicitându -li-se acordul v erbal d e a răs punde.
Pentru a în curaja sin ceritatea participanților, răs punsuril e la chestionare au fost anonime. Deoarece
nu toți elevii int erpelați au d orit să răs pundă la chestionare, iar un ele protocoale cu răs punsuri au
fost eliminat e (datorită omisiunil or sau pattern-urilor de răspuns ati pice), în baza d e date finală
(realizată în aplicația S PSS for Wind ows) au f ost reținute numai 134 d e protocoale.
Chestionarele administrat e participanțil or
Fațetele percepției pe care adolescenții inv estigați o aveau în l egătură cu semnifi cația
propriei lor vieți au f ost evaluat e cu versiun ea în li mba r omână pentru instrum entul Meaning in Lif e
Questionnair e [MLQ; 26]. Chestionarul in clude zece itemi, câte cinci pentru fi ecare dintr e fațete,
și anum e: prezența s emnifi cației propriei vieți (scala MLQ -P) și orientarea către căutar ea
semnifi cației propriei vieți (MLQ -S). Prima faț etă se referă la măsura în care o persoană simt e că
propria viață este plină d e înțeles și prezintă im portanță pentru sin e (exemple de itemi:,,Îmi este clar
care este rostul vi eții mele.” sau ,,Viața m ea are un scop bine definit. ”). Cea de-a doua faț etă viz ează
motivația persoanei de a găsi sau d e a aprofunda s emnifi cațiile propriei vieți (exemple de
itemi:,,Caut ceva care să facă ca viața m ea să fi e cât mai plină d e sens.” sau ,,Caut o misiun e pentru
viața m ea.”). La fi ecare dintr e itemi, subi ectul poate răspunde alegând una dintr e următ oarele
variant e: 1 – nu mi s e potrivește deloc, 2 – în cea mai mar e parte, nu mi s e potrivește, 3 – nu prea
mi se potrivește, 4 – nu pot spune dacă mi s e potrivește sau nu, 5 – oarecum, mi s e potrivește, 6 –
în cea mai mar e parte, mi s e potrivește și 7 – mi se potrivește în totalitat e. Pentru fi ecare item, scorul

193
se stabil ește prin acordarea unui punctaj de la 1 la 7, în fun cție de varianta d e răspuns pe care un
participant a s electat-o (pentru it emul 9, s corarea se realizează în s ensul inv ers scalei de răspuns).
Pentru fi ecare dintre fațetele semnifi cației propriei vieți, scorul s-a obținut prin însumar ea scorurilor
la itemii corespunzăt ori și poate varia într e 5 și 35. S corurile ridicate indică prezența, r espectiv
orientarea către căutar ea semnifi cației propriei vieți. În R omânia, instrum entul MLQ a f ost
administrat unui număr d e 426 d e adolescenți cu vârst e cuprinse între 15 și 18 ani, în cadrul unui
studiu care a urmărit evidențierea rolului pe care percepția cu privire la semnifi cația propriei vieți
îl are în predicția comportamentelor critice pentru star ea sănătății și a problemelor comportamentale
în rândul ad olescenților [4]. Aut orii au confirmat stru ctura fa ctorială (în d ouă dim ensiuni lat ente) a
instrum entului și au ra portat val ori destul d e bune ale consistenței interne pentru cele două scale:
0.81 pentru MLQ -P și 0.79 pentru MLQ -S.
În vederea evaluării inițiativ ei (motivați ei) pentru creștere personală, a f ost administrată
versiun ea tradusă î n limba r omână a s calei propusă și experimentată d e C. Robitschek [17, 18] –
Personal Gr owth Initiativ e Scale/PGIS. Instrum entul in clude nouă it emi (d e exemplu:,,Știu ce
anum e trebuie să fa c, pentru a -mi ating e scopurile.” sau ,,Îmi iau propria viață în mâi ni.”), la care
adolescenții care au participat la studiul d e față au răs puns al egând una dintr e următ oarele variant e:
1 – total în d ezacord, 2 – în dezacord, 3 – oarecum în d ezacord, 4 – oarecum d e acord, 5 – de acord
și 6 – total de acord. Pentru fi ecare item, scorul a f ost stabilit prin acordarea unui punctaj de la 1 la
6, în fun cție de varianta d e răspuns s electată d e către participant. S corul total al unui participant a
fost obținut prin însumar ea scorurilor la it emi (d omeniu posibil d e variați e: 9-54). Scorul ridi cat
indică niv elul puternic al inițiativ ei pentru creștere personală pe care o persoană o manif estă. În
România, s cala a f ost utilizată în d ouă studii. Astf el, Negovan [15] a administrat -o unui număr d e
449 d e studenți (cu vârst e cuprinse între 19 și 40 d e ani), îm preună cu alte instrum ente. Pentru s cala
PGIS, aut oarea a ra portat o valoare foarte bună a consistenței interne (α = 0.87). Pe de altă parte,
scorul la PGIS a corelat cu scorurile la star ea de bine în planul fun cționării psihologice, starea de
bine în planul fun cționării s ociale și starea de bine în planul fun cționării psihosociale. În cadrul unui
alt studiu corelațional, prin care a urmărit evidențierea contribuți ei la predicția niv elului
angajam entului în d omeniul ș colar pe care o au caracteristicile individual e referitoare la
conștiin ciozitate (ca predispoziție a personalității) și inițiativa pentru d ezvoltare personală, calitat ea
mediului familial (su portul s ocial din partea părințil or și calitat ea relației adolescent-părinți),
respectiv climatul ș colar (su portul s ocial din partea profesorilor și a covârstni cilor, aut onomia
acordată elevilor, respectiv claritat ea și consistența regulilor școlare), Robu [21] a administrat s cala
PGIS unui număr d e 612 ad olescenți (elevi în clasele IX-XII), dintr e care 369 au f ost fete și restul
băieți. Val oarea consistenței interne a fost satisfă cătoare (α = 0.77). Pentru într egul l ot de
adolescenți, s corul la PGIS a corelat pozitiv și semnifi cativ cu scorurile la conștiin ciozitate,
angajam entul în d omeniul școlar, su portul s ocial din partea părințil or și a profesorilor, respectiv
calitat ea relației cu părinții.
Pentru măsurar ea niv elului d eschiderii ca predispoziție a personalității în l otul de adolescenți
investigat, a f ost utilizată v ersiun ea în limba română pentru s cala omonimă ( O – openness) din Big
Five Inventory (BFI; O. P. John, E. M. D onahu e și R. L. K entle). Instrum entul este redat int egral
într-un arti col publicat de V. Benet-Martín ez și O. P. John în anul 1998 [2]. D e asemenea, inv entarul
poate fi descărcat de pe site-ul www. ocf.berkeley.edu/~j ohnlab/m easures și utilizat cu acordul
autorului principal (O. P. John) în s copuri de cercetare. Instrum entul BFI cuprinde 44 de itemi care
operaționaliz ează cei cinci mari fa ctori ai personalității, fiind util mai al es în s copuri d e cercetare
[2]. Fa ctorul referitor la d eschidere (pe care autorii o conceptualiz ează prin gradul d e extind ere,
profunzim ea și complexitatea experienței în planul fun cționării m entale și a experienței de viață a
unei persoane) este operaționalizat prin 10 it emi (d e exemplu:,,Mă văd ca o persoană care este
originală, vin e cu idei noi.” sau ,,Mă văd ca o persoană care are o imaginați e activă, b ogată.”), la
care adolescenții au răs puns al egând una dintr e următ oarele variant e: 1 – dezacord puternic, 2 –

194
înclin spre dezacord, 3 – nici dezacord, ni ci acord, 4 – înclin spre acord, respectiv 5 – acord puternic.
Pentru fi ecare item, scorul se stabil ește prin acordarea unui punctaj de la 1 la 5, în fun cție de varianta
de răspuns pe care subiectul a s electat-o (itemii 7 și 9 presupun inv ersarea sensului s corării). S corul
total se obține prin calcularea mediei scorurilor la it emi și poate varia într e 1 și 5. Un s cor ridi cat
indică un nivel ridi cat al d eschiderii în plan m ental, precum și în planul experienței de viață . În
România, instrum entul BFI a mai f ost administrat d e către C. Stări că [25] în cadrul unui studiu care
s-a preocupat de predictorii ind eciziei în al egerea carierei în rândul ad olescenților, respectiv de către
Robu [22] în cadrul unui studiu care a vizat predictorii ris cului sui cidar în rândul ad olescenților. În
cadrul primului studiu r ealizat pe un eșantion de conveniență format din 99 d e elevi în clasa a XII –
a, Stări că a raportat pentru fa ctorul referitor la d eschidere o valoare acceptabilă a consistenței
interne (α = 0.70). În cadrul celui de-al doilea studiu, val oarea consistenței interne pentru fa ctorul
referitor la d eschidere a fost egală cu 0.78 (N = 490 d e adolescenți cu vârst e cuprinse între 14 și 19
ani).
Pentru estimar ea niv elului gl obal al satisfa cției față d e viață în rândul ad olescenților
investigați, am administrat v ersiun ea în limba r omână pentru bin ecunoscutul instrum ent
Satisfa ction with Lif e Scale [SWLS; 6]. S cala in clude cinci itemi (d e exemplu:,,În cele mai mult e
privinț e, viața m ea este aproape ideală.” sau ,,Dacă aș putea să-mi iau viața d e la început, nu aș
schimba a proape nimic.”), la care un subi ect poate răspunde alegând una dintr e următ oarele șapte
variant e: 1 – dezacord puternic, 2 – dezacord, 3 – oarecum, în d ezacord, 4 – nici dezacord, ni ci
acord, 5 – oarecum, d e acord, 6 – acord, respectiv 7 – acord puternic. Pentru fi ecare item în parte,
scorul se obține prin acordarea unui punctaj de la 1 la 7 , în fun cție de varianta d e răspuns al easă d e
către subiect. Scorul total se obține prin însumar ea scorurilor la it emi și poate varia într e 5 și 35.
Un scor ridi cat semnifi că un niv el ridi cat al satisfa cției față d e viață, privită în t otalitat ea aspectelor
ei (global). D eși, inițial, s cala a f ost construită și experimentată pentru a fi utilizată în populația d e
adulți, ult erior, cercetătorii au administrat -o extensiv și în rândul ad olescenților. În R omânia, R.
Marcu a administrat s cala unui număr d e 285 d e subiecți, dintr e care 101 ad olescenți, 95 d e studenți
și 89 de adulți [14]. Utilizând analiza fa ctorială confirmat orie, autoarea acestui studiu d e factură
psihometrică a replicat stru ctura fa ctorială unidim ensională. Val oarea consistenței interne (pentru
întregul eșantion de subiecți) a f ost egală cu 0.81, iar val oarea fidelității t est-retest cu 0.67 (r etestul
a fost efectuat du pă o lună).
Pentru fi ecare dintr e instrum entele administrat e participanților la studiul n ostru, consistența
internă a f ost estimată utilizându -se binecunoscutul coeficient α propus de J. L. Cronbach. Acest
indicator este adecvat pentru situația în care itemii un ei probe de evaluar e psihologică au mai mult e
variant e de răspuns, dintr e care respondentul tr ebuie să aleagă d oar una [13]. Valorile coeficientului
α pot fi cuprinse între 0 și 1, fiind d ependente de numărul d e itemi ai probei și de valorile corelațiilor
dintr e scorurile la itemii analizați. În lit eratura d e specialitat e, este indicată limita α = 0.70, pentru
ca o probă de evaluare psihologică să fi e adecvată s copurilor de cercetare [13]. Pentru probe mai
scurte, sunt a cceptate și val ori mai s căzute (între 0.50 și 0.70). În prezentul studiu, pentru PGIS, O-
BFI, MLQ -P, MLQ -S și SWLS, val orile coeficientului α au fost 0.77, 0.69, 0.79, 0.79, r espectiv
0.83.
Rezultat e
Una dintr e condițiil e importante pentru r ealizar ea comparațiil or statisti ce, calcularea
corelațiilor dintr e mai mult e variabil e și aplicarea tehnicii analiz ei de regresie liniară multi plă este
reprezentată d e normalita tea distribuțiil or variabil elor [13]. D e aceea, a f ost verificată n ormalitat ea
distribuțiil or scorurilor pe care adolescenții inv estigați l e-au obținut la inițiativa pentru creștere
personală, d eschiderea ca predispoziție a personalității, percepția cu privire la semnifi cația propriei
vieți (prezența, r espectiv orientarea către căutare ) și satisfa cția față d e viață. Pentru estimar ea
normalității, au f ost utilizați indi catorii skewness (asim etrie) și kurtosis (boltire), precum și testul
non-param etric Kolmogorov-Smirn ov (K-S). În cazul un ei distribuții n ormale, valorile indicatorilor

195
skewness și kurt osis trebuie să fie egale cu zero (sau cât mai a propiate de zero), iar val oarea testului
K-S (care permite testarea ipotezei de nul, potrivit căreia distribuția cercetată nu dif eră de distribuția
normală) tr ebuie să fi e nesemnifi cativă statisti c [cf. 13]. Tab elul 1 r ezumă val orile mediilor,
abaterilor standard, indi catorilor formei și ale testului K -S pentru distribuțiil e scorurilor pe care
adolescenții le-au obținut la PGIS, O-BFI, MLQ -P, MLQ -S și SWLS.

Tabelul 1. Indi catori descriptivi pentru distribuțiil e variabil elor studiului
Variabil e m s Skewness Kurt osis Testul K -S
1. Inițiativă pentru creștere personală 39.56 5.79 – 0.32 – 0.37 0.78
2. Deschidere 3.90 0.51 – 0.25 – 0.14 0.88
3. Prezența semnifi cației vieții 22.69 6.29 – 0.14 – 0.40 0.73
4. Căutar ea semnifi cației vieții 26.17 5.85 – 0.74 0.29 1.15
5. Satisfa cție față d e viață 23.16 6.57 – 0.27 – 0.63 1.06
În ra port cu domeniile de variați e posibilă a s corurilor la PGIS, O-BFI, MLQ -P, MLQ -S și
SWLS, ad olescenții din l otul inv estigat au manif estat t endința d e a obține scoruri m oderate spre
ridicate la inițiativa pentru creștere personală (m = 39.56), d eschidere (m = 3.90) și căutar ea
semnifi cației propriei vieți (m = 26.17), r espectiv m oderate la prezența semnifi cației propriei vieți
(m = 22.69) și satisfa cția față d e viață (m = 23.16). T oate variabil ele investigat e au prezentat
distribuții cu asim etrie negativă (d e dreapta), însă d oar distribuția s corurilor la căutar ea
semnifi cației propriei vieți a prezentat o asimetrie negativă mai pronunțată ca val oare (skewness =
– 0.74). Pe de altă parte, distribuțiil e au fost uș or platicurtice (valori negativ e ale indicatorului
kurtosis). Cu toate acestea, pentru distribuțiil e tuturor variabilelor de interes, val orile testului K -S
au fost nesemnifi cative statisti c (p = 0.139 -0.570). Coroborate, dat ele la care ne-am r eferit și
formele distribuțiil or care sunt r eprezentate grafi c în Figuril e 2(a)-2(e) au f ost considerate ca
indicând normalitat ea distribuțiil or variabil elor pe care le-am inv estigat .

(a) (b)

(c) (d)

196

(e)
Fig 2. Distribuțiil e variabil elor măsurat e în cadrul studiului

Tabelele 2-4 prezintă comparațiil e scorurilor pe care adolescenții l e-au obținut la PGIS, O-
BFI, MLQ -P, MLQ -S și SWLS în fun cție de variabil ele gen, treaptă școlară și situați e familială .
Comparațiil e au fost efectuate utilizându -se testul t -Student pentru gru puri ind ependente (pragul d e
semnifi cație critic luat în considerare a fost 0.05, bilat eral).
Din Tab elul 2, s e poate constata că pentru t oate variabil ele studiului, f etele au înr egistrat
medii uș or mai ridi cate decât cele obținut e de către băieți, însă dif erențele nu au f ost semnifi cative
statisti c.
Tabelul 2. Comparații în fun cție de genul participanțil or
Variabil e Fete Băieți t-Stud ent m s m s
1. Inițiativă pentru creștere personală 39.88 5.77 38.60 5.83 0.32 ns
2. Deschidere 3.94 0.52 3.77 0.48 0.25 ns
3. Prezența semnifi cației vieții 23.29 6.33 20.84 5.89 0.14 ns
4. Căutar ea semnifi cației vieții 25.57 5.79 24.96 5.98 0.74 ns
5. Satisfa cție față d e viață 23.60 6.73 22.72 6.14 0.27 ns
Notă: ns – diferență n esemnifi cativă statisti c (p > 0.05; bilat eral)

De asemenea, comparativ cu adolescenții care erau elevi în clasa a IX -a, cei care erau elevi
în clasa a XII -a au obținut m edii uș or mai ridi cate ale scorurilor la inițiativa pentru creștere
personală, d eschiderea ca predispoziție a personalității, prezența și căutar ea semnifi cației vieții, însă
diferențele nu au f ost semnifi cative statisti c (Tab elul 3). În s chimb, ad olescenții care erau elevi de
clasa a XII -a au înr egistrat o medie semnifi cativ mai s căzută d ecât m edia obținută d e către
adolescenții care erau elevi în clasa a IX -a: m elevi cls. a XII -a = 21.96, s elevi cls. a XII -a = 6.55, m elevi cls. a
IX-a = 24.32, s elevi cls. a IX -a = 6.43, t = – 2.09, p < 0.05.
Tabelul 3. Comparații în fun cție de treapta școlară a participanțil or
Variabil e Elevi în
cls. a XII -a Elevi în
cls. a IX -a t-Stud ent
m s m s
1. Inițiativă pentru creștere
personală 39.95 5.62 39.19 5.97 0.76 ns
2. Deschidere 3.91 0.53 3.89 0.50 0.21 ns
3. Prezența semnifi cației vieții 23.33 6.30 22.07 6.27 1.15 ns
4. Căutar ea semnifi cației vieții 26.43 5.85 25.92 5.89 0.50 ns
5. Satisfa cție față d e viață 21.96 6.55 24.32 6.43 – 2.09 *
Notă: ns – diferență n esemnifi cativă statisti c (p > 0.05; bilat eral)
* diferență semnifi cativă statisti c (p < 0.05; bilat eral)

197
În cazul comparațiil or în fun cție de situația familială a ad olescenților (persoanele alături d e
care locuiau a casă), dat ele au evidențiat r ezultat e mai eterogene (Tabelul 4).

Tabelul 4. Comparații în fun cție de situația familială a participanțil or
Variabil e Adolescenți
care locuiau în
familii inta cte Adolescenți care
locuiau cu un singur
părint e, rud e sau cu
alte persoane t-Stud ent
m s m s
1. Inițiativă pentru creștere
personală 39.78 5.86 38.83 5.58 0.79 ns
2. Deschidere 3.90 0.52 3.91 0.49 – 0.01 ns
3. Prezența semnifi cației vieții 23.35 6.48 20.48 5.11 2.26 *
4. Căutar ea semnifi cației vieții 25.92 6.19 27.03 4.54 – 0.92 ns
5. Satisfa cție față d e viață 26.34 6.79 22.54 5.86 0.59 ns
Notă: ns – diferență n esemnifi cativă statisti c (p > 0.05; bilat eral)
* diferență semnifi cativă statisti c (p < 0.05; bilat eral)

Astfel, adolescenții care locuiau în familii inta cte (N = 103) au obținut m edii al e scorurilor
la inițiativa pentru creștere personală și satisfa cția față d e viață uș or mai ridi cate decât mediile
înregistrat e în rândul ad olescenților care locuiau cu un singur părinte, cu rud e sau cu alte persoane
(N = 31), însă dif erențele nu au f ost semnifi cative statisti c. Pe de altă parte, pentru orientarea către
căutar ea semnifi cației propriei vieți, ad olescenții care locuiau în familii inta cte au obținut o medie
a scorurilor ușor mai s căzută d ecât media înr egistrată în rândul ad olescenților care locuiau cu un
singur părinte, cu rud e sau cu alte persoane, însă, din n ou, diferența nu a f ost semnifi cativă statisti c.
Pentru fa ctorul de personalitat e referitor la d eschidere, adolescenții din cele două gru puri au
obținut m edii aproape egale. În s chimb, pentru prezența s emnifi cației propriei vieți, ad olescenții
care locuiau în familii inta cte au obținut o medie a scorurilor (m = 23.35; s = 6.48) s emnifi cativ mai
ridicată (t = 2.26; p < 0.05) d ecât cea înregistrată în rândul ad olescenților care locuiau cu un singur
părinte, cu rud e sau cu alte persoane (m = 20.48; s = 5.11).
Tabelul 5 prezintă corelațiile liniar e dintre variabil ele măsurat e în cadrul studiului. S corul la
satisfa cția față d e viață a corelat pozitiv și semnifi cativ statisti c cu scorurile la inițiativa pentru
creștere personală (r = 0.32; p < 0.001) și prezența semnifi cației propriei vieți (r = 0.34; p < 0.001).
Valorile ambelor corelații au indi cat as ocieri de intensitat e moderată. Corelația cu scorul la
orientarea către căutar ea semnifi cației propriei vieți a fost neglijabilă ca val oare și nesemnifi cativă
(r = 0.09; p = 0.299), iar corelația cu scorul la fa ctorul de personalitat e referitor la d eschidere a fost
foarte scăzută și nesemnifi cativă statisti c (r = 0.15; p = 0.078).
Tabelul 5. Corelațiil e dintre variabil ele studiului
Variabil e 1 2 3 4
1. Inițiativă pentru creștere personală –
2. Deschidere 0.35 *** –
3. Prezența semnifi cației vieții 0.56 *** 0.27 *** –
4. Căutar ea semnifi cației vieții 0.32 *** 0.07 0.07 –
5. Satisfa cție față d e viață 0.32 *** 0.15 0.34 *** 0.09
Notă: ** p < 0.01; *** p < 0.001 (bilat eral)
Pe de altă parte, corelația dintr e scorurile la prezența semnifi cației propriei vieți și orientarea
către căutar ea semnifi cației a fost neglijabilă ca val oare și nesemnifi cativă statisti c (r = 0.07; p =
0.390). În s chimb, atât s corul la prezența semnifi cației propriei vieți, cât și s corul la orientarea către
căutar ea semnifi cației propriei vieți au corelat pozitiv și semnifi cativ cu scorul la inițiativa pentru
creștere personală (r = 0.56 și p < 0.001, r espectiv r = 0.32 și p < 0.001), int ensitat ea asocierii fiind

198
mai puternică pentru s corul la prezența semnifi cației propriei vieți. De asemenea, scorul la prezența
semnifi cației propriei vieți s-a asociat pozitiv și semnifi cativ cu scorul la d eschidere (r = 0.27; p <
0.01), însă int ensitat ea asocierii a f ost mai m odestă.
Întru cât scorul la satisfa cția față d e viață s -a asociat semnifi cativ și cu val ori demne de a fi
luate în seamă d oar cu scorurile la prezența s emnifi cației propriei vieți, respectiv inițiativa pentru
creștere personală, d oar prima și a tr eia dintr e ipotezele de lucru au putut fi v erificate în următ oarea
etapă a prelucrării cantitativ e a datelor, care a implicat aplicarea analiz ei de regresie liniară multi plă,
în care variabila d ependentă a f ost reprezentată d e scorul la s cala SWLS, prin care a fost
operaționalizată satisfa cția față d e viață (aut o-evaluată gl obal). Cea de-a doua, r espectiv ultima
dintr e ipotezele de lucru de la care am pornit nu au f ost susținut e de datele de factură corelațională
pe care le-am obținut.
Deoarece analiz ele preliminar e au evidențiat un efect semnifi cativ al tr eptei școlare pe care
adolescenții s e aflau asu pra scorului la satisfa cția față d e viață ( comparativ cu adolescenții care erau
elevi în clasa a XII -a, cei care erau elevi în clasa a IX -a au obținut o medie mai ridi cată), în cadrul
modelului d e regresie pe care l-am testat, variabila r eferitoare la treapta școlară a f ost luată în calcul
ca variabilă ind ependentă, alături d e scorurile la prezența semnificației propriei vieți și la inițiativa
pentru creștere personală (t oate cele trei variabil e au fost intr oduse în m odel simultan). Pentru a
ușura int erpretarea dat elor, aceasta a f ost recodificată într -o variabilă d e tip dummy (1 – adolescenți
care erau elevi de clasa a IX -a, 0 – adolescenți care erau elevi de clasa a XII -a/categorie de referință).
În cadrul unui m odel de regresie, coeficientul d e regresie nestandardizat (b) corespunzăt or unei
variabil e independente categoriale de tip dummy indică cu cât se modifică val oarea variabil ei
dependente (criteriu), atun ci când variabila ind ependentă își s chimbă m odalitat ea, adi că trece de la
categoria d e referință la categoria a cărei contribuți e la m odelul predictiv n e interesează [23].
Tabelul 6 sumariz ează principalele date necesare interpretării m odelului d e regresie pe care l-am
testat.
Tabelul 6. Dat e ale analiz ei de regresie liniară multi plă (m odel final)
Variabil e independente b ES β t r2sp
1. Treaptă școlară
(1 – cls. a IX -a; 0 – cls. a XII -a) 2.86 1.03 0.21 2.75 ** 0.0470
2. Prezența semnifi cației vieții 0.26 0.10 0.25 2.67 ** 0.0445
3. Inițiativă pentru creștere personală 0.22 0.10 0.19 2.02 * 0.0256
Notă: * p < 0.05; ** p < 0.01 (bilat eral)
Modelul de regresie rezultat a f ost semnifi cativ statisti c (R = 0.41; F 3, 130 = 10.21; p < 0.001).
Împreună cu constanta, variabil ele independente luate în calcul au explicat 19.1 % din varianța
scorului la satisfa cția față d e viață. În l otul de adolescenți pe care i-am inv estigat, atât fa ptul de a fi
elev în clasa a IX -a (β = 0.21; t = 2.75; p < 0.01), cât și scorurile mai ridi cate la prezența
semnifi cației propriei vieți (β = 0.25; t = 2.67; p < 0.01) și la inițiativa pentru creștere personală (β
= 0.19; t = 2.02; p < 0.05) au f ost predictori ai s corului ridi cat la satisfa cția față d e viață. Prima
dintr e variabil ele independente a explicat 4.7 % din varianța s corului la satisfa cția față d e viață, cea
de-a doua un procent apropiat – 4.45 %, iar s corul la inițiativa pentru creștere personală 2.56 %.
Așadar, dat ele analiz ei de regresie liniară multi plă au confirmat prima și pe cea de-a treia dintr e
ipotezele de lucru de la care am pornit.
Discuții
Scopul studiului pe care l-am realizat și al e cărui r ezultat e au fost prezentate în această lu crare
a constat în explorarea rolului predictiv pe care percepția cu privire la semnifi cația propriei vieți și
inițiativa pentru creșterea personală îl au în ra port cu satisfa cția față d e viață în rândul ad olescenților.
De asemenea, au f ost inv estigat e relațiile dintr e nivelul sati sfacției față d e viață a ad olescenților și
nivelul deschiderii în planul m ental și în cel al experiențelor individual e (ca factor al personalității),
gen, treaptă școlară, r espectiv situația familială ( persoanele alături d e care adolescenții l ocuiau

199
acasă). Căutând și analizând lit eratura aut ohtonă din d omeniul psihologiei, nu am id entificat studii
care să se preocupe de rolul pe care constru ctele analizat e în demersul n ostru îl j oacă în ra port cu
starea de bine subiectivă în rândul ad olescenților de etnie română. Am id entificat doar studiil e
realizat e de Brassai, Piko și Steger [3, 4], însă a cestea au vizat d oar rolul percepției cu privire la
semnifi cația propriei vieți în ra port cu comportamentele critice pentru star ea de sănătat e psihologică
și cu tulbură rile în plan comportamental.
Datele pe care le-am obținut au indi cat efecte nesemnifi cative statisti c din partea genului și
a situați ei familial e asupra niv elului satisfa cției față d e viață ( evaluată gl obal). În s chimb, tr eapta
școlară a avut un efect semnificativ, în s ensul în care adolescenții care erau elevi în clasa a IX -a au
obținut o medie a scorurilor semnifi cativ mai ridi cată, comparativ cu media înr egistrată în rândul
adolescenților care erau elevi în clasa a XII -a. Acest rezultat este convergent cu unele date raportate
în lit eratura d e specialitat e (eșanti oanele studiil or au in clus ad olescenți din div erse culturi și țări,
precum China, Coreea de Sud, Isra el sau SUA), potrivit cărora niv elul gl obal al satisfa cției față d e
viață tind e să scadă uș or odată cu debutul și progresia ad olescenței [16]. O posibilă explicație pentru
acest efect trebuie să ia în calcul caracteristicile perioadei de creștere și dezvoltare reprezentată d e
adolescență care este marcată d e numeroase transf ormări în plan fizi c (somatic), sexual, cognitiv,
emoțional, s ocial (relațional) și d e intensificarea procesului d e constituir e a identității d e sine. Toate
aceste procese și transf ormări adu c cu ele însele numeroase interogații și eforturi d e căutar e a
răspunsuril or, frământări s ufletești (mar cate de tensiun e emoțională), conflicte interpersonale și,
uneori, derapaje mai s evere de la tras eul normal al creșterii și al d ezvoltării, contribuind, în a cest
fel, la posibila s cădere a niv elului satisfa cției față d e viață în rândul ad olescenților.
Datele corelaționale pe care le-am obținut în studiul n ostru au indi cat as ocieri pozitive și
semnifi cative între nivelul satisfa cției față d e viață pe de o parte, respectiv prezența percepției cu
privire la semnifi cația propriei vieți și niv elul inițiativ ei pentru creștere personală. Mai mult,
prezența s emnifi cației propriei vieți și inițiativa pentru creștere personală au f ost predictori
semnifi cativi ai niv elului satisfa cției față d e viață, explicând îm preună a proximativ 7 % din s corurile
pe care adolescenții l e-au obținut la SWLS. A ceste rezultat e sunt convergente cu cele raportate de
alți aut ori care s-au preocupat de studi erea variabil elor care contribui e la predicția stării d e bine
subiective în rândul ad olescenților sau al tin erilor [7, 8, 1 2, 20, 28, 30]. D eși am presupus că cealaltă
fațetă a s emnifi cației propriei vieți, și anum e orientarea către căutar e, are un rol negativ în predicția
nivelului satisfa cției față d e viață în rândul ad olescenților, ipoteza nu a f ost susținută d e datele
corelaționale pe care le-am obținut. Ni ci ipoteza prin care am presupus că nivelul ridi cat al
deschiderii în plan m ental și în planul experienței individual e este un predictor pozitiv al satisfa cției
față d e viață pe care adolescenții o percep subiectiv nu a f ost susținută d e datele pe care le-am
obținut.
Încă de timpuriu în procesul d ezvoltării, individul uman s e întreabă d espre semnifi cațiile,
importanța și misiun ea propriei sale existențe și încearcă să-și facă viața mai plină d e sens. Percepția
pozitivă pe care o persoană o are în legătură cu semnifi cația propriei existențe și impresia că viața
sa are un sens și o misiun e clară pot fi privite în calitat e de componente ale stării d e bine în planul
funcționării psihologice sau variabil e care contribui e la sta rea de bine și la sănătat ea mentală [26].
Percepția pozitivă cu privire la semnifi cația propriei vieți și star ea de bine (emoțională, psihologică
sau cea percepută subi ectiv) sunt constru cte importante în domeniul psihologiei pozitive, care au
generat un i nteres constant din partea cercetătorilor. Rezultat ele studiil or realizat e atât în rândul
adulțil or, cât și în populația d e tineri și ad olescenți evidențiază as ocieri pozitive între sentimentul
unei persoane că propria sa viață este plină d e semnifi cații, respectiv dim ensiunil e cognitivă
(satisfa cția față d e viață) și af ectivă ( emoțiile pozitive) ale stării d e bine percepută subi ectiv [7, 8,
12, 24, 26], faț etele stării d e bine în planul fun cționării psihologice – acceptarea de sine, relațiile
pozitive cu ceilalți, aut onomia, controlul asu pra m ediului în care are loc dezvoltarea, claritat ea
scopurilor vieții, sentimentul d e creștere persoană [9] sau star ea de sănătat e psiho-emoțională [12].

200
Steger și colaboratorii [26] au d escris două faț ete ale percepției cu privire la semnifi cația
propriei vieți (prezența și căutar ea) și au dovedit empiric distin cția în plan conceptual dintr e acestea.
Prima s e referă la măsura în care o persoană simt e că propria viață este plină d e înțeles și prezintă
importanță pentru sin e, iar ea de-a doua este legată d e motivația persoanei de a găsi sau d e a
aprofunda s emnifi cațiile propriei sale existențe.
Orientarea către căutar ea și înț elegerea semnifi cațiilor propriei vieți este o variabilă
importantă pentru fun cționarea individului uman, d e vreme ce rezultat ele studiil or sug erează că
aceasta tind e să se asocieze cu un niv el mai s căzut al stării d e bine psihologice [27] sau subi ective
[5, 7]. Astf el, persoanele care se află m ereu în căutar ea semnifi cațiilor și s ensului propriei lor
existențe tind să ra porteze relații mai proaste cu ceilalți, un niv el mai s căzut al a cceptării d e sine,
un niv el mai ridi cat al anxi etății și al s entimentului d e nefericire în legătură cu experiențele pe care
le-au trăit și cu circumstanțele din prezent [27 ]. Totuși, r ezultat ele unui studiu sug erează că indivizii
care sunt puternic și continuu orientați către căutar ea semnifi cațiilor propriei lor existențe tind să
fie protejați d e rezultat ele negativ e ale acestui proces atun ci când, în a celași tim p, cred că viața l or
de până în m omentul analiz ei are o semnifi cație clară și este plină d e sens și atunci când sunt
puternic orientați către auto-actualizar e [5]. D e asemenea, aut orii unui alt studiu sug erează că un
nivel ridi cat al orientării către căutar ea semnifi cațiilor propriei vieți tind e, în m od normal, să s e
asocieze cu un niv el mai s căzut al s entimentului cu privire la faptul că propria viață este plină d e
semnifi cație, însă a cest efect scade în int ensitat e atunci când indivizii prezintă un niv el ridi cat al
deschiderii în planul m ental și în cel al experiențelor de viață [27]. Chiar da că, în studiul pe care l-
am realizat în rândul ad olescenților, corelația dintr e cele două dim ensiuni al e semnifi cației propriei
vieți nu a f ost semnifi cativă și a avut o valoare neglijabilă, iar s corul la fa ctorul r eferitor la
deschidere a corelat pozitiv și s emnifi cativ d oar cu scorul la prezența s emnifi cației propriei vieți,
ipoteza cu privire la rolul m oderator pe care deschiderea (ca predispoziție a personalității
adolescenților) îl j oacă în r elația dintr e percepția cu privire la prezența s emnifi cației propriei vieți
și orientarea către căutar ea semnifi cației merită să st ea în ag enda d e lucru a cercetătorilor și
reprezintă o direcție pe care dorim să o explorăm, în cadrul unui studiu mai am plu orientat către
populația d e adolescenți.
Cealaltă variabilă ind ependentă care a avut un r ol predictiv în ra port cu niv elul gl obal al
satisfa cției față d e viață în rândul ad olescenților a fost scorul la inițiativa pentru creștere personală.
Creșterea și d ezvoltarea personală, constru cte care sunt int ens ab ordate în domeniul consilierii
psihologice, al psihoterapiei, precum și în paradigma pozitivă a educației individului uman în
societatea contemporană bazată pe cunoaștere și acțiune, reflectă procesul prin care o persoană își
ating e întregul potențial d e care dispune, prin eforturi sist ematice de auto-educare care implică mai
multe dimensiuni int ercorelate: mentală ( cognitivă), emoțională, comportamentală și socială. A cest
proces implică inițierea deliberată a un or schimbări în viața personală și în mediile în care are loc
dezvoltarea și are loc numai prin dorința (m otivația int ernă), efortul și participarea activă (a cțiunea
independentă) individului uman [17]. Inițiativa pentru creștere (dezvoltare) personală este definită
ca implicarea intenționată a individului uman în r ealizar ea schimbăril or din propria sa viață și în
dezvoltarea personală [17] . Constru ctul subîntind e atât o componentă cognitivă – individul crede
că schimbăril e sunt posibile și știe ce anum e trebuie să fa că și cum anum e trebuie să procedeze
pentru a r ealiza s chimbăril e, cât și una comportamentală – individul ia inițiativa s chimbăril or, trece
efectiv la a cțiune [18].
Potrivit r ezultat elor studiil or realizat e în rândul tin erilor, niv elul ridi cat al inițiativ ei pentru
creștere personală tind e sistematic să se asocieze cu niv elul ridi cat al stării d e bine în planul
funcționării psihologice sau al celei emoționale [17, 19, 20]. R ezultat ele unei am ple cercetări
realizat e de Robitschek și K eyes [20] sug erează că în comparație cu tin erii (stud enți) care au un
nivel scăzut al inițiativ ei pentru creștere personală, cei care se angaj ează în m od int enționat și
continuu în îmbunătățir ea propriei lor existențe și în creșterea personală, t ind să s e accepte mai mult
pe ei înșiși, să aibă r elații mai bun e cu ceilalți, să perceapă mai clar scopurile pe care le au în viață,

201
să creadă mai mult că dețin controlul asu pra contextelor care le marchează existența și dezvoltarea
și să aibă mai mult s entimentul aut onomiei personale în domeniul al egerilor pe care le fac în propria
lor viață. D e asemenea, astf el de tineri se simt mai mult conectați la comunitat ea și societatea din
care fac parte și tind să înț eleagă mai bin e ce anum e se întâm plă în lum ea în care trăiesc. Se simt
mai f ericiți, prezintă un niv el mai ridi cat al satisfa cției față d e viață și, în g eneral, tind să manif este
mai d egrabă emoții pozitive. Pe scurt, tin erii caracterizați printr-un niv el mai ridi cat al inițiativ ei
pentru creștere personală s e simt, d e asemenea, mai sănăt oși din punct de vedere mental. Dat ele pe
care le-am obținut în studiul r ealizat în rândul ad olescenților au f ost în a ceeași dir ecție cu portretul
creionat d e Robitschek și K eyes [20]: ad olescenții care au prezentat un nivel mai ridi cat al inițiativ ei
pentru creștere personală au tins să prezinte, de asemenea, un niv el mai ridi cat al satisfa cției față d e
viață, privită în t otalitat ea aspectelor ei.
Demersul empiric pe care l-am realizat și r ezultat ele acestuia tr ebuie analizat e ținând cont de
următ oarele limite:
a) volumul r elativ r edus al eșantionului d e conveniență d e adolescenți în care am administrat
chestionarele; disproporția dintr e numărul f etelor și cel al băi eților; în plus, maj oritatea
participanților a fost reprezentată d e adolescenți rezidenți în m ediul urban, m ediul rural fiind,
așadar, subr eprezentat în compoziția eșanti onului; în viit oarele studii, n e propunem
acope rirea tutur or acestor limit e;
b) faptul că dintr e componentele stării d e bine percepută subi ectiv, am măsurat d oar
componenta cognitivă ( evaluativă), și anum e satisfa cția gl obală față d e viață; în viit oarele
studii, n e propunem să explorăm t oate fațetele stării d e bine (și anum e subiectivă, psihologică
și socială) și subd omeniile acestora;
c) natura corelațională a studiului (variabil ele au fost măsurat e concomitent) care nu permite
interpretarea rezultat elor în t ermeni de cauzalitat e (aceasta este dinami că și im plică co-
ocurența sist ematică în tim p a caracteristicilor investigat e); în viit oarele studii, n e propunem
utilizar ea unui design longitudinal care ne va permite interpretarea în t ermeni de cauză-efect
a relațiilor dintr e, pe de o parte, dim ensiunil e percepției cu privire la semnifi cațiile propriei
vieți, inițiativa pentru creștere personală, predispozițiile personale, respectiv alt e
caracteristici individual e și familial e și, pe de alta, d omeniile și subd omeniile stării d e bine
în rândul ad olescenților; în a cest sens, f oarte important este studiul m odului în care
fluctuațiil e în tim p în ceea ce privește nivelul variabil elor independente (presupuse a juca un
rol cauzal în d eterminar ea stării d e bine subiective) afectează niv elul componentelor stării
de bine în rândul ad olescenților.
Implicații practice
În contextul tranziți ei către societatea globală ș i al provocărilor pe care le aduc schimbăril e
sociale, cultural e și economice care se succed într -un ritm al ert și care cer ada ptare flexibilă din
partea indivizil or umani, s pecialiștii s -au preocupat de delimitar ea semnifi cațiilor dezvoltării
sănăt oase (pozitive) a copiilor, adolescenților și a tinerilor, precum și de factorii care contribui e la
aceasta. Astf el, M. D. R esnick sau R. Takanishi R. au evidențiat abilitățil e și competențele care sunt
considerate resurse esențiale pentru d ezvoltarea sănăt oasă a adolescenților și pentru ada ptarea cu
succes la tranziția către vârsta adultă [ cf. 29]. A cestea includ: a) capacitatea de a reflecta asu pra
propriului eu, precum și asupra propriei existențe și de a se cunoaște pe sine; b) capacitatea de
formare a relațiilor cu adulți bazat e pe încredere, susțin ere și afecțiune; c) capacitatea de interacțiune
cu alți ad olescenți și d e experimentare a sentimentului d e apartenență la gru purile specifice
adolescenței; d) capacitatea de a-și forma și dezvolta o rețea eficientă de suport social; e)
competențele sociale și emoționale care le permit ad olescenților să își d ezvolte sentimentul val orii
de sine, să ad opte decizii responsabil e, să-și planifi ce acțiunil e, proiectele de viitor și să stabil ească
relații int erpersonale sănătoase; f) conduita orientată către participarea activă la viața famili ei,
precum și a comunității și s ocietății; g) capacitatea de integrare a conflictelor de valori și d e formare

202
a propriului sist em val oric, matur și ada ptat cerințelor actuale; h) capacitatea de a trăi bu curia vi eții,
încrederea în propria existență, în viit or și în oportunitățil e pentru su ccesul personal. Într -un astf el
de context, devine evident faptul că identificarea variabil elor cheie (individual e și de mediu) care
pot contribui la crearea și la menținerea baz elor necesare pentru d ezvoltarea sănăt oasă, echilibrată
și pentru star ea de bine în rândul ad olescenților și al tin erilor și lucrul cu acestea, în v ederea activării
resurselor și a creării condițiil or favorabile adaptării într -o societate în continuă s chimbar e, trebuie
să reprezinte una dintr e prioritățil e de pe agenda d e lucru a d ecidenților și practicienilor din sist emul
de asistență psiho-socio-pedagogică care se preocupă de segmentul populațional r eprezentat d e
tânăra g enerație. Încă de timpuriu, lu crul asu pra percepției pe care adolescenții și tin eri o au cu
privire la semnifi cațiile, sensul și misiun ea propriei lor existențe, precum și încurajar ea acestora
pentru a s e implica într -un m od continuu, a ctiv și responsabil în propria creștere și dezvoltare,
pentru a -și spori potențialul d e adaptare la sar cinile și la provocările dezvoltării pe care le aduce
societatea contemporană constitui e una dintr e direcțiile pe care trebuie să acționeze.
Prezenta lu crare s-a preocupat de rolul pe care dimensiunil e percepției cu privire la
semnifi cațiile și la im portanța propriei existențe, alături d e inițiativa pentru creștere personală și de
alte caracteristici individual e îl au în ra port cu satisfa cția față d e viață în rândul ad olescenților. Prin
prima i poteză de lucru, am presupus că prezența percepției cu privire la semnifi cația propriei vieți
este un predictor pozitiv al satisfa cției față d e viață în rândul ad olescenților. Dat ele pe care le-am
obținut au susținut a ceastă i poteză. S emnifi cația și im portanța propriei vieți sunt răs punsuri la
întrebarea,,Pentru ce trăiesc?”, pe care, probabil, mulți dintr e noi ne-o punem la un m oment dat al
existenței. Ad olescenții și tin erii care pot răspunde la o astfel de întrebare tind să fi e mai sănăt oși
din punct de vedere mental, mai f ericiți și mai satisfă cuți față d e viața l or [7, 8, 12, 26], d eoarece
au conving erea că și-au construit o direcție clară în viață, o misiun e în raport cu care sunt chemați
să se angaj eze.
Prin cea de-a treia ipoteză, am presupus că im plicarea activă în a cțiuni orientate către
creșterea personală r eprezintă un alt predictor pozitiv al satisfa cției față d e viață în rândul
adolescenților. Și a ceastă i poteză a f ost susținută d e datele analiz ei de regresie liniară multi plă, pe
care am realizat -o pornind d e la scorurile obținut e de către adolescenții inv estigați. Inițiativa pentru
creștere personală s emnifi că angajam entul a ctiv și intenționat al un ei persoane în procesul ada ptării
la provocări și al val orificării oportunitățil or pentru propria dezvoltare. Motivându -i și învățându -i
pe adolescenți, în cadrul program elor de consiliere pentru d ezvoltare personală, să conștientizeze
ce anum e dețin, ce anum e le lipsește și cum anum e să acționeze, pentru a a chiziți ona și îmb ogăți
abilități le și competențele despre care se știe că reprezintă variabil e importante ce contribui e la
realizar ea propriilor scopuri și la experiența un ei vieți productive și pline de sens, îi putem ajuta să
treacă mai uș or peste provocările specifice perioadei de tranziție reprezentată d e adolescență. În
același tim p, putem pune bazele pentru confruntar ea ada ptativă cu noi circumstanț e de viață și
sarcini specifice următ oarelor etape ale dezvoltării, precum și fundam entele pentru o viață personală
plină d e satisfa cție și de emoții pozitive.
Bibli ografi e
1. Antaramian S. P., Hu ebner E. S., Val ois, R. F. Ad olescent lif e satisfa ction. În: A pplied Psychology:
An Int ernational R eview, 2008, v ol. 57 (su pl.), p. 112 -126.
2. Benet-Martín ez V., J ohn O. P. Los Cinco Grand es across cultures and ethnic groups: Multitrait
multim ethod analys es of Big Fiv e in Spanish and English. În: J ournal of Personallity and S ocial
Psychology, 1998, v ol. 75, nr. 3, p. 729 -750.
3. Brassai L., Piko B. F., St eger M. F. M eaning in lif e: Is it a protective factor for adolescents’
psychological health? În: Int ernational J ournal of Behavioral M edecine, 2011, v ol. 18, nr. 1, p. 44-
51.
4. Brassai L., Piko B. F., St eger M. F. Existential attitud es and Eastern European ad olescents’ problem
and h ealth b ehaviors: Highlighti ng th e role of the search for meaning in lif e. În: Th e Psychological
Record, 2012, v ol. 62, nr. 4, p. 719 -734.

203
5. Cohen K., Cairns D. Is s earching f or meaning in lif e associated with r educed subj ective well-being?
Confirmati on and possible moderators. În: J ournal of Happiness Studi es, 2011, v ol. 13, nr. 2, p. 313 –
331.
6. Diener E. și al. Th e Satisfa ction with Lif e Scale. În: J ournal of Personality Ass essment, 1985, v ol.
49, nr. 1, p. 71-75.
7. Doğan T. și al. M eaning in lif e and subj ective well-being am ong Turkish univ ersity stud ents. În:
Procedia-Social and B ehavioral Sciences, 2012 , vol. 55, p. 612 -616.
8. Galang M. J. A. și al. M eaning in lif e, flow, and subj ective well-being: A perspective on Fili pino
high s chool stud ents. În: Philippine Journal of Counseling Psychology, 2011, v ol. 3, nr. 1, p. 29-45.
9. García-Aland ete J. și al. Predictive role of meaning in lif e on psychological well-being and g ender-
specific differences. În: A cta Colombiana d e Psicología, 2013, v ol. 16, nr. 1, p. 17-24.
10. Gilbert J. Catching th e knowledge wave: Redefining kn owledge for the post-industrial ag e. În:
Education Canada , 2007, v ol. 47, nr. 3, p. 4-8.
11. Kjell O. N. E. și al. Iranian and Sw edish ad olescents: Diff erences in personality traits and w ell-being.
În: Peer Journal, 2013, nr. 1, e197. www. peerj.com (vizitat 17.11.2017).
12. Kleftaras G., Psarra E. Meaning in lif e, psychological well-being and d epressive symptomatology:
A comparativ e study. În: Psychology, 2012, v ol. 3, nr. 4, p. 337 -345.
13. Labăr A. -V. SPSS pentru științ ele educației. Iași: Editura Polirom, 2008, 347 p.
14. Marcu R. N ew psychometric data on the efficiency of Satisfa ction with Lif e Scale in Romania. În:
Journal of Psychological and Education Research, 2013, v ol. 21, nr. 1, p. 77-90.
15. Negovan V. Dim ensions of stud ents’ psychosocial w ell-being and th eir measurement: Validati on of
a stud ents’ Psychosocial W ell-Being Inv entory. În: Europe’s Journal of Psychology, 2010, v ol. 6, nr.
2, p. 85-104.
16. Proctor C., Linl ey P. A., Maltby J. Y outh lif e satisfa ction: A r eview of the literatur e. În: J ournal of
Happiness Studi es, 2009, v ol. 10, nr. 5, p. 583 -630.
17. Robitschek C. Personal gr owth initiativ e: The constru ct and its m easure. În: M easurement and
Evaluati on in Counseling and D evelopment, 1998, v ol. 30, nr. 4, p. 183 -198.
18. Robitschek C. Furth er validati on of the Personal Gr owth Initiativ e Scale. În: M easurement and
Evaluati on in Counseling and D evelopment, 1999, v ol. 31, nr. 4, p. 197 -210.
19. Robitschek C., Kashub eck S. A stru ctural m odel of parental al coholism, family fun ctioning and
psychological health: Th e mediating effects of hardin ess and personal gr owth orientation. În: J ournal
of Counseling Psychology, 1999, v ol. 46, nr. 2, p. 159 -172.
20. Robitschek C., Keyes C. L. M. K eyes’s m odel of mental h ealth with personal gr owth initiativ e as a
parsim onious predictor. În: J ournal of Counseling Psychology, 2009, v ol. 56, nr. 2, p. 321 -329.
21. Robu V. Antecedents of school engag ement am ong R omanian ad olescents. În: R omanian J ournal of
School Psychology, 2012, v ol. 5, nr. 10, p. 15-46.
22. Robu V. Predictori ai ris cului sui cidar în rândul ad olescenților. În: R evista d e Psihologie, 2013, v ol.
59, nr. 3, p. 226 -237.
23. Sava F. A. Analiza dat elor în cercetarea psihologică (Ediția a d oua, revizuită). Cluj-Napoca: Editura
ASCR, 2011, 343 p.
24. Schnell T. Th e sources of meaning and m eaning in lif e questionnair e (SoMe): Relations to
demographics and w ell-being. În: The Journal of Positive Psychology, 2011, v ol. 6, nr. 4, p. 483 –
499.
25. Stări că E. C. Predictors for career ind ecision in ad olescence. În: Procedia-Social and B ehavioral
Sciences, 2012, v ol. 33, p. 168 -172.
26. Steger M. F. și al. Ass essing th e presence of and s earch for meaning in lif e. În: J ournal of Counseling
Psychology, 2006, v ol. 53, nr. 1, p. 80-93.
27. Steger M. F. și al. Understanding th e search for meaning in lif e: Personality, cognitiv e style, and th e
dynami c between seeking and experiencing m eaning. În: Journal of Personality, 2008, v ol. 76, nr. 2,
p. 199 -228.
28. Stevic C. R., Ward R. M. Initiating personal gr owth: Th e role of recognition and lif e satisfa ction on
development of college students. În: S ocial Indi cators Research, 2008, v ol. 89, nr. 3, p. 523 -534.

204
29. Tufeanu M. Subr ealizar ea școlară a ad olescenților contemporani în contextul s chimbării s ociale.
Teză de doctorat. Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din M oldova, 2015, 247 p. www. cnaa.md .
(vizitat 08.08.2017).
30. Yalçin I., Malk oc A. Ada ptation of Personal Gr owth Initiativ e Scale-II to Turkish and inv estigati on
of psychometric properties. În: Th e Journal of Psychiatry and N eurological Sciences, 2013, v ol. 26,
nr. 3, p. 258 -266.
Spătaru Tatiana
RESPONSABILITAT EA SOCIALĂ A MASS M EDIA IN S OCIETAT EA
INFORMAȚI ONALĂ
SOCIAL R ESPONSIBILITY OF TH E MEDIA WITHIN INF ORMATI ONAL S OCIETY
Rezumat
În arti col este abordat conceptul d e responsabilitat e socială din perspectiva mass m edia în
contextul s ocietății inf ormați onale. Sunt d etaliat e categoriile științifi ce cu care se operează în arti col.
Este definită n oțiunea societate informați onală și conceptualizată n oțiunea responsabilitat e socială.
Responsabilitat ea socială a mass -media este intens studiată în cadrul s ocietăților informați onale precum
SUA și Japonia. St udiul comparat a permis aut oarei să id entifice problema în cadrul s ocietății din
Republica Moldova și să vină cu unele concluzii și r ecomandări.
Cuvint e-cheie: mass -media, r esponsabilitat e social, s ocietăți inf ormați onale.
Abstra ct
The article approaches the concept of social responsibility from the mass media perspective
within informational society. The scientific categories the article operates with are being detailed. The
notion of informational society is being defined and the notion of social respon sibility is being
conceptualized. Social responsibility of the mass -media is an intensively studied within informational
societies of the US and Japan. The comparative study allowed the author to identify the problem within
the Moldovian society and to co me up with some conclusions and recommendations.
Key-words:mass -media, social responsibility, information societies.
În condițiil e informatizării s ocietății m oderne, mass -media d evine un instrum ent eficient
de procesare a informați ei în m ediul s ocial. Mass -media creează imagin ea despre lumea modernă,
implementează m odele de comportament social și orientări val orice. De către sursele de comuni care
în masă oamenilor le sunt f ormate orientăril e valorice în domeniul politicii, ideologiei, economiei,
dreptului, relațiilor sociale, religiei, moralei etc. Astf el, mass -media m odelează și orientează
comportamentul uman, purtând t oată r esponsabilitat ea pentru im pactul pe care îl au asu pra
durabilității s ocietății inf ormați onale moderne.
Definirea noțiunii s ocietatea informați onală. Societatea informați onală este un termen deja
intrat în uzul cotidian și a cademic. Însă, prioritatea în conceptualizar ea id eii societății
informați onale aparține sociologului ja ponez Yoneji Masuda (1905 -1995). „Tatăl S ocietății
Informați onale”, așa a rămas în ist orie Yoneji Masuda, care a avut o contribuți e esențială în
definirea strat egică a unui m odel pentru s ocietatea tehnologică japoneză [1].
Ulterior mai mult e evenimente au mar cat și prefigurat a pariția și evoluția s ocietății
informați onale. La în ceputul anil or 1990 în Stat ele Unite ale Americii intră în uz t ermenul
autostrada inf ormați onală ( infobahn, inf ormati on highway) , cu referire la sist emele de comuni cații
digital e și la r ețeaua d e telecomuni cații pe Internet. Lansar ea ideii este rezultatul progresului
tehnologic în domeniul industri ei electronice și al comuni cațiilor. A f ost un m oment în care Statele
Unite dispuneau de resurse tehnice, tehnologice și finan ciare pentru crearea de echipamente și
sisteme care să ofere căi cât mai ra pide și eficiente de transmit ere a informațiil or. Conceptul este
asociat cu num ele lui Alb ert Gore, senator și ulterior vicepreședinte al Stat elor Unit e ale Americii
[2].

205
La provocarea infobahn -ului american Europa reacționează prin elaborarea raportului
întitulat „ Europa și Societatea Inf ormați onală Gl obală: R ecomandări pentru Consiliul Europei”,
cunoscut și sub num ele de Raportul Bang emann [3]. Ra portul r eunea concluziil e și recomandăril e
unui gru p din 20 d e experți, coordonat d e Martin Bang emann și a f ost prezentat r euniunii
Consiliului Europei din 24 -25 iuni e 1994, care a avut l oc în Corfu. Anum e atunci Consiliul Europei
a decis constituir ea Consiliului pentru S ocietatea Inf ormați onală ( CSI), un organism s pecializat,
dedicat în exclusivitat e stabilirii căilor concrete de aplicare a recomandăril or din ra portul
Bang emann. T ot în a celași an ( 19 iuli e 1994) a f ost elaborat primul plan european de acțiune pentru
Societatea Informați onală, întitulat „Drumul Europei către Societatea Informați onală” .
Miniștri din țările G-7 și membri ai Comisiei Uniunii Europene s-au întâlnit la Brux elles
la 25 și 26 februari e 1995 în cadrul Conferinței minist eriale privind s ocietatea inf ormați onală.
Factorii de decizie pentru gru pul națiunil or G7 au r ecunoscut, atun ci, că: „Progresul în t ehnologiile
informați onale și comuni carea schimbă m odul în care trăim: m odul în care lucrăm și facem afa ceri,
modul în care educăm copiii noștri, studi em și cercetăm, n e instruim și cum n e distrăm. S ocietatea
informați onală nu af ectează d oar modul în care interacționează oamenii, ci și d etermină stru cturile
organizați onale tradiți onale să fi e mai fl exibile, mai participante și mai d escentralizat e.”
(Concluziil e președintelui Conferinței minist eriale a G-7 privind s ocietatea inf ormați onală,
februari e 1995.) [4].
Partenerii G -7 s-au angajat să j oace un rol de lider în d ezvoltarea Societății Gl obale de
Informare. Concluzia fă cută în cadrul a cestei conferințe a fost că: „ A cțiunea Parteneriatului G -7
trebuie să contribui e la int egrarea tutur or țăril or într-un efortul gl obal. Țăril e aflate în tranziți e și
țările în curs d e dezvoltare trebuie să li s e ofere șansa d e a participa pe deplin la a cest proces care
le va d eschide oportunități pentru a d epăși etapele tehnologice în dezvoltare și va stimula
dezvoltarea socială și economică [4].
Dintr e multi plele definiții dat e societății inf ormați onale am considerat oportun să fa cem
referință la cea formulată d e Fundația d e Dezvoltare Comunitară IBM, într -un ra port din 1997,
potrivit căreia „S ocietatea informați onală-reprezintă o societate caracterizată printr-un niv el ridi cat
de intensitat e a informațiil or în viața d e zi cu zi a maj orității cetățenilor, în maj oritatea organizațiil or
și locurilor de muncă; prin utilizar ea unei tehnologii comune sau compatibil e pentru o gamă largă
de activități personale, sociale, educaționale și de afaceri, precum și prin capacitatea de a transmit e,
primi și s chimba ra pid dat e digital e între locuri, indif erent de distanță” [5].
Astfel, „cu fiecare an devenim mart orii descope ririlor și lansării d e concepte noi care
beneficiază d e sufixul e. De la încercările timid e din anii ‘95 -’96 d e a intr oduce conceptul d e e-
commerce, s-a ajuns în perioada 1998 -2005 la promovarea conceptelor de e-busin ess, e-learning,
e-procurment, e-vote, e-democracy, e-referendum, e-library și e-government. Practic la începutul
anului 2006 s e poate vorbi de conceptul de e-everything” [2].
Cel mai mar e agent de schimbar e elaborat vr e-o dată d e umanitat e – tehnologiile
informați onale – transf ormă s ocietățile moderne. Societatea informați onală, un concept în d eplină
valorificare și materializar e, trebuie să se bazeze pe ipoteze fundam entale despre informați e și
drepturile de informare ale omului, a ccesul, confidențialitat ea, aut odeterminar ea și controlul
personal, v eridicitatea, mai d egrabă d ecât pe privilegii, putere și int eres special. Cei implicați în
planifi carea, dezvoltarea și im plementarea sist emelor inf ormati ce, în elaborarea și procesarea
contentului inf ormați onal prin canalele mass -media tr ebuie să-și recunoască responsabilitățil e
sociale și să acționeze în consecință în b eneficiul societății și al cetățenilor săi. Ca rezultat al
evoluțiilor spectaculoase a tehnologiilor informați onale, mass -media a cunoscut schimbări maj ore,
transf ormând lum ea modernă într -un „s at gl obal”, mat erializând id eea lansată d e Marshall
McLuhan, emisă cu 30 d e ani înaint e despre World Wid e Web.

206
În societatea informați onală mass -media este cea mai im portantă instituți e care modelează
sociumul, f ormează opinia publică și schimbă comportamentul oamenilor. Totodată, mass -media
este un promotor al val orilor lingvisti ce, istorice, educaționale, cultural e.
Conceptualizar ea noțiunii r esponsabilitat ea socială a mass -media. Responsabilitat ea
socială a mass -mediei se bazează pe o serie de principii, precum: furnizar ea de informații obiective
și echilibrat e; asigurar ea principalelor forțe și mișcări politice cu acces echitabil la mass -media;
asigurar ea pluralismului și a div ersității d e opinii în s ocium; utilizar ea dif eritelor surs e de
informații; răspunderea față d e societate; păstrar ea păcii, toleranței și moralității s ocietale.
Sursele mass -media m oldovenești nu im plementează pe deplin principiile responsabilității
sociale. O explicație ar fi d ependența economică de finanțăril e externe, de interesele și lobbyism –
ul politic, influ ențele oligarhi ce interne. Dar și de lipsa un ei teoretizări și explicări a conceptului
privind responsabilitat ea socială a mass m edia în s ocietatea inf ormați onală. Zilni c populația
republicii este supusă im pactului a mai mu lt de 500 surs e emițăt oare de informați e. Rapoartele de
monitorizare ale Consiliului Coordonator al Audi ovizualului, proiectele finanțat e de Fundația S oros
Moldova și analiz ele sporadice ale ONG-urilor nu r eușesc să acope re diversitat ea surs elor și gama
destul d e variată a t ematicii contentului inf ormați onal aut ohton. Se simte lipsa un or studii analiti ce
longitudinal e, comparativ e, a un ei baz e statisti ce și de stocare a dat elor privind s egmentul mass –
media. În f ond, cea mai mar e parte a analiz elor sunt r ealizate de sectorul ONG-ist, und e nu putem
vorbi d espre o continuitat e și consecutivitat e a studiil or. Deocamdată nu dis punem de un centru
specializat în studii m edia și măsurării audi enței mass -media., in clusiv a m onitorizării
mecanismului online de formar e a opiniei publice. Relevanța unui centru M etroMedia este util prin
dezvoltarea și a plicarea metodologiilor de măsurar e a audi enței media, a studiil or comparate la niv el
global, r egional, subr egional și nați onal.
În contextul dis cuțiilor dus e în m ediul șt iințifi c internațional privind responsabilitat ea
socială a mass m edia în s ocietatea inf ormați onală, la niv el nați onal este binevenită lansar ea
discuției. Comunitat ea academică, univ ersitară și d e jurnaliști ar tr ebui să ilustr eze tipurile de
responsabilită ți sociale ce trebuie abordate, cine urmează să l e abordeze și cum ar putea fi ab ordate
și respectate de către unul dintr e principalii ag enți ai s ocializării – mass -media. Este momentul
conceptualizării m odului în care responsabilitat ea socială a mass m edia în s ocietatea informați onală
va fi transf ormat într -o politică organizați onală r eală.
Pew Research Center, specializat în studiul opiniei publice în SUA și la niv el global, r ecent
a publicat rezultat ele cercetării, r ealizat e pe un eșanti on din 38 d e țări, în ra portul Publics Globally
Want Undias ed News Coverage, but Ar e Divid ed on Wh ether Their News M edia D eliver (ianuari e
2018) [6], und e se stipulează că accesul la t ehnologia digitală d evine din ce în ce mai fr ecvent.
Utilizar ea web-ului în ceea ce privește mediile sociale pentru a obține știri variază considerabil într e
țări. Persoanele care locuiesc în țăril e mai b ogate au mai mult e șanse de acces la int ernet și d e a
primi știril e online, decât pentru cei care trăiesc în țăril e mai săra ce.
Studiul tran snați onal cercetează obiceiurile consumului d e știri și atitudinil e formate față
de mass -media. Studiul constată o mediană d e 75% din cele 38 de țări eșantionate, care consideră
că nu este niciodată a cceptabil ca o organizați e de știri să fav orizeze un partid politic față d e altele.
Doar 20% s pun că uneori este bine. Europa arată cea mai mar e opoziție față d e prejudecățile politice
din știri, in clusiv 89% în S pania și 88% în Gr ecia, care consideră că acest lucru este inacceptabil.
Această cifră pentru Stat ele Unite și Mar ea Britani e a ajuns la câte 78%, pentru Ja ponia 76% și
Australia 87%. D oar 25% din r espondenții Indi ei au s pus că nu este niciodată a cceptabilă. În
general, publicul din într eaga lum e este de acord cu faptul că mass -media tr ebuie să fie imparțială
în reflectarea problemelor politice. În pofida dif erențelor enorme din lum e privind stru cturile
guvernam entale, politice și mass -media, studiul d emonstrează existența unui consens larg și
puternic al opiniei publice, potrivit căruia r olul mass -media nu este acela de a aborda as pectele
politice, ci de a raporta veridic și echidistant inf ormația [6].

207
Responsabilitat ea socială a mass -media r eprezintă obiect de studiu în cadrul s ocietăților
informați onale. Un număr t ot mai mar e de articole, publicate în revistele de prestigiu, v orbesc
despre actualitat ea și im portanța a cestei probleme. Studiul comparat asu pra viziunil or demonstrat e
de populația un or asemenea țări precum SUA și Japonia privind r esponsabilitat ea socială a mass –
media sunt r elevante pentru experiența unui stat în proces de construir e a val orilor democratice,
precum este Republica Moldova.
Percepția responsabilității s ociale a mass -media în SUA . Rezultat ele recentului ra port
Knight -Gallu p „Viziuni am ericane: încredere, mass -media și democrație" (2017) confirmă fa ptul
că încrederea publică în mass -media este la un niv el scăzut în t oate timpurile. Un eșanti on de peste
19 000 d e adulți din SUA arată că am ericanii cred că mass -media j oacă un r ol important în
democrația am ericană, este cheia democrației, însă mulți nu o pot numi dr ept o sursă d e știri
obiectivă. 84 la sută dintr e americani cred că mass -media ar e un rol foarte important în d emocrație,
în special în ceea ce privește informarea publicului, dar nu văd că acest rol este îndeplinit, iar mai
puțin d e jumătat e (44%) nu au putut numi o sursă d e știri obiectivă.
Percepțiile media al e americanilor dif eră în fun cție de afilierea politică. În tim p ce
majoritatea am ericanilor au r ecunoscut în m od clar im portanța mass -media într -o democrație, au
existat dif erențe între opiniile democraților și republicanilor. În tim p ce 54% dintr e democrați au o
părere foarte bună sau puțin fav orabilă asu pra mass -mediei, 68% dintr e republicani văd m edia într –
o lumină n efavorabilă.
Mai mult e surse fac mai gr eu ca oricând să fi e bine informați am ericanii. 58 la sută din
eșanti on spun că numărul crescut de surse de știri fa ce mai gr eu să fii inf ormat, iar 38 la sută,
dimpotrivă, s pun că este mai uș or. Jumătat e dintr e adulți (50%) s pun că există sufi ciente surse
pentru a s orta fa ptele, înregistrând o scădere față d e 1985 (66%). Există un ele nuanț e, consumat orii
orientați către digital sunt printre cei care spun că este mai uș or să fii inf ormat.
În societatea am ericană preocuparea față d e "știril e false" este ridicată. 73 la sută dintr e
americani spun că răspândir ea informațiil or inexacte pe internet reprezintă o problemă maj oră. Doar
50% dintr e aceștia își exprimă în crederea că oamenii pot reduce prejudecățile pentru a s orta fa ptele
din știri, înr egistrând un niv el mai inf erior decât la o generație în urmă (66%). și mai puțin d e o
treime dintr e americani susțin că, personal, sunt f oarte încrezători că pot spune când o sursă
raportează știri fals e față d e comentarii sau opinii.
Percepțiile americanilor privind ceea ce constitu ie "știril e false" variază. Maj oritatea
americanilor cred că oamenii percep informațiil e false ca și cum ar fi f ost "înt otdeauna" ad evărat e.
40 la sută dintr e republicani spun că știril e emise de un politician sau un gru p politic într-o lumină
negativă ar trebui "înt otdeauna" să fi e considerate știri fals e.
Publicul este divizat în ceea ce privește responsabilitat ea pentru inf ormare: însăși
persoanele fizice sau mass -media. Când au f ost într ebați cine este principalul r esponsabil pentru
asigurar ea faptului că americanii primesc o imagin e corectă și echilibrată din punct de vedere politic
al știril or, 48% dintr e americani au s pus că însăși indivizii și a celași procent au indi cat mass -media.
Republicanii s e îndreaptă către plasar ea responsabilității principale asupra individului (53%), în
timp ce democrații s e înclină s pre plasarea responsabilității asu pra mass -media (53%).
Mulți am ericani preiau știril e din s ocial m edia, dar maj oritatea nu o văd pozitiv. În tim p ce
americanii cred că internetul, ag enții d e știri, vid eoclipurile cetățenilor și știril e prin cablu au avut
un im pact pozitiv mai mult d ecât negativ asu pra m ediului d e știri din SUA în ultimii 10 ani,
majoritatea (54%) s pun că impactul sit e-urilor social m edia precum Fa cebook și Twitt er în m ediul
de știri a f ost negativ. Și 53% susțin că liderii politici care folosesc social m edia pentru a comuni ca
direct cu publicul au f ost mai n egativi d ecât pozitivi.
Americanii r ealizează s chimbul d e știri în s pecial cu oamenii care împărtăș esc aceleași
opinii. 64 la sută dintr e americani spun că "frecvent" (27%) sau " ocazional" (37%) îm părtăș esc știri

208
cu prietenii, cu familia sau cu adepții social m edia. Cu toate acestea, am ericanii care fac schimb d e
știri r ecunosc că partajar ea lor se realizează în cea mai mar e parte cu persoane care dețin o opinie
similară (68%), d ecât opinii dif erite (29%).
Opiniile publicului inv estigat s e divid în fun cție de faptul da că platformele ar trebui să fi e
reglementate. Maj oritatea (57%) consideră reglementarea platformelor internet, inclusiv G oogle și
Facebook, drept "o problemă maj oră" pentru d emocrație. 49 la sută s pun că ar tr ebui să existe reguli
sau n orme privind m etodologia procesării știril or de pe aceste site-uri maj ore, iar 47% s pun că ar
trebui să fi e libere, să ofere utilizat orilor conținuturi d e știri pe care și le doresc [7].
Percepția r esponsabilității sociale a mass -media în Ja ponia. O perspectivă ja poneză
asupra mass -media în era int ernetului, având în v edere modul în care se formează astăzi opinia și
comportamentul public, este oferită d e profesorul Kimura Tadamasa d e la Univ ersitat ea Rikky o [8].
În a d oua jumătat e a anil or 1990, când Int ernetul a în ceput să s e stabil ească în Ja ponia ca
un canal principal pentru int eracțiunea socială, au existat mari s peranțe că lum ea online va deveni
o nouă sf eră publică. Aceasta a oferit oamenilor oportunitat ea de a se angaja lib er în d ezbateri,
eliberate de relațiile lor personale existente și de statutul s ocio-economic și neîngrădit e de timp sau
locație. În Ja ponia, f onduri publice considerabile au fost cheltuite pentru a construi l ocuri online
unde cetățenii ar putea ridi ca și delibera probleme, ar fa ce schimb d e opinii, ar f orma un consens
social și ar contribui la procesul d ecizional.
Cu toate acestea, în opinia profesorul Kimura Ta damasa, comuni carea anonimă online
restricționează f oarte mult indi cațiile sociale normale ale conversației, cum ar fi expresiile faciale.
Unii f olosesc voalul an onimatului pentru a fa ce comentarii ir esponsabil e sau inad ecvate, iar
disputele încălzite și flambar ea sunt comune. Dacă un f orum bazat pe web limit ează d ezbaterile la
membrii înr egistrați, a poi, maj oritatea utilizat orilor săi v or migra în altă parte.
Pe lângă fa ptul că este un loc bun pentru a suna, Int ernetul permite utilizat orilor să audă
ceea ce vor ei să audă. Este ușor să găsiți oameni cu gusturi și valori similar e. Interacțiunil e și
emoțiile comune duc la am plificarea opiniilor și id eologiilor într -un efect de ecou-cameră. A cest
lucru poate transf orma credințele individual e în extreme și poate conduce la polarizar ea gru pului,
tentând oamenii să ia îm preună d ecizii mai radi cale decât le-ar lua ca indivizi.
Există o creștere a recunoașterii că opinia publică se formează în m od dif erit pe internet
decât în mod tradiți onal în lum ea offline. Acest lucru este însoțit de îngrij orarea că noua sf eră
publică este un focar de amenințar e, ata curi, a cuzații și cu răs pândir ea de știri fals e, "fa pte
alternativ e" și alte informații n ediscriminat orii.
În rezultatul d esfășurării num eroaselor proiecte de cercetare pe internet și studi erii
atitudinil or exprimat e online, începând cu anii 1990 până în prezent, aut orul Kimura Tadamasa a
elaborat stru ctura opiniei online din Ja ponia, demonstrând că nu este nici extremă, ni ci excepțională.
Mai d egrabă r eflectă miș cări societale largi, care sunt îm părțite într-o anumită măsură d e toate țările
dezvoltate. El a elaborat și lansat în circuitul științifi c japonez sintagma „ ecosistemul m edia
japonez”, dar și o inovație noțională „ cetățeni digitali”.
Opinia online se formează în ecosistemul m edia, und e se creează știri și s e împărtăș esc atât
surse online, cât și surs e tradiți onale. În Ja ponia, opinia publică a fost formată, în primul rând, d e
mass -media și de organizațiil e cu putere politică puternică. Deja în era int ernetului, nu mai este un
caz în care mass -media oferă pur și sim plu știri cititorilor, as cultătorilor și telespectatorilor.
Membrii publicului pot contribui la procesul m edia prin difuzar ea reacțiilor pe Facebook, Twitt er
și alte medii sociale sau bl oguri, f orumuri de discuții și s ecțiuni d e comentarii pe site-urile editorilor.
Între mass -media și mass -media sociale se află "m edia d e mijloc", care include site-uri de
știri online, precum BuzzF eed Japan și J -Cast N ews și portaluri d e agregare precum Nav er Mat ome.
Interacțiunea dintr e aceste trei sfere creează o platformă pentru d ezvoltarea opiniei online. În
Japonia, Yah oo News joacă un r ol imens în m odelarea opiniei online. Rezultat ele unui s ondaj,

209
efectuat în iuli e-august 2016, pe un eșantion de 1100 d e respondenți în vârstă d e 16-69 ani în
regiunil e Kantō, Tōkai și Kansai, ilustr ează proporția mar e de utilizat ori de Internet, care accesează
titluril e zilnice prin Yah oo News.
De asemenea, rezultat ele studiil or au r elevat fa ptul că devine din ce în ce mai obișnuit să
se scrie opinii și comentarii, în s pecial în rândul tin erilor. Aproximativ o treime dintr e oameni,
indif erent de vârsta l or, scriu opinii d espre produse și servicii. Dif erențele generatoare sunt t otuși
resimțit e în proporția utilizat orilor care scriu pe 2 canale și alte panouri d e mesaje anonime,
partajând conținutul și creând presiuni. A proximativ 10% dintr e cetățenii digitali s e implică în
aceste activități, crescând la 20% pentru partajar ea conținutului d e către utilizat orii cu vârst e
cuprinse între 16 și 24 d e ani [8].
Datele statisti ce vin să confirm e tendința d e digitalizat e totală în r egiunea Asia -Pacific.
Japonia în Asia d e Est a înr egistrat cel mai mar e număr d e utilizat ori de internet. Japonia d eține
locul trei în r egiune cu 101 mili oane de utilizat ori. În al d oilea trim estru din 2016, Ja ponia a
înregistrat peste 45 de milioane de adrese IPv4 uni ce, oferind int ernet la o viteză medie de conectare
de aproximativ 17,1 m ega biți pe secundă.
Datele statisti ce arată că cea mai mar e parte a populației care utiliz ează int ernetul în Ja ponia
are vârsta d e 55 d e ani și peste, partea maj oritară r eprezentând -o bărbații. Cele mai populare
categorii de conținut online din Ja ponia sunt căutar ea și navigar ea. Dintr e utilizat orii de internet
73,6% sunt im plicați în vizi onarea conținutului vid eo online prin int ermediul oricărui dis pozitiv.
Aproape 59% din populația ja poneză a a ccesat int ernetul prin telefonul m obil în 2016.
Previziunil e estimează că această cifră va crește până la 61,6% în 2021. A plicația cea mai populară
a fost serviciul de mesagerie mobilă LIN E, una dintr e cele mai populare aplicații M essenger din
întreaga lum e. Alte aplicații m obile populare includ Twitt er, Facebook și Apple Musi c.
Statisti cile recente relevă că cele mai populare rețele sociale din Ja ponia sunt LIN E, urmat e
de Facebook și Twitt er. În luna mai 2015 Twitt er a înr egistrat 18,32 mili oane de vizitat ori doar din
Japonia. În pofida utilizării masiv e a aplicațiilor mobile și a mesageriei, penetrarea activă a mass –
media s ocială a f ost de numai 43% în 2016, Ja ponia clasându -se la limita inf erioară a im plicării
utilizat orilor sociali online în țăril e asiati ce.
În schimb, vânzăril e de comerț electronic cu amănuntul în Ja ponia au ajuns la 89,55
miliard e de dolari SUA în 2016 și au plasat u lterior țara pe una dintr e cele mai puternice piețe de
comerț online din într eaga lum e. Cifrele actuale ale industri ei plasează penetrarea cumpărătorilor
digitali în Ja ponia la 69% din populație. Retailerul online Rakut en a f ost al d oilea sit e de
cumpărătu ri online cel mai vizitat, clasându -se ușor în s patele concurentului am erican Amaz on [9].
Percepția responsabilității sociale a mass -media în R epublica Moldova în loc să devină un
domeniu distin ct de studiu rămân e un subd omeniu s ecundar, puțin val orificat practic și
conceptualizat t eoretic. Motivele ar fi d e ordin ist oric, dar țin și de lipsa un ei perspective cu privire
la rolul ad ecvat al presei în crearea societății inf ormați onale, evoluția educației jurnalisti ce și
relațiile dintre cadrele didactice universitar e și jurnaliștii practicieni.
Problema corelației dintr e libertatea și responsabilitat ea surs elor de comuni care în masă
este de o urgență d eosebită în R epublica Moldova. Comunitat ea jurnalisti că are un im pact direct
asupra formării conștiinț ei de masă. Lib ertatea unei surs e mass -media ar tr ebui să s e limiteze la
responsabilitat ea mijl oacelor de comuni care în masă pentru contentul inf ormați onal livrat în s pațiul
public. Responsabilitat ea mass -media este cea care contribui e în m od activ la consolidarea și
dezvoltarea societății, la promovarea unui m odel al culturii comuni cării, al principiilor construirii
unei societăți inf ormați onale.
Sursele de comuni care în masă dis pun d e metode directe și as cunse de mani pulare a
publicului. Problema este în ce scopuri utiliz ează m etodele de mani pulare mass -media. Latura
mani pulativă n egativă s e manif estă prin dis cursuril e instigat oare la ură și discriminar e, cultura

210
scăzută a exprimării v erbale și scrise, erorile lingvisti ce de pe paginil e web, dezinformarea
intenționată și știrile false, cultivar ea sentimentului d e nesiguranță și frică etc. La care se mai adaugă
rețelele de socializar e cu toată vari etatea de posibilități comuni cative, blog-urile, postăril e video
personale, etc. Libertatea și anonimatul în s pațiul public al comuni cării online dezvoltă o subcultură
a comuni cării, dar și anumit e tendinț e în stru cturar ea opiniei publice. Lipsa limit ei acolo unde
începe și unde finisează lib ertatea exprimării în s pațiul comuni cării publice, „abuzul” d e libertate
al mass -media, t oate acestea au efectul negativ asu pra publicului.
Drept confirmar e servesc rezultat ele sondajului d e opinie „Percepția populației privind
informațiil e false și dist orsionate din mass -media”, r ealizat d e IMAS în cadrul „ Campaniei media
împotriva i nformațiil or fals e și tendențioase”, desfășurată d e Asociația Presei Ind ependente,
Centrul pentru Jurnalism Ind ependent și Asociația T elejurnaliștil or Ind ependenți din M oldova.
Sondajul a f ost realizat la telefon pe un eșantion de 826 d e respondenți, din 1 2 regiuni t eritoriale,
din m ediul rural și urban, în perioada 27 ianuari e – 1 februari e 2016. În percepția populației
dezbaterile politice televizat e, jurnal ele de știri TV și mediul online sunt cele mai af ectate de
fenomenul mani pulării. S ondajul arată că 51 la sută din r espondenți consideră că ar putea înțelege
când un m esaj din mass -media este mani pulator sau propagandisti c, în tim p ce 47% s e simt mai
degrabă n epregătiți să facă față a cestui fenomen.
Potrivit cercetării citate, televiziun ea rămân e sursa de informați e dominantă în R epublica
Moldova, cu impact predominant d e mani pulare. Dezbaterile politice televizat e și jurnal ele de știri
TV, urmat e de mediul online (internetul, sit e-urile de socializar e, bloguril e) înregistrează ponderi
importante în percepția respondenților privind inf ormația falsă cu tematică socio-politică.
Modalitat ea de mani pulare, percepută ca fiind cel mai d es utilizată d e instituțiil e media,
este „selecția subi ectelor”, care convin patronului instituți ei: 32% afirmă că are loc aproape
întotdeauna, iar 37% – deseori. La f el, 68 la sută dintr e consumat orii de știri s ocio-politice consideră
că știril e sunt fă cute mai mult pentru a crea imagin ea unui politician sau un ei persoane publice.
Titluril e de senzați e, „scoaterea din context”, utilizar ea mani pulatoare a opiniilor unui expert,
„min ciuna prin omisiun e” sunt alt e câteva tehnici de mani pulare percepute de respondenți.
Circa ¾ dintr e participanții la s ondaj au d eclarat că știu ce înseamnă mani pulare, dar cifra
scade proporțional cu înaintar ea în vârstă a r espondenților sau cu niv elul mai s căzut d e educație.
Același lu cru este valabil și pentru persoanele care nu au un l oc de muncă și petrec mai mult tim p
acasă. Dintr e respondenții care spun că sunt la curent cu termenul d e mani pulare, cel mai d es se
simt mani pulați d e politicieni și mass -media. D oar 8% din persoanele investigat e au afirmat că presa
din R epublica Moldova se comportă în f oarte mare măsură r esponsabil față d e public; în tim p ce
majoritatea eșanti onului (56%) sunt n emulțumiți d e lipsa d e responsabilitat e a mass -media
naționale [10].
Concluzii. Procesele intense de informatizar e se derulează la niv el global. S ocietatea
informați onală a d evenit o realitat e. Mass -media în condițiil e societății inf ormați onale se transf ormă
ea însuși și ar e un im pact din ce în ce mai mar e asupra publicului. Efectele mass -media corelează
cu contextul s ocio-economic. Cu referire la Republica Moldova surs ele de comuni care în masă
trebuie să contribui e la echilibrul s ocial, și nu doar să s ervească interesele politice și oligarhi ce.
Responsabilitat ea surs elor de comuni care în masă contribui e la fortificarea statului, imaginii int erne
și externe despre țară, promovarea val orilor democratice, a activismului, int egrității și coeziunii
sociale.
Bibli ografie
1. MASUDA, Y oneji. The Informati on Society as Post-Industrial S ociety. Washingt on: W orld Futur e
Society, 1980. 178 p. ISBN 0 -930242 -15-7.
2. Societatea informați onală – societatea cunoașterii, cerință a d ezvoltării uman e. [Accesat 20.11.2017]
Disponibil: http://www. creeaza.com/Societatea-informati onala-soci482. php.

211
3. Bang emann R eport. Europe and th e Global Inf ormati on Society. R ecommendati ons to the European
Council. 1994. [ Accesat 20.12.2017] Dis ponibil: http://www. cyber-
rights. org/documents/bang emann.htm .
4. CHAIR'S CONCLUSI ONS. [A ccesat 25.12.2017] Disponibil: http://europa.eu/rapid/press-
release_DOC-95-2_en.htm .
5. The Net Result S ocial Inclusion in th e Informati on Society. R eport of the National W orking Paery on
Social In clusion (INSIN C). P.9. 76 p. [A ccesat 05.01.2018] Dis ponibil: http://www.l ocal-
level.org.uk/u ploads/8/2/1/0/8210988/n etresult.pdf.
6. MITCHELL Amy, SIMM ONS Kati e, MATSA Eva, SILV ER Laura. Publics Globally Want Undias ed
News Coverage, but A re Divid ed on Wh ether Their News M edia D eliver. January 11, 2018. [A ccesat
19.01.2018] Dis ponibil: file:///D:/D ocuments/D ownloads/Pew-Research-Center_Publics-Globally –
Want -Unbias ed-News-Coverage-but-Are-Divid ed-on-Whether-Their-News-Media-
Deliver_2017.01.11. pdf.
7. 10 R easons why Am erican trust in th e is at an all -time low. [Accesat 20.01.2018] Dis ponibil:
https://m edium. com/trust -media-and-democracy/10-reasons-why-americans-dont-trust-the-media-
d0630 c125b 9e.
8. TADAMASA, Kimura. Th e Internet, Media, and Public Opinion in Ja pan. [A ccesat 18.01.2018]
Disponibil: htt ps://www.ni ppon.com/en/currents/d00333/.
9. Internet usag e in Ja pan. Statisti cs and Fa cts. [A ccesat 19.01.2018] Dis ponibil:
https://www.statista. com/topics/2361/int ernet-usage-in-japan/.
10. Sondaj: 56% din consumat orii de presă sunt n emulțumiți d e lipsa de responsabilitat e a mass -media.
[Accesat 22.01.2018] Dis ponibil: http://mediacritica.md/s ondaj-cji-56-din-consumat orii-de-presa-
sunt-nemultumiti -de-lipsa-de-responsabilitat e-mass -media/.
Briceag Silvia, Corcevoi Maria
MIGRAȚIA ECO NOMICĂ. STUDIU D E CAZ
ECO NOMIC MIGRATI ON. CASE STUDY
Rezumat
Cercetările psihosociologice atestă fa ptul că familia a ctuală este marcată d e separarea membril or
prin migrați e economică, ceea ce conduce la efecte negativ e în stru ctura și fun cționalitat ea ei. Încercările
de contracarare a unor astf el de situații d e către membrii famili ei sunt, d e asemenea, num eroase, dar
îndoielnice în privința la efectele acestora: disfun cțiile familial e sunt mai mult amânat e și atenuate decât
soluționate. În a cest context, psihointervenția este orientată s pre structura alt erată a famili ei în așa f el
încât aceasta să -și poată rezolva problemele cu care se confruntă.
Cuvint e-cheie: Famili e, migrația economică, terapia de famili e, studiu d e caz, stru ctura famili ei.
Abstra ct
The psychosocial researches attest the fact that the current family is marked by the separation of
members through economic migration, which leads to negative effects in the structure and functionality
of families. The attempts to counteract such situations by family members are also numerous but
questionable about their effects: family dysfunctions are mostly postponed and attenuated but not
resolved. In this context, psychointervention is directed to the family's altered structure in such a way
that it can solve the problems it faces .
Key-words: Family, economic migrati on, family th erapy, case study, family stru cture.
Cercetările psihosociologice atestă fa ptul că familia a ctuală este marcată d e separarea
membril or prin migrați e economică, ceea ce conduce la efecte negativ e în stru ctura și
funcționalitat ea ei. Nu putem ign ora faptul că o famili e „bolnavă” din punct de vedere interpersonal,
generează în perspectivă o societate fragilă din punct de vedere psihosocial. Ea dist orsionează
profund r olurile, scopurile, aspirațiil e și comportamentele membril or săi, periclitează – în
consecință – nu numai eficiența și stabilitat ea socială a a cestora, ci și eficiența, coerența și echilibrul
psihomoral al s ocietății ca într eg [8, p. 362].

212
Încercările de contracarare a un or astf el de situații d e către membrii famili ei sunt, d e
asemenea, num eroase, dar înd oielnice în privința la efectele acestora: disfun cțiile familial e sunt mai
mult amânat e și atenuate decât soluționate. Conving erea că cercetările psihosociale pot veni în
sprijinul familiil or ce se confruntă cu situații d e criză a f ost pe larg îm părtășită și promovată. Hill
(1947) a evidențiat că „un r ol vital r evine acestora, da că nu în s chimbar ea famili ei, mă car în
predicția trenduril or semnifi cative și în soluționarea eficientă a problemelor. Cu acest suport, vom
putea vedea familia su praviețuind în epoc a tehnologiilor, a urbanizării, a m obilității s ociale cu mai
puține cicatrici și cu vitalitat e”. Burg ess (1973) consideră că indivizii nu își pot reconstrui v iața d e
famili e singuri, utilizând numai r esursele lor limitat e și că cercetarea științifi că poate juca un r ol
important în a cest sens. Int ervenția practică a s pecialiștil or are un rol hotărâtor în s ocietatea
modernă, prin int ermediul unor instrum ente precum consilierea maritală, s ervicii de orientare a
copilului, psihologia clinică etc. [apud 9 ].
Constatăril e atestate în cercetările Cuznețov L., G onța V., Cojocaru M., Cheianu-Andr ei D.,
Gavriliu c C. etc. ne-au permis să concluzionăm ca odată ce familia este marcată d e migrația
economică, ea începe să fun cționeze mai slab. Migrația economică exercită presiune asupra
structurii sist emului familial și aceasta conduce la scăderea coeziunii și ada ptabilității familial e, la
amplificarea conflictelor și nesoluționarea acestora; iar pe de altă parte, multi plicarea eforturil or
membril or famili ei pentru menținerea homeostaziei, ceea ce conduce spre creșterea rezistenței
acestora spre schimbar e.
Scopul cercetării l-a constituit optimizar ea capacității d e funcționare a sist emului familial în
condițiil e schimbăril or surv enite ca rezultat al migrați ei economice.
Ipoteza cercetării. Presupunem că prin int ervenție psihologică cu familia care suportă
efectele migrați ei economice poate fi diminuată disfun cționalitat ea acesteia.
Fisher (1992) evidențiind r elațiile dintr e informați e, m otivați e și competențe
comportamentale, demonstrează că li psa un ei componente nu permite schimbar ea
comportamentului individului [1, p.14].

Schimbar ea fun cționalității sist emului familial mar cat de migrația economică depinde și de
gradul m otivați ei membril or pentru a ceasta. M otivația țin e de informațiil e pe care le dețin m embrii
famili ei. Astf el, la o primă întâlnir e cu familia mar cată d e migrația economică ne-am propus să
aflăm ce cunosc ei despre o bună fun cționare a famili ei și să-i familiarizăm cu mecanismul pe care
îl propunem noi pentru îmbunătățir ea relaționării m embril or famili ei. Noile cunoștințe pot stimula
membrii famili ei să-și formeze noi competențe și/sau să r enunțe la unele conduit e care mențin
problemele în famili e.
Drept explicație a necesității a cestui int erviu este și particularitat ea pe care I. Mitr ofan a
semnalat -o la familiil e românești aflat e în im pas, și anum e, rezistența s emnifi cativ crescută a
întregii fam ilii, maj oritatea membril or ei refuzând să s e implice în terapie și preferând sau
solicitând, consiliere exclusivă pentru unul dintr e membrii -simptom, considerat ca fiind singurul
„bolnav”, „răs punzăt or” sau „ța p ispășitor” al tutur or problemelor din famil ie [8, p.365-366]. Informați e
Motivați e Somretențe
somrortamentale Somrortament
rroblematis

213
Ședința d e inițiere are ca scop:
1. Formar ea unui context agr eabil și pozitiv, reducând astf el frica și promovând o
dezvoltare timpurie a alianț ei terapeutice.
2. Implicarea membrului plecat la mun ci peste hotare s-a realizat prin antr enarea
partenerului prezent, ca acesta să ceară s oțului/s oției, într -o mani eră pozitivă, n eamenințăt oare, să
participe la ședințe prin int ernet. În cazul când partenerul respectiv rămân ea reticent (mai d es au
adoptat o asemenea poziție bărbații), cu permisiun ea partenerului prezent, am luat n oi direct
legătura, pentru a explica faptul că consilierea nu este un tratam ent pentru oameni „b olnavi” sau
„nevrotici”, ci o experiență educațională, care are ca scop îmbunătățir ea relațiilor dintr e membrii
familiil or mar cate de migrația economică.
3. Evaluar ea motivați ei. Acest lucru l-am r ealizat cerând fiecărui partener să evalueze
dorința d e a îmbunătăți fun cționalitat ea famili ei pe o scală d e la 0 (ni ci o dorință) la 10 (d orință
puternică). Evaluar ea motivați ei a f ost realizată în f ormat unu la unu, din cauza că poate fi
devastat or pentru un s oț să audă că pe o scală d e la 0 la 10 s oția sa își poziționează m otivația la
nivelul 5, când el presupunea că acesta va fi d e 9 sau 10, și viceversa. A ceastă inf ormați e a fost
utilă, d eoarece cu cât m otivația este mai mar e, cu atât m embrul famili ei mar cate de migrația
economică este mai dis pus la s chimbăril e comportamentale.
4. Ventilar ea sentimentelor prin care am în curajat ca fiecare membru să exploreze și
ventileze durerile, sentimentele rănite, furia și învinuiril e acumulat e. Catharsisul l e-a permis
membril or famili ei mar cate de migrația economică să s e elibereze de sentimentele negativ e și să se
simtă bin e, cel puțin t emporar, astf el cimentând r elația t erapeutică. Membrii familiil or au simțit că
noi empatizăm cu situația l or, că ne-am im plicat fără r ezerve în înț elegerea profunzimii
dezamăgiril or lor emoționale și că avem un int eres aut entic pentru bunăstar ea lor. Ad esea clienții
au nevoie de a-și ventila s entimentele, înaint e de a-și exprima d orințele, necesitățil e. Ventilar ea
sentimentelor s-a realizat individual cu fiecare membru al famili ei, deoarece acest tip de
„descărcare”, deși poate fi folositor ca modalitat e de a scăpa de ostilitat e, poate direcționa furia s pre
partener, luând forma unui ata c contra a cestuia, dacă nu l e-am format abilități d e comuni care. Am
acordat sufi cient tim p pentru v entilar e, astf el încât participanții să d epășească situația d e a dezgropa
trecutul, și pentru a tr ece la acțiune în vederea formării a ptitudini lor de interrelaționare în prezent.
Este imposibil să s e stabil ească o regulă s olidă d e a rămân e în prezent cu orientarea conștientă spre
viitor, dacă nu există tim p suficient pentru eliberarea catharsi că (țipete, lacrimi și bătutul cu pumnii
în piept).
5. Combat erea rezistenței împotriva consilierii. Una dintr e primele întrebări adr esate
soților a fost: „Ce nerealizări ați avut în viață, care vă provoacă sentimente de vină?”, „R egretați
pentru ceva în viață?”. și soții deseori răs pundeau: „Da, am pentru ce regreta. Regret că nu am f ost
destul d e sinceră cu partenerul m eu și multe lucruri nu l e-am realizat îm preună”. Continuând a cest
contact soții au f ost într ebați: „Dar da că ați fi a cum și ai ci sincer(ă) cu partenerul v ostru, ce i-ați
spune, ce ați fa ce?”. Id eea despre regretele avute în viață este productivă în r elațiile familial e. După
ce soții mar cați de migrația economică răspund cu referire la scăpările, insu ccesele, regretele avute
în cuplu, li s e oferă o altă într ebare, și anum e: „Imaginați -vă că peste un an-doi ne întâlnim îm preună
cu dvs. Care vor fi n oile regrete pe care le veți acumula?”
6. Stabilir ea acestui program ca metodă distin ctă, diferita față d e alte metode ce au eșuat
în trecut. Familiil e marcate de migrația economică au în cercat o varietate de tehnici și metode,
pentru a -și rezolva problemele. Ele au recurs la s oluții sim ple, cum ar fi sfaturi d e la famili e ori
prieteni sau citind sit e-uri ori cărți și r ecomandări d e tipul „7 pași pentru a av ea o famili e de succes”.
Într-un fel sau altul, a ceste metode pot satisfa ce familia numai pe perioade mici de timp. Dacă
percepția soților asu pra obiectivelor generale ale programului psihocorecțional s e aseamănă într -o
oarecare măsură cu cele încercate anterior, unul dintr e parteneri poate trage concluzia: „eu am mai
încercat asta înaint e și nu a fun cționat”. Astf el, noi am int ervenit asu pra acestei cogniții d e
rezistență prin a cere famili ei să n e arate cum au în cercat ei să im plementeze metoda pe care ei o

214
consideră similară, dar care nu a fun cționat. Experiențele arată ca aproape orice famili e ce a încercat
ceva similar strat egiilor propuse de noi, a tratat lu crurile fie într-un m od inconsistent, im propriu, fi e
strategiile respective au fost aplicate pe perioade foarte scurte de timp.
7. Realizar ea diagn ozei structural e
În continuar e vom descrie un studiu d e caz:
Structura: Este o famili e cu o structură în care părinții sunt în conflict de 5 ani, tatăl practică
munci peste hotare de 7 ani. Au graniț e rigid e între subsist emul parental și cel al fratriil or. Iar în
subsist emul fratriil or graniț ele sunt difuz e.
Flexibilitat ea sist emului familial: rigid (niv el foarte scăzut).
M ] [ T
_ _ _ _ _
B: F
Rezonanța sist emului familial: separată (eu – noi, apropierea moderată, puțină l oialitat e,
interdependență (mai multă independență d ecât dependență);
Contextul vi eții de famili e: famili e din m ediul urban, cu factorii de stres datorată conflictelor
între părinți și mai al es la înt oarcerea tatălui a casă; a cesta deturnează conflictul spre copii, ata cându –
i și pe ei, cu sau f ără m otiv. Copiii au fă cut o alianță într e ei ca reacție de apărare. O altă sursă d e
stres fiind perioada d e tranziți e din famili e, tranziți ei copilului mai mar e spre adolescență.
Stagiul d e dezvoltare: cuplul cu copii școlari iar cel mar e adolescent, und e în relația cu
părinții s e cere o modificare, având a cum ad olescentul n evoie de mai multă aut onomie și
responsabilitat e.
Problemele: Copilul cel mar e intră în stări d epresive.
Genograma famili ei mar cate de migrația economică:

În procesul d e intervenție cu familia dată au f ost selectate și ada ptate intervenții sist emice de
famili e și anum e tehnici ce conduc membrii famili ei spre procesul s chimbării (și mai puțin pe
modalitățil e de menținere a homeostaziei) prin: a) r enegocierea regulilor sist emului familial mar cat
de migrația economică; b) promovarea relațiilor adecvate rolurilor fiecărui m embru al famili ei, dar
și dezvoltarea flexibilității r olurilor în familiil e marcate de migrația economică; c) creșterea
libertății și d eschiderii int eracțiunil or spre reducerea sau r ezolvarea conflictelor dintr e membrii
familiil or mar cate de migrația economică; d) f ocalizar ea atenției asu pra nevoilor emoționale și a 50
Retru 49
Elena
16
Dan 12
Mădălina

215
creșterii gradului d e securitat e al fiecărui m embru al famili ei mar cate de migrația economică; e)
creșterea coeziunii familial e prin eliberarea de inhibiții a m embril or famili ei mar cate de migrația
economică.
În concluzie putem afirma că ceea ce disting e o famili e funcțională nu este absența
problemelor, ci o structură fun cțională care să opereze cu aceste probleme. Modalitățil e prin care
putem sprijini m embrii familiil or mar cate de migrația economică se regăsesc în serviciul d e
asistență psihologică, care trebuie acordat cât mai tim puriu, din m omentul când se face cunoscută
intenția unui m embru d e a pleca la mun ci peste hotarele țării. Psihointervenția este necesară pentru
a eficientiza procesul d e redistribuir e, de renegociere a rolurilor, pentru a int erveni în stabilir ea
regulilor, patternuril or de comuni care, ce vor contribui la adaptarea mai ra pidă a sist emului familial
la noile condiții și la n oua stru ctură.
Bibli ografi e
1. Avrukina O., Bugrim ova A. ș.a. T ehnologii sociale modern. Programul „15”. Ghid d e implementare
al programului d e profilaxi e a bolilor cu im pact social în cadrul comunității. Chișinău: Editat d e
Organizația publică Orășenească „Proiectul umanitar”, 2016. 365 p.
2. Cheianu-Andr ei D. ( coord.) ș.a. N ecesitățil e specifice ale copiilor și vârstni cilor lăsați fără îngrijir ea
membril or de famili e plecați la mun că peste hotare. Chișinău : CEP USM, 2011. 251 p.
3. Cojocaru M. Efectele migrați ei. În: Migrația și efectele ei în plan familial: Su port de curs adr esat
participanților la proiectul Migrația și trafi cul min orilor neînsoțiți: măsuri urg ente pentru min orii
aflați în situați e de vulnerabilitat e extremă OIM, 2006, p.33-44;
4. Cuznețov L. Cultura r elațiilor familial e: educația copiilor și conduita părințil or în cadrul familiil or
temporar d ezintegrate strategii și t ehnologii. In: T ehnologii educaționale moderne în contextul
formăr ii culturii învățării. Chișinău, 2008, v ol. 9, p.78-94.
5. Gavriliu c C. (coord.). Situația copiilor rămași f ora îngrijir e părintească in urma migrați ei. Ra port de
studiu. UN1 CEF, Chișinău, 2006. 96 p.
6. Gonța Vi ctoria. Consecințele migrați ei de muncă a părințil or pentru personalitat ea copiilor. In:
Dida ctica Pro…, 2007, nr 3 -4 (44), p. 38-41.
7. Hoffman L. F ondati on of family th erapy. Conceptual Fram ework for Syst ems Chang e. New York:
Basic Books. 1981.
8. Mitrofan I., Ciupercă C. Psihologia relațiilor de cuplu. Ab ordarea teoretică și aplicativă. Bu curești:
Ed. SPER, 2009. 463 p.
9. Pope scu R. Într oducere în sociologia famili ei: familia r omânească în s ocietatea contemporană. Iași:
Polirom, 2009. 199 p.
Mohammadifard Gh olamali, Dil evschi Cristina
PERCEP ȚIA R OLULUI F EMEII DE CĂTR E BĂRBAT
PERCEP TION OF WOMEN'S R OLE BY MAL E
Rezumat
Dezvoltarea umană și societatea în ansamblu m ereu au f ost în m odificare, unde reciproc au
contribuit la s chimbări cognitiv e ale omului . Femeia și bărbatul sunt d ouă concepte care pe parcursul
întregii ist orii, în dif erite etape ale dezvoltării uman e au fost percepute în mod diferit, atribuindu -le roluri
și val ori dif erite. De la matriarhat la patriarhat până la perioada d e emancipare sexuală, în fi ecare etapă
evidențiindu -se schimbări în percepția de rol a femeii și bărbatului în contextul vi eții social-familial e. În
lucrarea dată în cercăm să fa cem o analiză a r olului f emeii în viziun ea bărbațil or, într -o ipostază und e
formele tradiți onale de percepție a rolului d e femeie se declină s pre modificări profunde, încercăm să
aflăm cum anum e percep bărbații în s ec XXI într -o zonă precum R epublica Moldova rolurile și atribuțiil e
feminin e în viața d e famili e și societate. Studiil e au fost bazat e pe un eșanti on de 50 de persoane de genul
masculin care au răspu ns la un chestionar format din 20 d e întrebări care urmăr esc a determina viziun ea
bărbatului m odern asu pra rolului f emeii.
Cuvint e-cheie: rol, percepție, rolul femeii, percepția bărbatului.
Abstra ct

216
Human d evelopment and s ociety as a wh ole have always b een changing, b oth of them
contributing t o human cognitiv e chang es. “W oman” and “man” ar e two concepts that hav e been
perceived diff erently over diff erent stag es of human d evelopment thr oughout the whole history, having
different roles and valu es. From matria rchy and patriar chy to sexual emancipation, at each stag e we can
see chang es in th e perception of the role of woman and man in th e context of social-family lif e. In this
study w e try to analyz e the role of woman in m en's visi on in a hy postasis wh ere the traditional forms of
perception of the role of woman ar e declining t owards profound chang es, we try to find out how men
perceive in the 21st century in an ar ea like Moldova th e roles and attributi ons of women in th e life of the
family and s ociety. Studi es were based on a sam ple of 50 m en responding t o a questionnair e consisting
of 20 qu estions that s eek to determin e the modern man's visi on of women's role.
Key-words: r ole, perception, the role of the woman, man's perception.
Diferite epoc i sunt caracterizate prin anumit e specificități biopsihosociale ale oamenilor.
Dezvoltarea umană și trecerea de la o etapă la alta în ist oria omenirii s e datorează a celor
caracteristici specifice care în final contribui e la atribuțiil e unui r ol și pe de altă parte, percepția
acelor caracteristici sub formă de realitat e și specificul epoc ii respective. Oamenii ca cea mai
importantă parte a fiecărei epoci sunt influ ențați d e acele caracteristici epoc ale în m od dir ect și
influ ențează r eciproc formarea caracteristicilor respective. Cert este că esența a celor influențe
reciproce între om și mediul în conjurăt or poate fi abordat într -un cuvânt și anum e “percepția”.
Schimbăril e în dim ensiunil e biopsihosociale ale omului în m od dir ect contribui e la
modificări perceptive ale omului, atun ci putem sublinia fa ptul că diferite epoc i sunt r eprezentate
prin dif erite percepții a oamenilor legat d e ei, ceilalți și m ediul în conjurăt or. Actorii principali ai
jocurilor și schimbăril e epoc ale sunt f emeile și bărbații și bin eînțeles, fiecare dintr e ei este influ ențat
de diferite specificități și abordări existente în perioade diferite ale istoriei și percepția lor legată d e
ei sau m ediu este modificată în conformitat e cu contextul existențial. N oțiunil e precum r olul,
statutul, caracteristicile relaționale, familial e fac parte din niv ele de percepții pe care individul și l e-
a format în fi ecare epoc ă a ist oriei.
De la matriarhalism la patriarhalism și d e la patriarhalism la egalitarism. Dif erențele pot sa
fie căutat e în domeniul d e percepție pe care omenirea și la f ormat d espre ei, semeni și m ediul
înconjurăt or. Ținând cont de faptul că astăzi sunt em într -o etapă tranzit orie în formarea noilor
percepții legat d e acele caracteristici ale contemporaneității “epoc ă egalitaristă” este firesc să ne
preocupe cum este perceput rolul femeii de către bărbați într -o societate în curs d e trecere de la o
mentalitat e și gândir e mai mult patriarhală s pre o societate egalitaristă. A cele caracteristici specifice
ale epoc ii egalitarist e pot fi percepute ca diferite atribuț ii de rol și statut în plan bi opsihosocial a
femeilor în contextul a ctual.
Femeia este caracterizată ca o entitat e egală cu bărbatul care are aceleași dr epturi și
obligațiuni în pofida dif eritor diferențieri biologice sau caracteristici psihofiziologice. Femeia are
dreptul la mun că, studii, e liberă în al egerile ei, organizar e socială, r oluri s ociale. Puțin câte puțin
femeia contribui e la dif erite dimensiuni s ocioeco nomico familial e ale vieții sociale, numai fa ce
parte a categoriei condamnată în tr eburil e gospodărești, creșterea copiilor și r olul ei în bu cătărie.
Deja femeile au acele posibilități s ocio-familial e cum le au și bărbații.
Ținând cont de faptul că schimbăril e perceptibile ale omului sunt condiționate de factorul
timp și conținutul s pațiului di n care face parte, cu siguranță gradul d e percepție în dif erite societăți
și spații g eografice au niv ele diferite și nu pot fi egale, chiar și într -o societate și spațiu s ocio-
cultural, pot fi dif erite percepții a r olului f emeii de către diferiți bărbați. Percepția ca un proces
cognitiv are interdependențe cu experiențele anterioare și actuale, și atunci diferite experiențe pot
crea dif erite percepții legate de subiectul respectiv, chiar da că astăzi la niv el global egalitat ea și
dreptul egal al f emeii și bă rbatului este prioritar pentru orice tip de abordare în relație cu femeile,
dar d e multe ori anumit e drepturi sau obligații sunt t eoretice și în mar e parte atât f emeile cât și

217
bărbații nu au pregătirea și su portul n ecesar pentru al e transforma într-un proces cognitiv și a
percepe cu adevărat acea egalitat e.
Noul statut al f emeii cu siguranță va oferi un r ol pe măsură statutului, percepția rolului în
contextul n oilor ab ordări f eminist e este unul dintr e cele mai im portante provocări al e
contemporaneității. Cu siguranță rolul definește comportamentul așt eptat de la cel care ocupă un
anumit statut. Statutul este definit dr ept poziția sau rangul unui individ în cadrul gru pului, sau al e
unui gru p în raport cu alte grupuri (stud ent, profesor, decan, polițist, m edic, tată etc.). Într -un anumit
sens, statutul și rolul sunt d ouă as pecte ale aceluiași f enomen. Statutul este un ansamblu d e privilegii
și îndat oriri; r olul este exercitarea acestor privilegii și îndat oriri.
În accepțiunea sociologică modernă, t ermenul d e rol a fost utilizat pentru prima dată d e
Ralph Lint on în lu crarea sa "Th e Study of Man" (1936). Raym ond B oudon și Franç ois Bourricaud
constata că înaint e ca Lint on sa fi utilizat a cest termen, el a circulat în s crierile filosofice, încă de la
sfârșitul secolului al XIX -lea. Cu puțin înaint ea lui R. Lint on, respectiv în (1934), s ociologul
american G.H. M ead evidențiază im portanța îndeplinirii r olurilor sociale, subliniind faptul ca
învățar ea lor duce la formar ea personalității și asigură fun cționarea societății uman e (Mind, S elf
and S ociety). Inițial, Ral ph Lint on a d efinit r olul ca fiind ansamblul d e comportamente pe care în
mod legitim îl așt eaptă ceilalți d e la individul care ocupă o poziție socială d eterminată, un statut
social. Acesta este și punctul de vedere al lui J ean St oetzel ("La Psychologie sociale", 1963). Mai
târziu, Lint on a sug erat că rolul era alcătuit din comportamentele care manif esta un statut.
Constatăm, d eci, împreună cu Mm e Rocheblave – Spenlé că, prin acest termen, unii aut ori
se referă la un comportament efectiv, alții, la o conduită t eoretică normativă. Pentru a s e evita o
eventuală confuzi e, Newcomb a propus acceptarea distin cției dintr e rolul ju cat și r olul prescris,
respectiv într e rol (as pectul prescriptiv al conduit ei asociate unui statut) și conduită d e rol
(comportamentul efectiv, m odul în care fiecare își interpretează efectiv rolul sau). Brim (1960)
sesizează, la rândul lui, d eosebirea într e prescripțiile rolului și îndeplinirea rolului. Rolurile
corespunzătoare unui statut nu sunt m ereu aceleași, ele pot evolua. Ca de exemplu: rolul femeii
astăzi a suf erit schimbări im portante față d e trecut. R olul se poate defini, ad esea, prin "așt eptări" ce
au la bază consensul s ocial, sau, altf el spus, consensul indivizil or fundam entează aș teptările
grupului cu privire la prescripțiile rolului. Dar t ermenul d e percepție poate fi explicat conform
opiniei lui Zlat e, este definită ca reflectare subiectivă n emijlocită, în f ormă d e imagin e a obiectelor
și fenomenelor externe, ce acționează în m omentul dat, asu pra n oastră, prin ansamblul
însușiril or și componentelor lor.
Percepția este un proces psihic senzorial cu ajut orul căruia id entificăm un obiect sau
fenomen, percepția alcătuiește un niv el superior de modificări și îngl obare a inf ormați ei despre
lumea externă și ‘’ eu-l’’ nostru. Avantajul percepției constă în r ealizar ea unei imagini sint etice,
unitar e, în care obiectele și fenomenele care acționează dir ect asu pra organelor analizat oare sunt
reflectate ca totalități int egrale, în individualitat ea lor specifică. Însa care sunt principalele
particularități al e procesului :
Percepția face parte din categoria proceselor cognitiv -senzoriale, ce semnifi că că cu
ajutorul său n oi cunoaștem realitat ea, însă cu caracter limitat la niv elul proprietăților concrete ale
obiectelor.
Dacă e să comparăm s enzația cu percepția, atun ci percepția ar e un volum mai mar e de
cunoștințe, având capacitatea de a oferi simultan dat e despre toate însușiril e concrete ale obiectului
vizat.
Percepțiile sunt imagini primar e, ceea ce semnifi că că apar și rămân active doar atâta tim p
cât există l egătură dir ectă a stimulil or asu pra analizat orilor.
Percepțiile sunt plurim odale, la executarea lor contribui e mai mulți analizat ori, astf el
căpătând un conținut inf ormați onal mai b ogat, unul fiind d ominant. A ceastă caracteristică permite

218
organizar ea lor în stru cturi mai complexe (numit e forme complexe ale percepției), ceea ce deschide
posibilitat ea explorării un or dim ensiuni ina ccesibile direct unui anumit analizat or, cum sunt
perceperea dist anței, a mărimii, a f ormei, a miș cării etc.
Percepția este selectivă, nu toți stimulii din viz orul perceptiv sunt prelucrați în a ceeași
măsură.
Integralitat ea perceptivă desemnează faptul că prin percepție, sist emul cognitiv
interpretează un obiect al cunoașterii ca pe un într eg, chiar da că acestea se dezvăluie analizat orilor
noștri d oar parțial.
În cadrul studiil or noastre unde au participat 50 d e bărbați, clasifi cați în următ oarele
categorii: căsătoriți, stud enți-celibatari, angajați sim pli-celibatari. Bă rbații chestionați au răs puns la
următ oarele 20 de întrebări.
1. Este important ca femeia să posede simțul um orului ?
2. Are importanță ca femeia să m ențină forma fizi că excelentă, pentru a d eveni mult mai
atrăgăt oare in ochii bărbatului ?
3. După părerea Dvs., este important s exul pentru f emei?
4. Este important ca femeile să posede formele 90/60/90?
5. Are o însemnătat e faptul că femeia să arat e impecabil, având grijă d e aspectul său fizi c?
6. Considerați că este important ca bărbatul să-i permită un ei femei „să preia firele in pat ”
uneori?
7. Este important ca femeia să s e axeze pe satisfacție sexuală a bărbatului in primul rând?
8. Este important ca femeia să ia in considerație cu maximă s eriozitate și entuziasm ,
fanteziile erotice ale partenerului?
9. Este important ca femeia să fi e deschisă experienței (sex oral,anal, vaginal )?
10. Este important ca femeia să fi e virgină înainte de căsătorie?
11. Vă pare dezgustător faptul că femeile își permit să f olosească un limbaj vulgar ,
inadecvat?
12. Femeia trebuie sa inv estească încontinuu in cariera sa profesionala?
13. Considerați că bărbatul este obligat să -și susțină mat erial familia , iar femeia are sarcina
de a crește și educa copii?
14. Credeți cel mai d es cauzele certuril or in cuplu este femeia?
15. Acceptați femeia la v olan?
16. Banii f emeii sunt ai ei, iar a bărbatului comuni ?
17. Ați a ccepta ca femeia să primească un salariu mai mar e decât al Dvs.?
18. Este corect ca femeia să cheltuie din salariu bărbatului ?
19. Credeți că principala prioritate a femeii să se căsătorească?
20. Sunteți de părere că femeia ar tr ebui să ști e să găt ească?
Acest chestionar ar e la baza 3 as pecte: aspectul psiho-fiziologic: întrebările 1-10, aspectul
socio-familial – 11-15, 19-20, aspectul economic 16,17,18 .
Pentru bărbați ce au statut d e căsătorit am obținut următ oarele rezultat e.

61%
21%18%psiho -fiz
important neutru nu conteaza

219

Pentru stud enți-celibatari:

Pentru lu crători-celibatari.
51% 49%social -familial
da nu
33%
67%economic
da nu
53%
32%15%psiho -fiziologic
important neutru nu conteaza
60%40%soc-familial
da nu
55%45%economic
da nu

220

În concluzie putem afirma că pentru t oate cele 3 categorii de bărbați chestionați, as pectul
psiho-fiziologic a femeii este perceput cu un grad d e importanță s porită, dar percepția rolului
economic a femeii pentru bărbații căsătoriți ar e o importanță minimă, iar pentru celibatari situația
economică a femeii este percepută cu importanță maj oră. As pectele social-familial e au un grad de
importanță mai s porită în rândul celibataril or comparativ cu bărbații căsătoriți.
Bibli ografi e
1. Ralph Lint on,"The Study of Man" ,1936 , p36-46.
2. Jean St oetzel "La Psychologie sociale", 1963, p 75-83.
3. Mi elu Zlat e. Fundam entele Psihologiei, POLIROM,Iasi1991.
4. https://www.slid eshare.net/ingrid eszatmari/andr ei-cosmovici-psihologie-generala.
5. http://www.b p-soroca.md/ psihologie/6365042 -Dictionar-Psihologie-Larousse1.pdf
Pădur eanu Mariana
STATUTUL F EMEII ȘI PERCEP ȚIA S OCIO-JURIDI CĂ PRIVIND VI OLUL ȘI
ABUZURIL E SEXUAL E ASU PRA F EMEILOR ȘI COP IILOR ÎN ISLAMISM
WOMEN'S STATUS AND S OCIO-LEGAL PERCEP TION ON RA PE AND S EXUAL
ABUS E OF WOMEN AND CHILDR EN IN ISLAM
Rezuma t
Acest arti col prezintă principalele repere ale societății arab e în care legea islami că – Sharia
joacă un r ol preponderent. Astfel, au f ost analizat e statutul s ocio-juridi c al femeii, rolul părințil or în
creșterea și educarea min orului, r egulile în mat eria în credințării copiilor în caz d e divorț, rolul
instituțiil or publice de asistență s ocială în protecția dr epturilor min orului, mai al es în ceea ce privește
prevenirea și sancționarea abuzuril or fizi ce și sexuale asupra copiilor. Legile penale din țăril e arabe
prevăd pedeapsa cu moartea sau în chisoarea pe viață pentru infra cțiunil e de viol și agresiune cu
57%24%19%psiho -fiziologic
important neutru nu conteaza
58%42%soc-familial
da nu
64%36%economic
da nu

221
penetrare, dar nu stabil esc o vârstă minimă pentru într eținerea de relații s exuale consensual e, deși
relațiile sexuale premarital e sunt il egale. Un as pect care nu putea fi neglijat este reglementarea vârst ei
de dobândir e a capacității civile (vârsta maj oratului) și a vârst ei legale pentru căsătorie. Analizând
conținutul l egilor ce sunt a plicate de judecători în fun cție de școala islami că la care au ad erat – sunniți
și șiiți –, de interpretarea dată l egii Sharia , precum și d e mecanism ele legale și instituți onale de protecție
a min orilor și femeilor abuzat e (în special a celor care sunt vi ctime ale infra cțiunil or de natură s exuală),
considerăm că există, în contextul a ctual socio-economic și juridi c din țăril e arabe, un mar e risc de blocaj
instituți onal.
Cuvint e-cheie: legea islami că, min or, căsătorie, soț/soție, viol, agr esiune sexuală
Abstra ct
This arti cle outlines the main points of the Arab s ociety in whi ch Islami c law – Sharia plays a
preponderant r ole. Thus, th e author analyz es the socio-legal status of women, th e role of parents in
raising and educating th e minor, the rules on childr en’s custody in case of div orce, the role of public
social assistan ce instituti ons in t he protection of min or rights, especially in preventing and punishing
physical and s exual abus es of childr en. Criminal laws in Arab countri es provide for death or life
imprisonment for rape and aggr ession with penetration, but d o not set a minimum ag e for consensual
sexual r elations, alth ough premarital s exual r elationships are illegal. Tw o signifi cant as pects are the age
of acquisiti on of civilian capacity (ag e of maj ority) and th e legal ag e for marriag e. Analyzing th e content
of the laws a pplied by judg es according t o the Islami c school to which they joined – Sunni or Shi’a, th e
interpretation giv en to the Sharia law, as w ell as th e legal and instituti onal m echanisms f or the protection
of min ors and abus ed women (especially th e victims of sexual offenses), we believe that th ere is a high
risk of instituti onal bl ocking in th e current socio-economic and l egal context of the Arab countri es.
Key-words: Islami c law, min or, marriag e, husband / wif e, rape, sexual assault
Identitat ea femeii, statutul s ocial și juridic al acesteia, dr epturile de care se bucură în
societatea arabă sunt puternic influ ențate de religia islami că, care are o puternică înrâurir e asupra
tutur or aspectelor de natură s pirituală și int electuală, dar și s ocio-juridi că ori politică ale vieții
oamenilor. Astf el, viața intimă, r elațiile personale și familial e ale credincioșilor sunt sub ordonate
în într egime învățăturil or și preceptelor religioase.
Sistemul juridi c al stat elor islami ce se bazează pe legea islami că, pe doctrină, pe prezumții,
dogme juridi ce [7] și pe interpretările date legii Sharia de către judecători. Intervenția aut orității
statal e legislativ e se face simțită numai în a cele domenii nereglementate de dreptul islami c sau în
măsura în care se impune interpretarea unei prescripții religioase insufi cient de clare, iar în cadrul
guvernului s e asigură o diviziun e a competențelor într e autoritățil e religioase și cele laice. Chiar
dacă existența și stabilitat ea statului nu d epinde în totalitat e de autoritatea religioasă, t otuși, a ceasta
constitui e ”o sursă esențială d e legitimitat e atât pentru cetățenii săi, cât și pentru într eaga comunitat e
islami că” [14].
Sistemele de drept islami ce sunt r ezultatul fuzi onării a div erse sisteme de drept, preluând
elemente din dr eptul englez (“common law”) și cel fran cez, care s-au aș ezat pe o bază f ormată din
dogme și principii islami ce [10, p. 80]. În maj oritatea stat elor musulman e, supuse unui int ens proces
de modernizar e în sec. al XX -lea, au a părut in evitabil e contradi cții, concomitent cu apariția statul ui-
națiun e și cu intr oducerea sist emului juridi c modern [15]. Astf el, s-a pus problema statutului juridi c
al legii Sharia [16], care reprezintă principala sursă a l egislați ei, recunoașterea statutului juridi c al
acesteia fiind d e natură să confere obiceiului religios statutul d e drept comun.
În tim p ce în sist emul juridi c românesc întâlnim l egea ca principal izv or, doctrina,
jurisprudența și obiceiul (cu câteva mi ci excepții) fiind excluse, sist emele de drept din țăril e
musulman e sunt sist eme tradiți onale de origin e religioasă, care folosesc obiceiul, d octrina și
interpretările diferite date legii islami ce Sharia de către reprezentanții celor două secte majore ale
Islamului, sunniții și șiiții.

222
În cadrul s ectelor islami ce majore ale Islamului, sunniții și șiiții – Sunni și Shi’ia , ca și în
cadrul fi ecărei ramuri a celor două secte, legea Sharia este interpretată dif erit. D e menționat că
fiecare sectă are propriile instanț e competente să soluționeze litigii, în s pecial în ceea ce privește
dreptul famili ei și statutul persoanei, în conformitat e cu int erpretarea dată d e propria sa
jurisprudență. Doctrina Sunni este formată din patru ș coli de gândir e și interpretare juridi că: Maliki,
Hanbali, Hanafi și Shafi’i, în tim p ce, în d octrina Shi’ia, cea mai influ entă ș coală de gândir e și
interpretare juridi că este Jafari. Instanț ele sunnit e apelează fr ecvent la int erpretările Maliki sau
Hanbali al e legii islami ce, pe când instanț ele șiite se folosesc, de regulă, d e interpretarea Jafari.
Regula privind d eterminar ea insta nței de judecată competente în mat eria dr eptului famili ei este
apartenența soțului sau a tatălui la una dintr e cele două secte – Sunni ori Shi’ia.
În regulile de comportament individual, familial, s ocial și în concepția islamismului d espre
relațiile dintr e sexe se regăsesc elemente ale unei orânduiri patriarhal -gentilice. Astf el, femeia este
considerată inf erioară bărbatului din punct de vedere fizic și int electual, emotivitat ea și af ectivitat ea
ei împiedicând-o în mod natural să exercite anumit e funcții guvernam entale sau d emnități publice.
Conform principiilor sociale ale islamismului tim puriu, t oți musulmanii sunt egali în fața lui
Dumn ezeu, într e femeie și bărbat n eexistând ni ci o diferență sub as pectul virtuțil or omenești.
Coranul r ecunoaște femeii drepturi uman e și civile. Femeia este protejată din punct de vedere
material d e către soț, conform legilor religioase, este condamnată cruzim ea inutilă a bărbatului față
de femeie; sunt r eglementate drepturile patrim oniale ale femeii (la z estre, la m oștenire).
În ciuda a cestor reguli, codurile și legislația stat elor islami ce în mat eria statutului personal
contrazi c în m od obișnuit principiul egalității în dr epturi statuat în maj oritatea constituțiil or
naționale [18]. Se remarcă, astf el, existența anumit or diferențe între drepturile și îndat oririle ce revin
celor două sexe, precum și între drepturile recunoscute femeilor în cele două școli ale islamului, în
special în mat eria căsătoriei, custodiei copiilor și su ccesiunil or. Spre exemplu, școala Sunni este
mai r estrictivă în ceea ce privește drepturile marital e recunoscute femeilor, pe când d octrina Shi’ia
are o concepție mai r estrictivă în privința dr epturilor de custodie ale femeilor divorțate.
O primă dif erență s e remarcă în mat eria su ccesiunil or, legislația islami că intr oducând o
diferențiere clară bazată pe sexul persoanei fizice dat fiind că partea de moștenire care revine femeii
reprezintă jumătat e din ce se cuvine bărbatului. Pe de altă parte, dreptul famili ei aparținând s ectei
Sunni permite femeilor să m oștenească o parte fizică a proprietății, în tim p ce, în dr eptul șiit, o
femeie are dreptul d e a moșteni doar contraval oarea proprietății, nu însă și bunuril e mobile sau
imobile in corpore [22].
Un alt dr ept acordat exclusiv bărbațil or de religie islami că, nu și femeilor, este poligamia.
Și în privința în cheierii căsătoriei există o diferență d e statut juridi c între femei și bărbați
care constă în fa ptul că, indif erent de vârsta f emeii, trebuie să existe și consimțământul ocrotitorului
său l egal ( wali). În dreptul famili ei specific școlilor de gândir e Shafi’i, Maliki și Hanbali
consimțământul ocrotitorului f emeii este obligat oriu, pe când în ș coala Hanafi ar e doar caracter
facultativ, însă r ecomandabil [12]. Vârsta cerută pentru căsătorie este concepută dif erit în div ersele
școli ale dreptului islami c; ea coincide, de regulă, cu vârsta pubertății, însă nu s e confundă cu vârsta
maturității prevăzută d e legea civilă. Conform r eprezentanțil or școlii Hanafi, f etele ajung la
pubertate la îm plinirea vârst ei de 9 ani, iar băi eții când îm plinesc 12 ani. Ș colile Hanbali și Shafi’i
au stabilit vârsta pentru căsătorie la 15 ani pentru amb ele sexe, în tim p ce, conform ad epților școlii
Maliki, vârsta cerută pentru căsătorie este de 17 ani atât pentru băi eți, cât și pentru fete [29]. În
doctrina Jafari, pubertatea debutează la 15 ani pentru băi eți și la 9 ani pentru f ete, prin urmar e și
căsătoria este posibilă d e la aceleași vârst e [9]. Acest obicei ca fetele să se căsătorească la o vârstă
cât mai frag edă [27] s-a perpetuat și există în că în un ele grupuri tribal e, care au ad erat la div erse
școli islami ce (Hanbali; Hanafi, Jafari, Shafi’i), cum este și cazul căsătoriilor încheiate între minori
în sânul min orității r omilor din R omânia [6].
Legea islami că permite femeii să lu creze în afara casei, în baza dr eptului său la mun că, însă
numai cu acordul s oțului d eoarece nu îi este permis să părăsească domiciliul conjugal fără

223
permisiun ea acestuia. S oțul poate interzice soției să presteze o activitat e salariată în afara
domiciliului conjugal da că el consideră că prestarea mun cii este de natură să af ecteze negativ
“interese de famili e”. Femeia nu poate ocupa o funcție publică cum este cea de judecător, precum
și funcții guv ernam entale.
Regulile sunt dif erite și în mat eria tut elei, o femeie neputând fi d esemnată dr ept tutore legal
al copiilor săi min ori, cu excepția cazului în care obține o astfel de autorizați e printr-o hotărâre
judecătorească (de regulă, da că tatăl și buni cul sunt d ecedați sau in capabili să -și exercite autoritatea
părintească, nu există o altă rudă d e sex mas culin pe linie paternă și ni ci nu a f ost numit un tut ore
prin testament).
Nici în ceea ce privește divorțul, bărbatul și femeia nu s e bucură d e drepturi egale [12].
Bărbații au dr eptul de a da div orț de soția lor prin int ermediul unui ordin, emis în m od unilat eral și
automat, fără ca sesizarea instanț ei să fi e necesară. Există și situații mai puțin întâlnit e în care soțul
poate divorța ca urmar e a unei singur e declarații d e divorț, însă, d e regulă, tr ei astf el de declarații
succesive sunt n ecesare pentru ca div orțul să d obând ească un caracter irevocabil [12, 17] . Dreptul
femeilor de a iniția și obține divorțul este considerabil r estrâns în comparație cu cel al bărbațil or,
limitele acestui dr ept fiind fixat e în mod diferit de adepții școlilor de gândir e islami că. Astf el, școala
Maliki recunoaște femeii capacitatea de a div orța pe temeiul vi olenței, aband onării famili ei de către
soț sau în călcării obligați ei de întreținere de către acesta. În ș coala Hanafi, dr eptul femeii de a cere
divorțul este mult mai r estrâns, fiind permis numai în cazul r enunțării s oțului la credința islami că
ori a in capacității d e a consuma căsătoria [12].
Aceste diferențe de tratam ent într e femei și bărbați s e întâln esc în maj oritatea stat elor
islamice [11, 13 ].
Copiii beneficiază d e o protecție specială și în legislațiil e statelor islami ce, acestea
prezentând însă im portante și multi ple particularități în ra port cu legislațiil e altor stat e. Cele mai
frecvente cauze în care sunt im plicați min ori, direct sau indir ect, sunt a celea referitoare la custodia
copilului du pă div orțul părințil or deoarece acest domeniu s e află la confluența dintr e drept și religia
islami că, dr epturile și obligațiil e tatălui privind custodia, într eținerea și îngrijir ea copilului
prevalând față d e cele ale mam ei.
În islamism, n oțiunea de naștere a unui copil trebuie să se înscrie în cadrul un ei legături
marital e, relațiile extra-marital e fiind int erzise. Pentru a r ealiza gravitat ea într eținerii un or relații d e
concubinaj, tr ebuie menționat că, spre exemplu, numai în Kuw eit, într e anii 1986 și 1988, 42 d e
femei au f ost arestate pentru că au dat nașt ere unui copil în afara căsătoriei. Dintr e acestea, 11 au
fost închise pentru mai mult d e 2 ani, 17 au f ost obligat e să se căsătorească cu tatăl copilului, în
timp ce 14 au f ost plasate sub custodia m embril or de famili e de sex mas culin [5]. Spre deosebire de
statul r omân și d e alte state europene care, prin ad erarea la Convenția europeană asu pra statutului
juridi c al copiilor năs cuți în afara căsătoriei, au fost obligat e să acorde copiilor năs cuți în afara
căsătoriei același statut și aceleași dr epturi ca și ale celor rezultați din căsătorie și cu ale copiilor
adoptați [8], în s ocietatea islami că copilul năs cut în afara un ei legături mar itale este considerat
nelegitim și nu s e află în ni ci un f el de relație juridi că cu tatăl său ni ci măcar da că acesta din urmă
recunoaște copilul ca fiind al său. Din a cest motiv tatăl este privat d e orice drepturi asu pra copilului
din afara căsătoriei, iar copilul nu ar e dreptul de a primi într eținere din partea tatălui său sau d e a
veni la su ccesiunea tatălui său sau a m embril or famili ei acestuia.
Conform principiilor legii islami ce, tatăl este considerat tut orele natural al persoanei și
bunuril or copilului său min or în tim p ce custodia revine mam ei, și nu oricăruia dintr e părinți, sau
oricărei alte persoane [23]. Cele două instituții juridi ce – “custodie” și “tut elă” – capătă semnifi cații
și im plicații dif erite în dr eptul islami c. Termenul d e “custodie” desemnează posesia fizi că sau
materială asu pra copiilor, formarea sau creșterea copilului, pe când cel de “tutelă” ar e o accepțiune
mai largă, d esemnând grija față d e copilul min or, precum și față d e bunuril e acestuia [23].
În legislațiil e statelor islami ce dreptul la tut ela unui min or revine în primul rând tatălui,

224
apoi buni cului din partea tatălui și rudelor de sex mas culin, în ordinea succesiunii. Da că tatăl și
bunicul patern sunt d ecedați sau in capabili să exercite autoritatea părintească asu pra min orului și
dacă prin testament nu a f ost desemnat ni ci un tut ore, instanț ei îi revine sarcina d e a numi un tut ore.
Prin excepție, femeile pot avea calitat ea de tutori legali ai copiilor lor min ori numai da că sunt
autorizate printr-o decizie judecătorească. În af ara a cestei situații excepționale, în practică se
întâln esc multe cazuri în care se continuă tradiția patriarhală care privează mam ele de dreptul de a
lua d ecizii și d e a-i reprezenta pe copiii lor înaint ea organelor autoritățil or publice și altor organism e
statal e, în s pecial în mat eria înr egistrării copiilor în ș coli [13].
În cazul s oluționării un ei acțiuni d e divorț, cel mai s ensibil as pect este acela privind
încredințar ea min orului în s pecial din cauza fa ptului că eșecul ca soț/soție nu s emnifi că, în
majoritatea cazuril or, și eșecul în r olul de părinte, care poate fi înd eplinit conform cu principiile
legii islami ce, cu prevederile legislați ei nați onale și cu int eresele copilului. În astf el de situații,
custodia copilului este încredințată, d e regulă, mam ei, decizie fundam entată atât pe studiil e de
psihologie în baza cărora s-a concluzionat că min orul, mai al es la o vârstă frag edă, într eține relații
afective mai strâns e cu mama lui, cât și pe rolul pregnant ju cat de mamă în cultura tradiți onală
musulmană, acela de a crește, educa și îngriji copilul în spiritul r eligiei islami ce.
În sist emul d e drept islami c, o femeie divorțată obține custodia copiilor ei până ce fiii ei
ating vârsta pubertății și fii cele se căsătoresc [2]. Atun ci când băi eții ajung la pubertate, pot alege
unde vor să l ocuiască, respectiv cu mama sau cu tatăl l or. Deși nu există o prevedere legală expresă
care să fix eze vârsta d e la care custodia copilului îi este încredințată tatălui, în dr eptul cutumiar șiit
mama div orțată primește custodia fiicei sale până la îm plinirea vârst ei de nouă ani și pe cea a fiului
până la îm plinirea vârst ei de doi ani [28]. În practică, instanț ele pot lua în calcul circumstanț ele
particulare ale cauzei și int eresul su perior al min orului, astf el încât să extindă d urata custodiei
încredințat e mam elor din colo de limita d e vârstă prevăzută în t extele legii islami ce [23]. De
subliniat însă că, nici măcar în cazul în care dreptul de custodie este atribuit mam ei, alocațiile și
indemnizațiil e acordate de stat în s copul creșterii și educării copilului nu îi r evin a cesteia, ci exclusiv
tatălui. Conform legii islami ce, chiar da că custodia fizi că a copilului este încredințată mam ei
divorțate, tatăl rămân e tutorele copilului, l egea obligându -l să a corde sprijin finan ciar atât
minorului, cât și mam ei căreia i s-a încredințat custodia a cestuia [23]; din păcate, nu sunt prevăzut e
și san cțiuni pentru bărbatul care își în calcă această obligați e. În toate școlile de drept islami ce, mama
pierde dreptul d e custodie asupra copiilor dacă se recăsătorește după div orț [5]. În cazul în care
soțul cere divorțul pe motivul infid elității s oției, instanț ele judecătorești pot încredința tatălui
custodia copiilor [3].
Între doctrina sunnită și cea șiită s e pot remarca dif erențe majore în ceea ce privește
custodia copiilor. Potrivit ș colii Maliki din s ecta sunnită, custodia s e încredințează până când un
copil de sex mas culin ating e vârsta pubertății, a ceasta fiind d e cincisprezece ani. Pentru ad epții
doctrinei șiite, custodia copiilor de sex mas culin revine mam ei până la îm plinirea vârst ei de 2 ani.
În dr eptul Sunni, d ecizia d e încredințar e a custodiei este determinată și d e religia mam ei.
Astfel, custodia revine tatălui da că mama copiilor, care nu este de religie musulmană, r efuză să s e
convertească [1]. Dacă mama a parține religiei islami ce, ea este cea care va primi, în m od obișnuit,
custodia copiilor. Da că mama este incapabilă, din punct de vedere medical, de a crește copiii,
custodia este atribuită celei mai a propiate rude a ei de sex feminin. Atun ci când mama a d ecedat
sau nu este dispusă să s e ocupe de custodia copiilor, tatăl ori unul din m embrii famili ei sale va fi
desemnat d e instanță custodele copilului. În cazul în care femeia div orțată s -a recăsătorit cu un
nemusulman, f ostul ei soț poate contesta d ecizia d e încredințar e a custodiei copiilor în t ermen de
un an d e la data la care a luat cunoștință d espre căsătoria mam ei. Da că nu-și exercită aceste drept
în termen de un an, f ostul s oț pierde dreptul de custodie asupra copiilor.
În dr eptul șiit, condițiil e ce trebuie îndeplinite de mamă pentru a primi custodia copiilor ei
minori în caz de divorț, sunt: r eligia musulmană, prezența dis cernământului și celibatul (să nu s e fi

225
recăsătorit). D e regulă, rămân e la latitudin ea jud ecătorului să d ecidă cui revine custodia copilului
după împlinirea vârst ei de doi ani. Da că tatăl este decedat, custodia este atribuită mam ei. În cazul
decesului ambil or părinți, custodia copilului va fi în credințată buni cului patern.
Chiar da că maj oritatea stat elor islami ce au aderat la Convenția O.N.U. privind eliminar ea
tutur or formelor de discriminar e împotriva f emeilor, adoptată la 18 d ecembrie 1979, cazuril e de
violență d omestică, abuzuril e și discriminar ea îm potriva f emeilor, în s pecial a celor lipsite de
cetățenia ori religia statului r espectiv, sunt în că extrem de frecvente, constituind o problemă
recunoscută la niv el internațional [19]. Legea islami că legitim ează d ominația bărbațil or asu pra
femeilor, însă l egislația în vig oare este plină d e paradoxuri, iar mecanism ele juridice și instituți onale
de protecție a femeilor (în s pecial a celor care sunt vi ctime ale abuzuril or, infra cțiunil or de natură
sexuală sau vi olenței) sunt d eficitare ori nu sunt puse în practică de către autorități.
În sist emele de drept aparținând lumii islami ce, un a ct nu este considerat vi ol decât în cazul
în care vaginul este penetrat întru cât agr esiune sexuală este orice alt act de hărțuir e sexuală, fără
nici o penetrare, săvârșit asu pra un ei femei ori a unui bărbat, sau penetrarea anusului d e organul
sexual mas culin (agr esiune cu penetrare). Legea prevede pedepse mai mari (m oartea sau
închisoarea pe viață) pentru infra cțiunil e de viol și agresiune cu penetrare, dar nu stabil ește în mod
expres o vârstă minimă pentru într eținerea de relații s exuale consensual e, deși relațiile sexuale
premarital e sunt il egale atât pentru f emei, cât și pentru bărbați. Toate formele de pornografi e sunt
ilegale, dar nu există l egi specifice pentru pornografi e infantilă.
De regulă, l egislațiil e penale ale statelor islami ce prevăd că relațiile sexuale cu o femeie
care este sub vârsta d e 15 ani sau în im posibilitat ea de a exercita voința ei pentru orice alt m otiv se
pedepsesc cu închisoare pe viață, chiar da că nu s -a folosit ni ci o constrâng ere, amenințar e sau
înșelăciune. În cazul în care făptuitorul a f ost un as cendent al vi ctimei, însăr cinat cu tutela asu pra
ei, o altă rudă a vi ctimei sau un slujit or în casa ei ori sau alt cineva care are o autoritate asupra ei,
acesta va fi pedepsit cu moartea. Din a ceste dispoziții putem concluziona că vârsta minimă pentru
întreținerea de relații s exuale consensual e, în cazul f emeilor, este de 15 ani.
Din cauza fa ptului că singura pedeapsă aplicată rud elor victimei sau celor care o au în grijă,
indif erent da că într eținerea actului s exual a f ost rezultatul constrâng erii fizi ce, am enințării sau
înșelăciunii, este pedeapsa cu moartea și din teama d e stigmatizar e socială, mult e familii d e religie
islami că fac presiuni asu pra copiilor lor să r enunțe la plângerile lor, scăpând astf el făptuitorul d e
pedeapsă.
Copilul b eneficiază d e o protecție specială a l egii, indif erent da că este infra ctor sau vi ctimă.
Desigur, da că min orul reprezintă însăși vi ctima fa ptului infra cțional, el trebuie să fie mai puternic
ocrotit de lege și de instituțiil e chemate să concureze la realizar ea actului d e justiți e.
În maj oritatea sist emelor de drept aparținând ordinii juridi ce islami ce nu regăsim prevederi
exprese care să definească abuzul sau vi olența față d e copii, în ciuda fa ptului că legea islami că
condamnă anumit e acte de abuz sau vi olență, indif erent da că acestea s-au exercitat asu pra unui copil
sau a unui adult, printre care bătaia, abuzul d e încredere, violența v erbală, d efăimar ea, agr esiunea
sexuală, vi olul,uciderea. Spre deosebire de legislația stat elor europene, sistemele de drept islami c
nu prevăd ca fiind o infra cțiune, și în consecință nu san cționează bătaia dis ciplinară administrată
copiilor de părinți, tut ori, custozi sau îngrijit ori. Spre exemplu, arti colul 26 din L egea nr. 16/1960
privind Codul penal kuw eitian [20] dispune că “nu constitui e infra cțiune dacă fapta este executată
pornind d e la premisa d e exercitare a dreptului d e a disciplina un copil de către o persoană care este
autorizată prin lege să facă acest lucru, cu condiția ca limit ele să fie păstrat e și int enția d e bătai e să
fie îndreptată exclusiv s pre disciplinarea copilului”.
Din cauza difi cultății d e a disting e între bătaia dis ciplinară, pe de o parte, și violența fizi că
sau abuzul a plicat unui copil de către o persoană care este fie tutore, fie custode, fie îngrijit or al
copilului, există mult e cazuri în care tutorii pot abuza d e dreptul de a disciplina copiii, cazuri în care

226
bătăil e au produs o vătămar e fizică sau psihică extrem de puternică unui copil, fără a su porta ni ci o
consecință juridi că. În cazul în care un copil susțin e că este victima unui abuz sau a un ei violențe
din partea tutorelui său și formulează o plângere împotriva a cestuia, aut oritățil e care conduc ancheta
nu sunt obligat e să efectueze procedura d e separare a copilului d e tutorele lui sau d e plasar e a
minorului în adă posturi s ociale. Așadar, s e poate spune că, indif erent de comunitat ea religioasă
studiată – sunniții sau șiiții – se ia ca reper determinant în călcarea normei sau construir ea
stigmatului, nu fa ptul că min orul a su portat un abuz sau o violență.
Spre deosebire de dreptul românesc, în care există căi legale de intervenție în cazul
abuzuril or (fie ele fizice, psihice, sexuale sau economice) suferite de minori, reglementate de Legea
nr. 272 /2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului [8], în dr eptul musulman nu
există m ecanism e de intervenție care să fie activate obligat oriu da că un min or suferă abuzuri v erbale
sau fizi ce la domiciliu. Chiar da că sunt constatat e semne fizice și psihice clare care indică săvâ rșirea
unui abuz, a ceste probleme sunt lăsat e la latitudin ea consilierilor școlari și a consilierilor care
lucrează în cadrul d epartam entului s pecializat din cadrul minist erului d e resort.
În mult e cazuri, administrațiil e școlare, chiar da că le-a fost semnalat un caz de abuz sau
violență asu pra unui copil, tind să as cundă astf el de incidente și să trat eze problema cu dis creție
totală. Astf el, nu numai că făptuitorul scapă nepedepsit (indif erent da că este părinte, tutore, cadru
didactic, personal auxiliar s au un alt elev din ș coală), existând ris cul să continu e să hărțuias că sexual
alți copii sau a celași copil, dar a ceste cazuri ni ci măcar nu ajung la consilierul școlar.
În cazul în care o administrați e școlară s emnal ează o astfel de situați e de abuz sau vi olență
la departam entul d e stat din cadrul minist erului d e resort, care este specializat în evaluar ea cazuril or
individual e și oferirea de sprijin și asistență pentru r eabilitar ea lor socială, s erviciile oferite de acest
departam ent vor fi in eficiente și insuficiente, deoarece există o mare lipsă în privința personalului
tehnic calificat și, d e asemenea, minist erul se abțin e de la primir ea în centrele de îngrijir e a fetelor
cu vârsta sub 18 ani, vi ctime ale violenței în famili e [25].
Spre deosebire de reabilitarea socială, ni ci autorii și ni ci victimele abuzuril or ori hărțuirii
sexuale nu sunt su puși reabilitării psihologice chiar și în eventualitat ea în care cazul este semnalat
de administrația ș colară la d epartam entul d e stat competent în astf el de cazuri d eoarece acest lucru
nu se poate face decât du pă obținerea aprobării părintelui (tatălui) copilului abuzat care este posibil
să se abțină d e la a da a probare din cauza conving erii, larg răs pândită în rândul s ocietății islami ce,
că reabilitar ea va da im presia că min orul suf eră de o disfun cție mentală sau psihologică. Astf el,
responsabilitat ea reabilitării psihologice revine consilierilor din cadrul ș colii care nu sunt pregătiți
efectiv pentru g estionarea acestor cazuri. Prin urmar e, depinde de fiecare consilier cum trat ează
fiecare caz în parte, în fun cție de propria sa experiență personală și d e planul d e reabilitar e pe care
el îl consideră potrivit.
În un ele cazuri, plângerile sunt înaintat e procurorului într -un efort de a proteja min orul,
doar că aceste cazuri sunt extrem de rare, copilul fiind ad esea lăsat să fi e o victimă a abuzului în
famili e sau la ș coală. Chiar și procurorii (an chetatorii) au t endința d e a ascunde multe dintr e cazuril e
înregistrat e, chiar da că există un ra port al m edicului care atestă că min orul prezintă s emne de abuz
fizic sau s exual, din conving erea că astf el protejează familia. În mult e cazuri, polițiștii s e abțin d e
la a int erveni atun ci când o victimă a vi olenței în famili e cere ajutorul lor printr-o linie telefonică
de urgență din cauza concepției că părinții au dr eptul de a-și dis ciplina copiii, in clusiv prin bătai e.
Un alt principiu adân c înrădă cinat în m entalitat ea lumii islami ce și după care se ghidează
instanț ele judecătorești este soluționarea litigiil or pe cale amiabilă. A cest principiu reprezintă un
obstacol aproape insurm ontabil în s oluționarea cazuril or de agresiune sexuală, in clusiv vi ol,
deoarece el este rezultatul un ei tradiții înd elungat e în Islamism, bu curându -se de prioritate față d e
calea acțiunii în justiți e, care este, de obicei, percepută ca ultima s oluție și la care, de regulă, nu s e
apelează. Într -o societate în care relațiile de famili e au fost considerate sacre, litigiil e care au ca

227
obiect chestiuni ce țin d e viața intimă, familială sau privată sunt s oluționate, de regulă, pe cale
informală, prin apel la înț elepciunea bătrânil or, a imamului, a stă pânului casei sau a alt or persoane
cu prestigiu și aut oritate egală, fiind ținut e cât mai d eparte de opinia publică și de indis creții [15,
12].
Având în v edere că legislațiile statelor islami ce nu prevăd ca fiind o infra cțiune bătaia
disciplinară a plicată copiilor de părinții, tut orii, custozii sau îngrijit orii lor, în acord cu concluziil e
studiil or recent publicate și cu cele constatat e prin cercetarea de față, considerăm că sist emele
juridi ce aparținând lumii islami ce nu sunt pregătite pentru r enunțar ea la a plicarea pedepselor
corporale pentru min ori, așa cum s e prevede în legislația r omână.
Față d e conținutul n ormativ al l egilor ce sunt puse în aplicare de judecători în fun cție de
școala islami că la care au ad erat – sunniți și șiiți –, de interpretarea dată l egii Sharia , precum și d e
mecanism ele legale și instituți onale de protecție a min orilor (în s pecial a celor care sunt vi ctime ale
abuzuril or, infra cțiunil or de natură s exuală sau vi olenței), considerăm că există, în a cest moment,
în contextul a ctual s ocio-economic și psihologic al lumii islami ce și în condițiil e
disfun cționalitățil or curente din sist emul justiți ei pentru min ori, un mar e risc de blocaj instituți onal.
Bibli ografi e
1. 2012 COUNTRY R eports on Human Rights Practices: Kuwait [ online]. US D epartment of Stat e,
Bureau of Democracy, Human Rights and Lab or, Washingt on D.C., p. 19. A ccesibil pe Internet:
<URL: htt p://www.stat e.gov/documents/organizati on/204580. pdf>.
2. AL NA’IM, A. A. Islami c Family Law in a Changing W orld. L ondon: Zed Books Ltd, 2002, p.
125, ISBN -10: 1842770934; ISBN -13: 978 -1842770931.
3. AL-MASRI, M. Litigant Wif e Pays th e Price [online]. In: Arab Tim es, 19 D ecembri e 2007 [ citat
20 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL: htt p://
www.arabtim esonline.com/kuwaitn ews/pagesdetails.as p?nid=9581& ccid=22>.
4. AL-MUGHNI, H. Kuwait. In: K ELLY, S.; BR ESLIN, J. ( ed.). W omen’s Rights in th e Middl e East
and N orth Afri ca: Progress Amid R esistan ce [online]. New York: Freedom House, Lanham, MD:
Rowman & Littl efield, 2010, p. 243, ISBN 978 -1-4422 -0397 -6 [citat 10 d ecembri e 2015].
Accesibil pe Internet: <URL:htt p://www.fr eedomhouse.org>.
5. AL-MUGHNI, H. Women in Kuwait: Th e Politics of Gender. London: Saqi B ooks, 1993, p. 98,
ISBN -10: 0863561993, ISBN -13: 978 -0863561993 .
6. ANDR EI, R.; MARTINIDIS, G.; TKADL ECO VA, T. Challenges Faced by R oma W omen in
Europe on Education, Employment, H ealth and H ousing – Focus on Czech Republic, Romania and
Greece [online]. In: Balkan S ocial Science Review, 2014, V ol. 4, p. 327 -329 [ citat 16 d ecembri e
2015]. A ccesibil pe Internet: <URL: htt p://js.ugd. edu.mk/ind ex.php/BSSR/arti cle/view/956>.
7. AVRAM, C. și a. Intr oducere în ist oria dr eptului. București: Editura Fundați ei România d e Mâin e,
2008, p. 189, ISBN 978 -973-725-972-1.
8. AVRAM, C.; POPE SCU, P.; RADU, R. Politici sociale. Craiova: Editura Alma, 2006, v ol. I, p.
235-236, ISBN (10) 973 -8443 -82-2; (13) 978 -973-8443 -82-2.
9. BÜCHLER, A.; S CHLATT ER, C. Mariag e Age in Islami c and Contemporary Family La ws. A
Comparativ e Surv ey [online]. In: Electronic Journal of Islami c and Middl e Eastern Law , 2013,
vol. I, p. 40 [ citat 10 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL:
http://www. ejimel.uzh. ch/dam/j cr:00000000 -68a5 -73df-ffff-ffffe4e17e41/AnnualV ol12013. pdf>.
10. CHAPIN M ETZ, H. Persian Gulf Stat es: Country Studi es. Third edition, Washingt on D. C.:
American Univ ersity, 1984, p. 80, ISBN 0 -8444 -0793 -3.
11. CHERLAND, K. Th e Development of Personal Status Law in J ordan and Iraq [ online]. Claremont
McKenna College, 2014 , p. 50-51, p. 52-53, p. 74 [ citat 10 d ecembri e 2017]. A ccesibil pe Internet:
<URL: http://scholarshi p.claremont.edu/cgi/viewcontent.cgi?arti cle=1926& context=cmc_theses>
12. CHOWDHURY AKHTAR, R. British Muslims and Transf ormativ e Processes of the Islami c Legal
Traditi ons: N egotiating Law, Cultur e and R eligion with S pecific Reference to Islami c Family Law
and Faith Bas ed Alt ernativ e Dispute Resolution [online]: PhD th esis, Univ ersity of Warwi ck,

228
School of Law, 2013, p. 345 [ citat 10 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL:
http://wra p.warwi ck.ac.uk/57689/1/WRA P_THESIS_Akhtar_2013. pdf>.
13. CONSID ERATI ON of reports submitt ed by Stat es parties und er arti cle 18 of the Convention on
the Eliminati on of All F orms of Dis criminati on against W omen [online]. Unit ed Nati ons,
Committ ee on the Eliminati on of Dis criminati on against W omen, 2011, p. 2, p. 4, p. 12 [ citat 10
decembri e 2017]. A ccesibil pe Internet: <URL:
http://www.un. org/womenwat ch/daw/ cedaw/ cedaw34/ pswg/ e-crp1.pdf>.
14. FELDMAN, J.L. Citizenship, Faith, & F eminism: J ewish and Muslim W omen Reclaim Th eir
Rights . Brand eis Univ ersity: Univ ersity Press of New England, 2011, p. 81, ISBN 978 -1-58465 –
973-0
15. HALLAQ, W. Shari’a: Th eory, Practice, Transf ormati ons. Cambridg e: Cambridg e Univ ersity
Press, 2009, p. 360, ISBN -10: 0521678749, ISBN -13: 978 -0521678742
16. HILL, E. Al-Sanhuri and Islami c Law: Th e Place and Signifi cance of Islami c Law in th e Life and
Work of 'Abd al -Razzaq Ahmad al -Sanhuri, Egyptian Jurist and S cholar, 1895 -1971 [ Part II] . In:
Arab Law Quart erly. 1998, V ol. 3, N o. 2, p. 190.
17. HTUN, M.; W ELDON, L. S ex Equality in Family Law: Hist orical Legacies, Feminist A ctivism,
and R eligious Power in 70 Countri es [online]: W orld D evelopment Report 2012, Ba ckground
Paper, 2011, p. 14 [ citat 20 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL:
http://siteresources.worldbank. org/INTWDR2012/R esources/7778105 -1299699968583/7786210 –
1322671773271/Htun -Weldon-family -law-paper-april-11.pdf>.
18. KANDIY OTI, D. Islam , Modernity and th e Politics of Gender. In: MASUD, M.K.; SALVAT ORE,
A.; BRUIN ESSEN, M. v. (ed.). Islam and M odernity. K ey Issu es and D ebates [online]. Edinburgh:
Edinburgh Univ ersity Press, 2009, p. 94 [ citat 10 d ecembri e 2017]. A ccesibil pe Internet: <URL :
https://pmr.uchicago.edu/sit es/pmr.uchicago.edu/fil es/uploads/Salvat ore_The%20R eformProjecti
ntheEmerging PublicSpheresModernity. pdf>.
19. KELLY, S.; BR ESLIN, J. (ed.). W omen’s Rights in th e Middl e East and N orth Afri ca: Progress
Amid R esistan ce [online]. New York: Freedom House, Lanham, MD: R owman & Littl efield, 2010,
p. 4-5 și urm., ISBN 978 -1-4422 -0397 -6 [citat 10 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL:
http://www.fr eedomhouse.org>
20. Legea privind Codul penal, No. 16/1960 [ online]. A ccesibil pe Internet: <URL:
https://www.g oogle.ro/webhp?sourceid=chrome-instant&i on=1&espv=2&i e=UTF –
8#q=Law+n o>.+16/1960+ on+the+Kuwaiti+ Criminal+ Code&start=20 >.
21. MALLAT, C. The Renewal of Islami c Law. Cambridg e: Cambridg e Univ ersity Press, 1993, p. 24-
25, ISBN -13: 978 -052153122, ISBN -10: 0521531225.
22. MILLI OT, L.; BLAN C, F.P. Intr oduction à l’étud e du dr oit musulman. Paris: Éditi ons Dall oz,
2001, p. 225, ISBN: 978-224-704-415-3.
23. RAFIQ, A. Child Custody in Classical Islami c Law and Laws of Contemporary Muslim W orld (An
Analysis). In: Internati onal J ournal of Humaniti es and S ocial Science. 2014, V ol. 4, N o. 5, p. 268.
24. SALVAT ORE, A. Traditi on and M odernity within Islami c Civilisati on and th e West. In: MASUD,
M.K.; SALVAT ORE, A.; BRUIN ESSEN, M. v. ( ed.). Islam and M odernity. K ey Issu es and
Debates [online]. Edinburgh: Edinburgh Univ ersity Press, 2009, p. 4 [citat 10 d ecembri e 2017].
Accesibil pe Internet: <URL: https://pmr.uchicago.edu/sites/pmr.uchicago.edu/
files/uploads/Salvat ore_The%20R eformProjectintheEmerging PublicSpheresModernity.pdf>.
25. SHAD OW R eport on Th e Combin ed Third and F ourth Periodic Report of the State of Kuwai, t o
the Committ ee on the Convention on the Eliminati on of All F oms of Dis criminati on Against
Women, Th e 50th Session [online]. Kuwait S ociety for Human Rights, August 2011, p. 2 [citat 10
decembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL: http://tbinternet.ohchr.org/Treaties/CEDAW/
Shared%20D ocuments/KWT/INT_ CEDAW_NG O_KWT_50_9459_ E.pdf>.
26. SHAD OW R eport on the Second Periodic Report of the State of Kuwait, t o the concerned
committ ee, on Th e International Covenant on Civil and Political Rights, S ession 100 [ online].
Kuwait S ociety for Human Rights, August 2011, p. 8 [citat 20 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe
Internet:

229
<URL:htt p://webcache.googleusercontent.com/search?q= cache:qeeruPuHrPIJ:tbint ernet.ohchr.or
g/Treaties/CCP R/Shar ed%2520D ocuments/KWT/INT_ CCP R_NG O_KWT_103_9446_ E.doc+&
cd=1&hl=r o&ct=clnk&gl=r o>.
27. THE Univ ersal Periodic Review. Stak eholder Report. Joint Submi ssion for the 21st session of the
UPR W orking Gr oup [online]: Kuwait Civil Allian ce, 2015, p. 2 [ citat 15 d ecembri e 2017],
Accesibil pe Internet: <URL: https://uprdoc.ohchr.org/uprweb/downloadfile>.
28. WOMEN'S Rights in th e Middl e East and N orth Afri ca 2010 – Kuwait [online]. Freedom House,
3 Mar ch 2010 [ citat 20 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet:
<URL:htt p://www.r efworld.org/docid/4b990122 c.html>.
29. ZAHRAA, M. Th e legal capacity of women in Islami c Law [ online]. In: Arab Law Quart erly, 1996,
vol. 11, nr. 3 , p. 250, n ota 37 [ citat 20 d ecembri e 2015]. A ccesibil pe Internet: <URL:
http://webcache.googleusercontent.com/search?q= cache:spxsbeVpsVkJ:www.tau.a c.il/law/y edio
n08/silab/1411524501.d oc+&cd=1&hl=r o&ct=clnk&gl=r o>.
Caranfil Nar cisa Gianina, R obu Vi orel
PERCEP ȚIA PUBLI CĂ ASU PRA SIST EMULUI EDUCAȚIONAL DIN R OMÂNIA: O
ANALIZĂ R ETROSPEC TIVĂ ȘI PROVOCĂRI PENTRU VIIT OR
PUBLI C PERCEP TION OF EDUCATIONAL SYST EM IN R OMANIA: A
RETROSPEC TIVE ANALYSIS AND FUTUR E CHALL ENGES
Rezumat
În România, s -au produs mult e schimbări odată cu sfârșitul epoc ii comunist e. Aceste schimbări
au af ectat toate sistemele funcționale ale societății, in clusiv economia, sănătat ea publică și educația. Din
nefericire, din m omentul căderii regimului comunist în anul 1989, s -au remarcat niv eluri r eduse ale
stabilității și consensului în d omeniul educației. De exemplu, niv elul scăzut al calității ș i eficienței
educației se reflectă în pregătirea neadecvată a abs olvenților de liceu români în ra port cu lum ea mun cii
competitive. Filosofii care s-au preocupat de domeniul s ocial și economic au arătat, în m od consistent,
rolul vital pe care educația îl ar e în înz estrarea indivizil or cu inf ormațiil e, abilitățil e și competențele de
care au n evoie, pentru a participa eficient în s ocietatea contemporană și în economia gl obală.
Îmbunătățir ea calității și eficienței educației va contribui la o forță d e muncă și societate mai bin e
adaptate și mai productive. Această lu crare oferă o imagin e de ansamblu asu pra ist oriei legislați ei și
reglementăril or în d omeniul educației din R omânia. D e asemenea, sunt examinat e cauzele percepției
publice negativ e asupra sist emului educațional din R omânia, punctele slabe și am enințăril e actuale,
precum și unele provocări pentru viit or.
Cuvint e-cheie: România, sist em educațional, ist oria legislați ei și r eglementăril or în d omeniul
educației, puncte slabe și am enințări, percepție publică, provocări pentru viit or.
Abstra ct
In Romania, many changes occurred with the end of the communist era. These changes affected
all societal function systems, including economy, public health and education. Unfortunately, since the
fall of communist regime in 1989, there has been little stability and consensus in the field of education.
For example, the poor quality and effectiveness of education is reflected in the inadequate preparation
of Romanian high school graduates for the world of competitive work. Social and economic philosophers
have consistently shown that e ducation plays a vital role in providing individuals with the knowledge ,
skills and competences needed to participate effectively in contemporay society and in the global
economy. Improving the quality and effectiveness of education will contribute to a more well -adjusted
and productive workforce and society. This study provides an overview of the history of Romanian
education legislation and regulations . The reasons for negative public percepti on of Romanian
educational system, actual weaknesses and threats, and some future challenges are also examined .
Key-words: Romania, educational syst em, hist ory of education legislati on and r egulati ons,
weaknesses and thr eats, public perception, futur e challenges.
Introducere

230
Analiștii care s-au preocupat de domeniul s ocial și economic au arătat r olul vital pe care
educația îl ar e în înz estrarea indivizil or umani cu informațiil e, abilitățil e și competențele de care au
nevoie, pentru a participa eficient în s ocietatea contemporană și în economia gl obală. Îmbunătățir ea
calității și a eficienței educației contribui e la o forță de muncă și s ocietate mai bin e adaptate și mai
productive. Însă, t ransf ormar ea misiunii și a s copurilor educației în indi catori sociali, economici și
culturali consistenți și r elevanți pentru d ezvoltarea societății uman e necesită o serie de factori ce
interacționează dinami c, condiționând fun cționarea și progresul sist emelor educaționale. Du pă
părerea noastră, a cești fa ctori includ: a) economia stabilă și puternică a statului; b) strat egii și d ecizii
politice orientate către susțin erea și dezvoltarea durabilă a s ectorului educației; c) politici publice
în domeniul educației coerente și arti culate nevoilor de dezvoltare ce apar în s ectoarele cheie ale
societății (d e exemplu, piața mun cii); d) infrastru ctura s olidă și r esursele materiale consistente și
bine administrat e, care să susțină fluxul a ctivitățil or instructiv -educative și formativ e desfășurat e în
rețeaua nați onală a instituțiil or de învățământ; e) manag ementul eficient al sist emului educațional;
f) personal dida ctic și nedidactic caracterizat prin chemare vocațională, instru cție temeinică și
motivat pentru a rămân e în sist emul educației și a -l dezvolta; g) elevii atașați d e instituția ș colii,
motivați pentru învățătură, angajați perman ent în a ctivitățil e instru ctiv-educative și orientați din
punct de vedere axiologic către a valoriza educația ca pe o cale pentru su ccesul personal, d ezvoltare
și pentru int egrarea socială și profesională; h) parteneriatul continuu într e famili e, școală și
comunitat e, care să aibă în centru n evoile educaționale ale tinerilor generații ce trăiesc în societatea
schimbării.
Orientarea și stimular ea int eresului cercetătorilor și al educatorilor care se preocupă de
identificarea modalitățil or optime pentru promovarea succesului ș colar și facilitarea învățării și a
adaptării în rândul elevilor are la bază int ensificarea cerințelor pentru ca tin erele generații să
participe la fun cționarea și dezvoltarea societății g lobale. Aceasta este caracterizată prin num eroase
schimbări la t oate nivelurile, competitivitat e și prin orientarea intensă către succesul individual și
organizați onal. Ca urmar e a acestor cerințe sociale, sist emele de învățământ și comunitat ea
educațională mai largă au înț eles că trebuie să răs pundă optim sar cinii d e a crea și m enține
oportunitățil e implicate în su ccesul tin erelor generații și d e a le oferi suportul d e care au nevoie
pentru a răs punde obiectivelor și exigențelor societății bazată pe cunoaș tere [9]. În R omânia, mai
ales după anul 1989, sist emul d e educație a început să s e confrunt e cu decredibilizar ea imaginii
publice, ale cărei cauze includ, pe lângă li psa de viziun e asupra societății viit orului r eflectată în
politicile educaționale și o serie de factori economici, calitat ea slabă a procesului instru ctiv-
educativ, r espectiv d emotivarea elevilor și s căderea participării a ctive la activitățil e educative
organizat e în sist emul d e învățământ. Prezenta lu crare oferă o analiză a percepției publice asupra
sistemului d e educație autohton. Este creionată o imagin e de ansamblu asu pra ist oriei legislați ei și
reglementăril or în d omeniul educației din R omânia. D e asemenea, sunt examinat e cauzele
percepției publice negativ e asupra sist emului educațional di n România, punctele slabe și
amenințăril e actuale, precum și unele provocări pentru viit or.
Mutații și transf ormări în sist emul d e învățământ din R omânia
Analiza mutațiil or și a transf ormăril or ce au caracterizat sist emul d e învățământ din
România tr ebuie să ia în calcul cel puțin d oi factori determinanți: iniți erea procesului d e
democratizar e (prin R evoluția din d ecembrie 1989) și n ecesitatea racordării educației nați onale la
evoluțiile din alt e state ale lumii și la exigențele creării la niv elul Uniunii Europene a unor sist eme
de învățământ care să răs pundă exigențelor societății bazată pe cunoaștere și pe competențe
individual e solide. Analizar ea schimbăril or ce au mar cat sist emul d e educație românesc ne permite
corelarea cu percepția pe care românii ( elevi, părinți, cadre didactice, reprezentanți ai sist emului
de manag ement din educație și populația largă) o au despre sistemul d e învățământ aut ohton și,
prin a ceastă dim ensiun e, cu factorii care pot explica dezangajar ea adolescenților în ra port cu
școlaritatea – etapă vitală în d ezvoltarea individului uman.

231
În anul 1864, d omnitorul Al exandru I oan Cuza a a probat prima L ege a Instru cțiunii Publice
care a reglementat într -o mani eră modernă organizar ea și fun cționarea sist emului educațional din
România. Nu n e propunem o analiză amănunțită a ist oriei educației din R omânia. N e limităm la a
preciza că perioadele 1918 -1944, 1945 -1989, r espectiv 1990 -prezent au d efinit r epere importante
pentru evoluția atât în bin e, cât și în rău a si stemului nați onal d e educație [11]. Modelul stalinist și
cel comunist din China și Coreea de Nord au mar cat organizar ea învățământului în R omânia.
Totuși, în perioada comunistă, un ele măsuri l egislativ e au conferit sist emului posibilitat ea de a
forma populația pentru a răs punde imperativelor societății agrară și industrială pe care regimul
comunist urmăr ea să o construias că și să o consolideze. Astf el, în anul 1968, a f ost adoptată o nouă
lege privind învățământul în R epublica Socialistă R omânia care a liberalizat mai mult e segmente
ale sistemului d e educație și a susținut înființar ea învățământului postliceal, stimular ea
învățământului profesional ( prin înființar ea de școli de ucenici, școli profesionale și școli de
maiștri), lărgir ea specializăril or de nivel mediu (pentru a răs punde exploziei producției industrial e),
înființar ea învățământului pentru subingin eri și a unui număr mar e de facultăți care ofereau
specializări mai al es în d omeniul t ehnic. În anul 1978, a intrat în vig oare o nouă lege a
învățământului care o completa pe cea veche și care a prilejuit im plementarea unor măsuri ce și-au
dovedit utilitat ea pentru dinami ca societății din a cea vreme. Spre sfârșitul perioadei comunist e,
obligativitat ea învățământului a f ost extinsă d e la zece la 12 clase. De asemenea, a f ost intr odusă
examinar ea cunoștințelor achiziți onate în clasele IX-X (așa -numita tr eaptă a d oua), care a constituit
un filtru d estul d e sever ce a canalizat populația ș colară d e adolescenți spre două fili ere care au
contribuit la int egrarea în câmpul mun cii: fili era profesională ( pentru tin erii care nu promovau
examenul) – această fili eră a alim entat perman ent economia nați onală cu forță de muncă calificată,
stimulând fluxul producției și fili era de specialitat e (care includea abs olvenții d e licee industrial e,
agricole, tehnice etc.). Totuși, cele două acte normativ e organi ce care au stat la baza organizării și
funcționării sist emului nați onal d e învățământ au avut nu d oar la consecințe pozitive pentru
funcționarea economiei și dezvoltarea societății r omânești, ci și la o serie de disfun cționalități [11].
Chiar da că, într e anii 1968 -1989, s -au înr egistrat progrese remarcabile în ceea ce privește reducerea
analfab etismului și extind erea sist emului d e educație prin înființar ea de noi unități d e învățământ,
au existat flu ctuații destul d e consistente atât în ceea ce privește numărul abs olvenților de școli
generale obligat orii de zece ani, cât și în ceea ce privește numărul abs olvenților de licee de cultură
generală/s pecialitat e, care se orientau către învățământul su perior. Un a lt neajuns a f ost reprezentat
de ideologizar ea puternică a legilor învățământului care au intrat în vig oare în anii 1968, r espectiv
1978. A cest aspect trebuie corelat cu influ ența puternică pe care stalinismului ( care a pătruns în
România du pă Al D oilea Război Mondial și a mar cat societatea noastră până s pre sfârșitul anil or
1960) a avut -o în aproape toate sectoarele vieții societății r omânești. Un alt fa ctor care a contribuit
la int ensificarea ideologizării sist emului d e învățământ ant edecembrist este reprezentat d e viziun ea
și politica operativă a Partidului Comunist R omân, potrivit cărora toată populația ș colară av ea
obligația d e a cunoaște temeinic Constituția R epublicii Socialist e România, d e a purta unif ormele
școlare, de a se integra în organizațiil e de tineret și obligația mun cii patriotice. În ciuda fa ptului că,
în acea perioadă, a ceste practici au sus citat frustrar e, pe termen lung, au contribuit la crearea unei
anumit e mentalități orientate către ordine și im plicare contantă în mun că. Această m entalitate s-a
reflectat în ada ptarea tin erilor și a adulțil or la exigențele și neajunsuril e perioadei comunist e.
Astăzi, ș coala românească reușește cu greu să creeze și să in oculeze tinerilor mentalitat ea orientată
către dezvoltare și progres personal și către contribuția constantă la d ezvoltarea comunitară și
socială. În ciuda controlului rigur os al instituțiil or școlare de către autorități (instituit prin legea din
decembrie 1978), tr ebuie remarcat că școala românească a f ost capabilă sa -și păstreze ritmul și
coerența în fun cționare și să înr egistreze unele rezultat e surprinzăt oare, mai al es în privința
accesibilizării educației obligat orii în rândul populației [7]. A ceste progrese au fost foarte
importante, dacă luăm în considerare declinul economic care a început să s e manif este după anii
1980, ca urmar e a schimbării gândirii și a cțiunii r egimului comunist. În concluzie, mai al es în

232
perioada 1948 -1989, învățământul din R omânia a cunoscut o etapă de acumulări, m odernizări și
progrese notabile în ceea ce privește promovarea accesului la educație pentru t oți cetățenii țării,
extind erea infrastru cturii ș colare, diminuar ea analfab etismului și susțin erea forței de muncă care a
participat la construir ea societății r omânești. T oate aceste realizări au f ost posibile, în primul rând,
prin sporirea constantă a r esurselor finan ciar-materiale alocate educației, aspect care a înregistrat
un declin notabil, mai al es după anul 1989.
După Revoluția din anul 1989, sist emul d e învățământ r omânesc a intrat într -un am plu și
continuu proces de reorganizar e, adoptându -se și im plementându -se o serie de reforme și măsuri
care au avut consecințe atât pozitive, cât și negativ e și au prilejuit exprimar ea nemulțumirii d e către
toți actorii im plicați în sist emul educațional. Prima cosmetizare politică a l egii care reglementa
învățământul din R omânia a f ost realizată prin H.G. nr. 521/1990 și nu printr-o lege organi că,
deoarece România s e afla într -un vid l egislativ în a proape toate domeniile de activitat e și societatea
se confrunta cu alte provocări. Următ oarea tentativă d e modificare și completare a legii educației
naționale s-a consumat prin L egea nr. 84/1995. D eși conținea modificări productive pentru
societatea românească, actul n ormativ a g enerat num eroase dificultăți d e aplicare în practică și
nemulțumiri din partea actorilor implicați în procesul educațional. Ca urmar e a gru purilor de
presiune (reprezentanți sindi cali, stud enți, min orități etnice, mass -media etc.), legea a fost de mai
multe ori modificată și completată. Un al tr eilea act normativ a intrat în vig oare în anul 1999 (atun ci
când, la conducerea Minist erului Educației Nați onale, se afla r enumitul fil osof Andr ei Marga).
Totuși, tr ebuie subliniat fa ptul că, deoarece Legea din anul 1978 nu fus ese abrogată, în perioada
1990 -1995, cadrul l egislativ din d omeniul educației a fost asigurat d e noua Constituți e a Români ei
(aprobată în anul 1991) și de hotărâril e guvernului, care stabil eau stru ctura și organizar ea
învățământului la în ceputul fiecărui an școlar/univ ersitar. A ceastă situați e a asigurat un cadru
operațional ad ecvat tranziți ei care a mar cat începuturil e democrației în R omânia.
Num eroasele schimbări ce au bulv ersat im plementarea educației preuniversitar e trebuie
corelate cu faptul că, până în prezent, s-au su ccedat peste 24 de miniștrii ai educației nați onale.
Fiecare a condus minist erul de specialitat e având propria sa viziun e despre reforme și modalități în
care trebuie realizată educația pentru ciclurile preuniversitar e (desigur, a ceste viziuni au f ost
puternic impregnate politic). O atare stare de fapt, la care s-a adăugat n ecesitatea rali erii politicilor
educaționale la evoluțiile socio-economice care au mar cat societatea românească și la cerințele
Uniunii Europene, a g enerat num eroase dificultăți care au condus la s căderea calității și a
competitivității sist emului nați onal d e educație. În cele ce urmează, prezentăm d oar câteva repere,
urmărind o analiză su ccintă a punctelor slab e și a am enințăril or din sist emul d e învățământ
românesc. Astf el, prin actul normativ din anul 19 99, a f ost intr odus examenul nați onal d e capacitate
care a înl ocuit examenul d e admit ere în treapta liceală ce era dif erențiat în fun cție de filierele
real/uman, r espectiv teoretic/vocațional. În a celași an, a intrat în vig oare noul curriculum nați onal
și noile program e de învățământ. D e asemenea, în a celași an, a d ebutat procesul d escentralizării
sistemului d e învățământ prin tr ecerea unitățil or școlare în sub ordinea aut oritățil or locale. O altă
prevedere importantă a f ost reorganizar ea învățământului li ceal pe trei filiere (teoretică, tehnologică
și vocațională) care, la rândul l or, aveau profiluri și s pecializări dif erite.
Totuși, în perioada 1989 -2015, examenul nați onal d e Bacalaur eat (etapă foarte importantă
pentru d ezvoltarea și int egrarea socio-profesională a tin erilor) s-a modificat de șapte ori, fa pt care
l-a transf ormat într -o Cenușăr easă a sist emului d e educație autohton. În perioada 1990 -2017,
numărul probelor care compuneau acest examen al maturității și m odul d e evaluar e a achizițiil or
teoretice și practice s-au schimbat d e mai mult e ori. De asemenea, a f ost schimbată m odalitat ea de
gestionare a subi ectelor pentru dif erite discipline. Inițial, a cestea erau n ecunoscute până în ziua
probelor, ult erior fiind publicate pe Internet un număr d e variant e de subiecte, demers la care s-a
renunțat, dat orită fa ptului că lăsa l oc interpretărilor și posibilelor acte de corupție. În anul 2011,
introducerea monitorizării vid eo a candidațil or care susțin eau probele aferente examenului d e

233
Bacalaur eat a anunțat d ezastrul ce avea să urm eze în ceea ce privește promovabilitat ea. Astf el,
conform unui ra port publicat de Institutul d e Științ e ale Educației, care s-a preocupat de analiza
situați ei sist emului d e învățământ preuniversitar din R omânia pentru perioada 2009 -2014, în
perioada 2009 -2013, rata abs olvirii învățământului li ceal, prin promovarea examenului nați onal d e
Bacalaur eat, a înr egistrat o scădere aproape constantă. Pentru anii ș colari 2009 -2010, 2010 -2011,
2011 -2012, r espectiv 2012 -2013, rat ele absolvirii învă țământului li ceal (indif erent de filieră) cu
examen de Bacalaur eat au f ost 63.4 %, 42.4 %, 39.2 %, r espectiv 44.6 % [5]. Pentru t oți cei patru
ani ș colari, promovabilitat ea la examenul d e Bacalaur eat a f ost mai ridi cată în rândul f etelor,
comparativ cu cel al băi eților. De asemenea, promovabilitat ea în rândul elevilor din li ceele teoretice
și vocaționale a fost mai ridi cată, comparativ cu cea înr egistrată în rândul elevilor din li ceele
tehnologice. În perioada 2011 -2015, rat ele promovabilității nu au d epășit 50-60 %, însă s -a
înregistrat o ușoară am eliorare în anul 2016 și o rată a promovabilității d estul d e bună în s esiunea
din iuni e-iulie 2017. Factorii care au contribuit la situația precară a promovabilității examenului
național d e Bacalaur eat au in clus măsuril e de control a fraud ei care au fost im plementate în sist em,
percepția potrivit căreia Ba calaur eatul este un examen difi cil, renunțar ea la examenul d e admit ere
diferențiat pe filiere și specializări li ceale și înl ocuirea acestuia cu un sist em care ia în calcul
ponderarea mediei obținută la examenul nați onal d e capacitate cu media multianuală obținută în
ciclul gimnazial, precum și faptul că atât procesul instru ctiv-educativ, cât și cel de evaluar e sunt
centrate mai mult pe cunoștințe teoretice și mai puțin pe competențe practice.
Un alt s ector care a generat difi cultăți în d emersul d e implementare în practica educației de
zi cu zi și n emulțumiri este reprezentat d e curriculumul ș colar nați onal. În perioada 1999 -2009,
acesta a parcurs mai mult e etape de restructurare, care au constituit, mai d egrabă, experimente
inutil e pe care oficialii din Minist erul Educației Nați onale le-au efectuat, în d orința (a parentă) d e a
moderniza sist emul r omânesc de învățământ, însă cu int enția r eală d e a lăsa o moștenire care să
marcheze mandatul minist erial pe care îl exercitau. Astf el, în anul 2001, au f ost aprobate noi planuri
pentru învățământul obligat oriu și pentru tr eapta li ceală, urmărindu -se descongestionarea
program elor școlare [cf. 10] . De asemenea, au avut l oc schimbări ale sistemului d e evaluar e a
manual elor alternativ e. În perioada 2003 -2009, planuril e de învățământ și program ele școlare
pentru dif erite cicluri au f ost modificate de trei ori. Toate aceste schimbări au f ost realizat e fără a
se ține seama prea mult de resursele necesare implementării. Din a cest motiv, ele au generat o serie
de dificultăți și constrâng eri în a plicarea curriculumului în practica educației. M. T omescu [10]
prezintă o succintă analiză a n eajunsuril or pe care le-a generat schimbar ea repetată a curriculumului
școlar g eneral. D e-a lungul tim pului, cadrele didactice, elevii și părinții au s olicitat
descongestionarea curriculumului din punct de vedere al conținuturil or și al numărului t otal de ore
de studiu al ocate în planuril e de învățământ. De asemenea, s-a argum entat că raportul dintr e
cunoașterea academică și r elevanța pragmati că a inf ormațiil or încorporate în manual ele școlare era
deficitar, d eoarece elevii nu erau învățați să lu creze la div erse proiecte practice (care i-ar fi înz estrat
cu un cumul d e competențe aplicative), să r ezolve probleme de viață personală sau cotidiană sau să
raporteze cunoștințele teoretice la div erse aspecte ale vieții adulțil or. O altă critică a vizat
necorelarea dintr e conținuturil e program elor și cele ale manua lelor școlare, respectiv int eresele de
învățar e, nevoile de dezvoltare, aptitudinil e și capacitățile diferențiate ale elevilor. S-a încercat
rezolvarea acestei probleme prin intr oducerea așa -numitului curriculum la d ecizia ș colii care, însă,
ca pondere și varietate, era prea restrâns, pentru a asigura fl exibilitat ea program elor și a manual elor
școlare, respectiv o reală ada ptare a ofertei educaționale la nevoile elevilor, cerințele comunității și
la dinami ca societății r omânești [10].
Puncte slabe, amenință ri și provocări pentru sist emul educațional r omân esc
Analiza transf ormăril or care au mar cat dinami ca sist emului educațional din R omânia nu
poate să omită evidențierea punctelor slab e și a am enințăril or ce pot fi relaționate cu star ea de fapt
prezentă în si stemul nați onal d e învățământ, precum și cu percepția și atitudin ea pe care

234
adolescenții, părinții (b eneficiari indir ecți ai inv estițiil or educaționale) și publicul larg l e au. Astf el,
printre punctele slabe, se numără [1, 6]:
a) neadaptarea curriculum -ului la cerințele de dezvoltare specifice diferitelor vârst e (mai al es
la particularitățil e ce marchează dinami ca dezvoltării în etapa ad olescenței), la int eresele de
cunoaștere ale elevilor și la dinami ca vieții sociale și economice a societății r omânești; curriculumul
este cantonat într -o zonă teoretică sterilă și focalizat pe informații și cunoștințe prea detaliat e, care
au o aplicabilitat e redusă în viața d e zi cu zi și în etapa profesionalizării pentru int egrarea pe piața
muncii;
b) conținuturil e bazat e pe memorarea unui v olum mar e de noțiuni și concepte abstra cte și
inutil e care, în contextul procesului d e predare-învățar e, nu sunt an corate în realitat e;
c) numărul ridi cat al orelor de studiu, care trebuie relaționat cu supraîncărcarea programului
școlar și cu dinami ca ponderii celorlalte tipuri d e activități (inf ormale) pe care adolescenții l e pot
realiza în famili e, în gru purile sociale de covârstni ci și în comunitat e și care au reale valențe
educativ-formativ e;
d) volumul mar e al dis ciplinelor de studiu , care trebuie corelat cu procesul d e predare-
învățar e mai d egrabă pasiv și care nu stimul ează creativitat ea elevilor, respectiv cu sist emul d e
evaluar e bazat mai mult pe cunoștințe teoretice și mai puțin pe competențe practice;
e) precaritat ea dotărilor și deficitul d e cadre didactice bine pregătite, precum și d e personal
didactic auxiliar, care să faciliteze învățar ea prin acțiune;
f) niv elul scăzut al capacității și m otivați ei mult ora dintr e cadrele didactice de a se informa
și a înțelege ce se întâm plă cu sist emul d e învățământ, d e unde și inerția și s cepticismul în ab ordarea
problemelor care grevează practica educativă d e zi cu zi;
g) salariil e mici pentru personalul dida ctic și cel auxiliar, as pect care trebuie corelat cu
penuria d e cadre didactice bine pregătite și cu flu ctuația d estul d e mare a personalului din
învățământ;
h) comuni carea slabă dintr e teoreticienii din d omeniul educației și conducătorii Minist erului
Educației Nați onale (care reprezintă principalii ag enți ai s chimbării politicilor educaționale),
respectiv practicieni care trebuie să aplice în teren noile reforme și reglementări; o consecință
directă a a cestor neajunsuri a f ost im plementarea de noi măsuri fără r ealizar ea unor studii d e
fezabilitat e și fără o analiză at entă a r ealității di n unitățil e de învățământ; a ceastă practică a alim entat
numeroase dificultăți d e implementare și a r eprezentat a proape constant o sursă d e stres pentru
cadre didactice, elevi și manag erii unitățil or de învățământ;
i) bir ocratizar ea excesivă a sist emului d e educație, politizar ea fun cțiilor manag eriale de la
diverse niveluri și ,,nepotismul” care au fav orizat un manag ement strat egic prost, fără o viziun e
asupra corelării educației cu cerințele viitorului.
Printre amenințăril e ce grevează sist emul nați onal d e educație, C. Melcu enumeră [6]:
a) lipsa cadrelor dida ctice tinere și capabile, racordate la dinami ca societății contemporane
și la n evoile de dezvoltare ale generațiilor actuale de tineri;
b) rutina în organizar ea și desfășurar ea procesului instru ctiv-educativ și a celui de evaluar e,
care constitui e un fa ctor demotivator atât pentru elevi, cât și pentru cadrele didactice;
c) sist emul d e evaluar e a performanț elor elevilor și al e cadrelor dida ctice neadaptat val orilor
reale ale societății r omânești contemporane și nevoilor care se prefigur ează în dinami ca societății,
în următ orii ani;
d) vit eza de evoluție a societății gl obale, care va conduce la mutații ra pide în ceea ce privește
cerințele sociale ale formării tin erilor; un exemplu este reprezentat d e dinami ca pieții mun cii (dis par
ocupații tradiți onale și apar noi ocupații ada ptate dezvoltării s ectorului s erviciilor) care trebuie în
perman ență corelată atât cu oferta educațională a ș colii, cât și cu practicile instru ctiv-educative și
cele de evaluar e;
e) sist emul d e evaluar e a competențelor cadrelor dida ctice, care este subiectiv și in echitabil,
bazat pe grupuri de interese și pe,,nepotisme”; acest aspect a condus la situația în care unele dintre

235
cadrele didactice sunt prost pregătite și nu fa c față particularităților de dezvoltare observate la
generațiile actuale de tineri;
f) segregarea păturil or sociale din R omânia – fenomen care poate fi pus în r elație cu riscul
segregării sist emului d e învățământ în ș coli pentru b ogați, ș coli pentru copii,,de fițe” și școli de
periferie;
g) tendinț ele de a transf era procesul d e învățământ d e la școală acasă (prin m editații sau ore
suplimentare), fenomen care poate fi relaționat cu presiunil e pe care cadrele didactice și părinții l e
exercită reciproc.
Constatări al e anchetelor care au vizat percepția publică asu pra sist emului d e educație
din R omânia
Atitudin ea față d e școală în g eneral, m otivația pentru învățătură și angajam entul în a ctivitat ea
școlară în rândul ad olescenților români, precum și gradul participării elevilor la program ele
educative pe care sistemul nați onal d e învățământ l e oferă (indi cator ce poate fi operaționalizat prin
procentul d e copii care încep clasa I și parcurg continuu t oate treptele școlare) trebuie corelate cu
percepția publică asu pra sist emului d e învățământ și asu pra rolului pe care educația îl j oacă în
creșterea și d ezvoltarea tin erelor generații [8]. În cele ce urmează, v om trece în revistă dat ele
obținut e în contextul un or anchete care au urmărit evidențierea dim ensiunil or percepției publice
asupra sist emului d e educație din R omânia. Studiil e au fost realizat e în perioada 2000 -2016. Un ele
studii au chestionat eșantioane largi și eterogene formate din tin eri și adulți. Astf el, ediția din mai
2003 a Bar ometrului d e Opinie Publică (BOP) a publicat răspunsuril e a peste 1500 d e români cu
vârst e peste 18 ani, care au fost chestionați cu privire la sist emul d e învățământ. D eși peste trei
sferturi dintr e respondenți considerau că ceea ce se preda în ș colile românești urma să l e fie folositor
tinerilor, educația f ormală nu mai era percepută ca fiind un fa ctor ce contribui e la bunăstar ea
românil or. Tendința a r eieșit din distribuția răs punsuril or la una dintr e întrebări, care a vizat
modalitățil e prin care românii fă cuseră av ere: aproximativ 79 % dintr e persoanele intervievate au
răspuns că maj oritatea românil or care făcuseră av eri reușiseră acest lucru prin în călcarea legilor,
utilizar ea,,relațiilor” sau, pur și simplu, prin n oroc, în tim p ce doar 11.5 % au corelat bunăstar ea
unora dintr e români cu educația solidă, competențele personale și mun ca asiduă [ cf. 2]. În contextul
aceleiași an chete, peste jumătat e dintre respondenți au considerat că, pentru a av ea bani, nu era
important să fii educat.
În perioada 1996 -2005, insatisfa cția românil or în ceea ce privește activitat ea aut oritățil or
guvernam entale în domeniul educației a cunoscut o evoluție sinus oidală, în s ensul în care între 43
% și 70 % dintr e românii int ervievați s -au declarat n emulțumiți sau f oarte nemulțumiți [ cf. 2]. În
mai 1999, r espectiv în n oiembrie 1999 (adi că în anul în care a fost modificată substanțial l egea
educației nați onale), s-au înr egistrat cele mai mari cote ale insatisfa cției (69 %, r espectiv 70 %).
Aceste rezultat e pot fi explicate atât prin num eroasele reforme din sist emul d e învățăm ânt, cât și
prin minusuril e organizat orice și proliferarea exodului r omânil or pentru mun că în străinătat e. În
octombrie 2007, a f ost publicată o nouă ediție a BOP la cererea Fundați ei pentru o Societate
Deschisă. Conform a cesteia, 48 % dintr e românii int ervievați au f ost nemulțumiți sau f oarte
nemulțumiți d e activitat ea guv ernului în d omeniul educației [3]. Pe de altă parte, 63 % dintr e
respondenți au s pus că problemele pe care le întâm pină R omânia erau l egate și de educație (alți
factori fiind r eprezentați de prețuri, corupție, locurile de muncă, sănătat e, infrastru ctură,
infra cționalitat e, justiți e, mentalitat e etc.). Totuși, 84 % dintr e români int ervievați în anul 2007 au
indicat faptul că, da că ar fi avut un copil care urma să finaliz eze învățământul obligatoriu, l -ar fi
sfătuit să -și continu e studiil e (majoritatea dintr e respondenți d oreau continuar ea tras eului
educațional cu liceul). Comparativ cu situația răs punsuril or din mai 2003, d oar 9 % dintr e români
chestionați în anul 2007 au considerat că maj oritatea oamenilor care se îmbogățis eră reușiseră acest
lucru prin educație, mun că, și merite personale, în tim p ce 80 % au considerat în călcarea legilor
relațiile, norocul și alte mijloace ca surs e ale acumulării d e avere. În anul 2010, Institutul R omân

236
pentru Evaluar e și Strat egie (IRES) a publicat rezultat ele unui s ondaj d e opinie realizat pe un
eșanti on probabilist multistratifi cat, care a inclus peste 1400 d e români (tin eri și adulți). A precierea
generală în l egătură cu sist emul d e educație românesc a fost negativă, d eoarece 61 % dintr e
respondenți av eau o părere proastă sau f oarte proastă și preferau studiul în străinătat e pentru proprii
copii [cf. 12]. D e asemenea, 55 % dintr e respondenți au f ost de acord cu faptul că, în a cel moment,
învățământul r omânesc era mai slab d ecât învățământul din Uniun ea Europeană. M otivele pentru
percepția pe care românii o aveau d espre sistemul d e educație includeau fa ptul că: a) oferta
educativă era preponderent centrată pe informații ru pte de realitat ea de pe piața mun cii (aspect care
trebuie corelat cu un niv el scăzut al caracterului f ormativ al învățământului); 69 % dintr e
intervievați au considerat că sist emul d e educație nu îi pregătea pe elevi pentru viață, iar 78 % au
apreciat că acesta era prea centrat pe informații sterile, în loc să accentueze intervențiile pe formarea
de competențe care să-i ajut e pe tineri să s e integreze pe piața mun cii; b) abs olvenții erau slab
pregătiți și s e confruntau cu devalorizarea diplomelor; 71 % dintr e respondenți considerau că
absolvenții instituțiil or de învățământ su perior erau slab pregătiți, iar 77 % credeau că diplomele nu
mai av eau ni ci o valoare; c) profesorii erau prost plătiți, r elativ slab pregătiți și nu -și făceau dat oria
la școală; 80 % dintr e respondenți au considerat că profesorii nu erau m otivați mat erial, 51 % că
aceștia erau slab pregătiți și 43 % fa ptul că profesorii nu -și făceau dat oria la ș coală, în cercând să
transf ere actul educațional d e la școală a casă ( prin m editații și ore suplimentare); d) prestația
ministrului educației de la acea vreme era considerată ca fiind m odestă, d eoarece măsuril e pe care
acesta le adoptase nu contribuis eră la d otarea sufi cientă a ș colilor (80 %), creșterea siguranț ei în
școli (86 %), r espectiv la r educerea indis ciplinei în rândul elevilor (97 %). Conform dat elor aceleiași
anchete, învățământul din perioada comunistă și cel din primii ani d e după Revoluție era considerat
mai bun d ecât cel actual, d eoarece: a) 86 % dintr e românii chestionați au considerat că elevii erau
mai slab pregătiți decât cei din alt e generații; b) 71 % au a preciat că trebuia r eintrodus examenul d e
admit ere în licee; c) 79 % au f ost de acord cu reintroducerea examenului pentru cea de-a doua
treaptă de liceu.
În anul 2014, au f ost publicate rezultat ele unui s ondaj d e opinie realizat d e Grupul de Studii
Socio-Comportamentale,,Avangard e” la cererea Minist erului Educației, Tin eretului și S portului.
Sondajul a urmărit situația tin eretului și așt eptările sale și a in clus z ece domenii, printre care și
educația, r espectiv int egrarea pe piața mun cii [cf. 4]. Eșantionul d e respondenți a in clus 1205 tin eri
cu vârst e între 14 și 35 ani, fiind multistratifi cat și de tip probabilist. Conform dat elor acestui
barometru, 48 % dintr e tinerii chestionați considerau că școala răs pundea doar într -o oarecare
măsură n evoilor pieții mun cii din R omânia, în tim p ce 30 % erau d e părere că sist emul d e
învățământ aut ohton acope rea într -o mică măsură exigențele pieții mun cii. D e asemenea, 34 %
dintr e tinerii int ervievați considerau că școala românească pregătea tinerii pentru viață într -o mică
măsură. Percepția negativă pe care tinerii o aveau despre sistemul d e educație din R omânia s -a
reflectat și în procentele de respondenți care au fost de acord cu următ oarele aspecte: a) ș coala nu
avea dotări suf iciente (70 %); b) orarul elevilor era prea încărcat (61 %); c) mat eriile de studiu erau
prea difi cile (55 %); d) v olumul d e informații predate era prea mar e (62 %); e) aplicațiile practice
erau insufi ciente (77 %); f) a ctivitățil e extraș colare erau puține sau chiar li pseau (78 %); g) cursuril e
opționale erau insufi ciente (58 %); h) stilul d e predare era înv echit (58 %). D oar 26 % dintr e tinerii
chestionați au indi cat continuar ea studiil or printre prioritățil e pe care le aveau pentru viit orul
apropiat.
Concluzii
Datele pe care le-am prezentat în a ceastă lu crare evidențiază o imagin e destul d e eterogenă
pe care publicul larg o are despre sistemul d e învățământ din R omânia. A ceastă star e de fapt trebuie
corelată atât cu neajunsuril e politicii aut oritățil or guv ernam entale în mat erie de educație, cât și cu
prefacerile care au mar cat societatea românească, mai al es după anul 1989. La a ceste dimensiuni,
pot fi adăugat e alte fenomene, precum: d eprecierea niv elului d e trai al r omânil or, pluralizar ea

237
modelelor de succes și a m etodelor de a obține bunăstar ea mat erială și socială, m entalitățil e
învechite ale unora dintr e educatori, div ersificarea nevoilor de dezvoltare ale tinerilor generații,
precum și s chimbar ea profilului axi ologic al societății r omânești.
Noile cerințe sociale și educative ale societății contemporane au condus la creșterea
interesului pentru cercetarea și înț elegerea variabil elor psiho-socio-pedagogice și cultural e ce
condiționează participarea, angajam entul și m otivația în d omeniul ș colar în rândul elevilor de
diferite vârst e. Din păcate, constatăril e pe care le-am fă cut ne-au condus la concluzia că, pentru
adolescenții contemporani din R omânia, dar și pentru părinți și publicul larg, ș coala nu mai
reprezintă singura cale spre dezvoltare și succes. O astfel de percepție constitui e un fa ctor de risc
major pentru s căderea participării tin erilor generații la propria lor educație, precum și pentru
integrarea optimă a a cestora în dinami ca socială, economică și culturală a s ocietății r omânești. D e
aceea, reformarea sist emului d e educație românesc trebuie să reprezinte una dintr e prioritățil e
autoritățil or din d omeniu.
Bibli ografi e
1. Antofie G. Principalele probleme ale învățământului r omânesc. În: Capital (29 n oiembri e 2009).
www. capital.ro (vizitat: 09.08.2017).
2. Barometrul d e Opinie Publică, mai 2005. www.fundatia.r o (vizitat 06.08.2017).
3. Barometrul d e Opinie Publică, octombri e 2007. www.fundatia. ro (vizitat 06.08.2017).
4. Grupul de Studii S ocio-Comportamentale,,Avangard e”. Situația tin eretului și așt eptările sale.
Barometrul d e Opinie Publică – Tineret 2014, 2014. www.mts.r o (vizitat 10.08.2017).
5. Institutul d e Științe ale Educației. Analiza sist emului d e învățământ preuniversitar din R omânia din
perspectiva un or indi catori statisti ci. Politici educaționale bazat e pe date. Bu curești: Editura
Univ ersitară, 2015, 66 p. www.is e.ro (vizitat 18.08.2017).
6. Melcu C. O încercare de analiză SW OT a sist emului d e învățământ r omânesc, 2011.
www.a cademia.edu (vizitat 10.08.2017).
7. Rădul escu D. C. Învățământul r omânesc 1948 -1989 – între derivă și r ecuperarea instituți onal-
funcțională. În: Calitat ea Vieții, 2006, v ol. 27, nr. 3 -4, p. 307 -318.
8. Sand ovici A., R obu V. Angajam entul în a ctivitat ea și viața ș colară în rândul ad olescenților români.
În: Anuarul Univ ersității ,,Petre Andr ei” din Iași (Fas cicula: Asist ență Socială, S ociologie,
Psihologie), 2014, t om 13, p. 69-79.
9. Sinclair M. F. și al. Fa cilitating stud ent engag ement: L essons learned from Check & Connect
longitudinal studi es. În: California S chool Psychologist, 2003, v ol. 8, p. 29-41.
10. Tomescu M. Elemente de reformă la niv elul sist emului d e învățământ din R omânia, 2010, 7 p.
www. euromentor.ucdc.ro (vizitat 09.08.2017).
11. Tudosoiu S. -N. Educația în sist emul comunist din R omânia (anii 1965 -1989). T eză de doctorat.
Univ ersitat ea din Bu curești, 2010, 316 p. www.unibu c.ro (vizitat 09.08.2017).
12. www.ir es.ro
Bican Ovidiu -Laur ențiu
EDUCAȚIA PENTRU TΟL ERANȚĂ. PROGRAM E DE INTERVENȚIE LA NIV ELUL
CLAS EI ȘI AL Ș COLII
EDUCATION FOR TOLERAN CE. INT ERVENTION PROGRAMS AT TH E CLASS AND
SCHOOL LEVEL
Rezumat
Un prim argum ent în favοar ea educației pentru tοl eranță este natura dialοgală a ființ ei uman e.
Educația bazată pe cοmuni care atrag e rezοlvar ea cοnfli ctelοr în prοpοrție de 100%, amb ele părți având
de câștigat în urma unui cοmprοmis a cceptabil. Un alt argum ent este perspectiva trinitară a tοl eranței.
Într-un cοnfli ct câștigă amb ele părți da că valοar ea cοmună este afirmată și garantată. Int eresul pentru
valοri precum: bin e adevăr și frumοs asigură vi ctοriile particulare. Tοl eranța nu este dοar ο sumă d e
cοmprοmisuri, ea presupune respect, lοialitat e, încredere, iubir e etc.
Cuvint e-cheie: toleranță, comuni care, compromis, r espect, loialitat e, încredere , iubir e

238
Abstra ct
A first argument in the favor of ed ucation for tolerance is the dialogue nature of the human
being. The education based on communication attracts 100% conflict resolution, both parts gaining from
an acceptable compromise.Another argument is the trinity perspective of tolerance. In a conflic t, both
parts win if the common value is declared and guaranteed. The interest for values as: good, truth and
beautiful ensures the particular victories. The tolerance is not only a sum of compromises, it presumes
respect, loyalty, trust, love etc.
Key-words: tolerance, communi cation, compromise, respect, loyalty, trust, l ove.
„Principiul tοl eranței vine să îm plinească nevοia d e echilibru a οmului prin îm păcarea cu
sine și cu ceilalți, cu lum ea și cu divinitat ea. Nevοia d e tοleranță ehistă întru cât ehistă și intοleranță,
manif estată în plan ecοnοmi c prin capitalismul sălbati c, la niv elul pοliticului prin d eclarațiil e și
cοmpοrtam entele radicale și ehtremiste ale liderilοr sau al gru purilοr, în plan r eligiοs prin
ehpansiun ea fundam entalismului și a cοnfli ctelοr religiοas e ce degenerează în ad evărat e răzbοai e,
în planul ralațiilοr sο ciale la niv elul cοmpοrtam entelοr cοtidiene și nu în ultimul rând, în r elațiile
prοfesοr-elevi, în care educația s e rezumă la dihοtοmia da -nu, ad evărat -fals,bin e-rău.” (Laur ențiu
Șοitu).
Un prim argum ent în favοar ea educației pentru tοl eranță este natura dialοgală a ființ ei
uman e. Educația bazată pe cοmuni care atrag e rezοlvar ea cοnfli ctelοr în prοpοrție de 100%, amb ele
părți având d e câștigat în urma unui cοmprοmis a cceptabil.
Un alt argum ent este perspectiva trinitară a tοl eranței. Într -un cοnfli ct câștigă amb ele părți
dacă valοar ea cοmună este afirmată și garantată. Int eresul pentru valοri precum: bin e adevăr și
frumοs asigură vi ctοriil e particulare. Tοleranța nu este dοar ο sumă d e cοmprοmisuri, ea presupune
respect, lοialitat e, încredere, iubir e etc.
Educația pentru tοl eranță îmbra că mai mult e fοrm e.
 Educația în famili e. În famili e se deprind primele reguli d e sοcializar e, se învață a
supοrta gr eșelile și reacțiile, bucuriile sau t ristețile. Aceste aspecte se învață precum m ersul,
vοrbir ea. Părinții sunt cei care trebuie să-și educe cοpii în s piritul id eii că în viață vοr întâlni ο
diversitat e de indivizi, că vοr cοnviețui cu aceștia și că pentru a nu ajung e în mijlο cul cοnfli ctelοr
trebuie să-i respecte, chiar să -i iubească pe tοți. În f elul acesta, cοpiii vοr înț elege că acceptarea și
respectarea diferenței înseamnă ο îmbοgățir e, ο întărir e și ο cοnfirmar e a sinelui.
 Educația pentru autο cunοașt ere. Cunοașt erea cât mai tim purie a sinelui
favοriz ează d eschiderea către ceilalți. Dis pοnibilitat ea de relațiοnar e cu cei din jur este direct
prοpοrțiοnală cu încrederea în prοpriile pοsibilități, d e nivelul autο cunοașt erii. Cunοașt erea celuilalt
trebuie să înceapă cu autο cunοașt erea.
 Educația pentru div ersitat e, diferențe. Strat egiile de rezοlvar e a prοbelmelοr lumii
cοntempοrane se sprijină din ce în ce mai mult pe interesul pentru div ersitat ea și recοnsid erarea
diferențelοr.
Această perspectivă s -a dοv edit necesară οdată cu acceptarea ideii că fiecare οm este unic.
Practic, tοcmai div ersitat ea diferențelοr cοnstitui e frumus ețea și bοgăția vi eții. „Βărbatul și f emeia,
tânărul și vârstni cul, albul și n egrul, bοgatul și săracul, ruralul și urbanul sunt tοt atât ea fοrm e ale
căutărilοr, al e prοvοcărilοr, tοt atât ea sοluții perman ente și rοdni ce așezate la temelia lumii și a
ființei uman e. Se demοnstr ează astf el, fără în cetare, că unitat ea lumii și a persοan ei își află lim pezire
în imagini div erse.” (Laur ențiu Șοitu)
 Educația multi culturală și interculturală. Acest tip de educație ar terbui să s e
regăsească în curriculumul fi ecărei trepte de șcοlarizar e. Multi culturalitat ea asigură întărir ea
sentimentului d e apartenență la famili e, gru p, neam și d e asemenea e un pas im pοrtant către
respectarea demοcrației și implicit a dr epturilοr οmului.
 Educația civică. Educația nu pοate fi realizată ignοrând perman enta ra pοrtar e la

239
ceilalți și la m ediu, la prοgresul sο cial in erent. Civismul pοate reuni dim ensiunil e de bază al e
educației și presupune:
a) favοrizare a acțiunilοr de identificare și respectare a alterității și diversității, admițând
drepturile altοra la fel ca pe cele prοprii;
b) transpunerea și cοncretizarea dreputrilοr οmului în deprinderi cοtidiene și în cultura
civică a fiecăruia;
c) armοnizarea ind ividualității cu grupul, cοlectivitatea, realizându -se legătura între
identitățile individuale și cele cοlective;
d) fοrmarea membrilοr cοmunității din perspectiva respοnsabilitățilοr asumate;
e) încurajarea tοleranței active, întemeietă nu pe acceptarea p asivă, ci pe dοrința
cunοașt erii celuilalt, a celοrlalt e culturi; (Βârz ea, apud. Șοitu);
f) educația pentru cοmuni care. Cοmuni carea presupune οbligatοriu r espectarea celuilalt.
Tοlaranța tr ebuie asumată ca un principiu activ, întru cât ea nu presupune dοar acceptarea celuilalt,
ci cοmuni care cât mai cοmpletă și mai div ersă. Cοmuni carea trebuie să fie un dialοg și nu un
mοnοlοg ;
g) educația r eligiοasă. Cοmuniun ea religiοasă este mοtivar ea ehistenței nοastr e.
Dumn ezeu ni s e prezintă simultan, fi ecăruia în parte și tuturοr.
Calea spre celălalt și s pre linișt ea nοastră este asigurată d e cοmuniun ea rezultată din
valοril e superiοare împărtășit e reciprοc. „…dοrul d e absοlut s e împlinește și se ehprimă prin
respοnsabilitat ea și sοlidaritat ea cu celălalt, cu ceilalți și valοril e supreme și perene.
Având în v edere că tοți cοpiii trebuie să înv ețe într-un m ediu fără vοil ență, ș cοlile au
datοria să fi e sigur e și ada ptate nevοilοr elevilοr, iar curriculumul tr ebuie să se bazeze pe drepturi.
Șcοlile trebuie să reprezinte un m ediu în care atitudinil e de trecere cu vederea a viοl enței pοt fi
schimbat e și valοril e și cοmpοrtam entele nοn-viοlente pοt fi învățat e.
Prοgram e de intervenție la niv elul șcοlii.
 Organizar ea de stagii d e fοrmar e (în cadrul fοrmării cοntinu e), ahat e pe prevenirea actelοr
de viοlență. În abs ența a cestοr stagii, chiar și la niv elul șcοlii s e pοt înființa gru puri d e
dezbateri (cu ο fr ecvență lunară) la care să participe prοfesοrii ș cοlii și eventual un
cοnsultant ehtern (psihοpedagοg, jurist, pοlițist), în care să se pună în dis cuție dificultățil e
muncii de fοrmar e a tinerei generații. Situațiil e – prοblemă ehpuse de unul sau mai mulți
prοtagοniști sunt în credințat e grupului și d ezbătut e în cadrul a cestuia .
 Includerea în cadrul prοgram elοr șcοlare a unοr t eme speciale care să viz eze dezvοltar ea
cοmpetențelοr sο ciale, fοrmar ea cοmpοrtam entelοr prοsοciale, dezvοltar ea persοnală,
mοdalități d e sοluțiοnar e negοciată a cοnfli ctelοr.
 Depistarea, mediatizar ea și dezbaterea actelοr d e viοlență ș cοlară. Im plicarea elevilοr în
prevenția a ctelοr de viοlență.
 Elabοrar ea unui cοd de cοmpοrtam ent și dis ciplină în ș cοală.
 Stabilir ea un ei cοlabοrări mai strâns e cu familia prin im plicarea acesteia în cadrul
diferitelοr activități ehtraș cοlare.
 Înființar ea, în cadrul ș cοlii, a unui centru d e cοnsultanță cu părinții .
 Οrganizar ea unei asist ențe și a un ei prοtecții ad ecvate pentru vi ctime prin cοlabοrar ea cu
psihοlοgul ș cοlar, m edicul șcοlii și cu centrele de asistență psihοpedagοgi că.
 Structurarea unοr parteneriate (șcοală, pοliție, justiți e, cοmunitat e).
Prοgrame de intervenție la nivelul clasei
 Elabοrar ea unui r egulam ent al clasei; elevii sunt cei care negοciază r egulile și stabil esc
sancțiunil e în cazul în care nu sunt r espectate. Se vοr stabili r eguli sim ple care trebuie
respectate și care pοt fi s chimbat e la nevοie;.
 Inițierea de activități care să viz eze dezvοltar ea cοmpetențelοr persοnal e și sοciale ale
elevilοr. Elevii tr ebuie învățați ce presupune cοnviețuirea în sο cietate: a s e înțelege

240
reciprοc, a as culta, a ehprima prοblemele în cuvint e, a lua d ecizii cοlective, a întârzia
acțiunea atun ci când sunt sub influ ența stărilοr t ensiοnat e, a respecta legea. Elevii pοt fi
respοnsabilizați prin în credințar ea dif eritelοr sar cini, prin cοnstituir ea unui cοnsiliu al
clasei.
 Ceea ce multe instituții num esc „cultură οrganizațiοnală” pοate fi realizat cu mult su cces
și la niv elul clasei prin div erse activități cοmun e care să permită ο cunοașt ere reciprοcă,
întărir ea cοeziunii gru pului, d ezvοltar ea sentimentelοr de mândri e legate de apartenența la
clasa și ș cοala r espectivă.
Bibli ografi e
1. Băban A. (2001). Consiliere educațională. Editura PSINET, Cluj-Napoca
2. Cosmovici A., Ia cob L. (1998). Psihologia socială. Editura Polirom, Iași
3. Cristea S. (1996). Manag ementul organizați ei școlare. Editur a EDP, București
4. Ferreol G., N eculau A. (2003). Violența în m ediul ș colar. Editura Polirom, Iași
5. Neamțu C. (2003). Devianța ș colară. Editura Polirom, Iași
Nițul escu Ad elina-Andr eia
LOCUL ȘI R OLUL ATAȘAM ENTULUI ÎN D EZVOLTAR EA UMANĂ. A PARIȚIA
PRIM ELOR FORME DE ATAȘAM ENT
THE PLACE AND THE RO LE OF ATTACHMENT IN HUMAN DEVELOPMENT. T HE
APPEARANCE OF THE FI RST FORMS OF ATTACHM ENT
Rezumat
Nou născutul are nevoie de mama ca să s e adapteze în noua lum e și nu d oar să primească
mâncare. El are nevoie de prezența constantă a mam ei – cu vocea, mir osul, ating erile, ritmi citatea
îngrijiril or pe care i le acorda. Mami este unică și esențială pentru b ebeluș, fiind că “fa ce ordine în ha os”
și astf el, mediul în conjurăt or nu mai este un loc necunoscut și implicit înfri coșător, ci unul a ccesibil și
gata d e explorat. Primele atașam ente se formează în jurul vârst ei de 8 luni și tind să coincidă cu apariția
la copil a ”anxi etății d e separare” și s e continuă în primul an d e viață, care este perioada f ormării r elațiilor
afective cu adu lții cei mai a propiați..
Cuvint e-cheie: nou născut, mama, atașam ent, anxi etate, afectiv, adult, a propiat.
Abstra ct
The newborn needs the mother to adapt to the new world and not just to receive food. He needs
the constant presence of the mother – with the voice, the smell, the touch, the rhythm of the care he gives
him. Mummy is unique and essential for the baby because she "makes order in chaos" and so, the
environment is no longer an unknown and implicitly fearful place, but accessible and ready to be
explored.The first attachments are formed around the age of 8 months and tend to coincide with the
appearance of "separation anxiety" at the child and continue in the first year of life, which is the period
of developing affective relationships with the clos est adults.
Key-words: newborn, m other, atta chment, anxi ety, aff ective, adult, close.
În primii ani d e viață, oamenii au n evoie de contact perman ent cu un adult “d e referință”.
Acesta (d e obicei, mama) tr ebuie să răspundă la solicitările copilului și sa fi e disponibilă pentru
nevoile lui. A cest contact este absolut n ecesar în primii tr ei ani d e viață ai copilului, pentru
construir ea unei relații d e atașam ent sănăt oase.
La în ceput, nou născutul are nevoie de mamă ca să s e adapteze în noua lum e și nu d oar să
primească mân care. El are nevoie de prezența constantă a mam ei – cu vocea, mir osul, ating erile,
ritmi citatea îngrijiril or pe care i le acordă. Mami este unică și esențială pentru b ebeluș, fiind că “face
ordine în ha os” și astf el, mediul în conjurăt or nu mai este un loc necunoscut și implicit înfri coșător,
ci unul a ccesibil și gata d e explorat.
La copilul mi c, sentimentul izolării dispare cât tim p este prezentă mama. Pentru el, într eaga
lume, căldura, siguranța, hrana, îi vin e prin mama sa. Tr eptat, învață să perceapă că mama îi

241
zâmbește când mănâncă , îl ia în braț e când plânge – o varietate de experiențe ce-i dau s entimentul
că este iubit. Este iubit pentru ceea ce este, pentru că este copilul mam ei sale.
Este dovedit faptul că vocea și ating erile mămi cii sunt cunoscute încă din perioada
intraut erină, astf el că după naștere, bebelușul și mama s e recunosc după miros. Mir osul sânului și
al gland elor sud oripare de la baza gâtului mam ei sunt in confundabil e, liniștit oare. Acesta este unul
dintr e motivele pentru care bebelușul nu mai plânge la mami în braț e.
Încet-încet, mama în cepe să-și cunoască bebelușul și să-i descifreze nevoile – pe care acesta
și le poate exprima, inițial , doar prin plâns. Mama îi r espectă ritmuril e de alimentație, somn și joacă,
iar int eracțiunea devine tot mai plăcută pentru amândoi . Plăcerea va fi îm părtășită și astfel se pun
bazele relațiilor emoționale pe care bebelușul va fi capabil sa l e construias că de acum înaint e, toată
viața. Prima r elație de iubir e e în relația d e atașam ent și pe acest model se vor clădi viit oarele iubiri.
Într-o relație plăcută și predictibilă, nim eni nu s e poate simți am enințat sau s periat.
Încă de pe masa d e înfășat, copilul învață cum îi este perceput corpul de către celălalt . Goi
și vuln erabili sunt em de două ori în viață: pe masa d e înfășat și, ca adulți, cu persoana iubită. Mama
poate dezmierda copilul și să -l acope re cu sărutări, el învățând astf el că tru pul lui e o sursa d e
plăcere și bucurie pentru celalalt.
În acest sens, atitudin ea adultului este foarte importantă și dacă va sug era că este ceva
murdar, va im prima în m emoria acestuia că e o ființă murdară, urât mir ositoare, dezgustătoare – cu
toate consecințele negativ e de mai târziu.
Tandr ețea, cuvint ele care încurajează, m etodele adecvate de disciplinare și comuni carea
reală (chiar cu cineva care nu vorbește încă) construi esc atașam entul. Da că e și tata prezent în r elația
pe care o construi ește mama cu micuțul său, cu atât mai bin e.
O mama bună este aceea care oferă sufi cient copilului în cât acesta să d ezvolte un atașam ent
securizant. Altf el spus, o mamă bună este aceea care este suficient de bună pentru copilul ei.
Daca există n orocul un ei familii “ extins e”, în care să trăiască și buni ci sau mătuși , aceștia,
la rândul l or, pot deveni “adulți d e referință” pentru copil. Față d e acest adult d e referință, copilul
va av ea iubir e și respect; acesta va fi “ părintele adevărat”.
Părinții care oferă atenție, îngrijir e și o siguranță stabilă copilului v or sădi în a ceștia un
atașam ent securizant. Părinții care sunt im previzibili, transmit dubl e mesaje, sunt agr esivi sau
indif erenți față d e copii lor, vor determina la ei forme de atașam ent nesecurizant.
Tulburările de atașam ent au consecințe severe, pentru t oată viața. Ele pot determina – în
perioada d e adolescent și ad ult – tulburări d e comportament, consum d e droguri, promiscuitate
sexuală, div orțialitat e crescută, vi olență în famili e.
Experiențele precoce modelează d ezvoltarea creierului și asigură fundam entul pe care se
va construi într eaga viață emoțională și r elațională a individului. O stimular e adecvată a copilului
și int eracțiunii constant e cu un adult d e referință asigură “su ccesul”. E o noțiune cu bătai e lungă.
Efectele de durată al e atașam entului s e răsfrâng asu pra următ oarelor domenii:
Nevoia de siguranță și sentimentul d e a fi protejat:
Un bun atașam ent creează s entimentul d e securitat e, de încredere în lum e, în ceilalți și în
forțele proprii. În m od opus, atașamentul precar du ce la o perman entă n esiguranță și neîncredere în
ceilalți și sin e.
Înțelegerea și m odul în care achiziți onează inf ormațiil e:
Calitat ea atașam entului va influ ența înț elegerea informațiil or și trăir ea emoțiilor. Un copil
care se bucură d e o relație armonioasă cu părinții va fi curios, încrezător în cunoașterea mediului,
va învață repede și va putea face față t emerilor, frustrăril or și situațiil or neașteptate.
Stabilir ea relațiilor sociale:

242
Relația cu mama, r espectiv cu figuril e de atașam ent, reprezintă m odelul viit oarelor relații
sociale. Dacă atașam entul îi permite copilului construir ea unei relații d e încredere cu ceilalți, el va
ști să d ea și să primească într -o relație, își va d ezvolta emoții și trăiri adecvate (jenă, mândri e, rușin e,
etc.).
Imagin ea de sine:
Un copil cu atașam ent securizant va av ea o imagin e corectă despre resursele și
caracteristicile lui fizi ce, emoționale, intelectuale, sociale, spiritual e, va fi perseverent în a cțiunil e
lui și va tr ece cu ușurință peste obstacolele vieții.
Apariția primelor forme de atașam ent
Primele atașam ente se formează în jurul vârst ei de 8 luni și tind să coincidă cu apariția la
copil a ”anxi etății d e separare” și s e continuă în primul an d e viață, care este perioada f ormării
relațiilor afective cu adulții cei mai a propiați. Comportamentele specifice atașam entului sunt:
căutar ea și stați onarea în apropierea persoanelor inv estite afectiv, protest când este despărțit d e
subiectul atașam entului și f olosirea adultului ca „bază d e securitat e” când explorează
„necunoscutul”.
Bowlby (1969), unul din principalii teoreticieni ai conceptului d e atașam ent, a considerat
inițial că relația care se dezvoltă într e copil și mamă este baza af ectivă a r elațiilor interpersonale de
mai târziu. Ult erior, Bowlby d epășește influ ența psihanaliti că și preia o serie de concepte din
biologie. și anum e, pe de o parte atașam entul este o structură af ectivă care se dezvoltă în s copul
asigurării protecției copilului și pe de altă parte comportamentul d e atașament se structurează în
relația mamă -pui. Analiza ult erioară a a cestor postulat e a validat d oar primul – atașamentul are rol
de protecție. Al d oilea s-a dovedit a fi fals: puiul sau copilul s e simte protejat în ra port cu orice altă
persoană adultă care îi oferă drag oste și stabilitat e (tată, buni că, etc.).
Bowlby îm parte dezvoltarea atașam entului în 4 etape:
etapa de preatașam ent – (de la nașt ere la 6 să ptămâni) – când comportamentul este o
problemă d e răspunsuri r eflexive determinat e genetic, cu val oare de supraviețuire;
etapa atașam entului d e acțiune – (6 să ptămâni – 6 / 8 luni) – în această fază, copiii mi ci se
orientează și răspund, mar când mai mult d ecât până a cum preferința față d e mamă.
etapa atașam entului d elimitat – (6 / 8 luni până la 18 luni / 2 ani) – corespunzăt oare etapei
în care atașam entul față d e mamă este foarte evident. În a ceastă perioadă, copiii manif estă an xietate
de separare. Această perioadă d e atașam ent delimitat își găs ește echival ența în perman ența
obiectului din t eoria lui Piaget.
etapa formării un ei relații r eciproce – (18 luni – 2 ani și du pă). În a ceastă perioadă, copilul
construi ește progresiv o reprezentare internă a figuril or de atașam ent, care îi va permite să su porte
din ce în ce mai bin e absența a cestora și să anti cipeze întoarcerea lor. Bowlby d escrie că în jurul
vârst ei de 3 ani s e formează un palier matur în constru cția acestei reprezentări, care îl va ajuta pe
copil să su porte mai bin e separarea corespunzăt oare intrării în grădiniță. Ca urmar e, anxi etatea de
separare scade la vârsta d e 3 ani.
Cele 4 etape ale lui B owlby arată că legătura af ectivă d e durată pozitivă cu persoana care
are grijă de copil se dezvoltă pornind d e la experiențele din primii 2 ani d e viață. Odată stabilită
legătura d e atașam ent, aceasta dur ează în tim p și spațiu, iar copiii nu tr ebuie să se mai angaj eze în
comportamente de căutar e a apropierii la f el de insist ent ca până a cum. Stăril e afective trăite de
copil sunt t ot mai variat e. El este bucuros dacă i se satisfa ce o dorință, mândru da că reușește să facă
ceva, timid în situații n eobișnuit e, gelos pe fratele mai mi c. Anxi etatea de separare, rușin ea și fri ca
sunt fr ecvente. Copilului poate să îi fi e frică de străini, să nu fi e părăsit d e părinți (mai al es dacă
este lăsat singur la cunoștințe sau la s pital), să nu piardă drag ostea părințil or (da că este amenințat
cu așa ceva).

243
Bibli ografi e
1. Boroș, M. (1992). Părinți și copii. Editura Dida ctică și Pedagogică, Bu curești
2. Campbell, R. (2001). Educația prin iubir e. Editura Curtea Veche, București
3. Ciofu, C. (1998). Int eracțiunea părinți -copii. Editura M edicală Almat ea, Bu curești
4. Dimitriu, C. (1973). Constelația familială și deformările ei. Editura Dida ctică și Pedagogică,
București
5. Mitrofan, I.; Mitr ofan, N. (1991). Familia d e la A la…Z. Editura Științifi că, Bu curești
6. Moisin, A. (1995). Părinți și copii. Editura Dida ctică și Pedagogică, Bu curești
7. Vrășmaș, E. (2000). Consilierea și educația părințil or. Editura Aramis, Bu curești
Mohammadifard Gh olamali, Gr osu Anastasia
PERCEP ȚIA R OLULUI BĂRBATULUI D E CĂTR E FEMEIE
THE PERCEP TION OF MAN’S R OLE BY W OMAN
Rezumat
Evoluția conceptelor de “femeie” și “bărbat” își ar e origin ea sa adân c în istoria d ezvoltării
omenirii. Percepția separată a r olului f emeii și cel al bărbatului, precum și a fun cțiilor atribuit e acestora,
au suf erit m odificări cardinal e pe parcursul ist oriei, a tr ecerii de la matriarhat la patriarhat, d e la
patriarhalismul s exist la egalitarismul contemporan. Caracteristicile generale care sunt distin cte pentru
perioadele respective pot fi d efinite prin percepția, r olul și atribuțiil e biofiziologice, psihosociale și
familial e ale membril or unei societăți. În perioada matriarhală, bărbatul ar e rolul de supunere, pe când
în perioada patriarhală a pare o evidentă d ominați e masculină, bărbatul fiind capul famili ei și al într egii
comunități. În perioada n oastră, und e vine vorba d e egalitat e între sexe, apare conflictul într e
specificitățile conceptuale patriarhalist e, instaurat e în tim p, și noile viziuni asu pra conceptelor de
“femeie” și „bărbat”. În lu crarea de față în cercăm să d eterminăm m odul în care percep femeile, în epoc a
noastră, r olul bi ofiziologic, social, familial și cel finan ciar al bărbatului. Este o analiză bazată pe cercetări
empirice realizat e pe un eșanti on compus din 70 d e femei din R epublica Moldova.
Cuvint e-cheie:percepție socială, r ol, rolul s ocial al bărbatului, as pecte psihofiziologice,
aspecte economice, aspecte socio-familial e
Abstra ct
The evolution of the “women” and “men” concepts has its origins deep in the history of
humanity development. The separate perception of the woman and man’s role, the same as the functions
that are assigned to them, had undergone some cardinal changes throughout history, from the Matriarchal
to Patriarchal system, and from the Patriarchate to Sexism and Gender Equality. The general
characteristics that are being specific for these periods of time can be defined through concepts like
perception, role and physiological and psychosocial attributions of the society members. In the
Matriarchal period, man had the submissive role; on the other hand, during the Patriarchal period we can
talk about male domination, man being the head of the fami ly and of the whole community. Nowadays,
we are talking about Gender Equality and the conflict that appears between the patriarchal conceptual
specifics, established over time, and the new vision on the “woman” and “man” concepts. In this article,
we are t rying to determine the way the man’s role is being perceived by women today. It is an analysis
based on empirical research on a sample composed of 70 women from The Republic of Moldova.
Key-words: s ocial perception, role, man’s s ocial role, psychophysiological issu es, economic
issues, socio-family issu es
Conceptele legate de femeie și bărbat, atribuții, r oluri și statut, în dif erite etape ale istoriei
omenirii au suf erit schimbări profunde, de la matriarhalism la patriarhalism și s exism și după aceea
conceptele egalitarist e, au r eprezentat dif erite percepții legate de rolul dim ensiunil or vieții
biopsihosociale ale femeii și bărbatului. Percepția lumii în conjurăt oare reprezintă faza inițială a
proceselor psihice, deoarece aceasta j oacă un r ol maj or în organiz area practică a a ctivității
subiectului și constitui e baza f ormării gândirii [2, p. 2].

244
Golu definește percepția ca „reflectare subiectivă n emijlocită, în f ormă d e imagin e, a
obiectelor și f enomenelor externe ce acționează în m omentul dat asu pra noastră prin ansamblul
însușiril or și componentelor lor” [1, p. 317].
Rolul social, conform d efiniți ei înaintat e de Ralph Lint on, determină latura dinami că a
statutului s ocial, fiindu -i asociate diverse tipuri d e emoții, atitudini, a ctivități, dr epturi și sar cini
specifice. Altf el spus, rolul desemnează obligațiil e și însăr cinăril e pe care le are un individ față d e
societate, în tim p ce statutul a ccentuează așt eptările unui individ în ra port cu ceilalți. Atun ci când
vorbim d espre rolul social al bărbatului, n e amin tim d e toate atribuțiil e care, după părerea noastră,
sunt caracteristice tradiți onal a cestui r ol și ansamblul d e comportamente pe care bărbatul tr ebuie să
și le asum e în conformitat e cu rolul pe care îl deține. De asemenea, măsura în care acest rol este
îndeplinit d e către bărbat este direct proporțională cu măsura în care acesta este recunoscut social
de persoanele cu care intră în contact. Trebuie menționat fa ptul că rolul nu este o caracteristică
socială s olidă, astf el, acesta este menținut atât tim p cât persoana posedă un anumit statut și s e
schimbă o dată cu evoluția n evoilor sociale [4, 5, 3].
Principalele sarcini al e bărbatului, cel puțin din epoc a patriarhală în coace au fost legate de
protecția locului d e trai, a famili ei, cât și dobândir ea hran ei. Practic tot ceea ce era legat d e aspectele
socio-familial e și economice erau percepute de către femeie ca parte a rolului și statutului
bărbatului, bărbatul av ea ca sarcină pregătirea a tot ce este material și femeia era sim plă „angajată”
în menținerea a tot ceea ce era legat d e casă și av ea un r ol social minimalizat. Dar din punct de
vedere psihofiziologic și relația sa psihoemoțională s e rezuma la satisfa cția nevoilor sexuale chiar
de multe ori fără im plicația psihoemoțională a f emeii, sexualitat ea femeii era definită ca obiectul
satisfa cției bărbatului.
Urmărind paginil e istoriei, observăm că schimbăril e de rol și percepția dif eritor roluri au
suferit m odificări d e multe ori contradi ctorii, d e la femeia pe primul l oc trecem la bărbat și
discriminar ea feminină și mai d eparte la atribuții, r oluri egale atât femeia cât și bărbatul. R evoluția
industrială a avut o mare contribuți e, datorită n ecesitățil or maril or industriași d e forță d e muncă
ieftină având ca efect angajar ea masivă a f emeilor în câmpul muncii și crearea unui n ou context
pentru a propierea rolurilor sociale între femei și bărbați. Cu siguranță a pogeul a f ost atins în urma
celor două răzb oaie mondial e, und e femeile rămâneau singur e și erau n evoite să preia rolurile care
până atunci reveneau bărbați lor.
Actualm ente în toate cele trei dim ensiuni al e rolurilor femeilor și bărbațil or,
psihofiziologice, socio-familial e și economice în afară d e anumit e lucruri s pecifice nu mai găsim
diferențieri de rol într e femeie și bărbat. F emeia poate să fie mamă, poate sa lu creze contribuind
finan ciar la bunăstar ea familială și socială, bărbatul își poate lua concediu paternal pentru a crește
copii, se poate ocupa de treburil e casnice, dar din punct de vedere psihofiziologic femeia nu mai
este obiectul sexual al bărb atului, ci ambii parteneri tind s pre plăcere reciprocă. În a celași tim p
femeia își poate exprima d orințele și necesitățil e și bărbatul tr ebuie să țină cont de dorințele
emoționale specifice și să înț eleagă s chimbăril e caracteristice psihofiziologice ale femeii.
Actualm ente bărbații, au o mai mar e grijă d e propria sănătat e și îngrijir ea aspectului fizi c,
practicând sportul, mergând la div erse proceduri cosmetologice. Unii cercetători consideră că
pentru a fi posibilă crearea unui cuplu sănăt os, fericit, ambi i parteneri trebuie, pe parcursul vi eții,
să obțină su cces în r olul pe care îl deține.
Dar conceptele neadaptate la perioada egalitaristă în că mai persistă asu pra fa ptului ca
bărbatul tr ebuie să fun cționeze ca un protector, sprijin perman ent al famili ei și să dețină poziția d e
lider în căsnicie, reieșind din r olul acestuia atribuit d e societatea în care activează. O importanță
majoră îl ar e și necesitatea de a se simți util și im portant pentru familia sa în g eneral. Și t otuși, pot
oare aceste roluri să fi e urmat e și îndeplinite, atât timp cât femeile în societatea modernă tind să
ocupe locul bărbațil or în div erse sfere economice, petrec tot mai puțin tim p acasă cu copiii și își
dezvoltă activ cariera?! Cu siguranță fiind într -o perioadă d e tranziți e de la un concept înrădă cinat

245
adânc în sânul culturii și m entalitat ea colectivă, nu v om rămâne fără obstacole în cale trecerii
respective, a m odifica sau a s chimba o mentalitat ea la niv el de colectivitat ea, necesită mult tim p și
efort.
Cultura r eprezintă unul din factorii primordiali, care fiind însușită d e un gru p mare de
oameni, este transmisă d e la o generație la alta prin id ei, credințe, comportamente și tradiții. Uș or
poate fi observată influ ența culturii asu pra m odului în care se comportă femeile sau bărbați i. În
orice colț al lumii, oriund e, fetițele din frag eda copilărie tind să -și ajut e mam ele în gospodărie sau
să-și îngrij ească frații mai mi ci, în tim p ce băieții, de obicei, își petrec timpul jucându -se. Chiar și
în prezent, în epoca în care atenția este îndreptată t ot mai mult s pre obținerea egalității într e sexe,
indif erent de faptul că femeile și bărbații tind s pre succese în carieră, d e creșterea și educarea
copiilor se ocupă predominant f emeia, iar bărbatul ar e sarcina d e a repara și instala div erse utilaje
de uz casnic. Însă într -adevăr cultura este acea sursă primordială ce stă la baza f ormării r olurilor
gender? Posibil că rolurile doar reflectă comportamentele specifice bărbațil or și femeilor, dar nu
reprezintă "izv orul" a cestora. Analizând , totuși, părerile femeilor din div erse țări și d e vârst e diferite
legate de rolul social al bărbațil or, putem observa că această opinie variază în fun cție de specificul
cultural, r eligios caracteristic unei anumit e țări, cât și de tipul și stru ctura famili ei în care acestea au
fost educate [3, p. 78-79].
Prin int ermediul cercetării r ealizat e, am în cercat să stabilim m odul în care femeile percep,
în prezent, rolul social al bărbatului. Într ebările din cadrul chestionarului utilizat au f ost gru pate în
3 categorii, care relevă atitudin ea și părerea femeilor în ra port cu aspectele psihofiziologice,
economice și social-familial e. Chestionarul a f ost aplicat pe un eșanti on compus din 70 d e femei
din R epublica Moldova, cu vârsta cuprinsă într e 19 și 54 d e ani și categorizat du pă următ oarele
criterii: stud ente căsătorite (9 persoane), stud ente necăsătorite (35 persoane), femei căsătorite
angajat e în câmpul mun cii (16 persoane) și femei necăsătorite angajat e în câmpul mun cii (10
persoane). Rezultat ele obținut e pentru categoria „As pecte psihofiziologice” sunt următ oarele.

Fig.1. Distribuția r ezultat elor la categoria ”As pecte psihofiziologice”
Este ușor observabil fa ptul că abs olut toate categoriile de femei participante la cercetare
consideră as pecte psihofiziologice (simț ul um orului, as pectul exterior îngrijit, f orma fizi că
excelentă, s exul) ca fiind im portante pentru bărbați. Din 72 răs punsuri al e studentelor căsătorite
acumulat e la acest aspect, 56 au f ost acordate criteriului ”Im portant”, la f el ca și în cazul stud entelor
necăsătorite: 167 răs punsuri din 280 t otale. Femeile căsătorite angajat e în câmpul mun cii au a cordat
78 răs punsuri din 128 t otale, iar f emeile necăsătorite angajat e: 48 din 80 răs punsuri t otale pentru
criteriul ”Im portant”.
Categoria ”As pecte economice” este caracterizată prin următ oarele rezultat e obținut e: 56167
7848
1286
28 24427 19 8
Studente
căsătoriteStudente
necăsătoriteAngajate
căsătoriteAngajate
necăsătoriteImportant Neutru Nu are importanță

246

Fig.2. Distribuția r ezultat elor la categoria ”As pecte economice”
Criteriul ”Im portant” din categoria as pectelor economice (bunuri im obiliar e, cadourile
scumpe destinat e femeilor, formarea profesională continuă) a a cumulat 41 d e răspunsuri din 60
totale în cazul f emeilor angajat e necăsătorite, 62 răs punsuri din 96 t otale acordate de femeile
angajat e căsătorite, 108 din 210 răs punsuri t otale în cazul stud entelor necăsătorite și 37 din 54 d e
răspunsuri în cazul stud entelor căsătorite.
Rezultat ele obținut e la categoria ”As pecte socio-familial e” sunt:

Fig.3. Distribuția rezultat elor la categoria ”As pecte socio-familial e”
Din 36 răs punsuri t otale, 20 d e răspunsuri a cordate de studentele căsătorite sunt ”pro”
aspectelor socio-familial e stabilit e și dezvoltate de societatea de-a lungul ist oriei (cum ar fi ” poziția
de lider” al bărbatului în famili e și în societate, obligațiun ea bărbatului d e a într eține familia). În
cazul stud entelor necăsătorite, din 140 răspunsuri t otale, doar 63 au f ost ”pro”. Femeile angajat e
căsătorite au acordat 31 d e răspunsuri ” pro” din 64 t otale pentru a ceastă categorie, iar f emeile
angajat e necăsătorite: 24 din 40 t otale.
Concluzii. Atât r olurile sociale ale femeilor, cât și cele ale bărbațil or au f ost supuse unor
schimbări esențiale pe parcursul ist oriei, fiind influ ențate de diverse orânduiri economice, politice,
sociale și nu în ultimul rând r eligioase. Fiind considerat în că din cele mai v echi tim puri ocrotitor și
susținăt or, bărbatul rămâne a fi considerat și în prezent lid erul famili ei și a s ocietății în g eneral,
având dr eptul de a lua d ecizii final e în div erse situații cotidiene.
Bibli ografi e
1. Golu M. Fundam entele psihologiei. București: Ed. Fundați ei România d e Mâin e, 2007 . 831 p.;
2. Velichk ovckiy B.M. Zinch enko V. P. Lu piya A. P. Pcihologiya v ocppiyatiya . Mockva: Izd atelctvo
Mockovckogo Univ epciteta, 1973. 180 c.; 371086241
171023419
Studente căsătoriteStudente necăsătoriteAngajate căsătoriteAngajate necăsătoriteNu are importanță Important
Studente
căsătorite
Studente
necăsătorite
Angajate
căsătorite
Angajate
necăsătorite1363
31 24 1677
3316Da Nu

247
3. M ayepc D. Cotsialnaya pcihologiya. Int encivnyy ku pc. CPb.: P paym-Evpoznak, 2002. 512 c.;
4. [online]. Accesibil pe internet <URL: https://dr eptmd.w ordpress.com/cursuri -universitar e/sociologie-
juridi ca/cursul -nr-5-structura-sociala-statusul -social-rolul-social/>.
Rusanovschi Valeria
REPREZENTAREA SOCIALĂ A ASPEC TULUI CORPORAL, R EVIST A
CERCETĂRIL OR
SOCIAL REPRESENTATION OF BODY IM AGE, RESEARCH M AGAZINE
Rezumat
Ne străduim să n e concentrăm pe calitățil e umane, ale noastre și ale celor din jur, d ar în același
timp nu ne putem opri să nu analizăm m odul în care arătăm n oi și cei cu care venim în contact. Aspectul
nostru exterior nu n e este indiferent , cum nu n e este indif erent cum sunt em văzuți și evaluați de ceilalți .
Cum n e simțim în corpul nostru, im aginea pe care ne-o formăm d espre el influ ențează o întreagă serie
de comportamente, emoții și cogniții, cu efecte importante asupra stării n oastre generale. Imaginea
corporală este astfel o reprezentare mentală și s e referă la modul în care ne percepem corpul, atât fizi c,
în spațiu, cât și cu referire la gânduril e pe care le avem și cum v orbim d espre corpul nostru, emoțiile pe
care le simțim f ață de corpul nostru, cât de conectați sau deconectați sunt em în ceea ce ne privește corpul,
modul în care ceilalți ne văd și ne percep. Imaginea corporală nu este statică. Conținutul său d epinde de
factorii sociali și n aturali care ne afectează.
Cuvint e-cheie: imaginea corporală, r eprezentarea socială, din amică, entitate socială, entitate
biologică, modele de dezvoltare, factori.
Abstract
We strive to concentrate on our ant the others human qualities ,but at the same time we can not
stop ourselves from analyzing the way we look like and the ones we are in contact with. Our external
view is not i ndifferent to us, as it is not indifferent to how we are seen and evaluated by the others. How
we feel in our body, the image we are forming about it influences a whole series of behaviors, emotions
and cognitions, with important effects on our general st ate . Corporal image is thus a mental
representation and it refers to the way in which we perceive our body, both physically and with reference
to the thoughts we have and how we speak of our body, the emotions we feel on our body , how connected
or disco nnected we are about our body, the way the others see and perceive us. The corporal idmage is
not static. Its content depends on the social and native factors that affect us.
Key-words: corporal image, social representation, dynamics, social entity, biolog ical entity,
development models, factors.
Termenul de "imagine corporală" a fost intr odus în anul 1935 d e către P. Schilder. Dar,
încă din anul 1886 m edicul M orselli a descris în lucrarea sa distorsiun ea imaginii corporale, astfel
încât putem presupune că acest concept a existat cu mult în ainte de apariția termenului.
Într-una dintr e primele lucrări pe studiul im aginii corpului P. Schilder susțin e că imaginea
corpului – este o reprezentare vizuală a propriului corp, pe care le creăm în mint ea proprie. Cu alte
cuvint e, acesta este modul în care corpul apare în fața noastră [6]. Shild er consideră im aginea
corpului ca fiind ceva care se află într -o stare de dezvoltare sau schimb are constantă. Miș carea
provoacă schimbări în im aginea corpului. Conștientizarea senzațiilor corporale astfel ca respirația,
activitatea de musculară – sunt d oar câteva exemple a modul în care senzațiile chinestezice pot
contribui l a realizarea și dezvoltarea imaginii corporale. După Bourdieu, conceptul d e imagine
corporală este diferit de conceptul de habitus, în cazul în care acesta din urmă acționează ca suma
abilitățil or individu ale fizice (de mers, gesturi, m anierele) – un ansamblu d e experiență acumul ată
de persoana în „profunzim e“ a conștiinț ei corpului, f ormează aspectul său exterior [7].
Imaginea personală formată, este permanent afectată și influ ențată de toate percepțiile,
experiențele și acțiunile noastre. O persoană care se percepe ca fiind sl abă și fr agilă dif eră de cea
care se percepe pe sine puternic și dexter. Așa cum emoțiile și acțiunile noastre sunt ins eparabile

248
de imaginea corpului, d eci și emoțiile și acțiunile altora sunt ins eparabile de corpurile lor. Im aginea
corpului acționează ca o reprezentare a integrității omului. Acea sta este o educație psihologică
integrată, constând în percepții și s enzații atât ale organismului cât și ale corpului. Cu alte cuvint e,
fiecare persoană are propria percepție a propriei corporalități și a atitudinii s ale față de corpul său.
Imaginea corpului este ceea ce este disponibil pentru obiectivizare și ceea ce este accesibil
conștiinț ei [6]. Corpul, pe lângă obiectul m aterial, este perceput ca o imagine.
Conceptualizarea individu ală a imaginii corporale este un proces din amic care include
formarea imaginii m entale a dimensiunil or, a formei și a greutății corpului, d ezvoltarea de cogniții
referitoare la importanța acestei imagini și la cât de mulțumiți sunt em cu felul în care arătăm. D e-a
lungul vi eții, im aginea pe care o avem despre propriul corp se modifică, în primul rând, d atorită
modificărilor corpului fizi c. Cât despre cognițiil e pe care le avem despre propriul corp și niv elul de
satisfacție, din amica acestora pare că este puțin r elaționată cu schimbăril e survenite la nivel
biologic. În ciuda îndepărtării d e idealul d e atractivitate, stud iile arată că, la adulți, niv elul
satisfacției față de imaginea corporală rămân e relativ constant. Argum entul adus d e Tigg emann
(2004) este că standardele în evaluare se modifică, abilitățil e funcționale și preocupările legate de
sănăt ate fiind mult m ai relevante decât înfățiș area [4]. S chimbăril e dramatice din perioada pubertății
coexistă cu o scădere semnifi cativă a mulțumirii cu propriul corp în special în rândul f etelor. De
asemenea, în adolescență, înfățiș area este considerată componenta cheie în obținerea succesului pe
plan social. Mai mult, adolescenții par să fi e mult m ai puțin capabili să r espingă id ealul d e corp
perfect promovat în m ass-media.
Prin urm are, dacă imaginea corporală este conceptualizată în t ermeni de importanță pentru
constru ctul d e sine, se constată schimbări m ajore de-a lungul vârst ei, schimbări concretizate în
scăderea importanței imaginii corporale în definirea sinelui, centrarea pe funcționalitate, scăderea
tendinț ei de monitorizare a înfățișării și s căderea nivelului anxietății r elaționate. Constanța în
atitudin ea față de imaginea corporală este menținută printr-o permanentă repoziționare în raport cu
această im agine [2]. În tim p ce vârst a îndepărtează corpul fizi c de idealul d e atractivitate,
îndepărtare asociată cu ins atisfacție, scăderea relevanței imaginii corporale în definirea sinelui
contrabalansează acest efect pentru a menține o stimă f ață de corp stabilă.
Imaginea corporală poate fi pozitivă, n e simțim confortabil în propriul corp, accep tăm că
normalitatea reprezintă o plajă largă, n e bucurăm d e cum arată corpul nostru, sunt em în contact cu
el, atenți la semnalele pe care ni le transmit e, nu n e petrecem tim pul obsedați de diete, kilograme,
centimetri sau calorii consum ate. De asemenea o imagine corporală pozitivă presupune că aspectul
exterior nu are nici o legătură cu valoarea noastră personală.
O imagine corporală negativă presupune o percepție negativă, dist orsionată, cu privire la
formele și dimensiunil e pe care o persoană și le atribui e, se văd m ai grase și cu forme neatrăgăt oare,
față de cum sunt în r ealitate. Studiil e arată că 38% dintr e femeile cu un indi ce de masă corporală
normal și 32% dintr e bărbați au o imagine corporală negativă. Aceste procente cresc odată cu
creșterea indicelui de masă corporală [6]. Im aginea corporală negativă este asociată cu tulburări d e
comportament alimentar (bulimi e, anorexie, bing e eating), stim a de sine scăzută, d epresie,
anxietate, disfun cții sexuale. De asemenea persoanele cu o imagine negativă a propriului corp
consideră că formele și aspectul lor exterior reprezintă un indi cator important cu privire la valoarea
lor personală, cel mai adesea își percep corpul ca pe un semn d e eșec personal.
Studiil e arată că pot fi evidențiate patru aspecte care influențează insatisfacția cu privire la
percepția propriului corp:
• comparațiile sociale, respectiv persoanele care se compară și își compară corpul,
în general cu altele mai atrăgăt oare, sunt m ai adesea nemulțumit e de cum arată (H einberg,
Thompson, 1999) [4];

249
• influențele sociocultur ale, se referă la modul în care diversele medii influențează
mesajele cu privire la normele unui corp atractiv. Studiil e arată că există asocieri solide între
tulburările de comportament alimentar, o imagine corporală negativă și m esajele media promovate
cu privire la cum tr ebuie sa arate un corp atrăgăt or, atât în ceea ce privește femeile, cât și bărbații.
Un studiu r ealizat la Univ ersitatea Stanford a arătat că 70% din participante au declarat că își percep
negativ corpul du pă ce citesc reviste glossy pentru f emei [6].
• comentariile verbale negative din partea celor apropiați. Imaginea corporală poate
fi influ ențată de apartenența la un cerc de prieteni sau de cunoscuți preocupați excesiv de aspectul
corpului l or. De asemenea , studii r ecente arată că persoanele cu o imagine corporală negativă, d eși
în limit a unui indi ce de masă corporală normal, cărora li s-au transmis m esaje negative cu privire
la greutatea lor din partea membrilor familiei s-au îngrășat în medie cu 2 kil ograme într-o perioadă
de trei luni, s pre deosebire de cele care au fost susținut e și au primit m esaje pozitive din partea
membril or familiei, care și-au păstrat greutatea sau chiar au slăbit [3].
• diverse etape de viață – pubertatea, sarcina, menopauza sau andropauza.
O serie de cercetări argumentează că atitudin ea față de imaginea corporală este fluidă și
dinamică chiar și pe un int erval scurt de timp, deci în condițiil e în care particularitățil e fizice rămân
constante. Percepția propriului corp și atitudin ea față de acesta sunt influ ențate de contextul
situațional, de vizualizarea de modele de atractivitate sau de dispoziția afectivă [5]. V ariabilitatea
în niv elul satisfacției este asociată cu tulburări alimentare. Melnyk (2004) arată că o imagine
corporală negativă și inv estiția în str ategii de management al înfățișării predispun spre un niv el mai
ridicat al variabilității atitudinii f ață de imaginea corporală [6].
Imaginea corporală nu este statică. Formarea și din amica acestei imagini și a atitudinii f ață
de ea, este rezultatul un ei serii de factori, printre care particularitățil e fizice ocupă un r ol mult m ai
redus d ecât am fi t entați să credem. Feingold și Mazzella (1998) atrag atenția că există o discrepanță
semnifi cativă într e particularitățil e biologice ale corpului, pe de o parte, și percepția subiectivă și
satisfacția cu felul în care arătăm, pe de altă parte [6]. Corpul în sin e pare să contribui e într-o măsură
destul d e mică la dezvoltarea atitudinii vis -a-vis d e propria imagine corporală.
Gremillion (2005), într -un review referitor la semnifi cația cultur ală a imaginii corporale ,
punctează necesitatea diferențierii într e imaginea corporală ca reprezentare a identității bi ologice,
respectiv ca o constru cție socială. Contextul s ociocultur al are o valoare normativă în g estionarea
relației cu propriul corp și în m anagementul înfățișării. Autoarea menționează că gradul d e
satisfacție cu im aginea corporală se formează ca o consecință a particularitățil or biologice ale
corpului d oar în măsur a în care aceste particularități sunt v alorizate sociocultur al [3]. D e exemplu,
în culturil e tradiționale, supraponderabilitatea este un simb ol al sănătății și bunăstării, în tim p ce în
culturil e moderne un exces în gr eutate semnifi că lipsa controlului și un niv el scăzut d e
autodisciplină. Corpul transmit e deci mesaje despre individ, d evine o modalitate de exprimare și
prezentare a propriei identități, cea mai vizibilă d e altfel. De exemplu, prin m anagementul
înfățișării, corpul poate fi un mijl oc folosit în a declara nonverbal apartenența la o categorie socială,
aderarea la o cauză, etc.
Rezultă d ouă m odalități dif erite de raportare la propriul corp. Pe de o parte, ca entitate
biologică, corpul are rol funcțional. Experiențierea corpului din această perspectivă plasează fun cția
estetică pe plan secundar. Fun cția de mediator într e sine și mediu sug erează cea de-a doua valență
a imaginii corporale, aceea de entitate socială. Prin int ermediul expresivității și m odalitățil or de
prezentare, corpul devine un filtru prin care se transmit m esaje din int erior și se receptează m esaje
venite din exterior. Im aginea corporală se formează și s e dezvoltă în strânsă l egătură cu mediul
sociocultural. Familia, gru pul de prieteni și m ass-media promovează standarde precise în materie
de imagine corporală și influ ențează m odul în care individul s e raportează la propriul corp.
Atitudin ea față de corp este rezultatul unui dis curs care se construi ește pornind d e la corpul biologic

250
și semnifi cațiile sociale și culturale relaționate. Stice, Schupak-Neuberg, Sh aw și St ein (1994)
menționează că im aginea corporală este rezultatul percepției propriului corp, al celorlalți și al
idealului promovat de societate, al realizării d e comparații, al definirii st andardelor personale în
materie de frumus ețe feminină s au masculină, al interiorizării l or și al modificării atitudinii f ață de
imaginea corporală în lumin a acestor standarde [4].
Imaginea corporală se formează în ontogeneză. Conținutul său d epinde de factorii sociali
și naturali care afectează subi ectul. Atât percepția corpului cât și atitudinea față de corp sunt
impregnate de valorile grupului din care individul f ace parte. Ca o consecință dir ectă a acestui f apt,
modelele teoretice care explică dezvoltarea imaginii corporale integrează factorii considerați
responsabili pentru influ ențele sociocultur ale.
Modelul celor două căi, propus de Stice (2001), este un astfel de model. Utiliz at ca și cadru
teoretic pentru a explica dezvoltarea tulburăril or alimentare, modelul sti pulează că mesajele din
mass-media predispun spre bulimi e când sunt întări te de familie și alte persoane semnifi cative și
apar în contextul un ei stim e de sine scăzute [6].
Strig el Moore și Cachelin (1999) citați de Littleton și Ollendick (2003) propun de asemenea
un m odel dual al dezvoltării ins atisfacției și tulburăril or alimentare [5]. Conform acestui m odel,
prima cale se referă la adoptarea idealului d e imagine corporală promovat în m ass-media ca
standard personal și d ezvoltarea de comportamente de management al înfățișării în acord cu acest
ideal. A doua cale vizează dezvoltarea unei oarecare vulnerabilități în context int erpersonal, pornind
de la cadrul f amilial, gru pul de prieteni și gru pul mai larg din care face parte individul. Ins atisfacția
și tulburăril e alimentare sunt considerate ca fiind un răs puns individu al la percepția unei
autoeficacități s căzute pe plan interpersonal. Nevoia de autocontrol este direcționată probabil spre
propriul corp și spre comportamentul alimentar.
În 1999, Th ompson și H einberg încearcă să clarifice a acestor factori, propunând un m odel
trifactorial al dezvoltării im aginii corporale și a tulburăril or alimentare. Conform acestui m odel
există tr ei categorii de influ ențe primare (părinți, prieteni și m ass-media) și două m ecanism e care
mediază aceste influențe. Un m ecanism s e referă la interiorizarea idealului d e imagine corporală,
iar al doilea se referă la tendinț a frecventă d e comparare cu ceilalți. T eoria comparării s ociale a fost
frecvent utiliz ată ca cadru d e referință pentru a explica modul în care mass-media și presiunea
grupului pot influ ența percepția corpului propriu. Conform studiil or lui F esting er (1954), im plicarea
în comparații sociale are ca și scop evaluarea propriilor opinii și abilități, g estionarea emoțiilor,
definirea identității și protejarea stimei de sine [6]. Există d ouă dir ecții de alegere a reperelor în
realizarea de comparații sociale: îns pre repere sociale superioare sau îns pre repere sociale
inferioare. O serie de studii efectuate de Michinov (2001) și Price (2009) au arătat că prima
categorie este generatoare de afectivitate negative care include: frustr are, stimă d e sine scăzută,
ostilitate; în tim p ce a doua categorie duce la stimul area emoțiilor pozitive și a stării d e bine [5].
Sigel a susținut că imaginea corpului "d epinde nu num ai de examinarea vizuală și tactilă a
suprafeței corpului său, ci și d e senzațiile emise de organele interne, de sistemele musculo-
scheletice și de piele". Chase și Espenac au dis cutat despre influ ența reacțiilor și intereselor
celorlalți asupra corpului cuiva asupra dezvoltării im aginii corpului. Acce ntul este pus pe mesajele
non-verbale transmis e copilului prin calitatea prezenței altora.
Aceste modele se aleg în fun cție de diverse criterii. Un a din asumpțiile principale ale teoriei
comparării s ociale propuse de Trampe (2007) este așa numit a ipoteză a simil arității [3]. Oamenii se
compară cu modele pe care le consideră distin ctive din punct de vedere al asemănării cu propria
persoană, adică persoane față de care percep o simil aritate din punct de vedere al unei categorii.
Autorii m enționează că această ipoteză vin e în contradicție cu tendinț a unor persoane de a se
compara cu modele care în mod evident nu pot să fi e atinse, deci sunt s emnifi cativ dif erite. Acea stă
comparare este relaționată dezvoltării ins atisfacției vis-a-vis d e propriul corp. O metaanaliză asupra

251
a 156 d e studii, r ealizată de Myers și Crowther (2009) id entifică un efect moderat spre semnifi cativ
de 0.77 al comparării s ociale asupra nivelului s atisfacției. Trampe, Stapel și Si ero (2007), într -o
serie de șase studii experimentale, arată că un niv el preexistent al insatisfacției favorizează efecte
negative ale comparării cu aceste modele, în tim p ce persoanele cu o stimă f ață de corp crescută nu
prezintă diminuări ale satisfacției [5].
Cash și Pruzinsky (2002) propun un m odel al factorilor dist ali și proximali ai dezvoltării
imaginii corporale, în care încorporează și f ac o distin cție clară într e aceste categorii de factori,
respectiv într e rezultatele învățării s ocial-cognitiv e și experiențierea imediată a imaginii corporale
[2]. Conform acestui m odel, imaginea corporală este rezultatul int eracțiunii f actorilor care se referă
la evenimente din tr ecutul persoanei, factori ce țin d e socializare, experiențe interpersonale,
caracteristici fizice și atribut e ale personalității. Prin diverse tipuri de învăț are socială, acești factori
sunt fund amentali în elaborarea schemei imaginii corporale și a atitudinil or față de propriul corp.
Schema va fi activată de evenimente proximale care vor fi st ocate în m emorie contribuind l a
istoricul cumulat al imaginii corporale. Prin urm are este un m odel dinamic care punctează faptul că
influ ențele contextuale sunt filtr ate la nivel individu al și în corporate în schema cognitivă a imaginii
corporale devenind ancore în procesarea informației ulterioare [1]. Un m erit al modelului este
surprinderea multidim ensionalității constru ctului d e imagine corporală la nivel de factori im plicați
în dezvoltarea acesteia.
Toate aceste modele atrag atenția asupra existenței a două categorii d e factori care
contribui e la dezvoltarea imaginii corporale: factori externi, s ociali și f actori individu ali.
Dezvoltarea imaginii corporale este marcată pe de o parte de schimbăril e intervenite în corpul fizi c,
iar pe de altă parte de maniera în care persoanele semnifi cative și gru pul social reacționează la
aceste schimbări, t oate acestea pe fondul un or particularități individu ale care predispun într -o
măsură m ai mare sau mai mică la îndreptarea atenției îns pre propriul corp [1]. În concluzie,
imaginea corporală este conceptualizată ca un set de informații adaptate la propria individu alitate,
vulnerabile la devieri datorită presiunil or sociocultur ale, rezultând un m odel mint al concretizat în
reprezentarea propriului corp. Acest m odel nu este static, indivizii n egociind permanent într e
propriile nevoi și presiunil e sociale. Comportamentele de risc apar când s e dezvoltă un d ezechilibru
între nevoile individu ale și presiunil e sociale, dezechilibru în f avoarea celei de-a doua variabile.
Bibli ografi e
1. Bessenoff G. Can th e Media Aff ect Us? S ocial comparison, Self-Discrepancy, and th e Thin
Ideal. În: Psychology of Women Quart erly, 2006, nr.30, p. 239 -251.
2. Cash T. Th e Development and Validati on of the Body-Imag e Ideals Qu estionnair e. În: J ournal
of Personality Ass essment, 1995, nr.3, p. 466 -478.
3. Gremillion F. M otivati on and B ody-Related Fa ctors as Dis criminat ors of Chang e in
Adolescents. În: J ournal of Adolescent Health, 2011, nr.48, p. 44–51.
4. Heinberg L. D evelopment and Validati on of the Sociocultural Attitud es Towards A ppearance.
În: Int ernational Journal of eating Dis orders, 1995, nr.17, p. 81-89.
5. Myers T. S ocial Comparison as a Predictor of Body Dissatisfa ction: A M eta-Analyti c Review.
În: Journal of Abn ormal Psychology, 2009, nr.118, p. 683 -698.
6. https://books.google.md/b ooks?id=lJUUDAAAQBAJ& pg=PR13&dq=Ni chola+Rums ey,Dian
a+Har court&hl=ru&sa=X&v ed=0ahUK Ewjvbndr_jXAhU PZ1AKHVQ CCagQ6A EIMDAB#v
=onepage&q=Ni chola%20Rums ey%2CDiana%20Har court&f=fals e
7. https://www.kudika.r o/articol/frumus ete~tips/330 13/psihologia-frumus etii.html

252
Musi enco Natalia
COMPETENȚA COMUNI CATIVĂ – FACTOR DE ADA PTAR E LA M EDIUL
UNIV ERSITAR
COMMUNI CATIV E COMPETENCE AS A FACTOR OF ADA PTATI ON TO THE
UNIV ERSITY ENVIR ONMENT
Rezumat
Competența psihosocială – capacitatea unei persoane de a fun cționa în m od eficient în viața d e
zi cu zi, în concordanță cu cerințele și modificările acesteia . Este capacitatea de a menține un niv el bun
al activității m entale și a int eracțiunii ad ecvate cu alte persoane în div erse situații (M oscovici, 1998).
Competența psihosocială cuprinde un set de abilități n ecesare funcționării ad ecvate a individului cu
mediul. Una din a ceste abilități este abilitat ea de comuni care. Comuni carea se află în centrul
performanț elor sociale (Constantin escu, 2004). Ea este substanța s ocietății. D efinită în m odul cel mai
simplu, comuni carea constă într -un proces de transmit ere a inf ormațiil or, ideilor și opiniilor de la un
individ la altul și de la un gru p social la altul. Psihologia socială studiază f enomenul comuni cării ca mod
de interacțiune între persoane/grupuri, ca relație mijlocită de cuvânt, d e imagin e, gest, semn sau simb ol
( Robu, 2011). În lu crarea de față prezentăm r ezultat ele cercetării competenței sociale de comuni care în
raport cu ada ptarea stud enților la m ediul uni versitar.
Cuvint e-cheie: adaptare, competență, comuni care
Abstra ct
Psychosocial skills is th e person's ability t o function effectively in everyday lif e, in a ccordance
with th eir requirements and chang es. It is th e ability t o maintain a g ood level of mental activity and
appropriate interaction with other peop le in vari ous situati ons (M oscovici, 1998). Psychosocial skills
includes a set of abiliti es necessary f or the proper functioning of the individ with th eir environment. One
of these abiliti es is th e ability to communi cate. Communi cation is at th e center of social performan ce
(Constantin escu, 2004). It is th e substan ce of society. D efined in th e most sim ple way, communi cation
consists of a process of transmissi on of informati on, ideas and opinions from one individ t o another and
from one social gr oup to another. Social psychology studi es the phenomenon of communi cation as a
way of interaction between peop le / groups, as a m ediated word, imag e, gesture, sign or symb ol
relationship (Robu, 2011). In this paper we present the results of the research of the social competence
of communi cation in r elation to the adaptation of the students to the university environment.
Key-words: ada ptation, skills, communi cation
Comuni carea – cea mai uzuală f ormă d e interacțiune socială. Abilitățil e de comuni care sunt
importante pentru iniți erea și m enținerea relațiilor cu ceilalți. M odul d e comuni care are impact atât
asupra relațiilor cotidiene cât și asu pra procesului d e constru cție și dezvoltare a carierei.
Deprinderile sociale insufi cient dezvoltate sunt as ociate cu performanț e academice scăzute,
probleme emoționale și comportamentale, dificultăți de adaptare.
Astfel, comuni carea este un proces complex care se realizează prin int ermediul mai mult or
tipuri de limbaj e, ea poate fi perturbată d e factori contextuali, este specifică fiecărui individ în parte,
și poate avea loc la dif erite nivele de percepție.
Comuni carea este un proces continuu d e expresie, interpretare și negociere a mesajului.
Posibilitățil e de comuni care sunt infi nite și includ sist eme de semne și simb oluri, dintr e care limba
este doar o parte. Aspectul exterior, felul în care zâmbim, m ergem, felul în care știm să as cultăm,
confirmăril e sau infirmăril e prin g esturi și mimi că, pauzele – toate acestea ne ajută să comunicăm
cu ceilalți, alături d e tonalitat ea vocii și cuvint ele pe care le rostim. Comuni carea este perman ent în
atenția oamenilor, încă de la nașt ere, și învățăm să răs pundem în contexte noi pe măsură ce
acumulăm experiență d e viață.
Sensul pe care intenționăm să -l transmit em și cel transmis în r ealitat e, pot să fi e diferite. În
drumul d e la gânduri și s entimente și până la r eprezentarea lor simb olică – prin cuvint e scrise sau

253
rostite, gesturi, as pect exterior, miș care, sun et – suntem confruntați cu o alegere, trebuie să fa cem
anumit e opțiuni. F olosim la maximum sist emele simb olice pe care le cunoaștem. Dar s ensul
transmis d epinde și de ceilalți, care împărtășesc sau nu a ceeași percepție a simb olurilor, și care pot
sau nu să l e interpreteze în conformitat e cu intenția n oastră.
Analizând caracteristicile oferite competenței putem sint etiza o definiți e a competenței:
competența este rezultatul prelucrării complete a unei situații d e către o persoană sau un gru p de
persoane, într -un context dat [6 p. 77]. Competența este rezultatul unui proces dinami c, este
specifică unei situații și poate fi ada ptată în alt e situații. Ph. Jonnaert menționează că o competență
se definește printr-un context; o persoană sau un gru p de persoane; un cadru situați onal: o situați e
și familia ei de situații; o sferă de experiențe trăite anterior de o persoană sau un gru p de persoane;
un cadru d e acțiune: categorii de acțiuni in cluzând un anumit număr d e acțiuni r ealizat e de una sau
mai mult e persoane în această situați e; un cadru al r esurselor: resurse utilizat e pentru d ezvoltarea
competenței; un cadru d e evaluar e: rezultat e obținut e, transf ormări observate în situați e și la
persoanele în cauză și criterii care permit să s e afirm e că prelucrarea situați ei este completă, reușită
și acceptabilă din punct de vedere social [6 p. 78]
Conceptul de competență comuni cativă este foarte greu de definit întru cât există t ot atât ea
interpretări câți cercetători s-au preocupat de această problemă. D epinde de unghiul perspectivei:
teoretic sau pragmati c; se are în vedere produsul sau procesul; este vorba d e concepție evoluționistă,
sau în s pirală; cunoașterea este propozițională, sau performativă; d efinirea conceptelor înrudit e –
abilitat e, capacitate, competență, etc. [3].
După Parks, „ competența d e comunicare reprezintă gradul în care indivizii satisfa c
scopurile pe care și le-au propus în int eriorul limit elor situați ei sociale, fără să -și rișt e abilitățil e ori
oportunitățil e de a urmări alt e scopuri mai im portante din punct de vedere individual” [a pud 5].
Pentru J. d e Vito, competența d e comuni care se referă „la propriile cunoștințe asupra mai mult or
aspecte sociale ale comuni cării” [2, p. 6]. Alt e abordări al e competenței de comuni care se
concentrează asu pra abilității d e a manif esta comportamente de comuni care potrivit e în situații
concrete. Conform concepției lui S pitzberg și Cupach, competența d e comuni care vizează abilitat ea
de a demonstra comuni carea potrivită într -un context dat [a pud 4, p. 38].
O încercare de a reuni mai mult e perspective o regăsim la F. M. Jablin et al. (1994), care a
caracterizat competența d e comuni care ca set de abilități, r esurse primar e cu care un comuni cator
este capabil să utiliz eze procesul d e comuni care; aceste resurse 21 in clud cunoștințe strategice
(despre regulile și normele de comuni care potrivit e) și capacități ( caracteristici și abilități, cum ar
fi, în g eneral, abilitățil e de codare și de decodare) [5].
Competența d e comuni care cumul ează într egul ansamblu d e abilități personale: a ști; a ști
să fa ci; a ști să fii; a ști să d evii; ea este un rezultat egal al științ ei și art ei (măi estriei), neexistând
un m od ideal de comuni care [1, p. 89]. O trăsătură esențială a competenței de comuni care este
dimensiun ea relațională. O comuni care se rezumă, d e fiecare dată, la satisfa cția provocată ori
amplificată pentru cele două părți. Nu este suficientă competența unuia, da că interlocutorul este
lipsit de abilități minim e.
Când v orbim d espre competența d e comuni care, putem disting e două perspective:
comportament și cogniție. O a treia perspectivă, id entificată d e autori ca fiind una alt ernativă, este
aceea adusă d e modelul ecologic: conform acesteia competența d e comuni care este un rezultat al
interacțiunii dinami ce dintr e mediu și d ezvoltarea persoanei/gru pului/organizați ei; dezvoltarea
competenței de comuni care este influ ențată și influ ențează la rândul ei mediul în fi ecare proces care
se produce.
Dezvoltând conceptul procesului d e adaptare determinăm, că acesta poate fi evaluat la
diferite niveluri, adi că la niv elul relațiilor interpersonale, a comportamentului, a fun cțiilor psihice
fundam entale, a r eglării psihofiziologice, a m ecanism elor fizi ologice ce asigură a ctivitat ea, a

254
rezervelor fun cționale a organismului, sănătății. În opinia lui F.B. B epezin, su ccesul ada ptării
psihosociale ține de adaptare la primele niveluri – de cea psihică [11]. O notă fundam entală îi
atribui e procesului d e adaptare psihosocială aut oarea I.N. Nikitin a, care-l definește ca un proces
de integrare a personalității în sist emul r elațiilor sociale deja stabi lit [12, c.57]. O astfel de definiți e,
după părerea mult or autori, nu ia în considerație particularitățil e specifice ale influ ențelor sociale,
în cadrul cărora amb ele părți – mediul s ocial și omul – sunt r eciproc active [8, p. 17].
În lit eratura s ociologică ada ptarea este definită ca un proces de acomodare a gru purilor
mari și mi ci. Astf el, în m onografia lui L.L. Shp ak, ada ptarea socială s e definește ca „… f ormarea
deprinderilor personalității și a comunității ( clase, grupe și pături s ociale, entități, fam ilii, colective
de muncă, a gru purilor și mișcărilor neformale) de acomodare la condițiil e 17 schimbăt oare,
formele și metodele vieții publice la modificările mediului extern în corespundere cu necesitățil e
individual e și sociale” [13].
Realitat ea socială în care au loc o multitudin e de evenimente se prezintă ca un sist em de
grupuri (mai mari sau mai mi ci, formale sau inf ormale) care construi esc norme și valori, distribui e
poziții și exercită influ ențe. De menționat că prin dim ensiun ea sa int eractivă, gru pul social se
prezintă ca un m ediu și mijl oc de învățar e a unor roluri s ociale, formează competențe de evaluar e a
altora și poate contribui la d ezvoltarea conștiinț ei de sine a membril or săi. Ra portându -ne la gru pul
studențesc, în lit eratura d e specialitat e constatăm că ada ptarea la viața univ ersitară, la conținutul și
modul d e organizar e a activității instru ctive se produce sub influ ența dif eriților factori, atât
obiectivi, cât și subiectivi [7, 10 ].
Tranziția, d efinită dr ept capacitatea de a ”naviga” prin schimbar ea ce are loc în trecerea de
la un ciclu de învățământ la altul, d e la o modalitat e de învățar e la alta este destul d e recent ab ordată
în studiil e investigativ e. Deși im plică schimbări maj ore în viața tin erilor adulți, atât în plan social,
cât și a modalitățil or de a învăța, d e a interacționa cu cadrele didactice etc. această tranziți e de la
viața li ceală la cea academică este puțin inv estigată în lit eratura aut ohtonă de specialitat e.
Tranziția d e la viața li ceală la cea univ ersitară este adesea un a intimidantă, multi plu
solicitantă pentru stud enți, atât în plan personal (părăsir ea famili ei, gestionarea bug etului personal
etc.), cât și în plan a cademic (trecerea de la activitat ea organizată, ghidată, la luar ea ind ependentă
a notițelor, mun ca în echipă, manag ementul tim pului, studiu individual etc., abs olvenții d e liceu
fiind d estul d e precar pregătiți în a cest sens), ori social (n oi colegi/ prieteni, în n ouă localitat e, șocul
cultural ada ptativ fiind cu atât mai mar e pentru elevii proveniți din m ediul rural, din familii în care
părinții nu au studii su perioare).
În contextul studiului competențelor sociale în raport cu calitat ea vieții am d ecis să aflăm
dacă există un ra port semnifi cativ într e variabilele competența s ocială d e comuni care și adaptare.
În cadrul experimentului cantitativ au participat 222 d e studenți, din 3 univ ersități din
Republica Moldova. Înaintăm i poteza că ada ptarea la un m ediu n ou, cel univ ersitar d epinde de
calitat ea competenței comuni cative al indivizil or.
În cercetare am a plicat următ oarele metode de cercetare:
1. Chestionarul d e adaptare la m ediul stud ențesc și solicitările academice( AMSSA)
elaborat de Svetlana Rusna c și doctoranda ULIM Ludmila Zmun cila. Chestionarul conține 3 scale
principale și 9 secundar e [9, p. 286].

Tabelul 1. S calele AMSSA [9, p. 289 -290]
Scale de bază Scale secundar e
Satisfa cerea necesitățil or sociocomuni cative
Satisfa cerea necesitățil or ecosociale

255
Starea de confort/dis confort, determinată
de schimbăril e de mediu s ocial –
macrosociale Satisfa cerea necesitățil or socioeco nomice
Starea de confort/dis confort, determinată
de schimbăril e mezosociale Satisfa cerea necesitățil or de comuni care cu rud ele și
prietenii
Satisfa cerea necesitățil or de comuni care cu colegii d e
facultate
Satisfa cerea necesităților de comuni care cu cadrele
didactice
Starea de confort/dis confort, determinată
de schimbăril e la niv el de aspirații,
realizări personale – microsociale Satisfa cerea necesitățil or de identificare profesională
Satisfa cerea necesitățil or de formar e profesională
Satisfa cerea necesitățil or de manag ement al tim pului
personal
2. Testul d e diagn osticare a competenței sociale de comuni care (CSC). Testul conține 8
scale independente: Scala A – comuni cabilitat e, scala B – gândir e logică, scala C – stabilitat e
emoțională, scala D – lipsă de griji, scala K – sensibilitat e, scala M – independență,scala H –
autocontrol și scala P – predispoziție spre un comportament antis ocial [14].
Pentru în ceput am d ecis să comparăm m ediile coeficientului d e adaptare în dependență d e
sex și universitat ea und e studenții își fa c studiil e. În urma comparării a cestora dif erențe
semnifi cative nu au f ost identificate.
De asemenea ne-a int eresat da că stud enții dif eritor universități au dif erite nivele de
dezvoltare a competenței comunicative. Dat ele arată astf el:

Fig.1. Mediile competenței comuni cative pe universități
În urma analiz ei datelor obținut e și a int erpretării s calelor observăm că stud enții nu prezintă
nivel înalt d e dezvoltare a competenței comuni cative nici pe una din s cale ( nivel înalt 16 -20).
Studenții d e la US PEE prezintă echilibru (8-12) între diferite caracteristici ale personalită ții
(extravert/intr overt; vesel/serios).
0 2 4 6 8 10 12 14 16 18USPEEUSARBULIM
11,21312,1
10,710,710,3
8,59,49,1
9,29,39,2
1112,211,4
10,410,110,2
12,212,312,4
16,615,115,3
P H M K D C B A

256
Studenții USARB d e asemenea prezintă echilibru pentru s calele B, C, D, K, M, H, în
schimb pentru scala A au o medie mai mar e( 13), ceea ce descrie aceste persoane ca fiind
preponderent deschise și comuni cabile în detrimentul n ecomuni cabilității.
Studenții ULIM d e asemenea prezintă echilibru într e diferite manif estări a competenței
comuni cative mediile variind d e la 8 la 12.
În urma analiz ei statisti ce a corelării ada ptării stud enților la m ediul univ ersitar în bază d e
sex nu au f ost găsit e diferențe semnifi cative. De asemenea nu există dif erențe semnifi cative a
adaptării în d ependență d e universitat ea und e studenții își fa c studiil e.
Ținând cont de specificul metodei de dezvoltare a competenței comuni cative am d ecis să
facem o analiză a ra portului dintr e scalele metodei. Astf el, am obținut dif erențe semnifi cative în
unele aspecte ale competenței: Factorul A ( d eschis, comuni cabil) corelează cu Factorul K (s ensibil,
deschis spre comuni care) p=,005 și cu Factorul M(d ependent de grup, sociabil) p=,003. Fa ctorul
B(ing enios, gândir e logică) corelează cu Fa ctorul H( conformism) p=,030. Fa ctorul C (stabil
emoțional, matur) corelează cu Factorul K(rați onal, r ealist) p=,005; cu Factorul H( conformism)
p=,038 și cu Factorul P(armonie în relații interpersonale). Factorul D (v esel, lipsit de griji) corelează
cu Factorul L (s cala min ciunii). Fa ctorul M (ind ependent, preferință propriei decizii) corelează cu
Factorul P (predispunere spre comportament antis ocial) p=,045. Fa ctorul H( conformism) corelează
cu factorul P ( arm onie în relații int erpersonale) p=,006.
În urma comparării m ediilor pentru coeficientul d e adaptare pe întreg eșantion repartizat
pe sexe nu găsim dif erențe semnifi cative.
Situația privind competența comuni cativă ( s calele A, C și K) găsim dif erențe în
manif estarea acesteia la femei și bărbați.
Tabelul 2. Dif erențe în manif estarea competenței comuni cative în dependență d e sex
t-test for Equality of Means
t df Sig. (2 –
tailed) Mean
Difference Std. Error
Difference 95% Confidence
Interval of the
Difference
Lower Upper
A Equal varian ces assum ed -4,391 220 ,000 -1,87501 ,42698 -2,71650 -1,03352
Equal varian ces not
assum ed -4,568 137,535 ,000 -1,87501 ,41049 -2,68670 -1,06332
C Equal varian ces assum ed 2,827 220 ,005 1,22581 ,43362 ,37122 2,08039
Equal varian ces not
assum ed 2,701 113,393 ,008 1,22581 ,45386 ,32666 2,12495
K Equal varian ces assu med -7,094 220 ,000 -2,74848 ,38745 -3,51207 -1,98490
Equal varian ces not
assum ed -6,707 110,944 ,000 -2,74848 ,40980 -3,56053 -1,93644
Observăm dif erențe semnifi cative în manif estarea Factorului A (d eschis, comuni cabil),
Factorul C(stabil emoțional, ma tur, calm) și Factorul K(s ensibil, gândir e artisti că).
Am în cercat să analizăm variabil ele cercetării ( competența comuni cativă și Q -adapt) în
dependență d e universitat ea în care respondenții își fa c studiil e. În urma comparării datelor nu am
obținut dif erențe semnifi cative la coeficientul d e adaptare la mediul univ ersitar. Am id entificat o
singură dif erență la manif estarea Fa ctorului A(d eschis, comuni cabil) la r espondenții din
Univ ersitat ea de Stat ”Al ecu Russ o” din Bălți ( 13), ceea ce denotă dominar ea calității pozitive
asupra celei negativ e.
La etapa următ oare am încercat să găsim corelări într e coeficientul d e adaptare și scalele
testului d e determinar e a competenței comuni cative.
Tabelul 3. Coeficienții corelării Q -adapt și competența comuni cativă

257
A B C D K M H P
Adaptare Pearson Correlation ,104 -,043 ,228** ,087 ,011 -,236** ,136* -,234**
Sig. (2 -tailed) ,122 ,522 ,001 ,198 ,871 ,000 ,044 ,000
N 222 222 222 222 222 222 222 222
**. Correlation is signifi cant at th e 0.01 l evel (2-tailed).
*. Correlation is signifi cant at th e 0.05 l evel (2-tailed).
Astfel observăm dif erențe semnifi cative între Q-adapt și s cala C (stabilitat e emoțională,
matur, calm). Stud enții capabili să -și gestioneze emoțiile, cei responsabili pentru comportamentele
sale se adaptează mai uș or la s olicitările unui m ediu n ou.
De asemenea există dif erențe semnifi cative la scala M (d ependent de grup, conformist,
sociabil). Persoanele care simt apartenența de grup, simt susțin erea acestuia mai uș or depășesc
perioada d e adaptare la condiții n oi.
Corelație pozitivă s e observă într e adaptare și scala H ( conformism, control intern).
Persoanele care ușor acceptă normele de grup mai uș or se integrează și adaptarea este un proces
mai uș or.
Scala P presupune tendinț e spre un comportament antisocial și denotă probleme în dif erite
sfere ale vieții tânărului ( famili e, prieteni, la s erviciu, în r elații s ociale). Astf el, cu cât persoana este
mai îm păcată cu cei din jur, cu atât procesul d e adaptare decurge mai uș or.
Comuni carea este una din v erigile principale care asigură oamenilor întreținerea relațiilor
interpersonale. Competența comuni cativă prezintă abilitat ea persoanei să int eracționeze cu ceilalți
asigurându -și un climat fav orabil pentru d ezvoltare.
Adaptarea stud enților la m ediul univ ersitar, îm pânzit d e exigențe noi se desfășoară mai
armonios în cazul un ei interacțiuni pozitive cu colegii, cadrele didactice, familia și prietenii.
Analizând r ezultat ele obținut e în urma cercetării observăm că competența comuni cativă
este importantă în procesul ada ptării.
Persoanele sensibil e, sociabile, deschise, stabil e emoțional, conformist e mai uș or se
integrează în gru p și procesul d e adaptare decurge mai l ejer.
Astfel, dezvoltarea competenței comuni cative trebuie să înceapă încă din copilărie, pentru
a asigura accesul liber al indivizil or la m edii noi favorabile dezvoltării.
Bibli ografi e
1. Callo T. Educația comuni cării v erbale. Chișinău: Editura Lit era, 2003. 147 p.
2. De Vito J. Human Communi cation. New York: Th e Basic Course, Har per & R ow Inc., 1988. 342 p.
3. Enache M. Competența comuni cativă și oportunitățil e de învățar e o perspectivă int eracționistă.
București: Univ ersitară, 2009. 159 p.
4. Gambl e T. K., Gambl e M. Communi cation Works. N ew York: M cGraw -Hill, 1993. 235 p.,
5. Jablin F. M., Putnam L. L. Th e New Handb ook of Organizati onal Communi cation. Th ousand Oaks:
Sage Publications In c., 2001. 820 p.
6. Jonnaert Ph., Ettayebi M., D efise R. Curriculum și competențe: un cadru operațional; trad. din fr.
Iulia Mat eiu. Cluj-Napoca: Editura AS CR, 2010. 125 p.,
7. Negovan V., Din că M. Ada ptarea la m ediul univ ersitar. În: Câmpul univ ersitar – o cultură a
provocărilor. Bu curești: Editura Univ ersitară, 2010. p.66-87
8. Puzur E. Ada ptarea psihosocială a stud enților anului i din instituțiil e de învățământ su perior. Teză de
doctor. Chișinau, 2016. 178 p.
9. Rusna c Sv., Zmun cila L., AlAli Abdalrahman. Construir ea, validar ea și aprobarea chestionarului d e
adaptare la mediul stud ențesc și solicităril e academice (AMSSA). În: Preocupări contemporane ale
științ elor socio-uman e. Mat erialele Conferinței Științifi ce Internaționale Ediția a VII -a, Chișinău, 8 –
9 decembri e, 2016. p. 286 -296.

258
10. Țărnă E. Ada ptarea stud entului în m ediul univ ersitar. Chișinău: U PS „I.Creangă”, 2013. 192 p.
11. Bepezin F.B. P cihich eckaya i p cihofizi ologicheckaya adaptatsiya ch eloveka. L., 1988. 270 c.
12. Nikitin a I.N. K v oppocu o ponyatii cotsialnoy adaptatsii. B: V oppocy teopii i m etodov
cotsiologicheckih i ccledovaniy, Vyp.3, M., 1980, c.57
13. Shpak L.L. D ezadaptatsiya v k ontekcte povcednevnoy zhizni. K emepovo, 2009. 446 c.
14. Fetickin N.P., K ozlov V.V., M anuyl ov G.M. Cotsialno-pcihologicheckaya di agnoctika
pazvitiya lichn octi i m alyh g pupp. M ockva, 2002. c.138-149
Bulb oacă Gabri el
PROBLEMATI CA CONTEMPORANĂ A H OMOSEXUALITĂȚII: CONTR OVERSE
RELIGI OASE, MORAL E, CULTURAL E ȘI POLITI CE
THE CONTEMPORARY ISSU E OF HOMOSEXUALITY: R ELIGI OUS, M ORAL,
CULTURAL, AND POLITI CAL CONTR OVERSIES
Rezumat
Astăzi, mulți indivizi d ezvoltă și m ențin r elații intim e care diferă de modelul tradiți onal. Astf el
de relații a propiate sunt ti pic denumit e de către cercetătorii din d omeniul social și publicul mai larg prin
termenul,,relații alt ernativ e”. O cale alternativă d e a împărtăși o relație intimă este homosexualitat ea.
Alături d e bisexualitat e și heterosexualitat e, homosexualitat ea constitui e una dintr e cele trei categorii
principale ale orientării s exuale, care se distribui e pe un continuum într e heterosexualitat e și
homosexualitat e. Totuși, în s ocietatea modernă, a cest pattern durabil în tim p al atra cției romanti ce și/sau
sexuale față d e persoane de același s ex reprezintă una din tre problematicile cele mai controversate din
punct de vedere religios, moral, cultural și politic. Mulți cercetători din d omeniul științ elor sociale au
argum entat că relațiile dintr e persoanele de același s ex au fundam ente legale, psihologice și medicale.
Această lu crare trece în revistă pe scurt ist oria h omosexualității și atitudinil e societale care au fost
exprimat e față d e homosexualitat ea în rândul bărbațil or și al f emeilor.
Cuvint e-cheie: homosexualitat e, istorie, atitudini s ocietale, controverse.
Abstract
Today, many individuals d evelop and maintain intimat e relationships in ways that diff er from the
traditi onal m odel. Such close relationships typically ar e referred to by social researchers and th e larger
public as ‘‘alt ernativ es relationships’’. One alternativ e way t o share an intimat e relationship is
homosexuality. Along with bisexuality and heterosexuality , homosexuality is one of the three main
categories of sexual orientation within th e heterosexual-homosexual continuum . However, this enduring
pattern of romanti c and/or sexual attra ction to peop le of the same sex is one of the most controversial
religious, m oral, cultural, and political issu es in m odern society. Many s ocial scientists argu ed that th e
same-sex relationships hav e legal, psychological, and m edical und erpinnings. This paper briefly reviews
the history of homosexuality and s ocietal attitud es toward mal e and f emale homosexuality .
Key-words: homosexuality, hist ory, societal attitud es, controversies.
Introducere
Puține aspecte ale societății uman e au stârnit polemici la f el de virulente cum au fă cut-o
pederastia gr eacă, respectiv h omosexualitat ea în g enere. Du pă apariția celebrului studiu al
istoricului epoc ii clasice K. J. D over, intitulat Homosexualitat ea greacă, în anul 1978 (r eeditat în
anul 1989), s -a produs o avalanșă d e noi studii. Dir ecțiile de cercetare au m ers, în principiu, atât pe
abordarea dia cronică (săra că în surs e) care a vizat r elevarea rituril or inițiati ce ce cuprindeau, ca
etapă, și pederastia, cât și pe abordarea sin cronică ce s-a concentrat pe secolele V-IV î.Hr., când
pederastia era parte integrantă a vi eții sociale din cetățile grecești [cf. 6]. Practicile homosexuale au
fost m enționate, lăudat e sau condamnat e în poezia liri că, ins cripțiile, reprezentăril e ceramice,
operele dramati ce, tratat ele filosofice, discursuril e și im precațiile vremii.
Termenul r eferitor la homosexualitat e a fost intr odus în v ocabularul cercetătorilor din
științ ele socio-uman e la sfârșitul s ecolului al XIX -lea de către psihologul g erman K. M. B enkert.

259
Deși termenul, ca atar e, este relativ r ecent din punct de vedere istoric, discuțiile cu privire la
sexualitat e în general și la atra cția într e persoane de același s ex, în m od particular, au f ost abordate
ocazional în cepând cu lucrarea Symposium elaborată d e către filosoful gr ec Platon și continuând cu
teoriile contemporane despre homosexualitat ea în rândul bărbațil or. Având în v edere faptul că
atracția erotică dintr e două persoane de același s ex este relevantă pentru ab ordările filosofice și
social-politice, considerăm n ecesar să r evedem, pe scurt, o parte din ist oria homosexualității.
Plecând chiar din ist oria umanității, cel puțin din cea a s ocietăților vestice, apare ideea
potrivit căreia legile firești al e naturii nu susț in homosexualitat ea. Referirile la legile naturii j oacă,
încă, un r ol important în d ezbaterile contemporane despre homosexualitat e. Adesea, acestea sunt
invocate în argum entăril e religioase, politice și chiar în sălil e de judecată. Pe de altă parte, poate
cea mai r elevantă și impactantă s chimbar e socială și culturală privind h omosexualitat ea a f ost
apariția în V est a așa -numit ei miș cări d e emancipare a comunitățil or gay. Această miș care a
coagulat cercurile filosofice, generând o varietate de opinii și r eflecții gru pate sub emblema teoriei
gay. O problemă centrală pe care o ridică această t eorie este dacă, alături d e heterosexualitat e și
bisexualitat e (care pot fi conceptualizat e pe un continuum al orientării s exuale), homosexualitat ea
este o opțiune și un s til de viață construit e social sau, pur și simplu, este o conduită fundam entată
pe forțe pur biologice. Adesea, persoanele cu orientări h omosexuale sunt clasifi cate ca excepții de
la legile naturii. Alți aut ori văd problema atra cției dintr e două persoane de același s ex ca fiind mai
degrabă o chestiun e referitoare la preferințe și gusturi d ecât o problemă m orală string entă [3].
Oricum, tr ebuie remarcat faptul că grecii anti ci nu av eau termeni sau concepte care să corespundă
dihotomiei contemporane dintre hetero- și homosexualitat e.
Practici și atitudini față d e homosexualitat e în dif erite perioade ale istoriei omenirii
Moravuri în Gr ecia anti că
În ceea ce privește practicile și atitudinil e față d e homosexualitat e în Gr ecia anti că, istoricii
și antr opologii au remarcat variații r egionale. De exemplu, în un ele părți din I onia, existau critici
generale împotriva eros-ului dintr e două persoane de același s ex, în tim p ce, în Elis și T eba,
homosexualitat ea în rândul bărbațil or (pederastia) era acceptată și chiar săr bătorită [ cf. 6]. În
legătură cu orientarea sexuală, a f ost unanim acceptată i poteza că, indif erent de sex, o persoană
poate răspunde din punct de vedere erotic la frumus ețea unei alte persoane. Filosoful gr ec Diogene
Laertius, s pre exemplu, a s cris despre Alcibiad e, general și politician din At ena secolului al V -lea
î.Hr., care, în ad olescență, d espărțise bărbați d e soțiile lor, iar mai târziu, la vârsta tinereții , femei
de soții lor [cf. 10]. D e asemenea, Al exandru cel Bun sau f ondatorul st oicismului, Z enon din Kiti on,
erau cunoscuți pentru int eresul exclusiv pe care îl manif estau pentru băi eți și bărbați. În lu crarea
Symposium , Platon a susținut că o armată ar tr ebui să fi e formată din bărbați care au iubiți, pentru a
avea performanț e mai bun e în luptele militar e. De altfel, Teba a avut un astf el de regiment format
din 500 d e soldați care erau renumiți pentru capacitatea de care dădeau dovadă în bătălii [ cf. 6].
În lu crarea Erotikos, Plutarh susțin ea că iubit orul d e frumus ețe nobil se implică într -o
relație de dragoste indiferent da că vede la persoana iubită excelență și d otare naturală. Potența
sexuală d evine un d etaliu irelevant , conturându -se mai al es importanța excelenței și frumuseții
fizice a unei persoane [cf. 10]. Pe de altă parte, în Gr ecia anti că, se pornea de la premisa că o
persoană s e poate simți atrasă s exual d e persoane de ambele sexe și că alt e probleme erau
primordiale, cum ar fi, d e exemplu, statutul s ocial. Avându -se în vedere faptul că bărbații lib eri
aveau un statut im portant, atât f emeile, cât și bărbații s clavi nu r eprezentau parteneri sexuali
problematici. Totuși, r elația s exuală dintr e doi bărbați lib eri era problematică pentru statutul s ocial
al acestora.
În Gr ecia anti că, în planul r elațiilor sexuale, se făcea o distin cție importantă într e rolul activ
sau ins ertiv ( partenerul care penetra) și r olul pasiv ( partenerul care era penetrat oral sau anal). R olul
pasiv era acceptabil d oar pentru persoanele considerate ca fiind inf erioare, precum femeile, sclavii

260
sau tin erii băi eți care, încă, nu erau cetățeni [cf. 10]. Din punct de vedere cultural, id eea era că
relațiile dintre două persoane de același s ex trebuie să aibă l oc între bărbați adulți cu vârst e cuprinse
între 20 și 30 d e ani. A ceștia erau numiți erastes. În a celași tim p, băieții a căror barbă nu în cepuse
să crească erau numiți eromenos sau paidika . Atra cția unui bărbat față d e alți bărbați era privită ca
un semn al mas culinității. În consumar ea relațiilor dintr e bărbați adulți ( considerați ca fiind maturi
din punct de vedere social) și băieți aflați la vârsta ad olescenței, exista ritualul flirtului care includea
oferirea de cadouri (d e exemplu, coco și) și alt e norme. Bărbatul care aveau statutul d e erastes
trebuia să arat e că manif estă int erese nobile pentru băiatul pe care îl iub ea, mai mult d ecât int erese
sexuale. Băiatul nu tr ebuia să cedeze ușor și, atun ci când era curtat d e mai mulți bărbați, tr ebuia să
fie discret și să îl al eagă pe cel mai n obil. Există d ovezi potrivit cărora, în contextul r elației dintr e
un bărbat adult și un băiat ad olescent, d eseori, penetrarea era evitată (fiind considerate fie prea
dureroasă, fi e periculoasă). Iubitul își plasa penisul într e coapsele băiatului, acest fapt fiind cunoscut
și ca relație sexuală int ercrurală [ cf. 6, 10]. R elația urma să fi e temporară și trebuia să s e termine
atunci când băiatul ajung ea adult. Continuar ea relației era considerată problematică (mai al es pentru
partenerul care juca rolul pasiv), chiar da că existau mult e relații într e două persoane adult e de
același s ex, care nu erau stigmatizat e.
În un ele cetăți gr ecești, un ad olescent putea să-și aleagă un partener mai tânăr, în tim p ce,
în alt ele, un bărbat matur putea să-și curteze alesul mai tânăr. Însă, în S parta, s e pare că pederastia
era obligat orie [cf. 6]. L egăturil e dintre doi bărbați s e oficializau prin ban chete, părinții tânărului
suportând cheltuielile și invitându -l pe,,învățăt or” (bărbatul adult) să petreacă o primă n oapte în
compania tânărului care urma să fi e inițiat în arta răzb oiului și nu numai. H omosexualitat ea
masculină s partană era destul d e comună în rânduril e armat ei, deoarece se credea că legătura
afectivă dintr e doi soldați l e îmbună tățeau performanț ele militar e. Și n ormele cu privire la
căsătoriile heterosexuale erau prezente, pentru că trebuia asigurată n atalitat ea. Astf el, tinerele fete
erau obligat e să execute exerciții fizi ce în preajma răzb oinicilor, fără a purta vr eun obiect
vestimentar, cu scopul de a le reaprinde acestora instin ctele normale [cf. 6]. În n oaptea nunții și,
eventual, în n opțile următ oare, mir esele îmbrăcau tunica militară, după ce, în prealabil, l e era tăiat
părul, pentru a s e obține cât mai mult e trăsături mas culine, în v ederea acceptării d e către soți care
erau obișnuiți cu relații am oroase homosexuale. Deși controversată, politica spartană a dat r oade în
nenumărat e războaie. Soldații s partani erau renumiți pentru f erocitatea lor. Este consemnat celebrul
episod de la Termopile, în care regele Leonidas , alături d e 300 d e luptători (care formau 150 d e
perechi de iubiți), a r eușit să r eziste eroic imensei armat e persane condusă d e Xerxes.
Istoricii care au ad optat o viziun e diacronică asu pra problematicii homosexualității au
susținut că practicile homosexuale în rândul bărbațil or din Gr ecia anti că își av eau originil e în
ritualuril e de inițiere doriene [cf. 6]. Ad esea, dorienii, r eprezentanți ai ultimului trib care a migrat
în Gr ecia, sunt d escriși în t ermeni foarte masculini. Pederastia s -ar fi d ezvoltat în insula Creta, und e
bărbații mai în vârstă ar fi ră pit tineri, obicei care, ulterior, s-a răs pândit și în partea continentală a
Greciei. În cercurile aristocrate din Gr ecia anti că, relațiile amoroase dintr e doi bărbați erau o
practică comună. Pe amfore, există d estule reprezentări picturale ale amantului matur (bărbat cu
barbă care era activ și s e bucura d e plăceri sexuale) ce curta un bărbat tânăr (a cesta din urmă ju când
rolul pasiv). R elația dintr e doi bărbați dura până când tânărul d evenea, la rândul său, bărbat adult.
Era rușin os ca un bărbat care purta barbă să fi e partenerul pasiv (g r. pathik os). De asemenea, nu s e
cuvenea să existe o relație amoroasă într e doi bărbați maturi (gr. kinad oi). Atun ci când astf el de
relații existau, partenerii erau satirizați d e autori, precum Arist ofan, care i-au înfățișat îmbră cați în
femei, cu peruci și mantii și i -au numit, peiorativ, euryproktoi (,,funduri mari”). În a ceastă
reconstru cție a comportamentului s exual anti c, amantul mai în vârstă a f ost int erpretat ca un tată –
surogat care avea rolul d e a-l asista și îndruma pe tânăr, pe calea maturității și a bărbăți ei [6].
Bărbatul matur ( curtenitor și cuceritor) își arăta af ecțiunea prin dif erite daruri (d e exemplu: animal e

261
de companie, sticle de ulei de măslin e, ghirland e sau bani), iar r elația dintr e cei doi bărbați era
bazată pe reciprocitate sexuală.
În Gr ecia anti că, în m od tradiți onal, s e considera că pederastia ar e o valoare pedagogică.
Origin ea unei astf el de concepții care, astăzi, este considerată eronată pare să fie indicată de scrierile
filosofice ale lui Platon [cf. 6]. Când v orbește despre Socrate, Platon spune că acesta se pierdea cu
firea în prezența ad olescenților. Îl poseda un f el de mania și nu putea să r eziste simțiril or sale. Se
plângea de incapacitatea de a depăși instin ctul și declara că singurul m od de a face față problemei
era să -i învețe pe tineri filosofie. Deci, în t ermeni freudieni, își sublima pasiun ea sexuală pentru
bărbați. Și X enofon, un alt elev de-al lui S ocrate, coroborează inf ormația d espre maestru: S ocrate
se controla și își lua măsuri d e precauție, prin fa ptul că nu permitea contactul fizi c cu tinerii pe care
îi învăța. În Gorgias , Socrate se declară îm potriva a ctelor sexuale excesive, în tim p ce, în Republica,
respingea toate formele de contact fizic ca sclavie în fața pasiunil or sexuale: cel ce iubește trebuie
să își trateze iubitul așa cum își trat ează un tată fiul [ cf. 6]. În anul 399 î.Hr., S ocrate a fost acuzat
de coruperea tinerilor atenieni. Dar, ni ci o lege ateniană nu sti pula fa ptul că cel care învață id ei
greșite trebuie să fi e condamnat la m oarte. Concetățenii lui S ocrate se poate să fi int erpretat
literalmente, în t ermeni de corupere sexuală, m etafora lui S ocrate din care reieșea că iub ește
adolescenții. O astfel de atitudin e este posibil să fi avut la bază prevederile legii at eniene (emisă în
anul 450 î.Hr.) care condamna și int erzicea prostituția. Platon a v enit în a părarea lui S ocrate,
subliniind s copurile spiritual e și nobile ale învățăturil or și atitudinil or sale.
La rândul lui, Platon credea că relația dintr e erastes și eromenos nu tr ebuie să se rezume
doar la s exualitat e, ci să tindă s pre valorile înțelepciunii și al e tăriei morale, spre un id eal educativ.
Metafora intr odusă d e Platon a fost influ entă. Fil osoful gr ec a expus dif erența dintr e iubir ea fizi că
exprimată față d e frumus ețea trupească mas culină și iubir ea spirituală. A d oua formă a iubirii poate
fi descrisă ca o aspirație spre cunoaștere, bin e și evoluție spirituală. Ad evăratul bărbat matur
(erastes) preferă iubir ea spirituală care generează virtut e și cunoaștere. Cu alt e cuvint e, iubind
spiritual un bărbat frum os, cel ce iubește ating e înțelegerea frumus eții abs olute. Dintr -o astfel de
concepție, rezultă fa ptul că, în concepția gândit orilor greci anti ci, filosofia este o îndeletnicire
fundam entată pe eros. Acest aspect este confirmat în lu crările lui Platon, Symposium și Phaedrus,
din care reiese faptul că singurul ti p de iubir e generator de educație și cunoaștere este cel
homoerotic. Totuși, Platon a f ost destul d e inconsecvent în ceea ce privește părerilor privind
pederastia [10]. Astf el, în ti mp ce unele pasaje din lu crările sale dau d e înțeles că homosexualitat ea
masculină poate fi privită ca o virtut e, în alt e pasaje, Platon nu numai că a catalogat relațiile sexuale
dintr e bărbați ca fiind n enatural e, dar a ținut și veritabil e pledoarii în fa voarea căsătoriilor
heterosexuale pe care le considera ca fiind natural e și necesare.
Homosexualitat ea în R oma anti că
În general, în ceea ce privește chestiun ea relațiilor sexuale și, în particular, problematica
homosexualității, s e pot constata num eroase paralelisme între Grecia și Roma anti că. Im perializată,
societatea romană a d evenit din ce în ce mai n egativă în ceea ce privește perspectiva asu pra
sexualității, cel mai probabil sub tumultul economic și social și chiar înaint e de perioada în care
creștinismul urma să d evină t ot mai influ ent [9]. Exact atitudin ea pe care Noul Testament o are
privind s exualitat ea, în g eneral, și atra cția dintr e două persoane de același s ex, în particular, a
reprezentat o dezbatere cu accente ascuțite. Într -o monografie de referință asu pra evoluției
problematicii homosexualității mas culine de-a lungul ist oriei umanității, J. B oswell [3] a susținut
toleranța față d e homosexualitat e, afirmând că mult e pasaje folosite în div erse lucrări t eologice sau
filosofice drept condamnar e pentru h omosexualitat e s-au referit mai mult la prostituți e, iar r elațiile
dintr e persoane de același s ex, descrise ca fiind n enatural e trebuie privite mai d egrabă cu sensul d e
a fi i eșite din comun, d ecât cu cel de a fi im orale. Dar, alți aut ori au criticat, câteodată persuasiv,
teoria lui B oswell. S-a argum entat fa ptul că, începând cu secolele IV-V d.Hr., creștinii d e rând au
început să vadă r elațiile sexuale doar ca pe un lu cru realizat în s cop procreativ [9]. A cest punct de

262
vedere, conform căruia este permisă și m orală d oar relația s exuală în s cop procreative, în contextul
unei căsătorii, în tim p ce orice altă expresie a sexualității este plină d e păcat, poate fi găsit, d e
exemplu, la Sf. Augustin.
Atitudin ea negativă față d e relațiile homosexuale a fost reflectată în l egea romană în
materie. Astf el, în Codul lui Iustinian, promulgat în anul 529 d.Hr., persoanele angajat e în relații
homosexuale aveau să fi e executate, deși cei care se căiau puteau fi i ertați. Ist oricii afirmă că
Imperiul R oman tim puriu a avut parte de o sporire a intoleranței privind s exualitat ea. Odată cu
prăbușir ea Imperiului R oman și înlocuirea acestuia cu invazia div erselor imperii barbar e, a în ceput
să predomine toleranța g enerală față d e actele homosexuale, cu excepția S paniei vizig ote [9].
Totuși, în s ecolele XII-XIV, s -a constatat din n ou sporirea intoleranței față d e relațiile homosexuale,
alături d e persecutarea evreilor, musulmanil or, a ereticilor și a alt or categorii de persoane care au
fost considerate ca acționând îm potriva m oralității. În tim p ce cauzele acestei intoleranțe rămân,
oarecum, n eclare, este posibil ca, în tim pul miș cării d e reformă gr egoriană care a animat Bis erica
Catolică, să s e fi int ensificat anumit e conflicte ideologice de clasă. În perioada analizată, Bis erica
Catolică a în ceput să a peleze la o concepție foarte restrictivă în d omeniul standard elor morale, astf el
încât relațiile homosexuale, cele extramarital e, marital e (dar în s cop non-procreativ) și, ad esea,
masturbar ea au f ost int erzise și aspru condamnat e. În secolele XVIII -XIX, cadrul id eologic teologic
a început să s e laxeze, motiv pentru care discursul n egativ d espre atracția dintr e două persoane de
același s ex a în ceput să nu mai fi e dominat. În s chimb, argum entele seculare și interpretările socio-
culturale anti-homosexualitat e au în ceput să câștig e teren. Probabil, cele mai im portante domenii
laice care au gr evat dis cuțiile despre homosexualitat e au fost reprezentate de medicină (psihiatri e)
și psihologie [8].
Atitudin ea Bis ericii Creștine față d e homosexualitat e în Evul M ediu
În cunoscuta sa lu crare Imaginarul m edieval. Eseuri, J. Le Goff arăta că,,…anti chitatea
târzie a mar cat o cotitură d ecisivă în concepțiile și în practicile sexualității în Occident. Du pă
perioada gr eco-latină, când s exualitat ea și plăcerea trupească sunt val ori pozitive și când d omnește
o mare libertate sexuală, s e institui e o condamnar e generală a s exualității și o reglementare strictă
a exercitării ei. Principalul ag ent al a cestei brușt e schimbări este creștinismul.” [12, p. 192 ]. În
perioada creștinismului tim puriu, r eglementăril e în mat erie de sexualitat e erau cuprinse, în mar e
parte, în s cripturile ebraice care, fără a trata s exualitat ea ca pe un păcat în sin e, o considerau totuși
o cale spre păcat, o formă d e animalitat e specifică numai creaturil or lipsite de rațiun e. Scopul celor
mai mult e reglementări d e acest fel consta în a ccentuar ea distin cției dintr e stilul d e viață al v echilor
evrei, caracterizat prin pietate, cumpătare și puritat e și cel al populațiil or gentilice, definit de excese
și im puritat e [12]. Unii rabini a preciau că homosexualitat ea este un delict maj or care merită să fi e
pedepsit chiar prin u ciderea cu pietre a inculpaților. De altfel, Vechiul T estament evidențiază
gravitat ea acestui d elict, atun ci când r elatează s oarta S odomei și G omorei, cetăți care, prin
obiceiurile nelegiuite ale locuitorilor lor, au atras mania lui Dumn ezeu.
Cele mai s evere interdicții îm potriva h omosexualil or au f ost elaborate în tim pul
împăratului bizantin Justinian I (527 -565 d.Hr.), prin așa -numitul Codex Justinianus întocmit în
mai mult e etape, care a dat nașt ere binecunoscutului Corpus Iuris Civilis [cf. 4]. Codul lui Justinian
interzicea relațiile bărbațil or cu alți bărbați atât pentru caracterul lor nenatural, cât și dat orită
pericolului existent pentru s ecuritat ea publică. Inv ocând aut oritatea divină și referindu -se la mitul
biblic al Sodomei și Gomorei, legislația justiniană considera că, dat orită h omosexualității și alt or
delicte sexuale, pot apărea în lum e foametea, cutremurele și ciuma. În afara un or pedepse extrem
de aspre, condamnar ea la m oarte fiind cea mai s everă, homosexualii erau obligați să s e supună un ei
lungi perioade de penitență pentru t oate păcatele săvârșit e. Așa cum observă cu acuratețe J. A.
Brundag e [4], l egislați a lui Justinian cu privire la homosexualitat e este aria în care influ ența
Bisericii Creștine s-a exercitat cel mai pronunțat. În t ot cursul Evului M ediu, atitudinil e cu privire
la homosexualitat e au îmbră cat dif erite forme, cărțile de penitență ocupându -se, în m od amănunțit,

263
de practicile homosexuale. Sever condamnat era sexul anal și cel femural, d escrise sub d enumir ea
generică de sodomie. Sexul oral (atât cel cu caracter homosexual, cât și heterosexual) era cel mai
sever san cționat, numărul d e ani d e penitență fiind s ensibil mărit, comparativ cu celelalte forme de
act sexual, care se încadrau într e 2 și 10 ani.
Spre deosebire de teologi sau canonici, care atribuiau h omosexualitat ea unor deficiențe
morale, medicii din Evul M ediu au în ceput să evalueze din ce în ce mai fr ecvent conduita
homosexuală din perspectiva un or an omalii fizi ce sau fizi ologice [4]. Unii considerau
homosexualitat ea mas culină ca fiind înnăs cută, iar pe cea feminină ca fiind un prolaps (lăsar ea în
jos a ut erului sau mărir ea anormală a clitorisului). S e poate spune, chiar cu riscul de a elabora o
judecată excesiv d e severă, că, într -un fel sau altul, ist oria Bis ericii Creștine a fost, indis olubil,
legată d e istoria homosexualității. Dar, în a celași tim p, trebuie recunoscut faptul că mar ea majoritate
a reglementăril or religioase contra h omosexualității au stat la baza r eglementăril or și a principiilor
laice din a cest domeniu. Mult e dintre acestea reflectă nu atât puncte de vedere sau argum ente
științifi ce, cât rațiuni având caracter religios, care au fost elaborate încă din perioada Evului M ediu.
Homosexualitat ea în Epoc a Renașterii
Pe parcursul Evului M ediu și până în Epoc a Renașterii, creștinismul a m odelat principalele
atitudini cu privire la homosexualitat e, mai al es prin prohibir ea conduitelor de această natură. În
strânsă îm pletire cu big otismul, d espotismul a exercitat, cu precădere în țăril e catolice, un control
sever asupra vieții private, pentru a r eprima orice formă d e sexualitat e ilegitimă și pentru a r estrâng e
cât mai mult s exualit atea legitimă [19]. Lut eranismul, la f el ca protestantismul, a im pus una dintr e
cele mai s evere direcții de represiune în mat erie de viață s exuală. R evoluția calvinistă a instituit un
adevărat r egim d e teroare morală prin care se urmăr ea aplicarea unei depline austerități în d omeniul
vieții sexuale. În Anglia protestantă, statul m edieval a în credințat san cționarea homosexualil or
autoritățil or religioase care nu aplicau pedeapsa cu moartea, decât da că acest delict era dublat și de
erezie. În Franța din tim pul lui r egelui H enric al VIII -lea, homosexualitat ea era asimilată crimelor
de înaltă trădar e și pedepsită cu execuția prin s pânzurar e. Du pă cum sublinia J. S olé,,,În Evul
Mediu, lunga R enaștere va mar ca, așadar, o perioadă mai puțin luminată și mai inumană, ea nu va
coincide, în ni ciun caz, cu o anum e eliberare sexuală.” [19, p. 103].
Totuși, d eși extrem de dură față d e această f ormă d e manif estare a sexualității ili cite,
civilizația occidentală a ajuns să preamăr ească homosexualitat ea prin artă. Pornind d e la vechile
legende ale antichității gr ecești cu privire la drag ostea pe care unii dintr e Zei o nutris eră pentru
băieți tineri, o parte din arta R enașterii a în ceput să s e axeze pe prezentarea unor tineri cu trăsături
și veșmint e echivoce care, asemenea lui Ganim ede, etalau calități f eminin e. Creații d e acest tip
aparțin, în s pecial, lui L eonardo da Vin ci, Mi chelangelo, Rub ens, Caravaggi o, Cellini și alții. Primii
doi au f ost chiar sus pectați d e tendinț e homosexuale sau h ermaphrodite [cf. 19]. În ceea ce privește
perioada R enașterii, unii critici au observat că arta lui L eonardo da Vin ci reproduce o concepție
hermafr odită a frumus eții, d eterminată d e propriile sale tendinț e și motivații int erioare. Despre
Benvenuto Cellini s e spune că obișnuia să participe la festinuri al e artiștil or la care fiecare din ei
trebuia să fi e însoțit d e un băiat frum os, trav estit în curtezană. La rândul lui, G. Vasari,
binecunoscutul pictor și autor al vi eților pictorilor, sculptorilor și arhitecților din perioada
Renașterii, av ea gusturi similar e, opera sa fiind int erpretată, ca și în cazul operei lui L eonardo da
Vinci, ca sug erând,,ambiguitat ea tipică Giocondei”.
Între anii 1589 -1600, la Paris, o mare parte din d oamnele nobile își acuzau s oții de relații
sodomice, iar unii n obili acuzau d e același vi ciu o serie de autorități ecleziasti ce care aparțineau în
special de iezuiți. Însă, în tim p ce, în cea mai mar e parte, nobilii și clericii erau s cutiți d e pedepse,
sancțiunil e aplicate homosexualil or de rând erau d eosebit de severe. De exemplu, în Castilia din
timpul regelui Fili p al II-lea al S paniei, sodomiții erau pedepsiți fi e cu ard erea pe rug, fi e cu
condamnar ea la mun ca în gal ere [cf. 19]. În G eneva din perioada în care a trăit J ohn Calvin și
succesorii săi, erau executați zilni c homosexuali din rândul fun cționarilor, refugiațil or fran cezi sau

264
al prizonierilor de război. În Olanda, h omosexualii erau cusuți într -un sa c și aruncați în mar e. În
Spania, erau jud ecați d e Inchiziți e și condamnați la pedepse mai gr ele decât cele administr ate
vrăjit orilor sau ereticilor. În Anglia, persoanele suspectate de relații h omosexual erau condamnat e
la pedeapsa capitală prin spânzurar e, cu toate că imperiul britani c număra h omosexuali chiar printre
capetele încoronate. În perioada R enașterii, h omosexualitat ea era o practică extrem de răspândită,
departe de a fi un sim plu vi ciu restrâns la o categorie unică a populației. În condițiil e culturii
dominant e a heterosexualității, h omosexualitat ea reprezenta o conduită s exuală alt ernativă care, pe
de o parte, era reprimată, iar pe de alta, t olerată și chiar în curajată.
Homosexualitat ea în Epoc a Luminil or
Deși M. F oucault [8] a v orbit d espre,,univ ersul corecțional” al epoc ii Luminil or, utilizând
ipoteza represiunii în mat erie de viață privată s exuală, s e poate afirma că, urmând perioadei
întun ecate a Evului M ediu, caracterizată prin ign oranță și int oleranță, epoc a Luminil or a fost o
vreme de iluminar e în mai mult e domenii, printre care și cel al s exualității uman e. Atitudinil e față
de formele ilicite sau alt ernativ e de manif estare a sexualității au în ceput să fi e definite printr-o
toleranță din ce în ce mai mar e. De exemplu, di cționarul elaborat d e Bayle atribuia vi ciul
homosexualității absurdității d ogmei religioase cu privire la celibatul ecleziasti c [cf. 15] .
Dezvoltarea puternică a bi ologiei în a ceastă perioadă, dat orită progreselor științ elor naturii și al e
medicinii , pe de o parte și apariției noilor curente filosofice hedoniste (reprezentate prin J. O. de La
Mettrie, B. D’H olbach, D. Did erot) sau utilitar iste (J. B entham), pe de altă parte, au im pus tot mai
mult concepția conform căreia sexualitat ea, oricare ar fi f ormele sale de manif estare, nu este
vicioasă, păcătoasă sau n enaturală, ci reprezintă o tendință d e satisfa cere a unor trebuinț e natural e,
trebuință care este dată omului ca să s e bucure de ea și să obțină plăcere. Descope rirea conduit ei
sexuale inocente, nepervertite, a,,bunului sălbati c”, pe baza studi erii vi eții primitiv e a locuitorilor
din Tahiti, a constituit un n ou argum ent pentru dif eriți scriitori ai epoc ii (de exemplu, J. Swift sau
D. Did erot), pentru a d emonstra că interdicțiile Bisericii cu privire la sexualitat e sunt convenții
arbitrar e, impuse de clerici, ei înșiși d edați la t ot felul de păcate [15].
În ceea ce privește homosexualitat ea, spre deosebire de așa-numiții ,,fătălăi” (adi că bărbații
homosexuali), care erau d es satirizați și luați în d erâdere, femeile caracterizate de viciul lui Sa pho
erau tratat e cu mai multă îngăduință și pentru fa ptul că nu în cercaseră să ad opte caracterele sexului
opus, așa cum procedau unii g entilomi ai epoc ii [15]. L esbianismul era asociat cu poezia lui Sa pho,
motiv pentru care răspândir ea sa în lum ea artisti că era privită cu multă t oleranță. În m od evident,
cel mai puternic tabu s exual al Angli ei secolului al XVIII -lea se referea la h omosexualii bărbați, al
căror comportament părea să am enințe independența și agr esivitat ea care, în m od tradiți onal, erau
asociate cu mas culinitat ea.
Un rol important în răs pândir ea sub culturii h omosexuale în secolul al XVIII -lea l-au avut
mascaradele (baluril e mascate), obicei răspândit în mai mult e țări europene, inclusiv în R omânia,
ca urmar e a influ enței exercitate de carnavalul v enețian. În perioada Iluminismului, cultura
travestiului și disimular ea identității a r eprezentat atât o ocazie pentru ad optarea unor strat egii
private de satisfa cere a preferințelor sexuale, cât și o veritabilă instituți e socială care avea ca
principal scop stimular ea erotică a publicului [15]. Dat fiind caracterul în într egime anonim al
identităț ii personale în cadrul mas caradelor, care permiteau disimular ea și ambiguitat ea conduit elor
sau r olurilor sexuale, măștil e adoptate aveau fun cția unui v eritabil afrodiziac cu rol simb olic.
Manif estăril e publice se desfășurau fără ni ci o restricție, într -o atmosferă veritabilă d e haos și
anomie sexuală. Pentru h omosexuali, a ceste manif estări r eprezentau un bun prilej de identificare a
unui partener de ocazie și de îmbră care nestingh erită a hain elor femeiești. Intuind a cest lucru în
dese rânduri, aut oritățil e civile încercau să oprească desfășurar ea acestor manif estări, dar fără ni ciun
rezultat. T otuși, d eși erau considerate evenimente publice, mas caradele aveau, în m od paradoxal,
reputația d e a fi manif estări subt erane, ascunse de ochii aut orității. Pe de altă parte, aceste
manif estări au fa cilitat stabilir ea unui t opos erotic, concretizat în dif erite saloane și cluburi

265
subterane sau disimulat e, care au determinat g eneza un ei sub culturi h omosexuale, ale cărei tradiții
s-au resimțit și în epoc a modernă, mai al es în Anglia [15]. În pofida lib ertății un or moravuri și a
toleranței sporite față d e sexualitat ea licită sau ili cită, reprimar ea oficială a un or conduit e, mai al es
ale celor de natură h omosexuală, n e împiedică, totuși, să a preciem exclusivist fa ptul că epoca
Luminil or a fost o perioadă d e revoluție sau d eplină eliberare în mat erie de sexualitat e. Ea nu a f ost
nici un univ ers corecțional, dar ni ci o perioadă d e toleranță abs olută. D e exemplu, revoluția fran ceză
nu a lib eralizat ni ci moravuril e, nici atitudin ile cu privire la sexualitat e.
Homosexualitat ea în epoc a modernă
Atitudin ea față d e homosexualitat e în Stat ele Unite ale Americii
La în ceputul anil or 1970, s ondajele de opinie realizat e la niv el nați onal în Stat ele Unite ale
Americii, cum ar fi General S ocial Surv ey (GSS), au în ceput să inv estigh eze și atitudin ea față d e
homosexualitat e. Din 1973 și până la în ceputul anil or 1990, atitudin ea a rămas d estul d e unitară,
70-75 % dintr e adulții am ericani int ervievați susținând că homosexualitat ea este întotdeauna
eronată [ cf. 2, 13]. Am ericanii care credeau că homosexualitat ea nu este deloc eronată au
reprezentat într e 12 și 15 % din populație. Restul d e 10 % au oscilat într e categoriile de răspuns
intermediare, și anum e că homosexualitat ea este un act aproape întotdeauna eronat sau un a ct doar
uneori greșit. D eși, într e anii 1970 și 1980, atitudin ea a rămas r elativ stabilă, cercetătorii au observat
o mică schimbar e începând cu mijl ocul și spre sfârșitul anil or 1980, când procentul d e adulți
americani care credeau că homosexualitat ea este întotdeauna eronată a crescut peste 75 % [ cf. 13].
Cele mai im portante schimbări au avut l oc odată cu apariția crizei HIV/SIDA care a captat at enția
publicului și, t otodată, r eacția politică din tim pul administrațiil or Reagan și Bush S enior. Cu toate
acestea, im pactul pe care epidemia HIV/SIDA l -a avut asupra atitudinii față d e homosexualitat e a
fost pus sub s emnul într ebării.
De la în ceputul anil or 1990, s -a constatat o liberalizar e dramati că a atitudinii față d e
homosexualitat e. Prin anii 1990, d ezaprobarea homosexualității a s căzut cu zece până la
cincisprezece puncte procentual e. Astf el, procentul am ericanilor care credeau că homosexualitat ea
este întotdeauna eronată a s căzut d e la 76 %, în anul 1991, la 66 %, în anul 1993 și, a poi, până la
aproximativ 60 %, la sfârșitul anil or 1990 [ cf. 2]. În anul 2002, am ericanii care considerau
homosexualitat ea ca fiind o relație întotdeauna eronată r eprezentau d oar 53.5 % din populație, în
timp ce 30.4 % din populația am ericană credea că homosexualitat ea nu este eronată. D eși politica
administrați ei lui G. W. Bush a f ost conservatoare, niv elul r elativ stabil d e acceptare a
homosexualității, profilat în că de la mijl ocul anil or 1990, sug erează că, în SUA, t endința r elativ
liberală față d e homosexualitat e s-a m enținut. În anul 2004, am ericanii care considerau
homosexualitat ea ca fiind o relație întotdeauna eronată r eprezentau 56.4 % din populație, în tim p
ce 29.1 % credeau că homosexualitat ea nu este deloc eronată [ cf. 18]. Du pă anul 2006, dat ele de tip
GSS au evidențiat o tendință mai a ccentuată d e liberalizar e a atitudinii pe care americanii o aveau
față d e chestiun ea homosexualității. Astf el, în anii 2006, 2008 și 2010, 53.4 %, 49.2 %, r espectiv
43.5 % dintr e americani considerau h omosexualitat ea ca fiind o relație întotdeauna eronată, în timp
ce 30.7 %, 35.5 %, r espectiv 40.6 % o considerau ca fiind o relație normală. T otuși, atun ci când, în
anii 2006, 2008, r espectiv 2010, am ericanii au f ost chestionați cu privire la dr eptul persoanelor
homosexuale care formau un cuplu de a se căsători, procentele pentru categoria de răspuns,,acord
puternic” au f ost 15 %, 15.2 %, r espectiv 20.8 % [ cf. 18]. În anul 2010, 64.2 % dintr e americanii
cu vârst e cuprinse între 18 și 29 d e ani, r espectiv 52.4 % dintr e cei cu vârst e cuprinse între 30 și 39
de ani au f ost de acord sau t otal de acord cu mariajul dintr e două persoane de același s ex. În s chimb,
doar 12.5 % dintr e americanii cu vârst e peste 70 d e ani au f ost de acord sau t otal de acord cu
posibilitat ea căsătoriei dintr e două persoane de același s ex.
În tim p ce tendinț ele analizat e mai sus n e pot oferi o indicație aproximativă cu privire la
climatul d e toleranță, orientarea către acceptarea homosexualității poate fi privită d oar ca una dintr e
dimensiunil e atitud inii pe care majoritatea heterosexuală o manif estă față d e minoritatea

266
homosexualil or. De exemplu, cercetătorii în d omeniul s ociologiei au d ezvoltat instrum ente pentru
diferențierea într e atitudin ea față d e acceptabilitat ea din punct de vedere moral a comportamentului
homosexual și atitudin ea pe care americanii o aveau față d e respectarea drepturilor civile pentru
gay și lesbiene [13]. R ezultat ele studiil or au indi cat fa ptul că, în tim p ce marea maj oritate a
americanilor considerau h omosexualitat ea ca fiind întotdeauna o relație eronată, în a ceeași perioadă
(1970 -1980), s -a înregistrat un d eclin constant în d orința populației de a limita lib ertățil e civile ale
homosexualil or. De exemplu, în tim p ce, în anul 1977, d oar 56 % dintr e persoanele intervievate au
susținut id eea oportunitățil or egale de angajar e pentru h omosexuali, la în ceputul anil or 1990,
sprijinul a crescut la peste 80 %, iar în anul 2003, a ajuns la 88 % [ cf. 2]. Un alt exemplu este
sprijinul pe care populația am ericană l -a exprimat atun ci când a fost chestionată cu privire la
angajar ea unei persoane cu orientare homosexuală pe postul d e profesor într -o școală elementară.
Acesta a crescut de la 27 %, în anul 1977 la 42 %, în anul 1989, r espectiv 61 %, în anul 2003. L oftus
[13] a argum entat fa ptul că, în parte, evoluția atitudinii pe care americanii au manif estat-o față d e
homosexualitat e în perioada analizată poate fi atribuită un or factori, precum s chimbăril e
demografice, în s pecial creșterea ponderii populației cu un niv el mai ridi cat al educației formale.
Atitudin ea față d e homosexualitat e în Australia
În Australia, în ultim ele trei decenii al e secolului tr ecut, cercetările empirice cu privire la
atitudin ea față d e homosexualitat e au fost foarte puține. Sondajele Morgan efectuate în anii 1974 și
1989 au indi cat o creștere mică a proporției populației care sprijinea legalizar ea homosexualității,
și anum e de la 54 % la 58 % [ cf. 7]. Prin comparație, în anul 1977, 43 % din populația Stat elor
Unite ale Americii sprijinea legalizar ea homosexualității, iar în anul 1989, 47 % era de acord cu
acordarea de drepturi h omosexualil or. În s chimb, în anul 1977, 70 % dintr e respondenții canadi eni
au sprijinit discriminarea homosexualității. În anul 1989, Australia d e Vest a f ost statul cel mai
liberal, cu 74 % din populație ce sprijinea legalizar ea homosexualității mas culine, în tim p ce
Tasmania a f ost cel mai puțin t olerant stat, cu un su port de doar 47 % [ cf. 14]. Comparativ cu
femeile, bărbații australi eni au s prijinit mai puțin l egalizar ea homosexualității. T otuși, r espondenții
mai tin eri (cu vârst e cuprinse între 14 și 24 d e ani), cei cu un niv el mai ridi cat al educației și cei
care aveau viziuni politice democrate au fost, în g eneral, mult mai su portivi. T ot în anul 1989,
australi enii au dat d ovadă d e o atitud ine mai puțin permisivă în d omeniul a cordării d e drepturi civile
bărbaților gay și lesbienelor, comparativ cu atitudin ea manif estată față d e legalizar ea
comportamentului h omosexual. D e exemplu, doar 36 % din publicul australian a susținut egalitat ea
de drepturi într e cuplurile heterosexuale și cele formate din parteneri homosexuali. Analizând dat e
de anchete colectate în anul 1991, Pain și Disn ey [14] au constatat că 69 % dintr e elevii de liceu
australi eni puteau fi considerați h omofobi. T otuși, în cepând cu anii 1990, atitudin ea negativă față
de homosexualitat e în rândul australi enilor a în ceput să s e diminu eze. Astf el, la mijl ocul anil or
1980, un procent de 64 % din populația australiană considera că homosexualitat ea este întotdeauna
o relație eronată. Până în anul 1999, a ceastă cifră a s căzut la 48 % [ cf. 11]. T eama d e HIV/SIDA nu
pare să fi e avut vr eun efect asu pra tendinț ei de liberalizar e a atitudinii australi enilor față d e
homosexualitat e.
Analizând situația Australi ei, Kelley [11] ajung e la concluzia că această țară nu era la f el
de tolerantă față d e homosexualitat e ca unele națiuni prospere, dar n ereligioase (cum ar fi Țăril e de
Jos –Belgia, Liechtenstein, Olanda), ni ci la fel de intolerantă ca unele națiuni săra ce, dar r eligioase
(cum ar fi Chile și Filipine). Mai d egrabă, atitudinil e pe care australi enii le aveau față d e
homosexualitat e se situau la mijl ocul continuumului. T otuși, s e pare că, în comparație cu
americanii, australi enii tind eau să fi e mai t oleranți față d e homosexualitat e. Pe de altă parte, în
comparație cu alte țări, opiniile australi enilor în l egătură cu problematica homosexualității tind eau
să fie printre cele mai polarizat e: mar ea maj oritate a australi enilor intervievați fi e erau în m od clar
toleranți, fi e total necruțători față d e persoanele homosexuale, foarte puțini fiind a ceia care aveau

267
vederi nuanțat e. Kelley mai concluziona că, de-a lungul tim pului, era posibil ca ideologia
australiană să s e schimb e încet, dar constant s pre o mai mar e toleranță față d e homosexualitat e [11].
Atitudin ea față d e homosexualitat e în Mar ea Britani e și Canada
Primul s ondaj s ocial care a urmărit atitudin ea pe care britani cii o aveau față d e
homosexualitat e a fost publicat în anul 1983 și a indi cat că peste jumătat e dintr e persoanele
intervievate considerau h omosexualitat ea ca fiind înt otdeauna eronată, în tim p ce 18 % o considerau
ca fiind un a ct normal [ cf. 5]. În d ecursul anil or 1980, int oleranța britani cilor față d e relațiile
homosexuale a crescut, atingând un niv el record (d e 64 %) în anul 1987, probabil din cauza fri cii
legate de HIV/SIDA și a conservatorismul m oral al N oii Drepte. Însă, prin anii 1990, int oleranța a
început să scadă , astf el încât, până în anul 2000, numărul britani cilor care acceptau
homosexualitat ea corespundea aproape cu numărul celor care o condamnau. Crockett și V oas [5]
atribui e această a cceptare în mar e parte efectului din perioada politică liberală, dar mai al es efectului
de înlocuire a populației, în care generațiile de britani ci mai t olerante le dislocau pe cele mai
tolerante. La f el ca în Australia și Stat ele Unite ale Americii, atitudin ea față d e homosexualitat e din
Marea Britani e a rămas polarizată. La în ceputul anil or 2000, în Mar ea Britani e, nivelul acceptării
homosexualității, ca o formă alt ernativă d e exprimar e a sexualității și ca un stil d e viață ce poate fi
ales de unele persoane, era aproximativ egal cu cel din Australia, însă mai mar e decât cel din Stat ele
Unite ale Americii. Aceste diferențe au fost explicate prin rezistența v ocilor publice din SUA, care
făceau lobby pentru cuplurile heterosexuale și protestau t ot mai v ehement îm potriva
homosexualil or, precum și prin influ ența din partea religiei [5].
În Canada, Alt emeyer [1] a publicat un studiu l ongitudinal r ealizat pe un eșantion de
studenți, care a arătat că, deși opiniile cu privire la acceptabilitat ea comportamentului h omosexual
se schimbas eră foarte puțin într e anii 1984 și 1998, r espondenții d eveniseră mult mai puțin dis puși
să restrângă lib ertățile civile ale persoanelor homosexuale. În contextul a celuiași studiu,
măsurăt orile răspunsuril or afective cu privire la observarea comportamentului persoanelor gay și
lesbiene au arătat că, chiar da că, atât în anul 1984, cât și în anul 1998, r espondenți s-ar fi simțit la
fel de deranjați d e scena în care doi bărbați se sărutau, în anul 1998, ar fi f ost mult mai dis ponibili
să se asocieze cu persoane despre care știau că au o orientare homosexuală. Alt emeyer explică acest
rezultat prin s căderea participării canadi enilor la cultele religioase, creșterea gradului d e
conștientizar e a rezultat elor cercetărilor care s-au concentrat pe identificarea factorilor biologici ai
homosexualității, o mai bună înț elegere a bolii HIV/SIDA, precum și prin creșterea sprijinului pe
care mass -media a în ceput să-l ofere comunitățil or de homosexuali [1].
Atitudin ea față d e homosexualitat e în alt e țări
Sondajele internaționale efectuate în anii 1990 arată că existau dif erențe naționale foarte
mari în ceea ce privește atitudin ea față d e homosexualitat e. Arti colele de sinteză publicate de către
Widm er, Treas și N ewcomb [20], r espectiv de către Kelley [11] arată că respondenții din Țăril e de
Jos erau, d e departe, cei mai t oleranți față d e homosexualitat e, cu două tr eimi din populație
considerând h omosexualitat ea ca fiind o relație normală. Lib eralismul olandez a f ost atribuit
existenței unei Bis erici progresivist e, la care se adaugă o mișcare gay puternică și cu experiență,
populația s eculară, un puternic angajam ent public față d e pluralism și dis cuțiile deschise pe
problematici din d omeniul s exualității, care aveau loc în mass -media [20]. D e asemenea, procente
substanțial e din populațiil e din Cehia, N orvegia și S pania ( oarecum sur prinzăt or) erau tolerante față
de homosexualitat e. Australia, Mar ea Britani e și Noua Zeelandă s e încadrau la mijl ocul spectrului,
cu puțin peste jumătat e din populațiil e acestor țări considerând că homosexualitat ea este întotdeauna
eronată. Stat ele Unite ale Americii se numărau printre țările cu cel mai mi c grad d e acceptare a
homosexualității, îm părțind a ceastă atitudin e atât cu națiuni r eligioase conservatoare, cum ar fi
Irlanda sau Polonia, cât și cu națiuni din Europa de Est, cum ar fi Bulgaria, Sl ovenia sau Ungaria.

268
Printre variabil ele socio-demografice care joacă un r ol predictiv în ra port cu toleranța față
de homosexualitat e, se numără s exul, vârsta, niv elul educației și religiozitatea. Astf el, indiferent de
națiun e, cu mici variații, r espondenții tin eri, de sex feminin, bin e educați și mai puțin r eligioși sunt
mai t oleranți față d e persoanele homosexual [11, 16, 20]. În ceea ce privește factorul religios, J.
Scott a argum entat că atitudin ea față d e homosexualitat e variază mai d egrabă în fun cție de măsura
în care Bisericile din dif eritele țări analizat e și-au păstrat aut oritatea morală d ecât în fun cție de
religia nați onală [16]. Un alt fa ctor de diferențiere a atitudinii față d e homosexualitat e este nivelul
dezvoltării economice. Țăril e mai b ogate tind să fi e mai t olerante decât țăril e care sunt mai puțin
dezvoltate economic [11].
Pe de altă parte, Widm er, Tr eas și N ewcomb [20] au arătat că atitudinil e față d e
homosexualitat e nu sunt prezise, în m od necesar, d e atitudinil e față d e alte tipuri de comportament
sexual, cum ar fi s exul premarital sau r elațiile sexuale extramarital e. Sim pla dih otomie permisiv –
nepermisiv este insufi cientă, pentru a da s eama d e diferențele naționale în domeniul val orilor
sexuale. În g eneral, h omosexualitat ea este mai a cceptată d ecât sexul extramarital, dar atitudin ea
față d e homosexualitat e este mai variată d e la o națiun e la alta și, în a celași timp, mai polarizată în
cadrul națiunil or.
De exemplu, Austria și G ermania sunt f oarte permisiv e cu relațiile sexuale dintre
adolescenți și cu cele premarital e, dar manif estă un niv el moderat al t oleranței față d e relațiile
homosexuale. Pentru țări precum Belgia, Canada, Cehia sau Olanda, r elația la care ne-am referit
este inversă [20]. În ceea ce privește variațiil e intranați onale, s-a constatat că, în g eneral, f emeile
tind să fi e mai conservatoare din punct de vedere sexual d ecât bărbații, dar mai t olerante atunci
când vin e vorba d espre chestiun ea homosexualității [16, 17].
În loc de concluzii
Atitudin ea față d e homosexualitat e poate fi considerată o dispoziție favorabilă sau
nefavorabilă, d eterminată d e prezenta fizi că, a imaginil or sau a simb olurilor as ociate
homosexualității. A ceastă precizare circumscrie atitudin ea doar prin as pectul ei afectiv,
diferențiind -o de opinii și credințe, acestea din urmă r elevând fa ctori cognitivi. O specie a
atitudinil or sociale o constitui e prejudecata. Este vorba d espre faptul de a jud eca despre ceva înaint e
de a ști ce este de fapt. Prejudecata este o combinați e între gândir ea stereotipizată și atitudin ea
negativă. Îns eamnă a gândi su perficial, categoric și negativ. În cazul h omosexualității, este vorba
despre imagini, d e obicei negativ e, aplicate tutur or homosexualil or, în ciuda dif erențelor dintr e ei.
De exemplu, se consideră, în m od eronat, că homosexualii ar fi pedofili. Însă, și heterosexualii pot
fi pedofili. Dar, pedofilia s e aplică stereotipic doar homosexualil or. O atitudin e negativă față d e
homosexualitat e puternic ancorată af ectiv poate induce homofobia. H omofobia ar e drept cauză
faptul că homosexualitat ea este privită ca o boală, perturbar e emoțională, d evianță, infra cțiune și ca
un păcat.
Minoritatea homosexualilor este tratată dis criminat oriu. Ea trebuie considerată ca un gru p
minoritar în ra port cu maj oritatea heterosexualil or, aceasta din urmă având t endința d e a se impune
și, în a cest caz, este necesar ca min oritatea să fi e protejată. Percepția s ocială n egativă a
homosexualității ar e drept consecință persistența fri cii. În un ele țări, cum este cazul Bulgari ei,
Români ei sau al Ungari ei, cel puțin în m omentul d e față, a fi h omosexual este o rușin e, iar cei care
ar av ea curajul să -și exprime un punct de vedere favorabil asu pra homosexualității ris că oprobiul
public. Este motivul pentru care homosexualii nu pot să-și exprime liber punctul de vedere privitor
la opțiunea lor sexuală. Oricum, este de remarcat că homosexualitat ea tind e să fie privită ca una
dintr e valorile negativ e certe. Dar, viziun ea și comportamentele față d e persoanele care au alt e
orientări s exuale decât cea dominantă (h eterosexuală) tr ebuie nuanțat e, deoarece și vremuril e s-au
schimbat, iar m entalitățil e și necesitățil e sociale s-au transf ormat.
Bibli ografi e

269
1. Altemeyer B. Chang es in attitud es toward h omosexuals. În: Journal of Homosexuality , 2002, v ol.
42, nr. 2, p. 63-75.
2. American Enterprise Institut e. Attitud es Ab out Homosexuality and Gay Marriag e. AEI Studi es in
Public Opinion, 2004. www.a ei.org (vizitat 26.11.2017) .
3. Boswell J. Christianity, S ocial Tolerance, and H omosexuality: Gay Peop le in W estern Europe from
the Beginning of the Christian Era to the Fourteenth Century. Chicago, IL: Th e Univ ersity of
Chicago Press, 1980, 424 p.
4. Brundag e J. A. Law, S ex, and Christian S ociety in M edieval Europe. Chicago, IL: Th e Univ ersity
of Chicago Press, 1987, 698 p.
5. Crockett A., V oas D. A div ergence of views: Attitud e chang e and th e religious crisis over
homosexuality. În: Sociological R esearch Online, 2003, vol. 8, nr. 4.
http://www.s ocresonline.org.uk (vizitat 03.12.2017).
6. Dover K. J. Greek Homosexuality (2nd ed.). Cambridg e, MA: Harward Univ ersity Press, 1989,
244 p.
7. Fernald J. L. Int erpersonal h eterosexism. În: L ott B., Malus o D. (Editors), The Social Psychology
of Interpersonal Dis criminati on. New York: Guildf ord Press, 1995, p. 80-117.
8. Foucault M. The History of Sexuality. V olume 1: An Intr oduction. New York: Rand om House,
Inc., 1978, 168 p.
9. Greenberg D. F. The Constru ction of Homosexuality. Chicago, IL: The Univ ersity of Chicago
Press, 1988, 635 p.
10. Halperin D. M. One Hundr ed Years of Homosexuality: And Other Essays on Gr eek Love. New
York: R outledge, 1990, 229 p.
11. Kelley J. Attitud es towards h omosexuality in 29 nati ons. În: Australian S ocial M onitor, 2001 , nr.
1, p. 15-22.
12. Le Goff J. L’imaginair e médiéval: Essais (second éditi on). Paris: Gallimard, 1991, 392 p.
13. Loftus J. Am erica’s lib eralizati on in attitud es toward h omosexuality, 1973 t o 1998. În: American
Sociological Review, 2001, v ol. 66, nr. 5, p. 762 -782.
14. Pain M. D., Disn ey M. E. Testing th e reliability and validity of the Index of Attitud es Toward
Homosexuals (IAH) in Austalia. În: J ournal of Homosexuality, 1996, v ol. 30, nr. 2, p. 99-110.
15. Rousseau G. S., Porter R. Sexual Und erworlds of the Enlight enment. Manchester, UK: Man chester
Univ ersity Press, 1987, 280 p.
16. Scott J. Changing attitud es to sexual m orality: A cross-national comparison. În: Sociology, 1998,
vol. 32, nr. 4, p. 815 -845.
17. Smith T . W. Attitud es towards s exual permissiv eness: Tr ends, correlates, and b ehavioral
connections. În: R ossi A. S. ( Editor), Sexuality A cross th e Life Course. Chicago, IL: Th e
Univ ersity of Chicago Press, 1994, p. 63-97.
18. Smith T. W. Public Attitud es Toward H omosexuality. N ORC/Univ ersity of Chicago, 2011, 4 p.
http://www.n orc.org/GSS (vizitat 12.11.2017).
19. Solé J. L’am our en Occident à l’é poque moderne. Paris: Albin Mi chel, 1976, 311 p.
20. Widm er E. D., Tr eas J., N ewcomb R. Attitud es toward n on-marital s ex in 24 countries. În: Th e
Journal of Sex Research, 1998, v ol. 35, nr. 4, p. 349 -358.
Rusnak Svetlana, Akulov (Mazur) Boris
INTERAKTIVNYE INTERN ET-SMI KAK FAKTOR PO LITIChESKOY
SOTsIALIZATsII
INTERASTIVE INTERNET MEDIA AS A FA STOR OF ROLITI SAL S OSIALIZATI ON
Rezyume
Dannaya statya rassmatrivaet politicheskuyu sotsializatsiyu molodezhi v kontekste
vozdeystviya faktora interaktivnyh novostnyh Internet -SMI — onlayn -kommunikatsiy,
vklyuchayushchih rasprostranenie informatsionnyh materialov novostnymi izdaniyami,
polzovatelskuyu obratnuyu svyaz v vide kommentariev i formalizovannyh otmetok
(«Nravitsya», otsenka po shkale i t.d.), a takzhe kontent, sozdavaemyy samimi polzovatelyami

270
(«Web 2.0») i sotsialnoe vzaimodeystvie mezhdu nimi. Platformy dlya sozdaniya
«polzovatelskih» materialov takzhe nazyvayut s otsialnymi media. Na segodnyashniy den
sotsialnye media, dostigshie opredelennogo urovnya populyarnosti, vystupayut v kachestve
elektronnyh SMI, raspolagaya sopostavimoy s traditsionnymi SMI auditoriey. SMI
zanimayut vazhnuyu rol sredi institutov sotsializatsii v poli ticheskoy sfere, sootvetstvenno,
zhurnalisty, blogery i konkretnye resursy v sotsialnyh media vystupayut v kachestve agentov
politicheskoy sotsializatsii. Politicheskaya sotsializatsiya — eto sovokupnost protsessov
usvoeniya individom sotsialnogo opyta, uchastiya v polit icheskoy zhizni strany i usvoeniya norm
i tsennostey, harakternyh dlya dannoy politicheskoy kultury. V dannoy rabote
proanalizirovano vliyanie interaktivnyh novostnyh Internet -SMI na politicheskuyu
sotsializatsiyu na osnovanii rezultatov empiricheskogo issledovaniya, v ramkah kotorogo bylo
oprosheno 230 respondentov — studentov v vozraste 17 -34 let posredstvom spetsialno
razrabotannogo oprosnika «Politicheskaya sotsializatsiya».
Klyuchevye slova. Interaktivnye Internet -SMI, obratnaya svyaz, politicheskaya
sotsializatsiya, sotsialnye media, W eb 2.0 .
Abstra st
This artisle examines the rolitisal sosialization of youth in the sontext of the Interastive Internet
media imrast fastor, whish means online sommunisation, insluding distribution of information
materials by news editions, user f eedbask in the form of somments and formalized marks ("Like", ssore
by the ssale, ets.), as well as sontent, sreated by the users themselves (“Web 2.0”), and sosial interastion
between them. Rlatforms for sreating "user -generated" materials are also salled sosial media. Sosial
media whish have reashed a sertain level of rorularity, ast as elestronis mass media and have
somrarable with traditional media audiense. The media ossury an imrortant role among the institutions
of sosialization in the rolitisal srhe re, assordingly, journalists, bloggers and the sresifis sosial media
resourses are the agents of rolitisal sosialization.Rolitisal sosialization is a somrlex of sosial exreriense
assimilation rrosesses of individuals, rartisiration in the rolitisal life of the sountry and assimilation of
norms and values sharasteristis of a given rolitisal sulture.In this rarer we analyzed the influense of
Interastive Internet Media on the rolitisal sosialization, based on the results of emririsal researsh. In
rartisular, i t was interviewed 230 resrondents — students in the 17 -34 years of age through a sresially
designed questionnaire "Rolitisal sosialization".
Key-words. Interastive Internet media, f eedbask, rolitisal sosializati on, sosial m edia, W eb 2.0.
Poslednie 25 let o znamenovalis stremitelnym razvitiem sovershenno novogo dlya
sotsiuma yavleniya — Seti Internet. Vozmozhnosti perspektivnoy sredy dlya mgnovennogo
rasprostraneniya informatsii okazalis po dostoinstvu otseneny zhurnalistami, i v nachale
90-h godov HH veka nachalsya bys tryy rost elektronnyh SMI. V otlichie ot traditsionnyh
vidov mass -media, takih kak pechatnaya pressa, televidenie i radio, Internet pozvolyaet ne
tolko potreblyat informatsiyu, no i nemedlenno osushchestvlyat obratnuyu svyaz: ostavlyat
kommentarii, rekomendovat mat erialy znakomym, otsenivat publikatsii, a takzhe
reagirovat na vyskazyvaniya drugih chitateley. Tehnicheski Internet -SMI vklyuchayut vse
sposoby peredachi informatsii, prisutstvuyushchie v klassicheskoy triade SMI — tekstovye,
audio – i videopublikatsii, a takzhe obladayut polimediynym funktsionalom na baze
sovremennyh veb -tehnologiy, chto po sovokupnosti delaet Internet -SMI universalnymi
(Shema 1 ) [24; 25 ]. Multimediynye vozmozhnosti pozvolyayut vklyuchat v novostnye
materialy infografiku1, a takzhe kombinatsii tekstovogo i audio vizualnogo kontenta,
otzyvayushchiesya na deystviya polzovatelya, i razlichnogo formata oprosy chitateley.

1 Na tekushchiy moment materialy, soderzhashchie infografiku, imeyut naibolshuyu populyarnost sredi
polzovateley sotsialnyh media. [16]

271

Shema 1. Vidy SMI
Otdelno sleduet rassmotret naibolee «interaktivnyy» podvid Internet -SMI
— sotsialnye media, kotorye, blagodarya svoim unikalnym osoben nostyam, perenosyat
vozmozhnosti podachi informatsii s posleduyushchim obsuzhdeniem i chitatelskoy obratnoy
svyazyu na sovershenno novyy uroven. Termin «sotsialnye media» na segodnyashniy den
traktuetsya v dostatochno shirokih granitsah — ot uzkogo oboznacheniya tolko sotsi alnyh
setey, takih kak Fa sebook, Qz one ili Vk ontakt e, do lyubyh elektronnyh resursov,
predpolagayushchih tehnicheski oposredovannuyu kommunikatsiyu, vplot do messenedzherov
(Skyre, ISQ, Vib er) i mnogopolzovatelskih videoigr, kotorye pozvolyayut igrokam
obshchatsya dr ug s drugom vo vnutriigrovom chate.
V nashey rabote ponyatiem «sotsialnye media» my oboznachaem platformy,
rabotayushchie po printsipu «W eb 2.0», to est podrazumevayushchie sozdanie kontenta samimi
polzovatelyami s posleduyushchim sotsialnym vzaimodeystviem mezhdu nimi i vystupayushchie
v kachestve Internet -SMI. Takimi platformami yavlyayutsya Fa sebook i VK, vypolnyayushchie
funktsii kak privychnyh sotssetey, tak i osnovy dlya formirovaniya sobstvennogo media;
Livejournal, iznachalno sozdannyy dlya vedeniya sobstvennyh zhurnalov; servis mikrobl ogov
Twitt er, platformy dlya videodnevnikov Y outube i Vim eo, i mnogie drugie. Ravnotsennym v
dannom kachestve predstavlyaetsya yavlenie bloginga, kotoryy iznachalno predpolagal
vedenie lichnyh dnevnikov v Seti, no v posledstvii razvilsya do urovnya SMI bolshey ili
menshe populyarnosti. Naprimer, video v Y outube, nabravshee vsego neskolko tysyach
prosmotrov, po ohvatu auditorii sopostavimo s tirazhom regionalnoy gazety. Bolee togo,
mnogie «traditsionnye» SMI cherpayut informatsiyu, vklyuchaya audiovizualnyy kontent, iz
lichnyh blogov i uchetnyh zapisey sotsialnyh setey internet -polzovateley.
Sootvetstvenno, interaktivnye Internet -SMI — eto forma elektronnyh
kommunikatsiy, otkrytye (obshchedostupnye) mediaresursy, orientirovannye na
informatsionnye materialy i podrazumevayushchie fakulta tivnuyu aktivnost
polzovateley, kotoraya mozhet vyrazhatsya:
V obratnoy svyazi — putem uchastiya v oprosah obshchestvennogo mneniya, ostavleniya
kommentariev, a takzhe formalizovannoy otsenki publikatsiy po zadannoy shkale ili
predlozhennymi otmetkami «nravitsya», «ne nr avitsya», «+», « —», vklyuchaya vstraivaemye s

272
pomoshchyu storonnih servisov (naprimer, «Lik e», «Nravitsya», v sluchae podklyucheniya
platform Fa sebook i VK sootvetstvenno), s formirovaniem itogovogo reytinga. Eshche odin
mehanizm obratnoy svyazi — perepublikatsiya novostnog o materiala, ili giperssylki,
vedushchey na originalnyy veb -resurs, na stranitse sobstvennogo media (etu zhe funktsiyu
mogut ispolnyat vysheopisannye otmetki posredstvom knopok sotsialnyh setey, pri
aktivatsii sootvetstvuyushchih optsiy v polzovatelskom profile).
Vo vzaimodeystvii s predstavlennym novostnym kontentom, vyrazhayushchemsya v
pereklyuchenii interaktivnyh elementov, vklyuchaya infografiku, slaydy i perehody po
giperssylkam [13; 14 ].
Takim obrazom, s momenta vozniknoveniya Internet -SMI vozniklo znachitelnoe
kolichestvo sovershenno novyh osobennostey informatsionnogo polya. Vo -pervyh, Internet –
SMI slozhnee podvergnut absolyutnoy tsenzure v traditsionnom ponimanii etogo slova (v
otlichie ot ih klassicheskih analogov): s odnoy storony, iz-za fenomena obratnoy svyazi —
kommentariev chitateley, a s drugoy — po prichine neskolko bolshey nezavisimosti chasti
takih SMI. Vo -vtoryh, uvelichenie obyomov postupayushchey ezhednevno informatsii s
razvitiem Interneta prinyalo neveroyatnye masshtaby: esli v 2000 godu naschityvalos 17
mln aktivnyh veb -saytov , to v 2017 ih uzhe 1,31 mlrd, obshchee kolichestvo polzovateley Seti
za etot zhe period vyroslo s 361 mln. do 3,8 mlrd, a obem ezhegodnogo trafika sostavil 1,63
zettabayta (1,63 trln gigabayt)2 protiv 86,1 petabayt (903 mln) v 2000 [7; 8; 29] . V usloviyah
«sver hinformirovannosti» voznikaet neobhodimost v sovershenno novyh metodikah
podachi dannyh s tselyu preodoleniya formiruyushchihsya u adresata «filtrov», kotorye
razvivayutsya estestvennym obrazom v kachestve zashchitnoy reaktsii na peregruzhennost
soobshcheniyami, kotorye v t oy ili inoy stepeni otnosyatsya k novostnym.
Lavinoobraznyy rost informatsii na praktike privel k tomu, chto privodimye v
Seti svedeniya ne poddayutsya kontrolyu i zachastuyu ne podvergayutsya proverke na
dostovernost. Shiroko izvestny fenomeny vydumannyh tsitat, yakob y prinadlezhashchih
izvestnym deyatelyam, kak istoricheskim, tak i sovremennym, a takzhe yavlenie, poluchivshee
naimenovanie «poddelnye novosti» (angl. “Fak e news”) [20].
Poslednee tesno svyazano s drugoy vazhneyshey problemoy — utratoy anonimnosti i
sistematichnym koll ektsionirovaniem podrobnyh svedeniy ob aktivnosti polzovateley v
Internete i apparatnyh ustroystvah. V chastnosti, noveyshaya operatsionnaya sistema
Wind ows 10 ofitsialno sobiraet i peredaet na servera Mi srosoft lichnye dannye vladeltsa
kompyutera, v tom chisle k asayushchiesya faylov na zhestkom diske, lyuboy tekst, nabiraemyy
na klaviature, vklyuchaya paroli, vsyu istoriyu internet -aktivnosti, klyuchi shifrovaniya,
informatsiyu o zvonkah i SMS, a takzhe svedeniya o mestopolozhenii; v podobnom
«shpionazhe» posledovatelno obvinyayutsya tak zhe sistemy A rrle masOS i i OS, G oogle
Shrome OS i Andr oid i dazhe Sanonisal Ubuntu Linux [1; 3; 4; 5; 9; 15; 18; 23 ].
Znachitelnuyu ugrozu konfidentsialnosti predstavlyayut sistemy reklamnoy
distributsii, takie kak G oogle AdSense, Yandeks.Direkt i mnogie drugie, a takzhe skripty,
nazyvaemye «veb -zhuchkami», razmeshchennye na ogromnom kolichestve saytov i analogichnym
obrazom kollektsioniruyushchie detalnye svedeniya ob interesah polzovatelya [17].
Raznoobrazie i obem sobrannyh materialov pozvolyaet avtomaticheski sozdavat
glubokiy «portret» pochti lyubogo postoyannogo posetitelya Vsemirnoy pautiny, vklyuchaya
dannye ob ego ubezhdeniyah, interesah, professionalnoy deyatelnosti, hobbi, seme,
blizkih i mnogie drugie, prichem s uchetom proryvnogo razvitiya neyronnyh setey

2 Bolee poloviny mirovogo Internet -trafika prihoditsya na videokontent. [10]

273
(«iskusstvennogo intellekta») v poslednie neskolko let, sleduet ozhidat, chto takaya
sistematizatsiya vyydet kachestvenno novyy uroven [22; 30 ].
Pomimo plavno perehodyashchey iz oblasti «konspirologicheskoy» v
«obshchepriznannuyu» versii o tom, chto personalnye dannye kollektsioniruyut sya s tselyu
peredachi gosudarstvennym spetssluzhbam, sushchestvuyut takzhe drugie motivy, napryamuyu
svyazannye s vygodoy zanimayushchihsya informatsionnymi tehnologiyami kompaniy. Tak, sbor
dannyh ob ispolzovanii programmnogo obespecheniya i servisov v Internete pozvolyaet
razrabotchikam operativno sobirat svedeniya o voznikayushchih oshibkah i chutko reagirovat
na predpochteniya auditorii, a informatsiya ob interesah polzovateley — demonstrirovat
tak nazyvaemuyu «targetirovannuyu» reklamu (ot angl. targ et — tsel), kotoraya s naibolshey
veroyatnostyu privlechet vnimanie i prineset dohod kak vladeltsu veb -resursa,
razmestivshemu obyavlenie, tak i reklamodatelyu3. Imenno etot faktor stal sereznym
vyzovom slozhivshimsya ustoyam izbiratelnyh kampaniy i metodov vedeniya agitatsii [2].
Dlya naglyadnosti mozhno privesti sleduyushchiy primer: grazhdanin N yavlyaetsya
storonnikom progressivnogo nalogooblozheniya, uzhestocheniya ekologicheskih norm i
liberalizatsii vizovogo rezhima s sosednimi gosudarstvami, a ego sootechestvennik Z,
naoborot, vystupaet za otmenu lyubyh nalogo v «na roskosh», predpochitaet razvitie
promyshlennosti zabote o prirode i schitaet neobhodimymi ogranichitelnye mery na
vezd.
V eto vremya v strane prohodit predvybornaya kampaniya, v kotoroy za simpatii
izbirateley sorevnuyutsya kandidat A s kandidatom B. Ispol zuya sverhsovremennye metody
targetirovannoy reklamy, shtab kandidata A gotovit ogromnoe kolichestvo obyavleniy,
kotorye budut personalno sostavleny v zavisimosti ot predpochteniy setevyh
polzovateley. Tak, grazhdanin N uvidit soobshcheniya o tom, chto kandidat A (benefitsiar)
vystupaet za povyshenie nalogovoy stavki dlya lits s bolee vysokim urovnem dohoda, osoboe
vnimanie udelyaet sostoyaniyu ekologii i tolerantno otnositsya k migratsii. V to zhe vremya,
gospodinu Z budet prodemonstrirovana agitatsiya, v kotoroy budet skazan o, chto tot zhe
kandidat A — yaryy protivnik «sotsialisticheskih» mer, gotov ignorirovat trebovaniyami
«zelenyh» organizatsiy v polzu interesov industrii i budet sposobstvovat zakrytiyu
granits s tselyu zashchity rynka truda. Analogichnym obrazom organizuetsya chernyy piar v
adres opponenta po izbiratelnoy gonke: s pomoshchyu «tselevoy» reklamy elektoralnyy
sopernik vystavlyaetsya v maksimalno nevygodnom svete dlya konkretnogo adresata.
Pri etom, nikakoy faktologicheskoy osnovoy podobnye soobshcheniya ne obladayut
iznachalno i d ostovernymi mogut byt tolko v rezultate sluchaynogo sovpadeniya.
Formalno ni sami kandidaty, ni ih komanda nikakogo otnosheniya k takoy reklame ne
imeyut, i v rezultate, ne nesut za nee nikakoy otvetstvennosti. Opredelit dostovernost
publikuemyh svedeniy i, tem bolee, oprovergat lozhnye soobshcheniya okazyvaetsya
chrezvychayno zatrudnitelno po prichine sverhbolshogo kolichestva samih obyavleniy i
printsipialnoy neverifitsiruemosti otdelnyh dannyh. V rezultate, takoy podhod daet
vozmozhnost otkrovenno moshennichesk im sposobom poluchit preimushchestvo na vyborah,
vvodya v zabluzhdenie izbiratelya otnositelno svoih namereniy, i diskreditiruya pryamoy
klevetoy politicheskih konkurentov.
Na segodnyashniy den novye pokoleniya v bolshinstve svoyom znakomyatsya s
Internetom v ochen ra nnem vozraste i vposledstvii provodyat tam znachitelnuyu chast
svoego vremeni. Internet, takim obrazom, stanovitsya ne prosto sposobom razvlechsya,
poobshchatsya ili nayti nuzhnuyu informatsiyu, no takzhe instrumentom vospitaniya. Eto
krasnorechivo podchyorkivaetsya tem fa ktom, chto v internete ogromnoy populyarnostyu

3 Na dannyy moment rynok reklamy v Internete uzhe prevzoshel televizionnyy i prodolzhaet rasti. [16]

274
polzuyutsya razlichnye subkultury, uchastniki kotoryh v znachitelnoy stepeni prinimayut
dominiruyushchie tam pravila i ubezhdeniya. Takim obrazom, Internet igraet esli ne glavnuyu,
to odnu iz vedushchih roley v protsesse sotsi alizatsii molodyozhi v tselom, v chastnosti,
Internet -SMI i sotsialnye media yavlyayutsya odnimi iz reshayushchih faktorov v
formirovanii politicheskoy sotsializatsii [26].

Shema 2. Subekty politicheskoy sotsializatsii
Politicheskaya sotsializatsiya4 predstavlyaet soboy protses s razvitiya, v techenie
kotorogo individ vosprinimaet ustanovki, politicheskuyu pozitsiyu i attityudy, tipichnye
dlya dannoy obshchnosti, vklyuchenie lichnosti v sistemu vlastnyh otnosheniy i struktur, gde
v kachestve subektov vystupayut: sotsializant — konkretnyy individ, na kotorogo
napravlena politicheskaya sotsializatsiya kak takovaya; instituty sotsializatsii — mehanizmy
i struktury obshchestvennogo stroya, reguliruyushchie povedenie gruppy individov v ramkah
konkretnoy obshchnosti; agenty sotsializatsii (sotsializatory) — konkretnye lyudi,
neposredstvenno osushchestvlyayushchie sotsializatsiyu lichnosti (primery predstavleny na
Sheme 2) [19; 21; 27; 28 ].
Harakteristika vyborki i metody issledovaniya
Issledovanie provodilos v g. Kishineve, Respublika Moldova, s uchastiem odnoy
— eksperimentalnoy gruppy v fevrale 2016 goda. Pomimo bumazhnyh blankov, primenyalsya
opros posredstvom elektronnyh dokumentov (Mi srosoft W ord), blagodarya chemu v
testirovanii smogli prinyat uchastie litsa, fizicheski nahodyashchiesya v drugih stranah. Vsego
v issledovanii prinyali uchastie 230 che lovek (90 muzhchin i 140 zhenshchin), studentov VUZov
v vozraste 17 –34 let, sredniy vozrast ispytuemyh sostavil 22 goda.

4 Vpervye termin byl predlozhen amerikanskim sotsiologom Gerbertom Haymenom ( Herbert Hyman ) v 1959
godu. [6]

275
Vybor «molodezhnoy» vozrastnoy gruppy obuslovlen tem, chto chto politicheskie
ustanovki i predpochteniya, sformirovannye v yunosti, naibolee ustoych ivy i chashche vsego
sohranyayutsya v techenie vsey zhizni, ne preterpevaya sereznyh izmeneniy.
Dlya izucheniya osobennostey vozdeystviya Internet -SMI na politicheskuyu
sotsializatsiyu avtorami v 2016 godu byl spetsialno sozdan oprosnik «Politicheskaya
sotsializatsiya», soderzhashch iy 55 voprosov, raspredelennyh po 4 shkalam i 11 podshkalam. Pri
razrabotke metodiki uchityvalsya opyt sozdaniya tematicheski blizkih oprosnikov,
podgotovlennyh drugimi avtorami [11; 12 ].
S tselyu otsenki vzaimosvyazi mezhdu peremennymi ispolzuetsya metod korrelyatsi i
Pirsona, takzhe analiziruyutsya srednie arifmeticheskie ( x̅) i mediannye (Me) znacheniya
poluchennyh kolichestvennyh dannyh.
V nashey state my proanaliziruem vzaimosvyaz mezhdu ispolzovaniem novostnyh
interaktivnyh Internet -SMI, vzaimodeystviem v sotsialnyh medi a i razlichnymi
aspektami politicheskoy sotsializatsii. Rassmatrivaetsya ispolzovanie novostnyh blogov,
a takzhe gotovnost samomu vystupit v roli blogera -nyusmeykera, chto otrazhaetsya v
voprosah: «Chitaete li Vy blogi na politicheskuyu temu?» i «V budushchem ya planir uyu vesti
sobstvennyy blog politicheskoy tematiki». Takzhe issleduetsya interaktsiya s drugimi
polzovatelyami v seti, kotorye mogut vystupat v kachestve agentov politicheskoy
sotsializatsii, s pomoshchyu interpretatsii otsenok sleduyushchih utverzhdeniy: «Ya regulyarno
uchastvu yu v obsuzhdeniyah novostey v kommentariyah k novostyam v internete»; «Ya neredko
prinimayu uchastie v obsuzhdenii politiki v sotssetyah»; «Ya aktivnyy uchastnik otnosyashchihsya
k politike tematicheskih “vetok” na forumah v internete»; «Populyarnye (s bolshim
kolichestvom «pl yusov», polozhitelnoy «karmoy») kommentarii k politicheskim novostyam
vyzyvayut u menya doverie».
Vostrebovannost interaktivnyh Internet -SMI
Interpretatsiya rezultatov pokazala srednyuyu populyarnost blogov kak istochnika
novostey na politicheskuyu temu — srednee zn achenie po shkale sostavilo 4 balla (iz
vozmozhnyh 7), mediannoe — 3. Eto nemnogo menshe analogichnyh pokazateley dlya
«obychnyh» novostnyh internet -izdaniy ( x̅ = 4, Me = 4) i televideniya (x̅ = 4, Me = 4), no
vyshe, chem interes k radio (x̅ = 3, Me = 1) i bumazhnoy presse (x̅ = 3, Me = 2). Takim obrazom,
mozhno otmetit, chto interaktivnye media priblizhayutsya po populyarnosti k televideniyu
i klassicheskim novostnym izdaniyam v Internete. Vmeste s tem, gotovnost oproshennyh
respondentov zavesti v budushchem sobstvennoe sotsial noe media s politicheskim uklonom
okazalos krayne nizkoy: sredniy pokazatel po vyborke sostavil 2, no mediannyy — 1, chto
yavlyaetsya minimalno vozmozhnym pokazatelem. Pri etom, rezultaty oprosa
prodemonstrirovali, chto bolshinstvo oproshennyh v printsipe sogl asny uchastvovat v
politicheskoy zhizni, naprimer, byt nablyudatelyami na vyborah, organizovyvat
referendumy i t.d. (x̅ = 3, Me = 3). Takzhe primechatelna korrelyatsiya otnosheniya k novostnym
interaktivnym SMI s vozrastom oproshennyh: chem starshe (v ramkah predstav lennoy
vyborki) respondent, tem chashche on obrashchaetsya za informatsiey politicheskogo haraktera k
internet -blogam ( r = 0 ,144), i tem bolshe veroyatnost, chto v budushchem zavedet sobstvennoe
sotsialnoe media ( r = 0 ,177).
Interaktsiya v Seti i vospriyatie chuzhih soobshcheni y
Doverie k kommentariyam polzovateley v Internete s bolshim reytingom (kotorye
rassmatrivayutsya nami v kachestve agentov politicheskoy sotsializatsii), vystavlennom
drugimi polzovatelyami (s pomoshchyu «plyusov», «laykov»), okazalos nizhe srednego (x̅ = 2,
Me = 2) , no primerno na tom zhe urovne zafiksirovany pokazateli drugih agentov
sotsializatsii: politicheskih deyateley (x̅ = 3, Me = 2) i zhurnalistov (x̅ = 3, Me = 2).

276
Naibolshee doverie u respondentov vyzyvaet mnenie znakomyh v oblasti politiki (x̅ = 4,
Me = 4). Nesm otrya na takie dannye, na nash vzglyad, ne stoit nedootsenivat vliyanie kazhdogo
iz perechislennyh vyshe faktorov, a takzhe ih kumulyativnyy effekt.
Obshchenie v interaktivnyh media politicheskoy napravlennosti sredi oproshennyh
nahoditsya na okolominimalnom urovne: sre dnee znachenie 2 pri mediane 1. Podobnye
rezultaty polucheny pri interpretatsii otvetov na voprosy o kommunikatsii v
kommentariyah k novostyam v Internete, obsuzhdenii politiki v sotsialnyh setyah, a takzhe
obshchenii na politicheskie temy v ramkah internet -forumov. P ri etom, obsuzhdenie
politiki sredi znakomyh i v seme nahoditsya na stabilno srednem urovne: x̅ = 4, Me = 4 v
oboih sluchayah.
Vyyavlennye korrelyatsii mezhdu ispolzovaniem sotsialnyh media i aspektami
politicheskoy sotsializatsii
Byla obnaruzhena vysokaya5 (r = 0,5 10) korrelyatsionnaya vzaimosvyaz mezhdu
ispolzovaniem interaktivnyh novostnyh media i interesom k politike v tselom; v
chastnosti, chem chashche oproshennye obrashchayutsya k novostnym blogam, tem skoree schitayut, chto
vazhno vsegda byt v kurse detaley tekushchey politicheskoy situatsii (r = 0,319); krome togo,
vyyavlena otritsatelnaya vzaimosvyaz s politicheskim doveriem (r = -0,188), chto
svidetelstvuet o skepticheskom otnoshenii k slozhivsheysya politicheskoy sisteme. Takzhe
auditoriya novostnyh interaktivnyh SMI v bolshey stepeni sklon na prinimat uchastie
v politicheskoy deyatelnosti v toy ili inoy forme (r = 0,500), v tom chisle v kachestve
politikov (r = 0,420), uchastnikov demonstratsiy i protestov (r = 0,219), organizatorov
oprosov i referendumov, nablyudateley na vyborah (r = 0,374). Pos etiteli blogov v bolshey
stepeni gotovy obsuzhdat politiku v kommentariyah k novostyam (r = 0,184), v sotsialnyh
setyah (r = 0,163) i na forumah (r = 0,197). Pomimo etogo, auditorii Internet -SMI skoree
svoystvenna elektoralnaya aktivnost (r = 0,257), chto v t om chisle vyrazhaetsya v
preimushchestvenno negativistskih otsenkah utverzhdeniy vrode «kakoy smysl golosovat,
esli vse ravno nuzhnyy rezultat “narisuyut”» (r = 0,253) i stremleniyu v dalneyshem
prinimat uchastie vo vseh vyborah (r = 0,286), prislushivatsya k mneniyu izvestnyh
ekspertov (r = 0,345) i otdelnyh blogerov/zhurnalistov (r = 0,181). Takzhe ispolzovanie
novostnyh interaktivnyh SMI korreliruet s takoy formoy sotsialnoy identichnosti kak
identichnost s konkretnymi politicheskimi silami (r = 0,163), predstavleniya mi o tom, chto
v tselom v strane est sily, sposobnye pristupit k resheniyu problem (r = 0,132),
«dostoynyy vozglavit stranu lider» (r = 0,105) i politicheskie sily, otvechayushchie
interesam respondenta (r = 0,224). Primechatelna otritsatelnaya (r = -0,116) korrel yatsiya
mezhdu ispolzovaniem Internet -SMI i semey kak glavnym institutom politicheskoy
sotsializatsii. Chtenie novostnyh blogov obnaruzhivaet polozhitelnuyu vzaimosvyaz (r =
0,159) s gotovnostyu v budushchem sozdat svoy sobstvennyy blog politicheskoy
napravlennosti.
Gotovnost sozdat sobstvennyy blog demonstriruet ustoychivuyu (r = 0,306)
vzaimosvyaz s doveriem izvestnym zhurnalistam i blogeram, i tem, kak SMI
interpretiruyut informatsiyu (r = 0,213) (v dannom sluchae mozhno govorit o korrelyatsii so
SMI kak institutom sotsial izatsii). Na politicheskie vzglyady respondentov, ne
isklyuchivshih vedenie v budushchem sobstvennogo interaktivnogo media , opredelennoe
vliyanie okazyvaet ih okruzhenie (r = 0,213). Dannaya gruppa oproshennyh sklonna
identifitsirovat sebya s opredelennym politicheskimi silami (r = 0,260), v chastnosti,
doveryat konkretnym politicheskim partiyam (r = 0,244), politicheskim lideram (r = 0,148),
videt te politicheskie sily, kotorye vyrazhayut lichno ih interesy (r = 0,155) i gotovy ih

5 Zdes i dalee: dlya predstavlennoy vyborki.

277
polozhitelno vosprinimat, dazhe esli te izmenyat svoyu ritoriku (r = 0,160). Stremlenie
sozdat sobstvennoe sotsialnoe media ustoychivo korreliruet s vozmozhnostyu togo, chto
respondent lichno stanet zanimatsya politicheskoy deyatelnostyu (r = 0,261), poseshcheniem
vyborov (r = 0,167) i v tselom elektoralnoy akt ivnostyu (r = 0,186), prisutstvuet
neznachitelnaya vzaimosvyaz s uchastiem v mitingah i demonstratsiyah (r = 0,101), a takzhe
stremleniem vsegda byt v kurse tekushchey politicheskoy situatsii (r = 0,162). Oproshennye,
ne isklyuchayushchie sozdanie sobstvennogo bloga, demo nstriruyut vyrazhennuyu sklonnost k
interaktsii na politicheskie temy (r = 0,257) — v seme (r = 0,144), i, osobenno, v Internete:
v kommentariyah k novostyam (r = 0,345), v sotsialnyh setyah (r = 0,205) i na «klassicheskih»
internet -forumah (r = 0,152). Krome tog o, issledovanie pokazalo, chto respondenty, gotovye
v budushchem zavesti sobstvennyy blog, rezhe obrashchayutsya k televideniyu, kak istochniku
novostey na politicheskuyu temu (r = -0,115).
Interaktsiya v setevyh media vyrazhenno korreliruet s interesom k politicheskoy
deys tvitelnosti: (r = 0,205) v sluchae kommentirovaniya novostey v Internete, (r = 0,182)
pri obsuzhdenii politiki v sotssetyah i (r = 0,241) v sluchae kommunikatsii na internet –
forumah. Takzhe vyyavlena ustoychivaya vzaimosvyaz uchastiya v politike v toy ili inoy forme
— (r = 0,320) s kommentirovaniem novostey v Internete (r = 0,325), s obsuzhdeniem politiki
v sotsialnyh setyah (r = 0,279) i s obshcheniem na politicheskie temy na internet -forumah; v
chastnosti s gotovnostyu lichno poyti v politiku: (r = 0,223) dlya kommentatorov n ovostey, r
= 0,231 dlya respondentov, sklonnyh obsuzhdat politiku v sotssetyah i (r = 0,294) dlya teh, kto
prinimaet uchastie v diskussiyah na forumah; s uchastiem v aktsiyah protestov: r = 0,373 pri
kommentirovanii novostey v Seti, r = 0,351 pri obsuzhdenii v sotsse tyah i r = 0,291 v sluchae
obsuzhdeniya na forumah; takzhe vyyavlena vzaimosvyaz s gotovnostyu kosvenno uchastvovat
v politicheskom protsesse (byt nablyudatelem na vyborah i t.d.) — r = 0,154 dlya
respondentov, sklonnyh obsuzhdat novosti v sotssetyah i r = 0,175 dlya teh, kto vstupaet v
diskussii na forumah. Mezhdu elektoralnostyu v tselom i kommentirovaniem novostey v
Internet -SMI vyyavlena polozhitelnaya korrelyatsiya (r = 0,221), chto v chastnosti vyrazhaetsya
v tendentsii k regulyarnomu poseshcheniyu vyborov (r = 0,154), namereniyu v dalneyshem
uchastvovat vo vseh vyborah (r = 0,183) i nesoglasiyu s tem, chto hodit na vybory
bessmyslenno, t.k. «nuzhnyy» rezultat sfabrikuyut (r = 0,163); takzhe obnaruzhena
polozhitelnaya vzaimosvyaz mezhdu obsuzhdeniem politiki na forumah i stremleniyu v
budushchem poseshchat vse vybory (r = 0,188). Respondenty, predpochitayushchie kommentirovat
soobshcheniya v Internet -SMI soglasny s utverzhdeniem «razlichnye politiki i partii
nichem ne otlichayutsya drug ot druga — sut odna» (r = 0,164), a sklonnye obsuzhdat politiku
v sotsia lnyh setyah — net (r = – 0,173), pri etom vyyavlena tendentsiya (r = 0,136) k gotovnosti
prinyat izmenivshuyusya tochku zreniya «svoey» politicheskoy sily dlya teh, kto kommentiruet
novosti v SMI.
V tselom, SMI vystupayut znachimym institutom sotsializatsii dlya teh, kto
predpochitaet obsuzhdat politiku v Seti: r = 0,266 dlya teh, kto kommentiruet novosti, r =
0,292 dlya obsuzhdayushchih politicheskie sobytiya v sotssetyah i r = 0,296 dlya uchastnikov
«forumnyh» diskussiy.
Pozitivnoe vospriyatie «reytingovyh» kommentariev drugih polzova teley
ustoychivo polozhitelno korreliruet s doveriem k politicheskoy sisteme (r = 0,222), v tom
chisle, s doveriem neposredstvenno rukovodstvu strany6 (r = 0,220), politikam (s
formulirovkoy «politiki luchshe nas informirovany o situatsii, i znayut, chto delayut» —

6 Opros provodilsya v period ostrogo politicheskogo krizisa, soprovozhdavshegosya massovymi aktsiyami
protesta so storony oppozitsionnyh sil raznogo spektra i rekordnym antireytingom pravyashchih partiy
strany.

278
r = 0,188) i nesoglasiem s tem, chto «posle vyborov politiki ochen chasto “zabyvayut” svoi
obeshchaniya» (r = 0,151). Pomimo etogo, obnaruzhena vzaimosvyaz s identichnostyu s
konkretnymi politicheskimi silami (r = 0,201), v tom chisle, s ubezhdennostyu v
sushchestvovani i politicheskih sil, kotorye vyrazhayut interesy respondenta i gotovnostyu
prinyat ih tochku zreniya, dazhe esli ona pomenyaetsya (r = 0,178). Takzhe vyrazhena korrelyatsiya
s doveriem k agentam politicheskoy sotsializatsii (r = 0,544), v chastnosti: izvestnym
ekspertam (r = 0,193), politicheskim deyatelyam (r = 0,210) i konkretnym zhurnalistam ili
blogeram (r = 0,225). Dlya dannoy gruppy respondentov vyrazheno vliyanie institutov
politicheskoy sotsializatsii (r = 0,410), prichem, na pervom meste sredi takih institutov
nahodyatsya SMI ( r = 0,499), zatem semya i politicheskie partii (r = 0,259 v oboih sluchayah),
obrazovatelnye uchrezhdeniya (r = 0,166) i v poslednyuyu ochered, sotsialnoe okruzhenie (r =
0,120). Pomimo etogo, vyyavlena vzaimosvyaz s interesom k politicheskoy situatsii v tselom
(r = 0 ,186), podderzhkoy svoey strany vne zavisimosti ot togo, chto v ney proishodit (r =
0,128), v tom chisle v otnosheniyah s drugimi gosudarstvami (r = 0,132) i oshchushcheniem edinstva
s sootechestvennikami (r = 0,121). Nesmotrya na vysheskazannoe, ukazannaya gruppa
oproshe nnyh demonstriruet tendentsiyu k ponizhennoy elektoralnoy aktivnosti (r = –
0,110).
Obshchaya politicheskaya sotsializatsiya korreliruet s kazhdoy iz rassmatrivaemyh
peremennyh: s ispolzovaniem novostnyh sotsialnyh media (r = 0,485), polozhitelnyy
vospriyatiem «reyting ovyh» kommentariev k novostyam (r = 0,310), zhelaniem sozdat
sobstvennyy blog politicheskoy tematiki v budushchem (r = 0,301); takzhe vyrazhena
vzaimosvyaz s interaktsiey v sotsialnyh media — s kommentirovaniem novostey (r = 0,434),
obsuzhdeniem politiki v sotssetyah (r = 0,320) i obsuzhdeniem politiki na internet -forumah
(r = 0,412).
Zaklyuchenie
Vazhneyshie dostoinstva novostnyh sovremennyh interaktivnyh SMI
zaklyuchayutsya v operativnom reagirovanii na sobytiya, otnositelno menshey
podkontrolnosti tsenzure i redaktorskoy p olitike, po sravneniyu s «obychnymi» SMI,
shirokimi vozmozhnostyami kommunikatsii mezhdu polzovatelyami. Nedostatki vytekayut iz
preimushchestv — kolossalnoe kolichestvo nestrukturirovannoy informatsii zachastuyu v
ushcherb kachestvu, nizkaya otvetstvennost v sluchae nedosto vernyh soobshcheniy, a v sluchae
otsutstviya moderatsii — bolshoe kolichestvo polzovatelskih kommentariev,
narushayushchih normy etiki i morali, natselennyh na razzhiganie nenavisti i vrazhdy.
Interaktivnye Internet -SMI, kak sovershenno novyy tip informatsionnyh
kommuni katsiy, pozvolyayut «sotsializantam» ne prosto passivno vosprinimat soobshcheniya,
kak eto proishodit v «traditsionnyh» vidah SMI, no i nemedlenno osushchestvlyat obratnuyu
svyaz, a takzhe vystupat v kachestve istochnika informatsii ili predstavlyat svoyu
sobstvennuyu tochk u zreniya na proishodyashchie sobytiya s pomoshchyu kak vseh sredstv, ranee
dostupnyh klassicheskoe «triade» media (tekst, izobrazheniya, zvuk i video), tak i ispolzuya
multimediynye vozmozhnosti okruzheniya elektronnyh SMI, pozvolyayushchie, naprimer,
vyrazhat odobrenie (il i poritsanie) pozitsii drugih polzovateley — avtorov i
kommentatorov. Provedennoe issledovanie prodemonstrirovalo, chto chem bolshe molodezh
vovlechena v politicheskoe informatsionnoe pole, chem vyshe uroven politicheskoy
sotsializatsii, tem vyshe interes k ispolzov aniyu interaktivnyh novostnyh Internet –
SMI.
Bibliografiya
1. Arrle shpionit za polzovatelyami OS X Y osemite s pomoshchyu S rotlight. Ma sdigger, 2014.
Dostupno po veb -adresu: <htt r://www.ma sdigger.ru/ma sall/smi -arrle-shrionit-za-
rolzovatelyami -s-romoshhyu -srotlight -v-os-x-yosemite.html>

279
2. Berners-Lee T.J. Thr ee shallenges for the web, assording t o its inv entor. W orld wid e web
foundati on, 2017. Availabl e online: <htt rs://w ebfoundati on.org/2017/03/w eb-turns -28-letter>
3. Sollins K. G oogle sollests Andr oid us ers’ losations even wh en losation servises are disabl ed.
Quartz, 2017. Availabl e online: <htt rs://qz. som/1131515/g oogle-sollests-android-users-losations-
even-when-losation-servises-are-disabl ed>
4. Gordon W. Wind ows 10's "K eylogger" Fias so Has B een Blown Out of Rrorortion. Li fehasker,
2014. Availabl e online: <htt rs://lif ehasker.som/wind ows-10s-keylogger-fiasso-has-been-blown-
out-of-rr-1642931793>
5. Heddings L. It’s Tim e to Sritisize Wind ows 10 Whil e We Still Hav e a Shanse. How-To Geek,
2014 Availabl e online: <htt rs://www.h owtogeek.som/198185/its -time-to-sritisize-wind ows-10-
while-we-still-have-a-shanse>
6. Hyman H. Rolitisal Sosializati on: a study in th e rsyshology of rolitisal behavior. NY: Fr ee Rress,
1959. 175 r.
7. INTERNET GR OWTH STATISTI SS — Internet W orld Stats, 2017 Availabl e online:
<httr://www.int ernetworldstats. som/emark eting.htm>
8. Internet Liv e Stats, 2017. Availabl e online: <htt r://www.int ernetlivestats. som>
9. Mas OS X Y osemite shpionit za polzovatelyami. Somss, 2014. Dostupno po veb -adresu:
<httr://www. somss.inf o/rage.rhr?al=M as_OS_X_Y osemite_shrionit_za_ rolzovateljami>
10. Marshall S. By 2019, 80% of the World’s Int ernet Traffi s Will B e Video [Sisso Study]. Tubular
insights, 2015. Availabl e online: <htt r://tubularinsights. som/2019 -internet-video-traffi s>
11. Rolitisal quiz. Isid ewith, 2016. Availabl e online: <htt rs://www.isid ewith. som/rolitisal-quiz>
12. Rolitisal Ty rology Quiz. Rew r esearsh senter. Availabl e online: <htt r://www. reor le-
rress.org/quiz/ rolitisal-tyrology>
13. Sosial m edia: d efiniti on. Di stionary. som Availabl e online:
<httr://www .distionary. som/br owse/sosial-media>
14. Sosial m edia: d efiniti on. M erriam -Webster, 2017. Availabl e online: <htt rs://www.m erriam –
webster.som/distionary/s osial%20m edia>
15. Stallman R. Ubuntu S rywar e: What t o do? Free Softwar e Foundati on, 2012. Availabl e online:
<httr://www.fsf. org/bl ogs/rms/ubuntu -srywar e-what -to-do>
16. Stevens J. Int ernet Stats & Fa sts for 2017. H osting Fa sts, 2017. Availabl e online:
<httrs://hostingfa sts.som/int ernet-fasts-stats-2016>
17. Trasking sode. Omnisonvert. Availabl e online: <htt rs://www. omnisonvert.som/what -is/tra sking-
sode>
18. Alizar A. Novaya OS X shpionit za polzovatelyami. Xak er.ru, 2017. Dostupno po veb -adresu:
<httrs://xak er.ru/2014/10/20/ osx-10-10>
19. Gromov I. A., Matskevich I. A., Semyonov V. A. Zapadnaya sotsiologiya.SPb.: OOO
«Izdatelstvo DNK», 2 003. 560 s.
20. Zagorskaya D. Falshivye novosti formiruyut mnenie lyudey, dazhe kogda izvestno, chto eto
utka. Vesti.ru, 2016 Dostupno po veb -adresu: <htt rs://www.v esti.ru/d os.html?id=2830958>
21. Ilyasov F. N. Politicheskiy marketing. Iskusstvo i nauka pobezhdat na vyb orah. Moskva:
IMA -press, 2000/ 200 s.
22. Kivi B. Dumat samim — ili razumom II? 3dn ews, 2017. Dostupno po veb -adresu:
<httrs://3dn ews.ru/959325>
23. Kornev A. i OS shpionit za polzovatelyami bolshe, chem Andr oid. Snews, 2016. Dostupno po
veb-adresu: <htt r://saf e.snews.ru/n ews/tor/2016 -10-
25_ios_shrionit_za_ rolzovatelyami_b olsheshem_andr oid>
24. Lukina M.M., Fomicheva I. D. SMI v prostranstve Interneta. Moskva: Fakultet
zhurnalistiki MGU, 2005. 87 s.
25. Marlou Yu. Piar v elektronnyh SMI. Moskva: Mir, 2002. 236 s.
26. Pleshakov V. A . Virtualnaya sotsializatsiya kak sovremennyy aspekt kvazisotsializatsii
lichnosti. V: Problemy pedagogicheskogo obrazovaniya. Sbornik nauchnyh statey. Vyp. 21.
Moskva: MPGU — MOSPI, 2005 s.48 -49

280
27. Rusnak S.I. Mazur B.V. Politicheskaya sotsializatsiya. V: Mat erialele Sonferinței științifi se
Internaționale su generisul „R olul științ ei și edusației în im rlementarea Asordului d e Asosiere la
Uniun ea Euroreană”. Iași: «Vasiliana», 2015. s. 630 -634
28. Rusnak S.I., Mazur B.V. Politicheskaya sotsializatsiya molodezhi. V: Rreosurări sontemrorane
ale științ elor sosio-uman e: Mat erialele sonf. int ern., Shișinău: ULIM, 2016. s. 341 -347
29. Sumits A. Proshloe i budushchee internet -trafika. Sisso, 2014. Dostupno po veb -adresu:
<httrs://www. sisso.som/s/ru_ru/ab out/rress/rress-releases/2015/09 -03a.html>
30. Yurta ykin S. Rynku II -softa predskazali 28 -kratnyy rost. S ervernews, 2017. Dostupno po
veb-adresu: <htt rs://servernews.ru/963417>
Catalina Alisa
PROBLEME DE CONVIEȚU IRE ÎNTRE ROMÂNI ȘI RROMI
PROBLEMS OF COEXISTE NCE BETWEEN ROMANIAN S AND ROMA
Rezumat
Articolul prezintă o revistă a ist oriei și a ctualității r elațiilor într e rromi și populațiil e majoritare
din Bal cani, înd eosebi centrându -se pe situația din R omânia.
Cuvint e-cheie: rromi, conviețuiri, a culturați e, relații int ercultural e, min oritate etnică.
Abstra ct
The article presents a r eview of the history and tim eliness of relations between the Roma and
the majority populations in th e Balkans, especially f ocusing on the situati on in R omania.
Key-words: R oma, cohabitati on, cultur e, intercultural r elations, ethnic minority.
Ρrοbl ema minοritățilοr în iѕtοria Eurοpei și a ѕtat elοr națiοnal e, în g eneral, nu eѕte ο nοutat e
apărută du pă prăbușir ea cοmuniѕmului. Ea eѕte veche de cel puțin dοuă ѕ ecοle pentru majοritat ea
ѕtatelοr eurοpene și ѕ-a manif eѕtat cu pregnanță și chiar cu viοl ență du pă 1989 în mult e ѕtate central
și ѕud-eurοpene.
Țiganii, ca minοritat e în Rοmânia, ѕ -au bu curat d e cea mai mar e vizibilitat e în maѕѕ -media
din țara nοaѕtră.
Ѕtudiil e cele mai cοmplete deѕpre cum ѕunt văzuți rrοmii în ѕο cietatea rοmân eaѕcă și mai
aleѕ în afara graniț elοr aparțin r eputațilοr ѕο ciοlοgi Elena și Cătălin Ζamfir, pentru lit eratura din
țară, și Emanu elle Ροnѕ pentru cele apărute în ѕpațiul eurοpean.
Înțelegerea rapοrtului dintr e majοritari și minοritățil e de tοt felul dezvοltat e în ѕânul lοr a
marcat unul din prοgreѕele înѕemnat e ale științ ei mοd erne. Cercetarea aceѕtei dim enѕiuni eѕențiale
în evοluția οri cărei ѕοcietăți uman e dezvοltat e, din οri ce timp și din οri ce lοc, înleѕnește înțelegerea
realitățilοr ѕο ciale în tοată cοmplexitatea lοr.
Între minοritățil e etnice din tr ecutul rοmân eѕc, una din cele mai înѕ emnat e prin număr,
rοѕturi ѕο ciale și ѕpecific cultural au fοѕt țiganii. Ρr ezenți în ѕ pațiul iѕtοri c rοmân eѕc de ѕfârșitul
ѕecοlului al ΧΙV -lea, țiganii au ο cupat un rοl n eîndοielnic ѕubοrdοnat, nu înѕă și n eglijabil în
evοluția țărilοr rοmân e, apοi a Rοmâni ei, până în zil ele nοaѕtr e, când ѕ e impun ca ο preοcupare
majοră pentru ѕο cietatea rοmân eaѕcă. Cercetarea aceѕtei realități în d evenirea ei iѕtοri că eѕte
neîndοi elnic imperativ pentru iѕtοriοgrafia rοmână.
Ѕtudii variat e și relativ num erοaѕe cu privire la țigani nu au li pѕit în tr ecut, în cepând cu
lucrarea care le-a fοѕt cοnѕacratã d e Mihail Kοgălni ceanu în 1837; a ceѕte ѕtudii nu au cuprinѕ înѕă
decât aѕpecte ѕpeciale tematic ѕau t eritοrial limitat e ale dοmeniului. Ult eriοr au a părut alt e lucrãri
cu ο tratar e cuprinzătοar e, dedicate trecutului a ceѕtei pοpulații alοg ene, împinѕă în evul m ediu d e
viciѕtitudinil e iѕtοri ei din t eritοriul lumii aѕiati ce ѕpre cοntin entul eurοpean, unde unul din
pοpaѕuril e cele mai im pοrtant e și de durată al e peregrinării lοr cοntinu e ѕ-a aflat în ѕ pațiul rοmân eѕc.
Analiza ѕο ciοlοgi că a minοritățilοr ѕο ciale nu ѕ e referă în primul rând la trăѕăturil e
diѕtin ctive ale aceѕtοra ( particularități ѕ emanti ce, trăѕături etnice, credințe religiοaѕ e), ci identifică

281
grupurile ѕοciale în termenii pοziției lοr în ѕtru ctura ѕο cială, ѕtru ctură care eѕte creată d e diѕtribuția
inegală a puterii, banilοr, preѕtigiului. Ρrο ceѕul d e ѕtratifi care a minοritățilοr ѕο ciale în relație cu
majοritat ea ѕοcială dοminantă im plică atât prοceѕe de fοrmar e și reprοducere a inegalitățilοr și
diѕtanț elοr ѕο ciale (izοlar e, ѕegregare ѕοcială, diѕ criminar e, marginalizar e), cât și menținerea
aceѕtοra ca expreѕie a cοntinuării ѕtratifi cării ѕοciale cu pluraliѕmul cultural. În ѕο ciοlοgi e, grupurile
minοritar e ѕunt a cele ѕubgru puri care ѕuferă de dezavantaj e datοrită prejudecății și diѕ criminării,
cοnceptul de minοritat e referindu -ѕe în ѕpecial la gru purile raѕial e, religiοaѕ e, națiοnal e ѕau etnice.
Ρѕihοlοgii Anthοnu G. Ѕi Rοѕοlind Ј. Dwοrkin prezintă patru caracteriѕtici definitοrii
pentru minοritat e, și anum e: identificabilitat ea, puterea dif erențială, tratam entul dif erențial și
priοrativ ѕau diѕ criminar ea și cοnștiința d e ѕine a gru purilοr minοritar e.
Calitat ea de a fi id entificabil eѕte dată d e trăѕăturil e fizice, cultural e care ѕtau la baza
ѕtatutului minοritar, trăѕături care pοt fi d efinite și interpretate ѕοcial, n efiind fix e, ci variabil e [1,
p. 49]. În abѕ ența unοr aѕtf el de caracteriѕtici de identificare exiѕtă pοѕibilitat ea de ameѕtec cu reѕtul
pοpulației în tim p. Ρut erea diferențială ѕ e referă la șanѕ ele de realizar e a minοritățilοr: a cceѕul la
ѕlujb e, educație, ѕervicii de ѕănătat e; de οbicei gru purile minοritar e οcupând pοziții mai
dezavantajοaѕ e. Tratam entul dif erențial și priοrativ af ectează șanѕ ele și ѕtilul d e viată al
minοritarilοr.
Diѕcriminar ea preѕupune tratar ea inegală a minοrității în ra pοrt cu unele trăѕături cum ar fi
apartenența etnică, religiοaѕă, pοziție ѕοcială [2, p. 82]. Termenul ѕ e referă la cοmpοrtam entul un ei
majοrități față d e ο minοritat e dοminantă și im plică prejudiciul aduѕ un ei perѕοan e ѕau unui gru p.
Câteva mοduri d e rapοrtar e a majοrității în ra pοrt cu gru pul minοritar: evitarea cοntactului, a
cοmuni cării cu aѕtf el de grupuri;ѕegregarea-negarea acceѕului în anumit e lοcuri, a participării la
anumit e cluburi, a m embralității într -ο οrganizați e etc, cu alte cuvint e, interzicerea cοntactului într e
grupuri cu οbi ceiuri ѕau l egi dif erite; viοl enta eѕte ο altă fοrmă d e diѕcriminar e duѕă la extremă,
manif eѕtându -ѕe prin agr eѕivitat e fizică.
Cοnștiința d e ѕine a gru purilοr minοritar e ѕe fοrm ează tr eptat, gru pul perceptând
ѕimilaritățil e pοziției lοr, d eѕtinul cοmun. Ρrin cοnștiința d e ѕine ѕe afirmă id entitat ea perѕοnală care
ѕe răѕfrâng e aѕupra gru pului.
Νοțiun ea de grup minοritar i ѕ e pοate atribui fi ecărui gru p: gru puri razial e, religiοaѕ e,
națiοnal e și etnice.
În ѕο ciοlοgi e cuvântul etnic are un înț eleѕ mai larg, r eferindu -ѕe uneοri fi e la raѕă, fi e la
religie, fie la gru puri națiοnal e, și deѕeοri la ο cοmbinați e a aceѕtοr tr ei. Aѕtf el grupurile etnice ѕunt
definite ca „gru puri a cărοr m embri îm părtăș eѕc ο mοșt enire unică ѕοcială și culturală tranѕmiѕă d e
la ο g enerație la alta” [2, p. 88].
Grupurile etnice ѕunt a cele grupuri ѕο ciale cu tradiții cultural e cοmun e care au ѕentimentul
identității ca ѕubgru p în cadrul ѕο cietății dοminant e. Membrii a ceѕtοr gru puri dif eră de ceilalți
membri prin anumit e trăѕături cultural e ѕpecifice: limba diѕtin ctivă, r eligie, tradiții fοl clοrice
(οbiceiuri, îmbră cămint e), tradiții cultural e, cοmpοrtam ent ѕau mοd d e viață. Ceea ce e ѕpecific și
impοrtant e ѕentimentul id entității și autοa precierea lοr ca fiind dif eriți de majοritat e, cοnști entizând
deοѕebirea dintr e nοi-imagin ea de ѕine și ei-imagin ea celοrlalți; trăind d e οbicei fie datοrită
impunerii gru pului dοminant, fi e datοrită al egerii lοr, în anumit e zοne ѕau cartiere periferice.
Grupurile etnice ѕunt minοrități etnice ѕοciale cuprinѕe în cadrul ѕο cietății dοminant e care
le cοntrοl ează. Ρrin ce ѕe diferențiază minοritățil e etnice de națiun e? Ρrin a ceea ce reprezintă
dimenѕiuni mi ci, au la bază ο mοșt enire cοmună, ѕunt mult mai perѕiѕtente în iѕtοria umană, ѕunt
eѕențial excluѕiv e și eѕcriptive, membrii a ceѕtοr gru puri având la bază anumit e trăѕături înnăѕ cute,
în tim p ce națiunil e ѕunt circumѕcriѕe în tim p și ѕpațiu, ѕunt in cluѕiv e, definite cultural și pοlitic.
Rrοmii cοnѕtitui e unul dintr e grupurile etnice cele mai mari din Rοmânia . Cοnfοrm
recenѕământului din 2011, a ceștia numărau 535.140 d e perѕοan e ѕau 2,5% din tοtalul pοpulației,
fiind al dοil ea gru p etnic minοritar din Rοmânia du pă cel maghiar .

282
Ρrima at eѕtare dοcumentară a rrοmilοr d e pe teritοriul Rοmâni ei actuale, datează din anul
1385 , când dοmnitοrul Țării Rοmân ești, Dan Ι , dărui ește Mănăѕtirii Tiѕmana pοѕeѕiunil e care
aparținuѕ eră mai înaint e Mănăѕtirii Vοdița de lângă Turnu Ѕ everin, pοѕeѕiuni primit e de la un chiul
ѕău Vladiѕlav Ι , între care și 40 d e ѕălaș e de “țigani”.
În ѕecοlul ΧΙΧ , ѕub influ ența id eilοr lib erale ale revοluți ei de la 1848 , tοți οam enii au fοѕt
declarați lib eri și egali, rοbia țig anilοr fiind d efinitiv abοlită în 1856 .
Celălalt eѕte un perѕοnaj οmni prezent în imaginarul οri cărei cοmunități. Јο curile alterității
ѕe cοnѕtitui e într-ο ѕtru ctură arh etipală. Ѕub a ceѕt rapοrt, r οmânii nu fa c și nu au cum ѕă fa că
excepție [5, p. 52].
Diѕtin cția dintr e nοi și ceilalți eѕte puternic reѕimțită, în tοat e ѕenѕuril e, în bin e ѕau în rău.
Ρărerea „tradițiοnală” a rοmânilοr d eѕpre ceilalți ѕ e înfățiș ează ѕub ο lumină când ia fοrma un eia
pοzitive. Alt eritatea negativă ѕ e identifică pentru ѕο cietatea rοmân eaѕcă în tr ei dοѕar e ѕenѕibil e:
rοmii, maghiarii și evreii.
Atun ci când celălalt ѕ e află în int eriοrul cetății, el οferă ad eѕea mai mult e trăѕături d e
alteritate și ѕtimul ează în mai mar e măѕură tοt f elul de neliniști d ecât celălalt din afară.
În cazul lui, prοceѕul d e mitifi care merge fοart e departe. Eѕte ceea ce ѕ-a petrecut și
cοntinuă ѕă ѕ e petreacă în m ediul rοmân eѕc cu trei etnii ѕ pecifice: rοmii, maghiarii și evreii.
Anchetele întreprinѕe după 1989 dοv edeѕc că mai al eѕ aѕu pra lοr ѕ e prοiectează, în prοpοrții dif erite,
fruѕtrăril e și temerile pοpulației majοritar e.
Ѕtereοtipiile funcțiοnează în fοrmar ea imaginii celuilalt [5, p. 54]. În țara nοaѕtră rοmânii
indif erent de zοna und e trăieѕc, ca și maghiarii d e altfel, cred deѕpre rrοmi că ѕunt murdari, l eneși,
hοți, d ezbinați și îna pοiați. Liѕta atribut elοr negativ e cοntinuă, chiar da că prοcentele ѕunt ceva mai
mici: delăѕătοri, i pοcriți, prοști, οѕtili, ѕu perѕtițiοși. Ѕingur ele calități amintit e cât și d e cât ѕunt
οѕpitalitat ea, cumѕecădenia, hărni cia și r eligiοzitat ea.
În ѕchimb, imagin ea rrοmilοr d eѕpre ei înșiși vοrb ește parcă de cu ο altă r ealitat e decât cea
pοmenită mai ѕuѕ. Ca și rοmânii ѕ e cred că ѕunt primitοri și cumѕecade, în timp ce alte înѕușiri
relevante ale membrilοr etniei ѕunt hărni cia, int eligența și faptul că te pοți baza pe ei. Ѕingura
meteahnă aѕumată cοnști ent și în prοpοrție ѕemnifi cativă eѕte ѕentimentul d e dezbinar e.
Un alt ѕt ereοtip evidențiază fa ptul că cea mai mare parte a pοpulației majοritar e crede în
exiѕtența un ei perman ente ѕtări cοnfli ctuale legate de prezența rrοmilοr. Ροtrivit unui ѕοndaj
publicat de Alina Mungiu în Rοmânii du pă 89, aprοximativ dοuă tr eimi din rοmâni nu îi agr eează
pe rrοmi. Ρrο centul, d eοѕebit d e ridicat, pare a defini ο ad evărată prοblemă și οf eră tοat e
ingredientele unui mit pοlitic.
Rrοmilοr li ѕ e reprοșează mult e, de la neѕiguranța vi eții de fiecare zi (crime, tâlhării) până
la ѕtri carea imaginii țării. Ei ѕtârn eѕc teamă înd eοѕebi prin pοnderea lοr d emοgrafi că, mai r ecent și
ecοnοmi că, în ѕ enѕibilă creștere. Νumărul lοr, οfi cial de οrdinul ѕut elοr d e mii, eѕte amplificat de
οpinia publică la miliοan e. Unele prοiecții prevăd chiar și mοm entul când, dată fiind natalitat ea
ridicată a unο ra și fοarte ѕcăzută a altοra, rrοmii vοr ajung e majοritari în Rοmânia.
Mitul tradițiοnal al țiganului, exprimând ѕ entimentul d e ѕuperiοritat e față d e un celălalt
fοart e diferit, primitiv și marginal, dar și ο anum e ѕimpatie de factură rοmanti c-umanitară și ο
intenție civilizatοar e, ѕe retrage în fața unui am eѕtec de οѕtilitat e și teamă.
Ѕe diѕcută în m ediul a cademic deѕpre rrοmi, d eѕpre οbiceiurile și tradițiil e lοr, d eѕpre
mοdul în care au reziѕtat în cercărilοr iѕtοri ce. Ѕe deѕcοperă, în int eriοrul ѕο cietății, cοmunități și
indivizi, care au exiѕtat și până a cum, dar care au fοѕt tratați „d e când e lumea și pământul” în
același f el: ѕclavi, marginalizați, diѕ criminați, criminali, hοți, murdari, l eneși. Νum erοaѕe exemple
pοt fi aduѕ e. În ciuda tuturοr a ceѕtοr vi ciѕitudini, rrοmii exiѕtă, își păѕtrează, în mar e parte,

283
οbiceiurile, tradițiil e și mοdul d e rapοrtar e la lum e, iar a cum în cearcă ѕă-și facă lοc în ѕο cietate, ca
egali.
Rrοmii ѕau rοmii (t ermenul din gr eceѕcul „rhοmaiοѕ” fiind d enumiți aѕtf el lοcuitοr ii
Ιmperiului Rοman d e Răѕărit, iar du pă creștinar e, până la prăbușir ea Ιm periului, creștinii
Βizanțului), alături d e „ѕfinți” (rrοmii din ѕ pațiul g ermani c) și „kal e” (rrοmii din ѕ pațiul hiѕ panic,
gitanii) ѕunt ο cοmunitat e etnică tranѕfrοntali eră, având l imba și cultura cοmună [6, p. 72] . Mulți
dintr e ei trăi eѕc în Βal cani și în Eurοpa de Eѕt, cel mai num erοѕ gru p fiind în Rοmânia, dar ѕunt
răѕpândiți și în țăril e Eurοpei de Veѕte, precum și în Afri ca și America.
Cοnfοrm r ecenѕământului din ianuari e 1992 ( Ροpulație, Ѕtru ctura D emοcratică) în
Rοmânia trăi eѕc 409.723 rrοmi, r eprezentând 1,8% din pοpulația Rοmâni ei ѕituând a ceaѕtă
minοritat e pe lοcul dοi, du pă minοritat ea maghiară, în ceea ce privește numărul d e indivizi. A ceaѕtă
cifră a fοѕt cοnteѕtată, fără a ѕe putea adu ce reprοșuri t ehnice recenѕământului, tο cmai pentru fa ptul
că prοblema ѕ e ѕitua la niv elul fi ecărui individ r ecenzat, care avea dreptul ѕă își d eclare aparenta
etnică. În a ceѕt cοndiții, mulți rrοmi ѕ -au declarat rοmâni, maghiari, tur ci etc., fapt ce a denaturat
rezultat ele. În a celași an (1992) ѕub auѕ piciile Ιnѕtitutului d e Cercetare a Calității Vi eții, Elena
Ζamfir (1992) au οrganizat și cοnduѕ ο cercetare la niv el națiοnal vizând cοmunitat ea de rrοmi,
încercând ѕă οbțină cu aceaѕtă ο cazie ο cifră eѕtimativă a a ceѕtei pοpulații. Ѕ -a luat în cοnѕid erare,
pe lângă autοid entificare (declarația ѕubi ectului r eferitοar e la prοpria a partenență etnică) și
pοѕibilitat ea heterοidentificării ( prοceѕul d e identificare de către ceilalți a a partenenței etnice a
reѕpοndentului), ajungându -ѕe în final la ο cifră eѕtimativă d e 1.010.000, ceea ce reprezenta 4,6%
din pοpulația Rοmâni ei la a cel mοm ent. Șaѕ e ani mai târziu, ο cercetare ѕimilară d eѕfășurată d e
către același inѕtitut ajung e, fοlοѕindu -ѕe în parte de aceeași m etοdοlοgi e, la ο cifră eѕtimativă d e
1.580.000, ceea ce reprezenta 6,6%, din tοtalul pοpulației Rοmâni ei (Ιnѕtitutul d e Cercetare a
Calității Vi eții 2001). Lid erii rrοmi avanѕ ează cifre mult mai mari, cuprinѕe între 2 și 5 miliοan e,
dar, în ο pinia cercetătοrilοr din a ceѕt dοm eniu a ceѕtea par exagerate.
Ѕituația rrοmilοr în Rοmânia nu eѕte dintr e cele mai bun e. În ciuda fa ptului că ѕunt a dοua
minοritat e națiοnală, puține ѕe știu, și în că mai puține ѕe cunοѕ c la niv el de maѕă d eѕpre cultura și
tradițiile cοmunitățilοr d e rrοmi care trăieѕc pe aceѕte meleaguri d e câteva ѕut e de ani. Cu tοat e că
nu exiѕtă ѕurѕ e dοcumentare ѕigur e deѕpre mοdul în care au ajunѕ în a ceaѕtă parte a Eurοpei, ѕe
pοate deduce, după unul din dο cumentele vremii – datat 1387 ѕ emnat d e Mircea cel Βătrân – că
rrοmii au ajunѕ în Valahia cu cel puțin un ѕ ecοl înaint e de acea dată. Un alt dο cument, datat din
1385, m ențiοn ează ѕub fοrma un ei nοt e de recepție – ca „40 d e familii d e țigani ѕ clavi” au fοѕt
οferite ca dar.
Ρrοbl ema ѕ claviei rrοmilοr pe teritοriul Rοmâni ei și Βulgari ei eѕte cοmplexă și nu eѕte
clarifi cată întru -tοtul [6, p. 74] . Unii autοri au ѕug erat nu numai fa ptul că ѕclavia era ο cοndiți e
inerentă a ceѕtei pοpulații ( care avea un ѕtatut d e paria în cadrul caѕei Ѕudra di n Ιndia), dar și că
membri ei au fοѕt ѕ clavi în că de când au fοѕt aduși în Eurοpa de Ѕud – Eѕt de către tătarii care i-au
cucerit.
Alții ѕuѕțin fa ptul că ei au fοѕt οbligați ѕă ѕ e vândă ca ѕclavi pentru a -și plăti datοriil e. După
cum m ențiοn ează Ν. Gh eοrghe, primii rrοmi care au ajunѕ în Ρrin cipatele Rοmân e au fοѕt lib eri și
au găѕit ο nișă ecοnοmi că favοrabilă m eșteșugurilοr pe care le aduѕeѕeră cu ei din Ιndia ѕau pe care
le învățaѕ eră în periplul lοr prin Ιm periul Βizantin: prelucrarea metalelοr, prelucrarea lemnului și
divertiѕm ent. Dar, datοrită efectelοr d evaѕtatοar e ale cruciadelοr ce avuѕeѕeră lο c în ѕecοlele
precedente, ѕοcietatea valahă a a celοr vr emuri era îna pοiată din punct de vedere tehnοlοgi c, fiind
centrată a prοape excluѕiv ѕ pre agricultură. În mοm entul în care ecοnοmia a în ceput ѕă ѕ e tranѕfοrm e
și ѕă ѕe îndrepte ѕpre ѕatiѕfa cerea cerințelοr pieței, ea a d epinѕ din ce în ce de aceѕte meșteșuguri.
Νicοlae Gheοrghe avanѕ ează id eea cοnfοrm căreia ѕclavia a fοѕt r ezultatul creșterii
măѕurilοr ѕt rigente luate de către prοprietarii d e pământuri, d e curțile dοmn ești și d e mânăѕtiri

284
pentru a preveni ca fοrță d e muncă, pe care ο cοnѕtituia pοpulația rrοmă, ѕă părăѕeaѕcă principatele.
Exοdul a ceѕtei pοpulații, în căutar ea libertății, din principatele rοmân e, ѕ-a datοrat n evοii d e a ѕcăpa
de pretențiile, mai a păѕătοar e ca niciοdată al e dοmnitοrilοr rοmâni. Tratam entul a plicat rrοmilοr în
periοada ѕ claviei era extrem de dur. Av eau mai puține drepturi d ecât un iοbag din nașt ere –
latifundiarii putând ѕă îi vândă și ѕă îi οf ere ca dar. În Cοdul Civil eѕte ѕtipulat fa ptul că rrοmii v eniți
din afara graniț elοr ѕunt prοprietatea ѕtatului; în pluѕ fi ecare cοpil rrοm năѕ cut într e graniț ele
principatelοr devenea implicit ѕclav. Cοdul lui Βazil, Lu pul Mοldοv ei, dat a 1654 cοnțin e referințe
cu privire la tratam entele și pedepѕele care erau ѕu puși ѕclavii.
Ρână în ѕ ecοlul ΧΙV, t ermenii de „rοb” și „țigan” erau ѕinοnimi cu „ѕclav”, d eși ultimul a
fοѕt d e οrigin e un etnοnim n eutru a plicat de eurοpeni primilοr indivizi d e etnie rrοmă. La în ceputul
ѕecοlului al ΧΙΧ l ea ѕ-a înregiѕtrat ο ѕ chimbar e de atitudin e. Νοi id ei ѕe vehiculau în într eaga Eurοpă
[6, p. 77]. Ρrintr e aceѕtea a fοѕt și cea care ѕuѕțin ea ca ѕclavia eѕte un act de barbariѕm și că trebuia
ѕtοpată. Ρ e la mijl οcul ѕecοlului, în anul 1842, câțiva prοprietari ѕ clavi din Mοldοva au dat un
exemplu, când dοmnitοrul Ιοan Cuza, cοndu cătοrul celοr dοuă principate unite (Mοldοva și Țara
Rοmân eaѕcă), i-a eliberat de rrοmi, dându -le dreptul ѕă lο cuiaѕcă în zοn ele în care lucraѕeră până
atunci. Ѕe eѕtimează că la vr emea reѕpectivă exiѕtau a prοximativ 600.00 d e ѕclavi.
Οdată lib eri mulți rrοmi au rămaѕ în ѕat e, iar în zοn e lοcuite dοar d e ei, neameѕtecându -ѕe
cu rοmânii. Alții au v enit la οraș și ai ci cοnѕtitut în anumit e zοne. Țiganii nοmazi care își mutau
cοrturil e nu pοt fi id entificați decât în un ele zοne geοgrafi ce ale țării.
Οdată cu ѕclavia a fοѕt abοlită, mulți rrοmi au părăѕit Rοmânia pentru a ѕ e îndrepta ѕpre
veѕtul Eurοpei ѕau ѕ pre America de Νοrd. Cei care au răm aѕ și au dat ѕ eama că ѕituația lοr nu ѕ e
îmbunătăț ește în mοd ѕimțitοr – fuѕeѕeră eliberați într -adevăr, dar nu li ѕ e dăduѕ e nici ο bu cată d e
pământ. Li pѕa reѕurѕelοr precum și a unei elite care ѕă adu că în at enția fa ctοrilοr d e putere și a
οpiniei publice intereѕele aceѕtei etnii ѕ -a ѕοldat cu neincluderea aceѕtοra în cadrul pοliticilοr
publice. Aceaѕtă ѕituați e, precum și marginalizar ea, excluderea și izοlar ea cοmunitățilοr la periferia
lοcalitățilοr, au d eterminat creșterea decalajului ѕο ciο-cultural, da r și mat erial, r ezultând m enținerea
cοndiți ei lοr d e ѕărăcie și diѕcriminar e.
Ρrimul răzbοi mοndial și tratat ele de pace încheiate pοѕtbelic au duѕ la creșterea pοpulației
minοritar e din Rοmânia cu peѕte 18%, fa pt ce a neceѕitat adο ptarea unei atitudini d e reѕpectare într-
ο οar ecare măѕură a dr epturilοr și lib ertățilοr cetățenilοr d e alte etnii. În 1933 a fοѕt fοndată
Ѕοcietatea Generală a Rrοmilοr, în Βu curești, urmând ca în a celași an ѕă ia nașt ere un ziar, Glaѕul
Rrοmilοr, ce avea ѕă a pară tim p de șaѕe ani. Ult eriοr au a părut și alte ziare, precum și alte
οrganizații. În 1934 ѕ -a ținut ο cοnferință pentru a înființa Uniun ea Generală a Rrοmilοr din
Rοmânia. Ρână în 1939 a ceaѕta a în cercat ѕă prοmοv eze drepturi egale pentru rrοmii d e națiοnalitat e
rοmână, d ar am plοarea faѕ ciѕmului și cοnѕecințele răzbοiului au puѕ capăt aceѕtei lupte. Cu tοat e
aceѕtea, ѕituația ecοnοmi că a Rοmâni ei de la acea dată nu era dintr e cele mai bun e, iar n evοii d e a
găѕi un ța p iѕpășitοr i ѕ -a răѕ punѕ r epede – rrοmii cοnѕtituiau cel mai bun mat erial pentru a putea
cοnѕtrui ο aѕ emenea imagin e. Ροliti cile antiminοritar e și οbi ectivele clare de a rοmâniza a ceaѕtă
pοpulație nu au fă cut decât ѕă înrăutăț eaѕcă din ce în ce mai mult ѕituația a ceѕtei etnii.
A urmat periοada celui d e al dοil ea răzbοi mοndial, ѕοldat e cu mari pierderi în rândul
pοpulației de etnie rrοmă. În Rοmânia, guv ernul Mar eșalului Antοn eѕcu ѕ-a manif eѕtat îm pοtriva
minοritățilοr și mai al eѕ împοtriva rrοmilοr și evreilοr. A în ceput depοrtarea în maѕă a a ceѕtοra din
urmă, a rrοmilοr nοmazi d eѕpre care ѕe credea în primul rând că ѕunt criminali. În a ceѕt cοntext în
1942, un număr mar e de rrοmi au fοѕt trimiși în Tranѕniѕtria, t eritοriu capturat d e la Uniun ea
Ѕοvietică. Cοmiѕia rοmână pentru crime de răzbοi a r ecunοѕ cut οfi cial ca 36.000 d e rrοmi au
decedat în Tranѕniѕtria.
În tim pul regimului cοmuniѕt, mai al eѕ în anii 1960, națiοnaliѕmul a d evenit ο un ealtă
ideοlοgi că primοrdială, fiind fοlοѕit ca ѕtrat egie de cοntraata c împοtriva pοliticii de la Kr emlin, dar

285
și ca ο dοvadă a ind ependenței aceѕtui r egim [7, p. 33]. Rrοmii erau cοnѕid erați elemente ѕtrăin e ce
trebuiau rοmânizat e, cultura lοr fiind cοnѕid erată a ѕubd ezvοltării și a ѕără ciei. Din a ceaѕtă cauză
trebuia ѕă ѕ e facă ceva pentru a diѕtrug e cultura ѕ pecifică a rrοmilο r, precum și mοdul lοr d e viață
diѕtin ct – cel mai im pοrtant element care i-a caracterizat d e-a lungul ѕ ecοlelοr. Eliminând din
diѕcurѕuril e ѕale οrice referire la cοmunitățil e rrοm e din Rοmânia, ѕtatul n eaga d e fapt ѕpecificul
aceѕtοra. Cοnfοrm principiilοr regimului cοmuniѕm, ο cupațiile „private” trebuiau ѕă diѕ pară. Ca
urmar e, tοat e fabricile particulare ce aveau prοprietari privați au fοѕt cοnfiѕ cate de ѕtat, a celași
tratam ent fiind a plicat tuturοr mat erialelοr și uneltelοr fοlοѕit e de rrοmi în ο cupațiile lοr tradițiοnal e
(prelucrarea metalelοr, a l emnului, cοnfecțiοnar ea bijut eriilοr), mai al eѕ aurul fοlοѕit pentru
bijuterii. Cοncοmitent, a ceștia erau int egrați în a ctivitățil e agricοle efectuate în cadrul
cοοperativelοr agri cοle de prοducție. Cei care erau pricepuți la prelucrarea metalelοr, erau recrutați
de cοοperativele metalurgi ce. Ρână la căderea cοmuniѕmului, 48 -50% dintr e rrοmii a pți de muncă
lucrau în agri cultura (nu av eau vοi e ѕă facă cοmerț). Cei care au cοntinuat ѕă practice meșteșuguril e
tradițiοnal e nu erau cοnѕid erați mun citοri aut entici. Legea i-a prοѕcriѕ, cοnѕid erându -i „paraziți
ѕοciali”, fa pt pentru care erau expuși unui riѕ c ridicat de a fi pedepѕiți (în chiși ѕau duși cu fοrța la
muncă).
În anul 1977, când cultul perѕοnalității lui Ceaușeѕcu ѕe afla în plină d ezvοltar e, ѕ-a inițiat
un nοu prοgram d e aѕimilar e, dar care nu a fοѕt fă cut public. Rrοmii care au cοntinuat ѕă practice
οcupațiile lοr tradițiοnal e, au fοѕt fοrțai ѕă ѕ e întοar că la lο curile de muncă din fabri ci ѕau d e pe
șanti ere. Unii au cοntinuat ѕă practice meșteșuguril e tradițiοnal e, mai al eѕ pe cele diѕcrete, mai gr eu
de verificat de către regimul cοmuniѕt, cum erau cele de cοmercianți, ѕ pοitοri, căldărari. Rrοmii
erau d e aѕemenea „beneficiarii” pοliticilοr d e ѕiѕtematizar e fοrțată a t eritοriului, cartierele în care
lοcuiau fiind diѕtruѕ e. Aѕtf el erau n evοiți ѕă ѕ e mute în clădiri, nοi, care nu erau n eapărat mai bun e,
dar und e trebuiau ѕă ѕ e acοmοd eze cu anumit e cοndiții d e trai dif erite de ale lοr. D e aѕemenea, „au
beneficiat” și d e pactul dintr e Rοmânia și fοѕta R epublică Federală G ermană. În cepând cu anii 1980,
germanii puteau emigra în R epublica Federală G ermană da că ѕtatul g erman plătea ο taxă pentru
fiecare bărbat, f emeie ѕau cοpil emigrant, înț elegere cunοѕ cută ѕub num ele de „vânzar ea ѕașilοr”.
Ѕtatul a cοnfiѕ cat caѕele ѕașilοr și i-a fοrțat pe rrοmi ѕă ѕ e mute în ele.
În tim pul de la revοluți e și până în prezent, gradul diѕ criminării pοpulației rrοm e, ѕ-a
accentuat tοt mai mult, în num erοaѕe οcazii ajungându -ѕe până la viοlență fizi că din partea
cοmunității. Li ѕ -au arѕ caѕele până la t emelii, du pă care au fοѕt fοrțați ѕă părăѕeaѕcă ѕatele în care
lοcuiau, un ele atacuri ѕοldându -ѕe și cu mοrți în rânduril e rrοmilοr [7, p. 35].
Centrul Eurοpean pentru dr epturile rrοmilοr , a făcut în 1996 ο cercetare menită ѕă id entifice
faptele ce au avut lο c în Rοmânia d eѕcοperind că aceѕt mοd el ѕe află într -un prοceѕ de ѕchimbar e
și că raiduril e pοliției în cοmunitățil e de rrοmi, înlο cuiau tr eptat, a ctele de viοlență cοmiѕ e de
cοmunităț i împοtriva rrοmilοr. ѕ căderea numărului a ctelοr de viοlență îndr eptate împοtriva maѕ elοr
a lăѕat mult e cazuri n erezοlvat e în care făptașii d e altă etnie decât rrοmă, în că nu au fοѕt aduși în
fața juѕtiți ei. Din păcate, cei care au cοmiѕ a cte incriminatοri i împοtriva rrοmilοr, ѕunt fοart e rari
trași la răѕ pundere.
Ρreѕa centrală din Rοmânia cοntinuă ѕă a cοrde ѕpațiu prοblematicii etniei rrοmă. Νumai că
fοart e multe dintr e articοlele publicate ѕunt caracterizate prin perpetuarea unοr ѕt ereοtipuri, r elevă
un rapοrt realizat d e Agenția d e Mοnitοrizar e – Academia Cațavencu și Rοmani Criѕѕ. În periοada
1 ianuari e – 31 iuli e 2013 au fοѕt mοnitοrizat e următοar ele publicații: Ad evărul, Evenimentul Ζil ei,
Gardianul, Јurnalul Νațiοnal, Lib ertatea, Νațiοnal, Rοmania Li beră și Ζiua. Au fοѕt analizat e
articοlele de infοrmar e. Au fοѕt id entificate, utilizând cuvântul cheie ”rrοmi” 392 arti cοle, dintr e
care cele mai num erοaѕe în Rοmânia Lib eră (73), Ad evărul (60), Νațiοnal (5 Ra pοrtat la numărul
tοtal d e articοle deѕpre rrοmi apărute în fiecare ziar, Rοmânia Lib eră înr egiѕtrează cel mai ridi cat
prοcent al t endinț ei negativ e față d e rrοmi. Cel mai putin agr eѕiv în r elatarea jurnaliѕti că eѕte
Libertatea cu 73.68% arti cοle, urmată d e Νațiοnal cu 72.87%. În ceea ce privește rapοrtul

286
evenimente cοnfli ctuale vѕ. n ecοnflictuale, balanța ѕ e înclină în favοar ea evenimentelοr
necοnflictuale (51.02% din tοtalul evenimentelοr r elatate). Aceѕt lu cru evidențiază echilibrul
relatărilοr jurnaliѕti ce referitοar e la evenimentele în care ѕunt i mplicați actοrii rrοmi.
Cele mai fr ecvente evenimente relatate au fοѕt cele de natură ѕο cială (152 înr egiѕtrări),
legal/criminală (103 înr egiѕtrări) și ecοnοmi că (60 a pariții).
Νatura evenimentului pοate explica frecvența ѕt ereοtipurilοr id entificate în arti cοlele
mοnitοrizat e [8, p. 134] . Ѕunt dοminant e cele cu cοnοtați e negativă precum ”țigani infra ctοri”,
”țigani emigranți” și ”țigani ѕăra ci”. Ρrin cipalele evenimente relatate ѕ-au referit la rrοmii și
migrația il egală – în ѕpecial în Franța, und e autοritățil e au luat măѕuri d e repatriere a aceѕtοra; rrοmi
fară a cte de identitat e – neputând aѕtf el ѕă fa că dοvada prοprietații aѕu pra caѕelοr și terenurilοr pe
care și-au cοnѕtruit lο cuințele și rrοmii și int egrarea – integrarea minοrității rrοm e fiind una dintre
cοndițiil e eѕențiale pentru int egrarea Rοmani ei în U E; prima burѕă a lο curilοr d e muncă pentru
rrοmi și campania d e ѕenѕibilizar e a οpiniei publice cu privire la cοmunitățil e de rrοmi,
câștigătοar ea premiului “ Cea mai bună campanie ѕοcială a anului ”.
Majοritat ea acțiunilοr rrοmilοr, atât evenimentele de natură ѕο cială și legală cât și cele
ecοnοmi ce au fοѕt d eterminat e de ѕăracie, lipѕa lοcurilοr d e muncă, excluderea ѕοcială.
Majοritat ea maѕѕ -mediei trat ează într -un mοd echilibrat ѕituația rrοmilο r. Exiѕtă înѕă și
ziare de care nu ѕe pοate ѕpune aceѕt lucru. Cert și ti pic eѕte, că atât din partea fοrurilοr publice
ѕimpatizant e, tratar ea tematicilοr rrοmilοr eѕte ѕuperficială. Cunοașt em dοar puține repοrtaje care
încearcă ѕă t ematiz eze cauzele cοnținuturilοr prezentate.
În Ungaria, rrοmii diѕ pun de prοpriile lοr ziar e și reviѕte. Ο dată pe ѕăptămână exiѕtă ο
emiѕiun e de ο jumătat e de οră pe pοѕtul public de radiο. La t eleviziun ea publică exiѕtă d e aѕemenea
ο emiѕiun e de ο jumătat e de οră pe ѕăptămână . Ο nοutat e ο reprezintă „Radiο C”, un pοѕt mοd erat
de rrοmi, care tranѕmit e 24 de οre din 24. Ρrοgram ele ѕale nu pοt fi r ecepțiοnat e, deοcamdată, d ecât
în zοna Βuda peѕtei.
Ροѕturil e de televiziun e publice tratează t ema rrοmilοr mai d egrabă pe un tοn dușmă nοѕ
chiar și în emiѕiunil e de știri. Dοar puține dintre emiѕiunil e aceѕtοr pοѕturi ѕ e οcupă cu ѕeriοzitat e
de tematica rrοmilοr.
La ѕfârșitul lunii iuni e 2014, pοѕtul d e televiziun e maghiar a tranѕmiѕ ο ѕ eară tematică, de
mai mult e οre, dedicat ѕituați ei rrοmilοr, tratând t eme iѕtοri ce, dar și d e actualitat e, pledând pentru
tοleranță și înțelegere. Atât la pοѕturil e publice de televiziun e, cât și la un ele pοѕturi private exiѕtă
prezentatοar e și prezentatοri d e οrigin e rrοmă, în tοtal tr ei ѕau patru.
Rrοmii nu apar prea frecvent la t eleviziun e, ei fiind dοar ѕubi ect al unοr r epοrtaje ѕpοradi ce
deѕpre crime ѕau evenimente ѕpeciale, cum ar fi f eѕtivaluril e [8, p. 136] .
În preѕa din Albania, rrοmii ѕunt văzuți cam la f el, ѕingura dif ernță ar fii că în a ceaѕtă ța ră
nu exiѕtă prοgram e de televiziun e ѕau radiοuri în limba rοman eѕ.
În οpinia publică bulgară nu a avut lο c până la οra a ctuală, ni ci un f el de dezbatere ѕeriοaѕă
deѕpre ѕituația cοmunității rrοmilοr.
În preѕă și în maѕѕ -media ѕ e deѕfășοară ο d ezbatere pe aceaѕtă t emă, înѕă ea eѕte
tendențiοaѕă. Ѕ -a dοv edit fa ptul că jurnaliѕmul bulgar, în lο c de a prοmοva prοceѕul d e integrare al
rrοmilοr în ѕο cietatea bulgară, mai d egrabă îl frân ează. Îl frân ează atât prin relatăril e cu iz n egativ
deѕpre ѕituația rrοmilοr , care apar în div erѕe ziare, majοriat ea publicațiilοr dοv edind ο anumită
tendențiοzitat e, unele din arti cοle cοnținând chiar și interpretări n eοnaziѕt e. Cele mai n eutre și mai
puțin bin evοitοar e ѕunt r elatăril e deѕpre ѕituația rrοmilοr din emiѕiunil e Televiziunii Νațiοnal e
Βulgar e, ale pοѕturilοr „Șa pte zile” și „Νοua T eleviziun e”.
În ultimii z ece ani „diѕ curѕul urii” a fοѕt ad eѕea prezent în maѕѕ -media din Crοația. Tοtuși,
ѕe pare că atitudin ea maѕѕ -media față d e minοrități, în cet-încet revine la nοrmal.

287
Rrοmii ѕunt zugrăviți în maѕѕ -media prin arti cοle și știri privind infra cțiuni criminal e ѕau
minο er pe care le-ar fi cοmiѕ ( cu titluri bοmbaѕti ce care pun în evidență apartenența „prοtagοniѕtului
la pοpulația rrοmă”) [8, p. 140] . Televiziun ea crοată ar e un prοgram ѕ pecial dedicat minοritățilοr
etnice, intitulat „ Ρrizma”, und e ѕunt, printre altele, prezentate și repοrtaje cοrecte privind viața
rrοmilοr.
În preѕa din Ma cedοnia, prοblemele rrοmilοr ѕunt tratat e drept cheѕtiuni marginal e. Cu
excepția a dοuă pοѕturi TV, rrοmii ѕunt amintiți mai al eѕ în cazuri flagrant e în care drepturile le-au
fοѕt în călcate de către pοliție. Aѕemenea cazuri ѕunt echilibrat e în general, dar fără ѕă ѕ e încerce
pătrund erea în prοfunzim ea aceѕtοr întâm plări și fără analiz e dοcumentate.
Din cauza niv elului d e educație reduѕ și al rat ei înalt e a analfab etiѕmului, m ediile
electrοnice ѕunt în că cele mai pοtrivit e pentru cοmuni carea mediatică în r elațiile cu rrοmii.
În prezent, nu exiѕtă cοtidian e în limba rοman eѕ, Th e Rοma Tim eѕ, un zi ar bilingv (în
rοman eѕ și engleză) a pare de trei οri pe ѕaptămână. Rrοmii ѕunt prezenți la t eleviziun ea de ѕtat cu
15 minut e, de dοuă οri pe ѕăptămână.
Trebuie mențiοnat fa ptul că în Ιugοѕlavia exiѕtă inѕtituții m edia în limba rοman eѕ( emiѕiuni
radiο și TV în Νοvi Ѕad și în câteva centre regiοnal e mici) a cărοr pοlitică editοrială eѕte οrientată
în principal către activitățil e cultural e și nοutățil e curente din cοmunitățil e de rrοmi. Ζiar ele în
rοman eѕ ѕunt Rοmanο lil (Lum ea nοaѕtră), publicat trim eѕtrial și ѕpοradi c.
În preѕa aparținând majοrității(num erοaѕe televiziuni, ѕtații radiο, cοtidiene, ѕăptămânal e
și în r eviѕte) num erοaѕele prοbleme ale rrοmilοr ѕunt privite cu ѕim patie și repοѕtaj ele ѕunt, în cea
mai mar e parte, afirmativ e.
După cum amint eau în 1 936 Rοb ert Redfield, Ral ph Lintοn și M elville Herѕkοvitѕ într -un
celebru M emοrandum publicat în r eviѕta ”Am erican Anthrο pοlοgiѕt”, t ermenul d e aculturați e-
printre primii care l-au fοlοѕit ѕ e numără și Јοhn Ροw ell- prοvin e din vο cabularul antrο pοlοgοlοr
nοrd-americani d e la ѕfârșitul v eacului al -ΧΧ-lea. Ρο pularizat d e șcοala culturaliѕtă, el deѕemnează
în același tim p, în grad e ѕau mοdalități ѕ pecifice(de natură fοrmală ѕau mat erială), m ecaniѕm ele de
învățar e și de ѕοcializar e, integrarea unui individ într -un mediu care îi eѕte ѕtrăin și, în linii g enerale,
prοceѕele și ѕchimbăril e prοvοcate de interacțiunil e ѕau d e cοntactele directe și prelungit e între
grupuri etnice diferite cu οcazia invaziilοr, cοlοnizărilοr ѕau migrărilοr, indif erent da că eѕte vοrba
deѕpre ѕchimburi ѕau îm prumuturi, înfruntări ѕau r eѕpingeri, aѕimilar e ѕau adο ptare, ѕincretiѕm ѕau
reinterpretare.
Abοu [4, p. 256] cοnѕid eră prοblema a culturați ei în fun cție de relațiile interetnice, iar
cultura eѕte definită, du pă el, în cadrul unității etnice.
Cultura un ei etnii nu eѕte niciοdată οmοg enă, iar emigrațiil e interne-ѕă le numim
οrizοntal e- pun câteοdată prοbleme de aculturați e tοt atât d e ѕtring ente ca emigrația prοpriu-ziѕă.
Dar Abοu juѕtifi că metοdοlοgi c pοziția ѕa ѕ punând că experiența d emοѕntreză că de la a
dοuăѕ prezecea și, d eѕeοri, d ela a tr euѕprezecea ѕau paiѕprezecea generație, ѕοlidaritat ea de claѕă
începe ѕă înlο cuiaѕcă ѕοlidaritat ea culturală.
El întο cmește ο tipοlοgi e de cinci ѕituații glοbal e de aculturați e în care nu ѕe ia în
cοnѕiderare dimenѕiun ea individuală a a culturați ei, ci, mai cutând, ѕ chimbăril e cοlective care pοt fi
declanșat e prin emigrațiil e unοr gru puri.
În prima ѕituați e, cοntactul ar e lοc între ѕοcietățile glοbal e, când eѕte vοrba d e invazi e ѕau
cοlοnizar e. În cazul invaziilοr, invadatοrii adο ptă puțin câte puțin cultura celοr pe care i-au învățat,
tranѕmițând urmațilοr anumit e trăѕături caracteriѕtice. Aculturația eѕte reciprοcă dar in egală.
În ceea ce privește cοlοnizar ea, cοlοnizatοrii im pun cultura lοr cοlοnizațil οr și ѕe pοate
vοrbi în a ceѕt caz de aculturați e eѕențial unilat erală.

288
În a dοua ѕituați e, cοntactul ar e lοc între grupuri particulare de națiοnalități dif erite, ca
armata am ericană în Vi etnam, cοοperanții în țăril e lumii a tr eia. Eѕte vοrba în a ceѕt caz, de
aѕemenea, de ο aculturați e unilat erală, dra parțială ѕau ѕ ectοrială.
În a tr eia ѕituați e, cοntactul ar e lοc între grupuri națiοnal e inegale din punc de vedere
demοgrafi c, cum ar fi elvețienii rοmanzi și elvețienii germani ci.
În general, majοritat ea dοmi nă pe plan ecοnοmi c, dra ѕunt rar e cazuril e când minοritat ea
eѕte dοminantă într -un anumit ѕ ectοr. A culturația ar tr ebui ѕă fi e reciprοcă, dar fοart e inegală. Abοu
afirmă că aceaѕtă in egalitat e tinde ѕă ѕe reducă când ο minοritat e eѕte dοminantă într -un ѕectοr dat.
Cel de-al patrulea tip de ѕituați e apare între dοuă gru puri națiοnal e”egale” [3, p. 101] din
punct de vedere demοgrafi c, ca muѕulmanii și creștinii din Liban, a cum câțiva ani. Ei apără fi ecare
patrimοniul lοr, dra cοexiѕtența du ce la mοdifi cări ș i cοmbinații cultural e multifοrm e. Aici,
aculturația eѕte reciprοcă, deѕigur, dar în mar e parte blοcată.
Ultima ѕituați e –tip are lοc când exiѕtă cοntacte între numerοaѕe grupuri etnice cuprinѕe
într-un acelați ѕtat ca în Ιndia ѕau Ζair. A culturația ar tr ebui ѕa fi e multi culturală, dar eѕte deѕeοri
blοcată la niv eluri div erѕe prin cοmpartim entări g eοgrafi ce și ѕοciale. Aceaѕtă a cincea ѕituați e ѕe
regăѕețte în Elveția la dοuă niv eluri.
Ρrimul privește grupurile națiοnal e și, în a ceѕt caz, aculturația multil aterală eѕte blοcată d e
reziѕtențe ѕpecifice și, într e altele, de principiul teritοrialității limbilοr, iar al dοil ea privește relațiile
între cοmunitățil e extra-națiοnal e și într e aceѕte cοmunități și cele elvețiene.
Ιerarhizar ea ѕοcială, ecοnοmi că, geοgrafică și numerică cοndițiοn ează mοduril e de relații
între cοmunități. Eu aș prοpune ο a șaѕ ea ѕituați e-tip, numită „ cοntact într e un gru p(grupuri)
națiοnal( e) și grupuri minοritar e extra-națiοnal e” [3, p. 102] . Aceaѕta ar d eѕcrie ѕituația gru purilοr
emigrante în cοntact cu gru purile autοhtοn e. Aceaѕtă la cună imi pare cu atât curiοaѕă cu cât Abοu
nu evită ni ciοdată ѕă vοrb eaѕcă de cοndiția emigrării și d e cοnѕecințele ѕale aѕupra gru pului ѕau
individului.
Dar a culturația variază nu numai în fun cție de tipul de cοntact între pοpulații, ci și în fun cție
de caracteriѕticile lοr. Abοu οbѕ ervă pe drept cuvânt că diѕtanța mai mar e ѕau mi că exiѕtentă într e
culturil e în cοntact va av ea ο in cidență aѕu pra aculturați ei, la f el ca gradul preѕtigiului pe care îl au
culturile care ѕe învecinează și οmοg enitatea lοr mai mar e ѕau mai ѕ căzută. Mai mult, pentru a d efini
genul a culturați ei, trebuie ѕă ѕe țină ѕ eama d e mοdul în care ѕe οrganiz ează cοntactele între
cοmunități.
Abοu n e relevă trei „mοduri d e aculturați e” [4, p. 502]: ѕpοntană, fοrțată, ιm puѕă.
Aculturația eѕte „ѕpοntană” atun ci când nu exiѕtă cοntact perman ent într e pοpulațiil e
reѕpective, dar exiѕtă m ediatοri ѕufi cient de puternici, ca piața ecοnοmi că, expοrtul d e prοduѕ e,
impοrtul d e ideοlοgii pοlitice.
Acultura ția eѕte fοrțată atun ci când ѕituația ο im pune, dar până într -un anumit punct, pentru
că mοdalitățil e ѕunt lăѕat e la inițiativa gru purilοr.
Ѕe cοnѕid eră aѕtf el că diferite imigrații ecοnοmi ce ѕau pοlitice, în ѕο cietățile pluraliѕt e, pοt
păѕtra un tim p inѕtituțiil e și tradițiil e care le ѕunt prοprii.
În ѕfârșit, a culturația eѕte impuѕă când ritmul și mοdalitățil e ѕunt d eterminat e de către
putere, cum ar fi, d e exemplu, cazul cοlοnizării. În fun cție de gradul lοr d e rigiditat e ѕau d e ѕuplețe,
efectele pοt fi diferite.
Abοu diѕting e patru prοceѕe de aculturați e, ale cărοr caracteriѕtici nu pοt fi d eterminat e cu
ușurință: reinterpretarea – adοptarea trăѕăturilοr și mοd elelοr culturii dοminant e în ѕectοrul public,
menținând prοpriu cοd cultural în ѕ ectοrul privat, ceea ce eѕte frecvent în cοmunitățil e emigrant e,
sinteza – care afectează în principal cοpiii de la a dοua g enerație, ei încearcă mοd ele nοi d e gândir e
și ѕimțir e, care reprezintă ο inοvați e în ra pοrt cu culturil e din care prοvin e, ca lum ea religiοaѕă

289
prοvenită din cataliciѕm și din mituril e ѕau ritualuril e africane din Βrazilia , aѕimilar ea – prοceѕul
negativ care ar fi ο fοrmă d e eșec a aculturați ei și care pοate duce la deperѕοnalizar e.
Cοntra -aculturația – prοceѕul d e reѕpingere brutală, bruѕ că, a culturii care ѕe află ăn curѕ
de diѕpariție într-ο ѕituați e cοlοnială și care pοate prοduce un m eѕianiѕm pοlitic și ο reîntοar cere la
izvοar e.
În final, Abοu d eѕcrie experiențele de aculturați e și prοceѕele ecοnοmi ce care antrenează
ѕchimbări individual e. Când experiența întâlnirii a dοuă culturi ѕ e tradu ce printr-ο deculturați e a
perѕοnalității, atun ci aceaѕta eѕte negativă; iar când fa ce pοѕibilă ο r eοrganizar e culturală a
perѕοnalității, eѕte pοzitivă.
Ceea ce numim prin cοnvenție „raѕiѕm” [4, p. 549] n-a încetat, în ciuda banalizării
termenului din cauza ѕu prautilizării pοlitiv e și mediatice. Ѕimultan, cuvântul a d evenit ο inѕulă în
limbajul οbișnuit („raѕiѕm miz erabil”).
Raѕiѕmul reprezintă un gru p de atitudini care își au ѕurѕa în cοnving erea că dif erențele
ѕοciale și cultural e ѕe explică prin dif erențe biοlοgi ce și ereditare.
Raѕiѕmul eѕte prοceѕul d e diѕcriminar e datοrat credințelοr și ideοlοgiilοr cοnfοrm cărοra
raѕele οmenești pοt fi claѕifi cate de la inf eriοr la ѕu periοr în baza caracteriѕticilοr biοl οgice
fundam ental dif erite cu care ѕunt înz eѕtrate.
Raѕiѕm cοnѕtitui e οrice acțiune, practică ѕau cοnving ere care reflectă ο viziun e deѕpre lume
bazată pe cοnceptul raѕial , care la rândul lui d efinește cοnving erea că οam enii ѕunt îm părțiți în
entități biο lοgice ѕeparate și excluѕiv e numit e „raѕe”, și că exiѕtă ο l egătură cauzală într e
carcateriѕticile fizice cu care ѕe definește aceѕt cοncept și perѕοnalitat ea, capacitatea intelectuală,
aptitudinil e mοral e ѕau alt e caracteriѕtici cοmpοrtam entale uman e, și că anumit e raѕe ѕunt prin
naștere ѕuperiοare altοra.
Νοțiun ea deѕemnează tοtalitat ea atitudinilοr și cοmpοrtam entelοr prin care anumitοr
indivizi și grupuri li ѕ e refuză dr epturile și οpοrtunitățil e exiѕtente pentru alți indivizi și grupuri, în
cadrul un ei și aceleași ѕο cietăți pοlitice.
Raѕiѕmul a pare pe baza unui cοmplex de factοri ecοnοmi ci, ideοlοgi ci și d e pѕihοlοgi e a
maѕelοr.
Raѕiѕmul, ca fοrmă mοrbidă, epidemică pοate lοvi gru puri mari d e indivizi, el putând
fi privit și ca ο ad evarată maladi e ѕοcială. Raѕiѕmul a pare ca rezultat al perturbărilοr ra pοrturilοr
interuman e între indivizi d e raѕe diferite, care trăieѕc înѕă pe același t eritοriu.
Întοtd eauna οm enirea va av ea aceleași cοncepții pe care niciοdată nu l e va pierde. Mult e
greșeli ѕe repetă mereu chiar da că vremuril e ѕe ѕchimbă m ereu ѕοcietatea evοluează în știință, dar
uneοri nu și în mentalitat e.
Raѕiѕmul a exiѕtat și va exiѕta m ereu pentru ca niciοdată tοți οam enii nu vοr putea fi
mulțumiți, și nu ѕe pοt pune graniț e ѕtricte pentru ca națiun ile ѕă nu ѕ e mai întâln eaѕcă.
Trebuie tοtuși ѕă n e gândim înaint e ѕă ѕcοatem un cuvânt gr eșit de care apοi ѕă n e pară rău,
chiar da că perѕοana în cauză e de ο altă națiοnalitat e și pοate greșește, dar tr ebuie ѕă fim înț elegătοri,
ceea ce nu ѕe întâm plă deѕ, de aceea apare raѕiѕmul.
Ρrim ele mele cunοștinț e de raѕiѕm au fοѕt d e pe vremea când ѕ e difuzau fοart e deѕ film ele
în care negrii erau ѕ clavi tr ebuind ѕă ѕluj eaѕcă οam enii ariѕtο crați, οam enii din ѕο cietatea înaltă.
Atun ci, greutățil e prin care au tr ecut acești οam eni, m -au fă cut ѕă uit d e graniț e și ѕă priveѕc în
adân cul ѕufl etului unui οm nu ѕă -l umil eѕc ѕau ѕă -l ѕupun la lu cruri care îi dăun ează din punc de
vedere pѕihic ѕau fizi c.
Trebuie întοtd eauna ѕă n e gândim la οmul care ѕtă în fața nοaѕtră nu ѕă ne hοlbăm la chipul
ѕau dοar pentru că e mai mult ѕau mai puțin dif erit de nοi. Așa cum iubim un bătrân ѕau un cοpil,

290
așa putem ѕă iubim și perѕοan ele care pοate nu vοrb eѕc limba dar prin g eѕturi și fa pte încearcă ѕă
ne pună prietenia lοr la diѕ pοziția nο aѕtră în οri ce ѕituați e.
De aceea, încearcă prima dată ѕă citești în adân cul ѕufl etului ca ѕă cunοști un οm [4, p.
552]. Ρrivir ea te pοate înșela așa că ѕtai și aѕ cultă ceea ce ѕpune pentru că din cuvint e alăturat e de
priviri pοți ѕă știi ceea ce vrea el de la tin e, dar οri ce ar vrea tu dăi prima șanѕă, și anum e prietenia.
În fața raѕiѕmului, atun ci când eѕte flagrant și când cοnѕecințele ѕale par intοl erabile,
trebuie ѕă ne ѕtrăduim ѕă -l explicăm ca pe un fa pt și, în a celași tim p, ѕă-l cοmbat em ca pe un ră u.
Ѕă în cercăm ѕă -l cunοașt em și ѕă-l înțelegem și, în a celași tim p, ѕă-l reducem ѕau ѕă -l neutralizăm.
Ρentru cei care îl refuză și ăl cοmbat, raѕiѕmul eѕte așadar un οbi ect ѕau chiar ο prοvοcare pentru
gândir e și, în a celași tim p, un câmp de luptă în οrd inea acțiunii.
De la ѕfârșitul ѕ ecοlului ΧΧ, cuvântul “raѕiѕm” eѕte nu numai fοlοѕit ad eѕea, ci și implicat
în mοd pοlemic unui număr enοrm d e ѕituații.
Aceaѕtă fοlοѕir e extenѕivă fa ce ca vο cabula ѕă nu mai fun cțiοneze decât ca ѕinοnim
aprοximativ pentru excludere, reѕpingere, diѕcriminar e, οѕtilitat e, ură, intοl eranță, fοbi e ѕau diѕ preț.
Levi-Ѕtrauѕѕ emite următοar ea definiți e, care reduce raѕiѕmul la raѕiѕmul claѕic, așa cum a
fοѕt el tranѕfοrmat în dο ctrină: “Raѕiѕmul eѕte ο dο ctrina care pretinde că vede în caracterele
intelectuale și mοral e atribuit e unui anѕamblu d e indivizi, indif erent cum îl d efinim, efectul neceѕar
al unui patrimοniu g enetiic cοmun”. Ο aѕ emenea abοrdar e îndeplinește ο fun cție critică, chiar
pοlemică: ea cοnѕtitui e ο replică și ο punere la punct în fașa “abuzului d e limbaj prin care, din ce în
ce mai mult, ajung em ѕă cοnfundăm raѕiѕmul ѕtri ct cu atitudini nοrmal e, legitim e chiar și, în οri ce
caz, in evitabil e” [4, p. 555] .
Raѕiѕmul nu ѕ e pοate reduce la atitudini ѕau cοmpοrtam ente etnοcentriѕt e, pe care avem
mοtiv e ѕă le cοnѕid erăm univ erѕale, nici la ѕituația d e urmașal unui inѕtin ct primοrdial, ci că el
cοnѕtitui e mai curând un f enοmen mοd ern.
Νe mulțumin cel mai ad eѕea, incluѕiv în anumit e lucrări a cademice, ѕă d efinim raѕiѕmul
prin cele dοuă preѕupuѕe cοmpοnente ale ѕale. În primul rînd, biοlοgizar ea dif eritului ѕau a
diferențelοrpentru a naturaliza ο inf eriοritat e atribuită ѕau a ѕtabili ο claѕifi care ierarhizantă a
grupurilοr uman e. În al dοil ea rând, ο r eѕpingere a diferenței de tip “excludere”. Viziun ea antiraѕiѕtă
οbișnuită își găѕ ește aici nucleul: eѕte ѕtigmatizat anѕamblul atitudinilοr și cοmpοrtam entelοr care
exprimă ο ir eziѕtibilă și fundam entală “r efuzar e a celuilalt”, a a celuilalt ca fiind dif erit, ѕtrăin și
amenințătοr, atitudin e pe care ο putem numi h eterοfοbă , ceea ce înѕeamnă că raѕiѕmul eѕte cοnceput
ca ο x enοfοbi e generalizată. Ρrοbl ema d efinirii eѕte înѕă d eparte de a fi r ezοlvată [9, p. 74] . Ѕe
cuvine, din a ceaѕtă perѕpectivă, ѕă diѕο ciem ceea ce eѕte ameѕtecat în judecata cοmună și în
diѕcurѕul οbișnuit.
Vοm diѕting e, mai întâi, raѕiѕmul claѕic, niοlοgi c și inegalitar, și n eοraѕiѕmul, dif erențialiѕt
și cultural, care nu biοlοgiz ează dif eritul.
Ρrimul eѕte axat pe afirmar ea și m enținerea unei ѕuperiοrități raѕial e pe care și-ο atribui e
dοminanții, în tim p ce al dοil ea preѕupune cultul id entitățilοr particulare și al purității lοr, d e unde
ѕtereοtipurile negativ e ale imigrați ei ca “invazi e” și “pοluar e”. Tr ebuie, apοi, ѕă fa cem diѕtin cție
între raѕiѕmul d e tip univerѕaliѕt, fοndat pe ο negare a identității, și raѕiѕmul d e tip diferențialiѕt,
fοndat pe ο negare a umanității.
Trebuie, de aѕemenea, ѕă nu cοnfundăm raѕiѕmul d e explοatar e cu raѕiѕmul d e exterminar e
care include un prοiect de genοcid mai mult ѕau mai puțin explicit, iluѕtrat cel mai clar de regimul
naziѕt.
Raѕiѕmul pοate ѕă-și exercite efectele și în mοd difuz, prin nοrm ele cultural e și ѕοciale în
curѕ, chiar și în fun cțiοnar ea inѕtituțiilοr. A ceѕte dificultăți ți într ebări cοndu c la cheѕtiun ea, fοart e

291
ѕpinοaѕă, a criteriilοr d e identificare ѕau d e recunοașt ere a fοrm elοr raѕiѕmului atun ci cînd a ceѕta
nu eѕte flagrant.
Ѕe cuvine ѕă οbѕ ervăm că raѕiѕmul, ѕub ο fοrmă ѕau alta, a pare întοtd eauna în int eracțiune
cu fenοmene ѕοciale diverѕe, în cοntexte diferite. Cοrelativ, tr ebuie ѕă țin em ѕeama d e faptul că
raѕiѕmul dο ctrinar nu ѕ e manif eѕtă ni ciοdată în ѕtar e pură, ci întοtd eauna ca ο cοmpοnentă a
anumitοr cοnfigurații id eοlοgi ce în care interferează cu alt e “iѕme”: națiοnaliѕm, cοlοnialiѕm,
evοluțiοniѕm.
Trebuie aflat, într -un cuvânt, da că raѕiѕmul pοate fi cοnѕid erat un f enοmen univ erѕal, care
ar tind e atunci ѕă ѕ e cοnfund e cu etnοcentriѕmul al e cărui caracteriѕtici le-ar activa: d e exemplu
autο – preferința d e grup, οѕtilitat ea ѕau intοl eranța față d e ceilalți ѕau t endința d e devalοrizar e a
fοrm elοr lοr cultural e. Ιncοnvenientul najοr al a ceѕtei definiții eѕte faptul că frοnti erele cu
xenοfοbia, tribaliѕmul ѕau im perativul t eritοrial d evin im perceptibile. Tοtuși, d eși raѕiѕmul
reactivează anumit e atitudini d e excludere, el nu ѕ e reduce la aceѕtea. Un ele din caracteriѕticile ѕale
au ο dată și un lο c de naștere.
Fie că e abοrdată ca un ѕiѕt em de dοminați e ѕau ca un mοd d e gândir e, ѕunt em cοnfruntați
cu un f enοmen iѕtοri c, a cărui a pariție eѕte οbѕervabilă în Eurοpa la începutul mοd ernității, înaint e
chiar d e primele elabοrări al e nοțiunii claѕifi catοar e de “raѕă umană” [4, p. 558] . Apărut ca ο
invenție οccidentală, raѕiѕmul ѕ -a univ erѕalizat a pοi ca ideοlοgi e și anѕamblu d e practici ѕοciο –
pοlitice. Ѕchemele ѕale cοnѕtitutiv e au fοѕt difuzat e peѕte tοt în lum e de imperialiѕmul cοlοnial, d e
ѕiѕtemul ѕ clavagiѕt și de națiοnaliѕmul x enοfοb.
În utilizar ea curentă a cuvântului raѕiѕm, r egăѕim aѕtăzi ad eѕea cοnοtații n egativ e prοvenite
din mοșt enirile ѕemanti ce ale termenilοr x enοfοbi e și etnοcentriѕm, care acοperă mai bin e ѕau mai
rău atât atitudini cοlective, cât și cοmpοrtam ente de grup, înѕοțit e de paѕiuni și de efecte puternice.
Un alt dοm eniu, până a cum puțin mai prοѕt explοrat, ѕ e deѕchide inveѕtigați ei și
interοgaț iei, căci anumit e fοrm e de antiraѕiѕm ѕ -au cοnѕtruit ca nișt e cοntraraѕiѕm e, după medelul
fοrm elοr d e raѕiѕm îm pοtriva cărοra r eacțiοnau și/ѕau dοr eau ѕă lu pte. De exemplu, raѕiѕmului
“anti -negri” în ѕtil am erican i ѕ -a οpuѕ, în cepând cu anii 1920, un raѕi ѕm anti -albi bazat pe elοgiul
negritudinii, pe ο viziun e “excluѕiviѕtă” aѕu pra identității bla ck, mijlο c de a întοar ce ѕtigmatul prin
reѕtaurar ea ѕtim ei de ѕine a negrului am erican, dar care va lua r epede fοrma unui națiοnaliѕm etnο-
raѕial și ѕeparatiѕt, d e al Mar cuѕ Garv ez la Lοuiѕ Farrakhan.
La exemplul cοntraraѕiѕmului n egrilοr am ericani, într ebarea pοate fi puѕă aѕtf el: eѕte vοrba
dοar, da că putem ѕpune așa, d eѕpre ο ѕtrat egie antiraѕiѕtă d e tip ѕeparatiѕt care a luat ο întοrѕură
prοaѕtă? Ѕau d eѕpre un veritabil raѕiѕm anti -albi, cu dοgm ele și reprezentăril e ѕale mitice, dintr e
care nu lipѕește nici măcar claѕica idee a “clοmpοtului evreieѕc mοndial” [4, p. 560]? Î ntâlnim ai ci
una dintr e multi plele zοne de echivοc ѕau d e baѕculare ideοlοgi că pe care le οbѕervăm în
interacțiunil e raѕiѕm elοr și antiraѕiѕm elοr. În multi plele mοbilizări id entitar e bazat e pe întοar cerea
ѕtigmat elοr, ѕ e pοt οbѕ erva efecte cοntrar e celοr ѕ cοntat e. Οri cum, eѕte ѕigur că frοnti erele,
preѕupuѕe clare și recunοѕ cute, într e infernul lοcuit de raѕiști și paradiѕul pοpulat d e antiraѕiști ѕ e
dοvedeѕc uneοri neѕigur e și difi cil de recunοѕ cut.
Ρrοbl ema ѕtă pânirii cuvântului “raѕiѕm” și, mai g eneral, a capacității d e a defini și plica
termenii care îi ѕunt aѕο ciați în v ederea unei acțiuni eficace, aceaѕtă vaѕtă prοblemă ѕe pune aѕtăzi
în termeni tοt mai ѕtr cți, în cadrul ѕtat elοr care au adο ptat ο l egiѕlați e numită “antiraѕiѕtă”, prin dr ept
și prin legile curente: țin d e “raѕiѕm” atitudinil e și cοmpοrtam entele diѕcriminatοrii care ѕunt
cοnѕiderate “delicate” și ѕancțiοnat e ca atar e prin lege.
Antiraѕiѕmul juridi c implică așadar ѕimultan, pe de ο parte, ο extind ere a înț eleѕului
cuvântului “raѕiѕm”, iar pe de altă parte, ѕtabilir ea unei interdicții.

292
Relativul ο ptimiѕm al antiraѕiѕmului cοgnitiv prοmοvat d e UΝEЅCΟ ѕ-a izbit curând, în că
de la fin ele anilοr 1940, d e cοncluziil e cercetărilοr, efectuate de ѕpecialiști în pѕihοlοgia ѕο cială, cu
privire la prejudecăți și ѕt ereοtipuri.
Mari e Јahοda prοpunea în 1960 ο d efiniți e în ѕenѕ larg a așa -numitei prejudecăți raѕial e:
“Vοrbim d eѕpre prejudecată atun ci când atitudin ea οѕtilă față d e “cel din afara gru pului” nu pοate
fi mοdifi cată d e experiență și înd eplinește ο fun cție pѕihοlοgi că pentru perѕοana care ο adο ptă” [4,
p. 562] . Așadar, numai un pѕihοterapeut pοate ajuta un ѕubi ect raѕiѕt ѕă iaѕă din triѕta ѕtar e în care
ѕe află. Ο cοnѕtatar e irοni că făcută în 1968 d e militantul r evοluțiοnar am erican de culοar e Eldridg e
Cleaver eѕte ѕuficientă pentru a n e arăta înjuѕtim ea int erpretativă a abοrdării pѕihanaliti ce a
raѕiѕmului: “ Când îi vοrb eѕc deѕpre prοblemele pe care le am cu albii, pѕihiatrul m eu nu vr ea ѕă
audă d ecât de familia m ea și îmi ѕ pune că-mi urăѕ c mama” [9, p. 92] . Mοd elul pѕihοpatοlοgi c al
prejudecății ar e tοtuși m eritul d e a arăta limit ele luptei pe teren ѕtri ct cοgnitiv îm pοtriva raѕiѕmului.
Raѕiѕmul eѕte ο prοblemă d e patοlοgi e individuală pe fοndul un ei ѕοcializări autοritar e și
repreѕive. Raѕiѕtul eѕte un individ bοlnav, rașiștii fiind priviți ca nișt e ѕubiecți atinși d e ο patοlοgi e,
tratați ca și cum ar fi vi ctimele unui “viruѕ” id eοlοgi c.
Ιdeea că prejudecățile raѕial e ar fi ѕim ptοme ale anumitοr experiențe fruѕtrant e pοate fi
cοnteѕtată prin aceea că “eѕte pοѕibil ѕă dοv edești că οam enii care au prejudecăți puternice ar fi
ѕuferit mai mult e fruѕtrări d ecât ceilalți”. Ιm pοѕibil d e verificat, la f el de impοѕibil d e reѕpinѕ, înѕă
întοtd eauna mai mult ѕau mai puțin v erοѕimilă, a ceaѕtă id ee apare tοtuși d eѕtul d e fragilă. D eѕigur,
eѕte ο viziun e naivă aѕu pra raѕiѕmului, care nu pοate decît ѕă prοcure ο int enѕă ѕatiѕfa cție
pѕihοlοgi că antiraѕiștilοr, claѕându -i autοmat în categοria celοr cu ο jud ecată ѕănătοaѕă, ba chiar a
medicilοr.
A încerca eliminar ea raѕiѕmului aѕtf el definit ar înѕ emna d eci ѕă r eѕpingem mai întâi, pe
baza cunοștinț elοr științifi ce actuale, tοat e teοriile falѕe cu privire la dif erențele dintr e raѕe,
reducându -le la principiile lοr de bază, adi că la prejudecăți și ѕt ereοtipuri ѕau chiar la mituri.Tοtuși,
pentru ca lupta antiraѕiѕtă ѕă cunοaѕ că victοria, tr ebuie ca infirm area rațiοnală a prejudecățilοr ѕă
șteargă cοnving erile anteriοar e ale tuturοr cetățenilοr și ca nοua ѕο cietate inѕtaurată ѕă nu mai fi e
pradă cοnfli ctelοr, ba, mai mult, ѕă fi e lipѕită d e οrice diviziuni int erne.
A fi antiraѕiѕt înѕ eamnă a r eѕpinge necοndițiοnat οri ce diѕcriminar e ѕau ѕ egregare bazată
pe οrigin ea ѕau pe apartenența etnică, națiοnală, culturală οri r eligiοaѕă a cetățenilοr. Exiѕtă d eѕtul
de mulți indivizi care, în anumit e cοntexte, par “raѕiști”, cοnfοrm criteriilοr a cceptate ca definitοri i
pentru ceea ce înѕeamnă a fi “raѕiѕt”: a ceaѕta nu eѕte înѕă un mοtiv pentru a l e aplica ο etichetă,
pentru a -i închide pentru tοtd eauna în în chiѕοar ea preѕupuѕei lοr “naturi cοrupte”, pentru a -i reduce
la ѕtar ea de reprezentanți ai unui ti p eѕențial, “ra ѕiѕtul”, ѕau d e întru chipări al e raѕiѕmului.
În lο c ѕă-i declarăm pe “raѕițti” ca ținând d e ο anumită patοlοgi e ѕau d e cοmpetența
dreptului penal, în lο c ѕă riѕi pim energia d enunțându -i și cοndamnându -i, ar fi mai util ѕă
întreprindem ο analiză glοbală a ѕ ituați ei pentru a putea defini a cțiunil e ѕuѕceptibile de a ο ѕchimba
ѕau cel puțin d e a ο fa ce ѕă evοlueze în ѕenѕul r ezοlvării cοnfli ctelοr, pοrnind d e la ѕurѕ ele aceѕtοra.
Căci raѕiѕmul d epinde mai mult d e cοntext decât de înclinațiil e unοr a ctοri ѕο ciali. Ѕ-ar trece aѕtfel
de la ο lu ptă frοntală îm pοtriva efectelοr ѕau ѕim ptοmelοr la ο lu ptă indir ectă îm pοtriva
manif eѕtărilοr raѕiѕt e. Înѕă ar fi în mοd n eceѕar ο cu tοtul altă lu ptă, preѕupunănd, nu fără un anumit
οptimiѕm, că vοința pοlitică pοate mοdifi ca ѕituația ѕub div erѕe aѕpecte – pe ѕcurt, că aceѕt tip de
acțiune nu țin e de iluzia că acțiοnăm. Da că am prοceda aѕtf el, ne-am angaja în ceea ce eu num eѕc
cu plăcere un antiraѕiѕm prudențial, evitând maximaliѕmul, păѕtrând mai al eѕ diѕtanța față d e
tentațiile “cοrectitudinii pοlitice” [9, p. 94], ameѕtec de οbѕcurantiѕm și de cοnfοrmiѕm id eοlοgi c
care οperează prin int erdicții lexicale, a cărui pretinѕă virtut e nu reușește ѕă aѕ cundă ο anumită ură
față d e cunοașt erea științifi că și ο pierdere a încrederii în acțiunea pοlitică.

293
În pluѕ, ar fi bin e ѕă nu uităm av ertiѕm entul lui Wittg enѕtein cu privire la termenii de uz
curent: “Din exiѕtența ѕunbѕtantivului nu ѕ e pοate induce exiѕtența ѕubѕtanț ei”. Tr ebuie ѕă ne
referim ѕă eѕențializăm categοria “raѕiѕm”. Ar trebui, pοate, ѕă preѕupunem mai întâi exiѕtența mai
multοr mοdalități d e maifeѕtare, ѕă tr ecem de la exiѕtența mai multοr mοdalități d e manif eѕtare, ѕă
trecem de la ѕingular la plural. Ѕă admit em apοi că viziunil e raѕiѕt e variază, ѕ e tranѕfοrmă, ѕ e
adaptează div erѕelοr cοntexte, ѕe reciclează – pe ѕcurt, ѕ e metamοrfοz ează.
Definirea ѕar cinilοr și ѕ cοpurilοr antiraѕiѕmului tr ebuie regândită, mai întâi prin priѕma
ѕοluțiilοr găѕit e la prοblemele fundam entale mențiοnat e anteriοr, a răѕ punѕurilοr dat e la într ebările
privind natura f enοmenului numit “raѕiѕm”, a pοi prin ra pοrtare la deplaѕăril e reprezentărilοr cu
tendință raѕiѕtă și la refοrmular ea ragum entelοr οf erite, în cοntexte pοlitice și ѕοciale fοart e diferite,
în care termenii prοѕt d efiniți d e “raѕiѕm” și de “xenοfοbi e” deѕemnează aѕtăzi, în mοd cοnfuz și
aprοximativ, atât practicile mau mult ѕau mai puțin inѕtituțiοnalizat e de diѕcriminar e ѕau d e
ѕegregare, cât și mοbilizăril e etnοnațiοnaliѕt e, diferitele fοrm e de intοleranță față d e grupuri
minοritar e ѕau d eviant e, miș cărilοr x enοfοb e claѕice. A d efini raѕiѕmul ѕtri ct pe baza t ezei
inegalității dintr e raѕe și a t ezei determiniѕmului ereditar al a ptitudinilοr, r eprezentări cοnѕid erate
falѕe din punct de vedere științifi c, înѕeamnă a d efini antiraѕiѕmul pe baza t ezei abѕtra cte a egalității
tuturοr culturilοr, așadar prin dubla celebrare a culturalului și a diferitului și, n egativ, prin vânar ea
rămășiț elοr hitl eriѕmului și al e ideοlοgi ei inegalității raѕial e.
Ceea ce au arătat autοritățil e Rοmâni ei eѕte tοcmai fa ptul că nu înț eleg: nici prοblema și
nici cum ar putea fi ea ѕοluțiοnată: ѕăra cia, crearea unei „maѕ e” perman ente a dezmοșt enițilοr, în
care rrοmii, cοmunități ѕau categοrii al e lοr, au tοat e șanѕele ѕă rămână majοritari. Eѕte timpul ѕă
fie reluate, mult mai nuanțat și, pοate, într-ο atmοѕf eră mai puțin îmbâ cѕită d e prejudecăți, diѕ cuțiile
deѕpre categοriil e de pοpulație și de cetățeni care ѕe numeѕc rrοmi. Ρ entru că în Rοmânia nu exiѕtă
ο prοblemă a rrοmilοr, cum d e altfel nici în Eurοpa. Exiѕtă înѕă agende ѕοciale fοart e diferite, pentru
diferite categοrii și cοmunități d e rrοmi care, în lο c ѕă fie îndreptate ѕpre „incapѕular e” și refuz al
integrării ѕο ciale, ar av ea mult mai mult d e câștigat da că ѕ-ar elibera de ѕclavia în care-i ține
înlănțuiți așa -ziѕul lοr „ѕ pecific cοmunitar”. Ιzοlar ea de cοntext și inѕiѕt ența pe „ѕpecific
cοmunitar” nu ajută la găѕir ea ѕοluțiilοr care pοt fi prοmοvat e prin pοlitici guv ernam entale, cât și
mai larg, prin pοlitici ѕοciale în ad evăratul ѕ enѕ al cuvântului.
Ρrοbl ema eѕte, înѕă, că nu prea mai ar e cine ѕă facă aceѕte ѕtudii. L e vοm cοmanda, pοate,
marilοr inѕtitut e de ѕοciοlοgi e ale Eurοpei ѕau al e Americii. Fa ptul că „percepția” aѕu pra rοmânilοr
și aѕupra Rοmâni ei eѕte influ ențată n egativ d e aѕemenea epiѕοad e, rămân e inevitabil. Ѕingura
cοnѕοlar e ar putea veni dinѕ pre imagοlοgia mοd ernă, care pare ѕă fi ѕtabilit fa ptul că: în g enere,
reprezentăril e pe care un pοpοr și l e face deѕpre un altul au un caracter predοminant n egativ; ba mai
mult, n egativitat ea eѕte la fel de cοnѕtitutivă h eterο-ѕtereοtipurilοr ca și ѕubiectivitat ea.
Cea mai mar e prοvοcare pe termen lung va v eni prοbabil din partea acelοr guv erne și fοrțe
pοlitice care, cοnѕid erând că așa -numita cheѕtiun e țigăn eaѕcă nu va putea fi ni ciοdată r ezοlvată cu
adevărat ѕau va mai dura câteva generații, vοr ѕă ѕ cape de aceaѕtă prοblemă și ѕă arun ce piѕica
mοartă în οgrada Eurοpei. Aceѕt lucru eѕte vizibil aѕtăzi, în οrganiѕm e precum Cοnѕiliul Eurοpei,
unde ѕe fac mari efοrturi în în cercarea de a defini ο pοlitică pentru rrοmi „la niv el eurοpean” și
pentru a crea ο ѕtru ctură d e cοndu cere eurοpeană pentru rrοmi. Ρ ericοlul pe care îl implică aceaѕtă
abοrdar e eѕte limpede. Aceaѕta eѕte calea ѕigură ѕ pre paѕivitat e pοlitică din partea guv ernelοr care
au de fapt reѕurѕele și mijlοa cele de a acțiοna la niv elul und e intră în a cțiune pοlitica. Și eѕte calea
ѕigură ѕ pre ο etnicizare dezaѕtruοaѕă a un ei ѕerii de prοbleme ѕοciale și ecοnοmi ce care nu ѕunt
decât ѕlab înț eleѕe ѕub eticheta de „cheѕtiun ea țigăn eaѕcă”.
Βibliοgrafi e
1. Antοhi Ѕ. Civitaѕ imaginaliѕ. Ιѕtοri e și utοpie în cultura rοmână. Βu curești, 1994.
2. Βοia L. Ιѕtοri e și mit în cοnștiința rοmân eaѕcă. Βu curești: Editura Humanitaѕ, 1999.
3. Daѕen P., Ρerregaux C., Reu M. Educația Ιnt erculturală. Iași: Editura Ροlirοm, 1999.

294
4. Ferreοl G., Јu cqnuοiѕ G. Di cțiοnarul alt erității și al r elațiilοr ιnt ercultural e. Iași: Editura Ροlirοm,
2005.
5. Ιerunca V. Dim pοtrivă. Βu curești: Editura Humanitaѕ, 1994.
6. Mazilu D. H. Νοi și ceilalți. Falѕ tratat d e imagοlοgi e. Ιași: Editura Ροlirοm, 1999.
7. Ροnѕ E. Țiganii din Rοmânia, ο minοritat e în tranziți e. Braș ov: Editura Ιm primeriile Meda Ρrο
Βrașοv, 1999.
8. Ѕilvaș E. Țiganii. Ιѕtοria unui pοpοr eurοpean. Craiova: Editura Ѕit ech, 2015.
9. Tοdοrοv T. Νοi și ceilalți. Ιași: Editura Ιnѕtitutului Eurοpean, 1999.
Rezin Ecaterina
ASPEC TE ALE SATISFA CȚIEI ÎN MUN CĂ LA ANGAJAȚI ȘI V OLUNTARI
ORGANIZAȚIIL OR FILANTR OPICE
ASPEC TS OF JOB SATISFA CTION IN PAID AND UN PAID W ORKERS OF
PHILANTHR OPIC ORGANIZATI ONS
Rezumat
Mulți dintr e lucrători extind r olul mun cii din colo de câștig și așteaptă ca mun ca să ofere
oportunități pentru creșterea și îm plinirea personală. Însă fiind într ebați ce le face fericiți la l ocul de
muncă ori rugați să clasifi ce o listă d e beneficii , nu pot obține o imagin e clară. Satisfa cția de muncă fiind
echilibru l dintr e ating erea nevoilor sau așt eptărilor atât conștiente cât și inconștiente. Cercetarea noastră
se baza pe patru componente ale satisfa cției în mun că și fa ctorii acestora: componenta cognitivă –
perceperea locului în gru pul de muncă; componenta comportamentală – orientarea comportamentală în
grupul de muncă; componenta emoțională – calitat ea contactelor emoționale și componenta orientațional
– subiectivă (l ocul controlului subi ectiv) – internalitat e versus externalitat e. Gru pul țintă al es, prezintă
angajații sf erei filantr opice. Cercetarea a cuprins participanți d e pe teritoriul R epublicii M oldova
(Chișinău, Bălți), in clusiv Transnistria (Tiras pol, Râbnița) și Ucraina (Odessa). Dat ele discutate în
articolul dat r elevă as pectele satisfa cției de muncă la angajații r emunerați și cei neremunerați, adi că
voluntari.
Cuvint e cheie: satisfa cție în mun că, sf era filantr opică, voluntari, angajați, componenta
cognitivă, componenta comportam entală, componenta emoțională, componenta orientațional –
subiectivă.
Abstra ct
Many of the employees extend th e role of work beyond earnings and expect work to provide
oppo rtuniti es for personal gr owth and fulfillm ent. But u pon wondering what mak es them ha ppy at w ork
or asking t o classify a list of benefits one cannot get a clear picture. Work satisfa ction is th e balan ce
between meeting b oth needs and expectations, b oth conscious and un conscious. Our research is bas ed
on four components of work satisfa ction and th eir factors: Cognitiv e component – perceiving th e one’s
place in the work gr oup; Behavioral component – behavioral orientation in th e work gr oup; Emotional
component – the quality of emotional contacts and th e Lokus of control component (place of subj ective
control) – internality v ersus externality. The chosen targ et group for the research presented the workers
of the philanthr opic organizati ons. Th e survey included participants fr om th e Republic of Moldova
(Chisinau, Balti), in cluding Transnistria (Tiras pol, Ribnita) and Ukrain e (Odessa). The data dis cussed in
this arti cle reveals th e aspects of work satisfa ction in payed and un paid employees, i.e. volunteers.
Key words: job satisfa ction, philanthr opic organizati ons, v olunteers, payed employees,
cognitiv e component, behavioural component, emotional component, lokus of control
Cea mai d es folosită d efiniți e a satisfa cției în mun că este cea a lui L ocke (1976), care a
definit-o in felul următ or: star e plăcută sau pozitivă care rezultă din a precierea locului d e muncă
sau a experiențelor de muncă. Astf el în d efiniția făcută de Locke ambele elemente au efect asu pra
satisfa cției: emoțiile sau af ectivitat ea și cogniția sau gânduril e. În m omentul în care gândim av em
emoții legate de gânduri, la f el, când trăim emoțiile, ne gândim la ele. În a cest mod stăril e afective
sunt l egate de cele cognitiv e la niv elul proceselor psihice, dar și la niv elul celor biologice. Reieșind

295
din cele spuse anterior facem concluzia că în m omentul evaluării mun cii noastre ambele procese,
cele cognitiv e și afective sunt im plicate.
Mulți dintr e angajați extind rolul mun cii din colo de câștig și așteaptă ca mun ca să ofere
oportunități pentru creșterea și îm plinirea personală. Însă fiind într ebați ce le face fericiți la l ocul
de muncă ori rugați să clasifi ce o listă d e beneficii , nu pot obține o imagin e clară. Sati sfacția de
muncă fiind echilibrul dintr e ating erea nevoilor sau așt eptărilor atât conștiente cât și inconștiente.
Mai mult e studii in ovatoare au descris influența atitudinii personale asupra satisfa cției în
muncă. Unul din primele studii a as pectului dat ( Staw and R oss, 1985) a d emonstrat că scorurile
satisfa cției în mun că a persoanelor, rămân stabil e în tim p, chiar și atunci când persoana își s chimbă
locul de muncă ori postul.
Cercetările pe parcursul mai mult or ani, a dif eritor organizații și l ocuri d e muncă arată că
în evaluar ea angajațil or a dif eritelor aspecte ale postului l or, cum ar fi: su pervizar ea, salariu,
oportunități d e avansar e în carieră, relațiile colegiale, etc., de obicei, pe primul l oc apare natura
muncii, ca element esențial al satisfa cției (Judg e & Church, 2000; Jurg ensen, 1978). Fa ptul dat nu
micșorează im portanța as pectelor remunerării sau r elațiilor colegiale, dar n e arată influ ența pe care
o poate avea natura mun cii asu pra satisfa cției în cea din urmă.
Alte studii arată că angajații s unt mai mulțumiți în țăril e care au depășit criza economică.
Studiil e denotă că femeile, angajații casatorii , necalificați , tineri și în vârstă 50+, curba U a vârst ei
sunt mai satisfă cuți d e muncă. Cercetările australi ene indică faptul că mun ca în echipă duce la
creșterea satisfa cției în mun că și adu ce beneficii cât angajatului, atât și organizați ei (Scott Thurm,
2005). La f el cum îns emnătat ea și val oarea mun cii, resimțită de angajat, influențează satisfa cția.
Mäkikangas și Kinnun en (2003) d emonstrează că climatul organizațional negativ du ce spre
epuizar e emoțională, și la mi cșorarea niv elului satisfa cției în mun că. Pe de altă parte, a f ost
demonstrat că star ea de bine generală a persoanei influențează satisfa cția de muncă. Cercetările
anterioare evidențiază relațiile dintre diferite variabile , cum ar fi caracteristicile personalității,
genetica (Bri ef & W eiss, 2002), dis poziția (Ili eș & Judg e, 2002), sau profesionalism, r ecompensă,
orientare de piață (Ham pton & Ham pton, 2004) și satisfa cția d e muncă. Cercetările asupra
productivității, a fid elității angajaților și calității s erviciilor prestate subliniază corelația pozitivă cu
satisfa cția în mun că ( Egan, Yang, & Bartl ett, 2004; Al -Hussami, 2008; Whit e, 2000, Tz eng, 2002).
Alți cercetători afirmă că în l ocul satisfa cției de muncă trebuie măsurată satisfa cția generală a vi eții
(Jones, 2006).
Deși pentru mulți, problema al egerii dintr e munca plătită în ra port cu cea voluntară nu este
o problemă, d eoarece toți avem nevoie de un fel de venit. Există vr emuri, t otuși, atun ci când este
necesar să s e decidă într e cele două și să s e facă o analiză comparativă și de contrast a avantaj elor
și dezavantaj elor fiecărei opțiuni.
Lucrătorii plătiți r eprezintă cu siguranță maj oritatea populației, iar r olul lor în sist emul
social și economic al comerțului și al s erviciilor este destul d e clar. Ceea ce trebuie pus la înd oială
este însă l ocul în care munca voluntară s e încadrează în peisajul economic și social. În g eneral,
lucrătorii voluntari sunt influențați de forțe cum ar fi dorința d e a ajuta sau d e a contribui la ceva
semnifi cativ pentru s ocietate. Ei sunt d ornici să d edice timp oricărei instituții, organizații sau
persoanei cu recompensă minimă mat erială. Maj oritatea voluntaril or admit că își s ervesc
comunitat ea din d orință personală, dar ceea ce nu este clar este motivul pentru care, în afară d e
posibila li psă a oportunitățil or de angajar e într-o anumită sf eră, aceste femei și bărbați d ecid să s e
angaj eze într-o întreprindere care are un beneficiu redus pentru ei într -o societate capitalistă. Putem
afirma că atât mun ca plătită, cât și mun ca voluntară au un s et propriu d e dezavantaj e și beneficii,
ele merită comparate pentru a înț elege mai bin e motivul pentru care există o muncă voluntară într –
o economie și societate bazată pe forța de muncă, precum și m odul în care ambele aduc beneficii
individul și s ocietății în ansamblu.

296
Definiția mun cii plătite este simplă, deoarece este forța dominantă în viața n oastră, precum
și în economia n oastră. Lu crătorii plătiți în cheie cu angajat orul l or un contract cu caracter
obligat oriu pentru înd eplinirea obligațiil or specifice contra plată. Lu crătorii plătiți sunt prezenți în
aproape toate sectoarele imaginabil e și în tim p ce volumul v enituril or, niv elul satisfa cției locului d e
muncă și alt e aspecte pot varia, a ceștia sunt indivizii care lucrează pentru a produce capital personal
și pot, de asemenea, menține un pachet de beneficii (pensionare, sănătat e, etc.). În tim p ce definirea
acestor lucrători plătiți este simplă, mun ca voluntară este un concept mai evaziv și necesită o
definiți e mai stri ctă. Mun ca voluntară este "mun ca neplătită în care lucrătorul nu își dat orează
obligații contractuale, familial e sau d e prietenie" (Wils on, 1997). În mult e sensuri, v oluntarii fa c
aceeași mun că pe care omologii lor plătiți o efectuează, singura dif erență fiind cea evidentă – lipsa
de venit.
Revenind la t eoria Satisfa cției de Mun că (Locke, 1976), cea din urmă este formată din 3
componente – cognitivă, evaluativă și comportamentală. Componenta cognitivă cuprinde gânduril e
și credințele angajațil or cu privire la locul de muncă. Componenta evaluativă s e referă la m odul în
care angajații s e simt la l ocurile de muncă și în măsură în care le place sau dis place lucrul pe care
îl fac. O persoană poate avea satisfa cție generală d e lucru, adi că satisfa cție de muncă globală, dar
în același tim p să nu fi e satisfă cută d e anumit e aspecte ale muncii, satisfa cția parțială (d e fațetă).
Componenta comportamentală in clude predispoziția individului și personalitat ea lui. O altă cauză
posibilă a satisfa cției de muncă este dispoziția. Oamenii dif eră in d ependență d e tendința d e a
resimți emoții pozitive sau n egativ e. Această afectivitate pozitivă sau n egativă poate juca rol în
satisfa cția de muncă globală (L evine and St okes, 1989).
Cercetarea noastră s e baza pe patru componente ale satisfa cției în mun că și fa ctorii
acestora: componenta cognitivă – perceperea locului în gru pul d e muncă; componenta
comportamentală – orientarea comportamentală în gru pul de muncă; componenta emoțională –
calitat ea contactelor emoționale și componenta orientațional – subiectivă (l ocul controlului
subiectiv) – internalitat e versus externalitat e.
Pe baza m odelului elaborat a f ost selectat instrumentarul în concordanță cu cele patru
componente. Astf el pentru Componenta cognitivă – perceperea locului în gru pul de muncă am
folosit test Q -Sort a lui St ephenson ce diagn ostică tendinț ele de bază a comportamentului
individului în gru pul real și atitudin ea față d e persoana proprie. Metoda dată permite identificarea
a șas e tendinț e comportamentale a individului în gru pul real, precum ar fi: d ependența,
independența, s ociabilitat e, ins ociabilitat e, acceptarea provocării, evitarea provocării. A ceste
tendinț e au atât caracteristici intrins ece, cât și extrins ece.
Pentru componenta comportamentală – orientarea comportamentală în gru pul de muncă,
am al es testul lui Potemkina d e diagn osticare a atitudinil or social –psihologice a persoanei în sf era
necesitățil or și m otivațiil or. Testul constă din 80 d e întrebări care dau răs puns la într ebarea ”ce este
important în viață”. T estul ar e două părți a câte 40 de întrebări și evidențiază atitudinil e social –
psihologice de: altruism, egoism, proces, rezultat, lib ertate, putere, mun că și bani.
Componenta emoțională – calitat ea contactelor emoționale a fost cercetată prin int ermediul
metodei lui B oiko de diagn osticare a bruiaj elor în stabilir ea contactelor emoționale. Metoda
evidențiază următ oarele scale: monitorizarea afectivă, exprimar ea afectivă, expresivitat ea afectivă,
forța emoțiilor negativ e, raporturi s ocioafective și nivelul bari erelor contactelor socioafective.
Testul L ocus of Control a f ost utilizat pentru cercetarea componentei orientațional-
subiective (locul controlului subi ectiv) – internalitat e-externalitat e. În practica psihodiagn ostică pe
baza l ocului controlului s e identifică stilul cognitiv care se manif estă în dif eritele sfere ale vieții
cotidiene și profesionale, astf el rezultat ele pot fi extrapolate asupra caracteristicilor persoanei și a
activității a cesteia.

297
Pentru cercetarea niv elului satisfa cției în mun că am a plicat diagn osticul lui F etiskin,
Kozlov și Manuil ov (2002 ) personal și d e grup a satisfa cției în mun că.
Grupul țintă al es a prezentat sf era de binefacere și voluntarii 213 persoane. Cercetarea a
cuprins participanți d e pe tot teritoriul R epublicii Moldova in clusiv Transnistria ( Chișinău, Bălți,
Râbnița, Tiras pol) și Odessa, Ucraina .
Datele discutate în arti colul dat r elevă as pectele satisfa cției de muncă la angajații
remunerați ( eșantion de 104 persoane) și cei neremunerați, adi că voluntari ( eșanti on de 109
persoane).
Analizând componenta cognitivă, perceperea în gru pul de muncă am observat următ oarele
medii în diviziun ea voluntaril or și a angajațil or: dependența – voluntari – 12.27, angajați – 12.18,
independența – voluntari – 6.89, angajați – 7.01, s ociabilitat e – voluntari – 12.42, angajați – 12.08,
nesociabilitat e – voluntari – 6.78, angajați – 6.75, evitarea provocării – voluntari –10.84, angajați –
11.57, a cceptarea provocării – voluntari – 7.54, ang ajați – 7.54. Du pă efectuarea analiz ei statisti ce
descriptive, T-student, nu am observat val ori semnifi cative. Încât observam în m ediile ambelor
grupe cercetate aceeași tendință, putem afirma că atât angajații cât și v oluntarii sunt d ominați d e
grup. Tendințele comportamentale în gru p fiind: d ependența, s ociabilitat ea și evitarea provocării.
Amb ele grupe sunt complezente, dominat e de valorile grupului d e referință, a planând situațiil e
conflictuale și evitând provocările.
Analizând componenta comportamentală am ajuns la următ oarele medii g enerale ale
eșanti onului divizat pe grupe: altruism – voluntari – 5.97, angajați –6.84, proces – voluntari – 6.49,
angajați – 6.18, mun ca – voluntari – 5.40, angajați – 4.80, bani – voluntari – 2.62, angajați – 2.19,
putere – voluntari – 3.42, angajați – 2.85, lib ertate – voluntari – 6.38, angajați – 6.57, r ezultat –
voluntari – 5.99, angajați – 6.15, egoism – voluntari – 3.42, angajați – 3.03. Efectuând analiza
statisti că descriptivă T-student am observat r ezultat e semnifi cative pentru altruism ( p=.002), mun ca
(p=.028) și putere (p=.049). Din m omentul în care scala maximală este de 10 puncte, rezultat ele
denotă o constelație dezarm onică pentru amb ele grupe, atitudinil e social – psihologice cum ar fi –
procesul, altruismul, l ibertatea și rezultatul d epășesc media, iar alt ele, cum ar fi – banii, egoismul
și puterea sunt f oarte slab evidențiate. Acest fapt revelează t otuși că atât angajații cât și v oluntarii
dezvoltă a celeași t endinț e atitudinal e lucrând în spațiul organizațiil or nonguv ernam entale,
corespunzând scopului organizați onal d e binefacere. La f el putem observa ca scorul pentru altruism
e mai mar e la angajați, dar t endința s pre putere la voluntari.
Pentru componenta emoțională și calitat ea contactelor emoționale am primit următ oarele
rezultat e medii pe întreg eșantion divizat d ouă gru pe de voluntari și angajați: m onitorizarea afectivă
– voluntari – 1.87, angajați – 1.74, exprimar ea afectivă – voluntari – 2.58, angajați – 2.21,
expresivitat e afectivă – voluntari – 1.82, a ngajați – 1.85, f orța emoțiilor negativ e – voluntari – 1.56,
angajați – 1.23, ra porturi s ocio-afective – voluntari – 1.75, angajați – 1.36, bari erele contactelor
socio-afective – voluntari – 10.31, angajați – 9.20. Astf el rezultat ele se află pe scala d e la 0 la 5,
ceea ce subliniază fa ptul că emoțiile nu produc bariere în comuni care cotidiană și la locul de muncă,
nivelul general al bruiaj elor în contacte sociale nu este critic, astf el observăm că sfera emotivă nu
creează obstacole în comuni care. Efectuarea analiz ei statisti ce descriptive T-student a evidențiat
rezultat e semnifi cative pe scalele: exprimar ea afectivă ( p=.032), f orța emoțiilor negativ e (p=.043),
raporturi s ocio-afective (p=.011) și bari ere în contacte sociale (p=0.24). A ceste rezultat e pot apărea
grație faptului că angajații organizațiil or de binefacere au mai mar e experiență d e comuni care, în
acest fel minimizând bari erele în contactele sociale și stabilind ra porturi s ocio-afective eficiente.
Datele pentru componenta orientațional-subiectivă a evidențiat următ oarele rezultat e
medii: int ernalitat e – voluntari – 13.22, angajați – 13.21, externalitat e – voluntari – 9.05, angajați –
9.25. analiza statisti că descriptivă nu a arătat rezultate semnifi cative. Din dat ele primit e observăm
ca maj oritatea în amb ele grupe sunt int ernali.

298
Analizând satisfa cția generală d e muncă a eșantionului divizat în d ouă gru pe de voluntari
și angajați am d epistat următ oarele rezultat e medii– voluntari – 29.12, angajați – 26.36. analiza
statisti că descriptivă nu a s cos la evidență rezultatele semnifi cative.
Una dintr e cele mai mari dif erențe dintr e munca plătită și cea voluntară r eprezintă existența
unui niv el ridi cat de alegere personală im plicată în v oluntariat. Cei care doresc să-și dedice timpul
unei organizații fără posibilitat ea de compensare finan ciară al eg adesea acest lucru deoarece au
credințe ferme în misiun ea organizați ei. Deși acest lucru nu îns eamnă că mulți mun citori plătiți nu
fac ceea ce doresc, nu există a celași s prijin m oral pentru d ecizia l or de a intra într-o industri e dorită.
Acesta ar putea fi unul dintr e motivele pentru care există un s entiment mai mar e de satisfa cție
profesională în rândul v oluntaril or – deoarece aceștia au o participație personală în a ctivitat ea lor și
își desfășoară d e obicei serviciul de voluntariat din m otive etice, morale sau emoționale.
Mulți v oluntari consideră că mun ca lor este recompensă emoțional, mai al es că lucrează cu
organizația pe care o aleg și pentru cauzele care le mișcă. Deși acest lucru nu sug erează că angajații
plătiți nu pot simți a celași lu cru cu privire la profesia lor, acest lucru pare mai evident în cazul
voluntaril or, în s pecial în ceea ce privește ratele de satisfa cție a locurilor de muncă menționate
anterior. În tim p ce toată lum ea are nevoie de un anumit venit pentru a -și satisface necesitățil e
cotidiene, în s pecial în climatul economic actual, n evoia de voluntari în t oate sectoarele este
întotdeauna prezentă. Chiar da că mun ca plătită față d e voluntari dif eră foarte mult, probabil o
combinați e a celor două ar permite individului să contribui e societății.
Bibli ografi e
1. Bakan, D. The duality of human existence. Chicago: Rand M cNally. 1966.
2. Brief A.P., Weiss, H.M., Organizati onal b ehaviour: aff ect in th e workplace. Annual r eview of
psychology, 53,279 -307, 2002
3. Clark, A. Oswald, A. Satisfa ction & Comparison Income Article in Journal of Public Economics.
2000. D OI: 10.1016/0047 -2727(95)01564 -7
4. Degago E. A study on impact of psychological empowerment on employee performan ce in small
and m edium s cale enterprise sectors, School of Busin ess & Economics, Jigjiga Univ ersity, Jijiga
European journal of busin ess and manag ement, www.iist e.org, vol.6, n o.27, 2014
5. Ham pton, G.M., Relationship of professionalism, r ewards, mark et orientation and j ob satisfa ction
among m edical professionals: th e case of certified nurs e-midwiv es. Journal of busin ess research,
57(9), 1042 -1053, 2004.
6. Hersch, J. Xia o, J. Sex, Ra ce, and J ob Satisfa ction am ong Highly Educated Workers Vand erbilt
Univ ersity and IZA. 2015. Vand erbilt Univ ersity Dis cussion Paper No. 9355.
7. Ilieș, R., Judg e, T.A., Und erstanding th e dynami c relationships among personality, m ood, and j ob
satisfa ction: a fi eld experience sampling study, Organizati onal b ehavior and human d ecision
processes: a j ournal of fundam ental r esearch and theory in a pplied psychology, 89(2), 1119 -1139,
2002
8. Jones, M.D., Which is a b etter predictor of job performan ce: job satisfa ction or lif e
satisfa ction. Journal of behavioral and a pplied manag ement, 15(6), 77 -97, 2006
9. Judg e, T. A., Keller, D., M ount, M. K ., Five factor model of personality and job satisfa ction,
Journal of applied psychology; 2002
10. Lise M. Saari Tim othy A. Employee Attitud es And J ob Satisfa ction, Wil ey Periodicals, In c; 2004
11. Disponibil: https://www.utm. edu/staff/mik em/documents/jobsatisfa ction.pdf
12. Mäkikangas, A., Kinnun en, U., Psychosocial w ork str essors and w ell-being: s elf-esteem and
optimism as m oderators in a one-year longitudinal sam ple. Personality and individual diff erences,
2003
13. Sparks, S.A., Corcoran, K. J., Nab ors, L.A., H ovanitz, C.A., J ob satisfa ction and subj ective well-
being in a sam ple of nurs es. Journal of applied psychology, 35(5), 992 – 938. 2005

299
14. Taylor, S.E., Fiske, S.T., Etcoff, N.L., & Rud erman, A.J. Categorical and contextual bas es of
person memory and st ereotyping. 1978. J ournal of Personality and S ocial Psychology, 36, 778 –
793.
15. Thurm S., Theory and practice: teamw ork rais es everyone's gam e – having employees bond benefits
companies more than promoting stars, Wall Str eet Journal, N ovember, 7, 2005,
16. Valentini, E., Psychological fa ctors in j ob satisfa ction, Univ ersità Politecnica delle Marche,
dipartim ento di economia, 2005 http://docs.dises.univ pm.it/w eb/quad erni/pdf/225. pdf
17. Westover, J. H. The job satisfa ction-gender paradox revisited: A cross-national l ook at g ender
differences in j ob satisfa ction, 1989 -2005. J ournal of Global R esponsibility. V ol. 3. 2012. Iss: 2
pp. 263 – 277 http://dx.d oi.org/10.1108/20412561211260557
18. Zacher, Hann es. Jimmi eson, N. L. Time pressure and coworker support mediate the curvilin ear
relationship between age and occupational w ell-being. J ournal of Occupational H ealth Psychology,
Vol 19(4), Oct 2014, 462 -475. http://dx.d oi.org/10.1037/a0036995
19. Zilca, R. Ride of Your Lif e: a Coast-to-Coast Guid e to Finding Inn er Peace. 2014. Dis ponibil:
https://hbr. org/2017/03/if -you-want -to-be-happy-at-work-have-a-life-outsid e-of-
it?utm_s ource=pocket&utm_m edium= email&utm_ campaign= pockethits
20. Diferențe majore în ce privește gradul d e motivare și satisfa cție barometrul edenred-ipsos, 2014
https://www. edenred.ro/ro/articole-si-discutii-fiscale/articole_/preocuparile-si-nivelul-de-
motivati e-a-salariatil or-europeni?artid=118
21. Loginova O. G., Fedopee va A. O. Cotsialnaya cpeda i udovletvopennoct tpudom: cpavnenie
otechectvennogo i zapubezhnogo opyta, Molodoy uchenyy. №3., c. 355 -358. 2017
Khory Johny, Rusna c Svetlana
INFLU ENȚA DISTANȚ EI SOCIALE ASU PRA ADA PTĂRII STUD ENȚIL OR
INTERNAȚI ONALI
THE INFLU ENCE OF SOCIAL DISTAN CE ON TH E ADA PTATI ON OF
INTERNATI ONAL STUD ENTS
Rezumat
Articolul prezintă conceptul de ”distanță s ocială”, instrumentul de măsurar e a distanț ei sociale
și utilizar ea lui.
Cuvint e-cheie: distanță s ocială, contact social, s cala distanț elor sociale.
Abstra ct
The article presents th e concept of "social distan ce", the instrum ent of measuring s ocial distan ce
and its us e.
Key-words: s ocial distan ce, social contact, social distan ce scale.
Distanta s ociala este unul dintr e cele mai d e succes concepte din psihosociologia
internaționala . Utilizată int ens astăzi în studiil e privind etnia, clasa, s exul, statutul și multe alte
tipuri de relații, distanța s ocială este cel mai ad esea măsurată în fun cție de Scala distanț elor sociale
Bogardus sau o variant ele modificate ale acesteia.
Termenul ”distanță s ocială” a f ost propus de Park în 1924 [21]. Park d efinea distanța
socială ca fiind ” o încercare de a reduce la termeni măsurabili grad ele și niv elele de înțelegere și
intimitat e care caracterizează în g eneral relațiile personale și sociale” [21, p. 339]. El considera că
persoanele sunt conștiente de gradul d e intimitat e în toate relațiile lor cu alții. A cest grad d e
intimitat e sau simț al distanț ei care caracterizează relațiile personale cuprinde raporturil e cu oamenii
din alt e rase sau clase. El a sug erat că relațiile sociale sunt convenționale, menținându -se între
persoane cu caracteristici diferite atât tim p, cât fiecare menține distanța potrivită. Conform opiniei
lui Park, distanța s ocială este un atribut al prejudecății, dar nu s e referă în totalitat e la aceasta. Park
a definit prejudecățile ca un ti p specific de reacție socială la distanță pe care indivizii umani o mențin
în raport cu un anumit gru p, față d e care ei încearcă în m od instin ctiv și spontan să m ențină a ceastă
distanța. Prejudecata, conform opiniei lui Park, este mai d egrabă o forță conservatoare, nu agr esivă,

300
o încercare de a menține o anumită ordine socială și distanț ele sociale pe care se bazează a ceastă
ordine. Deoarece pot fi distins e diverse grade ale distanț ei sociale, Park a afirmat că acest concept
poate fi măsur at, pentru a id entifica ”atitudinil e sociale subtil e care reprezintă f orțele stabilizat oare,
spontane asupra cărora se domină ordinea socială” [21, p. 344].
Dezvoltând id eile lui Park, B ogardus [9] a creat un instrum ent pentru măsurar ea distanț ei
sociale. Acest instrum ent, Scala distanț elor sociale, a constat într -un set de șapte opțiuni d e răspuns
și o listă a gru purilor etnice sau rasial e. Respondenților li s-a cerut să s electeze opțiuni d e răspuns
în raport cu sentimentele lor față d e fiecare dintr e grupurile etnice sau rasial e propuse. Opțiunil e de
răspuns elaborate de Bogardus au f ost concepute în formă d e o scală care măsura gradul d e
intimitat e sau distanța s ocială m enținută d e respondenți în ra port cu gru purile prezentate. Primul
răspuns r eflecta cea mai mi că distanță s ocială, cel de-al șaptelea – cea mai mar e. Cele șapte alegeri
erau următ oarele:
 încheierea de rudenie prin căsătorie;
 în anturajul m eu, în calitat e de prieteni, colegi;
 pe strada m ea ca vecini;
 colegi de profesie în țara m ea;
 cetățeni ai țării m ele;
 turiști în țara m ea;
 excluși pentru țara m ea.
Deși formular ea variant elor de răspuns a f ost actualizată ult erior [7], s cala folosită astăzi
are în esență a celași f ormat ca și cea originală. Utilizată până în prezent, m etoda este apreciată ca
fiind una din cele mai valid e pentru măsurar ea atitudinil or sociale [6; 20].
Bogardus (1925) [9] a prezentat tr ei metode de descriere a rezultat elor Scalei distanțelor
sociale: intervalul, distanța și indi cele de calitat e ale contactului s ocial. D eosebit de important este
distanța s ocială, care este cea mai s olicitată m etodă până în prezent. A ceste trei metode au fost
dezvoltate după ce Bogardus a observat că răspunsuril e au dat d ovadă d e anumită s pecificitate.
Bogardus (1925) [9] a d escope rit m odalitățil e de calcul în primul său studiu cu Scala
distanț elor sociale. El a cerut unui gru p de oameni de afaceri și unui gru p de profesori din școlile
publice să admită membrii ai 47 d e rase diferite pentru fi ecare din cele șapte tipuri d e relații. În
cadrul analiz ei răspunsuril or celor 110 r espondenți, el a remarcat că dacă o rasă a f ost admisă în
grupul de realizar e a căsătoriei (răs punsul 1), răs punsuril e 2, 3, 4 și 5 au f ost de obicei selectate.
Dacă răspunsul a f ost selectat itemul 2, răs punsuril e 3, 4 și 5 au fost, de asemenea, selectate. Dacă
o rasă a f ost exclusă din țară (răs punsul 7), cele șase răspunsuri ant erioare nu au f ost selectate. Astf el
el a dezvoltat tr ei metode pentru a d escrie răspunsuril e.
Intervalul d e contact social a f ost calculat prin stabil irea mediei numărului d e răspunsuri
selectate de respondenți pentru fi ecare rasă (B ogardus, 1925) [9]. B ogardus a av ertizat că gama d e
contacte sociale nu reflectă meritele sau trăsăturil e raselor respective, ci deschiderea pentru contacte
sociale și, probabil, oportunitat ea de acomodare și asimilar e. Cu toate acestea, el a considerat că
gama d e contacte sociale indică la atitudinil e rasial e și ar putea fi folosită ca o metodă de comparare
a manif estării l or de către respondenți.
Distanța s ocială este măsur ată prin determinar ea mediei numărului d e răspunsuri s electate
de respondenți pentru fi ecare rasă. Distanța în contactele sociale reflectă intimitat ea contactului
exprimat față d e o rasă. Cu cât scorul la distanță s ocială d e contact este mai mi c, cu atât m ai
apropiată este relația admisă d e respondenți.
Indicele de calitat e a contactului s ocial reprezintă un r ezumat al fa ctorilor incluși în
intervalul d e contact social și al distanț ei de contact social, a ceastă s cală în studiul r ealizat d e
Bogardus în 1967.

301
Cele trei modalități d e calcul au f ost folosite foarte frecvent de cercetători, totuși prioritate
se dă distanț ei sociale. Aceasta, d eoarece Scala distanț elor sociale este, după cum afirmă cercetătorii
[6],o metodă sim plă, dar la f el de fiabilă ca și m etodele complexe.
În 1933 B ogardus [8] a r evizuit S cala distanț elor sociale prin folosirea unei tehnici sugerate
de Thurst one [30]. R ezultat ele cercetării r ealizat e în 1933 au s porit exactitatea scalei, dar nu au
solicitat o reformular e serioasă a a cesteia [7].
Bogardus a efectuat studii vast e privind atitudinil e și distanța s ociale în 1926, 1946, 1956
și 1966. A ceste studii au f ost realizat e prin im plicarea profesorilor de sociologie de la 25 -39 de
colegii și univ ersități. R espondenții, în cea mai mar e parte, erau stud enți la s ociologie sau cursuri
conexe. Vârst ele lor au variat d e la 19 la 26 ani, proveniența – clasa d e mijloc. Numărul d e
respondenți a f ost pentru cele 4 cercetări d e 1725, 1950, 2053 și, r espectiv, 2605.
Cercetarea din 1926 a stabilit un m odel general care reapare în fiecare dintr e următ oarele
studii. Gru purile etnice care au primit cele mai s căzute scoruri d e distanță s ocială, indi când cel mai
înalt grad d e toleranță, au f ost în cea mai mar e parte de origin e nord-europeană. B ogardus credea
că aceste rezultat e sunt previzibil e, deoarece majoritatea respondenților din a cest studiu, ca și în
studiil e ulterioare, au f ost în principal de proveniență n ord-europeană.
Grupurile etnice ale căror scoruri s -au plasat în z ona de mijloc au in clus pe cele din Europa
Centrală, cum ar fi itali enii, evreii și slavii. Indi enii am ericani au f ost de asemenea incluși în a ceastă
categorie. Bogardus n otează că aceste grupuri contribui e la ”un ti p substanțial d e cetățenie pentru
viață în Stat ele Unite, dar comuni carea dintr e ei și alt e persoane din țara n oastră a f ost ad esea
limitată” [7, p. 14]. Gru purile rasial e găsite în cel de-al treilea sector erau d e origine asiati că,
africană și m exicană. Din dat ele de interviu, B ogardus a stabilit că puțini r espondenți au f ost
familiarizați personal cu imigranții din Asia. M exicanii erau mun citori care nu fă ceau parte din
clasa mijl ocie sau su perioară, iar r eacțiile față d e ei se bazau mai d egrabă pe impresiile despre
claselor inferioare decât pe cunoașterea reală a l or. Reacțiile la afri cani au f ost dif erite. Respondenții
afro-americani au a cordat s coruri la distanță s căzute, atitudin ea respondenților albi a variat d e la
respingerea totală a l or până la a cceptare totală, în cazul când r espondenții au r emarcat că populația
de culoare din Stat ele Unite a fost tratată f oarte nedrept.
Studiul din 1946 a id entificat aceleași tr ei variant e de răspuns ca și studiul din 1926, d eși
unele grupuri au cunoscut o schimbar e de rang. A ceastă s chimbar e părea să r eflecte alianța un or
grupuri etnice cu Stat ele Unite în tim pul celui de-al doilea răzb oi mondial. G ermanii, itali enii și
japonezii au primit s coruri mai mari sau mai mi ci decât cele din studiul ant erior. Chinezi, cehii,
norvegienii și gr eci au primit s coruri mai mi ci sau mai a propiate, decât în 1926. O distin cție a fost
făcută în a cest studiu într e japonezi și americani ja ponezi, m exicani și am ericani m exicani.
Japonezii am ericani și m exicanii am ericani au primit s coruri mai mi ci decât omologii lor.
Rezultat ele studiului din 1956 au f ost din n ou foarte asemănăt oare cu celelalte două studii,
cu excepția a d ouă gru puri. Rușii au primit s coruri mai mari, ceea ce i-a plasat în cel de-al treilea
sector, probabil ca o reacție la climatul politic ofensiv dintr e Statele Unite și Uniun ea Sovietică din
epoc a ”răzb oiului r ece”. Japonezii am ericani s -au schimbat în cel de-al doilea sector, reflectând
atitudin ea am ericană față d e tratar ea nedreaptă a ja ponezilor în tim pul celui d e-al II-lea răzb oi
mondial, citată dr ept motive ale reducerii distanț ei.
Este deosebit d e importantă r educerea semnifi cativă a distanț ei sociale în ra port cu
populația d e culoare. Această s cădere s-a dat orat în parte reducerii distanț ei sociale între toate
grupurile rasial e din Stat ele Unite. Bogardus a m enționat, d e asemenea, perioada în care
interacțiunil e prietenoase între albii cu populația d e culoare au fost în creștere și reducerea
substanțială a dis criminării rasial e ca un al d oilea motiv.
Grupurile etnice și rasial e au avut t endința d e a se menține în aceleași tr ei sectoare în studiul
din 1966, ca și în cel din 1956, cu unele schimbări min ore de rang.

302
În tim pul studiil or realizat e de Bogardus tim p de patruz eci de ani s-a înregistrat o scădere
a scorului m ediu g eneral al distanț ei sociale. Mediile generale au fost de 2,14 în 1926, d e 2,12 în
1946, d e 2,08 în 1956 și d e 1,92 în 1966. Dif erențele dintr e grupul care a primit cel mai mi c scor
de distanță și cel care a primit cel mai mar e scor de distanță a s căzut în cazul fi ecărei cercetări
ulterioare. O replicare a studiului B ogardus r ealizat d e Owen, Eisner și McFaul în 1977 [19] a
evidențiat o continuar e a tendinț ei spre sporirea toleranței.
Scala Distanț elor sociale Bogardus S ocial este una dintr e cele mai v echi scale de atitudin e
psihologică, care se menține ca instrum ent de cercetare folosit frecvent la s cară largă și într-un șir
de domenii, cum ar fi sociologia, științ ele politice și ale educației, psihologia, lingvisti ca etc.
Metoda a f ost tradusă într -o varietate de limbi, in clusiv limba cehă, fran ceză, ja poneză,
sârbo-croată, s paniolă [31] , rusă, r omână . A fost utilizată în cercetări r ealizat e în Australia, Egipt,
Israel, Jamai ca, Liban, Franța, N oua Zeelandă, Nig eria, Pakistan, Fili pine, Afri ca de Sud, Rusia,
România, R epublica Moldova și Taiwan. S cala poate fi utilizat ă pentru r espondenți d e diverse
vârst e.
Scala este utilizată în div erse cercetări: ale atitudinil or față d e bolnavii mintali [2] , grupurile
religioase [1], etnice [27; 20; 25], rasial e [14; 15; 16], cu nevoi speciale [11] sau îmb olnăviri
specifice [5]), d e homosexuali [26], nați onalități [16], gru puri ocupaționale [13] etc.
Scala distanț elor sociale este construită du pă modelul scalei Guttman, în s ensul că este
unidim ensională și cumulativă. As pectul unidim ensional îns eamnă că elementele ei pot fi folosite
pentru a măsura un singur concept teoretic și numai a cel concept. De exemplu, într -o scară compusă
din elemente care măsoară prejudiciata nu vor fi in cluse elemente care măsoară un alt concept.
Elementele conținut e într-o scală unidim ensională pot fi plasate pe un continuum. În a cest sens,
scala este, de asemenea, cumulativă. S cala distanț elor sociale constă d e obicei din șa pte declarații
care exprimă progresiv mai mult sau mai puțin intimitat ea față d e grupul considerat. An corele tipice
scalei variază d e la ”ar tr ebui să trăias că în afara țării m ele (7)” la ”admit să mă căsătoresc” (1). În
acest caz, un r espondent care acceptă itemul 7 ar fi mai distant d ecât un r espondent care marchează
elementul 1 sau orice alt it em de pe scală. As pectul cumulativ îns eamnă, d e asemenea, că un
respondent care exprimă un anumit grad d e intimitat e va susțin e elementele care exprimă mai puțină
intimitat e. Un r espondent dis pus să a ccepte un m embru al unui gru p în vecinătat ea sa va a ccepta,
de asemenea, același gru p în țara sa. În schimb, cei care refuză să a ccepte un gru p în țara l or vor
refuza, d e asemenea, să-l accepte în vecinătat ea lor. O scală este unidim ensională și cumulativă
dacă, în orice punct de pe aceasta, atitudinil e respondentului s e schimbă d e la acceptare la non-
acceptarea, fără a exista alt e variant e de răspuns. R espondentul care acceptă o minoritate în țara sa,
dar nu și în v ecinătat ea sau ocupația sa, nu -l va a ccepta pentru căsătorie.
Tema distanț ei sociale este abordată și în ra port cu ada ptarea stud enților internaționali. În
studiul realizat de Sato și Hodge [28] se ajung e la concluzia că distanța s ocială contribui e la
confruntări a cademice. Opt stud enți ja ponezi înmatri culați într -o universitat e americană au avut
mari așt eptări d e a-și îmbunătăți competențele de limbă engleză prin d ezvoltarea de prietenii cu
studenții am ericani. R ezultat ele au arătat că toți au simțit că nu erau bin e pregătiți pentru a stă pâni
conținutul și cunoștințele academic folosind limb a engleză învățată su perficial în cadrul un or
cursuri. Primul studiu a sur prins fa ptul că toți participanții s e așteaptă să d ezvolte relații s ociale sau
prietenii cu stud enții am ericani, și după un an d e studii și -au dat s eama că cei care și-au exprimat
interesul față d e cultura ja poneză erau cei mai d e încredere și mai prietenoși. Totodată, participanții
la cercetare au m enționat că ei înșiși au manif estat distanță față d e studenții d e origine americană,
fapt care le-a creat bari ere de adaptare și i-a făcut să simtă anxi etate culturală. O condiție a distan ței
sociale, menționată d e respondenți, a f ost dif erența culturală, cunoștințele reduse despre istoria și
cultura țării gazdă.

303
În cadrul alt ei cercetări [18] distanța culturală a f ost identificată în calitat e de predictor al
adaptării stud enților internaționali la m ediul a cademic.
Mult e alte studii au susținut r elația dintr e distanța culturală și adaptarea stud enților
internaționali [12; 29] . De exemplu, Ward și K ennedy [32] au realizat 16 studii transv ersale legate
de adaptarea socio-culturală a l ocuitorilor și rezultat ele au arătat că similitudin ea culturală și / sau
etnică a fost asociată cu o adaptare mai bună.
În concordanță cu aceste constatări, Suan et și Van d e Vijver [29] au arătat că distanța
culturală a f ost esențială în înț elegerea experiențelor stud enților internaționali și a distanț elor
cultural e percepute de către studenți, care au fost asociate cu o adaptare psihologică insufi cientă,
interacțiuni mai mi ci cu cetățenii-gazdă. În cadrul cercetării efectuate în Rusia ei au observat că
studenții provenind din G eorgia, Uzb ekistan și Ucraina (țări cu o cultură a propiată d e cea rusă) au
raportat cea mai mi că distanță culturală percepută, mai puțin str es și mai mult e interacțiuni cu
cetățenii gazdă. Stud enții proveniți din China și Iran (țăril e care au culturi dif erite în comparație cu
cea rusă) au ra portat o distanță culturală percepută ridi cată, mai mult str es și mai mult e contacte
sociale cu conaționalii comparativ cu cetățenii-gazdă. Era evident că distanța culturală mai mi că a
ajutat stud enții să se adapteze mai bin e societății-gazdă.
Furukawa [12] a găsit un r ezultat similar în studiul efectuat cu stud enți ja ponezi de schimb
aflați la studiu în 23 d e țări dif erite ale lumii. Cu cât a f ost relatată o distanța culturală mai mar e
dintr e Japonia și țara-gazdă, cu atât mai înalt e au fost rezultat ele relatate la str esul psihologic și mai
joase la ada ptarea socială.
Un studiu calitativ r ealizat d e Zhai [33] a identificat că stud enții int ernaționali au confruntat
trei aspecte semnifi cative legate de procesul lor de adaptare: ajustar ea la sist emul educațional,
diferențele cultural e și competența lingvisti că.
Alte studii au r emarcat relația dintr e distanța s ocială și alte variabil e legate de procesul d e
adaptare. De exemplu, când au f ost înr egistrați indi ci înalți ai distanț ei cultural e (distanță mar e), s-
a relatat o interacțiune defectuoasă cu societatea-gazdă [10], manif estare mai evidentă a str esului
aculturați ei [24], un număr r edus d e abilități cultural e și dificultăți a cademice mai mult e [3].
Se poate conchide din analiza lit eraturii d e specialitat e că distanța s ocială este un fa ctor
important în înț elegerea procesului d e adaptare a stud enților internaționali, cercetările confirmând
existența unui ra port dintr e scorurile la distanța s ocială și cele care ilustr ează ada ptarea academică.
Rezultat ele acestui studiu v or fi util e pentru s ervicii de consiliere universitară în principal,
birouri int ernaționale de studenți și personal univ ersitar. În lit eratura d e specialitat e, sa sug erat ca
aceste trei surs e pentru stud enții int ernaționali să colaboreze pentru a fa cilita ajustar ea stud enților
internaționali.
După examinar ea acestei probleme se poate sugera că bir ourile pentru stud enții
internaționali, centrele de consiliere și administrația fa cultățil or ar tr ebui să colaboreze pentru a
ajuta stud enții int ernaționali în procesul d e adaptare. Deoarece mai mult e cercetări au r elevat fa ptul
că stresul a culturați ei, distanța s ocială și abilitățil e pozitive de adaptare sunt f ost im portante în
adaptarea academică a studenților internaționali, este nevoie de program e de orientare, ateliere sau
grupuri d e sprijin pentru a fa cilita procesul d e adaptare a acestor stud enți. D e exemplu, pot fi
realizat e traininguri d e dezvoltare a abilitățil or de coping pozitiv, așa cum au sugerat Olivas și Li
[17]. De asemenea, activitat ea unor gru puri d eschise de suport, în care studenții int ernaționali pot
intra și i eși în orice moment, ar putea rezolva problema ada ptării [22], oferind posibilitat ea
exprimării și excluderii emoțiilor negative, preluarea experiențelor și strategiilor de la alți stud enți
bine adaptați, participarea la evenimente comune cu gazd ele [23].
O altă im plicație importantă ar putea fi a ceea a consilierii în v ederea dezvoltării
competenței multi cultural e. În a cest scop poate fi utilizat m odelul cu 4 m odule propus de Bektaș
[4]. În primul m odul s e pune accent pe influ ența culturii în procesul d e adaptare, fiind r ealizată o

304
introducere în cultura țării -gazdă, sunt dat e informații d espre găsir ea unui l oc de cazare, trans port
și îngrijir e medicală. În cel de-al doilea modul sunt examinat e experiențele de contact cultural și
sunt dis cutate posibilele probleme / sim ptome ale șocului cultural. În cel de-al treilea se discută
etapele de adaptare și se precizează că ada ptarea este un proces care necesită tim p. În ultimul m odul
se modelează r olul individului în procesul d e adaptare și strat egiile sau abilitățil e adecvate în
abordarea experiențelor de adaptare.
Bibli ografi e
1. Aban es M. S., S cheepers P. L. H., St erkens C. Ethno-religious gr oups, identification, trust and
social distan ce in the ethno-religiously stratifi ed Philippines Research. In: S ocial Stratifi cation and
Mobility , 2014, Volume 37, p. 61-75
2. Adewuya A., Makanju ola R. O. A. S ocial distan ce toward s peop le with m ental illn ess am ongst
Nigerian univ ersity stud ents. In: S ocial Psychiatry and Psychiatri c Epidemiology, 2005, 40, p. 865 –
868
3. Ataca B., B erry J. W. Psychological, sociocultural, and marital ada ptation of Turkish immigrant
couples in Canada. I n: International Journal of Psychology, 2002, 37 (1), p. 13-26
4. Bektaș D. Y. Counseling int ernational stud ents in Turkish univ ersities: Current status and
recommendati ons. In: International J ournal f or the Advan cement of Counseling, 2008, 30 (4) , p.
268-278
5. Benton R. G., Si egel R., D errick J., Walla ce, J. Social-distan ce preferences among female and mal e
medical stud ents and cardia c patients toward vari ous dis eases and disabiliti es. In: Perceptual and
Motor Skills, 1968, 27, p. 512 –514
6. Bichi R. Mix ed approach to measuring s ocial distan ce. In: Cognition, Brain, B ehavior. An
Interdisciplinary, 2008, V olume XII, nr. 4, p. 487 -508
7. Bogardus E. S. A forty year racial distan ce study. L os Ang eles: Univ ersity of Southern California,
1967.
8. Bogardus E. S. A s ocial dist ance scale. In: S ociology and S ocial R esearch, 1933, 17, p. 265 -271
9. Bogardus E. S. Masuring s ocial distan ce. In: J ournal of Applied Sociology, 1925, 9, p. 299 -308
10. Chapdelaine R. F., Al exitch, L. R. (2004). S ocial skills diffi culty: M odel of cultur e shock for
international graduat e students. Journal of College Student Development, 45(2) , 167 -84
11. Eisenman R. S ocial distan ce ratings t oward bla cks and th e physically disabl ed. In: College Student
Journal, 20, 1986, p. 189 –190
12. Furukawa T. Cultural distan ce and its relationship to psychological adjustm ent of international
exchang e students. In: Psychiatry and Clinical Neurosciences, 1997, 51 , p. 87-91
13. Grbesa G., Sim onovic M., Stank ovic M. Attitud e to and s ocial distan ce from schizophrenic patients
as forms of stigm atizati on, inv estigat ed by a gr oup of medical professionals and a gr oup of non-
professional subj ects. In: European Psychiatry , 2017, v ol. 41, p. S571 -S572
14. Kinloch G. C. Race, socio-economic status, and s ocial distan ce in Hawaii. In: S ociology and S ocial
Research, 1973, 57, p. 156 –167
15. Morgan H. S ocial distan ce: Self reports by bla ck and whit e school age childr en. In: Th e Negro
Educational R eview, 2006, 57, p. 15–33
16. Morsbach H., M orsbach, G. Attitud es of South Afri cans towards vari ous nati onal and ra cial gr oups.
In: Int ernational Journal of Psychology, 1967, 2, p. 289 –297
17. Olivas M., Li C. Und erstanding str essors of international stud ents in hi gher education: What
college counselors and personnel need to know. In: Journal of Instru ctional Psychology, 2006, 33
(3), p. 217 -222
18. Otlu F. N. College adjustm ent of international stud ents: th e role of gender, acculturativ e stress,
coping skills, cultural distan ce, and perceived social su pport. A th esis submitt ed to the graduat e
school of s ocial s ciences of Middl e East T echnical Univ ersity. 2015.
https://etd.lib.m etu.edu.tr/u pload/12612769/ind ex.pdf
19. Owen C. A., Eisner H. C., McFaul T. R. A half -century of social distan ce research; Nati onal
replication of the Bogardus studi es. In: S ociology and S ocial R esearch, 1981, 66, p. 80-98

305
20. Parillo V. N., D onoghue C. Updating th e Bogardus s ocial distan ce studi es: A n ew nati onal surv ey.
In: S ocial Science Journal, 2005, 42, p. 257 –271
21. Park R. E. The concept of social distan ce. In: J ournal of Applied Sociology, 1924, 8, p. 339 -344
22. Poyrazli S., Arb ona C, Bullingt on R., Pisecco, S. Adjustm ent issu es of Turkish collage students
studying in th e United Stat es. In: College Student Journal, 2001, 35 (1) , p. 52-62
23. Poyrazli S., Graham e K. M. Barri ers to adjustm ent: N eeds of international stud ents within a s emi-
urban campus community. In: Journal of Instru ctional Psychology, 2007, 34 (1) , p. 28-45
24. Poyrazli S., Kavanaugh P. R., Bak er A., Al -Timimi N. S ocial su pport and d emographic correlates
of acculturativ e stress in int ernational stud ents. In: Journal of College Counseling, 2004, 7 , p. 73-
82
25. Randall N. H., D elbridg e S. Perceptions of social distan ce in an ethnically fluid community. In:
Sociological Spectrum, 2005, 25, p. 103 –122
26. Rusna c S., Clivadă S. Cekcualny e menshin ctva: cotsialny e uctanovki i
infopmipovannoct obshchectva = Min oritățil e sexuale: atitudini s ociale și informar ea populației.
Chișinău: Centru d e informar e GenderDoc-M, Chișinău, 2008, 172 p.
27. Sakuragi T. The relationship between attitud es toward languag e study and cross-cultural attitud es.
In: Int ernational Journal of Intercultural Relations, 2006, 30, p. 19-31
28. Sato T., H odge S. R. Ja panese Exchang e Students’ A cademic and Social Struggl es at an Am erican
Univ ersity. In: Journal of International Stud ents, 2015, v ol. 5, p. 208 -227
29. Suan et I.,Van d e Vijver F. J. R. Perceived cultural distan ce and a cculturati on am ong exchang e
students in Russia. In: J ournal of Community & A pplied Social Psychology, 2009, 19, p. 182 -197
30. Thurst one L. L. Th e Measurement of Attitud e. Chicago, Illin ois; Univ ersity of Chicago Press,
1929.
31. Wark C., Gallih er J. F. Emory B ogardus and th e Origins of th e Social Distan ce
Scale.https://www.r esearchgate.net/publication/226419827_ Emory_B ogardus_and_th e_Origins_
of_the_Social_Distan ce_Scale [accesat 20 d ecembri e 2017]
32. Ward C., Kennedy A. The measurement of sociocultural ada ptation. In: International J ournal of
Intercultural R elations, 1999, 23 (4) , p. 659 -677
33. Zhai J. Studying int ernational stud ents: Adjustm ent issu es and s ocial su pport. San Di ego, CA:
Office of Instituti onal R esearch, Retrieved from ERIC databas e. 2002
Rusna c Svetlana, Cimpu Aura -Cristina
NEVOIA D E PSIHOLOGIE ÎN POLIȚI E
THE NEED FOR PSYCHOLOGY IN POLICE
Rezumat
Polițistul nu este un robot și ni ci o ființă su praomenească, polițistul este profesionistul f ormat
din copilul care a visat că va fa ce dreptate și va ar esta h oți și criminali, este omul care patrulează în
întun eric, ploaie, caniculă sau g er ani la rând având cea mai mar e satisfa cție când pe raza lui d e
competență nu au f ost înr egistrat e evenimente. În misiunil e sale polițistul ajung e să acumul eze tensiuni,
emoții negativ e, neputințe pentru care a identificat dr ept soluție creșterea numărului program elor de
pregătire psihologică.
Cuvint e-cheie: poliție, emoții negativ e, frustrar e, grad ridi cat de risc, program e de pregătire
psihologică.
Abstra ct
The policeman is not a robot and not a superhuman, he is a pro formed from a child who
dreamed that he will serve justice and arrest thieves and criminals, is the man who is patrolling in the
dark, rain, heat or cold, years in a row with the highest satisfaction when in the perimeter of his action
were no events. In its missions policeman acumulate tensions, negative emotions, frustrations for which
he identified as a solution the demanding of more psychological trening program s.
Key-words: police, negativ e emotions, frustrati on, high -risk, psychological training programs.

306
Când sunt într ebați tin erii candidați la ș colile de poliție pentru ce motiv al eg să d evină
polițiști, cei mai mulți răs pund fi e că tata sau buni cul sunt sau a u fost polițiști, fi e că visul l or de
copil era să poarte uniformă și pistol și crescând au r ealizat că asta v or să d evină, fi e că li s e pare
că în poliție ar putea avea un l oc de muncă stabil. Indif erent de motivul pentru care aleg această
profesie după încadrar ea efectivă în mun că polițiștii constată că activitat ea lor se desfășoară într -un
mediu d ominat d e reguli și r estricții cu efecte frustrant e. Prin sim pla definire dată d e lege: stru ctură
organizată i erarhic cu ”atribuții d e apărare a vieții, int egrității corporale și libertății persoanelor,
proprietății private și publice și de apărare a int ereselor legitim e ale cetățenilor și comunității”
poliția s e descrie ca un s erviciu în care individul s e angaj ează să pună înaint ea propriilor interese,
viața, in tegritat ea, int eresele celor pe care îi servește.
Am asistat du pă 1989 la r eorganizar ea miliți ei și ult erior la r eorganizări al e poliției
încercându -se mereu o îmbunătățir e a formei de organizar e pentru a adu ce mai a proape de cetățean
acest serviciu atât de necesar într -o societate modernă. Însă nu putem uita că acest serviciu este
îndeplinit d e polițiști care sunt la rândul l or cetățeni cu nevoi și trăiri as emenea celor pe care trebuie
să îi a pere. Dacă am contura sim plist un profil al polițistului id eal, acesta ar tr ebui să fi e: un bun
executant, dis ponibil la orice oră, în s pecial din n oapte, capabil să int ervină oricând în situații critice
la un potențial d e lucru maxim, să nu ezite, să nu s e teamă, să nu plângă atun ci când s coate un copil
de sub r oțile unei mașini, să aibă st omac rezistent atun ci când culege probe de la locul un ei crime
după 60 d e zile de la comitere, să își păstreze calmul atun ci când este jignit, înjurat, hărțuit d e cei
predispuși să în calce legea ș.a.
Expunerea omului pe perioade lungi d e timp la solicitări cu grad ridi cat de risc, la m edii
care impun prin specificul lor încordare perman entă, at enție la detalii, vigil ență, sus piciune poate
conduce la m odificări al e conduit ei, la s omatizări al e stresului, sau la s chimbar ea, chiar
distorsionarea percepției asu pra lumii sau asu pra propriei persoane. În înd eplinirea serviciului,
devine aproape o îndat orire pentru polițist să primească cu sus piciune o declarați e, după ce ani la
rând în cursul cercetărilor la care a asistat a observat că cei implicați în cauze penale își al cătuiesc
sau s chimbă d eclarațiil e în fun cție de interes și nu în a cord cu realitat ea. În f elul acesta, pe lângă
obligațiil e descrise în fișa postului s e conturează o serie de îndat oriri n escrise ale polițistului care
ajung să îl d eosebească pe acesta d e cei din alt e profesii, cum ar fi: să cerceteze în detaliu as pecte
ce la prima observație par clare și de netăgăduit, să r especte secrete profesionale, să ta că, inclusiv
după încetarea raporturil or de serviciu, să își as cundă emoțiile sau să l e cenzureze, să rămână
detașați atun ci când t oți cei prezenți sunt im plicați.
Toate aceste condiții sunt g eneratoare de stres și d e frustrări. M ediul a cesta de lucru poate
determina în urma efortului d e adaptare tensiuni psihice care la rândul l or generează a ccentuări al e
unor trăsături d e personalitat e. Cel mai ad esea polițistul nu v ede sau nu a cceptă că mediul d e lucru
îl schimbă, însă ajung e să formuleze niște solicitări care trădează a cele tensiuni psihice
nerecunoscute. Pentru că în România dinaint e de 1989 psihologia a fost int erzisă, n ecunoașterea
rolului b enefic al acesteia a condus la confuzii, existând și astăzi, du pă mai bin e de un sf ert de veac
de la căderea comunismului, as ocieri ale psihologilor cu psihiatrii și im plicit cu patologiile mintal e.
Aceeași confuzi e se întâln ește și în poliție, und e încă mai r ezidă as ocierea asist enței psihologice cu
stigmatizanta f ormulă: ” ești nebun”.
Și totuși, când sunt ab ordate teme ce par neutre cum ar fi comuni carea, str esul, m otivația,
autocunoașterea și dezvoltarea personală, polițiștii r enunță la mas că și s e exprimă d eschis,
solicitând mai mult e întâlniri și recunoscându -și tacit supraîncărcarea și nevoia de psiholog, nevoia
unui ajut or calificat care să îi ajut e să descarce bagajul gr eu, apăsător al n eputințelor, temerilor
neexprimat e, nevoilor personale neglijat e. Am id entificat aceste nevoi prin centralizar ea
răspunsuril or date de 54 de polițiști într -un chestionar d e feed-back aplicat la finalul un or sesiuni
de pregătire psihologică pentru misiuni operative. Deși la în ceputul programului d e pregătire
polițiștii s e arătau r eticenți, la final, când au avut ocazia să își exprime aprecierile sau criticile sub

307
protecția an onimatului d oar 1,9% dintr e participanți au a preciat ca ”scăzută” util itatea activității,
9,3% au a preciat-o cu utilitat e ”medie”, iar 88,9% au a preciat programul d e pregătire cu utilitat e
”ridicată”. În cadrul a cestui program, pe grupuri m edii (într e 10 și 15 participanți) au f ost prezentate
și experimentate tehnici de comunicare și gestionarea stresului dând astf el posibilitat ea polițiștil or
să observe pe ei înșiși sau pe colegii lor într -un m ediu controlat, efecte ale factorilor generatori de
tensiuni s pecifici sarcinilor operative. În procente semnifi cative au fost exprimate solicitările pentru
dezvoltarea un or program e noi, pe primul l oc în ierarhia al egerilor situându -se un program
psihologic de pregătire pentru g estionarea conflictelor (35,2%), urmat d e opțiunea pentru un
program privind prezentarea unor tehnici de relaxare (24,1%) și de un curs d e comuni care (14,8%).
În lista a precierilor asociate modului d e desfășurar e a programului d e pregătire psihologică se
regăsesc răspunsuri precum: discuția d espre gestionarea stresului, dis cuțiile deschise și la subi ect
cu psihologul, ab ordarea problemelor cu care s-au confruntat colegii, fa ptul că cineva s-a gândit
să dis cute despre stres, faptul că s-au purtat dis cuții lib ere pe problemele ridicate de fiecare,
interacțiunea și subi ectele dezbătut e cu psihologul etc. Cât privește propunerea de îmbunătățir e a
activității d e pregătire psihologică, fiecare polițist a f ormulat propuneri în fun cție de nevoile proprii,
între acestea regăsindu -se: participarea psihologului la a ctivitățil e de evaluar e trimestrială,
întâlniri periodice la nivelul subunitățil or, întâlniri mai d ese, mai multă colaborare etc. Putem
observa că aceste aprecieri descriu n evoile generate de modificările resimțit e în plan psiho-
comportamental sub a cțiunea factorilor generatori de stres.
Bibli ografi e
1. Adler A. Practica și teoria psihologiei individual e. București: Tr ei, 2011.
2. Andr eescu A. Manag ementul str esului profesional . Volumul I. Bu curești: Ed. M.A.I., 2006.
3. Andr eescu A. Manag ementul str esului profesional . Volumul II. Bu curești: Ed. M.A.I., 2006.
4. Cristea D. Trat at de psihologie sociala. Bu curești: Tr ei, 2015.
5. Dobre C. Psihologia militara – multi plicator al eficientei operaționale . București: Ed. Universitarii
Naționale de Apărare ”Carol I”, 2014.
6. Enăchescu C. Tratat d e igiena mintala. Iași: Polirom, 2004.
7. Howitt D., Dun can C. Intr oducere in SPSS pentru psihologie. Iași: Polirom, 2006.
8. Mărginean I., Balasa A. Calitat ea vieții in R omania:
http://bibli otecadesociologie.ro/download/margin ean-ioan-balasa -ana-eds-2005 -calitat ea-vietii-
in-romania -bucuresti-expert/.
9. Mureșan J.-D. Calitat ea vieții uman e in Romania după 1989. Bu curești: Univ ersitara, 2009.
10. Neculau A. Manual d e psihologie sociala. Iași: Polirom, 1996.
11. Rudi că T. Psihologia frustrației . Iași: Polirom, 2006.
12. Singl ey F., Blan chet A., G otman A., Kaufmann J. -C. Ancheta și metodele ei. Iași: Polirom, 1998.
13. Statutul polițistului . Volum d e legi. București : C.H.B eck, 2006.
14. Taba chiu A . Psihologia ocupaționala . București: Ed. Universitarii Titu Mai orescu, 2005.
15. Verza C. Tipologia relațiilor interpersonale. București: ed. M.A.I., 2011.
Dumbravă ( Călugăru) Elena-Monica
”COP III D E AZI, ADULȚII D E MÂIN E”. DESPRE DEZVOLTAR EA DORINȚ ELOR DE
IUBIR E ȘI AFILI ERE
"TODAY'S CHILDR EN, ADULTS OF TOMORROW." AB OUT TH E DEVELOPMENT
OF LOVE AND AFFILIATI ON DESIRES
Rezumat
Lucrarea este structurată în tr ei părți esențiale: Interacțiunile părintești într e trecut și prezent,
Atașam entul, prima fun cție în relație și Teorii m oderne asupra alegerii partenerilor. Scopul lucrării este
acela de a prezenta o scurtă in cursiun e între tipologiile parentale din punct de vedere istoric cu am prentă
asupra concepției actuale de parenting, m odele de interacțiune între părinți și copii cu accent asu pra
importanței relațiilor din prima perioadă d e viață: d ezvoltarea și formar ea atașam entului in r elația d e sân.
Ultima s ecțiune abordează perspectivele moderne asupra al egerii partenerilor, as pecte corelative

308
generate de funcții au tonome mai puțin mar cate de tipurile de atașam ent din perioada infantilă…sau care
nu dau cont în m od dir ect de teoriile clasice.
Cuvint e-cheie: părinti, copii, relație, atașam ent, al egerea partenerilor
Abstra ct
This work is structured into three essentia l parts: Parental interactions between past and present,
Attachment, first function in relationship and Modern theories about partner choices. The aim of the
paper is to present a brief outlook between historical typologies with a fingerprint on current pa renting
concepts, patterns of interaction between parents and children with an emphasis on the importance of
first life relationships: developing and forming attachment in the relationship of the breast. The last
section addresses modern perspectives on pa rtner choices, correlative aspects generated by autonomous
functions less marked by infantile attachment types… or that do not directly account for classical theories.
Key-words: parents, childr en, relationship, atta chment, partners’ choices
1.1. Int eracțiunile părint ești într e trecut și prezent
În m od normal, într e părinți și copii trebuie să existe o coeziune perfectă, m enită să
contribui e la cristalizar ea neîngrădită a personalității copilului. A ceastă coeziune se poate realiza
numai da că vom admit e că ea se bazează pe coope rare, asupra premisei conform căreia copilul ar e
propria individualitat e de care trebuie să țin em seama și că intențiile și cerințele părințil or se cer
armonizat e cu trebuinț ele interioare ale copilului.
Statutul părintelui d e,,lider” în a ctul educațional, îl fa ce să ad opte uneori atitudini care
contravin tr ebuinț elor interioare ale copilului. Astf el, relația părinte-copil se poate altera treptat,
părinții grăbindu -se să d ea sentințe:,,e rău”, ,,e prost”, r eacțiile de protest al e copilului sau
nonconformismul fiind r eacții de apărare și/sau căutar e a unor soluții care să corespundă n evoilor
lui. S e impune un efort de înțelegere din partea părințil or a a cestei mici făpturi care se numește
copil pentru a -l putea înțelege, modela și dirija.
De-a lungul evoluției sale, copilul ar e un sist em de judecăți, d e scopuri, d e motive care sunt
diferite de ale părințil or. Doar cunoscându -le pe acestea, respectându -le și armonizându -le se poate
stabili a cea relație bazată pe dragoste și înțelegere, care constitui e cheia în educație.
Copilul r ecepționează pe multe căi tot ce îi transmit e mediul și le va transf orma în a cte de
comportament, în conformitat e cu propriile nevoi, dar și cu cerințele mediului, da că părinții v or ști
să-l facă să a ccepte acțiunea educativă nu ca pe o constrâng ere, ci ca pe o relație profundă, plină d e
afecțiune și respect. Este foarte important f elul cum v ede copilul rolul părintelui, cum se proiectează
în conștiința sa m odelul oferit de părinți. D e asemenea, pretențiile părinți lor față d e copil trebuie să
fie în fun cție de particularitățil e sale de vârstă și individual e.
Rolul ce revine, în creșterea și educația copilului, personalității părințil or este covârșit or.
Mulți aut ori consideră că influ ența personalității este mai im portantă d ecât părerile părințil or sau
amănunt ele de procedură. Personalitat ea părințil or o poate strivi, d eforma, îngrădi pe cea a
copilului, dar bin eînțeles că îl poate și ridi ca. Lit eratura d e specialitat e spune că,,nelinișt ea”
părințil or provoacă neliniștea copilului, in consecvența, iras cibilitat ea, anxi etatea părințil or
determinându -le pe cele ale copilului.
Părintele este primul m odel după care se structurează copilul. M odelul patern sau mat ern
pe care-l va al ege copilul, n egativ ori pozitiv, este o primă d ovadă a m odului cum s -a reflectat
imagin ea părințil or în conștiința copilului. Un r ol la f el de important îl ar e crearea unui climat d e
famili e tonifiant, s ecurizant, d estins, care să stimul eze activitat ea psihică a copilului. Drag ostea și
grija părintească sunt considerate în lit eratura d e specialitat e tot atât d e importante pentru
dezvoltarea intelectuală a copilului cum sunt vitamin ele și proteinele pentru d ezvoltarea fizi că.
Un climat d e famili e echilibrat, n etensionat, asigură d ezvoltarea arm onioasă a tutur or
laturil or personalității copilului: v oință, af ectivitat e, caracter. A educa presupune un efort din partea

309
părințil or pentru a găsi cele mai potrivit e metode, în fun cție de individualitat ea fiecărui copil și d e
cerințele mediului.
În cursul d ezvoltării ontogenetice, ființa umană tr ece prin etape succesive care îi permit să
treacă de situația d e dependență totală (bi ologică și socială) la cea de independență. În m omentul
nașterii, prin tăi erea cordonului ombilical , nou-născutul d evine independent biologic, dar este foarte
dependent din punct de vedere social. El are nevoie de prezența mam ei care este indis pensabilă.
Relația cu mama și a poi cu familia transf ormă copilul într -un individ ind ependent social la
sfârșitul ad olescenței. Tânărul s e poate separa d e famili e doar atun ci când a d evenit și independent
economic. Perioada corespunde maturizării fizi ce, cognitiv e și sexuale și este considerată vârsta d e
peste 18 ani. Până la a ceastă vârstă copilul s e află sub controlul famili ei care își propune sa-i rezolve
toate nevoile lui, d e la cele mai sim ple (hrană, îmbră cămint e) până la cele mai complexe
(dezvoltarea personalității, program educațional ad ecvat, int egrare socială). Abia a poi sarcinile
famili ei s-au în cheiat.
Examinând situația cuplului părinți-copii de-a lungul tim pului, s e poate spune că deși din
punct de vedere al trecerii de la dependența la independența ființei uman e nimic nu s-a schimbat,
concepția societăților și diferitelor culturi r eferitoare la relația părinți -copii și r olul d e tutelă al
famili ei a suf erit m odificări.
Ovidiu Drimba m enționează d espre Egiptul anti c că „poate nici un alt popo r din Orientul
antic nu a avut n oțiunea famili ei atât d e sănăt oasă și d e modernă ca vechii egipteni”. Ei aveau un
număr mar e de copii, dar nu practicau obiceiul de a-i aband ona pe cei nedoriți, ca în tim pul societății
sumeriene reprezentată în Codul lui Hammurabi. Copilul era ală ptat până la vârsta d e 3 ani existând
credința, conform căreia, în tim pul ală ptării mama nu mai putea rămân e gravidă.
În societatea anti că ebraică se notează aut oritatea abs olută a tatălui asu pra celorlalți m embri
ai famili ei.
El putea să-și vând fii cele ca sclave și să-și ucidă fiii răzvrătiți sau n eascultători (cu
încuviințar ea comunității); nu av ea însă dr eptul să vândă copiii de gen mas culin. Copiii erau
considerați o binecuvântar e la vechii evrei și erau în conjurați cu drag oste și grijă.
Copiii erau învățați să s e supună h otărâril or famili ei și era prevăzută pedeapsa cu moartea
pentru copilul care lovea sau își bl estema părinții.
În societatea anti că persană, r egimul familial și viața d e fiecare zi a famili ei era din mult e
puncte de vedere la un niv el moral su perior altor popo are ale orientului anti c. Femeia dat ora
ascultare absolută s oțului ei. Nașt erea unui băiat era întâm pinată cu o mare bucurie. Avortul era
pedepsit cu moartea, iar f emeia adult eră era iertată da că era însăr cinată. Educarea copiilor în primii
cinci ani d e viață era în sar cina mam ei.
În societatea anti că indiană prima îndat orire morală, du pă cea religioasă, era ca familia să
aibă mulți copii, deoarece a av ea copii îns emna cultivar ea cultului străm oșilor. Av ortul era
considerat o crimă t ot atât d e grea ca și asasinar ea unui preot. Nașt erea era considerată un eveniment
impur și părinții îm preună cu copilul erau su puși un ritual d e purificare la zece zile după nașt ere.
În societatea anti că chineză, forța și coeziunea famili ei se baza pe solidaritat ea acesteia,
fundam entată pe cultul străm oșilor care justifi că și obligația fi ecărui chinez de a avea copii. Femeia
care nu av ea copii nu era bin e văzută în s ocietate și sterilitat ea femeii putea constitui un m otiv de
divorț. Deoarece copiii de sex feminin erau considerați o grea povară pentru famili e, dacă se nășteau
mai mult e fete acestea erau părăsit e în câmp și lăsate să moară d e foame sau d e frig.
În Japonia anti că se credea că la nașt ere copilul ar e deja vârsta d e un an. Nașt erea gemenilor
era considerată o rușin e. În a ceastă parte a lumii fun cționau căsătoriile de probă, iar o căsnicie nu
era consumată d ecât după nașt erea unui copil.

310
În Gr ecia anti că nașt erea unui copil era considerată un eveniment fericit. Da că acest copil
nu era recunoscut ca legitim sau familia nu dis punea de mijloace materiale ca să-l crească, copilul
era părăsit într -un loc public, de unde era luat d e altcineva, un eori cu scopul declarat d e a fi vândut
ulterior ca sclav. În S parta era obligat orie aband onarea copiilor prematuri sau a celor cu malf ormații
congenitale. În At ena cetatea se îngrij ea de educarea copiilor, astf el că în tim pul lui Pericle puțini
erau cei care nu știau carte.
În aceeași perioadă, civilizația r omană r ecunoștea aut oritatea nelimitată a tatălui, care avea
drept de viață și de moarte, atât asu pra mam ei, cât și asupra copiilor, pe care îi putea ucide sau vind e
ca sclavi. Copiii care aveau malf ormații congenitale sau cei care nu erau r ecunoscuți ca legitimi
erau aband onați și lăsați să m oară. Părinții a plicau din plin pedepse corporale severe. Deoarece toți
cetățenii R omei erau știut ori de carte, primii das căli ai copiilor erau părinții l or.
Infanti cidul practicat în tim pul societăților anti ce se explică prin sist emul economic
înapoiat, care nu asigura hrană tutur or membril or societății. Infanti cidul s e practica cu participarea
activă a s ocietății sau cu acceptarea tacită a acesteia. Cel mai d es se utiliza traumatizar ea morală a
nou-născutului la nașt ere sau omorârea rituală a copiilor mai mari.
Cultura și civilizația bizantină, din a cest punct de vedere, trebuie considerată o sinteză a
culturil or anti ce în declin. S entimentul famili ei și relației familial e erau mai intim e și mai puternice
în lum ea bizantină d ecât în anti chitate. Copiii nelegitimi erau recunoscuți alături d e cei născuți din
căsătorii legitim e, iar din s ecolul XII f etele aveau acces la ș coală.
Societatea medievală era confruntată cu sără cie, accentuată d e calamități natural e, răzb oaie
interminabil e, epidemii care decimau populația, g enerate de lipsa condițiil or de igienă și a celor mai
elementare cunoștințe de epidemiologie. Durata m edie de viață nu d epășea 30 d e ani. Îngrijirea
inițială a copiilor se reducea la asigurar ea supraviețuirii fizi ce. Deoarece mulți copii mur eau
devreme, părinții s e atașau d e copiii lor atun ci când erau siguri că vor supraviețui. Copilul era
înlocuibil cu un altul și era inv estit cu mică val oare ca și persoană. D ominând s piritul r eligios și
ideea că omul este produsul un ei creații s pontane, copilul era privit d oar cantitativ dif erit de adult.
În Evul M ediu, copilul era privit ca miniatură a unui om matur, fără să i s e recunoască nimi c din
caracteristicile lui specifice. În operele de artă al e timpului copilul ar e trăsăturil e unui adult în
miniatură.
În Evul M ediu familia imita aut oritatea statului f eudal centralizat. Tatăl av ea puteri depline
asupra fiului său ( care scăpa de sub a ceastă tutelă doar când d evenea răzb oinic). Fetele rămân eau
supuse taților și soților lor toată viața.
Începând cu secolul al XII -lea, societatea medievală este confruntată cu ceea ce azi s e
numește explozie demografi că. M etodele anticoncepționale și avortul s e practicau chiar la a cea
dată, dar natalitat ea rămân ea foarte mare. Creșterea numărului d e locuitori am enința cu foamea
cronică, motiv pentru care cei săra ci recurgeau la infanti cid sau la aband onarea copiilor pe scările
bisericilor. Confruntată cu asemenea probleme, în num ele umanității, s ocietatea medievală a luat
măsuri pe care astăzi l e-am numi asist ență socială. Sub f orma un or acțiuni filantr opice finanțat e de
biserică sau d e cei bogați s e organiz ează orfelinate (primul s -a înființat la Milan o în 1797), azile și
spitale. Adoptarea unor copii aband onați era semnalată în s ecolul XV.
Democratizar ea atitudinii față d e copil nu putea fi concepută fără d emocratizar ea societății,
semnalată în tim pul Renașterii. Produsul ti pic al epoc ii este individul aut onom care nu se bizui e
decât pe rațiun e și pe propria lui experiență. În a cest context, se schimbă m entalitat ea față d e copil:
acesta nu mai era considerat o miniatură a adultului, ci un personaj ind ependent, cu caracteristici
proprii.
Secolul al XVIII -lea, secolul Iluminismului în Franța, prezintă un punct de vedere nou
referitor la copil. Industrializar ea precapitalistă și apoi cea capitalistă s e dovedește a fi un fa ctor
limitant pentru mărim ea famili ei. Ins ecuritat ea economică de care suferă populația săra că pune

311
problema reducerii numărului d e copii din famili e. Urbanizar ea, presupusă d e industrializar e, scade
suprafața l ocuințelor și conduce spre creșterea contactului r epetat dintr e părinți și copii și
schimbar ea relației dintr e ei.
Începutul s ecolului XX găs ește Anglia în plină perioadă d e industrializar e capitalistă, dar
starea de sănătat e a sugaril or și copiilor era departe de a fi satisfă cătoare. În anul 1901 m ortalitat ea
infantilă din Anglia era de 61%, cauzele principale de deces fiind r eprezentate de rujeolă și
meningita tub erculoasă. Nu li psea malnutriția și neglijar ea copilului. S -au inițiat atun ci măsuri d e
asistență m edicală su pravegheată d e stat; s -a intuit în că de pe atunci valoarea alim entației natural e,
s-au promovat măsuri d e igienă, s -a acordat a tenția cuvenită exercițiilor fizi ce și s-a intr odus o
disciplină rigidă în creșterea și educarea copiilor.
Până în anii 1920 familia era al cătuită din m embrii a 2 -3 generații și s e prevedea ca
descendenții să rămână în preajma famili ei pentru a mări f orța de muncă. Fiecare famili e avea mulți
copii, deoarece nu se practica controlul conștient al numărului d e nașteri, iar s peranța d e viață era
foarte mică, în comparație cu standard ele de viață d e la sfârșitul s ecolului. În ceputul s ecolului XX
coincide cu perioada când s e considera că un copil are nevoie de asistență calificată d oar atun ci
când este bolnav. Copiii erau îngrijiți a casă cu ajut orul num eroasei familii care ocupa, de obicei, o
singură l ocuință. D ominau b olile infecțioase, consecința condițiil or san itare defectuoase și a
locuințelor foarte aglomerate și neigienice. Este perioada în care avântul ba cteriologiei atrag e
atenția și simpla fierbere a laptelui poate avea ca efect scăderea numărului îmb olnăviril or digestive
la sugar, care reprezentau un im portant conting ent ce determina creșterea mortalității infantil e.
După primul răzb oi mondial, când natura inf ecțioasă a b olilor copilului era deja dovedită,
copilul d evine victima iz olării excesive de famili e sau d e aparținăt ori, da că era vorba d e copiii
internați în s pital. A ceastă s eparare era făcută pentru m otive epidemiologice, ignorându -se aspectul
psihologic al problemei.
Experiența orfelinatelor adu ce în at enție problema h ospitalismului ca o consecință a
separării pe termen lung într e părinți și copii. În anul 1910 S. Fr eud lans ează id eea că dezvoltarea
copilului d epinde de interacțiunil e părinți -copil.
Teoria behavioristă emisă d e Wats on (1928) consideră că toate comportamentele copilului
sunt învățat e. Părinții află a cum că modelul comportamentului parental este cel pe care și-l va însuși
copilul. An d e an se adaugă n oi observații și au l oc schimbări d e optică privind int eracțiunea părinți –
copii.
După cel de-al doilea răzb oi mondial, utilizar ea largă a antibi oticelor și a va ccinăril or,
precum și creșterea niv elului d e trai la cote nemaiîntâlnit e, a influ ențat fav orabil star ea de sănătat e
a copilului, m ortalitat ea infantilă s căzând v ertigin os. Pentru țăril e în care valorile procentului d e
mortalitat e infantilă s e mențin ridi cate, se vorbește despre o fracțiune evitabilă a m ortalității
infantil e. Rolul măsuril or profilactice în controlul stării d e sănătat e a populației a crescut remarcabil
și comunitat ea int ernațională și -a propus ca obiectiv maj or menținerea și provocarea sănătății
copilului. Astf el s-a inițiat „D eclarația dr epturilor copilului” la care România a ad erat în 1994.
Epoc a modernă dis pune de conceptul d e planifi care familială prin f olosirea largă a
mijloacelor anti concepționale. S-a schimbat expectanța privind dim ensiun ea famili ei. Se estimează
că un număr mai mi c de copii în famili e ar permite un plus d e investiție psihologică și posibilitat ea
de a li s e oferi condiții educaționale mai bun e. Familia m odernă ti pică europeană este formată din
tată, mamă și d oi copii. Ambii părinți lu crează și amâ ndoi contribui e la dezvoltarea și creșterea
copiilor. Pentru familiil e cu mai mulți copii, atun ci când mama lu crează, s e restructurează r olurile,
frații mai mari preluând din sar cinile de îngrijir e al frațil or mai mi ci.
Se evidențiază faț etele pluridim ensionale ale relației părinți -copii și r olul famili ei ca sist em
social și mediu d e dezvoltare a copilului în primii ani d e viață. A ceste descope riri sunt
contemporane cu transf ormarea perinatologiei într -o problemă d e colaborare interdisciplinară,

312
aplicarea geneticii m edicale pentru prevenirea și diagn osticul prenatal al b olilor genetice,
descope rirea copilului cu handi cap și al problemelor lui d e inserție socială pe care medicina și l e
asumă.
Acest periplu in ist oria dezvoltării uman e ne oferă o perspectivă complexă asu pra a ceea
ce suntem ca și dat al trav ersării un or perioade istorice încărcate de o anumită li psă de cunoaștere
și cu un acord limitat in m enținerea unei stări d e sănătat e a populației. Dezvoltarea cercetărilor în
domeniile variat e ale științ elor a permis o atenție mai mar e asupra as pectelor uman e, oferind și
direcții de intervenție și practică. Așa cum am văzut, as pectele psihologice erau n eglijat e, accentul
fiind pus doar asu pra cantității. Ca și s pecialiști în d omeniul științ elor uman e, considerăm că
avansar ea cercetărilor precum și dezvoltarea psihologiei ca și știință a permis o schimbar e
semnifi cativă în tr ecerea de la cantitativ la cantitativ. A ctual, în practică, supraviețuirea este o temă
mai puțin prezentă, a ccentul fiind pus asu pra îmbu nătățirii și d ezvoltării, a optimizării prin m etode
de cunoaștere, înțelegere și explicație din ce în ce mai profunde a naturii uman e.
Unul dintr e principiile de bază al e psihologiei dezvoltării s e referă la crearea unei stru cturi
solide a relațiilor primare: relația copilului cu primele sale imagini familial e. Aceste tipuri d e
interacțiune creează bazele dezvoltării ca și individ, precum și caracteristicile esențiale alegerilor
viitoare și a parcurgerii într egii vi eții relaționale, în contextul tutur or rolurilor din ar ena vi eții
sociale și comunitar e.
1.2. Atașam entul, prima fun cție în relație
Susan J ohnson continuând studiil e efectuate de John B owlby n e vorbește despre alegerile
adulțil or, ca fiind bazat e pe tipul de atașam ent securizant sau ins ecurizant, pe care copilul îl d ezvoltă
în raport cu figura mat ernă. J ohn B owlby a efectuat cercetări pe bebeluși, d escoperind că aceștia s e
manif estă printr-un cumul d e trăiri: d e la dis perare la protest și ult erior la d etașare, în fun cție de
momentele de separare (înțărcare) de sânul mat ern. A ceste cercetări l-au condus pe J. Bowlby către
concluzii care postulează că această l egătură primitivă (dintr e subiect – bebeluș și obiect – funcția
maternă) ar e considerente de ordin bi ologic-instin ctual, care acționează în baz a unui im puls
nediferențiat d e apropierea de principiile selecției natural e ale lui Charles Darwin.
J. Bowlby d efinește structura psihică a b ebelușului din prima perioadă d e viață ca fiind
constituită din elemente atât d e ordin emoțional cât și componente de ordin cognitiv. A ceastă
structură s e dezvoltă și elaborează în contextul atașam entului dintr e copil și mamă, f ormând m odele
de funcționare : cele cognitiv e sunt “r eprezentaționale”, iar cele emoționale sunt “ obiecte interne”.
Mary Ainsw orth în 1967, continuă studiil e lui B owlby, completând t eoria atașam entului și
explicând că atașam entul față d e mamă r eprezintă n evoia copilului d e a pune bazele viitoarelor
explorări, răs punzând d orințelor cognoscibile ale copilului.
Semnal ele de detașar e au un dublu s ens, copilul s e învin ovățește pentru s epararea de mamă
și im plicit clivarea de atașam entul primar, prezentând proteste sau reproșuri adresate mam ei pentru
ruperea legăturii.
Indicatori ai unui atașam ent ins ecurizant .
1. Strategia d e “evitare” care blochează comportamentul d e atașam ent.
2. Strategia d e “rezistență” în care nou-născutul va sta strâns li pit de mamă evitând
explorarea.
3. Bebelușii care au legături bazat e pe anxietate în raport cu îngrijit orii, nu au în credere în
interacțiunil e cu lum ea.
4. Bowlby argum entează că, dat orită int ernalizării r elațiilor de atașam ent, experiențele
timpurii d e atașam ent se transf eră în r elațiile de prietenie, de dragoste, etc..
5. Stiluril e de atașam ent din copilărie sunt corelate/așteptate cu stiluril e de atașam ent din
relațiile intim e ale adultului.

313
Strategiile nesecurizant e din copilărie pot genera ceea ce psihologii num esc tulburări d e
atașam ent tradus e ca incapacitate de a fi înt r-o relație intimă d e parteneriat. Persoanele cu tulburări
de atașam ent pot schimba mulți parteneri fiind incapabili să construias că și să m ențină o astfel de
relație. Abuzul fizi c și emoțional poate fi asociat cu aceste tulburări d e atașam ent.
1.3. T eorii m oderne asupra al egerii partenerilor
Societățile arhai ce și tradiți onale sunt as ociate unui anumit ti p de alegere partenerială.
Părinții, bis erica, dif erențele economice și sociale au fost înt otdeauna mult mai im portante decât
alegerea conform propriilor nevoi și sentimente ale celor doi parteneri. Așadar, m otivele economice
și sociale primează. Mariajul ar e o importantă componentă economică.
Ghițul escu scria că: „Într eaga politică matrim onială s e află în mâinil e șefului famili ei iar
autoritatea lui s e impune fie că este vorba d e fiicele sale fie că este vorba d e fii săi“.
Controlul celor mai în vârstă asu pra tin erilor a fost mult mai r edus odată cu schimbăril e
sociale și cu posibilitat ea de instruir e profesională și d e autonomie economică în ra port cu familia
extinsă. Al egerea partenerială a d evenit astf el, mult mai mult, o problemă personală. Iluț exprima
„…fun cțiile famili ei s-au deplasat d e la cele instrum ental –economice la cele expresiv-emoționale
(confort psihic, drag oste, afecțiune)“.
Complexul drag ostei romanti ce accentuează im portanța s entimentelor și emoțiilor în
alegerea partenerială. W. G oode (1959) caracterizează a cest fenomen ca manif estându -se prin:
– angajar ea emoțională a partenerului;
– loialitat ea până ce moartea îi va d espărți;
– dragostea primează în ciuda tutur or problemelor.
Manif estăril e descrise de Goode ca fiind s pecifice acestui complex își au sursa în iubir ea
curtenească specifică Evului M ediu tim puriu. Ea se asociază un ei mitologii specifice Evului M ediu,
un exemplu fiind „ Povestirile regelui Arthur“ sau „ Cavalerii m esei rotunde“.
Există și alte mituri as ociate dragostei romantice , mitul sufl etelor pereche, mitul drag ostei
la prima v edere. Goode susțin e că drag ostea romanti că nu este necesară f ormării unui cuplu dar în
fiecare cultură există, t otuși, cântece asociate bucuriei iubirii sau dur erii din drag oste.
Teoria filtr elor. Cercetările clasice referitoare la al egerea partenerului s -au centrat pe
explorarea motivați ei conștiente, astf el conturându -se câteva teorii care explică filtr ele alegerii
partenerilor. Potrivit t eoriilor clasice, alegerea partenerului d evine un proces de „filtrare”.
Davi es și Kearckoff (a pud Mitr ofan, Ciupercă, 2009), susțin că decizia maritală este
rezultatul un ei selecții pe cinci paliere, în care câmpul alegerilor este succesiv îngustat până când
alegerea finală este făcută, astf el:
 filtrul proximității, operând în al egerile tradiți onale ale partenerilor, pe baza îngustării
posibilitățil or de prospectare (partenerii potențiali la care ești expus);
 filtrul similaritat e-complementaritat e, bazat pe teoria as emănării (M owrer) și t eoria n evoilor
complementare a lui R. Win ch. Pe baza l or s-a dezvoltat al tr eilea sist em de operare în selecția
partenerului, numit complementaritat ea – filtrul complementarității (K ellz și Conlez, 1987);
 filtrul atra cției personale;
 filtrul compatibilității, în care dragostea romanti că, dorința s exuală, s cânteia „bi ochimică” a
atracției fizice, arm onia bi oenergetică dezvălui e pe rând s ecretele afinitățil or elective;
 filtrul al egerii, bazat pe conștientizar ea motivelor de atracție față d e o persoană d e sex opus,
cristalizându -se prin alegerea partenerului.
Deoarece teoriile filtrelor surprind as pectele conștiente ale alegerii parteneriale, ne
propunem să studi em aspectul in conștient im plicat în dinami ca alegeri parteneriale.
Transf erul d e excitabilitat e nervoasă. În urma un or cercetări s-a constatat că persoanele
aflate în situații care le provoacă frică, oboseală, excitabilitat e, tensiun e nervoasă pot interpreta

314
această star e ca fiind un efect al îndrăg ostirii, da că în preajma l or se află o persoană atra ctivă. În
psihologia s ocială a ceste fenomene sunt explicate prin ipoteza atribuirii eronate a excitabilității
(Iluț, 2005) .
Atractivitat ea fizi că este un alt as pect pe care se poate baza o alegere partenerială.
Frumus ețea fizi că a fost înt otdeauna un fa ctor de atracție erotică.
Un alt f enomen care poate întări o alegere este ceea ce psihologii sociali num esc efectul
„Romeo și Julieta”. Opoziția părințil or îi poate determina pe tineri care s-au al es să m eargă mai
departe cu relația l or.
Bibli ografi e
1. Alecu, Gabri ela, S ocializar ea copilului în famili e, în Bun escu Gh., Al ecu G., Bad ea D., Educația
părințil or. Strat egii și program e. Editura Dida ctică și Pedagogică, Bu curești, 1997.
2. Baran -Pescaru, A., Familia azi. O perspectiva s ociopedagogică, Editura Aramis, Bu curesti, 2004.
3. Ciupercă, C., Cuplul m odern – între emancipare și dis oluție, Editura TI POALEX, Al exandria, 2000.
4. Coleman J, Intimat e Relationship. Marriag e and Family, Ma cMilan Publishing Company, N ew York,
1988.
5. Drîmba O, Istoria culturii și civilizați ei, vol 11, 2003.
6. Ilut, P., Sociopsihologia și antropologia famili ei, Editura Polirom, Iași, 2005.
7. Mihăil escu, I., R olul famili ei în d ezvoltarea copilului, Editura Cartea Univ ersitară, Bu curești, 2004.
8. Mitrofan I, Mitr ofan N, Elemente de psihologie a cuplului, Casa d e Editură și Presă Șansa, București,
1994
9. Mitrofan, N., Drag ostea și căsătoria, Editura Dida ctică și Pedagogică, Bu curești, 1984.
10. Neculau, A., Comportament și civilizați e, Editura Științifi că și Enciclopedică, Bu curești, 1987.
11. Vincent R, Cunoașterea copilului, Editura Dida ctică și Pedagogică, Bu curești, 1972.
Calancea Robert, Calancea Ang ela
PROVOCĂRIL E ETICE ȘI PSIHOLOGICE ÎN CREAREA UN EI STRAT EGII D E
CIBERSECURITAT E CENTRAT E PE DREPTURIL E OMULUI ONLIN E
THE ETHICAL AND PSYCHOLOGICAL CHALL ENGES OF DEVELOPING
CYBERSECURITY STRAT EGIES WITH R ESPEC T TO HUMAN RIGHTS ONLIN E
Abstra ct
For the last tw o decades, the internet has emerged and sha ped our society. Fr om a m ere novelty,
it’s proven to have become a force to be reckoned with, giving peop le a platform to express themselves,
learn, ma ke a living, and aff ect chang e on a s cale and s peed never before seen in th e history of our
civilizati on. And y et, for all th e good it has all owed, the internet and cyber domain in g eneral hav e also
become arenas wh ere the omnipresent crime, espionage and attacks hav e created a stat e of insecurity,
one which ultimat ely all owed the narrativ e that th e full fr eedom all owed by th e internet, and th e security
needed by th e peop le are somehow competing id eals. This narrativ e has created a l ongstanding
cybersecurity debate where governments and busin esses alik e have flagrantly argu ed that in order to
protect peop le online, their freedoms and ag ency hav e to be limit ed. In this arti cle, we will dis cuss th e
ethical and psychological challenges that hav e to be tackled in order to develop a cybersecurity strat egy
centred on online human rights, and h opefully prove that s ecurity and th e freedom entailed by g eneral
human rights ar e not only n on-exclusiv e, but truly r eliant on each other.
Keywords: Int ernet, cyber domain, cybersecurity, s ecurity, human rights, g overnment,
corporations, ethical and psychological challenges, contradi ctions, d ebates, political ag endas, positive
and n egativ e human rights conceptions, policies, int ernati onal n orms.
Rezumat
Timp de două decenii, apariția int ernetului a s chimbat s ocietatea noastră. În l oc de a fi un sim plu
capriciu, el s-a dovedit a fi o forță considerabilă, oferind oamenilor o platformă pentru a s e exprima, a
învăța, a -și câștiga existența și a propaga s chimbări s ociale pe o scară și cu o viteză nemaivăzută d e-a
lungul într egii n oastre civilizații. Și t otuși, ign orând t ot bin ele facilitat d e el, int ernetul și domeniul

315
cibernetic în general s-au devenit a fi și o arenă und e crima, s pionajul și agresiunil e omniprezente au
creat o stare de insecuritat e, fapt ce a permis ult erior apariția narațiunii că libertatea oferită d e internet,
și securitat ea necesară oamenilor sunt cumva id ealuri in compatibil e. Această narațiun e a creat o intensă
dezbatere pe tema cibersecurității und e atât guv ernele cât și întreprinderile private au înaintat argum entul
incendiar al n evoii de a limita lib ertatea și ag enția oamenilor online pentru a -i proteja. În a cest arti col
vom dis cuta provocările etice și psihologice ce vor trebui ab ordate în ordine de a crea o strategie de
cibersecuritat e centrată pe drepturile omului online, sperând că vom dovedi nu d oar fa ptul că aceste
idealuri nu s e contrează, dar și că sunt cu adevărat int erdependente.
Cuvint e-cheie: Internet, ciber domeniu, cibersecuritat e, securitat e, drepturile omului, g overn,
corporații, provocări etice și psihologice, contradi cții, dezbateri, ag enda politică, concepție pozitivă și
negativă a dr epturilor omului, ta ctici, norme internați onale.
The last d ecade has witn essed a clear fight in d etermining t he extent and purpose that th e
Internet will play in th e lives of peop le, both offline and online. As su ch, it is im possible to ignore
the areas of both cyber security and cyber surv eillance, and th e role their development will play on
online human rights. This is especially im portant as int ernational stat e efforts of cyber espionage
have given ris e to the twin narrativ es of cyber war and cyber arms ra ce, narrativ es whi ch are
increasingly us ed to encourage citizens to trade in civil lib erties for security. In the US for instan ce,
alleged cyber espionage by Chinese hackers is us ed as an argum ent to enable the Cyber Intelligence
and Sharing Protection Act (CISPA) [7] which would enable state authorities’ unf ettered access to
vast data with out the need for warr ants. Similarly, thr eats posed by th e new emerging t echnologies
on the level of internal nati onal security hav e been wid ely used by stat es to justify mass surv eillance
measures, as f or instan ce in India it is n ot possible to access th e Internet (even in cyber cafés)
without official id entification and d etailed logs of the users’ br owsing hist ory. Unf ortunat ely, th e
narrativ es used to justify su ch extreme measures tak e root in th e very real dang ers of cybercrime,
as it is said that th ere are more than 150,00 0 types of malwar e and virus es currently in circulation,
with a milli on peop le becoming vi ctims of cybercrime every day [3]. Considering su ch statisti cs
and th e fact that critical infrastru cture is becoming in creasingly m ore reliant on the Internet,
breaches hav e the potential t o greatly vi olate human rights. Thus, it’s in th e interest of governments
to address these issues expediently as ind eed the duty of a stat e is to protect the security and human
rights of their citizens within th eir borders, even whil e pertaining t o the cyber domain. H owever,
any cyber security strat egies that ar e to be developed hav e to be designed around int ernationally
recognized human rights law, this b eing rar ely the case. As su ch, in this essay w e will analys e the
ethical and psychological challenges of developing cyber security strat egies with r espect to human
rights online, in order to see whether the identification of cyber threats and th eir proposed solutions
are indeed abl e to ensure the upholding of human rights.
Uncertaint y of areas touched by th e cybersecurity d ebate
The first hurdl e in developing effective cyber security strat egies would b e in fa ct to
determine what th e term “ cyber security” a ctually m eans. At th e moment th ere is a vari ety of
contexts d efined by vari ous actors in whi ch it may r efer to the: security of Internet infrastru cture;
security of nati onal infrastru cture; security of applications and s ervices; security of Stat e online
structures; and s ecurity of users. This ambigu ous terminology has all owed for illegitimat e and
legitimat e concerns to be conflated and mix ed, thus preventing objective scrutiny whi ch leads t o
sweeping s olutions prone to abuse or misus e [2]. Furth ermore, the use of the languag e of cyber war
complicates matt ers furth er, as a t erminology m eant to be used for conventional offline domains
such as “war” and “arms ra ce” is inad equate in addr essing online issues such as l ocalizing damag e
or attributing r esponsibility. As a cts of cyber war n ever entail vi olence, using th e term “ cyber
espionage” would b e recommended, as su ch acts are guided by diff erent legislati on and procedures
than a ctual warfar e.
State and Busin ess Propagati on of Cyber Ins ecurity

316
Another issu e in this d ebate is the role of the state in actually creating and maintaining
insecurities. This mis perception in th e cybersecurity d ebate is caused by th e fact that stat e rivalri es
are some of the main s ecurity thr eats, many choosing t o invest heavily in d eveloping offensive
capabiliti es. One such example would b e the Pentagon cyber weapon development program whi ch
in recent years has only a ccelerated by s eparating it fr om th e process of acquiring conventional
offensive capabiliti es. This s ort of separation in th e languag e of cyber arms mad e it possible to
expand th e budg ets of military i ntelligence in tim es of general aust erity. Su ch trends hav e also been
noted in countries such as China and th e UK wh ere 59% of GCHQ’s budg et for developing th eir
Cyber Security Strat egy has g one into developing offensive capabiliti es [19]. Yet paradoxically,
examples of stat e-sponsored atta cks do nothing m ore than confirm th e need for such inv estments
with s ome famous larg e scale attacks in cluding th e alleged Russian DD OS atta ck on Estonia’s civil
and banking s ervices in 2007, and th e US-Israeli sab otage of nuclear fa cilities in Iran using th e
Stuxn et worm. Alth ough th e Internet architecture is too robust f or long-term damag e, the techniqu es
employed by th ose states are incredibly similar t o those used by cyber criminals, indi cating that
governments abus e themselves the breaches they claim t o oppo se [6]. In a ctuality, th e US l eg
Stuxn et atta ck is th e only atta ck that has l ed to physical offline damag e, being arguably an a ct of
open warfar e that sh owed the dising enuous role states play in th e cyber security d omain.
Such dis course of cyber war and arms ra ce also built a lu crative mark et for busin esses to
provide technologies meant to combat su ch threats. Du e to the cyber security industry b eing w orth
billions of USD every year [6], the influence of this industr y is n ot to be underestimat ed. Th e Centre
for Responsive Politics found that th e US numb er of lobbying r eports featuring th e term “ cyber
security” has d oubled from 2011 t o 2012 [13], with larg e amounts of that m oney being us ed to
lobby politicians. Th e fact that su ch industry a ctors are able to drive the agenda s o effectively is
problematic considering th eir inv ested interests, th e gravity of their power being furth er compiled
by th e secretive relationship they hav e with th e governments that contract them. This all owed for a
world wh ere companies bas ed in d emocratic states hav e been found t o sell technology all owing
extensive surveillance to renowned auth oritarian r egimes. Usually, n either the softwar e companies,
nor the governments inv olved dis closed such dealings [14].
These circumstan ces create a syst em wh ere governments a ctively create a stat e of cyber
insecurity and public fear wh ere they effectively demand citizens to accept their surv eillance and
offensive capabiliti es, deadlocking th e debate in a sta te from whi ch only g overnments and larg e
industri es are to gain.
Debate Stagnati on by th e Convolution of Distin ct Thr eats
The adoption of effective cyber security strat egies is furth er obstru cted by conflating tw o
separate threats. Th ese include threats w here technology is int egral t o the risk su ch as DD OS
attacks, cyber espionage or sab otage to critical infrastru cture, and thr eats conducted over the
Internet but with a risk ind ependent to it such as s pam, online terrorist planning or distributi on of
child pornography. In th e latter case, alth ough t echnology aff ects the natur e of the crimes, it’s n ot
integral t o their natur e.
By m erging th e two distin ct categories of actual atta cks with im pact on infrastru cture with
that of spam whi ch is m ore an ann oyance than thr eat, th e narrativ e of urg ency and crisis as cribed
to the former is dising enuously attribut ed to the latter [2]. This m erger is problematic since there
are clearly d efined int ernational standards in d ealing with th e latter type of threat (spam), and a
shortage of legal human rights centred analysis of standards protecting computer syst ems and
national infrastru cture [2]. Yet as countri es become more invested in d eveloping cyber security
strategies, a human rights a pproach is b ecoming in creasingly m ore important. Thankfully, a gr eat
deal of work was d one in the case of content-related crimes since the publication of the report on
the “Internet and Fr eedom of Expression” by th e UN S pecial Ra pporteur Frank La Ru e, signalling
the need to develop content related responses within int ernationally a ccepted limits on the freedom

317
of expression. However, such guid elines are often ign ored by g overnments, whi ch too often apply
rarely legitimat e content restrictions “with out any l egal basis, or on the basis of broad and
ambigu ous laws, with out justifying th e purpose of such actions; and/ or in a mann er that is clearly
unnecessary and/ or disproportionate to achieving th e intended aim” [10]. As su ch we come back to
the two types of cyber threats and h ow the sense of urg ency and im pact specific to technology-
based cyberattacks is bundl ed to the entirety of cyber security.
This l ed us t o seeing th e adoption of cyber security strat egies that r egularly vi olate human
rights. G overnments ar e effectively using vagu e external t hreats to justify inv estments in offensive
cyber capabiliti es and mass surv eillance technologies meant to control the Internet and th eir citizens
[2]. The clouded natur e of cyber security narrativ es has l ed to the perception that all r esponses are
appropriate and l egitimat e, allowing eventually b oth auth oritarian and d emocratic states to justify
extensive data collection and surv eillance mechanisms. Other “security” m easures include “Internet
kill swit ches”, encryption restrictions, filt ers, bl ocking m echanisms and th e introduction of real
name policies [2]. And y et despite their real thr eat to civil lib erties, they usually la ck judi cial
oversight and publically availabl e data on their effectiveness, fa ct often excused by th e claim that
the availability of such statisti cs would im pact security efforts. D espite the uncertainty of their
effectiveness, what is certain is that su ch measures nullify th e benefits th e Internet brings. Still, it
seems that g overnments d emonstrat e more acceptance to the idea that th ere must b e clear limits on
the powers they can exercise in the cyber domain as “Th e same rights that peop le have offline must
also be protected online” [18]. Laws and practices affecting online human rights attain l egitima cy
only in s o long as th ey fall wit hin th e constraints and standards all owed by th e international human
rights law.
Human Rights A pproach to Cyber Security
We are thus l ead to the idea that cyber security must b e developed thr ough th e prism of
human rights.
This w ould entail th e fact that the interests of citizens sh ould b e the first thing considered
when developing cyber security policies. Wh en doing s o, stat es should furth er swit ch from a
negativ e conception to a positive one, as policies solely aim ed at providing an abs ence of harm
were shown t o eventually dis empower peop le while disproportionately benefitting th e power
players such as g overnments and busin esses. Security sh ould n ot refer sim ply to a lack of harm, but
to a substantiv e concept that a ctively empowers peop le to access crucial resources and capacity to
act. Thusly cyber security must play a fa cilitating r ole, allowing peop le the ability t o be “fearless”
as long as th eir respect towards others’ human rights is mutual [2].
Such a human rights centred approach to cyber security must b e followed by th e assertion
that th e assessment of the effectiveness of a cyber security m easure must tak e into consideration
not only th e potential im pact of threats, but als o that of the proposed solutions. “If a m easure taken
in the name of protecting peop le from harm und ermines their human rights in su ch a way and t o
such an extent that th eir ability t o gain a ccess to and us e the Internet has b een considerably im peded,
it cannot be considered a reasonable security m easure” [2]. This a pproach would immediately cast
light on the promiscuous relationship between cyber security and mass surv eillance pushed by
multi ple governments a cross the globe. Surv eillance often prescribes an in crease in vuln erability,
for instan ce when decreasing encryption standa rds. One could say that g overnments ask peop le to
give up their agency and ability t o protect themselves in exchang e for policy measures that a ctively
empower their governments and dis empower them, with out having a clear fram e of reference as to
how effective such measures actually ar e. An example of duplicitous policies would b e South
Korea’s r eal nam e policy, whi ch was in fa ct found t o make peop le more insecure, as th e data
collected by th e government was unv eiled following high profile hacking atta cks [9]. And alth ough
surveillance on certain individuals might b e mandat ed by circumstan ces, it sh ould b e conditioned
that su ch surv eillance be both proportionate and n ecessary t o nullify th e threat. Y et often the case

318
is that surv eillance and cybersecurity ar e often inimi cal towards each other, and a proper
cybersecurity strat egy must r ecognize this id eological divid e.
Having human rights a pplied to cybersecurity d ebates requires all participating a ctors to
familiariz e and promote human rights standards. Th e “International Principles on Communi cations
Surv eillance and Human Rights” [8] developed by civil s ociety organizati ons and int ernational
experts provides the main principles of a human rights a pproach to cyber security, f ollowed by th e
UN S pecial Ra pporteur.
Despite the right of peaceful ass embly, presumption of innocence and effective remedy being
present in this d ebate, they are overshad owed by th e importance of the right t o privacy and th e
freedom of expression. Th e first one assur es that a citizen’s data and communi cation would b e
guard ed against preying eyes of government, industry, and other citizens. Alth ough im portant, it
doesn’t’ fully protect against g overnment enabled content control aim ed at exacting s ecurity
policies at th e Internet Exchang e Points whi ch act as “int ernet borders” of sorts. Thus equal statur e
must b e given to the freedom of expression, whi ch is vi olated wh en measures are taken whi ch
prevent peop le from receiving, im parting and s eeking expression and inf ormati on.
Both these rights can be legally r estricted depending on the circumstan ces, yet there must b e
limits. Int erfering with fr eedom of expression will b e legitimat e only u pon respecting th e tripartite
test consisting of it b eing limit ed for a purpose outlined in arti cle 19(2) I CCPR, as w ell as b eing
least restrictive and n ecessary t o achieve the prescribed aim [2]. Equival ently, int erfering with th e
right t o privacy requires legal m echanisms outlining m echanism of exceptional circumstan ces
allowing su ch breach, as w ell as it b eing approved by a Stat e authority empowered by law t o do so
with r espect to the principle of proportionality [10]. Alth ough s ome non-adhering m easures might
lend an in crease in network security, th ey should b e considered redundant as th ey ultimat ely
undermine the substantiv e security of peop le, and th eir fearlessness.
Contested Issu es
Following this d econstru ction of the legal requirements for a just and efficient mechanism
of developing cyber security strat egies consistent with int ernationally r ecognized human rights, w e
have to look at other more narrowly d efined legal and ethical qu estions essential f or a human
centred cybersecurity strat egy.
The first w ould b e to look at th e importance of anonymity, and th e constant atta cks on this
constant sta ple of the cyber domain. M ore countri es provide internet only aft er real nam e
registrati on, all owing f or more effective tracking of their citizens online, with out having placed
safeguards on the users’ right t o privacy or presumption of inn ocence. A comment related to the
issue was mad e by th e South K orean Constituti onal Court wh en ass essing th e “Internet Identity
Verification Rul e” stat ed that su ch mandat ory identification measures treat “all peop le as potential
criminals”. Th e court als o observed that an onymity on the Internet allows for informati on and
opinion sharing outsid e of gender, age and s ocial classes, making g overnance more reflective and
diverse thus promoting d emocracy. An onymity, n otwithstanding und esired side-effects, sh ould thus
be protected in light of its constituti onal valu es [15].
Another issu e arises in public-private informati on sharing. Often the multistak eholder
approach is preferred as inf ormati on sharing b etween private companies and g overnment stru ctures
allows for swift r esponses to security thr eats. Y et with out saf eguards this may l ead to human rights
violations, as proven for instan ce by th e secretive massiv e informati on exchang e between AT&T
and th e CIA with out warrants [16]. Cyber security strat egies mention the need for informati on
sharing, but in order to avoid arbitrary inf ormati on sharing and undu e influ ence, scrutiny and
safeguard m echanism hav e to be developed alongsid e them.
Furth er on, reconciliation must b e made between the standards of protection for metadata
against th ose for the content of the communi cation themselves, metadata m eaning f or instan ce

319
addresses and r eceipts along with l ogs and I P addresses of messages [2]. Whil e in the offline era
where metadata su ch as landlin e numb ers couldn’t l end as mu ch vital personal inf ormation, in th e
era of the internet of things, it may b e just as essential t o protect it as th e content of those
communi cations th emselves. Th e degree of diff erentiati on between metadata and content is a l egal
question that must b e tackled for efficient cybersecurity policies.
Next, an efficient cybersecurity strat egy must d emarcate what constitut es legitimat e protests
in th e online domain, as th e internet can be used for more than just organizing offline protests.
Following “An onymous’” diss ent though d enial of service attacks against PayPal, Mast erCard [1]
and even the US D epartment of Justi ce following Aar on Swartz’s sui cide [11], governments su ch
as US and UK proceeded to arrest politically m otivated online dissid ents with out considerations of
the legitimacy of the hacker’s speech [12]. Online hackers inv olved in th e PayPal ha cks and su ch
were given prison sentences disproportionate for a real world protest, and comparabl e in severity
to those given to cyber criminals, d espite the fact that th eir actions were distinguish ed from crimes
by att empting t o protest and cause chang e. This n on-differentiati on actively und ermin es citizen’s
right t o dissent in an era wh ere expression is all but enhan ced through th e Internet.
Finally a n egativ e trend is n oted by nat ions trying t o centraliz e the Internet as th e “sovereign
right of the States”, in an effort to control it m ore efficiently [17]. Cybersecurity often encounters
the notion of powerful b enevolent stat es wishing t o provide security f or their citizens, whil e in
actuality, as R on Deibert pointed out, this d enial of the multistak eholder approach does nothing
more than creating odd d omestic privacy concerns whil e fuelling r eciprocal sus picions on an
international scale [4].
Conclusions
There is an urg ent need of a human rights centric reform in th e adoption of new cybersecurity
strategies and policies. Th e lack of precise definiti ons, unjustifiabl e sense of urg ency, su perficial
efforts in establishing th e natur e of each type of threat and th e consequences of the proposed
solutions, and th e problematic relationship between governments and busin esses are all but th e
policy bas ed problems for a just cybersecurity strat egy. And im portant th ough th ey may b e, for a
truly fr ee and lib erating int ernet, the international community and individual g overnments alik e
must und erstand that s ecurity is a positive concept, including th e right t o anonymity, diss ent and
multistak eholder ability t o decide what is b est for this n ew emerging r esource. As Hillary Clinton
put it: “With out security, lib erty is fragil e. With out lib erty, s ecurity is oppressive [6]”. It’s tim e to
understand that tru e liberty and s ecurity ar e not self-exclusiv e, both ethically, and politically.
Bibli ography
1. Addl ey E.; Halliday J. Operation Payba ck cripples mast ercard sit e in revenge for wikil eaks ban.
Availabl e at:https://www.th eguardian. com/media/2010/d ec/08/operation-payba ck-mast ercard-
website-wikil eaks.
2. Anja K ovacs.; Dixi e Hawtin. Cyber Security, Cyber Surv eillance and Online Human Rights, 2013.
Availabl e at: https://www.g p-digital. org/wp-content/uploads/pubs/Cyber-Security -Cyber-
Surv eillance-and-Online-Human -Rights -Kovacs-Hawtin. pdf.
3. ‘Cyber Crime’. http://ec/aurope.eu/dgs/h ome-affairs/what -we-d-/policies/organiz ed-crime-and-
human -traficking/ cybercrime/index_en.html . Last a ccessed 28 D ec. 2017.
4. Deibert R. Cyber Crime, 2012. Availabl e at: http://ec/aurope.eu/dgs/h ome-affairs/what -we-d-
/policies/organiz ed-crime-and-human -traficking/ cybercrime/index_en.html .
5. Deibert R. Th e Growing Dark Sid e of Cyber Space (… And What T o Do About It). Penn Stat e
Journal of Law and Int ernational Affairs, 1(2), 2012. Availabl e at:
http://elibrary.law. psu.edu/jlia/v ol1/iss2/3 .
6. Hillary R odham Clinton, February 15 2011 , “Int ernet Rights and Wr ongs: Choices & Challenges in
a N etworked W orld. Availabl e at: http://diritt o-comuni cazione.decesare.info/Hillary –
Clinton_George-Washingt on-Univ_15_02_11. pdf
7. HR 3523 as r eported to the House Rules Committ ee", Ar chived on February 28 2013.

320
8. Http://necessaryand proportionate.net/.
9. Http://www.fr eedomhouse.org/report/freedom-net/2012/s outh-korea.
10. La Ru e Frank (2011). R eport of the Special Ra pporteur on the Promotion and Protection of the Right
to Freedom of Opinion and Expression, Frank Law Ru e (A/HRC/17/27). N ew York, Unit ed Nati ons
General Ass embly, 16 May 2011, para 26.
http://www2. ohchr.org/english/b odies/hrcouncil/docs/17s ession/A.HR C.17.27_en.pdf#_blank .
11. Limer E. Anonymous Atta cks D epartment of Justi ce Website and Thr eatens W orse over Aar on
Swartz's Sui cide. Availabl e at: https://gizm odo.com/5979249/an onymous-attacks-department-of-
justice-website-over-aaron-swartzs -suicide.
12. Parker C. Police arresting nin e peop le a day in fight against w eb trolls. Availabl e at:
https://www.th etimes.co.uk/arti cle/police-arresting -nine-peop le-a-day-in-fight -against -web-trolls-
b8nk pgp2d.
13. Pepitone J. Cybersecurity l obbying d oubled in 2012, 2013. Availabl e at:
http://money.cnn.com/2013/04/08/t echnology/security/ cybersecurity -lobbying/ind ex.html .
14. Perlroth N. R esearchers Find 25 Countri es Using Surv eillance Softwar e, 2013. Ava ilable at:
https://bits.bl ogs.nytim es.com/2013/03/13/r esearchers-find-25-countri es-using -surveillance-
softwar e/.
15. Quoted in Park, K.S. (2012 ). K orean Int ernet Identity V erification Rul e Struck D own
Unconstituti onal; 12 Highlights of th e Judg ement.
https://bl og.nav er.com/kyungsin park/110145810944#_blank .
16. Riley C. The CIA is paying AT&T m ore than $10 milli on per year to gain limit ed access to the
company's vast databas e of phone records, 2013. Availabl e at:
http://money.cnn.com/201 3/11/07/t echnology/att -cia-phone-records/ind ex.html .
17. Russia and China Want M ore Control Over The Internet, Worldvi ew Stardf or, 2015. Availabl e at:
https://worldvi ew.stratf or.com/arti cle/russia -and-china-want -more-control-over-internet.
18. UN Human Rights Council (2012). Th e Promotion, Protection and Enjoyment of Human Rights on
the Internet (A/HR C/20/L.13). N ew York, Unit ed Nati ons G eneral Ass embly, 29 Jun e 2012.
19. Urban M. (2013). Is UK D oing Enough t o Protect Itself from Cyber Atta ck? BB C News, 30 A pril
2013, http://www.bb c.co.uk/n ews/uk -22338204
Bhoti S., Kalancha A., Abd Al Kader S., Aleksandrova M.V.
VAZhNOST PSIHOLOGIChES KOY DIAGNOSTIKI PRI PEREHODE REBYoNKA
V ShKOLU
IMRORTANȚA DIAGN OSTISULUI RSIHOLOGIS ÎN INTRAR EA SOR ILULUI LA
ȘSOALĂ
THE IMRORTAN SE OF RSYSHOLOGISAL DIAGN OSIS IN TH E ENTRY OF TH E
SHILD IN S SHOOL
Rezyume
Nepravilnoe reshenie perevesti rebyonk a v shkolu, kogda on eshchyo ne sozrel dlya etogo,
mozhet povlech za soboy tyazhyolye posledstviya. Poetomu ochen vazhno v spornyh sluchayah provesti
diagnostiku, chtoby tochno ustanovit kakovy shansy i prognozy. V dannoy state, pri voditsya
primer konkretnoy psiho diagnost iki i eyo rekomendatsiy.
Klyuchevye slova : psihologicheskaya diagnostika, povedencheskie problemy, rechevye
problemy, verbalnaya dispraksiya, podgotovka k shkole .
Rezumat
Desizia gr eșită d e a transf era un soril la ș soală, atun si sând nu este însă în star e să fa să asest
lusru, roate duse la sonsesințe grave. Rrin urmar e, este foarte imrortant să s e efestueze diagn ostisarea
rsihologisă în sazuri dis sutabil e, rentru a stabili exast sare sunt șans ele și rreviziunil e. În a sest arti sol
este rrezentat un exemrlu de rsihodiagnostisă sresifisă și r esomandăril e sale.

321
Suvint e-sheie: diagn ostis rsihologis, rrobleme somrortam entale, rrobleme de vorbire,
disrraxie verbală, rregătir e rentru ș soală.
Abstra st
The wrong desision to transf er a shild t o sshool, wh en not yet able to do so, san lead to serious
sonsequenses. Th erefore, it is v ery im rortant t o sarry out rsyshologisal diagn osis in qu estionable sases
in order to determin e exastly what ar e the shanses and th e rredistions. This arti sle rresents a s resifis
rsyshodiagn ostis examrle and its r esommendati ons.
Key-words: rsyshologisal diagn osis, b ehavioral rroblems, s reesh rroblems, v erbal dys rraxia,
sshool rrerarati on.
Nepravilnoe reshenie perevesti rebyonka v shkolu, kogda on eshchyo ne sozrel dlya etogo,
mozhet povlech za soboy tyazhyolye pos ledstviya dlya vseh: i dlya samogo rebyonka, kotoryy ne
mozhet sootvetstvovat shkolnoy programme, ne imeet dostatochno terpeniya. Dlya uchiteley,
kotorym slozhno podderzhivat distsiplinu pri problemah povedeniya. Dlya roditeley,
kotorye bessilny pered nedovolnoy sis temoy. Poetomu ochen vazhno v spornyh sluchayah
provesti diagnostiku, chtoby tochno ustanovit kakovy shansy i prognozy, dat chyotkie
rekomendatsii. Vozmozhno, optimalnoe reshenie – ostavit rebyonka v detskom sadu, ili
perevesti v spetsializirovannyy klass. V Izraile na segodnyashniy den vsyo bolshe
spetsializirovannyh detskih sadov i yasel, tak kak i potrebnost v nih rastyot. Vmeste s
tem, v vozraste detskogo sada eshchyo slozhno opredelit nastoyashchie potrebnosti i slozhnosti,
i osobenno dat prognozy na budushchee. Svoevremennaya diagnostika, takim obrazom, ochen
vazhna, i sposobna napravit rebyonka v podhodyashchuyu dlya nego shkolu ili klass, chto pomozhet
emu pravilno razvivatsya.
V dannoy rabote rassmatrivaetsya sluchay iz zhizni rebyonka, u kotorogo nachalis
seryoznye problemy eshchyo v detskom sadu, no svoevremennaya diagnostika pomogla opredelit
ego v podhodyashchiy klass nachalnoy shkoly.
Anamnez: A. – rebyonok 6.5 let, poslednie 7 let vospityvaetsya materyu i ne viditsya
s ottsom, kotoryy prozhivaet za granitsey. Poseshchaet detskiy sad H , spetsializir ovannyy dlya
detey s rechevymi problemami. Mat rebyonka rabotaet prepodavatelem v kolledzhe, ochen
zanyata, no pytaetsya igrat vazhnuyu rol v zhizni A.
A. – priyatnyy malchik, v poslednee vremya stradayushchiy ot perepadov nastroeniya.
On byvaet vesyolym i energichnym, no inogda, razozlivshis, stanovitsya agressivnym s
detmi i vospitatelyami detskogo sada. K sozhaleniyu, v poslednee vremya (3 mesyatsa) on
stanovitsya fizicheski grubym i so sverstnikami, i s vospitatelyami, chto i bylo prichinoy
provedeniya dannoy diagnostiki.
Razvi tie rebyonka: po opisaniyu materi, A. byl spokoynym i milym mladentsem,
pitalsya materinskim molokom, kontaktiroval s blizkimi. Vmeste s tem, uzhe v rannem
vozraste nablyudalis sleduyushchie slozhnosti v razvitii:
Rechevye slozhnosti, opisannye kak verbalnaya dispraks iya: posle togo kak, byli
zamecheno seryoznoe otstavanie v razvitii rechi i slozhnosti s samovyrazheniem, byla
diagnostirovana verbalnaya dispraksiya. A. napravili v spetsializirovannyy detskiy sad.
Dopolnitelno zanimaetsya s logopedom 1 chas v nedelyu.
Ponizhennyy sluh ( vsledstvie zhidkostey v ushah). Operatsiya po ochistke ushey v
vozraste 3.5 let reshila etu problemu, i sluh polnostyu vosstanovilsya.
Slozhnosti v melkoy motorike. Slozhnosti neznachitelny i reshayutsya v ramkah
zanyatiy trudoterapiey v detskom sadu.
Neposlushan ie i agressivnoe povedenie v detskom sadu.

322
Semya: roditeli rebyonka razvedeny i ne zhivut vmeste poslednie 7 let. A. i ego
starshego syna vospityvaet mat, svoyu svyaz s A. ona opisyvaet kak ochen blizkuyu. Po eyo
slovam, ona ponimaet svoego rebyonka bez slov na protyazhenii let. V to zhe vremya, problemy
v povedenii v poslednee vremya pereshli iz detskogo sada i domoy, i ona obespokoena
povedeniem A., tak kak zatrudnyaetsya postavit emu chyotkie granitsy.
Detskiy sad: po opisaniyu materi, perehod A. v starshuyu gruppu (podgo tovka k
shkole) vyzvala ostruyu reaktsiyu, kotoraya vklyuchala v sebya negotovnost k obucheniyu,
problemy v povedenii, agressiyu i emotsionalnye problemy. A. Ne gotov zanimatsya,
buntuet protiv ustanovlennyh pravil, vedyot sebya vyzyvayushche, provotsiruya konflikty s
vospi tatelyami.
Prichiny napravleniya na psihologicheskuyu diagnostiku.
A. imeet slozhnosti v razvitii rechi, povedeniya, abstraktnogo myshleniya. Neyasno
naskolko pravilno on otsenivaet realnost, sposoben li pravilno otsenit situatsii v
obshchestve, izbezhat riska. Dann aya diagnostika byla provedena s tselyu opredelit slabye
i silnye storony rebyonka i predlozhit dopolnitelnye sredstva ego sotsializatsii,
osobenno pri perehode v pervyy klass shkoly.
Proverka kognitivnyh sposobnostey
Test na proverku intellekta vyyavil seryo znye slozhnosti v razlichnyh oblastyah.
Dlya effektivnogo funktsionirovaniya na zanyatiyah, A. neobhodima podderzhka i poyasneniya
vzroslogo, mnogochislennye povtoreniya instruktsiy i zadaniy, podkreplyonnye primerami,
i aktivnaya podderzhka. Takim obrazom, dannyy test pro hodil v neformalnom formate, v
ochen gibkoy forme [1,2].
Otsenka IQ ochen nizkaya (1 protsentil). Rechevye slozhnosti A. v sovokupnosti s
drugimi ochen uslozhnyayut protsess usvaivaniya znaniy, snizhaya rezultaty nizhe ego
nastoyashchih vozmozhnostey, tak kak emu slozhno vyrazit sebya i deystvovat v usloviyah
napryazheniya i stressa. Takim obrazom, vpolne vozmozhno, chto rezultaty testa [2] ne
polnostyu otrazhayut sposobnosti rebyonka .
Vmeste s tem, mozhno govorit ob obshchih tendentsiyah i slozhnostyah.
Slozhnosti A. mnogoobrazny. Eto i rechevye trudnosti, i slozhnosti v ponimanii, a
takzhe v abstraktnom myshlenii, ne pozvolyayushchie delat vyvody i obobshcheniya [4].
Kontsentratsiya vnimaniya i pamyat na ochen nizkom urovne, takzhe, kak i sposobnost k
pererabatyvaniyu informatsii [3]. Vmeste s tem, oche n yasno proslezhivaetsya pravilnoe
ponimanie situatsiy v obshchestve i logicheskoe myshlenie, kotoroe mozhet dostigat srednego
urovnya dlya dannogo vozrasta (kubiki -6, srednee nizkoe) [2,3].
Ochen zametny rechevye problemy rebyonka v kognitivnoy sfere, i vpolne ponyat no,
chto oni naibolee zatrudnyayut protsess obucheniya, i pri povyshenii urovnya trebovaniy (v
shkole) slozhnosti A. vozrastut. Rekomenduetsya prodolzhit zanyatiya s logopedom, ispolzuya
instrumentalnye elementy, kotorye pomogut myshleniyu (naprimer, pri obobshchenii) [5].
V ponimanii i postroenii vyvodov –rezultaty mezhdu nizkim i srednimi ballami
dlya etogo vozrasta (2 protsentil) [2,3]. Pri blagopriyatnyh usloviyah (kogda A.
skontsentrirovan, poluchaet mnogo primerov i podderzhku) ego sposobnosti logicheski
myslit priblizhayutsya k srednemu. Vmeste s tem, bolshinstvo myslitelnyh
vozmozhnostey A. nedostatochno razvity dlya dannogo vozrasta, sposobnosti k
prostranstvennomu obobshcheniyu ochen snizheny. Ponimanie zakonomernostey i obuchenie
pravilam ochen snizheny [1,2].
Rabochaya pamyat A. och en silno menyaetsya, tak kak emu slozhno ispolzovat resursy
kontsentratsii vnimaniya posledovatelno, inogda on otchaivaetsya i teryaet terpenie. Inogda,

323
chuvstvuya, chto zadanie udayotsya emu, A. deystvuet sosredotochenno i bolee uverenno, no
bolshuyu chast vremeni z atrudnyaetsya pomnit i ispolzovat rabochuyu pamyat [4]. Skorost
obrabotki informatsii – nizkaya dlya dannogo vozrasta (3 protsentil). A. zatrudnyaetsya
vypolnyat prostye zadaniya, trebuyushchie sootvetstvie glaza -ruki -kontsentratsii, emu slozhno
osmyslit prostranstven nuyu informatsiyu. Takim obrazom, prisutstvuyut slozhnosti v
kontsentratsii vnimaniya [4,5].
Prostranstvennoe vospriyatie i grafomotorika
Ochen zametny slozhnosti v grafomotorike. Sposobnosti A. ne sootvetstvuyut
vozrastu, emu slozhno pravilno chertit, risovat, ego risunki ne tochny i rabotaet on
ochen medlenno. Po vsey vidimosti, dannye slozhnosti proistekayut iz seryoznyh problem
razvitiya [3,5].
Trudnosti v emotsionalnoy sfere
A. podkupaet svoim obayaniem i ulybkoy, chto vyzyvaet zhelanie pomoch emu i uznat
ego poluchshe . On ochen staraetsya funktsionirovat nailuchshim obrazom, i, nesmotrya na svoi
mnogochislennye i obektivnye problemy, proyavlyaet nastoychivost i uporstvo, a takzhe
sposobnost poprosit pomoshchi, chtoby funktsionirovat.
Rezultaty diagnostiki govoryat ob emotsional noy nezrelosti dlya dannogo vozrasta
[2,3,4]. A. zatrudnyaetsya deystvovat v sootvetstvii s ozhidaemym v etom vozraste. On
avtonomen i spravlyaetsya s samymi prostymi zadaniyami samostoyatelno, no emu trebuetsya
podderzhka, napravlenie so storony vzroslogo, inache on chuvstvuet sebya rasteryannym. Emu
trebuetsya spetsialnaya obrazovatelnaya struktura, s chyotkimi ramkami i terpimaya k
slozhnostyam v obuchenii i povedenii. Vazhno stavit chyotkie i yasnye granitsy, chasto
pooshchryat uspehi, davat nemalo podderzhki i tepla. A. vsyo eshchyo ochen zavisit ot okruzheniya,
v etom proyavlyaetsya ego nezrelost. Poetomu vazhno, chtoby vzrosloe okruzhenie bylo
orientirovano na terapevticheskoe vozdeystvie, inache povedenie A. riskuet byt
buntarskim i regressirovat. A. harakterizuetsya slozhnostyami v samovyra zhenii, emu
slozhno uspokoitsya, esli on chem -to rasstroen, on ochen impulsiven. Vse
vysheprivedennye faktory ukazyvayut na emotsionalnuyu nezrelost, oslozhnyayushchuyu
perehod v period latentnosti [4,5]. Deti v etom sostoyanii zanyaty obucheniem v normativnoy
forme, pr iobretayut vazhnye navyki i druzey. A. ne uveren v sebe, trevozhen, zatrudnyaetsya
uchitsya samostoyatelno i nuzhdaetsya v bolshoy podderzhke.
Slozhnosti razvitiya A. v yazykovoy sfere oslozhnyayut i sferu chuvstv, tak kak emu
slozhno vyrazit svoi perezhivaniya v forme dial oga, i on stradaet ot etogo dolgiy period
vremeni. Slozhno yasno peredat blizhnemu svoi emotsii, poetomu i svyazi so sverstnikami ne
idealny. A. sposoben peredat s pomoshchyu yazyka samye bazisnye chuvstva, kotorye umeet
otlichat i nazyvat. No vozmozhnost razmysh lyat u A. ne razvita, i takim obrazom chuvstva,
kotorye on mozhet nazvat, ne prohodyat obrabotku, i on demonstriruet ih s pomoshchyu
vyzyvayushchego povedeniya, chasto ne sootvetstvuyushchego situatsii.
Samootsenka A. chasto kolebletsya – ot horoshego nastroeniya do ranimosti. On soznaet
svoi mnogochislennye slozhnosti i ochen hochet preuspet i byt kak vse. Perezhivaet chto
ego sochtut slabym, neudachnym i ranimym v silu obektivnyh problem, i oboronyaetsya,
ispolzuya agressiyu v povedenii [4,5]. A. ne vsegda verit v sebya. Byvayut vremen a, kogda ego
vera v sebya snizhaetsya (ot straha neudachi, naprimer, ili ot obidy), togda on stanovitsya
bolee agressivnym , chtoby chuvstvovat sebya silnym i neuyazvimym. No v osnove
vyzyvayushchego povedeniya lezhit bolshaya ranimost, neuverennost v sebe i svoi sily, a
takzhe zhelanie nayti teh, kto podderzhit, poverit v nego i pomozhet emu preuspet. Tsel
vyzyvayushchego povedeniya – sohranit sobstvennoe dostoinstvo, no rezultat

324
protivopolozhen, tak kak on vyzyvaet zlost okruzheniya, neodobrenie i ustanovku granits,
kotorye vpo lne mozhet vosprinyat kak oslablenie sobstvennyy pozitsiy i ottorzhenie [5].
Mnogochislennye slozhnosti A. sposobny skryt ego vnutrennee dushevnoe
sostoyanie. Problemnoe povedenie i slozhnost v yasnoy kommunikatsii s okruzhayushchey
sredoy sozdayut A. imidzh buntuyushchego i ne soglasnogo rebyonka, ne sposobnogo
adaptirovatsya k srede. No, vnutri ot ranim i pechalen. Rezultaty diagnostiki vyyavili
depressivnye elementy dushevnogo sostoyaniya . A. zatrudnyaetsya spravitsya sam s situatsiey.
Emu slozhno doveryat lyudyam, on pytaetsya ponyat namereniya drugih. On boitsya poter, i
inogda dumaet o lyudyah, kotorye uehali navsegda, umerli ili otsutstvuyut [5].
Svyaz A. s materyu ochen blizkaya i tyoplaya. Zametno, chto mat mnogo vnimaniya i
energii udelyaet razvitiyu A., staraetsya vosprinimat ego s bol shim terpeniem i
napravlyat v pravilnoe ruslo. V nablyudenii za obshcheniem materi i A., byli zamecheny
polozhitelnye harakteristiki vzaimootnosheniy roditelya -rebyonka. Mat chasto vedyot sebya
kak posrednik mezhdu rebyonkom i okruzhayushchey realnostyu, uravnoveshivaya ego
potrebnost v nezavisimosti s potrebnostyu v podderzhke [3]. Mat A. bystro i gibko
perehodit ot odnogo roditelskogo sostoyaniya v drugoe, adaptiruyas k potrebnostyam syna.
Inogda, ona pozvolyaet emu zlitsya, oshibatsya, spravlyatsya samostoyatelno, chto ne
poni zhaet samootsenku. Inogda, s bolshim uvazheniem, ona predlagaet emu kak deystvovat i
vesti sebya, i on soglashaetsya. Inogda ona ispolzuet yumor, chtoby ponizit napryazhenie A.,
ili obyasnyaet namereniya blizhnego v bolee polozhitelnom klyuche. Yasno zametno, chto mat
vliyaet i uravnoveshivaet povedenie rebyonka, i slovami, i fizicheskim kontaktom. Ona
sozdayot rasstoyanie i blizost, kotorye sootvetstvuyut vozrastu rebyonka, uchityvaya
slozhnosti v razvitii. Kogda A. v zameshatelstve ili zol, mat ne pugaetsya ego, a mozhet
uspokoi t – spokoynym uverennym tonom, poyasnyaya, kak imenno sleduet sebya vesti. Takzhe,
ona ispolzuet yumor, s pomoshchyu kotorogo uspokaivaet emotsii A., i on uspokaivaetsya i
ispytyvaet oblegchenie. I vsyo zhe mat ispytyvaet slozhnosti s ustanovkoy chyotkih granits,
nad chem ey sleduet porabotat. Obshchenie s materyu blagotvorno dlya A. i pozvolyaet
chuvstvovat sebya zashchishchyonnym.
Odnim iz vazhnyh voprosov pri diagnostike byl naskolko pravilno A. otsenivaet
realnost. Slozhno otvetit odnoznachno na etot vopros, tak kak yarko vyrazhen nye rechevye
slozhnosti A. zatrudnyayut obshchenie s nim, i ne vsegda ponyatno, chto imenno on imeet v vidu.
No, skoree vsego, rech idyot o verbalnoy dispraksii, a ne o pomehah v myslitelnom
protsesse. A. ochen ranim i ostorozhen v obshchenii s novymi lyudmi, i priderzh ivaetsya
oboronitelnoy pozitsii, chto ne vsegda obektivno [5,6]. Klinicheskoe nablyudenie vsyo zhe
privelo k vyvodu, chto rech ne idyot o psihoticheskom sostoyanii. A. ne vhodit v gruppu riska
psihicheskih bolezney [6]. A. reagiruet na chyotkie ukazaniya, i togda ego p ovedenie logichno i
effektivno, on ispravlyaet svoi oshibki, esli ih chyotko i terpelivo obyasnit. Razvitie A.
v blizhayshie gody silno zavisit ot stabilnosti v okruzhayushchey ego srede, ot ego materi,
kotoraya yavlyaetsya edinstvennym blizkim chelovekom dlya nego, ot p rodolzheniya zanyatiy s
logopedom i, vozmozhno, psihologom. Est nadezhda, chto pri vseh etih usloviyah sostoyanie A.
stabiliziruetsya, on obretyot uverennost v sebe i budet bolshe uchitsya i kontaktirovat
so sverstnikami .
Rekomendatsii
Ochen vazhno, chtoby shkolnaya sreda, v kotoruyu popadyot A., prodolzhila traditsii
spetsializirovannogo detskogo sada. Eto dolzhen byt nebolshoy kollektiv (zhelatelno ne
bolshe 10 uchenikov), personal dolzhen byt orientirovan na terapevticheskiy i
personalnyy podhod k rebyonku. Dlya A. vazhno s ozdavat razdelenie mezhdu fantaziyami i
realnostyu, uchitsya vyrazhat slovami mysli i chuvstva, otdelyat zhelaemoe ot

325
deystvitelnogo, podrobno i terpelivo obyasnyaya, kak postroeny otnosheniya v okruzhayushchem
mire.
Otnestis so vsey seryoznostyu k depressivnym ele mentam v dushevnom sostoyanii
A., govorit ob etom otkryto, povyshat samootsenku.
Prodolzhat zanyatiya s logopedom, zhelatelno v ramkah shkoly.
Pomogat materi usilivat roditelskie kachestva, osobenno ustanovku chyotkih i
ponyatnyh granits.
Bibliografiya
1. Busk, J. N. (1948). Th e H-T-R Test. Journal of Slinisal Rsyshology, 4, 151 –159.
2. Butsher, Jam es Neal (2009). Oxford Handb ook of Rersonality Ass essment (Oxford Library of
Rsyshology). Oxford Univ ersity Rress, USA. r. 290. ISBN 0-19-536687 -5.
3. Morgan, W. (2002). " Origin and Hist ory of the Earliest Th ematis Arrersertion test". Journal of
Rersonality Ass essment. 79 (3): 422 –445. doi:10.1207/s15327752j ra7903_03 .; see Weber's
"Shristiana M organ (189 7–1967) ," in Mishel Weber and William D esmond, Jr. ( eds.), Handb ook of
Whit eheadian Rrosess Th ought, Frankfurt / Lan saster, Ontos Verlag, 2008, v. II, rr. 465 -468.
4. httr://www. rsyshtesh.so.il/New/Rrodusts/WIS SIVHEB
5. httrs://www. rsyshometry.so.il/work/sentenses-somrletion.rhr
6. Santo Di Nu ovo; Maurizi o Suffaro (2004). Il Rorsshash in rratisa: strum enti rer la rsisologia slinisa
e l'ambit o giuridi so. Milan o: F. Ang eli. r. 147. ISBN 978-88-464-5475 -1
Cebotari Stanislav
RESOCIALIZAR EA INFRA CTORILOR CU VÎRSTA 18 -25 ANI, CARE SĂVÂRȘ ESC
INFRA CȚIUNI CONTRA PATRIM ONIULUI
RESOCIALIZATION OF CRI MINALS AGED 18 -25, W HO COMMIT CRIMES
AGAINST PROPERTY
Rezumat
Personalitat ea infra ctorului cu vârsta d e 18-25 ani, care a săvârșit un furt, nu constitui e un nou
tip al personalității uman e și nu prezintă un pericol social din punctul de vedere ai violenței fizi ce, dar
care, din cauza unui cumul d e trăsături pronunțat e și a unui sist em de valori deficitare, este predispus
spre un comportament delicvent. Im plicarea lor într -un program bazat pe componente de schimbar e
comportamentală și pe educație socială va r educe nivelul de recidivă infra cțională.
Cuvint e-cheie: infra ctor, furtul ca infra cțiune contra patrim oniului, condamnat, r ecidivă
infra cțională, program d e resocializar e.
Abstra ct
The personality of an criminal aged 18 -25 years, who has committed theft, doesn’t represent a
new type of human personality and it doesn’t present social danger from the point of physical violence,
but because of more pronounced features and a system of negative values is disposed to a delinquent
behavior. T he involvement of the criminal in a special program based on components of behavioral
change and social education, will reduce the level of ciminal recidivism.
Key-words: offender, th eft as a crime against h eritag e, convicted, criminal r ecidivism,
resocializati on program.
Resocializar ea deținuțil or este astăzi nu d oar o problemă a s erviciului penitenciar și a
probațiunii, ci și a într egii societăți, iar r ealizar ea eficientă a procesului dat poate contribui la
dezvoltarea morală a s ocietății, mi cșorarea num ărului d e recidive și adaptarea fostului d eținut la
normele pe care le impune societatea.
Mai mult d e 50% dintr e infracțiuni contra patrim oniului, preponderent furturil e, sunt
comise de tinerii cu vârsta cuprinsă într e 14 și 25 d e ani [6]. Existența totodată a unui număr mar e
de recidive infracționale în rândul tin erilor implică necesitatea de a realiza și a implementa un
program psiho-social conceput în m od special pentru cei care săvârș esc acest gen de infracțiuni [1].

326
Iar vârsta d e 18-25 ani constitui e perioada când tânărul este constrâns și m onitorizat mai
intens de organele legislativ e și poate fi dir ecționat uș or prosocial, adi că poate însuși fără efort o
meserie și este apt pentru a crea o famili e, aceasta fiind o caracteristică de vârstă.[4 ]. Totodată n e
confruntăm cu lipsa unui m ecanism int egrat în sist emul d e instruir e din r ețeaua penitenciară. Este
vorba d espre program e de schimbar e comportam entală (program d e eliberare pentru cei care comit
infra cțiuni contra patrim oniului) și program e de educație socială care ar ajuta condamnatul să s e
reintegreze cu succes în s ocietate. Lipsa instrum entelor de intervenție psiho-socială pentru a ceste
categorii de infractori recidiviști (h oți-recidiviști) a condus la crearea unui astf el de program r ealizat
pentru eliberarea deținuțil or tineri, care au săvârșit infra cțiuni contra patrim oniului, în s copul de a
scădea numărul d e recidive și a-i re-socializa pe foștii d eținuți.
Programul f ormativ s e bazează, în exclusivitat e, pe rezultat ele obținut e în experimentul d e
constatar e. Precum a f ost demonstrat în experimentul d e constatar e, valorile deținuțil or sunt: banii,
puterea, ind ependența și r ecunoașterea socială. T oate aceste valori sunt s oldate cu o experiență
negativă d e viață, un m od de gândir e periculos (antis ocial). T otodată, a f ost scos în evidență
comportamentul d eținuțil or cu reacții emoționale necontrolate la extrav ertiți, v orbăreți, su perficiali
emoțional, su perficiali af ectiv și cu o slabă înț elegere asupra m otivelor unui astf el de
comportament. D eținuții s -au dovedit a fi im pulsivi, fără r espect pentru n orme, mai puțin capabili
de empatie, nonconformiști, cu o slabă t oleranță la frustrar e, cu orientare spre acțiuni ris cante,
mani pulativi, su perficiali în r elații și fără simțul culpabilității. Au difi cultăți de concentrar e, au un
autorespect scăzut, r eacționează excesiv chiar și la probleme minore, sunt stânga ci social, nu cunosc
cum să își exprime emoțiile și au t endinț e spre intelectualizar e (mecanism d e apărare),
neconvenționali și distanți în r elațiile sociale.
Așadar d eținuții care au comis infra cțiuni contra patrim oniului cu vârsta cuprinsă într e 18-
25 ani au t endința d e a încălca normele sociale, sunt sus picioși, int erpretativi și ostili.
Din a cestea rezultă că avem de a face cu un cumul d e ostilitat e și revendicativitat e, pe de o
parte, și o atitudin e rebelă și antisocială, pe de alta. Anum e datorită a cestor caracteristici evidențiate
la tin erii infra ctori a f ost conceput programul psiho-social de intervenție, care s-a bazat pe două
direcții distin cte: pe educație socială (dezvoltarea gândirii abstra cte, voința, m otivația mun cii,
autocontrolul, d ezvoltarea empatiei, încrederii în sin e, valorile) și pe schimbar e comportam entală
(diminuar ea tendinț ei spre furt a pelându -se la m ecanism ele de autoapărare: intelectualizar e,
raționalizar e etc.).
Organi zarea experimentului d e formar e, scopul și obiectivele
Scopul experimentului f ormativ a constat în r esocializar ea tin erilor infra ctori cu vârsta
cuprinsă într e 18-25 ani, care săvârș esc infra cțiuni contra patrim oniului prin im plicarea unui
program d e resocializar e, bazat pe componente de educație socială cu elemente specifice și
schimbar e comportamentală , orientată s pre depășirea mecanism elor de apărare.
Obiectivele cercetării. Studi erea și analiza lit eraturii d e specialitat e privind d omeniul
studiat, elaborarea și realizar ea proiectului d e cercetare prin aplicarea diferitelor metode și tehnici
de investigar e psihologică:
1) evidențierea particularitățil or de personalitat e ale infra ctorilor cu vârstă d e 18-25 ani,
care au comis infra cțiuni contra patrim oniului;
2) identificarea factorilor determinanți s pre/către infra cțiune;
3) identificarea riscurilor de recidivă;
4) elucidarea particularitățil or legislați ei RM r eferitoare la reglementarea procesului d e
resocializar e a condamnațil or;
5) elaborarea, validar ea și implementarea unui program psiho-social, având ca obiectiv
resocializar ea tinerilor care au comis infra cțiuni contra patrim oniului;

327
6) elaborarea recomandăril or practice pentru s pecialiștii ce se ocupă de resocializar ea
celor care au săvârșit furturi.
În contextul experimentului am avut d e verificat următ oarele ipoteze.
1. Presupunem că tânărul h oț, cu vârsta d e 18-25 ani, dovedește o multitudin e de factori
de risc și o serie de particularități d e personalitat e, care au determinat și vor determina în continuar e
săvârșir ea infra cțiunii (furtului) ;
2. Presupunem că întocmirea unui program eficient de resocializar e pentru tin erii-hoți va
diminua comportamentul infra cțional și va s cădea riscul de recidivă.
Activitat ea formativă a f ost realizată în perioada iuli e 2012 – marti e 2013 și s -a desfășurat
pe un lot de subiecți în număr d e 48 de persoane cu risc înalt d e recidivă, dintr e care 24 constituiau
grupul experimental, iar ceilalți 24 – grupul de control. Subi ecții sunt persoane ce își is pășesc
pedeapsa în d etenție.
Experimentul f ormativ s -a realizat în cinci etape:
1) selecția eșanti onului d e cercetare în baza r ezultat elor obținut e în experimentul d e
constatar e;
2) împărțirea pe loturi d e subiecți: gru p experimental și gru p de control;
3) elaborarea programului psiho-social de intervenție;
4) implementarea programului în faza experimentală;
5) evaluar ea eficienței programului și analiza psihologică a rezultat elor.
Programul d e intervenție a fost realizat în 47 d e ședințe, o dată pe săptămân ă, tim p de 9
luni d e zile a câte 90 de minut e ședința. Conținutul a ctivitățil or a fost selectat și conceput în ordinea
prezentată mai j os:
 asimilar ea cunoștințelor despre modul corect de viață al personalității în s ocietate,
despre modalitățil e de soluționare a conflictelor interpersonale;
 dezvoltarea capacității de reflecție asupra consecințelor comportamentului d elincvent
și identificarea soluțiilor prosociale alternativ e; a capacității d e comuni care empatică, asertivă; a
capacității d e soluționare eficientă a conflictelor interpersonale; a capacității d e monitorizare a
timpului și a finanț elor, a capacității d e autocontrol; a capacității d e anticipare a posibilelor
problemele care pot apărea odată cu eliberarea din d etenție în vederea reintegrării cu succes în
societate;
 formarea atitudinil or pozitive față d e muncă, activitățil e educative față d e alți oameni,
față d e sine;
 dezvoltarea motivați ei pentru s chimbar ea comportamentului ind ezirabil;
 formarea val orilor precum: ad evăr, bunătat e, altruism, corectitudine, mun că, famili e;
 formarea comportam entului prosocial al deținuțil or: empatie, inteligență emoțională;
 organizar ea pregătirii profesionale în vederea exercitării un ei activități d e muncă după
eliberare;
 oferirea consultațiil or psihologice individual e îmbinat e cu cele de grup în vederea
elucidării și r emedierii problemelor individual e ale deținuțil or; oferirea ajut orului în av ertizar ea
potențialelor probleme cu care se va confrunta du pă eliberare;
 organizar ea tim pului lib er prin asigurar ea div ersității activitățil or cultural e;
 prevenirea recidivei.
Pentru a d emonstra s chimbăril e survenite în urma a plicării programului f ormativ au f ost
utilizat e: Fișa d e evaluar e a riscului d e recidivă, înt ocmită d e către crimin ologii canadi eni Jam es
Bonta, D on Andr ews, testele MMPI și testul la val ori Donald Su per și fișa d e evaluar e a riscului d e
recidivă cf. D. Andr ews și J. B onta [5].

328
După aplicarea fișei de evaluar e a riscului d e recidivă, am d eterminat că maj oritatea
infra ctorilor, care săvârș esc furturi, au d ebutat la o vârstă frag edă și, până a fi r eținuți pentru prima
oară d e organele abilitat e, aveau deja comise cel puțin d ouă acte de hoție. Totodată, dat ele de
constatar e au demonstrat că maj oritatea din ei sunt predispuși la r ecidivă, în cazul n ostru 100%, și
are un niv el înalt d e recidivă infra cțională. Iar du pă implicarea gru pului experimental, în programul
de formare nivelul de recidivă infra cțională s cade la 80%, iar la gru pul de control nivelul de recidivă
infra cțională rămân e același.
Rezultat ele au mai in dicat că infra ctorii din primul gru p au obținut un profil social normal
cu un niv el scăzut al ris cului d e recidivă, pe când cei din gru pul de control au rămas cu aceleași
probleme pe care le-au avut în perioada d e constatar e.
Pentru o validar e mai exactă a dat elor ce evaluează ris cul de recidivă la condamnații care
au participat la programul d e formare și imediat du pă ce s-au eliberat din d etenție, am recurs la
datele statisti ce ale DIP MJ RM, care demonstrează că maj oritatea celor ce recidivează o fac în
primii tr ei ani du pă liberare, considerați ani d e criză pentru ada ptarea foștilor condamnați.
Datele obținut e, în anul 2016, cu privire la acești subi ecți din gru pul experimental au
confirmat în că odată fa ptul că ei au un niv el scăzut al ris cului d e recidivă.
Rezultat ele comparativ e obținut e la subi ecții din gru pul experimental la t estul MM PI sunt
prezentate în figura 1.

Fig. 1. R ezultat ele privind t emperamentul d eținuțil or din G E test și G E re-test (EPQ)
În conformitat e cu rezultat ele obținut e putem concluziona că media în r e-test la G E a scăzut
semnifi cativ, a cest lu cru fiind confirmat prin int ermediul t estului Wil coxon pentru eșantioane
perechi. La variabila extrav ersiun e-introversiun e (Z= 136,00, p= 0,001), G E/test M=15,17, iar
GE/re-test M=14,00; La variabila n eurotism am obținut un coeficient (Z= 105,00, p= 0,001),
GE/test M=14,29, iar G E/re-test M=13,42.
Dinami ca pozitivă la G E după int ervenția experimentală la variabil ele extrav ersiun e-
introversiun e și neurotism n e comuni că despre o stabilizar e emoțională în urma int ervenției
experimentale a deținuțil or comparativ cu perioada precedentă. Din n ecesitatea de a avea mult e
contacte sociale și de a se orienta s pre exterior, deținuții au d evenit mai controlați emoțional,
demonstrând un comportament mai puțin ris cant și evaluând ris curile. Au în ceput a s e gândi la
acțiunil e întreprinse, să ia d ecizii gândit e și analizat e și să se ghideze de normele morale.

Fig. 2. R ezultat ele privind trăsăturil e de personalitat e la deținuții din G E test și G E re-test (MM PI) 15,17 14,29 14,00 13,42
extro/introvert neurotismGE test GE retest
2,797,889,83
6,0010,46 10,83
5,1212,7915,75
7,08
exactit ipohondr isterie paranoia schizofrGE retest

329
Rezultat ele prezentate în figura 2. n e permit să nu constatăm dif erențe statisti c
semnifi cative la niciuna din variabil ele prezentate la GE în test și r etest, însă putem să menționăm
că deținuții din gru pul de formare se prezintă în amb ele etape test-retest ca subi ecți cu accentuări
de personalitat e, dar nu cu probleme psihopatologice. (Vezi tab elul 1.)
Tabelul 1. Semnifi cația dif erențelor test-retest – grupul experimental – testul Wil coxon (MM PI)
Variabil e Z p
exactitate 49,00 0,294
corecție 52,00 0,301
ipohondrie 86,00 0,982
depresie 29,00 0,877
isterie 61,50 0,932
psihopat 34,00 0,497
paranoia 35,50 0,473
psihast enie 61,00 0,589
schizofrenie 89,00 0,878
hipomani e 63,50 0,841

Fig. 3. R ezultat ele privind val orile deținuțil or (Donald Su per) din G E test și G E re-test
Rezultat ele din figura 3. confirmat e statisti c ne prezintă dif erențe la următ oarele variabil e:
 variabila ind ependență (Z=39,00, p=0,013), GE/test M=11,25, iar G E/re-test M=12,42;
 la variabila r ecunoaștere socială (Z=3,00, p=0,001), GE/test M=9,08, iar G E/re-test M=13,21;
 la variabila bani (Z=253,00, p=0,001), GE/test M=13,88, iar G E/re-test M=9,58;
 la variabila putere (Z=3,50, p=0,001), GE/test M=5,29, iar G E/re-test M=8,54;
 la variabila creație (Z=0,00, p=0,001), GE/test M=6 ,79, iar G E/re-test M=12,46;
 la variabila ajut or (Z=27,00, p=0,001), GE/test M=8,29, iar G E/re-test M=12,17;
 la variabila d ezvoltare (Z=26,00, p=0,001), GE/test M=10,58, iar G E/re-test M=13,46;
 la variabila famili e (Z=146,50, p=0,007), GE/test M=15,46, iar G E/re-test M=14,12;
 la variabila cunoștințe (Z=0,00, p=0,001), GE/test M=16,17, iar G E/re-test M=13,33.
La variabila su cces dif erențe statisti c semnifi cative nu au f ost evidențiate (Z=119,15,
p=0,586), GE/test M=12,83, iar G E/re-test M=12,42 (Vezi tabelul 2).
Tabelul 2. Semnifi cația dif erențelor test-retest – grupul experimental – testul Wil coxon (Donald
Super)
Variabil e Z p
independență 39,00 0,013
escroc 3,00 < 0.001
bani 253,00 < 0.001
putere 3,50 < 0.001 11,25
9,0813,88
5,2912,83
6,798,2910,5815,46
6,1712,4213,21
9,588,5412,42
12,46 12,1713,4614,1213,33
independ recsoc bani putere succes creatie ajutor dezvolt familie cunoștin GE test GE retest

330
succes 119,50 0,586
creație 0,00 < 0.001
ajutor 27,50 < 0.001
dezvoltare 26,00 < 0.001
famili e 146,50 0,007
cunoștințe 0,00 < 0.001
Gh. Fl orian, 2001, m enționează că val orile ocupă un l oc central în stru ctura personalității.
În penitenciar problematica normelor și a val orilor capătă as pecte particulare, determinat e de
situația în care se găsesc infractorii. Abs ența lib ertății și celelalte frustrări îm piedică raportarea
adecvată la as pectele semnifi cative ale existenței de fiecare zi și ierarhia val orică este orientată spre
un comportament antis ocial [2].
Dinami ca pozitivă și schimbăril e obținut e la deținuții din G E se datorează fa ptului că ei au
trecut prin programul d e resocializar e, care le-a permis să fi e mai ind ependenți prin a ctivități d e
dezvoltare a gândirii analiti ce și i-a ajutat să fie mai culți în gândir e și mai cumpătați. A crescut
dorința d e recunoaștere socială, ca recurs s-a schimbat și atitudin ea față d e viață și a a părut d orința
de integrare în societate și dorința d e a nu fi etichetați și de a fi a cceptați în s ocietate. Schimbăril e
semnifi cative la val orile legate de bani au permis subi ecților experimentali să nu tindă s pre o
independență finan ciară sau să pună în val oare chestiunil e materiale și banii cu orice preț. Acest
lucru nu mai este atât d e important pentru ei. Această val oare a scăzut s emnifi cativ. Val oarea putere
a crescut, ceea ce semnifi că că ei vor să fi e activi pentru a organiza lu crurile utile în viață, mun ca
și a iniția afa ceri. Val oarea creativitat e a crescut semnifi cativ și din creativitat e antis ocială s -a
transf ormat în creativitat e prosocială. În paralel a crescut și t endința d e a oferi ajut or, de a se
dezvolta în plan profesional și personal. Val oarea famili e a scăzut din considerentul că a cedat
valorii cunoștințe – motivația e că pentru a crea o famili e este necesar mai întâi să ai o profesie
solicitată pe piață pentru a putea asigura familia. Val oarea cunoștințe a crescut. D eținuții au pus
accent pe valorile prosociale.
După cum confirmă Gh. Fl orian, d emnitat ea, sănătat ea, mun ca, egalitat ea, omul, protecția,
iubir ea etc. sunt a preciate prin prisma „stării d e deținut” și i erarhizat e în fun cție de presiunea
necesitățil or nesatisfă cute în mediul penitenciar [3].
Schimbăril e survenite în urma a plicării programului d e intervenție au permis d eținuțil or să
aprecieze valorile și să le ierarhiz eze prin prisma „stării d e om lib er”, care i-a ajutat să fi e
independenți în luar ea deciziilor, în s chimbar ea atitudinii față d e viață, în gândir e și în acțiuni, t oate
permițându -le o resocializar e eficientă în s ocietate.
Gh. Florian afirmă că „studiul procesului d e obiectivare a val orilor în l ocul de detenție are
în vedere faptul că, la niv elul individului, ele servesc ca instrum ent și etalon atât în al egerea într e
alternativ ele de acțiune, cât și pentru dim ensiun ea proiectivă pe care o au, adi că oferă motive și
planuri d e acțiune în îm prejurar ea de viață pe care o traversează individul la un m oment dat”.
Concluzie
Bazându -ne pe cele prezentate mai sus și pe studiil e efectuate asupra personalității
infra ctorilor aflați în d etenție, în s pecial cei care au săvârșit furturi, putem evidenția următ oarele.
– Personalitat ea infra ctorului care a comis un furt nu r eprezintă un n ou tip al personalității
uman e și nu prezintă un pericol social din punctul de vedere al violenței fizice, dar care, din cauza
unui cumul d e trăsături pronunțat e și al unui sist em de valori deficitare, este predispus la un
comportament delicvent.
– Majoritatea infra ctorilor, care săvârș esc furturi, au d ebutat la o vârstă frag edă și, până a
fi reținuți pentru prima oară d e organele abilitat e, aveau deja comise cel puțin d ouă acte de hoție;
aceștia indi că un niv el înalt d e recidivă infra cțională.

331
– Implicarea condamnațil or, cu vârsta 18 -25 ani, ce au săvârșit infra cțiuni contra
patrim oniului (furt) într -un program, bazat pe componente de schimbar e comportamentală și
educație socială, r educe nivelul de recidivă infra cțională.
Rezultat ele au mai indi cat că infra ctorii din primul gru p au obținut un profil social normal
cu un niv el scăzut al ris cului d e recidivă, pe când cei din gru pul de control au rămas cu aceleași
probleme cu care s-au confruntat în perioada d e constatar e.
Recomandări pentru im plementare: Procedura d e evaluar e a particularitățil or de
personalitat e, a fa ctorilor de recidivă, a val orilor, a m otivați ei spre schimbar e și programul d e
intervenție psihologică vor fi recomandat e spre implementare în penitenciarele din RM și în cadrul
inspectoratului nați onal d e probațiun e.
Informațiil e teoretice și practice incluse în lucrarea prezentă constitui e fundam entul unui
ghid d e bune practici pentru profesioniștii care lucrează în d omeniul asistării infra ctorilor și al
condamnațil or. Mat erialele prezentate în lucrare pot fi utilizat e în formar ea profesională continuă
pentru psihologi, asist enți și pedagogi sociali preocupați de domeniul studiat: W orkshop de formare
continuă a psihologilor, modul d e specializar e în psihologie penitenciară, consiliere psihologică ș.a.
Bibli ografi e
1. Codul Penal al RM, Cod Nr. 985 din 18.04.2002, cap. VI, art. 186 -199, p.53-58;
2. Florian Gh. Psihologie Penitenciară, Oscar-Prinț, Bu curești 2001, p.65;
3. Florian Gh. Psihologie Penitenciară, Oscar-Prinț, Bu curești2001, p.51;
4. Trofailă L., Psihologia D ezvoltării, Ti pografia R eclamă, 2007, p170;
5. Vulpescu A. Canțer N. Postu D. Pregătirea pentru eliberare a deținuțil or, Cartier, 2007, p. 94;
6. http://www.g ov.md/r o/advan ced-page-type/date statisti ce, 26.10.2015, dat e statisti ce cu privire la
infra cțiuni contra patrim oniului în perioada 2013 -2014, MAI, R.M;
7. http://www. penitenciar.gov.md/r o/statisti ca, 26.10.2012 -2015, dat e referitor la condamnații care își
ispășesc pedeapsa pentru furturi
Stavila Alina, Calancea Ang ela
RESURS ELE PSIHOSOCIALE: FA CTORI D ECISIVI ÎN M ENȚIN EREA SĂNĂTĂȚII
MINTAL E
PSYCHOSOCIAL R ESOURCES: DECISIV E FACTORS MAINTAINING TH E MENTAL
HEALTH
Rezumat
În acest arti col dorim să evidențiem faptul că resursele psihosociale sunt dif erențe individual e
și relații s ociale care au un efect benefic asupra rezultat elor sănătății mintal e și fizi ce. Trăim într -o
societate în care ne întâlnim tot mai d es cu factori stresanți care afectează star ea sănătății n oastre. Pentru
a găsi origin ea, explicații și s oluții psihologii sociali, m edicali dar și cei ai psihologiei personalității, au
studiat mult tim p, diferențele individual e în resursele psihosociale. În urma dif eritor cercetări s -a
observat că aceste resurse care sunt: (stim a de sine, optimismul, aut ocontrolul, str ategii d e coping și
suportul s ocial), sunt într -o strânsă legătură una față d e alta dar în a celași tim p sunt sufi cient de
independente pentru a justifi ca o independență considerabilă care influ ențează star ea de bine. În ultim ele
două decenii a d evenit mai evident că mult e dintre aceste diferențe individual e și relațiile sociale pe care
le are o persoană contribui e într-un m od pozitiv asu pra stării d e sănătat e. Termenii și inf ormația in clud
în sin e o serie de cercetări și ab ordări științifi ce care merită să fi e tratat e în ans amblu. În a cest context în
lucrarea ce urmează, n e propunem să s coatem în evidență, r esursele psihosociale ca factori decisivi în
menținerea echilibrului asu pra sănătății.
Cuvint e-cheie: sănătat e, stres, resurse psihosociale, optimism, aut ocontrol, stimă d e sine,
coping, su port social.
Abstra ct
In this article we want to emphasize that psychosocial resources are individual differences and
social relations that have a benefic effect on the results of mental and physical health. We live in a society

332
where inc reasingly meet stressors, that affect our health. To find the origins, explanations and solutions,
medical, social psychologists and personality psychologists have studied long individual differences in
psychosocial resources. As a result of various resear ch, it has been noticed that these resources, such as
self-esteem, optimism, self -control, coping strategies and social support , are closely linked to each other,
but at the same time they are enough independent to justify a considerable self -sufficiency, that
influences well -being. In the last two decades, it has become more obvious that many of these individual
differences and the social relationships that a person has contributed, influence positively to health.
Terms and information in themselves includ e a number of scientific research and methods deserve to be
treated overall. In this context in the following paper we aim to bring out psychosocial resources as
trigger factors in maintaining the balance of health.
Key-words: h ealth, str ess, psychosocial resources, optimism, s elf-control, self-esteem, coping,
social su pport.
Capac itatea noastră d e a face față evenimentelor neplăcute depinde de felul cum n e
raportăm l a resursele noastre. Resursele psihosociale sunt abilități, conving eri, talente și factorii de
personalitate individu ali care influ ențează m odul în care oamenii g estionează evenimentele
stresante și coope rează cu mediul exterior. Acestea includ stima de sine, optimismul, aut ocontrolul,
strategii de coping și suport social. (Taylor S.E ) Toate acestea creează condiții b enefice pentru
funcționarea fizi că și psihică a oricărei personalități. În primul rând, r esursele psihosociale îi ajută
pe oameni să evalueze stresorii potențiali în m oduri m ai bun e. Evenimentele amenințăt oare par mai
puține atunci când oamenii sunt în armați cu resurse psihosociale.
Resursele psihosociale sunt corelate în mod credibil cu strategiile active de coping, care
implică atragerea suportului s ocial, gestionarea răspunsuril or emoționale la stres, colectarea de
informații și luarea de acțiuni concrete. Persoanele cu resurse psihosociale sunt m ai puțin
susceptibile de a face față comportamentelor evitante, maladaptive, cum ar fi abuzul d e subst anțe
sau retragerea. În cele din urmă, r esursele psihosocială favorizează rezistența în fața stresorilor
majori, precum d ezastrele naturale și amenințăril e la adresa sănătății [11] .
În societatea modernă n e întâlnim cu o serie de evenimente traumatizant e care influențează
personalitat ea umană și sănătat ea mintală a a cesteia. A cești stresori pot avea impact atât la niv el
emoțional cât și comportamental, cu atât mai grav n e poate influența star ea sănătății mentale pe
termen lung. Aut oarea H. S elye definește stresul ca pe o stare a organismului su pus la a cțiunea unor
stimuli sufi cient de puternici, pentru a provoca fie o reacție de adaptare, fie o tulburar e funcțională,
fie o leziune organi că. Star ea de stres determină un organism care face efort int ens, pentru a fa ce
față un or situații și evenimente puțin obișnuit e.
Astfel putem defini că atu nci când organismul în cearcă să m ențină echilibru cu eforturi
mari, compensatorii, când solicitările atrag sau d epășesc limitele resurselor ada ptative, iar
integrarea este amenințată, persoana intră în star e de stres. În a ceste condiții create orice indivi d își
identifică fie conștient sau in conștient, anumit e mecanism e de apărare. Iar atun ci când survin e un
eveniment str esant, fa cem o evaluar e și ne adresăm d ouă într ebări im portante: care sunt ris curile și
de ce resurse dispunem pentru a r ezista. În cazul în care nu avem suficiente resurse în raport cu
intensitatea și frecvența presiunii în acel moment, creierul percepe situația ca stres [8].
Desigur nu d oar evenimentele stresante la o anumită perioadă din viață sunt cauza epuizării
și îmb olnăvirii. A pare atunci într ebarea care este originea resurselor psihosociale și de ce depinde
forța lor. Resursele psihosociale au origin ea atât în gene cât și în m ediul ambiant tim puriu. A cesta
afectează sănătat ea nu d oar în copilărie dar și bătrân ețea prin maturitat e ducând la dif eriți fa ctori de
risc. Esențial este faptul că un m ediu tim puriu as pru du ce la un s et de boli cronice prematur e.
Două linii d e cercetări care au demonstrat a ceastă corelație mult mai clar este lucrarea care
arată că copilăria prevede rezultat ele sănătății ( Chen, Matth cew, & B oyce) și studiul care a
evidențiat că un m ediu familial tim puriu s ever duce la ris curi d e sănătat e (Repetti, Tayl or,&
Seeman). Cercetarea privind abuzul fizi c și emoțional dar și iz olarea tim purie relevă efecte adverse

333
(Fries, Shirt cliff, & Pollak) dar chiar și familiil e care sunt n on abuziv e dar predispuse la conflict,
neglijar e, haos poate avea aceste efecte adverse ale sănătății mintal e [14].
Spre exemplu un studiu r ealizat în Finlanda pe parcursul a 16 ani d e către Must onen U.,
Huurr e T. și Kiviruusu O: Impactul pe termen lung a div orțului asu pra calității r elaționării la
maturitat e și rolul m ediator al resurselor psihosociale, a demonstrat că deși băieții și f etele au trecut
prin același ti p de stres precum cel creat de divorț, ei nu au r eacționat la f el pe termen lung. Ce a
fost de dovedit că femeile din familiil e divorțate au o stimă d e sine mai s căzută și lipsa satisfa cției
suportului s ocial la maturitat e. Fapt care nu a f ost evidențiat și în cazul băi eților din familiile date
[6].
Pe de altă parte au fost realizat e studii care au evidențiat im portanța a ctivității fizi ce asupra
dezvoltării r esurselor psihosociale. Cercetătorii au stabilit că modul s edentar d e viață poate avea
influ ență n egativă asu pra experiențelor emoționale. Astf el s-a demonstrat că îmbunătățir ea
experiențelor emoționale asociate cu activitat e fizică pot ajuta persoanelor să d ezvolte resurse
psihosociale care sunt cunoscute că îmbunătăț esc sănătat ea mintală [4].
În societatea în care trăim există o serie de factori care afectează star ea noastră lăuntri că
însă nu pentru fi ecare, unul și a celași eveniment ar e același im pact emoțional. Cu toate acestea
anumiți fa ctori prevăd in evitabil ris curi de îmbolnăvir e. În a cest curs d e idei putem să n e expunem
că există o serie de factori care interacționează, sunt int erdependenți și merită să fi e studiați. În
literatura de specialitate aspecte ale resurselor psihosociale se regăsesc în mai mult e domenii
precum s port, cultură, pedagogie, psihologie, psihologie socială, psihologia personalității,
medicină. Acestea din urmă, sunt preocupate de felul în care pot resursele psihosociale influ ența
starea sănătății persoanei dar și f actori care determină m enținere sau învăț area resurselor
psihosociale la o persoană anumită. Fi ecare are nevoie de un echilibru int erior și exterior pentru a
face față activitățil or de zi cu zi și pentru r eziliență. L a moment există m ai mult e clasificări ale
resurselor psihosociale însă n e propunem a evidenția următ oarea (Taylor S. E., Seeman E.T.):
optimismul; stim a de sine, autocontrolul, su portul s ocial; strategii de coping .
Optimismul poate fi definit ca o emoție pozitivă, ca așteptare a unor rezultate bune sau ca
atitudin e orientată înspre a privi vi ața, viitorul sau realitatea cu încredere. Este asociat cu reducerea
intensității răspunsului sistemului n ervos autonom la stres; în plus, este corelat în mod consecvent
cu utiliz area de strategii pozitive de coping, cu starea subiectivă de bine, cu o stare de sănătate fizică
bună și cu relații sociale mai satisfăcătoare. Emoțiile pozitive sunt corelate cu un tim p mai scurt de
recuperare după îmbolnăvire și cu o stare de sănătate mintală m ai bun ă [15]. V estea bună este că
optimiștii s e descurca mai eficient cu stresorii lor decât pesimiștii. Există d ovezi subst anțiale că
optimiștii f olosesc diferite strategii d e a face față, decât cele pesimist e și că aceste diferențe de
coping contribui e la asocierea pozitivă dintr e optimism și o mai bună ajustare.
Studiil e, de asemenea indică totuși că diferențele în ceea ce privește copingul pot fi lu ate
în considerare numai o parte din asocierea dintr e optimism și o ajustare mai bună. Acest lucru ridi că
întrebări d espre alte căi psihologice și comportamentale care pot sta la baza relațiil or care au fost
observate. Într -un studiul Briss ette I., Carver C. S., S cheier M. F. au dovedit că optimiștii s e
adaptează la circumst anțele de viață str esante mult m ai ușor pentru că au și m ai mult e rețele extins e
de sprijin s ocial decât pesimiștii [3]. Optimismul s e referă la așteptări că se vor întâmpla lucruri
bune mai de grabă decât lucruri r ele. Interesul în optimism a fost alimentat iniți al de modelul de
comportament auto-reglant iniți at de Carver și Scheier, care declarau că comportamentul care are
un scop direcționat, este ghidat de ierarhia de sisteme de feedback negativ cu circuit în chise.
Optimismul s e declară a fi o resursă g enerală și st abilă a dispoziției care influ ențează felul în care
individul este focusat la reducerea discrepanței într e comportamentul prezent și s copul standard
spre care râvnește . Ambele rezultate așteptate (optimismul dis pozițional) și așteptările specifice
situaționale (optimismul situ ațional) se consideră a fi cele care mențin, f ocusarea și efortul [13].

334
Autocontrolul se referă la faptul că o persoană, simt e că poate controla sau influ ența
rezultatele sale (Thompson, 1981). Studiil e au arătat o relație între un sentiment de control și o mai
bună sănăt ate psihologică, precum și r ezultate mai bun e ale sănătății fizi ce, incluzând in cidența
scăzută a bolii, o mai bună evaluare a sănătății, o stare funcțională mai bună și o mortalitate mai
scăzută (S eeman & L ewis, 1995). O credință în controlul personal este legată de reducerea riscurilor
de sănăt ate mintală și fizică conferite de cei mici. O credință în controlul personal este legată de
reducerea riscurilor de sănăt ate mintală și fizică datorate statutului s ocio-economic scăzut (S ES);
în rândul persoanelor cu SES scăzut, cu conving eri puternice în stă pânirea personală, rezultatele
psihice și fizi ce ale sănătății sunt echivalente cu cele observate în gru purile SES înalte [14]. La f el
ca și optimismul, aut ocontrolul poate fi dis proporțional sau situ ațional.
Ca și factor de dispunere, autocontrolul este de obicei evaluat de către Pearlin M astery
Scale (Pearlin & S chooler, 1978), care include elemente precum " Pot să f ac orice lucru pe care mi
l-am pus cu adevărat în gând " și codul inv ers", am control puțin asupra lucrurilor care mi se
întâm plă. " L a nivel situ ațional, controlul este de obicei evaluat sau manipulat cu percepția că
eforturil e unuia vor permite progresul spre atingerea rezultatelor dorite. Într -o gamă largă d e situații
care utiliz ează o varietate de metodologii, conving erea că se poate controla evenimentele stresante
a fost legată de bunăst area emoțională, ajustarea reușită l a un eveniment str esant, comportamente
de sănăt ate bune, performanță bună pe sarcini cognitiv e și bună st are de sănăt ate mintală (G ale,
Batty și D eary, 2008; Th ompson & S pacapa n, 1991). D e exemplu, literatura considerabilă a
identificat un s entiment de autocontrol, ca factor de protecție împotriva depresiei ca răspuns l a
amenințare sau stres (de exemplu, B adger, 2001; Dunkl e, Roberts, & H aug, 2001; J ang, H aley,
Small și M ortimer, 2002; Pearlin, Li eberman, Menaghan, & Mull an, 1981).
Controlul poate fi deosebit de important pentru persoanele vulnerabile, cum ar fi copiii,
vârstni cii și pacienții m edicali care sunt expuși ris cului d e exacerbare a problemelor de sănăt ate
(Wrosch, Schulz, Mill er, Lu pien, & Dunn e, 2007). D eoarece controlul poate fi difi cil pentru
persoanele care au deja puține șanse să o exercite, orice ar accentua percepțiile de control, poate
ajuta în mod special astfel de oameni. D e exemplu, un studiu r ealizat de Jeon și Dunkl e (2010) a
constatat că în rândul adulțil or în vârstă, care de obicei experimentează o reducere a sentimentul d e
autocontrol față de cei mai tineri, cei mai înalți în s ensul d e stăpânire au fost mai puțin probabil să
experimenteze simptome depresive în tim p ce autocontrolul a acționat ca o resursă protectoare.
Care sunt căile prin care controlul afectează în m od benefic mental și psihic sănătate ? Ele
pare să apară în paralel cu un ele dintre aceleași m ecanism e găsit e pentru optimism. Adică,
sentimentele de control sau stăpânire îi fac pe oameni să f acă eforturi active de coping. Credințele
în control pot, de asemenea, să m odifice răspunsuril e fiziologice și psihologice la stres [11].
Stima de sine descrisă de Psihologul clinician Mruk C. J. specializat în abordarea stimei de
sine, atât la nivel teoretic cât și practic care spune că cel mai important pentru cei care doresc să
înțeleagă m ai mult e despre stima de sine, este să se clarifice cu definirea clară a acestui t ermen.
Începând să operăm l a nivel teoretic cu stim a de sine este nevoie de specificat că științ a socială,
definește stima de sine cel puțin în tr ei moduri dif erite. Spre exemplu o definiți e majoră conectează
respectul de sine la succesul sau „competența” generală a unui om, în s pecial în d omeniile vieții
care au o semnifi cație deosebită pentru un anumit individ.
O a doua definiți e cel mai des utiliz ată și care se bazează pe capac itatea de a înțelege stima
de sine ca o atitudin e sau simț în l egătură cu sentimentul d e valoare sau „m eritul” un ei persoane ca
persoană. A treia abordare implică definirea stimei de sine ca o relație între doi factori. În această
privință, este vorba doar de competența individului d e a face față provocărilor de a trăi în m oduri
demne, care să dea naștere unei stim e de sine sănăt oase, pozitive sau autentice [7]. Stim a de sine
este o componentă afectivă a conceptului de sine și se referă la autoevaluăril e pozitive sau negative
ale cuiva cu privire la sine. Unii indivizi au o stimă d e sine mai bună d ecât alții, iar acest atribut are
impact profund asupra felului în care oamenii simt, gândesc și se comportă. Schimel evidențiază că

335
este important să reținem, însă, că, în pofida f aptului că unii au o stimă d e sine mai bună d ecât alții,
sentimentul v alorii de sine nu este o trăsătură d e personalitate constantă. M ai degrabă este o stare
de spirit ce oscilează în fun cție de performanță (su cces, eșec, interacțiuni s ociale etc.). De asemenea,
conceptul de sine fiind f ormat din dif erite scheme ale sinelui, diferiți indivizi percep diferit aceste
scheme. Astfel, anumit e trăsături sunt percepute favorabil sau mai importante decât altele de către
un individ, dar nu și de altul.
De asemenea, unii oameni se raportează la sine în mod lini ar, constant, iar alții par să
fluctueze în aprecierea sinelui în fun cție de experiențele zilnice. Stim a de sine are influ ență
semnifi cativă asupra unei game variate de experiențe și trăiri afective. De exemplu, oamenii cu
imagine de sine pozitivă sunt m ai fericiți, m ai sănăt oși mintal, m ai competitivi și mai de succes
decât cei cu stimă d e sine negativă. D e asemenea, cei cu stimă d e sine pozitivă sunt m ai încrezători
și optimiști, s e odihnesc mai bin e noaptea, persistă asupra unei sarcini difi cile, sunt m ai
independenți și nu cedează uș or presiunii d e grup (Lucas, Diener & Suh, 1996; Lyub omirsky, Tk ach
& Di -Matteo). Spre deosebire de ei, cei cu im agine de sine negativă sunt m ai depresivi, m ai
pesimiști cu privire la viitor și m ai predispuși eșecului (Neff & V onk, 2009). Li psindu -le încrederea
în sin e, cei din urmă abordează sarcinile noi cu atitudin e negativă, f apt ce determină producerea
unui cerc vicios al autoînfrâng erii [9] .Ca și optimismul, aut ocontrolul și stima de sine a fost studi ată
ca o dispoziție și ca un factor care poate varia în fun cție de situație sau de domeniul vieții (Campbell,
1990; Crocker & Knight, 2005). Când a fost studi at ca o dispoziție de către Rosenberg, Scala stimei
de sine (Rosenberg, 1965) care este adesea administr ată, și include elemente precum "s entimentul
că am o serie de calități bun e" și inv ers codat: "În ansamblu, sunt t entat să simt ca sunt un eșec".
Relația stimei de sine cu bunăst area este practic definitorie și definițiil e convenționale ale sănătății
mintale susțin că sentimentul bun d espre sine este o componentă centrală (T aylor & Br own, 1988).
De exemplu, folosind d ouă m ari longitudin ale, seturi d e date care includ m ai mult d e 4000 d e
persoane în vârstă d e 18-96 d e ani, Orth, R obins, Trz esniewski, M aes și Schmitt (2009) au
descope rit că respectul de sine scăzut prezise simptome depresive ulterioare (în tim p ce simptome
depresive nu au prezis stim a de sine scăzuta ulterioară). M odelul a fost consistent pentru t oate
grupele de vârstă, pentru m ai mult e măsuri d e depresie și după controlul pentru su prapunerea
conținutului într e măsuri.
Utilizând d ouă m ari seturi d e date longitudin ale, cu măsuri r epetate asupra persoanelor cu
vârst e cuprinse între 15 și 21 ani; 18 -21, Trz esniewski, D onnellan, M offitt, R obins, Poulton și
Caspi, a constatat din n ou că stim a de sine scăzută a prezis niv eluri ult erioare de depresie, dar nu
invers. R espectul de sine scăzut în adolescență a fost, de asemenea predicția sănătății m entale și
fizice mai slabe, perspectivele economice mai slabe, și o probabilitate mai mare de angajare în
comportamentul crimin al în tim pul maturității, r elativ la înalta stima de sine. Pentru cea mai mare
parte, stim a de sine pare sa fie mai protectivă l a niveluri m ai scăzute de stres; la niveluri ridi cate de
stres, stresul în sin e poate copleși beneficiile stimei de sine (Whitman & won, 199 3). Stim a de sine
poate exercita efectele sale asupra rezultatelor sănătății pe unele dintr e aceleași căi precum
optimismul și autocontrolul. D e exemplu, persoanele cu înalte stimă d e sine au descope rit că
folosesc o abordare mai puțin evitantă și m ai orientată spre abordare (Aspinwall & T aylor, 1992)
[11].
Suportul social se referă la diferite tipuri de ajutor pe care oamenii îl pot primi d e la alții și
în general se clasifică în d ouă sau chiar trei categorii: su port emoțional și instrum ental iar uneori și
informațional. Suportul emoțional se referă la lucrurile pe care oamenii le fac pentru ca o persoană
să se simtă iubită și îngrijită și care susțin un s entiment de valoare de sine.(ex: dis cuția despre o
problemă, promovarea încurajării , feed-back pozitiv) ; un astfel de suport de cele mai multe ori iau
forma unei forme nontangibil e de asistență. În contrast suportul instrum ental se refera la o varietate
de tipuri d e ajutor tangibil pe care alții îl pot oferi (ex: ajutor cu îngrijir ea copilului; curățenia;

336
aprovizionarea cu transport sau bani). Su portul fin anciar (câteodată se include în su portul
instrum ental) se referă la faptul că alții pot fi d e ajutor prin furniz are informațională [13].
Sociologul fr ancez Durkh eim a observat, în s ecolul al XIX -lea, că sinuciderea are loc mai
ales în rândul celor cu legături s ociale slabe. Astăzi este binecunoscut faptul că sănăt atea mentală
deficitară este o problemă m ai ales a celor cu int egrare socială scăzută. M ai mult d ecât atât,
longevitatea și sănăt atea fizică par să depindă în parte de factori sociali. Teoria atașamentului a lui
Bowlby (1969) arată că atașamentul emoțional timpuriu promovează un simț al securității și o stimă
de sine care au ca efect stru cturarea bazei pe care indivizii în vi ața adultă construi esc relații afective,
durabile și securizante.
Termenul d e suport social este adesea utiliz at atât cu sens de rețea socială, cât și de integrare
socială. Su portul s ocial poate fi privit ca resursă furniz ată de ceilalți, ca sprijin pentru a face față
unui str es, ca schimb d e resurse. O distin cție importantă s e face între suportul perceput ca fiind
disponibil și suportul primit. Primul este prospectiv, în tim p ce al doilea mai curând r etrospectiv.
Nevoia de suport social, mobilizarea suportului, perceperea și recepționarea lui dif eră sist ematic în
rândul populației. Pe lângă circumst anțele vieții și agenții str esori, sunt dif erențe și într e sexe,
statusuri m aritale și categorii de vârstă. În g eneral, femeile au prieteni mai apropiați decât bărb ații
de-a lungul vi eții și r ețele sociale mai extins e. În plus, f emeile furniz ează m ai mult su port social
atât femeilor, cât și bărb aților, și primesc în schimb m ai mult ajutor. Astfel de diferențe se explică
prin dif erențele emoționale între sexe și diferențele în exprimarea emoțiilor. Indivizii m ai bin e
integrați social primesc mai mult su port decât alții. Indivizii iz olați social sunt cu mare risc de
morbidit ate și mortalitate. Int egrarea socială influ ențează inst alarea bolii, evoluția bolii și
recuperarea, refacerea după boală. Tendinț ele ființelor um ane de a se reuni în vi ața grupului au
reprezentat, în m od ist oric, un m ecanism vit al pentru protejarea împotriva amenințăril or, a
dezastrelor naturale și a atacurilor altor gru puri sociale. În tim p ce celelalte specii sunt în armate cu
arme defensive, cum ar fi dinți s au gheare ascuțite, sau resurse defensive, cum ar fi pielea groasă,
ființele umane depind în m od critic una de cealaltă pentru su praviețuire. Deși cercetările curente
privind aspectele de protecție ale relațiilor sociale nu se referă decât rareori la aceste amenințări
semnifi cative din punct de vedere istoric, cercetările considerabile confirmă efectele benefice ale
relațiilor sociale asupra sănătății m entale și fizi ce. Pur și simplu, persoanele care au percepția de a
avea contacte sociale puternice și strâns e sunt m ai puțin sus ceptibile de a suferi o suferință
emoțională și au o sănăt ate și o longevitate mai bună d ecât persoanele fără astfel de contacte. Peste
800 d e studii atestă acest fapt [11].
Suportul s ocial poate fi un f actor de protecție în efectele sale asupra diferitelor aspecte ale
sănătății care a fost bin e studi at (a se vedea Bengel & Lys enko, 2012). S e pare că ideea rămâne
"una bună" Prietenul este cel mai bun m edicament "în că Valabil, atât în t ermeni de prevenirea,
precum și în procesele de promovare a sănătății și r eabilitare [2]. O definiți e care cuprinde mai
multe perspective (Snyd er și Dinoff, 1999) este aceea în care copingul este văzut ca un răspuns al
individului orientat spre diminu area presiunii fizice, emoționale și psihologice, presiune legata de
evenimente de viață str esantă și d e rutină zilni că. Aldwin afirma ca studiul copingului își are
rădăcinile în recunoașterea faptului ca sunt dif erențe individu ale în reacțiile la stres. Astfel
obiectivul studiului str ategiilor de coping este de a înțelege de ce oamenii dif eră atât de mult in
răspunsul lor la stres și cum aceste răspunsuri diferite se leagă cu starea de bine a individului [1].
Strategii de coping se referă la eforturi s pecifice, atât comportamentale cât și psihologice, în care
oamenii se angajează și să tolereze, reducă și să minim alizeze stresul. D ouă str ategii generale de
coping care au fost distins e: strategie de rezolvarea a problemelor – care presupun efortul d e a face
ceva activ pentru a atenua circumst anțele stresante și strategiile focusate pe emoție – sunt acelea
care implică eforturi pentru a regula consecințele evenimentului str esant sau potențial stresant.
Cercetările au demonstrat că oamenii folosesc ambele tipuri de strategii pentru a combate cele mai

337
stresante evenimente. Predominarea unei sau alteia strategie depinde de stilul fi ecărei persoane în
parte dar și în d ependență d e evenimente [13].
Unele persoane fac față mai bin e decât altele, spre exemplu, oamenii se angaj ează tipic să
se ocupe de probleme cu potențial controlabil, precum cele de la serviciu sau din famili e, însă sunt
momente în care stresorii sunt mai puțin controlabili, s pre exemplu dif erite probleme de sănătat e,
care necesită cu adevărat efort mult mai mar e. O distin cție adițională este făcută în lit eratura d e
coping, într e strategiile active și cele evitant e. Scheier M.F., s pune că strat egiile active de coping
sunt mai d egrabă comportamente sau răs punsuri psihologice îndreptate să schimb e natura
stresorilor de la sin e sau cum cineva gândește despre aceasta, pe când strategiile evitant e de coping,
conduc persoanele spre activități (precum, consumul d e alcool, droguri, etc.) sau în stări mintal e
cum ar fi cele de retragere, care îi ține într-un fel departe de evenimentele direct stresante. În g eneral
vorbind, strat egiile active de coping indif erent care sunt fi e de comportament sau emoționale, sunt
gândite a fi posibilități și metode mult mai bun e de a dirija cu evenimentele, iar cele evitant e apar
în calitat e de factori psihologici de risc în evenimentele stresante din viață. Du pă cum a f ost deja
revizuit e legăturil e de cercetare ale optimismului, aut ocontrolului, stima d e sine, acestea presupun
într-un fel (Billings; Sharkansky) eforturi a ctive și persistente de coping.
După cum spunea Seligman, societatea în care trăim preaslăvește eul. B ogăția și tehnologia
epoc ii noastre care a culminat într -un eu care alege, care simte plăcere și dur ere, care dictează
acțiuni, care optimiz ează și care posedă chiar anumit e atribut e, precum stimă, eficiență, în credere
și control. Un eu hiper preocupat în exces de satisfacția și pierderea lui. Alegem lib er dintr -o bogăție
de bunuri și s ervicii, și tr ecem din colo de ele ca să ne însușim lib ertăți și m ai râvnite . O dată cu
libertățile, eul m aximal aduce pericole [10]. D epresia pare a fi în s ocietatea noastră, unul dintr e
aceste pericole. Considerăm că depresia de astăzi e generată de acel eu maximal care pune în pericol
resursele noastre psihosociale. Un eu care face stresul să ne domine și să ne dicteze acțiunil e.
Devenim vuln erabili d acă nu sunt em atenți în r egenerarea resurselor noastre proprii, element cheie
în menținerea echilibrului.
Din cele expuse, rezultă că o viață sufl etească sănăt oasă este o viață echilibrată în care
resursele psihosociale sunt sufi cient de mobilizat e pentru a fa ce față evenimentelor stresante.
Corpul nostru ar e în sistemul său n ervos două pedale cu care își echilibr ează organismul într e polul
activării și orientării în exterior și cel al retragerii și clădirii int erioare. Dacă acest echilibru nu este
asigurat, psihicul nostru pierde din r esursele psihosociale și renunță , ajungând să suf ere de o
depresie de epuizar e sau d e alte maladii psihice pe termen lung.
Concluzionând cele expuse în diferite cercetări, s-a observat că aceste resurse care sunt:
(stim a de sine, optimismul, aut ocontrolul, str ategii de coping și suportul s ocial), sunt într -o strânsă
legătură una față d e alta dar în a celași tim p sunt sufi cient de independente pentru a justifi ca o
independență considerabilă care influ ențează star ea de bine și contribui e într-un m od pozitiv asu pra
stării d e sănătat e. Factorii cei mai importanți în lu pta cu evenimentele stresante sunt anum e
resursele noastre. Felul în care administrăm aceste resurse dar și dis ponibilit atea noastră d e a învăț a
cât mai mult d espre ele ne face mai puternici și m ai rezistenți fizi c și psihic.
Bibli ografie
1. Aldwin C. M.; L evenson M. R. Str ess, coping, and health at midlif e: A developmental perspective.
În: M. E. Lachman (Ed.), Wiley series on adulth ood and aging. H andbook of midlif e development,
2001. p. 188 -214.
2. Brehm W.; Pahmeier I.; Ti emann M.; Ung erer-Röhri ch U.; W agner P.; Bös K. Psychosoziale
Ressourcen – Stärkung v on psychosozialen Ressourcen im G esundh eitssport. În: Gym W elt -DTB,
2014. p. 33-38.
3. Briss ette I.; Carver C. S.; S cheier M. F. Th e Role of Optimism in S ocial Network D evelopment,
Coping, and Psychological Adjustm ent During a Life Transition. În: J ournal of Personality and
Social Psychology, 2002. p. 102 -109.

338
4. Hogan C. L.; Lahnna I. C.; Jutta M.; Fr edrickson. B. L. B eyond emotional benefits: Physical activity
and sedentary behaviour affect psychosocial resources through emotions Psychology & H ealth. În:
Univ ersity N orth Carolina, 2015. v. 30, nr. 3, p. 354 –369.
5. Hobföll S. E. Social and Psychological Resources and Adaptation Review of General Psychology.
În: Th e Educational Publishing F oundation, 2002. v. 6, nr. 4, p307–324.
6. Must onen U.; Huurr e T.; Kiviruusu O. Long-Term Im pact of Parental Div orce on Intimat e
Relationship Quality in Adulth ood and th e Mediating R ole of Psychosocial R esources. În: J ournal of
Family Psychology, 2011. v. 25, nr. 4, p. 615 -619.
7. Mruk, C. J. S elf-Esteem and Positive Psychology. În: N ew York, S pringer Publishing Company,
LLC 2006. 4th Edition, p. 5-17.
8. Pope scu G. F.; Omer I. Str esul și dim ensiunil e de personalitate. București: Univ ersitatea Spiru
Haret”, Facultatea de Sociologie și Psihologie. În: R evista Psihologică, 2011. v. 57, nr. 1, p. 56–69.
9. Popo viciu S. Psihologie socială. O abordare contextuală a individului ca actor social. În: Editur a
Univ ersității Emanuel din Oradea, 2013 . p.270-280.
10. Seligman M. E.P. Optimismul s e învață. În: Hum anitas, 2014. p.155-180.
11. Taylor S.E.; Br offman J. I. Advances in Experimental Social Psychology. USA: Univ ersity of
California 2011. v. 44 , p. 1- 40.
12. Taylor S. E.; Stanton, A. Coping resources, coping processes, and m ental health. Annual Review of
Clinical Psychology. 2007. v. 3, p. 129 -153.
13. Taylor S. E.; Seeman E.T. Psychosocial Resources and th e SES-Health R elationship., În: USA:
Univ ersity of California, Department of Psychology, 1999. p. 210 -219.
14. Taylor S. E. How Psychosocial Resources Enhance Health and W ellbeing. În: USA: Univ ersity of
California, 2008. p. 1-23.
15. Warner L.M.; S chwarzer R.; S chuz B.; Wurm S.; Tesch-Romer C. Health-specific optimism
mediates between objective and perceived physical fun ctioning in older adults. În: J. B ehav. M ed.
2012. v. 35, p. 400 –406.
Strogotean Silvia, Rusna c Svetlana
PREGĂTIR EA PSIHOLOGICĂ PENTRU MAT ERNITAT E
PSYCHOLOGICAL PREPARATI ON FOR M OTHERHOOD
Rezumat
Maternitat ea devine tot mai fr ecvent subi ect al cercetărilor psihologice. Acest lucru este deloc
întâm plător. Fiecare persoană din viața sa înd eplinește multe roluri s ociale. Rolul mat ern este considerat
unul dintr e cele mai importante și responsabil e. O mamă îndrumă copilul, fiind prima sursă al
experiențelor de viață. În d ependență d e felul în care o femeie se descurca cu propriul r ol mat ern, va
influența dezvoltarea copilului în particular, și a societății în ansamblu. Determinanta comportamentului
matern este gradul d e pregătire psihologică pentru mat ernitat e. Succesul înd eplinirii fun cțiilor mat erne
și calitat ea poziției mat erne depind d e pregătirea psihologică a femeii pentru mat ernitat e. Acest aspect e
puțin studiat în cercetările mondial e, însă este evidențiat d e către autorii ruși din d omeniu, ca fiind un
aspect important al d ezvoltării sf erei mat ernale, al personalității f emeii, cu impact maj or asu pra a mai
multor contexte: al personalității f emeii, al r elației diadi ce dintr e mamă și copil, al dinami cii
demografi ce, al situați ei sociale al familiil or, etc. În arti colul curent vom studia ab ordăril e cercetătorilor
versați în d omeniul psihologiei mat ernității privind pregătirea pentru mat ernitat e.
Cuvint e-cheie: mat ernitate, pregătir e psihologică pentru mat ernitat e, comportam ent mat ern.
Abstract
Maternity is b ecoming m ore and m ore a subj ect of psychological research. This is by n o means
a coincidence. Every person in his lif e performs many s ocial roles. Mat ernal r ole is considered one of
the most im portant and r esponsibl e. A m other directs the child, b eing th e first s ource of life experiences.
Depending on how a w oman d oes her own mat ernal r ole, she will influ ence the child's d evelopment in
particular, and s ociety as a wh ole. The determinant of mat ernal b ehavior is th e degree of psychological
preparation for mat ernity. Th e success of performing mat ernal fun ctions and th e quality of mat ernal

339
position depend on the psychological preparation of the woman f or mat ernity. This as pect is littl e studi ed
in the world researches, but is highlight ed by th e Russian auth ors in th e field as an im portant as pect of
the development of the maternal s phere, of the personality of the woman, with a maj or impact on several
contexts: th e personality of the woman, m other and child, d emographic dynami cs, social situati on of
famili es, etc. In the current arti cle we will study th e approaches of the scholars in th e field of mat ernity
psychology regarding mat ernity preparation.
Key-words: mat ernity, psychological training f or mat ernity, mat ernal b ehavior.
Contextul a ctual al cercetării a f enomenului mat ernității este orientat s pre studiul f ormelor
sale deviant e: specificul factorilor și condițiil or asumării inad ecvate a rolului mat ern, formarea unui
comportament mat ern deviant. Conceptul de „pregătire psihologică pentru mat ernitat e“ nu ar e în
prezent o definiți e strictă, iar înț elegerea acestuia este ambiguă cât privește natura și structura lui.
Se menține problema d e a înț elege din punct de vedere holistic acest fenomen, evidențierea
corelațiilor dintr e aspectele personalității și s pecificul manif estăril or în fun cție de experiența proprie
a femeii [5].
Pregătirea psihologică a un ei persoane poate fi văzută din perspectiva a două as pecte:
funcțională și personală. Primul as pect presupune contextul int eracțiunii a ctive a subi ectului cu
realitat ea înconjurăt oare, iar cel de-al doilea – o componentă int egrată și esențială a d ezvoltării
personalității. Astfel , pregătirea psihologică este frecvent studiată în cadrul sf erelor educaționale și
profesionale, însă mai puțin în sf era competențelor parentale [2].
Un r ol important în pregătirea psihologică pentru mat ernitat e (în continuar e PPM) îl ar e
sfera motivați onală. Nici o activitat e nu poate fi într eprinsă fără vr eun m otiv. Însă, prezența
motivați ei nu întotdeauna presupune și o pregătire psihologică a unui subi ect pentru a ctivitat e
[ibid em].
Conform autorului rus G. G. Filipp ova, esența (baza) m otivați onală a comportamentului
matern se formează d e-a lungul vi eții femeii, fiind influențat ă atât de factorii fav orabili cât și
nefavorabili [7].
Conform aceluiași autor [ibidem], principalele motive ale maternității sunt:
 realizarea statutului social și de vârst ă („sunt femeie matură și independentă, care
deține un stat ut social și are dreptul la o atitudine corespunzătoare față de acesta
în familie și societate”);
 satisfacerea modelului de „viață împlinită”(fiecare persoană trebuie și poate deține
anumite lucruri fără de care viața acest eia nu va fi considerată deplină, diferită
decât a celorlalți);
 dorința de a avea o proprie continuitate, de a lăsa urmași ( „a lăsa ceva în urma
mea”);
 realizarea propriilor posibilități (educarea copilului și transmiterea propriilor
cunoștințe și experiențe);
 compensarea propriilor prob leme/neajunsuri („voi oferi copilului meu ceea ce nu
am avut eu”);
 soluționarea propriilor probleme/neajunsuri (întemeierea sau menținerea unei
căsnicii, demonstrarea pentru sine și ceilalți a capacit ății de a da naștere și a fi
mamă, evitarea singurătății , asigurarea ajutorului la bătrânețe)
 dragostea față de copii (cel mai complex motiv care îmbină satisfacția de a
comunica cu copilul, interesul față de lumea internă a acestuia, capacitatea și
dorința de a favoriza dezvoltarea individualității copilului ș i conștientizarea
faptului că acest copil va deveni autonom, independent, va iubi și alți oameni etc.);
 atingerea unei vârste critice pentru procreare.

340
De menționat însă că div erse circumstanț e creează condiții abs olut individual e pentru
formarea motivați ei de a nașt e un copil, pentru fi ecare femeie în parte [6].
De asemenea, formarea PPM este influențată atât de factorii bi ologici cât și de cei sociali,
întru cât PPM presupune, pe de o parte, o puternică bază instin ctuală, iar pe de altă parte, o
formațiun e a personalității care reflectă într eaga experiență personală și int eracțiunea cu proprii
părinți, s emeni și alți oameni.
Mil ocepdova E. evidențiază d oi factori principali care permit d eterminar ea PPM [dupa 6].
Atitudin ea față d e sarcină. Situația este favorabilă atun ci când sar cina este dorită, a cceptată
cu bu curie în m od conștient. În astf el de condiții sar cina va d ecurge liniștit/uș or atât la niv el
psihologic cât și fiziologic. O astfel de femeie e pregătită d e maternitat e și este capabilă să fa că față
absolut conștient, oricăror restricții sau difi cultăți.
Comportamentul f emeii în procesul nașt erii. D eseori femeile în tim pul nașt erii se centrează
asupra propriilor senzații, propriei persoane, încep a se autocompătimi, a învin ovăți pe alții,
gândindu -se ca totul s e sfârș ește cât mai curând . Aceasta presupune o reacție rezultată din
nepregătirea către maternitat e. Un tabl ou optim presupune situația în care femeia empatizează
copilul, îl ajută și susțin e mental, r ealizând cât de greu îi este, și gândindu -se la un final cât mai
favorabil pentru copil și starea lui.
Bputman V.I consideră PPM ca fiind o competență a f emeii de a asigura condiții adecvate
pentru d ezvoltarea copilului, care se manif estă într -un anumit ti p de relaționare dintre mamă și
copil. Ti pul de relaționare specific pregătiri i sau n epregătirii pentru mat ernitat e este corelat de către
autoare cu val oarea copilului pentru f emeie [1].
Astfel Filipp ova G. G r eliefează cinci componente importante (denumit e blocuri de către
autoare) ale pregătirii psihologice pentru mat ernitat e [8].
Aceste componente sunt r eflectate în schema d e mai jos [6].

341

Figura 1. Componentele pregătirii psihologice pentru mat ernitat e (autor: Filipp ova G. G)
Pregătirea personalității – maturitat ea generală a personalității , disponibilitat ea acesteia
(identificarea de rol și sex adecvată vârstei , responsabili zate de a lua și asuma d eciziile, locusul d e
control intern, li psa dependențelor) și calitățil e personale necesare unei mat ernități eficiente
(creativitat e; interes pentru educație ; capacitatea de a primi satisfa cție; empatie; abilitat ea de lucru
în echipă; abilitat ea de a fi „ai ci și acum”) .
Modelul parental – presupune rolurile materne și paterne formate în propria famili e de
origin e care se manif estă prin: atitudini parentale, poziții parentale, strat egii parentale, relații
parentale.
Pregătirea
psihologică
pentru
maternitate
Pregătirea
personală
Maturitatea
personală
Calități
personale
necesare
pentru
maternitate :
creativitate,
interes pentru
educație,
capacitatea de
a primi
satisfacție,
empatie,
abilitatea de a
lucra în
echipă,
capacitatea de
a fi ”aici și
acum”.
Modalul
parental
Modelul
rolului matern
și/sau patern
Atitudini,
poziții,
strategii,
relații
parentale
Pregătirea
motivațională
Maturitatea
motivației de
a naște un
copil
Competența
maternală
Subiectivarea
copilului
Senzitivitate
Receptivitate
Control
Program
Cunoștințe
despre
dezvoltarea
copilului
Capacitate de
empatizare a
copilului
Capacitate de
a înțelege
copilul
Capacitate de
a învăța și a
educa
Formarea
sferei
maternale
Nevoi și
emoții
Reacții la
gestaltul nou –
născutului
Nevoia de
interacțiune
cu copilul
Nevoia de
grijă și
securitate
Nevoia de a fi
mamă
Aspectul
relațional
Baby talk
Relaționare
afectivă
Îngrijire
competentă
Aspectul
valoric
Valoarea
copilului
Valoarea
maternității

342
Pregătirea motivați onală, ce presupune maturitat ea motivați ei de a nașt e un copil, prin
intermediul căruia s e subînțelege că copilul nu este un mijloc de a păstra partenerul în r elație sau
realizarea unui anumit statut s ocial, ci o alegere conștientă și asumar ea tutur or responsabilitățil or.
Formarea competențelor mat erne – atitudin ea față d e copil ca subi ect cu nevoi fizi ce și
psihologice. Aceasta presupune: subi ectivizar ea copilului, s enzitiv itate, receptivitat e, mijl oace de
control, atitudin e față d e regim, cunoștințe despre dezvoltarea copilului, capacitatea de a înțelege
stăril e copilului, capacități d e a învăța și educa.
Formarea sferei mat ernale, unde maternitat ea este văzută ca parte a sferei personalității
femeii, care include trei blocuri (as pectul nevoilor și emoțiilor, operațional, val oric și de conținut ),
conținutul cărora se formează su ccesiv în ontogeneză.
Rezumând cele expuse, putem spune că pregătirea psihologică pentru mat ernitate prezintă
un proces destul d e complex. Acesta in clude și accesează dif erite laturi ale personalității f emeii:
sfera af ectiv-volitivă, sf era cognitivă, comportamentală cât și experiența tim purie a femeii care
condiționează f ormarea identității personale, maternale, a conving erilor și atitudinil or față de
maternitat e.
Studiind a ceste aspecte, putem explica anumit e fenomene sociale, dar și decizii individual e
ale femeilor privind mat ernitat ea. Prin urmar e, în as pect practic o pregătire psihologică de
maternitate asigurată va s oluționa o serie de dificultăți al contextului s ocial contemporan.
Bibli ografi e
1. Bputman V.I., Filipp ova G.G., H amitova I.Yu. Din amika pcihich eckogo coctoyaniya zh enshchiny
vo vpemya bepemennocti i p ocle podov. V: V oppocy pcihologii. 2002. №1. C.59-69, №3. C.109-
117
2. Meshchepyakova C.Yu. P cihologicheckaya gotovnoct k m atepinctvu. V: V oppocy pcihologii. 2002.
№5.C.18-27.
3. Minyu pova C.A. Tetepleva E.A Dialogicheckiy p odhod k analizu cmyclovogo pepezhivaniya
matepinctva. V: Pcihologicheckiy zhu pnal.-2002. -№5.-c.63-75.
4. Oplevckaya M. Ya h ochu pebyonk a. V: Cchactlivy e poditeli.-2004. -№3.-c.76-78
5. Cavenysh eva C. C. Otnoshenie k matepinctvu u covpemennyh zh enshchi. B: V ectnik Cankt-
petepbupgckogo univ epciteta, Cep. 12., 2008, Vyp. 4. Ctp. 45-54
6. Ckopomnaya Yu. E. Cubektivn aya gotovnoct k m atepinctvu k ak pcihologicheckiy f enomen.
Avtopefepat. Mockva 2006
7. Filipp ova G. G. P cihologiya m atepinctva: Uch ebnoe pocobie. Mockva: Izd -vo Inctitut a
Pcihotepapii, 2002. 240 c
8. Fillip ova G.G. M atepinctvo i ocnovnye acpekty ego iccledovaniya v p cihologii. V: Voppocy
pcihologii. – 2001 –№2 c.22-37.
Ibrahim Mustafa Sharf eldin, M ohamm edelkhatim
UNCERTAINTY OF HUMAN AND CULTURAL ENVIRO NMENT
INCERTITUDINEA MEDIU LUI UMAN ȘI CULTURAL
Abstra ct
Mutual b enefits encouraged governments and busin esses to work together. This coope ration
contribut ed to the appearance of a new concept called globalizati on. Gl obalizati on is d efined as a process
or set of processes whi ch are meant to support int erconnectedness between peop le around th e world.
Mainly, gl obalizati on refers to the economic integration of the global mark ets. Y et, the concept is us ed
in fields for instan ce cultural, political and s ocial. Advan cement mad e in the fields of communi cation
and inf ormati on technology su pports th ese globalizati on processes. This w ork aim s to explore the extent
to which globalizati on processes can aff ect human and cultural environment and whi ch factors can
increase or decrease the extent of this influ ence. Th e work is als o meant t o illustrat e how can
globalizati on impact busin ess environment, how can firms b e affected by chang es in human and cultural
environment and h ow can corporates overcome alteration in th e human and cultural environment.

343
Key-words: globalizati on, human environment, cultural environment, population density,
ethnic composition, urbanizati on, education levels, attitud es and b ehaviors, beliefs, religion, traditi ons
and customs, languag e and dial ects, social organizati on.
Rezumat
Beneficiile reciproce au în curajat guv ernele și întreprinderile să colaboreze. Această coope rare
a contribuit la a pariția unui n ou concept numit gl obalizar e. Globalizar ea este definită ca un proces sau
set de procese menite să sprijine interconectarea într e oamenii din într eaga lum e. În principal,
globalizar ea se referă la int egrarea economică a piețelor globale. Cu toate acestea, conceptul este utilizat
în domenii, d e exemplu, cultural, politic și social. Progresele făcute în domeniile comuni cării și
tehnologiei informați ei susțin a ceste procese de globalizar e. Această lu crare are scopul de a explora
măsura în care procesele de globalizar e pot afecta mediul uman și cultural și care factori pot să măr ească
sau să diminu eze amploarea acestei influ ențe. Lucrarea urmăr ește, de asemenea, să ilustr eze impactul
globalizării asu pra mediului d e afaceri, m odul în care firmele pot fi af ectate de schimbăril e din m ediul
uman și cultural și m odul în care companiile pot depăși schimbăril e din m ediul uman și cultural.
Cuvint e-cheie: globalizar e, mediul uman, m ediul cultural, d ensitat ea populației, compoziția
etnică, urbanizar ea, niv elurile de educație, atitudini și comportam ente, credințe, religie, tradiții și
obiceiuri, limbă și dialecte, organizar ea socială.
Introduction
Human and cultural environments ar e among th e key components of busin ess domestic,
foreign and international environments. In g eneral, th ey are characterized by th eir dynami c,
interrelated and un predictable natur es whi ch means that any chang e in one of these factors may
affect the others. As other environments, human and cultural environments ar e influenced by
globalizati on. Gl obalizati on processes may l ead to a transf ormati on in th e human and cultural
environments. This transf ormati on can contribut e to changing countries’ economic, political, social
and cultural characteristics. In a gl obaliz ed condition, it is diffi cult to predict the extent of chang e
in the human and cultural environments. Un certainty of human and cultural environment influ ences
international busin ess in many ways. In th e following paragra phs, w e are going to demonstrat e how
can gl obalizati on processes affect human and cultural environments.
The desire of firms t o enlarg e their busin ess operations to increase their profits m otivated
governments t o examin e prospects of mutual b enefits. Coope ration am ong busin esses and
governments f or mutual profits contribut ed to the emergence of a t erm called globalizati on.
Globalizati on describes a process or processes whi ch are meant t o support int erconnectedness
between peop le around th e world. In g eneral, int ernational busin ess activities promote these
processes. Advan cement mad e in the field of informati on technology su pports th ese processes to a
greater extent. Gl obalizati on is certainly influ enced by many f orces and it d efinitely influ ences
human and cultural busin ess environments as w ell as t he welfare of all s ocieties worldwid e. In th e
following paragra phs, w e are going to demonstrat e some effects of globalizati on on human lif e and
the impact of human a ctiviti es on it.
Globalizati on refers to the integration of societies around th e world. Th e concept is us ed in
fields su ch as economic, cultural, political and s ocial. Th erefore, it can be described in many ways.
Mainly, gl obalizati on refers to the economic integration of the global mark ets. H owever, it
describes social and cultural int egration that emerged as a r esult of the influ ence of economic
globalizati on. At th e present tim e, globalizati on is d efined as economic activities whi ch hav e
influ ences on political and s ocial domains [1, p.267]. Peop le sought t o exploit diff erent resources
to improve their liv es. Th e invention of ma chines contribut ed to the production of trans port and
communi cation means. D evelopment of trans port contribut ed in prosperity of busin ess activities.
Expansion in communi cation and inf ormati on technology besides growth of busin ess operations
supported globalizati on processes signifi cantly.

344
Whil e some societies consider globalizati on as a gr eat achievement, others regard it as a
threat. It certainly has s ome advantag es and disadvantag es. Gl obalizati on as previously presented
is a s et of processes through whi ch the world b ecame interconnected. This chang e contribut ed to
transf orming countries’ economic, political, s ocial and cultural characteristics. Gl obalizati on
influ ences economic policies, thus im pacts individuals’ atti tudes and b ehaviors. It consists of
processes through whi ch some cultur es affect others, so leading t o cultur e’s chang e [2, p.361]. S o,
firms must consider characteristics of human and cultural environment and th eir influ ences.
Human and cultural environment are among th e major components of busin ess domestic,
foreign and int ernational environments as af oresaid. Th ey are characterized by th eir dynami c,
interrelated and un predictable natur es whi ch means that any chang e in one of these factors may
affect the others. Th erefore, we can confirm that human and cultural environments ar e unreliable.
Uncertainty of human and cultural environment influ ences international busin ess in many ways.
Human environment refers to populations, populations’ d ensity, ethnic composition, urbanizati on
and education levels. Th ese factors im pacts peop le’s lif e in many ways. Th ey als o contribut es to
formati on of cultural environment. As previously r evealed, cultural environment denotes valu es
shared by th e members of a specific society for instan ce attitud es and b ehaviors, beliefs, religion,
traditi ons and customs, languag e and dial ects in additi on to social organizati on.
Obviously, th ese cultural fa ctors im pact individuals’ int eractions with th e surrounding
natur e and with other peop le. Whil e some cultures are internally -oriented, others are externally –
oriented. Th e main challenge appears as s oon as peop le’s from diff erent cultur es work together. It’s
at that v ery m oment cultur es would collide or coope rate. So, when busin esses intend to go in a
foreign country, th ey must consider uncertainty of human and cultural environment. Th ough th e
beginning of globalizati on remains a d ebatabl e issue, yet in this part, w e are only int erested in th e
effects of globalizati on on societies. Wh en firms go internationally, th ey do not transf er
commodities only. Th ey als o bring n ew concepts and perceptions. Each corporate has its s pecific
cultur e and carries the cultur e of its own country. Wh en reaching an int ended mark et, the two
cultur es encounter a thir d local culture and int eract with it.
Conversion of busin ess activities from local int o international mark etplaces mark ed a
beginning f or the globalizati on processes. This transf ormati on denoted a process of an economic
globalizati on. Th e economic globaliz ation promoted individuals’ m ovement thr ough b oundari es.
Peop le may m ove to other countri es to enhan ce their economic conditions. Th e development of
economic conditions sur ely all ows gr eater oppo rtuniti es for ease of movement whi ch certainly
increases peop le’s awar eness of cultural diff erences. Gl obalizati on increases global connection of
both places and individuals thr ough mark ets, inf ormati on and capital fl ows, human migrati ons as
well as s ocial and political instituti ons [3, p. 3465]. Th e displacement of peop le who are seeking t o
improve their economic conditions, influ ences populations and th eir cultur es. In a gl obaliz ed
condition, it is diffi cult to predict chang e in human and cultural environment.
Globalizati on processes had maj or impacts in all s ocieties. Gr owth of busin ess activities
all over the world rais ed work oppo rtuniti es worldwid e. Firms s ought t o rise their profits thr ough
busin ess partnerships. Su ch decisions entailed relocating production’s fa cilities to states wh ere
resources can be obtain ed at b eneficial prices. Th e establishm ent of multinati onal corporation also
contribut ed to the growth of employment openings gl obally. As individuals s eek to acquire better
work oppo rtuniti es to improve their economic conditions, th ey tend to relocate to regions or
countries with b etter work conditions. As su ch we can see clearly that gl obalizati on processes may
have positive influences in populations. Human migrati on may quit e the oppo site disru pt strat egies
of other busin esses already s ettled in one country. Th erefore, globalizati on may aff ect the activities
of international busin ess as it contribut es to the ambiguity of human environment.
As ab ove-mentioned, relocation of production facilities to countri es rich of resources as
well as s etting u p of multi national corporation contribut ed to the growth of work oppo rtuniti es

345
globally. Human migrati on from one region or country t o another may hav e many consequences.
Individuals s eeking f or better employment oppo rtuniti es tend to settle in new locations for longer
periods as l ong as w ork conditions ar e good. Th eir transf erence to new location would certainly
lead to chang e in population density in th e two places. Th e alteration of population density in th e
two places imposes new challenges for busin esses in b oth locations. In b oth locations, corporates
need to act qui ckly and t o modify th eir strat egies to cope with variati on in population density.
Economic development has maj or special effects in population density [4, p. 153]. Gl obalizati on
influ ences international busin ess because it contribut es to instability of population’s d ensity.
Globalizati on contribut ed to the growth of human migrati on as previously m entioned. As
a result of globalizati on processes, individuals s ought f or better work oppo rtuniti es. Th ey moved to
new locations to develop their economic conditions and t o enjoy a b etter and comfortable life. This
trend had signifi cant contributi ons to increasing competition between peop le. Individuals’ d esire to
obtain b etter work oppo rtuniti es motivated them to seek out for academic and s cientific excellence.
This tr end assist ed in raising individuals’ awar eness. Rising peop le’s consciousness assist ed them
to explore better products and s ervices. So, we believe that gl obalizati on assists in promoting
international busin ess activities, but at th e same time, poses a challenge for firms as it h elps
increasing individuals’ consciousness. Gl obalizati on is s een as one of the major forces promoting
awar eness [5, p. 594].
The growth of employment oppo rtuniti es worldwide contribut ed to the human r elocation
as af orementioned. Firms s ought t o recruit skill ed staff fr om diff erent parts of the world. Staff’s
transf er to other countri es may im pact population siz e. It may cause a maj or ethnic composition
chang e. Alteration in ethnic composition may pose a great challenge to corporates as th ey will n eed
to spend mu ch tim e to study th e racial alt erations and th eir influ ences in busin ess activities.
Needless to say that su ch studi es could b e time and r esources consuming, y et it would b e very
important t o keep the firm in th e mark ets. Busin esses generally fa ce many challenges when a ra cial
chang e happens. Ethnic alteration may l ead to cultural transf ormati on. Consequently, firms will
need to modify th eir strat egies to meet customers desires. Even if th ere is no major cultural chang e,
firms may n eed to adopt new plans t o meet both cultur es requirements.
In th e previous paragra phs, w e have clarifi ed how human environment is un certain in a
globaliz ed condition. In th e following paragraphs, w e are going to explore cultural environment to
examin e some of its characteristics. Cultural environment is one of the human environment’s
components. As af orementioned, it encompasses valu es shar ed by a certain gr oup of peop le such
as attitud es and behaviors, beliefs, religion, traditi ons and customs, languag e and dial ects as w ell
as social organizati on. Definitely, gl obalizati on has a n otable influ ence on cultural environment. It
increases individuals and places connection as said. As a r esult of this connection, int eraction
between diff erent societies boosts and cultures of these societies may possibly aff ect each other.
Cultur es impact each other through gl obalizati on processes for instan ce trade, immigrati on in
additi on to exchang e of informati on and th oughts [6, p. 774].
Globalizati on contribut e to changing many as pects in human lif e. The accelerated pace of
exchanging inf ormati on and id eas am ong diff erent societies contribut ed to raising individuals
awar eness. Busin ess and immigrati on als o play substantial r oles in promoting consciousness in
different societies. Evolution of societies’ awar eness can certainly influ ence their perceptions to
different issu es and may l ead to altering s ociety members’ attitud es and b ehaviors. Th e prospect
chang e in society’s m embers attitud es and b ehaviors depends on how they perceive influ ence of
the other culture on their attitud es and b ehaviors. Wh ether they will a ccept such an influ ence and
chang e their attitud es and b ehaviors to match it or they will r eject it. Their reactions may d epend
on the power of exotic culture, to the extent th ey are attached to their culture and its str ength.
Attitud es and b ehaviors are changing as gl obalizati on processes continu es [7, p. 678].

346
As formerly m entioned, globalizati on processes rais e societies’ consciousness. In creased
global connection of both places and individuals promotes peop le’s awar eness concerning optimal
alternativ es and options. This d evelopment meant to illustrat e importance of recognizing d etails.
Such an im provement certainly im pacts preferences and choices. Accordingly aff ecting styles and
fashi ons. Intr oduction of new alt ernativ es and options may l ead to aband on old beliefs and admit
new ones. Shift t o new beliefs can in clude almost all as pects in human lif e, however, extent of this
shift vari es from field to another depending on other forces in th e environment. Th erefore, in
globaliz ed condition any alt eration in b eliefs would r eveal ambiguity in th e cultural environment.
Globalizati on processes influ ences practices in many fi elds, h owever consequences of such an
influ ence are open to debate [8, p. 423].
As gl obalizati on contribut es to changing b eliefs, it assists in alt ering peop le’s perception
towards r eligions. Gl obalizati on processes led to increase contacts between peop les as previously
shown. Gr owth of connection between peop le would certainly r eveal new th oughts and id eas.
Exchang e of informati on increases the awar eness of peop le about diff erent religious opinions.
Globalizati on processes are said t o have contribut ed to encouraging individuals t o chang e their
religious doctrines and b eliefs. In s pite of all th ese opinions, th e extent to which globalizati on has
an im pact on religion is still d ebatabl e since religions als o have effects on globalizati on. In a
globaliz ed condition, it is hard t o predict the influ ence of globalizati on on convictions. Al ong with
economics, politics and t echnology, religiousness and gl obalizati on affect each other and d efine the
cultural environment in whi ch they exist [9, p. 92].
Transf ormati on of society members’ attitud es and b ehaviors, beliefs and faith may aff ect
the way in whi ch they see traditi ons and customs. Gl obalizati on contribut ed to intensification of
connections between diff erent societies. Consequently, s ocieties acknowledged new inf ormati on
which contribut ed to promoting s ocieties’ consciousness. So, society members start ed examining
their traditi ons and customs. Th ey und erstood the need to classify th ese traditi ons and customs.
Furth ermore, they preserve decent traditions and customs, and t ogether, they identify erroneous
ones. Hence, we can approve that gl obalizati on processes exert some influ ences on traditi ons and
customs. Y et, we cannot predict the extent of such an influ ence since traditi ons and customs im pact
globalizati on. In a gl obaliz ed condition, th e influ ence of traditi ons and customs r emains
unpredictable as they can chang e at any period.
Globalizati on influ ences languag es in diff erent ways. Cultural, economic and political
globalizati on processes contribute to promoting contacts am ong diff erent societies. Increase of
communi cation assists in promoting languag es worldwid e. In a gl obaliz ed condition, individuals
seek to get in contact with m embers of other societies because such contacts assist in a cquiring
informati on. Extensive uses of languag es for informati on’s transmissi on contribut e to developing
languag es. Certain gl obalizati on processes can assist in preserving s ome endang ered languag es
from extinction. Some cultural missi ons assist ed in maintainin g min orities’ languag es in many
places worldwid e. Other globalizati on processes mainly economic and political had signifi cant
contributi on to demographic chang es. Human migrati on can im pact languag es in diff erent ways.
Therefore, many f orces may contribut e to the influ ence of globalizati on on languag es.
Rise of global connection of places and individuals produced by gl obalizati on processes
affects societies in diff erent ways. Transmissi on of some ideas and tr ends fr om one society to
another influ ences attitudes and b ehaviors of peop le. This influ ence may in clude aspects such social
organizati on. Social organizati on means th e system of relationships between members of a certain
group. It refers to the mann er in whi ch persons ar e grouped in a certain s etting [10, p. 16]. In a
context of culture, social organizati on means, am ong other things, duti es and obligati ons of each
society m ember. Th e concept identifies mutual obligati ons within a gr oup constituting a giv en
society. So, social organizati on is one of the main components of cultural environment. As human

347
life evolves, valu es chang e as a r esult of revolution in kn owledge and consciousness.
Transf ormati on of valu es ind eed impacts society and s ocial organizati on.
As earlier mentioned, the effect of globaliza tion processes on societies depends on many
factors. Str ength of globalizati on processes determines extent of their im pact on societies. Whil e
some processes may cause major alterations in th e social organizati on of certain s ocieties, other
processes can have a slight im pact on these societies. Adh esion of society members to the values
of their culture contribut es also to reducing th e effects of globalizati on processes on their cultur e.
Therefore, in a gl obaliz ed condition, it is diffi cult to predict the impact and dir ection of social
organizati on chang e because the effect of globalizati on and s ociety m embers adh erence to their
values are unkn own. Gl obalizati on contribut ed to the development of social lif e in good and bad
ways. Gl obalizati on processes aff ects not only consum ption patterns and diss eminati on of
informati on but als o values as g ender and ag e roles as w ell as family r elationships [11, p.116].
Conclusion
Governments and firms d esires to gain r eciprocal benefits contribut ed to the appearance of
globalizati on. Gl obalizati on describes a s et of processes meant t o support int erconnectedness
between peop le around th e world. Progress in th e fields of international busin ess and inf ormati on
technology promoted these processes considerably. Gl obalizati on processes are influ enced by many
forces and th ey certainly influ ence human and cultural environments. Th e globalizati on’s concept
is used in fi elds for instan ce economic, cultural, political and s ocial, h owever, it mainly r efers to
the economic integration of the global mark ets and th e social and cultural int egration that emerged
as a r esult of the influ ence of economic globalizati on. Gl obalizati on processes are seen by s ome
societies as a gr eat step towards prosperity, y et other societies considered them as a n indignati on,
as they contribut e to the alteration of human and cultural characteristics.
Human and cultural environment are among th e major components of busin ess domestic,
foreign and int ernational environments. Th ey are characterized by th eir dynami c, interrelated and
unpredictable natur es. So, human and cultural environment are unreliable. Uncertainty of human
and cultural environment influ ences international busin ess in many ways. Cultural fa ctors im pact
individuals’ int eractions with th e surrounding natur e and with other peop le. Challenges begin wh en
peop le’s coming fr om diff erent cultures contact with each other. Just th en cultur es would either
collide or coope rate. Economic globalizati on stimulat ed individuals’ m ovement thr ough
boundari es. Peop le move to other regions and countri es to enhan ce their economic conditions. This
transf eral influ ences populations and th eir cultur es. In a gl obaliz ed condition, it is diffi cult to predict
the chang e in human and cultural environment.
Economic globalizati on processes helped in providing m ore work chances and im proving
peop le’s economic conditions. Th ey likewise promote competition between Peop le. Individuals ’
aspiration to get better work oppo rtuniti es motivates them to seek out for academic and s cientific
excellence which can help in raising th eir awar eness. Rising peop le’s consciousness assists th em to
seek better products and s ervices. Contrariwis e, globalizati on may l ead to ambiguity in human
environment as it aff ects population’s d ensity . Human migrati on disrupt firms’ strat egies. Thus,
businesses will be required to make more efforts so as to meet quality standard r equirements and to
spend mu ch resources for innovation to be able to compete in the mark ets.
Firms als o need to spend tim e and r esources to examin e alteration in ethnic composition.
Human migrati on caused by gl obalizati on impacts ethnic composition. Racial conversion lead to
transf ormati on in th e cultural environment. Gl obalizati on processes contribut e in raising peop le's
awar eness whi ch can in turn chang e society members’ attitud es and b ehaviors. Y et, the extent of
this chang e is un predictable. Moreover, rais e of peop le’s consciousness can cause shift in b eliefs.
Changing in b eliefs can result in alt ering peop le’s perception towards r eligions. T ransf ormati on of
society members’ attitud es and b ehaviors, beliefs and r eligious affiliati on may aff ect the way in

348
which they perceive their traditi ons and customs. As gl obalizati on lasts, peop le’s perception to
traditi ons and customs chang e. Societies occasionally s eek to amend th eir traditi ons and customs
because of the chang e for instan ce in beliefs and tr ends.
Cultural, economic and political globalizati on processes contribut e to promoting contacts
between societies. Globalizati on processes promote extensive uses of languag es for transmissi on of
informati on, consequently, contribut e to developing languag es. Whil e some processes assist in
preserving s ome endang ered languag es from extinction, others hav e signifi cant contributi on to
demographic chang es, therefore, affecting languag es in positive or negativ e ways. Gl obalizati on
processes also contribut ed to the chang e of some ideas and tr ends. Many valu es were altered for
instan ce attitud es and b ehaviors, beliefs and r eligion. Chang es in all th ese values affect society and
its organizati on. Gl obalizati on processes contribut ed to the chang es of roles within family in s ome
regions. Consequently, s ome chang es in duti es and obligati ons occurred to meet new living
requirements. In a gl obaliz ed condition, human and cultural environment remain un certain.
Bibli ography
1. Aneek, Chatterjee. International R elations Today: Concepts and A pplications. Pearson Education
India, 2010, 267 p.
2. Leung, Kw ok, et al. " Cultur e and int ernational busin ess: R ecent advan ces and th eir im plications
for futur e research." Journal of International Busin ess Studi es 36.4 (2005): 357 -378, 361 p.
3. Lambin, Eric F., and Patrick Meyfroidt. "Gl obal land us e chang e, economic globalizati on, and th e
looming land s carcity." Proceedings of the National A cademy of Sciences 108.9 (2011): 3465 –
3472, 3465 p.
4. Turn er, Bryan S., and R obert J. H olton, eds. Th e Routledge international handb ook of globalizati on
studi es. Routledge, 2015, 153 p.
5. Kubota, Ryuk o, and Sandra M cKay. "Gl obalizati on and languag e learning in rural Japan: Th e role
of English in th e local linguisti c ecology." T esol Quart erly (2009): 593 -619, 594 p.
6. Arnett, Jeffrey J. "Th e psychology of globalizati on." Am erican psychologist 57.10 (2002): 774 –
783, 774 p.
7. Suh, Ta ewon, and Ik -Whan G. Kw on. "Gl obalizati on an d reluctant buy ers." Int ernational
Mark eting R eview 19.6 (2002): 663 -680, 678 p.
8. Bae, Johngseok, and Chris R owley. "Th e impact of globalizati on on HRM: Th e case of South
Korea." Journal of World Busin ess 36.4 (2002): 402 -428, 423 p.
9. Kale, Sudhir H. "S piritua lity, r eligion, and gl obalizati on." Journal of Ma cromark eting 24.2 (2004):
92-107, 92 p.
10. Kelly, Jam es G. Empowering s ettings and v oices for social chang e. Eds. Mark S. Ab er, Kenneth I.
Maton, and Edward S eidman. Oxford Univ ersity Press, 2010, 16 p.
11. Karrak er, Meg Wilk es. Gl obal famili es. Vol. 2. Sag e, 2012, 116 p.
Ștefan T orcărescu
IMPORTANTA CULTIVĂRII IST ORIEI LOCALE. STUDIU D E CAZ: PALATULUI
ADMINISTRATIV ȘI DE JUSTIȚI E DIN RÂMNI CU SĂRAT (1897 – 2017)
IMPORTAN CE OF CULTIVATING L OCAL HIST ORY. CASE STUDY: TH E
ADMINISTRATIV E AND JUSTI CE PALA CE FROM RÂMNI CU SĂRAT (1897 – 2017 )
Rezumat
Istoricii contemporani au misiun ea de a se apleca cu mai multă at enție asupra fragm entelor de
istorie locală și regională, peste care uneori s-a trecut cu prea multa grabă.
Întocmirea lucrărilor generale de istorie se face tocmai din izv oarele diferitelor locuri în care s-
au d escope rit urm ele istorice. De fapt ist oria l ocală, chiar prin fa pte și evenimente aparent
nesemnifi cative, stă la baza ist oriei nați onale. De aceea toți intelectualii noștri de valoare au încurajat
întocmirea de monografii l ocale, in care de-a lungul tim pului au f ost atrași dascălii din orașele și satele
României , un r ol de seama in a cest sens revenind un or savanți și profesori cum au f ost: Spiru Har et,

349
Nicolae Iorga sau Dimitri e Gusti. Sentimentul d e patriotism s e dezvolta pornind d e la iubir ea și respectul
pentru g eografia, cultura, s piritualitat ea și ist oria locală.
Cuvint e-cheie: istorie, istorie locală, ist orie națională.
Abstra ct
Contemporary hist orians ha ve the task of leaning m ore closely on the fragm ents of local and
regional hist ory, over whi ch it has s ometimes been too hasty.
The general w orks of hist ory ar e drawn precisely from the sources of the various places wh ere
the historical tra ces hav e been discovered. In fa ct, local hist ory, even by s eemingly insignifi cant fa cts
and events, is th e basis of nati onal hist ory. That is why all our valuabl e intellectuals encouraged the
elaboration of local monographs, in whi ch tim e the dascals fr om the towns and vi llages of Romania w ere
attracted, a r ole in this r espect coming fr om some scholars and t eachers su ch as S piru Har et, Nicolae
Iorga or Dimitri e Gusti. Th e feeling of patriotism d evelops from love and r espect for geography, cultur e,
spirituality and l ocal history.
Key-words: hist ory, local hist ory, nati onal hist ory.
Exista clădiri care au mar cat și marchează în continuar e identitat ea unor localități, un ele
fiind v eritabil e jaloane temporale ale istoriei moderne și contemporane. Clădirea Palatului
Administrati v și de Justiți e de pe bulevardul Ni colae Bălcescu, nr. 1, a f ost ridi cată în perioada 1895
– 1897, prefect fiind atun ci Alexandru Tătăranu, iar primari Vasil e Cristoforeanu, I enache
Zamfir escu, respectiv Sava Gh erghiceanu.
Cu privire la arhit ectul du pă planuril e căruia a f ost ridi cată clădirea , ne-au fost indi cați Fili p
Xenopol [2, p.44] și Constantin Băi coianu [2, p. 43], dar și italianul Ant onio Ulmi oni [13, p. 46].
Imobilul este clasat ca monument ist oric, apărând în L.M.I. 2015 [7] la poziția 743, cod BZ
– II – m – A – 02453, und e apare datar ea 1898.
Referitor la a ceastă datar e, știm că licitația pentru construir ea edificiului a f ost adjud ecată
de E. Keller, la 20 marti e 1895, lu crarea având un d eviz inițial d e 414.895,5 l ei [4]7, jud ețul
contractând în același an un îm prumut în a cest sens [5, p. 18].Antr eprenorul s-a apucat im ediat d e
lucrare, cea mai mar e problemă întâm pinată fiind li psa apei8, localul Palatului Administrativ și de
Justiți e, ocupat de prefectură și tribunal fiind finalizat în anul 1897 [5, p. 20].
Edificiul a f ost ridi cat pe locul und e s-a aflat palatului fa miliei Niculescu [11, p. 148] , la
capătul dins pre centrul orașului al n oului bul evard, al Gării, azi N. Băl cescu, la într etăierea acestuia
cu bul evardele Nicoleștilor (azi N. Băl cescu) și Justiți ei (Prefecturii – din 1912, Ind ependenței – în
perioada comunistă, I on Mihala che – azi) [8].
Cum n oua gară a orașului a f ost construită în a ceeași perioadă la cca. 400 d e metri de
clădirea palatului, s -a considerat necesară construir ea unui bulevard, care să lege cele două puncte.
În acest sens, s-au expropriat 30 d e proprietăți [15] și a f ost contractat un îm prumut d e 1.500.000
lei [16], licitația pentru dar ea în antr epriză a pavării cu piatră cubică a n oului bul evard ținându -se
în data d e 10 iuni e 1898 [18].
În fața intrării în clădire, în partea de vest, a f ost am enajat un s pațiu v erde, în tim pul
primariatului lui Constantin Lu pescu (1901 – 1903) [1, p. 40], loc unde a fost ridi cat un m onument
al eroilor din 1877/1913, mutat în parcul orașului și înl ocuit cu bustul lui Al exandru Tătăranu (1924

7 În Gaz eta săt eanului, nr. 6/1885, r. 199, av em inf ormația să E. Keller s-a angajat a exesuta lu srarea su un
ssăzământ d e lei 5.30 % sub suma din d evisul d e lei 414,896 bani 50.
8 [Domnule Rrimar] Subs emnatul E. Keller antr errenorul lu srărilor de sonstruir e a ralatului Administrativ din a sest
orașiu, v oind a intr oduse la losul sonstru sției ara trebuitoare, su onoare vă rog, să bin e voiți a-mi da aut orizația
suvenită d’a intr oduse aseastă a ră din iazul m orilor rrin losul d-lui Retrashe Gheorghiu […]. Sf. adr esei nr. 3312/25
iunie 1895, S.J.B.A.N., f ond Rrimăria Orașului Râmni su Sărat, d os 3 (54)/1985. D e menționat să în a selași d osar se
găsește o bogată soresrondență într e antrerrenor, rrimări e și rrefestură, re rroblemele introduserii arei și
trans rortului mat erialelor de sonstru sție.

350
– 1948) [9, p. 11] și, în 1957 cu monumentul 1907, placa de acesta s punând că AICI A AVUT
LOC,/ÎN MARTI E 1907/ O CIOCNIRE SÎNG E/ROASĂ ÎNTR E TĂRA/NII RAS CULATI DIN/ 30 D E
SATE ȘI/ ARMATĂ… [9, p. 32-33], deși știm că ciocnirile nu au avut l oc aici [10, p. 8-9]. Placa a
fost reamplasată în 1968 pe peretele clădirii, iar t extul a f ost modificat du pă 1990. Tot pe peretele
de vest, în cealaltă parte, a fost dezvelită, în 1994, o placă ce amint ește de atestarea Râmni cului
Sărat [9, p. 33-34].
Având un ist oric de 120 d e ani, clădirea a f ost mart oră a un or vremuri gl orioase, fiind
vizitată de însuși r egele Carol I, cu prilejul man evrelor regale, loc unde a avut l oc un ban chet oferite
de rege notabilitățil or râmni cene, pe 28 septembrie 1901, în ziua următ oare având l oc un n ou
banchet oficial, la care au fost prezenți, printre alții, principele Ferdinand, alți prinți m oștenitori ai
Europei, I. I. C. Brătianu, D. Sturza – Președintele Consiliului d e miniștri, parlam entari de Râmni cu
Sărat, primarul și prefectul [12, p. 184]9.
Edificiul nu a f ost ocolit ni ci de vicisitudini: Palatul Administrativ își av ea decorațiunil e
lui de răsboiu, ce s-au acoperit peste tot [14, p. 83] – clădirea primis e chiar în fațadă tr ei obuze [12,
p. 298] , cât despre acțiunea solului ( posibile probleme la stru ctura d e rezistență) s e poate observa
direct în efectele produse asupra mozaicului d e la parter. Despre distrug erile din tim pul ocupației
german e (1916 -1917) aflăm și din cuvântar ea prefectului R omulus I oachim, pe anul 1919 fiind
votată suma d e 65.000 l ei pentru într eținerea și r epararea Palatului Administrativ și de Justiți e [5,
p. 13], pentru ca în anul 1930 să fi e aprobată iarăși r enovarea clădirii [11, p. 196 -197].
Un alt episod la care a fost mart oră clădirea (similar cu 1907, dar petrecut chiar ai ci), s-a
întâm plat în tim pul foametei din 1946 când, pe 30 iuli e, aproximativ 200 d e țărani din comuna
Racovițeni, au v enit in corpore la Prefectura jud ețului și au cerut d -lui prefect să l e dea porumb și
mălai [19, p. 294] .
După 1950 clădirea a d evenit Sfatul Popular al Rai onului Rîmni cu Sărat , vechiul ceas din
cupolă fiind înl ocuit cu stema R. P.R., n oua denumir ea apărând și pe frontispiciu, din 1968 a d evenit
Sfatul Popular al Orașului Rîmni cu Sărat , primăria fiind mutată a cum din str. Primăv erii, ultimul
eveniment maj or petrecut ai ci fiind preluarea puterii d e la aut oritățil e comunist e de către
revoluționari, în d ecembrie 1989, d e atunci clădirea fiind cunoscută dr ept Primăria .
Clădirea a fost revendicată în anul 1999 d e Minist erul Justiți ei, care ulterior a renunțat la
solicitare [6, p. 52].
Cu toate evenimentele enumerate, clădirea s-a păstrat în g eneral bin e, excepții fiind
mozaicul de la parter, scările din partea de est, decorațiunil e din sala mar e și ceasul din lu carnă, azi
dispărut. Pentru r emedierea acestor probleme, precum și aducerea – cât mai mult cu putință – a
clădirii la star ea inițială, s -ar im pune demarar ea unui proiect de restaurar e, absolut necesară în cazul
decorațiunil or din actuala sală d e consiliu și a mozaicului.
Bibli ografi e
1. Atanasiu C., Nicolescu P., Almanahul Râmni cului Sărat – 1933. Bu curești: Institutul d e Arte Grafi ce,
1933 .
2. Chirac R. T. Râmni cu Sărat: ghid turisti c. Râmni cu Sărat: Raf et, 2010.
3. Chirac R. T. Râmni cu Sărat: itin erar subi ectiv. Râmni cu Sărat: Raf et, 2008.
4. Decretul nr. 2839 din 7 iuni e 1895, publicat în M onitorul Oficial nr. 55 din 10/22 iuni e 1895, p. 1922.
5. Ioachim R. Expunerea situațiunii jud ețului Râmni cu Sărat pe anul 1919. Bu curești: Institutul d e Arte
Grafi ce Unirea, 1920.
6. Ivan D. Slam Râmni c. Repere cultural e și istorice. București: T empus, 2003.
7. Lista M onumentelor istorice – Județul Buzău, an exă la Ordinul ministrului culturii nr. 2.828/2015.
8. Neculae M. Planul orașului Râmni cu Sărat – 1912. In: Ana lele Buzăului, IV, 2012, p. 221 – 231.

9 Univ ersul Lit erar, nr. 41 din 15 ostombri e 1901, und e, re sore rtă, a rare sădirea în fața săreia defilează tru rele;
Gazeta săt eanului, ostombri e 1901, r. 346

351
9. Neculae M. Râmni cu Sărat – opere de for public, monumente și plăci comemorative. Buzău:
Editgra ph, 2013.
10. Nicolescu V. Anul d e foc 1907 la Buzău și Râmni cu Sărat. Buzău: Editgra ph, 2007.
11. Nicolescu V. Un colț de Țară R omânească – Județul Slam Râmni c, vol. V. Buzău: Editgra ph, Buzău,
2013.
12. Nicolescu V., Maraf et C. Un colț de Țară R omânească – Județul Slam Râmni c, vol. I. Râmni cu Sărat:
Rafet, 2008.
13. Petcu Gh., Dumitra che M., R obe S. Muni cipiul Râmni cu Sărat, album m onografic. Buzău: Al pha,
Buzău, 2005.
14. Râmni cu Sărat – Călăuză, înt ocmită d e Octavian M oșescu. Bu curești: Mârvan, Bu curești, 1931.
15. S.J.B.A.N., f ond Primăria Orașului Râmni cu Sărat, d os 2 (60)/ 1897, fila 7, r espectiv dos.1 (64)/1898,
fila 3, cf, adr esei nr. 344 4/18 iuni e 1898.
16. S.J.B.A.N., f ond Primăria Orașului Râmni cu Sărat, d os 2(73)/1897 fila 1 – adresa nr. 608/5 f ebruari e
1989; S.J.B.A.N., f ond Primăria Orașului Râmni cu Sărat, d os 2(73)/1897, fila 14 – Înaltul d ecret
Regal nr. 2033/27 mai 1898;
17. S.J.B.A.N., fond Primăria Orașului Râmni cu Sărat, d os 2(73)/1897, fila 27 – Contract de împrumut
pe 20 d e ani, nr. 50144/01 octombri e 1898, în cheiat într e orașul Râmni cu Sărat ( primar Sava
Gherghiceanu) și Casa d e Depuneri, Consemnațiuni și Economie.
18. S.J.B.A.N., f ond Primăria Orașului Râmni cu Sărat, d os 2(73)/1897, fila 8 – Publicațiun e nr. 1834/3
aprilie 1898
19. Scurtu I. ( coord.). R omânia. Viața politică în d ocumente. 1946. Bu curești: Arhiv ele Statului din
România, 1996.
Moraru Ina, Katashinskaya Anzhela
TsENN OSTN O-PROFES SIONALNYE ORIENTATsII NA RAZLIChNYH
ETAPAH P ROFESSI ONALN OGO OBRAZOVANIYa
VALUABLE -RROFESSIONA L ORIENTATION AT DIF FERENT STAGES OF
RROFESSIONAL EDUSATI ON
ORIENTĂRI VAL ORISO-RROFESIONAL E ÎN DIF ERITE STADII AL E EDUSAȚIEI
RROFESIONAL E
Rezyume
Issled ovaniya tsenn ostno-professi onalnyh orientatsiy student ov s redneg o
professi onaln ogo obrazovateln ogo uchrezhdeniya v s ovremenn oy situatsii s ostavlyaet vazhnuyu i
aktualnuyu p roblemu dlya psih ologii. Tsenn ostnye orientatsii yavlyayutsya vazhneyshim
komponent om st ruktu ry lichn osti; v nih kak by sk ontsent rirovano ves zhiznennyy opyt,
nakoplennyy lichn ostyu. Seg odnya reshenie p roblemy vyb ora zhiznenn ogo puti d ostatochno chasto
svyazyvaetsya m olodym chel ovekom s ne obhodimostyu p ostupleniya v tehnikum ili vysshee uchebn oe
zavedenie. Nalichie tak ogo motiva obusl ovlivaet opredelennuyu dinamiku eg o tsenn ostnyh
predstavleniy o svoyom budushchem, p rofessi onaln om i s otsialn om statuse.
Klyuchevye slova: tsennostno -professionalnye orientatsii, molodost, struktura
lichnosti, professionalnoe obrazovanie.
Abstra st
Investigat ions of valuable and rrofessional orientations of students in the medium -term
rrofessional edusational institution in the surrent situation roses an imrortant and urgent rroblem for
rsyshology. Valuable orientations are the most imrortant somronent of the strusture of a rerson; in
them, as it were, the whole life exreriense assumulated by the rerson is sentered. Today, the solution to
the rroblem of shoosing a way of life is often assosiated with a young rerson with the inevitability of
entering a teshnisal sshool or a higher edusational institution. The rresense of sush a motive rrovides
sertain dynamiss of its valuable rerresentations about its future, rrofessional and sosial status.
Key-words: valu e-rrofessional orientations, youth, rersonality stru sture, vosational edusation.

352
Rezumat
Investigar ea orientăril or val oriso-rrofesionale ale studenților în instituția d e învățământ
rrofesional sontemrorană rerrezintă o rroblemă im rortantă și urgentă rentru rsihologie. Orientăril e
valorise rerrezintă sea mai im rortantă somronentă a stru sturii rersoanei: în asestea se reflestă întreaga
exreriență d e viață a sumulată d e rersoană. Astăzi, s oluția la rroblema al egerii unui m od de viață este
deseori asosiată de tineri su inevitabilitat ea de a învăța într-o șsoală rrofesională, solegiu sau într -o
instituți e de învățământ su rerior. Rrezența unui astf el de motiv oferă o anumită dinami să rerrezentăril or
valorise rrivind viit orul rrofesional și s osial.
Suvint e-sheie: orientări val oriso-rrofesionale, tinerețe, stru stură d e rersonalitat e, edusație
rrofesională.
Aktualn ost dann oy temy opredelyaetsya takzhe isp olzovaniem psih ologo-
akme ologichesk ogo podhoda k izucheniyu et oy problemy, k otoryy p ozvolyaet issled ovat rol
tsenn ostnyh orientatsiy v p rofessi onaln om sam oopredelenii chel oveka na stadii
formirovaniya p rofessi onalnyh name reniy s t ochki z reniya ih nap ravlenn osti na
dostizhenie «akme» v budushchem p rofessi onaln om stan ovlenii, kak vazhneyshih
predposylok uspeshn oy sam orealizatsii lichn osti na etape z relosti, kak s ostavlyayushchih
potentsialnyh i rezervnyh v ozmozhnostey lichn osti.
Etot podhod pozvolyaet rassm otret p rofessi onaln oe sam oopredelenie lichn osti
ne tolko v logike v ozrastnoy periodizatsii, n o i v l ogike p oetapn ogo osoznaniya chel ovekom
tsenn ostno-smysl ovyh ustan ovok po otnosheniyu k s otsialn o-professi onaln omu vyb oru;
issled ovat p rofessi onaln o samoopredelyayushchuyusya lichn ost na diffe rentsi rovann oy
osnove s uchet om polovozrastnyh osobenn ostey i nap ravlenn osti p rofessi onaln ogo
vybora.
Samye razlichnye aspekty izucheniya tsenn ostnyh orientatsiy v t om ili in om
kontekste p oluchili otrazhenie v rabotah S.F Anisim ova, V.M.Demina, G.E.Zb orovskogo,
M.S Kagana, I.S.K ona, A.B.Ku rlova, V.T Lis ovskogo, A.V.Lukyan ova, R.M.Tuhvatullina,
A.K.Uled ova, D -A.Nu rieva, F S.Fayzullina, T.V.F omichev oy, F. R.Filipp ova,
A.G.Zd ravomysl ova, V.A.Yad ova, M.D.Kiekbaeva, O.N.Grishchenk o i dr.
Issled ovanie tsenn ostnyh orientatsiy v aspekte osoznaniya lichn ostyu tsenn ostno-
smysl ovyh ustan ovok po otnosheniyu k s otsialn o-professi onaln omu vyb oru, izuchenie
fakt orov, okazyvayushchih vliyanie na dinamiku i st ruktu ru tsenn ostnyh orientatsiy
lichn osti p rofessi onala v eg o dvizhenii k "akme", uspeshn o vedetsya v ramkah k ompleksn ogo
psih ologo-akme ologichesk ogo podhoda ( O.S.Anisim ov, S.A.Anisim ov, V.G.Aseev,
A.A.De rkach, A.A.B odalev, V.G.Zazykin, L.I.Kataeva, N.V.Kuzmina, V.A.P onomarenko,
I.N.Semen ov, Yu.V.Sinyagin, E.A.Yabl okova i d r.).
Ochen vazhnuyu rol, dlya p onimaniya sushchn osti p roforientatsii, ig raet p onyatie
professi onaln ogo samoopredeleniya . P rofessi onaln oe sam oopredelenie – eto
dlitelnyy i mn ogostupenchatyy p rotsess vyb ora professii lichn ostyu, otrazhayushchiysya v
ee p rofessi onalnyh planah. Sushchestvuyut sleduyushchie p odhody k izucheniyu
professi onaln ogo samoopredeleniya:
 teorii tip ov professi onaln oy zhizni (st ruktu rnye k ontseptsii);
 motivatsi onnye te orii;
 teorii individualn osti.
V st ruktu rnyh teoriyah p riznaetsya, cht o professi onaln oe razvitie individa
proishodit v techenii vsey zhizni. P redstaviteli dannyh k ontseptsiy vyyavlyayut obshchie tipy,
obraztsy i shemy p rofessi onaln oy zhizni chel oveka. Osnovnym p olozheniem dannyh
kontseptsiy m ozhno schitat t o predpolozhenie, cht o okonchatelnyy p rofessi onalnyy vyb or
chelovek delaet v d ostatochno zrelom vozraste, a, sledovatelno , vyb or, kotoryy individ

353
delaet v m olodosti ne est okonchatelnyy. M otivatsi onnye te orii p redpolagayut, cht o pri
professi onaln om sam oopredelenii chel ovek rukovodstvuetsya opredelennymi
potrebnostyami. E. Ro predpolagaet, cht o v osnove p rofessi onaln ogo vybora lezhat
vzaim ootnosheniya roditeley i rebenka, t.e. s oderzhanie p otrebnostey individa
obusl ovlen o tem, cht o kakie iz pe rvichnyh p otrebnostey roditeli ud ovletvoryali ili
frusti rovali. Te orii, otnosyashchiesya k p oslednemu tipu, p osvyashcheny izucheniyu
formirovaniya p rofessi onaln oy zrelosti i individualn omu vyb oru sfe ry truda.
Holland Dzh, k otoryy yavlyaetsya p redstavitelem dann ogo napravleniya, schitaet, cht o individ
vybi raet sebe p rofessiyu, v pe rvuyu ochered vybi raet sebe okruzhenie, k otoroe sovpadaet s
ego lichn ostnoy orientatsiey i tip om lichn osti.
Uspeshn ost p rofessi onaln ogo samoopredeleniya opredelyaetsya psih ologichesk oy
gotovnostyu uchashcheg osya k vyb oru professii. Eta g otovnost m ozhet byt svyazana s
formirovaniem p rofessi onaln oy nap ravlenn osti lichn osti, ee adekvatn oy sam ootsenk oy,
dostatochnoy inf ormirovann ostyu i ust oychivymi p rofessi onalnymi name reniyami.
Chelovek d olzhen znat d ostatochno horosho o svoih inte resah, o svoih inte resah, o svoih
kognitivnyh sp osobnostyah i lichn ostnyh osobenn ostyah, k rome togo, dolzhen byt znak om s
professiyami i t rebovaniyami, k otorye oni p redyavlyayut, a takzhe, d olzhen umet s ootnesti
eti t rebovaniya s o svoimi lichn ostnymi osobenn ostyami [1].
Eshche odnim klyuchevym p onyatiem yavlyaetsya professi onalnaya nap ravlenn ost
lichn osti. P rofessi onalnaya nap ravlenn ost – eto integ ralnaya ha rakteristika m otivatsii
professi onaln oy deyateln osti, opredelyaemaya vsemi p obuzhdeniyami v m otivatsi onnoy
sfere i v osoboy mere vyrazhayushchayasya v inte resah, otnosheniyah, tselenap ravlennyh usiliyah.
Osnovyvaetsya na shi rokom kruge p otrebnostey, inte resov, ideal ov i ustan ovok chel oveka.
Professi onalnaya nap ravlenn ost ha rakterizuet edinstv o inte resov i osobenn ostey
lichn osti v sisteme p rofessi onaln ogo samoopredelen iya [3].
Sleduyushchim klyuchevym p onyatiem yavlyaetsya p onyatie professi onaln ogo stanovleniya
lichn osti – protsess p rogressivn ogo izmeneniya lichn osti p od vliyaniem s otsialnyh
vozdeystviy, p rofessi onaln oy deyateln osti i s obstvenn oy aktivn osti, nap ravlenn oy na
samosovershenstv ovanie i sam oosushchestvlenie. Dete rminatsiyu p rofessi onaln ogo razvitiya
mozhno predstavit sleduyushchim obrazom: v o vremya p rofessi onaln ogo stanovleniya
lichn osti m ogut v oznikat p rotivorechiya dvuh vid ov: mezhdu lichn ostyu i vneshney s redoy, a
takzhe vnut rilichn ostnye .
Tsenn ostnye orientatsii lichn osti yavlyayutsya odnoy iz vazhneyshih p roblem,
issleduemyh chel ovekovedcheskimi distsiplinami – filosofiey, psih ologiey, pedag ogikoy,
sotsiologiey. V s ovremennyh usl oviyah pe reosmysleniya i pe resmotra tsenn ostey p roblema
tsenn ostnyh orienta tsii lichn osti p riobretaet osobuyu znachim ost, tak kak imenn o oni
opredelyayut funktsi onirovanie i razvitie lichn osti. Buduchi s otsialnymi vvidu
istorichesk oy obusl ovlenn osti i individualnymi p o otnosheniyu k opytu k onkretnogo
subekta, tsenn ostnye orientatsii yavlyayuts ya vazhneyshim k omponent om struktu ry lichn osti.
Oni vyp olnyayut funktsii regulyat orov povedeniya i p royavlyayutsya v o vseh oblastyah
chelovechesk oy deyateln osti [2], [8].
Problema tsenn ostnyh orientatsii p riobretaet osobuyu znachim ost v p rotsesse
formirovaniya lichn osti uchashchihs ya i student ov. Tsenn ostnye orientatsii zanimayut
tsent raln oe mest o v protsesse p rofessi onaln ogo samoopredeleniya; v ozdeystvuya na
tsenn ostnye orientatsii v p rotsesse d o professi onaln oy podgotovki, m ozhno formirovat
i razvivat lichn ostnye kachestva, ne obhodimye dlya uspeshn ogo professi onaln ogo
stanovleniya budushchih spetsialist ov [4].

354
V protsesse uchebn o-professi onaln oy lichn ost p oznaet sebya i nakaplivaet znaniya
o sebe, t. e. p roishodit f ormirovanie b olee ili menee ust oychiv ogo samootnosheniya, na
osnove kotorogo voznikayut e motsionalnye reaktsii na p roishodyashchee i osushchestvlyaetsya
otsenka s obytiy. Tsenn ostnye orientatsii obusl ovlivayut p rofessi onaln oe povedenie,
obespechivaya s oderzhanie i nap ravlenn ost deyateln osti, a takzhe p ridayut smysl
professi onalnym deystviyam. P oetomu uspeh p rofessionaln ogo puti lichn osti v o mnogom
zavisit ot kachestva i u rovnya sf ormirovann oy sistemy dannyh orientatsiy, k otoraya,
razumeetsya, razlichna na raznyh stadiyah p rofessi onaln ogo stanovleniya lichn osti.
Tsenn ostnye orientatsii p redstavlyayut sistemu tsenn ostnyh p redpochteniy, k otorye
vyrazhayut subektivn oe otnoshenie lichn osti k obektivnym usl oviyam zhizni, opredelyayut
postupki i deystviya chel oveka, p royavlyayut sebya v p raktichesk om povedenii.
Struktu rno v tsenn ostnoy orientatsii m ozhno vydelit t ri komponenta.
1. Kognitivnyy (smys lovoy) k omponent, k otoryy obobshchaet s otsialnyy opyt
lichn osti, s p omoshchyu k otorogo osushchestvlyaetsya nauchn oe poznanie deystviteln osti,
sposobstvuyushchee stan ovleniyu tsenn ostnogo otnosheniya.
2. Emotsionalnyy k omponent, k otoryy opredelyaet lichn ostnyy smysl otnosheniya
individa k tsenn ostyam.
3. Povedencheskiy k omponent, k otoryy yavlyaetsya rezultat om vzaim odeystviya
pervyh dvuh k omponent ov. Na osnove p oznaniya deystviteln osti i ee tsenn ostnogo
perezhivaniya subekt om f ormiruetsya g otovnost deystv ovat v s ootvetstvii s
produmannym plan om.
Takim obrazom, tsenn ostnye orientatsii yavlyayutsya rezultat om vnut renneg o i
vneshneg o vzaim odeystviya v p rotsesse razvitiya lichn osti i p redstavlyayut s oboy
subektivn oe otrazhenie obektivn ogo mira v soznanii k onkretnogo individa. Tsenn ostnye
orientatsii p redstavlyayut s oboy obshchechel ovecheskie p ozitsii, v s ootvetstvii s k otorymi
stroitsya p ovedenie individa v razlichnyh zhiznennyh situatsiyah. Oni oboznachayut
fundament, opredelyayushchiy kachestv o zhizni chel oveka.
Metodologiya i met ody issled ovaniya
V professi onaln oy orientatsii m olodezhi isp olzuyutsya raznoobraznye met ody:
informatsi onnye, p rosvetitelskie, eksku rsii na p redpriyatiya, p rosmotr film ov i
peredach, vst rechi s o spetsialistami, chtenie lektsiy, p roforientatsi onnye u roki i t.p. Et o
dalek o ne p olnyy spis ok met odov. N o popodrobnee hotelos by ostanovitsya na tak
nazyvaemyh met odah p rofdiagn ostiki i m oraln o-emotsionaln oy podderzhki p omoshchi.
Ekspe rimentalnuyu bazu issled ovaniya s ostavili 120 student ov 1- 4 ku rsov
Kamensk ogo politehnichesk ogo tehnikuma v vozraste 16 – 20 let.
Studentam raznyh ku rsov obucheniya p redlagal os p royti testi rovanie
"Smysl ozhiznennye orientatsii" (met odika SZh O) D. A. Le onteva, a takzhe Met odika
professi onaln ogo samoopredeleniya Dzh. G ollanda [4], [6], [7].
Test "Smysl ozhiznennye orientatsii" (met odika SZh O) D. A. Le onteva pozvolyaet
otsenit "ist ochnik" smysla zhizni, k otoryy m ozhet byt nayden chel ovekom lib o v budushchem
(tseli), lib o v nast oyashchem (p rotsess) ili p roshlom (rezultat), lib o vo vseh t reh
sostavlyayushchih zhizni. Test SZh O yavlyaetsya adapti rovann oy versiey testa “Tsel v zhizni”
(Rurrose-in-Life Test, RIL) Dzheymsa K rambo i Le onarda Mah olika.
Test SZh O soderzhit 20 pa r protivopolozhnyh utve rzhdeniy, otrazhayushchih
predstavlenie o fakt orah osmyslenn osti zhizni lichn osti. V teste SZh O zhizn schitaetsya
osmyslenn oy pri nalichii tseley, ud ovletv orenii, p oluchaem om pri ih d ostizhenii i
uverennosti v s obstvenn oy sp osobnosti stavit pe red soboy tseli, vybi rat zadachi iz

355
nalichnyh, i d obivatsya rezultat ov. Vazhnym yavlyaetsya yasn oe sootnesenie tseley – s
budushchim, em otsionaln oy nasyshchenn osti – s nast oyashchim, ud ovletv oreniya – s dostignutym
rezultat om, proshlym.
Situatsiya p redostavlyaet kazhd omu chel oveku v ozmozhnost sdelat v nast oyashchem
opredelennyy vyb or v vide p ostupka, deystviya ili bezdeystviya. Osnovoy tak ogo vybora
yavlyaetsya sf ormirovann oe predstavlenie o smysle zhizni i li eg o otsutstvii.
Povedenie chel oveka opredelyaetsya ne t olko ego lichn ostnymi osobenn ostyami, n o i
okruzheniem, v k otorom on proyavlyaet sv oyu aktivn ost. Te oretichesk oy osnovoy oprosnika
professi onaln ogo samoopredeleniya sluzhit te oriya p rofessi onaln ogo vybora,
razrabotannaya ame rikanskim p rofess orom Dzh. G olland om.
Lyudi st remyatsya nayti p rofessi onalnuyu s redu, sv oystvennuyu sv oemu tipu,
kotoraya p ozvolila by im p olnee raskryt sv oi sp osobnosti, vy razit tsenn ostnye
orientatsii. Takih tip ov, soglasn o Gollandu, shest: realisticheskiy ili p rakticheskiy;
intellektualnyy; s otsialnyy; k onventsialnyy ili standa rtnyy; p redpriimchivyy;
artisticheskiy. Oprosnik p ozvolyaet s ootnesti skl onnosti, sp osobnosti, intellekt s
razlichnymi p rofessiyami.
Tsel issled ovaniya : vyyavit psih ologo-akme ologicheskie osobenn osti tsenn ostno-
professi onalnyh orientatsiy lichn osti na etape p rofessi onaln ogo samoopredeleniya.
Obekt issled ovaniya : lichn ost v pe riod proforientatsi onnoy aktivn osti.
Predmet issled ovaniya : tsenn ostno- professi onalnye orientatsii v ih
vzaimosvyazi s m otivatsiey p rofessi onaln ogo vybora.
Osnovnye gip otezy issled ovaniya
• Tsenn ostno- professi onalnye orientatsii imeyut smysl oobrazuyushchuyu
(soderzhatelnuyu), reguli ruyushchuyu (dinamicheskuyu), integ riruyushchuyu (svyazuyushchuyu),
stimuli ruyushchuyu i razvivayushchuyu funktsii.
• Sotsialn o znachimaya realizatsiya reguli ruyushchey funktsii tsenn ostnyh orientatsiy
sposobstvuet f ormirovaniyu p olnotsenn oy motivatsii p rofessi onaln ogo vybora.
• Osobenn osti tsenn ostnyh orientatsiy p rofessi onaln o samoopredelyayushcheysya
lichn osti svyazany s v ozrastnymi i te ndernymi razlichiyami.
• Tsenn ostno-motivatsi onnoe pole professi onaln ogo samoopredeleniya vklyuchaet v
kachestve bazisnyh pa ramet ry, kotorye m ogut byt vy razheny opredelennymi g ruppami
motivov, professi onaln o orienti rovannyh p o svoey p rirode, svyaz mezhdu k otorymi
imeet f ormu statistichesk oy zavisim osti. Vyyavlenie tak oy zavisim osti m ozhet p ozvolit
vydelit kateg orii m olodezhi p o kriteriyu znachim osti dlya nih dannyh g rupp i, v
sootvetstvii s etim, razrabotat rekomendatsii p o optimizatsii p rotsessa f ormirovaniya
tsenn ostnyh orientatsiy na stadii f ormirovaniya p rofessi onalnyh p redpochteniy i
vybora professii.
Kolichestvennyy analiz rezultat ov ekspe rimentaln ogo issled ovaniya
Tselyu issled ovaniya yavlyaetsya p roverka gip otezy o tom, smysl ozhiznennye
orientatsii i sam ootnoshenie yavlyayutsya znachimymi k omponentami, okazyvayushchimi vliyanie
na lichn ostnoe sam oopredelenie. Rezultaty analiza met odiki «SZh O» D.A.Le onteva na
risunke 1.

356

Risun ok 1. Osobenn osti sootnosheniya smysl ozhiznennyh orientatsiy uchastnik ov
issled ovaniya p o kolichestvu chel ovek na p okazatel
My vidim, chto vysokaya tseleustremlennost harakterna dlya 32 uchastnikov
issledovaniya, srednego urovnya tseleustremlennost harakterna dlya 67 ispytuemyh, nizkiy
uroven tseleustremlennosti prodemonstrirovali 21 ispytuemyh. Vysokiy uroven
protsessa zhizni, interes i emotsionalnaya nasyshchennost zhizni harakteren dlya 21
uchastnikov issledovaniya, sredniy uroven etogo pokazatelya prodemonstrirovali 86
ispytuemyh, nizkiy uroven – 13 uchastnika issledovaniya. Vysokaya rezultativnost
zhizni harakterna dlya 17 uchastnikov issledovaniya, srednego urovnya rezultativnost
zhizni harakterna dlya 75 studentov, nizkiy uroven etogo pokazatelya prodemonstrirovali
28 uchastnika issledovaniya. Vysokiy lokus kontrol – Ya harakteren dlya 18 studentov,
srednego urovnya lokus kontrol – Ya hara kteren dlya 86 ispytuemogo, nizkiy uroven lokus
kontrolya – Ya prodemonstriroval 16 uchastnik issledovaniya.
Vysokiy l okus k ontrol – zhizni ha rakteren dlya 29 uchastnik ov issled ovaniya,
sredneg o urovnya l okus k ontrol – zhizni ha rakteren dlya 76, a nizkiy u roven l okus k ontrolya
– zhizni dlya 15 ispytuemyh. Vys okiy u roven osmyslenn osti zhizni ha rakteren dlya 25
student ov, sredniy u roven – 78, a nizkiy – 17 ispytuemyh.
Tablitsa 1. Raspredelenie osobenn ostey smysl ozhiznennyh orientatsiy uchastnik ov
issled ovaniya p o kolichestvu chelovek na p okazatel
Tseli v
zhizni Protsess
zhizni Rezultativn ost
zhizni Lokus
kontrolya
– Ya Lokus
kontrolya –
zhizn Osmyslenn ost
zhizni
Vys okiy 32 21 17 86 29 25
Sredniy 67 86 75 16 76 78
Nizkiy 21 13 28 16 15 17
Rezultaty issled ovaniya smysl ozhiznennyh orientatsiy student ov pokazali, cht o u
obuchayushchihsya p reobladayut takie smysly kak «Tseli v zhizni», «L okus k ontrolya – zhizn» i
«Protsess zhizni». Sled ovateln o, uchashchimsya p odrostkovogo vozrasta sv oystvenn o stavit
pered s oboy tseli, st roit plany i stavit zadachi na budushchee, plani rovat sv oyu
deyateln ost, p ridavaya sv oey zhizni osmyslenn ost, nap ravlenn ost i v remennuyu
32
211786
29256786
75
1676 78
21
1328
16 1517
0102030405060708090100
Tseli v zhizniProtsess zhizni
Rezultativnost zhizniLokus kontrolya – Ya
Lokus kontrolya – zhizn
Osmyslennost zhizniVysokiy
Sredniy
Nizkiy

357
perspektivu. Odnak o podrostki m ogut stavit sebe ne realistichnye tseli ili uvlekatsya
nesbyt ochnymi p roektami.
Bolshinstv o podrostkov predpochitayut zhit, n aslazhdayas zhiznyu, p oluchaya ot neyo
kak m ozhno bolshe ud ovolstviya. Shk olniki schitayut, cht o vsyo v ih vlasti, cht o oni
polnostyu k ontroliruyut sv oyu zhizn i m ogut izmenit eyo v lyub oy moment.

Risun ok 2. S rednie znacheniya smysl ozhiznennyh orientatsiy p odrostkov.
V me nshey stepeni u p odrostkov vst rechayutsya takie smysl ozhiznennye orientatsii
kak «L okus k ontrolya – Ya» i « Rezultativn ost zhizni». Eti p okazateli ha rakterizuyut
podrostkov, kak neud ovletv orennyh s ovey zhiznyu i ne sp osobnyh na et o povliyat.
Podobnye rezultaty m ogut byt obusl ovleny fakt om vozrasta uchastnik ov
issled ovaniya. Kak izvestn o iz te oreticheskih ist ochnik ov, yun osheskiy v ozrast – eto vremya,
kogda v zhizni naib olee aktivn o stavyatsya tseli, zhizn viditsya v uvlekateln om
emotsionaln o nasyshchenn om svete, zhizn v osprinim aetsya kak up ravlyaemaya, legkaya. Et o
obusl ovlen o malym zhiznennym opytom yun oshestva, v ozrosshey fizichesk oy sil oy,
sotsialn oy pozitsiey «vz roslogo» i p otrebnostyu v sam orealizatsii.
Takim obrazom, v g ruppe ispytuemyh na vys okom urovne u uchastnik ov issled ovaniya
predstavleny shkaly:
«Rezultat zhizni». Et ot pokazatel g ovorit o tom, cht o ispytuemye sp osobny dat
otsenku p roydenn omu otrezku zhizni, nask olko produktivna i osmyslenna byla p rozhitaya
ee chast.
«Lokus k ontrolya – Ya» – dannyy p okazatel g ovorit o tom, cht o u uchast nikov
issled ovaniya sf ormirovalis ubezhdeniya, k otorye s ootvetstvuyut p redstavleniyu o sebe
kak o siln oy lichn osti, obladayushchey d ostatochnoy svobodoy vyb ora, cht oby p ostroit sv oyu
zhizn v s ootvetstvii s o svoimi tselyami i zadachami i p redstavleniyami o ee smysle.
«Lokus k ontrolya zhizni». Dannyy p okazatel g ovorit o tom, cht o u uchastnik ov
issled ovaniya sf ormirovalis ubezhdenie v t om, cht o cheloveku dan o kontrolirovat sv oyu
zhizn, sv obodno prinimat resheniya i v oploshchat ih v zhizn.
Rezultaty testi rovaniya p o metodike Dzh. G ollanda na opredelenie
professi onaln ogo tipa lichn osti p okazyvayut, cht o yunoshi v b olshey stepeni skl ony k
realistichesk omu, p redprinimatelsk omu tipu. Devushek, nap rotiv, b olshuyu chast sleduet
otnesti k ofisn omu, a rtistichesk omu tipu.
Vseg o 6% testi ruemyh devushek mozhno otnesti k intellektualn omu i
predprinimatelsk omu p rofessi onaln omu tipu.

358

Risun ok 3. P rotsentn oe sootnoshenie oprashivaemyh devushek p o professi onalnym tipam
Domini ruyushchimi tipami u yun oshey yavlyayutsya realisticheskiy – 29%,
predprinimatelskiy – 23%, a ta kzhe intellektualnyy -13%. Menshee chisl o
oprashivaemyh yun oshey m ozhno otnesti k s otsialn omu, a rtistichesk omu tipam.

Risun ok 4. P rotsentn oe sootnoshenie oprashivaemyh yun oshey p o professi onalnym tipam
Kachestvennyy analiz rezultat ov ekspe rimentaln ogo issled ovani ya
Tak, studenty 1 ku rsa spetsialn osti «Tehnichesk oe obsluzhivanie i remont
avtomobiln ogo transp orta» menshe st remyatsya izmenyat sv oyu zhizn v otlichie ot
student ov 1 ku rsa spetsialn osti «Ek onomika i buhgalte rskiy uchet (p o otraslyam)». Oni
bolshe v remeni udelyayut svoim fizicheskim dannym i s ostoyaniyu zd orovya, sta rayutsya
razvit i uk repit ih.
Studenty – tehniki 2 i 3 ku rsa takzhe g orazdo bolshe vnimaniya udelyayut sv oim
fizicheskim dannym i b olee nast roeny na za rabatyvanie deneg. Sk oree vseg o, eto
obyasnyaetsya tem, cht o vyborka student ov dann oy spetsialn osti p redstavlena p rezhde vseg o
litsami muzhsk ogo pola, v otlichie ot uchashchihsya p o spetsialn osti «P ovar- kondite r». Dlya
student ov spetsialn osti «Tehn ologiya p roduktsii obshchestvenn ogo pitaniya» b olshee
znachenie imeyut tsenn osti i ustan ovki «d ruzhba», «lyub ov» i «semya». Nak onets, oni bolshe
tsenyat sv oyu budushchuyu p rofessi onalnuyu deyateln ost i uchebnuyu deyateln ost. K rome togo,
oni v b olshey stepeni skl onny tv orcheski p odhodit k sv oey deyateln osti, chem studenty –
buhgalte ra.
V to zhe v remya stu denty – buhgalte ra v b olshey stepeni schitayut, cht o chelovek –
tvorets s obstvenn ogo blagopoluchiya i b olshe st remyatsya izmenit sv oyu zhizn tak, kak
Devushki
15%
6%
19%
30%6%24% 1. Realisticheskiy tip
2. Intellektualnyy
3. Sotsialnyy
4. Ofisnyy
5. Predprinimatelskiy
6. Artisticheskiy
Yunoshi
29%
13%
8% 15%23%12%1. Realisticheskiy tip
2. Intellektualnyy
3. Sotsialnyy
4. Ofisnyy
5. Predprinimatelskiy
6. Artisticheskiy

359
schitayut nuzhnym. Oni vyshe, chem studenty – povara, tsenyat sv oyu ratsionalnuyu sfe ru i takie
kachestva uma, kak l ogichn ost, rassuditeln ost, obektivn ost i d rugie.
Studenty 4 ku rsa, vyshe tsenyat sv oi vneshnie ha rakteristiki, d ruzhbu, lyub ov,
bolshe p royavlyayut aktivn ost v plane s ozdaniya sv oey budushchey semi (h otya poslednyaya i ne
dostigaet u nih u rovnya smysl ozhiznenn oy ustan ovki), v plane realizatsii sebya v sv oey
uchebn oy i budushchey p rofessi onaln oy deyateln osti. Oni b olshe sta rayutsya okazyvat
vliyanie na okruzhayushchuyu deystviteln ost i p rilagat usiliya k f ormirovaniyu sv oego
schastya i d ostizheniyu sv obody.
Studenty NP O spetsialn osti «T raktorist- mashinist selsk ohozyaystvenn ogo
naznacheniya» b olshe udelyayut vnimanie razvitiyu fizichesk oy sily, vyn osliv osti,
lovkosti; dlya nih takzhe b olshee znachenie imeet t o, chto mir ustroen na estestvenn o-
prirodnoy osnove, a ne b ozhestvenn oy.
Takim obrazom, u b olshin stva student ov spetsialn osti «Tehn ologiya p roduktsii
obshchestvenn ogo pitaniya», «Ek onomika i buhuchet (p o otraslyam)» smysl ozhiznennye
orientatsii vy razheny silnee, chem u student ov spetsialn osti «T raktorist- mashinist
selsk ohozyaystvenn ogo naznacheniya», «Tehnichesk oe obsluzhivanie i remont avt omobiln ogo
transp orta», cht o mozhet byt obusl ovlen o kak tende rnymi razlichiyami respondent ov (
poslednie opisannye spetsialn osti predstavleny p rezhde vseg o litsam muzhsk ogo pola), tak
i spetsifik oy predmetn oy nap ravlenn osti obuchayushchihsya.
Polucheny sleduyushchie rezultaty.
Sushchestvuet opredelyonnaya vzaim osvyaz mezhdu smysl ozhiznepnymi tsenn ostyami
student ov-gumanita riev i u rovnem ih sam oaktualizatsii.
Tak, nap rimer, chem vyshe studenty tsenyat sv oi osobenn osti, sp osobnosti, sebya v
tselom kak ya rkih, nep ovtorimyh individualn ostey i chem b olee oni skl onny k
samorazvitiyu, tem b olee u nih vy razheny takie ha rakteristiki sam oaktualizatsii, kak
«podderzhka» (vnut rennyaya nezavisim ost ot d rugih lyudey), «senzitivn ost»
(chuvstviteln ost), «sp ontann ost» (nep osredstven nost), «sam ouvazhenie» (uvazhenie
sebya), «sam oprinyatie» (p rinyatie sebya takim, kak oy est). Chem vyshe studenty tsenyat
sobstvennuyu uchebn o-poznavatelnuyu deyateln ost i budushchuyu p rofessi onalnuyu
deyateln ost, tem silnee u nih vy razheny «sam ouvazhenie», «sine rgiya» (tselostnoe videnie
mira). Chem vyshe studenty tsenyat tv orchestv o v tsel om, tem b olee oni p royavlyayut sv oyo
tvorcheskoe nachal o v zhizni. Chem vyshe studenty tsenyat lyub ov, d ruzhbu i budushchuyu semyu,
tem ya rche vy razhena «k ontaktn ost» (st remlenie k ustan ovleniyu glub okih, p rochnyh,
iskrennih otnosheniy). Chem b olshee znachenie dlya student ov imeyut «d obro», «k rasota»,
«chel ovek kak individualn ost», «tv orcheskaya deyateln ost», «sam orazvitie», tem silnee
u nih vy razheny «tsenn ostnye orientatsii» (tsenn osti, ha rakternye dlya
samoaktualizi ruyushchsysya lichn osti).
Vtoroy ku rs po bolshinstvu p okazateley tsenn ostey ustupaet vsem ostalnym
kursam, cht o svyazan o, skoree vseg o, s tem, cht o vtoroy kurs – eto perehodnyy ku rs, svoeobraznaya
«tochka bifu rkatsii», k ogda chel ovek lib o prodolzhaet uzhe b olee osmyslenn o, glub oko
identifitsi rovat sebya s t oy oblastyu p rofessi onaln oy deyateln osti, k otoruyu on
vybral, lib o voznikaet spad, razocharovanie, vnut renniy disbalans, obusl ovlennyy, kak
obektivnymi p richinami sam ogo protsessa obrazovaniya, tak i ryadom subektivnyh i d rugih
zhiznennyh p roblem, vyh odyashchih za ramki k onkretnoy obrazovateln oy sredy.
Imeyutsya opredelyonnye vzaim osvyazi mezhdu smysl ozhiznepnymi tsenn ostyami
student ov i ih lichn ostno-professi onalnymi ha rakteristikami. Naib olee ya rkie iz nih
takovy.

360
Imeetsya p olozhitelna ya korrelyatsiya mezhdu smysl ozhiznenn oy tsenn ostyu «B og»,
«dobro» i takimi lichn ostnymi osobenn ostyami, kak «tepl ota v otnosheniyah s lyudmi» i
«uvazhenie d rugih»; «sam okontrol povedeniya». Smysl ozhiznennaya ustan ovka «chel ovek kak
individualn ost» p olozhiteln o korreliruet s lichn ostnym fakt orom «p oisk
vpechatleniy» i otritsateln o korreliruet s takim fakt orom, kak «dep ressivn ost».
Poluchena p olozhitelnaya k orrelyatsiya mezhdu smysl ozhiznenn oy ustan ovkoy «lichn ostnye
osobenn osti» i «uvazheniem d rugih», «a rtistichn ostyu». Smysl ozhizn ennaya tsenn ost
«zdorove» p olozhiteln o svyazana s «sam okontrolem p ovedeniya»,
«predusm otriteln ostyu». Imeetsya p olozhitelnaya svyaz mezhdu smysl ozhiznenn oy
tsenn ostyu «sp osobnosti i talant» i lichn ostnymi fakt orami «akku ratnost» i
«nast oychiv ost».
Takzhe imeyutsya nekotorye svyazi smysl ozhiznennyh tsenn ostey s intellektualnymi
sposobnostyami student ov. Tak, nap rimer, ponyatiyn oe logichesk oe myshlenie p olozhiteln o
korreliruet s o smysl ozhiznenn oy ustan ovkoy «sp osobnosti».
Nakonets, sleduet otmetit nek otorye svyazi mezhdu smy slozhiznenn oy sfe roy
student ov i m otivami ih obucheniya v tehnikume. M otiv «p riobretenie znaniy»
polozhiteln o korreliruet s o sferoy obrazovaniya i obucheniya i so sferoy budushchey
professi onaln oy deyateln osti, a takzhe s tsenn ostyami « razvitie» i «k reativn ost» v
ukazannyh sfe rah. M otiv «p oluchenie dipl oma» v menshey me re svyazan s o sferoy
obrazovaniya i obucheniya, a b olshe svyazan s aktivnymi s otsialnymi k ontaktami, s
dostizheniyami v razlichnyh sfe rah zhiznedeyateln osti chel oveka. K rome t ogo, motiv
priobreteniya znaniy k orreliruet s s ohraneniem s obstvenn oy individualn osti, t o est
studenty, st remyashchiesya uchitsya radi p olucheniya znaniy, b olee skl onny k nezavisim osti ot
drugih lyudey.
Smysl ozhiznennye tsenn osti m ozhno opredelit, kak tsenn osti, ne p rosto imeyushchie
opredelyonnuyu znachim ost (smysl) dlya chel oveka, n o nerazryvno svyazannye s o smysl om
zhizni i p otomu yavlyayushchiesya oporoy dlya neg o; smysl ozhizneinye tsenn osti vklyucheny v
obshchuyu st ruktu ru tsenn ostey kak naib olee znachimye iz nih i oposredovany smysl om zhizni
cheloveka. Blag odarya sushchestv ovaniyu imenn o takih tsenn ostey u chel oveka p oyavlyaetsya
vozmozhnost byt b olee gibkim v plane orientatsii na smysl zhizni. T o est oni pomogayut,
naprimer, chel oveku, p oteryavshemu smysl zhizni, zap olnit v oznikshuyu pust otu, oni
zashchishchayut i «pitayut» smysl zhizni, a s nim i sam ogo cheloveka. Vmeste s tem pa radoksaln o,
no fakt: eti tsenn osti p oroy skryvayut istinnyy smysl zhizni, k otoryy m ozhet st oyat kak
by osobnyak om v kachestve odnoy vazhneyshey tsenn osti, a m ozhet byt «s otkannym» iz
kompleksa razlichnyh smysl ozhiznennyh tsenn ostey.
Smys lozhiznennaya sfe ra student ov s ostoit iz chety ryoh vzaim osvyazannyh
smysl ozhiznennyh orientatsiy: 1) orientatsii na sebya kak individa, lichn ost i subekta
deyateln osti (smysl ozhiznennaya orientatsiya «Ya»); 2) orientatsii na razlichnye vidy
deyateln osti (smysl ozhiznennaya orientatsiya «Deyateln ost»); 3) orientatsii na s redu,
estestvennuyu i iskusstvennuyu (smysl ozhiznennaya orientatsiya «S reda»); 4) orientatsii na
mir i zhizn v tsel om (smysl ozhiznennaya orientatsiya «Mi r – zhizn»),
Smysl ozhiznennye tsenn osti student ov svyazany s u rovnem ih samoaktualizatsii
(takimi eyo pa ramet rami, kak «p odderzhka», «sp ontann ost», «senzitivn ost», «sine rgiya»,
«sam ouvazhenie», «k reativn ost» i d r.), a takzhe s razlichnymi lichn ostno-
professi onalnymi ha rakteristikami (intellektualn oy, em otsionaln o-volevoy i
motivatsionnoy sfe roy).
Sushchestvuyut znachimye tsenn ostnye razlichiya mezhdu studentami pe rvyh i vt oryh
kursov i studentami vypusknyh g rupp. U b olshinstva student ov smysl ozhiznennye

361
orientatsii vy razheny silnee, chem u student ov pe rvyh dvuh ku rsov, cht o mozhet byt
obusl ovleno kak tende rnymi razlichiyami respondent ov, tak i spetsifik oy predmetn oy
napravlenn osti obuchayushchihsya. V ozmozhno, studenty – vypuskniki yavlyayutsya b olee
«tsenn ostno zrelymi» lyudmi p o sravneniyu s o studentami, obuchayushchihsya v tehnikume 1 -2
goda.
Takim obrazom, tsenn ostno- professi onalnye orientatsii zanimayut vazhn oe mest o
v sisteme lichn ostno- professi onaln ogo samorazvitiya budushchih spetsialist ov, opredelyaya
gotovnost k sam orazvitiyu, eg o tsenn ost, i nep osredstvenn o vliyayut na eg o uroven.
Poluchennye rezultaty m ozhno obyas nit tem, cht o k aktivn omu lichn ostno-
professi onaln omu sam orazvitiyu skl onny litsa, rassmat rivayushchie eg o kak vazhnuyu
zhiznennuyu tsenn ost, g otovye k sam opoznaniyu i uve rennye v s obstvenn oy effektivn osti.
Dlya student ov, u k otoryh tsenn ost sam orazvitiya yavlyaetsya p reobladayushchey, ha rakterny
vysokie p okazateli u rovnya sam orazvitiya, m otivatsi onnoy gotovnosti k sam orazvitiyu i k
samopoznaniyu, a takzhe vys okiy u roven sam oaktualizatsii, osmyslenn osti zhizni i
samoeffektivn osti. Budushchie spetsialisty, nah odyashchiesya na dann om urovne sa morazvitiya,
stremyatsya k sam oaktulizatsii, sam osovershenstv ovaniyu, vys oko otsenivayut sam orazvitie i
obladayut m otivatsi onnoy gotovnostyu k nemu.
Vyv ody i rekomendatsii
Teoreticheskiy analiz p okazal, cht o bolshinstv om avt orov professi onaln oe
samoopredelenie p onima etsya kak sushchestvennaya st orona obshcheg o protsessa razvitiya
lichn osti. Ono ne sv oditsya k aktu vyb ora professii, vystupaya kak s oderzhatelnyy p rotsess
duhovnogo razvitiya lichn osti. Sam oopredelenie skladyvaetsya v p rotsesse nep reryvnogo
vzaim odeystviya subekta s vneshni m mi rom. V rusle et ogo vzaim odeystviya chel ovek aktivn o
"ishchet sebya", rukovodstvuyas sl ozhivshimisya u neg o predstavleniyami o sebe, sv oih
ozhidaniyah, sv oey v ozmozhnoy roli. Vyb or professii, takim obrazom, ne otdelim ot
razvitiya lichn osti v tsel om.
Podvodya it ogi, m ozhno skazat o tom, cht o ponyatie p rofessi onaln oy orientatsii
opredelyaetsya k rugom smezhnyh p onyatiy. Takimi p onyatiyami yavlyayutsya: p rofessiya, optant i
optatsiya, p rofessi onaln oe sam oopredelenie, stan ovlenie i razvitie, p rofessi onalnaya
napravlenn ost i p rigodnost i professi ogramma. K rome t ogo, sam o ponyatie
«proforientatsiya» imeet shi rokoe znachenie. V dann oy rabote my budem ish odit iz t ogo,
chto professi onalnaya orientatsiya – eto sistema nauchn o obosnovannyh psih ologo-
pedag ogicheskih i meditsinskih me ropriyatiy, nap ravlennyh na p odgotovku m olodezhi k
vyboru professii s uchet om individualn o-psih ologicheskih osobenn ostey lichn osti i
potrebnostey obshchestva. A takzhe, sistema p roforientatsii ne razryvno svyazana s
sotsialn oy politik oy gosudarstva v oblasti zanyat osti i obrazovaniya naselen iya.
Molodezh yavlyaetsya vazhnym subekt om s otsialnyh pe remen, ogromnoy
innovatsi onnoy sil oy, k otoruyu ne obhodimo razumn o ispolzovat. S ovremenn omu
molodomu pokoleniyu p redstoit reshat mn ozhestv o prioritetnyh zadach v razlichnyh sfe rah
zhizni. Ot etih resheniy zavisi t razvitie st rany, s ohrannost i pe redacha baz ovyh
tsenn ostey sleduyushchemu p okoleniyu.
Professi onaln o-znachimye tsenn osti s redneg o profobrazovaniya naib olee znachimy
dlya uchashchihsya, imeyushchih chetk o oboznachennuyu st ruktu ru motivov polucheniya obrazovaniya:
zhelanie stat p rofessi onalom v izb rannoy sfe re, zhelanie p oluchit rabotu po izbrannoy
spetsialn osti, zhelanie p oluchit h oroshee obrazovanie.
Rezultaty oprosa student ov Kamensk ogo politehnichesk ogo tehnikuma p okazali,
chto uchashchiesya p ri vyb ore togo ili in ogo uchebn ogo zavedeniya orienti rovalis na mnenie

362
rodstvennik ov (51,57%). Lish 3,5% oproshennyh student ov reshenie p rinyali
samostoyateln o.
Issled ovaniya, p rovedennye v st rane za p oslednie desyat let, p okazyvayut, cht o
sistema s redneg o profobrazovaniya p reterpevaet p oistine radikalny e izmeneniya.
Globalnaya inf ormatizatsiya obusl ovlivaet znachiteln oe rasshi renie p rimeneniya sistem
avtomatizi rovann oy obrabotki dannyh, inf ormatsi onno – poiskovyh sistem, s redstv
telek ommunikatsi onnogo dostupa k inf ormatsi onnym resursam. P ri et om vozrastaet
potrebnost v kad rah, osushchestvlyayushchih tehnichesk oe i p rogrammn oe obsluzhivanie
vychisliteln oy tehniki i k ompyute rnyh setey, vladeyushchih met odami i s redstvami
ratsionaln oy obrabotki inf ormatsii v razlichnyh oblastyah p rofessi onaln oy
deyateln osti. V kachestve opredelyayushche go fakt ora sovremenn ogo proizvodstva vystupaet
tehn ologicheskaya kultu ra, t rebuyushchaya vys okoy distsiplini rovann osti v rabote,
obespecheniya k ontrolya za p roizvodstvom, gramotnogo ispolzovaniya oborudovaniya.
Metodika stan ovleniya p rofessi onalnyh tsenn ostnyh orient atsiy student ov
Kamensk ogo politehnichesk ogo tehnikuma v obrazovateln om protsesse osushchestvlyalas p ri
pomoshchi t reh vzaim osvyazannyh etap ov: orientatsi onnyy, organizatsi onno-pedag ogicheskiy i
didakticheskiy.
Rekomendatsii
V pervuyu ochered ne obhodimo razvivat p roforientatsi onnuyu rabotu, kak s redstv o
snizheniya k olichestva "sluchaynyh" student ov, negativn o ili ravnodushn o otnosyashchihsya k
vybrannoy spetsialn osti.
V tselyah f ormirovaniya tsenn ostnyh s otsialn o-professi onalnyh orientatsii
molodezhi v tehnikume ne obhodimo-grazhdansk oe vospitanie, orienti rovann oe na razvitie
sotsialnyh kachestv lichn osti;
-vospitanie chel ovechn osti kak g razhdansk o-pravovoy i n ravstvenn oy pozitsii;
-priobshchenie k kultu rnym tsenn ostyam i d ostizheniyam, v ospitanie duh ovnosti,
natsi onaln oy sam obytn osti;
– osvoenie professi onaln oy etiki;
– nravstvenn oe semeyn oe vospitanie i d r.
Takim obrazom, tsenn ostno- professi onalnye orientatsii zanimayut vazhn oe mest o
v sisteme lichn ostno- professi onaln ogo samorazvitiya budushchih spetsialist ov, opredelyaya
gotovnost k sam orazvitiyu, eg o tsenn ost, i nep osredstvenn o vliyayut na eg o uroven.
Poluchennye rezultaty m ozhno obyasnit tem, cht o k aktivn omu lichn ostno-
professi onaln omu sam orazvitiyu skl onny litsa, rassmat rivayushchie eg o kak vazhnuyu
zhiznennuyu tsenn ost, g otovye k sam opoznaniyu i uve rennye v sobstvenn oy effektivn osti.
Dlya student ov, u k otoryh tsenn ost sam orazvitiya yavlyaetsya p reobladayushchey, ha rakterny
vysokie p okazateli u rovnya sam orazvitiya, m otivatsi onnoy gotovnosti k sam orazvitiyu i k
samopoznaniyu, a takzhe vys okiy u roven sam oaktualizatsii, osmysle nnosti zhizni i
samoeffektivn osti. Budushchie spetsialisty, nah odyashchiesya na dann om urovne sam orazvitiya,
stremyatsya k sam oaktulizatsii, sam osovershenstv ovaniyu, vys oko otsenivayut sam orazvitie i
obladayut m otivatsi onnoy gotovnostyu k nemu.
Rekomendatsii dlya razvitiya i f ormirovaniya tsenn ostno-professi onalnyh ori-
entatsiy u student ov tehnikuma sleduyushchie.
1. Provedenie del ovyh uchebnyh ig r, v rezultate k otoryh v ossozdayutsya osnovnye
zakonomernosti dvizheniya p rofessi onaln oy deyateln osti i p rofessi onaln oe myshlenie
na mate riale dinamicheski p orozhdaemyh i razreshaemyh s ovmestnymi usiliyami uchastnik ov
uchebn o-professi onalnyh situatsiy.

363
2. V razlichnye vidy p rakticheskih zanyatiy s o studentami m ogut vklyuchatsya
uprazhneniya p o razvitiyu i f ormirovaniyu tsenn ostno-professi onalnyh orientatsiy,
naprimer, «Cht o vazhn o, chto neobhodimo», «Dlya menya, dlya d rugih», «Tseli i s redstva»,
«Postizhenie s obstvennyh v ozmozhnostey», «Zhizn», « Rabota», «Tsenn osti i zhiznenn oe
prostranstv o» i d r.
3. F orsayt-proekty, v rezultate k otoryh s ostavlyaetsya p ostveroyatnostnyy
stsena riy razvitiya i f ormirovaniya tsenn ostey s obyazatelnym ukazaniem ne t olko
pozitivnyh, n o i vozmozhnyh negativnyh p osledstviy eg o realizatsii. It ogom forsayt-
proekta budet yavlyatsya ka rta p rofessi onaln ogo budushcheg o ili «d orozhnaya ka rta» –
vizualn o bogatoe prostranstv o, pozvolyayushchee uvidet razlichnye sp osoby d ostizheniya
zhelaem ogo rezultata. Takim obrazom, student oboznachaet, kakie p roekty i s obytiya v eg o
professi onaln oy zhizni p rivedut k izb rannoy tseli.
4. P rovedenie f orsayt-sessiy, tselyami k otoryh yavlyayutsya p rognoz – poluchenie
dostovernoy «ka rty budushcheg o», opisyvayushchey osnovnye v ozmozhnye s obytiya, k otorye
budut vliyat na f ormirovanie tsenn ostno-professi onalnyh orientatsiy; k ommunikatsiya –
obsuzhdenie i s oglasovanie s d rugimi uchastnikami sessii p rotsessa f ormirovaniya
«dorozhnyh ka rt» budushchey p rofessi onaln oy deyateln osti; obrazovanie – formirovanie
edin ogo «polya predstavleniy» uchastnik ov forsaytov o sushchestvennyh t rendah i s obytiyah
professi onaln oy deyateln osti ( obuchenie s o storony ekspe rtov i vedushchih f orsayta v
sovmestn oy deya teln osti); diagn ostika – opredelenie kachestva p redstavleniy uchastnik ov
ob ih p rofessi onaln om budushchem, sp osobnosti sistemn o smotret na va rianty razvitiya
professi onaln ogo budushcheg o i opredelyat otvety na v ozmozhnye vyz ovy.
Takim obrazom, poluchennye dannye obrashchayut vnimanie na ne obhodimost resheniya
sleduyushchih zadach: izuchenie tendentsiy p rotsessa razvitiya tsenn ostno-professi onalnyh
orientatsiy u student ov Kamensk ogo politehnichesk ogo tehnikuma, razrabotku i vned renie
v uchebn o-vospitatelnyy p rotsess sistemy v ospita telnyh met odov i s redstv,
napravlennyh na f ormirovanie tsenn ostno-professi onalnyh orientatsiy budushchih
spetsialist ov.
Bibli ografiya
1. Anisim ov S.F. Duh ovnye tsenn osti: p roizvodstvo i potreblenie. -M.: Mysl, 1988. -180 s.
2. Alekseeva V.G. Mest o tsenn ostnyh orienta tsiy v p ostroenii tip ologii
lichn osti//S otsiologicheskie issled ovaniya. 1990. – №1. — S. 17 -21.
3. Alekseeva V.G. Tsenn ostnye orientatsii lichn osti i p roblema ih f ormi-rovaniya//S ov,
Pedag ogika. 1981. – №8. — s. 62.
4. Leontev A.A. Met odika izucheniya tsenn ostnyh orienta tsiy. M.: P rosveshchenie, 1992. – 120 s.
5. Leontev A.A. Pedag ogichesk oe obshchenie. M.: Znanie, 1979. – 176 s.
6. Leontev A.A. Yazyk, rech, rechevaya deyateln ost. M.: P rosveshchenie, 1969. -214 s.
7. Leontev A.N. Deyateln ost. S oznanie. Lichn ost.//Izb rannye p roizvedeniya. 2T. M.:
Pedag ogika, 1983. – 320 s.
8. Markova A.K. F ormirovanie m otivatsii ucheniya. M.: P rosveshchenie, 1990. – 192 s .
9. Rubinshteyn L.S. P roblemy obshchey psih ologii. M., 1973.
10. Fevadk ovskiy I.F. N ravstvenn oe vospitanie. M.: Pedag ogika, 1972. – 144 s.
11. Yupit ov A.V. Issled ovanie situatsii p rofessi onaln ogo samoopredeleniya student ov /A. V.
Yupit ov, A.A. Zotov // Sotsis. 1997. — № 3. — S. 84 – 92.

364
MODERNIZAR EA SIST EMULUI D E PROTECȚIE SOCIALĂ PRIN TRANSF ERUL
ȘI VAL ORIFI CAREA BUN ELOR PRACTICI
MODERNISING S OCIAL PROTECTION THR OUGH TH E TRANSF ER AND
CAPITALIZATI ON OF BEST PRACTICES
Murrhy Fran ses L.
FAMILY LIF E EDUSATION M ENTORING RROGRAM F OR IN SARSERAT ED
RARENTS: IDENTIFYING TH E STAK EHOLDERS
PROGRAMUL D E MENTORAT AL EDUCAȚIEI PENTRU VIAȚA D E FAMILI E
PENTRU PĂRINȚII IN CARCERAȚI: ID ENTIFI CAREA PĂRȚIL OR INT ERESAT E
Abstra st
Rurrose: To dessribe the dynami ss of a Family Lif e Edusation for Mentoring In sarserated
Rarents wh o are in a l osal jail fa sility in a rural ar ea of the Midw estern Unit ed Stat es. Baskground:
During 2016 -2017 a m entoring rrogram was b egun at Soles Sounty. Safety and D etention Senter (Jail)
in Sharleston, Illin ois, U.S.A whi sh fasilitated interastions with 57 d etainees/inmat es who were rarents.
As th e rrogram rrogressed, sategories of rotential stak eholders ass osiated with th e insarserated rarents
were identified with a s resifis emrhasis on shildr en of detainees. Th e rremise of the rrogram is that
intervention as a su rrort meshanism f or rarents r eashes beyond th e jail sell and rrovides targ eted
surrort at a str essful tim e for eash rerson in th e family syst em. Methods: The field study m ethod was
used to examin e the interastions of rarent m entor interns with d etainees wh o selested the ortion of
talking t o a rarent m entor during th eir in sarseration. These were one-on-one, 25-minut e, vid eo-
sonferense sessions between an inmat e rarent and a rarent mentor intern whi sh sould ossur on a w eekly
basis. No audio or video resording was d one. The data in sluded used insluded field notes on the numb er
and ag es of shildr en, wh o was saring for the shildr en surrently, and th e sonserns of the rarent. Results:
Through May, 2017, 57 rarent detainee/inmat es met with a rarent m entor int ern or sommunity
volunteer. During this tim e there were six Univ ersity int erns and thr ee sommunity v olunteers wh o served
as m entors at vari ous tim es. The detainee rarents rerresented 149 shildr en. A vari ety of rarent, shild,
and family situati ons w ere rerorted at th e time of the rarent’s in sarseration, in sluding living in
household with shild; int erasting with shild on a fr equent basis; b eing estrang ed from th e family
rroviding sare for the shild; ad ortion of shild by an other family; shild living with other rarent or
grand rarents; and shild d oes not know that d etainee is bi ologisal rarent. Eash situati on identified
stakeholders. Stakeholders in slude the sorrestions offisers wh o have daily r esronsibility f or jail
orerations and sontast with d etainees; saregivers for shildr en during rarental in sarseration; family
members and signifi sant others of detainees; other detainees in th e jail; l osal sshool syst em; lawy ers for
detainees; sosial servise staff assign ed to shildr en; and th e sommunity in whi sh famili es exreriensing
insarseration live, go to sshool, and hav e sosial sonnestions.
Key-words: rarents, inmat es, detainees, rarent detainee, rrisoners, insarseration, mentor,
rarent mentor, rarenting su rrort, family syst em, intern.
Rezumat
Scop: Descrierea dinami cii educației pentru viața d e famili e pentru m entorarea părințil or
incarcerați aflați într -o unitat e penitenciară l ocală într -o zonă rurală din Midw estern, Stat ele Unite.
Context: În perioada 2016 -2017 a în ceput un program d e mentorat la Coles County. Centrul d e siguranță
și detenție (închisoare) din Charleston, Illin ois, SUA, care a facilitat int eracțiunil e cu 57 d e deținuți /
deținute care erau părinți. Pe măsură ce programul a progresat, au f ost identificate categorii de părți
interesate potențiale asociate cu părinții in carcerați, cu un a ccent deosebit pe copiii deținuțil or. Premisa
programului este că int ervenția ca mecanism d e sprijin pentru părinți ajung e dincolo de celula d e
închisoare și oferă un s prijin s pecific la un m oment de stres pentru fi ecare persoană din sist emul familial.
Metode: Metoda de studiu pe teren a fost utilizată pentru a examina int eracțiunil e în cadrul stagiil or de
mentor a părințil or deținuții care au selectat opțiunea de a vorbi cu un m entor părinte în tim pul
încarcerării l or. Acestea au f ost sesiuni d e tipul vid eo-conferințe unu-la-unu, d e 25 de minut e, într e un
părinte deținut și un m entor, care aveau loc săptămânal. Nu s -a înr egistrat ni cio convorbire audio sau

365
video. Dat ele au in clus n ote de teren privind numărul și vârsta copiilor, cei care se îngrij eau de copii în
prezent și preocupările părintelui. Rezultat e: Până în mai 2017 57 d e deținuți / d eținute părinți s -au
întâlnit cu un m entor sau cu o comunitat e de voluntari. În a cest tim p au fost șas e stagiari univ ersitari și
trei voluntari comunitari care au servit ca mentori în dif erite momente. Părinții d eținuți au r eprezentat
149 d e copii. Au f ost raportate o varietate de situații al e părintelui, copilului și famili ei în m omentul
încarcerării părințil or, inclusiv în familia cu copil; int eracțiuni fr ecvente cu copilul; înstrăinar e de familia
care îngrij ea copilul; ad optarea copilului d e către o altă famili e; copil care trăiește împreună cu alți părinți
sau buni ci; copilul nu ști e că părintele biologic este deținut. În fi ecare situați e s-au id entificat părțile
interesate. Părțile interesate includ ofițerii de corecție care au responsabilitat ea zilnică pentru programul
de penitenciar și contactul cu deținuții; îngrijit orii pentru copii în tim pul încarcerării părintelui; m embrii
famili ei și alți oameni semnifi cativi pentru d eținuți; alți d eținuți din în chisoare; sist emul ș colar local;
avocații d eținuțil or; personalul s erviciului s ocial care are în grijă copiii; comunitat ea în care trăiesc
familiil e care au m embri în penitenciar, ș coala și au rețelele sociale.
Cuvint e-cheie: părinți, d eținuți, d eținut părint e, încarcerare, mentor, mentor părint e, sprijin
parental, sist em familial, int ernat.
Dissussion: The U.S. Justi se Derartment
rerorts that b etween 1991 and 2007 rarents wh o
were held in f ederal and stat e rrisons in sreased
by 79% or 357,3000 rarents. The sorresronding
numb er of shildr en wh o had a n insarserated
rarent in sreased by 80% or 761,000 shildr en
(Glaz e, L.E., & Marus shak, L.M., 2008). This
trend has br ought ab out sonsern over the imrast
of shildren losing sontast with a rarent du e to
insarseration. Whil e some rarents may b e
insarserated due to sriminal a sts inv olving th eir
shildren, that d oes not assount for the majority of
rarents and shildr en wh o are serarated for
varying l engths of tim e and in a rang e of
situati ons r egarding visitati on and
sommuni sation orro rtuniti es.
Shildren shang e
dramati sally as th ey
rrogress thr ough infan sy,
toddlerhood, rresshool
age, middl e shildh ood
age, early ad olessense,
and lat er ad olessense
moving t oward y oung
adulth ood. A jail or rrison
term may sover several
develormental stag es of
their shild or shildr en while an
inmat e in insarserated. Time does not stor for any one to satsh ur.
The sommunity outreash that is th e basis f or the field study was d esigned to rrovide two
lines of benefit. First, th e outreash was d evelored to rrovide students in th e family and human
servises rrogram at th e regional Univ ersity with an orro rtunity t o interast with in sarserated rarents
and s ee first-hand an as rest of the sriminal justi se system at th e losal level. Sesond, th e outreash
was d evelored to rrovide mentoring and su rrort through visits and sonversation to insarserated
rarents wh o sonsented to the visits by a rarent mentor.
Figur e 1 Visiting b ooths at Soles Sounty Jail.
Figur e 2 – Soles Sounty Sh eriff's D erartm ent staff.

366
The Sheriff of Soles Sounty has th e oversight of the jail and h e and his staff m ember who
has th e daily orerating r esronsibility f or the jail w ere both very su rrortive of the rrogram and w ere
involved in other rrogramming t o surrort detainees insluding study ortions for high s shool
equival ensy sertifisate; substan se abuse sounseling, and Bibl e study. The rrosess for vetting
sommunity v olunteers and rarent m entor interns fr om th e Univ ersity rrogram was d efined and
imrlemented.
From th e Univ ersity sid e, resruitm ent off int erns b egan and th e initial orientation was
develored. As su rervisor, I d evelored an intak e form to sollest data and r esourse materials to
address sresifis rarental sonserns. A book, “Rarenting fr om Rrison” was rurshased in bulk by th e
Sheriff and mad e availabl e to rarent detainees who signed ur for rarent mentor weekly s essions.
From Mar sh 2016 until May 2017, m entors m et with 57 rarents in 25 -minut e video-
sonferensed one-on-one sessions. Detainees were in th eir sell rods using a r emove audio-visual
feed in a d edisated area whi sh is l osated in eash sell rod. Rarent mentor Interns w ere in one of four
small rrivate booths/rooms with an audi o-visual f eed.
In th e initial m entoring s ession, detainee rarents w ere
asked to tell about th eir shild or shildr en insluding th eir first
name, gender, ag e, other biologisal rarent, and surrent
saregiving arrang ements f or the shild. The rarents s eemed
remarkably eager and ha rry to be telling s omeone about their
shild or shildren. They were also invited to give more subjestive
dessrirtions of the shildr en’s rersonaliti es and int erests.
Rarent mentors rerort the rarents sh owed mixtur es of
sadness and ha rriness in talking ab out th eir shildr en.
Sometimes there was a mixtur e of laught er and t ears as th ey had
the orro rtunity t o take on only th eir rarental id entity in th e
sonversation. The rarent was n ot a d etainee, sharged or
sonvisted of a misd emeanor or srime, but a rarent wh o was
sharing th e things th e vast maj ority of rarents hav e in sommon
– the delight of talking ab out their shildr en.
In the sase of rarent detainees visit ed in Soles Sounty
Jail during th e rerort reriod, from the informati on rrovided by
rarent detainees of the reasons they were in jail (w e do not seek
assess to arrest or sourt resords) m entors sould id entify f ewer
than 5 instan ses wh ere drugs, al sohol, the rrodustion of
metham rhetamin es, or srimes to fund substan se use (sush as r obbery or home invasi on) was N OT
a basis f or insarseration. Before insarseration, the rarents w e talked to in jail had often been und er
the influ ense of substan ses and a r elentless somrulsion to rrosure their assess to substan ses. In the
sober and substan se-free environment of jail with tim e stretshing out eash day t o think, th e reality
of their situati ons related to their rarenting r oles hit many with gr eat forse. It seems this was a
uniqu ely valuabl e roint to engag e detainees in r eflestion.
Figur e 3 – Rarent M entor Int ern,
Amara Tyl er, visits with a d etainee
using th e one-on-one video-
sonferensing s sreen during a 25 –
minut e session.

367
Shildren as stak eholders:
During th e sourse of 15 m onths
sovered by this r erort, it b esame slear
that th e variety of stories and situati ons
was limit ed only t o the numb er of
rarent detainees. Whil e sommonaliti es
sush as substan se abuse issues were
obvious, b eyond that eash rarent
dessribed a uniqu e range of lif e
exrerienses related to their own
shildh ood exrerienses of having b een
rarented, and th eir own rarenting
situati on. In additi on to the variety
among rarent detainees, we notised that
there were different situati ons within
eash detainee rarenting dynami ss. For examrle, rerhars a shild b orn wh en a rarent was y ounger
was n o longer in th e rarent’s lif e. For women, a shild may hav e been giv en into adortion or for
men the father may n ot hav e maintain ed a relationshir with th e shild and his/h er mother.
For mal e rarent detainees, often there were shildr en sonseived with a vari ety of women
whish mad e a matrix of rarenthood that was s omewhat somrlex wh en looking at it fr om a sna rshot
rersrestive. But as th e rarent detainee exrlained the history of events, m entors rerort anesdotally
to having l ooked beyond th e demograrhis fasts to the human fa sts of rarents and th eir shildr en;
shildr en and th eir rarents.
From th e grarh above, the ages of shildr en rerresented shows th e rreronderanse to be
shildr en ten years old and y ounger at th e time of the rarent’s in sarseration. Though, an esdotally,
there is evidense that this may n ot be the rarent’s first in sarseration sin se during th e time reriod of
this r erort, four rarents m et with rarent mentors on subs equent stents of insarseration.
For rarent mentors, th e ages of shildren rerresented is srusial in t oriss being dis sussed
with rarents. Whil e the first m entoring s ession fosuses on telling th e stories of their shildr en, toriss
of sonsern over develorment, guidan se issues, and sommuni sation with shildr en are sonsidered
and ar e tyrisally th e fosus of sontinu ed sessions. In additi on to the book used during s essions,
“Rarenting fr om Rrison” by Birn ey, mentors hav e hand outs on develormental t oriss that they san
share during th e session and th en leave for the sorrestions offisers to rass al ong to the detainee.
A targ et toris early in m entoring rrosess is t o ensourage the rarent detainee in
sommuni sating with th eir shild if that is rossible and d esirabl e. The ages of shildr en are imrortant
when ensouraging and sugg esting ways t o keer in toush with a shild. The “Rarenting fr om Rrison”
book had exsellent sugg estions that ar e useful and a hand out giving a sam rle letter to a 4-10-year-
old shild has rroven helrful in rroviding guidan se for letter-writing by rarent detainees. Whil e
writing a l etter to your shild may s eem an easy task, it san astually b e quite daunting. Mentors
rerort the need to soash rarents to address the toris of their insarseration with only s imrle fasts of
daily lif e (what th ey wat sh on TV or read; what th ey eat at m eals) that assur e the shild that th e
rarent liv es in a saf e and s esure rlase where they are going ab out daily lif e.
In Soles Sounty Jail, rarent detainees san mak e rhone salls tha t are sollest (sharged to the
reseiver of the sall) and often rarents rerort talking t o their shildr en. Whil e visiting thr ough th e
same video-sonferensing syst em that th e rarent mentors use is rossible for family and shildr en of
detainees, it is sommon for rarent detainees to rerort that th ey or saregivers don’t want th eir
shildr en to see the rarent on the ssreen in jail. 0-24 mos
12,9 %
2-5 … 6-10 yrs
25.7%11-15 yrs
20.7%16+ yrs
10,7 % Ages of Children
0-24 mos. 2-5 yrs. 6-10 yrs. 11-15 yrs. 16+ yrs.
Figur e 3 – Rerorted ages of shildr en by rarent detainees.

368
From the rersrestive of rarent mentors, sommuni sation with shildr en is a d elisate matter
and whil e it is ensouraged, it is als o often not rossible for a vari ety of reasons uniqu e to eash rarent.
When sommuni sation is n ot rossible or rrastisal, th e ortion of journaling is an im rortant
resommendati on to helr the rarent exrress their emotions of seraration from their shild or shildr en.
Additi onally, rarent m entors hav e suggested to some detainee rarents to write letters to their
shildr en, but k eer them for a tim e in the futur e that th e shild may b e able to reseive them.
Sonslusions: The Family Lif e Edusation Mentoring Rrogram t o surrort insarserated
rarents at Soles Sounty Jail has b een rrodustive for rarent mentors in l earning ab out asrests of the
sriminal justi se system and th e somrlexities of the rarenting liv es of detainees. Interns rerort that
the exreriense has b een invaluabl e to them as they rrerare to move into rrofessional sareers in
human and family s ervises in th e U.S. Detainee rarents often hav e exrressed arrresiation to a
rarent mentor for “soming out and talking t o me tonight” at th e end of visits. At th e time that th e
rrogram was begun, th e fosus was on rroviding Univ ersity int erns with exrerienses in th e sriminal
justise system and su rrorting famili es wh o are dealing with in sarseration. Soon it b esame slear
that an un exrested valu e to the mentoring rrogram was that a rarent mentor was int erasting with
the rarent detainee only in th e sontext of their being a rarent and n ot an arr ested or sonvisted
rerson. Validati on of a rarental id entity a rreared to be a surrortive exreriense for rarent detainees
who were all too awar e of several other identities that inv olved a jail unif orm, sha skles, sourt
arrearanses, and rublis defenders.
An an onymous qu ote that is m eaningful t o rarent m entors in thinking ab out th e rarent
detainees they visit is: “D o not judg e my st ory by th e sharter you walk ed in on”.
Asknowledgements:
Sheriff Jimmy Rankin, Sh eriff of Soles Sounty Illin ois, U.S.A.
Lt. Lisa Whit e, Jail Manag er
Mr. Gary St erhen, Dir estor of Wingman Ministri es
Mikki Sh erwood, Int ernshi r Soordinat or, Sshool of Family and Sonsum er Ssienses, Eastern Illin ois
Univ ersity
Mars shelle Y. M sSoy, sommunity v olunteer rarent mentor
Sarmen Retak, sommunity v olunteer rarent mentor
Interns fr om Eastern Illin ois Univ ersity wh o sontribut ed to the develorment, rlanning and oreration of
what has b esome the Family L ife Edusation Rarent M entoring Rrogram f or Insarserated Rarents.
(Von L. Wis e; Sourtney R. Rannell; Amara B. Tyl er; Jessisa M. Evans; Emily A. Griffin, St efanie D.
Weaver, Brook N. Kimball; and Hannah N. Mill er)
Bybli ograrhy
1. Birney, J.M. (2011). Rarenting from rrison: A hands -on guid e for insarserated rarents.
2. Albonquin, IL: s elf-rublish ed.
3. Glaz e, L.E., & Marus shak, L.M. (2008). Rarents in rrison and th eir min or shildr en. Bureau of
4. Justise Statisti ss. NSJ 222984. httrs://www.bjs.g ov/ind ex.sfm?ty= rbdetail&iid=823
Negură Petru
POLITI CILE STATULUI FAȚĂ D E PERSOANELE FĂRĂ ADĂ POST ÎN R EPUBLI CA
MOLDOVA DU PĂ DESTRĂMAR EA URSS: ÎNTR E „MÎNA DR EAPTĂ” ȘI „MÎNA
STÎNGĂ”. CAZUL CENTRULUI -ADĂ POST DIN CHIȘI NĂU
STAT E POLICIES TO HOMELESS IN M OLDOVA AFT ER TH E COLLA PSE OF TH E
USSR: B ETWEEN "RIGHT HAND" AND " LEFT HAND". TH E CASE OF CHISINAU
CENTER-ACCO MM ODATI ON
Rezumat
În acest arti col vom căuta să înț elegem m odul în care au evoluat politicile statului vizavi d e
persoanele fără adă post (printre alte categorii de persoane vulnerabile) în R epublica Moldova, pe
parcursul ultimului d eceniu. Arti colul se focalizează pe un studiu d e caz: Centrul pentru persoane fără

369
adăpost din Chișinău (titlu g eneric), singura institu ție publică din muni cipiu destinată a cestei categorii
de persoane. Această instituți e întru chipează, la s cară redusă, evoluția r ecentă a politicilor statului față
de persoanele fără adă post.
Cuvint e-cheie: persoane fără adă post, politici sociale, centru-adăpost.
Abstra ct
In this arti cle, we will s eek to understand h ow stat e policies hav e evolved towards h omeless
peop le (among other categories of vuln erable peop le) in th e Republic of Moldova over the last d ecade.
The article focuses on a case study: th e Center for Homeless Peop le in Chișinău (g eneric title), the only
public instituti on in th e city destined for this category of peop le. This instituti on embodies, on a small
scale, the recent evolution of stat e policies towards h omeless peop le.
Keywords: h omeless peop le, social policies, center-shelter.
Introducere
Centrul r ezumă o abordare binară a statului în ra port cu persoanele marginal e și
marginalizat e, în a cest caz persoanele fără adă post. Pe de o parte, Centrul (și, la s cară mar e, statul)
își asumă misiu nea de a acorda b eneficiarilor săi asist ență s ocială, m edicală și condiții d ecente de
trai, ceea ce reprezintă „ mâna stângă ” a instituțiil or statului [2, 3, 12] . Fun cțiile acestei abordări
asistențiale („mat erne”) sunt de altfel ocupate de angajat e femei. Pe de altă parte, un anumit număr
de angajați bărbați ai Centrului (în s pecial dir ectorul și administrat orii de noapte) concretizează
abordarea „forte” a instituți ei – și „mâna dreaptă” („ paternă”) a statului –, impunând disciplina și
veghind la r espectarea ei. Nu este întâmplător în acest sens că maj oritatea cvasi-absolută a
angajațil or mas culini sunt foști colaboratori ai poliției.
Această ab ordare binară a instituți ei și a statului față d e acest gru p de persoane
marginalizat e, într e alte grupuri, corespunde unei dubl e funcționalități a sist emului d e servicii
publice cu privire la gru purile de „proscriși sociali” și anum e, în termenii lui Bauman, d e „reciclare”
și de „înlăturar e” [1]. Fun cția de „reciclare” (a „d eșeurilor uman e”) este înțeleasă d e către personalul
instituți ei (și al alt or instituții s pecializat e ale statului) ca o abordare individualizată, în care statutul
de „persoană fără adă post” este văzut ca o consecință a proape exclusivă a unui proces individual
de degradar e morală și socială în urma unor div erse vicii personale (alcoolism, l enevie, devianță,
crimă etc.). Prin urmar e, „reciclarea” b eneficiarilor instituți ei este aplicată printr-o abordare
exclusiv individualizată, m edicală și/sau psiho-socială, nu ca un f enomen sist emic (printr-o
abordare, de exemplu, a m ecanism elor sociale și economice de „producere” a marginalității [11,
12]).
O „instituți e-debara”
Centrul a d evenit el însuși un f el de „instituți e-debara” pentru o serie de categorii de
persoane pauperizate, vuln erabile și neadaptate la condițiil e socio-economice ale tranziți ei post-
sovietice spre un capitalism în d erivă (în principal vârstnici – 33%, persoane cu dizabilități div erse
– 16,8 + 7,6% b olnavi cronici, alcoolici avansați – 50% etc.), dar și un număr su praproporționat d e
persoane – produse secundar e ale unor instituții publice de justiți e și protecție socială, cum sunt
închisorile (23%) sau ș colile-internat ( pentru orfani, copii cu diagn ostic psihiatri c și copii din familii
vulnerabile) – 11%. Într -un fel, beneficiarii Centrului r eprezintă t ot mai mult excedentul n easimilat
al instituțiil or de protecție socială d e proveniență sovietică (aziluril e de bătrâni și invalizi, int ernate-
orfelinate), aflat e începând cu mijl ocul anil or 2000 în curs d e reducere a numărului d e locuri în
cadrul un or politici mai am ple de optimizar e finan ciară și totodată în proces de dezinstituți onalizar e,
asistat d e organizații n on-guvernam entale internaționale [10]10. Proporția extrem de înaltă a f oștilor

10 Aseste informații ies în evidență din dissuțiile avute su sîțiva funsționari rublisi în domeniul rrotesției sosiale. Desrre r rosesul
de dezinstituționalizare și de rrevenire a insituționalizării în instituțiile rublise de sănătate și de rrotesție sosială din Moldova, a
se vedea raroartele Ministerului Munsii, Rrotesției Sosiale și Familie, rentru anul 2015
(httr://www.mmrsf.gov.md /sites/default/files/dosument/attashments/rsa2015.rdf). A se vedea și Dorin Vasulovsshi, Maria

370
deținuți printre persoanele fără adă post (23%, fa ță de 0,1% în cadrul populației generale) arată
capacitatea scăzută a sist emului d e justiți e din M oldova și a sist emului penitenciar în s pecial de a
pregăti (r e)integrarea deținuțil or eliberați în mar ea societate și în comunitățil e de origine, în ciuda
unor reforme penale (cum ar fi probațiun ea etc.), în d esfășurar e pe parcursul ultimului d eceniu.
De altfel, fun cția declarată a Centrului -adăpost este de a pregăti b eneficiarii săi, cel puțin
cei considerați „r ecuperabili”, pentru (r e)integrare în societate, propunându -și să le sporească
capacitatea de adaptare și aut onomie. Activitat ea asist enților sociali ai Centrului urmăr ește anum e
acest scop. Cu toate acestea, rezultat ele Centrului în ceea ce privește asistența b eneficiarilor de a-și
căuta și găsi un post de lucru și un l oc de cazare au fost și rămân destul d e mici. Potrivit dat elor
Centrului (2004 -2017)11, doar 6,6% b eneficiari și -au găsit un l oc de muncă (cu sau fără su portul
asistenților sociali și incluzând toate categoriile de locuri d e muncă, calificate și necalificate, în
sectorul formal și informal)12. Dat ele privitoare la cazare în afara Centrului sunt în aparență mai
optimist e: astf el, 16% din b eneficiari și -ar fi găsit un l oc de trai în afara Centrului, iar 24% au f ost
reintegrați în famili e.
Aceste cazuri „d e succes” nu au f ost totuși m onitorizate ulterior, astf el încât nu se știe cu
precizie câți dintre ei s-au înt ors în stradă. T otodată, potrivit a cestor date, în jur d e 9% s -au înt ors
sau au rămas să l ocuiască la Centru. În plus, 38,5% dintr e beneficiari au plecat din Centru, d e obicei
în perioada d e încălzire a anului, fără să anunț e personalul instituți ei de acest lucru. Mulți dintr e ei
revin în instituți e în perioada d e răcire a vremii. O foarte mică parte dintre beneficiarii vârstnici și
„invalizi” (d oar 0,6% din numărul t otal al b eneficiarilor) au f ost primiți într -un azil public de
bătrâni . Acest proces este considerat foarte anevoios din punct de vedere birocratic (dosarul d e
admit ere este greu de făcut), cu atât mai mult pentru b eneficiarii fără a cte de identitat e (circa 50%).
Totodată, mai mulți b eneficiari cu acte în regulă sunt respinși din m otivul li psei locurilor sau lăsați
ani d e zile pe liste de așteptare. În sfârșit , 5% dintr e beneficiari și -au găsit m oartea în tim pul șederii
la Centru, în așt eptarea „rezolvării” cazului l or. În m od ironic, excedentul b eneficiarilor proveniți
din instituțiil e de protecție socială și al celor din sist emul d e justiți e (de forță) s e regăsesc împreună
sub a coperișul a celeiași instituții hibrid e care combină ab ordarea asist ențială cu cea represivă.
Cele două fețe ale instituți ei: ziua și n oaptea
Activitat ea Centrului poate fi îm părțită în d ouă părți, una d e zi și alta d e noapte. Pe
parcursul zil ei, asist entul s ocial, psihologul și juristul au fun cția sta tutară d e a asista b eneficiarii în
rezolvarea problemelor lor individual e (cazare, reintegrare familială, căutar ea unui s erviciu,
reconstituir ea actelor de identitat e, plasar ea în azilul d e bătrâni , internarea într -un spital etc.).
Beneficiarii care recurg la asemenea servicii sunt de regulă puțini la număr – cei mai mulți dintr e
ei nu vizit ează asist entul s ocial decât o singură dată, la (r e)admit erea în Centru.
Pentru abs oluta maj oritate a beneficiarilor, viața l or la Centru ar e loc exclusiv în tim pul
serii, de la 20.00, până în dimin eață la 8.00. Da că pe parcursul zil ei, angajații Centrului practică o
asistență individualizată a b eneficiarilor, pe timp de seară și n oaptea efortul personalului instituți ei
(în principal administrat orii de noapte și medicul) este concentrat pe impunerea și m enținerea
(individuală și colectivă) a controlului și dis ciplinei. În fi ecare seară, la 20.00, ar e loc înscrierea
(tutur or) beneficiarilor, după care urmează cina în bu cătăria Centrului, tim pul lib er pentru îngrijir e
și/sau alte necesități personale și la 22.00 – culcarea. Dimin eața, la 6.30, ar e loc deșteptarea și la
7.00 – micul dejun. Până la 8.00, t oți beneficiarii sunt obligați să părăsească instituția (în afară d e

Vremeș, Viorisa Sraevsshi -Toartă, or. sit. Asest rrogram se referă în sresial la soriii și adulții su dizabilități mintale. Su toate
asestea, din dissuțiile avut e su unii funsționari reiese să și în azilurile de bătrîni există o tendință de „rrevenire a instituționaliării”
sub aselași rretext al reinsluziunii în somunitate.
11 Este vorba de sele 810 fișe biografise („anshete sosiale”) formalizate și analizate de n oi su ajutorul rersonalului Sentrului, în
sadrul unei sersetări mai largi re asest subiest.
12 Desrre orortunitățile și riedisile rersoanelor fără adărost de a se angaja la munsă în Shișinău (bazat re date rînă în 2015), vezi
saritolul desrre munsă și subzi stență rrintre rersoanele fără adărost din Moldova.

371
persoanele cu dizabilități s evere și foarte vârstnice , pentru care se îngădui e o derogare de la această
regulă).
Centrul im pune un anumit număr d e norme pe care beneficiarii săi tr ebuie să le respecte
din m omentul admit erii în instituți e până la părăsir ea acesteia. Una din r egulile care stârnesc cele
mai mul te tensiuni într e beneficiari și personalul d e noapte este abstin ența al coolică. Transgr esarea
acestei reguli din colo de o anumită limită d e bun simț ( cu o marjă subi ectivă și int erpetabilă d e la
caz la caz – în general, o alcoolizare lejeră trece neobservată) du ce la reafirmar ea periodică a
autorității personalului asu pra beneficiarilor. În a ceste cazuri, b eneficiarii sunt somați să s e
conformeze regulii, cu am enințar ea neadmit erii la Centru la o următ oare încălcare. Bin eînțeles,
orice formă d e violență în tre beneficiari este strict reprimată, da că este identificată. Atun ci când un
angajat (administrat orul d e noapte) se consideră agr esat fizi c de către un beneficiar, a cesta este în
drept să cheme echipa de pază, care evacuează cu forța din clădire persoanele recalcitrant e. Această
măsură, extremă, poate fi considerată un s oi de ultima rati o (și o expresie a „vi olenței fizi ce
legitim e” [13]13) a administrat orilor Centrului în ra port cu beneficiarii.
După cum mi -a explicat unul din administrat orii (d e noapte ai) Centrului, r espectarea
întocmai a r egulilor ar fa ce activitat ea instituți ei imposibilă. Existența un or reguli care sunt încălcate
cu regularitat e, prin acord tacit într e beneficiari și personal, cum ar fi t ermenul maxim d e cazare de
trei luni, du ce la instituir ea unei marj e tolerate între un regulam ent formal și un s et de norme
„nescrise”. Int erpretarea acestei marj e este totuși prerogativa exclusivă a administrați ei Centrului și
poate duce la acte calificabile drept abuziv e sau arbitrar e de către unii b eneficiari (d e exemplu, la
interdicția d e admit ere, sub pretextul d epășirii t ermenului d e trei luni d e cazare în instituți e).
Beneficiarii nu au ni ciun int eres să în calce flagrant a ceste reguli f ormale și mai al es pe cele
informale, atun ci când vor să-și prelungească cât mai mult tim p posibilitat ea de ședere în Centru.
Cu atât mai mult cu cât situația celor mai mulți dintr e ei, care au depășit t ermenul regulam entar d e
ședere în Centru, este vulnerabilă din oficiu.
Pentru a -și face șederea la Centru și traiul pe parcursul zil ei câtuși de puțin agr eabile,
beneficiarii r ecurg la strat egii d e „adaptare secundară” ( E. Goffman [5]) și la div erse forme de
„rezistență pasivă” (și „s cenarii as cunse” – hidden transn cripts (J.C. Scott) [8]) în ra port cu
instituția și cu personalul a cesteia. A ceste strategii se înscriu în a ceastă marjă d e joc cuprinsă într e
regulile formale și cele informale, interpretată și utilizată d e către beneficiari în f olosul propriu.
Asemenea strat egii d e adaptare secundară ar putea fi s ocializa rea și/sau consumul d e alcool în
secret, după ora de culcare sau, la alt niv el, instituir ea unei ierarhii inf ormale de către beneficiarii
mai influ enți pentru a capitaliza anumit e beneficii pentru sin e și pentru gru pul lor de apartenență.
Cealaltă față a instituți ei
Unul din r egretele mărturisit e de mai mulți angajați d e rând și ai administrați ei Centrului
este că nu pot identifica beneficiarii prin li psa accesului la baza d e date personale (la care au acces
doar instituțiil e de forță). Prin a ceastă d oleanță, administrația Centrului își d orește, practic, să-și
institui e o prerogativă a un ei instituții d e forță pentru a putea (as emenea fostului Centru d e triere,
gestionat d e Minist erul Afa cerilor Interne, închis în 2013) să v erifice identitat ea beneficiarilor săi,
inclusiv și mai al es în inf ormațiil e necuprinse în actele de identitat e (deținerea unor proprietăți,
condamnări, ant ecedente penale, diagn ostic psihiatri c și alt e date cu caracter personal) [9, p. 154 ]14.

13 Max Weber definește statul sa re „o întrerrindere rolitisă su saraster instituțional atunsi sînd și în salitatea sa de diresț ie
administrtaivă revendisă su susses, în arlisarea regulamentelor, monorolul asurra sonstrîngerii fizise legitime (…) în interiorul
unui teritoriu geografis determinat” (traduserea din franseză îmi ararține, n. a.).
14 Asemenea sentre de triere aveau funsția în sistemul sovietis de a identifisa și aresta rersoanele sare însalsă ordinea rublisă,
inslusiv și mai ales rersoanele fără domisiliu stabil, rersoanele sare rrastisă serșitul, lusrătorii sexuali ets. Dură 1992, aseastă
instituție și -a rierdut funsția de arest sa atare. Totuși, dintr -un soi de inerție instituțională și de „m entalitate”, rersoanele fără
adărost au sontinuat să fie reținute de sătre roliție și internate rentru sîteva zile în aseste sentre, timr în sare asestea erau
identifisate (rentru deristarea rersoanelor aflate în urmărire renală). Desrre aseste instituții în Rusia, vezi Svetlana Sterhenson,
or. sit.

372
În lipsa accesului la a ceste informații, personalul Centrului (în principal administrat orii) sunt siliți
să admită, f ormal, prezumția n evinovăției și a bun ei credințe tutur or beneficiarilor. Totuși, li psa
accesului la dat ele personale ale beneficiarilor îi fa ce pe angajați sus picioși față d e unii b eneficiari,
mai al es față d e cei fără a cte de identitat e, considerați sus pecți din oficiu. A ceastă sus piciune poate
genera atitudini și tratam ente diferențiate. Până la urmă, administrația Centrului colaborează cu
succes în un ele cazuri cu poliția muni cipală, într e altele la identificarea unor beneficiari sus pectați
de urmărir e penală. Pentru a ceasta, administrația Centrului poate organiza, îm preună cu poliția,
razii n octurne printre beneficiari. As emenea acțiuni d e forță, într eprinse de administrația Centrului
în colaborare cu poliția, agrav ează s entimentul d e vulnerabilitat e al beneficiarilor în cadrul
instituți ei.
Razii d e acest fel au d evenit d e mult tim p o rutină pentru organele de poliție în spațiile
locuite de persoanele fără adă post din oraș. În tim pul acestor acțiuni, colonii d e persoane fără
adăpost sunt evacuate din l ocuințele lor provizorii, v erificate, identificate, interogate ad-hoc –
întregul proces fiind filmat d e către colaboratorii poliției și prezentate ca acțiuni l egitim e [6]15.
Asemenea acțiuni m oștenesc direct anumit e practici represive ale poliției (miliți ei) în epoc a
sovietică față d e persoanele acuzate că ar r efuza să mun cească („vagab onzi”, al coolici cronici,
prostituat e) [9, 14]16, cu dif erența n otabilă că „vagab ondajul” și „r efuzul d e a mun ci” au f ost
decriminalizat e după căderea URSS în 1991.
Stratifi carea declasării
Centrul-adăpost este stratifi cat el însuși în fun cție de două mari gru puri d e beneficiari.
Două săli d e la parter sunt rezervate persoanelor fără adă post considerate „cronice” și
„irecuperabile”: persoane cu dizabilități fizi ce și psihice severe, alcoolici cronici, persoane ajuns e
într-o stare avansată d e „degradar e”. De cealaltă parte, la etajul întâi al clădirii sunt amplasate sălile
pentru b eneficiarii cărora le este recunoscută o capacitate sporită d e autonomie și ada ptare. Astf el,
Centrul a plică o diviziun e tacită a mun cii în ceea ce privește aceste două categorii de beneficiari:
reabilitar e (sau „r eciclare“) declarată pentru b eneficiari d e la primul etaj, considerați „recuperabili”,
și intervenții d e menținere (și, în a celași tim p, „eliminar e“ din s pațiul public urban), pentru
beneficiarii d e la parter [4]17.
Stratifi carea și s egregarea populației beneficiarilor în int eriorul Centrului este produsă în
mare parte datorită ordinii instituți onale care, așa cum am s pus mai sus, îi plasează în int eriorul
instituți ei în m od dif erențiat, în fun cție de capacitatea acestora de adaptare și reabilitar e.
Diferențierea beneficiarilor în baza capacităților lor (și, im plicit, al statutului lor social) s e datorează
și statutului in cert și provizoriu pe care îl au b eneficiarii „d e la parter” în a ceastă instituți e. Potrivit
statutului Centrului, persoanele cu dizabilități (fizi ce și mintal e), persoanele infectate cu HIV/SIDA
sau tub erculoză, persoanele în star e de ebrietate etc. nu sunt admisibil e. Pe de altă parte, mai al es
pe timp de iarnă, personalul Centrului nu poate refuza cazarea (fie și în condiții sumar e, în în căperea
de la parter) ni ciunei persoane. Astf el, personalul Centrului a cceptă cazarea provizorie a
persoanelor cu dizabilități și dependente de alcool, dar nu d orește să le recunoască statutul d e
beneficiari l egitimi ai instituți ei și prin urmar e refuză ta cit să d ezvolte servicii pentru a ceastă
categorie de beneficiari. Prinse în foarfecele acestui conflict normativ, persoanele fără adă post cu
dizabilități și „cronice” sunt nevoite să locuiască în a cest „purgat oriu” instituți onal și astf el să
accepte un statut s ocial și nișt e condiții d e trai d egradant e, de natură să l e cronicizeze
vulnerabilitat ea.

15 Rublisate re site -ul Roliției munisiral.
16 Asestea erau ridisate de roliție și sondamnate rînă la trei ani de rrivațiune de libertate, su regim de munsă forțată.
17 Desrre o înțelegere binară și maniheisă a săr ăsilor și deslasaților – sei „buni” și sei „răi” – (sei sare merită asistență și sare nu
merită) în rerserția oriniei rublise și a rersonalului de servisii sresializate, dintr -o rersrestivă istorisă.

373
Acest proces de stratifi care este totodată o consecință a dinami cii desfășurat e în int eriorul
grupurilor de beneficiari. Astfel, beneficiarii d e la etajul întâi îi dis prețuiesc și îi etichetează pe cei
de la parter. Cei de la etajul de jos, în ceea ce-i privește, își a cceptă statutul subalt ern față d e colegii
lor de la etaj. Un eori, și în condiții stri ct controlate, sunt posibile mobilități, d e sus în j os și de jos
în sus. T otuși, pentru cei mai mulți b eneficiari calificați dr ept „irecuperabili”, a ccesul la etaj – și
astfel la un statut mai ridi cat și, în consecință, la s ervicii mai calificate –, este practic interzis. Pentru
persoane cu dizabilități s evere, o asemenea mobilitat e este împiedicată pe de asupra de condițiil e
de infrast ructură al e clădirii, n edotată cu ascensor. Totuși, printre rezidenții d e la etaj se regăsesc
cel puțin tr ei beneficiari cu dizabilități ( cu mobilitat e redusă). Capacitatea lor sporită d e autonomie
și coope rare a determinat administrația Centrului să admit ă, în cazul l or, o excepție.
Dar stratifi carea populației de beneficiari este vizibilă și în int eriorul etajului 1. Din colo de
împărțirea beneficiarilor pe camere în fun cție de gen (femei și bărbați), s e pot observa anumit e
diferențe ale camerelor după condițiil e și nivelul de confort. Astf el, camerele cu un număr mai mi c
de paturi sunt ocupate de beneficiari „ cu vechime” și care se bucură d e o mai mar e apropiere față
de personalul Centrului ( pentru fa ptul, într e altele, că mun cesc sau au mun cit în int eriorul
instituți ei). A ceștia din urmă îi privesc cu superioritate pe cei din camerele aglomerate de vizavi,
populate în general de beneficiari admiși mai r ecent și totodată considerați mai difi cili (mulți dintr e
ei foști deținuți). Prin urmar e, relațiile de întrajut orare și solidaritat e între beneficiarii d e la etajul 1
se suprapun în g eneral pe aceste linii d e demarcație pe criteriu social (și, parțial, pe cel de gen). În
chip aparent paradoxal, mobilitat ea dinăuntru în afară și dinafară înăuntrul Centrului este cea mai
ridicată în camerele cele mai populate (și cu niv elul de confort redus), iar a ceastă m obilitat e este
cea mai s căzută în camerele mai mi ci (și mai confortabil e), locuite de beneficiari mai dis ciplinați și
deci mai m otivați să -și păstreze cât mai mult tim p locul de trai. A cest fenomen este parad oxal
pentru că, în g eneral, s -ar așt epta de la beneficiarii cei mai dis ciplinați și cei mai l oiali administrați ei
instituți ei să r eprezinte cazuril e de succes (prin cazarea lor în afara Centrului într -o locuință
autonomă). El este aparent paradoxal, pentru că acești beneficiari privilegiați, aflați într -un statut
intermediar într e ceilalți b eneficiari și administrația Centrului, își pot prelungi ș ederea pe un termen
nedeterminat (în ciuda r egulam entului f ormal) până vor fi găsit o soluție pe deplin a cceptabilă
pentru ei.
Dins pre dreapta spre stânga
După epoca sovietică (când „vagab ondajul” era criminalizat), ab ordarea statului față d e
persoanele fără adă post și-a deplasat a ccentul dins pre represiune („penalizare”) spre asistență. Pe
parcursul ultimului d eceniu, cele două ab ordări – care corespund „ mâinii stângi ” și „mâinii drepte”
(i.e. aripilor „mat erne” și „ paterne”) al e Centrului și al e statului – au d evenit convergente și
complementare. De altfel, Centrul apare în 2004, cu ajut orul un or finanțări străin e, în m omentul în
care statul căuta să arti culeze o abordare unitară pe baza un or practici și politici sociale
contradi ctorii (asist ențiale, pe de o parte, și represive, pe de altă parte). În ultimă instanță , Centrul
întru chipează un compromis difi cil într e aceste două ab ordări. Zi d e zi și pe termen lung, politicile
Centrului în ra port cu beneficiarii sunt negociate între personalul ce reprezintă „ab ordarea moale“
a instituți ei (asist enții s ociali, psihologul) și angajații ce întruchipează „ab ordarea dură”. Pe termen
lung, s e poate observa o anumită dinami că în int eriorul Centrului – și, totodată, la niv elul statului –
favorabilă „ab ordării m oi” față d e persoanele fără adă post, în d etrimentul celei dur e. Deschiderea
administrați ei Centrului s pre colaborare cu finanțat orii străini pe diverse proiecte va accentua în
timp această t endință. A ceastă dinami că este favorizată cu atât mai mult d e longevitatea
personalului asist ențial în ra port cu directorii Centrului – cu toții proveniți din organele de forță –,
care sunt schimbați periodic de consiliul muni cipal în fun cție de interesele politice și înțelegerile de
culise ale forului orașului.
Cele două ab ordări, r epresivă și asistențială, al e politicilor instituți ei și ale statului asu pra
persoanelor fără adă post (și alt or gru puri marginalizat e) își găs ește un corespondent aproape

374
simetric în felul în care societatea moldoveană în ansamblu, în viața d e zi cu zi și prin a cțiuni
concertate ale unor organizații, înț elege și ab ordează problema persoanelor marginalizat e.
Abordarea represivă a statului s e reflectă în atitudinil e și comportamentele discriminat orii ale unei
părți im portante a populației față d e persoanele fără adă post [7]18. Pe de altă parte, fun cția
asistențială a statului vizavi d e grupurile marginal e, în s pecial persoanele fără adă post, este
continuată la niv elul societății civile de inițiativ e de ajutorare, promovate cu div erse ocazii d e
anumit e organizații lai ce și religioase cu profil umanitar. Până la urm ă, aceste campanii s ociale
periodice nu af ectează în f ond m ecanism ele sistemice care (re)produc marginalitat e și
vulnerabilitat e socială, iar a cțiunil e umanitar e se substituit e unei solidarități r eale, singura în star e
să diminu eze extind erea acestui f enomen.
În loc de concluzie
Până la urmă, ari pile stângă și dreaptă ale Centrului -adăpost nu sunt niște aspecte separate
ale activității instituți ei, ci două laturi complementare și convergente. Modelul individualizat d e
înțelegere al practicii asist enței sociale în a ceastă instituți e, în care se pune accent pe
responsabilitat ea individuală pentru star ea beneficiarilor și prin urmar e pe o soluție și ea
individualizată, cvasi-medicală a problemei, ar admit e, la limită, o intervenție represivă – de
exemplu, prin impunerea persoanelor fără adă post să lu creze pentru bin ele comunității –, ca o
soluție desigur radi cală și t otuși eficientă. D e cealaltă parte, administrat orii de noapte ai instituți ei,
care încarnează latura „dură” a instituți ei, sunt nevoiți să exercite anumit e practici asist ențiale în
activitat ea lor zilni că cu beneficiarii.
Centrul este o emanați e a politicii și a ctivității statului în ra port cu persoanele marginal e,
în particular persoanele fără adă post. Pe de altă parte, statul nu r eprezintă o entitate abstra ctă, ci
este constituit din persoane în carne și oase și din stru cturi int ermediare, cum este Centrul. Prin
urmar e, mobilul s chimbării nu s e află n eapărat la vârful structurii statului, ci ar putea fi sub ordonat
unei dinami ci descentrate, în care toți actorii relevanți în a cest proces să j oace un anumit r ol:
decidenții d e rang su perior, organizațiil e și finanțat orii int ernaționali, as ociațiile de activiști l ocali,
asistenții s ociali din div erse organism e publice și non-guvernam entale, cercetătorii academici, dar
și nu în ultimul rând persoanele fără adă post însăși, în fun cție de capacitatea lor de a se solidariza
și a s e constitui ca subi ecți aut onomi și a ctori legitimi.
Bibli ografi e
1. Bauman Z., Liv es W. M odernity and its Outcasts. Cambridg e: Polity Press, 2004.
2. Bourdieu P. Contre-jeux. Paris: Rais ons d’agir Editions, 1997.
3. Bourdieu P. et al., La Misèr e du m onde. Paris: S euil, 1993.
4. Dam on J. Cinq variabl es hist oriques caractéristiqu es de la prise en charge des «SDF». In: Dévian ce
et Société, 1, V ol. 27, 2003.
5. Goffman E. Aziluri. Eseuri d espre situația s ocial a pacienților psihiatri ci și a alt or categorii de
persoane insituți onalizat e. Iași: Polirom, 2004.
6. http://politiacapitalei.md/raiduri -de-amploare-desfasurat e-pe-parcursul -zilelor-de-odihna/ (sit e
consultat pe 29 mai 2017).
7. Negură P. Percepțiile față d e persoanele fără adă post din M oldova: într e stigmatizar e și ajut orare. In:
Platzforma. R evista d e critică socială, 27 iuni e 2017. URL: htt p://www. platzforma.md/arhiv e/36709
(accesat pe 25.10.2017).
8. Scott J. C. Weapons of the Weak. Everyday F orms of Peasant R esistan ce.New Hav en / Londra: Yal e
Univ ersity Press, 1985.

18 Rotrivit datelor unui sondaj realizat în sadrul asest ui rroiest de sersetare de sătre Institutul de Marketing și Sondaje (IMAS) –
Shișinău re un eșantion rerrezentativ de 1091 rersoane, în rerioada 27 arrilie – 14 mai 2017, 53% din resrondenții ar asserta să
lusreze su o rersoană fără adărost (în iroteza să resrondenții ar lusra), 21% ar asserta sa rersoane fără adărost să fie în vesinătatea
losuinței lor și 20% ar asserta sa rersoane fără adărost să fie re străzile losalității lor. Desrre datele asestui sondaj, a se vedea:
Retru Negură, or. sit.

375
9. Stephenson S. Crossing th e Line. Vagran cy, H omelessness and S ocial Dis placement in Russia.
Ham pshire & Burlingt on: Ashgat e, 2006.
10. Vaculovschi D., Vr emeș M., Craevschi-Toartă V. Ra portul Nați onal d e dezvoltare umană 2010 –
2011. R epublica Moldova, d e la excluziun e socială la o dezvoltare umană in cluzivă ( publicație
sprijinită d e PNUD în M oldova). Chișinău: “N ova-imprim” SRL, 2011. URL:
http://www.und p.md/presscentre/2011/NHDR2010_2011/NHDR eaport_2010_R OM_26 -04-
11_w eb.pdf. (adr esă vizitată pe 5 mai 2017).
11. Wacquant L. Punishing th e Poor. Th e Neoliberal G overnment of Social Ins ecurity. Durham &
London: Duk e Univ ersity Press, 2009.
12. Wacquant L. Urban Outcasts: A Comparativ e Sociology of Advan ced Marginality. Cambridg e:
Polity Editorial, 2009.
13. Weber M. É conomie et société. Paris: Collection Pocket Agora, 2003.
14. Lactovka T. Tun eyadctvo v CCCP (1961 –1991): yu pidich eckaya teopiya i cotsialnaya ppaktik a. B:
Antpopologicheckiy F opum, № 14, 2011.
Cucereanu Mihai
ASPEC TE ALE ANALIZ EI SWOT A FLU CTUAȚI EI PERSONALULUI SIST EMULUI
COMUNITAR ASIST ENȚĂ S OCIALĂ (MUN. CHIȘINĂU )
ASPEC TS OF TH E SWOT ANALYSIS OF TH E FLU CTUATI ON OF TH E PERSONNEL
OF TH E COMMUNITY S OCIAL ASSISTAN CE SYST EM (MUN. CHISINAU)
Rezumat
În lucrare sunt examinați unii fa ctori int erni și externi, care influ ențează a ctivitat ea și eficiența
sistemului comunitar asist ență s ocială (mun. Chișinău). Fa ctorii au f ost selectați r eieșind din criteriul
influ enței lor asu pra flu ctuației personalului. Au f ost înaintat e unele propuneri pentru consolidarea
influ enței pozitive și pentru reducerea factorilor negativi.
Cuvinte cheie: analiza SW OT; oportunități și am enințări; puncte tari și puncte slabe; fluctuația
personalului; potențialul d e demisionare; potențialul d e retenție a personalului; opțiuni d e consolidar e;
opțiuni d e minimalizar e.
Abstra ct
The work examin es certain int ernal and external fa ctors that influ ence the activity and th e
efficiency of the communal s ocial assistan ce system (th e Chisinau muni cipality). Th ese factors were
selected according t o their influ ence on staff flu ctuation. Proposals w ere made for strengthening th e
positive influ ence and f or reducing th e effect of the negativ e factors.
Key-words: SW OT analysis; str engths, w eaknesses, oppo rtuniti es, and thr eats; staff
fluctuation; resignati on potential; staff r etention potential; consolidati on options; reducing options.
SWOT este un acronim pentru puncte tari, puncte slabe, oportunități și amenințări. Prin
definiți e, punctele tari (S) și punctele slabe (W) sunt fa ctori int erni care pot fi controlați. D e
asemenea, prin definiți e, oportunitățil e (O) și amenințăril e (T) sunt factori externi asu pra cărora, în
esență, nu s e poate avea niciun control.
Analiza SW OT este instrum entul cel mai frecvent utilizat pentru verificarea și analiza
strategică și d e ansamblu a unei probleme. Scopul-cheie al acestei metode este de a identifica
strategiile care vor crea un m odel specific pentru r ezolvarea problemei și care va alinia cel mai bin e
resursele și capacitățile unei organizații la cerințele mediului în care funcționează. Cu alte cuvint e,
această m etodă este fundam entală pentru evaluar ea potențialului int ern, a limit elor și oportunitățil or
utilizat e contra am enințăril or posibile din m ediul extern. Un studiu consecvent al m ediului în care
operează instituția contribui e la previzionarea tendinț elor de schimbar e și, de asemenea, ajută la
integrarea acestora în procesul d e luare a deciziilor.
În prelungir e, utilizând principiile generale a metodei SW OT expuse mai sus, aut orii au
întreprins o analiză a flu ctuației personalului sist emului comunitar asist ență socială.

376
Anali za oportunitățil or externe de combat ere a flu ctuați ei: Creșterea cerinței în
servicii de asistență s ocială.
Descrierea oportunității. În R epublica Moldova în l egătură cu ajustar ea legislați ei în
domeniul asist ență s ocială la cerințele UE va crește necesitatea în s ervicii calitativ e în domeniul
dat. Va crește și numărul d e beneficiari în l egătură cu evidența mai eficientă a l or. În l egătură cu
aceasta va crește numărul posturil or de asistenți sociali, fiind că fun cția dată nu poate fi înl ocuită cu
roboți ca în industri e.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. Creșterea numărului d e posturi în asist ența socială va r educe
fluctuația personalului. Numărul d e posturi în d omeniu s e va maj ora și în rezultatul im plementării
normativului numărului de asistenți sociali la 10 00 de locuitori.
Creșterea conștientizării s ocietății R epublicii M oldova în privința n ecesității
rezolvării problemelor păturil or defavorizat e. Descrierea oportunității. Gradul d e moralitat e a
unei societăți s e măsoară, în m od determinant, prin star ea sist emului d e protecție socială măsurată
în procente din produsul int ern brut ( PIB), r etribuită a cestui sist em, și profesionalismul (inclusiv
empatia) angajațil or.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. De utilizat mass -media pentru a profundar ea moralului
societății în dir ecția dată. D e dezvoltat în s ocietate instituția d e voluntariat pentru asist ența socială.
De majorat partea din PIB repartizată pentru sist emul protecției sociale.
Apropierea Republicii M oldova d e țările UE cere implementarea standard elor
europene de calitat e a serviciilor sociale. Descrierea oportunității. Implementarea parțială ( prima
etapă )a standard elor UE în asist ența socială a sist emului comunitar va maj ora calitat ea serviciilor
și calificarea personalului.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. UE, prin fonduril e sale specializat e, va organiza în R epublica
Moldova formarea continuă profesională a asist enților sociali ce va contribui consistent la
implementarea standard elor sale.
Ajustar ea Legislați ei Republicii Moldova în d omeniul asist ență s ocială la cerințele
legislați ei UE. Descrierea oportunității. Țăril or din Europa de Est (M oldova, U craina G eorgia),
care tind s pre apropierea de UE, li se cere ajustar ea (de la început parțială) L egislați ei în d omeniul
asistență socială la l egislația U E din d omeniu.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. Noua legislați e a Republicii Moldova, ajustată, fi e și parțial,
la cerințele UE va fi mai progresivă în toate aspectele. Acest fapt va fav oriza d ezvoltarea sist emului
asistență s ocială în t oate aspectele. Societatea civilă din R epublica Moldova, prin ONG-urile care
activează în asist ența socială, va m onitoriza procesul perfecționării l egislați ei în domeniu.
Fonduril e de caritat e din țăril e UE se vor implica mai a ctiv în r ezolvarea problemelor
sistemului comunitar d e asistență s ocială. Descrierea oportunității. În Republica Moldova și în
mun. Chișinău nu s e duce evidența im plicațiilor fonduril or străin e în rezolvarea problemelor de
asistență socială.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. De introdus un sist em statisti c de evidență a im plicației
fonduril or străin e în rezolvarea problemelor sociale din R epublica Moldova și mun. Chișinău. De a
însuși mai a ctiv arta fundraisingului, experiența d e elaborare a proiectelor și implementarea lor,
respectarea cerințelor acestor fonduri f ață d e rapoartele de evaluar e a proiectelor implementate etc.
De activat s chimbul d e experiență dintr e ONG-urile din d omeniul asist ență s ocială și angajații
sistemului comunitar asist ență socială.
Crearea parteneriatului public-privat pentru r ezolvarea un or probleme a asist enței
sociale comunitar e. Descrierea oportunității. În R epublica Moldova și în mun. Chișinău sunt
beneficiari d e asistență socială care au sufi ciente mijloace bănești pentru a a chita s erviciile sociale
de standard e înalte. Aceste servicii pot fi organizat e sub patronatul m etodologic al organelor

377
comunitar e. De asemenea, există organizații private din mun. Chișinău care vor să participe cu
mijloace proprii la r ezolvarea unor probleme de asistență s ocială având un v enit minim, sau ca
activitate filantr opică.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. De organizat s ervicii cu plată în d omeniu cu consultanța
metodologică și control din partea organelor comunitar e din muni cipiu, ceea ce ar crea locuri n oi
de muncă pentru asist enții s ociali (anal ogia – policlinici și spitale private). Dezvoltarea
antreprenoriatului s ocial când firm ele private prevăd s elecția și angajar ea, în primul rând, a
persoanelor cu dizabilități și care ar im plementa tehnologii de muncă ajustat e la cerințele acestor
persoane. În așa m od va fi posibilă r ezolvarea problemelor economice ale beneficiarilor de asistență
socială și includerea lor în procesul mun cii.
ONG-urile din d omeniu amplasat e în mun. Chișinău se ocupă cu formar ea continuă
a angajațil or din sist emul comunitar. Descrierea oportunității. ONG-urile din d omeniu, care sunt
și parteneri ai sist emului comunitar, își f ormează a ctiv propriii angajați, invitând f ormatori cu
experiență bin e remunerați atât l ocali, cât și din străinătat e.
Opțiuni d e utilizar e a șans ei. Va fi bin evenită in cluderea angajațil or din sist emul comunitar
în aceste trening-uri und e, de obicei, are loc și un schimb vast d e experiență foarte eficient pentru
ambele părți.
Analiza pericolelor externe a fenomenului flu ctuați ei personalului sist emului
comunitar. Unul din fa ctorii externi care în m od determinant poate acționa asu pra flu ctuației
personalului sunt obiectivele, problemele și strategia d e dezvoltare a sist emului comunitar s ervicii
sociale. Pericolul influ enței negativ e reiese din complexitatea problemelor strat egice de dezvoltare,
rezolvarea cărora va cere personalului un efort sporit cantitativ și calitativ cu un potențial accentuat
de majorare a fluctuației.
Prognoza dezvoltării sistemului comunitar s ervicii sociale a fost elaborată d e Direcția
generală asist ență s ocială a Primări ei mun. Chișinău și expusă în Planul strat egic de dezvoltare a
serviciilor sociale pentru perioada 2013 -2023 ( proiect).
Principalele dificultăți al e sistemului comunitar s ervicii sociale evidențiate în Planul
strategic sunt [1 , p.3]: insufi ciența s erviciilor sociale la niv el comunitar; fragm entarea la dif erite
niveluri a s erviciilor de asistență s ocială, a program elor, măsuril or pentru persoane și gru puri în
dificultate; caracterul excesiv al instituți onalizării, li psa coordonării și conlucrării n ecesare pentru
implementarea unor politici sociale integrate și coerente etc.
În Planul strat egic sunt evidențiate obiectivele sistemului s erviciilor sociale comunitar [1,
p.8]: informarea privind a ccesul la s erviciile sociale oferite, identificarea și prevenirea precoce a
problemelor sociale și asigurar ea int ervenției tim purii pentru s oluționarea lor; dezvoltarea și
prestarea serviciilor sociale primar e pentru susțin erea și consolidarea capacităților persoanelor și
familiil or aflat e în dificultate din muni cipiu; m obilizar ea și consolidarea capacităților comunității
în îngrijir ea și protecția persoanelor aflat e în difi cultate.
În cadrul s erviciilor de îngrijir e rezidențială în planul strat egic au fost identificate un șir d e
probleme [1, p. 9]: îngrijir ea instituți onală nu asigură o abordare individualizată față d e beneficiari;
angajații instituțiil or rezidențiale nu sunt instruiți sufi cient pentru a a corda asist ență ad ecvată
nevoilor beneficiarilor și, ad esea, nu sunt in cluși în program e de formare profesională continuă;
sistemul nu prevede o revizuir e a situați ei beneficiarului pentru a evalua posibilitat ea reintegrării
acestuia în famili e și comunitat e. Acesta poate duce la deteriorarea relațiilor familial e, izolarea
socială și dependența cronică de sistemul r ezidențial; plasam entul d e lungă durată și nedeterminat
impune necesitatea alocării r esurselor finan ciare pentru a celași conting ent de beneficiari pe
perioade lungi d e timp; sist emul d e îngrijir e rezidențială este costisitor în t oate cazuril e. Du pă
dezvoltarea și implementarea standard elor minim e de calitat e, costul s erviciilor rezidențiale va spori
semnifi cativ; îngrijir ea instituți onală prin natura sa n ecesită a cțiuni su plimentare pentru protecția

378
drepturilor beneficiarului. F olosirea acestui ti p de îngrijir e ca o opțiune excepțională va constitui o
dificultate foarte mare pentru R epublica Moldova în onorarea angajam entelor asumat e în cadrul
convențiilor internaționale.
În Planul strat egic sunt evidențiate și alte părți n egativ e ale sistemului comunitar [1, p. 13]:
cerințele pentru confirmar ea eligibilității pentru serviciile sociale se consideră complicate, ceea ce
generează r efuzul s olicitantului; atitudinil e neadecvate față d e beneficiari, int enționate sau
neintenționate, pot împiedica persoanele să solicite serviciile sociale de care au nevoie; unele
servicii sociale sunt limitat e la anumit e grupuri de persoane, ceea ce înseamnă că alții care ar putea
beneficia de ele nu au a ceastă posibilitat e; nu există un sist em de revizuir e a cazuril or pentru a
asigura servicii adecvate nevoilor beneficiarilor și necesitatea identificării m omentului d e ieșire din
sistemul d e asistență socială în cazul în care circumstanț ele lor se îmbunătăț esc.
Cât privește calitat ea serviciilor sociale, în Planul strat egic se constată următ oarele
deficiențe [1, p.13]: sistemul a ctual s e bazează mai mult pe servicii de intervenție decât pe servicii
de prevenire. Această situați e permite agravar ea cazuril or, astf el că soluționarea lor devine
imposibilă la niv el comunitar și sunt r eferite la servicii de asistență s pecializată care sunt mai
costisitoare, intervenția întârziată provoacă efecte negativ e atât asu pra beneficiarului și famili ei lui,
cât și asu pra comunității; r eabilitar ea și r eintegrarea beneficiilor nu este întotdeauna în
responsabilitat ea serviciilor de asistență s ocială primar e; nu există un cadru operațional
comprehensiv pentru prestarea serviciilor de asistență s ocială; distribuir ea resurselor finan ciare și
uman e este ineficientă.
Realizar ea scopului planului strat egic impune [1, p.14]: mobilizar ea tutur or resurselor
existente la niv elul comunității; r esponsabilizar ea și implicarea factorilor relevanți prin dezvoltarea
de parteneriate eficiente în vederea dezvoltării capacităților individual e sau colective; creșterea
calității vi eții și promovarea principiilor de coeziune și incluziun e socială.
Pentru r ealizar ea obiectivelor, Planului strat egic prevede [1, p.15]: sprijinir ea aut oritățil or
locale în vederea identificării pârghiil or eficiente pentru am eliorarea problemelor cu care se
confruntă persoanele adult e aflate în difi cultate, a persoanelor cu dizabilități și vârstni cilor;
dezvoltarea de servicii alternativ e de protecție care se adresează persoanelor adult e aflate în situații
de risc înalt, a persoanelor cu dizabilități și vârstni cilor; dezvoltarea de program e pentru integrarea
socio-profesională a tin erilor care părăsesc sistemul d e protecție, a tin erilor cu dizabilități;
asigurar ea calității s erviciilor prestate pentru persoanele cu dizabilități, a centrelor de îngrijir e și
asistență a persoanelor adult e în concordanță cu standard ele aprobate pe plan nați onal; îndrumar ea
și sprijinir ea aut oritățil or locale în vederea dezvoltării d e servicii sociale pe plan l ocal care să
acope re nevoile comunitar e prin al ocarea de fonduri n erambursabil e sau im plicarea acestor instituții
în parteneriate de tip public-privat; m onitorizarea nevoilor sociale la niv el muni cipal, id entificarea
zonelor cu ris curi maj ore în ce privește protecția socială, cartografi erea serviciilor sociale și
propunerea de intervenție prin dezvoltarea de parteneriate cu organizațiil e nonguv ernam entale.
Neexecutarea legislați ei Republicii Moldova în domeniul asist enței sociale. Descrierea
pericolului. În mai mult e cazuri, l egile RM în d omeniu nu au mecanism e concrete de implementare
sau sunt in complete și foarte vagi în ce privește finanțar ea cerințelor de asistență socială și controlul
eficienței utilizării a cestor investiții
Opțiuni d e minimalizar e a pericolului. Societatea civilă, prin ONG-urile care activează în
domeniu, să m onitorizeze și să inf ormeze organele competente ale UE și Parlam entul RM despre
situația executării l egislați ei RM în d omeniul asist enței sociale. Activizar ea societății civile și a
beneficiarilor pentru im plementarea legislați ei RM în d omeniu. Adr esarea beneficiarilor în
instanț ele de judecată, in clusiv la CEDO, pentru susțin erea drepturilor sale. Inspecția d e Stat a
Mun cii să controleze executarea legislați ei mun cii care prevede că fiecare instituți e trebuie să aibă
incorporați cel puțin 5% din t otalul angajațil or, personal cu dizabilități.

379
Salarizar ea insufi cientă a angajațil or. Descrierea pericolului. Salariul m ediu d e funcție
al unui angajat din sist emul d e asistență socială comunitar constitui e 1,9 mii l ei. Salariu l minim în
sectorul bug etar constitui e 1,9 mii l ei, iar în s ectorul privat – 2,4 mii l ei. Salariul m ediu pe țară
constitui e circa 6,0 mii l ei (2017), iar în mun. Chișinău – 6,5 mii l ei. Acest decalaj vizavi d e
personalul din sist emul comunitar d e servicii sociale și alte ramuri al e economiei nați onale aduce
la creșterea considerabilă a flu ctuației prin: a) migrația în alt e ramuri al e economiei nați onale ca
muncitori ce va îns emna o declasare profesională; b) r eorientarea profesională a personalului
asistență socială (mast erat în profesii cerute în alt e ramuri al e economiei nați onale); c) migrația în
țările UE, Canada etc.
Opțiuni d e minimalizar e a pericolului. De revăzut m ecanismul d e salarizar e a angajațil or
din sist emul asist ența s ocială. D e majorat salari ul de funcție al asist enților sociali până la niv elul
personalului din educație și ocrotirea sănătății.
Fluctuația angajațil or din sist emul comunitar în stru ctura ONG-urilor din d omeniu.
Descrierea pericolului. ONG-urile care activează în domeniu atrag, prin salarii maj orate, cei mai
calificați angajați din s erviciul comunitar asist ență socială.
Opțiuni d e minimalizar e a pericolului. ONG-urile din d omeniu amplasate în mun. Chișinău
sunt, d e obicei, parteneri ai sist emului comunitar. În așa caz se cere de apelat la bunăv oința
partenerilor care trebuie să-și formeze propriul personal calificat și să nu fa că uz d e personalul
sistemului comunitar. T otodată, angajar ea prin cumul în stru ctura ONG-urilor a personalului din
sistemul comunitar ar fi în că o alternativă d e rezolvare a problemei.
Prestigiul profesiei „asist ent social” pe piața mun cii și în s ocietate nu este cel mai
înalt. Descrierea pericolului. Din cauza salarizării minim e și a mun cii stresante, prestigiul profesiei
nu este cel mai înalt, comparativ cu alte profesii (d e exemplu, profesori, medici etc.). Asta conduce
la difi cultăți la îns crierea liceenilor la fa cultățil e care pregătesc specialiști în d omeniu. Concomitent,
cei care se înscriu nu înt otdeauna sunt cei mai buni din promoție.
Opțiuni d e minimalizar e a pericolului. Popularizar ea profesiei prin mass -media și prin
organizar ea evenimentelor de asistență socială care să fie puternic mediatizat e.
Pregătir ea insufi cientă a s pecialiștil or din d omeniu. Descrierea pericolului. Există un
decalaj în pregătirea asist enților sociali pentru a ocupa primul post din carieră și cerințele acestui
post. Tin erii specialiști cu greu fac față atribuțiil or primului post. Pentru a ating e calificarea medie
a tinerilor specialiști s e cer până la d oi ani d e formar e continuă, in clusiv și la locul de muncă. De
obicei, acești doi ani sunt și cei mai periculoși din punctul de vedere a fluctuației.
Opțiuni d e minimalizar e a pericolului. De consultat conținutul curriculelor tutur or
disciplinelor la profesia „asist ent social” cu personalul calificat din sistemul comunitar. D e invitat
cât mai fr ecvent personalul calificat din sist emul comunitar pentru a du ce lucrări practice cu
studenții la profesia dată. De eficientizat practica stud enților care are loc în sist emul comunitar . De
conștientizat că ciclul 1 (li cența) este numai o introducere în profesie, dar mast eratul, care e
recomandat să fi e susținut du pă 2-3 ani d e activitat e în domeniu, este finalizar ea studiil or în
profesie.
Sistemul de formar e continuă a personalului din asistența s ocială nu este cel mai
eficient. Descrierea pericolului. În Planul strat egic de dezvoltare a sist emului comunitar sunt
descrise cu lux d e amănunt e problemele care se cer rezolvate în viit or de către angajații sist emului.
În așa caz, este evident că fără o formare specială și continuă, care să conțină însușir ea procedeelor
de rezolvare a acestor probleme, sist emul comunitar nu -și va ating e scopurile. La rândul său,
decalajul într e cunoștințele angajațil or și cerințele postului va adu ce la maj orarea str esului
profesional și, prin urmar e, la creșterea fluctuației.
Opțiuni d e minimalizar e a pericolului. În linii mari, sist emul comunitar, du pă părerea
autorilor, are de rezolvat tr ei probleme majore: a) fundam entarea aprofundată a cerințelor de

380
finanțar e a sist emului comunitar; b) utilizar ea eficientă a inv estițiil or alocate; c) rezolvarea optimă
a problemelor metodologice, organizați onale și psiho-sociale care nu cer alocații, dar cer
suplimentar un niv el profesional sporit (cunoștințe noi și experiență înaintată).
Rezolvarea problemelor enumerate cere o formare profesională continuă eficientă a
angajațil or. Acest proces este necesar să in cludă în linii mari d ouă as pecte: a) f ormar ea continuă
profesională externă (în afara sist emului comunitar) și b) in ternă, la l ocul de muncă.
Atribuția d e formare continuă externă aparține Agenției Nați onale Asist ență S ocială, în
obligațiil e căreia sunt in cluse [2.p.87] colectarea și sistematizar ea informați ei privind n ecesitățil e
de formare a personalului din sist emul de asistență socială; elaborarea planului anual d e formare a
personalului din sist emul d e asistență s ocială; f ormar ea prestatorilor de servicii de formare
profesională continuă; colaborarea cu organizațiil e internaționale, mediul a cademic, stru cturile
teritoriale de asistență s ocială și societatea civilă în v ederea îmbunătățirii procesului d e formare
profesională inițială și continuă; evidența evaluăril or cunoștințelor acumulat e și abilitățil or formate
ale personalului în cadrul f ormării profesionale continue; evidența și a ctualizar ea dat elor privind
formarea profesională din r egistrul d e stat al personalului din sist emul de asistență socială.
După cum s e observă, în r egulam entul Ag enției Nați onale sunt prevăzut e toate aspectele
formării profesionale continue care reiese din ab ordarea sist emică a problemei. Dar, du pă părerea
autorilor, în lista a cestor atribuții lipsesc funcțiile de planifi care și control a finanțării procesului d e
formare continuă.
În ce privește formar ea profesională continuă la l ocul de muncă, această fun cție revine
Direcției generale și dir ecțiilor teritoriale asistență socială d e la care se cere o abordare sistemică a
problemei, incluzând practic aceleași atribuții pe care le deține Agenția Nați onală, dar r eieșind din
aspectul local al formării profesionale continu e. În procesul d e formare continuă la l ocul de muncă
se cer de a fi luat e în considerare câteva principii: coordonarea formării profesionale interne cu
formarea profesională externă; concretizarea problemelor strat egice și includerea lor în fișa d e post
a fiecărui angajat; personalizar ea formării profesionale a fiecărui angajat; pregătirea formatorilor
locali etc.
Rezolvarea efectivă a problemelor de formare profesională continuă externă și internă va
reduce stresul organizați onal care, la rândul său, va limita rata inflați ei în sist emul comunitar d e
asistență socială.
Analiza punctelor tari a combat erii fluctuați ei angajațil or din sist emul comunitar d e
servicii sociale.
Unul din puncte tari constitui e însuși existența sist emului lu crativ d e asistență s ocială
comunitar. Descrierea factorului. În mun. Chișinău funcționează sistemul d e asistență s ocială
comunitar care are fundam entare legislativă, m etodologică, organizat orică, finan ciară etc. și care
prestează s ervicii sociale de un anumit standard d e calitat e pentru b eneficiarii muni cipali.
Opțiuni d e consolidar e. Prognozarea necesitățil or și calității s erviciilor de asistență socială
comunitar; prognozarea și argum entarea inv estițiil or în d ezvoltarea sist emului comunitar, in clusiv
a salarizării d ecente a personalului; d ezvoltarea unui sist em efectiv de formar e profesională externă
și la l ocul de muncă; formar ea profesională profundă a angajațil or care sunt chemați să r ezolve
problemele strategice ale sistemului asist ență socială comunitar etc.
Grad sufi cient de empatie și de orientare profesională a angajațil or.
Descrierea factorului. Deși motivarea mat erială este insufi cientă și există un grad înalt d e
stres profesional, practic, maj oritatea posturil or din sist emul asist ență s ocială comunitar sunt
ocupate, ce denotă, la m oment, un grad înalt d e empatie față d e beneficiarii sist emului și o orientare
profesională eficientă.

381
Opțiuni d e consolidar e. De cercetat fa ctorul „ empatie” al personalului sist emului
comunitar ca element comportamental s ocio-psihologic. De evidențiat și de evaluat prin dif erite
metode (analiza d ocumentară, observații, chestionări, analiz e comparativ e etc.) gradul d e empatie
pentru a fi luat e măsuril e cuvenite de aprofundar e a fenomenului.
Analiza punctelor slabe a combat erii flu ctuați ei.
Costul înalt a flu ctuației. Descrierea factorului. Costuril e fluctuației se împart în d ouă
grupuri mari: a) calculabil e și b) in calculabil e. În fa ctorii calculabili e necesar d e inclus: costuril e
de recrutare și selecție; de training; eficiența s căzută a n oului angajat; tim pul tut orului pentru
formarea noului angajat; costul zil elor de concediu n eutilizat e de angajatul d emisionat etc.
În costuril e incalculabil e se cer a fi in cluse: disfun cționalitățil e social-psihologice ale
echipei în rezultatul flu ctuației; acomodarea noului angajat la cerințele postului și al e echipei etc.
Principalul fa ctor negativ a flu ctuației excesive al angajațil or sist emului comunitar (27,7%
în 2017) constă în tim pul înd elungat a f ormării n oului anga jat pentru a fa ce față cerințelor postului.
De la caz la caz, această perioadă d e timp ține până la d oi ani ( pentru tin erii specialiști). În perioada
dată, calitățil e serviciilor acestor angajați lasă mult d e dorit. S e cere de menționat că și pentru n oii
angajați experimentați s e cere o perioadă d estul d e îndelungată pentru a comodare la cerințele
postului n ou. Un alt as pect negativ al flu ctuației constă în fa ptul că demisionatul ia cu el toată
experiența a cumulată și t oate investițiil e finan ciare pentru f ormarea lui.
Opțiuni d e minimalizar e: de elaborat un chestionar d e exit; de studiat, prin int ermediul
acestui chestionar, cauzele obiective ale demisionării fi ecărui angajat; de elaborat măsuril e de
rigoare pentru retenția (l oializar ea) angajațil or; de cercetat odată în d oi ani cauzele retenției
angajațil or prin dif erite metode (studi erea documentelor, observații, chestionări, int erviuri etc.); de
elaborat un sist em de reducere a fluctuației și de majorare a retenției (loializar ea); de introdus în
practica sistemului comunitar d e asistență s ocială elaborarea de către toți angajații (in clusiv și a
șefilor de toate ranguril e) a unui ra port anual al a ctivității în care să fie introduse următ oarele
compartim ente: problemele care au apărut pe parcursul anului (m etodologice, organizați onale,
finan ciare, socio-psihologice etc.); m etodele utilizat e pentru r ezolvarea lor; eficiența r ezolvării;
enumerarea problemelor nerezolvate și consecințele acestora; propuneri de inovații înaintat e de
angajat în anul precedent; eficiența im plementării l or; executarea planului individual d e formare
profesională și a planului d e formare continuă a echipei; formarea rezervei de angajați pentru
avansar ea în post; productivitat ea și calitat ea mun cii; sist emul d e motivare și problemele de
salarizar e; conținutul și stru ctura baz ei de date a postului cu propuneri de perfecționare, inclusiv și
de securizar e; obiectivele postului și al e echipei pentru anul viit or; obiectivele formării profesionale
continu e a echipei pentru anul viit or etc.
Acest raport anual ar întruni câteva fun cții: a) g eneralizar ea activității angajatului în anul
precedent și b) planifi carea obiectivelor postului pentru anul viit or. În așa m od, elaborarea
raportului ar maj ora cultura profesională a angajatului și ar fixa cunoștințele și experiența acumulată
în anul precedent de activitat e. Această exprimar e în scris a cunoștințelor și experienței este
elementul care ar combat e principalele rezultat ele negativ e ale fluctuației, când d emisionarul ia cu
el toată experiența a cumulată, iar n oul angajat în cepe activitat ea sa d e la punctul „z ero”.
Încălcarea legislați ei mun cii. Descrierea factorului. În lu crarea dată nu a f ost studiată
problema în călcării legislați ei mun cii în sist emul comunitar d e asistență s ocială al mun. Chișinău ,
însă a cest factor este un element principial, cu potențial maj or atât pentru r educerea fluctuației, cât
și în s porirea retenției (fid elizării) angajațil or.
De obicei, încălcarea legislați ei mun cii începe de la etapa recrutării și s elecției, când
angajatu lui nu i s e comuni că toată inf ormația d espre viitoarea activitat e (spre exemplu, deplasăril e
frecvente etc.). Alt e încălcări pot avea loc la etapa semnării contractului individual d e muncă care,
în linii mari, este întocmit ad eseori în fav oarea angajat orului. Dreptul la f ormarea profesională

382
(tipurile și frecvența d e formar e) nu este inclus în fișa d e post. Încălcările mai fr ecvente sunt l egate
de dreptul la concedii (anual, d e maternitat e, pentru îngrijir ea copilului, m edical, paternal, pe cont
propriu etc.). Ca încălcări sunt considerate și interzicerea mun cii prin cumul, d e cumular e a
funcțiilor, de plata su plimentară a a ctivitățil or în afara programului sau d e remunerare suplimentară
a mun cii în zil ele de odihnă și de sărbăt oare etc.
Opțiuni d e minimali zare. Atât angajat orul, cât și angajatul tr ebuie să cunoască legislația
muncii. A ceasta ar r educe încălcarea legislați ei în domeniul dat din partea angajat orului, dar
angajații ar susțin e mai a ctiv dr epturile sale în procesul rezolvării conflictelor de muncă. O altă
alternativă, pentru angajați, ar fi adresarea în organizația sindi cală locală sau d e ramură pentru a
consulta conflictul de muncă și pentru a cere apărarea drepturilor sale. Adr esarea în jud ecată ar fi
ultima șansă d e susțin ere a drepturilor ang ajațil or în conflictul de muncă.
Lipsa un ei metodici eficiente de analiză a flu ctuați ei. Descrierea factorului. Fluctuația
este un fenomen complex asu pra căruia a cționează mai mulți fa ctori: economici, organizați onali,
socio-psihologici etc. În a celași ti mp, fluctuația cu o rată mai mar e de 10% adu ce în sist emul
comunitar diverse disfun cționalități ca: reducerea calității s erviciilor de asistență socială, r educerea
eficienței investițiil or în sist em etc. Din a ceastă cauză s e recomandă studi erea fenomenului cu
ajutorul un ei metodici speciale, aprobată d e manag ementul d e vârf al sist emului asist ență socială.
Opțiuni d e minimalizar e. În cercetarea dată nu a f ost pus scopul de elaborare a unei
metodici de cercetare a flu ctuației în sist emul comunitar. Dar viit orii cercetători vor avea
posibilitat ea de a utiliza un ele elemente din ea. În primul rând, ar fi bin evenită utilizar ea procedeelor
analiz ei SW OT a fenomenului flu ctuației în sist emul comunitar. Un alt fa ctor al cercetării care ar fi
binevenit pentru viit oarea metodică este chestionarul elaborat de autor cu ajut orul căruia s e poate
evalua potențialul flu ctuației și potențialul r etenției (fid elizării) angajațil or. Se înțelege că în a ceastă
metodică se cere neapărat d e inclus și chestionarul d e exit despre care s-a vorbit ant erior.
Concluzii
1. În evoluția sa, flu ctuația excesivă este un element de comportament organizați onal
negativ cu impact determinant asu pra eficienței activității sist emului comunitar.
2.Analiza SW OT a sist emului comunitar a d ezvăluit că principalele oportunități externe
care au potențialul d e reducere a flu ctuației personalului sunt: creșterea cerinței în s erviciile de
asistență s ocială; creșterea conștientizării s ocietății în privința n ecesității r ezolvării problemelor
păturil or defavorizate; cerința d e implementare a standard elor europene de calitat e ]n domeniul
serviciilor sociale; implicarea fonduril or de caritat e din țăril e UE în rezolvarea problemelor
sistemului comunitar; crearea parteneriatului public-privat pentru r ezolvarea unor probleme ale
asistenței sociale comunitar e; im plicarea ONG-urilor din d omeniu în f ormarea continuă a
angajațil or din sist emul comunitar etc.
3. Principalele amenințări al e mediului extern cu potențial d e majorare a fluctuației, după
părerea aut orilor, sunt: neexecutarea Legislați ei Republicii Moldova în d omeniul asist enței sociale;
salarizar ea insufi cientă a angajațil or din sist emul comunitar; flu ctuația angajațil or din sist emul
comunitar în alt e ramuri al e economiei nați onale și în stru ctura ONG-urilor din d omeniu; prestigiul
redus al profesiei „asist ent social” pe piața mun cii; pregătirea insufi cientă a specialiștil or din
domeniu în instituțiil e de învățământ su perior din țară; sistemul in eficient de formar e continuă a
personalului din d omeniu etc.
Bibli ografie
1. Planul strat egic de dezvoltare a serviciilor sociale ale Direcției generale asistență socială a Primări ei
mun. Chișinău pentru perioada 2013 -2023 ( proiect).
http://www. chisinau.md/ public/files/strat egice/Plan_strat egic_DAS. pdf

383
2. Hotărârea Guv ernului RM cu privire la aprobarea Regulam entului privind organizar ea și
funcționarea Ag enției Nați onale Asist ență S ocială: Nr.1263 din 18.11.2016. În: M onitorul Oficial al
Republicii Moldova, 2016, Nr.405 -414, pp. 87-88.
Moldovan Vadim, Haraz Sv etlana, Costin R odica
ASIGURAR EA CALITĂȚII VI EȚII COP IILOR DIN S ERVICIUL ÎNGRIJIR E
PALIATIVĂ
ENSURING CHILDR EN'S QUALITY OF LIF E IN PALLIATIV E CARE
Rezumat
Îmbunătățir ea calității vi eții este un dr ept primordial al fiecărei ființe uman e. Îngrijir ea paliativă
a copilului în suferință este o sarcină m edico-socială și psiho-emoțională complexă pentru t oți cei
implicați: b eneficiarul s erviciului, familia b eneficiarului și colectivul d e specialiști care asigură s erviciile
necesare pentru asigurar ea a calității vi eții pacientului . „Casa Ang elus” oferă servicii copiilor cu boli
incurabil e de pe întreg teritoriul R epublicii M oldova, in clusiv Transnistria. S erviciile oferite sunt
totalmente gratuit. A cest Centru a ctivează din iuni e 2017, fiind primul Centru d e Îngrijiri Paliativ e
Pediatrice inaugurat în rai onul Orhei de către Fundația Filantr opică Medico-Socială „Ang elus M oldova”.
Misiun ea Centrului „ Casa Ang elus” este de a oferi asist ență n on – stop, pe o perioadă d e cel puțin 14
zile, copiilor cu maladii in curabil e progresive și avansat e. Acest centru asigură îmbogățirea calității vi eții
copiilor cu boli am enințăt oare de viață, iar pentru părinții l or o perioadă d e respiro. Articolul este o
prezentare succintă a unui studiu d espre îngrijir ea paliativă și dreptul uman d e a beneficia de o calitat e a
vieții bună în faza t erminală a vi eții. Serviciul îngrijir e paliativă contribui e la asigurar ea unei calități mai
bune a vieții pentru b olnavi și pentru familiile acestora.
Cuvint e-cheie: calitat ea vieții, îngrijir ea paliativă, fază t erminală a vi eții, tratam ent curativ,
asistență s ocială, consiliere psihoemoțională și s pirituală.
Abstra ct
Improving the quality of life is a primordial right of any human being. The pa lliative care of the
child in distress is a complex medical -social and psycho -emotional task for all involved: the beneficiary
of the service, the beneficiary's family and the specialists who provide the necessary services to ensure
the quality of the pati ent's life."Casa Angelus" offers services to children with incurable diseases all over
the Republic of Moldova, including Transnistria. The services offered are totally free of charge. This
Center is active since June 2017, being the first Pediatric Pallia tive Care Center inaugurated in the Orhei
district by the Philanthropic Foundation -Angelus Moldova. The mission of the Casa Angelus Center is
to provide non – stop assistance for a period of at least 14 days to children with progressive and advanced
incurable maladies. This center ensures the quality of life of children with life -threatening diseases and
for their parents a respite. The article is a brief presentation of a palliative care study and human right to
benefit from a quality of life in the term inal phase of life. The palliative care service contributes to
ensuring a better quality of life for the sick and their families.
Keywords: quality of life, palliative care, terminal phase of life, curative treatment, social
assistance, psycho -emotional an d spiritual counseling.
Organizația M ondială a Sănătății d efinește îngrijiril e paliativ e ca o "abordare care
îmbunătăț ește calitat ea vieții pacienților și familiil or lor, care se confruntă cu probleme asociate cu
boala, prin prevenirea și am eliorarea suf erinței, prin id entificarea precoce , evaluar ea corectă și
tratam entul pe simptoame, dar și r ezolvarea problemelor de altă natură: fizi ce, psiho-sociale și
spiritual e". Într -un anumit s ens, paliația îns eamnă asigurar ea îngrijiril or de bază, adi că satisfa c [1,
p. 8].
Îngrijir ea paliativă reprezintă singura m odalitat e prin care se poate asigura un minim d e
confort și o calitat e cât mai bună a vi eții. Tratam entul paliativ semnifi că îngrijir ea activă a
pacienților cu o boală ce avans ează în continuu și nu mai răs punde la tratam entul curativ, fiind
vizat e durerea și alt e simptome, precum și asigurar ea susțin erii psihologice, sociale și spiritual e
[8].

384
Terapia paliativă are trei componente, dar cu elemente comune și întrepătruns e.
Terapia su portivă. Aceasta in clude toate intervențiile necesare pentru susțin erea
pacientului în cursul t erapiei active. La a cestea se adaugă componenta psihosocială și spirituală.
Îngrijir ea de tip hospice. Termenul d erivă din latinescul hospitum – ospitalitat e, și s e
referă la îngrijir ea pacienților aflați în stadii t erminal e de boală, atun ci când organismul nu mai
poate susțin e funcțiile vitale.
Îngrijir ea paliativă. Îngrijir ea paliativă în cepe prin id entificarea inițială a un ei boli
incurabil e și continuă până la finalul suf erinței prin moarte. În a ceste situații, îngrijir ea paliativă
urmează m etode prin care nu se prelungește viața pacientului, dar permit individului „să trăias că cu
boala sa” [5, p. 46].
Încercarea de a analiza și compara îngrijir ea paliativă și îngrijir ea tip „hospice” în Europa
a scos la iv eală existența un ei terminologii eterogene. Diferențele terminologice nu apar numai în
literatura d e specialitat e, ci și în textele de lege, în proiectele de lege ale guvernelor și în declarațiil e
specialiștil or din as ociațiile de profil. D e exemplu, prin analiza d e discurs a d efinițiil or îngrijirii
paliativ e, Cicely Saund eraa r emarcat utilizar ea unor termeni dif eriți care fac referire la domenii
medicale ce se suprapun precum „h ospice”, „îngrijir e tip hospice”, „îngrijir e continuă”, „îngrijir e
la sfârșitul vi eții”, „tanat ologie”, „îngrijir e de alinar e” și „îngrijir e suport”.
Mai mult, t ermeni dif eriți pot indi ca contexte cultural e diferite. De exemplu, în limba
germană, nu există un echival ent dir ect pentru t ermenul d e „îngrijir e paliativă”, astf el că
„Palliativm edizin” este utilizat atât pentru îngrijir ea paliativă, cât și pentru m edicina paliativă. Însă
utilizar ea sin onimă a t ermenului d e „Palliativm edizin” (m edicină paliativă) cu cel de îngrijir e
paliativă a dat nașt ere la îngrij orări cu privire la medicalizar ea îngrijirii paliativ e în Germania. D e
aceea, unii experți au utilizat chiar t ermenul d e „palliativ e care” din limba engleză pentru a fa ce
diferența față d e medicina paliativă.
Numai în ultimul an, t ermenul d e “Palliativ -versorgung” a f ost acceptat ca sinonim pentru
îngrijir ea paliativă. În m od asemănăt or, în alt e limbi europene, nu este clar în ce măsură a celeași
concepte sunt a cope rite de termenii folosiți oficial pentru îngrijir ea paliativă [2, p. 280].
Asociația Europeană de Îngrijiri Paliativ e (EAPC) consideră sedarea ca fiind o terapie
importantă și necesară în îngrijir ea unui gru p bine definit d e pacienți, care prezintă suf erință
refractară la alt e terapii. Aplicarea prudentă a a cestei abordări n ecesită o atenție corespunzăt oare și
o practică medicală bună. S edarea terapeutică (sau paliativă) în contextul m edicinii paliativ e constă
în utilizar ea monitorizată a m edicamentelor destinat e inducerii un ei stări d e conștiență redusă sau
absentă (in conștiență) cu scopul de a înlătura povara suf erinței netratabil e, într -o mani eră care este
etic acceptabilă pentru pacient, famili e și furniz orii de îngrijir e. Sedarea este utilizată în îngrijir ea
paliativă în mai mult e situații:
1) sedare tranzit orie în cazul procedurilor invaziv e;
2) sedare ca parte a îngrijirii pacienților cu arsuri;
3) sedare folosită la sfârșitul vi eții în m omentul d econectării su portului v entilat or;
4) sedare în controlul sim ptomelor refractare la sfârșitul vi eții;
5) sedare în caz de urgență;
6) sedare ca respite;
7) sedare pentru suf erința psihologică sau existențială [7, p.582].
Atitudin ea este cea mai im portantă atun ci când luăm în considerare Îngrijir ea Paliativă și
Hospice-urile. Ceea ce contează este să fii în măsură să as culți, să sprijni oamenii cu o prezență
temporară, s ocială și umană. D e fapt, miș carea pentru Hospice precum și Îngrijir ea Paliativă și

385
Medicina Paliativă trec prin schimbări profunde în ce ține de urgența pentru crearea unui cadru
profesional [6, p.4].
Atașam entul îns eamnă o apropiere preferențială, d ezinteresată și aproape inconștientă a
unei persoane față d e altă persoană. A ceastă t eorie formulată d e Bowbly, d eschide calea înțelegerii
corecte a procesului d e dezvoltare normală, psiho-socială, a personalității oamenilor în g eneral, și
a copiilor în s pecial, punând în lumină n evoia puternică a a cestora, pentru stabilir ea unor legături
profunde de atașam ent cu persoane adult e.
Discuțiile cu părinții d espre sentimente sunt f oarte importante pentru că astf el copiii își
dezvoltă limbajul și vor învăța să int eracționeze cu cei din jurul l or. Pentru a înț elege ce simt alt e
30 persoane ei recurg la j ocul cu păpușile și încearcă să copieze relațiile din r ealitat e (de cele mai
multe ori prin imitați e). Pentru a explica atașam entul față d e alte persoane Bowlby a elaborat o
teorie care se referă la m odul în care copiii caută atașam entul celorlalți când sunt str esați: căutar ea
apropierii (când vrea sa fi e aproape de un părinte sau d e altă persoană care îi oferă siguranță); baza
de siguranță ( când copilul simt e că poate să își asum e riscuri pentru că este prezentă persoana care
îl poate ajuta) [4, p.30].
OMS s pecifică următoarele principii generale ce vizează copiii cu cancer și alte maladii
cronice (OMS 1998a) .
 Îngrijir ea Paliativă Pediatri că constituie îngrijir ea complexă fizi că, m entală și
spirituală a copilului, incluzând și sprijinul famili ei.
 IP pediatri că începe din m omentul stabilirii diagn osticului și continuă indif erent da că
copilul b eneficiază sau nu d e tratam ent curativ.
 Furniz orii de asistență m edicală tr ebuie să evalueze și sa at enueze suferința fizi că,
psihologică și socială a copilului.
 Îngrijir ea paliativă efectivă n ecesită o abordare multidis ciplinară am plă, care include
familia și face uz de resursele comunitar e disponibile și poate fi im plementată cu succes, în pofida
resurselor limitat e [3, p. 5].
Îngrijir ea paliativă este o abordare care îmbunătăț ește calitat ea vieții pacienților și
familiil or acestora prin prevenirea și înlăturar ea suf erinței, prin id entificarea precoce , evaluar ea
corectă și tratam entul dur erii și al alt or probleme fizice, psihosociale și spiritual e. În R epublica
Moldova, mult e familii nu conștientizează ce înseamnă îngrijir ea paliativă și cum s e oferă aceasta.
Oamenii când aud d e paliați e se gând esc că-i gata, că omul va muri, că nu s e poate face nimic. Total
greșit. Atun ci când tratam entul curativ a eșuat, există alt ernativa tratam entului paliativ care poate
prelungi viața. Pronosticul de viață rămân e limitat, într -adevăr, dar oamenii își pot trăi ultim ele zile
cu demnitat e, fără dur eri chinuit oare.
Beneficiarii s erviciilor de ÎPP:
 Copii cu maladii cronice progresive (ex. boli neurodegenerative, insufi ciențe de
organ, maladii cardia ce, pulmonare avansat e etc. ) și familiil e acestora ·
 Copii cu boli acute severe care amenință viața, und e reversibilitat ea și vind ecarea este
posibilă, însă tratam entul și manif estăril e afectează calitat ea vieții, și familiil e acestora ·
 Copii cu condiții am enințăt oare de viață și s peranța r edusă d e viață în urma
accidentelor și alt or traum e, și familiil e acestora.
 Copii cu handi cap în dezvoltarea fizi că și int electuală care prezintă complicații grav e
sau am enințăt oare de viață, și familiil e acestora.
 Copii cu malf ormații congenitale sau dizabilități multi ple dependenți de alte persoane
în activitățil e lor cotidiene, și familiil e acestora
 Copii aflați în faza t erminală a maladi ei, vind ecarea cărora e puțin probabilă și pentru
care ÎP intensă este unica opțiune, și familiil e acestora

386

Fig.1. Alg oritmul și etapele deservirii
Sursa: [ 3, p.12-13].
Vom prezenta experiența în îngrijir ea paleativă a Centrului d e Îngrijir e Paliativă
Pediatri că,,Casa Ang elus” cu sediul în s. Isacova, r-nul Orhei.

387
,,Casa Ang elus” este o unitate de îngrijir e paliativă care oferă îngrijir e specializată în
regim de internare. O unitat e cu paturi d e îngrijiri paliativ e este un d epartam ent specializat în
tratar ea și îngrijir ea pacienților aflați în îngrijir e paliativă. D e obicei, este vorba d espre o secție
aflată în cadrul s pitalului sau adia cent acestuia, dar poate exista și ca serviciu de sine stătăt or. În
unele țări, unitățil e de îngrijiri paliativ e sunt s ecții al e spitalelor, oferind int ervenții d e urgență
pacienților cu sim ptome și probleme complexe; în alt e țări, unitățil e de îngrijiri paliativ e pot fi
instituț ii de sine stătăt oare, oferind îngrijir e la sfârșitul vi eții pacienților care nu mai pot fi asistați
la domiciliu. S copul unitățil or de îngrijiri paliativ e este să at enueze disconfortul as ociat bolii și
tratam entului și, da că este posibil, să stabiliz eze funcțiile pacientului și să ofere pacientului și
îngrijit orilor suport psihologic și social, astf el încât să fi e posibilă externarea sau transf erul către un
alt m ediu d e îngrijir e.
Unitățil e de îngrijiri paliativ e internează pacienți a căror star e medicală (fizică, psihologică,
socială și spirituală) n ecesită îngrijiri paliativ e de specialitat e oferite de o echipă interdisciplinară.
Pacienții pot fi int ernați în a ceste unități pentru a b eneficia de îngrijir e de specialitat e câteva zil e
sau câteva să ptămâni; problemele de ordin m edical, nursing, psihosocial sau s piritual pot stabili
cazuril e prioritare.
De asemenea, aceste unități pot oferi centre de zi, îngrijir e la domiciliu, su port pentru
pacienții îngrijiți în cămin e și suport pe perioada d e doliu, dar și servicii de consiliere și educație.
Serviciile esențiale ar trebui să fi e disponibile 24 de ore pe zi, șa pte zile pe săptămână .
,,Casa Ang elus” prestează s ervicii copiilor cu boli incurabil e de pe întreg teritoriul
Republicii Moldova, in clusiv Transnistri a. Serviciile oferite sunt t otalmente gratuit. A cest Centru
activează din iunie 2017, fiind primul Centru d e Îngrijiri Paliativ e Pediatri ce inaugurat în rai onul
Orhei de către Fundația Filantr opică Medico-Socială „Ang elus M oldova”.
Misiun ea Centrului „ Casa Ang elus” este de a oferi asist ență n on – stop, pe o perioadă d e
cel puțin 14 zil e, copiilor cu maladii in curabil e progresive și avansat e. Acest centru asigură
îmbogățirea calității vieții copiilor cu boli am enințăt oare de viață, iar pentru părinții l or o perioadă
de respiro.
,,Casa Ang elus” activează în baza R egulam entului d e funcționare și Standardelor minim e
de calitat e, aprobate la ședința Consiliului d e Experți al Minist erului Sănătății al R epublicii
Moldova din 21.12.2010, proces verbal nr.3 A probat prin ordinul Minist erului Sănătății al
Republicii Moldova nr. 884 din 30.12.2010 „ Cu privire la aprobarea Standardului Nați onal d e
Îngrijiri Paliativ e”, Protocolului clinic național PCN -279, a probat prin ordinul Minist erului
Sănătății al R epublicii Moldova nr. 329 din 28.04.2017 „ Cu privire la elaborarea Protocolului clinic
național „Îngrijiri paliativ e la copil”.
Copiii plasați în a cest serviciu se bucură d e atenție sporită din partea personalului bin e
pregătit, d e îngrijiri d eosebite, asist ență m edicală și o alimentație variată. Casa Ang elus poate
găzdui până la 15 copii bolnavi și părinții a cestora. Pacienții pot petrece aici 90 d e zile pe an. A ceștia
sunt îngrijiți d e un m edic pediatru și d e asistentele medicale care îi su praveghează
24/24.A parținăt orii pot sta cu copilul pe parcursul tratam entului paliativ care este însoțit și d e un
tratam ent prescris de medicul oncolog. Medicamentele prescrise de medicii oncologi sunt asigur ate
de Compania Nați onală d e Asigurări în M edicină, iar pentru tratam entul paliativ pe care îl oferă
Centru sunt gratuit e. Tot ce oferim este gratis:alim entație, tratam ente, igienizar e etc. În Casa
Angelus, d eșteptarea se dă la 07.30. La 08.30 s e servește micul dejun, iar a poi urm ează tot felul de
activități și plimbări în a er liber. La 11.00 s e ia o gustar e, iar la 13.00 urm ează prânzul, du pă care
copiii se pot uita la t elevizor sau d orm. Du pă cina d e la ora 18.00 a ceștia mai au tim p să se plimbe
sau să s e joace, iar sting erea se dă la orele 22.00. Chiar da că acesta este regimul oficial, nu este
impus copiilor. Da că pacientul nu a d ormit bin e noaptea, nu este trezit la 07.00 dimin eața. L e este

388
creat tot confortul fizi c și psihologic. Meniul este divers și copiilor li s e gătește ceea ce vor ei să
mănân ce, ținând cont de vârstă , maladi e etc.
În primele 6 luni d e activitat e 28 de copii au b eneficiat de serviciile Centrului.
La m omentul a ctual î n „Casa Ang elus„ sunt îngrijiți n ouă copii cu boli incurabil e, Figura
1.

Fig. 2. Beneficiarii „Casa Ang elus” la data d e 10.12.2017
Studiul d e caz
Fetița X, în vârstă de 11 ani, a f ost plasată în Casa Ang elus în data d e 10.08.2017, cu
diagn oza: Gli oblastom regiunea tempero -parietală pe dreapta. Recidiv tum oral și s -a aflat ai ci pena
la ultima clipă a vi eții ei, în data d e 05.10.2017 a d ecedat.
Boala și -a făcut debutul în 2012, când a apărut tum ora de cap, fiind operată în 05.2012 în
Republica Moldova, în 07.2012 operată în M oscova, recidiv 02.2016 iar tratam ent chirur gical –
Moscova, până în 05.2017 a avut o perioadă d e remisie, und e fetița s-a simțit bin e, iar din mai 2017
boala în cepe a progresa foarte rapid,fiind trimisă a casă de către medici, spunându -le că nu s e poate
face mai mult nimi c. În familia a cestei fetițe mai sunt trei frăți ori mai mi ci: 7 ani, 5 ani și 9 luni,
absolut sănăt oși. Locuiau la M oscova. Părinții f oarte disperați, că nu pot face nimic pentru f etița
lor. Boala o făcea să-și uras că frăți orii, ea dorea linișt e absolută, at enție sporită, mama să st ea mai
mult lângă ea, cea ce era im posibil… Mai existau cei micuți. Auzind d espre Centru a cesta, părinții
au hotărât să fie plasată îm preună cu tatăl ei, un tăti c foarte grijuliu. A v enit cu dur eri foarte
puternice, cu strigăt e în gura mar e,,faceți vă r og ceva să nu mă d oară”, ,,nu mai pot”. Personalul
medical a în ceput, conform Protocolului clinic în dur ere, administrar ea medicamentelor necesare,
conform vârstei , greutății corporale, a fost necesar o zi pentru a stabili d oza cuvenită. Controlul
durerii este prioritar în a cest Centru, tr ebuie să trăim fără dur ere. Acestui b obocel de fată i -au fost
satisfă cute toate nevoile, inclusiv m edicale, psihoemoționale, spiritual e. La într ebarea dacă vrea
acasă, m ereu spune,,nu, mi e aici îmi este foarte bine, e linișt e, nu am dur eri”. Îi plăcea foarte mult
să fie plimbată afară, să d oarmă afară pe alea cu flori, mai al es seara, până la mi ezul n opții.
Psihologul îi era mereu alături, petrecând consiliere individuală, atât copilului, cât și tatălui.
După posibilitat e era implicată în dif erite activități. Tatăl era pregătit zi d e zi, de către psiholog,
asistent social, personal m edical că va v eni ziua când fetița nu va mai fi, f oarte delicat. Tatăl era
deschis cu personalul, însă a ceastă zi se apropia foarte repede, schimbăr ile erau f oarte vizibil e. La
solicitarea tatălui și v oința f etei, a fost chemat preotul din l ocalitat e și a îm părtășit -o, a mai dis cutat
cu ea.
A fost conștientă până la ultima clipă, zicând că,,va d eveni un îng er, își va a păra frăți orii
și-i va dărui mătu șii, care nu ar e copii și o iubește nespus – o fetiță”. Suf erința a f ost destul d e mare,
ultim ele zece zile nu a mai putut nimi c să mănânce , doar mir osea mâncarea , băuturil e, apoi a fost
afectat m ersul,din tum ora crescută pe partea dreaptă a capului au în ceput să ul cereze, făcându -i
pansam ent din oră în oră, însă ea nici nu a bănuit că rănile apărute sângerau , deoarece erau folosite
pansam ente roșii, albastr e întun ecate, nici de cum alb e, iar în ultima zi nu a mai putut să mișt e
11%
11%
67%11%
boala cronica
renala

389
mânuțele. În n oaptea lui 5 octombrie s-a stins, ultim ele cuvint e fiind,, mama t e iubesc mult”. Cel
mai im portant, că dur erea mereu a fost controlată, anturajul plăcut, satisfa cerea necesitățil or, linișt ea
necesară – i-au fost asigurat e până la ultima suflar e. Părinții au f ost satisfă cuți de tot ce a fost făcut
pentru copilul ei.
Bibli ografi e
1. Bradu A., Isa c V., Ciobanu O. ș.a. Ghid în îngrijiri paliativ e (cu particularități în TB, HIV, pediatri e).
Chișinău: Minist erul Sănătății al R epublicii Moldova , 2016. 162 p.
2. Carta Albă privind st andard ele și normele de îngrijir e paliativă și hospice în Europa: partea 1// În
European Journal of Palliativ e Care, Hayward Gr oup Ltd: 2010, p. 278–289 p.
3. Ciobanu O., Lisița N., Bradu A. Îngrijiri paliativ e la copil Protocol clinic național PCN- 279.
Chișinău: Minist erului Sănătății al R epublicii Moldova, 2017. 43 p.
4. Dumitra che M. M etodologie de lucru în asist ență s ocială privind furnizar ea de servicii din sf era
îngrijiril or paliativ e către copii și tin eri diagn osticați cu boli am enințăt oare de viață. Ba cău: LUMINA
BACĂU, 2016. 101 p.
5. Miron L., Marini ca M. Oncologie generală. Ediția a II-a. Iași: Gr. T. Popa,2012 . 302 p.
6. Paliația, r evista d e îngrijiri paliativ e, vol.2, nr.3, 2009. [online] 2018. A ccesibil pe Internet <URL: :
www. paliatia. eu/…/ PALIATIA -Vol2-Nr3-Iul2009 -ro.pdf.
7. Recomandăril e Asociației Europene de Îngrijiri Paliativ e (EAPC) pentru utilizar ea sedării în
îngrijir ea paliativă PALL M edicine – SAG E Publications Ltd,, L ondon p. 581 –593.
8. Senciuc A. Îngrijir ea paliativă pentru bolnavii d e cancer. 2012 [online] 2018. A ccesibil pe Internet
<URL: htt p://www.s cientia.r o/ biologie/corpul-omenesc/4242 -ingrijir ea-paliativa -in-cancer.html>.
Haraz Sv etlana, Ceban Auri ca
PROFESIONALIZAREA TI NERILOR ÎN DIFICULTA TE PRIN DEZVOLTAREA
ANTREPRENORIATULUI S OCIAL Î N MUN. ORHEI
PROFESSIONALIZATION OF YOUNG PEOPLE IN D IFFICULTY THROUGH TH E
DEVELOPMENT OF SOCIA L ENTREPRENEURSHIP I N MUN. ORHEI
Rezumat
În conformitat e cu Legea cu privire la tin eret nr.279 -XIV din 11 f ebruari e 1999 în categoria
„tineret” în R epublica Moldova sunt in cluse persoanele cu vârsta între 16 și 30 ani. In perioada tin ereții
timpurii (14 -18 ani) indif erent de caracterul și tipul de personalitat e, fiecare tânăr și tânără dorește să se
lanseze într-o activitat e care l-ar face cunoscut, care i-ar pune în aplicare abilitățil e – o activitat e care în
multe cazuri ar e similitudini cu activitat ea persoanelor pe care le consideră dr ept model pentru sin e. În
perioada ad olescenței și tin ereții tin erii dau d ovadă d e spirit d e inițiativă, energie, creativitat e și
demonstrează int eres pentru a -și utiliza capacitățile pentru r ezolvarea problemelor din comunitat e și
pentru d ezvoltarea acesteia. Fiind susținuți și în curajați, tin erii pot deveni parteneri de încredere ai
adulțil or și s e pot implica activ în a ctivităț i la niv el local. T otodată, a ccesul limitat la inf ormații, la
oportunități d e petrecere a tim pului lib er, la a ctivități care ar contribui la d ezvoltarea cunoștințelor și
abilitățil or îi fa ce pe tineri vuln erabili la dif erite riscuri ce țin d e sănătat ea, dezvoltarea și int egrarea
socială a a cestora. Problematica tin erilor aflați în afara sist emelor de educație, ocupare și formar e
profesională a intrat în ultimii ani în at enția politicilor publice europene și, mai n ou, în a celor nați onale
Moldova fiind una d intre țările cele mai af ectate de acest fenomen. Im plementarea unor măsuri eficiente
în sprijinul a cestei categorii, n ecesită însă o bună cunoaștere a factorilor determinanți d e la niv el
comunitar, familial și individual, care îi plasează pe tineri în a ceastă situați e. Lucrarea de față adu ce o
contribuți e semnifi cativă din a cest punct de vedere, furnizând elemente consistente de diagn oză de viață
ale tinerilor in difi cultate și a fa ctorilor de risc asociați a cestora, din perspectiva int egrării s ociale a
acestor tineri. Discriminarea ca fațetă a excluziunii s ociale a acestei categorii de tineri, șomerii sau tin erii
din m edii sociale dezavantajat e, expuse adesea tratam entelor discriminat orii pe piața mun cii, în a ccesul
la servicii sociale sau în r elația cu ins tituțiil e.

390
Cuvint e-cheie: antreprenoriat s ocial, tin eri în difi cultate, excluziune socială, int egrare socială,
ocupare profesională, friz erie socială.
Abstra ct
According to the Law on Youth Education No. 279 -XIV of February 11, 1999, people aged
between 1 6 and 30 are included in the "youth" category in the Republic of Moldova. During the early
youth (14 -18 years), regardless of the character and type of personality, each young person wants to
engage in an activity that would make him known ,that would appl y his abilities – an activity that in
many cases have similarities with the activity of the people they consider to be a model for themselves.
During adolescence and youth, young people show a spirit of initiative, energy, creativity and show
interest in using their abilities to solve problems in the community and to develop it . Being supported
and encouraged, young people can become adults' trusted partners and can actively engage in local
activities. At the same time, limited access to information, oppo rtunities for leisure, activities that would
contribute to the development of knowledge and skills makes young people vulnerable to various risks
related to their health, development and social integration. The issue of young people which are outside
of the educational systems, employment and training systems has entered in recent years in the attention
of European public policy and, more recently, in the national ones, Moldova being one of the countries
most affected by this phenomenon. The implementation of effective measures in support of this category,
however, requires good knowledge of the community, family and individual determinants that place
young people in this situation. The present paper makes a significant contribution from this point of view
by providing consistent elements of life diagnosis of young people in difficulty and their associated risk
factors from the perspective of the social integration of these young people. Discrimination as a facet of
the social exclusion of this categoryof you ng people, the unemployed or young people from
disadvantaged social backgrounds, often exposed to discriminatory treatment in the labor market, access
to social services or in relation to institutions.
Key words: social entrepreneurship, young people in di fficulty, social exclusion, social
integration, proffesional occupation, social barber.
În Republica Moldova, antreprenoria tul a început să s e dezvolte din primii ani d e reforme
pe piață. Până în prezent a f ost ad optată l egislația ce reglementează d ezvoltarea busin essului
totodată au f ost înființat e o serie de instituții statal e de susțin ere a acestuia. T otuși, r olul
antreprenoriatului în d ezvoltarea social-economică a țării este nesemnifi cativ, potențialul
domeniului d e afaceri este limitat, rata antr eprenoriatului industrial este destul d e mică, iar
condițiil e create, metodele și formele de suport existente nu dau înt ocmai r ezultat ele așteptate [1].
Una dintr e caracteristicile antreprenorului este capacitatea de a crea noi idei prin care să
răspundă la anu mite necesități prin exploatarea oportunitățil or ce apar în m ediul economic și cel
social. Pentru ca ideile să fie trans puse în practică, ele trebuie aplicate într-un m od și în condiții
inovatoare de afacere, care, de regulă, sunt dif erite de modalitățil e existente de realizar e a
busin essului.
Actualm ente antreprenoriatul, pentru a -și învi ora activitat ea și a s pori numărul ag enților
economici și eficiența a cestora, precum și pentru a s oluționa principalele probleme social-
economice, are nevoie de susțin ere din partea statului.
Legea „Cu privire la antr eprenoriat și întreprinderi” – stabil ește agenții economici care au
dreptul, în num ele lor (într eprinderilor lor), să d esfășoare activitat e de antreprenoriat în R epublica
Moldova și determină principiile juridi ce (drepturile și obligațiil e), organizat orice și economice ale
acestei activități. L egea dată prevede că Într eprinderea este: – Forma organizat orico-juridi că a
activității d e antreprenoriat. – Întreprinderea constitui e un ag ent economic cu firmă (titulatu ră)
proprie înființată d e antreprenor în m odul stabilit d e legislați e. – Întreprinderea are dreptul d e
persoană juridi că sau d e persoană fi zică. Într eprinderea-persoană juridi că (S.R.L.; S.A., SN C etc.)
și într eprinderea persoană fi zi că (Î.I. și G.Ț.) au aceleași dr epturi și obligații. – Întreprinderea devine
subiect de drept din m omentul înr egistrării d e stat [8, p.19].

391
Legea Republicii Moldova privind susțin erea sectorului într eprinderilor mici și mijl ocii:
nr. 206 din 07.07.2006 [6] stabil ește temeiurile, formele juridi ce, economice și organizat orice ale
susțin erii de stat a d ezvoltării s ectorului într eprinderilor mici și mijl ocii.
Ocuparea forței de muncă este o sarcină primordială a politicii economice care asigură
echilibrul ma croeco nomic și stabilita tea social-politică. Obiectivele strategice de ating ere a unui
grad s porit de ocupare sunt stabilit e în Strat egia nați onală privind politicile de ocupare a forței de
muncă pe anii 2007 – 2015, a probată prin H otărârea Guv ernului nr.605 din 31 mai 2007 [5].
Totodată, pe parcursul ultimil or ani, ocuparea forței de muncă tinere rămân e a fi una din principalele
probleme ce persistă în R epublica Moldova, problemă pe care procesul d e tranziți e la economia d e
piață a am plificat-o și a aprofundat -o, accentuând n ecorelarea într e cererea și oferta forței de muncă
în ansamblu.
Principiile de bază al e susțin erii de către stat a antr eprenoriatului sunt:
 stabilitat ea susțin erii și consecvența obligațiil or asumat e de stat față d e întreprindere,
până la înd eplinirea lor completă;
 susțin erea diferențiată a d omeniilor și tipurilor prioritare de activitat e;
 luarea în considerare a capacității într eprinderilor și s pecificului a ctivității ag enților
micului busin ess la elaborarea măsuril or de susțin ere a antr eprenoriatului [2].
Susținerea de către stat a antr eprenoriatului s e va efectua prin int ermediul: stimulării
activității d e fondare a într eprinderilor nestatal e și susțin erea lor la etapa constituirii;
Un antr eprenor social inițial ar e nevoie de o rețea care să poată fi s prijinită întreprinderea
lui. El are nevoie de informații, oportunități și asistență (finan ciară) care nu pot fi decât dobândit cu
ajutorul m ediului său s pecific. Cu toate acestea, atun ci când într eprinderea sa este în creștere,
antreprenorul social trebuie să caute în rețeaua sa să găs ească noi informații, oportunități și a susține .
Acest lucru poate fi difi cil, deoarece o rețea socială puternică diminu ează d orința d e a căuta mai
departe oportunități în afara a cestei rețele, chiar da că există mult e șanse să existe acolo Deci, în
acest sens, antr eprenorul social este împiedicat și de legăturil e sale puternice în cadrul capitalului
său s ocial [3].
Cunoașterea practicilor antr eprenoriale, (chiar și cele mai v echi) nu este numai în int eresul
firmelor, care se confrun tă cu situații din ce în ce mai complexe, generatoare de tot mai mult e
schimbări, ci și în int eresul societății).
Antreprenoriatul s ocial, a ctivitat e ce implica mecanism e economice pentru r ezolvarea unor
probleme sociale, este o forma contemporana d e dezvoltare și susținere a societarii civile.
În condițiil e în care, pe piața l ocală și r egională a mun cii, oportunitățil e de ocupare pentru
acești tin eri sunt r eduse, iar f ormele precare de ocupare în rândul l or sunt d ominant e, prezența
discriminării alături d e ceilalți fa ctori de risc, produce efecte negativ e grave asupra participării
sociale a tinerilor din gru purile vulnerabile. În a ceastă perspectivă, coordonarea politicilor sociale,
educaționale și de ocupare, cu măsuri antidis criminat orii care să acționeze asupra prejudecăților și
stereotipurilor care dau nașt ere unor tratam ente discriminat orii, poate conduce la am eliorarea
situați ei acestor gru puri, fa cilitând in cluziun ea lor socială
Schimbăril e produse la niv elul stru cturii s ociale, specificul proceselor de mobilitat e, de
stratifi care și marginalizar e, fac ca tranzițiil e tinerilor să fi e dificile, conducând la o prelungir e a
vârst ei la care tinerii reușesc să dobândească un statut personal d e autonomie socială. Întârzi erea
intrării pe piața mun cii face ca tinerii să -și amân e planuril e de viitor, prelungind tranziția către
vârsta adultă. Percepția tin erilor relevă dr ept principale probleme pe care le ridică mediul s ocial al
propriei tranziții, corupția din s ocietate, șansa d e a avea un l oc de muncă, șansa t inerilor de a avea
o locuință corespunzăt oare, șomajul și condițiil e de trai, a cestea fiind s emnalat e de peste 80% dintr e
respondenții s ondajelor de opinie publică din ultimii ani; problemele semnalat e declanșează
serioase îngrij orări în rândul tin erilor [7, p.26]

392
Scopul cercetării practice lucrării îl constitui e analiza oportunitățil or incluziunii s ociale
a tinerilor aflați în afara sist emelor de ocupare, educație și formare, în s pecial a celor aparținând
grupurilor vuln erabile, prin combat erea practicilor discriminat orii și promovarea div ersității s ociale
și a egalității d e șanse.
Obiectivul maj or al inițiativ ei vizează promovarea, la niv elul mun. Orhei selectate a unei
culturi antidis criminat orii, prin proiectarea, testarea și im plementarea, în parteneriat, a un or modele
de incluziun e socio-profesională, a int eracțiunii cu tin erii în difi cultate și cu alt e grupuri d e
populației în difi cultate care, să conducă la ad optarea practicilor antidis criminat orii în r elația
funcțională dintr e factorii de decizie și specialiștii instituțiil or cu responsabilități și preocupări în
domeniul in cluziunii s ociale și combat erii dis criminării, pe de o parte, și membrii gru purilor
vulnerabile pe de altă parte.
Aceasta lu crare este realizata in baza cercetării calitativ e a problematicii incluziunii s ociale
și a profesionalizării tinerilor in difi cultate din mun. Orhei.
Relația cu comunitat ea de apartenență și evaluar ea accesului la s erviciile disponibile, a
valorilor, normelor și atitudinil or ce constitui e premise ale capitalului social și participării civice a
tinerilor, precum și dezvoltarea antr eprenoriatului s ocial prin profesionalizar ea tin erilor in
dificultate.
Biroul Nați onal d e Statisti că anunță că în trim estru II 2017 populația economic activă
(populația ocupată plus ș omerii) a R epublicii Moldova a constituit 1316,0 mii persoane, fiind în
descreștere cu 3,4% (46,9 mii) față d e trimestrul II 2016. Rata d e activitat e a populației de 15 ani și
peste (proporția populației active de 15 ani și peste în populația t otală d e aceeași categorie de
vârstă) a constituit 44,1%, fiind în d escreștere cu 1,6 p.p. față d e nivelul trim estrului II 2016
(45,7%). A cest indi cator a atins val ori mai înalt e în rândul populației mas culine – 48,1%, în
comparație cu cea feminină – 40,5%. Rat ele de activitat e pe medii au înr egistrat următ oarele valori:
44,4% în m ediul urban și 43,9% în m ediul rural. În categoria de vârstă 15 -29 ani a cest indi cator a
avut val oarea 31,1%, iar în categoria 15 -642 ani – 48,8%. Rata d e activitat e a populației în vârstă
de muncă conform legislați ei nați onale (16-56 ani pentru f emei și 16 -61 ani pentru bărbați) a f ost
de 51,3% [4].
Analizând evoluția principalilor indi catori ocupaționali din ultimul d eceniu r eferitor la
populația tânără, s e observă că în R epublica Moldova comportamentul tin erilor pe piața mun cii se
apropie tot mai mult d e comportamentul tin erilor pe piața mun cii din țăril e cu economie de piață.
În ansamblu, v orbind d espre evoluția ocupării tin erilor din ultimii ani, putem constata că aceasta a
fost influ ențată de mai mulți fa ctori de ordin d emografi c, economic și social, care au condus la o
creștere a populației tinere atât în val oare absolută, cât și ca pondere în totalul populației ocupate.
In prezent, a ctivitat ea antr eprenorială d evine necesară ca și aerul sau a pa pentru
supraviețuire. Cunoașterea practicilor antr eprenoriale, (chiar și cele mai v echi) nu este numai în
interesul firm elor, care se confruntă cu situații din ce în ce mai complexe, generatoare de tot mai
multe schimbări, ci și în int eresul societății.
În urma analiz ei situați ei tin erilor în difi cultate, am constatat că dezvoltarea
antreprenoriatului s ocial est una dintr e soluțiile cele mai eficiente în susțin erea tinerilor și fa cilitarea
incluziunii s ocio-profesionale a acestora.
Ca răs puns la problematica profesionalizar ea și angajar ea în câmpul mun cii a tin erilor în
dificultate venim cu propunere de dezvoltare a antr eprenoriatului s ocial la niv el de mun. Orhei.
Scopul inițiativei este incluziun ea tin erilor in difi cultate în societate și în a ctivitat e
profesională conform dezvoltând capacitățile și abilitățil e acestor tineri, întru prestarea serviciului
și dezvoltarea antr eprenoriatului s ocial prin prisma cărora vom determina și direcționa tin erii anum e
în acest domeniu d e activitat e „frizerie – igienă-sănătat e”.

393
O frizerie este o idee de afacere durabilă, d eoarece oamenii v or avea nevoie mereu de
tunsori.
Tunsul r eprezintă un s erviciu de care toți avem nevoie constant. Am constatat că friz eriile
actuale au devenit un s erviciu foarte scump, pe care oamenii sim pli, cei cu venituri mi ci sau
pensionarii nu și le permit. Dar s erviciile de igiene personala sunt f oarte importante omului -ele
reprezintă curățenie, adică întreținerea sănătății, confort personal și stare psiho-emoțională pozitivă
factori care ii așteptam de la bărbaț i, femei, copii în difi cultate. Acest factor va fi pozitiv da ca vom
accepta incluziun ea acestor persoane și le vom oferi condiții și acces la serviciile de igiena personala
numit e in continuar e-deservirea persoanelor in difi cultate. Friz eria sociala prevede cât incluziun ea
persoanelor cu venit mi c și deservirea lor, atât și in cluziun ea elevilor din centrele de plasam ent cu
scop de profesionalizar e și angajar e în câmpul mun cii. Im portanța oferirii noilor oportunități,
direcționarea, instruir ea, ada ptarea și obținerea noilor experiențe de viață va adu ce la bunăstar e și
facilitarea incluziunii persoanelor în difi cultate în societate. Calificarea personalului va oferi șans e
de încadrar e în friz eriile publice.
Amplasarea optimă a friz eriei sociale ar fi în proximitatea spitalului rațional și a DGAS PF
Orhei, deoarece conlucrarea cu aceste servicii va asigura f ezabilitat ea serviciului și a inițiativei în
sine.
Obiectivele inițiativei de susținerea a tin erilor în difi cultat e prin profesionalizar e și
dezvoltare a antr eprenoriatului s ocial:
Procurarea sau ar endarea spațiului pentru friz erie in corespundere cu standardele minim e
de calitat e
 Deschiderea Friz eriei sociale cu preturi a ccesibile persoanelor cu venit minim;
 Procurarea utilajului și inventarului corespunzător standardelor de calitat e;
 Profesionalizar ea tinerilor în difi cultate;
 Încadrarea in câmpul mun cii a tin erilor în difi cultate;
 Asigurar ea integrării profesionale a tinerilor în difi cultate pe o durată lungă;
 Promovarea serviciul ui la niv el de societate , astf el asigurând in cluziun ea socială a
tinerilor în difi cultate;
 Reducerea prejudecaților populației fata d e persoanele in difi cultate.
Finalități proiectate:
1. Instruir ea profesională și oferirea oportunităților de incluziun e și încadrarea în câmpul
muncii a grupurilor vulnerabile, inclusiv tin erii în difi cultate;
2. Oferirea serviciilor de igienă personală în cadrul Friz eriilor Sociale la un preț accesibil
grupurilor vuln erabile de populație.
3. Experiența și stagiul d e muncă în Friz eria S ocială va asigura oportunități și n oi
perspective de dezvoltare profesională;
4. Comunitat ea va fi d eschisă s pre incluziun ea persoanelor în difi cultate;
5. Comunitat ea va b eneficia de un m odel de incluziun e socio-profesională a gru purilor
vulnerabile , incluziv tin erii prin dezvoltarea antr eprenoriatului s ocial.
Concluzii: Nici o schimbar e socială nu va da r ezultat e daca aceasta nu va fi planifi cată și
implementată printr-un efort comun al a ctorilor sociali. Esențială este și im plicarea activă a însuși
benefi ciarilor sistemului d e protecție, astf el transf ormând r olul lor de „consumat or al s erviciilor” în
„prestator de servicii” și atingând asistenței sociale: autonomia s ocială a clientului. Prin schimbar ea
accentelor, noi vom responsabiliza s ocial toți membrii comunității, v om dezvolta noi valori și vom
contribui la bunăstarea social a s ocietății în într egime.
Bibli ografi e

394
1. Bugaian L., Catanoi V., Cotelnic A. Antreprenoriat: iniți erea afa cerii, Chișinău: Ang ela Levinta,
2010. 344 p.
2. Bugaian L., R oșcovan M., S olcan A., T odiraș cu Ș. Cum să -ți inițiezi o afacere. Ghid practic pentru
antreprenori. Chișinău: Multi Art -SV SRL, 2010. 228 p.
3. Cotelnic A. Asigurar ea competitivității firm ei prin educația antr eprenorială. În//Anal ele ASEM, Ed.a
IX-a. Chișinău: USM, 2011. p.25-30.
4. Forța d e muncă în R epublica Moldova: ocuparea și ș omajul în trim estrul IV 2016. [online] 2018.
Accesibil pe Internet <URL: http://www.statisti ca.md/n ewsvi ew.php?l=ro&idc=168&i d=5825 >.
5. Hotărârea Guvernului R epublicii M oldova Nr. 605 din 31.05.2007 pentru a probarea Strat egiei
naționale privind politicile de ocupare a forței de muncă pe anii 2007 -2015. În: M onitorul Oficial al
Republicii Moldova Nr. 82 -85 din 15.06.2007.
6. Legea Republicii Moldova privind susțin erea sectorului într eprinderilor mici și mijl ocii: nr. 206 din
07.07.2006. În: M onitorul Oficial al R epublicii Moldova. nr. 126 -130 din 11.08.2006.
7. Plăeșu A. ( Coord.) Discriminar ea – factor de risc în incluziun ea socială a t inerilor NEET. Bu curești:
Pro Univ ersitaria, 2015. 136 p.
8. Șuleanschi S. ( coord.). Set de materiale la dis ciplina Baz ele antreprenoriatului: Sug estii pentru
proiectarea lecțiilor. Chișinău: Gar omont-Studi o, 2013. 250 p.
Focșa Tatiana
CONTR OLUL ADMINISTRATIV AL AUT ORITĂȚIL OR DE PROTECȚIE A
COP ILULUI ASU PRA R ESPEC TĂRII L EGISLAȚI EI
THE ADMINISTRATIV E CONTR OL OF TH E AUTH ORITI ES OF CHILD
PROTECTION ON RESPEC TING TH E LEGISLATI ON
Rezumat
Controlul legalității a ctelor administrativ e emise de autoritățil e de protecție a copilului este
determinat și de principiul l egalității, care guvernează într eaga a ctivitat e a serviciilor publice
administrativ e și care se referă la procedura d e emitere ori ad optare a actelor administrativ e în stri ctă
conformitat e cu prevederile legii. Regula g enerală, a plicată față d e faptele administrativ e, fără d eosebire
dacă sunt li cite sau ili cite, este că acestea nu pot fi revocate și nici anulat e. Odată săvârșit e ele își produc
efectele pentru care au fost săvârșit e. Controlul administrativ este o necesitate în cazul a ctelor sau
faptelor săvârșit e de autoritățil e tutelare, având în v edere particularitățile subiectului s erviciilor prestate.
Controlul d e legalitat e este în strânsă corelare cu răs punderea și r esponsabilitat ea specialistului în
protecția copilului pentru în călcarea, depășirea sau n eglijar ea atribuțiil or de serviciu. În studiul inițiat,
ne propunem cercetarea exercitării controlului administrativ al aut oritățil or publice implicate în protecția
copilului, în v ederea asigurării respectării l egislați ei și a n ormelor de etică profesională, potrivit
principiului l egalității, în asigurar ea drepturilor copilului. În urma analiz ei cadrului n ormativ și quasi –
normativ în vig oare, putem m enționa im portanța controlului administrativ în protecția drepturilor
copilului. Astf el, competența profesională a aut oritățil or de protecție a copilului, tr ebuie să fie vegheată
de autoritățil e de stat, care urmăr esc respectarea legalității, dar și a ordinii d e drept în ra port cu val orile
etice și morale general acceptate în societate.
Cuvint e-cheie: Control administrativ, l egalitat e, aut oritate de protecție a copilului, etică
profesională, răs pundere disciplinară, răspundere administrativă .
Abstra ct
The control of the legality of administrativ e acts issu ed by t he authorities of child protection is
determin ed by th e principle of legality whi ch governs th e entire activity of the administrativ e public
services and whi ch is r eferred to the procedure of issuing or adopting administrativ e acts in stri ct
accordance with law provisions. Th e general rul e applied to administrativ e deeds, regardl ess if th ey are
licit or illicit, is that th ey cannot be revoked or canceled. Once accomplished, they produce the effects
for whi ch they were performed. Th e administrativ e control is a n ecessity in th e case of acts and d eeds
made by th e guardianshi p authorities taking int o consideration the peculiariti es of the subject of provided
services. Th e control of legality is tightly correlated with th e liability and r esponsibility of the specialist

395
in child protection for breaching, exceeding and n eglecting th e service duties. In th e initiat ed study, w e
are researching th e exertion of the administrativ e control of the public authorities inv olved in child
protection, in order to ensure the respect of legislati on and ethical and professional rul es, according t o
the principle of legality in assuring child’s protection. After the analysis of the normativ e and current
quasi -normativ e fram ework, w e can m ention the importance of the administrativ e control in protecting
the child’s rights. Thus, th e professional competence of the authorities of child protection should b e
supervised by stat e authorities, whi ch follow the respect of legality, as w ell as of the law order in r elation
with ethical and m oral values generally a ccepted within th e society.
Key-words: administrativ e control, legality, auth ority of child protection, professional ethics,
disciplinary liability, administrativ e liability.
Protecția dr epturilor și libertăților omului în g eneral, dar și a copilului în m od special,
împotriva a ctivității il egale a aut oritățil or publice își ar e suportul și în actele internaționale
referitoare la drepturile și libertățile fundam entale ale omului. Puterea publică, nu este absolută, ci
este strict limitată de cadrul l egislativ căruia, administrația publică, trebuie să se supună și care
formează ceea ce se numește ordine juridi că. Spre a verifica modul în care au fost executate actele
administrativ e, poate fi utilizată o gamă variată d e operațiuni administrat ive de control.
Astfel, Declarația Univ ersală a Dr epturilor Omului, în art. 8, stabil ește: „Orice persoană
are dreptul să s e adreseze în mod efectiv instanț elor judi ciare competente împotriva a ctelor care
violează dr epturile fundam entale ce îi sunt r ecunoscute prin Constituți e și lege“ [4].
În dezvoltarea prevederilor menționate, Pactul Int ernațional cu privire la drepturile civile
și politice [12], în art. 2 alin. 3. lit. a), sti pulează: „Stat ele se angaj ează să garant eze că orice
persoană al e cărei drepturi sau lib ertăți r ecunoscute de prezentul Pact au f ost violate va dis pune de
o cale de recurs efectivă, chiar atun ci când în călcarea a f ost comisă d e persoane acționând în
exercițiul fun cțiilor lor oficiale“.
Un alt a ct internațional chemat să asigur e drepturile și libertățile fundam entale este
Convenția europeană pentru a părarea drepturilor omului și a lib ertățil or fundam entale [3], care
prevede posibilitat ea contestării a ctelor administrativ e ilegale în contenciosul administrativ. Astf el,
Convenția conține reglementări d eterminat e de art. 6 paragraful 1 al Convenției, care include și
controlul jurisdi cțional al a ctelor administrativ e.
Aceste recomandări echival ează cu faptul că actele administrativ e discreționare trebuie să
fie supuse unor controale. Așadar, Fl oander I., susțin e că – actul ad optat în exercițiul un ei puteri
discreționare este supus unui control de legalitat e în fața unui organ d e jurisdi cție sau a unui organ
independent; – un astf el de control nu exclude posibilitat ea unui control prealabil, exercitat d e o
autoritate administrativă competentă, care se va putea pronunța asu pra legalității sau oportunității
actului [5, p.16].
La niv el nați onal, un șir d e acte normativ e consfinț esc principiul legalității în a ctivitat ea
organelor administrați ei publice.
Art. 53 alin. 1 al Constituți ei Republicii M oldova, Dr eptul persoanei vătămat e de o
autoritate, prevede că „persoana vătămată într -un dr ept al său d e o autoritate publică, printr-un
act administrativ sau prin nesoluționarea în t ermenul legal a unei cereri, este îndreptățită să obțină
recunoașterea dreptului pretins, anular ea actului și r epararea pagub ei” [2].
Un șir d e autori au ab ordat principiul și importanța principiului fundam ental al l egalității.
Potrivit conf. univ. M. Orlov, legalitat ea este un principiu de bază și una din condițiil e de o
importanță d eosebită a statului d e drept. Prin legalitat e se înțelege respectarea stri ctă a l egii, atât d e
către cei care o adoptă, cât și de către toți membrii s ocietății. În g eneral, legalitat ea nu există de la
sine, iar prezența ei necesită anumit efort și măsuri concrete exercitate de către stat în s copul
asigurării a cestei stări d e fapt [11, p.169] .

396
Controlul legalității a ctelor administrativ e este determinat și d e principiul legalității, care
guvernează într eaga a ctivitat e a serviciilor publice administrativ e și care se referă la procedura d e
emitere ori adoptare a actelor administrativ e în stri ctă conformitat e cu prevederile legii.
Printre obiectivele de reglementare a Legii privind administrația publică locală, prevăzut e
în art. 6 alin. 4 al a celeiași l egi „Orice control administrativ exercitat asu pra activității d esfășurat e
de către autoritățil e publice locale nu tr ebuie să urmăr ească alt s cop decât asigurar ea respectării
legalității și a principiilor constituți onale, iar controlul d e oportunitat e poate viza d oar realizar ea
competențelor care le-au fost delegate, în condițiil e legii”.
Legea privind administrația publică locală consacră în Capitolul IX controlul administrativ
al activității aut orităților administrați ei publice locale, Secțiunea a 3-a Controlul de oportunitat e [8].
Art. 70 al Legii sus m enționate prevede că: „pentru ca aut oritățil e administrați ei publice
locale să-și exercite atribuțiil e delegate de stat, subi ecții controlului d e oportunitat e sunt în dr ept să
modifice ori să abr oge actul, în t ermen de 15 zil e de la data primirii lui, pe motiv de oportunitat e”
[8]. În caz de inacțiune a aut orității administrați ei publice locale chiar și după avertism entul
subiectului controlului d e oportunitat e, acesta poate să emită a ctul respectiv în l ocul aut orității
incapabile de a lua d ecizia.
Potrivit opiniei noastre, statul și organizațiil e internaționale, au elaborat un b ogat cadru
normativ d e reglementare a im portanței respectării principiului l egalității d e autoritățil e
administrați ei publice în exercitarea atribuțiil or de serviciu care le revin. R eglementăril e fiind
variat e din punct de vedere al im portanței actelor normativ e (internaționale, europene, nați onale),
însă conținutul a cestora doar se completează și ni cidecum nu s e contrazi c.
Dat fiind că organele administrați ei publice (în mar e parte) formează sist emul i erarhi c de
subordonare, care are la bază principiul centralizării, cuprinzând și ansamblul d e organe autonome,
descentralizat e, dar care nu sunt lăsat e în afara oricărui control, devine posibilă existența un ei gam e
ample și variat e de control asupra acestor organe.
Rolul controlului este de a asigura o cât mai d eplină conformitat e a activitățil or organelor
administrați ei publice cu cerințele și obiectivele sociale exprimat e în legi, a căror executare se
realizează d e către aceste organe.
Este unanim a cceptată n ecesitatea controlului, în g eneral, în t oate domeniile vieții
economice, sociale și politice, în s pecial asupra autoritățil or de stat. Cu toate acestea, controlul dă
naștere unor tensiuni și chiar r esentimente celui controlat față d e cel care controlează. Star ea de
disconfort al celui controlat, d ese ori nu este determinată prin a ctul d e control în sin e, ci de o
anumită percepție negativă cu privire la el. O asemenea concepție este de neacceptat din punct de
vedere al normelor unui stat d e drept, în care pârghiil e de control trebuie să reprezinte modalități
prin care trebuie să se constat e modul d e exercitare a unor activități, d e trans punere în practică a
unor acte normativ e, rezultatul a plicării a ctului d ecizional, în egală măsură. Iar în fun cție de aceste
constatări, tr ebuie realizată o analiză obiectivă pentru a s e stabili măsuril e necesare pentru
îmbunătățir ea situați ei [6, p.52].
Pentru a ating e aceste rezultat e, controlul tr ebuie să respecte legile în activitat ea
autoritățil or administrați e publice, să dispună de mijloace și tehnici speciale pentru a ating e scopul
controlului, m enționarea performanț elor obținut e, dar și a aba terilor de la reguli, id entificarea
măsuril or pentru înlăturar ea neajunsuril or
Potrivit obiectivelor controlului, pentru a fi r ealizat un control eficient sunt n ecesare a fi
prezente careva condiții, care dacă nu v or exista, controlul va fi unul n eeficient. Astf el, prima
condiție este profesionismul persoanei care exercită controlul. In existența experienței a celui ce
controlează, du ce la int erpretarea eronată, dar un eori greșită a lu crurilor de fapt.

397
O altă condiție este obiectivitat ea controlului, adi că, concluziil e trebuie să reflecte starea
reală a lu crurilor și nu reprezentăril e și impresiile superficiale, făcute în urma examinării pe care
organul d e control le-ar pregăti din tim p.
Un alt as pect este, ca organul d e control, în urma constatăril or să stab ilească măsuril e
necesare pentru li chidar ea neajunsuril or și să urmăr ească în continuar e, modul în care instituția
controlată r ealizează a ceste măsuri.
În opinia d octrinaril or în d omeniul contenciosului administrativ, fă când concomitent o
paralelă cu prevederile Legii contenciosului administrativ, tr ebuie să m enționăm că faptele și
operațiunil e administrativ e nu pot face obiectul a cțiunii în contencios administrativ, în s copul
verificării l egalității l or. Legea recunoaște ca obiect al a cțiunii d oar actul ad ministrativ și
nesoluționarea unei cereri în t ermenul prescris [15, p. 213], [7, art. 3].
Prof. V. V edinaș susțin e opinia clasifi cării controlului administrativ din punct de vedere al
locului pe care îl ocupă organul d e control față d e organul controlat în : control intern și control
extern [15 p. 176] .
Potrivit L egii cu privire la fun cția publică și statutul fun cționarului public, activitățil e
desfășurat e de funcționarii publici, care implică exercitarea prerogativ elor de putere publică, este
controlul și a uditul public intern și extern [11].
Control administrativ int ern, exercitat din int eriorul organului controlat. S pecificul acestei
forme de control este faptul că atât cel care exercită controlul, cât și cel care este supus controlului,
fac parte din int eriorul aceleași aut orități administrativ e. Acesta se realizează d e conducătorul sau
de către funcționarii d e decizie asupra un or subdiviziuni stru cturale, sau fun cționari inf eriori din
interiorul aceleiași unități administrativ e.
Un control administrativ extern, căruia este specific faptul că organul d e control face parte
din stru cturi administrativ e, plasate în afara organului controlat. A cest control, la rândul său, poate
fi: unul contencios exercitat d e organele administrativ e cu atribuții jurisdi cționale, și cu un control
necontencios, exercitat d e organul i erarhic, organe de specialitat e ale administrați ei de stat etc. [14,
p.146] .
Un alt ti p de control abordat d e conf. univ. M. Orlov este tutela administrativă. Acest
control efectuat asu pra aut orități lor administrați ei publice autonome și descentralizat e, îmbra că
forma d e tutelă administrativă, ce reprezintă o instituți e a dreptului public, fiind, d e asemenea o
modalitat e a controlului extern.
Realizar ea controlului asu pra respectării l egislați ei de către autoritățil e tutelare teritoriale
și locale, ca aut orități d escentralizat e în teritoriu, precum și ca aut orități publice care deși își
desfășoară a ctivitat ea în unități administrativ t eritoriale de nivelul I și II, îi r evine autoritățil or
publice centrale. Aut oritățil e tutelare teritoriale se supun reglementăril or într egului cadru n ormativ
al statului potrivit principiului l egalității, însă în procesul de realizar e a competențelor profesionale,
se conduc de principiul dis creționarii. Adi că activează conform legislați ei reieșind din situația
cazului.
Acest control este necesar mai întâi pentru că aut oritățil e descentralizat e prestează s ervicii
publice de protecție a drepturilor și intereselor copilului, care trebuie să fun cționeze în mod regulat
și continuu în int eresul g eneral al statului. Statul și comunitat ea nați onală sunt cointeresate în buna
funcționare a aut oritățil or tutelare.
Autoritatea tut elară centrală – Minist erul Mun cii Protecției Sociale și Famili ei, prin
intermediul Dir ecției de politici de protecție a famili ei și drepturilor copilului coordonează
activitat ea aut oritățil or tutelare din cadrul unitățil or administrativ – teritoriale de nivelul întâi și
nivelul al d oilea. Totodată, aut oritățil e centrale sunt obligat e să vegheze ca nu cumva in teresele
locale sau r egionale să fie satisfă cute în detrimentul și pe seama int ereselor generale ale copilului,

398
famili ei sau comunității. Ele veghează ca aut oritățil e tutelare locale să satisfa că, în condițiil e cele
mai bun e, interesele copiilor în situați i de risc și a copiilor lipsiți d e îngrijir e părintească, ca acestea
să-și facă pe deplin dat oria, d eoarece satisfa cerea nevoilor tutur or copiilor interesează statul.
Autoritatea centrală tr ebuie să vegheze la menținerea unității statului și să reprime orice
tendință d e centrifugă a aut oritățil or descentralizat e, o autonomie prea mar e poate fi cauza un or
orientări politice în contradi cție cu politica de stat a aut oritățil or centrale [15, p.82].
Conf. univ. M. Orlov susțin e că într -un stat unitar, aut orităților publice centrale le revine
sarcina d e a asigura r ealizar ea omogenă a administrați ei locale, desigur, cu respectarea specificului
și aut onomiei locale. Acest obiectiv poate fi înd eplinit d oar prin exercitarea controlului sau prin
formă d e tutelă admini strativă în care organul d e control are prerogativ e mai r estrâns e decât în
situația controlului administrativ – ierarhi c. Acest control trebuie să fie unul s pecial, compatibil cu
principiul aut onomiei autoritățil or descentralizat e, fiind d e natură să îngră dească și să mi cșoreze
autonomia l ocală fără ca să o desființ eze.
Tutela administrativă, asigurând limitar ea aut onomiei și a descentralizării complete are un
regim juridi c special, d eosebit d e regimul juridi c al controlului i erarhi c, care, fiind un atribu t al
puterii ierarhice, asigură r ealizar ea principiului centralizării administrativ e.
Operațiunil e de control a aut orității tut elare pot fi înd eplinite de către organele
administrați ei publice ierarhi c superioare celor controlate sau d e persoane și subdiv iziuni din
componența sist emului. Ca operații administrativ e de control sunt în cadrat e verificările de acte [1,
p.7].
În cadrul mun. Chișinău, aut oritatea tut elară t eritorială, dis pune de o structură
organizați onală s pecială, care nu s e mai r epetă în țară. Direcția Muni cipală d e Protecție a
Drepturilor Copilului (DM PDC), reprezintă aut oritatea tutelară t eritorială, iar Dir ecțiile de protecție
a copilului din s ectoare – autorități tut elare locale, în conformitat e cu Legea 140 [9].
În cadrul DM PDC, prin R egulament de activitat e, a fost creată o Comisie de protecție a
copilului. Potrivit R egulam entului Comisiei, la niv elul D PDC din sectoare la fel sunt create Comisii
pentru protecția copilului, fiind în ra porturi d e subordonare Comisiei ce activează la niv el de
Direcție muni cipală.
Întru exercitarea atribuțiil or sal e Comisia din s ector adoptă decizii/aviz e, care pot fi
modificate/anulat e de Comisia i erarhic superioară a DM PDC și, ult erior, contestate conform
legislați ei în vig oare. Decizia f ormulată d e Comisia pentru protecția copilului aflat în difi cultate din
cadrul DM PDC pe margin ea cazului analizat ant erior de Comisia i erarhi c inferioară este definitivă
și poate fi contestată d oar pe cale judecătorească [13]. Astf el, în a cest caz, putem m enționa un
control ierarhic, în s ensul larg al a cestuia, în v ederea controlului l egalității a ctelor, faptelor sau
operațiunil or într eprinse de autoritatea tut elară l ocală. Procedura d e desfășurar e a anchetei de
serviciu se realizează cu respectarea legislați ei în vig oare.
Dacă se constată că actul eliberat, constatar ea realizată, avizul înt ocmit, au f ost perfectate
cu încălcarea principiului d e legalitat e, subalt ernul a d epășit competențele, depășind limit ele de
acțiune sau nu a a cționat potrivit n ormelor legale, acesta urm ează a fi atras răs punderii dis ciplinare,
potrivit n ormelor legislați ei mun cii.
Potrivit art. 53 al L egii cu privire la fun cția publică și statutul fun cționarului public,
„Raporturil e de serviciu se suspendă d e către autoritatea publică: pe durata an chetei de serviciu
în privința fun cționarului public, dacă exercitarea în continuar e a atribuțiil or de către acesta ar
putea afecta desfășurar ea obiectivă a an chetei și rezultat ele acesteia” [10]
Procedura d e examinar e a controlului l egalității a cțiunil or autorităților tutelare teritoriale
Direcției Asist ență S ocială și Protecție a Famili ei (DAS PF) sunt as emănăt oare. La f el în a celeași

399
comisii sunt examinat e cazuril e de nelegalitat e în acte sau operațiuni d e către autoritatea tutelară
locală.
Drept concluzie putem m enționa im portanța exercitării controlului aut oritățil or publice
implicate în protecția copilului, în v ederea respectării l egislați ei și a n ormelor de etică profesională.
Regula g enerală, a plicată față d e faptele administrativ e, fără d eosebire dacă sunt licite sau ili cite,
este că acestea nu pot fi revocate și nici anulat e. Odată săvârșit e ele își produc efectele pentru care
au fost săvârșit e. Controlul de legalitat e este în strânsă corelare cu răs punderea și r esponsabilitat ea
specialistului în protecția copilului pentru în călcarea, depășirea sau n eglijar ea atribuțiil or de
serviciu.
Bibli ografi e
1. Belecciu Ș., Cojocaru I. Deosebiri conceptual într e actul administrativ și alte categorii de acte
juridi ce. În: L egea și viața, 2015, marti e, pp.4-8.
2. Constituți a Republicii M oldova din 29.07.1994. În: M onitorul Oficial al R epublicii M oldova,
12.08.1994, nr. 1.
3. Convenția europeană pentru a părarea drepturilor omului și a libertățil or fundam entale, adoptată la 4
noiembri e 1950, la R oma. Î n: Tratat e Internaționale , nr. 1. din 30.12.1998
4. Declarația Univ ersală a Dr epturilor Omului ad optată d e adunar ea generală a ONU la data d e 10
decembri e 1948. În: Tratat e internaționale, Ediție oficială, v ol. I, Chișinău, 1998.
5. Floander I. R ealizar ea unității d e scop și acțiune a autoritățil or publice prin int ermediul controlului
administrativ. Aut oreferat la t eza de doctor în dr ept, 2007. 31 p.
6. Iovănaș I. Dr ept administrativ. V ol. II. Arad: Sarv o-Sat, 1997. 450 p.
7. Legea contenciosului administrativ al R epublicii M oldova. Nr. 793 -XIV din 10.02.2000. În:
Monitorul Oficial al R epublicii Moldova, 18.05.2000, nr. 57 -58.
8. Legea cu privire la administrația publică locală. Nr. 436 -XVI din 28.12.2006. În: M onitorul Oficial
al Republicii Moldova, 09.03.2007, nr. 32 -35.
9. Legea privind protecția specială a copiilor aflați în situați e de risc și a copiilor separați d e părinți. Nr.
140 din 14.06.2013. În. M onitorul Oficial al R epublicii Moldova, 02.08.2013, nr. 167 -172.
10. Legea Republicii Moldova cu privire la fun cția publică și statutul fun cționarul ui public. Nr. 158 -XVI
din 04.07.2008. În: M onitorul Oficial al R epublicii Moldova, 23.12.2008, nr. 230 -232.
11. Orlov M. Dr ept administrativ. Chișinău: Epigraf, 2001. 216 p.
12. Pactul int ernațional cu privire la dr epturile civile și politice, adoptat d e Adunar ea Generală a
Națiunil or Unit e la 16 d ecembri e 1966 la N ew York. În: "Tratat e internaționale", 1998, v olumul 1.
13. Regulam entul de activitat e a Comisiei pentru protecția copilului aflat în difi cultate modificat și
complet aprobat prin Ordinul nr. 114 din 02. 10. 2012. Pct. 2.9 [ online]. http://www. chisinau.
md/public/files/strat egice/strat eg_vas/R egulam entul-Comisiei-pentru-protectia-copilului -aflat-in-
dific.pdf (vizitat la 07.07.2016)
14. Tarangul E. D. Tratat d e drept administrativ. Cernăuți: Glasu l Bucovinei, 1944, 680 p.
15. Vedinaș V. Dr ept administrativ. Ediția a IV -a, revizuită și actualizată. Bu curești: Univ ersul Juridi c,
2009. 560 p.
Plămăd eală Vi ctoria
LOCUINȚA PROTEJATĂ – FORMĂ D E PROTECȚIE A PERSOANELOR CU
DIZABILITĂȚI MINTAL E
SUPPORTED LIVING – A FORM OF PROTECT ION FOR PEOPLE WITH MENTAL
DISABILITIES
Rezumat
Această lu crare este rezultatul un or preocupări, d e cunoaștere a nevoilor și problemelor
persoanelor cu dizabilități mintal e și a metodelor de soluționare a acestora. Cercetarea noastră a decurs
în cadrul DAS PF or. Hîn cești, S erviciul „L ocuință protejată” s. Lă pușna. Subi ecții cercetării n oastre sunt
beneficiarii S erviciului „L ocuință protejată” s. Lă pușna – 2 peroane cu dizabilități mintal e, 3 rud e a
acestora; 7 s pecialiști ai DAS PF or. Hî ncești, 3 s pecialiști din primăria Lă pușna, lu crătorul social din

400
serviciul „L ocuință protejată” s. Lă pușna, în t otal 16 persoane. Cu certitudin e putem afirma că viața
persoanelor cu dizabilități s -a schimbat s pre bine în ultimul an.. „L ocuința protejată„ fiind un s erviciu
eficient și benefic pentru int egrarea socială a persoanelor cu dizabilități mintal e.
Abstra ct
This work is the result of concerns of the needs and problems of people with mental disabilities
and methods of solving them. Our research was i n DASPF Hîncești Service "Locuință Socială" s.
Lăpușna. Subjects of our research were clients of "Locuință protejată" s. Lăpușna – two men with mental
disabilities, their three relatives; or seven specialists from DASPF Hincesti, 3 specialists from City Ha ll
Lăpușna, social service worker total – 16 people. We can say that the lives of people with disabilities has
changed for better in the last year.. "Locuință protejată" is an efficient and beneficial for social
integration of people with mental disabiliti es.
Introducere
Analizând cercetările autorilor contemporani r eferitor la conceptul dizabilității am nuanțat
că, problematica dizabilității a f ost și este abordată, în principal, din perspectiva a d ouă m odele: cel
individual , de inspirație medicală (care consideră că difi cultățil e persoanelor cu handi cap sunt
datorate inferiorității bi ologice și psihologice a acestora) și m odelul social, care pune accentul pe
mediul s ocial neadaptat, considerat generator al difi cultățil or persoanelor cu deficiențe [1,2,4,].
Pe plan int ernațional, în ultim ele decenii, s -a produs d eplasar ea accentului d e la modelul
individual d e abordare al dizabilității, la cel social. Cu toate că percepțiile referitoare la dizabilitat e
se modifică destul d e încet, pe plan m ondial, la niv elul factorilor de decizie și la cel al oamenilor
de știință, s -a înregistrat o conștientizar e tot mai crescândă a fa ptului că problema dizabilității nu
mai poate fi luată în considerare în termenii m odelului individualist m edical [5].
În țara n oastră, în că din anul 1990, au în ceput eforturi pentru f ormular ea unei definiții cât
mai operaționale a conceptului d e handi cap. Legea nr. 60 din 30.03.2012, prezintă o evidentă
schimbar e a accentului, cu trecere de la modelul m edical la cel social. L egea intr oduce noțiuni noi
precum ”ada ptare rezonabilă”, ”d esign univ ersal”, ”a ccesibilitat e” și definește
”dizabilitat ea”/”persoana cu dizabilități”. La m oment ar e loc ajustar ea actelor normativ e privind
protecția socială a persoanelor cu dizabilități din R epublica Moldova la prevederile Convenției
Organizați ei Națiunil or Unit e privind dr epturile persoanelor cu dizabilități [3].
Deși au f ost obținut e succese importante în domeniul protecției sociale a persoanelor cu
dizabilități în RM t otuși până în prezent serviciile medicale și sociale sunt separate, lipsește
abordarea integrală a problemei de sănătat e mintală, ceea ce favorizează dis continuitat ea în cadrul
procesului d e reabilitar e psihosocială și incluziun ea socioprofesională. Persoanele afectate de
maladiil e mintal e beneficiază d oar al eatoriu d e anumit e servicii, în s pecial spitalicești, n efiind
soluționate problemele ce țin de traiul ind ependent, dr eptul la un l oc de muncă, echitatea socială și
medicală. Familiil e sunt insufi cient im plicate în procesul terapeutic, mai cu seamă în cazuril e de
acutizar e a bolii, nu dis pun de cunoștințe elementare privind s pecificul maladi ei, modalitat ea de
comuni care reciprocă și de susțin ere a deciziilor luat e de membrii familiil or celor afectați. Familiil e
se confruntă cu stigmatul s ocial, izolarea socială și fenomenul d e suprasolicitare psihică (burn out),
calitat ea vieții acestora fiind j oasă. Li psește suportul aut oritățil or la niv el de asigurar e a serviciilor
sociale indis pensabil e. La niv el local nu este asigurată o conlucrare între factorii de decizie, precum
autoritățil e publice locale și centrale, societatea civilă și b eneficiari privind asigurarea unei rețele
de servicii incluziv e de sănătat e mintală. Nu există m odele de referință a b eneficiarilor către
serviciile comunitar e, întâmpin ându -se dificultăți la tr ecerea din sist emul m edical către cel social.

Scopul cercetării
Această lu crare este rezultatul un or preocupări, d e cunoaștere a nevoilor și problemelor
persoanelor cu dizabilități mintal e și a metodelor de soluționare a acestora.

401
Cercetarea noastră a d ecurs în cadrul DAS PF, or. Hîn cești, str. Mihal cea Hîncu , 126,
Primăria Lă pușna, S erviciul „L ocuință protejată” s. Lă pușna.
Subi ecții cercetării noastre sunt b eneficiarii S erviciului „L ocuință protejată” s. Lă pușna –
2 peroane cu dizabilități mintal e, 3 rud e a acestora; 7 s pecialiști ai DAS PF or. Hîn cești, 3 s pecialiști
din primăria Lă pușna, lu crătorul social din s erviciul „L ocuință protejată” s. Lă pușna, în t otal 16
persoane. Investigația a avut l oc în perioada n oiembrie 2015 – aprilie 2016.
Serviciul s ocial „L ocuință protejată” este un serviciu social specializat, instituit prin
decizia Consiliului l ocal și își d esfășoară a ctivitat ea în conformitat e cu prevederile legislați ei,
Regulam entului – cadru privind organizar ea și fun cționarea serviciului s ocial „L ocuință protejată”,
Standard elor minim e de calitat e ale Serviciului, dis pozițiilor aut oritățil or administrați ei publice
locale de nivelul întâi și al d oilea. Scopul Serviciului este de a crea condiții pentru d ezvoltarea
deprinderilor necesare unei vieți aut onome, pentru int egrarea socială și profesională în comunitat e
a persoanelor cu dizabilități mintal e [6].
Rezultat e și dis cuții
Pentru a evidenția problemele persoanelor cu dizabilități mintal e, vari etatea și calitat ea
serviciilor sociale adresate acestor persoane am a plicat chestionarul d estinat s pecialiștil or DAS PF
or. Hîn cești, din primăria Lă pușna și lu crătorului s ocial din s erviciul „L ocuință protejată” s.
Lăpușna, în t otal la 11 persoane;
Analizând opiniile respondenților am ajuns la următ oarele concluzii:
 persoanele cu dizabilitat e mintală și rud ele acestora simt atitudin ea negativă a oamenilor
din comunitat e exprimată prin iz olare, excludere socială, dis criminar e profesională,
stigmatizar e etc.;
 bolile psihice rămân a fi „mira culoase” neînțelese de majoritatea populației;
 serviciul existent de sănătat e mintală s e confruntă cu un d eficit maj or de personal calificat,
insufi ciența cadrelor, ceea ce creează la cune în dezvoltarea serviciilor calitativ e și
deservirea eficientă a persoanelor cu dizabilități mintal e;
 serviciile medicale și sociale sunt s eparate, lipsește abordarea integrală a problemei de
sănătat e mintală, ceea ce favorizează dis continuitat ea în cadrul procesului d e reabilitar e
psihosocială și incluziun e socială;
 serviciile alternativ e celor rezidențiale cum ar fi „L ocuința protejată” și „Asist ența
personală” s e cotează înalt d e specialiștii practicieni în d omeniul s ocial, m enționând
aportul a cestora la combat erea stigmatizării și excluderii sociale a persoanelor cu
dizabilități mintal e;
 specialiștii a cordă prioritate serviciilor int egrate socio-medicale, fiind unul b enefic
procesului d e reabilitar e psihosocială și in cluziun e socială a persoanelor cu dizabilități
mintal e. Totodată, r espondenții susțin id eea mediatiz ării problemelor persoanelor cu
dizabilități și implicarea activă a s ocietății civile.
Următ oarea etapă a cercetării empirice a fost aplicarea interviului adr esat persoanelor cu
dizabilitat e mintală, rud elor acestora cu privire la nevoile și dificultățil e cu care se confruntă și
modalitățil e de depășire a acestora în număr d e 5 persoane. La int erviu au participat 2 persoane cu
dizabilitat e mintală, b eneficiari ai s erviciului „L ocuință protejată”, bărbați cu vârsta d e 25 și 27 ani
și rud ele acestora: 2 f emei cu vârsta d e 55 și respectiv 24 ani și un bărbat d e 30 ani.
Generalizând răs punsuril e persoanelor cu dizabilități și rudelor acestora la int erviu putem
concluziona că, serviciile de bază d e sănătat e mintală, tr ebuie să fie accesibile la niv el local, astf el ca
oamenii să nu s e deplaseze pe distanț e mari; S pecificul bolilor mintal e presupune îngrijir e medicală
dar și s ocială, d e aceea sunt n ecesare servicii medico-sociale integrate. Pentru a fi eficiente, serviciile

402
de sănătat e mintală trebuie să fie concepute în baza n ecesitățil or, mai d egrabă d ecât în bază d e servicii.
Acest lucru îns eamnă ada ptarea serviciilor la n evoile beneficiarilor; Dezvoltarea serviciului „L ocuință
integrată” va contribui la creșterea gradului d e independență al b eneficiarilor, de a susțin e incluziun ea
lor în viața comunitară, exercitarea rolurilor sociale caracteristice tutur or persoanelor unei comunități,
inclusiv in cluziun ea vocațională a a cestora. A cest serviciu este necesar pentru s oluționarea mult or
probleme cu care se confruntă persoanele vizat e și familiil e acestora, oferindu -le adulțil or cu
dizabilități mintal e oportunități r eale de dezvoltare și abilitar e pentru un trai ind ependent într -o
comunitat e.
Conform m etodologiei cercetării am r ealizat 2 studii d e caz. A ceste studii d e caz reflectă
scopul și obiectivele înaintat e, ele oglind esc problemele cu care se confruntă persoanele cu
dizabilitat e mintală și familiil e acestora: li psa abilitățil or de trai ind ependent, li psa unui l oc de
muncă, marginalizar ea și excluziun e socială. Toate studiil e de caz au d ecurs conform planului
individual d e intervenție, scopul căruia a f ost dezvoltarea deprinderilor necesare unei vieți
autonome, integrarea socială și profesională în comunitat e a persoanelor cu dizabilități mintal e.
În loc de concluzii
Realizând studiul dat putem afirma că „Locuința protejată„ r eprezintă un s erviciu benefic
pentru int egrarea socială a persoanelor cu dizabilități mintal e. Ambii clienți au f ost aduși în 2015
de la casa Int ernat pentru copii cu deficiențe mintal e din Orhei. Trăind un an în s erviciul „L ocuință
protejată” a ceste persoane au fă cut progrese considerabile în dezvoltarea deprinderilor de trai
independent. Ajutați d e lucrătorul social, b eneficiarii într ețin o mică gospodărie țărăn ească în satul
Lăpușna, m ențin curățenia în casă, singuri fa c mâncare, lucrează în grădină, îngrij esc de animal ele
domestice, fac cumpărături, comuni că cu vecinii, l e dau o mână de ajutor în g ospodărie. Cu
certitudin e putem afirma că viața a cestor persoane s-a schimbat s pre bine în ulti mul an, am văzut
fericire în ochii lor.
Bibli ografi e
1. Barn es, C., Rehabilitati on for Disabl ed Peop le: a „si ck” joke?, in th e „Scandinavian J ournal of
Research”, v olume 5, 2003.
2. Helander, E., Prejudice and Dignity. An Intr oduction to Community -Based Rehabilitation,
UND P, 1999.
3. Legea nr. 60 din 30.03.2012 privind in cluziun ea socială a persoanelor cu dizabilități.
4. Manea Livius. Dizabilitat ea ca factor de risc privind a ccesul la s erviciile de educație. În:
Calitat ea vieții, XVII, nr. 1 –2, 2006, p. 41–50.
5. Raport M ondial Privind Dizabilitat ea Ediție tipărită, W orld H ealth Organizati on, Bu curești,
2012, 327 p.
6. Regulam ent – cadru privind organizar ea și fun cționarea Serviciului s ocial „L ocuință protejată”
și a Standard elor minim e de calitat e
Haraz Sv etlana, Dig ori Ion
EXPERTIZAREA PROCESU LUI DE ÎNCADRARE ÎN CÂMPUL MUNCII A
PERSOANELOR ADULTE C U DIZABILITĂȚI MINTA LE. STUDIU DE CAZ MU N.
ORHEI
EXPERTISE IN THE PRO CESS OF EMPLOYMENT O F ADULTS WITH MENTAL
DISABILITIES. CASE S TUDY ORHEI MUNICIPAL ITY
Rezumat
Integrarea profesională a persoanelor cu dizabilități r eprezintă un subi ect de mare interes, având
un im pact semnifi cativ atât asu pra angajațil or, cât și asu pra angajat orilor. Având în v edere faptul că
procesul d e integrare a persoanelor cu dizabilități este unul bidir ecțional, este necesară im plicarea
ambelor părți, d ecizia privind int egrarea fiind influ ențată atât d e decizia persoanelor cu dizabilități, cât
și a celorlalte persoane din s ocietate. Astf el, refuzul un ei părți af ectează procesul d e integrare. Prin

403
această cercetare ne propunem să id entificăm fa ctorii care împiedică angajar ea în câmpul muncii a
persoanelor cu dizabilități. Voi analiza dat ele statisti ce din cadrul Ag enției Teritoriale de Ocupare a
Forței de Mun că din muni cipiul Orhei (câte solicitări sunt înr egistrat e, care este perioada d e așteptare,
câți dintr e solicitanți au b eneficiat de instruiri profesionale, câți dintr e ei sunt angajați și în ce domeniu).
Cuvint e cheie: angajar e, persoană cu dizabilități, angajat or.
Abstra ct
Professional integration of people with disabilities represent an appealing subject, it has a
considerable impact on employees and on employers. Considering that the proces of integration of
people with disabilities is a bidirectional one, it is necessary both parts to be implicated, the decision
about the integration is influenced not only by the decision of people with disabilities, but by the decision
of other people from the comunity too. Thereby, the disallowance of one of the parts may affect the
process of integration.My propos e is to identify, through this analysis, the factors which embarrass the
job employment of people with disabilities. I will analyze the statistic data of Territorial Agency of
Employment of Orhei municipality (how many applications are intregistrated, how long is the waiting
time, how many of them got through a proffesional instructions, how many of them are engaged and in
which domains).
Key-words : employment, person with disabilities, employer.
Dizabilitat ea la persoanele adult e (inclusiv cele cu vârste cuprinse între 16 și 18 ani,
angajat e în câmpul muncii) se determină pornind d e la gravitat ea deficiențelor fun cționale
individual e provocate de afecțiuni, d efecte, traum e, care conduc la limitări d e activitat e și restricții
de participare exprimat e în raport cu solicitarea socioprofesională ( păstrar ea capacității d e muncă)
și este de trei grad e: severă, accentuată și medie. Păstrar ea capacității d e muncă se evaluează în
procente, cu un int erval procentual d e 5 puncte: 1) dizabilitat ea severă se caracterizează prin
deficiențe funcționale severe provocate de afecțiuni, d efecte, traum e, care conduc la limitări d e
activitat e și restricții de participare, iar capacitatea de muncă este păstrată în proporție de 0– 20%;
2) dizabilitat ea accentuată s e caracterizează prin d eficiențe funcționale accentuat e provocate de
afecțiuni, d efecte, traum e, care conduc la limitări d e activitat e și restricții de participare, iar
capacitatea de muncă este păstrată în proporție de 25–40%; 3) dizabilitat ea medie se caracterizează
prin deficiențe funcționale medii provocate de afecțiuni, d efecte, traum e, care conduc la limitări d e
activitat e și restricții de participare, iar capacitatea de muncă este păstrată în proporție de 45–60%
[8].
Majoritatea țăril or dezvoltate au prevederi legislative care obligă angajat orii să garant eze
locuri de muncă și să angaj eze persoane cu diferite tipuri de dizabilități.
În Polonia, d e exemplu , a fost creat un f ond, în care angajat orii care nu doresc sau prin
faptul că nu au condiții și nu au posibilitat ea să angaj eze persoane cu dizabilități, plătesc impozit,
și din banii a cumulați s e creează condiții d e accesibilitat e la locul de muncă și s ervicii pentru a
susțin e persoanele cu dizabilități să mun cească, practica dată a f ost propusă d e către angajat orii din
țara n oastră. Prin aceasta angajat orii vor fi stimulați să asigur e condiții r ezonabil e de acces la l ocul
de muncă și să angaj eze persoanele cu dizabilități. Din f ondul dat persoanelor cu dizabilități li s e
achită cursuri profesionale [2].
Interesul crescut pentru angajar ea în câmpul mun cii este generat și d e rezultat ele unor studii
din lit eratura d e specialitat e, care arată că persoanele cu dizabilități au o productivitat e egală sau,
uneori, mai bună d ecât a colegilor fără dizabilități, au un im pact pozitiv asu pra climatului d e la
locul de muncă și d e asemenea respectă programul d e muncă mai ad esea decât ceilalți angajați.
Aceste concluzii indi că dorința d e implicare în societate și de integrare a persoanelor cu dizabilități.
Printre beneficiile încadrării în câmpul mun cii al persoanelor cu dizabilități s e pot evidenția
creșterea productivității, crearea unui climat pozitiv la l ocul de muncă, precum și creșterea stim ei
de sine și a stării d e bine al acestor persoane. Conform unui studiu s ociologic, maj oritatea
persoanelor cu dizabilități mintal e nu sunt în cadrat e în câmpul mun cii, singura sursă d e venit fiind

404
prestațiil e sociale. Aceste persoane se confruntă cu o multitudin e de obstacolele în încercările de a
se angaja ca de exemplu:
1) nu sunt inf ormate destul d espre dreptul la mun că;
2) un niv el redus al stim ei de sine și motivați e al persoanelor cu dizabilități ( ele percepându –
se că nu pot mun ci);
3) persoanele cu dizabilități nu sunt instruit e, calificate suficient sau chiar d eloc nici într –
un domeniu profesional;
4) niv elul scăzut d e formare a învățământului v ocațional pentru a asigura in cluziun ea
educațională a acestor persoane;
5) drumuri și clădiri ina ccesibile, infrastru ctură slab d ezvoltată;
6) nu există un sist em pentru a crea, a r ezerva și a înt reține locurile de muncă pentru
persoanele cu dizabilități;
7) serviciile de ajutor pentru angajar e în câmpul mun cii a persoanelor cu dizabilități sunt
destul d e reduse;
8) nu există o strategie de promovare a politicii de angajar e în câmpul mun cii [4, p.8].
Pentru a crea condiții a ccesibile și rezonabil e de muncă, asigurar e cu echipament necesar
pentru persoane cu dizabilități, d e exemplu, patronul ar e nevoie de surse finan ciare. Prin asigurar ea
cu aceste resurse finan ciare, statul își înd eplinește obligaț iile care sunt prevăzut e în legislați e.
Alt su port oferit de către stat ar fi compensarea orelor pa care persoanele cu dizabilități
practic nu le lucrează. În prevederilor Codului Mun cii, persoana care au un grad d e dizabilitat e
sever pot să lucreze maxim 6 ore pe zi în l oc de 8 ore, iar angajat orul tr ebuie să-i ofere salariu pentru
8 ore, adică o zi deplină d e muncă, deși a lu crat doar 6. În cazul dat, a chitarea celor 2 ore pe care
persoanele cu dizabilități nu l e-au lu crat, d e către stat ar fi un d e asemenea un su port. În baza
precizăril or din 16 marti e 2017 al e Codului Contrav ențional, arti colul 56 [11], angajat orii pot fi
penalizați da că resping cererea de angajar e al persoanelor cu dizabilități sau pentru n e rezervarea
ofertelor de muncă pentru a ceste persoane. Temeiul acestor penalități sunt s pecificate în Legea 60
privind in cluziun ea socială a persoanelor cu dizabilități, art. 34 [9]., angajat orii care au mai mult d e
20 de angajați, ar tr ebui să r ezerve și să a corde 5% din numărul l ocurilor de muncă pentru persoane
cu dizabilități.
Legea privind in cluziun ea socială a persoanelor cu dizabilități , cap. V, art. 33 – 40
reglementează procedura d e integrare în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități, in clusiv:
 Dreptul la mun că al persoanelor cu dizabil ități;
 Plasarea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități;
 Formele de angajar e în câmpul muncii (într eprinderi, instituții și organizații în condiții
obișnuit e; la d omiciliu; la într eprinderi specializat e);
 Obligațiil e angajat orilor privind plasar ea în câmpul muncii a persoanelor care și-au
pierdut capacitatea de muncă;
 Durata tim pului d e muncă și n ormele de producție pentru persoanele cu dizabilități;
 Concediile persoanelor cu dizabilități;
 Orientarea, formarea și r eabilitar ea profesională a persoanelor cu dizabilități.
Cu părere de rău la m omentul a ctual, mulți ag enți economici renunță la angajar ea
persoanelor cu dizabilități d eoarece, acesta este un proces difi cil ce presupune o responsabilitat e
mare, dar o eficacitate scăzută. Angajatorii care totuși al eg să angaj eze persoane cu dizabilități,
necesită su port din partea statului și Agenției nați onale de ocupare a forței de muncă în asigurar ea
accesibilității a cestor persoane și acope rirea cheltuielilor pentru perioada d e timp nelucrată care este
prevăzută în l ege (6 ore în loc de 8 ore).
În Republica Moldova legislația susțin e angajar ea persoanelor cu dizabilități, d oar că ea nu
are mecanism e eficiente de implementare ale acesteia. Nu există un m ecanism d e raportare a

405
numărului d e persoane cu diz abilități angajat e. Nu sunt alt e organe competente care să verifice dacă
sunt angajat e persoanele cu dizabilități în afară d e Inspecția Mun cii.
Oferind persoanelor cu dizabilități un concediu plătit d e 42 de zile în loc de 28 care se oferă
persoanelor de rând, statul în primul rând discrimin ează persoanele cu dizabilități, în al d oilea rând
angajat orii sunt d emotivați în a angaja aceste persoane. De asemenea o discriminar ea este și faptul
că perioada d e probă pentru persoanele din categoria dată este interzisă conform Codului Mun cii
[12]. A ceste prevederi de fapt demotivează angajat orii, necătând la fa ptul că au ca scop de a proteja
persoanele cu dizabilități.
Persoanele cu dizabilități s e încadrează în mun că conform pregătirii l or profesionale și a
capacității lor de muncă, atestate prin certificatul d e încadrar e în grad d e dizabilitat e și conform
recomandăril or conținut e în programul individual d e reabilitar e și incluziun e socială, emis d e
Consiliu Nați onal pentru D eterminar ea Dizabilității și Capacității d e Mun că sau stru cturile sale
teritoriale [3]. Persoanele cu dizabilități care sunt în căutar ea unui l oc de muncă și conform
concluziei Consiliului Nați onal pentru D eterminar ea Dizabilității și Capacității d e Mun că li s e
recomandă în cadrar ea în câmpul muncii, au dr eptul de a beneficia de măsuri a ctive de stimular e a
ocupării 155 f orței de muncă prestate de ANOFM (in clusiv: inf ormar e, consultar e profesională,
mediere a mun cii, orientare și formare profesională). La r ealizar ea măsuril or menționate mai sus
sunt implicați specialiștii r esponsabili d e prestarea serviciilor de ocupare și protecție în caz de șomaj
a persoanelor cu dizabilități. În perioada 2011 -2015 numărul persoanelor cu dizabilități înr egistrat e
cu statut d e șomer la ag ențiile pentru ocuparea forței de muncă nu a înr egistrat s chimbări radi cale
(an. 2011 – 476 pers., an. 2012 – 496 pers., an. 2013 – 565 pers., an. 2014 – 598 pers., 2015 – 877
pers.). Niv elul ocupării în câmpul muncii a fost în perman entă creștere, de la 87 persoane în 2011
la 300 persoane în 2015 [6]. Maj oritatea persoanelor cu dizabilități care s-au adr esat la ag ențiile
pentru ocuparea forței de muncă nu dis puneau d e recomandăril e de muncă în Program ele
individual e de reabilitar e și incluziun e socială, nu întrun eau și alt e condiții prevăzut e de art.2 al
Legii nr. 102 -XV din 13 marti e 2003 ” Privind ocuparea forței de muncă și protecția socială a
persoanelor aflat e în căutar ea unui l oc de muncă”, sau nu au d orit să s e înregistreze [10].
Conform dat elor Cercetării Bug etelor Gospodăriil or Casnice – 46,1% din persoanele cu
dizabilitat e în vârstă de 15 ani și peste sunt ocupate în câmpul muncii, (în anul 2013 a cest %
constituia – 41,4%), comparativ cu 65,9% în cazul persoanelor fără dizabilitat e. Nivelul de ocupare
al persoanelor cu dizabili tăți este determinat d e gradul d e dizabilitat e, astf el încât sunt ocupate:
– 62,0 % din numărul t otal al persoanelor cu dizabilitat e medie;
– 48,2 % din numărul t otal al persoanelor cu dizabilitat e accentuată;
– 14,6 % din numărul t otal al persoanelor cu dizabilitat e severă.
După statutul ocupațional:
– 73,1 % din persoanele cu dizabilități lu crează pe cont propriu în agri cultură;
– 21,2 % din persoanele cu dizabilități lu crează ca salariați în dif erite domenii;
– 4,1 % din persoanele cu dizabilități ajută prin famili e și nu sunt remunerați;
– 1,4 % din persoanele cu dizabilități lu crează pe cont propriu în a ctivități n eagricole
(afaceri);
– 0,2 % din persoanele cu dizabilități sunt patroni a dif eritor genuri d e afaceri.
Dacă ne referim la numărul t otal de salariați din R epublica Moldova, constatăm că 0,9 %
reprezintă persoanele cu dizabilități. Cea mai mar e pondere a persoanelor cu dizabilități în t otal
salariați s e înregistrează în d omeniul sănătății și asist enței sociale – 1,7%, industri e – 1,3% și
adminis trație, învățământ , artă și a ctivități d e recreere – 0,9% din t otal salariați. Persoanele cu
dizabilități cu statut d e salariat în proporție de 28 la sută a ctivează în d omeniul administrați e,
învățământ , artă și a ctivități d e recreere, 25 la sută în indust rie, 18 la sută în d omeniul sănătat e și
asistență socială, 7 la sută în agri cultură, silvi cultură și pescuit [7].

406
Activitat ea Ins pectoratul d e Stat al Mun cii este orientată s pre monitorizarea modului d e
conformare a angajat orilor la prevederile legislați ei muncii față d e persoanele cu dizabilități. Astf el,
pe parcursul anului 2017 Ins pectoratul d e Stat al Mun cii a m onitorizat m odul d e respectare a
drepturilor la mun că a persoanelor cu dizabilități stabilit e prin L egea nr.60 -XIX din 30 marti e 2012
privind in cluziun ea socială a persoanelor cu dizabilități.
Potrivit prevederilor art.34 al L egii nr.60 -XIX din 30.03.2012 privind in cluziun ea socială
a persoanelor cu dizabilități, au f ost vizitat e 1108 unități cu un efectiv de 20 și mai mult e persoane.
Pentru plasarea în câmpul mun cii al persoanelor cu dizabilități la 126 unități au f ost rezervate 404
locuri de muncă. La 140 unități a ctivează 358 persoane cu dizabilități. La 79 unități există r egistrul
de evidență a cererilor de angajar e a persoanelor cu dizabilităț i. Au inf ormat AN OFM d espre
locurile de muncă rezervate – 15 unități. Ins pectorii de muncă au înaintat prescripții, pentru
conformarea unitățil or la prevederile legii nominalizat e [5].
Conform dat elor ATOFM în rai onul Orhei s-au adr esat la ag enție în anul 2013 – 16 persoane
cu dizabilități (12 bărbați și 4 femei), în anul 2014 -10 persoane (6 bărbați și 4 femei), în anul 2015 –
19 persoane cu dizabilități (14 bărbați și 5 femei), în anul 2016 – 25 de persoane (19 bărbați și 6
femei) și respectiv în anul 2017 – 28 de persoane cu dizabilități (18 bărbați și 10 femei) [1]:

Fig. 1. Dinami ca adr esărilor la AT OFM Orhei, 2013 -2017
Din numărul persoanelor care s-au adr esat la AT OFM au r eușit să s e integreze în câmpul
muncii în anul 2013 -3 persoane, în 2014 – o persoană, în 2015 – 2 persoane, în 2016 -11 persoane,
iar în 2017 – 6 persoane.
Fig. 2. Dinami ca angajăril or persoanelor cu dizabilități Orhei, 2013 -2017
Din numărul persoanelor cu dizabilități angajat e în anul 2013 au f ost 2 bărbați și o femeie,
în anul 2014 doar un bărbat și nici o femeie, în anul 2015 s -au angajat 2 bărbați și ni ci o femeie, în
anul 2016 – 10 bărbați și o femeie, iar în anul 2017 au f ost angajați 5 bărbați și o femeie.
2013 2014 2015 2016 201716
10192528
12
61419 18
4 4 5 610Încadrați barbati femei
3 1 2116
2013 2014 2015 2016 2017

407

Fig. 3. Angajabilitat ea după sex
Analizând aceste date putem observa că numărul persoanelor cu dizabilități care s-au
adresat la AT OFM Orhei, este în creștere, cele mai puține cereri au f ost înr egistrat e în anul 2014 –
10 persoane, iar cele mai mult e în 2017 – 28 de persoane. Cu părere de rău numărul persoanelor
angajat e este totuși unul m odest cele mai puține au fost angajat e în anul 2014 d oar o persoană, iar
cele mai mult e s-au angajat în anul 2016 -11 persoane. Analizând dat ele prezentate de ATOFM
Orhei putem observa că numărul bărbațil or angajați este mai mar e decât numărul femeilor angajat e.
Bibli ografi e
1. Agenția pentru Ocuparea Forței de muncă a rai onului Orhei [online] 2018. A ccesibil pe
Internet <URL:htt p://or.md/ind ex.php/2015/08/16/ag entia-pentru-ocuparea-fortei-de-munca-
raionului -orhei/>.
2. Angajar ea în câmpul mun cii a persoanelor cu dizabilități: r ealități și perspective [online] 2017.
Accesibil pe Internet <URL: htt p://motivati e.md/ ind ex.php? pag= n ews &id = 1060 &rid =
1085&l=r o>.
3. Determinar ea dizabilității și capacității d e muncă: realizări și obiective [online] 2018 .Accesibil
pe Internet <URL: htt p://msm ps.gov.md/r o/content/determinar ea-dizabilitatii -si-capacitatii-
de-munca-realizari -si-obiective>.
4. Malcoci L., Munt eanu P. Incluziun ea socială al persoanelor cu dizabilități, Studiu s ociologic.
Chișinău: B on office, 2017. 62 p.
5. Raport anual. A ctivitat ea Ins pectoratului d e Stat al Mun cii în anul 2017 [online] 2018.
Accesibil pe Internet <URL:htt p://www.ism.g ov.md/r o/content/raport-anual>.
6. Raport social anual 2015. [online] 2017. A ccesibil pe Internet <URL: http://msm ps.gov.md >.
7. Venituril e și cheltuielile populației (Cercetarea Bug etelor Gospodăriil or Casnice) [online]
2018. A ccesibil pe Internet
<URL:htt p://www.statisti ca.md/ public/files/Metadat e/CBGC.pdf>.
8. Cușcă V. Incluziun ea în câmpul muncii a persoanelor cu dizabilități [online] 2018. A ccesibil
pe Internet
<URL:htt p://motivati e.md/m edia/imag es/Conferinta_Nati onala2014/4.In cluziun ea _
in_cimpul_mun cii_a_ persoanelor_cu_dizabilitati. pdf>.
9. Legea nr. 60 din 30.03.2012 privind in cluziun ea socială a persoanelor cu dizabilități. În:
Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 232-244 din 29.07.2016
10. Legea nr. 102 din 13.03.2003 privind ocuparea forței de muncă și protecția s ocială a
persoanelor aflat e în căutar ea unui l oc de muncă. În: M onitorul Oficial al Republicii Moldova
nr. 70 -72 din 15.04.2003
11. Cod nr.154 din 28.03.2003 Codul Mun cii al R epublicii Moldova. În: M onitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 159 -162 din 29.07.2003
12. Cod nr.218 din 24.10.2008 Contrav ențional al R epublicii Moldova. În: M onitorul Oficial al
Republicii Moldova nr. 3-6 din 16.01.2009 21210
5
10 01 1
2013 2014 2015 2016 2017Angajați barbați Angajate femei

408
Haraz Sv etlana, Dig ori Cristina
ANALIZA IN CLUZIUNII S OCIALE A PERSOANELOR CU DIZABILITĂȚI MINTA LE
DIN MUN. ORHEI
ANALYSIS OF THE SOCI AL INCLUSION OF PEOP LE WITH MENTAL
DISABILITIES IN MUN. ORHEI
Rezumat
Conform dat elor statisti ce pentru 2016, în țara n oastră sunt 181, 1 mii d e persoane cu
dizabilități. Maj oritatea ea dintr e acestea se ciocnesc zilnic de bariere sociale, medicale sau politice, fiind
neglijat e și dis criminat e. Odată cu ratifi carea Convenției ONU privind dr epturile persoanelor cu
dizabilități prin L egea nr. 166 din 09.07.2010, țara n oastră a elaborat un șir d e politici incluziv e și a
modificat un șir d e acte legislativ e care să reflecte fidel prevederile actelor internaționale privind
drepturile persoanelor cu dizabilități. De menționat, că int egrarea socială presupune acceptarea
persoanelor cu dizabilități în societate (școală, l ocuri publice, loc de muncă), iar in cluziun ea lor socială
presupune modificarea însăși a s ocietății, a atitudinil or, tradițiil or, val orilor, regulilor comunității s pre o
acceptare a div ersității. În a ceastă cercetare mi-am propus să analiz ez impedimentele incluziunii s ociale
ale persoanelor cu dizabilități mintal e din muni cipiul Orhei. Pentru a ceastă v oi analiza in cluziun ea
socială prin prisma t eoriei stigmatizării a lui G offman, v oi prezenta dat e statistice și studii d e caz.
Cuvint e-cheie: stigmatizar e, impedimente, percepția persoanelor cu dizabilități mintal e,
integrare socială, in cluziun e socială, st ereotipuri.
Abstra ct
According to statistical data for 2016, there are 181, 1 thousand people with disabilities in our
country. Most of them face daily social, medical or political barriers, being neglected and discriminated
. With the ratification of the UN Convention on the Rights of Persons with Disabilities through Law no.
166 of 09.07.2010, our country has elaborated a series of inclusive policies and amended a number of
legislative acts that faithfully reflect the provisions of the international acts on the rights of persons with
disabilities. It should be noted that social integration implies the acceptance of people with disabilities
in society (school, public places, work place), and their social inclusion implies the very change of
society, attitudes , traditions, values, community rules towards acceptance of diversity. In this research I
intend to analyze the impediments of social inclusion of people with mental disabilities in Orhei. For
this I will analyze social inclusion in terms of Goffman's stig matization theory, I will present the data
and case studies.
Key-words:stigmatization, impediments, perception of people with mental disabilities, social
integration, social inclusion, stereotypes.
O cercetare efectuată de Organizația M ondială a Sănătății „prezintă că peste un miliard d e
persoane din lum e trăiesc cu o formă d e dizabilitat e, dintr e care aproape 200 d e milioane se
confruntă cu mari difi cultăți în fun cționare. Peste tot în lum e, persoanele cu dizabilități au r ezultat e
mai slab e în ceea ce privește sănătat ea, realizări mai m odeste în domeniul educației, participă mai
puțin la viața economică și au rat e mai mari al e sărăciei decât persoanele fără dizabilități. A ceasta
se datorează parțial fa ptului că persoanele cu dizabilități s e confruntă cu bar iere în accesarea
serviciilor pe care mulți dintr e noi le iau dr ept firești, in clusiv sănătat ea, educația, posibilitat ea de
angajar e, trans portul și accesul la inf ormați e. Aceste greutăți sunt exacerbate în cadrul comunitățil or
mai d efavorizate [7, p.12].
Conform dat elor statisti ce oficiale din 2016, în R epublica Moldova sunt în jur d e 181,1 mii
de persoane cu diferite grade de dizabilitate [9].

409

Fig. 1. Dat ele statisti ce pentru 2012 -2016 Fig. 1.1. Dinami ca dat elor pentru 2012 -2016
Pentru 2012 – 2015 a testăm dif erențe nesemnifi cative în numărul d e populație cu grad d e
dizabilitat e (Figura nr.1), pe când anul 2016 înr egistrează o scădere semnifi cativă a numărului d e
persoane cu dizabilități și curba din Figura nr.1.1. demonstrează această s cădere.
Nu am avut s copul de a analiza fa ctorii care au influențat asupra acestei scăderi, doar
prezumăm că factorul demografi c, migrația populației sunt fa ctori cu pondere în acest aspect.
O bună parte din a ceste persoane nu sunt în cadrat e în câmpul mun cii, și trăiesc sub
minimumul d e existență și s e confruntă cu stigm atizare și dis crimin are în m ajoritatea aspectelor
vieții.
Odată cu ratificarea Convenției ONU privind dr epturile persoanelor cu diz abilități,
Republica Moldova și-a asumat responsabilitatea să asigur e ca drepturile persoanelor cu diz abilități
să fi e respectate, promovate și protejate în aceea și măsură ca drepturile celorlalți m embri ai
societății.
Integrarea socială presupune accep tarea persoanelor cu diz abilități în societate (școală,
locuri publice, loc de muncă), un ansamblu al r elațiilor sociale stabilit e între persoana cu nevoi
speciale și celelalte persoane, iar incluziun ea lor socială presupune modificarea însăși a societății,
a atitudinil or, tradițiilor, valorilor, regulilor comunității s pre o acceptare a diversității. Evident
aceste persoane necesită su port de ordin s ocial, psihologic, medical, juridi c etc. în v ederea
incluziunii l or în comunit ate. Crearea condițiil or pentru educație și învățământ , ada ptare socio-
profesională și int egrare socială a persoanelor respective constitui e și un obiectiv principal al
oricărui stat și a comunității m ondial e în general.
Actualitat ea temei este anum e problematica incluziunii s ocio-profesionale a persoanei cu
dizabilitat e mintală, care este o categorie a populației cu o poziție evident dezavantajată față d e alte
categorii de oameni, aceasta fiind ca una din problemele majore și ea poate fi soluționată numai
prin efortul comun al tutur or oamenilor de bună credință din d omeniile: politică, social, afa ceri,
știință , cultură.
Ionescu și Radu d efinesc deficiența mintală ca pe tipul de deficiență d eterminată d e un
complex de factori etiologici cu acțiune defavorabilă asu pra creierului în perioada d e maturizar e a
acestuia, având d ouă consecințe principale:
a) oprirea sau încetinirea ritmului d e evoluție, îndeosebi a fun cțiilor cognitiv e
b) diminuar ea competenței sociale [5, p. 12].
Fiind considerate bolnave și neputincioase, persoanele cu dizabilități, în particular cele cu
dizabilități mintal e, practic sunt excluse din sistemul educațional, sunt lezate de dreptul d e a fi
angajat e în câmpul muncii, și în rezultat sunt privite ca o povară pentru sist emul d e protecție socială.
Persoanele cu dizabilități mintal e sunt mai fr ecvent dis criminat e decât cele cu dizabilități
fizice, în baza fa ptului că populația manif estă și o anumită fri că față d e comportamentul l or
183,7183,4183,9183,6
181,1
179180181182183184185
2012 2013 2014 2015 2016183,7
183,4183,9183,6
181,1
179180181182183184185
2012 2013 2014 2015 2016

410
considerat a fi im previzibil. Până nu d emult persoanele cu dizabilități erau considerate ca
„invizibil e”. Acești oameni erau sim pli consumat ori pasivi al r estricțiilor rigid e impuse de stat.
Când v orbim d espre dizabilitat ea mintală este incorect să f olosim t ermenul d e boală sau
afecțiune. Dizabilitat ea mintală este o stare sau o condiție. Ea nu este o maladi e contagi oasă.
Dizabilitat ea mintală s e caracterizează prin af ectarea: capacitățile cognitiv e, de comuni care, motorii
și sociale. Ea poate fi acompaniată d e anumit e restricții în fun cționarea adaptativă în următ oarele
domenii: comuni care, viață d e famili e, aut oîngrijir e, aptitudini s ociale / interpersonale, uz d e
resursele comunității, aut oconducere, aptitudini ș colare funcționale, ocupație, tim p liber, sănătat e
și securitat e [11., p. 8].
Totodată, este important d e reținut că, persoanele cu dizabilități mintală, s e dezvoltă ca și
celelalte persoane, doar că au n evoie de o perioadă mai înd elungată d e timp pentru a însuși anumit e
deprinderi și abilități. Astf el, ele necesită mai mult tim p pentru a învăța să v orbească, să m eargă, să
obțină anumit e abilități d e autonomie, cum ar fi îmbră catul, d ezbrăcatul, mâncatul etc. Activitățil e
zilnice ale persoanelor cu dizabilități mintal e nu dif eră de ale celorlalte persoane. Ele pot include
comuni carea și relaționarea cu alt e persoane, locuirea într-un d omiciliu, grija d e sine, luar ea
deciziilor, petrecerea timpului lib er, participarea la activitățil e sociale, urmar ea unei școli obișnuit e
sau obținerea unui s erviciu.
Totuși, un ele persoane cu dizabilități mintal e pot să nu conștientizeze anumit e pericole și
riscuri cu care se pot confrunta în viața d e zi cu zi și care le pot afecta siguranța personală. Din
aceste considerente, uneori persoanele cu dizabilități mintal e pot avea nevoie de un anumit su port
și de supraveghere.
Ca și ceilalți oameni, persoanele cu dizabilități mintal e se deosebesc după niv elul lor de
inteligență, un ele pot să întâmpine greutăți în asimilar ea anumit or deprinderi și t otodată, pot fi foarte
buni în dif erite activități în alt d omeniu. Ab ordarea socială a dizabilității consideră dizabilitat ea ca
fiind, în principal, o problemă o problemă creată s ocial care ține, în primul rând, d e integrarea
individului în s ocietate. Dizabilitat ea nu este un atribut al unui individ, dar un complex de condiții
create de mediul s ocial. Ai ci, conduita a cestei probleme necesită a cțiune socială și este
responsabilitat ea comună a î ntregii societăți , sensul ada ptării condițiil or de mediu. În t ermeni
politici, manag ementului dizabilității d evine o problemă d e drepturi al e omului și dizabilitat ea este
o problemă politică [1, p.7].
Ani la rând instituți onalizar ea persoanelor cu dizabil ități a f ost considerată o soluție corectă
care era atât în fav oarea persoanelor cu dizabilități, cât și a familiil or acestora. S e considera că
persoanele cu dizabilități în instituții primesc îngrijir ea și suportul d e care au nevoie. Totodată,
familiil e lor se pot încadra în câmpul muncii și pot duce un m od de viață obișnuit . Economic,
instituțiil e rezidențiale erau mai avantaj oase pentru țară, d eoarece erau n evoie de un număr mai mi c
de specialiști calificați care reușeau să d eservească un număr d estul d e mare de persoane cu
dizabilități.
Însă în urma un or cercetări care au fost efectuate s-au constatat d e fapt cu totul alt e efecte
ale acestui proces. Astf el, în conformitat e cu aceste studii s -a depistat că, cu toate că aceste instituții
erau asigurat e cu resurse finan ciare, și era asigurată o utilizar e eficientă a a cestora, în maj oritatea
instituțiil or rezidențiale calitat ea vieții persoanelor cu dizabilități mintal e este foarte redusă. N evoile
persoanelor cu dizabilități mintal e instituți onalizat e erau ab ordate comun.
De asemenea un d ezavantaj al a cestor instituții r ezidențiale este ruperea relațiilor,
îndepărtarea într e persoanele cu dizabilități și membrii familiil or lor. Ca rezultat final s e ajung e la
dezumanizar ea persoanelor instituți onalizat e și la s egregarea și izolarea lor.
La fel studiil e au sesizat că consecințele instituți onalizării asu pra persoanelor cu dizabilități
mintal e sunt de lungă durată și persistă chiar și după dezinstituți onalizar ea acestor persoane și
reintegrarea lor cu familiil e biologice sau plasarea în servicii sociale comunitar e [1, p. 25-27].

411
Abilități limitat e de relaționare și comuni care, deprinderi reduse de autodeservire, comportamente
provocatoare sunt d oar un ele din consecințe ale traiului în ins tituție. Pentru ada ptarea și reintegrarea
persoanelor cu dizabilități mintal e atât în familiil e lor cât și în comunitat e și societate este nevoie
de o muncă asiduă și deloc ușoară.
La polul opus al instituți onalizării și s egregării este incluziun ea socială, care presupune un
set de acțiuni multidim ensionale în următ oarele domenii: justiți e, protecție socială, ocupare a forței
de muncă, sănătat e, educație, trans porturi, drumuri, constru cții, cultură, inf ormar e și comuni care,
destinat e persoanelor aflata în situați e de marginalizar e socială, pentru crearea și dezvoltarea
oportunitățil or de asigurar e a unui indi ce al calității vi eții, echival ent comunității în care trăiesc [10,
p.5].
Necătând la eforturil e depuse de mai mult e ONG-uri, ratifi carea Convenției ONU privind
drepturile persoanelor cu dizabilități prin L egea nr. 166 din 09.07.2010 [12], țara n oastră a elaborat
un șir d e politici incluziv e și a m odificat un șir d e acte legislativ e care să reflecte fidel prevederile
actelor internaționale privind dr epturile persoanelor cu dizabili tăți., legilor și strat egiilor aprobate
de stat, persoanele cu dizabilități s e confruntă cu diferite bariere, sunt percepute ca persoane bolnave
psihice/ cu probleme mentale, invalizi, n enorociți, persoane cu retard, că sunt periculoase,
disprețuiți sau excluși, și în continuar e sunt stigmatizați.
Sensul inițial al t ermenului < stigmat >, cuvânt d e origine greacă, se referea la semnele
efectuate pe corp ca indi ciu al un ei moralități înd oielnice. Tăieturile și arderile practicate pe corp
serveau ca semne distinctive pentru s clavi, criminali, h oți, trădăt ori și prostituat e. Astf el de semne
avertizau asu pra caracterului r espectivei persoane. Inclusiv l eproșii, evident îns emnați pe întreaga
suprafață a corpului, erau considerați în Evul M ediu ca purtători ai patimilor datorită n erespectării
grației divin e. Boala fizi că (lepra) era explicată religios. Studiul t eoretic cel mai pertinent asu pra
stigm ei este cel al lui Ervin G offman din 1963.
Goffman pune <stigma> în l egătură cu conceptul d e <identitat e socială>, pe care îl
consideră mai potrivit pentru a categoriza o persoană d ecât conceptul de <status s ocial>, care nu
poate explica atribut e personale care ies din sf era ocupațională ( cum ar fi, d e exemplu, onestitat ea).
Goffman d enumește identitat e socială a ctuală atri butele pe care o persoană l e posedă și le poate
demonstra și id entitat e socială virtuală atribut ele pe care le putem asuma d espre o persoană, care
sunt o consecință, un „ efect” al comportamentului a cesteia și care nu sunt dir ect observabil e, ci doar
prezumabile. Stigma este un astf el de atribut vizibil, evident, dis creditant și fa ce parte din prima
categorie (identitat ea socială a ctuală a individului). Cu alte cuvint e, un handi cap, o slăbiciune, o
inadecvanță, o deteriorare, o incongruență constitui e o stigmă [2, p.87]
În m od subtil, G offman n otează că nu t oate atribut ele indezirabil e sunt stigmatizant e, ci
doar cele care sunt in congruente cu stereotipurile noastre, cu așteptările noastre despre cum ar tr ebui
să fie un anumit individ. Stigma este un tip special de relație între atribut și stereotip (Goffman,
1963). Conform teoriei lui G offman, există tr ei tipuri de stigmat:
1) stigmatul dat orat un or diformități fizi ce;
2) stigmatul dat orat un or lipsuri al e caracterului individual, perceput ca având d orințe slabe,
pasiuni d ominat oare sau n enatural e, credințe înșelătoare sau rigid e (aceste lipsuri, d e exemplu,
se pot dat ora un or boli psihice, încarcerării, comportamentului adi ctiv, al coolismului,
șomajului, h omosexualității, în cercărilor suicidare și comportamentului politic radical);
3) stigmat tribal, care se transmit e ereditar prin rasă, națiun e și religie.
În toate aceste cazuri variat e de stigmat s e găsesc aceleași caracteristici sociologice: un
individ care ar fi f ost primit uș or într -un context social comun posedă un atribut care îl scoate în
evidență și n e îndepărtează de el. El posedă un stigmat, o diferențiere indezirabilă d e la ceea ce am
anticipat [3, p.49 ].

412
În Republica Moldova continuă r eformele în domeniul d ezinstituți onalizării și in cluziunii
sociale a persoanelor cu dizabilități mintal e. Pornind d e la prioritățile politicii nați onale în domeniul
protecției sociale, de dezinstituți onalizar e a beneficiarilor instituțiil or sociale rezidențiale, prevenire
tratam ent, ada ptare și int egrare socială a persoanelor cu dizabilități, problemele
dezinstituți onalizării și r e/integrării s ociale a persoanelor cu dizabilități d evin t ot mai a ctuale pe
agenda politicilor sociale naționale. În a cest proces Minist erul Mun cii, Protecției
Sociale și Famili ei beneficiază d e suportul R epublicii Cehe, în cadrul proiectului
”Suport pentru procesul d e transf ormate a asist enței pentru persoanele cu dizabilități
mentale și a persoanelor cu difi cultăți d e învățar e din M oldova”, finanțat d e Agenția
Cehă pentru D ezvoltare și im plementat d e Asociația Obștească ”Peop le in Need” și
Asociația Obștească ”KEYST ONE Moldova.

Fig. 2. Procesul d e dezinstituți onalizar e a adulțil or în perioada anil or 2011 -2015 Sursa: [6,
p.151]
Alianța Organizațiil or pentru Persoane cu Dizabilități (A OPD) a r ealizat un studiu privind
progresul im plementării r eformei de dezinstituți onalizar e a persoanelor cu dizabilități int electuale
și tulburări mintal e din instituțiil e rezidențiale. Rezultat ele acestui studiu d enotă faptul că deși în
acest domeniu în ultimii cinci ani au f ost efectuați pași decisivi, cum ar fi elaborarea cadrului l egal
necesar in cluziunii, pilotarea serviciilor sociale comunitar e pentru persoanele cu dizabilități
intelectuale și tulburări mintal e, crearea un or mecanism e de prevenire a instituți onaliz ării
persoanelor cu dizabilități, procesul d e dezinstituți onalizar e este destul d e lent, iar circa 2000 d e
persoane, bărbați și f emei, continuă să s e afle în cele 6 instituții r ezidențiale ale statului . Barierele
în calea dezinstituți onalizării, conform st udiului, sunt următ oarele: servicii comunitar e insufi ciente
și surse finan ciare limitat e în bug etele locale pentru d ezvoltarea lor; niv el redus d e informare și
conștientizar e de către administrațiil e publice locale a reformelor promovate de către stat în
domeniul protecției sociale a persoanelor cu dizabilități; li psa unui m ecanism d e monitorizare și
evaluar e a implementării r eformelor la niv el central și l ocal; capacități r eduse la niv el local pentru
dezvoltarea și im plementarea serviciilor noi, în s pecial pentru persoane cu dizabilități int electuale
și tulburări mintal e; nivelul înalt d e discriminar e a persoanelor cu dizabilități int electuale și tulburări
mintal e; familii pregătite insufi cient pentru a fa ce față n evoilor acestor persoane; niv el redus d e
informare și conștientizar e a persoanelor cu dizabilități int electuale și tulburări mintal e privind
drepturile lor de a trăi în comunitat e și de a beneficia de toate serviciile comunitar e, de rând cu alți
cetățeni [4].
Conform Ra portului s ocial MM PSF pentru 2015, in cluziun ea în câmpul muncii a
persoanelor cu dizabilități s e realizează în conformitat e cu prevederile art. 34 al L egii privind
incluziun ea socială a persoanelor cu dizabilități, nr. 60 din 30.03.2012. Astf el, persoanele cu
dizabilități s e încadrează în mun că conform pregătirii l or profesionale și a capacității l or de muncă,

413
atestate prin certificatul d e încadrar e în grad d e dizabilitat e și conform recomandăril or conținut e în
programul individual d e reabilitar e și incluziun e socială, emis d e Consiliu Național pentru
Determinar ea Dizabilității și Capacității d e Mun că sau stru cturile sale teritoriale. Persoanele cu
dizabilități care sunt în căutar ea unui l oc de muncă și conform concluziei Consiliului Nați onal
pentru D eterminar ea Dizabilității și Capacității d e Mun că li s e recomandă în cadrar ea în câmpul
muncii, au dr eptul d e a beneficia de măsuri a ctive de stimular e a ocupării 155 f orței de muncă
prestate de ANOFM (in clusiv: inf ormar e, consultar e profesională, m ediere a mun cii, orientare și
formare profesională).
La realizar ea măsuril or menționate mai sus sunt im plicați specialiștii r esponsabili d e
prestarea serviciilor de ocupare și protecție în caz de șomaj a persoanelor cu dizabilități. Pe
parcursul anului 2015 cu suportul partenerilor au f ost organiza te 6 seminar e de instruir e pentru 242
de specialiști ai AT OFM, care lucrează cu persoanele din gru purile vulnerabile, inclusiv persoane
cu dizabilități. S eminar ele au avut ca tematici domeniul d e incluziun e în câmpul muncii a
persoanelor cu dizabilități, m ecanismul d e determinar e a dizabilității și capacității d e muncă,
prestarea serviciilor de reabilitar e profesională ș.a.
În perioada 2011 -2015 numărul persoanelor cu dizabilități înr egistrat e cu statut d e
șomer la ag ențiile pentru ocuparea forței de mun că nu a înr egistrat s chimbări radi cale (an.
2011 – 476 pers., an. 2012 – 496 pers., an. 2013 – 565 pers., an. 2014 – 598 pers., 2015 – 877
pers.). Niv elul ocupării în câmpul mun cii a f ost în perman entă creștere, de la 87 persoane în
2011 la 300 persoane în 20 15 [6, p.154-155].
Conform Planului nați onal d e acțiuni pentru im plementarea Acordului d e Asociere
Republica Moldova-Uniun ea Europeană pentru anii 2014 -2016, “ Consolidarea mecanismului d e
coordonare și implementare a reformei dezinstituți onalizării” r eprezintă o măsură im portantă pentru
consolidarea respectării dr epturilor omului și a libertățil or fundam entale, precum și contribuir ea la
consolidarea reformelor politice naționale.
În acest sens în Planul d e Acțiuni al Guv ernului pentru anii 2016 -2018 în Capitolul IX.
Politici sociale proactive, Litera C. Asist ență s ocială și protecția famili ei, un obiectiv separat s e
referă la Dezinstituți onalizar ea persoanelor cu dizabilități mintal e, prin crearea sistemului d e
îngrijir e în comunitat e. Pentru im plementarea acestui Obiectiv MSM PSF și -a propus elaborarea
Programului național d e dezinstituți onalizar e a persoanelor cu dizabilități int electuale și/sau
tulburări mintal e [13].
În scopul dezvoltării s erviciilor comunitar e, Minist erul finanț elor a permis r edirecționarea
resurselor finan ciare din bug etul Casei Internat pentru copii cu deficiențe mintal e (băieți) Orhei, din
contul economiilor acumulat e în rezultatul d ezinstituți onalizării. Astf el în anul 2017, în rai onul
Orhei au f ost dezvoltate două servicii de Locuință protejată care sunt g estionate de această instituți e
rezidențială. În a ceste servicii nou create au fost reintegrați 10 b eneficiari cu dizabilități mintal e
care mai mulți ani au f ost rezidenți ai Casei Internat pentru copii cu deficiențe mintal e (Orhei).
Tabelul 1. S ervicii oferite beneficiarilor
Serviciu Valoare num erică Valoare procentuală
Locuința protejată 4 28%
Casa comunitară 4 29%
Plasam ent familial pentru adulți 6 43%

414
Analizând ra portul s erviciului d e protecția al persoanelor în etate și cu dizabilități pentru
perioada d e raportare al anului 2017 [8], v edem că în rai onul Orhei sunt int egrate în servicii
comunit are (casă comunitară și locuința protejată) 8 persoane cu dizabilități mintal e, iar în s erviciul
de plasam ent familial pentru adulți – 6 persoane. Procentual av em următ orul tabl ou.
Fig.3. Persoanele cu dizabilități mintal e integrate în servicii comunitar e în rai onul Orhei
Studiu d e caz 1
Ion este unul dintr e beneficiarii s erviciului s ocial L ocuință protejată. El s-a aflat în Casa
internat pentru copii cu deficiențe mintal e (Orhei) din 1992 până în anul 2011 când a fost plasat în
serviciul dat. Din start când a v enit Ion nu știa să pregătească mân care, nu r ealiza că trebuie să-și
schimb e haina în cazul în care era murdară, nu putea să utiliz eze electrocasnicile. În comuni carea
cu cei din jur f olosea propoziții sim ple, îi era complicat să ofere explicații; nu știa că este bine să
cunoască/utiliz eze cuvint e de politețe; nu putea să povestească cuiva o istorioară r espectând
continuitat ea, legătura dintr e fapte;nu răs pundea la t elefon, spectrul d e relații este foarte limitat. La
momentul a ctual I on a progresat mult, fa ce ordine în locuință, îngrij ește păsări și animal e. Cu suport
poate face mai mult e feluri d e bucate, conservături pentru iarnă, m erge la cumpărături. Își expune
gândurile , într eține o discuție folosind propoziții s curte. A participat la mai mult e expoziții, merge
la concertele organizat e în comunitat e, a vizitat și alt e servicii de Locuință protejată, Casă
comunitară din țară. Dezvol tându -și limbajul a d evenit mai s ociabil, este în relații bun e, de prietenie
cu vecinii. Pentru el plasar ea în a cest serviciu a f ost un eveniment pozitiv și r emarcabil d eoarece a
reușit să d eprindă abilități prin care a reușit să -și schimb e viața în bin e.
Studiu d e caz 2
Costea este un alt b eneficiar al s erviciului s ocial L ocuință protejată. În 1999 a primit
îndreptare în Casa int ernat pentru copiii cu dizabilități mintal e din Orhei, und e s-a aflat până în anul
2011, du pă care a fost plasat în s erviciul social. La în ceput Costea avea comunicarea verbală, d oar
că pronunța f oarte puține cuvint e pe înțelesul celorlalți, nu știa să -și exprime solicităril e, punctul de
vedere; nu răs pundea chiar dacă era într ebat, nu știa să pregătească nici-un fel de mâncare ; nu ajuta
la pregătirea bucatelor; nu putea să-și aleagă hain e după mărim e și stil potrivit. Av ea nevoie de
ajutor la maxim din partea persoanelor din jur, d eoarece el nu putea să-și ajust eze apa potrivită
temperaturii corpului, nu putea să-și cumpere singur a rticole de igienă personală, nu putea să s e
radă, să puie haine pe șfoară d eoarece nu știa cum s e utiliz ează cleștele. Se implica în a ctivitățil e
casnice, în special acolo unde era necesar pedantismul, răbdar ea și executarea într -un tim p nelimitat .
La m omentul a ctual Costea a înr egistrat progrese mari dat orită efortului d epus de personalul
serviciului, prietenilor pe care și i-a făcut în s erviciu, oamenilor din comunitat e și m ediului
favorabil. Este mult mai d eschis pentru r elaționare, doar că uneori se abate de la temă și v orbește
despre ceea ce vrea el. A învățat să răs pundă la a peluri t elefonice și-i place foarte mult; s e
strădui ește să folosească propoziții complexe pentru a -și exprima punctul de vedere. A învățat să
aprindă aragazul, și o face cu mar e precauție; mâncarea rămasă o pune în frigid er;încarcă și pune
în fun cțiune mașina d e spălat, fiind su pravegheat de persoana d e suport; se implică în a ctivitățil e
28%29%43%
Locuința protejată Casa comunitară Plasament familial pentru adulți

415
domestice cu mar e grijă; r espectă consecutivitat ea în r ealizar ea sar cinilor; ști e să fa că ordine în
frigid er atun ci când trebuie. Pentru d ezvoltarea atenției practică confecționarea bijut eriilor din bis er
(simple), și a participat la mai mult e iarmar oace, a avut mai mult e ieșiri în oraș la piață, concerte în
parc, la Chișinău, la muz ee, grădină z oologică, cinematograf ș.a. Răspunde dacă este întrebat, poate
iniția o discuție folosind propoziții sim ple. După patru ani d e aflare în serviciu a în ceput să aibă
accese epileptice, medicul psihiatru i -a prescris pastile pe care el singur ști e când trebuie să le
administr eze, este foarte responsabil d e tot ce trebuie în casă (ști e ce trebuie de procurat, anunță
dacă s-a defectat ceva ș.a.). d epune efort în ceea ce face în deosebi da că este apreciat și în curajat.
Este apreciat de vecini, d e oamenii cu care interacționează d eoarece este atent și sociabil. D e când
se află în s erviciu este deseori vizitat d e fratele lui care este mai mi c decât el.
Studiu d e caz 3
Un alt b eneficiar al serviciului este Vitali e care în anul 1986, la vârsta de 12 ani a f ost plasat
în Casa int ernat pentru copii cu deficiențe mintal e (Orhei) îm preună cu frat ele lui Crudu Vadim
care atunci avea 10 ani, du pă 25 d e ani d e aflare în instituți e în anul 2011 ambii au fost plasați în
serviciul social Locuință protejată. La în ceput acești beneficiari av eau dezvoltate niște abilități, dar
care oricum nu erau sufi ciente. Astf el ei puteau pregăti ingr edientele pentru a prepara bu cate, dar
nu știau ce, cât și cum este necesar pentru a prepara d e exemplu un t erci, ciorbă sau alt ele. Nu
puteau lua d ecizii, nu -și cunoșteau dr epturile ne mai v orbind d e advocacy. Nu puteau utiliza
aparatele electrocasnice, nu puteau lua d ecizii chiar elementare de exemplu ce mâncare să prepare,
cu ce să se îmbra ce ș.a.. La capitolul gestionarea banil or nu cunoșteau ban cnotele, nu puteau fa ce
cumpărături. În prezent ambii b eneficiari au progresat f oarte mult, s e descurcă foarte bine la
culinărit au învățat să prepare și sarmale , și multe alte bucate. Cunosc foarte bine comunitat ea, merg
singuri la magazin, piață, friz eria. Î n perioada primăvară -toamnă prestează mun ci agri cole, deja 4
ani lu crează n eoficial la o uscătorie de prune de obicei perioada s eptembrie- octombri e, și sunt
remunerați pentru mun ca prestată. Din banii a cumulați își procură ceea ce doresc, dar știu să
prioritizeze necesitățil e. De asemenea și-au d ezvoltat abilități d e a într eține gospodăria, prin
gestionarea unei mini f erme de iepuri, cresc găini, și -au construit o seră und e plantează fl ori,
zarzavaturi ș.a.. Au avut ocazia să vizit eze Croația dat orită unui schimb d e experiență. La capitolul
socializar e stau f oarte bine, au f oarte mulți prieteni atât în comunitat ea und e trăiesc cât și alt e
localități din țară. R elațiile cu vecinii sunt foarte bune, necătând la fa ptul că din start a ceștia opuneau
rezistență, deoarece nu doreau să vadă în preajmă „așa persoane„. O oportunitat e foarte bună pentru
beneficiarul Vadim a f ost aceea că datorită posibilității d e a trăi în comunitat e, nu d oar și-a dezvoltat
abilitățil e, dar și a făcut cunoștință cu o fată, a luat d ecizia de a se căsători.
În concluzie pot spune că beneficiarii prin int egrarea lor în comunitat e au beneficiat de
condiții mai bun e de trai, au însușit mult e lucruri pe care nu le știau, au învățat să fa că alegeri, au
avut posibilitat ea să îmbra ce mai mult e roluri s ociale valorizant e, care de fapt le-a oferit
posibilitat ea să fi e mai în crezuți în ei. Persoanele din îm prejurimi, cu care relaționează a cum îi
percep ca oameni, văd în ei abilitățil e, și calitățil e cu care sunt înz estrați, persoane cu drepturi
depline, dar nu ca pe niște „oameni neputincioase, invizibil e”.
Bibli ografi e
1. Centrul d e Asist ență Juridi că pentru Persoane cu Dizabilități. Studiu S ociologic Bariere de incluziun e
socială a persoanelor cu dizabilități din R epublica Moldova. Chișinău: Șagius -Grafic” SRL , 2011.
64 p.
2. Goffman E. Aziluri. Eseuri d espre situația s ocială a pacienților psihiatri ci. Iași, Polirom, 2004. 334
p
3. Goffman E. Stigma: N otes on the manag ement of spoiled identity. N ew York: Sim on & Shust er, Inc.,
1986. 156 p

416
4. Implementarea-reformelor-de-dezinstituti onalizar e [online] 2018. A ccesibil pe Internet <URL:
http://incluziun e.md/r o/wp-content/uploads/2016/10/Im plementarea-reformelor-de-
dezinstituti onalizar e.pdf.>.
5. Ionescu S., Ada ptarea socio-profesională a d eficienților mintal. Bu curești: Editura A cademiei, 1975.
200 p.
6. MMPSF. Ra portul s ocial 2015, Chișinău: MM PSF 2016. 166 p.
7. Raport m ondial privind dizabilitat ea [online], Bu curești 2012. A ccesibil pe internet
http://apps.who.int/iris/bitstr eam/10665/44575/20/9789730135978_rum. pdf
8. Raportul S erviciului d e protecția al persoanelor în etate și cu dizabilități al DGAS PF Orhei 2017
[online] 2018. A ccesibil pe Internet <URL: htt p://or.md/ind ex.php/directia-asistenta-sociala-si-
protectia-famili ei/>.
9. Situația persoanelor cu dizabilități din R epublica Moldova, 2017. Chișinău: Bir oul național d e
statisti că. [online] 2018. A ccesibil pe Internet <URL: htt p://www. statisti ca.md / public/
files/ComPresa/ D emografie/ Situatia_ pers_dizabilitati_2016. pdf.>.
10. Strat egia d e incluziun e socială a persoanelor cu dizabilități în rai onul Orhei 2013 -2018 prin prisma
Convenției ONU privind dr epturile persoanelor cu dizabilități, a prilie 2013. 80 [online] 2018.
Accesibil pe Internet <URL: p.
http://www.k eystonemoldova.md/ass ets/documents/ro/publications/orhei%20stratg ey%20 content.p
df>
11. Țîbul eac M., Mal coci L. Comuni carea cu și d espre persoanele cu dizabilități int electuale. Ghid pentru
jurnaliști. Chișinău: ARVA Color SRL, 2012. 88 p.
12. Legea nr. 166 din 09.07.2010 pentru ratifi carea Convenției Organizați ei Națiunil or Unit e privind
drepturile persoanelor cu dizabilități. În: M onitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 126 -128 din
23.07.2010 .
13. Hotărârea Guvernului R epublicii Moldova nr. 890 din 20.07.2016 cu privire la aprobarea Planului
de acțiuni al Guv ernului pentru anii 2016 -2018. În: M onitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 217 –
229 din 22.07.2016.

417
LISTA AUT ORILOR
Asulov (Mazur) B oris, dostorand Universitatea Liberă Internaț ională din Moldova
Așevsshi Ioana, master în rsihologie, doctorandă Univ ersitat ea de Studii Rolitise și Esonomise
Eurorene „S. Stere”
Azman ova Natalia , lestor univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din Moldova
Basiu Sv etlana , Liseul Redagogis ”Sriru Har et”, Fosșani, jud ețul Vran sea, România
Balan Esaterina, dostorandă Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Balode Neli, MA, l estor univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din Moldova
Bisan Ovidiu -Laur ențiu, rsiholog, DJ ETS jud. G orj, România
Botnari Șt efan, stud ent, anul 3, s resialitat ea Rsihologie, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională
din Moldova
Briseag Silvia , dostor, sonferențiar univ ersitar, Univ ersitat ea de Stat „Al esu Russ o” din Bălți
Bulb oasă Gabri el, rsiholog, Galați, R omânia , dostorand Universitatea Liberă Internațională
din Moldova
Salansea Ang ela, dostor, sonferențiar univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din
Moldova
Salansea Robert, stud ent-master, Programul de masterat Psihologie Clinică și Consiliere
Psihologi că, anul I, Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Samerzan Marina , studentă -master, Programul de masterat Psihologie Clinică și Consiliere
Psihologică, anul II, Universitatea Liberă Internațională din Moldova , sonsilier SSTV
Saranfil Nar sisa Gian ina, dostorandă Universitatea Liberă Internațională din Moldova ,
rsihoterareut, Iași, R omânia
Satalina Alisa , jud. G orj, R omânia, doctorandă Universitatea Liberă Internațională din
Moldova
Saunenso Irina , dostor, sonferențiar univ ersitar, AȘM
Seban Auri sa, studentă -master, Programul de masterat Servicii avansate de asistență socială
și expertiză socială, anul II, Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Sebotari Stanislav , lector universitar , Institutul d e Științ e Renale și Srimin ologie Arlisată
Simru Aura Sristina , dostorandă Universitatea Liberă Internațională din Moldova , rsiholog,
Insrestoratul d e Roliție Județean G orj, România
Sorsevoi Maria , asist ent univ ersitar, Univ ersitat ea de Stat „Al esu Russ o” din Bălți
Sostin R odisa, studentă -master, Pro gramul de masterat Servicii avansate de asistență socială
și expertiză socială, anul II, Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Susereanu Mihai , dr., sonf. univ., Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Digori Sristina , studentă -master, Programul de masterat Servicii avansate de asistență socială
și expertiză socială, anul II, Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Digori Ion, student -master, Programul de masterat Servicii avansate de asistență socială și
expertiză socială, an ul II, Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Dilevsshi Sristina , stud entă, anul 3, s resialitat ea Rsihologie, Univ ersitat ea Lib eră
Internațională din Moldova
Dumbravă ( Sălugăru) Elena-Monisa, dostorandă Universitatea Liberă Internațională din
Moldova , SSRR Monisa Sălugăru&Vanda Khalil, rsihoterareut rsihanaliti s
Fosșa Tatiana , dr., lestor univ ersitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova

418
Godorozea Dina , lestor univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din Moldova
Grosu Anastasi a, stud entă, anul 3, s resialitat ea Rsihologie, Univ ersitat ea Lib eră
Internațională din Moldova
Haraz Sv etlana , lestor univ ersitar, Ș ef Satedră Asist ență S osială și Sosiologie „Nisolae Sal”,
Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Ibrahim Mustafa Sh arfeldin, M ohamm edelkhatim , dostorand Universitatea Liberă
Internațională din Moldova
Iursh evisi Iulia , dostor, sonferențiar univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din
Moldova, Asad emia Militară ,,Al exandu s el Bun”
Khory Johny, rsiholog, Isra el
Mihai Iulia Miha ela Otomega, rsiholog, Iași, R omânia
Mohammadifard Gh olamali , dostor, sonferențiar univ ersitar int er., Univ ersitat ea Lib eră
Internațională din Moldova
Moldovan Vadim , Assosiate Rrofessor of Sosial W ork at Y ork Sollege of the Sity Univ ersity
of New York, USA
Moraru Ina , dostorandă, l estor univ ersitar, Universitatea Liberă Internațională din Moldova
Mur rhy Fran ses L., RhD, rrof. univ., Estern Illin ois Univ ersity, SUA
Musi enso Maria , stud entă, anul 2, s resialitat ea Rsihologie, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională
din Moldova
Musi enso Natalia , dostoranda, l estor univ ersitar, Universitatea Liberă Internațională din
Moldova
Nastasiu Silvia , drd, l estor univ ersitar, USMF„Ni solae Testemițanu”
Negura Retru, dr., sonf. univ. int erimar, Universitatea Libe ră Internațională din Moldova
Nițul essu Ad elina-Andr eea, rsiholog, DJ ETS jud. G orj, România
Rădur eanu Mariana , drd., Univ ersitat ea din Sraiova, Fa sultatea de Științ e Sosiale
Rlămăd eală Vi storia, lestor univ ersitar, U RS „Ion Sreangă”
Rosternas Silvia , dostor, sonferențiar univ ersitar int er., Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din
Moldova
Rruteanu Lavinia Maria , dostor, lestor univ ersitar, Univ ersitat ea ,,Retre Andr ei” din Iași
Rezin Esaterina, dostorandă Universitatea Liberă Internațională din Moldova , rsiholog Isra el
Robu Vi orel, dostor, lestor univ ersitar, Fa sultatea de Litere, Derartam entul d e Limba și
Literatura R omână și Științ e ale Somuni sării, Univ ersitat ea ,,Vasil e Alessandri” din Ba său,
România
Rusan ovsshi Val eria, dostoranda, l estor univ ersitar, Universitatea Liberă Internațională din
Moldova
Rusna s Svetlana , dostor, sonferențiar univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din
Moldova
Rusu Al exandra , lestor univ ersitar, Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din Moldova
Saensius Sarmen Lidia , rsiholog, Bu surești, R omânia, d ostorandă, Univ ersitat ea Lib eră
Internațională din Moldova
Sandul eas Sergiu, dostor în rsihologie, URS `Ion Sreanga`
Simi on Miha ela Ni soleta, Solegiul T ehnis ”Valeriu D. Sotea” Fosșani, Jud ețul Vran sea,
România

419
Simi on Simi on Dănu ț, lestor surerior, mast er în rsihologie, drd., Univ ersitat ea Tehnisă a
Moldovei
Srătaru Tatiana , dostor habilitat în s osiologie, rrofesor univ ersitar int erimar, Univ ersitat ea
Liberă Int ernațională din M oldova
Stavila Alina , lestor, Univ ersitat ea de Studi i Eurorene, dostorandă Universitatea Liberă
Internațională din Moldova
Ștefaneț Diana , dostor, grad dida stis surerior, Sentrul d e Exselență în Esonomie și Finanț e
Știrbu Diana , mast er în rsihologie, rsiholog slinisian Sentrul BB -Dializa
Strogotean Silvia , dostoranda, l estor univ ersitar, Universitatea Liberă Internațională din
Moldova
Torsăressu Ștefan, dostorand, IOSUD – ȘsoSimionala D ostorală d e Științ e Sosio-Uman e,
domeniul Ist orie, Univ ersitat ea „Dunăr ea de Jos” din Galați, R omânia
Tudora Ana -Maria , studentă-master, Programul de masterat Psihologie Clinică și Consiliere
Psihologică, anul II, Universitatea Liberă Internațională din Moldova , psiholog Târgu Jiu,
România
Zamfira Marius , Bu surești, R omânia, doctorand Univ ersitat ea Lib eră Int ernațională din
Moldova
Zolotariov Elena, dostor, sonferențiar univ ersitar, Univ ersitat ea de Stat „ Al esu Russ o”, Bălți
Abd Al Kader S ., aspirantka fakulteta "Obrazovanie i pedagogicheskie nauki"
Novgorodskogo Gosudarstvennogo Universiteta, Rossiya
Aleksandrova M.V ., doktor nauk, Novgorodskiy Gosudarstvennyy Universitet, Rossiya
Bhoti S., aspirantka ULIM, Izrail
Galushchak Nadezhda , prakticheskiy psiholog, Odessa, Ukraina
Gingulyak Vladislav , student magistratury, magisterskaya programmy Klinicheskaya
psihologiya i psihologicheskoe kon sultirovanie, 2 -y kurs, ULIM
Katashinskaya Anzhela , studentka magistratury, magisterskaya programmy Klinicheskaya
psihologiya i psihologicheskoe konsultirovanie, 2 -y kurs, ULIM
Roshka Tatyana , studentka magistratury, magisterskaya programmy Klinicheskaya
psihologiya i psihologicheskoe konsultirovanie, 2 -y kurs, ULIM