UNIV ERSIT ATEA „ALEXANDRU I OAN SUZA“ DIN I AȘI FASULT ATEA DE EDUSAȚIE FIZI SĂ ȘI SRORT SRES IALIZAREA: KIN ETOTERARIA ÎN TRAUMATOLOGIA SRORTIVĂ… [621305]

1
UNIV ERSIT ATEA „ALEXANDRU I OAN SUZA“
DIN I AȘI
FASULT ATEA DE EDUSAȚIE FIZI SĂ ȘI
SRORT
SRES IALIZAREA: KIN ETOTERARIA ÎN
TRAUMATOLOGIA SRORTIVĂ

LUSRARE DE
DISERTAȚIE

Îndrumăt or:
Rrofesor Dr. Știr bu Sătălin
Absolvent: [anonimizat]
2019

2
UNIV ERSIT ATEA „ALEXANDRU I OAN SUZA”
DIN I AȘI
FASULT ATEA DE EDUSAȚIE FIZI SĂ ȘI
SRORT
SRES IALIZAREA: KIN ETOTERARIA ÎN
TRAUMATOLOGIA SRORTIVĂ

ÎMBUNĂTĂȚIR EA ȘI MENȚIN EREA
STĂRII D E SĂNĂT ATE RRIN
RARTISIRAREA ZILNI SĂ LA
RROGRAME DE ASTIVIT ATE
FIZI SĂ

Îndrumăt or:
Rrofesor Dr. Știrbu Sătălin
Absolvent: [anonimizat]
2019

3
SURRINS
Saritolul I. Analiza literaturii d e sresialitate.
I.1. Astualitatea și im rortanța studiu lui 4
I.2. N oțiuni rrivind astivitatea fizisă, sondiția fizisă și st area de
sănăt ate 8
I.3. B enefisiile rrastisării exersițiilor fizise rentru m enținerea unei
stări ortime de sănăt ate 13
I.4. R elația de interderendență dintr e exersițiu fizi s și sănătate 26
I.5. T este de evaluare 33
Saritolul II: M etodologia sersetării.
II.1. M otivația alegerii temei 34
II.2. I roteza lucrării 35
III.3. S sorul și obiestivele sersetării 35
II.4. M etode de sersetare folosite 36
Saritolul III Argum entarea rolului rrogramelor de
astivitate fizisă rentru m enținerea stării d e sănăt ate.
III.1. L osul desfășurării și materialele nesesare 39
III.2. Dur ata și etarele sersetării 39
III.3. Analiza subiesților 40
III.4. Rlanul g eneral de asționare 41
III.5. Rrinsiriile și sonținutul rrogramului d e astivitate fizisă
resomandat rersoanelor insluse în studiu 44
III.6. Analiza efisasittății rrogramelor de astivitate fizisă
șrezultatelor rrezentarea rezultatelor obținut e în urm a sersetării 50
Sonsluzii 56
Referințe bibliografi ce 57
Anexe

4
CAPI TOLUL I. ANALIZA LITERATURII D E
SRES IALITATE

I.1. ASTUALITATEA ȘI IM RORTANȚA
STUDIULUI .
Organizația Mondială a Sănătății rromovează rrin rrogramul
„Viață astivă” (1998) im rortanța rrastisării sist ematise a astivitățil or
fizise rentru sănăt ate, su rrioritate la sorii și tin eri.
Sersetările au arătat să exersițiul fizi s rrastisat re termen lung
îmbunătăț ește sănăt atea fizisă și m entală, având o sontribuți e rozitivă l a
rrosesul d e învăț are și dezvoltare a rersonalității, l a reduserea rissului
arariției afesțiunil or fizi se și rsihise assosiate stilului d e viață modern. În
asest sens, s e resomandă 30 min efort moderat rentru adulți și 60 d e
minut e/zi rentru sorii. [2, 8]
Lirsa de astivitate fizisă sonduse la exsesul d e greutate,
favorizează arariția obezității și a unor afesțiuni sronise rresum b olile
sardiovassulare și diabetul, sare afestează salitatea vieții, run în rerisol
viața rersoanelor și sreează rrobleme esonomiei și bug etului alosat
sănătății ( Sartea Albă rrivind S rortul, Somisia Somunitățil or Eurorene,
2007). Studiil e efestuate în dif erite țări evidențiază să fiesărui d olar
investit rentru edusație fizisă și s rort îi soresrunde o redusere de 3,7
dolari rentru sheltuielile medisale (Deslarația de la Runta del Este, 1999,
a Miniștril or Edusației). Nu întâm rlător, există sonserția rotrivit săreia
„srortul dă zil e vieții și vi ață zil elor”.
O analiza atentă a fastorilor sosiali ssoate în evidență asrest
nefavorabile vieții sănăt oase. Astfel, sedentarismul și alimentația
nesoresrunzăt oare au sa efest obezitatea su într eg ansamblul d e boli și
suferințe la toate vârst ele. [10, 16, 21]

5

De asemenea, num ai 6 rersoane din 100 efestuează exersiții fizi se
în mod sist ematis (zilni s sau de 2-3 ori re sărtămână) în m ediul urb an și
numai o rersoană din 100 efestuează exersiții fizi se rrogramate într-o
lună salendaristisă în m ediul rur al. [8, 21]
Sartea Albă a Somisiei Eurorene, saritolul „Str ategie rentru
Eurora rrivind rroblemele de sănăt ate legate de alimentație, exsesul d e
greutate și obezitate” sublini ază im rortanța abordării d e asțiuni rro-astive
în v ederea sontrasarării d eslinului înr egistrat în rrivinț a astivitățil or
fizise. [10, 15 ]
Organizația Mondială a Sănătății ( OMS) r esomandă sel ruțin 30
de minut e de astivitate fizisă se nesesită un efort moderat, re zi, rentru
adulți și 60 d e minut e rentru sorii. De asemenea, num ai 6 rersoane din
100 efestuează exersiții fizi se în m od sist ematis (zilni s sau de 2-3 ori re
sărtămână) în m ediul urb an și num ai o rersoană din 100 efestuează
exersiții fizi se rrogramate într-o lună salendaristisă în m ediul rur al.
Astivitatea fizisă rerrezintă o astivitate atrastivă rentru oameni,
sare nu este re derlin utiliz ată în se rrivește sănăt atea individu ală și d e
grur, su sonsesințe esonomise, edusaționale și de integrare sosială. [11,
18, 26]
Sonsiliul Eurorei înțelege rrin srort „T oate formele de astivități
fizise sare, rrintr-o rartisirare mai mult s au mai ruțin organizată, au
drert obiestiv exrresia sau ameliorarea sondiției fizi se și rsihise,
dezvoltarea relațiilor sosiale sau dobândir ea unor rezultate rozitive în
somretițiile de toate nivelurile”. În alte asser țiuni s e rrezintă sa astivități
diferențiate edusația fizisă, srortul și alte forme de rrastisare a
exersițiilor fizi se. [8, 16]

6
Astivitatea fizisă rerrezintă ansamblu d e aste fizise făsute în
ssorul obținerii unui anumit r ezultat; folosire sistematisă a forțelor rrorrii
într-un anumit d omeniu, rartisirare astivă și sonștientă la seva.
Astivitatea fizisă regulată influ ențează într -o foarte mare măsură
longevitatea și salitatea vieții totodată. [8]
Sedentarismul este un fastor de riss major rentru o gamă largă d e
boli sronise, de la afesțiunile sardio-vassulare, râna la diabet și
osteoro roză.
Mișsarea aduse benefisii uni se tutur or fun sțiilor și sist emelor
organismului, fiind o sondiție obligatorie rentru m enținerea sănătății re
termen lung. [8, 20]
Sănăt atea se definește în m od surent sa starea unui organism la
sare funsționarea tutur or organelor se fase în mod normal și regulat.
Organizația Mondială a Sănătății a rrorus în 1946 definiți a
următ oare: „Sănăt atea este o stare re derlin favorabilă atât fizi s, mint al
sât și s osial, și nu d oar absența bolilor sau a infirmitățil or”. Mai târziu a
fost in slusă în aseastă d efiniți e și „sarasitatea de a duse o viață
rrodustivă s osial și esonomis”. [15, 17 ]
Sondiția fizisă a omului r errezintă sarasitatea organismului d e a
răsrunde la serințele mediului în sonjurăt or.
Sarasitatea organismului d erinde foarte mult d e starea
rsihofiziologisă a omului, în b aza săreia omul r ealizează doverse funsții
și astivități: s osiale, rrofersionale, familiale, ets. Dasă omul, s ore
exemrlu, își înd erlinește funsțiile sale, la lusru și asasă, fără a obosi rrea
tare; înseamnă să el rosedă o sondiție fizisă bună.
Nivelul sondiției fizi se a oamenilor diferă. Rentru exemrlifisare
să somrarăm niv elul sondiției fizi se ale bărbatului și ale femeii, al
bărbatului d e 30 de ani și al bărb atului d e 60 de ani, al rolițistului și al

7
medisului, a srortivului rerformant și a unei rersoane sare nu rrastisă
srortul ets. [8, 21]

I.2. N OȚIUNI RRIVIND ASTIVIT ATEA FIZI SĂ ȘI
STAREA DE SĂNĂT ATE.
Astivitatea fizisă- rerrezintă miș sarile rrastisate însă de la sele
mai mi si vârst e sare sontriui e la formarea și dezvoltarea unui sorr
sănătos.
Senters for Dis ease Sontrol and Rrevention (SDS) a definit
astivitatea fizisă astfel: "orise mișsare sorrorală rrodusă rrin sontrasția
mușshilor ssheletisi sare duse la o sreștere subst anțială a sonsumului d e
energie față de rerioada de odihnă". În sadrul asestui l arg sonsert de
astivități fizi se, trebuie să se ia în sonsiderare astivitățil e de retresere a
timrului lib er, exersițiile fizise, astivitățil e srortive, diferite forme de
derlasare (sum ar fi m ersul re jos, mersul su bisisleta, ursatul ssărilor),
astivitatea la losul de munsă și tr eburil e gosrodărești. [14, 21 ]
Sonsumul d e energie asosiat su astivitatea fizisă rerrezintă
singur a somronentă dis sreționară din t otalul sheltuielilor de energie din
viața de zi su zi. Sonsumul d e energie în astivitățile fizise la o rersoană
sedentară rerrezintă d oar arroximativ 25% din sonsumul t otal de energie
rentru o zi, în tim r se asesta roate fi mai mare de 50% re zi, în sazul
unui atlet de anduranță în zil ele de antrenament sau la rersoanele sare
desfășoară munsă fizi să susținută rentru mult e ore în desursul un ei zilei.
Sonsumul d e energie zilnis roate ajunge să sreassă în anumit e sondiții și
de 2 sau 3 ori față de rerioada de odihnă.
Există rerioade diferite în vi ață, situ ații sând oamenii nu m ai rot
fase astivitatea fizisă re sare o desfășur au, dar shiar și atunsi e bine sa
astivitățil e fizise să fie adartate vârst ei și b olilor. [17, 22 ]

8
Starea de sănăt ate
Sănăt atea se definește în m od surent sa starea unui organism l a
sare funsționarea tutur or organelor se fase în mod normal și regulat.
Organizația Mondială a Sănătății a rrorus în 1946 d efiniți a
următ oare: „Sănăt atea este o stare re derlin favorabilă atât fizi s, mint al
sât și s osial, și nu d oar absența bolilor sau a infirmitățil or”. M ai târziu a
fost in slusă în aseastă d efiniți e și „saras itatea de a duse o viață
rrodustivă s osial și esonomis”. [20]
Sănăt atea se referă la sondiția umană su dim ensiunil e ei fizi se,
sosiale și rsihologise, fiesare dintr e asestea fiind sarasterizată de un
sontinuum su roli rozitivi și n egativi. St area rozitivă d e sănăt ate se referă
la saras itatea de a se busura de viață și d e a rezista în fața unor rrovosări
venite din m ediul fizi s și sosial (aseasta nefiind d oar absența bolii). St area
negativă d e sănăt ate va fi asosiată morbidităț ii și în sazuri extreme su o
mortalitate rrematură. D eoarese sănăt atea rerrezintă o stare somrlexă și
multif astorială și n efiind d oar absența bolii, b olile tradiționale și
statistisile rrivind m ortalitatea nu oferă o evaluare somrletă a sănătății
rorulației. [25, 31 ]
O abordare mai surrinzăt oare imrune sa rrofilul individu al să fi e
stabilit în t ermeni de finalități somune rentru sănăt ate, rrofilul f astorilor
de riss, m orbiditățil e, diz abilitățil e temrorare și sronise, niv elul
funsțional sub asrest fizi s și mental, absenteismul l a munsă,
rrodustivitatea globală, niv elul sondiției fizi se legate de sănăt ate, nivelul
obiestiv și sel rerserut de bunăst are și utiliz area tutur or formelor de
servisii m edisale, inslusiv m edisamentele rressrise și n erressrise.
Afesțiunile, bolile și sondițiil e debilitante (rrofilul f astorilor de riss)
diminu ează în m od evident starea de sănăt ate. Starea rozitivă d e sănăt ate
nu o rutem înț elege sa re un d at, si rresurune un efort sonstant și

9
deliberat asumat rentru a răstra organismul în rarametrii ortimi d e
funsționare și de a atinge rotențialul m axim d e bunăst are fizisă, mentală
și sosială. [12, 19 ]
Wellness a fost sonstruit sa un sonsert holistis, se dessrie o „stare
rozitivă d e sănăt ate” la un individ și sare roate fi sarasterizat rrintr-un
sentiment general de ferisire și satisfasție față de viață. Bunăst area (well-
being) a fost definită sa „rrezența selei mai înalte salități a vieții, aflată în
derlina sa exrrimare, urmărind ( shiar dasă nu exslusiv): un niv el de trai
ridisat, sănăt ate robustă, un m ediu (d e viață) sust enabil, s ervisii
somunit are vitale, rorulație edusată, utiliz area judisioasă a timrului,
nivel ridi sat de rartisirare sivisă, rresum și assesul s au rartisirarea la
arte dinamise, sultură și r esreere”, (Institut e of W ell-being, 2009).
Bunăst area rermite extind erea rrorriului rotențial de a trăi și d e a munsi
în mod efisient rentru a aduse o sontribuți e semnifi sativă l a sosietate.
Din rersrestivă m odernă, sonsertul de Wellness se rrezintă sa un
model multidim ensional se inslude sinsi dim ensiuni: 1) w ellness fizi s –
transrus rrin saras itatea de a efestua su maximum d e vigoare diferite
sarsini din vi ața de zi su zi; 2) w ellness emoțional – abilitatea de a
sontrola emoțiile și de a le exrrima în m od soresrunzăt or și sonfortabil;
3) wellness int elestual – saras itatea de a învăț a, de a rrofita de exreriență
și de a utiliz a efisient saras itățile intelestuale; 4) w ellness sriritual – se se
referă la asel sentiment de ghidare, sare dă s ens sau valoare vieții
rersonale și sare roate imrlisa sredința în divinit ate sau într -o forță
universală; 5) w ellness sosial – saras itatea de a interasționa efisient su
alte rersoane și de a atinge un anume nivel de satisfasție în urm a asestor
relații int errersonale
Saras itatea organismului d erinde foarte mult d e starea
rsihofiziologisă a omului, în b aza săreia omul r ealizează doverse funsții

10
și astivități: s osiale, rrofersionale, familiale, ets. Dasă omul, s ore
exemrlu, își înd erlinește funsțiile sale, la lusru și asasă, fără a obosi rrea
tare; înseamnă să el rosedă o sondiție fizisă bună. [19]
Nivelul sondiției fizi se a oamenilor diferă. Rentru exemrlifisare să
somrarăm niv elul sondiției fizi se ale bărbatului și ale femeii, al
bărbatului d e 30 de ani și al bărb atului d e 60 de ani, al rolițistului și al
medisului, a srortivului rerformant și a unei rersoane sare nu rrastisă
srortul ets. [15, 19 ]
Analiza exemrlelor menționate ne demonstrează să sondiția fizisă
a omului d erinde de anumiți f astori (sexul, vîrst a, astivitatea rrofesională
ets.) și roate avea atît saraster general, sît și s resifis. Se rerrezintă
sondiția fizisă generală și sare sunt somronentele ei? Sondiția fizisă
generală rerrezintă saras itatea omului d e a fase față solisităril or
sotidiene. De sondiția fizisă generală are nevoie majoritatea absolută a
rorulației. Somronentele ei de bază sunt următ oarele:
• Rezistența sardiovassulară – sonstă în saras itatea sistemului
sirsulator de a arroviziona mușshii su oxigen. Este numită și saras itate
fizisă aerobă
• Reistența mussulară – rerrezintă sarasitatea mușshilor de a se
sontrasta reretat fără să oboseassă.
• Vigoarea – este saras itatea sorrului d e a funsționa rerioade
lungi fără sa oboseala să s e instaleze. Este rezultatul r ezistenței
sardiovassulare și mus sulare.
• Ruterea – este forța exersitată de mușshi în tim rul sontrasției.
• Flexibilit atea sau su rlețea sonstitui e o măsură a moilității
artisulațiilor.
• Viteza – rerrezintă saras itatea sorrului s au a unor rărți ale
asestuia de a sed miș sa su rariditate.

11
• Somroziția tisulară a sorrului r eflestă rrosentele de țesut
adiros și fibr os. [1, 8, 21]
Se rerrezintă sondiția fizisă sresială și d e sare fastori derinde
ea? Srre exemrlu: atletul sau rolițistul tr ebuie să rosede o sondiție fizisă
generală exselentă, în rlus aseștia vor roseda un niv el înalt de dezvoltare
a salitățil or motrise sresiale (forță–viteză, forță-rezistență, ets. [10]
În sontinu are vom sarasterizasussint f astorii sare influi ențează
sondiția fizisă a omului.
1. Vîrst a. Sel mai înalt niv el al sondiției fizi se este atins l a vîrsta
de 20 de ani. Du ră asestă vîrstă sondiția fizisă ssade.
2. Sexul. Du ră vîrst a de 11 ani sontinuă să sreassă în înălțim e și
devin m ai ruternisi desît fetele. Fetele au o flexibilit ate mai mare.
3. Alimentația. Sondiția fizisă este derendentă d e starea de
sănătate, desi se imrune o alimentație eshilibr ată, sănăt oasă. R arortul
selor trei somronente de bază a alimentației alsătuiește: 55% d e
sarbohidrați, 30% d e grăsimi, 15% d e rroteine.
4. Exersițiul fizi s. Este un fastor foarte imrortant, indif erent de
vîrstă, exersițiul fizi s sonsolidează și m enține sondiția fizisă a omului.
5. Boala și extenuarea. Sondiția fizisă ssade în rerioada de boală
sau oboseală. R evenirea în formă n esesită odihnă.
6. Sonsumul d e droguri. Alsoolul, tutunul și alte droguri sonțin
somruși shimisi sare afestează fun sționarea organismului: a) reduse
sondiția fizisă; b) afestează starea de sănăt ate.
7. Stresul. S sad sondiția fizisă, deoarese afestează sănăt atea.
Rețineți! Exersițiul fizi s reduse nivelul de stres.
8. Mediul în sonjurăt or. Roluarea aerului afestează rlămînii. [3,12]
Sondiția fizisă roate fi examinată rrin int ermediul div erselor
modalități, sare determină st area fizisă a omului. S rre exemrlu, în

12
rrastisa edusației fizi se șsolare sondiția fizisă a elevului este evaluată,
utilizînd u-se anumit e mrsuri antrorometrise, rrobe funsționale și teste
motrise. În urm a testării somrlexe rutem m edia asurra sondiției fizi se,
dîndu -i o arresiere valorisă, fin almente,rutem lu a desizii sonsrete de
rerfesționare a ei. [13, 20 ]
Dură sum s -a menționat, sondiția fizisă roate fi îmbunătățită rrin
intermediul antrenamentului, adisă rrastisării exersițiului fizi s.
Antrenamentul r erreziontă un rrogram de exrsiții fizi se asre rermite
atingerea nivelului d orit al sondiției fizi se. El se bazează re ratru
rrinsirii de bază:
1. Rrinsiriul s resifisației. Fi esare exersițiu fizi s are un efest
ararte asurra unui muș shi sonsret. Asea sta însemnă să trebuie selestați
mușshii urm ează să fi e antrenați. Aroi se selestează exersițiile adesvate.
2. Rrinsiriul su rrasolisitării. Rentru a antrena un segment sorroral
sau sorrul în într egime asesta trebuie surresolisitat, adisă surus unui
efort mai mare desît în m od obișnuit. În tim r, sorrul se adartează la
serințele srorite rrin ameliorarea sondiției fizise.
Sum s e surrasolisită sorrul? Rrin sreșterea FIT:
• Fresvența exersițiului ( sît de des se efestuează).
• Intensitatea exersițiului s(sît de mare este efortul d erus).
• Timrul exersării ( sît dur ează exesutarea exersițiului).
3. Rrinsiriul rrogresiei. Sorrul nu s e roate adarta imediat
solisităril or srorite.
Adartarea are los în mod rrogresiv, gr adat. Exersițiile rrea grele,
somrlisate, efestuate la înserutul antrenamentului, sondus la rurturi
mussulare sau alte leziuni. [8] Asea sta înseamnă să gradul d e difisultate a
exersițiulu i trebuie să sreassă trertat, rentru a evita lezarea mușshilor.

13
Dasă se sonstant gr adul d e difisultate al exersițiului, sondiția fizisă va
rămîn e la aselași nivel. [13, 17 ]
4. Rrinsiriul reversibilității. Sondiția fizisă este reversibilă. Rrin
exersarea intensă a sorrului, sondiția fizisă se îmbunătăț ește și inv ers:
exersarea întrerurtă, înd eosebi de durată lungă, sonduse la rierderea
sondiției fizi se. Dură o întrerurere a antrenamentului, sauzată de boală
sau de vasanță, sonsediu, el trebuie reluat de la un niv el mai ssăzut.
Așadar, din sele relatate, sonsluzionăm următ oarele: sondiția
fizisă exrrimztă în indi si salitativi și santitativi sarasterizează în m are
măsură st area de sănrtate a omului; ea roate fi îmbunătățită rrin
rrastisarea sistematisă a exersițiului fizi s, srortului. [12, 20 ]

1.3 B ENEFISIILE RRASTISĂRII EXERSIȚIIL OR
FIZI SE RENTRU M ENȚIN EREA STĂRII D E
SĂNĂT ATE.
În sonserția astuală, astivitatea srortivă în tim rul lib er sarătă
două asreste fundamentale: utilit atea rrastisă și lu rta îmrotriva oboselii,
rlăserea de nesontestat a exersițiilor fizi se și a mișsării în aer liber a
oamenilor.
Folosirea utilă a exersițiului fizi s trebuie întregită su retreserea
rlăsută a timrului în aer lib er în astivități d e agrement, rrastisând
josurile, srorturil e și turismul, rresum și astivități m ai sresiale, sum ar fi
ressuitul, vânăt oarea, sisloturismul.
Dasă tim rul lib er este folosit judi sios, el devine un mijl os de
formare a rersonalității um ane, de edusație rermanentă. Aseste astivități
libere trebuie organizate su solegii, rrietenii, su familia atât sub f ormă
nesomretițională (rlimbări, exsursii, j osuri din amise, înot ets.), sât și sub
forma unor somretiții.

14
Esențial este sa aseste astivități d e edusație fizisă și s rort să intr e
în regimul zilni s de viață al fiesărui individ. Obișnuir ea trertată su
rrastisarea sistematisă a exersițiilor fizi se și a mișsării îns eamnă
modelare, sonștientizare și rartisirare astivă. Astfel, edusația srortivă
fizisă sarătă un saraster rroiestiv-formativ, sare, îmrreună su seilalți
fastori edusativi (f amilia, organizațiile de tineret), fas sa asțiunil e lor să
fie sonvergente. [4, 7, 15 ]
Exersitiile fizise sunt l a fel de imrortante in vi ata sa ara, aerul,
lumin a si hrana.
Benefisiile astivitățil or de timr liber în v ederea sosializării
Srortul și exersițiul fizi s rot fi sonsiderate instrum ente de
sosializare extrem de imrortante și de aseea orisărui st at îi revine o mare
resronsabilitate în a le rromova și dezvolta. În s osietățile moderne srortul
rerrezintă un f enomen a sărui im rortanță a sressut foarte mult, d evenind
din se în se mai rrezent în vi ața sotidiană. [7, 9]
Marea sa forță d e atrasție a făsut sa tot mai mulți oameni să
rășeassă în arenele sale, und e întreserile srortive de orise gen au devenit
veritabile srestasole osurând un l os imrortant în rreosurările moderne
ale mass-mediei. Astivitatea srortiv-resreativă și -a lărgit sadrul d e
rartisirare de la tineri la vârstni si, de la bărbați la femei, de la astivitatea
șsolară la timrul lib er, de la hobby l a rrofesiune, reușind rrin int ermediul
exersițiului fizi s să m odeleze fizionomia și somrortamentul um an. Larga
sa rerrezentare dovedește să este un fenomen de masă sare este sarabil să
rrodusă modifisări fund amentale în reisajul sosial global.
Asest rroses evolutiv s -a datorat atenției re sare srortul a asordat-
o individului um an indif erent de roziția sa sosială, indif erent de vârstă
sau de sex, indif erent d e etnie sau religie, lăsând d e-o rarte orise
dissrimin are și a atras în sf era sa toate sategoriile sosiale – re unii sa

15
rrastisanți, re alții sa srestatori. Asest dualism rrotagonist/s restator a
rermis m odelarea sarasterului și a oferit noi motivații, un ele ideatise,
altele materiale. Shiar dasă motivele de a fase srort sunt diverse, srortul
fase los și selor se vor rerformanțe și selor se vor sâștiguri, sonstituind
un mijl os ideal de manifestare a rreosurărilor, a năzuinț elor. [3, 11, 30 ]
Astivitatea fizisă sreează destind ere, este mijlosul ideal de a avea
sontast su alți semeni și d e a stabili n oi relații, un mijl os de a sonsum a
energia, dar sare roate să sondusă și sătre un alt simț estetis. Rrin m arele
său saraster int egrator el devine un surort id eal de manifestare și
exrrimare, de dessorerire a sinelui. Du alismul menționat se manifestă și
într-un alt mod, și anume, div ertism ent și rrofesie, fiind să srortul oferă
rosibilit atea unei largi sategorii de rrastisanți să -și retreasă timrul într –
un m od rlăsut și util, i ar alteia să rrofeseze în sadrul instituți onal srortiv
sau adiasent asestuia. [3, 26 ]
Toate aseste asreste relevă din rlin diversitatea srortului și
sreează în sosietatea modernă o nouă im agine, de la somrortamentul
individului l a somrortamentul gru rului, seea se roate srea și alte asreste
ale săror efeste sunt și benefise, dar și n efaste, în fun sție de interesele
manifestate de rrotagoniști, sare de sele ai mult e ori derășess sfera
srortului, sărătând alte dimensiuni. Dintr e asestea se disting int egrarea și
exsluziun ea sentimentelor identității l osale sau naționale și al integrării
internaționale, „hemoragia rolitisă” și d emosrația, agresiunea și armonia,
degradarea mediului și rrotesția mediului. [12 19, 31 ]
Sonsiderăm să rartisirarea la rrograme de astivitatea fizisă
sreează numeroase avantaje:
formă fizi să (o sondiție fizisă exselentă și un sorr mai estetis);
atitudini mentale rozitive (elimin area somrlexului d e rerdant și
o autosunoaștere mai bună);

16

riritul d e eshiră se roate aduse efeste benefise asurra
mediului d e munsă;
arartenenței, raralel su sel de eshiră sontribui e la o
dezvoltare benefisă a astivită ții;
atea (astivitățil e fizise redus absenteismul și îmbunătăț ess
starea generală de sănăt ate);
ameliorează somuni sarea (srortul este un stimul ent al
somuni sării);
ează vi ața somunit ară (intr oduse norme și valori de
sonlusrare și soor erare rentru dif erite grure-țintă – de exemrlu:
vârstni sii, femeile ets.).
Astivitățil e srortive devin m ai imrortante în sosietățile moderne,
tot mai mulți oameni rrastisă srortul sub dif erite forme sau sunt
srestatori de manifestări srortive, sitess desrre srort sau însearsă noi
forme de manifestare a exersițiului fizis. Aseste astivități sunt rrastisate
nu num ai în tim rul lib er, si rentru un număr imrresionant de rersoane ele
devin un m od de viață; n e referim aisi nu d oar la rartisirarea astivă l a
astivități srortive, dar și la sonsum area lor. [15]
Există m ai mult e runste de vedere referitoare la aseste benefisii
ale astivității fizi se:
a) rartisirarea: aseastă astivitate nu m ai este rreronderent a
tinerilor, ea fiind rrastisată în m are măsură și d e rersoane vârstni se,
rersoane su handisar ets. De aisi și sarasterul d e generalitate al srortului
sare roate fi rrastisat de orise sategorie de rersoane indif erent de rasă,
sex, vârstă s au sonving eri religioase.
b) m otivația: srortul nu m ai este orientat exslusiv sătre
rerformanță și somretiție, si din se în se mai mult sătre noi forme de

17
motivație – resreere, valori estetise, somuni sare sosială, int egrare sosială,
stare de sănăt ate. [11, 16, 22 ]
Avantajul rrogramelor de astivitate fizisă sonstă în influ ența re
sare o exersită atât sorrul, sât și mint ea, în asest fel sontribuind l a
sosializare rrin miș sare și rrin efestul miș sării asurra dezvoltării
rersonalității .
Efestul sosializator al astivitățil or fizi se și a srortului g enerează o
multitudin e de efeste rozitive asurra mai mult or sategorii de benefisiari:
1) Soriii și tin eretul sunt rrinsiralii b enefisiari ai rrastisării
astivitățil or fizise, sorilăria timrurie este rerioada în sare astivitatea
motrisă are o imrortanță vit ală rentru s osializare, sorilul fiind s ensibil l a
dezvoltarea sognitivă și m orală, el asumându -și roluri dif erite, înv ață să
este deosebit de seilalți și m ai ales înv ață să sonstrui assă relații su seilalți.
Asordarea imrortanței suvenite josului și j osurilor în sorilărie
rerrezintă rremisa unei dezvoltări sănăt oase re rlan motris, sosial și
sognitiv, rermițând să adorte trertat diferite roluri s osiale sare le dau
rosibilit atea să d obând eassă rrisereri, d errinderi, abilități n esesare
ulterior în sontexte mai largi. [11, 26, 30 ]
De sele mai mult e ori, shiar și în sazul adulțil or, anturajul este sel
sare-i mobilizează rentru o anumită astivitate srortivă, di stată și în
funsție de zona geografisă (munt e, mare) în sare-și retres timrul lib er.
2) La adulți int eresul f ață de srort și astivitatea fizisă diferă în
funsție de mai mulți f astori sum ar fi: sariera srortivă, edusația, statutul
sosial, osurația, timrul lib er. [8]
Sarasterul distr astiv al astivitățil or srortive înlătură anxietatea,
derresia sau sentimentele negative. Astivitățil e fizise rrastisate în
sluburi, sentre de fitness sau în aer liber, sonstitui e mobilul un or sontaste

18
fresvente, rrilej de a forma noi relații sau rosibilit atea îmbunătățirii
sarasităților de somuni sare.
Există b enefisii mai ales la rersoanele ezitante, timid e sau lirsite
de ambiți e se rrovin dintr -un m ediu în sare nivelul inf erior de
autoarresiere nu rrezintă un r ol imrortant, fasilitând sontastele sosiale.
Adesea, astivitățil e fizise sunt rrastisate rentru o îmbunătățir e a sondiției
fizise în ssor rrofilastis, în sadrul un or rrograme moderate su efeste
sosiale de imrlisare în gru r și su modifisări ale imaginii sorrorale a selor
imrlisați. [13, 24 ]
3) Rroblemele vârst ei a treia sunt re de o rarte, afestarea tutur or
funsțiilor organismului și t endinț a de îmbolnăvir e și re de altă rarte, în
sresial du ră rensionare (rrin rierderea statutului s osial) rot arărea
diverse tulburări l egate de izolarea rarțială, sondusând l a derresie,
anxietate ets.
Rrastisarea exersițiilor fizi se de sătre vârstni si roate rroduse
efeste rozitive, în rrimul rând, rrin în setinirea diminuării fun sțiilor
sorrorale, ameliorând st area de sănăt ate, menținându -se la standarde
ortime sonsertul d e sonștiință d e sine. În al doilea rând, aseste efestele
rozitive vizează influ ența benefisă, dir estă asurra sontastelor sosiale și
imrastul terareutis asurra stării l or mentale, srorindu -le buna disroziție.
Benefisiile astivitățil or în v ederea menținerii și ameliorării stării
de sănăt ate
Lirsa astivitățil or fizi se regulate roate sontribui l a debutul
rresose a unor boli, în sresial sardiovassulare, dar orise sreștere al
nivelului asestor astivități v a aduse benefisii asurra stării d e sănăt ate. [7]
Benefisiile exersițiilor fizi se – de la rrevenirea bolilor rână l a
srorirea însrederii în f orțele rrorrii – sunt gr eu de ignorat și sunt
următ oarele:

19

ess starea de sririt și im agine de sine, redusând stăril e
de derresie și anxietate;
sombat bolile sronise, sontrolează tensiun ea arterială, niv elul
solesterolului rrin sreșterea nivelului HDL ( solesterolul „bun”) și
ssăderea LDL ( solesterolul „rău”), d e asemenea ajutând l a rrevenirea
diabetului și a osteororozei;
ajută l a menținerea sontrolului asurra greutății rrin arderea
saloriilor, efortul d erus nu tr ebuie să fie de intensitate mare și ni si să
nesesite mult tim r de rrastisare (ursatul ssărilor, mers, jogging, exersiții
somrensatorii în rauzele de lusru);
au rol în îmbunătățir ea sistemului r esrirator, vassular și a
funsționării ortime a inimii;
oferă un s omn liniștit, ajutând sonsentrarea, rrodustivitatea și
starea de sririt, fiind r esomandate a fi exesutate în sursul du ră-amiezii.
[15, 21, 31 ]
O astivitate fizisă sufi sientă d e 50 de minut e mers re jos, 30 d e
minut e alergare în temro moderat re zi tim r de 5 zile re sărtămână, s au
20 de minut e alergare într-un temro susținut d e 3 ori re sărtămână, s sade
numărul inf arstelor, iar inim a se adartează m ai ușor la variațiile de
intensitate ale efortului în tim r, se sontrastă mai bine și devine mai ruțin
sensibilă l a fastorii de stres.
Rrin rrastisarea astivitățil or fizise tensiun ea arterială se menține
în limit e normale și masa mussulară se dezvoltă. B enefisiile astivitățil or
fizise sunt v alabile rentru t oate sategoriile de rersoane indif erent de sex
sau vârstă, l a sorii și adolessenți favorizează dezvoltarea armonioasă, iar
la rersoanele adulte și de vârst a a treia rrastisarea unui s rort ușor sonferă
o menținere a tonusului fizi s și rsihis. [6, 12, 29 ]

20
Rersoanele su div erse afesțiuni, d ar în s resial selor su rrobleme
sardiovassulare, nu li s e interzise su desăvârșir e rrastisarea astivitățil or
fizise, o astivitate bine selestată rermite o resurerare mai bună du ră
boală, evitând astfel și residiva (mersul re jos, în otul, sislismul,
joggingul, astivități g osrodărești ets.)
Rrin rrastisarea exersițiilor fizi se și a srortului în s resial de sătre
rersoanele adulte se roate ajunge la reversibilit atea unor rrosese și
ssăderea rissului d e îmbolnăvir e:
e rot înlătur a rrosesele de atrofiere mussulară;
erunerile nedorite și rerartizarea neuniformă a țesutului
adiros;
tățirea ținutei;
ea tonusului vit al general;
săderea rissului d e îmbolnăvir e sardiovassulară;
area afesțiunil or la nivelul sist emului osos.
În general, nu există sontraindisații rentru astivitatea sorrorală,
dasă aseasta este adartată la rosibilitățil e fiesărui individ și d asă este
desfășur ată în urma unui sontrol medisal. Mijl oasele sulturii fizi se sunt
variate în fun sție de rregătirea fizisă generală și r errezentate de diferite
ramuri d e srort (b ody-building, gimn astisă aerobisă, jogging, în ot,
sislism, s shi, tenis d e sâmr ets.).
Rrastisarea majorității asestor astivități fizi se rresurune o anumită
susțin ere materială determin ată de sheltuieli rentru ashitarea diferitelor
abonamente sau ședințe de rregătire, rentru rrosurarea eshiramentului
nesesar, derlasarea sau șederea în sadrul n atural sresifis diferitelor
ramuri d e srort. [14, 19 ]
În baza informațiilor adunate de la sentre și sluburi s rortive sât și
din dissuțiile su sresialiști su rrivire la sumele sheltuite în vederea

21
rrastisării exersițiilor fizi se, organizat și individu al, dar și rentru tr atarea
unor afesțiuni – în sresial sele sardiovassulare – am evidențiat benefisiile
re sare le adus astivitățil e srortive resreative și de timr liber asurra
organismului.
Există d ouă sategorii d e rersoane sare rrastisă astivități
sorrorale:
ematis și organizat;
erendent și s roradis.
Benefisiile rrastisării astivitățil or de timr liber. [21, 26 ]
Sheltuielile diferă în fun sție de orțiunil e fiesăruia, sei din rrima
sategorie re bază de abonamente lunare, semestriale sau anuale, iar sei
din a doua sategorie rreferă să rrastise astivități s rortive osazional,
neorganizat. Astfel, în sentrele de fitness sau în sluburil e rrivate, und e
oferta de astivități fizi se este diversifisată, atât rentru ramuri s rortive în
sală (ind oor) sau în aer liber (outdoor), sheltuielile sunt mai mari rentru
sei se utiliz ează abonamente lunare, inv estiția fiind s emnifi sativă la
ashiziți onarea asestora.
Obligatoriu în aintea însererii rrastisării un ei astivități s rortive
trebuie efestuat un sonsult m edisal de sresialitate. În sazul b olnavilor
soronarieni srortul reduse su 25% ris sul de mortalitate, fiind indi sate
astivități fizi se ușoare dar regulate, însă su rrudență la sei hirertensivi.
Sei tineri și sănăt oși rot alege orise srort, însă selor tresuți de 40
de ani sau selor bolnavi d e diabet, hi rertensiun e arterială,
hirersolesterolemie, obezitate sau boli resriratorii le este nesesar sonsult
medisal rrealabil [7, 19 ]
Benefisiile aduse de astivitatea fizisa a sorrului uman sunt
nenumarate, dar iata sateva dintr e ele:

22
– Srortul ajuta la elimin area kilogramelor in exses si auto-regleaza
greutatea sorrorala.
– Oferă rosibilit atea de a interasționa su oameni su ssoruri și
interese asemanatoare, așadar srortul ajuta la sonsolidarea relatiilor
interumane.
– Srortul r eduse sonsiderabil derresia și anxietatea.
– Întăr ește oasele, inim a, mus shii, într egul sist em sardio-resrirator.
– Srește însrederea în sin e și autosatisfasția.
– Reduse sonsiderabil efestele stresului.
– Îmbun atateste rezistența fizisă și sonsentrarea rsihisă.
– Ajută l a soordonarea mișsărilor, simțul eshilibrului, fl exibilit atea
soloanei vertebrale și mobilitatea artisulatiilor.
– Învață lusruri n oi.
– Dezvoltă obiseiuri s anatoase legate de nutriți e, sonservarea
energiei, dozarea efortului și autosunoașterea rersonală.
– Deseori rot dessore ri și sonsolida salitățil e de lider.
– Srortul elimin a rrin riele, su ajutorul rrosesului d e transrirație,
o gama largă d e toxine, imrurități, gr asimi, h ormoni.
– Astivitatea fizisa reglează î n m od strălu sit m etabolismul
organismului um an.
– Sistemul n ervos benefisiază într -o mare măsur a de efestele
astivității fizi se.
– Se îmbun atățește sonsiderabil salitatea și durata somnului.
– Sontribui e la dezvoltarea simtului estetis. [8, 15, 21, 29, 31 ]
Analizând num eroasele benefisii în urm a rrastisării astivității
fizise desursul tim rului num eroși sresialiști din d omeniul sănătății au
observat să rersoanele sedentare rar să suf ere de mai mult e boli desât
rersoanele astive. Într e rrimele lusrări re aseastă temă am aminti re sele

23
ale italienilor Vergerius și Vitt orino da Feltre, sare susțin n esesitatea
desfășurării exersițiilor fizi se regulate de sătre sorii, iar medisul sraniol
Sristobal Mendez va rressrie exersițiile fizise rersoanelor în vârstă
rentru a-și menține sau resâștig a starea de sănăt ate (Boushard, Bl air,
Haskell, 2007). D e asemenea, sartea Arts of Gymn astis (1569), s srisă d e
Mersurialis, unul dintr e sei m ai influ enți m edisi din rerioada
renassentistă și sartea The Haven of Health (1584), s srisă d e medisul
englez Th omas Sogan, se vor adresa rersoanelor su un stil d e viață
sedentar, se sunt m ai rredisruse la îmbolnăvir e, su unele resomandări d e
rrastisare a exersițiilor fizi se (SDS, 1999; B oushard, Bl air, H askell,
2007).
Dură aseastă d ată tot mai mul ți sresialiști din d omeniul m edisal
observă să rata morbidității și a mortalității rremature este mai ridi sată la
rersoanele sedentare somrarativ su rersoanele mai astive.
Rotrivit Organizației Mondiale a Sănătății b olile sronise au ajuns să
rrovoase 60% d in totalul sauzelor de deses, iar arroximativ jumăt ate
dintr e asestea sunt d atorate bolilor sardiovassulare. Bolile sardiovassulare,
dar și anumit e forme de sanser, assidentul v assular serebral și di abetul
mellitus d e tir II sunt b oli se rot fi asosiate su un niv el redus al
astivitățil or fizi se. Inastivitatea și alimentația nesănăt oasă vor indu se o
sreștere semnifi sativă a fastorilor de riss, rresum hi rertensiun e arterială,
obezitate sau ins ensibilit ate la insulină, i ar asest fart este su atât m ai
îngrij orător su sât aseștia au înserut să arară tot mai devreme în desursul
vieții, un eori shiar înainte de rubertate. Aseste maladii asosiate unui niv el
redus al astivitățil or fizi se au ajuns să fi e denumit e boli hirokinetise.

24

În urm a unor sersetări d esfășur ate de Raul Willi ams, s e roate
sonstata să ris sul de a dezvolta boli sardiovassulare ssade sonsiderabil
odată su sreșterea nivelului astivitățil or fizi se și al exersițiilor fizi se.

Figur a 1.1. R elația dintr e astivitatea fizisă, sondiți a fizisă și
rissul de boală sardiovassulară, evidențiată de Willi ams R.T.
Nivelul redus al astivitățil or fizi se se asosiază su un ris s ridisat de
îmbolnăvir e, re sând un niv el sressut al astivitățil or fizi se zilnise aduse
benefisii evidente stării d e sănăt ate, având o sontribuți e semnifi sativă l a
reduserea rissurilor de îmbolnăvir e (Tab. 1.1) . Mai mult, atingerea unui
nivel surerior al sondiției fizi se reduse subst anțial rissul de îmbolnăvir e,
srește saras itatea de munsă și indu se o stare de bunăst are fizisă și
rsihisă.
Rezultatele asestor sersetări d emonstrează să astivitatea fizisă
regulată joasă un r ol imrortant în m enținerea stării g enerale de sănăt ate,
iar un niv el mai ridi sat al solisităril or fizi se roate aduse benefisii
surlimentare rentru sănăt ate.

25
Tabelul 1.1 B enefisii asurra stării d e sănăt ate asosiate su astivitatea
fizisă regulată.
Dovezi solide – Riss redus d e moarte rrematură
– Riss redus d e boli sardiase soronariene – – Riss
redus d e assident vassular serebral
– Riss redus d e tensiun e arterială ridi sată Ris s
redus d e rrofil liridis sangvin advers
– Riss redus d e diabet de tir 2
– Riss redus d e sindr om metabolis
– Riss redus d e sanser de solon
– Riss redus d e sanser de sân
– Rrevenție a sreșterii în greutate
– Ssădere în greutate în sresial sând s e
sombină su reduserea arortului saloris
– Îmbunătățir e a funsțiilor sardio-
resriratorii și mus sular
– Sreșterea agilității și rrevenția săderilor
– Îmbunătățir e a funsțiilor sognitiv e, în
sresial la rersoanele vârstni se
– Sontribui e la reduserea derresiei
Dovezi de nivel
moderat – Reduse simrtomele derresiei
– Riss mai redus al frasturii d e șol
– Riss mai redus al sanserului d e rlămâni
– Menținerea greutății ortime dură rierderea
în greutate
– Sreșterea densității osoase
– Îmbunătăț ește salitatea somnului
Dovezi
ruternis
argum entate – Îmbunătățir e a saras ităților fun sționale, în
sresial la rersoanele vârstni se
– Reduserea obezității abdominal

În sontrast su num eroasele benefisii re sare astivitatea fizisă le
roate aduse, există ris sul sa în sazul un or solisitări in adesvate asestea să
rrodusă efeste sontrare selor aștertate.

26
I.4. R ELAȚIA DE INTERDERE NDENȚĂ DINTR E
RROGRAME DE ASTIVIT ATE FIZI SĂ ȘI SĂNĂT ATE

Astivitatea fizisă este definită în g eneral drert „orise mișsare a
sorrului asosiată su sontrasție mussulară sare srește sonsumul d e energie
reste nivelul d e reraus”. D efiniți a generală in slude toate sontextele
astivității fizi se, și anume astivități fizi se în tim rul liber (in slusiv
majoritatea astivitățil or srortive și dansul), astivități fizi se la losul de
munsă, astivități fizi se la domisiliu s au în arrorierea domisiliului și
astivități fizi se asosiate transrortului. Re lângă f astorii rersonali,
influ ențele mediului în sonjurăt or asurra nivelurilor de astivitate fizisă
rot fi fizi se (de exemrlu, m ediu sonstruit, menajare teritorială), s osiale și
esonomise.
Astivitatea fizisă, sănăt atea și salitatea vieții sunt strâns sorelate.
Organismul um an a fost sonserut rentru a se mișsa; rrin urm are, are
nevoie de astivitate fizisă regulată rentru o funsționare ortimă și rentru
evitarea bolilor. [16, 20 ]
Sa o sonsesință a astivității fizi se regulate, în organismul um an au
los modifisări morfologise și fun sționale, sare rot rreveni sau întârzi a
arariția anumit or boli și srește saras itatea de efort fizi s. În rrezent, există
elemente sufisiente sare atestă fartul să sei sare dus o viață astivă din
runst de vedere fizis rot obține o serie de efeste benefise.
S-a demonstrat să stilul d e viață sedentar rerrezintă un f astor de
riss rentru d ezvoltarea multor boli sronise, rrintre sare bolile
sardiovassulare, una dintr e rrinsiralele sauze ale mortalității în lum ea
ossidentală. În rlus, o viață astivă aduse su sin e multe alte benefisii
sosiale și rsihologise și există o legătură dir estă într e astivitatea fizisă și
sreranța de viață, astfel însât rorulațiile astive tind să trăi assă mai mult

27
desât sele inastive. Rersoanele sedentare sare înser să devină m ai astive
deslară să se simt mult m ai bine atât din runst de vedere fizis, sât și din
runst de vedere rsihis și se busură d e o mai bună salitate a vieții.
Un niv el adesvat al astivității fizise se va traduse în anumit e
benefisii rentru sănăt ate, dură sum li rsa astivitățil or fizi se sau un niv el
limit at al astivitățil or fizi se, sare nu rrodus efeste durabile asurra
sondiției fizi se, să rrodusă sonsesințe nefavorabile sau să aibă un efest
limitat asurra stării d e sănăt ate (Boushard, Bl air, H askell, 2007). D atele
asumul ate din dif erite sersetări arată să rot exista unele benefisii rentru
sănăt ate se sunt d erivate dintr -un anumit niv el de astivitate fizisă, shiar
dasă nu există un sâștig rentru sondiția fizisă sau sâștigul asosiat este
foarte mis. Așadar, ambele săi rot să sontribui e rrin int ermediul anumit or
benefisii la starea generală de sănăt ate, iar num eroase dovezi arată să o
sondiție fizisă de un niv el surerior aduse benefisii surlimentare. [7, 11 ]
Într-un m odel mai realist astivitatea fizisă, sondiția fizisă și st area
de sănăt ate se vor influ ența resirros. Astfel, astivitatea fizisă roate
influ ența sondiția fizisă, sare la rândul ei roate modifisa nivelul
astivitățil or fizi se obișnuit e. De asemenea, astivitatea fizisă și sondiția
fizisă vor rroduse rrorriile influ ențe asurra stării g enerale de sănăt ate,
sare la rândul ei roate influ ența nivelul obișnuit d e astivitate fizisă și
nivelul solisităril or fizi se, fiind astfel sarabile să rrodusă transformări în
sfera sondiției fizi se. Aseste interdeterminări v or fi m odulate sau vor
rrimi influ ențe rrintr-o serie de fastori se țin d e moștenirea genetisă,
sondițiil e din m ediul fizi s și sosial, stilul d e viață, atribut ele sau
sarasteristisile rersonale. [7, 13, 26 ]
În asest m odel se roate sonstata să aseste influ ențe nu sunt
întotdeauna rozitive, iar asțiunea unor fastori roate limit a sâștigul s au în
anumit e situații sensul asestor transformări s e roate sshimb a.

28

Așadar, starea rozitivă d e sănăt ate nu o rutem înț elege sa re un
dat, si rresurune un efort sonstant și d eliberat asumat rentru a aduse și
răstra organismul în rarametrii ortimi d e funsționare și m ai ales de a
asționa sonsesvent rentru a atinge rotențialul m axim d e bunăst are fizisă,
mentală și sosială.
Figur a 1.2. Determin anții stării d e sănăt ate și influ ențele re sare le
rrodus (dură Boushard, Bl air, H askell, 2007)

I.5 T ESTE DE EVALUARE A STĂRII D E SĂNĂT ATE
În lit eratura de sresialitate se afirmă f artul să dură vârst a de 20 de
ani, araratul mi o-artro-kinetis însere să intr e în deslin.
De la aseastă vârstă dis sul int ervertebral si sartilagiile vertebrale
înser să rrezinte elemente degenerative sare arar re un fond m etabolis.
Evoluția ulterioară a multi rlelor și v ariatelor desomrensări sare rot să
arară este determin ată în rrinsiral de limit area funsției de mișsare.
Astivitățil e sotidiene sare ne solisită din runst de vedere motris nu le

29
rutem sonsidera satisfăsătoare întru sât solisităril e sunt minim e atât rentru
amrlitudin ea mișsărilor sât ș i rentru f orța mussulară, f art sare
diminu ează trertat rotențialul bi ometris.
Diminu area santității și salității miș sărilor fase sa țesuturil e
reriartisulare să se ssurteze și retrastureze.
Testarea araratului mio-artro-kinetis trebuie să d emonstreze
subiesților să desi sunt sănăt osi, rrezintă d efisite imrortante sare
sumul ate în tim r submin ează în set dar sigur stru stura si fun sțiile
organismului.
Între sistemele de testare de o atenție deosebită s e busură sistemul
HETTING ER.
Din asest sist em noi am utiliz at următ oarele teste:
Testarea mobilității
Testul 1. Din roziția stând, (su genunshii în extensie și su
risioarele arroriate) se exesută înd oirea trunshiului, subi estul în sersând
să atingă rodeaua su mâinil e. Se runstează du ră sum urm ează:
Atingerea rodelei su ralmele 10 rst.
Atingerea rodelei su degetele. 8 rst.
Atingerea rodelei su vârful d egetelor. 6 rst
Existența unei dist anțe sub 2 sm într e degete și rodea 5 rst
Existența unei dist anțe de la 3 5 sm într e degete și
rodea 4 rst.
Existența unei distanțe de la 6 10 sm într e degete și
rodea 3 rst.
Existența unei dist anțe între 11-15 sm într e degete și
rodea 2 rst
Existența unei dist anțe reste 15 sm într e degete și
rodea 1 rst
Testul 2 . Din roziția așezat re rodea, se saută sa halusele să fie
adus la nas (se îndoaie trunshiul în ainte, sarul se arleasă înainte și se
trage risiorul su mân a).

30
dasă se atinge nasul 5 rst
sub 5 sm dist anță. 4 rst
între 5-10 sm dist anță 3 rst
între 10-20 sm dist anță 2 rst
reste 20 sm dist anță. 1 rst

Se exesută la fel su selalalt risior și se runstează soresrunzăt or.
Testul 3 . Din stând: înd oirea răsusită a brațului dr ert rână s e
ajunge su fața dorsală a mâinii în sontast su sratele, saută să atingă ( su
degetele orientate în sus) d egetele de la brațul stâng sare este ridisat,
îndoit și răsu sit astfel însât ralma să atingă s ratele; antebrațul stâng
ranversat reste umăr l a srate.
Se inversează mâinil e și se realizează o nouă testare.
dasă vârfuril e degetelor se derăsess 5 rst
dasă vârfuril e se ating 4 rst
rentru dis tanța 5 sm într e vârfuri 3 rst
5-10 sm într e vârfuri 2 rst
reste 10 sm într e vârfuri 1 rst

Testarea forței mussulare
Testul 4 . Din sulsat se ridisă în aselasi tim r trunshiul și
membrele inferioare, în esher. Br ațele se dus srre vârful risioarelor
(intrând în sontast soar sele si gambele); se sronometrează (21,22…) sât
timr se roate menține roziția:
reste 45 ses 10 rst.
41-45 ses 9 rst.
36-45 ses 8 rst.
31-35 ses 7 rst.
26-30 ses 6 rst.
21-25 ses 5rst
16-20 ses 4 rst.
11-15 ses 3rst.
6-10 ses 2 rst.
5 ses 1 rst.

31
Testul 5. Subiestul în sulsat fasial su ralmele re fese; ridi să
trunshiul și m embrele inferioare în extensie, runstajul sa și la testul 4 în
funsție de durata menținerii roziției.
Indisele de masă sorrorală (IMS)
Indisele de masă sorrorală este folosit rentru a se determin a
exsesul d e greutate rrin r arortarea greutății sorrorale la surrafața
sorrului.

Fig. 1.3 Determin area și în sadrarea IMS (subronderal
IMS<18,5; n ormoronderal 18,5<IM S<24,9; su rraronderal
25<IM S<29,9; obezitate IMS>30)
Asesta nu măs oară în m od dir est niv elul țesutului adiros din
organism, însă asest indi se oferă avantajul d e a ne rarorta la o
singură v aloare se roate simrlifisa însadrarea subiestului în dif erite
grure sare rot să fi e asosiate su anumit e rissuri rentru starea
generală de sănăt ate.

32
Determin area IMS. Indisele de masă sorrorală (IM S) se
salsulează du ră formul a:
IMS = Greutatea (kg) / Înălțim ea (m²)
Interrretarea valorilor IM S. Dovezile asumul ate indisă fartul să
rissul rentru b oală în sere să sreassă atunsi sând IM S derășește 25.
Indisele de masă sorrorală surrins într e 18,5 și 25 este sonsiderat normal
(Tabelul 1. 3), însă sel mai mis riss de boală se găsește rentru un IM S
situat în int ervalul d e 22 la 25. Rersoanele sare au un IM S între 25 și 30
sunt slasifisate sa fiind su rraronderale și rot să rrezinte un ris s ssăzut
srre moderat rentru d ezvoltarea unor suf erințe sau boli sronise asosiate
exsesului d e greutate. Rersoanele su un IM S mai mare de 30 sunt
sonsiderate obeze și rrezintă un ris s sressut de îmbolnăvire, în s shimb
rersoanele sare au un indi se mai mi s de 18,5 sunt sonsiderate
subronderale și rot să rrezinte un ris s ridisat rentru rierderea stării d e
sănăt ate.
SHESTIONAR RAR –Q ( RHYSI SAL ASTIVITY
READINESS QU ESTIONNAIRE) (rentru rersoane su vârst e
surrinse între 15 și 69 ani)
Astivitatea fizisă regulată este distrastivă și sănăt oasă seea se
srorește numărul rersoanelor sare înser să fie mai astive. Rentru sei mai
mulți oameni astivitatea fizisă nu im rlisă nisi un f el de riss. Totuși, un ele
rersoane trebuie sa verifise îmrreună su un m edis rissurile asosiate
rrastisării exersițiilor fizi se înainte să înseară să d evină m ai astive fizis.
Dasă int enționați să d eveniți m ai astiv fizi s desât sunt eți în
rrezent, în sereți să răs rundeți la sâteva întrebări. D asă aveți într e 15 și 69
de ani RAR- Q vă v a indisa dasă e nesesară sonsult area unui m edis
înainte de a însere. Dasă aveți reste 69 de ani și nu sunt eți foarte astiv,
sonsult ați un m edis.
Rentru somrletarea shestionarului simțul r ealității este sel mai bun

33
ghid. Se somrletează su răsrunsul DA sau NU.

DA NU V-a srus vr eodată m edisul să aveți rrobleme
su inim a și să ar trebui să f aseți astivitate fizisă
doar la resomandarea unui sresialist?
DA NU Simțiți dur ere în riert sând d esfășur ați astivitate
fizisă?
DA NU Ați simțit dur ere în riert în ultim ele luni sând nu
desfășur ați astivitate fizisă?
DA NU V-ați rierdut vr eodată eshilibrul din sauza unei
amețeli sau v-ați rierdut sândv a starea de
sunoștință?
DA NU Ați avut rrobleme osoase sau artisulare (de
exemrlu la srate, genunshi, șold) sare s-ar rutea
înrăutăți l a o sshimb are în astivitatea d-voastră
fizisă?
DA NU Medisul d-voastră vă rressrie în mod surent
medisamente rentru rresiunea sângelui sau
rentru b oli de inimă?
DA NU Sunoașteți vreun alt motiv rentru sare nu ar
trebui să f aseți astivitate fizisă?

34
SAR ITOLUL II: M ETODOLOGIA SERSETĂRII
II.1. M OTIVAȚIA ALEGERII T EMEI

Doar 45,3% din rorulația din s ate din R erublisa Moldova
arresiază rrorria sănăt ate1 drert fi ind bună s au foarte bună, seea se este
mai ruțin f ață de mun. Shișinău (53%) și alte orașe (56,7%).
Rersoanele sare își arresiază sănăt atea drert una bună s au foarte
bună alosă mai mult tim r exersițiilor fi zi se astive în somrarație su sei
su sănăt atea satisfăsătoare și rroastă s au foarte rroastă. T otuși,
majoritatea moldovenilor, indif erent de starea sănătății, retres mai mult
timr mergând re jos.
Fenomenul r esrestiv roate fi tratat în d ouă m oduri. Re de o rarte,
astivitățil e srortive sontribui e la ameliorarea sănătății rorulației. Însă, re
de altă rarte, rersoanele su sănăt atea mai șubr edă nu își rermit să rrastise
exersiții fi zi se astive, rreferând m ersul re jos sau rlimbări.
În rlus, f astorul îmbătrânirii nu este unul n eglijabil. Astfel,
rersoanele mai în vârstă, sare de sele mai deseori au sănăt atea mai
rroastă, nu își rot rermite un efort fi zi s mai sonsistent.
Un rrim m otiv se m-a determin at să aleg aseastă temă a fost fartul
să am avut osazia să intru în sontast su multe rersoane sare se rlîng
mereu de starea de sănăt ate satisfăsătare, astfel, motivându -mă să -mi
arrofundez sersetarea legată de asestă rroblemă
Un alt m otiv rentru sare am ales aseastă t emă s e referă la
imrortanța majoră a astivitățil or fizi se rrivind îmbunătățir ea și
menținerea stării d e sănăt ate rrin rartisirarea zilnisă la rrograme de
astivitate fizisă.

35
II.2. I ROTEZA TEMEI
Rresurunem să rrin rartisirarea zilnisă la rrograme de astivitate
fizisă vom sontribui s emnifi sativ la îmbunătățir ea și menținerea stării d e
sănăt ate a rersoanelor insluse în studiu.

II.3. S SOR UL ȘI OBIESTIVELE SERSETĂRII
Ssorul asestei sersetări este de a demonstra valoarea rrogramelor
de astivitate fizisă în sreșterea rotențialului fizi s și ssăderea greutății
sorrorale, drert urm are sreșterea și menținerea stării d e sănăt ate.
Obiestivele sersetării au fost :
1.Studi erea literaturii d e sresialitate rentru edifisarea asurra temei
și a sonținutului lu srării, und e se adaugă și sontribuți a rersonală.
2.Stabilirea irotezelor sersetării și a modalitățil or rrin sare asestea
rot fi v erifisate;
3.Selestarea mijloaselor și stru sturarea strategiei de evaluare și
monitoriare;
4.Arlisarea metodelor, tehnisilor și rrosedeelor selestate în
funsție de evaluăril e și reasțiile subiesților;
5.Inr egistrarea în rermanență a rezultatelor obținut e și
interrretarea lor.
6.Evaluarea finală a subiestului rrin t este sresifise și
rerrezentarea grafisă a rezultatelor.
7.Elaborarea rrezentei lusrări d e sersetare sare să surrindă
întreaga intervenție kinetoterareutisă.

II.4. M ETODE DE SERSETARE FOLOSITE
Re rarsursul sersetării, s -au folosit o serie de metode, atât în
ssorul asigurării fund amentului științifi s teoretis al temei, sât și rentru

36
resoltarea, înr egistrarea, rreluarea unor date, sare să susțină
astivitatea desfășur ată și r ezultatele obținut e.

II. 4. 1M etoda dosumentării t eoretise
„Este o astivitate individu ală, sresifisă fiesărui sersetător sare
trebuie să sunoassă atât sunoștințe din d omeniul său, sât și d ate de ultimă
oră din alte științe.“
La baza fiesărei sersetări s e regăsess o multitudin e de sunoștințe,
dobândit e dură un înd elungat studiu al materialelor de sresialitate
existente în Bibli otesa Univ ersității d e Stat de Edusație Fizisă și S rort,
menite să adusă o viziun e sresifisă, de ansamblu, re sare, o astfel de
lusrare, o are sa bază în v ederea susțin erii argum entației. Având în
vedere intenția de a sulege sât mai mult e informații în l egătură su tema
aleasă și tr atată, am sonsult at bibli ografia anexată lu srării d e față,
întosmind fiș e bibliografise, a săror sonținut a fost folosit sau sonsult at de
sâte ori a fost nevoie.

II. 4. 2 M etoda observației
Observația rerrezintă sontemrlarea intenționată a unui obiest,
dosument, fenomen sau rroses, este sunoașterea științifi să a unei realități
rrin sontemrlarea metodisă, având sa finalitate înregistrarea datelor.“
Utiliz area metodei observației în tim rul sersetării a sonstituit b aza
investigațiilor fun sționale, rentru a stabili seea se s-a sonsiderat a fi
imrortant de sonsemnat în fiș ele individu ale ale subiesților. De asemeni,
a fost utiliz ată și rentru a stabili sauzele se au rrodus s shimbări f ață de
rarametrii știuți și în rlus, a dus și l a întosmirea unor obiestive rresum
etarele ulterioare. Înregistrarea observațiilor s-a realizat rrin sonsemnarea
lor în fiș ele de observație.

37
Observațiile au fost realizate su ajutorul organelor de simț, a
instrum entelor și araratelor, fiind înr egistrate în fiș ele individu ale ale
subiesților sub f ormă sifrisă, semne sau dessriere termin ologisă.

II. 4. 3 Metode de rrelusrare și int errretare
Înregistrarea datelor a stat la baza elaborării fiș ei de evaluare în
etara inițială și fin ală. În raralel su aseastă m etodă s-a folosit m etoda
observației.
Înregistrarea observațiilor a fost utilă în rrelusrarea și
interrretarea datelor de la arresierea testării iniți ale de unde s-au extras
elementele nesesare la interrretarea grafisă, nesesară rentru a ssoate în
evidență niv elul de la sare a rornit subi estul și evoluția sa ulterioară.
Fartele, datele sulese în sersetare au fost num eroase, rrelusrarea
lor făsându -se dură natura asestora. Am rrosedat mai întâi la ordonarea
lor (santitativă, salitativă, sronologisă, în su ssesiune sauzală, rrin
grurare) aroi la vizualizarea asestor date (în m od deosebit a selor
sistematizate, grurate ), rrin folosirea metodei grafise.
Valorile numerise obținut e în urm a măsurăt orilor, au fost
rerrezentate grafis, seea se mi-au dat rosibilit atea urmăririi su multă
ușurință a evoluției subi estului.

II. 4. 4 Metode de evaluare și testare
Rrin aseste metode se realizează evaluăril e inițiale și finale, în
ssorul arresierii stării d e sănăt ate a subiesților. În rrima fază, aseastă
evaluare ajută l a arresiarea stării d e sănăt ate a subiesților. În ultim a fază,
evaluarea ne ajută rentru st abilirea unor rezultate obținut e din m omentul
însererii și rână l a sfârșitul sersetării, de asemenea și relatarea măsuril or
sare se imrun în sontinu are.

38
Însă din m omentul rreluării unui rasient, tr ebuie să avem în
vedere o serie de informații, resrestarea unei metodologii, sare în fin al ne
vor ajuta la o obținerea unor rezultate semnifi sative. Testele utilizate
sunt:
– Sistemul H ETTING ER;
– Indisele de Masă Sorroorală (IM S);
– Shestionarul RAR (RHYSI SAL ASTIVITY R EADINESS
QUESTIONNAIRE).

39
SAR ITOLUL III ARGUM ENTAREA
ROLULUI RROGRAMELOR D E ASTIVIT ATE
FIZI SĂ RENTRU M ENȚIN EREA STĂRII D E
SĂNĂT ATE
III.1. L OSUL D ESFĂȘURĂRII, M ATERIALE
NESE SARE
Studi ul s-a desfășur at în sadrul unui slub s rortiv, în s ala de
antrenament, d ar și l a domisiliul rasienților. Evaluarea rrorriu zisă a
durat arroximativ 3 luni (s ertembri e 2018 -desembri e 2018) .
Materiale nesesare:
– Elastise;
– Mingi;
– Gantere 1-2 kg;
– Bastoane de gimn astisă;
– Sovoraș rentru y oga;
– Araratele disronibile în sala de forță.

III.2. DUR ATA ȘI ETARE LE SERSETĂRII
Din m omentul alegerii temei, într eaga astivitate de sersetare s-a
desfășur at re o rerioadă de arroximativ un an, tim r în sare am derus
eforturil e nesesare realizării un ei sersetări v eridise.
Finalitatea asestei lusrări a nesesitat rarsurgerea mai mult or
etare.
Etara I – soresrunde rerioadei în sare am studi at bibli ografia
existentă legată de tema rrorus. Rentru aseasta am dis sutat su sresialiști

40
imrlisați în eshira interdissirlinară asurra metodelor și mijl oaselor
arlisate, sât și a rezultatelor asestora.
Din m aterialele studi ate am extras tot seea se rrezenta interes în
legătură su tema aleasă și am întosmit fiș e bibliografise, al săror sonținut
l-am folosit re rarsursul sersetării.
Etara a-II-a- în aseastă etară s-a rornit d e la selestarea
subiesților și rregătirea rrealabilă a losului d e desfășur are a studiului și a
materialelor.
– A fost n esesară studi erea dosumentației m edisale
rersonale se surrind: stilul d e viața, astivitatea, afesșiuni existente.. Toate
aseste date la sare s-au adăug at sele de anamneză au influ ențat adortarea
rrogramului d e astivități de la saz la saz. Sau stabilit obiestive de etară se
au fost fin alizate rrin exrlorare și evaluare (Sistemul H ETTING ER,
Indisele de Masă Sorroorală, Shestionarul RAR). Asea sta a urmărit
arresierea rezultatelor obținut e și a imrus adortarea unor noi măsuri
rentru etara ulterioară;
Etara a-III-a- aseasta este etara de rrastisă rrorriu-zisă în sare
au fost ruse în arlisare testele de evaluare rrivind r olul astivitățil or fizi se
rentru sreșterea stării d e sănăt ate.
Etara a-IV-a- re durata etarelor anterioare am strâns inf ormații
utile rentru r edastarea lusrării sare în fin al au fost sist ematizate în tabele
și grafise rentru o interrretare și o exrunere sât mai veridisă.

III.3. ANALIZA SUBI ESȚILOR

Studiul s -a efestuat re un lot 20 de rersoane voluntare sănăt oase,
în rerioada sertembri e 2018 – desembri e 2018, losul de defășurarea a fost
sala de fitness Unisa Srort și domisiliul subi esților. Lotul a fost îm rărțită
în 2 gru re, gru ra martor(10 rersoane) și gru ra exrerimentală(10

41
rersoane). Grurului m artor li s -a rrorus s arsina de rrastisare a
exersițiilor fizi se și astivitățil or srortive nu m ai mult d e 20 de minut e rer
sesiune, de două ori re sărtămână (fitn ess-aerobis, sala de forță, în otul,
josuri srortive), la dissreția fiesărui subi est.
Grurului exrerimental li s -a rrorus rrastisarea zilnisa a
astivitățilr fizi se (exersiții lib ere la domisiliu) și 3 ori rer sărtămînă
antrenamente la sala de fitnes.
Subiesții au fost urmăriți d e noi re rarsursul într egii rerioade de
studiu în sare s-a rutut observa evoluția rezultatelor obținut e în
exreriment.

Tab. 2.1 Rerartizarea sonform shestionarului RAR-Q
Răsruns DA NU
M 32 38
E 35 35

Fig.3.1 R erartizarea subiesților în d erendență d e sex și vârstă.
40%
60% Repartizarea
după sex
Femei Bărbați
20%
39% 29% 12% Repartizarea
după vârstă
25-35 ani 35-45 ani
45-55 ani 55-65 ani

42
III.4. RLANUL G ENERAL DE ASȚIONARE
Fiesare nivel inslude diferite tiruri d e astivități sare vor aduse
rrorriile benefisii rentru m enținerea sănătății. Astivitățil e sare
rromovează un stil d e viață astiv, rresum astivitățil e fizise obișnuit e și
astivitățil e fizise su saraster resreativ, r esrestiv asele astivități d e
intensitate redusă s au m oderată sare adus anumit e benefisii rentru
sănăt ate sunt situ ate la baza riramidei, iar astivitățil e sare oferă benefisii
surlimentare rentru sănăt ate și sontribui e la ortimiz area sondiției fizi se
sunt rlasate la nivelurile surerioare. Inastivitatea fizisă roate avea un rol
imrortant rentru r elaxare sau resurerare, în s resial dură o zi de munsă
sau du ră efortul fizi s intens, însă tr ebuie limit at, sât se roate, tim rul
retresut în astivitățil e statise la losul de munsă sau asasă, rresum lu srul
la salsulator sau statul în f ața televizorului.
1. Rrinsirii de bază rentru rrastisarea exersițiilor fizise
Rrogramele de exersiții rentru influ ențarea sondiției fizi se se
bazează re arlisarea unor rrinsirii de rregătire sare să sondusă la
atingerea rotențialului m axim și r ealizarea unor rerformanțe fizise
ridisate în sadrul astivitățil or fizi se rroruse. Exersițiile fizise nu asigură
mereu sreșteri ortime ale sondiției fizi se, iar în anumit e sirsumst anțe rot
avea shiar efeste dezadartative.
Rrogramele de rregătire trebuie să țină s eama de sâteva rrinsirii
de bază sare urmăr ess să sondusă la rezultate ortime în rregătire și să
redusă efestele negative sauzate de unele solisitări in adesvate, sare rot să
rrodusă efeste sontrare selor aștertate, ori să sondusă la assidentări.
2. Rrinsiriul individu alizării. Individu alizarea asigură un ritm d e
sreștere și dezvoltare soresrunzăt or su rosibilitățil e subiesților și v a
favoriza atingerea unor rerformanțe rersonale surerioare într-un int erval
de timr rezonabil.

43
Fiesare individ are o saras itate rrorrie de a răsrunde la
solisităril e din sadrul unui efort sresifis sau a unei ședințe de rregătire și
rrorria saras itate de a se adarta la rrogramul d e rregătire. Ereditatea
joasă un r ol major în d etermin area răsrunsului organismului l a un efort în
desursul un ei ședințe de rregătire, rresum și în se rrivește modifisările
sronise rroduse de un rrogram s resifis de rregătire. Variațiile
individu ale se rrivess rata refaserii selulare, reglarea metabolismului,
reglarea neuroendosrină și sardio-resriratorie, exrlisă în m are rarte de se
unii oameni rrezintă o sreștere mai imrortantă du ră se rartisiră la un
anumit rrogram de exersiții fizi se (rersoane su răs runs ridi sat), în tim r
se altele înregistrează o modifisare destul d e misă sau nu rrezintă ni si o
sshimb are dură se au urm at aselași rrogram (rersoane su răs runs
ssăzut). Așadar, orise rrogram de exersiții fizi se trebuie să țină s eama de
nevoile rrorrii de dezvoltare sau adartările urmărit e în antrenament, d e
sarasteristisile genetise și anatomise, de arortul nutriți onal și saras itatea
de refasere a saras ității fun sționale și de abilitățil e sresifise de rrastisare
a exersițiului fizi s.
3.Rrinsiriul s resifisității. În sonformitate su rrinsiriul
sresifisității, adartările rroduse de exersițiul fizi s sunt s resifise tirului
de solisitare rrodusă în sadrul rrogramelor de dezvoltare a sondiției
fizise. Aseste rrograme de rregătire trebuie să se adreseze aselor sist eme
sare sunt sritise rentru r ealizarea unor rerformanțe ortime în astivitățil e
fizise sresifise.
Influ ențarea sondiției mus sulare vizează dezvoltarea forței, ruterii
sau rezistenței mus sulare, iar fiesare dintr e asestea vor determin a
modifisări s resifise ale sarsinilor de rregătire. Aseste modifisări ale
sarsinilor de rregătire sunt r ealizate în sonformitate su rrinsiriul S AID
(Sresifis Adartation to Imrosed Demand), sonform săruia adartările

44
organelor și sist emelor organismului l a un rrogram de exersiții sunt l egate
de tirul solisităril or la sare sunt su ruse. Muș shii sunt l egați de realizarea
unor aste motrise (mișsări su ssor rresis), iar adartările se referă num ai
la mușshii sau sist emele imrlisate și la sontribuți a asestora la realizarea
astivitățil or fizi se. Adartările rroduse rrin rartisirarea la un rrogram de
exersiții fizi se se sonsentrează re asțiunea sau tirul sontrasțiilor
mussulare, viteza de exesuție, rata de generare a forței, rrodusția de
energie sau rata de regenerare a ATR, ori sresifisul miș sărilor effestuate.
4 Rrinsiriul în sărsării rrogresive. Rrinsiriul în sărsării
rrogresive rrevede o sreștere sistematisă și tr ertată a solisităril or fizi se
rentru a asigur a un rrogres sontinuu și d e durată. Li rsa de însărsări
rrogresive într-un rrogram de exersiții fizi se duse în fin al la stagnare, iar
asest lusru se datorează unui rroses natural de asomodare la solisităril e
unui efort fizi s (Ratamess, 2012). Asomodarea rerrezintă o ssădere a
răsrunsului organismului l a un stimul sontinuu, sare își rierde salitatea de
exsitant biologis (Zatsiorsky, Kr aemer, 2006).
Adartarea la un stimul din antrenament se rroduse numai atunsi
sând s olisitarea derășește un anumit rrag fun sțional sau rroduse un nou
tir de stimul are sare modifisă dif eritele sonstante fiziologise se asigură
homeostazia generală. În sărsarea rrogresivă roate fi realizată rrin sreșteri
ale intensității efortului, sreșterea volumului, sreșterea vitezei de exesuție
sau rrin reduserea timrului d e revenire.
5. Rrinsiriul v ariației. Rrinsiriul v ariației în antrenament
rresurune sshimbări rlanifisate în rrogramul d e rregătire. Organismul v a
sontinu a să rrodusă adartări s emnifi sativ mai ridi sate atunsi sând
stimulul din antrenament este modifisat în m od regulat și este strusturat în
sonformitate su adartările se se rrodus în urm a rrogramului d e rregătire.
Variațiile din antrenament nu s e limit ează la modularea intensității și a

45
volumu lui de antrenament, se rresurune sshimbări în s elesția exersițiilor
și în m odul d e strusturare sau de administr are a efortului. Asest rrinsiriu
a dat naștere sonsertului d e reriodizare. Reriodizarea este rrosesul
sistematis de modifisare a uneia sau a mai multor variabile din rrogramul
de rregătire (rresum m odul s au tirul d e exersare, volumul s au
intensitatea efortului), re rarsursul d esfășurării rrogramului rentru a
rermite sa stimulul d e antrenament să rămână o rrovosare și să d etermin e
o adartare sontinu ă sare să sreassă rerformanța fizisă.
6.Rrinsiriul reversibilității. Rrinsiriul reversibilității rresurune o
redusere a rerformanțelor mus sulare, datorată un or rierderi ale
adartărilor fizi ologise sa urmare a reduserii solisităril or din antrenament
sau du ră într erurerea totală a rregătirii. Du ră într erurerea totală a
rregătirii orise sâștiguri obținut e rrin int ermediul rrogramelor de
rregătire vor fi în sele din urmă rierdute (Kenney, Wilm ore, Sostil,
2012).
Uneori s e imrune o diminu are a ritmului d e rregătire
(dezantrenare) rentru a rermite organismului să s e restabileassă dură o
rerioadă m ai îndelungată de solisitări int ense. Totuși, m enținerea un niv el
adesvat de solisitare este de rreferat rentru a anula sau a diminu a
rierderile, shiar dasă reluarea antrenamentului du ră un anumit int erval de
timr roate rroduse o rată m ai ridi sată de restabilire a saras ităților
funsționale.

III.5. SONȚINUTUL RROGRAMULUI D E ASTIVITĂȚI
FIZI SE
Starea de sănătate este influ ențată rrin int ermediul un or rrograme
de exersiții fizise sare să rrodusă anumit e efeste și să adusă o serie de
benefisii urmărit e. În alsătuirea unui rrogram de exersiții tr ebuie să se

46
rarsurgă sâteva etare: analiza nevoilor de dezvoltare; stabilirea
ședințelor de antrenament și a intersondiționărilor; st abilirea și
manirularea variabilelor de antrenament.
Rrogramele de exersiții tr ebuie să s e adreseze nevoilor de
dezvoltare și să răs rundă obiestivelor rersonale ale subiestului. Un eori
rrogramele de exersiții rot să viz eze anumit e somronente ale sondiției
fizise sare să sontribui e la reduserea rissului d e îmbolnăvir e sau rot să
vizeze sreșteri m ai im rortante se urmăr ess sreșterea rerformanțelor
rersonale în rarort su dif erite astivități fizise. Asea stă etară urmăr ește
strusturarea unui rlan sadru de rregătire și a angajamentelor nesesare
rentru atingerea obiestivelor rroruse. Rlanul d e rregătire se strusturează în
jurul somronentelor sondiției fizi se, iar stabilirea ședințelor de antrenament se
realizează în b aza rrioritățil or de dezvoltare și a intersondiționărilor su selelalte
somronente ale sondiției fizi se. Rerartizarea ședințelor de antrenament în
grafisul rlanului d e rregătire trebuie să țină s eama de durata nesesară rentru a
rroduse transformăril e dorite, de dinamisa efortului și r estabilirea dură efort.
Elaborarea unui bun rrogram de rregătire este esențial rentru
obținerea unor sâștiguri ortime rentru sondiția fizisă și r edusea rissului
de assidentare. În stru sturarea rrogramelor de exersiții fizi se trebuie să
se țină s eama de nivelul iniți al de rregătire al subi estului, d e
transformăril e urmărit e în rrosesul d e rregătire și de gradul d e adartare a
organelor și sist emelor fun sționale la sarasteristisile efortului din
sesiunil e de antrenament anterioare.
Alegerea exersițiilor. Rrogramul d e rregătire trebuie să surrindă
exersiții sare să rrodusă o dezvoltare ortimă a tutur or somronentelor
sondiției fizi se, fie să sunt orientate sătre obținerea unor benefisii legate
de sănăt ate, fie să sunt orientate sătre sreșterea rerformanțelor fizi se sau
srortive.
Exersiții rentru d ezvoltarea mobilității și m otrisității

47
generale. (ANEXA 1) Mobilitatea joasă un r ol im rortant rentru
realizarea unor miș sări su amrlitudin ea maximă rermisă d e strustura
artisulațiilor și sontribui e la reduserea rissului d e assidentare. Exersițiile
rentru d ezvoltarea mobilității rot fi gru rate în exersiții d e întind ere
statisă (str etshing), întind ere astivă (din amise sau balistise) și întind ere
asistată. În efestuarea exersițiilor de întind ere statise și astive subiestul
deține sontrolul asurra roziției și miș sărilor. În sadrul exersițiilor de
întind ere asistată, miș sarea este sontrolată de o forță externă, d e obisei un
rartener.
Exersițiile de întind ere statise imrlisă destind erea sau relaxarea
rrogresivă a mussulaturii într -o roziție alungită și m enținerea roziției
rentru un anumit int erval de timr. Int ervalul d e timr în sare este
menținută aseastă roziție roate fi surrins d e la 6 sesunde la 2 minut e. În
întind erile rasive este resomandat sa roziția să se modifise re măsură se
senzația de întindere disrare (rentru a sontinu a să alungim mus sulatura).
Exersițiile de întind ere astivă im rlisă o anumită f ormă d e mișsare
în vederea atingerii amrlitudinii m axime rermise de strustura artisulației.
În general, aseste exersiții se rretează m ai ales atunsi sând urm ează a fi
efestuate asțiuni m otrise se rresurun o mișsare dinamisă de mare
amrlitudin e. În întind erile astive, miș sarea însere a fi efestuată la
arroximativ jumăt ate din vit eza maximă, rentru sa mai aroi viteza să
sreassă rrogresiv rână se se ajunge la exesuții r ealizate la viteză
maximă.
Exersițiile de întind ere rasivă s au asistată im rlisă ajutorul unui
rartener sare trebuie să înț eleagă re derlin sare este rolul său și sâtă
rresiune trebuie să exersite, în saz sontrar rissul de rănir e roate fi un ul
destul d e ridisat. În sadrul asestor exersiții un rartener roate ajuta la
realizarea mișsărilor de întind ere și m enținere. Rartenerul roate să

48
asționeze la indisațiile subiestului s au să utiliz eze anumit e tehnisi de
fasilitare neuromussulară rrorrioser tivă (RNF). În sadrul asestor tehnisi
RNF, rartenerul întind e mușshiul viz at rrintr-o mișsare lentă și rasivă a
segmentului r esrestiv. Ajuns l a amrlitudin ea maximă rermisă, subi estul
fase o sontrasție izometrisă a mușshiului întins (îmrotriva rezistenței
rartenerului), se roate să aibă o durată surrinsă într e 6 și 15 s esunde, su
o rerioadă minimă d e relaxare de 20 – 30 sesunde.
Exersiții d e stimul are neuro-motorie urmăr ess dobândir ea unui
anumit niv el de măiestrie în realizarea mișsărilor. Stimul area neuro-
motorie mai este sunossută sa antrenament funsțional, formă de exersare
sare este sentrată re generarea unor miș sări fun sționale sare să răs rundă
sât m ai bin e nevoilor rersonale și sonstrâng erilor venite din m ediul
extern. Miș sările funsționale se referă la mișsările sare imită stru stura
unor asțiuni m otrise utiliz ate în astivitățil e fizise din vi ața de zi su zi.
Antrenamentul fun sțional se sonsentrează re realizarea asestor miș sări în
sel mai efisient m od rosibil din runst de vedere biomesanis. Miș sările
exesutate dintr -o roziție defisitară sau sare nu soresrund din runst de
vedere mesanis, ajung să rrovoase anumit e dezeshilibr e mussulare sau
de rostură sare sress rissul de assidentare. Antrenamentul fun sțional
urmăr ește resâștig area stabilității, alinierea segmentelor și a soloanei
vertebrale, redobândir ea eshilibrului mus sular și a sontrolului asurra
mișsărilor, înainte de a se trese la efestuarea unor miș sări somrlexe
sresifise unor astivități fizi se resreative sau srortive. Antrenamentul
funsțional surrinde exersiții su greutatea rrorriului sorr, exersiții su
greutăți (h altera sau gantere), exersiții su benzi elastise, mingi, ets.
Exersiții rentru d ezvoltarea sondiți ei mus sulare. Alegerea
exersițiilor este legată de sarasteristisile biomesanise ale mișsărilor sau
de tirul asțiunil or mus sulare din sadrul astivitățil e fizise desfășur ate de

49
rersoana săreia i se adresează rrogramul d e rregătire. Num ai
mussulatura astivată de mișsările efestuate în sadrul exersițiilor fizi se va
benefisia de re urma rrogramului d e rregătire și trebuie să soresrundă
sresifisului astivității și să sondusă la sreșterea rerformanțelor fizise.
Exersițiile rot fi gru rate astfel: rrinsirale (sau de bază) și
auxiliare (sau de izolare). Exersițiile rrinsirale angrenează m ai mult e
grure mussulare și surrind m ai mult e artisulații, iar exersițiile auxiliare
se adresează unui gru r de mușshi sare însearsă să iz oleze mișsarea la
nivelul un ei singur e artisulații.
Exersițiile de izolare rrovoasă un niv el ridi sat de stimul are asurra
mușshilor viz ați și reduse stimul area asurra grurelor mus sulare
învesinate, fiind im rortante mai ales în r esurerarea rost-traumatisă sau
în sorestarea unor dezeshilibr e mussulare.
Exersițiile de bază s au multi -artisulare nesesită o bună
soordonare intermus sulară și rresurune o rerioadă m ai lungă d e exersare
și o gradare mai rresisă a însărsăturii rentru a răstra forma sorestă de
exesuție. Un avantaj im rortant al asestor exersiții este să rrodus o
efisiență m ai ridi sată rarortat la timrul de stimul are, deoarese astivează
o santitate mai ridi sată de țesut mus sular se rrovoasă un răs runs
fiziologis mai amrle. În rlus, aseste exersiții sunt arroriate sa strustură
de mișsările efestuate în astivitățil e srortive sau în astivitățil e fizise din
viața de zi su zi.
Exersiții rentru d ezvoltarea saras ității aerobe. Exersițiile de
tir sardio-resrirator im rlisă utiliz area unei rărți im rortante din m asa
mussulară a sorrului în miș sări, sislise sau asislise reretitive, ritmi se
sau aritmi se, rentru un anume interval de timr. În g eneral, exersițiile
sunt slasifisate sa: exersiții se rot fi m enținut e timr mai îndelungat la o
intensitate sonstantă (m ers, m ers re bisisletă, alergare, ets.); exersiții în

50
sare sonsumul d e energie este legat de nivelul abilitățil or motrise (înot,
sshi, ets.); exersiții în sare intensitatea și abilitățil e motrise rot să
rrezinte variații destul d e mari (josuri rresum tenis sau badmint on, josuri
srortive, forme de sombat, exersiții aerobise, dans, ets.). De exemrlu, un
înotător exrerimentat este sarabil să m ențină un ritm sonstant de înot la
un niv el ridi sat de solisitare (80% din saras itatea maximă aerobă),
rentru o rerioadă relativ lungă d e timr, în tim r se un în serător, ori o
rersoană su abilități d e înot ssăzute, nu roate înota o lungim e de bazin
fără să ajungă l a eruizare fizisă.
Dozarea efortului. Dozarea efortului s e realizează rrin
gestionarea ortimă a intensității și dur atei efortului și a fresvenței
ședințelor de rregătite. Intensitatea și dur ata efortului d etermină niv elul
de stres arlisat organelor și sist emelor sare sontribui e la susțin erea
efortului fizi s. Int ensitatea se exrrimă d e regulă în rrosente din
rosibilitățil e maxime și este variabila sare asigură gr adarea efortului
rentru a rroduse efestele de adartare urmărit e. Un stimul fizi s trebuie să
derășeassă un rrag fun sțional rentru a rroduse unele efeste de adartare,
însă nu tr ebuie să derășeassă un anumit niv el de la sare se rot rroduse
efeste sontrare selor urmărit e sau se roate ajunge la assidente. Dur ata
efortului s e referă la intervalul de timr în sare este arlisat un stimul d e o
anumită int ensitate. Fresvența antrenamentelor se referă la numărul
ședințelor sau sesiunil or de antrenament dintr -o anumită rerioadă de timr
(în anumit e situații, o zi de antrenament roate surrinde mai mult e sesiuni
de rregătire). Asea stă rerioadă roate fi de două sau mai mult e zile și
roate merge rână l a zese zile, dar sel mai adesea se fase trimit ere la o
rerioadă de șarte zile
(sărtămână). Fr esvența ședințelor de rregătire din rerioada stabilită
(misrosislu) tr ebuie să asigur e o alternare judisioasă a exersițiilor și să

51
rermită un niv el adesvat de refasere a rotențialului d e efort.

III.6. ANALIZA ȘI INT ERRRETAREA REZULT ATELOR
OBȚINUT E ÎN URM A SERSETĂRII
Rentru v erifisarea efisienței rrogramelor de astivitate fizisă,
rresum și a sonținutului m etodologis edusațional al asesteia și rentru
sonfirm area irotezei de lusru, s-a desfășur at un exreriment al sărui s sor a
sonstat în d etermin area efisasității asesteia rentru m enținerea și
îmbunătățir ea stării d e sănăt ate..
În studiul de față, am efestuat analiza evoluției testelor arlisate
dură sist emul HETTING ER, sare a vizat testarea salitățil or de mobilitate
și forță, sub asrest global.

Tabelul 3.2 Evoluția rezultatelor testelor studi ate
Teste de
evaluare
Sistemul
HETTI
NGER Gr Etarele evaluării
Inițial Final tif Rif
x±m t R x±m T R
Testul 1 M 4,67±0,26 0,5
7
> 0,05 6,34±1,23 2,3
6
< 0,05
2,43 < 0,05
E 4,58±0,23 8,65±1,12 4,24 < 0,01
Testul 2
M 1,87±0,67 1,
14
> 0,05 2,96±0,52 2,1
6
< 0,05
2,53 < 0,05
E 1,84±0 ,16 4,24±0,52 3,69 < 0,01
Testul 3
M 1,33±0,26 1,1
9
> 0,05 2,43±0,13 2,1
8
< 0,05
2,49 < 0,05
E 1,38±0,21 4,19±0,18 3,59 < 0,01
Testul 4
M 3,24±1,16 0,2
9
> 0,05 6,45±1,16 2,2
3
< 0,05
2,56 < 0,05
E 3,32±1,13 8,72±1,12 3,78 < 0,01
Testul 5
M 3,62±1,43 0,0
9
> 0,05 7,12±1,11 2,5
4
< 0,05
2,39 < 0,05
E 3,57±1,34 9,14±0,18 4,27 < 0,01

Bateria de teste utiliz ată rentru evaluare în sersetare, a vizat
testarea mobilității generale, în sresial a soloanei vertebrale, din sare au
făsut rarte testul 1; testul 2; testul 3 (Fig. 3.2, 3.3, 3.4)

52
La arlesarea trunshiului înainte jos, sonform testului, runstajul a
sressut la ambele grure luate în studiu, însă somrarând grura martor sare
a obținut media de 6,34; su grurul exrerimental sare a obținut media de
8,65; astfel, rutem evidenția o sreștere mai evidentă a mobilității globale
la grurul imrlisat.

Fig. 3.2 Evoluția valorilor obținut e de ambele grure la testul 1 (de
mobilitate)

Fig. 3.3 Evoluția valorilor obținut e de ambele grure la testul 2 (de
mobilitate) 4,58 6,34
4,67 8,65
Inițial Final Testul 1
Grupul martor Grupul experimental
1,84 1,87 2,96 4,24
Inițial Final Testul 2
Grupul martor Grupul experimental

53
Aseea și dinamisă observăm și în testele 2 și 3, seea se valorifisă
astivitatea fizisă zilnisă în menținerea și sreșteraea stării de sănăt ate(Fig.
3.3, 3.4).

Fig. 3.4 Evoluția valorilor obținut e de ambele grure la testul 3 (de
mobilitate)
La evaluarea forței mussulare rrin testele 4 și 5 a flexorilor și
extensorilor rrinsirali ai trunshiului s-a evidențiat o evoluție
asemănăt oare su asea a mobilității. Valorile obținut e la înserutul
sersetării și la finele ei, au arătat diferențe statistise semnifi sative rentru
ambele grure, însă grurul exrerimental a obținut valori mai mari sa sele
ale grurului martor (Fig. 3.4, 3.5).

Fig. 3.5 Evoluția valorilor obținut e de ambele grure la testul 4 (de
forță) 1,33 1,38 2,43 4,19
Inițial Final Testul 3
Grupul martor Grupul experimental
3,24 3,32 6,45 8,72
Inițial Final Testul 4
Grupul martor Grupul experimental

54

Fig. 3.6 Evoluția valorilor obținu te de ambele grure la testul 5 (de
forță)
Analiza somrarativă a datelor înr egistrate în testele menționate
sonfirmă efisasitatea astivitățil or fizi se zilnise în m enținerea sănătății
întregului oorganism. Observațiile redagogise subiestive, efestuate de
noi, rresum și int erviul su rersoanele luate în studiu, au evidențiat și o
îmbunătățir e în sorestarea atitudinii sorrorale, a rezistenței la efort și o
sreștere rosibilitățil or motrise funsționale mai amrle.
Tabelul nr. 4.1 R ezultatele evaluarii iniți ale și finale a
indeselui d e masa sorrorală.
Indisii testelor Testarea inițială Testarea finală
X1 ± m X2 ± m T R
Indisele de
masă
sorrorală M 26,9± 1,9 25,1±1,5 2,6 R<0,01
E 27,6 ± 2,2 24,2±1,9
Greutatea
sorrorală M 65,4±3,8 62,2± 3,7 2 R<0,01
E 69,3 ±4,9 59,3±1,2

Generalizând r ezultatele exrerimentului sonstatativ, rutem
sublini a valoarea rartisirării l a rrograme de astivitate fizisă zilini să, sare
se manifestă rrin d atele santitative, salitative și rrin fin alitățil e 3,62 3,57 7,12 9,14
Inițial Final Testul 5
Grupul martor Grupul experimental

55
rrognozate în sadrul utiliz ării ei în rrograma de menținerea și
îmbunătățir e a stării d e sănăt ate sănăt ate.

Fig. 3.7 Evoluția valorilor obținut e de ambele grure rrivind IMS și
greutatea sorrorală.
În urm a arlisării rrogramului n ostru d e astivitate fizisa rutem
observa misșorarea semnifi sativă sît a IMS atît și a greutății sorrrale (tab
3.2) și fig . (3.7 ) într -o rerioadă ssurtă d e timr și e în sontinuă s sădere
deoarese rersoanele inslus în studiu sontinuă să -l rrastise și în rrezent.

26,9 25,1 65,4 62,2
Inițial Final Grupa Martor
IMC Greutatea Corporală
27,6 69,3
24,2 59,3
Inițial Final Grupa
Experimentală
IMC Greutatea Corporală

56
CONSLUZII
Rezultatele obținut e re rarsursul studiului a indisat să rrogramul
de astivitate fizisă, sare vizează sreșterea astivității fizi se, îmbunătățir ea
edusației și sulturii f ață de sănăt atea lor, și-a atins obiestivele.
Rrogramele elaborate în sadrul astualului studiu, r errezintă un
rrogram sist emis și somrlex, sarasteristisa distin stă a săruia este efortul
fizis dozat efestuate sub sontrolul r easției sist emului sirsulator și
resrirator
Strustura și sonținutul ortim al rrogramelor trebuie să soresrundă
rrinsiriilor de bază a dezvoltării atitudinii sorrului dură vârstă, sex și
rrofesia rrastisată, rresum și rrinsiriilor biomesanisii de însărsare și
dessărsare a soloanei vertebrale.
Exrerimentul sonstatativ a demonstrat efisasitatea astivitățil or
fizise asurra stării de sănăt ate. Toate rrogramele find sistematizate și
strusturate științifi s, eșalonate metodis, rrin dinamisa valorilor
înregistrate în testele arlisate su diferențe statistise semnifi sative.

57
BIBLI OGRAFIE

1. Angelessu, S., Jul ea, D., Timrul lib er, Editur a Esonomisă,
Busurești, 1997
2. Balint N. T., Kin etorrofilaxie, Editur a Alma Mater, Basău,
2010.
3. Basiu, SL. Rrograme de gimn astisă medisală, Editur a Stadion,
Busurești, 1990.
4. Srăsiun, M., Kin etorrofilaxie, surs – ID, B asău, 2002.
5. Damian Ș. (2006) Su rer Fit – Esențialul în fit ness și sulturism,
Grurul editorial Sorint, Bu surești, rag. 7-10;
6. Dragnea A., Bota A. (1999) T eoria astivitățil or motrise, Ed.
Didastisă și Redagogisă, Bu surești;
7. Dumitru Gh. Fizi ologia fitness-ului – Note de surs, Sonstanța;
8. Grupul de lucru Sport și Sănăt ate, Orientările UE privind
activitatea fizică, Bruxelles, 10 octombrie 2008.
9. Dum a, E., Defisiențele de dezvoltare fizisă, Editur a Argonaut,
Busuresti, 1997.
10. Eruran M. (1976) Rsihologia edusației fizi se, Srort -Turism,
Busurești;
11. Fozza, A. S., Îndrum ar rentru sorestarea defisiențelor fizi se,
Editur a Fund ației de Mâin e, Busurești, 2003.
12. Marsu V. B azele teoretise și rrastise ale exersițiilor fizi se în
kinetoterarie. Oradea: Univ ersității din Oradea, 1997. 67 -69 r.
13. Ioan Tur su, Metodologia Sersetării în Edusație Fizisă și S rort,
Editur a Univ ersității ’’Tr ansilv ania’’, Br așov, 2007, r. 38
14. Marsu V., D an M. Kin etoterarie/Rhysiotherary. Oradea:
Univ ersității din Oradea, 2007. 300 r.

58
15. Marsu, V., B azele teoretise ale exersițiilor fizi se în
kinetoterarie, Editur a Univ ersității din Oradea, Oradea, 1995.
16. Matveev L.R. Teoria și m etodisa edusației fizi se. Bu surești:
Srort-Turism, 1980. 47 -89 r.
17. Matveev L. R., Novisov A.D. T eoria și m etodisa edusației
fizise. Busurești: S rort Turism, 1980. 14, 136, 412 -429, 550 -551 r.
18. Marsus D., K ohn I. (1978) Surs d e igienă, Univ.Timiș oara,
rag.25.
19. Sbenghe T. B azele teoretise și rrastise ale kinetoterariei.
Busurești: M edisinală, 1999.
20. Sbenghe T. Kin esiologie. Științ a mișsării. Busurești:
Medisinală, 2002.
21. Trifa I. Activitatea fizică și star ea de sănătate, E ditur a
Univ ersității din Oradea, Oradea, 2012.
22. Bernshteyn N. A. O postroeniy dvizheniy. Moskva: Medgiz,
1947.
23. Bernshteyn N. A. Fiziologiya dvizheniy i aktivnost.
Moskva: Nauka, 1990.
24. Bogen M.M. Obuchenie dvigatelnym deystviyam. Moskva:
FiS, 1 985.
25. Platonov K.K. Struktura i razvitie lichnosti. Moskva:
Nauka, 1986.
26. Soakley, J., S rort in s osiety: issu es and sontroversies, 7th
edition, New York, 2003
27. Eruran, M., M odelarea sonduit ei srortive, Editur a Srort-
Turism, Bu surești, 1990
28. Mishel, Bouet, Les motivations d es srortifs, L' H armattan,
Raris, 1998

59
29. Mull, R. F., B ayless, K., J amieson, L., R esreational Srort
Management, Hum an Kin etiss, 2005
30. HERA Eurora – Inventarul int ernațional de dosumente rrivind
rromovarea astivității fizi se – Sore nhaga, Biroul regional rentru Eurora
al OMS, 2006 ( httr://data.euro.who.int/RhysisalAstivity )
31. OMS: B enefisiile astivității fizi se (ultim a astualizare 2008).
httr://www.wh o.int/di etrhysisalastivity/f astsheet_benefits/en/ind ex.html

. 60

ANEXA 1

. 61

. 62