Uniunea vamală a UE r eprezintă un model unic de funcționare a politicii vamale, model în care [621760]

Introducere
Uniunea vamală a UE r eprezintă un model unic de funcționare a politicii vamale, model în care
mai multe țări aplică un sistem uniform de tratare a importului, exportului și tranzitului de mărfuri
și pun în aplicare un set comun de norme, numit Codul Vamal al Uniunii Europene (UCC). Un
sistem uniform de taxe vamale este utilizat pentru importurile din afara UE și nu există taxe vamale
la frontierele dintre țările UE.
Taxele datorate pentru mărfurile provenite din afara UE sunt, în general, plătite atunci c ând intră
pentru prima dată pe teritoriul vamal al UE , iar după aceea nu se mai aplică alte taxe sau alte
controale și toate bunurile se mișcă liber în cadrul Uniunii vamale a UE.
În practică, Uniunea vamală a UE este administrată de 28 de servicii vamale naționale , care
acționează împr eună. L egislația vamală a UE este propusă de Comisia Europeană, care are și
atribuții de monitoriz are a implement ării acesteia.
UE este unul dintre cei mai mari comercianți din lume. Uniunea Europeană se află în topul celor
mai importanți participanți la comerțulul intrnațional în ceea ce privește logistica lanțului de
aprovi zionare, alături de SUA și China, deținând o cotă de 15% din întregul comerț mondial.
În 2016, valoarea comerțului UE cu alte țări s -a ridicat la 3,5 trilioane EUR (1,71 trilioane EUR
pentru importuri și 1,75 trilioane euro pentru exporturi). Aceasta repre zintă mai mult decât totalul
vânzărilor cu amănuntul anual în UE!
Principalii parteneri comerciali ai UE au fost Statele Unite, China, Elveția și Rusia. În 2016,
aproape 313 de milioane de declarații vamale au fost tratate de mai mult de 2 000 de birouri vamale
ale UE, care lucrează 24 de ore pe zi și 365 de zile pe an.

(Taxation and Customs Union, 2018)
Diferite mijloace de transport de marfă sunt utilizate în comerțul cu UE. Cea mai frecvent utilizată
formă de transport în com erțul UE este transportul maritim, urmat de transportul aerian și rutier.

(Taxation and Customs Union, 2018)

Capitolul 1 : Revizia literaturii
Sistemului vamal în UE
Datorită creării uniunii vamale a UE s-au atins două obiective foarte importante, și anume :
 au fost anulate taxele vamale la frontierele dintre ță rile UE
 s-a creat un sistem uniform de taxe vamale asupra importurilor din afara UE
Ofițerii vamali controlează atât fluxul comercial, dar îndepli nesc și o gamă largă de alte sarcini în
scopul asiguării unei protecții eficiente a cetățenilor UE .
Uniunea vamală este o singură zonă comercială în interiorul căreia toate mărfurile circulă liber,
indiferent dacă sunt fabricate în UE sau importate din exterior. De exemplu, u n telefon mobil
finlandez poate fi expediat în Ungaria fără taxe sau controale vamale.
Taxa vamală pentru mărfurile importate din afara UE – cum ar fi televizoarele din Coreea de Sud
– este plătită, în general, atunci când marfa intră pentru prima oară în UE, dar după aceea nu mai
există alte taxe ce trebuie plătit e și nici alte controale ce ar trebui efectuate .
Serviciile vamale ale UE gestionează aproape 16% din totalul importurilor mondiale – peste 2
miliarde de tone de mărfuri pe an și procesează peste 270 de milioane de declarații pe an. (Customs,
2018)
Ofițerii vama li protejează cetățeni i UE prin aplicarea unor norme care protejează mediul, sănătatea
și siguranța (de exemplu refuzarea accesului unor produse alimentare contaminate sau unor aparate
electrice potențial periculoase) ; prin controlul legimtimității exporturilor de tehnologii sensibile
(care ar pu tea fi utilizate pentru a face arme nucleare sau chimice) ; prin combaterea produselor
contrafăcute și a pirateriei – atât în interesul protejării sănătății și siguranței, cât și a locurilor de
muncă ale celor care lucrează pentru producătorii legitimi ; prin asigurarea faptului că cineva care
călătorește cu sume mari de bani (sau echivalent) nu spală bani sau evită taxele ; prin sprijinirea
serviciilor de poliție și de imigrare în combaterea traficului de persoane, droguri, pornografie și
arme de foc, dar și prin protejarea speciilor pe cale de dispariție, de ex. verificarea comerțului cu
fildeș, animale protejate, păsări și plante .

De asemenea, o funcție importantă a punctelor vamale ale UE este de a combate frauda, care
privează guvernele de veniturile fis cale necesare pentru cheltuieli publice vitale, în special:
 identificare certificatelor false de origine ce menționează că mărfurile provin dintr -o țară
care face obiectul unui tarif de import mai mic ;
 identificarea declarațiilor frauduloase privind TVA și a plăților care sugerează comerțul
fictiv ;
 evitarea evaziunii fiscale cu privire la accizele datorate pentru articole precum țigările.
(Customs, 2018)
Scurt ă prezentare a istoriei Uniunii Vamale
Într-o Europă distrusă în perioada celui de-al doilea ră zboi mondial, de luptele purtate de statele
beligerante, practic pe întregul continent, revenirea la prosperitatea cunoscută de majoritate a
statelor din vestul Europei î naint e de acest conflict armat sau î n cazul an umitor stat e înainte de
primu l război mondial reprezenta o provocare nemaiîntâlnită, din cauza urmarilor dramatice de
natur ă economică și politică al celui mai mare conflict din istoria omenirii. Astfel, pe de o parte,
Uniunea Sovietică era o forță pe plan european p rin subjugarea politică și economică a statelor din
estul Europei, având acces la resurse variate ieftine, în condițiile în care industria sa a fost în mai
mică masură afectată de distrugerile provocate de război. Pe de altă parte , Statele Unite erau o
forță economică, a cărei dezvoltare fusese stimulată de război. Î n acest context, stat ele europene
din vestul continentului au conștientizat avantajul pe care îl reprezenta cooperarea între statele cu
aceleași interese. Deș i acest proces a fost destul de a nevoios, avantajele evi dente ale unei astfel de
cooperă ri au contribuit la evoluția destul de rapidă a cooperării î ntre state cu interese comune.
La baza co nceptului de integrare europeană , care a condus la EUROPA de astazi, a stat prima
convenție vamală, tratat intrat în vigoare în 1948, țările semnatare fiind Belgia, Luxemburg și
Olanda.
Această convenție a fost lărgită î n aprilie 1951 prin semnarea Tratatului de la Pari s, care a pus
bazele Comunității Europene pentru Cărbune și Oțel, ce a mărit numărul statelor partici pante prin
aderarea Germaniei, Franței și Italiei . Totodată, Comunitatea Europeană pentru Cărbune și Oțel,
care d evine functională începâ nd cu anul 1953, creează o piață comună pentru oțel și cărbune între

cele ș ase state fondatoare , fiind eliminate barier ele vamale și orice fel de limită ri cantitative pentru
aceste produse.
Ideea Europei unite reapare în anul 1955 , când cele ș ase state membre ale Co munita ții Europene
pentru Cărbune și Oțel au devenit conștiente de faptul că dezvoltarea economică durabilă pe termen
lung și pro speritatea propriilor cetățeni depinde de crearea unui spațiu European, care să spriji ne
dezvoltarea statelor membre și să armon izeze politicile lor economice ș i fiscale . Ideea integră rii
europe ne a prins contur ca o consecință a rezultatelor pozitive ale aplică rii prevederilor Tratat ului
de la Paris din 1951, dar ș i ca urmare a pericolului crescu t, care era reprezentat, pentru țările din
vestul Europei, de dezvoltarea Blocului de Est controlat de Uniunea Sovietică . Ca o consecință
fireasca, p rin Tratatul de la Roma semnat î n 1957 , cele 6 state membre au decis
înființ area Comunităț ii Economice Europene (CEE) .
Prin semnarea Tratatului de la Roma, la 27 martie 1957, s -a încheiat perioada premergătoare
constituirii unu i spațiu european care să integreze state cu obiective comune de dezvoltare, pe trei
coordonate considerate importante î n asigurarea ati ngerii obiectivelor stabilite, ș i anume realizarea
Uniunii V amale, a Uniunii E conomice și a Uniunii P olitice .
Dintre pr evederile impor tante ale Tratatului de la Roma menționăm umă toarele:
– formarea une i Uniuni Vamale prin eliminarea tarifelor vamale și a altor bariere comerciale
între statele membre;
– asigura rea liberei circulații a mărfurilor, a capitalului și a persoanelor;
– limita rea influenței marilor congl omerate economice de tip trust;
– interzice rea interveției statului în economie prin acordarea de sprijin economic anumitor
operatori economic i.
Scopul final este organizarea pieței comune libere, ce oferă șan se egale tuturor p articipanților.
Negociere a anumitor tratate cu state terțe și/sau organizații internaționale este transferată
Comunitatii. În același context sunt menționate și prevederi cu privire la relaț iile speciale ale
statelor membre cu coloniile s au dominioanele lor.

Tratatul prevedea instituirea aș a zisei Piețe Comune , proces ce urma să dureze aproximativ 12
ani, această perioadă fiind împărțită în 3 etape de câte 4 ani fiecare, adică până î n 1970.
Între liniile directoare prev ăzute în Articolul 3 al Tratatului, menționăm :
 eliminarea taxelor vamale, precum și a restricțiilor cantitative în activitatea comercială
derulată î ntre statele membre;
 adoptarea unui tarif vamal comun aplicat de toate statele semnatare, p recum ș i a u nei
politici comerciale comune în s chimburile economice cu alte state;
 asigurarea liberei circulații a mărfurilor, capitalului și persoanelor în spațiul creat de cele
șase state, prin înlăturarea oricăror obstacole care impietează aceas tă miș care.
Cu privire la Uniun ea Vamală , acest tratat a devenit operativ începând cu 01.07.1968, când au fost
efectiv abolite taxele vamale între statele semnatare și a fost aplicat un tarif comun de taxe vamale
de către toate aceste state.
Ca o consecin ță firească a succesului î nregistrat de acest model economic ș i alte state europene au
aderat, de -a lungul timpului, la Comunitatea Economică Europeană .
Tratatul de la Paris a fost modificat de mai multe ori, prin tratate ulterioare, din dorinț a de a adapt a
cadrul creat initial noilor p rovocări și cerințe apărute ca urmare a dezvoltării firești a mediului
economic, social și politic, dar și a complexităț ii sporite induse de aderarea altor state, fiecare stat
avand specificul său economic, cultural, și nu î n ultimul râ nd, geografic.
O măs ură cu impact deosebit a fost renunțarea, in 1993, la controlul mărfurilor efectuat la trecerea
între statele membre, fapt ce a fluidizat foarte mult transportul de marfă, cu impact pozitiv
semnificativ în costurile suportate de comerc ianți. În același ti mp, această măsură a pus presiune
pe statele, care apără graniț ele externe ale Uniunii Europen e, fiind necesare noi reglementări în
activitatea vamală . (Istoria Uniunii Europene, 2018)
Politicile Uniunii Vamale
Uniunea valamă reprezină una dintre primele realizări ale Uniunii Europene, fiind un element
important în lumea secolului XXI, care este puternic globalizată. Această uniune vamală înseamnă
că țările participante vor aplica aceleași tarife vamale pentru mă rfurile ce sunt aduse pe teritoriul

lor din alte țări din lume și că nu vor aplica tarife vamale pentru mărfurile provenite din țări ce fac
parte din uniune. Uniunea V amală a UE este complexă: în prezent se aplică un număr mare de
norme comune în ceea ce p rivește importurile și exporturile, iar toate controalele dintre țările ce
fac parte din uniune au fost eliminate integral.
Această uniune are rolul de a proteja piața internă , formată din încorporarea piețelor naționale ,
mărfurile putând circula lib er pe plan intern, prin aplicarea de controale în ceea ce privește
importurile și exporturile de mărfuri externe. De altfel, această piață internă, ce le permite
organizațiilor să vândă mărfuri și să investească în orice stat mem bru UE, nu ar fi posibilă fără
Uniunea V amală.
Gestionarea uniunii vamale este realizată de către serviciile vamale din cele douăzeci și opt de
state membre, acestea acționând ca un tot unitar. Ofițerii vamali au rolul de a monitoriza traficul
mărfurilor atât la granițele externe ale UE (aeroporturi, porturi, precum și punctele terestre de
trecere a frontierei), cât și în interiorul Uniunii Europene. În acest fel, aceștia au rolul de a proteja
consumatorii finali de mărfurile periculoase, ce pot afecta negativ sănăt atea acestora, dar și de a
proteja animal ele și mediul înconjurator de efectele nedorite ale unor bunuri importate
necoresunzătoare din punct de vedere calitativ. În acest fel ofițerii vamali sunt prima linie de
apărare contra riscuril or, ce ar putea afecta sănătatea cetățenilor , și în același timp prima linie
ofensivă împotriva criminalității organizate și a terorismului. Datorită vigilenței acestor servicii
vamale, mărfurile ce sunt comercializate în UE, indi ferent de natura acestora, sunt mai sigure.
De altfel, exporturile sen sibile, precum bunurile cu valoare culturală, sunt controlate, garantându –
se astfel că valorile europene nu vor fi scoase în mod ilegal de pe teritoriul european. În plus,
ofițerii vamali au ca responsabilitate prevenirea importurilor ilegale de deșeuri. P rotec ția mediului
se află printre principalele sarcini ce le rev in ofițerilor vamali. În acest sens, putem menționa
controlul comerțului în ceea ce privește speciile rare de animale și lemn exotic provenit din
pădurile aflate în pericol sau verificare a condițiilor de transport al animalelor.
În prin cipal, serviciile vamale au ca obiectiv controlul traficul ui comercial, însă acestea verifică și
pasagerii pentru a se asigura de faptul că aceștia nu transportă mărfuri periculoase sau ilegale, de
exemplu arm e sau droguri, dar și alte bunuri potențial periculoase, deoarece ar putea fi purtătoare

de boli animale. Aceste servici i nu controlează în mod regulat circulația persoanelor sau
pașapoartelor, deoarece această sarcină revine ofițerilor de frontieră sau de po liție.
Uniune a vamală aplic ă proceduri comune a rmonizate î n ceea ce privește întreprinderile ce sunt
implicate în comerț ul și transportul internațional. Sunt aplicate aceleași regul i indiferent de statul
membru în care sunt declarate aceste mărfuri, iar d upă ce au fost îndepl inite formalitățile vamale,
aceste mărfuri pot circula sau pot fi comercializate în orice stat membru al Uniunii Europene.
Taxele vamale aplicate mărfurilor importate, taxe ce sunt colectate de că tre autoritățil e vamale ,
reprezintă o sursă importantă de venit pentru Uniunea Europeană . Acestea au reprezentat 11%,
aproximativ, din bugetul UE, în 2013, îns umând aproximativ 15.3 miliarde euro.
UE reprezintă cel mai important bloc comercial din într eaga lume. În acest sens, uniunea vamală
este de o importanță semnificativă în ceea ce privește comerțul internațional. Poziția pe care
aceasta o are în cadrul unei negocieri este mult mai puternică față de cea a unui stat care ar acționa
de unul singur.
Un tratat de tip ul Uniunii Vamale este mai cuprizător decât un acord de comerț liber, care se referă
doar la taxele percepute pentru mărfurile care circulă între țările semnatare ale acordului.
Uniunea Vamală este una din primele realizări ale Uniunii Europene și ramâne în continuare un
avantaj a l mediului actual European de afaceri.
Avantajul cel mai mare al Uniunii Vamale constă în libera circulație a mărfurilor, fără plata de
taxe vamale si efectuarea de controale între țările membre ale uniunii, care se cuantifică în
cheltuieli reduse ca urmar e a vitezei rapide de circulație a mărfurilor, adică costuri de transport
reduse și eficientizarea fluxurilor de aprovizionare și vânzare, a costurilor pentru realizarea
importurilor dar și a exporturilor.
Dezavantajul aderării la Uniunea Vamala constă în obligația asumată de fiecare țară partici pantă
de a percepe taxe vamale la nivelul stabilit de uniune, fără a avea posibilitatea aplicării unei politici
vamale dife rite de cea practicată de această uniune .
Politica v amală aplicată de Uniunea Vamală a Uniun ii Europene, datorită dimensiunii și
complexității sale, cuprinde numeroase reguli comune aplicate operațiunilor de import și export.

Politica vamală este implementată la nivelul fiecărui stat membrul al Uniunii Europene de către o
instituție națională, t oate aceste inst ituții, indiferent se țara, aplicând aceleași reguli. Ofițerii
vamali, angajați ai instituțiilor naționale, supraveghează traficul de marfă în interiorul uniunii dar
în special la granițele externe ale fiecărui stat membru, controlând intră rile și ieșirile de mărfuri pe
cale terestră, aeriană și maritimă.
Prin controalele efectuate la porțile de intrare în Uniunea Europeană, ofițerii vamali protejează
statele membre de riscul de tranzacționare și consum al unor bunuri falsificate, ce nu core pund din
punct de vedere calitativ sau care pot pune în per icol sănătatea sau integritatea cetățenilor sau pot
periclita echilibrul ecologic al mediului înconjurător. Mai mult decât atât, fiecare instituție vamală
națională reprezintă un factor important și activ în lupta împotriva organizațiilor criminale și/sau
teroriste.
În același timp ofițerii vamali contribuie la protejarea patrimoniului European prin controlul
instituit la exportul de mărfuri, impiedicând ieșirea din Uniunea Europeană a bunuri lor pentru care
exportul este interzis și protejează mediul înconjurător prin limitarea exploatării în exces a unor
bogății naturale ale statelor membre sau înstrăinarea unor specii animale sau plante pe cale de
dispariție.
Uniunea vamală controlează atât traficul de mărfuri efectuat de entități juridice, cât și de
persoanele fizice, deoarece controlul efectuat nu este doar de natură cantitativă, ci în primul rând
de natură calitativă, urmărindu -se eliminarea riscurilor legat e de traficul de mărfuri periculoase ce
pot afecta sănătatea și mediul înconjurător european.
Modul unitar de funcționare o instituțiilor vamale naționale asigură un tratament similar tuturor
operațiunilor de import sau export , în oricare din cele 28 de st ate mem bre ale Uniunii Europene.
Prin perceperea corectă a taxelor vamale, adică prin aplicarea taxelor vamale la nivelul stabilit
pentru toate bunurile ce fac obiectul taxării, indiferent de operatorul economic sau deținătorul de
drept, in stituțiile vamal e naționale reprezintă instrumente active în politica economică a Uniunii
Europene , nu numai o sursă considerabilă de venit pentru bugetul de stat.
Datorită faptului că Uniunea Europeană este cea mai mare asociație economică, volumul
mărfurilor ce tranzi tează unitățile vamale este foarte mare. Practic, în medie, sunt vămuite 4200

tone de mărfuri, și întocmite peste 500 de declarații vamale pe minut. În 2013, operațiunile vamale
desfășurate de Uniunea vamală au reprezentat 16% din volumul comerțului mon dial, derulând
operațiuni de import și export în valoare totală de 3.400 miliarde euro anual.
Un pas important în formarea Uniunii vamale actuale a fost încheierea Tratatului de la Roma, care
prevedea crearea unei comunități vamale europene și abolirea tax elor vamale între membrii
acesteia. Acest tratat a devenit operativ începând cu 01.07.1968, când au fost efectiv abolite taxele
vamale între statele semnatare și s-a aplicat un tarif comun de taxe vamale de către toate statele
semnatare. În 1993 s -a renun țat la controlul mărfurilor efectuat la trecerea între statele membre, al
doilea pas important în fluidiza rea transportul ui de marfă, cu impact semnificativ în reducerea
costuril or suportate de comercianți.
De-a lungul timpului Uniun ii Vamale s -a aplicat pe o scară din ce în ce mai largă , ca urmare a
extinderii Uniunii Europene prin aderarea de noi state , toate statele nou semnatare adoptând in
totalitate politica vamală a Uniunii .
Politica vamal ă, pusă în practică de Uniunea V amală este adoptată exclusi v la nivelul Uniunii
Europene.
Legislația vamală
Politica v amală aplicată de Uniunea Vamală a Uniunii Europene, datorită dimensiunii și
complexității sale, cuprinde numeroase reguli comune aplicate operațiunilor de import și export.
Legislația în domeniul vamal este promovată de Comisia Europeană, care monitorizează
implementarea unitară a legislației , după adoptarea acesteia de către Parlamentul European, de
către toate statele membre și supraveghează instituțiile vamale naționale în îndeplinirea obliga țiilor
ce le revin cu privire la dotarea adecvată a punctelor vamale cu resurse tehnice și umane.
Comisia Europeană, la redactarea propunerilor cu privire la reglem entările vamale, are ca obiectiv
promovarea comerțului cu țările care nu sunt membre, ținân d cont de necesitățile economice ale
economiilor țărilor membre. Consiuluil European decide taxele vamale ce sunt aplicabile. (Să
înțelegem politicile Uniunii Europene: Vamă, 2014)

În ceea ce privește politica Comunității Europene, cooperarea la nivel int ernațional între
autoritățile vamale este un instrument important pentru asigurarea unui echilibru între liberalizarea
comerțului necesar și intensificarea comerțului internațional cu marii parteneri comerciali
mondiali. Această cooperare ar trebui să ajut e autoritățile vamale să utilizeze noi instrumente sau
să sporească eficiența instrumentelor existente pentru controlul fluxurilor comerciale și lupta
împotriva fraudei și a activităților ilegale.
În concordanță cu această politică, acordurile de cooperare vamală și de asistență administrativă
reciprocă permit părților să pună în practică instrumentele necesare pentru cooperarea vamală.
În vederea sprijinirii eforturilor depuse de autorităților vamale naționale în îndeplinirea
responsabilităților asumate , Uniunea Europeană a semnat acorduri internațional e pentru
combaterea fraudei vamale cu multe state terțe (Coreea, Canada, Hong Kong, SUA, India, China,
Japonia, Georgia, Moldova și Ucraina).
Uniunea Europeană are, de asemenea, acorduri de parteneriat și cooperare cu mai multe țări,
inclusiv Rusia și Ucraina, care vizează cooperarea vamală și includ un protocol privind asistența
administrativă reciprocă.
Acordurile fac parte din strategia Comunității Europene față de țările terțe în ceea ce privește
cooper area vamală. Acestea se concentrează pe cooperarea consolidată a autorităților vamale în
vederea creării unor condiții de concurență echitabile pentru operatorii economici și a schimbului
de informații privind legislația vamală și normele vamale cât mai cu rând posibil.
Acestea prevăd, de asemenea, posibilitatea de a face schimb de informații privind asistența tehnică
acordată țărilor terțe în vederea îmbunătățirii acestor acțiuni. Acordurile specifică, de asemenea,
că ambele părți se străduiesc să simplific e și să armonizeze procedurile vamale . Prin activitatea
desfășurată de o rganizațiilor internaționale, cum ar fi, de exemplu, Organizația Mondială a
Vămilor (WCO) și Organizația Mondială a Comerțului (OMC) se urmărește, de asemenea,
dezvoltarea cooperării i n domeniul vamal, stipulând in acorduri internaționale că ambele părți
cooperează în ceea ce privește informatizarea procedurilor și formalităților vamale, în scopul
facilitării comerțului dintre acestea.

Acordurile conțin, de asemenea, un capitol privind asistența reciprocă în domeniul vamal care
stabilește condițiile și modul în care autoritățile vamale pot face schimb de date privind încălcările
legislației vamale și cazurile de fraudă. Normele trebuie aplicate cu strictețe. În plus, trebuie
aplicate no rmele privind protecția datelor și asigurarea respe ctării confidențialit ății informațiilor.
Acordurile existente de cooperare vamală prevăd și posibilitatea de a -și extinde domeniul de
aplicare și de a spori nivelul cooperării vamale. Părțile contractante pot extinde domeniul de
aplicare al acordului de comun acord pentru a completa domeniile de cooperare în domenii
specifice: Comunitatea Europeană a extins în mod oficial acordul de cooperare vamală cu Statele
Unite prin introducerea unor măsuri de control eficiente și eficace pentru a îmbunătăți securitatea
transportului maritim transatlantic de containere. Extinderea acordului la 22 aprilie 2004 pentru a
acoperi cooperarea în materie de CSI și chestiuni conexe, încercând să obțină un echilibru adecvat
între securitate și facilitare, arată posibilitatea unei extinderi a domeniului de aplicare al acordului,
deoarece spațiul vamal , cooperarea și rolul vamal continuă să evolueze.
Există posibilitatea de a menține acordurile bilaterale preexistente, atât timp câ t acestea nu sunt în
contradicție cu competențele comunitare și acordurile de cooperare vamală și de asistență
administrativă reciprocă. Dispozițiile acestuia din urmă prevalează asupra dispozițiilor oricărui
acord bilateral privind cooperarea vamală și as istența administrativă reciprocă , care a fost sau
poate fi încheiat între statele membre și partea contractantă, în măsura în care dispozițiile acestora
din urmă sunt incompatibile cu cele ale acestor acorduri.
Fiecare acord stabilește un comitet mixt de c ooperare vamală care este format din reprezentanți ai
autorităților vamale ale părților contractante, respectiv reprezentanți ai serviciilor competente ale
terților (de ex. Agenția Canadiană de Frontieră a Serviciilor), Comisiei Europene și ai autoritățilo r
vamale ale statelor membre.
Comitetul mixt trebuie să se asigure că acordul este aplicat corect și că a examinat toate problemele
care decurg din aplicarea sa, de exemplu toate problemele legate de aplicarea normelor vamale în
comerț (clasificarea mărfur ilor, problemele de origine etc.) a legislației vamale (computerizarea,
modificări ale Codului vamal). Acesta servește și ca forum pentru a discuta și a pregăti întâlniri
referitoare la organizații internaționale, cum ar fi Organizația Mondială a Vămilor.

Comitetul mixt poate adopta decizii și recomandări în vederea consolidării cooperării sau a
eforturilor de soluționare a problemelor întâmpinate în aplicarea normelor vamale. Întâlnirile
formale ale Comitetului mixt de cooperare vamală sunt utilizate în ce a mai mare parte pentru a
consacra pozițiile comune și pentru a conveni în mod oficial o abordare comună. Între întâlniri,
ambele părți cooperează în deaproape prin canale informale . (Taxation and Customs Union, 2018)
Implementare a în România a prevederilor Uniunii Vamale
În Româ nia Reg ulamentul NR. 952/2013 al Parlamentului European și al Consiliului
(REGULAMENTUL (UE) NR. 952/2013, 2018) , din 9 octombri e 2013, de stabilire a Codului
Vamal al Uniunii este transpus prin Legea 86/ 2006 privind Codul Vamal al Româ niei. (LEGE
privind Codul vamal al, 2018)
Codul Vamal al României stabilește autoritatea națională cu atribuții în domeniul vamal ș i anume
Autoritatea Națională a Vămi lor, care subordonează Direcț iile Regi onale Vamale, Birourile
Vamale ș i Puncte Vamale.
Autoritatea Naționala a Vămilor are atribuții specific alocate în vederea realizării controlului
vamal al mă rfurilor la intrarea sau ieșirea de pe teritoriul României d inspre sau căatre state terțe.
Aceasta se subordoneaza Agenției Naționale de Administrare Fiscală, din cadrul Ministerului
Finanț elor Publice.
În îndeplinirea atribuțiilor sale Autoritatea Națională a Vă milor, prin personalul vamal, desfășoară
activităț ile definite prin reglementă ri specific e, dintre care enumeră m:
a) verifică orice locuri de depozitare sau m ijloace de transport care ridică suspiciuni cu pr ivire
la marfurile transportate;
b) prelevă eșantioane în vederea efectuă rii ana lizelor pentru identificarea și expertizarea
mărfurilor;
c) efectuează investigații cu privire la cazurile de încălcare a reglementă rilor vamale;
d) verifică documentația prezentată pentru vă muire;

e) colectează și prelucrează informațiile necesare î n vederea prevenirii și comb aterii încălcării
reglementărilor vamale ;
f) gestionează baze de date cu privire la schimbul internațional de mă rfuri.
Codul Vamal al României stabilește în plus față de Codul Vamal al Uniunii Europene sancțiunile
aplicate în cazul infracțiunilor sau cont ravențiilor la reglementă rile vamale. (Contraventii si
infractiuni vamale, 2018)
Rolul de securitate al vămilor
Rolul vămilor în cadrul lanțului de aprovizionare este într -o continuă schimbare. De la rolul de
colector de venituri până la cel de gardian al pieței interne și a altor domenii ca de exemplu
sănătatea publică, protejarea consumatorilor, a mediului, a agriculturii. Rolul vămilor s -a extins în
urma atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001, pentru a deveni un jucător i mportant în ceea ce
privește securitatea lanțului de aprovizionare.
Acest rol este recunoscut în declarația misiunii autorităților vamale a UE.
Rolul sporit al vamilor UE în domeniul asigurării securității, în ultimul deceniu , este în
concordanță cu evoluț iile la nivel mondial și cu standardele internaționale, în special cu standardul
"SAFE" al Organizației Mondiale a Vămilor (WCO).
Modificarea din 2005 a Codului Vamal al UE a furnizat temeiul juridic pentru elaborarea unui
cadru comun pentru gestionarea r iscurilor in cadrul lanțului de aprovizionare. Această modificare
și dispozițiile ulterioare de punere în aplicare au introdus schimbări profunde care afectează atât
autoritățile vamale, cât și comunitatea comercială.
Acest cadru comun cuprinde: identificarea și controlul circulației mărfurilor cu risc ridicat,
utilizând criterii comune de risc; contribuția operatorilor economici autorizați (AEO) într -un
parteneriat vamal -comercial pentru asigurarea și facilitarea comerțului legitim; și analiza ri scului
de securitate înainte de sosire / plecare în baza informațiilor privind încărcătura transmise în mod
electronic de către comercianți înainte de sosirea sau plecarea mărfurilor în / din UE.
În mod operațional, cadrul este susținut de sistemul electro nic de gestionare a riscului vamal al UE
(CRMS). Acesta este canalul pentru comunicarea la scară largă între statele membre și schimbul
sistematic de informații privind riscurile. Acesta este disponibil pentru centrele de analiză a

riscurilor din statele m embre, la toate punctele de control la frontierele externe din UE și la
Comisie.
Din cauza domeniului său de aplicare și a impactului, această modificare legislativă a necesitat o
dezvoltare pe parcursul mai multor ani, cu implementarea integrală a tuturor măsurilor programate
în 2011.
Gestionare a riscurilor
Riscul reprezentat de încărcătura care intră și iese din UE este analizată pe baza informațiilor
privind încărcăturile transmise electronic într -o singură declara ție de către operatori înainte de
plecar e sau sosire. Pentru exporturi (Sistemul de control al exportului) analiza riscurilor este
efectuat ă de către autoritățile vamale la biro ul de export. Pentru importuri (sistemul de control al
importurilor), analiza riscurilor se efectuează de către autori tățile vamale la primul punct de intrare
pentru toate mărfurile care intră în UE, indiferent de destinație.
Riscurile sunt evaluate prin aplicarea electronică a criteriilor și standardelor comune de risc pentru
analiza riscului de securitate și s iguranță. Rezultatele analizelor sunt apoi evaluat e de analiștii de
risc din domeniul vamal , care utilizează mai multe surse de informații, inclusiv informații din alte
state membre. Autoritățile vamale, la primul punct de intrare, decid, pe baza gravității riscului
prezentat, dacă sunt necesare controale și, dacă da, la frontieră sau la locul de descărcare. În cazul
în care analiza riscurilor este pozitivă (se solicită verificarea), rezultatele sunt trimise autorităților
vamale din statele membre de descărcare. (Comisia, 2012)
Capitolul 2: Regimurile vamale și procedu rile de vămuire
Regulamentul nr 2454/1993 este cel ce conține dispozițiile pentru aplicarea Codului Vamal,
precum și dispozițiile de aplicare al acestuia. Acest regulament se referă la: dispozițiile generale
de aplicare, operațiunile privilegiate, destinaț iile vamale și datoriile vamale precum și anumite
controale.
Dispozițiile generale de aplicare au în vedere informațiile ce sunt obligatorii, valoarea și originea
mărfurilor, precum și declarațiile vamale. Informațiile obligatorii au în vedere informațiile tarifare
obligatorii sau informațiile obligatorii in ceea ce privește originea mărfurilor. Regulam entul

conține de asemenea criteriile în conformitate cu care produselor le sunt conferite originea țărilor
de fabricație.
Originea mărfurilor este de două t ipuri: origine nepreferențială și origine preferențială. În ceea ce
privește mărfurile ce au origine nepreferențială, acest regulament include prelucrările ce sunt
necesare pentru ca acestea să îndeplinească criteriile ce sunt prevăzute în Codul Vamal. Ace ste
mărfuri vor avea originea țărilor în care au avut loc prelucrările. Dacă acestea au fost prelucrate în
două sau mai multe state, mărfurile li se vor conferi originea statului unde a avut loc ultima
prelucrare substanțială. Pentru mărfurile cu origine p referențială, acest regulament prezintă
condițiile pe care trebuie să le îndeplinească mărfurile pentru a dobândi o origine ce le pot face
eligibile pentru aplicarea de măsuri tarifare preferențiale. Aceste măsuri au fost adoptate în mod
unilateral de cătr e Uniunea Europeană pentru anumite țări/teritorii. (Dispoziții de aplicare a
Codului vamal comunitar, 2018)
In cele mai multe cazuri taxe vamale și taxa pe valoarea adăugată (TVA) sunt exprimate ca procent
din valoarea mărfurilor declarate pentru import. Astfel, a fost foarte important definirea unui set
standard de reguli pentru determinarea valorii mărfurilor, care va servi la calc ularea taxei vamale.
UE a importat bunuri în valoare de 1,68 tr ilioane de euro în 2014. Este ex trem de important ca
valoarea bunurilor importate să fie măsurată cu exactitate, în scopul aplicării coerente a :
 politicil or economice ;
 politic ilor comercial e;
 colectarea corectă a taxelor la import ;
 obtinerea unor statistici relevante pentru activitatea de import și export .
Aceste obiective sunt îndeplinite utilizând un singur instrument – normele privind valoarea în
vamă.
UE aplică un concept internațional a cceptat de "valoare vamală".

Valoarea mărfurilor importate este unul dintre cele trei "elemente de impozitare" care constituie
baza de evaluare a datoriei vamale, care este termenul tehnic pentru valoarea taxei care trebuie
plătită, celelalte fiind origine a mărfurilor și tarifului vamal. (Taxation and Customs Union, 2018)
Regimurile vamale de export și punere în liberă circulație
Regimul de export este cel ce permite mărfurilor să părăsească teritoriul Comunității. Toate
mărfurile ce părăsesc acest teritoriu trebuie plasate sub regimul de export, cu excepție mărfurilor
ce se află sub regim de perfecționare pasivă sau sub regimul de tranzit. Exportatorul este cel care
se ocupă de declarația de export și devine proprietarul acestora după ce declarația este acceptată.
Regulamentul prevede condițiile ce sunt aplicate pentru mărfurile care se deplasează dintr -un
punct al teritoriului va mal al Comunității pe altul, părăsind în mod temporar acest teritoriu, sau
care traversează sau nu teritorii al unei țări terțe, și a căror ieșire/export de pe teritoriul Cominutății
este interzis sau supus anumitor restricții. (Dispoziții de aplicare a Codului vamal comunitar, 2018)
Regimurile speciale
Reglementările vamale definesc și regimuri speciale, care sunt aplicate in situații bine definite si
se referă la proceduri simplificate si la operațiuni privilegiate.
Proceduri simplificate
Procedurile simplificate sunt aplicate se aplică în cazul mărfurilor care sunt importate pentru a fi
încorporate în bunuri destinate exportului, în cazul mărfurilor ce sunt depozitate în antepozit
vamal, în cazul mărfurilor procesate înainte de a intra în spațiul european, in cazul marfurilor care
fac obiectul perfecționării active și în cazul exportului de bunuri.
Acest regim vamal permite desfășurarea unor anumite activități economice fără a fi plătite drepturi
vamale, precum și introducer ea și menținerea acestora în cadrul Uniunii Europene. Aceste
regimuri sunt:
 perfecționare activă;
 perfecționare pasivă;
 antrepozite vamale;
 admiterea temporară.

Operațiuni privilegiate
Dispozițiile acestea privesc mărfurile comunitare ce sunt readuse pe ter itoriul Comunității după exportul
acestora. Aceste operațiuni au în vedere evitarea impunerii drepturilor de import pentru aceste tipuri de
mărfuri, care nu au putut fi comercializate sau care au avut anumite defecte. De asemenea, acest
regulament prevede cazurile în care Uniunea Europeană plătește restituriri la export, cât și alte avantaje
financiare. (Dispoziții de aplicare a Codului vamal comunitar, 2018)
Procedurile de vămuire
Valoarea în vamă
Organizația mondială a comerțului (OMC) este responsabilă pentru acordul privind legislația în
ceea ce privește evaluarea mărfurilor în vamă. Acordul acesta a fost transpus în Codul Vamal al
Uniunii Europene, precum și în dispozițiile de aplicare ale acest ui cod. Obiectivul evaluării
mărfurilor în vamă îl reprezintă aplicarea tarifului vamal. Această evaluare este utilizată pentru
calcului drepturilor vamale și are impact în ceea ce privește valoarea TVA -ului, are impact asupra
statisticilor precum și a apl icării politicilor comerciale. Valoarea obținută în vamă a mărfurilor
importate reprezintă valoarea de tranzacție a acestora, adică prețul ce a fost efectiv plătit/care
urmează a fi plătit pentru aceste mărfuri atunci când sunt vândute în vederea exportulu i pe teritoriul
Comunității.
Intrarea mărfurilor pe teritoriul vamal
După ce mărfurile intră pe teritoriul Comunității, acestea pot fi supuse unor verificări sau prelevării
unor probe. Permisiunea efectuării acestei verificări este acordată în urma unei c ereri verbale a
persoanei ce are abilitatea de a atribui mărfurilor destinația vamală.
Declarația vamală
Regulamentul conține prevederi ce se referă la declarațiile vamale ce sunt efectuate de cele mai
multe ori:
 în scris, utilizând formularele tipizate i mpuse de vamă , cu menționarea tuturor informațiilor
obligatorii și cu prezentarea documentel or justificative ce însoțesc declarația vamală;
 folosind procedeele informatice;

 verbal.
Destinația vamală
Aceste dispoziții se referă la: punerea în liberă circulație, regimurile vamale ce au impact
economic, statutul vamal al mărfurilor și tranzitul, dispozițiile ce sunt aplciate în ceea ce privește
exportul mărfurilor și transportul lor în afara teritoriului vamal al Comunității.
Statutul vamal al mărfurilo r
Toate mărfurile care se află pe teritoriul vamal al UE sunt considerate a fi mărfuri comunitare.
Exită totuși cazuri în care aceste mărfuri nu sunt considerate a fi comunitare. Acestea sunt:
 mărfurile ce au fost supuse supravegherii vamale din clipa în care au fost introduse pe
teritorul vamal al Comunității;
 mărfurile care se află în depozitare termporară;
 mărfurile ce au fost plasate sub regim suspensiv. (Dispoziții de aplicare a Codului vamal
comunitar, 2018)
Capitoul 3: S tudiu de caz – Eurobox Logistics SRL
Prezentarea companiei
Istoric
Compania Eurobox Logistics SRL activează pe piața ambalajelor și a soluțiilor logistice începând
din anul 2005, iar în timpul acesta a identificat care sunt provocările cărora clienții tre buie să le
facă față, indiferent de sectorul economic în care activeaza.
Echipa
La început compania a pornit la drum cu oameni tineri și entuziaști, iar în timp au fost cooptați noi
specialiști, astfel compania devenind ceea ce este astăzi, având o echipă cu experiență, orientată
către client și rezultate, precum și de dorința de a se perfecționa.

Experiență
Compania Eurobox Logistics a testat numeroase tehnologii, echipamente, concepte și produse,
pentru a putea oferi pe piață soluțiile cele mai potri vite, pentru reducerea costurilor și pentru
creșterea profitului. În acest fel au fost acumulate cunoștințele necesare pentru ca Eurobox să
devină un partener de încredere în ceea ce privește domeniul sortării, manipulării profesionale, a
ambalării și a st ocării.
Evoluție
În prezent, compania este în pas cu cele mai noi evoluții ale pieței de profil. Printre partenerii
companiei se numără firme europene de top, ce furnizează clienților săi produse high -tech,
profesionale, la standardele cele mai înalte de calitate. De asemenea, se dezvoltă permantent soluții
customizate, ce se adaptează nevoilor specifice clienților companiei.
Misiune
Misiunea companiei se extinde dincolo de livrarea unui produs, serviciu ori echipament. Pentru
partenerii sai, alături de c are învață tot timpul, compania rămâne o sursă de inspirație, suport și
informații.
Certificări – Certificat ISO 9001: 2015 (Despre, 2018)
Parteneri
Principalii parteneri ai companiei Eurobox Logistics SRL sunt:
 Pallet Invertor
 Georg UTZ
 Lean Manufacturing Systems

(Parteneri, 2018)

Clienți
Dintre clienții companiei Eurobox, îi menționăm pe următorii: Autoliv, Bosch, Carrefour,
Continental, DHL, DeLonghi, Honeywell, Hirschmann, DB Scenker, Swoboda, Webasto, Dr.
Oetker, Hella, Lukoil, OMV, Weidmuler, Yazaki, Hervis Sports, Flextronics, Valmet Automotive,
Trelleborg.

(Clienți, 2018)

Industrii
Toate industriile, fie că este vorba de cea alimentară sau de ce a auto, au un lucru în comun:
folosirea de ambalaje, sisteme, utilaje și echipamente pentru optimizarea fluxului logistic din toate
punctele de vedere. Compania Eurobox oferă soluțiile adecvate pentru orice timp de activitate
industrială, ca de exemplu prod ucția, sortarea, manipularea și asamblarea, dar și pentru depozitare
și transport.
Orice fel de produs fabricat sau asamblat trebuie transportat într -un tip de ambalaj, atât pe parcursul
ciclului de producție, cât și în momentul în care este expediat către client. Eurobox Logistics
acordă o atenție deosebită comunicării cu clienții săi din diferite domenii industriale, astfel putând
să răspundă nevoilor lor specifice și să creeze o gamă de ambalaje conforme cu cerințele precum
și cu restricțiile impus e de aceștia.
De asemenea, un aspect important îl reprezintă optimizarea continuă a fluxului operațional precum
și al proceselor logistice ale clienților săi. Pentru acest aspect, organizația oferă o gamă variată de
utilaje logistice ce fac posibilă mărire a vitezei de încărcare și de descărcare, precum și de
manipulare a produselor , în condițiile conservării adecvate a caracteristicilor bunurilor
respective . Acestea reduc efortul fizic ce este depus de angajații clineților săi și creează un mediu
mai si gur de lucru, punându -se accentul pe eficientizarea activității, dar și pe creșterea
productivității și protejarea angajaților la locul de muncă.
Aceste echipamente sunt create în conformitate cu cele mai bune practici în ceea ce privește
organizarea și ex ploatarea mărfurilor, precum și ergonomia activităților desfășurate și o utiliz are
eficientă a spațiului de depozitare.
Industria auto
Construcția automobilelor reprezintă o activitate ce necesită o mare precizie , care implică piese
precum și instrumente c e trebuie să fie în stare de funcționare pe rfectă, din momentul în care
părăsesc fabrica, până când sunt apoi instalate pe automobil.
Produsele oferite de către Eurobox Logistics garantează următoarele :
 Protejarea de praf și zgârieturi;
 Protejarea împotriv a șocuri lor pe durata condițiilor dificile de transport;

 Menținerea în poziție specifică atât pe durata manipulării , cât și transportului.
Manufactura
Industria manufacturii este o activ itate complexă la nivel mondial și în care este imp licată zilnic o
cantitate mare de mărfuri.
Indiferent de produs, această industrie necesită ambalaje și echipamente fiabile, fie că este vorba
despre materii prime sau despre produse finite ce sunt transmise către depozit și distribuitori.
Soluțiile Eurobox deservesc o gamă largă de segmente din această industrie, indiferent de tipul
produsului și de fragilitatea acestuia sau greutate sau volum.
Industria electronică
Compania Eurobox se află al curent în ceea ce privește cerințele producției, depozitării și
transportului componentelor electronice și oferă soluții eficiente pentru protejarea împotriva
descărcărilor electrostatice, a șocurilor, zgârieturilor, prafului și interferențelor electromagnetice.
Produsele oferite pentru acest domeniu sunt fabricate din materiale ESD , ce oferă o siguranță
deplină împotriva descărcărilor electrostatice. De asemenea, acest timp de produse sunt ușor de
curățat și prezintă o rezistență deosebită, astfel putând fi folosite în multe cicluri.
Distribuț ie
Compania oferă echipamente și soluți i profesionale și eficiente, ce sunt proiectate pentru
îmbunătățirea fluxului de activitate al companiilor de distribuție, astfel ajutându -le pe acestea să
economisească resurse și timp.
Un exemplu îl reprezintă gama de ambalaje returnabile care sunt desti nate firmelor de distribuție,
oferind un număr de beneficii cum ar fi reducerea spațiului ce este folosit în depozit sau în camion
atunci când sunt returnate ambalajele goale. Oferă de asemenea posibilitatea securizării
conținutului, prin folosirea element elor de sigilare sau de închidere.

Servicii de curierat
În prezent, în cadrul serviciilor de curierat se transportă nu doar scrisori, ci și documente
voluminoase și produse aflate în colete. Serviciile de curierat transportă cantintăți mari de astfel
de corespondență.
Soluțiile Eurobox deservesc sortarea, recepția, dar și expedierea tuturor tipurilor de corespondență
din acest domeniu. Aceste produse se bazează pe simplitate și pe economisirea timpului de
manipulare și al spațiului pe care îl ocupă.
Depoz itare și logistică
În orice depozit există două elemente esențiale ce trebuie urmărite: fluxul continuu al recepției și
al expediției mărfurilor și ordinea riguroasă care trebuie să existe în fiecare colț al depozitului.
Eurobox Logistics oferă produse ce pot asigura aceste două caracteristici prin gama variată de
soluții logistice.
Industria chimică și farmaceutică
În industria farmaceutică și cea chimică condițiile de depozitare și cele de transport trebuie să fie
conforme cu un număr mare de restricții, precum:
 Temperatura;
 Protecția împotrica contaminării cu praf sau alte substanțe;
 Protecția împotriva șocuri lor;
 Evitarea scurgerilor;
 Protecția contra razelor ultraviolete.
Eurobox Logistics oferă o gamă specializată de produse ce sunt conforme acestor cerințe, inclusiv
în ceea ce privește cele mai stricte norme de igienă .
Retail
Industria retail este dependentă de eficiența operațiunilor, magazinele trebuie în permanență să
aibă produsele în stoc, iar an gajații trebuie să fie capabili să lucreze rapid pentru recepționarea,
sortarea și aranjarea mărfurilor.

Produsele Eurobox ce sunt dedicate acestei industrii of eră multe beneficii în acest sens, printre
care amintim :
 Sunt igienice și ușor de curățat pentr u a fi redate unui nou ciclu de utilizare într -un timp
scurt;
 Sunt adecvate pentru utilizare a intensă pe termen lung;
 Sunt ușor de manevrat și deplasat .
Marketing ș i publicitate
Piețele, pentru majoritatea produselor, au parte de un nivel de concurență foarte ridicat. În acest
sens, atragerea clienților tinde să devină o adevărată știință, iar ambalajele reprezintă un aspect
important în atragerea clientelei, deoarece pentru aceasta contează modul în care sunt ambalate
produsele pe care le achiziționează . Nu vor cumpăra, de exemplu, produse ce se află în ambalaje
deteriorate.
Astfel, Eurobox Logistics combină știința precisă de fabricare a unor produse rezistente, ușor de
utiliza, dar și igienice, cu un design atractiv pentru scopuri de promovare.
Industria alimentară
Un aspect important din industria alimentară, în ceea ce privește alimentele proaspete sau
procesate, este reprezentat de ambalarea și transportul acestora. Aceste produse trebuie păstrate în
condiții optime, asigurându -se astfel prosp ețimea lor, dar și protecția față de conataminarea cu
diverse substanțe în timpul transportului și al depozitării.
Produsele fabricate pentru industria alimentară sunt făcute din materiale aprobate pentru contactul
cu alimente, asigurând igiena precum și s iguranța pe tot parcursul fluxului logistic.
Industria aceasta poate crea necesitatea unor produse specifice în funcție de alimentele transportate
și de operațiuni. Eurobox Logistics oferă o gamă de produse în acest sens.

Agricultura
Legumele și fructel e, ce sunt comercializate în toată lumea, se deosebesc de alte produse prin faptul
că sunt foarte perisabile, astfel necesitând condiții specifice în ceea ce privește depozitarea și
transportul.
Ambalajele returnabile Eurobox pentru agricultură, pomicultur ă și horticultură ajută la păstrarea
proaspătă a mărfurilor și la protejarea acestora împortriva deteriorării. Design -ul cu multe
perforații asigură o ventilație bună și aceste ambalaje sunt concepute cu suprafețe netede pentru
prevenirea deteriorării și u șurarea igienizării.
Eurobox Logistics oferă produse ce sunt adecvate pentru fiecare moment din ciclul de producție
agricolă. Cutiile sunt pliabile și dublu -stivuibile, astfel că sunt potrivite pentru recoltarea
produselor, navetele stivuibile sunt potrivi te pentru expunerea produselor în magazin, iar
containerele de dimensiuni mari sunt potrivite pentru asigurarea transportului și al depozitării.
Reciclare
Subiectul reciclării materialelor este unul din ce în ce mai important, multe țări aplicând legi prin
care se impun colectarea și reciclarea deșeurilor, iar organizațiile au obligația de a își crea
programe de reciclare, colaborând cu firme specializate.
Eurobox furnizează ambalaje pentru colectarea și depozitarea deșeurilor, dar și echipamente
industrial e pentru balotarea și compactarea deșeurilor pentru expedierea acestora către centre de
reciclare. (Utilizări, 2018)
Produse
Ambalaje reutilizabile
Atât produsele cât și mărfurile, indiferent de tipul lor, au nevoie să fie ambalate. Ambalajele sunt
necesare atât din considerente de manipulare și transport, cât și pe timpul păstrării lor în cadrul
unui depozit. În lipsa acestor ambalaje, producătorii și distribuitorii are suferi pierderi și ar avea
parte de un haos permanent în procesele logistice și de inventariere.

Eurobox Logistics oferă o gmă variată de produse, cu uz general ori dezvoltate specific pentru un
anumit domeniu. Compania oferă produse ponind de la containere voluminoase și până la cutii de
dimensiuni foarte mi ci.
Avantajele acestora sunt:
 Compatibilitatea cu cele mai frecvent utilizate linii de asamblare, cât și conveioare;
 Sunt ușor de manipulat atât de către angajați, cât și de echipamente specifice;
 Design ergonomic ;
 Sunt stivuibilie și pliabile, astfel economisindu -se spațiul de depozitare;
 Protejează produsele chiar și în condiții dificile de transport;
 Sunt rezistente și ușoare, ajutând la economisirea costului de transport .
Ambalaje customizate
Unele tipuri de produse au anumite dimensiuni, caracteris tici și restriciții specifie în ceea ce
privește depozitarea și transportul. Pentru aceste tipuri de produse, ambalajele standard nu sunt
întotdeauna potrivite, pentru că fie nu pot asigura protecția necesară, fie nu sunt potrivite pentru
formele și dimens iunile acestor tipuri de produse.
Pentru acestea, Eurobox oferă o gamă variată de ambalaje ce pot fi customizate. Aceste produse
sunt concepute după consultări cu clineții, după analizarea cerințelor specifice produselor și după
stabilirea caracteristicil or pe care aceste ambalaje trebuie să le îndeplinească.
Aceste tipuri de ambalaje sunt fabricate prin utilizarea celor mai avansate tehnologii, garantându –
se astfel soluții adecvate și fiabile pentru o utilizare pe termen lung.
Sisteme pentru fixarea și protecția încărcăturii
Transportul mărufurilor trebuie să se desfășoare în condiții optime, fie că vorbim despre transport
rutier, maritim ori aerian. Însă turbulențele întâmpinate de avioare sau vapoare, sau drumurile pe
care circulă camioanele, ce pot fi accidentate, pot duce la înclinarea, deplasarea sau răsturnarea
mărfurilor.
Astfel, industria de ambalaje profesionale a creat o serie de accesorii ce au devenit indispensabile
transporturilor de marfă. Aceste sisteme au rolul de a fixa și de a proteja î ncărcătura de marfă.

Exemple de astfel de accesorii sunt pernele cu ar, foliile cu bule ce sunt de unică folosință, sau
chingile refolosibile.
Compania Eurobox oferă astfel de sisteme, pentru a fixa și a proteja marfa pe percursul
transportului. Oferă o ga mă variată de astfel de sisteme pentru a veni în întâmpinarea nevoilor
clineților săi.
Utilaje și tehnologii
Echipamentele și utilajele ce sunt folosite în scopul automatizării activităților industriale au
devenit un avantaj competitiv pentru firmele de s ucces.
Reducerea timpului în care este realizată o anumită operațiune, reducerea costurilor și a rebuturilor,
cât și reducerea cantității de deșeuri ce trebuie reciclate se numără printre strategiile ce sunt
adoptate de către managerii companiilor cu scop ul de a creste productivitate a precum și profitul
companiei.
Eurobox Logistics oferă o gamă variată de echipamente și utilaje ce se pot integra în fluxul logistic
pentru preluarea, sortarea, depozitarea și distribuția de mărfuri.

Kanban
Termenul japonez "kanban", care se traduce "o singură etichetă", a dat numele unui sistem de
management ce a fost pentru prima dată implementat de producătorul de autovehicule Toyota.
Pentru eficientizarea și fluidizarea fluxului de operare al liniilor de asamblare, fiecare cutie cu
piese conținea un număr exact de componente necesare unui muncitor pentru realizarea unui
anumit număr de operațiuni.
Astfel puteau fi urmărite cu precizie cantitățile de stocuri de materie primă și era cunoclsxit tot
timpul câ tă materie primă trebuia comandata și când. Apoi conceptul Kanban a fost extins, iar
acum cuprinde mai multe aspecte privind activitatea unei companii, ca de exemplu organizarea
posturilor de muncă sau utilizarea spațiului din depozite.
Prin implementare a sistemului Kanban se poate urmări productivitatea companiei și poate fi
eficientizat procesul de achiziție a materiei prime, deoarece folosind acest sistem se poate planifica
în mod precis, pe termen lung, necesarul de stocuri pentru o bună desfășurarea a activității
companiei.
Printre beneficiile implementării sistemului Kanban se numără:
 Eliminarea stocurilor nesolicitate;
 Reducerea timpului de așteptare pentru comenzile de materii prime;
 Crearea de stații de lucru ergonomice și flexibile;
 Reducerea stocurilor de materie primă și a costurilor suplimentare;
 Economisirea resurselor;
 Reducerea cantităților de rebuturi și deșeuri;
Intralogistic
În cadrul unor spații de lucru de suprafețe extinse, e chipamentele și vehiculele speciale ce au rolul
de a deplasa și manipula mărfurile sunt foarte importante.
Utilizând aceste utilaje, produsele și materialele ce sunt necesare angajaților pot fi duse și
organizate într -un mod simplu spre locul unde acestea sunt necesare.

Compania Eurobox oferă o varietate de utilaje de acest gen, ce sunt adecvate pentru organizarea
mărfurilor, dar și a spațiilor de lucru.
Echipamente logistice
Activitatea logistică a oricărei companii, indiferent de industria din care face parte, trebuie să fie
eficientă, rapidă și sigură, astfel favorizându -se o productivitate mai ridicată, iar acest lucru se
reflectă în profitul companiei. Astfel, trebuie eliminată cât mai mult munca manuală, aceasta fiind
înlocuită de echipamentele automa tizate.
Automatizarea procesului de fabricare, deplasare și asamblare poate fi realizată prin utilizarea unor
sisteme de benzi conveioare, ce pot fi adaptate pentru orice activitate industrială, precum și în
funcție de spațiile ce sunt disponibile.
De asem enea, alte dotări ce ar trebui să fie prezente în zona de producție sunt bancurile de lucru
precum și covoarele tehnice. Acestea creează un mediu sigur de lucru, precum și un mediu
confortabil pentru angajați.
În ceea ce privește acei nagajați ce trebuie s ă mențină tot timpul legătura cu sediul central din
depozit cu zonele de producție și retail, o soluție este reprezentată de birourile mobile. Astfel,
aceștia își pot desfășura sarcinile în cele mai optime condiții. (Produse, 2018)
Produsele vândute de compania Eurobox Logistics sunt foarte variate, compania comercializează
între 300 și 500 de produse de diverse dimensiuni și pentru diverse destinații. Aceste bunuri provin
cu precădere din import, de la furnizori aflați în țări atâ t din cadrul UE, cât și din afara acesteia,
printre care enumerăm doar câteva: Elveția, Turcia, Portugalia, Germania, Franța, Cehia etc.
În ceea ce privește procedurile de vămuire a mărfurilor la import, acestea sunt diferite în cazul
mărfurilor primite di n Turcia, față de cele primite din Elveția. În scopul derulării activității de
import, Eurobox Logistics apelează la seviciile unui operator vamal.

Import
Turcia
Pentru produsele pe care Eurobox Logistics le achiziționează din Turcia, deoarece această țar ă nu
este membră a Uniunii Europene, deși se află în proces de aderare, trebuie e fectuată vămuirea
mărfurilor și plata taxelor vamale.
Stadiul negocierilor
În anul 1999, în urma reuniunii Consiliului European ce s -a desfășurat la Helsinki, Turcia a obținut
statutul de țară candidată.
În timpul reuniunii din decembrie 2004, Consiliul European a hotărât că Turcia îndeplinea
suficiente criterii astfel încât să poată fi începute engocierile pentru aderarea la UE. Negocierile
de aderare au fost demarate efectiv la data de 3 octombrie 2005, in cadrul conferinței
interguvernamentale (CIG). De asemenea, la această dată Consiliul a convenit asupra cadrului
pentru nego cierile cu Turcia.
La data de 18 februarie 2008, a fost adoptat de către consiliu parteneriatul revizuit pentru aderarea
Turciei.
Reuniunile Consiliului de asociere
În cadrul cele de -a 53-a sesiunea a Consiliului de asociere pentru UE – Turcia, ce s -a desfășurat la
Bruxelles în data de 18 mai 2015 au fost examinate următoarele aspecte:
 relațiile dintre Uniunea Europeană și Turcia
 procesul aderării
 politica externă UE – Turcia, în ceea ce privea aspecte de interes comun, mai ales referitor
la Irak și Sir ia
Summit -urile internaționale UE – Turcia
La data de 29 noiembrie 2015, a avut loc o întâlnire între șefii de stat sau cei de guvern ai UE cu
Turcia. Aceasta a reprezentat un pas esențial în ceea ce privește dezvoltarea relațiilor dintre
Uniunea Europeană și Turcia, dar și în ceea ce privea criza migrației și gestionarea acesteia.

Atât Turcia cât și Uniunea Europeană au decis să ofere un nou impuls cu privire la procesul de
aderare al Turciei la UE. Acest lucru a fost posibil prin dialoguri la nivel înalt între cele două părți,
ce au fost consolidate prin reuniuni frecvente și structurate.
În cadrul unei întâlniri ulterioare a Consiliului European, în martie 2016, liderii Uniunii Europene
și Turcia au fost de acord să accelereze îndeplinirea etapelor de par curs cu privire la liberalizarea
vizelor, în ceea ce privea ridicarea obligativității vizelor pentru cetățenii din Turcia până cel târziu
la finalul lunii iunie 2016, în condițiile în care criteriile de referință au fost îndeplinite în totalitate.
A fost r econfirmat angajamentul de a impulsiona acest proces de aderare, conform declarației
comune din noiembrie 2015. S -a convenit apoi ca în etapa următoare să fie deschis capitolul 33 în
timpul președenției neerlandeze.
Reuniunile Conferinței de aderare
Ultima Conferință de aderare cu Turcia, la nivel ministerial, a avul loc în iunie 2016. În cadrul
acestei conferințe au fost începute negocierile cu privire la capitolul 33, în ceea ce privea
dispozițiile financiare și bugetare.
Până în prezent, 16 din 35 de cap itole au fost deschise, printre care unul a fost închis în mod
provizoriu.
Dezbaterea Consiliului European privind Turcia
Consiliul European, în cadrul reuniunii din octombrie 2017, au desfășurat o dezbatere cu privire
la relațiile cu Turcia. Liderii UE au însărcinat Comisia să reflecteze cu privire la eventualele
reduceri și reorentări a fondurilor cu privire la preaderare ținând cont de contextul țării, deși a fost
subliniat de către aceștia angajamentul complet față de cooperarea cu Turcia în cazul migra ției.
(Extinderea UE, 2018)
Din punctul de vedere exportului, Turcia se plasează pe locul patru, iar din punctul de vedere al
importurilor pe locul cinci. Uniunea Europeană este cel mai important partener al Turciei în ceea
ce pri vește importurile și exporturile. UE exportă în Turcia preponderent utilaje și materiale de
transport, urmate de bunuri fabricate. Uniunea Europeană reprezintă cea mai importantă piață de
export pentru Turcia, având un procent de 44.5% din totalul exportur ilor. Din punctul de vederea

al importurilor efectuate în Turcia, cel mai mare procent al acestora provin din Uniunea Europeană
(38%). (Turkey – Trade, 2018)

(Turkey – Trade, 2018)
România este ce l mai important partener al Tuciei din Balcani și se află pe locul doi în ceea ce
privește regiunea Mării Negre. Este a unsprezecea piață de export (cu un procent de 2.28%) și a
doisprezecea piață de import pentru Turcia (având un procent de 1.86%). De ase menea, Turcia
este cel mai important partener al României în ceea ce privește schimburile comerciale
extracomunitare. Turcia se află pe locul paisprezece în topul investitorilor străini din România.
(Turcia este cel mai important pa rtener economic al României din afara țărilor membre UE, 2014)
Valoare schimburi comerciale (milioane euro)

(Comerțul exterior al României, 2018)

În acest context, procesul de vămuire al mărfurilor importate din această țară necesită prezentarea
de către importator, la sosirea bunurilor în vamă, a următoarelor documente:
 factura furnizorului, tradusă
 factura de transport
Aceste documente sunt transmise comisionarului vamal electronic.
Pe baza acestor documente, comisionarii vamali verifică marfa, iar apoi calculează valoarea TVA –
ului ce trebuie achitat de către compania Eurobox Logistics. Comisionarul vamal va informa apoi
compania care este valoarea acestui TVA, iar după primirea ordinului de plată de către
comi sionarul vamal, electronic, aceștia vor întocmi documentele vamale. Ulterior, compania
primește din partea comisonarilor vamali liberul de vamă, moment în care procesul de vămuire
este încheiat, iar Eurobox Logistics poate intra în posesia mărfurilor.
Liberul de vamă este necesar companiei Eurobox Logistics în cadrul proceselor sale interne.
Procesul de vămuire descris mai sus poate dura între una și trei zile, în funcție de diverse elemente,
ca de exemplu: câte importuri ajung în vamă în acea zi, cantitate a și valoarea mărfurilor, ora la
care transportatorul ajunge în vamă, timpul necesar întocmirii documentelor în funcție de valoarea
și cantitatea acestora etc.
De asemenea, durata procedurii de vămuire depinde și de firma ce se ocupă de transportul
mărfuri lor, deoarece este necesar ca aceasta să transmită către Eurobox factura de transport, pe
care firma o transmite ulterior către comisionarul vamal, împreună cu traducerea facturii pentru
marfa importată. Procesul poate dura mai mult sau mai puțin și în fun cție de timpul necesar
obținerii facturii de transport.
În același timp, Eurobox Logistics depinde și de furnizorii săi în ceea ce privește primirea de la
aceștia a facturii de marfă, în cazul în care aceasta nu este transmisă prin transportator. În acest
context, este important și timpul necesar companiei de a intra în posesia celor două facturi și
transmiterea acestora către comisionarul vamal.

Toate aceste aspecte pot avea potențialul de a încetini procesul de vămuire al mărfurilor, iar acest
lucru est e important pentru companie, care trebuie să aibă în vedere nevoile și cerințele clienților
lor.
Pe de altă parte, efortul financiar făcut de către firmă reprezintă un procent din valoarea mărfii și
se recuperează apoi din prețul achitat de client într -un interval de treizeci de zile.
Elveția
Spațiul Economic European (SEE), Elveția și Nordul
Spațiul Economic European a fost înființat în anul 1994, scopul acestuia fiind de a extinde
dispozițiile UE în ceea ce privește piața internă, către țările din Asociația Europeană a Liberului
Schimb (AELS). Islanda, Norvegia și Liechtenstein sunt membre SE E, iar Elveția face parte din
AELS.
Scopul SEE este acela de a extinde piața internă a Uniunii Europene către țările ce fac parte din
AELS. Țările respective sunt țări ce nu doresc să fie membre ale Uniunii Europene, sau țări care
încă nu au devenit membr e. Astfel, legislația Uniunii ce se referă la piața internă devine o parte a
legislației țărilor ce sunt membre ale Spațiul Economic European după ce aceste țări acceptă să
integreze această legislație. Apoi , aplicarea și respectarea acestei legislații est e supravegheată de
organe speciale din cadrul Asociației Europeane a Liberului Schimb și de o comisie parlamentară
mixtă.
În anul 1992, țările ce făceau parte din AELS , la vremea respectivă , au negocia t un acord ce avea
să le permită participarea la proiec tul pieței interne a Comunității Europene, ce a fost lansat în
1985 și a fost finalizat în 1992. Acest acord, privind Spațiul Economic European, a intrat în vigoare
în anul 1994.
Dar l a scurt timp după aceea, numărul țărilor ce făceau parte din AELS și SEE a scăzu t: Elveția a
decis să nu mai ratifice acordul, după rezultatul negativ al referendumului organizat pe acest
subiect.
Ca membră AELS, Elveția a participat le negocieri privind Acordul pentru Spațiul Economic
European, pe care l -a semnat în 1992. La scurt timp după aceea, tot în anul 1992, guvernul Elveției
a depus cererea de aderare la Uniunea Europeană. În ciuda acestui fapt, Consiliul Federeal Al

Elveției a întrerupt acest proces de aderare la UE și SEE în urma unui referendum care a rezultat
în re spingerea participării la Spațiul Economic European. Elveția a dezovlat ulterior relația cu
Uniunea Europeană prin acorduri bilaterale, pentru asigurarea integră rii economice în cadrul UE.
Aceste relații bilaterale au fost apoi afectate după inițiativa ant i-migrație din anul 2014, care a pus
sub semnul întrebării principiile pieței unice cu referire la libera circulație, ce se află la baza acestor
relații.
Elveția și Uniunea Europeană au semnat mai mult de 120 de acorduri bilaterale. Cu toate că aceste
acorduri au intensificat relațiile economice dintre cele două părți, ele au creat o rețea complexă și
uneori incoerentă de obligații, ce sunt dificil de respectat. Astfel, aceste acorduri sunt actualizate
periodic. Caracterul acestor acorduri bilaterale este de natură statică, spre deosebire de Acordul
privind SEE. Acest lucru se datorează faptului că nu există niciun mecanism adecvat care poate să
asigure adaptarea acestor acorduri la legislația Uniunii Europene, ce evoluea ză tot timpul. De
asemenea, nu exist ă mecanisme de supraveghere sau care să fie eficiente în ceea ce privește
soluționarea litigiilor. Pentru soluționarea acestor aspecte, în 2014 au fost începute negocieri între
cele două părți pentru a se încheia un acord -cadru instituțional. Aceste negoci eri au scopul de a
găsi o soluție pentru probleme ce apar ca urmare a faptul ui că acquis -ul Uniunii , ce se referă la
piața internă , evoluează constant, precum și de a introduce mecanisme pentru soluționarea litigiilor
în actuala rețea de tratate bilaterale . Aceste negocieri sunt extrem de importante deoarece Consiliul
Uniunii Eur opene nu va permite Elveției acces extins la piața unică în lipsa acestui acord -cadru.
(Spațiul Economic European (SEE), Elveția și Nordul, 2018)
O diferență între importul efectuat din Turcia față de cel din Elveția în reprezintă faptul că pentru
mărfurile achiziționate din Elveția, compania de transport achită o taxă separată în cadrul vămii
din această țară, care apoi este refacturată către Eurobox Logistics.
În acest context, procesul de vămuire a mărfurilor importate din această țară necesită prezentarea
de către improtator, la sosirea bunurilor în vamă, a următoarelor documente:
 factura furnizorului, tradusă
 factura de transport
Aceste documente sunt transmise comisionarului vamal în format electronic.

Pe baza acestor documente, comisionarii vamali verifică marfa, iar apoi calculează valoarea TVA –
ului ce trebuie achitat de către compania Eurobox Logistics. Comisionarul vamal va informa apoi
compa nia care este valoarea acestui TVA, iar după primirea ordinului de plată, electronic, aceștia
vor întocmi documentele vamale. Ulterior, compania primește din partea comisionarilor vamali
liberul de vamă, moment în care procesul de vămuire este încheiat, ia r Eurobox Logistics poate
intra în posesia mărfurilor. Liberul de vamă este necesar companiei Eurobox Logistics în cadrul
proceselor sale interne.
De asemenea, durata procedurii de vămuire depinde și de firma ce se ocupă de transportul
mărfurilor, deoarece este necesar ca aceasta să transmită către Eurobox factura de transport, pe
care firma o transmite ulterior către comisionarul vamal, împreună cu traducerea facturii pentru
marfa importată. Procesul poate dura mai mult sau mai puțin și în funcție de timpu l necesar
obținerii facturii de transport.
În același timp, Eurobox Logistics depinde și de furnizorii săi în ceea ce privește primirea de la
aceștia a facturii de marfă, în cazul în care aceasta nu este transmisă prin transportator. În acest
context, est e important și timpul necesar companiei de a intra în posesia celor două facturi și
transmiterea acestora către comisionarul vamal.
Toate aceste aspecte pot avea potențialul de a încetini procesul de vămuire al mărfurilor, iar acest
lucru este important pentru companie, care trebuie să aibă în vedere nevoile și cerințele clienților
lor.
Pe de altă parte, efortul financiar făcut de către firmă reprezintă un procent din valoarea mărfii și
se recuperează apoi din prețul achitat de client într -un interval de treizeci de zile.
În cele două cazuri prezentate anterior, o diferență în ceea ce privește responsabilitățile firmei
Eurobox Logistics pentru procedurile de vămuire este dată de condițiile Incoterms agreate cu
furnizorii săi. În cazul mărfurilor achizițion ate din Elveția condiția este ex -works (EXW), ceea ce
înseamnă că importatorul este responsabil pentru toate cheltuielile apărute de când bunurile
părăsesc fabrica furnizorului, iar pentru cele achiziționate din Turcia condiția este free carrier
(FCA), cee a ce înseamnă că furnizorul este responabil de plata intocmirii documentelor vamale.
În acest context, pentru mărfurile achiziționate din Elveția, transportatorul plătește taxa de

întocmire a documentelor vamale, numită T1, iar apoi această taxă este refac turată către Eurobox
Logistics.
Pentru tipurile de bunuri pe care Eurobox le importă nu se plătește în vamă decât valoare TVA –
ului, deoarece aceste tipuri de produse sunt exceptate de la alte fomalități vamale datorită
acordurilor bilaterale încheiate într e UE și Turcia, respectiv, Elveția.
Achiziție intracomunitară
Eurobox Logistics SRL achiziționează produse din țări ce sunt membre UE, precum Germania,
Franța sau Polonia. Pentru mărfurile provenite dina ceste țări nu se pune în aplicare sistemul de
vămuir e și nu se percep taxe vamale, cum acestea au fost abolite pentru țările ce fac parte din
uniune.
Totuși, pentru aceste produse, compania completează pe propria răspundere documente
justificative venite din parte furnizorilor, ce atestă faptul că mărfurile achiziționate de la aceștia au
fost aduse și vândute pe teritoriul României. Acest lucru este necesar doarece pentru aceste bunuri
facturile provenite de la furnizori sunt întocmite fără TVA.
Practic mărfurile nu întârzie deloc în vamă, iar importatorul nu trebuie să blocheze sume de bani
cu titlu de taxe, care să fie ulterior recuperate de la clientul intern. Acest mecanism ușurează
inclusiv munca depusă de salariații firmei din departamentul de contabilitate, cu privire la
facturare.

Concluzii
Un avantaj al derulării tra ficului de marfă între țări mem bre ale Uniunii Europene este reprezentat
de viteza de circulație a mărfurilor și a costurilor reduse de aprovizionare. Printre acestea putem
enumera: un preț mai redus al transportului, precum și lips a oricărui tip de taxe vamale. Pentru
acest motiv, Eurobox Logistics și -a îndreptat atenția spre prodcătorii europeni și numai în cazul în
care produsele fabricate în Uniunea Europeana nu au corespuns cerințelor calitative, a ales
furnizori din afara UE.
Decizia de a chiziționare de produse din țări ce nu sunt m embre ale Uniunii Europene trebuie să
țină cont de faptul că primirea mărfurilor se face după o perioadă mai îndelungată datorată
formalităților vamale mai complicate , precum și de faptul că aprovizi onarea implică costuri mai
mari. De exemplu, vămuirea mărfurilor provenite din Turcia durează cel puțin o zi lucrătoare, dar
această perioadă nu este certă, poate crește în perioadele cu trafic vamal intens de marfuri în
punctul vamal. De asemenea efortul financiar este mai mare din cauza plății taxelor vamale, unde
este cazul, a plății TVA în vamă , și nu in ultimul rand, din cauza cheltutieli lor suplimentare cu
plata comisionului datorat agentului vamal.
În timp ce în cazul achizițiilor intracomunitare li vrarea către beneficiarul final poate fi făcută în
aproximativ patruzeci și opt de ore din momentul în care marfa ajunge la depozitul firmei Eurobox,
în cazul importurilor, acest proces este mai îndelungat din cauza procesului de vămuire, astfel
produsele putând fi livrate clientului cu o întârziere între una și trei zile, în funcție de rapiditatea
cu care se poate finaliza vămuirea mărfurilor. În acest caz, sunt implicați mai mulți actori și o serie
mai lungă de pași, decât în cazul achiziției intracomunit are.
În mod similar, b unurile provenite din Elveția, de exemplu, deși sunt de o calitate superioară, au
un preț de achiz iție mai ridicat, la costurile menționate mai sus adăugându -se și comisionul
perceput de agentul vamal din țara de origine , iar acest lu cru va avea un impact asupra produsului
final comercializat de către Eurobox Logistics, care va deveni mai scump.
Ca o consecință a impactului politicii vamale UE, majoritatea importurilor efectuate de Eurobox
Logistics provin din țări membre UE și doar produsele ce nu sunt produse pe teritoriul vamal
european sau sunt produse la un nivel calitativ inferior sau la preturi ridicate sunt, în continuare
achiziționate din țări ce sunt membre ale Uniunii Europene.