Uniunea Europeana Ca Actor International

I. Introducere

II. Uniunea Europeana ca actor international

2.1 Perspectiva istorica

2.2 Reglementarile Uniunii Europene in relatiile internationale

2.3 Domeniile de activitate ale Uniunii Europene

III. Conceptul de Soft Power in relatiile internationale

3.1 Ce este puterea?

3.2 Conceptul de soft power

3.3 Hard Power vs. Soft Power

3.4 Limitele de actiune ale soft power

IV. Uniunea Europeana: Concretizare a conceptului de soft power

4.1 U.E si Ucraina

4.2 U.E si Rusia

4.3 Incercari de pace

V. Concluzii

5.1 Demersul UE in conflict

5.2 Viitorul soft power in relatiile internationale ale Uniunii Europene

I. Introducere

Explozia tehnologica din ultimele decenii a revolutionat modul de gandire si comunicare ale popoarelor.

In secolul al XVIII-lea, pentru ca o informatie sa strabata Europa, erau necesare cateva saptamani, daca nu luni, pentru ca informatia sa ajunga in diferite puncte europene, si nici asa nu se putea garanta transmiterea informatiei catre populatie.

Astazi, o stire din Venezuela ajunge sa fie dezbatuta aproape instantaneu in Minsk. Efectele unui accident in Africa de Sud sunt transmise in direct la televiziunea publica din India. O intreaga lume a putut urmarii in direct momentul in care trei teroristi au fost neutralizati in Paris.

Intregul progres tehnologic a dus la aproprierea popoarelor, facandu-le sa constientizeze, invete si sa inteleaga popoare diferite, cu istorie, gandire si filosofie diferite.

Aproprierea popoarelor, a natiunilor, a dus la conlucrarea acestora pentru a depasi probleme pe care singure nu le-ar fi putut rezolva si pentru dezvoltare economica, sociala si politica.

NATO, Uniunea Europeana, Liga Araba, ONU sunt institutii internationale compuse din state suverane care lucreaza impreuna pentru dezvoltarea umanitatii in intregul ei, fiecare dintre ele pe paliere comune dar si diferite ale nevoilor umane.

Natiuni diferite din punct de vedere istoric, ideologic, filosofic cauta rezolvari comune la punctecritice folosind metode diferite de gandire. Folosind toata capacitatea insumata a statelor, singure nedispunand de capacitate economica, sociala si politica necesara.

II. Uniunea Europeana ca actor international

2.1 Perspectiva istorica a UE

O analiza a perspectivei istorice de formare a U.E se considera necesara pentu a putea defini directia adoptata de UE inca de la inceputurile uniunii si continuand cu forta si influenta de care da dovada in prezent.

Conceptul unei uniuni intre statele europene a fost dezvoltata de catre Winston Churchill in 1950. Acesta a propus ca Statele Unite ale Europei sa devina o uniune capabila de aparare, o uniune asemenea Statelor Unite ale Americii care sa inglobeze toate statele aflate pe teritoriul Europei.

Churchill a insistat pentru crearea unei Comunitati Europene a Apararii insarcinata cu controlarea unei vaste armate europene, ale carei resurse sa provina din toate statele europene.

Cu toate acestea, Europa a refuzat viziunea lui Churchill si latura armanta a uniunii, considerand ca o uniune cu baze economice va limita conflictele inter-statale. (Riotta, 2011, in Amal Varghese)

Crearea UE a venit ca raspuns al numarului mare de conflicte armate duse intre statele vecine, conflicte care au culminat cu Cel de-al Doilea Razboi Mondial.

Viziunea ministrului de Externe al Frantei, Rober Shuman se leaga de inceputurile Uniunii Europene, fiind autorul Planului din 9 mai 1050 privind formarea Comunitatii Europene, plan care ii poarta numele in prezent.

2.1.1Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului

Anul 1950 reprezinta punctul de plecare al Uniunii Europene, drum inceput de catre Belgia, Franta, Germania, Italia, Luxemburg si Olanda prin crearea Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului.

Obiectivul principal al CECO il reprezenta crearea unei piete comune a carbunelui si otelului, in care tarile membre se obligau sa suprime taxele vamale. Organizatia putea accepta si alte state. Organizatia a contribuit, printre alte beneficii cum ar fi asigurarea rationalizarii productiei, desfiintarea piedicilor din calea liberei circulatii, fixarea preturilor si ridicarea nivelului de trai a lucratorilor din industrii, si la aproprierea politica a statelor membre. (Marcela Stoica – Organizatii internationale, pag. 141)

Sistemul de functionare a CECO il reprezenta institutiile organizatiei formate din Inalta Autoritate, Consiliul Special de Ministri, Adunarea Parlamentara si Curtea de justitie.

Competentele statelor membre sunt limitate in domeniul carbunelui si otelului, dar au puterea de a lua si de a impune decizii. Institutiile care au rol decizional sunt Inalta Autoritate si Consiliul de Ministri, iar Adunarea Parlamentara are rol constultativ.

Finantarea organizatiei se facea prin impozit platit direct de societatile de otel si carbune, si nu implica contributia statelor membre.

Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului a reprezentat primul pas al efortului de integrare europeana.

CECO a luat fiinta in urma Tratatului de la Paris, care stipuleaza ca perioada de existenta a CECO este de 50 de ani. Asadar, CECO a expirat la 23 iulie 2002.(http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_introduction_ro.htm, accesat 1 martie)

2.1.2 Comunitatea Economica Europeana

In 1957 este semnat, pe baza succesului Tratatului de instituire a Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, Tratatul de la Roma in care cele sase state membre a CECO isi extind aria de cooperare asupra altor sectoare economice si politice. Prin tratatul de la Roma este creata Comunitatea Economica Europeana sau “piata comuna”, a carui rol este de a asigura libera circulatie a persoanelor, marfurilor si serviciilor intre statele membre.(http://europa.eu/legislation_summaries/institutional_affairs/treaties/treaties_eec_ro.htm)

Tratatul de infiintare a CEE a adus cu sine si aparitia unui subiect de drept international, sustinut de personalitatea juridica a comunitatii, atributiile proproii si capacitatea de reprezentare internationala.

Institutiile CEE erau similare cu cele ale CECO, fiecare avand un rol diferit. Parlamentul detinea rolul deliberativ, in timp ce Consiliul de Ministri, asistat de Comitetul Reprezentantilor Permanenti aveau rolul decizional. Curtea de Justitie detinea rolul jurisdictional.

Cele trei Comunitati (CECO, CEE si EURATOM) au institutii comune si de aceea, incepand cu 1957 se decide ca anumite institutii sa fie comune, dar altele continua sa fie parte distincta a fiecarei Comunitati. In 1965, Tratatul de la Bruxelles stipuleaza crearea unei singure puteri executive alcatuita din executivele celor trei Comunitati ce va purta numele de Comisie a Comunitatilor Europene. Aceasta comisie ia locul Consiliilor celor trei Comunitati.

2.1.3 Actul Unic European

In 1986 se face simtita necesitatea unei relansari a proiectului european. Tratatele existente, in special prevederile institutionale, faceau dificila reglementarea unei piete interne europene, cerand unanimitate in cadrul Consiliului din punct de vedere legislativ.

Actul Unic European a fost semnat la Luxembrug in 17 februarie 1986 de toate cele 12 state membre ale Comunitatii Europene. In urma semnarii Actului Unic, statele se unifica.

Ce este puterea?

Definirea exacta a termenului de putere poate ridica probleme, tinand cont de natura subiectiva a conceptului.

Max Weber definea puterea ca fiind “ sansa unui om sau a unui grup de oameni de a-si realiza propria vointa, chiar daca intampina rezistenta din partea altora” (Amal Varghese, Describing the EU’s Power Potential). Problema definitiei lui Weber, ca si a celorlalte definitii oferite puterii, o reprezinta esuarea diferentieirii complete intre putere si influenta.

Ce este Soft Power?

Conform lui Joseph Nye, soft power este abilitatea de a face pe cineva sa faca ceea ce vrei prin atractie, in detrimentul coercitiei sau a “mitei”.

Conceptul deriva din actractivitatea pe care o tara o transmite in materie de cultura, idealuri politice si politici publice.

Conceptul se bazeaza pe seductia culturala, pe idealuri si practici care au efect de atractie pentru celelalte natiuni si care ii face sa dovoreasca implementarea lor.

Valori precum democratie, drepturile omului, oportunitati individuale manivesta atractivitate. Aceste valori sunt capabile de a atrage natiuni.

Similar Posts

  • Vocea Profesorului la Clasa

    Generalități- cunoștinte despre voce necesare profesorului Vocea umană reprezintă sunetul natural produs de corzile vocale, și este exprimată cu ajutorul gurii, gâtului și a cavităților nazale. Ca și moduri prin care transmitem informații, comunicăm, vocea reprezintă una dintre cele mai utilizate forme. Și în cazul profesorului la clasă, vocea reprezintă una dintre metodele care îl…

  • Evidentierea Unor Tipuri DE Plastide In Celule Vegetale

    EVIDENȚIEREA UNOR TIPURI DE PLASTIDE ÎN CELULE VEGETALE CUPRINS I. INTRODUCERE Putem afirma că plantele joacă cel mai important rol în ciclul vieții. Fără plante nu ar exista viața pe Pământ. Ele sunt producătorii primari care susțin existența celorlalte forme de viață, întrucât sunt singurele organisme capabile să-și producă singure hrana necesară. Organismele animale, incapabile…

  • Incinerarea Deseurilor Medicale

    Cuprins Bibliografie generală ……………………………………………………………5 Lista Notații ……………………………………………………………………….7 1. GESTIONAREA DEȘEURILOR ȘI IMPACTUL ACESTORA ASUPRA MEDIULUI ȘI SĂNĂTĂȚII UMANE 1.1. Principii strategice și opțiuni de gestionare a deșeurilor 1.2. Clasificarea deșeurilor și modalități de eliminare a acestora 1.3. Impactul deșeurilor solide urbane asupra mediului înconjurător și sănătății umane 2. Gestionarea deșeurilor rezultate din activitățile MEDICALE 2.1….

  • Studiul Florei Segetale Si Ruderale din Comuna Fratautii Vechi

    Studiul florei segetale și ruderale din comuna Frătăuții-Vechi Cuprins Introducere……………………………………………………………………………………5 Motivația alegerii temei și obiectivele studiului; Capitolul I………………………………………………………………………………….7 Comuna Frătăuții Vechi- caracterizarea generală a comunei 1.1-așezare și limite, 1.2 relief, geologie, soluri,hidrografie, 1.3 climă, 1.4 aspecte socio-economice și culturale. Capitolul II………………………………………………………………………………………12 Metode de lucru utilizate în studiul flore segetale și ruderale. Capitolul III………………………………………………………………………………………23 Caracterizarea generală…

  • Iluminatul In Arhitectura

    Iluminatul în arhitectură Argument Introducere Capitolul 1 – Văz și percepție Vizibilitate Emoție și intelect Manipularea luminii Capitolul 2 – Lumina naturală Avantajele unice ale luminii naturale Tipuri de ferestre Sisteme de geamuri Strategii de proiectare Capitolul 3 – Lumină artificială Calitatea, ca atribut al luminii artificiale Metode de iluminat artificial Echipamentele de iluminat Capitolul…

  • Resursele Energetice Motiv de Tensiuni, Crize Si Conflicte

    Resursele energetice- motiv de tensiuni, crize și conflicte CUPRINS Introducere Cаp. 1 Delimitări conceptuаle Politicа de putere- element esențiаl аl sistemului internаționаl Componentele puterii Influențа politicii de putere аsuprа mediului de securitаte în secolul XXI Securitаteа- definiție și аbordări teoretice Repere generаle аle mediului аctuаl de securitаte Cаp. 2. Politicа de securitаte energetică 2.1 Definițiile,…